Revista Randuri cu dichis nr 3, Ianuarie 2017

Lutul polimeric-DOINA IABRA?U

NATA?A, disec?ia pe fluturi ?i pânza de paing

FLORI DINUCI VI LI ZA?I A M AYA

Atelier de crea?ie EUROPOLIS AVE NT U R I L E U NE I CI T I T OAR E P E T O CU R I

S HO P P I NG

BULG? RI DE FREAM? T

EVITA. Via?a secret? a Evei Perón

RÂNDURBIYCUDICHIS LITERATURAPETOCURI

Nr . 3/ Ian u ar ie 2017

STR? DU?A CU ILUZII 35. AVENTURILE UNEI CITITOARE PE TOCURI

STYLE 38. GEN?I CU STIL ?I SPIRIT ROMÂNESC

AUTOR & CARTE 40. NOP?I LA MONACO DE NATA?A ALINA CULEA-FRAGMENT 43. ÎNTOARCEREA: AM MURIT, DIN FERICIRE DE THEO ANGHEL M odel: Nata?a Alina Culea Copyr igh t : Alina S?ceanu Photography

45. NU TE ÎMPIEDICA DE MINE, TE IMPLOR! DE GEORGIANA VÂJU

CULTUR?

C up r ins Ianuarie

47. CIVILIZA?IA MAYA

PUBLICITATE 51. SCHIMB TOTUL SAU NIMIC!

TIM P LIBER: INCURSIUNI 4.CE PO?I VIZITA ÎN TURCIA (2)

C? R?I 53. A TREIA FAT? DE AGATHA CRISTIE-RECENZIE

DIN LITERATUR? 6. NATA?A, DISEC?IA PE FLUTURI ?I PÂNZA DE PAING 9. ISTORIA UNEI MOR?I ANUN?ATE SAU CUM L-AU UCIS PE EMINESCU

LIFE 13. POVESTE DE CO?MAR 16. O ÎNTÂMPLARE STRANIE

55. EVITA. VIA?A SECRET? A EVEI PERÓN DE NICHOLAS FRASER, MARYSA NAVARRO-RECENZIE

59. CREA?IE

R ed ac ?ie Edit or i Iasm in a Com an

CULINAR 18. NEGRES? CU NUCI ?I STAFIDE

19. FILM 21. SHOPPING STYLE & TENDIN?E 24. INTERVIU CU DOINA IABRA?U- LUTUL POLIMERIC-ACCESORII UNICAT 30. INTERVIU CU FLORI DINU- ATELIER DE CREA?IE EUROPOLIS

M ilica Dr ?gan Dian a-Elen a Nea??

Con t act : r an du r icu dich is@gm ail.com Blog: r an du r icu dich is.w or dpr ess.com

Î n d r ? zn e ?t e! Vise a z? ! Cit e ?t e - n e!

- Ed it or ia lIanuarie ?i-a intrat în drepturi de ceva timp.

Am sc?pat de corvoada preg?tirilor, de întocmirea listelor cu rezolu?ii ?i de toat? agita?ia lui Decembrie. Am revenit cu picioarele pe p?mânt ?i, vrem - nu vrem, trebuie s? înfrunt?m coduri multicolore de ger ?i ninsori. Sincer, vou? v? vine s? mai ie?i?i din cas?? Dac? ?i voi sunte?i ca noi, în mod sigur a?i prefera s? sta?i în pat acompania?i de o ciocolat? cald? ?i o lectur? bun? (?i, evident, outfitul este format din cele mai pufoase pijamale!).

Deci, v? invit?m s? v? face?i comozi ?i s? v? avânta?i printre rândurile noastre cu dichis - aici nu-i niciun cod de vreme rea! O s? v? facem cuno?tin?? cu dou? doamne care creeaz? minuni, o s? citi?i fragmente din c?r?i sau pove?ti în premier?, o s? vizit?m (virtual) Turcia, o s? alegem un film pentru seara asta, vom admira bijuterii ?i gen?i deosebite! ?i asta-i doar o parte!

Restul, v? invit?m pe voi s-o descoperi?i!

Nu-i a?a c? merita?i o pauz? de mijloc de ianuarie? Ei bine, cu noi o ave?i! Uita?i de toat? tevatura de pân? acum! E un nou an, trebuie s? privim doar înainte! În plus, r?sfoindu-ne cine ?tie ce idei v? mai vin? Poate mai încap vreo dou?-trei rezolu?ii sau dorin?e pe lista aia...

Hmmm... pe bune, e ianuarie! Anul e la început, de ce s? nu îl facem cel mai bun an al nostru? De ce s? nu profit?m la maxim de toate perspectivele care ni le ofer?! Folosi?i-v? imagina?ia ?i, dac? ave?i nevoie de un stimulent, în paginile revistei noastre îl pute?i g?si ascuns sub cine ?tie ce form?! Îndr?zne?te! Viseaz?! Cite?te-ne ?i vei vedea c? se poate! Reinventeaz?-te în stilul Rânduri cu dichis!

Fondatori revist?: Iasmina Coman, Milica Dr?gan ?i Diana Elena Nea??

TIM P LIBER-INCURSIUNI

CE PO?I VIZITA ÎN TURCIA (2) În num?rul trecut al revistei v? prezentam câteva atrac?ii turistice din Istanbul, încercam s? redau pe cât posibil atmosfera din metropola de pe Bosfor. Acum revin cu partea a II-a a articolului, în care doresc s? v? aduc la cuno?tin?? câteva ora?e, obiective, din cuprinsul Turciei pe care trebuie s? le trece?i neap?rat în lista ,,De vizitat într-o via???.

Voi încerca s? fac o sintez?, s? cuprind cât mai mult posibil, c?ci am putea scrie zeci de pagini f?r? s? acoperim tot frumosul întâlnit pe aceste meleaguri.

Voi începe cu ora?ul Ankara, capitala Turciei înc? de la proclamarea Republicii în anul 1923. E, f?r? doar ?i poate, ora?ul lui Ataturk, el fiind cel care a transformat o localitate cu aspect rural într-o capital? demn? de Republica Turcia. Nu va întrece niciodat? Istanbulul, cu o atât de lung? istorie în spate, cu bog??iile ?i frumuse?ile sale, un simbol al m?re?ului imperiu ce a apus nu demult, îns? are la rândul s?u o semnifica?ie de luat în considerare.

Nu trebuie s? rata?i Mausoleul Mustafa Kemal Ataturk construit în onoarea marelui om politic ce a schimbat fa?a Turciei odat? pentru totdeauna, ce a propulsat republica spre modernitate ?i occidentalizare. De asemenea, pasiona?ii de istorie pot vizita Templul lui Augustus, B?ile romane, Columna lui Iulian, datând înc? din Antichitate.

(Sursa) Un alt ora? pe care l-a? putea considera ,,de suflet? este Izmirul, situat pe litoralul M?rii Egee, un port cu o mare importan?? înc? din Antichitate, pe când era doar o colonie greceasc? (Smirna). Aici pute?i merge la plaj?, pute?i vizita numeroase muzee (de arheologie, de etnografie), v? pute?i plimba prin pie?e vechi de sute de ani. Nu uita?i de Fort?rea?a de Catifea ?i de faimosul Turn cu Ceas!

(Sursa)

TIM P LIBER-INCURSIUNI La mic? distan?? de Izmir ve?i da de Efes, un loc magnific de-a dreptul. Ve?i fi încânta?i de ora?ul antic, de vestigiile romane (Templul zei?ei Artemis ? una din cele 7 minuni ale lumii, biblioteca lui Celsus) ?i bizantine, dar ?i de Casa Fecioarei Maria!

(Sursa) Cred c? e cazul s? v? atrag aten?ia asupra unui monument natural din Turcia unic în lume. Este vorba despre terasele calcaroase de la Pamukkale ce dau na?tere unui peisaj uimitor, cum n-o s? mai vede?i nic?ieri pe mapamond.

(Sursa) Rviera turceasc? este faimoas? în întreaga lume, e locul perfect în care s?-?i petreci vacan?ele. Iar dac? e?ti un împ?timit al plajelor ?i al distrac?iilor nautice, atunci ?i mai bine. Antalya, Bodrum, Ku?adasi sunt cele mai cunoscute sta?iuni turistice, unde pute?i alege s? fi?i ni?te r?sf??a?i, evident, dac? v? permite ?i buzunarul!

(Sursa) Cam aici se încheie lista mea de recomand?ri principale. Dac? a?i reu?it s? le vizita?i, v? a?tept impresiile cu mare drag!

Pe data viitoare!

Au t or : Cosm in Laz?r

DIN LITERATUR?

NATA?A, disec?ia pe fluturi ?i pânza de paing

Ca iubitor de cultur? (în dev?lm??ie: elitist? ?i neelitist?, mainstream ?i underground), eu ?i, probabil, al?ii asemene-mi, absorb literatura str?in?, în general, ca pe ceva ce are ca scop distrarea sau informarea, pe când pe cea român? o percep mult mai posesiv, ca pe o caset? de bijuterii pe care mi-a? dori-o cât mai plin?. Chiar ?i nezbârnâind de patriotism, în mod logic, nu ai cum s? nu te bucuri mai tare când dai peste o carte bun? scris? direct în limba matern?, când între tine ?i autor nu mai intervine chinul traduc?torului de-a reproduce. Când po?i sim?i fiecare nuan??, fiecare gând subliminal, fiecare ezitare, fiecare r?suflare, fiecare geam?t din str?funduri al creatorului, f?r? o interfa?? t?lm?citoare? Ce bine c? urmeaz? s? vorbesc despre o scriitoare? altfel toat? argumenta?ia asta ar fi sunat un pic gay. În n?zuin?a mea continuu? de a umple caseta cea metaforic? ?i inevitabil subiectiv? (pentru c? fiecare î?i face selec?iile dup? gust), cu noi nestemate din propriile descoperiri, am primit cu speran?? trei pepite cu coper?i superbe ?i ca imagine ?i ca textura: primele trei romane ale unei autoare de care nu citisem înc? nimic, dar despre care auzisem numai vorbe de laud? - Nat a?a Alin a Cu lea.

Dac? a? spune c? doar dup? câteva pagini ? a? exagera ?ablonard... din prima pagin?, de la primele propozi?ii, am sim?it c? întâia pepit? mu?cat?, semnala un filon de aur pur (sunt în continuare la metafora cu îmbog??irea casetei cu valori culturale na?ionale). ?Nat a?a, b?r ba?ii ?i psih an alist u l?, te prinde în unghiu?ele ei ?ic ?i î?i activeaz? toate soiurile de empatii, î?i clarific? tot roiul de sentimente pe care le recuno?ti din propriile tr?iri - dac? e?ti genul feminin, ale iubitelor capricioase - dac? e?ti genul masculin, sau ale prietenelor jeluitoare neîn?elese - dac? e?ti genul de confident. Mai simpatic? ?i mai atr?g?toare decât orice roman chick lit ?i cu valoare introspectiv? ?i de observa?ie fin? ca în capodoperele clasice ale literaturii feminine - doar în felul ?sta combinativ, po?i categorisi cât de cât, cartea de debut a Nata?ei.

DIN LITERATUR?

Mâna scriitoriceasc? a femeilor pare adesea mult mai sigur? la disec?iile pe fluturi abdominali, decât cea masculin?. Pe lâng? faptul c? autorii b?rba?i nu prea reu?esc s? dibuiasc? exact motiva?iile feminine ?i încearc? s? le înjghebeze ni?te imbolduri ra?ionale chiar ?i când ele nu exist?, mai apare ?i tendin?a în caz de vivisec?ie (adic? atunci când flutura?ii mai mi?c? m?car dintr-o aripioar?) s? idealizeze sau s? demonizeze subiectele pasiunii lor. ? Nat a?a e una dintre reprezentantele cele mai talentate în specialitatea asta de chirurgie sentimental?? Personajul ei feminin nu-?i caut? scuze. Lucru cu atât mai remarcabil cu cât se deduce ?i a m?rturisit chiar ea, c? e un alter-ego al s?u cu foarte mici diferen?e. Nu încearc? s? î?i pricipializeze propriile capricii, nici nu umple de calit??i b?rba?ii de care se îndr?goste?te, ca motiv pentru orbirea iubirii sale. Nu are resentimente, dar nici obiectivitate de ghea??, doar analizeaz? ?i se autoanalizeaz? cu gra?ie, încât te întrebi dac? un asemenea spirit de p?trundere, mai are nevoie de psiholog. Mai ales când are ?i astfel de super-prietene, asemeni celor din ga?ca-i vesel? ?i petrec?rea??, cu care ar putea toca totul doar între fete.

Aceasta nu e o recenzie, eu am ap?rut recent pe-aici ?i avem deja una fain? f?cut? pe sit e, e doar jubila?ia unui fan-instant, ce a descoperit o autoare despre care simte nevoia s? povesteasc? ?i altora. A?a c? o s? delirez un pic despre ce a însemnat cartea ei, prin prisma preferin?elor mele literare personale.

Acum ceva timp descoperisem cu la fel de mare entuziasm o clasic? a literaturii noastre: Cella Serghi (una din bietele victime ale manualelor, care de câte ori le pomenesc la mari scriitori români ? de atâtea ori le condamn? la necitire, pentru c? elevii sunt ni?te draci împieli?a?i înc?p??âna?i ? de ce li se recomand? ceva în clas? ? de-aia nu se ating de chestia respectiv?). Desigur, prin capodopera sa: ?Pânza de p?ianjen? (ap?rut? prima oar? în 1938). Cât de mult mi-a pl?cut! Ce tare m-am îndr?gostit de autoare! Cât mi-am dorit s? reg?sesc atmosfera romanului! S? o reg?sesc pe Cella, pentru c?, practic, era o punere de suflet feminin pe tava istoriei. Din p?cate, nu am mai dat niciodat? de ea. A mai publicat câte ceva, dar venise comunismul ?i vremea sincerit??ii ?i a sentimentelor individualiste s-a dus. În ?Cartea Mironei? nu mai r?m?sese nici m?car un vag efluviu din parfumul scriitoarei ce m? fermecase, de?i numele ei ap?rea în mod straniu ?i pe c?r?ulia-aceea prolecultist?. ?

DIN LITERATUR? De-atunci am tot c?utat-o în altele. Poate a? fi g?sit satisfac?ii echivalente mul?umitoare, dac? nu m? înc?p??ânam s? pun la criteriile comparative dorin?a mea de a fi tot o romancier? autohton?, ca s? o simt f?r? prezervativul traducerii? Astfel c? ? nimic la fel ?i în felul ei ? pân? ? tadam ? la Nat a?a!

Nu o s? merg pe suspiciunea de reîncarnare, mai ales c? romanele nici nu seam?n? în compozi?ie, îns? toat? atmosfera de nedifinit ce f?cea minunat? opera clasic?, am reg?sit-o updatat?, modernizat? ?i accesorizat? de trecerea vremii în romanul Nat a?ei Alin a Cu lea. Aceea?i sinceritate absolut? a scriiturii. Aceea?i analiz? introspectiv? c?reia nu-i scap? nimic, chiar cu riscul autopersifl?rii propriului personaj ce-?i oglindea sentimentele. Aceea?i feminitate iubitoare de frumos, ce caut? momentele de farmec idilic printre ruine de tranzi?ii post-r?zboinice ori post-comunistoide. Aceea?i înc?p??ânare de-a g?si iubirea perfecta, chiar dincolo de limita moralit??ii, ?i chiar împotriva con?tientiz?rii imperfec?iunii propriului fel de a iubi. Aceea?i provocare indirect? adresat? societ??ii, cunoscu?ilor, gurii lumii, de a judeca/înfiera/condamna capricile feminit??ii în sine, în comportamentul unei singure femei ce se las? condus? de sentimente. Aceea?i senza?ie mistic? de via?? ?esut? cu fire vizibile ?i invizibile, întrep?trunse în splendoarea criminal? a pânzei de p?ianjen. ?i peste toate, puterea interioar? ca tu s? hot?re?ti, cât de tare vrei totu?i s? sfâ?ii ?es?tura predestin?rii din via?a ta.

Sigur c? un ochi critic f?r? obsesia redescoperirii, nu ar putea g?si prea multe similarit??i narative între cele dou? c?r?i. Poate doar de teme generale într-o eventual? abordare regionalizatoare a creatorilor români, unde, for?ând pu?in argumenta?ia, ai concluziona c?: mun?ii ?i dealurile Transilvaniei au dat mereu scriitori gravi ?i puternici ca Rebreanu sau Slavici; molcomitatea Moldovei, poe?i romantici plini de profunzimi melancolice ca Eminescu sau Bacovia; Dobrogea-Marea-Dun?rea, întret?ierea de ape ?i nisip a n?scut scriitoare solare, analizatoare subtile, introspective, care ca ?i sirena Ariel î?i iau în psihic coada originar? peste tot dup? ele, în a?teptarea unei furtuni, chiar când picioarele nou formate le poart? prin locuri unde apa se scurge numai în firi?oare: Hortensia Papadat-Bengescu, Cella Serghi ?i ? de azi în caseta mea: Nat a?a Alin a Cu lea.

Partea senza?ional? pentru cei ce-mi împ?rt??esc etuziasmul pentru stilul Natalistic e c? ?Nat a?a, bar ba?ii ?i psih an alist u l? e doar cartea de debut a autoarei. Înc? dou? bijuterii care arat? la fel de promi??tor, m? a?teapt? s? le savurez ?i tocmai a lansat-o pe a patra (se ?opte?te prin budoare ? cea mai erotic? ) ...

DIN LITERATUR? Iar deocamdat? nu se întrevede nicio Cortina de Fier care s? îi taie inspira?ia sau s?-i inhibe franche?ea condeiului.

