Robert este student în anul întâi la Universitatea din Essex / pag. 10
Patricia Szmercsanyi debutează într-o expoziţie colectivă / pag. 12
Revistă lunară a elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - Secţia Jurnalism ianuarie 2015 nr. 16 20 pagini
RECITAL DE COLINDE
Foto: arhiva personală Codruţa Lencar Joi, 18 decembrie 2014, în școala noastră a avut loc un spectacol de colinde, organizat de o parte din elevii școlii, pen‐ tru cadrele didactice. Am avut onoarea de a-i lua un interviu Codruței Lencar din
clasa a IX-a B, care a participat la acest recital de colinde. / pag. 11
DARIUS BALA, RĂZVAN LASLĂU
Un pericol tot mai mare
Mereu au existat persoane care, din cauza câinilor vagabonzi sau a câinilor cu stăpân, şi-au pierdut viaţa. / pag. 16
GEORGIANA PUŞCAŞ, ADRI‐ ANA COBE Foto: Georgiana Puşcaş
2
LOGO times ianuarie 2015
După 25 de ani
Foto: Andrei Ştiop In ultimele zile ale anului 2014, Romania a sarbatorit 25 de ani de la Revolutia din 1989, un moment foarte important in is‐ toria tarii noastre, deoarece aceasta revolutie a dus la inlatu‐ rarea regimului comunist din Romania. Trecerea unui sfert de secol de la caderea comunismu‐ lui in Romania este comemora‐ ta in aceste zile si de liceul nos‐ tru, care a pus la dispozitia elevilor sai, in cadrul salii fes‐ tive, o expozitie cu imagini si informatii din istoria Romaniei de la instaurarea comunismului si pana in prezent. Aceasta prezentare a istoriei tarii noastre a fost realizata de domnul director adjunct Calin Perte si de doamna profesoara de istorie Livia Ivan. Am reusit sa alam cateva cu‐
vinte despre aceasta expozitie de la unul dintre initiatorii ei, domnul profesor Calin Perte: "Ne-am propus sa trecem cu aceasta prezentare prin istoria Romaniei incepand cu anii '40 ai s e c olu lu i t re c ut s i s a incheiem cu Romania de azi. Nu ne-am rezumat doar la mo‐ mentul Revolutiei de la '89, deoarece trebuia sa surprindem de ceea ce am scapat in 1989, si anume iadu l p e care l-a reprezentat comunismul in tara noastra. In perioada comunista Roma‐ nia a fost o adevarata inchisoare, deoarece cetatenii ei erau vazuti drept dusmani ai statului comunist, erau urmariti, spionati, bagati la in‐ chisori fara vreo justiicare. Din pacate se vorbeste prea putin despre ororile sistemului comu‐
nist si despre nedreptatile in‐ durate de locuitorii tarii. Nu trebuie sa uitam ca Romania a fost singurul stat comunist din Europa in care aceasta schimbare s-a produs cu varsare de sange. Nu ar trebui sa uite nicio generatie de durerea si suferintele acestui popor care era pazit de graniceri cu armele intoarse inspre populatia civila, in tara era o saracie crunta, erau cozi imense pentru a putea procura alimente, eram lipsiti de orice drepturi. Noi, cei care am trait aceste mo‐ ment, nu putem sa le uitam, nu am mai putut sa le rabdam si a trebuit sa schimbam ceva. Tra‐ iam intr-o colivie nici macar de aur, o colivie nenorocita, urata, trista ca niste pasari care erau infometate, amenintate, ju‐
mulite, batute, umilite, la care le-a fost luat cantecul, dar care la un moment dat au rupt grati‐ ile, nu au mai putut rabda acele nedreptati. Sa ne fereasca Dumnezeu sa mai retraim astfel de clipe!" ANDREI ŞTIOP, ALEXAN‐ DRA MIHOC
sângeroasă din 1989. Așadar, de atunci 25 de ani de libertate. Sa ne bucurăm de această libertate, altfel în Revo‐ luția din 1989 s-ar i murit degeaba. Organizatorii activităților, dom‐ nul director Călin Perțe și prof. Livia Ivan, vă invită sa vizitați această expoziție. Lansarea va i în data de 18 decembrie 2014,
Potiţi la vernisaj! Pe data de 16 decembrie 2014, în sala festivă a liceului nostru, Onisifor Ghibu , s-a organizat o expoziție comemorativă care se dorește a ne aminti de perioada neagră a comunismului, perioa‐ dă inalizată cu Revoluția
in sala festivă. ROXANA ILINCĂU, MIRUNA DĂRĂBAN
LOGO times ianuarie 2015
Foto: Roxana Ilincău
Foto: Andrei Ştiop
3
Foto: Roxana Ilincău
4
LOGO times ianuarie 2015
Bunătăţi de Crăciun
Foto: Crina Pantea
Răsfăț culinar Îm 12 decembrie 2014, in incin‐ ta Liceului Onisifor Ghibu s-a desfasurat Concursul Culinar care se ţine anual. La acest con‐ curs au participat un grup for‐ mat din 3-4 elevi din iecare clasa. Au fost puse la vanzare produse alimentare de post, dar si de dulce. Concursul a tinut de la ora 9 pana la ora 11. MAKAI DAVID, DARIUS BU‐ CUREAN
O reuşită Pe data de 12 decembrie 2014, în școala noastră s-a desfășurat concursul culinar, desfășurat anual, iecare clasă având câte trei reprezentanți care au adus
preparate făcute în casă, tradi‐ ţionale, fără mâncare fast food. Banii încasați au fost donați în scop caritabil. Între orele 10-11, orele au fost suspendate, pentru a ne da posibilitatea să savurăm din toate bunatățile pregătite de micii noștri bucătari, aceste bunătăți având un succes ră‐ sunător.
preparat multe bucate apeti‐ sante, gustoase şi pe placul tu‐ turor. S-au vândut de asemenea şi
DARIUS BALA
No diet! Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, elevii Liceului Onisifor Ghibu au pus mână de la mână şi au organizat un concurs culinar, cu scopul strângerii unor fonduri pentru ajutorarea copiilor nevoiaşi. În această activitate au fost implicate toate clasele liceului nostru. Preparatele care au fost vândute au fost gătite chiar de către elevi, din fondurile proprii. S-au
Foto: Makai David
produse de post şi decoraţiuni de Crăciun, printre care s-au alat şi brăţări realizate chiar de către elevi.
