#23 LOGO TIMES octombrie 2015 by LOGO TIMES

LOGO TIMES octombrie 2015

O lectură ierbinte… la Sesto Senso

Clubul de lectură al școlii noastre s-a reunit pentru pri‐ ma dată de la începerea noului a n ș c o l a r, m a r ț i , 2 9 septembrie. Micuții cititori sau întâlnit la pizzeria Senso Sesto, unde au îmbinat pasi‐ unea cu plăcerea.

scopul principal a fost altul. După ce iecare a ales ce vrea să mânânce, a început dezbaterea cărților citite în timpul verii. Fiecare și-a prezentat lista cu cărțile citite în timpul verii și cartea preferată, motivând alegerea făcută.

Odată cu începerea noului an școlar, și clubul de lectură și-a reunit membrii pentru a dez‐ bate cărțile citite peste vară. Pri‐ ma dată cerchiștii au atacat cartea de bucate, chiar dacă

Patricia Popa, elevă în clasa a 7a a citit cele mai multe cărți, 10. Aceasta a ales să citească ceva mai diferit față de ce era obiș‐ nuită la clubul de lectură, cărți care sunt best seller-uri in mo‐

Cadouri de la „Skills for Jobs”

mentul de față, precum "Sub aceeași stea", "Jocurile foamei" etc. Alții au preferat să citească cărți in limba engleză, iar alții s-au mulțumit citind cărțile clubului. După ce și-au prezentat cărțile, copii au mâncat și au povestit ce au mai făcut în timpul vacanței, iar apoi iecare a mers acasă. OANA TAICHIŞ

Miercuri, 7 octombrie 2015, elevii care sunt înscriși în proiectul "Skills for Jobs" au avut parte de o surpriză. Fiecare a primit o mulțime de cadouri care i-au bucurat foarte tare. "Mi se pare o idee excelentă și sunt foarte frumoase cadourile", ne-a zis Daniel Benea, elev în

clasa X-B. Cu această ocazie ne pregatim și de plecarea la Timișoara, care urma sa aiba loc în 12 oc‐ tombrie 2015. IULIABOROŞ, SALOMEEA GURĂU

LOGO TIMES octombrie 2015

Patru ani lusitani

Colega noastră, Ioana Fechete, a a c c e p t at s ă n e s p u n ă povestea celor patru ani trăiţi în Portugalia. Cele patru materii pe care le-a studiat sunt limba portugheză, istoria, geograia şi psihologia, dar pe lângă acestea era şi sportul care era facultativ, deci nu primeau note. Orarul varia, având uneori două ore de por‐ tugheză şi după istorie, ge‐ ograie sau psihologie. Iată ce ne mărturiseşte despre faptul că se ală din nou în clasa a XII-a: "Pot să spun că sunt puțin dezamăgită, deoarece tre‐ buie să pierd un an, dar în ace‐ laşi timp mă bucur că o să mai am o experienţă în plus, văzută de mine ca o provocare". În ceea ce priveşte dorința de a studia la Facultatea de Drept aici în România şi nu în Portu‐ galia, Ioana nu are un motiv anume pentru această alegere, dar consideră că "tot mai bine e acasă". Tot timpul pe care l-a petrecut acolo a fost o experiență, în‐ cepând de la faptul că nu a ştiut limba şi nu cunoştea pe nimeni, însă în doar patru ani a reuşit să îşi facă prieteni adevăraţi, având în vedere faptul că portughezii sunt foarte sociabili în ceea ce

priveşte integrarea unei per‐ soane. A întâlnit acolo şi persoane care consumau droguri, acestea având o inluență foarte mare, în general la tineri cu vârste cuprinse între 13-18 ani.

nomică este resimțită şi în Por‐ tugalia. Această criză şi-a făcut simțită prezența deoarece au în‐ ceput să apară persoane fără loc de muncă, iar populația să se plângă de nivelul de trai: "Din ce în ce mai puțini bani şi totul mai scump."

După cum ne spune Ioana, via‐ ța unui tânăr din Portugalia nu este diferită de cea a unui tânar de aici.

Ioana ar aduce în şcoala din Ro‐ mânia sistemul foarte simplii‐ cat pe care îl au acolo în ceea ce priveşte liceul.

Viata de familie este cu totul diferita în Portugalia, compara‐ tiv cu cea de la noi. Dacă la noi o căsătorie este un lucru normal şi des întâlnit, acolo nu este aşa. De multe ori întâlneşti cupluri care au şi copii, dar nu sunt căsătoriți.

Iată ce are de spus despre şcoala din România: "Se cere foarte mult şi se oferă foarte puțin".

O altă diferență este concepția de a avea propria ta casă, deoarece majoritatea locuiesc în chirie chiar şi zeci de ani. Colega noastră a mai adaugat urmatoarele: "Nu pot să spun exact în cât timp ar putea o per‐ soană să învețe limba por‐ tugheză. Mie mi-a luat aproxi‐ mativ trei luni până să reuşesc să scriu şi să citesc, dar pe par‐ cursul primului semestru am avut un profesor oferit de şcoală care să mă ajute." La fel ca în România, criza eco‐

Vârsta la care un tânăr ajunge la majoritate este la 18 ani; la fel ca la noi: primesc drept de vot, pot să facă şcoala de şoferi şi pot că‐ lători fără acordul părinților. Cât despre tradiții, mâncarea tradițională, pe lângă măsline şi acea brânză numită de ei "quei‐ go", este "bacolhoa", un peşte gătit cu sos de smântână şi cartoi. Unele tradiții sunt co‐ mune. Ei au ziua castanelor, carnavalul, ziua de lectură în care toți elevii merg prin oraş şi spun poezii persoanelor întâl‐ nite pe stradă. BIANCA BOGDAN, ROX‐ ANA UIVAROŞAN

Ziua Mondială a Educaţiei

Luni, 5.10.2015, a fost ziua Mondiala a Educatiei, in care elevii din toata lumea au mul‐ tumit profesorilor pentru sar‐ guinta si efortul depus in iecare zi. Un asemenea eveni‐ ment a avut loc luni si in liceul nostru, Onisifor Ghibu. Patru elevi al claselor a patra au deschis evenimentul acordand atentie si multumiri profesorilor. Invatatorii micu‐ tilor elevi au fost mandri si multumiti de prezentarea reusi‐ ta de care ucenicii lor au avut parte. Doamna Gavris Dorina a participat cu elevii sai - Bota Ioana si Morar David, iar Garba Carmen ne-a onorat cu prezen‐ ta elevilor sai - Cernei Alexan‐

dra si Berdie Ioana. Colegii nostri mai mari nu s-au lasat mai prejos si au participat si ei: Nistor Ruben si Hus Teodor din clasa a 9-a B, elevi ai doamnei diriginte Fesnic Lu‐ minita, iar Cristea Octavian si Andrada Macarie din a 9-a A, avand ca diriginta doamna San‐ dor Lilla Adel, care a si coordo‐ nat evenimentul. Scolile si facultatile renumite atat de pe teritoriul Europei, cat si de pe restul globului au fost prezentate, citindu-se despre faima lor si cei care le-au inte‐ meiat. ELIZA ŢIGAN

LOGO TIMES octombrie 2015

Amintiri din curtea şcolii cu Claudiu Keserü

Claudiu Keserü Fost elev al Liceului Onisifor Ghibu din Oradea, interna‐ ţionalul român Claudiu Ke‐ serü, actualul atacant al echipei bulgare Ludogoret Razgrad, ne-a vorbit despre drumul său către cariera de succes pe care o are în prezent. Elev al generatiei 2005, Claudiu Keseru, la sfaturile tatalui sau de a practica fotbalul, a fost in‐ struit de profesorul de sport al scolii noastre, Nicolae Dragos. Claudiu a jucat la varsta de 16 ani la clubul local FC Bihor Oradea, unde a jucat 15 meciuri, drept rezultat al evolu‐ tiilor bune el primind o oferta de nerefuzat de la echipa de pri‐ ma liga franceza FC Nantes, unde a evoluat timp de patru ani, marcand 11 goluri. A urmat o perioada in care a fost imprumutat la diverse

echipe din esalonul second al ligii franceze, urmand a i cumparat deinitiv in 2013 de echipa Angers SCO unde a marcat 33 de goluri in 100 de aparitii iind unul dintre cei mai proliici atacanti ai clubului si a ligii secunde franceze.