Su r sa f ot o; Nat a?a Alin a Cu lea

Au t or : M ar iu s An dr ei

ISTORIA UNEI MOR?I ANUN?ATE SAU CUM L-AU UCIS PE EM INESCU Despre curentul eminescian s-au vorbit ?i înc? se vorbesc multe. Programa scolar? în vigoare prevede ca în fiecare an, elevii s? studieze m?car una dintre operele lui. To?i îl iubim ?i îl urâm pe Eminescu pentru ce a scris de-a lungul scurtei sale vie?i. Z?resc un zâmbet ironic în col?ul gurii tân?rului speriat de Eminescu. Pare a spune: ?El a murit de o boal? veneric? ?i voi vre?i s? îl lu?m ca exemplu...?. Dar care e adev?rul, pân? la urm?? Nebunie? Sifilis? Alcoolism? Depresie? Culp? medical?? Crim?? Îl cunoa?tem pe Em in escu , cei mai mul?i dintre noi, ca poet, dar el a fost un jurnalist neîntrecut, o voce incomod? pentru societatea politic? din a doua jum?tate a veacului al XIX-lea. Ca redactor al ziarului Tim pu l, nu f?cea politica niciunui partid politic, dar publica articole ustur?toare, ducea adev?rate b?t?lii jurnalistice cu cei care p?reau a fi du?manii poporului. Aflat în slujba adev?rului ?i fiind un rebel irascibil, Eminescu trebuia îndep?rtat, pentru a proteja nume grele de gratiile deten?iei. În 1883, Mihai împlinea 33 de ani. La 28 iunie 1883, la vârsta pe care o avea Iisus când a fost r?stignit, ajungea la sanatoriul doctorului Alexandru ?u?u, sacrificat ?i crucificat în ?c?m??oiul de for???.

Legat de aceast? zi fatidic? exist? mai multe pove?ti, bazate fie pe amintirile celor de fa?? (mincinoase sau nu), fie acte medicale ?i procese-verbale întocmite de poli?ie.

Cea mai veridic? pare urm?toarea: în diminea?a acelei zile toride, la ora 6, doamna Slavici (gazda poetului) trimite printr-o servitoare un bile?el lui Titu Maiorescu: Domnu?

Eminescu a înnebunit. V? rog s? face?i ceva s? m? scap de el, c? e foarte reu. Fiind foarte nervos, Eminescu pleac? spre redac?ia ziarului Tim pu l, îns? hot?r??te (unele surse spun c? a fost, de fapt, for?at) s? mearg? la B?ile Mitra?ewski, pentru o cur? cu ap? fierbinte.

DIN LITERATUR?

Aici, se încuie într-o cabin? ?i d? drumul la ap?. Dup? nou? ore, u?a i-a fost spart? de oamenii legii, înso?i?i de doi infirmieri ai doctorului ?u?u, care deja îl a?tepta la sanatoriu. Pe motiv de agresivitate (Cine nu ar fi agresiv dac? s-ar trezi în baie cu 4-5 oameni?), i se administreaz? o injec?ie cu morfin? ?i este îmbr?cat în c?ma?a de for??.

Martorii spun c? poetul nu avea comportamentul unui nebun, din contr?, striga dup? ajutor.

Era nevoie de o asemenea interven?ie? Poate c? da, poate c? nu. Îns?, felul în care a fost internat ?i declarat nebun a fost ilegal. În primul rând, poli?i?tii veni?i la fa?a locului erau obliga?i prin lege s? îl legitimeze, s? discute cu el, apoi, dac? devenea agresiv sau avea un comportament deviant, s? fie dus la un spital clinic de stat, unde s? fie tratat.

Diagnosticul de dement trebuia pus de c?tre doi medici, apoi, în baza certificatului medico-legal, s? fie transferat la un spital de cronici. Or, Eminescu a fost dus direct la un sanatoriu privat de boli nervoase. Aici, un rol important pare s?-l joace Titu Maiorescu, cel care îl f?cuse cunoscut pe poet la Ju n im ea ?i protectorul lui, cunoscut al doctorului ?u?u.

Astfel, ziua de 28 iunie 1883 devine ziua decesului social ?i intelectual al jurnalistului Eminescu. Pân? atunci, în momentele lui de sl?biciune primise diagnosticul de form? de manie acut?, cu perioade depresive, pe fond ereditar, cu surmenaj cauzat de intensitatea muncii intelectuale ?i abuzuri de cafea, tutun. Diagnosticul doctorului ?u?u, care este preluat mai târziu ?i de al?i medici, este paralizie general?, pe fondul unui sifilis congenital matern, asociat cu alcoolismul (Eminescu a început s? bea alcool mai târziu, în 1885, n.n.) ?i cu alte abuzuri. Dovezile diagnosticului eronat le voi reda în continuare.

Paralizia general? cauzat? de sifilis conduce la schimbarea scrisului, rapid ?i profund, în mod ireversibil. Îns?, în scrisorile pe care reu?e?te s? le trimit? apropia?ilor, nu se observ? schimb?ri majore ale scrisului. O alt? consecin?? ar fi degradarea sim?ului moral ?i critic, dar ?i a memoriei. ?i de aceast? dat?, se poate demonstra c? Eminescu era lucid; trimitea articole în care specifica faptul c? nu dore?te mila public?, scrisori. În momentele lui de elan creator, scria pe ziduri fragmente de poezii ?i vorbea despre evenimente dinaintea îmboln?virii.

DIN LITERATUR? În plus, în acel an, se afla în apogeul crea?iei, citise cu câteva s?pt?mâni mai devreme, pe 6 iunie, la Ju n im ea, poezia Doin?, care stârnise reac?ii negative din partea austro-ungarilor. Nimic nu ar?ta c? mintea i-ar fi fost slabit?..., singura amenin?are p?rea a fi surmenajul.Tot la 6 iunie, Petre Gr?di?teanu vorbea despre ?diamantele? lips? din coroana regelui: Ardealul, Bucovina ?i Basarabia. În urma cruntului diagnostic, prime?te un tratament care îi va aduce sfâr?itul sau, dac? nu, i-l va gr?bi: cur? cu mercur; câte 20 de fric?iuni a 4 grame, apoi i se ridic? doza la 7 grame, ceea ce va conduce la o pseudo-paralizie. Înainte de tragicul sfâr?it din 1889, ajunsese s? primeasc? injec?ii ?i tablete cu mercur, opiu ?i morfin?. Reac?iile adverse ale acestui tratament inuman, care în Europa acelei perioade î?i dovedise ineficacitatea, sunt: hipersaliva?ie, agita?ie, tulbur?ri psihice ?i de nutri?ie, leziuni renale (cu incontinen?? urinar?), constipa?ie, nevrit? periferic?, halucina?ii, insomnii. Pe lâng? tratamentul medicamentos, este înfometat, ?inut în regim de deten?ie ?i îi sunt refuzate vizitele din partea familiei, cu toate eforturile fra?ilor Matei ?i Harieta de a-l vedea. În anii urm?tori, Eminescu este internat ?i externat succesiv, este trimis cu for?a o perioad? la m?n?stirea Neam?ului, unde este scos pe ger afar? ?i udat cu ap? atunci scoas? din fântân?, ca tratament recuperator. Prin instan??, Titu Maiorescu devine tutorele s?u legal, ceea ce reprezint? înc? o lovitur? pentru poet. Eminescu nu a fost niciodat? interesat de faim?, iar toate poeziile i le d?dea, în manuscris, lui Maiorescu, pentru corectare ?i publicare în Convorbiri literare. Atunci când le-a cerut înapoi, a fost refuzat, ceea ce l-a f?cut din nou s? î?i ias? din fire; devenise un poet f?r? poezii. Se spune c? nici nu ?tia c? îi va fi publicat volumul din 1883, iar când l-a v?zut în vitrina unei libr?rii, a spart geamurile ?i l-a c?lcat în picioare.

17 iu n ie 1889 O înmormântare în grab?, s?r?c?cioas?, f?r? respectarea celor trei zile de priveghi, cum cere datina cre?tin?. Cu o zi înainte, Maiorescu fusese în?tiin?at c? Eminescu murise din cauza unei embolii, lucru nespecificat pe certificatul de deces. Embolia putea s? fie urmare a loviturii la cap, pe care i-o provocase Petre Poenaru, un pacient al sanatoriului, îns? dac? s-ar fi aflat, sanatoriul ar fi fost tras la r?spundere pentru neglijen??.

Din notele lui Maiorescu afl?m c? nimeni din familie nu a fost prezent la înmormântare, îns? ziarele vremii vorbesc despre un cupeu ce înso?ea de la distan?? cortegiul funerar, în care se aflau dou? femei. Se poate s? fi fost vorba despre Veronica ?i Harieta, sora infirm? a poetului? Din scrisorile acesteia, afl?m c? nu i s-a permis accesul la înmormântare. Oare din cauza bandajului negru care înf??ura capul decedatului, ascunzând urmele loviturii?

S? ne întoarcem cu 4 zile mai devreme, când a fost interogat de c?tre judec?torul Bursan. Acest interogatoriu, fiind act juridic, avea s? hot?rasc? definitiv destinul poetului. Exist? voci care contest? veridicitatea acestui document, a?a cum altele spun c? a fost contraf?cut, r?spunsurile neapar?inându-i poetului. În orice caz, textul ar putea fi interpretat. ?Cum te cheam?? ?Sunt Matei Basarab, am fost lovit la cap de c?tre Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus s? m? împu?te cu pu?ca umplut? cu pietre de diamant cât oul de mare.

DIN LITERATUR? ?Pentru ce? ?Pentru c? eu fiind mo?tenitorul lui Matei Basarab, regele se temea s? nu-i iau mo?tenirea. ?Ce ai de gând s? faci când te vei face bine? ?Am s? fac botanic?, zoologie, mineralogie, gramatic? chinezeasc?, evreiasc?, italieneasc? ?i sanscrit?. ?tiu 64 de limbi. ?Cine e Poenaru care te-a lovit? ?Un om bogat care are 48 de mo?ii, 48 de râuri, 48 de garduri, 48 de case ?i care are 48 de milioane.

La o prim? lectur?, r?spunsurile par a fi elucubra?iile unei min?i r?t?cite. Îns?, la o privire mai atent?, putem descoperi câteva chei interpretative. În primul rând, cele dou? numere (48 ?i 64) au semnifica?ii masonice ? judec?torul Bursan fiind cunoscut ?i ca ?metrul? Ghi?? (Maître, maistru în ierarhia masonic?).

Apoi, diamantele lui Petru Poenaru sunt, de fapt cele de care vorbea Gr?di?teanu.

De ce spune c? este Matei Basarab? Ne amintim c? în Lu ceaf ?r u l, Hyperion (ipostaz? a eului eminescian) P?rea un tân?r voievod/Cu p?r de aur moale,/Un vân?t giulgi se-ncheie nod/Pe umerele goale. Prin urmare, Eminescu sim?ea c? fusese redus la t?cere de c?tre cei care f?ceau subiectul articolelor sale. În încheiere, a? putea s? scriu c? Mihai Eminescu nu a murit, c? tr?ie?te înc? prin operele sale ?i acum atât de actuale, c? reprezint? un simbol na?ional despre care se vorbe?te prea pu?in, îns? nu o voi face. Mihai Eminescu a reprezentat o for?? na?ional? care ar fi putut stârni o nou? revolu?ie ?i trebuia înl?turat. Prima lovitur? a fost discreditarea în fa?a opiniei publice, apoi ucis încet, pe termen lung, refuzându-i-se dreptul fundamental: cel la via??. Moartea sa a fost consecin?a unei serii de factori: depresia, tratamentul eronat, dorin?a de a fi redus la t?cere, lovitura la cap. Eminescu a murit ?i nimeni nu a fost tras la r?spundere. Istoria, îns?, va face dreptate.

Surse de informa?ie: Codreanu, Theodor, Eminescu ? drama sacrific?rii C?linescu, George, Via?a lui Mihai Eminescu http://adevarul.ro/locale/botosani/adevarat-cauza-mortii-mihai-eminescu

Au t or : An dr ea-Oan a Du du m an

LIFE

POVESTE DE CO?M AR Un or??el mic de provincie în care toat? lumea cunoa?te pe toat? lumea, un or??el pe care în jum?tate de or? îl str?b?teai cu piciorul, cu un aer patriarhal ?i o lini?te întrerupt? doar de micile întâmpl?ri. Pove?tile care ?ocau or??elul r?mâneau în istorie ?i peste ani, ?i pentru c? unii dintre protagoni?ti mai tr?iesc voi da cât mai pu?ine detalii.

O familie obi?nuit?, în care animozit??ile dintre soacr? ?i nurori f?ceau aproape imposibile rela?iile între nepo?i. ?i totu?i Ana ?i Lia erau prietene ?i se în?elegeau foarte bine, poate ?i pentru c? aveau aceea?i vârst?.

Ana venea numai în vacan?e, locuia în alt ora? mai mare, mai plin de via??. Uneori Lia mergea la ea, dar cel mai mult erau împreun? în vacan?ele pe care Ana le petrecea la bunici. Atunci era lumea lor, povesteau ore întregi, se plimbau, î?i spuneau secretele, mai ales când sc?pau de mama Liei, care era curioas? ?i foarte autoritar?, e drept c? aici le era complice ?i bunica care nu-?i prea agrea nora. Partea cea mai nepl?cut? era c? mama Liei, era o tip? f?r? ?coal?, f?r? educa?ie, dar cu preten?ii, care credea c? dac? se îmbrac? elegant ?i se fardeaz? e o mare doamna ?i mai era ?i cumplit de invidioas?. Îi invidia pe p?rin?ii Anei c? locuiesc într-un ora? mare, cu toate c? oamenii tr?iau normal, pe Ana c? înva?? bine ?i era la un liceu de elit?, de fapt invidia pe toat? lumea. Pe de alt? parte nici copiii nici so?ul nu îndr?zneau s? ias? din cuvântul ei, copiii pentru c? a?a crescuser? ?i eventualele r?zvr?tiri erau în?bu?ite în fa??, iar so?ul fiindc? schimbase autoritatea exagerat? a unei mame cu cea a unei neveste ?i era mai comod s-o accepte.

Lia avea un prieten de care doar Ana ?tia. Nicu era dintr-o familie cu preten?ii sociale mai mari, care n-ar fi acceptat-o pe Lia. Dar ei sfidau tot ?i-?i tr?iau iubirea (cât se în?elegea prin asta în acele vremuri), ascun?i de ochii lumii ?i folosind-o pe Ana ca pe un paravan. Când erau to?i trei împreun? lumea nu b?nuia nimic.

Când fetele au terminat clasa a 10-a mama Liei a dat-o la meserie ?i a înscris-o la seral.

Nici bine n-a terminat liceul c? mama ei a insistat ?i a convins-o s? se c?s?toreasc? (nu uita?i c? vorbim de vremuri de acum 40 de ani în urm?, alte mentalit??i, alte concep?ii) cu un gradat (tablagiu moldovean). Lia a acceptat convins? c? n-ar fi putut fi cu Nicu, care nu ?i-ar fi sfidat p?rin?ii ?i cred c? se ?i bucura c? va sc?pa de acas? ?i de maic?-sa. Lia î?i iubea tat?l foarte mult, dar era con?tient? c? el nu i-ar fi ?inut piept niciodat? nevestei ?i nu ar fi fost în dezacord cu ea, poate din obi?nuin??, poate din comoditate? A?a c? s-a c?s?torit, s-a mutat cu so?ul la bloc în cealalt? parte a ora?ului (era un bloc pentru cadrele armatei, culmea c? ?i Nicu primise acolo o garsonier?, fiind ofi?er) ?i lucrurile au p?rut a intr? într-o rutin? normal?.

Lia lucra la o fabric? de confec?ii, ie?ea cu so?ul în ora?, se vedea mai des cu ai ei, mai ales c? mama ei p?rea mult mai pl?cut? ?i mai suportabil?.Dar ? pentru c? toate pove?tile au un dar?

Lia se bucura c? mama ei p?rea s? se în?eleag? cu so?ul ei, asta îi asigura ?i ei lini?tea, nici cu gândul n-ar fi putut gândi ce va urma.

LIFE Lia se sim?ea mai des r?u, mai obosit?, sl?bit? ?i se hot?râse s? vad? un medic, dar tot amâna, a?a cum facem to?i de obicei. Dup? o s?pt?mân? epuizant? (comenzi mari pentru export, ore de lucru în plus) într-o dup? amiaz? la lucru i s-a f?cut r?u. ?efa ei a trimis-o acas? ?i i-a spus s?-?i ia liber a doua zi ?i s? mearg? la medic.

Lia s-a dus acas? cu gândul s? se culce. Acas? era lini?te, s-a gândit c? so?ul ei e pe la vreun coleg, dar tot ce voia era s? se întind? ?i s? doarm? a?a c? s-a dus c?tre dormitor, f?r? s? observe pe fotoliul din sufragerie o hain? ?i o po?et?. Când a deschis u?a dormitorului a avut parte de surpriz?-co?marul vie?ii ei: so?ul ei era în pat cu nimeni alta decât mama ei. Ei au încremenit, Lia s-a uitat clipe lungi la ei, pe urm? a lovit-o realitatea ?i a fugit plângând din apartament.

Nu ?tiu ce-ar fi f?cut dac? nu s-ar fi izbit pe hol de Nicu, el a întrebat-o ce-i cu ea, dar ea nu putea pur ?i simplu s? scoat? o vorb?, doar plângea. Nicu a luat-o de mân? ?i a dus-o în locuin?a lui, i-a f?cut o cafea, i-a dat un coniac, nu mai ?tia ce s? fac?.

