2
Foto: FLAVIA BOGDAN, 5 martie 2016
LOGO TIMES martie 2016
LOGO TIMES martie 2016
3
4
LOGO TIMES martie 2016
Sărbătoarea Mărţişorului În iecare an, la data de 1 mar‐ tie iecare român sărbătoreşte Mărţişorul. În data de 1 mar‐ tie în special femeile şi dom‐ nişoarele primesc ie un mărţi‐ şor, ie un şnur roşu cu alb. Mărţişorul trebuie purtat toa‐ tă luna martie, ca semn al venirii primăverii. De obicei, alături de mărţişor se mai oferă şi o loare timpurie de primăvară. În vechime, mărţişorul se con‐ fecţiona din două ire răsucite de lână colorată de culoare albă și neagră sau albă și albastră. Culoarea roşie semniică vitali‐ tatea femeii, iar culoarea albă semniică înţelepciunea bărbat‐ ului. După ce mărţişorul a fost purtat toată luna martie, este prins de ramurile copacilor. Se spune că acei care îşi pun o dorinţă în timp ce îl agaţă de ramurile co‐ pacului vor avea norocul ca
dorinţa lor să se indeplinească. Pentru a le purta noroc copiilor, mărţişorul se pune la gâtul sau la mâinile acestora. Tradiţia mărţişorului se mai poate întâlni şi în Albania, Macedonia, Bulgaria şi Republi‐ ca Moldova. Mărţişorul poate i oferit şi de fete mamelor, bunicilor sau pri‐ etenilor. Fiecare mărţişor are o semnii‐ caţie diferită. De exemplu, coşarul semniică bucuria, tri‐ foiul norocul, iar ghiocelul gin‐ găşia. Pentru geto-daci mărţişorul era un fel de talisman care avea rolul de a purta noroc, care era oferit de Anul Nou, alături de multe urări de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
Şi în şcoala noastră s-a sărbă‐ torit mărţişorul. Elevii claselor primare au organizat un min‐ unat târg dedicat mărţişorului. Acest târg a fost organizat de către doamna profesoară de ed‐ ucaţie plastică Simona Dereci‐ chei.
C.S.E. CELEBREAZĂ 8 MARTIE!
La acest târg s-a mai putut achiziţiona şi diferite tablouri cu peisaje extraordinare, mag‐ neţi, cercei, brăţări şi felicitări. Preţul unui tablou era de 12 lei, iar preţul unei felicitări era între 1 leu şi 2,5 lei. Îi felicităm pe aceşti copii min‐ unaţi, care au confecţionat toate aceste lucruri minunate, şi nu în ultimul rând pe doamna profe‐ soară şi pe doamnele învăţă‐ toare. MARIA PAŞCALĂU
Vineri, 4 martie 2016, Consili‐
Moga Casian, director al programelor sportive, îi ofera o loare doamnei profesoarei Mirela Ardelean ul Şcolar al Elevilor din Ghibu a decis să le ofere o surpriză profesoarelor din liceu cu ocazia zilei de 8 martie. În fapt, s-a propus dăruirea unor lalele, c are simbolizează venirea primăverii, bucurie şi cel mai special gând - o mani‐ festare a iubirii faţă de ziua mămicilor. Dimineaţă în jurul orei 9, invi‐ taţia a fost făcută prin intemedi‐ ul circularei, adresându-se
elevilor şi cadrelor didactice care doreau să ia parte la o sur‐ priză de 8 martie. Importanţa acestei invitaţii a fost nedescoperită până la momen‐ tul respectiv, gest care le-a pus pe buze cadrelor didactice un zâmbet. - continuare în pag. 6 -
LOGO TIMES martie 2016
5
ELEVI vs. PROFESORI Consider că e mai important să faci ceea ce îți place, dar să o faci bine, cu dedicare. Întrebări precum "Ce job să aleg?" sau "Sunt pregătit pentru viața de adult?" apar adesea în rândul tinerilor. Mulți adulți se plâng de faptul că nu suntem respons‐ abili, dar nu avem cum să ştim ce înseamnă responsabilitatea dacă ceilalți decid în locul nos‐ tru și aleg să stăm șase ore în bănci, învățând teorii după teorii, dând examene după ex‐ amene și susținând că așa vom deveni adulți realizați în viață, prin memorare, nu prin gândire logică.