Fetelor, dieta nu intră în dis‐ cuţie! R O X A N A U I VA R O Ş A N , CRINA PINTEA
LOGO times ianuarie 2015
Foto: Crina Pantea
5
6
LOGO times ianuarie 2015
„Să ştiţi c-a murit creştin / Pe veci în inimile noastre În cadrul şcolii noastre, mai mulţi elevi din diferite clase am luat parte la un proiect despre un mare creştin şi nu doar atât, numitConstantin Brâncoveanu. Organizatorii acestui proiect au fost profesorii Sandor Lilla, Jă‐ hăleanu Violeta, Popoviciu Alexandru, Luminiţa Feşnic, iar cel care a coordonat totul a fost domnul profesor de religie, Bogdan Cosmin. Am avut şi oaspeţi, Corul Orto‐ dox Diacon Nicolaie Firu, diri‐ jat de către diaconul Lakatos Ştefan, care ne-a încântat cu o baladă şi câteva colinde. A mai fost oaspetele nostru şi Părin‐ tele Iorest, descris ca iind "un om care învaţă şi citeşte şi iar învaţă şi care iubeşte cultura ro‐ mânească", si a mai fost prezent şi un profesor universitar. care ne-a descris mult mai bine arta brâncovenească.
Foto: Flaviu Albuţ Pe data de 10 decembrie 2014, in incinta Liceului Teoretic On‐
isifor Ghibu a avut loc cea de a doua intalnire a proiectului
"Constantin Brâncoveanu model al demnităţii umane". Intalnirea a inceput prin cantarea vechii balade a lui Constantin Brancoveânu, de catre corul Diacon Nicolae Fir‐ ul al Liceului Ortodox Episcop Roman Ciorogariu , acestia i‐ ind condusi de catre parintele Stefan Lakatos. Apoi am avut parte de un discurs sustinut de catre parintele Iorest Grebenea, care ne-a oferit mai multe de‐ talii despre familia si viata lui Constantin Brancoveanu.
Foto: Flaviu Albuţ
Ultimul discurs a fost al doam‐ nei Ramona Novicov, critic de arta si profesoara de arhitectura la facultatea din Oradea. Aceas‐
ta ne-a vorbit despre stilul arhi‐ tectural brancovenesc si despre numeroase cladiri renumite din România care au fost construite de catre Constantin Brancov‐ eanu. Intalnirea s-a incheiat cu cantarea unor colinzi tot de catre corul Diacon Nicolae Fir‐ ul. La aceasta intalnire numarul de participanti a fost mai mare ca la cea dintai si speram sa avem parte de tot mai multi interesati de istoria acestei ţări. FLAVIU ALBUŢ, NICOLAE FRĂŢILĂ
A fost foarte interesant să alăm mai multe lucruri despre acest Constantin Brâncoveanu care a murit creştin, iind executat îm‐ preună cu cei patru ii ai săi. Ce poate i mai dureros decât să îţi vezi iii, sânge din sângele tău, murind chiar în faţa ta şi tu să nu poţi să faci nimic pentru a îi salva? Brâncoveanu până în ultima cli‐ pă a vieţii sale şi-a încurajat copiii şi i-a îndemnat să privească înspre Hristos. Da‐ torită morţii lor, au fost canon‐ izaţi sub numele de Sinții Mucenici Brâncoveni de către Biserica Ortodoxă. Acest Con‐ stantin va rămâne pe veci în in‐ imile noastre. F L AV I A BOGDAN, EMANUELA BOGDAN
LOGO times ianuarie 2015
7
Brâncoveanu Constantin!”
Prof. dr. Ramona Novicov. Foto: Flaviu Albuţ
Corul Ortodox Diacon Nicolaie Firu. Foto: Flavia Bogdan
Desene realizate de către elevii şcolii noastre, coordonaţi de către prof. Violeta Jăhăleanu, „Artă brâncovenească în Oradea”. Foto: Flavia Bogdan
8
LOGO times ianuarie 2015
Ioana e din plastilină?
IOANA ROTAR Foto: Remus Toderici Ea este Ioana Rotar, în vârstă de 17 ani, elevă a Colegiului Na‐ țional Mihai Eminescu Oradea. Practică gimnastică ritmică de aproximativ 11 ani. Când era în clasa I, mama ei a decis la insistențele fostei edu‐ catoare să o ducă la Universitate, pentru ca să o vadă nepoata ei, care era și antrenoarea clubului. Odată ce a ajuns acolo, Ioana s-a în‐
drăgostit de acest sport și a ho‐ tărât să rămână la performanță. Atunci simțea că este ceea ce o reprezintă cu adevărat. În momentul de față încă este la performanță și îi ocupă mult timp, dar la anul va trece pe o altă ramură artistică, dorește să dea la coregraie. Părinții săi iau dat mereu libertatea de a lua deciziile care îi privesc viața. Ei sunt de acord și sunt fericiți că a
ales să transforme acest poten‐ țial în ceva mai mult. Nu poate spune că renunță, va purta acest sport în sulet mereu, dar odată cu trecerea anului viitor va face unele schimbări. Despre competiții spune că sunt foarte diicile; nu e de ajuns să ii un sportiv cu potențial, în acest sport ai nevoie de multă ambiție, dorința de muncă și un caracter puternic pentru a-și
controla emoțiile. Făcând o comparație între competiții și spectacole, mereu ea a înclinat balanța către spectacole și demonstrații. Adoră să ie pe scenă și să transmită publicului ceea ce simte fără să vorbească. Corpul său o ajută să-și pună în prim-plan toate calitățile dobândite. Printre competiții și spectacole, ea a participat și la show-ul "Românii au talent",
ediția I, de unde a ieșit semii‐ nalistă. În viitor, Ioana declară că își va crea o carieră în coregraie și dans. Foto & video: arhiva personală Ioana Rotar DARIA COPOS
LOGO times ianuarie 2015
IOANA ROTAR Foto: Remus Toderici
9
10
LOGO times ianuarie 2015
Sacrificiu plăcut c a l a o u n i v e r s it at e d i n strainatate as avea parte de o pregatire mai buna si astfel am ales sa plec. REPORTERI: Esti multumit ca ai luat aceasta decizie? ROBERT: Încă nu pot spune daca sunt multumit sau nu, sunt abia in primul an de facultate, dar pana acum nu am nici un motiv sa ma plâng. Pot spune însă ca nu regret decizia luata. REPORTERI: Cum decurg studiile? ROBERT: Studiile decurg foarte bine, e greu, dar inveti sa te des‐ curci. E destul de mult de lucru, plus ca nu este usor sa studiezi in limba engleza. REPORTERI: Ce au universi‐ tățile străine in plus fata de cele din România? ROBERT: Sincer sa iu imi e destul de greu sa raspund, avand in vedere ca nu stiu ce in‐ seamna sa ii student in Roma‐ nia. Pot sa spun insa ca in An‐ glia se pune foarte mult accent pe student, ai tot felul de opor‐ tunitati, universitatea te ajuta daca ai nevoie. Programul este destul de lejer, iti lasa timp sa faci si altceva in afara de facul‐ tate. Profesorii sunt foarte bine pregatiti, iar la facultate in‐ vatam doar ce avem nevoie, strict pe proilul la care esti, nu o gramada de chestii care nu o sa le folosesti niciodata. REPORTERI : Cum sunt oa‐ menii de acolo? ROBERT: Sunt oameni normali. Fiecare cu felul lui de a i. E clar ca exista o diferenta intre Ro‐ mania si Anglia, dar nu toate diferentele sunt bune. Sunt multe lucruri care arata ca in Anglia lumea este mai educata, dar sunt si foarte multe lucruri care dovedesc contrariul.