Norocul Liei a fost c? din cauza ?ocului mintea ei parc? se blocase, a?a c? a adormit.

Abia a doua zi când s-a trezit într-o camer? necunoscut? a con?tientizat tot. A stat trei zile ascuns? la Nicu, timp în care i-a spus toat? povestea sordid?, a f?cut planuri ce s? fac?, el a încercat s-o lini?teasc?, au plâns amândoi pentru nedreptatea ?i regulile vie?ii ?i firesc s-au iubit, dragostea vindecându-le r?nile. Lia a urm?rit când so?ul ei nu era acas?, ?i-a luat câteva lucruri, i-a l?sat lui Nicu demisia ei s-o duc? la fabric? ?i ajutat? de el a plecat în ora?ul mai mare de unde a luat un tren pân? la o m?tu??, în cel?lalt cap?t al ??rii. L-a mai rugat pe Nicu ca dup? ce pleac? s?-i spun? tat?lui ei (?i numai lui) c? e bine ?i-l va contacta ea, s-o sune pe Ana ?i s?-i spun? acela?i lucru.

Nicu a f?cut ce i-a cerut, doar la Ana s-a dus personal ?i i-a spus toat? povestea halucinant? ?i sordid?, ?tiind c? pe ea o vor caut? primii ?i mama ?i so?ul Liei.

Dar Ana era puternic? (doar era nepoata bunicii ei) ?i când i-a amenin?at pe amândoi c? va spune povestea real?, lucrurile s-au lini?tit oarecum.

Lia a c?utat-o curând, rugând-o s?-i transmit? tat?lui ei c? e bine. I-a spus c? m?tu?a ei (sora cu mama ei, dar o femeie extraordinar?) a primit-o cu bra?ele deschise, a ajutat-o s? se angajeze la fabric? de confec?ii de acolo ?i c? e bine. ?i via?a a mers înainte? În curând Lia a cunoscut un tip Mihai, care lucra ?i el acolo, care încerca s? se apropie de ea ?i încet a reu?it s?-i câ?tige încrederea ?i prietenia. Aproape c? erau s? ajung? un cuplu când Lia ?i-a dat seama c? e gravid? ?i toate calculele coincideau cu zilele petrecute cu Nicu, deci ?i-a dat seama al cui era copilul. ?i-atunci cu curaj i-a povestit lui Mihai toat? odiseea încercând s?-i explice de ce nu pot fi împreun?. Mihai a ascultat-o, dar o iubea, o voia de so?ie ?i fiind o fire practic? a întrebat-o: ??i po?i fi cu tat?l copilului?? Lia i-a explicat c? nu ar fi posibil, asta ar însemna noi drame pentru c? ai lui n-ar accepta-o niciodat? ?i ea n-ar accept? s? fie m?rul discordiei între ei. ?Atunci e simplu?! i-a spus Mihai. ??tii c? te iubesc, a?a c? vom merge acas? la tine ca un cuplu, vei cere divor?ul ?i ne vom c?s?tori. Iar copilul, e simplu, va fi al meu, nu-i treaba nim?nui.? Încet ?i cu r?bdare a convins-o. Lia i-a scris Anei care se preg?tea s? plece în vacan??, trimi?ându-i cererea de divor? ?i bani ?i a rugat-o s-o ajute s? depun? actele în locul ei, la tribunal-procuror ?ef fiind un v?r de-al tat?lui ei.

LIFE Normal c? primul drum al Anei a fost la tribunal unde i-a dat tipului actele, povestindu-i toat? povestea, rugându-l doar s? nu-i spun? ?i tat?lui Liei adev?rul (Lia î?i iubea prea mult tat?l, care închidea ochii la infidelit??ile so?iei, dar pe care povestea asta l-ar fi distrus). Lucrurile s-au pornit, procurorul l-a chemat pe so?ul Liei, l-a determinat s? semneze ?i s? fie de acord cu procesul. Omul a semnat sperând c? va reu?i s-o fac? pe Lia s?-l ierte, pentru c? în felul lui ?inea la ea. Prost gr?mad?!!! În ziua procesului Ana a a?teptat-o la gar?, Lia a venit cu Mihai, sarcina ei era destul de înaintat?.Tat?l Liei era acolo fericit c? fata lui e bine. Lia i-a spus doar c? a avut probleme mari în c?snicie ?i a vrut s? scape. Circul a început la tribunal când so?ul Liei a anun?at c? nu vrea s? divor?eze, sus?inând c? nu are nevast? ?i copil de l?sat, degeaba i-a spus Lia (?i el era con?tient de asta) c? nu e al lui. Poate c? lucrurile s-ar fi tergiversat ?i mai mult, dar Ana ?i Lia l-au rugat pe procuror s? intervin?. Acesta l-a chemat pe so?ul Liei, a avut cu el o discu?ie lung?, el ?tie cu ce l-a amenin?at (doar tipul era în armat?) c? l-a convins s? accepte divor?ul ?i s?-?i cear? ?i mutarea la o unitate acas? în Moldova.

Dar înainte de plecare s-a îmb?tat ?i ca s? se r?zbune i-a povestit fostului socru adev?rul.

A fost prima dat? când tat?l Liei ?i-a b?tut nevasta (a scos-o Lia din mâinile lui) ?i de acolo încolo au tr?it ca doi str?ini care împart aceea?i cas?, doar pentru c? mai aveau un b?iat, mai mic ca Lia. Lia s-a c?s?torit cu Mihai, a avut un copil ?i via?a ?i-a continuat mersul cu alte pove?ti.

Au r ?m as doar u m br ele ?i am in t ir ile u r ât e.

Au t or : Ar cidalia Gh en of

LIFE

O ÎNTÂM PLARE STRANIE În satul dobrogean Plopeni, tr?ia un om cu o reputa?ie ?i cu o porecl? neobi?nuit?, îl chema Ion, dar lumea îi spunea Taurul comunal. Nu e greu de în?eles de unde i se tr?gea aceast? porecl?, omului îi pl?ceau femeile, mult de tot ?i toate! Doar cele urâte r?u sau schiloade de tot sc?paser? cu virtutea întreag?. De?i omul începuse s? îmb?trâneasc? tot î?i p?stra apuc?turile. Avea drept du?man pe aproape orice b?rbat însurat din sat, c?ci cu to?ii se temeau de el ?i de succesul ce îl avea mai ales la femeile m?ritate. E drept c? omul era însurat, avea ?i patru copii, dar el tot se ?inea de prostii, de aceea când so?ia lui s-a prezentat la mili?ie ?i a zis c? b?rbatul ei s-a culcat s?n?tos ?i de diminea?? era rece ?i ?eap?n nimeni nu s-a mirat. Unii ziceau c? l-au ajuns p?catele, al?ii au b?nuit o mâna criminal? care s? îi fi f?cut felul, dar medicul chemat din satul vecin s? constate decesul a zis c? ar fi f?cut infarct în somn.

Greu de crezut c? doar era un om în putere ?i zdrav?n, dar s-a f?cut înmormântarea, so?ia l-a plâns împreun? cu cei 4 copii ai lor.

Au trecut opt ani ?i odat? cu venirea unui nou preot, (preotul cel b?trân din sat ie?ise la pensie) au început ?i ceva schimb?ri în sat. Preotul cel tân?r a început construirea unei biserici mai mari ?i chiar cu aprob?rile de la jude? a început s? mute cimitirul cu toate mormintele într-un alt loc mai spa?ios pe un teren dezafectat de prim?rie. A pl?tit o echip? de muncitori s? scoat? toat? sicriile îngropate, ca s? mute osemintele ?i crucile în cimitirul cel nou. Pentru acest nemaipomenit transfer s-au ?inut slujbe trei zile de s?rb?toare la rând ?i s-au comandat scirie noi de brad, cele ce erau în p?mânt putreziser?.

Echipa de s?p?tori asistat? de preot ?i de o mul?ime de s?teni curio?i, scoteau sicriile vechi, cu grij? luau osemintele ?i le a?ezau în scriile noi. Aceste lucr?ri au durat mai multe zile, în timp s?tenii ?i-au v?zut de treaba, c?ci nu mai era o noutate. Într-una din zile îns? în pauza de prânz s-a întâmplat ceva ce a cutremurat tot satul. În timp ce echipa de muncitori era la masa de prânz, unul din cranii de la ultimul mormânt ce fusese deschis în ziua aceea a început s? tresalte ciudat, în?untrul lui se zb?tea o vietate ?i scotea sunete ciudate. Muncitorii to?i s-au speriat ?i au fugit de fric?.

Pân? la urm? de curiozitate s-au întors s? vad? ce e. Unul mai curajos a împins craniul într-o parte, atunci s-a v?zut în?untru o broasc? prins? într-un cui ruginit ?i destul de lung, broasc? intrase pe lâng? el, dar în încercarea de a ie?i practic a fost str?puns? de cuiul aflat acolo.

LIFE A fost chemat preotul ?i mili?ianul satului, s-a cercetat al cui era mormântul ?i s-a descoperit c? era Ion zis ?i Taurul comunal. Au chemat-o pe so?ia decedatului ?i au interogat-o dac? ?tia despre ce se întâmplase cu b?rbatul ei. Femeia împietrit? a m?rturisit c? în seara dinaintea mor?ii, i-a dat mult s? bea omului, apoi i-a b?tut pur ?i simplu cuiul în interiorul urechii cu ciocanul. Mili?ianul a întrebat-o: -Dar nu a ?ipat, nu s-a zb?tut ??

-Nu, a zis femeia f?r? nici o urm? de regret, l-am lovit cu toat? puterea mea, pentru to?i anii de ru?ine pe care i-am îndurat lâng? el!

-Dar nu v-a fost team? c? se va afla într-o zi ? ???

-AM FOST CONVINS? C? NUMAI P?MÂNTUL ?I DUMNEZEU ÎMI ?TIE F?R?DELEGEA. A fost condamnat? la 20 de ani de temni??, dar nu a isp??it decât 5, într-o zi s-a spânzurat în baie de gratiile de la geam. Nu a plâns-o nimeni c?ci b?ie?ii ei se mutaser? care pe unde. A fost înmormântat? lâng? Ion ce era doar al ei acum. (În t âm plar ea est e r eal?, m i-a f ost povest it ? de bu n ica pe cân d aveam vr eo 10 an i ? )

Au t or : Gabr iela-M ar ia Ion escu

CULINAR

NEGRES? CU NUCI ?I STAFIDEun desert simplu, care poate fi preg?tit de oricine!

In gr edien t e: 15 linguri f?in?;10 linguri zah?r;10 linguri ulei de floarea-soarelui; 20 linguri ap?;5 linguri lapte; 4 linguri cacao neagr?; 5 linguri dulcea?? de vi?ine; 2 ou?; un pumn de miez de nuc?; un pumn de stafide negre; 1 linguri?? de bicarbonat de sodiu; 1 praf de sare.

Decor: ? zah?r pudr?.

M od de pr epar ar e: Într-un bol înc?p?tor se amestec? toate ingredientele cu un tel pân? ce se formeaz? un aluat omogen. Tapet?m o tav? cu hârtie de copt ?i turn?m aluatul. Coacem negresa la 180 de grade pân? ce scobitoarea iese curat?. Dup? ce s-a r?cit o t?iem în p?tr??ele ?i romburi ?i le decor?m cu zah?r pudr?.

Tr u c: Dac? n u ai h âr t ie de copt , t apet eaz? t ava cu pu ?in u lei ?i pu ?in ? f ?in ?!

Pof t ? Bu n ?!

Au t or : Rober t B?dic?

FILM

RECOM ANDARE FILM E 1.Th e Gir l w it h All t h e Gif t s (2016)

Regizat de Colm McCarthy filmul The Girl with All the Gifts este un film de suspans cu accente horror, plasat într-un viitor apocaliptic. Povestea adolescentei Melanie care este considerat? special? de c?tre oamenii de ?tiin?? dispera?i s? descopere un antidot împotriva unei boli care îi amenin?? pe ultimii supravie?uitori ai planetei.

2.Am er ican Ou t law s ? Nelegiu i?ii Vest u lu i S?lbat ic (2001)

În regia lui Les Mayfield, filmul Nelegiui?ii Vestului S?lbatic (American Outlaws) este povestea unuia dintre cei mai cunoscu?i bandi?i ai Vestului S?lbatic: Jesse James (Colin Farrell), eroul ??ranilor fermieri, cel care a g?sit r?zbunarea perfect? fa?? de un proprietar de cale ferat? care ii for?ase pe oameni s?-?i vând? p?mânturile. În timpul r?zbun?rii puse la cale de ace?tia, ei vor deveni cei mai vâna?i oameni din istoria Vestului S?lbatic. Cu cat cre?te faima lor, cu atât creste legenda conduc?torului Jesse James. Îns? faima lui na?te invidii în cadrul grupului, creând un pericol în plus pentru tinerii nelegiui?i.

FILM 3.Passen ger s (2016)

Nava americana interstelar? Avalon pleac? într-o misiunea de mare amploare care ar trebuii s? dureze cel putin 120 de ani pân? la destina?ie Colonia Homestead, având la bord 5,259 de persoane. De?i to?i pasagerii trebuiau s? se afle într-o continu? stare de hibernare pe tot parcursul zborului, dar în urma unui accident la dou? dintre capsulele de dormit face ca Jim Preston ?i Aurora Dunn s? se trezeasc? mai devreme cu 90 de ani decât era prev?zut ini?ial. Captivi în interiorul navetei spa?iale ?i înconjura?i doar de vidul cosmic, cei doi încearc? s? se adapteze la noua situa?ie, numai c? o defec?iune mult mai grav? îi pune în fa?a unor alegeri extrem de dificile, de care ar putea depinde îns??i supravie?uirea lor.

4.Th e gir l on t h e t r ain ? Fat a din t r en (2016)

Filmul Fata din tren (The girl on the train), spune povestea unei tinere adolescente c?rei via?? nu este tocmai u?oar? care urm?re?te în fiecare diminea??, luând acela?i tren, un cuplu tân?r ?i aparent perfect, ce locuie?te într-o cas? de lâng? calea ferat?. Într-o zi f at a din t r en vede îns? ceva ce o ?ocheaz? ?i astfel ajunge s? ia parte la vie?ile pe care le-a observat doar din exteriorul ei.

Sursa: FilmeOnline.biz

Au t or : Iasm in a Com an

SHOPPING In el din ar gin t 925, br a?e lu cioase cu capet e în doit e, zir con iu r ot u n d t r an spar en t Inel din argint 925 cu bra?e lucioase ?i netede, ale c?ror capete sunt curbate ?i care se transform? u?or într-un contur oval lucios. În mijlocul lui se afl? un zirconiu mare rotund cu suprafa?? ?lefuit? str?lucitoare, prins cu ?ase cle?ti?ori. Bra?ele sunt decorate cu linii din zirconii mici transparente.

L??ime: 2 ? 9 mm Greutate inel: 2 ? 2,5 g Marcaj ? da.

Pre?. 40.53 Sursa foto si text: Esh op.r o

În gr ijir e t en FRAULEIN38 ? Tr u s? Far du r i 78 Cu lor i Fr au lein 38 Neu t r al War m t h Trus? machiaj compus? din farduri mate ?i sidefate, blush ?i pudr?. Trusa dispune de oglind? încorporat?. Fabricat în Germania.

Valabilitate: 36 luni de la deschidere Dimensiuni trus?: 28 cm x 19 cm x 4,5 cm Pr e?: 50 lei Sursa foto ?i text: Hir is.r o

SHOPPING În gr ijir e t en Vich y ? Set Vich y Aqu alia Th er m al Ten n or m al m ixt Set Vich y Aqu alia Th er m al Ten n or m al m ixt con ?in e: 1. Crem? hidratant? Aqualia Thermal normal mixt ? 50 ml 2. Solu?ie micelar? demachiant? 3 in 1 ? 100 ml Aqualia Thermal a creat o crem? care ofer? hidratare imediat? ?i pe termen lung pentru pielea deshidratat?, lipsit? de luminozitate.

Produsele Vichy nu con?in parabeni ?i au formule hipoalergenice, astfel încât sunt bine tolerate chiar ?i de cea mai sensibil? piele.

Pr e?: 95 lei Sursa foto ?i text. Hir is.r o

Br ??ar ? Ch ar m Tu r qu oise Ag 925 ?i t alism an e n or ocoase Br??ar? Charm Turquoise cu talismane norocoase, placat? cu dou? straturi de Ag 925, finisat? manual, calitate premium, cel mai în vog? accesoriu al momentului. Lucrat? cu cele mai noi tehnologii, materialele folosite ?i sistemul de produc?ie asigur? o durabilitate îndelungat? a br???rii, fiind ideal? pentru a fi f?cut? cadou unei persoane dragi.

O apari?ie plin? de culoare ?i farmec, gra?ie unei elegante br???ri cu puternice note glamour ?i romantice, complimentat? de str?lucirea exuberan?a a topazelor ?i noble?ea pre?ioas? a argintului. Un cadou plin de farmec ?i str?lucire, pentru femeia pe care o iubi?i cu adev?rat!

SHOPPING Br??ar? este alc?tuit? dintr-o înl?n?uire de charmuri, într-o alternan?a simetric? ?i plin? de farmec a culorilor vii ?i într-un spectacol distins al str?lucirii. Este confec?ionat? manual din argint, pentru un plus de pre?iozitate ?i lux conferite unei bijuterii simbol a iubirii ?i expresie a celor mai frumoase sentimente.

Va des?vâr?i orice ?inut? elegant?, sco?ând-o în eviden?? prin coloritul sclipitor, garantând purt?toarei sale un look deosebit de senzual, romantic ?i rafinat.