Cu toții cred că am auzit de celebrul citat "Sunt spălat pe creier. Am lăsat școală să mă tâmpească" şi desigur că și în acest context părerile sunt îm‐ părțite. Cu siguranță, tinerii de vârstă mea, în prag de bac sau nu, sunt de acord cu scrisoarea elevului Andrei Ed‐ uard Burghelia, elev al Liceu‐ l u i Te h n o l o g i c " V i r g i l Madgearu" din Constanța. Însă există și o parte care susțin airmațiile profesorului Radu Iliescu, în replică la scrisoarea tânărului Andrei, iar aceștia tind să cred că ar i alți profesori sau chiar părinții tinerilor liceeni. Între aceste două scrisori se poate observa vocea proaspătă a unui elev născut și crescut în democrație și vocea obosită a unui profesor născut și crescut într-un regim totalitar, care, după cum bine știm, restrângea dreptul la opinie. Acest drept este în loare azi, orice persoană iind liberă să-şi exprime opini‐ ile, gândurile, chiar și un elev, în prag de bac sau nu. În ceea ce privește scrisoarea colegului nostru, Andrei, sunt de acord în mare parte cu ea,
deoarece școala a devenit pre‐ cum un mecanism de tortură, începând de la cei mai mici până la elevii de liceu. Poate că pare deplasat ceea ce spun, dar în mare parte așa este; când in‐ tri pe porțile şcolii, dai de pro‐ fesori obosiți, frământați de problemele personale și dezgus‐ tați de-a dreptul de faptul că în iecare zi o iau de la capăt aceiași elevi, aceiași colegi, aceeași materie... Ce-i drept, nu numai profesorii sunt deseori un impediment în realizarea noastră ca elevi, vi‐ itori studenți sau pur și simplu angajați, ci sistemul în sine, așa cum spunea Andrei; suntem nevoiți ore întregi să învăţăm unele noțiuni care până la urmă nu ne vor folosi la nimic, doar ne ocupă timpul şi ne trezim că terminăm liceul și, poate unii dintre noi, și facultatea și ajungem șomeri pe bandă ru‐ lantă, pentru că tot ceea ce am învățat în școală a fost să în‐ vățăm. Teoria ca teoria, dar practica ne omoară, spunea o vorbă și tind să cred că așa e. Școala e pură teorie, nu îi învaţă pe elevi lu‐ cruri practice, iar școlile care o
fac nu sunt frecventate sau nu sunt opțiunea elevilor, deoarece până și părinții sunt derutați în ceea ce privește un liceu teoretic sau unul tehnologic, gândind pe termen relativ scurt, negândin‐ du-se la viitorul copiilor lor, la faptul că în patru ani de studiu aceștia doar vor învăța, dar nu se vor pregăti pentru viață. Este absurda replica domnului profesor, în care îi dă elevului Andrei un exemplu dintr-un ilm; ei bine, viața bate ilmul deseori, așa că nu putem lua drept exemple actorii dintr-un ilm - aceștia joacă un rol; când ilmul s-a terminat, revenim la realitate, niciodată un actor în timpul actului artistic nu va i un exemplu pentru vreo per‐ soană, deoarece actul artistic odată încheiat, actorul devine un om ca oricare altul - ca mine, ca tine și ca Andrei, care se confruntă cu problemele vi‐ eții. Este mare păcat că învățămân‐ tul este astfel format din elevi care toată ziua tocesc, în loc să învețe lucruri practice. De ex‐ emplu, cum să își aleagă mese‐ ria ținând cont de abilitățile lor şi de preferințe.
Consider, de altfel, că prin replica dată de domnul profesor Radu Iliescu colegului nostru, Andrei, acesta a fost tratat cu superioritate de către domnul profesor prin cuvintele adresate, încercând să îi demonstreze lui Andrei superioritatea funcției. Consider că elevii sunt egali cu p r o f e s o r i i l o r, d e o a r e c e democrația ne-a dat acest drept; și chiar dacă nu l-am i avut, tot nu ar i fost moral sau drept să privești o persoană de sus doar p e nt r u c ă ai te r m i n at o facultate, iindcă elevul este adultul în devenire și nu se știe niciodată cât talent sau ce abili‐ tăți se ascund într-o astfel de persoană. Degeaba numim bacalaureatul examenul maturității, dacă adulții, părinții și profesorii nu se implică în formarea carac‐ terului elevului și nu ajută la maturizarea acestuia. Haideţi să lăsăm criticile deop‐ arte și să ne unim toți pentru a schimba sistemul de învățământ de care se plâng atât de mulți elevi și pe care unii dintre ei îl și abandonează, distrugându-şi vi‐ itorul. Schimbarea stă în mâinile generației noastre. Așadar, dragi adulți, profesori, nu mai criticați opiniile noastre, ci ajutaţi-ne să schimbam sis‐ temul de învățământ în această ţară, ca să nu im nevoiți și noi la rândul nostru să ne părăsim meleagurile natale, pentru a ne i mai bine... CĂTĂLINA RAŢ
România a ţinut doliu În urma atentatului de pe aeroportul Zaventem din Bruxelles, Guvernul a decis ca joi să arate solidaritate Belgiei prin faptul că va i semnalată ca zi de doliu naţional în memoria victimelor trecute în neiinţă. Deşi teriiaţi cetăţenii capitalei Europei de o aşa mare pierdere, neiind posibil un altfel de spri‐ jin, România arată că prin acest incident moralul întregii naţiu‐ ni române este îndoliat şi alătu‐ rat durerii pierderii acestora. Despre teroristul Ibrahim el Bakraoui se ştie că a fost ex‐ pulzat de două ori din Turcia, datorită unei serii de pre‐ supuneri ale poliţiei turce, potrivit cărora acesta ar i un combatant străin, conform in‐ formaţiilor Mediafax. Din păcate pentru Bruxelles, nu ştim dacă alte atentate se vor termina vreodată, având în vedere numărului ridicat al ji‐ hadiştilor care au luptat pentru ISIS în Siria şi Irak, mai multe celule islamiste având sedii în oraşe belgiene şi suburbiile cap‐ italei. În Liceul Onisifor Ghibu elevii nu doar că conştientizează acest eveniment fatal, dar sunt şi ei alături de drapelul belgian cu gândurile proprii. "Îmi pare foarte rău pentru victimele şi răniţii din atentatul de Bruxelles. Conştiinţa mea con‐ damnă aceste crime barbare care au fost comise. E păcat că au plătit nişte oameni nevino‐ vaţi incompetenţa Uniunii Eu‐ ropene în a lua măsuri de ur‐ mărire a acestor posibili suspec‐ ţi de acte atroce care, să nu uităm, au fost comise chiar în inima Europei. Consider că şi incapacitatea de a opri valurile de emigranţi din Siria fără a i controlaţi la graniţe reprezintă un pericol ca printre simpli cetăţeni să se i iniltrat si teror‐ işti. Condoleanţe!", declară Călin Popa, preşedintele Con‐ siliului Elevilor din Ghibu. CAMELIA BORTOŞ
6
LOGO TIMES martie 2016
Consiliul Elevilor celebrează 8 Martie ţumirea pentru eforturile de‐ puse şi totodată să aducă un zâmbet profesoarelor, printr-un simplu gest. Alături de lori, minunatele cadre didactice au primit în dar şi o felicitare, pe care scria: "Din partea Consiliului Elevilor vă urăm o primăvară minunată şi multă sănătate şi vă respectăm pentru ceea ce însemnaţi pen‐ tru noi, o a doua mamă". "Consiliul Elevilor a avut iniţia‐ tiva de a oferi tuturor cadrelor didactice din şcoala noastră câte o loare si o felicitare, în semn de apreciere de ziua mămicilor. CSE doreşte să ureze la mulţi ani tuturor femeilor, fetelor şi în special mamelor!", a declarat Călin Popa, preşedin‐ tele CSE.