A scris istorie Dupa aceasta perioada perfecta petrecuta la Angers a fost dorit de cluburi ca Steaua Bucuresti și Olympiakos Pireu, Keșerü a de‐ cis să rămână în Franta și a semnat un contract cu echipa din Ligue 1 - SC Bastia. La Bas‐ tia Claudiu a jucat 16 meciuri, urmand sa semneze cu Steaua Bucuresti la inceputul anului 2014, unde si-a atins apogeul carierei, ajungand titularul echipei nationale. La Steaua marcand intr-un meci de Liga I contra echipei Pandurii Targu-

Jiu 6 goluri , egaland un record vechi de 21 de ani. A scris isto‐ rie si in competitiile europene, marcand cel mai rapid hat-trick din istoria Europa League (trei goluri in doar 12 minute), im‐ potriva echipei daneze Aalborg BK. Atras de un salariu colosal, oferit de echipa din Qatar, AlGharafa , acesta a ales drumul orientului. Dupa o perioada scurta, dar proliica, atat la club cat si la nationala, el revenind in Europa la echipa bulgara Ludo‐ goret Razgrad, iind un om de baza atat in Bulgaria, cat si la nationala. Elev-model Pe langa cariera de succes in fotbal acesta a fost si un elev bun la scoala reusind sa faca fata cu brio atat antrena‐ mentelor, cat si scolii.

Acesta ne-a povestit ca avea ore de dupa-masa la scoala si venea cu 2-3 ore mai repede pentru a putea sa joace fotbal in curtea scolii.

tate atat sportivă, cat si intelec‐ tuala, iind un elev model pana in gimnaziu, intrand la liceul nostru, proilul matematica-in‐ formatica cu media 9,44.

De-a lungul vietii acesta a avut de ales inca de la o varsta frage‐ da decizii foarte importante. De iecare data luand o decizie fa‐ vorabila, singurul regret al sau iind ca nu a ajuns mai repede la echipa nationala, dar ne-a spus ca in momentul de fata: "Proit din plin de acest lucru, sunt ca un copil caruia ii arunci o minge in curtea scolii si pentru mine e ceva de vis".

Insa din clasa a 9 din cauza antrenamentelor din ce in ce mai numeroase acesta s-a axat mai mult pe fotbal.A fost o de‐ cizie grea, dar care pana la urma s-a dovedit a i cea mai buna pentru el.

Pentru a putea avea un echili‐ bru intre scoala si fotbal, acesta a fost ajutat si de profesori, acestia creând un echilibru intre exigenta si maleabilitate. Cleo spune ca la Ghibu a intalnit oa‐ meni minunati, care l-au inteles si l-au ajutat sa capete o maturi‐

Acesta le transmite elevilor sa puna accent pe scoala, dar in acelasi timp sa nu isi neglijeze visurile si sa se gandeasca bine inainte de a lua o decizie si sa se asigure ca acesta e cea mai buna pentru ei. GABRIEL MIHOC, MARIAN LENCAR, RĂZVAN JURCU‐ ŢIU

LOGO TIMES octombrie 2015

Cu Gabriel Mihoc

Cu Marian Lencar Cu Rﾄホvan Jurcuﾅ｣iu

LOGO TIMES octombrie 2015

Mâini de aur Radu Câzu este elev al Liceu‐ lui Teoretic Onisifor Ghibu in clasa a XI-a B și goalkeeper-ul echipei de polo CS Crișul Oradea. Colegul nostru a ales să joace polo la insistențele unor prieteni, dar recunoaște că a fost atras de când era copil de acest sport, doar că nu a avut niciodata ideea de a se apuca serios de polo până când prietenii lui nu au inter‐ venit în această situație. Radu practică polo de perfor‐ manța de 5 ani, inainte a mai fă‐ cut judo și fotbal. Înainte de a ajunge la CS Crișul Oradea, Radu a mai trecut pe la echipa Dinamo, la care a jucat 3 ani. Poloiștii de la CS Crișul Oradea sunt antrenați de domnul Cos‐ min Goinea, antrenamentele având loc în iecare seară de la ora 19:30 până la 10:00 la Baz‐ inul Mic. Echipa a câstigat Campionatul Național de polo, dar Radu nu a putut juca în acea inală, în schimb s-a revanșat împotriva

ungurilor, iar datorită lui echipa a prins un loc pe podium, CS Crișul obținând locul III. Radu ne-a mărturisit că în meciul cu cei de la Bekescsaba în ultimele minute de joc a apărat o lovitura de la 5 metri, care a adus victoria echipei sale.

În căutare de adrenalină

Radu ne-a povestit și o întâm‐ plare mai puțin plăcuta prin care a trecut: "În Campionatul Român am avut meci contra celor de la Târgu Mureș. Meciul l-am câștigat fără probleme cu scorul de 50-1, dar in ultimul minut de joc am luat gol, iar antrenorul m-a scos afară din bazin și mi-a dat două palme și a urlat la mine. Nu am fost su‐ părat pe antrenorul meu și nici nu sunt pentru gestul făcut, îi mulțumesc pentru că prin aceasta mustrare am ajuns să îmi doresc să iu mereu cel mai bun și să dau tot ce am mai bun din mine." CARMINA NEGRUŢ, NA‐ TALIA PĂTCAŞ Un om rar, un om care îşi

La Hunedoara, Romeo si Marian participand la Discovering Transylvania Trophy trăieşte pe deplin viaţa şi toto‐ dată un om cu un mare sulet este scurta caracterizare a lui Romeo Vuşcan, fost elev al Liceului Onisifor Ghibu în urmă cu doi ani. Acesta practică oﬀ-road de un an şi jumătate, din vara anului trecut, însă patima de sporturile extreme a avut-o încă de mic copil.

zone de exporare alături de ceilalţi amici, iar Romeo s-a oferit voluntar să le arate împre‐ jurările din Lăzăreni care s-au ridicat dincolo de aşteptările acestora. Astfel prin această ocazie, Romeo a devenit copilo‐ tul lui Marian în toate călători‐ ile sale oﬀ-road pe un Nissan Patrol Y60, dotată cu motor de 2800 cm ², diesel, 4x4, troliu şi anvelope Simex, evaluată la aproximativ 9.000 €.

"Descriu oﬀ-road-ul ca şi pe ceva minunat, care atunci când îl practici te deconectezi de tot şi toate. Cred că mi-e indis‐ pensabil ca să trăiesc. Sunt sin‐ gurul practicant din familie, tata e doar cu privitul.", declară cu zâmbetul pe buze Romeo.

"Facem parte dintr-o comuni‐ tate numită "Descoperă Româ‐ nia 4x4" şi de iecare dată când ieşim la plimbare, simt alături de ceilalţi o relaxare şi o doză foarte ridicată de adrenalină.", ne povesteşte Romeo.

Un prieten apropiat de familie, Codrean Marian, căuta noi

Cei doi au luat parte la diferite concursuri, precum "Apuseni

Trophy" pe 21 martie al acestui an la Hidişel, iind şi premiaţi cu locul II, iar între 28-30 au‐ gust aceştia participând la "Dis‐ covering Transylvania Trophy" la Hunedoara, clasiicându-se pe locul 9 din 50 la cel mai bun timp. "Am acaparat câte un moment special din iecare experienţă, atât în minte, cât şi în sulet. La Beiuş am făcut nişte demon‐ straţii de urcări pe bolovani şi buşteni, iar pentru prima oară am avut emoţii şi adrenalină pe deplin. La Fughiu, când am traversat Crişul maşina era sub apă până la jumătatea parbrizu‐ lui, atunci m-a cuprins un sen‐ timent de frică, dar şi de entuzi‐ asm. Cascadoriile în două roţi la Hidişel au fost şi ele speciale. Cireaşa de pe tort este experien‐

LOGO TIMES octombrie 2015

La Fughiu, in luna aprilie, la o plimbare ţa mea de la Hunedoara, chiar şi cea mai recentă iind, când în lateralul meu era prăpastie şi cu maşina în doar două roţi sau când mă trolam să nu mă răs‐

torn.", povesteşte Romeo despre experienţele sale. Deşi nu practică acest sport ex‐ trem, tatăl său este mereu spri‐

jinul şi suportul său moral. "Îmi pl a c e oﬀ - ro a d - u l c a s ă - l privesc,şi mă bucură când îl văd fericit pe iul meu din orice punct de vedere. Îl susţin întru

totul şi cu toată iinţa mea.", declară Florian Vuşcan, tatăl băiatului.