Un cadou expresiv ?i rafinat pentru cele mai iubite doamne ?i domni?oare!

Sistem de închidere tip Lobster ; Charm-uri (accesoriile incluse ale br???rii) din cristale Austria ?i sticl? de Murano;

Lungime: 19 cm Pr e?: 75 lei Sursa foto ?i text: Team deals.r o

STYLE & TENDIN?E

In t er viu cu DOINA IABRA?Ulutul polimeric-accesorii unicat În u r m ? cu 10 an i Doin a Iabr a?u s-a în dr ?gost it de lu t u l polim er ic ?i a p?t r u n s în t r -o n ou ? lu m e, cea a biju t er iilor u n icat . Cr eat e special pen t r u f em eile car e dor esc s? ias? în eviden ??, cu lor ile în dr ?zn e?e ?i f or m at u l in edit st âr n esc adm ir a?ia ?i în cr eder ea celor car e le poar t ?. Dac? ?i voi pr ef er a?i accesor iile u n icat , at u n ci Doin a Iabr a?u ar e r ?spu n su r ile pot r ivit e at ât pen t r u cei car e cau t ? cadou l per f ect , dar ?i pen t r u cei car e vor s? î?i cr eeze cu pr opr iile m âin i ceva m agic.

1. Ce n e pu t e?i t r an sm it e despr e lu t u l polim er ic? Cu m a?i în v??at aceast ? t eh n ic??

Doin a Iabr a?u : Pentru mine, lutul polimeric este o form? de exprimare. Este un material foarte versatil, potrivit pentru bijuterii, dar ?i pentru obiecte de decor, un material foarte permisiv, neavând efectiv un anumit timp pentru prelucrare, putând interveni asupra lui de câte ori vrem, înainte de coacere.

Este un compus chimic pe baze naturale, el stabilizându-se doar prin coacere într-un cuptor pe gaz sau electric, un anumit timp la o anumit? temperatur?.

De înv??at nu a? spune c? am înv??at totul despre el, înc? mai apar surprize, n?scute din accidente de obicei. :) Ca surs? de înv??are am folosit foarte mult tutorialele de pe internet la începuturi, apoi prin experimentare proprie.

2. De u n de v? com an da?i pr odu sele ?i cât du r eaz? s? cr ea?i u n colier com plex? Exist ? u n t ipar an u m e, o sch em ? de lu cr u ?

Doin a Iabr a?u : Materialele de lucru le cump?r de pe internet, exist? multe site-uri cu materiale pentru hobby. În afarA lutului polimeric, pentru a putea lucra avem îns? nevoie ?i de unelte, unele specifice, altele improvizate. Întrucât marea majoritate a tehnicilor de lucru sunt împrumutate din prelucrarea altor materiale, ?i ustensilele sunt adaptate. De exemplu, exist? pe pia?a online o multitudine de pl?ci de texturare, dar eu aleg s? folosesc texturi din imediata apropiere: frunze, tricotaje, vase..

STYLE & TENDIN?E Pentru mine o ?urubelni?? nu înseamn? instrumentul de în?urubat, ci o unealt? pentru texturare, o borma?in? se transform? într-un minidrill sau ma?in? de ?lefuit marginile imperfecte, un castron e mai mult decât atât, e suportul de coacere al unui colier statement, ?i a?a mai departe.

Nu folosesc tipare, modelez bijuteriile a?a cum le v?d în momentul crea?iei, nu folosesc ?abloane, fiecare element fiind astfel unic. Nu folosesc nici culorile în starea în care le g?sesc, ci le alternez cumva, pentru a asigura o unitate cromatic?, de aceea îmi este extrem de dificil s? lucrez replici ale unor piese anterioare. Despre timpul de lucru .... mi-e greu s? specific cam cât timp îmi ia un colier complex, depinde foarte mult de tehnicile pe care le folosesc. Sunt coliere la care am lucrat 5 ore, altele în câteva zile....

3. V? in spir a?i din n at u r ? ?i din m ot ivele t r adi?ion ale, dar ave?i ?i cer er i n econ ven ?ion ale ce n u se g?sesc în gam a dvs. de pr odu se?

Doin a Iabr a?u : Frumoas? întrebare? Da, de cele mai multe ori inspira?ia o g?sesc în natur?. Alteori în tradi?ii. Am îns? cliente care sunt ele însele provoc?ri. Hai s? v? dau un exemplu. Mi s-a cerut un set de bijuterii numit ?Iubire matern??. Iat? cum am f?cut fa?? provoc?rii: Uneori cuvintele declan?eaz? creativitatea, calea de comunicare cu clientele e cea care m? inspir? de obicei. O alt? provocare a fost realizarea unei po?ete din lut polimeric.?Minge? a fost cuvântul triggor Iat-o:

STYLE & TENDIN?E 4. Coch et a?i ?i cu m odelar ea sâr m ei (w ir e w r appin g), dar cu m se îm bin ? cele dou ? t eh n ici? Car e vi se pot r ive?t e m ?n u ???

Doin a Iabr a?u : Modelarea sârmei (wire wrapping) a ap?rut în calea mea cu aproximativ 6 ani în urm?, din nevoia de diversificare. Îmi place, dar pentru a crea ceva deosebit este nevoie de ritm, caden??, repetitivitate, iar elementele repetitive nu sunt printre favoritele mele, deci iubirea mea r?mâne lutul polimeric :) Cele dou? materale pot fi îmbinate cu succes, dar prefer s? rezerv lutului polimeric rolul de ''playground'' ?i wrappingului rolul de ''commercial ground'', fiecare având locul bine stabilit în inima mea 5. A?i par t icipat la n u m er oase con cu r su r i, t âr gu r i, dar dor in ?a de a îm p?r t ??i cu ceilal?i pasiu n ea pen t r u h an dm ade v-a du s m ai depar t e. Cu m a?i în cepu t s? colabor a?i cu sam er gelim .r o ?i jodar t .r o?

Doin a Iabr a?u : Colaborarea cu samargelim.ro a început cu mai bine de 6 ani în urm?.Ei c?utau pe cineva care s? poat? sus?ine ateliere de modelaj, eu aveam deja experien?? în modelaj ?i forma?ie didactic?, într-un fel stelele s-au aliniat. :) A început o superb? colaborare, putând duce mai departe experien?a mea. :) Le mul?umesc celor de la samargelim.ro pentru încrederea avut? în mine ?i pentru suportul pe care mi l-au acordat de atunci încoace. În prezent sus?in workshopuri de modelaj Fimo ?i wire wrapping în sala de la ceain?ria Jodart, lâng? magazinul samargelim.ro, cu o frecven?a de 2/lun?, pe niveluri diferite de experien??, adresându-m? atât încep?torilor, cât ?i celor cu experien?? medie sau avansat?.

STYLE & TENDIN?E 6. Exist ? u n t r en d în f iecar e dom en iu , dar în m at er ie de h an dm ade? Ce se poar t ? în 2017?

Doin a Iabr a?u : 2017 ....greu de prev?zut o tendin??. Clar va fi un an al culorilor, deci bijuteriile colorate vor avea succes, probabil fiecare doamn? va alege s? poarte ceea ce îi place în materie de h an dm ade, deci nu vom avea detalii clar definite, cuvântul cheie fiind confortabil, iar dac? reu?im s? îmbin?m culoarea ?i confortul, atunci totul va merge bine.

7. V-a?i gân dit s? scr ie?i o car t e ?i s? îm p?r t ??i?i t eh n icile pe car e le-a?i st u diat îm pr eu n ? cu al?i pasion a?i de h an dm ade?

Doin a Iabr a?u : Da! Pentru moment îmi adun materialele deja prezentate în workshopuri, sunt puse în vânzare tutorialele, dar mi-ar pl?cea s? le adun pe toate într-o carte. Sunt tehnici cunoscute, dar care au mici secrete, sau tehnici noi, în curs de dezvoltare. Am în lucru, în diferite stadii, 4 tehnici proprii de modelaj, vor fi surprizele anului.

8. Un de su n t expu se biju t er iile pe car e le cr ea?i?

Doin a Iabr a?u : Bijuteriile mele....cele mai multe au deja st?pân?, lucrez dominant la comand?. Totu?i, atunci când love?te inspira?ia, lucrez ?i f?r? comand?, aceste bijuterii, f?r? st?pân? înc?, sunt grupate într-un album pe Facebook , dar ?i în m agazin a?u l Day de pe plat f or m a Br eslo.

9. Ce plan u r i ave?i pen t r u 2017? A?i pr eg?t it ceva an u m e pen t r u cei car e v? u r m ?r esc act ivit at ea?

Doin a Iabr a?u : Cu siguran?? anul 2017 va fi unul plin pentru mine. Am pornit deja un proiect, dup? cum v? spuneam, cu tutorialele puse în vânzare fie în format electronic, fie ca workshop Skype, voi continua w or k sh opu r ile de m odelaj Fim o ?i Wir e wrapping, voi încerca s? dezvolt un site personal ?i a? mai avea eu câteva surprize, pe care deocamdat? le ?in secrete:) V? asigur îns? de un lucru: :) Nu m? opresc.

M u l?u m im pen t r u in t er viu !

Au t or : Iasm in a Com an ?i M ilica Dr ?gan

STYLE & TENDIN?E

In t er viu cu FLORI DINUAtelier de crea?ie Europolis Flor i Din u lu cr eaz? cu m ?iest r ie ?i t r an sf or m ? lân a în dif er it e f or m e. Hain e, biju t er ii sau accesor ii pict at e-su n t doar o m ic? par t e din lu m ea f elt in gu -u lu i sau ar t a îm pâslit u lu i. Calcu le m at em at ice sau doar t alen t ? Ch iar dac? t eh n ica n u est e u ?oar ? îm pâslit u l lân ei i-a adu s n ot or iet at e ?i pasiu n ea pen t r u h an dm ade a deven it o af acer e de sin e st ?t ?t oar e. Îm pr eu n ? pu t em af la de la Flor i Din u ce se ascu n de în spat ele r ezu lt at u lu i f in it .

1. Su n t em cu r ioase ?i t r ebu ie s? af l?m cu m devin e o bu cat ? de lân ? u n accesor iu color at ? Ce pr esu pu n e îm pâslir ea? Cu m s-a n ?scu t Eu r opolis?

Flor i Din u : Simplu, printr-o tehnic? numit? felting sau împâslire, glumesc pe jum?tate.

Sunt mai multe tehnici de împâslire a lânii îns?, cele mai cunoscute sunt needle - felting (împâslirea cu acul), wet-felting (împâslirea cu o solu?ie de ap? ?i s?pun) ?i nuno-felting (împâslirea pe ?i cu diferite materiale de regul? naturale, pentru a creea diferite texturi).

Transformarea fibrelor de lân? în accesorii viu colorate presupune uneori îmbinarea celor 3 tehnici cel pu?in pentru mine, dup? imagina?ia ?i inspira?ia momentului. Pe mine m? inspir? natura prin colorit, forma ?i mi se pare potrivit? pentru texturile rezultate din împâslire. O floare împâslit? de?i este diferit? de ce-a din natur? te îmbie s-o miro?i pentru c? la rândul ei este vie. Totul a început ca un hobby, m? relaxa dup? o zi lung? de munc?, firesc a devenit pasiune ?i dependen??, nu pot sta relaxat? f?r? s? pun m?car pu?in de tot mâna pe acul de împâslit, pe cro?et? sau pe acul de cusut. De?i multe din lucrurile f?cute de mine au devenit cadouri, tot începeau s? se adune ?i m-am gândit c? ar fi idealul în via?? dac? a? putea s? tr?iesc din ceea ce fac din pasiune. Am început în mediul online ?i cum lumea nu prea în?elegea ce fac sau din ce sunt f?cute accesoriile ?i obiectele vestimentare cu mari eforturi am deschis un magazin-atelier. Lucrez acolo unde vin clien?ii (bine..mai mult cliente) ?i explic ce fac ?i cum fac, ce materiale folosesc.

Nu ?tiu cum este sau dac? este deschis un astfel de atelier în alte ora?e sau în ora?ele mari ale ??rii, dar în urbea mea mic? este inedit dac? nu ?ocant :) s? intri într-un magazin ?i vânz?toarea s? fie într-un munte de fibre, cu m?nu?i în mâini ?i mult? spum? pe o mas?- Bu n ? ziu a! acest a est e u n m agazin at elier , eu f ac acest e lu cr u r i aici ?i acu m . :) Cam asta e replica mea.

2. Est e o t eh n ic? accesibil? sau su n t n ecesar e t alen t e ascu n se pen t r u a cr ea o r och ie sau o blu z? h an dm ade n on con f or m ist ??

Flor i Din u :Poate fi o tehnic? accesibil? doar dac? te pasioneaz? foarte mult. Se spune c? atunci când vrei s? împâsle?ti ceva, te asiguri c? ai câteva ore la dispozi?ie f?r? s? te deranjeze nimeni, o camer? doar pentru tine, muzic? bun?, câteva sandwich-uri, cafea ?i ceva de b?ut. Adev?rul este c? nu po?i lucra nimic foarte repede, ?i ce-l mai simplu lucru dureaz? ce-l pu?in 3,4 ore. Asta în faza "brut?" apoi urmeaz? cosmetizarea a ceea ce ai f?cut, La un colier îi adaugi încheietoare, sârm? sau poate cosi m?rgele, la o rochie cosi tivurile dac? este nevoie, m?rgele, desenezi cu acul, depinde de cum vrei s? arate, asta

STYLE & TENDIN?E pe lâng? faptul c? uscarea definitiv? este dup? 24 de ore. Pentru îmbr?c?minte î?i folosesc ?i ceva cuno?tin?e în ale croitoriei, pu?in? aritmetic? ?i vedere în spa?iu. Pentru fiecare pies? fac ?ablon separat dup? m?surile clientei, se aplic? o formul? de calcul pentru m?suri astfel acel ?ablon devine blatul meu de lucru. Lâna prin frecare cu ap? cald? are tendin?a de a se compresa în medie cu 40%, prin urmare ?i ?ablonul are o dimensiune impresionabil?. Dup? care se a?eaz? lâna îmbinat? printr-o tehnic? special? în câte straturi vrem (depinde cât de gros vrem s? fie materialul rezultat) ?i se începe procesul de feltuire care se poate termina ?i dup? 10, 12 ore. De aceea spun c? este accesibil? numai ?i numai dac? te pasioneaz? ?i î?i plac surprizele. Pentru c? niciodat? nu î?i iese identic, de fiecare dat? este altceva unic.

3. M ajor it at ea asociem lân a cu ceva r igid, u n eor i der an jan t pen t r u piele. Ce t r at am en t e se f olosesc în ain t e, iar ea s? devin ? m oale ?i f in ? pen t r u a f i pu r t at ??

Flor i Din u : Aceast? este o alt? poveste pe care n-am aprofundat-o înc?, dar v? pot împ?rt??i ce ?tiu eu. Aceast? lân? pe care o folosesc este merinos atât de fin? de pare m?tase, are între 18- ?i 20 de microni, ce-a folosit? la coliere ?i îmbr?c?minte, aceasta este tras? în band? ?i vopsit? cu coloran?i naturali extra?i din diferite plante exotice (suc de rodie, cerneal? de sepie, etc). În nici-un caz nu este acea lân? care în?eap? pe care o ?tiam.

Uneori o po?i achizi?iona în amestec cu fibre de m?tase. De asemenea în procesul de împâslire se folosesc diverse fibre naturale pentru a creea aspecte sau texturi care îi dau o anumit? prestan?? materialului. Pentru alte crea?ii cum ar fi cele denumite "scu lpt u r ? în lân ?" (gen p?pu?i, c?su?e, juc?rii sau obiecte decorative în general) se folose?te o lân? mai aspr? de 22, 24, 28 de microni care confer? o anumit? duritate. Eu o achizi?ionez de la distribuitori care o aduc din Anglia, Germania, America latin?.

STYLE & TENDIN?E 4. Hain e, biju t er ii, p?l?r ii color at e sau pict at e-ce alt e pr odu se m ai ?t i?i s? con f ec?ion a?i?

Flor i Din u : Acesta este motivul care m-a f?cut s? m? îndr?gostesc ?i mai mult de lân?, po?i face ce vrei. Dup? cum a?i spus, haine, bijuterii, p?l?rii, obiecte de decor, înc?l??minte, juc?rii, tablouri, m?nu?i c? este iarn? iar ;), tapi?erii, fe?e de mas?, costuma?ii, huse pentru diverse obiecte, sau huse haioase pentru c?r?i, celulare, tablete. Nici nu-mi mai vine în minte ce am f?cut îns? în mod cert mai am destule ne-f?cute ;) .

5. Exper ien ?a î?i spu n e cu vân t u l, dar or ice sf at est e u t il pen t r u cei car e dor esc s? exper im en t eze " îm blân zir ea" lân ei.

Flor i Din u :Un sfat..pff cred c? primul ar fi s? nu le fie fric? de lân? sau de e?ec, orice gre?eal? se poate transforma în ceva unic ?i inedit. Ce dac? nu iese o geant?, poate fi îns? un portofel minunat, data viitoare o s? fie super-geant?.

6. Pr odu sele cr eat e de dvs. su n t u n icat . Cu m r eu ?i?i s? ech ilibr a?i r apor t u l calit at e-pr e?? Se com er cializeaz? cel m ai bin e în at elier u l de cr ea?ie Eu r opolis sau în cel vir t u al? Un de pu t e?i f i con t act at ? de c?t r e per soan ele in t er esat e?

