SUPLIMENT
FII FERMEC~TOR, DE LA PRIMUL DIN}I{OR!
Foto: Marius B`r`gan
|]i dore[ti ca micu]ul t`u s` fie vesel [i s` râd` s`n`tos. Pentru asta, trebuie s` acorzi o aten]ie deosebit` felului \n care se dezvolt` din]i[orii [i maxilarele [i s` \nve]i câteva reguli simple pentru ca zâmbetul copilului t`u s` \i farmece pe to]i.
superbebe*
∏ 51
DIN}I FRUMO{I COPIL FERICIT!
De fiecare dat` când zâmbim, vorbim sau mânc`m, ne d`m seama cât de important este s` avem din]i puternici [i frumo[i. A[a cum „ziua bun` se cunoa[te de diminea]`“, [i dantura s`n`toas` se dezvolt` \nc` din primii ani de via]` ai micu]ului, sub atenta supraveghere a p`rin]ilor [i a medicului dentist. Text: Loredana Dumitra[cu Foto: Guliver
C
U CÂT VEI FI MAI INTERESAT~ DE |NGRIJIREA DIN}ILOR {I GURI}EI COPILULUI T~U, cu atât mai ferit va fi acesta de problemele nepl`cute pe care cu to]ii le cunoa[tem [i de care ne temem. Cariile, afectarea gingiilor, din]ii pozi]iona]i incorect pe arcade pot fi evitate, iar copilul t`u poate fi scutit de experien]a durerii dentare. Pentru aceasta, trebuie s` fii informat` [i preg`tit` \nc` din momentul \n care te gânde[ti s` concepi un copil [i s` \]i faci din medicul t`u dentist un prieten. Bebelu[ul explo-
52 ∏
superbebe*
reaz` lumea din jur, ducând la guri]` tot ce-i este la \ndemân`; ca urmare, unii psihologi sus]in c` tot ce este legat de din]i [i gur` va avea o semnifica]ie deosebit` \ntreaga via]`. Mai mult, datorit` impactului pe care fizionomia o are \n via]a social`, gura [i din]ii devin [i mai importan]i. Respira]ia proasp`t` este asociat` cu tinere]ea. DOU~ „ECHIPE“ DE DIN}I Este un lucru bine [tiut c` omul are dou` genera]ii de din]i. Primii, din]ii temporari, apar \n jurul vârstei
de [ase luni [i r`mân pe arcad` aproximativ zece-unsprezece ani. Sunt dou`zeci de din]i[ori mici, albi [i simpatici: incisivi, canini [i molari (sau m`selu]e de lapte). Din]ii permanen]i \ncep s` erup` \n jurul vârstei de [ase ani, \n spatele celor temporari. Cele mai gr`bite sunt primele m`sele definitive, numite sugestiv „molarii de [ase ani“. De cele mai multe ori, p`rin]ii \i consider` din]i de lapte [i, neacordându-le aten]ia cuvenit`, ace[tia se cariaz`, uneori imediat dup` apari]ia pe arcad`, afectând ocluzia
SUPLIMENT
SFAT SUPERBEBE »» Dac` „hr`nim“ microbii din gura micu]ului cu zah`r, pot ap`rea probleme de tipul inflama]iei gingiei sau cariei de biberon. A[adar: »» Nu \i da bebelu[ului ceai cu zah`r \ntre mese [i \n niciun caz seara, \nainte de culcare. »» Dac` totu[i bea lichide \ndulcite, [terge gingiile [i din]i[orii cu o compres` \nmuiat` \n ap` cald` sau ceai de mu[e]el. »» La copiii mai mari, \ncearc` s` \nlocuie[ti dulciurile din gust`ri cu fructe sau alune.
(felul \n care copilul mu[c`). A[adar, prima m`sea definitiv` erupe \n jurul vârstei de [ase ani, fiind urmat` \ndeaproape de incisivi (din]ii din fa]`, numi]i de copii „lop`]ele“), premolari [i canini. La doisprezece ani, copilul a schimbat deja to]i din]ii, iar m`seaua de minte apare ultima, \n jurul vârstei de dou`zeci de ani sau chiar mai târziu. RADIOGRAFIA UNUI DINTE Dac` micu]ului t`u i-a ap`rut primul din]i[or, atunci trebuie s` [tii c`, \n guri]`, po]i vedea coroana, acoperit` de smal]. Acesta este format \n peste 90% din substan]e minerale precum calciul, fosforul, sodiul, magneziul, fluorul [i chiar mici, foarte mici cantit`]i de aur [i argint. La adul]i, smal]ul are o grosime de aproximativ doi centimetri, \ns` din]ii de lapte ai copiilor sunt acoperi]i de un strat mai sub]ire [i mai fragil. Dentina se g`se[te sub smal], \n por]iunea coroanei, are o structur` asem`n`toare, dar nu este
atât de dur`. |n interiorul maxilarelor se afl` r`d`cina, acoperit` de ciment, care fixeaz` dintele \n os. Pulpa dentar` (cunoscut` sub numele de „nerv“) este format` din vase de sânge, celule [i nervi care transmit c`tre creier impulsurile care se traduc prin senza]ia de durere. La din]ii de lapte, locul \n care se afl` pulpa este voluminos [i, fiind acoperit de un smal] sub]ire, este mult mai repede afectat de carie. DU{MANII INVIZIBILI Cea mai cunoscut` dintre bolile din]ilor este caria, o cavitate care se extinde treptat pân` cuprinde nervul, producând dureri uneori insuporta-
prin aplicarea unor substante care vor remineraliza zona de smal] atacat` de microbi. Dar pentru aceasta, medicul dentist trebuie vizitat \n mod regulat, cel pu]in o dat` la [ase luni, chiar dac` nu exist` niciun semn de boal` dentar`. LA DENTIST, F~R~ FRIC~! Pentru a evita situa]iile nepl`cute, asigur`-te ca medicul dentist la care \l duci pe micu]ul t`u este specialist \n stomatologie pediatric`. Un astfel de profesionist va [ti exact cum s` se comporte cu cei mici, astfel \ncât s` nu le trezeasc` sentimente de team`. Unii copii nu simt anxietate dac`
„Din]ii permanen]i \ncep s` erup` \n jurul vârstei de [ase ani, \n spatele celor temporari.“ bile. Caria este, de fapt, o demineralizare a smal]ului sub ac]iunea unor du[mani invizibili, microbii. Ace[tia \[i unesc for]ele [i formeaz` o pelicul` aderent` de dinte, numit` plac` dentar`. Microbii se hr`nesc cu zah`rul pe care chiar noi \l furniz`m prin intermediul pr`jiturilor [i caramelelor, sucurilor acidulate [i produselor de patiserie. Cu cât dulciurile sunt mai lipicioase de dinte, cu atât efectul lui cariogen este mai mare. Ei bine, pu]ini [tiu c`, la \nceput, caria dentar` este o boal` reversibil`, vindecabil`
nu au un motiv clar, \n timp ce al]ii se tem \n orice situa]ie nou`, necunoscut`. De aceea, cabinetul dentar ar trebui s` aib` un aspect pl`cut, decorat pe gustul celor mici, iar prima vizit` trebuie s` aib` loc \nainte de apari]ia oric`rei probleme. Atunci va trebui s` \i spui medicului care sunt obiceiurile alimentare, cum \l speli pe din]i, dac` prime[te sau nu suplimente cu fluor recomandate de pediatru [i la ce vârst` au erupt din]i[orii. Apoi, medicul se va juca cu copilul [i, dac` este destul de mare, \i va >>>
INFO COMPLEMENTAR~
»» Atunci când medicii denti[ti spun „din]i“, ei se refer` atât la cei anteriori, frontali, cât [i la cei din spate, a[a-numitele „m`sele“. »» A[adar, copilul are \n guri]` maximum 20 de din]i, iar un adult poate avea pân` la 32.