ROBERT VINTER Foto: arhiva personală Robert Vinter este unul dintre fostii elevi ai liceului nostru, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu. Chiar daca in urma cu un an acesta a terminat liceul, iind elev in clasa a XII-a B (diriginta Laura Lazar), prin diversele sale activități in liceu s-a remarcat si cu siguranta nu va i uitat nici de colegii sai, nici de cadrele di‐ dactice ale liceului.Acum, Robert studiaza intr-o alta tara,
care ii oferă mult mai multe posibilități faţă de România. A acceptat sa stea de vorba cu noi și iată ce am alat de la el. REPORTERI: In ce tara si la ce universitate studiezi acum? ROBERT: Momentan studiez in Anglia. Sunt student in primul an la Universitatea din Essex. O universitate care se ala la aproximativ 80 km de Londra.
REPORTERI: In ce moment ai luat decizia de a pleca din Ro‐ mania? ROBERT: E greu de spus, am inceput sa ma gandesc la posi‐ bilitatea de a studia intr-o tara straina cam de prin clasa a 10-a. Am inceput sa ma interesez in legatura cu oportunitatile pe care o facultate din afara mi le ofera si care sunt ofertele la o facultate din tara. Am realizat
REPORTERI: Esti tratat diferit fata de ceilalti studenti? ROBERT: Nu sunt tratat altfel. Sunt la o universitate unde 45% dintre studentii sunt straini, lumea nu are treaba cu tine ata‐ ta timp cat tu iti vezi de ale tale. E amuzant sa i roman in An‐ glia. Un american m-a intrebat daca sunt vampir. O norvegian‐ ca si o cipriota chiar cred ca
sunt vampir. E amuzant. E bine si nu esti vazut altfel doar iind‐ ca esti din Romania. REPORTERI: Esti multumit ca ai reusit sa ajungi acolo? ROBERT: Sincer sa iu, sunt foarte mandru de mine ca am reusit sa ajung acolo. Nu e un drum chiar atat de usor, dar nici imposibil, chestia este ca trebuie sa vrei cu adevarat.Trebuie sa le multumesc parintilor iindca ma sustin, altfel ar i destul de greu. REPORTERI : Ti-ai dori sa te reintorci in tara pentru studii? ROBERT: Pentru studii nici vorba, nu vad nici un motiv pentru care sa abandonez studi‐ ul in Anglia. In momentul de fata, sistem educational din Ro‐ mania este foarte mult in urma fata de cel din Anglia. REPORTERI: Ii sfatuiesti pe tineri sa ramana la o facultate in România sau sa urmeze acelasi drum ca si tine? ROBERT: Pe cat sunt de patriot, pe atat sunt de realist. România are universitati care sunt foarte bine pregatite pentru a instrui tinerii studenti, insa nu la fel de bine pregatite ca o universitate dintr-o tara ca Anglia,Germa‐ nia sau Franta. Nu ma vad in masura sa le spun ce sa faca, insa pot sa le spun de ce am ales eu sa plec din tara. Am plecat din tara iindca vreau un viitor mai bun pentru mine si pentru familia pe care mi-o voi inte‐ meia. Vreau ca parintii mei sa nu aiba nici o grija la batranete, am plecat pentru o viata mai buna. Asta nu inseamna ca nu ma voi intoarce in tara, daca dupa terminarea facultatii primesc o oferta de munca din tara, o oferta care sa ma satisfa‐ ca - as veni acasa cu primul avion. R E P ORT E R I : Mu lțu m i m Robert pentru ca ne-ai acordat puțin timp pentru a ala câte ceva despre tine, îți dorim sa îți îndeplinești tot ceea ce ți-ai propus pe viitor și mult succes! au consemnat GIULIA TUDUC si GEORGE MANGRA
LOGO times ianuarie 2015
11
În spiritul Crăciunului Vineri, 19 decembrie, începând cu ora 10:00, clasa a XII-a B si a VII-a E, coordonaţi de doamna profesoară Lucia Cighir și de domnul profesor Călin Perțe, au organizat o strângere de pro‐ duse pentru oamenii nevoiași din 1 Mai.