Flor i Din u :Dup? p?rerea mea dac? nu o faci pentru c?-?i place ?i o faci doar ca afacere, raportul calitate/pre? nu exist? momentan în România. Pre?ul produselor reflect? materialele ?i celelalte pl??i datorate statului sau diver?ilor furnizori iar din ce r?mâne clar se reinvestesc în noi materiale (întotdeauna apare ceva ce n-ai) sau în ma?ini ?i unelte. Eu personal nu prea ?tiu "s? m? vând" dac? cuiva îi place mult ceva îi dau ?i gratis - s? nu mai spune?i la nimeni ;))))))) Comercializarea o fac ?i în mediul online ?i în atelier, nu pot spune c? predomin? unul sau altul, pot spune c? se preced, când nu am comenzi din magazin, apare în online astfel tot timpul am ceva de f?cut. M ? pu t e?i g?si în at elier u l din Slobozia, st r . M at ei Basar ab, Bl. 29, M agazin -At elier Eu r opolis ?i în on lin e pe pagin a de f acebook sau Eu r opolis.

STYLE & TENDIN?E

7. Cu ce gân du r i/ plan u r i în cepe?i an u l 2017? V? dor i?i ceva an u m e sau v? l?sa?i pu r t at ? de val/ t r en d?

Flor i Din u :Pentru 2017 preg?tesc o transformare a atelierului ?i a modului de prezentare. Am multe proiecte puse pe hârtie care a?teapt? s? fie "puse" pe lân? ?i pe ii-le mele stilizate. Trendul îl mai ?i facem purta?i de val c? s? zic a?a ;) dar da, trebuie s? m? adaptez continuu. Îmi doresc foarte tare ca anul 2017 ?i anii ce vor s? vin? s? mi se împlineasc? tot ce-i bun ?i frumos în ce fac ?i în via??. Acela?i lucru v? doresc dumneavoastr? ?i cititorilor dumneavoastr?.

La m u l?i an i!

M u l?u m im pen t r u in t er viu !

Au t or : Com an Iasm in a ?i Dr ?gan M ilica

AVENTURILE UNEI CITITOARE PETOCURI

STR? DU?A CU ILUZII

AVENTURILE UNEI CITITOARE PE TOCURI Vin er i, 23 decem br ie, Bu cu r e?t i Azi am înfruntat strigoiul cu chip de zeu ?i nume lumesc: Jean Luc. Timpul parc? a înghe?at pentru el: pielea de culoarea caramelului nu i-a fost arat? de nici un rid, ochii c?prui au aceea?i sclipire angelico-demonic?. Strigoi? Ar trebui s?-i zic vampir!

Am stat dreapt? în fa?a lui ?i l-am tratat cu un zâmbet asortat perfect la ?inuta Valentino pe care o alesesem special pentru asta ? armura mea ro?ie. Desigur, în?untrul meu se forma un uragan, dar nu puteam s? ar?t asta ? o femeie stilat? nu poate avea astfel de manifest?ri în public! Noroc c? totul s-a terminat mai repede decât credeam (Alain s-a plictisit) ?i am ajuns acas?, aici îmi pot arde amarul cu dou?-trei ?ig?ri pentru ca apoi s? îi înec cenu?a într-un pahar de? ceva, orice!

Oare toate femeile au astfel de reac?ii când sunt puse fa??-în-fa?? cu cel care le-a schimbat universul sau sunt eu prea sensibil??

M ar ?i, 27 decem br ie, Bu cu r e?t i Azi e zi de f?cut bagaje? Mâine m? întorc la Parisul meu ?i o s? beau o cafea la Café George V în timp ce m? uit la chipurile turi?tilor scrutând pove?ti. Abia a?tept!

Bucure?tiul m? sufoc?? sau, mai bine spus, Alain. Dac? nu ar fi fost el, cred c? a? fi îndr?git ora?ul acesta.

M ier cu r i, 28 decem br ie, Par is Cas?, dulce cas?! Sim?eam c? nu mai ajung. La început zborurile mi se p?reau incredibil de lungi ?i tot timpul st?team cu spaima vreunui accident, acum m-am lecuit de fric??

Cum am ajuns, mi-am umplut cada de ap?, m-am dezbr?cat ?i am intrat. Aveam nevoie de asta. Am sim?it cum fiecare celul? a corpului mi se relaxeaz? ?i-am închis ochii. Atât de bine era!

Cred c? apa se r?cise de mult când m-am hot?rât în sfâr?it s? ies din cas? ?i s? fac o plimbare pân? pe Champs-Élysées pentru a-mi duce la bun sfâr?it planul pe care mi-l f?cusem ieri. Vremea era destul de frumoas?, noapte înc? nu c?zuse.

Oameni se mi?cau în toate direc?iile, puteam u?or s?-i disting pe cei care treceau pentru prima dat? prin zon? dup? num?rul pozelor pe care-l f?ceau. Cred c? ?i eu am fost la fel de uimit? când am v?zut pentru prima dat? pe Champs-Élysées cu magazinele sale luxoase de unde pe atunci nu puteam s?-mi cump?r lucruri decât prin puterea imagina?iei.

Tot treceau pe lâng? mine ?iroaie de oameni ce emiteau un flux continuu de blitz-uri de parc? eram la Oscaruri, când, dintr-o dat? i-am z?rit. Ea avea p?rul blond prins într-o coad? ?i ochii verzi îi erau parc? tulbura?i de cine ?tie ce mister, el avea ni?te ochi de un albastru incredibil de sp?l?cit în contrast cu p?rul negru. Nu se putea s? m? în?el, erau chiar fo?tii mei colegi de ?coal?: Matei ?i Anca, amândoi copii de emigran?i moldoveni, cei mai geniali ?i mai frumo?i din clas?. Se mir? cineva c? au r?mas împreun?? Eu nu.

Le-am f?cut semn ?i au venit spre masa mea. ?i ei au fost surprin?i s? m? vad?. Mi-au povestit ce au mai f?cut, aventurile lor? Chiar au o via?? frumoas?, spre deosebire de a mea. Ei nu au nevoie de haine, pantofi, cosmetice ?i parfumuri pentru a-?i masca neîmplinirea pentru c? nu au cunoscut pe pielea lor acest lucru. Întâlnirea cu ei m-a f?cut s? realizez c? am pierdut tot ce aveam mai scump, de dragul unor nimicuri frumos ambalate ?i etichetate cu logo-uri faimoase. ?i m? mai cred ?i femeie de litere?

M-au invitat pe la ei, dar a trebuit s? îi refuz. Nu mai aveam starea necesar? dup? revela?ia pe care o avusesem. Cum am ajuns acas?, am început s? r?sfoiesc ce am scris în ultima vreme. Am devenit tot mai superficial?, mai goal? spiritual? ?i lumea mea e vrai?te, lipsit? de coeren??. Parc? nici propozi?iile nu-?i mai au fluen??, gândurile nu mi se mai leag?.

Oare m? mai pot întoarce? Cum ar fi fost via?a mea dac? nu l-a? fi cunoscut pe Jean Luc ? Pygmalionul ?i distrug?torul meu? Cum ar fi fost dac? a? fi r?mas nealterat?, a?a ca Matei ?i Anca?

Un vârtej de întreb?ri se formeaz? în mintea mea. Via?a mea toat? e un vârtej?

Noroc c? mai am ni?te ?ig?ri în sertar ?i ni?te Bastille pe noptier?.

VA URM A

VA URM A Au t or : Dian a Elen a Nea??

STYLE

GEN?I CU STIL ?I SPIRIT ROM ÂNESC

Gen?ile nu mai sunt (?i cred c? nu au fost niciodat?) doar un simplu accesoriu vestimentar folosit pentru a-?i pune în ele rujul, telefonul, cheile, pudra, un pix, ?erve?ele, o carte ?i a?a mai departe pân?-?i cuprinzi toat? mica lume în ea. Ele sunt acum un accesoriu statement sco?ând pân? ?i cea mai banal? ?inut? din anonimat!

O geant? de calitate bine-aleas? te scoate întotdeauna din impas ?i te face remarcat?! ?i nu, nu trebuie s? vânezi reducerile marilor designeri! Ce-i drept, o geant? de calitate cost?, dar e o investi?ie pe termen lung! Dac? vrei gen?i de calitate ?i cu un design inedit, exist? ?i m?rci române?ti care vin cu idei cu adev?rat inovatoare! Ast?zi am selectat pentru tine trei astfel de brand-uri care, cu siguran??, î?i vor atrage aten?ia ?i le vei trece pe lista de accesorii must-have pentru 2017.

Book let t a ? gean t a ideal? pen t r u cit it oar ele ch ic Dac? e s? ne lu?m dup? num?rul tot mai mare al blogurilor de literatur? (coordonate ?i citite în mare pare de femei), de mul?imile care se strâng la târgurile de carte, de vânz?rile editurilor, de noul val de scriitori ? e clar, cititul nu mai e un moft sau o activitate destinat? intelectualilor ?i celor cu preten?ii de upper-class. Putem spune c? a devenit o mod?! ?i ce fel de cititoare trendy ai fi dac? nu ai avea ?i o geant? care s? se asorteze perfect cu cartea pe care o cite?ti?

Book let t a este mai mult decât o geant?, este deja un mijloc unic de promovare a lecturii! Acest tip de geant? cunoscut deja printre cititoarele moderne, are un buzunar transparent destinat expunerii c?r?ii sau a gadget-ului de lectur? preferat! (Totu?i, î?i recomand?m s? mergi pe o carte clasic?: arat? mult mai fain ?i, în plus, î?i personalizezi geanta cu fiecare nou? carte).

STYLE Iu t t a ? in spir a?ie t r adi?ion al? pen t r u o f em eie m oder n ?

Motivele tradi?ionale au revenit în for??! Un model tradi?ional pe o pies? vestimentar? cât de mic? scoate din anonimat orice ?inut? banal?. Pe pia?a gen?ilor sunt câteva brand-uri care au scos modele interesante, îns? cel mai mult mi-au atras aten?ia cele de la Iu t t a.

Brand-ul aduce în prim-plan modele inspirate din motivele populare interpretate într-o manier? modern? ?i personal? devenind elemente distinctive în industria fashion. În plus, Iu t t a nu se limiteaz? doar la gen?i, ei produc ?i pantofi ?i alte accesorii din piele la fel de frumoase!

Lem n ia ? elegan ?? ?i u n icit at e De departe cea mai original? idee despre care am aflat la final de an este cea a gen?ilor Lem n ia care, dup? cum o spune ?i numele, sunt fabricate din lemn. Da, a?i citit bine ? din lemn! ?i arat? într-un mare fel, pe cuvânt de fashionist?!

Lemnul este atent prelucrat ?i combinat cu piele ?i alte materiale pentru a crea ni?te gen?i deosebite ?i rezistente! Fabricate în Arge?, la Câmpulung Muscel, utilizând materii prime române?ti, gen?ile Lem n ia se preg?tesc s? cucereasc? lumea ? deci trebuie neap?rat s? pune?i mâna pe una!

Sursa foto 1: Pinterest Sursa foto 2: colaj realizat din poze de pe site-ul bokletta.com Sursa foto 3: colaj realizat din poze de pe site-ul iutta.ro Sursa foto 4: colaj realizat din poze de pe site-ul atelierlemnia.com

Au t or : Dian a Elen a Nea??

AUTOR & CARTE

NOP?I LA M ONACO DE NATA?A ALINA CULEA-fragment ? Nika, ascult?-m? pentru c? o s?-?i spun doar o singur? dat?. Nu am nevoie de corpul t?u, stai lini?tit?, este o marf? ieftin? cu care e plin? Brazilia. Nu am f?cut decât s?-?i ar?t ce te a?teapt? dac? vei continua pe drumul ?sta. ?tiu c? este prima ta încercare, e?ti mai amatoare ca un copil prins la furat. ?terge-?i nasul, te rog. Nu to?i b?rba?ii vor fi ca mine ?i cred c? nu ai nici cea mai vag? idee în ce ai intrat. Renun?? acum, cât mai e timp ?i via?a asta nu te-a pervertit de tot. Po?i face orice altceva. Al naibii Giovanni! Ce idee genial? a avut! Unde te-a g?sit? Din ce gaur? de ?arpe te-a scos? ? Nu ave?i niciun drept s? m? judeca?i! Niciunul! Cine v? crede?i? se repezi ea s? spun? printre suspine. ? Spune-mi Carlos, la naiba! ? Carlos, la naiba! î?i aminti fata c? are sim?ul umorului pitit pe undeva prin ungherele sufletului.

Carlos izbucni în hohote de râs, la fel ca în parcare. Acela?i râs frumos care a topit imediat atmosfera tensionat?. Râdea cu atâta poft? încât îi venea ?i ei s? râd? cu el, dar cu o singur? condi?ie: doar dac? putea s? ?i plâng? în acela?i timp. Nu în?elegea, dar sim?ea c? poate s? aib? încredere în el, chiar ?i în don Giovanni. Lumea b?rba?ilor avea ni?te reguli pe care ea abia le în?elesese.

Acum ce naiba fac? se gândea ea. S? renun?, s? m? întorc cu coada între picioare? S? continui? S? fac sex cu el? Nu este ca ?i cum a? fi vreo virgin?! ?i ce altceva ar fi de f?cut? S? a?tept un b?rbat care s? vin? c?lare pe un cal alb? Un b?rbat care s? m? iubeasc? a?a cum sunt? Fleacuri, prostii de fete vis?toare. Via?a este a?a cum este, iar a mea este mai grea ca a altora pentru c? am venit pe lume cu stângul. Dac? ar fi s? încep s? fac sex pentru bani, Carlos este cel mai potrivit. Alte fete nici n-ar visa s? ajung? într-o camer? de hotel cu el. Poate c? dac? fac sex cu el o s? înceteze ?i cu râsul ?sta insuportabil! Ce-ar fi s? înv??regulile jocului ?i s?-l bat la el? Poate c? l-au inventat b?rba?ii, dar ei înc? nu m-au cunoscut pe mine. Am parcurs un drum lung ?i nu voi mai da înapoi?

AUTOR & CARTE ? U?i blestemate! Ar trebui s? v? pun jos pe toate gr?mad?, icnesc eu opintit, î? Ai documentele preg?tite?

Nika ?tia la ce se refer?. Se lumin? la fa??. Scoase repede contractul din geant? ?i îl puse în fa?a lui. Scoase ?i un pix.

Carlos se a?ez? în fotoliu ?i începu s? citeasc?. St?tea cu cotul îndoit pe mas?, iar vârfurile degetelor îi atingeau tâmpla dreapt?. Era atât de lini?te încât puteai auzi rafalele aerului condi?ionat. A?a trecur? vreo zece minute. Nika a?tepta s? termine de citit. Spera s? semneze f?r? a o mai chinui, de?i îi era greu s? cread? c? întâmplarea va avea un deznod?mânt fericit. Nu se a?tepta s? fie atât de u?or. Asta dac? era considerat u?or s? plângi ca o toant?, s? fii umilit? de un b?rbat necunoscut, dup? ce ai str?b?tut jum?tate din globul p?mântesc ca s?-l g?se?ti.

Dup? ce termin? de citit ?i ultima pagin?, f?r? s? se mai uite la ea, Carlos lu? pixul ?i semn? ap?sat. ? Va exista un act adi?ional la acest contract, a?a s?-i spui lui Giovanni. Secretara mea îl va contacta ?i-i va trimite modific?rile pe care le vreau. Asta este tot. Po?i s? pleci. Doar pentru asta ai venit, nu?

Nika nu mai ?tia pentru ce venise, dar lu? documentul semnat ?i-l b?g? înapoi în geant?. Nici nu ?tia dac? ar trebui s? se bucure sau nu. Sim?ea c? trebuie s? dea ceva la schimb pentru ceea ce primise de la el atât de nea?teptat. Nu exist? ac?iune f?r? reac?iune, nu? S-a întors c?tre Carlos ?i a început s?-?i descheie nasturii c?m??ii, apoi ?i-a dat jos fusta strâmt?, l?sând-o s? alunece pe mochet?. Avusese timp s? reflecteze în timp ce el citise contractul; a în?eles c? ?sta va fi adev?ratul ei rol, a în?eles adev?ratul plan al lui Giovanni, a în?eles ?i generozitatea lui Carlos ?i a decis s? fac? parte din joc.

Cred c? voi fi o curv?. Nu asta am visat, dar se pare c? asta au astrele-n plan pentru mine.

Voi fi o curv? de Malta ? una al naibii de singur? ?i, poate, trist? uneori. Voi începe cu el.

Destinul a aruncat zarurile în locul meu. Am avut noroc de data asta, cu el chiar ar putea s?-mi plac?. Nu este cel mai amabil b?rbat de pe p?mânt, dar m-a ajutat mai mult decât credeam ini?ial. Trebuie s? fac asta, apoi va fi din ce în ce mai u?or, va fi rutin?; voi înv??a din mers, a?a cum am f?cut ?i pân? acum? î?i spuse ea încercând s?-?i p?streze calmul ?i s?-?i lini?teasc? tremuratul mâinilor.

Veni lâng? el ?i începu s?-i deschid? nasturii c?m??ii albe, la fel cum f?cuse cu a ei.

Apropierea de el era diferit? fa?? de cea a lui Sidar. Carlos o intimida serios, avea un fel de a fi foarte greu de p?truns. P?rea imprevizibil ?i impulsiv, îi demonstrase asta deja: ori o chinuia cu pl?cere sadic?, ori îi d?dea cu generozitate tot ceea ce voia, nimic pe mijloc. Nika i se a?ez? în bra?e ?i se mir? de naturale?ea potrivirii dintre corpurile lor.