şi să faci ceea ce te face fericit, căci oricum vei i criticat" este motto-ul preferat al lui Romeo.

"Să faci tot ce îţi doreşte suletul

CAMELIA BORTOŞ

Beius, 15 martie 2015, la Apuseni Trophy

LOGO TIMES octombrie 2015

Ce îţi trebuie pentru motocros

Cercuri de dans modern şi majorete La Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" isi desfasoara activi‐ tatea sportiv-artistica nu‐ merosi copii, la cercurile de Dans Modern si Majorete. Astfel, sub indrumarea profe‐ soarelor Marinau Daniela si Cojocaru Andrada si cu colabo‐ rarea doamnelor si domnilor profesori pentru invatamantul primar, elevii opteaza pentru activitatea preferata dintr-un pachet ce la ofera - antrenament

pentru majorete organizate in t r e i g r u p e G RU PA M A‐ MARUTELOR - grupa de ini‐ tiere ce cuprinde fetite din clasele pregatitoare si clasa I, GRUPA FLUTURASI - elevi din clasele a II-a, a III-a si a IVa, precum si GRUPA SWEETY si ELITTE eleve din clasele V -

RUBEN NISTOR. Foto: arhiva personală Motocrosul nu inseamna doar adrenalina, nebunie si mult noroi. Motocrosul inseamna curaj, responsabilitate si o gandire destul de agera. De ce? Asta veti ala din cele ce urmeaza. Cand ne gandim la un cros, nu ne gandim la o bicicleta, ci la o motocicleta, care implica o pre‐ gatire de specialitate. Exemplu: cluburile de motocros in cadrul carora se invata utilizarea corecta a dirtbike-ului, necesi‐ tatea unui echipament adecvat, grija sporita la traseul parcurs si atentie maxima la insotitorii de cursa.

De ce este nevoie de o gandire agera? Un scurt exemplu: sa zicem ca ne alam pe traseu, pierdem controlul, lovind o pia‐ tra, ce facem? Continuam sa mergem fara a ne panica, incer‐ cam sa ne redresam si urmam mai departe traseul. Pentru acest lucru este nevoie de o minte care gandeste limpede si actioneaza la momentul opor‐ tun. Eu incurajez acest sport si chiar indemn copiii, adolescentii si adultii sa il practice cu mare prudenta si vor descoperi fru‐ musetea motocrosului si pot vedea ca acest sport poate i luat în considerare, iind chiar foarte

relaxant. Practicarea acestui sport, in‐ diferent de nivelul atins, necesi‐ ta si ceva inante, indiferent daca esti incepator sau avasat. Nu va ganditi ca daca sunteti incepator nu veti uza dirtbikeul; este gresit - piesele se vor uza, chiar daca nu sunt lovite sau avariate, iar pretul lor nu este tocmai unul mic. In speranta ca v-am starnit in‐ teresul cu mici detalii despre motocros, va doresc atentie maxima si distractie placuta in practicarea acestui sport! RUBEN NISTOR

VIII si liceu. Antrenamentele se desfasoara in sala de sport a liceului in zilele de luni, miercuri si vineri, precum si in sala festiva in zilele de marti si joi. Elevii din invata‐ mantul primar - fete si baieti mai pot opta pentru CERCUL DE DANS MODERN SI DANS SPORTIV - grupe care isi desfa‐ soara activitatea in sala festiva initierea luni si miercuri si avansatii Marti si Vineri.

Toti acesti copii reprezinta scoala noastra in diferite mani‐ festari cultural-artistice, sportive, serbari, spectacole si concursuri. Prof. DANIELA MARINĂU

Graică: KECSKES JUDIT

LOGO TIMES octombrie 2015

TALENTE ASCUNSE În şcoala noastră cu siguranţă există foarte mulţi elevi talen‐ taţi cu preocupări dintre cele mai diverse - unii dansează, cântă cu vocea sau cu diferite instrumente muzicale, alţii fac sport, alţii pictează foarte fru‐ mos, deşi nu au exersat acest lucrul acesta într-un loc spe‐ cializat, ci doar în cadrul orele de educaţie plastică. Pictează efectiv de plăcere. A trecut ceva timp de când am început liceul, alându-mă în acest moment în clasa X B, pe‐ rioadă în care am avut suicient timp să-mi cunosc toţi colegii şi doresc să vă prezint în cele ce urmează o colegă de clasă care pictează deosebită de frumos, realizează lucrări care cu sigu‐ ranţă ar putea i obiectul unei expoziţii personale. Numele ei este Kekskes Judit şi vom ala mai multe detalii chiar de la ea, în interviul următor.

dată sunt prea obosită, dar în‐ cerc mereu să îmi fac timp, chiar şi câteva minute. REPORTER: Ai participat la concursuri? JUDIT: Da, am participat la cât‐ eva concursuri, dar mai mult la olimpiadele şcolare. REPORTER: Ai moştenit acest talent sau l-ai dobândit?

REPORTER: De ce ai ales liceul nostru şi nu Liceul de Artă? JUDIT: Să iu sinceră, la început mi-am dorit să merg la Liceul de Artă, am dat probele elimi‐ natorii, dar nu am intrat, însă trecând timpul, acum iind clasa a X-a la Ghibu, mi-am dat seama că e mult mai bine aşa, deoarece pot evolua în acest domeniu şi în timpul liber, nu este necesar să frecventez cur‐ surile unui liceu de arte. Desen‐ atul mă relaxează, în timpul liber desenez foarte mult. REPORTER: În timpul săptă‐ mânii ai timp pentru asta? JUDIT: Câteodată nu sau câteo‐

niu? JUDIT: Nu neapărat, însă sunt sigură că îmi va i de folos în vi‐ aţă. a c o n s e m n a t A D R IA NA COBE JUDIT KECSKES: De mult timp fac desene pe această temă, "Animale", deoarece consider că au o frumuseţe aparte şi aceste trăsături fru‐ moase neînţelese sunt semnii‐ cate prin diferitele modele şi forme geometrice cu care în‐ cerc să decorez aceste iinţe.

Prin gaura cheii, curcubeul Dacă îi simţi energia şi ştii să-l str uneşti, des enul de vine scriere, cîmp de joacă, staţie de emisie-recepţie, cuib de vietăţi simpatice. Odată pornite, formele încep să se înlănţuie, să se grupeze după un ritm al lor, să se scrie singure, să se cheme pe diferite voci şi intensităţi. Kecskes Iudit a intuit că formele, pe măsură ce sunt dec‐ orate, adică ritmate şi texturate, încep să vorbească o limbă a lor.

REPORTER: Când ţi-ai de‐ scoperit acest talent? JUDIT: Bună întrebare! Acest talent nu pot să zic că l-am de‐ scoperit şi că a fost o dată anume. Încă de mică iubeam să desenez, chiar dacă nimeni nu înţelegea ce desenam, eu vedeam mereu o adevărată operă de artă în desenele mele.