superbebe*
∏ 53
SUPLIMENT
ATEN}IE! »» La na[tere, copilul nu are \n guri]` niciun microb. Sursele de la care se „contamineaz`“ bebelu[ul sunt alimentele, obiectele pe care le introduce \n gur` sau chiar saliva mamei.
„Este mai simplu s` previi bolile dentare decât s` le tratezi.“ fac` nimic r`u, tu de fapt \i transmi]i ideea c` e posibil, uneori, ca lucruri nepl`cute [i dureroase s` i se \ntâmple \n cabinet.
explica ce reprezint` fiecare instrument [i cum func]ioneaz`. Fire[te, un copil care a experimentat durerea de din]i sau un tratament nepl`cut al unei carii va avea motive obiective s` \i fie fric`. De aceea, este mai simplu s` previi bolile dentare decât s` le tratezi. |NVA}~-L S~ NU SE TEAM~! Dac` tu e[ti destul de tem`toare atunci când te apropii de cabinetul stomatologic, mai mult ca sigur c` vei transmite aceast` team` [i micu]ului t`u.
54 ∏
superbebe*
Cum? E destul de simplu. |n diferitele ocazii când vine vorba despre din]i sau medic dentist [i \]i vei exprima \ngrijorarea c` vei sim]i durere, copilul, care aude [i \n]elege tot, va \nv`]a s` asocieze disconfortul [i suferin]a cu stomatologia. Alte replici de disciplinare, de genul Dac` nu e[ti cuminte, te duc la doctor s` \]i fac` injec]ie, sperie copilul [i \l \nva]` c` medicul este o persoan` r`u inten]ionat` care vrea s` \l pedepseasc`. Dac`, dorindu-i binele, \i spui micu]ului Stai lini[tit, dentistul nu o s` \]i
COPILUL |NTRE COPII Un alt argument pentru a merge \ntr-un cabinet dentar specializat \n stomatologie pediatric` este acela c` medicul are filmule]e [i melodii care \i pot distrage copilului aten]ia [i \l pot introduce \ntr-o atmosfer` pl`cut` [i prietenoas`, el \nv`]ând c` dentistul este un prieten. De asemenea, medicii speciali[ti \n stomatologie pediatric` au contract cu Casa Na]ional` a Asigur`rilor de S`n`tate, care garanteaz` gratuitatea oric`rui tratament - cu excep]ia celor ortodontice, de \ndreptare a din]ilor - pentru copii. |n acest fel, ai asigurate toate condi]iile pentru a avea grij` de din]ii micu]ului t`u, pentru a-i asigura s`n`tatea [i starea bun`.
E[ti \ns`rcinat` [i te a[teapt` o perioad` minunat`, dar grea. Va trebui s` ai o deosebit` grij` de s`n`tatea ta [i s` p`strezi leg`tura cu medicii care te au \n eviden]`. Excep]ie nu fac nici din]ii [i gingiile, pe care trebuie s` le cure]i cu mult mai mult` aten]ie, pentru a evita nepl`cerile. Text: Loredana Dumitra[cu Ilustra]ie: Bogdan C`runtu
56 ∏
superbebe*
D
UREREA DE DIN}I {I FRICA din timpul tratamentelor stomatologice pot avea efecte negative asupra f`tului [i de aceea bine ar fi ca, \n momentul \n care te hot`r`[ti s` r`mâi gravid`, s` \]i rezolvi toate problemele dentare. Dac` totu[i ai o problem` dentar` nea[teptat`, trebuie s` \l informezi pe medic c` e[ti \ns`rcinat`, \n cazul \n care burtica ta nu este \nc` evident`. |n primul semestru de sarcin`, datorit` senza]iei de vom`, tratamentele dentare sunt foarte dificil de efectuat, cu atât mai mult cu cât medicul te a[az` \ntr-o pozi]ie mai culcat`. De aceea, \n cel de-al doilea semestru de graviditate, este momentul oportun s` mergi la dentist, pentru c` organismul t`u se afl` \ntr-o stare de echilibru. A[adar,
tratamentele dentare nu sunt recomandate \n primul [i \n ultimul semestru, când se va interveni doar \n situa]ii de urgen]`. ANESTEZIILE DENTARE |N SARCIN~ Orice medicament care poate fi administrat \n sarcin` trebuie s` nu aib` „preferin]`“ pentru substan]ele grase din sânge, prin intermediul c`rora ar putea traversa placenta. Ei bine, substan]ele permise trebuie s` traverseze lent sau, [i mai bine, s` nu treac` prin placent` c`tre f`t. A[adar, medicul dentist, \n situa]ii de urgen]`, va folosi anestezice pe baz` de articain`, o substan]` nenociv`, care trece doar \n propor]ie de 10% prin placent`. Sunt absolut interzise substan]e precum binecunoscuta xilin`, dar [i alte dou` anestezice foarte rele pentru f`t, nu-
SUPLIMENT
CU BURTICA LA DENTIST!