Inima îi b?tea tare ca a unui animal h?ituit ?i ajuns la cap?tul puterilor, care se decisese s? se predea vân?torului. Carlos respira pu?in mai greu, era singurul lucru pe care-l putea observa ea. Altminteri, expresia fe?ei lui r?m?sese impenetrabil?. El îi urm?rea cu aten?ie fiecare mi?care, dar continua s? tac?. Nika încerc? s? îi deschid? cureaua de la pantaloni. O încercare e?uat?. Înc? una. Nu renun??.

Ale naibii mecanisme! Zici c?-i centur? pentru p?strarea virginit??ii! se enerv? ea, c?utându-i febril? dezlegarea ghicitorii. ? Opre?te-te? îi spuse el, oprindu-i mi?carea mâinii mici. M-am în?elat, e?ti f?cut? pentru asta. Po?i s? pleci.

AUTOR & CARTE Cred c? este impotent! Numai din cauza curelei, c? altfel sigur nu m? refuza? ? Draga mea, îmi permit s?-?i dau ni?te sfaturi. Nu obi?nuiesc s? le dau cu atâta m?rinimie, dar tu nu ai nici cea mai vag? idee despre ce este vorba aici. Data urm?toare, cu b?rbatul urm?tor, s? nu mai procedezi a?a. Nu este nevoie s? te culci cu to?i, unii vor accepta suma de bani pe care sigur o ai preg?tit?. S? nu faci asta decât în ultim? instan??, ai în?eles? B?rba?ii sunt mai pro?ti decât ai tu impresia. O femeie de?teapt? îi poate face s? semneze ce document vrea f?r? s?-?i scoat? nici bluza de pe ea. Înva?? s? flirtezi, e?ti mai seduc?toare ca Sfânta Maria. Arat?-le c? ei au nevoie de tine, nu tu de ei, crede-m?, vor veni singuri. Te rog s? nu mai plângi, iar dac? ?ii neap?rat s? o faci, nu a?a.

F?r? sfor?ituri ?i f?r? muci. Doar l?crimezi pu?in uitându-te în ochii lor. Uite, ?i s-a prelins ?i machiajul pe fa??. Hai, pune-?i pantofii înapoi în picioare, nu e nevoie s? arunci cu ei de pere?i, este de prost-gust. Cump?r?-?i al?ii, abia mergi pe ei! ?i nu-i mai aborda diminea?a, au ?i b?rba?ii cochet?riile lor, vor s? fie v?zu?i la luminile palide ale restaurantului preferat, ?sta este doar un exemplu, ideea este s? fii pe teritoriul lor deoarece acolo se simt st?pâni pe sine. Niciun b?rbat nu este mai vulnerabil decât atunci când este complet relaxat. N-o mai face pe de?teapta, este un mit s? crezi c? b?rba?ii apreciaz? de?tept?ciunea unei femei, suntem mult prea egocentri?ti pentru asta. O rochie mulat?, o femeie care pare vulnerabil?, cu un aer vag de gâsc? pierdut? de cârd, asta este ceea ce trebuie s? mimezi. B?rba?ii iubesc cu ochii, folose?te corpul ?sta fenomenal cu care te-a înzestrat natura, dar înva?? s? mergi drept, cu capul sus, cu o gra?ioas? curbur? a gâtului. Gânde?te-te la Monica Bellucci, ce ?tiu eu, ia-?i un model feminin ca punct de reper, ai mare nevoie. Nu mai fi a?a de agresiv?, b?rba?ii sunt st?pânii agresivit??ii, a?a nu faci nimic altceva decât s?-i enervezi degeaba. Nu te mai avânta în lupt? pentru c? o s? pierzi, du-te în partea unde stau femeile ?i cucere?te de-acolo. Tu trebuie s? le aminte?ti de maic?-sa sau de o mam? ideal?, s? fii blând?, feminin?, s? te interesezi de tâmpeniile pe care ei le debiteaz?, s? le acorzi importan??, s? fii cople?it? de puterea lor fictiv?.

Au t or : Nat a?a Alin a Cu lea Car t ea poat e f i ach izi?ion at ? de pe Libr ex.r o

AUTOR & CARTE

ÎNTOARCEREA: AM M URIT, DIN FERICIRE DE THEO ANGHEL-fragment M? numesc Oriana. Am nou?sprezece ani f?r? câteva zile. Nu am p?rin?i, ?i asta nu pentru c? ar fi murit, ci pentru c? nu i-am v?zut niciodat?. Dispari?ia lor este o poveste încâlcit? ?i lung?. O voi relata cu alt? ocazie. Adev?rul e c? n-a? ?ti de unde s? apuc firul istoriei în a?a fel încât s? aib? vreun sens, mai ales c? nu e nimeni care s? aib? o variant? altfel decât dezlânat? în leg?tur? cu evaporarea lor. M?tu?a Aimee, cea care m-a crescut, îmi spunea c? am mo?tenit ochii mamei ?i nasul tat?lui meu. Urât nas, dac? m? întreba?i pe mine. Cam lung pentru fa?a mea rotund?. Dar de ce s? m? plâng? Al?ii primesc vile, ma?ini, bani; eu am primit un nas. Noroc cu ochii mamei mele. Mari, rotunzi, de un albastru profund, de lazulit. ?Ai ochii mamei tale!? Cât de enervant sun? asta? Nu sim?eam deloc c? am ochii altcuiva, ba chiar îi sim?eam cât se poate de ai mei. Cu atât mai pu?in îmi doream s? am ochii cuiva care nu m? pre?uise suficient cât s? r?mân? cu mine. P?rul nu ?tiu de la cine e. M?tu?a nu mi-a spus, iar eu n-am întrebat-o.

Mi-era team? s? nu g?seasc? vreo rud? care ?i-ar fi aruncat genele h?t, peste genera?ii, ?i s? fiu deposedat? ?i de el. E negru corb, des, lung. Pentru c? nu am timp de piept?nat, îl ?in împletit într-o coad? de ?col?ri??. Îmi amintesc c? în gimnaziu sufeream din cauza p?rului, b?ie?ii m? tr?geau de el. M?tu?a m? consola spunându-mi c? muco?ii ?ia m? pl?ceau ?i, de ton?i ce erau, a?a alegeau s?-?i arate simpatia. Ciudat? specie, b?ie?ii ??tia! Asta se întâmpla când eram o fat? bun?.

Acum nu mai sunt nici fat?, nici bun?. Îmi pl?cea s? fiu fat? ?i a? fi fost în continuare dac? nu a? fi murit. Acum sunt un recuperator. Unul dintre cei mul?i. M? rog, prin cercurile înalte ? la propriu ? prin care m? învârt, ni se spune recuperatori, dar nu m-am pr?p?dit niciodat? dup? latin?. V? întreba?i cum de sunt moart? ?i totu?i v? povestesc despre mine?

Dac? tot ne-am a?ezat comozi, s-o iau cu începutul. Nu r ecu per ez dat or ii, ci su f let e.

N-am recuperat niciunul pân? acum ?i asta pune în pericol propria mea recuperare. Mi s-au dat ca ajutoare doi salvatori, Ama ?i Abel. Ama vine din partea Raiului, iar Abel din a Iadului.

Pân? acum nu m-au ajutat cu nimic, afurisi?ii ??tia se cunosc înc? de pe când erau în via?? ?i se pare c? au multe de împ?r?it. Dup? cât? pasiune pun în înfrunt?rile lor, b?nuiesc c? au fost aman?i. Dar s? nu trag concluzii pripite. Pe cât de lini?tit? ?i chiar timid? eram în timpul vie?ii, pe atât de agresiv? am devenit acum.

AUTOR & CARTE Timid? e un fel de a spune. Eram profund complexat? de fizicul meu ?i pentru a ascunde sl?biciunea asta sfâr?eam prin a face tot soiul de tr?zn?i, atr?geam aten?ia într-o manier? care se l?sa cu pedepse ?i interdic?ii de a mai p?r?si camera câte-o lun?. De data asta r?ul avea alt? surs?, se scurgea în mine din afar?. Ama, bruneta micu?? cu aer de Maica Tereza, m? lini?tea, spunând c? e o reac?ie advers? a mor?ii, des întâlnit? la noii întor?i. Avea o teorie despre influen?ele malefice în fa?a c?rora sufletul r?mâne complet vulnerabil pentru o anumit? perioad?.

Abel, în schimb, m? încredin?a c? a?a voi sim?i de acum încolo ?i c? n-are rost s? m? mai opun pornirii de a face r?u. Ama îmi spune una, Abel alta. Nu se mul?umesc s? se contreze turnându-mi în urechi sfaturi care se ciocnesc în capul meu ca ou?le de Pa?ti, ci se ?i aprind în discu?ii în care uit? cu totul de mine. Recuperatorii sunt peste tot în lume. Arat? ca oricare al?i oameni ?i se recunosc doar între ei. Cei tineri ?i neexperimenta?i, încep?torii, a?a cum sunt ?i eu, nu poart? niciun signo. Acest signo e o senza?ie perceput? de recuperatori când se apropie unul de altul. Fiecare emite alt? vibra?ie, e un fel de identificare. Nu am dat peste niciunul pân? acum sau poate c?, neantrenat? fiind, nu l-am sim?it. Frustrant e c? în momentul în care e?ti aruncat înapoi, printre vii, ca recuperator, nu ?i se d? un manual de instruc?iuni. Iar mie chiar mi-ar fi trebuit unul. Ce s? m? mai ascund dup? deget? Recunosc c? n-am fost prea atent? când mi s-au predat indica?iile cu ce se a?tepta de la mine.

B?nuiesc c? n-are rost s? googlesc, ceva îmi spune c? nu voi da peste c?r?ulia recuperatorului întors din mor?i. Iar cei doi salvatori îmi dau informa?iile cu pipeta. Unde mai pui c? sunt foarte încle?ta?i într-o lupt? teritorial? menit? s? le stabileasc? influen?a asupra mea. Deocamdat? singurul gând care îmi trece prin minte legat de cei doi este acela c? vreau s?-i v?d disp?rând de lâng? mine. Sfada lor interminabil? m? împiedic? s? m? adun. De îndat? ce am fost aruncat? pe P?mânt, m-am pomenit într-un apartament cu igrasie, o zugr?veal? scorojit?, linoleum rupt din loc în loc, u?i pline de jeg lucios. Ferestrele mici, îmbâcsite ?i ele, nu l?sau s? se vad? nimic din exterior. Dup? ce le-am sp?lat, am regretat. Câ?tigasem o vedere c?tre un gang abandonat, unde se depozitau ? de ceva vreme, judecând dup? miros ? resturi menajere ?i dintre cele mai diverse obiecte. Mi s-a p?rut c? în mormanul cu miros fetid am v?zut chiar ?i un cuptor cu microunde. Locatarii nu se mai oboseau s? coboare, aruncau ce nu le mai trebuia direct de la fereastr?.

Au t or : Th eo An gh el Cartea În t oar cer ea: Am m u r it , din f er icir e de Th eo An gh el poate fi comandat? de pe site-ul Edit u r a Qu an t u m Pu blish er s

AUTOR & CARTE

NU TE ÎM PIEDICA DE M INE, TE IM PLOR! DE GEORGIANA VÂ JU-fragment Capit olu l 20 Ca de fiecare dat? când m? aflam în cabinetul lui, Iv intra abrupt în subiect, iar eu trebuia s? fiu foarte atent? s? nu alunec ?i s? nu cad. ? Cum ?tii care este omul potrivit pentru tine? ? ?tiu doctore. To?i ?tim. ?tii care-i omul potrivit ?i totu?i, dac? el vrea, îl la?i s? plece. Îl la?i s? plece din dragoste, din prea mult? dragoste, ?i pentru c? momentul nu a fost al vostru. Ori a trecut f?r? s? te marcheze, ori, pur ?i simplu, nu s-a petrecut. ?i ?tii c? altul la fel nu vei mai g?si. Îl p?strezi în suflet ca pe ceva sfânt ?i ireal. ?i nimeni, niciodat?, nu va putea s? rup? vraja ta cu acel om. Paradoxul este c?, de?i ?tii c? omul acela ?i se potrive?te perfect, ca ?i când golul ar fi fost creat special pentru el, tu tot cau?i, cau?i s? g?se?ti în altul acela?i lucru, mereu ?i mereu. ?i mai este ceva, doctore. De multe ori rat?m momente, oameni ?i oportunit??i, din teama de a nu fi penibili. Teama asta de penibil ne distruge ca o boal?. Imagineaz?-?i teama asta ca pe un cancer urât, care tot sap? în tine m?runt, m?runt, pân? când tot ce era frumos în tine devine de nerecunoscut.

Eu a? alege s? fiu considerat? penibil?, decât s?-?i înfig? teama asta col?ii în sufletul meu. ? Te consideri penibil?? ? Acum nu m? mai consider deloc a?a. Îns? am avut o perioad? când îmi cânt?ream fiecare gest ?i fiecare cuvânt din cauza asta. Îmi reprimam vorbe, sentimente, chiar ?i lacrimi.Acum sunt cât pot de fireasc? ?i de natural?, ?i încerc s? fac exact ceea ce-mi doresc, f?r? team? de gura lumii. ?i dac? se mai întâmpl? s? m? cenzurez câte o dat? e doar pentru c? ?tiu c? acel lucru îmi va face r?u. Dar doar sub aspectul suferin?ei interioare, f?r? team? de lume, imagine sau penibil.

AUTOR & CARTE ? În?eleg. Cum este rela?ia ta cu oamenii în prezent? ? Care oameni? ? Cu cei din jurul t?u, apropia?ii, cuno?tin?ele? ? Nu este o rela?ie prea bun?. Nu socializez cu foarte mult? lume, de?i las impresia c? a? tr?nc?ni neîntrerupt cu oricine îmi iese în cale. Empatizez cu foarte pu?ini oameni, iar cu cei cu care nu mi se întâmpl? asta abia dac? deschid gura. De fapt, la capitolul ?sta ai avut dreptate, doctore, sunt o introvertit?. ? A?a ai fost de când te ?tii în rela?ia cu cei din jur? ? Nu, am fost deschis? cândva, m-am împietrit pe parcurs. ? De ce? ? Pentru c? oamenii mi s-au p?rut, în marea lor majoritate, r?i. Pentru c?, o vreme, am încercat s? v?d doar frumosul ?i bun?tatea din oameni. Apoi am încetat. Impresiile mele s-au transformat. ?i atunci am tras dou? concluzii. ? Care? ? C? nu trebuie s? caut s? v?d bun?tatea ?i frumosul din nimeni, trebuie s? le simt. C? trebuie s? analizez mai pu?in vorbele ?i mai mult faptele. Frumosul ?i bun?tatea nu stau doar în cuvinte împachetate cu pampon roz. Frumosul ?i bun?tatea se simt. ? Ce este un om bun în opinia ta? ? Habar nu am. Un om bun e un om bun ?i atât. Un om poate fi bun pentru mine ?i r?u pentru altul, în func?ie de contexte ?i st?ri suflete?ti. Dar în opinia ta doctore, cum este un om bun? ? Un om bun e un tot. D?ruie?te, prime?te, zâmbe?te, accept?, renun??, tr?ie?te. Cam asta este. ? Oare, doctore, a?a s? fie? Eu nu prea cred c? este atât de simplu. ? Dar cum crezi c? este? ? Ia s? vedem? ????.

Au t or : Geor gian a Vâju Cartea Nu t e îm piedica de m in e, t e im plor ! de Geor gian a Vâju poate fi comandat? de pe site-ul Edit u r a Qu an t u m Pu blish er s

CULTUR?

CIVILIZA?IA MAYA Civiliza?ia Maya este cea mai veche civiliza?ie precolumbian?, ap?rut? prin mileniul al III-lea i.Hr. care s-a dezvoltat la punctul de întâlnire dintre America de Nord ?i America Central?, având centrul în Peninsula Yucatan. ?inutul maya?i prezint? dou? mari diviziuni cunoscute sub denumirea de ?in u t u r ile de Jos. Limba vorbit? atunci, numit? yu cat eca, este vorbit? ?i ast?zi în unele dintre ??rile existente în zon?, ?i anume în Guatemala, Yacatan ?i Belize de aproximativ 350.000 oameni.

Despre maya?i cunoa?tem un num?r impresionant de aspecte legate de cultur?, evolu?ia ?i preocup?rile lor într-o perioad? de mult apus?. Unul dintre mistere r?mâne dec?derea acestei civiliza?ii care a atins în acele vremuri apogeuri în diverse domenii, un exemplu concludent este astronomia.

De men?ionat este faptul c? în Sudul Guatemalei ?i nordul Peninsulei Yucatan se p?streaz? înc? multe din tradi?iile maya?e respectând de asemenea ?i stilul spaniol de via?? dobândit ca urmare a domina?iei acestora.

Cu 3500 de ani în urm?, civiliza?ia maya?? punea bazele ?tiin?ei, numit? astronomie ?i calcula oscila?ia axei terestre. Caracterizat? printr-o deosebit? spiritualitate dobândit? într-o perioad? în care celelalte popoare aveau o gândire mult mai simplist?, civiliza?ia maya?? a prezis prin calcule astronomice diverse evenimente printre care ?i data exact? a propriei dispari?ii. Cea mai important? descoperire pe care ne-au l?sat-o este Calendarul Maya? despre care se afirm? c? este cel mai precis calendar, fascinant prin complexitatea lui. Maya?ii aveau în acea perioad? dou? calendare-?i anume calendarul solar ? de 365 de zile, împ?r?it în 13 grupe de câte 20 de zile, plus 5 zile ad?ugate ?i considerate nefaste, ?i calendarul ritual, de 260 de zile împ?r?ite în 13 grupe de câte 20 de zile fiecare. Cele dou? calendare se întâlneau la fiecare 52 de ani în acela?i punct de plecare, iar calculele acestora se f?ceau în scrierea glific?.