Lucrări conceptuale

Conf. univ. RAMONA NOVICOV Foto: MARCO FABRIS JUDIT: Eu consider că orice tal‐ ent e ceva cu care te naşti, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să exersezi şi să înveţi pentru a putea evolua în ceea ce faci. Aşadar l-am moştenit, dar l-am fructiicat prin muncă şi exerci‐ ţiu. REPORTER: Ce îţi place să de‐ senezi, de obicei? JUDIT: Nu am neapărat o temă care să îmi placă cel mai mult, dar prefer graica mai mult de‐ cât pictura. REPORTER: În viitor, te gân‐ deşti să profesezi în acest dome‐

De data asta Iudit le ascultă vocile atentă iind doar la rit‐ mul lor interior, pur şi simplu, fără să amestece în acest cântec şi culoarea. Ca să le modeleze într-un câmp plastic de sine stătător, de fapt ca să ni-l facă familiar, ea trasează un contur ferm, deinit de umbra unui an‐ imal totemic. Apoi vibrează acel contur cu multe - multe semne plastice, punctiforme sau lami‐ nate, ce devin frunze, lori, vârtejuri, elipse, striaţii… un al‐ fabet bogat şi inventiv din fa‐ milia artei optice ce pare că se autogenerează la nesfârşit. E aşa de parcă, dacă ai arunca o privire prin gaura cu trup de animal a cheii, ai vedea un min‐ unat curcubeu în alb-negru, dar care conţine în sine, virtual, toată lumina din lume. conf. univ. RAMONA NOVI‐ COV

Kecskes Judit alături de profesoara sa, Violeta Jăhăleanu. Foto: Adriana Cobe Pornim această discuţie de la ideea că artistul, prin opera lui, relectă într-un fel reali‐ tatea, pe care o traduce prin culori, sunete, mişcări, emoţii, receptând tot ce înseamnă vi‐ braţii, din dorinţa noastră de a se exprima într-un fel sau altul, am bucuria în calitate de cadru didactic într-un liceu cu proil teoretic să descopăr mici talente alate într-un proces de căutare, de airmare, într-o dorinţă personală de a se face remarcate, reuşind să iasă în acest fel din anonimat. Vorbim de data aceasta despre Kekskes Judit din clasa a X-a, care prin compoziţiile realizate la clasă s-a făcut remarcată încă din primul an de liceu, real‐

izând lucrări frumoase din punct de vedere cromatic, dar şi conceptuale în acelaşi timp, ceea ce denotă profunzimea gândirii ei, seriozitatea şi dedi‐ carea ei, pentru ca la scurt timp să răspundă şi provocării de a participa la Olimpiada jude‐ ţeană de desen. Îi doresc mult succes la şcoală, în activitatea pe care o desfă‐ şoară şi o provoc să realizeze cât mai multe compoziţii plastice, pentru a realiza o expoziţie per‐ sonală în cadrul şcolii, iar la vernisarea expoziţiei să par‐ ticipe şi personalităţi din dome‐ niu. Prof. VIOLETA JĂHĂLEANU

LOGO TIMES octombrie 2015

Graică: KECSKES JUDIT

LOGO TIMES octombrie 2015

Graică: KECSKES JUDIT

LOGO TIMES octombrie 2015

Graică: KECSKES JUDIT

LOGO TIMES octombrie 2015

Tradiţia este pe mâini bune Tradiţia românească este pe mâini bune, datorită tinerilor care duc mai departe datinile strămoşeşti prindansul popu‐ lar, cântecul şi portul popular. Acei tineri precum Andrei Bologan, colegul nostru, ală‐ turi de colegii lui din ansam‐ blul de dansuri populare din care face parte, merită toate aprecierile noastre. Andrei este elev la liceul nostru, în clasa XII D, şi de ceva vreme sa dedicat dansurilor populare. În cele ce urmează, ne dă mai multe detalii legate de cariera sa. REPORTERI: De cât timp practici acest stil de dans? ANDREI: Practic dansul popu‐ lar de aproximativ 3 ani. REPORTERI: Care este mo‐ tivul pentru care ai ales dansul popular şi nu alt stil? ANDREI: Un amic frecventa aceste cursuri de dans şi mi s-a părut tentant şi mie. M-am ho‐ tărât să încerc şi eu, iar după prima repetiţie mi-a plăcut şi am continuat să merg la cursuri. REPORTERI: Cum se numeşte ansamblul din care faci parte? ANDREI: Ansamblul din care fac parte se numeşte Ansamblul Folcloric Bihorul. REPORTERI: Cine este coor‐ donatorul ansamblului? A N DR E I : C o ord on at or u l ansamblului este Ioan Silaghi.

REPORTERI: La repetiţii este o atmosferă plăcută? ANDREI: Da, ne distrăm, ne simţim bine, dar în acelaşi timp şi muncim. REPORTERI: Unde se desfă‐ şoară repetiţiile şi de cate ori pe săptămână au acestea loc? ANDREI: Repetiţiile se desfă‐ şoară într-o sală de repetiţii de pe strada Ioan Budai Deleanu, de trei ori pe săptămână.

REPORTERI: Participaţi la multe spectacole? ANDREI: Participăm atât la spectacole, cât şi la diverse evenimente. REPORTERI: Trebuie să ai un talent înnăscut pentru acest stil de dans sau poţi învăţa pe parcurs? ANDREI: Nu trebuie să ai un talent înnăscut, deoarece se în‐ vaţă uşor, dacă pui sulet. REPORTERI: Ce simţi atunci când eşti pe scenă şi toate privirile sunt asupra ta? ANDREI: Mă simt foarte bine şi mândru de mine atunci când sunt pe scenă. REPORTERI: Îţi place ceea ce faci sau practici dansul doar pentru a-ţi ocupa timpul liber? ANDREI: Nu doar că îmi place ceea ce fac, ci chiar iubesc asta. REPORTERI: Eşti clasa a XIIa, urmează bacalaureatul. Cum vei reuşi să îmbini utilul cu plăcutul? ANDREI: Voi încerca să acord timp atât dansului, cât şi în‐ văţatului. REPORTERI: Îţi doreşti să faci o carieră din dansul popu‐ lar sau te gandeşti să profesezi în domeniul proilului tău de acum? ANDREI: Încă nu m-am gândit la asta. REPORTERI: Ce le transmiţi tinerilor care îşi doresc să păşească pe urmele dansului popular, dar totusi au reţineri? ANDREI: Îi sfătuiesc să încerce fără nici o reţinere, îi asigur că nu le va părea rau. Fotograii din arhiva personala Andrei Bologan au consemnat ADRIANA COBE şiGEORGIANA PUŞ‐ CAŞ ANDREI BOLOGAN. Fotograie din arhiva personala

LOGO TIMES octombrie 2015

Cambridge Student Experience

Pe data de 15 octombrie, cei de la Cambridge Student Experi‐ ence au facut o vizita liceului nostru. Evenimentul a avut loc in sala festiva si a durat in jur de o ora. Venirea lor a fost cu scopul de a ne informa despre posibilitatile acestei experiente. Ei ne prezen‐ tau oportunitatea descoperirii unui alt mod de abordare a in‐ vatamantului, si anume sansa sa studiem si sa traim in viata unui elev de la Cambridge pentru 7 zile. Fondatorii acestei compani sunt doi tineri romani, Andrei si De‐ nis, care profeseaza acolo. Oferta lor era una complexa. Aveam posibilitatea sa stam la o familie, sa vizitam atractiile tur‐ istice, sa luam cursuri de limba engleza cu profesori de acolo si multe altele. Toate acestea pe langa studierea la prestigioasa scoala.