mite mepivacain` [i prilocain`, care trec prin placent` \ntr-un procent de 30 %. RADIOGRAFIA |N SARCIN~ Iat` o problem` controversat`, pentru c` nu se poate stabili exact corela]ia \ntre nivelul de iradiere a f`tului [i muta]iile genetice care pot ap`rea. |n primul trimestru, dep`[irea dozei limit` poate determina pierderea sarcinii, iar \n celelalte trimestre pot ap`rea \ntârzieri de cre[tere a f`tului. De aceea, \n toat` perioada gravidit`]ii, doza maxim` este de 50 de microgray (unitate de m`sur` pentru doza de radia]ii absorbit` de organism). O radiografie dentar`, de exemplu, expune f`tul la o iradiere de 500.000 de ori mai mic` decât doza-limit`, similar` cu iradierea natural` la care oricum este expus. Totu[i, \n primul trimestru de sarcin`, nu se vor face
SFAT SUPERBEBE
deloc radiografii, iar \n perioada urm`toare se va folosi, \n rarele cazuri de necesitate, un [or] de plumb \n momentul interven]iei.
Medicamente \n sarcin` »» Medicii denti[ti recomand` ca, \n perioada sarcinii [i al`pt`rii, pentru a calma eventualele dureri dentare, s` iei paracetamol, \ns` \n doze mici [i pe perioade scurte de timp, pentru a nu afecta ficatul f`tului, [i, \n primele [ase luni, aspirin`. »» |n ultimul trimestru, aspirina este interzis`, pentru c` poate \ntârzia momentul na[terii [i poate da hemoragii. Antibioticele permise, dar numai cu re]et` de la medic, sunt penicilina, oxacilina [i amoxicilina, absolut interzis` fiind tetraciclina.
PERIAJUL ZILNIC |n perioada sarcinii, trebuie s` acorzi o mult mai mare aten]ie felului \n care te speli pe din]i, pentru a evita cariile [i inflamarea gingiilor, [i a[a sensibile din cauza modific`rilor hormonale din organismul t`u. Sunt situa]ii \n care apare chiar o afec]iune numit` „tumora de sarcin`“, \n care modific`rile de volum ale gingiei sunt de durat`, dar de regul` dispar dup` na[tere. Ceea ce ai de f`cut este s` p`strezi cu mare grij` igiena dentar` [i s` nu te sperii de sângerarea care poate s` apar` când te a[tep]i mai pu]in. De aceea, folose[te o periu]` de bun` calitate, pe care va trebui s` o schimbi la primul semn de uzur` a firelor, nu mai târziu de dou`-trei luni. Pasta de din]i pe care o vei alege va avea un efect profilactic prin fluorul pe care \l con]ine, iar timpul cât te speli pe din]i trebuie s` fie de dou`-trei minute. Iat` o tehnic` u[oar` de periaj, recomandat` de Asocia]ia Igieni[tilor Dentari din Statele Unite ale Americii. M~ SP~L CORECT PE DIN}I? A[az` periu]a de-a lungul marginii gingiei, astfel \ncât s` formeze un unghi de 45 de grade cu din]ii. >>>
„Medicul dentist, \n situa]ii de urgen]`, va folosi anestezice pe baz` de articain`, o substan]` nenociv`, care trece doar \n propor]ie de 10% prin placent`.“ Când s` merg la medic? »» |n primul trimestru de sarcin`, dac` este neap`rat necesar s` mergi la dentist, alege un moment \n timpul zilei, pentru a evita gre]urile matinale [i v`rs`turile de dup` mese.
superbebe*
∏ 57
SUPLIMENT
ATEN}IE! Un periaj dentar corect [i complet dureaz` aproximativ 3 minute, important` fiind totu[i nu atât durata [i frecven]a, cât tehnica de periaj. Eficien]a periajului cre[te dac` folose[ti pasta de din]i cu fluor.
tate mai sc`zut` [i mai pu]ine substan]e active pentru digestie.
Foto: Oral B
A}A DENTAR~, O NECESITATE A]a dentar` nu este un moft pentru femeia \ns`rcinat`, ci o necesitate. Oamenii evit` s` o foloseasc`, de regul`, pentru c` li se pare c` cere mult timp \n plus fa]` de periajul dentar, pentru c` g`sesc dificil` utilizarea ei [i pentru c` gingiile, neobi[nuite cu aceast` ac]iune, sângereaz` \n primele ocazii. |n momentul \n care am \n]eles cât e de important` folosirea ei, a]a dentar` - \n special cea fluorizat` - va face parte zilnic din via]a noastr`. Periajul nu reu[e[te s` \ndeparteze microbii [i resturile alimentare dintre din]i, spa]iul fiind foarte \ngust [i accesul practic imposibil. De aceea, prin folosirea a]ei dentare dup` fiecare mas`, cur`]`m bine zonele interdentare [i aducem acolo [i o cantitate mic` de fluor, cu rolul de a \nt`ri smal]ul.