- continuare din pag. 4 -
În principal, în cadrul acestui eveniment a avut loc o prezentare: "Prezentarea a con‐ stat în 3 powerpoint-uri, în care
am descris rolul femeii şi im‐ portanţa ei în societate şi în vi‐ eţile bărbaţilor, evident. Iar întrunul din aceste powerpoint-uri a fost o scurtă poveste despre importanţa mamei în viaţa şi dezvoltarea unui copil", ne
spune Roxana Burescu, director al Departamentului de Cultură. Zilei de 8 martie i-a fost dedica‐ tă o amintire unică, pe adresa profesoarelor, secretarelor, fe‐ meilor de serviciu şi departa‐
mentului directori ai liceului drept urmare, acestea au fost binedispuse şi plăcut surprinse, cu doar o simplă loare. Consiliul Şcolar al Elevilor a dorit să îşi manifesteze mul‐
"A fost un gest drăguţ din partea elevilor, care m-a sur‐ prins în mod special. Felicitări elevilor din Consiliu care au adus un moment care este unic până acum în Liceul Ghibu. Este un gest care va i mereu apreciat", a declarat doamna Livia Ivan, profesoară de istorie în Liceul Onisifor Ghibu. CAMELIA BORTOŞ
LOGO TIMES martie 2016
FLORI ÎN SALA PROFESORALĂ
Din initiativa Consiliului Elevilor, cadrele didactice din şcoala noastră au primit câte o loare si o felicitare, în semn de apreciere, de Ziua femeii. Foto: Alin Seica
7
8
Diana în faţa unei lucrări, la cea mai recentă reuniune a cercului de pictură. condus de prof. Simona Derecichei
LOGO TIMES martie 2016
LOGO TIMES martie 2016
9
Pictoriţa din 8 E
Autor lucrare: Diana Ciocic Profesoara de desen Simona Derecichei a descoperit in scoala noastra o fata foarte talentata la pictura, si anume Diana Ciocic din clasa a VIIIa E, clasa doamnei profesoare Lucia Cighir. Diana frecven‐ teaza cercul de pictura "Con‐ traste" al doamnei profesoare Derecichei. A castigat locul 1
la olimpiada de desen de anul trecut si a participat la diferite concursuri nationale. Culorile cu care aceasta lu‐ creaza cel mai des sunt culorile vii, pe care le poate valoriica prin contraste. In general evita negrul, inlocuindu-l cu alte cu‐ lori reci.
Doamna Derecichei o apropie pe Diana de marele pictor Ste‐ fan Luchian, unul dintre cei mai mari exponenti ai secolului 19, cunoscut drept poetul plastic al lorilor. Acesta spunea: "Noi, artistii, privim cu ochiul, dar lu‐ cram cu suletul" - pentru sulet. Doamna profesoara airma ur‐ matoarele: "Limbajul pictural al
Dianei, ce porneste de la obser‐ varea atenta a naturii, dar si a omului, este sincer, degajat, proaspat si penduleaza iresc in‐ tre coloritul cald, stralucitor, cu accente reci si gama catifelata a griurilor colorate. Natura vazu‐ ta prin ochii Dianei - peisajele si lorile ce impresioneaza prin forta, si in acelasi timp prin ele‐
ganta liniei si a culorii - este re‐ data printr-un desen larg, cu liniatura gratioasa si cu unduiri ce dobandesc in compozitiile sale noi valente. Un interes de‐ osebit manifesta, de asemenea, si pentru portretele umane sau canine. - continuare în pag. 12 -
10
LOGO TIMES martie 2016
DEADPOOL Ce vrei să cunsocut doar din acest ilm, el a mai jucat si in celebra pelicula "Lanterna verde", care a fost produsă in anul 2011, si a mai fost vocea personajului princi‐ pal din animatia "Turbo". In acest lung-metraj, Deadpool (Wade) are o mentalitate insta‐ bila, dupa sesiunea de experi‐ mente si dupa mutatia pe care a primit-o. Chiar daca a trecut prin multe probleme, el nu rateaza sansa sa faca o gluma, desi are in fata lui pericolul. Da‐ torita carismei lui, este un per‐ sonaj foarte imprevizibil si, chiar daca are unele momente cand nu este bun, ramane un erou care apara lumea impotri‐ va raului.
ştii despre „Furia Roşie”
Acţiunea ilmului se peterece în oraşul New York, in care Wade Wilson este un fost membru al forţelor speciale. Filmul este re‐ latat atât in trecutul lui Wade Wilson, pe când era un om nor‐ mal şi o intalnise pe viitoarea sa soţie,Vanessa Carlysle, şi în prezent, unde este un supererou cu puteri mutante. Sursa imagine: www.lickeringmyth.com "Deadpool" este unul dintre ilmele mult asteptate in anul 2016, el iind oicial lansat pe data 8 februarie, în Paris, şi a ajuns în România in 12 febru‐ arie.