„Familia Ghibu” în deschiderea Zilelor liceului preşedinte Călin Popa din XI D, care inițial au structurat într-un mod diferit activitatea de luni. După numeroase "dezbateri", Călin, împreună cu Sebastian Tirla (XI D), Veronica Ionici (XI D) şi Diana Pop (XIIA), au cizelat evenimentul. Într-un i‐ nal, au căzut de comun acord ca ziua de luni să rămână în istorie. Fiecare elev de liceu sau profesor va putea să se implice în această oportunitate. Practic,

va i ca un "foc de tabară"; în locul focului propriu-zis, se vor ala un morman de cărți, bănci, scaune şi alte caracteristici ale liceului. Domnul preşedinte va începe cu o amintire de a lui şi până la urmă, cum bine ştim, iecare îşi va aminti ceva, şi altceva, şi altceva, până când vocea memoriei ne va uni şi va forma o coeziune strânsă. DIANA POP

Călin Popa, preşedintele Consiliului Elevilor

CĂLIN POPA (stânga), la prezentarea discursului său în sala festivă La vârsta de 17 ani, Călin Popa a ocupat funcţia de preşedinte a l e l e v i l o r, d o v e d i n d încredere, seriozitate şi un spirit sociabil, astfel câştigând respectul şi votul elevilor. Acesta face parte din clasa a XI-a D a Liceului Onisifor Ghibu. Despre funcţia sa în consiliu, acesta îşi prezintă interesul şi devotamentul prin diferite ac‐ tivităţi propuse, precum ar i "Familia Ghibu", la care iecare profesor sau elev îşi va putea ex‐ prima liber o amintire legată de şcoală.

SERGIU DUMA Călin se ală în Ghibu încă din clasa I şi a ales să continue la acest liceu pentru faptul că îl avantajează din multe puncte de vedere. "Am ales Liceul Onisi‐ for Ghibu prin simplul fapt că aici am vrut să iu; aveam destule proile din care să aleg, îmi este şi aproape de casă şi majoritatea prietenilor mei au optat acelaşi lucru. Nu îmi doream să plec altundeva unde nu cunosc pe nimeni", susţine Călin.

Luni, 26 octombrie 2015, între orele 12:00-14:00, în cadrul evenimentului organizat în perioada Zilelor Liceului Teo‐ retic "Onisifor Ghibu", în sala festivă a avut loc o întoarcere în timp, un nou proiect numit "Familia Ghibu", unde iecare elev sau profesor a avut şansa de a-şi lăsa amintirile să vor‐ bească. Scopul nostru este de a crea o atmosferă amuzantă şi pe placul tuturor, un lanț continuu al am‐ intirilor. Geniala idee ii aparține lui Sebastian Tirla si domnului

Fotomontaj: Patricia Szmercsanyi

Anul trecut, Călin a fost direc‐ tor al Departamentului Sportiv, context în care a obţinut experi‐

enţă de-a lungul timpului, atât în propunerea diferitelor activi‐ tăţi, cât şi prin abilităţile sale. "Am învăţat ce înseamnă echipa prin acea oportunitate şi cum să desfăşor anumite proiecte; de exemplu, alături de membrii acestui departament, am orga‐ nizat concursuri precum campi‐ onatul de fotbal şi campionatul de tenis de masă şi încă lucrez la obţinerea unor discounturi pentru elevii ghibişti la sălile de itness din oraş", declară acesta. Doamna lui dirigintă i-a propus să candideze la Consiliul Elevilor, la fel şi prietenii lui, iar acesta a luat în considerare sfat‐ ul lor. "Fără nicio susţinere nu aş i participat. Iar dorinţa de a con‐ tinua ce am început şi să ră‐ mână ceva în beneiciul elevilor a fost ceea ce m-a determinat să candidez", povesteşte Călin. Călin susţine că iecare candidat care a participat este bun în felul său. CAMELIA BORTOŞ, AN‐ DREI FULIAŞ

LOGO TIMES octombrie 2015

Diana în Consiliul de Administraţie al liceului În cadrul campaniei pentru Consiliul de Administraţie, două eleve din liceul nostru au avut iniţiativa de a participa, mai exact Diana Pop din XII A, diriginte Alexandru Popoviciu, şi Roxana Uiv‐ aroşan din XII B, diriginte Co‐ rina Chiş. Ce este Consiliul de Adminis‐ traţie? Metodologia de organi‐ zare şi funcţionare a Consiliului de Administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar precizează următoarele: "Art. 4. Ca organ de conducere al uni‐ tăţii de învăţământ, consiliul de administraţie are atribuţii, în conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, în urmatoarele domenii : Managementul insti‐ tutional, elaborat sub conduc‐ erea directorului unităţii de în‐ văţământ, adoptă proiectul de buget şi şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ, aprobă regulamen‐ tul de oridine interioară al uni‐ tăţii, particularizează, la nivelul unităţii de învăţământ, contrac‐ tual educational […] . Manage‐ mentul resurselor umane în unitatea de învăţământ: aprobă comisiile concursului de ocu‐ pare a posturilor didactice aux‐ iliare şi administrative din uni‐ tatea de învăţământ şi validează rezultatele concursului". Câştigând această campanie, Diana Pop ne surprinde cu abil‐ ităţile sale de comunicare, deoarece campania în sine a fost o dovadă de democraţie pentru ea; aprobarea ei în Con‐ siliul de Administraţie a fost în urma voturilor, făcute la nivel de gimnaziu şi liceu, în inal având peste 65% din voturi. Unul dintre hobby-ul Dianei ar i Wing Chun Kung Fu, o artă marţială din China care îi de‐ zoltă simţul de luptătoare şi competiţie. Având în vedere că urmatoarele decizii din acest an şcolar vor i lăsate pe umerii Dianei, suntem

DIANA POP. Foto: PATRICIA SZMERCSANYI de părere că ar trebui să ştim mai multe chestiuni despre ea, cum ar i: Are spirit de lider, o excelentă caracteristică care ar trebui să domine în iecare domeniu. E creativă şi are imaginaţie. Adoră competiţia, iecare zi este o provocare pentru ea, iecare zi trebuie să aibă un lucru în avan‐ tajul ei, astfel acea zi este pier‐ dută.

Fiind clasa a XII-a, are cunoş‐ tinţe mai elaborate şi o gândire mai matură, după spusele Di‐ anei, am înteles că aceste atribu‐ ţii li se datorează profesorilor Alexandru Popoviciu si Lilla Sandor, iar cu ajutorul doamnei profesoare Laura Lazăr a putut să-şi bifeze o dorintă aprigă, aceea de a-şi etala spiritul de scriitoare în revista şcolii, care va apărea la sfârşitul acestei luni. Are un blog, unde am înţeles că

are aproape 20.000 de aişări: http://my-blog-isbadass.blogspot.ro/ "Cea mai tare perioadă din viaţă e aceea când te regăseşti. Cu toţii ne pierdem la un moment dat prin anturaje, dar când ieş‐ im.. Cine naiba mai are nevoie de duşmani cu aşa prieteni? Cum te regăseşti? Îţi place atât de mult ce faci, ce asculţi, ce pui pe tine, ce gândeşti, unde stai, cum stai, ce mănânci, ce bei, cum te comporţi…", notează

Diana pe blog într-o joi, 28 mai 2015 Unul dintre hobby-ul Dianei ar i Wing Chun Kung Fu, o artă marţială din China care îi de‐ zoltă simţul de luptătoare şi competiţie. Voi aţi ales, ea vă va face mân‐ dri de alegere! PATRICIA SZMERCSANYI, PATRICK ROJAN

LOGO TIMES octombrie 2015

La mulţi ani, familia Ghibu! Liceul nostru marchează 20 de ani de la întemeiere. Liceul Teoretic Onisifor Ghibu îl are ca patron spiritual pe cărtu‐ rarul şi pedagogul Onisifor Ghibu. În deschiderea sapta‐ manii festive, luni, de la ora 12, elevii de liceu s-au reunit pentru o manifestare inedită, denumind-o "Familia Ghibu". Organizatorii principali au fost elevii Diana Pop (12 A), Călin Popa (11 D), Sebastian Tirla (11 D), noua garnitura de lideri ai Consiliului Elevilor. Prezenta‐ torul evenimentului a fost Călin Popa, talonat de "îngeraşul" Di‐ ana Pop. Elevii au fost provocati sa evoce unele intamplari umoristice din viata lor de elevi. Actorul cen‐ tral a fost Paidan Patrik (12 A), care a reusit sa starneasca ropote de aplauze cu povestile carora le-a fost protagonist. In a doua parte a evenimentului elevii au fost indemnati sa imite cateva clisee ale unor dascali de-ai lor. Spre inal i-am cunoscut si pe cei care vor participa la concur‐ sul de Miss si Mister Boboc din aceasta toamna. Evenimentul a fost unul reusit, iar intrarea s-a facut pe baza unui inscris pe mână, semnii‐ cand initialele liceului. La multi ani, familia Ghibu! L AV I N I A U R S , I OA NA DAVID

Foto: Amalia Moga

Meciuri amicale fete vs. băieţi Miercuri, 28.10.2015, în liceul nostru au avut loc două meci‐ uri amicale de fotbal. Această activitate s-a desfăşurat pe parcursul unei ore, începând la 10:00 şi terminându-se la 11:00. Primul meci a fost între fete, meci care s-a terminat cu scorul de 1-0, iar cel de-al doilea meci, cel dintre baieţi şi fete, s-a ter‐ minat cu scorul de 11-2.