Periu]a s` ating` atât din]ii, cât [i gingia. Opre[te-te asupra unui grup de 2-3 din]i. F` o mi[care de vibra]ie u[oar`, orizontal, cu periu]a fixat` pe ace[tia. Apoi „m`tur`“ suprafe]ele din]ilor dinspre gingie \nspre marginea liber` a din]ilor. Pentru partea dinspre limb` se realizeaz` acelea[i mi[c`ri descrise mai sus, iar la incisivii superiori [i inferiori, periu]a trebuie a[ezat` vertical. {i, \n final, periaz` suprafa]a ocluzal` (fa]a cu care din]ii mu[c`), atât la maxilar, cât [i la mandibul`, prin u[oare mi[c`ri circulare. Nu uita s` cure]i limba dinspre interior spre exterior. PERIU}ELE ELECTRICE, EFICIENTE {I U{OR DE FOLOSIT Pentru femeile care \[i doresc ce e mai bun, recomand`m periu]ele electrice,
58 ∏
superbebe*
disponibile \n farmacii [i supermarketuri. |n func]ie de firma produc`toare, ele efectueaz` mi[c`ri prin care cur`]` foarte bine atât din]ii, cât [i spa]iile dintre ei, masând \n acela[i timp [i gingia. Mai mult chiar, datorit` formei pe care cap`tul activ, cu peri, o are, periu]a electric` te spal` bine [i \n zonele posterioare, unde - de regul` nu ajungi cu cea manual`, obi[nuit`. GUMA DE MESTECAT De[i de la televizor afl`m c` guma de mestecat este un \nlocuitor al periu]ei de din]i, medicii recomand` folosirea ei pe timp limitat, maximum 10-15 minute dup` mas`. De ce? Pentru c`, mestecând puternic, mu[chii faciali se dezvolt` nefiresc, iar saliva care se produce f`r` \ncetare are o cali-
UTILIZAREA A}EI DENTARE Taie un fir lung 30-40 de cm [i \nf`[oar` capetele lui \n jurul degetelor mijlocii de la ambele mâini. A]a se prinde \ntre degetele mari [i ar`t`toare [i, ]inut \n tensiune, se introduce intre din]i, „sprijinit“ de unul dintre ace[tia. Se conduce a]a dentar` cu o mi[care \n zig-zag \n spa]iul dintre din]i, fiecare din ace[tia fiind cur`]at individual. Pentru a simplifica procedura, se folosesc dispozitivele de prindere a firului dentar, numite „floss holder“, care se g`sesc \n farmacii. SURSE: Prof. univ. dr. Alexandru Bucur, {eful Clinicii de Chirurgie Oral` [i maxilo-facial`, Facultatea de Medicin` Dentar` Carol Davila, Bucure[ti Cabinet DENTIMPLANT {os. Colentina nr. 1, bl. 34, sc. 1, parter, ap. 2, sector 2 Bucure[ti Telefon: 021.688.57.35 Mobil: 0744.649.723
s
cabinetul de tomatologie Dr. Ruxandra Moraru, medic primar stomatolog, {ef Lucr`ri drd., Facultatea de Medicin` Dentar` „Carol Davila“ Pagini realizate de Loredana Dumitra[cu
UNU, DOI, TREI... DOU~ZECI!
Apari]ia din]ilor de lapte poate fi \nso]it` de probleme, nop]i nedormite [i stres. |nva]` cum s` faci fa]` acestei perioade din via]a copilului t`u.
ERUP}IA DIN}ILOR DE LAPTE
|
N JURUL VÂRSTEI DE 4-6 LUNI, po]i avea surpriza s` observi c` micu]ul, de altfel s`n`tos tun, devine capricios, agitat [i nu mai m`nânc` a[a cum ]i-ai dori. Ei bine, dac` te vei uita cu aten]ie \n guri]`, vei vedea c`, \n anumite zone, gingia este bombat` [i ro[ie, semn c` primul dinte de lapte vrea s` erup`, dar nu poate s` str`bat` stratul gros de mucoas`. Problemele apar \ns` mult mai frecvent la m`sele, unde gingia este mai groas` ca \n zona din fa]`. Ce ai tu de f`cut este extrem de simplu: trebuie s` masezi u[or, cu degetul \nf`[urat \ntr-o compres` curat`, zona umflat` [i micu]ul se va calma. Po]i folosi cu \ncredere ceaiul de tei, mu[e]el sau anason ne\ndulcite sau gelurile calmante, special concepute
60 ∏
superbebe*
pentru copii. Medicul dentist \]i va recomanda de câte ori [i \n ce cantitate s` le folose[ti zilnic. P`streaz` mereu mânu]ele copilului cât se poate de curate, pentru c` va avea tendin]a s` le duc` la gur`. Juc`riile speciale pe care le po]i cump`ra din farmacii, p`strate reci \n frigider, sunt un real ajutor pentru calmarea micu]ului, care o s` le road` cu mare pl`cere. PROBLEME SERIOASE Dac` starea copilului se \nr`ut`]e[te vizibil, face febr` [i nu m`nânc`, atunci trebuie mers la medicul dentist sau la pediatru f`r` \ntârziere. Poate fi vorba despre un chist de erup]ie, de probleme gingivale sau chiar de o infec]ie care va necesita administrarea unui antibiotic.
Din]i[orii de lapte nu apar pe arcad` pur [i simplu, \n locuri fixe \n care r`mân pân` când, peste ani, cad [i sunt \nlocui]i de cei definitivi. Atât oasele \n care sunt implanta]i, cât [i din]ii sunt dinamici [i sufer` numeroase transform`ri. Primii din]i de lapte, de regul` incisivii de jos, apar la 4-6 luni, urma]i la intervale de câte o jum`tate de an de ceilal]i. |n jurul vârstei de trei ani, [i cea de-a doua m`sea de lapte este erupt`, mandibula se deplaseaz` u[or \n fa]`, iar spa]iul dintre maxilar [i mandibul` cre[te, pentru a face loc micilor din]i proasp`t erup]i. Din]ii de lapte sunt a[eza]i \n semicerc [i nu
sunt deloc \nghesui]i, \ntre ei existând spa]ii numite „treme [i diasteme fiziologice“. Aceasta \nseamn` c` osul \n care sunt fixa]i din]ii cre[te normal, f`când loc viitorilor din]i definitivi. La vârsta de patru-cinci ani[ori, din]ii de lapte sunt toci]i, iar r`d`cina lor este scurtat`, pentru c` se apropie momentul \n care vor c`dea de pe arcad`. Dac` aceast` abraziune nu are loc, atunci „mu[c`tura“ copilului nu va fi stabil`, din]ii superiori [i cei inferiori a[ezânduse nefiresc. Dup` ce erup din]ii permanen]i, arcadele se \ndep`rteaz` din nou [i cresc, mu[c`tura devenind echilibrat` abia dup` ce m`seaua de la 12 ani va erupe [i ea.
|NTREBAREA LUNII De ce s` trat`m atât de atent din]ii de lapte, care [i a[a se pierd \n câ]iva ani? |n primul rând, pentru c` micu]ul trebuie s` mestece corespunz`tor alimentele pentru a cre[te mare. |n al doilea rând, din]ii de lapte p`streaz` locul \n care vor erupe cei permanen]i. {i, nu \n ultimul rând, dac` dintele temporar se infecteaz`, el \l poate \mboln`vi pe cel permanent prin propagarea infec]iei \n sacul protector al dintelui definitiv care \l urmeaz`.