Maya?ii au descoperit ?i cultivat porumbul, bumbacul, fasolea ?i cacao, de asemenea au inventat tehnici de r?sucire, vopsire, ?i ?esut bumbac.

CULTUR?

Tot ei sunt cei care au domesticit mai întâi câinele ?i pe urm? curcanul.

Moneda de schimb constituit? din boabele de cacao este ?i ea prezent? în m?rturiile care ne-au r?mas de-a lungul timpului. Civiliza?ia maya?? este singura care a l?sat un sistem complet de scriere din aceea perioad? a Americii precolumbiene având o tehnic? de numera?ie ?i o scriere glific? ce se realiza pe un suport f?cut din plante.

Sistemul de scriere folosit era unul dintre cele mai avansate printre civiliza?iile antice, sistem denumit Maya care denot? c? erau capabili s? scrie propozi?ii complete ?i s? redea povestiri ample.

Cu excep?ia babilonienilor, maya?ii au fost probabil, prima civiliza?ie care cuno?tea ?i folosea în mod corect cifra ?0?

Medicina maya?ilor a fost una deosebit de avansat? fiind un amestec complex între corp, religie, spirit ?i ?tiin??. Cei care practicau acesta profesie erau atent selecta?i ?i beneficiau de o educa?ie excelent?. Maya?ii foloseau analgezice luate din mediul natural atât pentru ritualurile religioase cât ?i pentru medicin?. Un element important pentru purificare la maya?ii antici, erau saunele ?i b?ile de sudoare realizate prin turnarea apei pe roci fierbin?i în înc?peri amenajate în acest scop.

Armele maya?ilor erau f?cute din obsidian sau alt? roc? vulcanic?, ?i nu din fier sau o?el caracteristice altor popoare, ?i constituie un alt aspect care îi deosebe?te.

Frun?i aplatizate, ochi încrucisa?i, folosirea chitului în vederea ob?inerii unei forme de cioc a nasurilor, constituia câteva dintre apanajele nobilimii maya?e din acea perioad?. Femeile nobile î?i slefuiau din?ii la vârfuri pentru a le da o form? ascu?it? ?i aplicau o piatr? semipre?ioas? de culoare alba-verzuie denumit? jad pentru a umple g?urile formate în acest scop. Pentru maya?i jadul era piatra favorit?, culoarea ei simbolizând rena?terea, esen?a vie?ii prin faptul c? având culoarea verde asigura rela?iile dintre cer, ap? ?i umiditate, deci fertilitate.

Un alt aspect al civiliza?iei antice maya este credin?a ?i modul cum priveau lumea de dincolo de via??, aspect dovedit prin ritualurile ce înso?eau trecerea în nefiin?? a unor demnitari ai acelor vremuri.

CULTUR?

În cultura lor, m??tile asigurau trecere În lumea de dincolo ?i costituiau reprezentarea simbolic? a celui disp?rut. Convingerea lor c? zeit??ile acelor vremuri erau oameni ce tr?iser? de-a lungul timpului ?i respectând aceste ritualuri vor deveni asemenea.

CULTUR? Despre declinul acestei civiliza?iei sofisticate, dezvoltat? de arhitec?i ?i matematicieni, care a înflorit timp de 600 de ani, sunt mai multe ipoteze. Ultima ne vorbe?te despre posibilitatea c? sc?derea precipita?iilor ( 25 % ? 40% ) a fost suficient? s? declan?eze ?dezintegrarea unei civiliza?ii bine stabilite?. Indiferent care a fost motivul dispari?iei acestei fascinante civiliza?ii, ea r?mâne una dintre cele mai misterioase ?i uimitoare, l?sând în urma ei multe întreb?ri ale c?ror r?spunsuri continu?m s? le c?ut?m.

Au t or : Iliu ?a Radu ?i

PUBLICITATE

Schimb t ot ul sau nimic!

Nu cred! Mai sunt 5 zile ?i eu nu am cu ce s? m? îmbrac, a?tept întâlnirea asta de un an, am doar haine sport ?i de prost gust, am nevoie de ceva cu accent feminin, am scos toate hainele din dulap! Asta nu, asta nu, nimic! Mi-a? fi dorit s? am stilul original al Deliei, seduc?tor ?i natural, extravagant ?i plin de personalitate. Am nevoie de o ?inut? casual, lejer?, nu neap?rat elegant?, offf, am nevoie de o schimbare, azi sunt preg?tit? de o schimbare major?! Am v?zut la televizor reclam? la An sw ear .r o. Gata, azi schimb totul sau nimic! Muzica inimii nu are nevoie de cuvinte.

Ce are ea ?i nu am eu, la la la la la la.

- Hei nebuno, ce-ai f?cut? Ce e cu gr?mada asta de vechituri în mijlocul camerei?

- Da, mam?, sunt beat?? de fericire, m? întâlnesc cu Delia Matache, nu am cu ce s? m? îmbrac, m? fac de tot rahatul cu hainele astea ?terse ?i demodate, le arunc ?i vreau s?-mi comand ceva, nu prea ?tiu ce!

- Sorina, drag?, ai putea s? începi cu înc?l??mintea, adida?ii ?i teni?ii nu arat? prea elegant. Arunci ?i blugii Levi?s ? Arat? bine chiar dac? sunt vechi, sunt de calitate superioar?, eu i-a? p?stra, mai bine comand? ?i o c?ma?? alb?, se potrive?te în orice situa?ie, e un must have în dulapul fiec?rei femei.

- S? nu m? pui s? cump?r ?i o Faux Fur, nu e stilul meu, nu c? a? avea cei 18.000 de euro dac? mi-a? dori-o. Las?-m? singur?, mam?, dac? nu schimb garderoba acum, nu o mai fac niciodat?!

S? vedem, dac? aleg ceva de înc?l?at trebuie s? fie comod, f?r? toc, o pereche de bot in e TOM M Y HILFINGER ar fi perfect?. O salopet ? de blu gi CALVIN KLEIN ?i o c?m a?? G-STAR RAW. Împrumut geaca de piele a mamei ?i finish!

Dac? tot pl?tesc cu card-ul mamei, sunt feti?? ascult?toare ?i cump?r ?i o c?ma?? alb?, tot e un must have în opinia ei.

PUBLICITATE

Dup? 5 zile? ?

- Bun? Delia, sunt Sorina.

- No way, adic? scuz?-m?, dr?gu??, fana mea num?rul unu cu care trebuie s? m? întâlnesc nu e a?a trendy! Dac? î?i pun p?l?ria mea s-ar putea s? cread? lumea c? tu e?ti vedeta! Pe bune?

- Ce belea e?ti, Delia, s?-?i spun sincer, am ales o ?inut? lejer? ?i natural?, m? simt bine în pielea mea. Mergem? Am rezervat o mas? la Rock Star Caffe, nu m? întâlnesc zilnic cu idolul meu!

A fost o sear? superb?, nici nu m? gândeam c? Delia m? va întreba de unde mi-am comandat hainele, iar când am spus c? le-am luat de pe An sw ear .r o, a intrat pe telefon ?i ?i-a comandat o pereche de blu gi din denim ceruit, oare sunt ?i de femei sau Delia va fi seduc?toare într-o pereche de blugi Levi?s de b?rba?i?

Cred c? ?i Delia e de p?rere c? am trecut de la rela?ia fan-vedet? la una de prietenie.

Cum m-o fi confundat tipu??la brunet ?i sexy cu Alina Eremia, nu ?tiu! Sunt happy, m-am îndr?gostit de brand-urile de pe site ?i de card-ul mamei.

- Mama!!!!!!!!!!!? Am nevoie de card-ul t?u urgent! Nu mai am haine, azi schimb totul sau nimic!

Surse foto: Answear.ro

Ech ipa Lit er at u r ? pe t ocu r i

C? R?I

A treia fat? de Agatha Christie recenzie

Titlul original: Third girl Editura: Rao Seria Poirot Anul apari?iei: 2013 Traducere de: Iordana Feren?, ?tefan Feren?

Num?r pagini: 249 Gen: Poli?ist Cota?ie Goodreads: 3,58

?Vreau o crim?, rosti Hercule Poirot. [? ] Caut o crim? ?i nu o g?sesc.? ?tiu, pentru oricine cuvintele de mai sus par cel pu?in ciudate. Îns? fanii Agathei Christie sunt obi?nui?i cu asemenea citate. În acest roman, îi (re)întâlnim pe celebrul detectiv belgian Hercule Poirot ?i pe Ariadne Oliver, scriitoarea de romane poli?iste, întotdeauna dornic? s?-i dea acestuia o mân? de ajutor în investiga?ii.

Totul începe când la re?edin?a lui Hercule Poirot, în timp ce acesta î?i lua micul dejun, se prezint? o tân?r? confuz? care îl anun?? c? a comis o crim?. De fapt, fata nu era sigur? dac? omorâse sau nu pe cineva. Imediat ce Poirot î?i arat? interesul pentru cele afirmate, rugând-o s?-i dea mai multe detalii, tân?ra a fugit, nu înainte de a-i spune c? este prea b?trân.

Poirot este intrigat, nu numai din cauza comportamentului ciudat al tinerei, dar ?i pentru faptul c? este considerat b?trân. El, marele Hercule Poirot, cu un ego imens, b?trân?

Discutând cu Ariadne Oliver, Poirot afl? c? ?i ea o cunoscuse pe acea fat? ?i c? îi l?sase aceea?i impresie ca ?i lui: o ?Ofelie? cu p?rul despletit, confuz?.

Ca un detectiv bun ce se respect?, Poirot nu poate trece cu vederea m?rturisirea tinerei, ?i anume c? aceasta a ucis pe cineva. Cu ajutorul scriitoarei ?i a propriei ingeniozit??i, Poirot intr? în contact cu tat?l fetei, un om de afaceri foarte bogat. Fix la ?anc, cum s-ar spune! Norma, fiica omului de afaceri, tocmai disp?ruse. Toat? lumea îl b?nuie?te pe iubitul fetei, un tân?r pictor extravagant, pe care familia fetei nu îl pl?cea deloc ?i pe care doamna Oliver îl porecle?te ?P?unul?, datorit? hainelor sale colorate. De altfel, coperta acestei edi?ii a c?r?ii are pe copert? un? p?un.

C? R?I ?i pentru a continua seria bizareriilor, se descoper? c? mama vitreg? a Normei este otr?vit? de ceva timp cu arsenic, iar totul o indic? pe fat? ca autoare. Este de men?ionat c? Norma î?i ura mama vitreg?; tat?l le p?r?sise pe ea ?i pe mama ei pe când ea avea doar 5 ani, plecând în lume cu o femeie de care s-a desp?r?it la scurt timp.

De?i noua so?ie a tat?lui este alt? persoan? decât acea femeie din copil?ria ei, Norma tot nu o poate accepta.

De unde titlul de ?A treia fat??? Simplu: Norma lucra în Londra, unde locuia în timpul s?pt?mânii, într-un apartament, cu alte dou? fete. ?Este modul în care le place tinerelor s? locuiasc? acum. Mai bine decât în pensiune sau la c?min. Fata principal? închiriaz? un apartament mobilat ?i apoi îl subînchiriaz?. A doua fat? este de obicei o prieten?. Apoi, dac? nu au nici o alt? cuno?tin??, g?sesc o a treia fat? prin Mica Publicitate.?

A?adar, Norma revenea de obicei în weekend în afara Londrei, unde locuia familia ei. Numai c? ultima dat? a plecat la sfâr?itul weekend-ului spre Londra, f?r? a ajunge la locul de munc? sau la apartamentul împ?r?it cu celelalte dou? fete.

Nimeni nu mai ?tia nimic de ea.

Pe parcursul romanului au loc tot felul de întâmpl?ri, obstacole menite s?-i pun? în încurc?tur? pe Hercule Poirot ?i Ariadne Oliver, via?a acesteia din urm? fiind chiar pus? în pericol. Detectivul ?i scriitoarea se completeaz? perfect în anchet?: Poirot ? ordine ?i metod?, doamna Oliver ? intui?ie ?i imagina?ie. Este adev?rat c? doamna Oliver îl cam scoate din s?rite pe Poirot cu stilul ei original, îns? anumite remarci f?cute de ea îi dau indici foarte bune detectivului. ?i în acest roman, autoarea ne surprinde pl?cut cu umorul s?u tipic englezesc, cu atât mai valoros cu cât îi ironizeaz? chiar pe? englezi. ?Mereu spun c? e bine s? ?ii seama de locul unde te afli atunci când angajezi pe cineva. Cu britanicii nu dai gre?.?citat a propos de neîncrederea englezilor fa?? de str?ini.

O mic? observa?ie din partea unui fan: în cartea de fa??, scriitoarea nu mai m?nânc? mere; s? i se trag? din Petrecerea de Halloween? (vezi cartea).

Despr e au t oar e Agatha Christie nu mai are nevoie de nicio prezentare. Una dintre cele mai valoroase scriitoare britanice, a scris peste 70 de romane poli?iste ?i nu numai.

Cele mai îndr?gite ?i cunoscute personaje ale sale sunt Hercule Poirot ?i Miss Marple, care ne ?conduc? spre rezultatul enigmei. Cineva a spus odat? c? succesul scriitoarei britanice nu st? în talentul s?u, ci într-o logic? impecabil?.

Au t or : Sor in a Ciocâr lan

C? R?I

EVITA. Via?a secr et ? a Evei Per ón de Nich olas Fr aser , M ar ysa Navar r o-recenzie

Edit u r a ?Cor in t ? a scos volumul lui Nich olas Fr aser ?i M ar ysa Navar r o, Evit a. Via?a secr et ? a Evei Per on ? în colec?ia Istorie coordonat? de Lavinia Betea. Cartea este o lucrare ?tiin?ific? bine documentat?, dar scris? într-un stil accesibil, alert ?i pl?cut, atractiv atât pentru speciali?ti cât ?i pentru cititorii obi?nui?i atra?i de figura atât de cunoscut? a Evei Peron. În cele 313 pagini facem cuno?tin?? cu via?a, activitatea, mitul, dar ?i realitatea de dincolo de mitul n?scut în jurul Evei Peron. Cei doi autori sunt la rândul lor doi speciali?ti bine cunoscu?i prin alte lucr?ri ale lor. Nicholas Fraser este jurnalist specialist în documentare interna?ionale iar Marysa Navarro pred? istoria la Dartmouth College, New Hampshire fiind specialist? în istoria Americii latine ?i având mai vechi preocup?ri ?i cercet?ri legate de peronism ?i de figura Evei Peron.

Prefa?a c?r?ii este scris? de istoricul Alina Pavelescu. Am cunoscut-o prima dat?, pe Alina Pavelescu, dac? se poate spune a?a, cu câ?iva ani în urm? gra?ie inspiratului ei blog ?Savonarolo who?. Între timp tân?ra istoric? a devenit director adjunct la Arhivele na?ionale ?i m-am bucurat mult s?-i v?d numele la prefa?a acestei c?r?i. Am descoperit acela?i stil inteligent, sclipitor ?i extrem de succint a?a cum erau scrise ?i articolele de pe blog. Alina Pavelescu are în mod sigur un dar de a scrie atractiv despre teme nu întotdeauna atractive.

Prefa?a c?r?ii de numai dou? pagini ne traseaz? exact subiectul c?r?ii, inten?iile autorilor ?i p?rerea personal? a celei care scrie. Este suficient s? redau începutul acestei prefe?e pentru a face deschiderea spre cartea în sine. ?Povestea Evei Peron are toate ingredientele unei telenovele latino-americane: o fat? s?rac?, n?scut? într-un or??el din provincia argentinian?, purtând stigmatul copilului din flori, pleac? din fraged? tinere?e la Buenos Aires pentru a-?i c?uta norocul ca actri??, ajunge amanta iar mai târziu so?ia conduc?torului ??rii, pe care îl salveaz? de la sfâr?itul prematur al carierei lui politice, apoi îl secondeaz? în consolidarea cele mai populare dictaturi din istoria Argentinei, transformându-se ea îns??i în îngerul s?racilor ?i mama inocen?ilor. La sfâr?itul pove?tii fata blond? se stinge dup? o grea suferin??, petrecut? de lacrimile ?i rug?ciunile na?iunii?p.5 În aceast? fraz? este cuprins? practic toat? esen?a c?r?ii.