Recital de colinde
Ca în iecare an ne-am gândit să ajutăm cum putem aceste familii cu posobilități mai re‐ duse, pentru a avea și ei parte de un Crăciun mai fericit. Oa‐ menii de acolo ne-au primit cu zâmbetul pe buze, știind că se gândește cineva și la ei. La inal le-am urat un Crăciun fericit și ne-am bucurat că am putut aduce un pic de veselie în suletul lor. Sperăm ca și pe viitor să putem continua această acțiune cari‐ tabilă, care pentru noi a devenit o tradiție, și în anii următori, chiar dacă nu vom mai i în școală. CODRUŢA LENCAR. Foto: arhiva personală
BOGDAN GAVRIŞ, IULIAN CUC
- continuare din pag. 1 -
Foto: Iulian Cuc
Tradiții și obiceiuri Poate cel mai important mo‐ ment in derularea sărbătorii Crăciunului este seara de ajun, atunci când se pregătește o masă specială, Masa de Ajun, și încep colindele. La noi in Bihor s-au păstrat obiceiuri și tradiții preluate de la strămoșii noștri pe care copiii continuă să le practice și în ziua de azi. Câteva din aceste tradiții sunt:mersul cu vilaemul, plugușorul și steaua.Prin aceste scene copiii și tinerii adolescenți vestesc Nașterea Domnului, iar prin colindul lor aduc în casele oa‐ menilor multă bucurie și un spirit frumos de sărbătoare. Cu această ocazie, noi, oamenii, trebuie să im mai buni și să im fericiti de aceasta sarbatoare a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos. ANDREI FULIAŞ Foto: Andrei Fuliaş
REPORTERI: Ce colinde ați in‐ terpretat? CODRUŢA: Grupul nostru a i nt e r pre t at c ol i n d e l e " L a marginea Dunării" şi "Corinda fetii". REPORTERI: Cine v-a instruit pentru acest spectacol? CODRUŢA: Una dintre profe‐ soarele de religie ale școlii noas‐ tre, doamna Rodica Marian. REPORTERI: Ne-a ajuns la ure‐ che vestea că ați participat la concursul județean "Noi um‐ blăm a colinda", organizat de Inspectoratul Județean Bihor și Episcopia Oradiei, și ați fost premiati. CODRUŢA: Da am participat, ba mai mult, am luat locul trei din cele 33 de grupuri, fapt care ne-a stimulat moralul si ne-a adus o mare bucurie în sulete.
Foto: Andrei Fuliaş
au consemnatDARIUS BALA şi RĂZVAN LASLĂU
12
LOGO times ianuarie 2015
La prima expoziţie
Foto: arhiva personală Patricia Szmercsanyi
PATRICIA SZMERCSANYI. Foto: arhiva personală În perioada 5-18 decembrie a fost instalată o expoziţie de fo‐ tograie la sediul Galeriei Foto Art din Parcul 1 Decembrie. Printre cei nouă expozanti s-a alat şi Patricia Szmercsanyi din clasa 11 B a Liceului Onisifor Ghibu. Cei nouă artişti în devenire au absolvit cursul susţinut de dl
Stefan Toth, presedintele Foto‐ clubului Nufărul Oradea, curs care s-a desfăşurat pe durata a patru saptamani. In acest inter‐ val, cursantii au avut parte atat de cunostinte practice, cat si teoretice. Patricia a expus 12 lucrari, cu precadere peisaje si fotograie de arhitectura. Printre imagini
se remarca si un portret, reprezentand o femeie in varstă. Este un prim-plan care eviden‐ tiaza efectele trecerii timpului asupra chipului uman. Modelul colegei noastre este chiar bunica acesteia. L AV I N I A U R S , I O A N A DAVID
Foto: arhiva personală Patricia Szmercsanyi
LOGO times ianuarie 2015
13
Creativitate și optimism care noi, membrii care suntem în YouthBank, votăm, și avem niște criterii, după care ne luăm, le dăm ceva gen notă, după care votăm între noi, ne spunem părerea și într-un inal alegem un numar de membri care vor intră în echipă, iar cei care au fost aleși vor i sunați și anunțați, după care avem train‐ inguri și începem să ne gândim la etapa de fundraising.
ANDREEA SABĂU. Foto: arhiva personală YouthBank este un program de educație non-formală destinat liceenilor. Programul a fost lansat în România în 2006, iar în prezent este implementat în 11 comunități din țara. Progra‐ mul YouthBank încurajează re‐ sponsabilizarea tinerilor, iniția‐ tivă civică și contribuie la dez‐ voltarea comportamentului i‐ lantropic al acestora. Programul este administrat de către un grup de adolescenți, selectați și instruiți în acest scop, și urmărește constituirea, promovarea și administrarea transparenta a unui fond special destinat proiectelor implemen‐ tate de către liceenii din 11 orașe din România. Coordonat la nivel local de Fundația Comunitară Oradea, YouthBank este un program al Asociației pentru Relații Comu‐ nitare, coordonatorul național al programului. Fiind fascinați de cele auzite de‐ spre acest program, am luat un interviu uneia dintre membrele acestuia, Sabău Andreea, în vârstă de 16 ani. REPORTER: Ce are ca scop acest program? SABĂU ANDREEA: Programul YouthBank încurajează respon‐ sabilizarea tinerilor, inițiativă civică și contribuie la dez‐ voltarea comportamentului i‐ lantropic al acestora. REPORTER: Cine a inanțat
acest program? SABĂU ANDREEA: YouthBank Oradea este realizat cu sprijinul inanciar al Fondului pentru In‐ ovare Civică, program inanțat de Trust for Civil Society în Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
REPORTER: Ce calități crezi că ar trebui să aibă un membru YouthBank? SABĂU ANDREEA: Noi avem niște criteria după care ne luăm, nu pot să zic neapărat calități, dar totuși, să ie optimist, să ie creativ, să nu facă diferențe, să nu își dorească să devină lider, pentru că la YouthBank toți suntem egali, să ie corect, atent, să aibă calități în comunicare și lucru în echipă, să îi placă să se implice în orice, să nu ie aro‐ gant, să ie sociabil, să ie înțele‐ gător și descurcăreț. REPORTER: Din câte am alat,
în aceste zile a avut loc un eveniment de fundraising. Ce ne poți spune despre el? SABĂU ANDREEA: Acest eveniment de fundraising, "Tar‐ gul de Craciun", s-a desfășurat în incinta Crișul Shopping Cen‐ ter, etajul I, langamagazinul de jucarii, care are ca scop atat strangerea de fonduri pentru i‐ nanțarea proiectelo rinițiate de liceenii bihoreni pentru comu‐ nitatea locala, cat și susținerea programului pe plan local. REPORTER: Cum au decurs până acum aceste zile de proiect? SABĂU ANDREEA: Aceste zile de proiect au fost memorabile, am organizat primul eveniment, care a fost un Concert de col‐ inde cu clopoței, iar acum cel de-al doilea eveniment de fundraising, Târg de Crăciun. REPORTER: V-ați gândit și la alte proiecte de viitor? SABĂU ANDREEA: Sigur, neam gândit și la alte proiecte, și nu doar noi, ci și liceenii care