BREFSUPLIMENT
CARIA DE BIBERON
Una dintre bolile specifice copilului mic c`ruia \i este prelungit` alimenta]ia artificial` este caria de biberon. Ea apare datorit` faptului c` mi-
cu]ul adoarme cu biberonul \n guri]`, \n timp ce bea ceai sau lapte \ndulcite cu zah`r. Alte m`mici \i calmeaz` [i adorm pe bebelu[i, dându-le suzeta \nmuiat` \n
miere seara, la culcare. Microbii din guri]a copilului primesc \n acest fel „provizii“ de zah`r [i se dezvolt`, pe din]i[orii proasp`t erup]i ap`rând depozite ca o mâzg` galben`. Dac` nu le vei observa sau te vei hotâr\ s` a[tep]i, ele vor deveni maronii [i vei observa smal]ul atacat [i caria. Cariile de biberon apar pe mai mul]i din]i deodat`, \n special pe incisivii superiori. |n jurul vârstei de doi
ani[ori, la ace[ti copii din]ii par c` se tocesc rapid [i cap`t` culoarea brun \nchis, camera \n care st` nervul este cuprins` [i micu]ul are mari dureri. Din fericire pentru el, acestea trec \n scurt timp, \ns` dintele definitiv aflat dedesubtul celui de lapte poate fi afectat de infec]ie [i fie va erupe mai târziu, fie va fi bolnav. De aceea, trebuie ca seara, când adoame, bebelu[ul s` aib` guri]a curat`.
De[i mici [i trec`tori, din]ii de lapte sunt foarte importan]i pentru copil. El poate mesteca bine alimentele, poate vorbi corect [i are o \nf`]i[are pl`cut`, care \i va atrage admira]ia celor din jur, mari sau mici.
ESTE BINE
s` nu ui]i
F~R~ TETRACICLIN~! Dac` \n perioada sarcinii ai luat tetracilcin`, atunci din]i[orii de lapte ai micu]ului vor fi galbeni. Dac` pân` la vârsta de cinci ani[ori, copilul t`u va lua acest antibiotic, din]ii definitivi vor fi colora]i. Acest efect al tetraciclinei se realizeaz` din interior [i se datoreaz` afinit`]ii sale pentru dentin`. Din]ii afecta]i sunt \ns` la fel de rezisten]i ca [i cei „neataca]i“ de acest antibiotic.
BACTERII CARE COLOREAZ~ DIN}II DIN}I |N PLUS |n por]iunea dinspre gingie se pot observa uneori linii negre, pe care medicul le poate \ndep`rta prin periaj profesional, dar este foarte anevoios [i se formeaza la loc. Interesant c` ace[ti copii fac mult mai pu]ine carii, tocmai pentru c` ac]iunea acestor „bacterii cromogene“ este favorizat` de un mediu alcalin, cu un pH ridicat.
Uneori, \n guri]a copilului apar din]i \n plus. Alteori, când facem o radiografie, poate ap`rea \n imagine un dinte inclus \n os, dar care nu deranjeaz`. Dac` \mpiedic` erup]ia dintelui permanent, ace[tia se extrag. Excep]ie fac situa]iile destul de rare când medicul decide c` este nevoie de dintele \n plus pe arcad`.
FRACTURI DENTARE |n jurul vârstei de doi ani[ori de petrec cele mai multe accidente soldate cu fracturarea din]ilor de lapte. Copiii merg mult [i cad, lovindu-se \n special la incisivii superiori. Pierderea unui dinte de lapte influen]eaz` erup]ia celui permanent, a[a c` medicul va \ncerca s` \l salveze. Dac` acest lucru nu este posibil, va realiza un aparat pentru men]inerea spa]iului pe arcad`.
superbebe*
∏ 61
PERIU}A POTRIVIT~ PENTRU DIN}II POTRIVI}I Text: Loredana Dumitra[cu
Când [i cum \l sp`l pe copil pe din]i? Care este cea mai bun` periu]`? Ce past` de din]i aleg? La ce vârst` pot s` fiu sigur` c` micu]ul se periaz` singur [i bine? Iat` câteva \ntreb`ri de care nicio mam` nu este scutit`.
M
EDICII STOMATOLOGI OBI{NUIESC S~ GLUMEASC~, SPUNÂND C~ „CEA MAI BUN~ PAST~ DE DIN}I ESTE PERIU}A“. Aceasta nu fiindc` compozi]ia pastei de din]i este un aspect lipsit de importan]`, ci pentru a sublinia esen]ialul: un periaj corect este cea mai eficient` metod` de prevenire a bolilor dentare. {i cu cât copilul \nva]` mai devreme s` foloseasc` periu]a de din]i, cu atât mai repede va c`p`ta obiceiuri bune, pe care le va p`stra toat` via]a.
PLACA DENTAR~ Toate reclamele la produsele de igien` dentar` ne spun c` placa bacte-
62 ∏
superbebe*
rian` trebuie \nl`turat`. |n caz contrar, de aceast` pelicul` format` din microbi [i resturi alimentare se vor ata[a s`rurile minerale din saliv` [i, \n timp, se va forma tartrul sau „piatra“ dentar`. Fiind foarte bine lipite de dinte [i de gingia din jur, placa dentar` [i tartrul creeaz` condi]iile favorabile pentru apari]ia cariilor, gingivitei [i, la vârste adulte, a bolii parodontale. Prin perierea corect`, placa bacterian` este \ndep`rtat` de pe dinte. Tartrul, \n schimb, nu poate fi \ndep`rtat decât \n cabinetul dentar, cu ajutorul unor instrumente speciale [i a aparatului cu ultrasunete. Nu exist` substan]e chimice capabile s` „dizolve“ piatra de pe din]i; apele de
gur` pe care le putem g`si \n farmacii [i magazine opresc evolu]ia pl`cii dentare, \ns` nu au efect asupra tartrului. Iat` de ce trebuie s` \nve]i o tehnic` de periaj corect` [i potrivit` pentru tine [i, \n plus, s` te asiguri c` micu]ul t`u este obi[nuit cu periu]a [i \i place s` se spele pe din]i. CE |NSEAMN~ PERIAJ CORECT? Atunci când vorbim despre periajul dentar, avem \n vedere urm`toarele aspecte: tehnica folosit`, durata periajului, cât de des ne sp`l`m pe din]i zilnic [i, nu \n ultimul rând, dac` periu]a de din]i este cea potrivit`. De regul`, m`micile care se duc cu copiii lor la medic \n mod regulat pot s` primeasc` recomand`ri „personali-
SUPLIMENT
SFAT SUPERBEBE »» Periile de din]i din p`r natural sunt relativ moi [i de aceea nu exist` pericolul ca gingia s` fie r`nit` prin periaj. Perii naturali se degradeaz` \ns` foarte repede [i, prin urmare, periu]a trebuie schimbat` foarte des. De aceea, recomand`m periu]ele cu perii din fire sintetice, mai rezistente mecanic [i disponibile \n mai multe variante (dure, medii [i moi). Produsele de ultim` genera]ie au forme ergonomice [i „ajung“ [i \n zonele greu accesibile periu]elor obi[nuite.