Gina Carano, Stan Lee, T. J. Miller, Ed Skrein. Regizorul Tim Miller, alaturi de produca‐ torii Simon Kinberg, Ryan Reynolds si Lauren Shuler Donne, au realizat o capod‐
Despre "Deadpool", criticul de ilm Lawrence Toppman de la "Charlotte Observer" spune că "este imposibil să-ţi imaginezi o continuare, acest tip de fulger nu loveşte de două ori, iar primul ar i foarte greu de im‐ bunătaţit".
În foto: OCTAVIAN CADAR "Furia Roşie" este un bestseller pentru tineretul de azi, scris de Pierce Brown şi tradus de către Iulia Pomaga. Aceasta carte poate i comandata si de la clubul de lectura Club Art. Romanul este mai degrabă un SF, cu un pic de tragedie, comedie si chiar romantism, care aduce aminte de "Jocurile Foamei". Acţiunea cărţii are loc în viitor, când planeta Pamant este pe moarte, iar oamenii colonizeaza alte planete. Oamenii sunt clasati intr-o ierarhie pe culori, auriul iind cea mai puternică culoare.
SERGIU DUMA şi FABIAN PETER Distributia este compusa din numerosi actori faimosi, cum ar i: Ryan Reynolds (personajul principal), Morena Baccarin,
opera cinematograica, aceasta iind prima mare reusita a lui. Actorul Ryan Reynolds nu este
SERGIU DUMA, FABIAN PE‐ TER
Personajul principal al acestei carţi este Darrow, e un Roşu şi un sondor al iadului, care lu‐ crează pe planeta Marte şi are rolul de a lucra în adâncurilor minelor, pentru a face suprafaţa planetei locuibila. Pentru Dar‐ row totul se schimbă când soţia
sa, Eo, ală un pasaj spre o lume exterioara, complet diferită. La sfârşit sunt prinşi şi con‐ damnaţi la moarte, însa Darrow scapa ca prin minune şi este dus la suprafaţă de către Dancer, un Rosu de culoare superioară şi unul din Fraţii Ceres, o organi‐ zaţie teroristă. Acesta îi ofera şansa de a schimba lumea aceasta. Dar consecinţa este ca trebuie să renunţe la tot ce ţine de familia lui şi să devină un Auriu. Mai mult nu vă spun, pentru că nu ar mai avea nicun sens să citiţi cartea. Cel mai mult mi-a plăcut airmaţia autorului: "Şi îţi multumesc ţie, cititorule. O săţi placă al dracului de mult cartea aceasta". Si a avut drep‐ tate. FABIAN PETER
LOGO TIMES martie 2016
11
Un nou supererou? Deadpool este noul personaj a celor de la Marvel, care în‐ cearcă să se impună în fața celorlalte personaje celebre ale companiei precum: Spider‐ man, Batman, Răzbunătorilor: Iron Man, Captain America, Hulk, hor și mulți alții. Haideți să vedem un mic is‐ toric al celor de mai sus. Spiderman Omul Păianjen (Peter Benjamin Parker) este un personaj ictiv dintr-o bandă desenată apărută pentru prima dată în numărul 15 al revistei Amazing Fantasy (august 1962), iind creat de Stan Lee și Steve Dikto, pentru Marvel Comics. De atunci, per‐ sonajul Spider-Man stă la baza unei puternice industrii ce con‐ stă în jocuri, benzi desenate, ilme și alte articole multimedia, toate aparținând unei game largi de produse. Filme în care a apărut: Omulpăianjen (1977, TV), Omul-pă‐ ianjen (2002), Omul-păianjen 2 ( 2 0 0 4 ) , O mu l - p ăi anj e n 3 (2007) , Uimitorul Om-Păian‐ jen (2012) , Uimitorul Om-Pă‐ ianjen 2 (2014) și în multe alte seriale. Batman Batman este un personaj ic‐ țional, un supererou creat de către artistul plastic Bob Kane și scenaristul de benzi desenate, Bill Finger. Personajul a debutat în Detective Comics #27 (mai 1939) și de atunci a apărut mai ales în publicații deținute de DC Comics. Inițial i se spunea "Bat-Man", mulți numindu-l și în prezent "he Batman", mai i‐ ind cunoscut ca și "Cruciatul cu mantie", "Cavalerul negru" și "Cel mai bun detectiv al lumii", printre alte titluri. A apărut în mai mult de 40 de ilme, relatează imdb.com, dar cele mai cunoscute sunt: Bat‐ man: he Dark Knight Returns, Part 1 și 2(2012 respectiv 2013), Batman v Superman: Dawn of Justice (2016). Iron Man
Fotocolaj: Florin Mihocaş Iron Man (Tony Stark) este un super-erou ictiv care apare în cărțile de benzi desenate ameri‐ cane publicate de Mar vel Comics. Caracterul a fost creat de scriitor și editor Stan Lee, dezvoltat de Larry Lieber Scripter, și proiectat de artiști Don Heck și Jack Kirby. El a fă‐ cut prima apariție în Tales of Suspense # 39 (coperta din martie 1963). Filme în care a apărut: Iron Man (2008), Iron Man 2 (2010), Iron Man 3 ( 2 0 1 3 ) , h e
Avengers (2012), Avengers: Age of Ultron (2015). Captain America Captain America este un per‐ sonaj icțional, un supererou care apare în cărțile de benzi desenate publicate de Marvel Comics. Personajul a apărut prima oară în Captain America Comics #1 (data de pe copertă martie 1941), de la predecesorul din 1940 al Marvel Comics, Timely Comics și a fost creat de Joe Simon și Jack Kirby.