REPORTER: Cum e relația din‐ tre tine și colegii tăi din pro‐ gram? SABĂU ANDREEA: În primul rând suntem ca și într-o mare familie, am ajuns să ne cunoașt‐ em bine între noi, să vorbim de‐ schis, petrecem destul de mult timp împreună la YouthBank, când avem evenimente, organi‐ zăm evenimente, sau avem training-uri etc. REPORTER: Oricine se poate înscrie? Dacă da, cum? SABĂU ANDREEA: Da, oricine se poate înscrie cu condiția să ie la liceu. Cum? La începutul anului facem o recrutare, mergem în iecare liceu din Oradea și spunem despre Yout hB ank, după care le spunem celor interesați să com‐ pleteze un formular online, după care noi, membrii care suntem deja în YouthBank , citim formularele, după care îi chemăm la un interviu. După acest interviu, urmează un in‐ terviu de grup, unde îi analizăm și avem niște lucruri pe care le căutăm la un membruYouth‐ Bank - ne uităm cum lucrează în echipă și la alte detalii, după Foto: arhiva personală Andreea Sabău
vin după ce se termină etapă de fundraising, pentru că după ce se încheie aceastăetapă urmează o altă etapă din program, în care mergem tot așa prin licee și căutăm personae interesate, le spunem să își facă o echipă de 3-4 persoane și să vina la noi cu o propunere de proiect. În primul rând, ne trimit o idee de proiect, online, după care noi o analizăm, ne uităm cât e de plauzibilă și cât de ușor se poate realiza. După care îi chemăm la un interviu și după acest inter‐ viu, tot așa, membrii Youth‐ Bank votează ideile de proiect pe care le vom inanța. REPORTER: Cine inanțează aceste proiecte? SABĂU ANDREEA: În primul rând, noi, membrii YouthBank, inanțăm proiectele din banii care i-am strâns la evenimentele de fundraising. au consemnat LARISA FULOP si VIRGIL PERIANU
14
LOGO times ianuarie 2015
Cea mai elegantă pereche
MARIUS DUMITER şi DENISA MOGA. Foto: Adelina Bobu Perechea formată din Marius Dumiter și Denisa Moga, avân‐ du-i ca îndrumători pe Cătălin Cosma și Andreea Marge, a fost desemnată cea mai elegantă pereche a Balului bobocilor. În 14 noiembrie 2014 a avut loc Balul Bobocilor al Liceului Teo‐ retic Onisifor Ghibu, la care au participat şapte perechi de boboci, dintre care una formată
din Marius Dumiter și Denisa Moga. Aceştia au fost de acord să le luăm un interviu. Marius și Denisa au făcut spec‐ tacol atât în timpul momentului artistic, unde au dansat și cântat, cât și la proba secretă, unde mai mult a fost o scenă comică decât artistică - aici au fost puși să asculte o melodie și să scrie ce înțeleg din ea, iar la
inal să citească sau sa cânte ce au scris. Ca și ceilalți concurenți, Marius și Denisa au avut emoții; la întrebarea: "Cum te-ai simțit pe scenă în fața atâ‐ tor oameni?", Denisa declarat: "Au fost clipe pline de emoții, de suspans, a fost ceva ne‐ maipomenit. Am simțit că plutesc, este o experiență ex‐ traordinară, un moment plin de magie."
La inalul interviului, Marius a încurajat viitorii boboci să par‐ ticipe la bal: Să nu cumva să rateze ocazia de a participa la bal, pentru că este o experiență foarte frumoasă și nu au nimic de pierdut, doar de câștigat, mai ales dacă au talent la ceva."
să menționeze că "facem o echipă extraordinară, elevi, păr‐ inți, profesori, sponsori", la fel și faptul că "a trebuit să desem‐ năm pe cineva ca iind cel mai bun dintre cei buni, nimeni in seara asta nu este pierzător, doar câștigător."
Înainte de a se anunța Miss și Mister Boboc, directorul ad‐ junct, prof. Călin Perțe, a ținut
FLORIN MIHOCAŞ, MIRCEA SABĂU
LOGO times ianuarie 2015
15
Poetă de la 12 ani O seară plină natura, in orice ipostaza a ei. Pana acum Daniela a scris opt poezii, de care este mandra atât ea, cat si colegii ei care apreci‐ ază talentul ei si poeziile pe care aceasta le scrie.
de colinde
Daniela spune ca nu a participat pana acum la niciun concurs de poezie, dar își dorește sa par‐ ticipe pe viitor. Pana acum nu a găsit niciun poet care ar putea sa-i ie model, dar o impre‐ sionează foarte mult poeziile scrise de Vasile Alecsandri si Alexandru Macedonski. Scriind poezie doar de un an, Daniela nu s-a gândit pana acum sa scoată o carte cu poeziile sale. Talentul pe care Daniela îl are pentru poezie îl moștenește de la bunicul sau, care scria poezie in tinerețe.
DANIELA MATEAŞ Daniela Mateas, elevăla Liceul Teoretic Onisifor Ghibu in clasa a 7-a D, este o mică poetă, o fată talentată, plină de incredere si ambitioasă. Daniela are acum 13 ani si a inceput să scrie poezie de la varsta de 12 ani, talentul iindu-i descoperit de doamna profesoară de limba ro‐ mană, Garoita Pop. Doamna profesoara o încura‐
jează mereu pe Daniela in tot ceea ce face, iind foarte man‐ dra de ea si de talentul acesteia. Plăcându-i atât de mult poeziile pe care Daniela le scrie, doam‐ na profesoara a citat din poezia sa in cartea dânsei și a reco‐ mandat-o pe Daniela poetului Gheorghe Vidican. Tot ceea ce o inspira pe Daniela atunci când scrie poezie este
Talentul Danielei nu se termina aici, ea va continua sa scrie si de acum înainte poezie și va da tot ce e mai bun din ea, pentru a realiza ceva deosebit. Noi ii dorim mult succes, pentru a re‐ aliza tot ce își propune! LOREDANA FARCAȘ, RA‐ MONA FARCAȘ Joi, pe data de 25 decembrie, la
La seara de colinde de pe data de 25 decembrie ora 17:30, în satul Hidiselu de Jos, şi mai apoi în satul Hidişelu de Sus, a avut loc un scurt spec‐ tacol de colinde organizat de predicatorul Dan Noane de la Biserica Creştină Baptistă Cred‐ inţa din Hidişelu de Sus. Cei de la Biserica Baptistă, în frunte cu predicatorul Danuţ Noane, au închiriat un TIRplatformă, pe care l-au decorat cu luminiţe şi au improvizat secvenţe din Naşterea Domnu‐ lui Iisus Hristos.