zate“, \n func]ie de vârsta, stadiul de dezvoltare [i starea de s`n`tate dentar` a celui mic. Periu]ele de din]i pentru copii nu sunt replicile de dimensiuni mai mici ale celor pentru adul]i. Speciali[tii de la Oral B au conceput produse speciale pentru fiecare perioad` din via]a copilului. Se ]ine cont de num`rul [i forma din]ilor de lapte, de capacitatea micu]ului de a prinde \n mân` diverse obiecte, de abilitatea lui de a-[i peria din]i[orii, dar [i de stadiul de dezvoltare psihic` \n care a ajuns [i de lucrurile care \l pasioneaz`. Capul periu]ei este construit \n a[a fel \ncât gingia este protejat`, iar perii sunt moi, pentru un periaj blând [i eficient. Mânerul are forme diferite, \n func]ie de vârsta copilului care folose[te peria [i e prev`zut cu inser]ii de cauciuc pentru a fi mai u[or de prins \n mân`. A[a-numitul „indicator de eficien]`“ este reprezentat de ni[te m`nunchiuri de peri colora]i care, pe m`sur` ce periu]a se uzeaz`, se decoloreaz` [i
„anun]`“ \n acest fel c` este nevoie de una nou`. PRIMUL STADIU: DE LA NA{TERE LA DOI ANI Chiar [i \nainte de apari]ia primului dinte, bebelu[ul trebuie s` aib` o guri]` curat`. De aceea, nu \l l`sa pe micu] s` adoarm` cu biberonul plin de ceai \ndulcit; mai mult chiar, dup` masa de sear`, [terge gingiile cu o compres` de tifon \nmuiat` \n ap` c`ldu]` sau ceai de mu[e]el. Odat` cu apari]ia primului dinte de lapte, \n jurul vârstei de 4-6 luni, devine obligatoriu sp`latul pe din]i seara. Cum sugarul nu [tie s` foloseasc` periu]a,
AL DOILEA STADIU: DE LA DOI LA PATRU ANI |n aceast` perioad`, erup to]i din]ii de lapte, care trebuie \ngriji]i cu con[tiinciozitate. Micu]ul poate s` se spele singur pe din]i, dar sub supravegherea ta [i cu ajutorul t`u. El se va putea peria \n special pe din]ii din fa]` [i \n p`r]ile dinspre exterior, dup` care \l vei sp`la tu pe m`selu]e [i spre limb`, unde el nu ajunge. Periu]ele au pe mâner personaje \ndr`gite din desenele animate, iar pasta de din]i folosit` are gust de fructe. Unii p`rin]i prezint` periajul ca pe o recompens`: Dac` m`nânci tot din castronel, te las s` te speli pe din]i cu periu]a asta!
„Speciali[tii de la ORAL B au conceput produse speciale pentru fiecare perioad` din via]a copilului.“ \]i revine ]ie aceast` sarcin`. Nu este recomandat s` folose[ti pasta de din]i, este suficient s` perii din]i[orii abia ivi]i \n guri]` cu peria potrivit`. Vei vedea c` mânerul este conceput pentru a fi ]inut \n mân` de c`tre un adult, iar desenele de pe el, simple [i mari, \l vor \nveseli pe bebelu[. Pentru a-l familiariza pe copil cu peria de din]i, po]i s` \i cumperi una cu care s` se joace [i pe care s` o road` pur [i simplu. Astfel, sp`latul pe din]i nu va mai reprezenta ceva ciudat, ci va fi un gest firesc, un moment pl`cut.
AL TREILEA STADIU: DE LA CINCI LA {APTE ANI Copilul este acum destul de mare [i suficient de \ndemânatic s` se spele singur pe din]i. Cump`r`-i o periu]` cu prin]ese sau eroi de poveste [i o past` de din]i aromat` [i aminte[te-i \n fiecare dinimea]` [i \n fiecare sear` s` se spele pe din]i. De asemenea, nu uita c`, \n jurul vârstei de [ase ani, erupe primul dinte permanent, care trebuie sp`lat [i \ngrijit cu [i mai mare aten]ie, pentru a nu se caria. Este un dinte deosebit de important >>>
INFO COMPLEMENTAR~
»» Cea mai simpl` tehnic` de periaj este cea circular`. »» }inând bine periu]a \n mân`, copilul va „desena“ cercuri pe suprafa]a cu care dinti[orii mu[c`, apoi va „m`tura“ cu perii dinspre gingie \nspre exterior.
superbebe*
∏ 63
SUPLIMENT
ATEN}IE! »» Periu]a de din]i trebuie schimbat` la primele semne de degradare a perilor, atunci când ace[tia se r`sucesc \n exterior sau când „indicatorii de eficien]`“, firele albastre ale produselor noi, s-au decolorat.
pentru dezvoltarea ulterioar` a danturii copilului t`u. COPILUL MAI MARE DE OPT ANI Dup` ce erupe molarul de [ase ani, copilul \ncepe s` piard` pe rând din]i[orii de lapte [i \n guri]` apar, unul dup` altul, cei permanen]i. Astfel, spa]iile care r`mân trebuie cur`]ate de alimente cu o periu]` cu peri de texturi diferite care maseaz` gingia [i cur`]` eficient chiar [i m`selele [i cu o past` de din]i obi[nuit`, pe care o folose[ti [i tu. Fiind deja mare, copilul \n]elege c`, dac` se va sp`la pe din]i de dou` ori pe zi, va ar`ta mai bine [i nu va sim]i deloc durere. PERIAJUL „CU CÂNTEC“ Dac` vei folosi o periu]a potrivit` [i vei supraveghea atent felul \n care copilul se spal` pe din]i, nu vei avea nicio problem`. Dac` periu]a este prea dur` sau periajul prea „energic“, atunci gingia poate fi r`nit`, iar din]ii se pot abraza mult mai repede. {i cu siguran]` c` nu ne dorim ca sp`latul pe din]i s` devin` o poveste „cu cântec“.