Filme în care a apărut: Captain America: he First Avenger (2011), he Avengers (2012), Captain America: he Winter Soldier (2014), Avengers: Age of Ultron (2015) Deadpool Deadpool (Wade Winston Wil‐ son) este un anti-erou ictiv care apare în cărțile de benzi desen‐ ate americane publicate de Mar‐ vel Comics. Creat de Rob Liefeld și Fabian Nicieza, per‐ sonajul a apărut pentru prima
dată în he New mutanților # 98 (februarie 1991). Deadpool este un mercenar desigurat și mental instabil, cu capacitatea supraumană unui factor accel‐ erat de vindecare și pricepere izică. El este cunoscut sub nu‐ mele de "Merc cu o gură", din cauza naturii sale vorbărețe și tendința de a se rupe de-al pa‐ trulea perete, care este folosit de scriitori pentru un efect comic. FLORIN MIHOCAŞ
12
LOGO TIMES martie 2016
„Îi slujesc lui Dumnezeu pictând icoane” alte fete, cu pretextul că aveam treabă. După mai mult timp mia părut rău, pentru că mi-ar i prins bine dacă aş i mers la acele cursuri, aş i învăţat mai multe despre culori si desen. Pe atunci nu pot să zic că mi-a plă‐ cut pictatul, dar abia când am văzut pentru prima dată nişte icoane pictate pe sticlă şi pe lemn mi-au plăcut cu adevărat. Am ajuns să fac Facultatea de Teologie - Patrimoniul, apoi am lucrat cu o echipă de pictori pe la tot felul de biserici şi într-un sfârşit mi-am dat şi examenul de autorizare. În martie, la noi în şcoală a fost doamna Argentina Horin‐ car, cea care în urmă cu mulţi ani a pictat icoanele din fostul cabinet de religie, ajuns maga‐ zie, dar la care am început din nou să lucrăm, pentru că acela va i studioul nostru. Această doamnă a venit cu un scop - să corecteze şi să recondiţioneze picturile pe care timpul şi-a lăsat puţin amprenta. Noi am găsit-o chiar pictând, dar aceasta şi-a lăsat munca câteva minute deoparte, pentru a ne răspunde la câteva întrebari. REPORTER: Cum aţi ajuns să pictaţi aceste icoane la noi în şcoală? ARGENTINA HORINCAR: Eram studentă, îl cunoaşteam pe domnul profesor de religie, pe atunci şi inspector, Călin Perţe, sora mea iind profesoară de religie, şi a zis că pot picta două icoane, dar până la urmă au ieşit trei. Pe atunci această
încăpere a fost cabinet de religie, dar apoi s-a transformat in magazie şi astfel s-au deterio‐ rat puţin icoanele.
REPORTER: Ce părere aveţi de aceste icoane pe care le-aţi făcut pe la începutul carierei dumneavoastră?
REPORTER: Cu ce vă ocupaţi în prezent?
ARGENTINA HORINCAR: Acum când mă uit la picturile astea, le văd foarte slabe, dar pe atunci eram studentă şi eu cred că toată viaţa am de invăţat şi toată viaţa va dura să mă per‐ fecţionez. Totuşi, chiar dacă eram la început, le-am făcut cu drag; tot timpul când am pictat icoane le-am pictat cu drag.
ARGENTINA HORINCAR: Mă ocup cu pictura bisericească, sunt autorizată pe pictura bisericească, dar pictez si icoane pe sticlă, pe panză… La Cluj am şi lucrat cu o echipă de pictori. În trecut chiar am predat cursuri pentru elevi şi pentru adulţi, dar nu a fost prea eicient. REPORTER: Cum aţi ajuns să pictaţi? ARGENTINA HORINCAR: Am fost elevă la şcoala generală de pictură, dar pe atunci nu aveam această pasiune pentru pictură şi mai ales pictura de icoane, chiar şi chiuleam de obicei de la orele de pictură cu
REPORTER: Aţi încercat să pictaţi şi altceva? ARGENTINA HORINCAR: Am pictat şi alte lucruri, dar mi se părea şi mi se pare că pierd timpul. Când am ajuns să pictez icoane, mă gândeam că vreau să Îi slujesc lui Dumnezeu astfel, pentru mine e o profesie de credinţă. Eu cred că trebuie să i cât de cât credincios ca să poţi picta icoane.
REPORTER: Se câstigă bine în acest domeniu?
REPORTER: Aveţi un sfat pentru noi şi viitorul nostru?
ARGENTINA HORINCAR: Se câştigă încă bine, doarece încă mai sunt biserici de pictat, sunt pictori care lucrează mai scump, alţii mai ietin, dar dacă faci asta doar ca să câştigi bani, cu sigurantă nu îţi faci treaba bine, cum e în orice domeniu. Trebuie să îţi placă să faci asta.
ARGENTINA HORINCAR: E important ca voi să vă gândiţi ce vă place de pe acum, aceasta iind perioada cea mai grea, pentru că nu vă învăţă nimeni ce meserii să vă alegeţi, ce soţi, ce soţii - acestea iind alegerile cele mai grele. Nu merită să alergaţi doar după bani, pentru că astfel viaţa îţi trece repede şi ajungi la sfârşit să îţi dai seama că nu ai făcut nimic şi ai trecut prin viaţă doar aşa. Şi chiar dacă pe parcursul vieţii apar multe piedici şi mai apar şi alte pasiuni, dacă ţii cu adevărat la ceva şi acel ceva îţi aduce cu adevărat bucurie, cu siguranţă vei ajunge să faci ce îţi doreşti, aşa cum trebuie.