Foto: Ramona Farcaş
Dan Noane spune urmatoarele: "Ideea a fost a lui Diana, iica mea, anul trecut, dar nu am putut s-o punem în practică atunci pentru că nu am avut su‐ icient timp pentru pregătiri.
Aşa că am preluat ideea anul acesta şi am prezentat-o la încă doi pastori din Bisericile Bap‐ tiste din Hidişelu de Sus şi la tinerii de la Biserica Penticosta‐ lă. Toţi au fost foarte încântaţi de idee şi am început să ne întâl‐ nim încă din noiembrie ca să punem la punct detaliile. Am fost încurajaţi să mai organizăm astfel de evenimente şi nu doar de Crăciun, evenimente în care să-L prezentăm pe Mântuitorul nostru comunităţii în care trăim. Asta deoarece avem convingerea că o societate fără Hristos este o societate con‐ damnată decadenţei." RALUCA GĂVRUŢA
16
LOGO times ianuarie 2015
Dorința de a crea
În prag de Atenţie Sărbători la câini! - continuare din pag. 1 -
Mereu au existat persoane care, din cauza câinilor vagabonzi sau a câinilor cu stăpân, şi-au pierdut viaţa, dar în ultima vreme aceste cazuri sunt din ce în ce mai dese. Ca în iecare an, Crăciunul vine cu pace şi belşug, însă cu aştep‐ tate pregătiri. În Ardeal, pre‐ g ăt i r i l e î n c e p c u t ă i at u l porcului. Deşi e păcat să tai porcul în post, această tradiţie va dăinui veşnic.
CUDRUŢA LENCAR. Foto: Diana Curtui Așa cum și celebrul citat al lui Tudor Arghezi spune că "poezia există-n individ, versul pe hâr‐ tie", așa și-n colega noastră, Co‐ druța Lencar, inca de la o vârstă fragedă, poezia și-a găsit liniș‐ tea. Poate că timiditatea a adus-o pe acest drum sau totul este ceva primit de la mama ei care la adolescență a scris multe poezii de care este mândra și acum. Codruța nu se gândește prea mult la cum a ajuns sa scrie poezii, ea se gândește mai mult la cum va continua cu aceasta pasiune, iind îndrăgostită de poezie. De obicei, ea se inspira din povesti reale sau lucruri care le simte pe propria piele, cel mai des scriind despre iubire. Deși
poezia nu este încurajată foarte mult, ea făcând totul din plăcere, isi dorește sa ajungă la un nivel mai înalt, depunând mult efort in sensul acesta. Unul dintre poeții ei preferați este Mihai Eminescu, care ii da si inspirație iar poezia preferata este, "Pe langa plopii fără soț".
restul arătându-le frumusetea poeziilor. DIANA CURTUI, MADALINA MURG
Pana acum, a scris in jur de 50 de poezii, recent unii colegi i-au cerut sa compună poezii pentru ei , pentru a o pune la încercare, iar rezultatul a fost unul pozitiv, iind impresionați de ceea ce reușește sa faca doar cu un pix si o foaie albă. Codruța nu s-a simțit niciodata marginalizata de faptul ca, din‐ tre atatia tineri, doar ea este im‐ presionata de poezie, ba din contra, încerca sa ii atragă si pe
Pe vremuri, acest sacriiciu era un motiv în plus de bucurie pentru copii, deoarece făceau rost de cea mai uimitoare ju‐ cărie din copilăria lor: "Bătrânul meu scotea beşica udului (vezi‐ ca urinară - n.n.), o freca bine cu cenuşă şi o lăsa să se zvânte, după care o spăla până se vedea prin ea. Punea în ea câteva boabe de porumb, o umla şi o lega bine cu aţă la capăt. Era bu‐ curia mea şi toată ziua o zornă‐ iam prin ogradă" (sursa: www.ziarullumina.ro). Urmă‐ toarea etapă este înainte de Crăciun, când se pregătesc bu‐ catele speciice: sarmalele, salata de boeuf, alte preparate gătite din carnea proaspată de la ignat, cozonacii tradiţionali şi diferite bunatăţi dupa gustul şi preferinţele iecăruia.La masa pregătită nu lipseşte bineînţeles canceul cu cel mai gustos vin. În seara de Ajun se îm‐ podobeşte bradul. Acesta este momentul mult aşteptat atât de copii, cât si de oamenii vârstnici şi trecuţi prin greul vieţii. În Ajunul Crăciunului, gazdele primesc colindătorii, capra şi vilaimul, pe care îi întâmpină cu nuci, mere, cozonac şi bani, iar în următoarele zile gazdele sunt în aşteptarea turcii pe care o î nt â mp i n ă c u a c e l e a ş i bunătăţi. După Anul Nou, cei care au primit turca sunt invi‐ taţi să participe la bulciug. Aici vor i s e r v iţ i c u d ive rs e preparate, vor asista la un ultim scenariu al turcii, vor dansa şi se vor distra. GIANINA BAN
Foto: Diana Curtui
Acest lucru se întâmplă din cauza neglijenţei stăpânilor privind câinii lor, care au nevoie de libertate, iar aceştia nu le-o oferă, şi când au ocazia, fac tot posibilul să scape şi se nă‐ pustesc asupra oricărei iinţe vii care le stă in cale. Un caz real, cel mai tragic din ţara noastră, este cel al lui Ionuţ Anghel, băieţelul sfâşiat de maidanezi. Copilul in vârstă de numai 4 ani a ieşit in parc cu bunica si fratele său, după care copiii s-au îndepărtat, întâlnind o haită de şase maidanezi. Cel mare a reuşit să fugă, dar mez‐ inul a fost sfâşiat de animale. Un alt caz recent, nu chiar atât de grav, este cel al unei fetiţe de 6 ani, dintr-un sat din Bihor. Copila venea de la şcoală îm‐ preună cu mai mulţi copii, când un câine mare si ioros a scăpat dintr-o curte şi a atacat-o, a aruncat-o cu faţa la pământ. Din fericire, stăpânul câinelui a apărut şi a potolit iara înainte ca acesta să apuce să o muşte. Totuşi, în urma acestui atac feti‐ ţa a rămas cu multiple leziuni la nivelul feţei - zgârieturi, răni, umlături, însă cel mai grav este că a rămas cu traume care se vor vindeca mai greu decât rănile izice. Pentru a nu mai avea şi în viitor astfel de tragedii, ar trebui luate nişte măsuri de precauţie de către cei care deţin câini. Se spune că prietenul cel mai bun al omului este câinele, lucru care nu este întotdeauna ade‐ vărat. Pe de altă parte, nimic nu ne împiedică să avem un astfel de prieten, cu condiţia să îl ştim controla. GEORGIANA PUŞCAŞ, ADRI‐ ANA COBE
LOGO times ianuarie 2015
17
„Luptă ca un sclav!” Voleibalista Paula Ivan este in clasa a X-a B a liceului nostru. "Luptă ca un sclav, ca să devii un campion!", este motto-ul care o deineşte pe Paula. REPORTERI: De cât timp prac‐ tici volei? PAULA: Practic volei de 5 ani. M-a îndemnat s ora mea, deoarece şi ea a practicat acest sport, îmi spunea mereu că îi place foarte mult, că este un sport frumos, ea a fost cea care m-a determint să merg şi eu. M-a atras faptul că este un sport de echipă, un sport foarte fru‐ mos atât pentru fete, cât şi pen‐ tru băieţi.