Foto: Oral B
NU UITA! Indiferent de vârsta pe care o are micu]ul, el trebuie sp`lat pe din]i [i pe gingii dup` fiecare mas` sau cel pu]in de dou` ori pe zi: diminea]a, imediat cum s-a trezit [i seara, dup` ultima mas`, \nainte de culcare. Pân` la vârsta de doi ani, nu trebuie s` folose[ti past` de din]i, pentru c` micu]ul nu [tie s`-[i cl`teasc` gura [i o va \nghi]i; dac` totu[i vrei s` introduci pasta \nainte de doi ani, consult` medicul dentist care are bebelu[ul \n supraveghere.
64 ∏
superbebe*
DIN}I, ALINIA}I-V~!
Pentru multe mame, vine un moment \n care realizeaz` c` din]ii micu]ului nu sunt alinia]i corect [i atunci merg la un cabinet stomatologic pentru tratament. Copilul poart` un aparat dentar [i, \n câ]iva ani, situa]ia reintr` \n normal. Text: Loredana Dumitra[cu
66 ∏
superbebe*
C
EEA CE AR TREBUI ORICE P~RINTE S~ {TIE este faptul c`, \nc` din primele luni de via]` ale bebelu[ului, sunt semne care „prezic“ apari]ia \n timp a unor probleme de aliniere a din]ilor, evidente de regul` abia \n jurul vârstei de cinci-[ase ani[ori. Numite „anomalii dento-maxilare“, aceste situa]ii nepl`cute pot fi produse fie de gene, hormoni sau lipsa de vitamine, fie de cauze locale, adic` obiceiuri rele [i probleme ale din]ilor [i oaselor fe]ei.
A{CHIA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI Ereditatea este primul factor implicat \n felul \n care copilul mu[c` [i \n alinierea corect` a din]ilor. De exemplu, \n anumite familii, se transmite din genera]ie \n genera]ie progna]ia
mandibular`, o afec]iune \n care din]ii inferiori sunt situa]i mai \n fa]` decât cei superiori, deci ocluzia (mu[c`tura) are loc invers fa]` de normal. Pentru a \mpiedica aceast` „\naintare“ a mandibulei, copilul va purta noaptea un dispozitiv care \mpiedic` cre[terea osului. Din]ii mari pe un maxilar mic conduc la \nghesuiri, iar din]i[orii mici implanta]i \n oase voluminoase \nseamn` c` au \ntre ei spa]ii nefiresc de largi. Aceste dou` situa]ii sunt tot probleme genetice, micu]ul mo[tenind dimensiunea din]ilor de la unul dintre p`rin]i [i pe cea a oaselor maxilare de la cel`lalt. AL~PTAREA: O MUL}IME DE AVANTAJE Alimenta]ia natural` are atât de multe beneficii, \ncât ar trebui s` curg` mult` cerneal` de tipar pentru a le
enumera. Totu[i, ast`zi vom pune accentul pe efectele benefice pe care le are asupra oaselor maxilare [i din]ilor. Al`ptarea implic` anumite mi[c`ri ale mandibulei, buzelor, limbii [i obrajilor bebelu[ului. Aceste contrac]ii musculare conduc la cre[terea [i dezvoltarea armonioas` a oaselor [i a viitorilor din]i. |n cazul copiilor alimenta]i cu biberonul, efortul muscular este mult mai mic, iar mu[chii au un tonus mai sc`zut. Copilul cre[te [i tu \i vei da [i alte alimente, \n afar` de lapte. Este foarte bine ca, \n momentul \n care micu]ul are suficien]i din]i pentru a mesteca, s` \i dai s` m`nânce multe crudit`]i, care au o consisten]` mare [i necesit` mi[c`ri sus]inute ale oaselor maxilare pentru a fi „tocate“. Aceast` activitate va intensifica circula]ia sângelui, care va aduce oxigenul [i substan]ele nutritive necesare dezvolt`rii mu[chilor [i oaselor maxilare. |n plus, este bine ca micu]ul t`u s` mestece pe ambele p`r]i [i un timp suficient pentru ca alimentele s` fie bine m`run]ite [i par]ial digerate de enzimele din saliv`. VORBA DULCE... O leg`tur` strâns` poate fi observat` \ntre problemele de vorbire [i s`n`tatea din]ilor [i maxilarelor. Articularea cuvintelor se face prin mi[c`ri ale limbii, mandibulei, buzelor. Aceste contrac]ii musculare exercit` for]e, ce-i drept mici, \ns` frecvente, care influen]eaz` dezvoltarea organelor implicate. Exist` [i situa]ii \n care defectele de vorbire nu sunt cauzate de pozi]ii [i forme anormale ale din]ilor sau invers, când o problem` de aliniere sau dezvoltare dentar` exist`, \ns` copilul se aude [i \[i coordoneaz` mi[c`rile pentru articularea corect` a cuvintelor. Totu[i, pentru ca micu]ul s` poat` fi bine integrat social [i s` creasc` frumos, trebuie corelate tratamentul ortodontic de \ndreptare a anomaliei cu cel logopedic, pentru reeducarea vorbirii. RESPIR~ PE NAS! {tim cu to]ii c`, \n condi]ii normale, respira]ia se realizeaz` pe nas. Uneori, când facem un efort [i avem nevoie de o cantitate mai mare de aer, respir`m pe gur`. Alteori, avem >>>
SFAT SUPERBEBE »» Dac` bebelu[ul obi[nuie[te s` \[i sug` degetul, \l po]i dezv`]a de acest obicei cu ajutorul suzetei, care nu produce modific`ri atât de ample asupra maxilarelor. »» Totu[i, nu este recomandat ca micu]ul care a dep`[it vârsta de trei ani s` mai foloseasc` suzeta sau biberonul [i trebuie s` \nve]e s` bea lichidele din can`.