REPORTER: Acest talent, dar, l-aţi moştenit din familie? ARGENTINA HORINCAR: Da, cred că s-a transmis oare‐ cum din familie. Totul probabil a provenit de la bunicii mei, care au fost foarte credincioşi. Ei ne-au transmis credinţa şi nouă, astfel ajungând atât eu, cât şi fratele meu - care e pa‐ sionat de sculptură, sculptează cruci şi iconostase - să im fas‐ cinaţi de icoane, e un miraj.
au consemnat FLAVIA BOG‐ DAN şi ALEXANDRU TOAD‐ ER
LOGO TIMES martie 2016
PICTORIŢA
13
Trei tipuri de bacalaureat în Franţa
Autor lucrare: Diana Ciocic - continuare din pag. 9 -
Usurinta cu care reda atat de bine expresivitatea acestora, modul in care le da pur si sim‐ plu viata, indiferent de tehnica folosita, este lesne de observat, mai ales pentru cel care stie sa citeasca o imagine. Creatia Di‐ anei - igurativa sau nonigura‐ tiva - ce cuprinde picturi in acuarele, acrilice sau ulei, dar si compozitii in carbune, tus sau creta colorata - exprima, pot spune fara vreo urma de ex‐ agerare, acea bucurie de a trai, acel sentiment de implinire pe care l-au simtit si il simt toti cei care observa lumea cu ochii, dar lucreaza cu suletul." Nicoleta Drăghiciu în dialog cu Roxana In inal i-am cerut Dianei sa ne spuna ce simte atunci cand picteaza: "Pictura imi da liber‐ tatea totala de exprimare, ca‐ pacitatea de a constata intensi‐ tatea culorilor si locatia lor pe suport. Imi place diversitatea, i ns a p or t re tel e su nt mai aproape de suletul meu, in ulti‐ ma vreme axandu-ma mai mult pe tehnica picturii in ulei." DAVID IOANA, LAVINIA URS
Roxana R. are dublă cetăţenie, româna şi franceză. Lucrează în Franţa ca medic şi are un băiat de 15 ani. Venind în Ro‐ mânia, am avut ocazia să-i iau un interviu şi să alu mai multe despre învăţământul francez şi ultimele evenimente petrecute în Franţa. REPORTER: Care sunt difer‐ entele dintre o scoala particu‐ lara si una de stat in Franta? ROXANA: Te rog sa iei cu titlu de subiectivism raspunsurile mele, deoarece nu am infor‐ matii exacte privind sistemul de invatamant francez. Invataman‐ tul de stat si cel particular ur‐ mareste aceeasi programa sco‐ lara. Scolile private sunt contra cost. Diferentele calitative intre scoli sunt date in general de renumele iecareia, bazat pe rezultatele obtinute.
Autor lucrare: Diana Ciocic
REPORTER:Care este tariful unui an de studiu in scolile private?
ROXANA: Cheltuielile unui an scolar pornesc de la suma de 1.500 euro si pot ajunge pana la 5-6.000 euro. REPORTER: C are sunt tipurile de bacalaureat? ROXANA: Exista trei tipuri de specializari: limba si literatura (L), informatica si matematica (S), economie si educatie so‐ ciala (ES). Fiecare specializare are tipul respectiv de bacalaure‐ at - L, S, ES. Exista si licee tehnologice, unde se sustine ba‐ calaureat tehnologic. REPORTER: Ce parere au francezii despre valul de emi‐ granti? ROXANA: Franta a fost mereu des chis a emigrantilor. In prezent lumea este reticenta da‐ torita amplorii fenomenului, dar si a evenimentelor petrecute in ultimul timp. REPORTER: Care sunt prob‐
lemele suburbiilor din marile orase? ROXANA: In suburbiile mar‐ ilor orase traiesc in general mi‐ noritati, unde locuiesc familii de emigranti. Unii s-au acomo‐ dat si integrat in mediu, altii nu. De aceea incita frustrari si vio‐ lenta. Cei mai multi francezi ac‐ cepta emigrantii care se pot in‐ tegra. REPORTER: Cum ati petrecut momentul Charlie Hebdo? ROXANA: A fost un moment şocant pentru tara, pentru ca nu a fost un atentat impotriva unei natiuni, ci impotriva democratiei, a dreptului de lib‐ era exprimare. REPORTER: Recomandati unui tanar sa mearga in Fran‐ ta? De ce? ROXANA: Recomand tinerilor sa mearga in strainatate, deoarece pot cunoaste oameni
de culturi, religii, obiceiuri si educatie diferite. Totodata, se p ot sp ecializa in divers e domenii si pot urma studii avansate. REPORTER: Care sunt atu‐ urile scolii de acolo si ale celei de aici? ROXANA: Eu nu mai am foarte multe informatii despre invata‐ mantul romanesc, dar in Franta se urmareste si se veriica com‐ petentele elevului, dar pro‐ gramele scolare sunt asemana‐ toare. REPORTER: Este obligatorie purtarea uniformelor? ROXANA: Nu exista obligativi‐ tatea purtarii uniformelor sco‐ lare, dar exista colegii si licee care impun purtarea unor in‐ semne si chiar uniforme. a cons emnat NIC OLETA DRĂGHICIU
14
LOGO TIMES martie 2016
Mihaela, mândria liceului
Echipa de handbal a jucat la olimpiada pe județ Vineri, 11 martie, echipa de handbal băieți a liceului nos‐ tru s-a deplasat la Aleșd, pen‐ tru a disputa meciurile din faza olimpiadei pe județ. Băieții antrenați de doamna profesoară Ladany Andrea au participat în cele din urmă la faza pe județ datorită aban‐ donului echipei Liceului Teo‐ logic Szent Laszlo - astfel a in‐ trat locul trei de la faza pe oraș, adică echipa liceului nostru. Din nefericire, prestația echipei a fost sub așteptări, pierzând toate cele trei meciuri din grupa ei. În urma rezultatelor proaste de la ultimele competiții, profe‐ soara de sport priveşte cu scep‐ ticism viitorul echipei. "Mă mai gândesc dacă am să mai par‐ ticip cu echipa la urmatoarele meciuri", a declarat prof. Ladany. FLORIN MIHOCAŞ, RĂZ‐ VAN LASLĂU
Colega noastră, Mihaela Torj, din IX C, practică voleiul şi, în ciuda numeroaselor acciden‐ tări, ea a reuşit să ajungă mân‐ dria liceului nostru. Ea ne povesteste ca viata ei a fost ca a oricarui alt copil pana la varsta de 9 ani, cand profe‐ soara ei de educatie izica i-a sugerat sa practice voleiul. Ei nu i-a displacut ideea, parintii ei au fost de acord, deci ea a inceput sa mearga la antrenamente. Dupa ani de munca, nici rezul‐ tatele nu au intarziat sa apara; drept urmare, prima caliicare a echipei ei la turneul inal a venit in 2013.