REPORTERI: În ce echipă joci acum? Cine te antrenează? PAULA: Acum, joc în echipa şcolii noastre, care este antrena‐ tă de domnul profesor Daniel Todoran. REPORTERI: Ce simţi atunci când obţii victorie pe teren? PAULA: De iecare dată când obţin victorie pe teren, e un sentiment inexplicabil, e o îm‐ plinire care vine în urma efor‐ turilor depuse la antrenamente. Victoriile sunt foarte impor‐
tante pentru un împătimit al sporturilor, deoarece îţi dă put‐ ere să mergi mai departe, ui‐ tând de oboseală, uitând de tot, atunci ai cea mai mare satisfac‐ ţie. REPORTERI: Ştim că ai suferit multe accidente la volei, dar cu toate acestea nu ai renunţat. PAULA: Nu am renunţat iind‐ că voleiul face parte din viaţa mea. Chiar dacă au fost acci‐ dente, când intru în teren, uit tot şi ma concentrez asupra meciului. PAULA:REPORTERI: Ai de gand să continui? Să îţi faci o cariera din volei? PAULA: Da, voi continua, doar că acum sunt în repaus, deoarece în urma unor acciden‐ tări mai grave, am avut nevoie de o intervenţie chirurgicală la picior. Am de gând să îmi fac o carieră din volei, iindcă m-am antrenat mult şi am condiţie iz‐ ica. REPORTERI: Cui recomanzi acest sport? PAULA: Recomand acest sport tuturor celor care au spirit de echipă!
PAULA IVAN. Foto: arhiva personală
Foto: arhiva personală Paula Ivan
REPORTERI: Paula, îţi mul‐ ţumim că ţi-ai făcut timp şi neai acordat acest interviu. Noi, colegii tăi, dintr-a X-a B, sun‐
tem alături de tine şi iţi dorim mult succes pe mai departe şi multă sănătate, acum ai nevoie mai mult ca oricând!
au consemnat ADELINA COR‐ BUŢIU şi CIPRIAN REŞTEA
18
LOGO times ianuarie 2015
Showdance cu Miruna MIRUNA BALOG: As spune ca cea mai mare realizare o reprez‐ inta Locul I la Campionatul Eu‐ ropean de Showdance din Bu‐ dapesta, iunie 2014, insa nenu‐ maratele premii de locul I si al II-lea la competitii foarte im‐ portante sunt de asemenea o re‐ alizare mare pentru noi, mai ales ca avem deplasari atat in tara, cat si in afara ei. REPORTER: Cum va intelegeti voi, coechipierele? MIRUNA BALOG: Suntem ca o familie din toate punctele de vedere: ne iubim mult, suntem sincere una cu cealalta, ne mai si certam, si ne ajutam reciproc. REPORTER: Dar cu doamna instructoare cum va intelegeti? MIRUNA BALOG: Ne in‐ telegem extraordinar de bine, ne este ca o a doua mama, ne intelege mereu si ne sprijina in tot ceea ce facem. REPORTER: Le indrumati pe fete sa practice acest sport? Daca da, de ce? MIRUNA BALOG. Foto: arhiva personală Am avut ocazia să stau de vorbă cu Miruna Balog, elevă în clasa a X-a F la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu din Oradea, de‐ spre cea mai mare pasiune a ei gimnastica. Să vedem ce a ră‐ mas din discuţia noastră!
MIRUNA BALOG: In noiem‐ brie am implinit un an de cand practic acest sport la nivel de performanta.
REPORTER: In ce consta Show‐ dance-ul?
MIRUNA BALOG: Kalliope.
MIRUNA BALOG: Showdanceul este o imbinare intre gimnas‐ tica aerobica si dansul contem‐ poran; pe scurt, noi ii spunem gimnastica pe muzica. REPORTER: Cand ti-ai de‐ scoperit acest talent? MIRUNA BALOG: Mi-am de‐ scoperit acest talent la varsta de 5 ani, cand cateva prietene in‐ cercau sa faca spagatul si nu au reusit, dar eu am reusit fara niciun efort. REPORTER: Cam de cat timp practici acest sport?
REPORTER: Cum se numeste echipa?
tamana aveti antrenament?
antrenamentul?
MIRUNA BALOG: In mod normal de doua ori pe sapta‐ mana, luni si miercuri, dar in perioada pre-competitionala ne antrenam chiar de 4-5 ori pe saptamana.
MIRUNA BALOG: Timpul variaza intre 2 ore si 2 ore ju‐ matate. REPORTER: Care este cea mai mare realizare a voastra pe plan competitional?