Meciurile au fost coordonate de profesoara Ladany Andrea şi ar‐ bitrate de profesorul Laslău Va‐ leriu. Echipa de fete a fost formată din Pintea Crina, Cotro Denisa, Negruţ Carmina, Crişan Adeli‐ na, Piscoi Dina, Roşca Mihaela, Găvruţa Raluca şi subsemnata. Echipa de băieţi a fost formată din Lazău Marius, Torj Alin,

Vaida Darius, Reste Bogdan, Popa Bogdan, Ţap Andrei şi Haragoş Sergiu. Mulţumim tuturor participan‐ ţilor! IONELA CIRTEA

LOGO TIMES octombrie 2015

O antrenoare de dans dedicată echipelor sale Andrada Cojocaru este antrenoarea echipelor de dans la Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, alături de profesoara Daniela Marinău. Andrada are 25 de ani,este profesoarăde ed‐ ucaţie izicăşi sport laŞcoala Gimnazială"Floare de Lotus" Sânmartinşiîşi doreşte ca echipele sale sădevinăprintre cele mai cunoscute trupe de dans din România. REPORTER: Câte echipe de dans antrenezi? Cum s e numescşiîncare categorie suntîncadrate? ANDRADA: LOGO DANCE este proiectul pe care lucrăm, organizat şi coordonat de Daniela Marinău, profesoară la acest liceu. LOGO DANCE are patru echipe: 1. Mămăruţe (în‐ cepătoare); 2. Fluturaşi (clasele I-IV); 3. Sweety (clasele V-VII); 4. Ellitte. (VII-VIII). REPORTER: De ce ai ales săii

antrenoare de dans? ANDRADA: Mi-a plăcut să dansez dintotdeauna, este pasi‐ unea mea. În liceu, făceam parte din echipa de majorete a şcolii; antrenând echipa de ma‐ jorete e o continuare a ceea ce făceam înainte. REPORTER: Predai toate tipurile de dans? ANDRADA: Nu predau toate tipurile, cu toate că ne-am ex‐ tins în ultimii ani. Am început cu majorete, acum avem şi dans modern, contemporan şi etno. REPORTER: Faci parte dintro echipăde dans? ANDRADA: Nu dansez în nicio echipă, sunt doar coregraf. Din păcate, nu mă încadrez la categoria de vârstă. REPORTER: Undeîţiţii cur‐ surile?

ANDRADA: Antrenamentele le desfăşurăm în sala de sport a Liceului Teoretic Onisifor Ghibu. REPORTER: Ai participat cu echipele tale la concursuri? Ce premii aţi luatşi unde? ANDRADA: În iecare an par‐ ticipăm la concursuri naţionale, cât şi internaţionale. Ne putem lăuda cu nenumărate locuri I, obţinute atât la dans modern, cât şi la majorette. De as emene a, am obţ inut şi locurile II şi III. REPORTER: Doreşti săîţi mai facişi alte echipe? ANDRADA: Nu avem o limită, important este să avem fetiţe doritoare de a face mişcare, de a dansa. REPORTER: Organizezişi alte concursuri de dans, pe lan‐ găacestea de acum? Unde se

ANDRADA COJOCARU vor desfăşura?În ce zileşi de la

ce ore?În ce categorie de vârste trebuieîncadraţi elevii? ANDRADA: Elevii sunt repar‐ tizaţi în funcţie în principal de vârstă. Antrenamentele sunt de trei ori pe saptămână: luni şi vineri de la 16:30-18:00, iar miercurea de la 16:00-17:30. Antrenamentele nu sunt condi‐ ţionate sau ixate doar pe ma‐ jorete. Într-un antrenament lu‐ crăm de toate, în funcţie de obiectivele ixate. REPORTER: Reuşeşti să îţiîm‐ parţi timpul pentru echipele tele? ANDRADA: Fac ceea ce îmi place, aşa că da, îmi organizez programul în aşa fel încât să fac faţă. REPORTER: Mai aişi alte hob‐ by-uri,în afară de plăcerea de a-ţi antrena echipele de dans? ANDRADA: Da, să dansez. a consemnat DALIA PANTEA

LOGO TIMES octombrie 2015

În bazin de la 8 ani

Foto: arhiva personală Anemona Cseh Ce credeţi că poate face un puşti sau o puştoaică la 15 ani? Probabil că vă gândiţi la mer‐ sul la şcoală, la rezolvarea temelor, iar in timpul liber statu l p e c a l c u l ator s au hoinărind prin parcuri cu pri‐ etenii. Desigur că unii adoles‐ cenţi obişnuiesc să facă lu‐ crurile acestea, însă alţii preferă sa facă ceva util cu timpul lor liber. A n e m on a C s e h , e l e v ă l a Colegiul Naţional Mihai Emi‐ nescu din Oradea, face parte din categoria adolescentilor care aleg să işi petreacă timpul liber făcând ceva util. Ea practi‐ că înotul de la vârsta de 8 ani la

Bazinul Olimpic "Ioan Alexan‐ drescu", iar cel care o face sa practice şi acum acest sport este antrenorul său, Orbán Zoltan. Chiar dacă a început acest sport inluenţată de mama sa, pe par‐ curs a început sa iubească acest sport si-l recomandă oricui cu mare încredere. Pentru Anemona acest sport nu este doar pentru ocuparea tim‐ pului liber, deoarece a trecut la nivelul urmator, unde participa la nenumarate concursuri in care are rezultate pe masura aşteptărilor.Cel mai important concurs la care a participat a fost unu international, în care

ajuns până în inală datorită ze‐ cilor de ore de muncă petrecute în bazin. La întrebarea "Ce înseamnă în‐ otul pentru tine?", ne-a dat un raspuns simplu: "Înotul pentru mine înseamnă tot, face parte din viaţa mea" . Aceasta ne a spus că nimic nu ar face-o să renunţe la înot şi că face tot ce îi stă în putinţă să ajungă cât mai departe în acest sport. GEORGIANA PUŞCAŞ

Work hard, play hard Octavian Cristea este un juca‐ tor de fotbal şi un elev al liceu‐ lui nostru care studiază in clasa a IX-a. El a inceput fot‐ balul la vârsta de 8 ani la Clubul Sportiv Luceafărul Oradea, unde a evoluat până în vara anului 2015 când a fost anunţat că se va desinţa, astfel ajungând la FC Bihor Oradea. REPORTER: Ce te-a determi‐ nat să alegi acest sport? OCTAVIAN: La inceput tatăl meu m-a îndrumat către acest sport, iar mai târziu am inţeles singur ce este fotbalul pentru mine şi că asta trebuie să fac in continuare; sincer, pentru mine fotbalul înseamnă totul. REPORTER: Cum te simţi după un meci pierdut?

dut are o mare inluenţă asupra mea, incurajându-mă să iu mai bun şi să fac mai multe pentru acest sport, iar meciurile câşti‐ gate au aceeaşi infruenţă, dar in plus îmi dă o anumită satisfacţie. Octavian ne-a mai mărturisit că programul lui este destul de in‐ cărcat, astfel reuşind să-şi facă temele şi să inveţe trezindu-se cu o oră mai repede, dar acest program incărcat nu-i permite să mai aibe parte de lucruri care l-ar putea inluenţa negativ şi se bucură de acest fapt. "Aş mai avea ceva de adăugat pentru toţi ce practică acest sport - singurul mod prin care poţi reuşi este munca şi sacrii‐ ciul", a mai spus Octavian. ADELINACRIŞAN