C? R?I M ar ia Eva Du ar t e Per on at ât de bin e cu n oscu t ? su b dim in u t ivu l popu lar ?i plin de dr agost e de Evit a, s-a n?scut în data de 7 mai 1919 într-o ferm? s?r?c?cioas?. Mama sa Juana Ibarguren nu era c?s?torit? atunci când a n?scut pe cel de al cincilea copil al ei, Maria Eva. To?i copiii i-a avut cu amantul ei, Juan Duarte care era deja c?s?torit ?i avea propria lui familie. Cu toate c? ceilal?i copiii fuseser? recunoscu?i de Duarte ?i îi purtau numele, în cazul Mariei Eva acesta a refuzat s? o recunoasc? fiind trecut? în registrul de stare civil? de la Los Toldos cu numele de Ibarguren (numele de origine basc? al bunicului matern). Leg?tura dintre p?rin?ii Evei a încetat dup? moartea într-un accident a lui Juan Duarte. Copil?ria Evei ca ?i a fra?ilor ei este marcat? de lipsuri, marginalizare ?i lips? de speran??. Asta o determin? pe mica Eva s? decid? s? plece la Buenos Aires la numai 15 ani pentru a face o carier? de actri??. A reu?it s? fac? fa?? ?i s? devin? actri?? dar lumea teatrului ?i radioului nu era o lume u?or de cucerit de o fat? atât de tân?r? ?i lipsit? complet de orice fel de sprijin. În 1943 se implic? în sindicalism fiind una din fondatoarele Asocia?iei Radiofonice Argentiniene, un sindicat al lucr?torilor din radiodifuziune. Marea aventur? care o va transforma în cele din urm? într-un mit, a început în ziua de 22 ianuarie 1944 când Asocia?ia Radiofonc? argentinian? a dat întâlnire membrilor ei la Luna Park pentru o serat? de binefacere menit? s? ajute la strângerea de fonduri cu care s? fie ajuta?i supravie?uitorii cutremurului ce distrusese complet ora?ul San Juan. Secretariatul muncii ?i potec?iei sociale condus de colonelul Juan Peron a fost îns?rcinat s? centralizeze ajutoarele ?i s? coordoneze ini?iativele voluntarilor. A?a c? la întâlnirea de la Luna Park era prezent ?i colonelul Juan Peron ?i Eva face cuno?tin?? cu el ?i de atunci nu s-au mai desp?r?it niciodat?. În amintirile sale, Eva poveste?te ce i-a spus colonelului Peron cu ocazia acestei prime întâlniri ?Dac? a?a cum afirma?i, cauza poporului este ?i cauza d-voastr?, atunci eu v? voi r?mâne al?turi oricare ar fi amploarea sacrificiilor necesare, pân? când nu voi mai avea putere. ?i el mi-a acceptat oferta.?

A urmat apoi anul 1945 când Juan Peron a fost obligat s? demisioneze ?i via?a i-a fost chiar amenin?at?. Peron ajunge în cele din urm? la închisoare. Cert este c? în toat? aceast? perioad? dificil? Eva i-a fost al?turi iar mai târziu va fi prezentat? ca eroina care l-a salvat ?i i-a preg?tit întoarcerea. Peste ani Eva va scrie despre aceste zile grele: ?Aceste opt zile înc? m? dor-mai mult, mult mai mult decât orice a? fi tr?it dac? petreceam acest timp în compania lui, împ?rt??indu-i durerea...?p.95 Pe 17 octombrie Peron se întoarce în urma unui val de greve ?i demonstra?ii f?r? precedent în istoria Argentinei. Drumul spre putere îi era deschis. Atunci ?i-au c?p?tat sus?in?torii populari ai lui Peron numele de los descamisados care în interpretarea peronist? semnifica întreaga clas? muncitoare. Imediat dup? revenirea în libertate Juan Peron s-a c?s?torit cu Eva îndeplinindu-se astfel spusele ei înc? de când era mic?: ?M? voi c?s?tori cu un prin? sau cu un pre?edinte.? A urmat apoi foarte activa campanie electoral? în urma c?reia Juan Peron a fost ales pre?edintele Argentinei. ?i astfel Eva Duarte Peron a ajuns ?i ea în vârful puterii. Peron ?i-a prezentat programul politic ca pre?edinte în noiembrie 1947: planul cincinal pentru Noua Argentin?! p.121. O denumire care cititorului de o anumit? vârst? îi poate stârni amintiri!

C? R?I Ajuns? so?ie de pre?edinte, Eva nu a acceptat s? r?mân? în umbra so?ului ei a?a cum era atunci obi?nuit în toat? lumea. Înc? înainte de alegeri Eva a citit discursuri la radio, ?i într-un mediu dominat de b?rba?i a ?tiut s? se imixtioneze în discu?iile politice private ale lui Peron ?i s?-?i prezinte punctul de vedere. A ?tiut s? capteze aten?ia ?i s? cucereasc? femeile cople?ite de devotamentul ?i exuberna?a ei ?i de faptul c? vorbea pe limba lor, cu gesturile care le erau obi?nuite. În 1946 nu doar a ajutat campania so?ului ei, dar a avut ?i propriul ei discurs ?i atunci când b?rba?ii au încercat s? o saboteze femeile i-au s?rit în ajutor rezistând chiar ?i gazelor lacrimogene. Eva a jucat un rol important în acceptarea egalit??ii politice ?i civile între b?rba?i ?i femei astfel c? în septembrie 1947 femeile au c?p?tat drept de vot. Dar mai înainte, la 20 februarie 1946 s-a constituit Comitetul feminin ?Maria Eva Duarte Peron? un grup politic care promitea s? elimine dezechilibrele ?i s? dea drept de vot femeilor. Dup? ce acestea au primit dreptul de vot, în 1949 s-a creat un partid politic, Partidul peronist al femeilor, care au reu?it s? aib? 23 de deputate în urma alegerilor din 1951. În 1947 a f?cut o c?l?torie în Europa ?i autorii c?r?ii dedic? acestei c?l?torii un capitol întreg extrem de interesant. A vizitat mai întâi Spania lui Franco unde s-a bucurat de o primire extraordinar? pentru c? Spania avea nevoie de un împrumut de la Argentina ie?it? bogat? din cel de al doilea r?zboi mondial la care nu a participat. Vizita în Spania a durat 15 zile. A refuzat s? se mai duc? în Marea Britanie pentru c? nu a acceptat condi?iile ?i impunerile protocolului familiei regale. A f?cut apoi o vizit? în Italia ?i la Vatican unde s-a bucurat de o lung? întrevedere cu papa. A urmat apoi Lisabona, unde l-a întâlnit pe Don Juan de Borbon cel care peste ani va deveni regele Spaniei, dar care la acea dat? era o persoan? nefrecventabil? oficial. Apoi a urmat Parisul unde a fost decorat? cu Legiunea de onoare ?i a cunoscut marile case de mod? pariziene. A mai vizitat Monte Carlo ?i Elve?ia. Vizita în Elve?ia va da ne?tere la multe suspiciuni legate de fonduri secrete depuse acolo în numele lui Juan Peron suspiciuni cu care cititorul român este deja obi?nuit, ele existând ?i în cazul familiei Ceau?escu.

Dup? c?l?torie ?i-a canalizat toate eforturile în activitatea funda?iei de caritate care îi purta numele ?i care înlocuia practic vechea organiza?ie în care erau implicate doamnele din înalta societate argentinian?. Funda?ia a fost creat? la 8 iulie 1948 ?i a dus o lupta sus?inut? cu s?r?cia ?i excluderea social?. Au fost construite ?coli, spitale, azile de b?trâni, c?mine pentru copiii orfani, a instituit burse ?i ajutoare de tot felul.Îi invita pe s?raci s? o viziteze direct la biroul ei ?i primea sute de persoane într-o zi. Pe data de 1 mai 1949 a spus într-un discurs: ?Prefer s? fiu Evita chiar mai mult decât s? fiu so?ia pre?edintelui dac? numele de Evita este rostit pentru a vindeca durerea unor c?mine din patria mea.?

Puterea ?i popularitatea ei au crescut atât de mult încât numirea ei ca vicepre?edint? a ??rii a fost primit? f?r? proteste.

Dar aceast? fulminant? ascensiune care aducea o enorm? popularitate regimului peronist a luat sfâr?it când a descoperit c? avea cancer de col uterin boal? care i-a pus cap?t vie?ii la numai 33 de ani. La 7 mai 1952 când a împlinit aceast? vârst? i s-a conferit titlul de Conduc?toarea spiritual? a na?iunii (Jefa Espiritual de la nacion).

Eva Peron ?i-a donat toate bunurile na?iunii.

A fost înmormântat? cu onoruri na?ionale ?i la înmormântarea ei a fost o aglomera?ie uria?? în timpul c?reia 200 de oameni au fost r?ni?i ?i opt oameni au murit. Dup? moartea sa a continuat crearea mitului Evei Peron care o continuat ?i dup? îndep?rtarea de la putere a lui Juan Peron în anul 1955.

C? R?I Epilogul c?r?ii pune în discu?ie lucruri mai pu?in cunoscute de publicul larg legate de modul special de îmb?ls?mare al corpului Evei Peron ca ?i despre treptata transformare a ei în con?tiin?a public? dintr-un personaj real într-un personaj de film, dar ?i faptul c? a r?mas în lumea celor mult prea mul?i s?raci ai Argentinei o figur? emblematic? protectoare.

Lucrarea celor doi cercet?tori are toate atributele unei lucr?ri ?tiin?ifice având un capitol dedicat special notelor explicative numerotate cu cifre arabe în text ?i note de subsol însemnate în text cu stelu??. La final cartea are un capitol de bibliografie ?i un Index de nume în ordine alfabetic? ambele extrem de utile pentru deplina în?elegere a tuturor detaliilor din carte mai ales pentru cei mai pu?in familiariza?i cu am?nuntele istorice.

Se pune întrebarea, ce aduce nou cartea lui Nicholas Fraser ?i Marysa Navarro fa?? de ce s-a scris pân? acum despre atât de populara figur? a Evei Peron? Reluând practic detaliile vie?ii ?i activit??ii Evei Peron, cei doi cercet?tori au încercat de fiecare dat? s? dea o dimensiune uman? evolu?iei ?i activit??ii acesteia ?i au reu?it. Dincolo de mitul Evitei putem vedea femeia real? care a fost în toate etapele scurtei sale vie?i. A fost îns? mai dificil s? îl conving? pe cititor c? Eva Peron a fost doar o femeie care a profitat din plin de ?ansa pe care i-a oferit-o via?a de a ajunge so?ia pre?edintelui ??rii.

Mie personal mi se pare c? dincolo de noroc, de întâmplare sau pur ?i simplu destin, Eva Peron a avut con?tiin?a propriei ei condi?ii sociale ?i a f?cut tot posibilul cu entuziasm ?i energie s? caute solu?ii pentru a ?terge pe cât se putea multe din urm?rile nenorocului de a te na?te între s?raci ?i mai ales sa fii o femeie n?scut? în mediu defavorizat. Nu avea cum s?-?i dep??easc? epoca, nu avea cum s? dep??easc? condi?ia de dependen?? de tot ce însemna so?ul ei, dar a tras la maxim de toate ofertele. S? nu uit?m c? nu a tr?it decât 33 de ani ?i c? a avut puterea s? fac? ceva doar cinci ani! Este extraordinar din orice fel de punct de vedere prive?ti lucrurile ca numai în cinci ani s? po?i oferi baz? pentru crearea unui mit politic!

La moartea sa Eva Peron a l?sat în urm? 35 de spitale, 450 de ?coli, 5 c?mine pentru b?trâni, 5 c?mine pentru copiii orfani ca s? nu uit?m ?i feminizarea politicii argentiniene. Sigur c? a putut face aceste lucruri pentru c? a avut sprijin ?i a beneficiat de fonduri, dar în deceniile care au trecut de atunci to?i ?tim c? se poate avea ?i fonduri ?i putere ?i s? nu rezulte nimic din asta decât ho?ie ?i corup?ie. De aceea cartea ?Evit a. Via?a secr et ? a Evei Per on? este o lectur? atât de interesant?.

Ne ofer? ?ansa s? cunoa?tem ce înseamn? s?-?i tr?ie?ti via?a în toate dimensiunile ei cu pasiune ?i determinare. Nu am insistat deloc asupra evenimentelor politice care ?in de instaurarea pre?eden?iei lui Juan Peron ?i nici asupra defini?iei peronismului, fenomen politic deosebit de interesant în contextul mondial al înfrângerii nazismului ?i ie?irii din cel de al doilea r?zboi mondial. Cititorul va putea afla detalii extrem de interesante despre toate acestea menite s? ne aduc? mai aproape o ?ar? atât de îndep?rtat?.

Recom an d lect u r a acest ei c?r ?i car e est e o adev?r at ? in cu r siu n e n u n u m ai în ist or ie ci ?i în psih ologia u m an ? ?i în psih ologia m aselor ca ?i în ext r aor din ar a pu t er e a pr opagan dei polit ice.

Au t or : Dan a Bu r da

CREA?IE

Bu lg?r i de f r eam ?t Rodica Pu ?ca?u Nu era decât Dumnezeu pe plaj? în noaptea aceea de Cr?ciun.

Arunca cu bulg?ri de fream?t în mare, iar valurile p?reau s? nasc? od?i încondeiate. Noi st?team ascun?i în cort, cu chitara care ne f?cea imuni la tot ce era concret. Nici noi nu ne mai reduceam la concret... nu mai ?tiam de când... poate c? din momentul în care montasem cortul; atunci am devenit vise, iar noaptea ?i-a întins aripile peste noi.

Era frig... frig de la strunele care se ridicau s?lbatic spre degetele tale... iar noi nu f?cem decât s? îl pândim pe Dumnezeu printr-o sp?rtur? f?cut? în cort.

- Tulbur vise! Dou? la pre? de unul! strig? un fulg de nea r?t?cit pe plaj?.

Tu ai aruncat cu un adidas în el ca s? îl alungi. Nimic nu tulbura visul nostru... nici m?car Dumnezeu, mult prea ocupat s? ating? valuri cât mai îndep?rtate ?i cât mai înalte cu bulg?rii de fream?t.

Fredonam iubire... una pe care luna î?i leag?na rochia lung? ?i sub?ire din voal... iar Dumnezeu, vrând s? danseze ?i El, scap? timpul din buzunarul hanoracului.

Timpul se umfl? ?i sufl? peste noi; file albastre, îng?lbenite, de calendar se împr??tiar? pe plaj?, prin z?pad?, într-un decembrie atât de gol, încât toate visele se l?sar? u?or, pe fundul m?rii agitate.

-Unde-o fi fulgul de nea... s? tulbure decembrie, macar un pic...? Îmi aduc aminte c? l-ai alungat ?i încet, încet, am devenit atât de concre?i, încât nici casiera de la ghi?eul de bilete nu ne mai în?elegea.

O clip? nemi?cat?... apoi trenurile noastre au str?puns, prin z?pad? distan?ele în direc?ii opuse... iar pe plaj?... nu era decât Dumnezeu, mult prea ocupat cu bulg?rii de fream?t... Se apropie din nou Cr?ciunul, dar Dumnezeu nici acum nu ?tie c? a sc?pat timpul din buzunarul hanoracului.

Text câ?t ig?t or la con cu r su l de cr ea?ie lit er ar ? or gan izat pe blogu l M es Passion s r ealizat în colabor ar e cu Lit er at u r ? pe t ocu r i ?i Rân du r i cu dich is

CREA?IE

Cât e ier n i m i-ai dat , Doam n e! ?

M ar ia Dolor es Cozm a Câte ierni mi-ai dat, Doamne! Azi s?rb?toresc înc? una, cu tot cu magia ?i lumina din ea. S? tr?ie?ti, iarna mea! În cinstea ta, un strop de vin fiert, cu scor?i?oar? ?i-o felie de m?r, ca o semilun? în ro?ul de foc. Draga mea, ?tii c? te iubesc chiar dac? mi-ai pus pe tâmple un strop de argint, chiar dac? în suflet mi-e frig uneori ?i cuvintele îmi înghea?? mai mereu pe buze. Iarna mea..., sora mea, ce drag mi-era de tine când mi-a?ezai gutui în geam ?i lumini la ferestre. ?i de mirosul t?u de fum, m?r copt ?i cozonac. Mirosul de bunic? îmbujorat? de c?ldura din vatr?, fr?mântând aluat dupa aluat ?i cântând colinde... Cu Piki torcând sus pe cuptor ?i copila cu ochii mari ascultând fermecat?, molfâind un covrig din cei preg?ti?i pentru colind?tori.T?mâia?i cu fric? de Dumnezeu ?i închina?i în co? de r?chit?. Ierni cu nasul lipit pe geam, pândind pe furi? un Mo? Cr?ciun înghe?at de ani, cu traista cusut? de mân?. Iarna mea, où sont les neiges d´ antan? Pe umerii mei, zici? ?i-n p?r?... În lumini?ele din ochi? E noapte... Miroase a brad ?i a t?cere...

Miroase a dor de gura sobei... ?i lini?te... Oamenii de z?pad? se adun? din nou la sfat, punând la cale minuni. Iarna mea, azi te sarbatoresc din nou, cu stropul de vin fiert ?i a?tept alt Cr?ciun, mereu altul, cu colinde cântate pe trei voci ?i bucurii în zâmbetele copiilor mei mari. În curând vor veni iar colind?torii ?i nu ?tiu cum s?-?i spun, draga mea iarn?, dar îmi vor lacrima iar ochii de drag privindu-i cum î?i trag n?sucurile înghe?ate ?i aer în piept... cu sufletul ie?indu-le pe gur?, în sunete false uneori, cu ochii mira?i ?i bucuro?i de darurile primite. Pentru c?, draga mea iarn?-poveste, mi-ai dat mie ce n-ai putut p?stra tu: iubire, flac?ra ?i dor... C? ?stea ard ... E seara de vin fiert ?i amintiri dep?nate în fir sub?ire de ger. Cu miros de portocal? ?i cu amintiri ce-au l?sat urme în z?pad?. Pe urmele lor, eu... Pa?ii mei curg încet, în picuri lini, l?sând argint în urm?. Iarna mea..., argint în par. F?r? aripi, c? iarna greu prinzi aripi... Dar cu dor... Câte ierni mi-ai dat, Doamne!... ?i cum le-am topit eu pe toate...

Text câ?t ig?t or la con cu r su l de cr ea?ie lit er ar ? or gan izat pe blogu l M es Passion s r ealizat în colabor ar e cu Lit er at u r ? pe t ocu r i ?i Rân du r i cu dich is

MUL?UMIM COLABORATORILOR COSMIN LAZ? R MARIUS ANDREI ANDREEA-OANA DUDUMAN ARCIDALIA GHENOF ROBERT B? DIC? ILIU?A RADU?I SORINA CIOCÂRLAN DANA BURDA