REPORTER: Cat timp dureaza REPORTER: Cate sunteti intr-o echipa? MIRUNA BALOG: In echipa mare suntem zece, cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani, iar in echipa mica, pe care noi o nu‐ mim " schimbul de maine", sunt cincisprezece, cu varste cuprinse intre 5 si 11 ani. In‐ structoarea noastră este doam‐ na Anca Hulujan. REPORTER: Unde va desfasur‐ ati antrenamentele? MIRUNA BALOG: La Palatul Copiilor si Elevilor Oradea. REPORTER: De cate ori pe sap‐
Foto: arhiva personală Miruna Balog
MIRUNA BALO G: Da, deoarece este un sport feminin si prin dans poti sa te regasesti pe tine insati, dar de asemenea si sa te pierzi in moment. Mai presus de toate, este foarte im‐ portant sa facem sport sapta‐ manal si mai ales un sport care ne place. a consemnat ANAMARIA TOMA
LOGO times ianuarie 2015
19
Larisa NotAfraid
Adrian la Lotul Naţional
ADRIAN PETRICĂU. Fotograie realizată în Luxemburg, unde a jucat două meciuri, pe 16 şi 18 septembrie 2014. Arhiva personală
LARISA CIANI. Foto: arhiva personală Larisa Ciani este o mică blog‐ găriță pe site-ul tumblr.com, site de socializare, în care orice persoană poate să-și exprime gândurile sau ideile. Pe pagina ei de tumblr găsim o mulțime de poze făcute chiar de ea sau redistribuite de la alți bloggeri. Mesajul "NotAfraid"("Nu te teme") de pe coperta paginii, este unul de în‐ curajare pentru cei care îi vizitează proilul (http://lar‐ isalarii1d.tumblr.com/). Acesta este destul de urmărit, cu peste 200 de followers in numai 6 luni de când îl are, postând aproape zilnic. Larisa este tipul de persoană care ajută pe oricine, oriunde și oricând. Anul acesta s-a înscris
in Clubul Impact coordonat de diriginta ei, prof. Maria Chirilă, care este destinat ajutării famili‐ ilor cu probleme inanciare. La astfel de activități caritabile a participat și în Italia, unde a locuit zece ani. De exemplu când a fost cutremurul din Abruzzo ea a mers împreună cu școala să instaleze corturi pen‐ tru persoanele care au rămas fără locuință. Având in vedere faptul că tre‐ buie să dea examenele naționale la vara, pentru că este în clasa a VIII-a, încă nu s-a decis pentru ce proil va aplica, oscilând între ilologie-română sau ilologieengleză la liceul nostru. FLORIN MIHOCAS
Orice om are un țel în viață, un vis sau măcar o dorință. Visul lui Adrian Petricău, elev în clasa a XII-a E a Liceului Onisifor Ghibu Oradea, e de a juca fot‐ bal pentru țara sa, însă acest lu‐ cru necesită atât muncă, cât și noroc! Adrian a avut amabili‐ tatea de a-mi vorbi despre pasi‐ unea sa. Haideți să alăm mai multe! REPORTER:Cine ți-a inspirat dragostea pentru fotbal? ADRIAN: Pe la vârsta de 4 ani, obișnuiam să mă uit cu tata la meciuri de fotbal. La 7 ani atât eu, cât și parintii mei, am decis ca fotbalul să nu rămână doar o pasiune, ci un stil de viață. REPORTER: De câte ori pe săp‐ tămână ai antrenament? ADRIAN: Antrenament am aproape în iecare zi, de 5, 6 ori pe săptămână, iar o dată pe săp‐
tămână am meci. Fiind un pro‐ gram foarte încărcat și solicitant, uneori orele mi se suprapun, iar uneori am ante‐ nament atât de dimineață, cât și de după-amiază sau seara. REPORTER: Care a fost prima echipa la care ai jucat? ADRIAN: Prima mea echipă la care am jucat a fost la Liceul Te o r e t i c O n i s i f o r G h i b u Oradea, mai apoi am jucat la Kinder Junior, iar in prezent sunt membru a echipei FC Bi‐ hor. REPORTER: Povestește-mi cum ai ajuns in Lotul National, categoria juniori. Cat efort si munca ai depus? ADRIAN: Mergeam la tot felul de preselecții, iar la vâsta de 14 ani am fost convocat pentru prima dată la Lotul Național. Ca să ajungi chiar atât de de‐
parte, în Lotul Național , tre‐ buie să depui o munca în plus față de colegii tăi, să ii serios și să ai și un pic de noroc! REPORTER: Care a fost primul tău gând când ai fost convocat la echipa Națională? ADRIAN:: Am avut un senti‐ ment imens de fericire si mân‐ drie în același timp, cred că aceste sentimente le-ar i avut orice iubitor de fotbal. Orice fotbalist își dorește să joace pentru țara lui! REPORTER: Ce performante ai obținut până în prezent cu fot‐ balu? ADRIAN: Performanțele obț‐ inute sunt:campion național cu echipa FC Bihor, iar cu echipa școlii Liceului Teoretic Onisifor Ghibu vicecampion național. a consemnat VANESA DIBART
20
LOGO times ianuarie 2015
În pragul Sărbătorilor
Foto: Răzvan Jurcuţiu Liceul nostru a fost îmbrăcat în haine de sărbătoare joi, 4 de‐ cembrie 2014. La împodobirea brazilor şi montarea instalaţiei luminoase de Crăciun, la intrăr‐ ile în şcoală, au ajutat colegii
noştri din 11 B, Marian Lencar şi Gabriel Mihoc, sub îndru‐ marea domnului administrator, Ioan Cojocaru. Aceste luminiţe şi bradul de lângă sala festivă a liceului au reuşit să aducă bu‐
curie mai ales în rândul celor mici, dar nu numai. Decoraţiu‐ nile au adus şi spiritul Crăci‐ unului în viaţa elevilor, care îl aşteaptă cuminţi pe Moş Crăci‐ un. Lucrurile simple ca şi aces‐
tea ne ajută să descoperim ade‐ vărata semniicaţie a sărbătorii, aceea a naşterii lui Isus, lucru care îi face pe oameni să ie mai
buni şi mai darnici. CĂTĂLINA RAŢ, RĂZVAN JU‐ RCUŢIU