Un an mai tarziu, istoria se repeta, echipa ei reusind sa obtina titlul de vicecampioana nationala; bucuria lor a fost foarte mare, deoarece ele se alau printre cele mai tinere ju‐ catoare. In 2015, Mihaela si echipa ei au inceput campionatul cu dreptul, si-au ixat un obiectiv, au muncit si au luptat pana la cap‐ at pentru a-l castiga. Astfel, ele au castigat titlul de campioane nationale. Bucuria si fericirea lor nu se putea descrie in cu‐ vinte. Pe langa zecile de medalii acu‐ mulate, si premiile individuale au loc pe rat la Mihaela. Premi‐
ul care o face pe Mihaela sa simta ca munca ei e rasplatita este cel din 2015, obtinut la i‐ nala nationala, acesta iind titlul de cel mai tehnic jucator. Pe parcursul anilor, Mihaela a intampinat accidente, cum ar i ciupitura de menisc si isura de menisc, dar durerile, care erau la ordinea zilei, nu a impiedicato sa se ridice de iecare data si sa continue pana ce obtine ce si-a propus. Cea mai grava accidentare a fost in 24 ianuarie 2016, cand Mi‐ haela a fost diagnosticata cu ruptura de menisc, ceea ce a necesitat interventia chirurgi‐ cala; aceasta accidentare a venit
ca un soc pentru ea si echipa ei, deoarece se pregateau pentru semiinalele campionatului in care joaca si in prezent. Privind cu optimism spre viitor, Mihaela are o vorba: ,,Dum‐ nezeu ii incearca doar pe cei mai puternici!" Ea nu poate spune ca are un idol, ne povesteste ca mereu va incerca sa tinteasca cat mai sus si va incerca ea sa ie idolul ur‐ matoarelor generatii. Mihaela le transmite un mesaj tuturor vi‐ itorilor voleibalisti: "Nu va opri‐ ti din drumul vostru inainte de a ajunge unde v-ati propus." CARMEN ARDELEAN
LOGO TIMES martie 2016
15
Viață în echilibru
GHIBU S-A CALIFICAT CU 10
Carla bebeiciază de susținere din partea familiei, în special a mamei sale, care i-a fost de mare ajutor în adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos.
CARLA ROGNA Carla Rogna, elevă la liceul nostru în clasa a X-a D, a ac‐ ceptat să ne vorbească despre stilul vegetarian şi sportul pe care îl practică. Ea a început să facă pilates în urma vizionării unor ilmulețe online şi a hotărât să continue cu acest sport iindcă îi aduce unele beneicii, practicându-l de aproximativ un an. Iată de ce a adoptat stilul vege‐ tarian: "Inițial, am adoptat acest stil de viață din nevoie. Nişte probleme de sănătate m-au fă‐ cut să cercetez mai amănunțit această parte a medicinei: naturopatia. Am început să studiez proprietățile alimentelor, să citesc cât mai multe cărți de nutriție, eu pre‐ gătindu-mă sa devin nutrițion‐ ist, am adooptat acest stil de vi‐ ață, iar problemele medicale au dispărut."
Colega noastră ne mărturiseşte ce beneicii îi aduce practicarea pilates-ului şi regimul alimentar adoptat: "Prin regimul meu ali‐ mentar am căpătat o imunitate deosebită la viruşi (de când cu vegetarianismul, nu mai ştiu ce e răceala), un tonus mai bun, mai multă energie, încredere de sine crescută, mai mare rezis‐ tențā la oboseală şi percepţia pozitivă asupra lumii. Pilates-ul îmi asigură o postură corectă şi mă ajută să rămân în formă".
deoarece a avut o concurenta serioasa. Din punctul ei de vedere, subiectul a fost mult mai usor decat se astepta, subiectele anilor precedenti avand un grad de diicultate mult mai mare.
Modelul ei este Marcia Cross pe care o admiră mai ales pentru modul ei responsabil de viață şi gândirea pozitivă.
La intrebarea cum crede ca se va descurca la nationala, Cristi‐ na ne-a raspuns: "Nu stiu ce se va intampla in etapa urmatoare, dar sper sa am un rezultat mul‐ tumitor".
Această disciplină de viață a în‐ vățat-o CE, CUM, CÂT şi CÂND să mănânce,să trăiască în comuniune cu natura şi să se îmbogățească pe plan spiritual. O rețetă pe care o consumă este falafel, având origine arabă: sunt nişte chitele din năut.
De asemenea, olimpica noastra doreste sa-i multumesca foarte mult colegei si bunei sale pri‐ etene, Narcisa Daraban, care a participat si ea, obtinand nota 8,20, si care a indemnat-o sa participe la acesta olimpiada, si in special doamnei profesoare Sandor Lilla, care s-a ocupat de pregatirea olimpicilor la Logica.