Foto: arhiva personală Anemona Cseh

OCTAVIAN: Fiecare meci pier‐

Foto: arhiva personalÄ&#x192; GABRIEL BOZGA

LOGO TIMES octombrie 2015

Parkour, un stil de viață Gabriel Bozga, un tânăr în vârstă de 21 de ani, este unul dintre antrenorii echipei Park‐ our Oradea și practică acest sport de 6 ani. El a început să practice parkour deoarece a văzut un documentar, "Jump London", bazat pe acest sport. Gabriel împreună cu prietenii săi au reușit sa adune în jur de 20-30 de persoane, fete și băieți, doritoare să practice parkour. El spune că orice persoană poate să practice acest sport, dar tre‐ buie să aibă un pic de ambiție și voință și mai ales are nevoie de o persoană care sa îl îndrume. El antrenează aceste persoane fără să aștepte bani, deoarece pentru el parkour-ul este un stil de viață. Antrenamentele sunt sâmbăta de la ora 14:00, în parcul fostu‐ lui Muzeu al Țării Crișurilor. Gabriel nu are un program ix de antrenament, deoarece prac‐ ticând de mult timp acest sport i-a intrat în sânge. Astfel, se antrenează în iecare zi, fără să realizeze acest lucru. Cât despre alimentație, el spune că mânâncă absolut orice, nu are o anumită dietă, el chiar în‐ cearcă să se îngrașe, dar nu prea ii reușește. Împreuna cu colegii săi de la Parkour Oradea, a participat la concursul "Românii au talent", dar și la multe spectacole. Cel mai recent a fost în această vară, la un mare și renumit festival, "AirField Festival", la Sibiu, unde au fost invitați speciali. "Pentru mine, parkour-ul nu este un sport , e un stil de viață pe care îl adaptezi foarte ușor la corpul tău, deoarece poți să îl practici unde vrei, nu ai nevoie de un loc special. Pe scurt, ora‐ șul și natura, în general, le con‐ sider ca iind locul meu de joa‐ că", susține Gabriel. Dacă doriți să urmăriți mai multe clipuri cu Gabriel Bozga, acesta are propria lui pagină de Facepook (https://www.face‐ book.com/boboo.1994? __mref=message_bubble) si un canal de Youtube(https://

Foto: arhiva personală GABRIEL BOZGA www.youtube.com/user/Boz‐ gaGabriel).

DENISA ȚURCĂU, RALUCA GĂVRUȚA

LOGO TIMES octombrie 2015

Soarta unui meci în luierul unui tânăr

Foto: arhiva personală Alex Perţe Am reuşit să îi furăm câteva momente lui Alex Perte, un tânăr arbitru, elev al Liceului cu Program Sportiv Bihorul, el dându-ne câteva informaţii despre pasiunea sa. Alex a inceput cursul de arbitraj acum cativa ani, auzind ca la el in scoala se organizeaza un asemenea curs; iind pasionat de fotbal, i s-a parut interesant. Cursul a durat 6 luni si a costat 100 lei. Dupa acest curs el a ajuns sa arbitreze in liga a V-a, iar in prezent doreste sa obtina licenta pentru ligile superioare. De asemenea, Alex activeaza in liga a V-a la echipa Foresta Tileagd, pe postul de portar. Foto: arhiva personală Alex Perţe

In ciuda programului incarcat

pe care il are, el face fata cu brio scolii si celor doua pasiuni pe care le are. Acesta ne-a martur‐ isit ca job-ul de arbitru il vede ca pe o meserie de viitor si una din care sa isi castige existenta, el dorind sa imbine utilul cu placutul. El tine sa le transmita celor care doresc sa practice aceasta meserie faptul ca nu e atat de usor sa ajungi un arbitru de top, dar e o experienta frumoasa de viata, care te ajuta sa iti faci pri‐ eteni noi, sa te dezvolti atat izic, cat si intelectual, care te vor ajuta mai tarziu in viata, in‐ diferent de domeniul in care vei lucra. GABRIEL MIHOC, MARIAN LENCAR

LOGO TIMES octombrie 2015

Totul despre oﬀ-road

Foto: arhiva personală Nistor Ruben Daca cineva iti face o oferta de a-l insoti intr-o cursa off-road, nu refuza - vei cunoaste fru‐ musetea acestui sport. Acest sport este un sport de echipa in care ne dezvoltam calitatile de sofer si traim viata din plin. Din pacate, off-road-ul in zilele noaste nu prea mai este practicat. Ce presupune off-road-ul Acest sport presupune capaci‐ tati avansate de indemanare si control asupra masinii si sim‐

turi de coordonare. Masinile de teren sunt folosie pe autostrazi si sosele asfaltate. Masina tre‐ buie sa ie echipata corespunza‐ tor, trebuie sa aiba tractiune 4x4 si o marime adecvata. Dotarile unei masini sunt multe si costisitoare: de la bare de pro‐ tectie care ne apara in cazul in care ne rasturnam sau lovim masina pana la un trailer; bineinteles, o trusa cu scule si combustibil de rezerva. Ca in orice sport exista mai multe niveluri de diicultate.

La campie, usor La campie este cea mai ușoara forma de oﬀ-road, nu sunt dealuri inalte, pietre, santuri si prapastii. Diicultatea creste daca afara ploua si este noroi pe jos sau trecerea unui rau. Este ca mai usoara forma de oﬀ road si cea mai sigura. Nu te aventu‐ ra prea tare daca esti incepator si daca masina ta iti foloseste la intrebuintarile zilnice.

Aici diicultatea creste, dealurile sunt mai abrupte, pot aparea paduri, zone noroioase. Deja in acest mediu va trebui sa consti‐ entizezi ca masina pe care o conduci risca sa ie avariata si unele piese stricate . Eu reco‐ mand ca soferul sa aiba o masi‐ na special pregatita si, in cazul in care se loveste, sa nu ie nici o suparare.

masina risca sa ie lovita, la munte este inevitabil sa va in‐ toarceti acasa cu zgarieturi. Deja in acest mediu riscul este unul mare, nu recomand, ba chiar interzic practicare acestui sport fara un grup organizat si f a r a u n e c h ip aj oﬀ - ro a d caliicat, care sa cunoasca zona si traseul parcurs. RUBEN NISTOR

La munte, greu La deal, mediu Daca la nivelurile anterioare

Foto: arhiva personalÄ&#x192; Nistor Ruben

LOGO TIMES octombrie 2015

Jump and smile! Majoretă în Folosind kangoo jumps, exerci‐ țiile destinate toniierii muscu‐ lare sunt ampliicate, pentru ca o pereche de ghete cântărește în jur de 2 kilograme. Practica acestor sărituri cu ghete s-a dovedit a i cea mai eicienta metodă pentru activarea și susținerea sistemului limfatic, având ca rezultat ameliorarea celulitei, o problemă care ne dă bătăi de cap în special nouă, fe‐ meilor", ne spune Noemi Uram.

NOEMI URAM Cu siguranță, nu multe per‐ soane știu ce înseamnă kangoo jumps, ce fel de sport este și ce beneicii oferă. La toate aceste întrebări ne-a răspuns doam‐ na Noemi Uram, instructor in‐ ternațional kangoo jumps, care lucrează în cadrul sălii de sport GET FIT din Complexul Lotus. Întrebată ce a determinat-o să aleagă kangoo jumps, aceasta ne-a mărturisit: "Eram de câțiva ani antrenoare de aerobic. Din curiozitate și dorința de a învăța ceva nou, am participat în Cluj la o prezentare kangoo jumps. Stilul m-a fermecat imediat prin energia, explozibile și euforia lui. Însă dincolo de euforie, ex‐ istă multe alte beneicii". Ne putem întreba care sunt beneiciile acestui sport relativ nou pentru români față de alte forme de aerobic. "Ce este spe‐ cial la acest sport este faptul că partea cardio a antrenamentului ajunge să ardă cu 25% mai multe calorii față de orice alt program efectuat intr-o sală de sport, adică ajunge sa topească peste 600 de calorii în 30 de minute, ceea ce se traduce printr-o slăbire mai rapidă și to‐ todată îmbunătățirea rezistentei la efort.