CRISTINA OLAR
După cum airmă, este un stil de viață strict, care contrazice regulile societăţii în care trăim şi care schimbă conceptul de "normal": "La început, eram tentată să încalc regulile unui stil de viață sănătos, dar cu tim‐ pul organismul meu a învățat să aleagă doar alimentele care-i sunt beneice". Carla recomandă acest stil de viață doar acelor persoane care înțeleg ce presupune şi care au încredere că le va i beneic: "Acesta necesită multă voință, perseverență, responsabilitate, dar şi informare corectă, din surse sigure." R OX A NA U I VA R O Ş A N , BIANCA BOGDAN
Foto: Carla Rogna
NARCISA DĂRĂBAN
Totodata, colega noastra, Anca Cavasdan, din clasa a XII-a A, a obtinut nota 9,80, iind foarte mandra de faptul ca a reusit sa se intreaca pe sine dupa trei ani de munca intensa: in clasa a X-a si a XI-a a obtinut nota 9, iar anul acesta ajungand la o per‐ formanta satisfacatoare.
ANCA CĂVĂŞDAN In urma olimpiadei de logica, desfăşurată sambata, 5 martie 2016, colega noastra, Cristina Olar, din clasa a X-a D, s-a cal‐ iicat in etapa nationala a Olimpiadei de Logica. Cristi‐ na a reusit o performanta pe
care niciun elev din liceul nos‐ tru nu a reusit sa o atinga pana acum: caliicarea la nationala cu nota 10. Ea ne-a marturisit ca nu se astepta sa iasa pe primul loc,
Ii u r am c o l e ge i n o a s t re , Cristina, multa bata la etapa nationala, din aprilie, de la Constanta, si de asemenea felic‐ itari Ancei si Narcisei pentru rezultatele obtinute. ADRIANAŞTIUBE, ELENA CIORBA
16
LOGO TIMES martie 2016
Majoretele de la Ghibu cuceresc Viena
Majorete din echipa LOGO DANCE La sfârşitul lunii februarie, Dance Team LOGO DANCE, echipele de dans ale liceului, au participat la un maraton de dans la Viena. Open Dance Fest Viena este un puternic concurs internaţional, la care au participat dansatori din peste 15 ţări. LOGO DANCE a reprezentat Liceul Teoretic Onisifor Ghibu prin 16 fete care au concurat la Majorete Junioare - Locul I, Disco Style Junioare - Locul II, Folk Dance Children - Locul II,
Citeşte logopaper.com cu aplicaţia QR de pe mobil
Musical heathre Solo - Karina Pantea clasa a IV-a A - Locul III si Vasile Ioana clasa IX C Dans Contemporan Junioare locul XVII. Fetele sunt pregatite de prof. Marinau Daniela si Cojo‐ caru Andrada. Majoretele au ridicat sala in picioare, au in‐ cantat juriul si audienta si au primit aplauze la scena deschisa, iind apreciate la su‐
perlativ. Si nu ne oprim aici - urmeaza Campionatul Judetean de Ma‐ jorete in 1 aprilie si trei concur‐ suri Nationale si Internationale importante la Alba Iulia, Timisoara si Cluj. Felicitari fetelor! Prof. DANIELA MARINĂU
ŞI BĂIEŢII JOACĂ VOLEI
Miercuri, 3 februarie 2016, a avut loc ,Turneul liceelor la volei masculin, care s-a desfă‐ șurat în sala de sport a Liceu‐ lui Teoretic Onisifor Ghibu. La acest eveniment au partici‐ pat elevi din diferite licee, pre‐ cum: Liceul Teoretic Onisifor Ghibu Oradea, Colegiul Na‐ țional Mihai Eminescu O r a d e a , L i c e u l Te ol o g i c Greco-Catolic Iuliu Maniu Oradea și Liceul Teologic Bap‐ tist Emanuel Oradea. Echipa liceului nostru este for‐ mată din: Cristian Sărmășan, Mihai Laza, Alin Pop, Florin Tuderici, Sebastian Balaj, Alin Iancu, Bogdan Balotă, Bogdan Bâzoc, Cătălin Marian și Paul Cucu, care sunt antrenați de antrenorul George Todoran. Primul meci a avut loc între Colegiul Național Mihai Emi‐
LOGO TIMES apare cu sprijinul Kogayon Studio, susţinător constant al proiectelor LOGOPAPR
nescu Oradea și Liceul Teologic Baptist Emanuel Oradea, scorul inal iind 2-0. Al doilea meci a avut loc între Liceul Teoretic Onisifor Ghibu Oradea și Liceul Teologic Greco-Catolic Iuliu Maniu Oradea, scor 2-0. Al treilea meci a avut loc între Liceul Teologic Greco-Catolic Iuliu Maniu și Liceul Teologic Baptist Emanuel, Oradea, scor 2-1. Ultimul meci s-a desfășurat între Colegiul Național Mihai Eminescu Oradea și Liceul Teo‐ retic Onisifor Ghibu Oradea, terminându-se cu scorul inal de 2-0. Liceul Teologic Baptist Emanuel Oradea a reușit să câștige acest turneu, iind aleși să joace la faza județeană. ALEXANDRA BOCHIŞ, LORENA ILEA
LOGO TIMES ESTE O REVISTĂ LUNARĂ SCRISĂ DE ELEVII CLASELOR DE FILOLOGIEJURNALISM ALE LICEULUI TEORETIC ONISIFOR GHIBU ORADEA. MATERIALELE SUNT PRELUATE DE PE WWW.LOGOPAPER.COM, ACTUALIZAT ZILNIC.