Limfa este lichidul care circulă în și prin celulele corpului uman, pentru a elimina toxinele și reziduurile din organismul nostru, pentru a-l menține sănătos. Kangoo jumps poate i practicat de la vârsta de 6 până la 90 de ani, "indiferent de condiția iz‐ ică, ghetele iind ușor de folosit și oferind o stabilitate maximă", airmă antrenoarea. Kangoo jumps are beneicii medicale. "Ghetele au fost in‐ ventate de către un medic cana‐ dian în scopul folosirii lor în re‐ abilitare şi recuperare după an‐ umite traumatisme. Principalul beneiciu al folosirii ghetele este reducerea cu 80% a impactului cu solul, ceea ce se traduce prin protejarea coloanei vertebrale și

a articulațiilor. Acest sistem permite multor persoane să prac t ice acest sp or t, îm‐ bunătățindu-le astfel sistemul cardiovascular, ca și cel muscu‐ lar și osos". Doamna Noemi Uram ne-a mărturisit faptul ca este un sport destinat în special fe‐ meilor, dar poate i practicat și de către bărbați: "Datorită reti‐ cenței publicului masculin, ma‐ joritatea grupelor sunt feminine, însă să nu uităm că trecerea de la folosirea ghetelor pentru kangoo jumps pentru reabilitare spre sport s-a făcut datorită unui instructor barbat și că în lume sunt mulți instruc‐ tori și practicanti bărbați".

echipa şcolii

Ioana Vasile este elevă în clasa a IX-a D. Reporter: De cat timp practici acest sport?

I-am adresat cateva intrebari antrenoarei echipei, prof. Daniela Marinau.

Ioana: De 11 ani am inceput cu gimnastica, am facut 5 ani gim‐ nastica de performanta, 2 ani dans sportiv si de 4 ani sunt majoreta in echipa scolii.

Reporter: De cat timp sunteti antrenoare? De ce ce v-ati apu‐ cat de acest sport?

Pentru un rezultat spectaculos sunt necesare trei ședințe pe săptămână de kangoo jumps. Ca și un ultim gând adresat de doamna instructor Noemi Uram, "niciodată nu este prea târziu sa devenim mai frumoși și mai sănătoși, niciodată nu este prea târziu pentru o schim‐ bare!" Jump and smile! CĂTĂLINA RAŢ, IOANA FECHETE

Reporter: Ce iti place cel mai mult la el? Ioana: Imi place spiritul de echipa, imi place ca suntem unite si imi plac competitiile si spectacolele. Reporter: Cum ti-ai dat seama ca iti place? Ioana: Mi-am dat seama ca imi place acest sport deoarece am inceput la varsta de trei ani si jumatate.

Prof. Daniela Marinău: Sunt antrenoare de 18 ani, pentru ca am facut sport de cand eram copil. Reporter:Care sunt cele mai mari performante ale echipei? Prof. Daniela Marinău: Sunt caliicarile la concursurile inter‐ nationale si locul 1 la un con‐ curs in Serbia de anul trecut. Fetele au luat locul 1 si 2 la dansurile de grup. a consemnat ALEXANDRA LUCACIU

LOGO TIMES octombrie 2015

Echipa de fotbal 2003 FC Bihor Oradea

Între primii la Turneul European din Paris Tudor Miculescu, in varsta de 14 ani, invata la liceul nostru in clasa a IX-a A. El nu este un elev obisnuit, iind nevoit sa isi imparta timpul in asa fel incat sa nu neglijeze nici scoala, nici antrenamentele si, indiferent de situatie,acesta exceleaza pe ambele planuri. Tudor a fost binevoitor si a ac‐ ceptat sa raspunda la cateva intrebari. REPORTER: De cat timp practici acest sport? TUDOR: Practic acest sport de aproximativ 8 ani.

Echipa 2003 din cadrul Cen‐ trului de Copii si Juniori a Clubul Sportiv FC Bihor Oradea este formata din tineri cu aspiratii marete si un antrenor care ii ajuta sa-si in‐ deplineasca visele de a i fot‐ balisti celebri. Antrenorul Sorin Pop ne spune: ,,Fost jucator, contin‐ uand ca antrenor din anul 2000, ma ocup in prezent de instru‐ irea si formarea echipei de fot‐ bal 2003 FC Bihor Oradea. Ala‐ turi de aceasta echipa am avut multe realizari printre care si castigarea mai multor turnee cum ar i cel de la Satu Mare, cel de la Zalau, cel de la Cluj si cel de la Oradea . De asemenea, in cadrul campionatului de fotbal din anul trecut organizat pe grupa de varsta mixta 2002/2003, echipa a ocupat locul III in campionat (locurile I si II iind ocupate de doua echipe cu grupa de varsta 2002), iind clasata ca cea mai buna echipa cu grupa de varsta 2003 din campionat.Pentru vi‐ itor ne dorim sa castigam cam‐ pionatul din prezent, urmand ca astfel sa trecem in urma‐ toarele etape: faza zonala, faza regionala si respectiv faza na‐ tionala.Antrenamentele sunt

REPORTER: La ce echipa ai inceput acest sport si unde evoluezi in prezent?

zilnice, cu exceptia zilelor de marti si duminica. In cadrul unui antrenament avem o parte izica cu elemente tehnico-tac‐ tice si elemente de forta, urmata de joc." Raul Lucian Ardelean, căpitanul echipei, ne spune: ,,Pentru mine antrenamentele sunt foarte im‐ portante deoarece dupa iecare antrenament sunt mai aproape de perfectiune. Pe teren ma simt ca acasa, pentru mine fot‐ balul nu este doar un sport, este un sentiment pe care il exprim jucand. Consider echipa o a doua familie. Am inceput sa joc fotbal de la 5 ani, cand baietii de pe strada ma invitau sa joc cu ei. La 8 ani am fost inscris prima data la echipa de fotbal Atletic Oradea, iar dupa 2 ani m-am mutat la FC Bihor Oradea, unde joc si in prezent.Penru ceea ce sunt as‐ tazi le multumesc fostilor mei antrenori, Marinau Iancu si

TUDOR: Acest sport l-am in‐ ceput chiar in sala de sport a scolii la Kinder Oradea, echipa pe atunci antrenata de dl Dra‐ gos, iar in prezent evoluez la FC Bihor Oradea.

REPORTER: Care a fost cea mai buna performanta a ta?

Raul Ardelean, căpitanul echipei Pavel Aurelian, si actualului meu antrenor, Pop Sorin. Miam dorit si imi doresc sa ajung un fotbalist celebru si sa activez la un club de fotbal din strainatate." CARMEN ARDELEAN

TUDOR: Cea mai buna perfor‐ manta a mea cred a fost la Turneul European din Paris, in care ne-am pozitionat intre primele clasate. REPORTER: Ce inseamna fot‐ balul pentru tine si ce simti cand joci fotbal?

TUDOR MICULESCU zi ce trece , iar cand joc fotbal uit de toate probelemele simtin‐ du-ma extraordinar. REPORTER: Ce planuri ai pe viitor? TUDOR: Muncesc zi de zi pen‐ tru a ajunge cat mai sus, in speranta ca voi ajunge sa imi castig existenta din acest sport. a consemnat RAUL CHIRILĂ

TUDOR: Fotbalul pentru mine este totul. Indiferent de situatie mereu incerc sa iu mai bun pe

LOGO TIMES ESTE O REVISTĂ LUNARĂ SCRISĂ DE ELEVII CLASELOR DE FILOLOGIE-JURNALISM ALE LICEULUI TEORETIC ONISIFOR GHIBU ORADEA. MATERIALELE SUNT PRELUATE DE PE WWW.LOGOPAPER.COM, ACTUALIZAT ZILNIC.

Citeşte logopaper.com cu aplicaţia QR de pe mobil