„De exemplu, \n anumite famili , se transmite din genera]ie \n genera]ie progna]ia mandibular`, o afec]iune \n care din]ii inferiori sunt situa]i mai \n fa]` decât cei superiori, deci ocluzia (mu[c`tura) are loc invers fa]` de normal.“ »» Rahitismul afecteaz` [i dezvoltarea oaselor maxilare. Mandibula se curbeaz` [i apare a[anumita ocluzie deschis`: din]ii din fa]` nu mai „calc`“ unul peste cel`lalt. Afec]iunea poate fi evitat` printr-o diet` corect`, expunere la soare [i administrare de vitamina D.
superbebe*
∏ 67
SUPLIMENT
ATEN}IE! »» Dezvoltarea oaselor maxilare [i felul \n care sunt alinia]i din]ii sunt interdependente, astfel \ncât orice tratament ortodontic, de \ndreptare, se adreseaz` \n egal` m`sur` ambelor componente.
pilul interpune limba \ntre arcade cu din]i[orii temporari deja erup]i, adic` dup` vârsta de doi ani [i jum`tatetrei. Dezechilibrele care se produc pot conduce la deform`ri ale maxilarelor sau modific`ri ale pozi]iei din]ilor. De cele mai multe ori, modul \n care copiii \nghit se poate educa. Exist` diverse aparate dentare special concepute pentru a \mpiedica limba s` ajung` \ntre din]ii din fa]` \n momentul când micu]ul \nghite.
nasul \nfundat sau chiar probleme mult mai grave, ca devia]ia de sept sau vegeta]iile adenoide (a[a-numi]ii „polipi“). Ei bine, sunt cazuri \n care, chiar [i dup` \ndep`rtarea obstacolului nazal, copilul continu` s` respire pe gur`. S-a format deja un reflex. Efectele negative variaz` \n func]ie de vârsta pe care o are copilul [i de durata men]inerii acestui obicei. Copiii care respir` pe gur` cap`t`, \n timp, tr`s`turi caracteristice: guri]a st` \ntredeschis`, maxilarul este \ngustat, iar bolta palatin` (cerul gurii) este foarte adânc`. Incisivii superiori sunt orienta]i spre anterior [i \i acoper` mult pe cei inferiori, iar \ntre cele dou` arcade dentare r`mâne un spa]iu \n care poate intra chiar [i limba sau buza inferioar`.
68 ∏
superbebe*
|n cazul \n care micu]ul t`u este deja obi[nuit s` respire pe gur`, nu dispera. Medicul ortodont va [ti cum s` „sting`“ aceste reflexe [i s` \l \nve]e s` respire pe nas, iar la vârste fragede, modific`rile osoase sunt reversibile. |NGHITE... |N SEC Iat` c` pân` [i felul \n care copilul t`u \nghite are impact asupra dezvolt`rii dento-maxilare. La nou-n`scut, limba p`trunde \ntre cele dou` arcade, deocamdat` lipsite de din]i[ori, de fiecare dat` când \nghite, tocmai pentru a crea un spa]iu \nchis. Odat` cu apari]ia din]ilor de lapte, limba \ncepe s` se „retrag`“, pentru c` \nchiderea este realizat` acum de din]i, care se ating \n momentul \nghi]irii. Ei bine, situa]ia nefireasc` este atunci când co-
ALTE OBICEIURI RELE Nu \n ultimul rând, diverse obiceiuri pe care copilul t`u le-a c`p`tat \n timp, iar tu le tolerezi, pot conduce la modific`ri ale oaselor maxilare [i pot „deranja“ alinierea din]ilor. Dac` bebelu[ul doarme cu capul r`sturnat pe spate, mandibula se poate deplasa \nspre posterior, iar dac` se sprijin` pe b`rbie, aceasta este \mpins` \n fa]`, \naintea maxilarului superior. Sugarii care adorm cu degetul mare \n guri]` au cerul gurii mai adânc, maxilarul \ngustat [i gura u[or \ntredeschis`. Pentru ca un astfel de obicei s` produc` modific`ri la nivelul oaselor maxilare, trebuie s` existe o predispozi]ie genetic` spre o astfel de afec]iune, frecven]a cu care se repet` s` fie mare, iar presiunea asupra osului s` fie semnificativ`. Iat` de ce este atât de simplu s` previi instalarea unei anomalii dento-maxilare. Dac` [tii c` tu sau un alt membru al familiei are probleme legate de alinierea din]ilor sau de forma oaselor maxilare [i vezi la micu]ul t`u unul dintre aceste semne sau obiceiuri, adreseaz`-te f`r` \ntârziere medicului dentist specialist \n ortodon]ie. Surprins` \ntr-un stadiu de \nceput [i la o vârst` fraged`, problema poate fi mult mai u[or rezolvat`.
s
cabinetul de tomatologie Dr. Ruxandra Moraru, medic primar stomatolog, {ef Lucr`ri drd., Facultatea de Medicin` Dentar` „Carol Davila“ Pagini realizate de Loredana Dumitra[cu
F~R~ CARII, F~R~ DURERE! Pentru ca micu]ul t`u s` nu aib` carii, trebuie s` ajut`m smal]ul dentar s` devin` mai rezistent prin administrarea de fluor.
|
N APARI}IA CARIILOR sunt imFLUORUL APLICAT plica]i o mul]ime de factori: miDIRECT PE DINTE crobii, mo[tenirea genetic`, aliSmal]ul dentar al din]i[orilor copiilor menta]ia, saliva cu factorii antibacte„capteaz`“ fluorul dac` acesta este rieni pe care \i con]ine [i igiena oral` aplicat pe ei. Cercet`rile recente au (frecven]a si corectitudinea periajudemonstrat c` o cre[tere moderat`, lui). Ne vom opri acum la fluor, un \ns` constant`, a cantit`]ii de fluor subiect extrem de discutat [i prea din saliv` are un efect foarte bun de pu]in cunoscut. reparare a defectelor produse prin |n structura smal]ului exist` demineralizare, al`turi de Metoda potrivit` fluor, \ns` nu suficient [i alte elemente precum calde aceea, de-a lungul timde fluorizare este ciul. A[adar, metodele prepului, a fost ad`ugat fie din ventive folosite cu prec`aleas` numai apa potabil`, sare sau lapte, dere azi sunt cl`tirile cu de c`tre medicul fie prin administrarea unor solu]ii fluorurate, utilizarea dentist. suplimente disponibile \n zilnic` a pastei de din]i cu farmacii. Siropurile [i tabletele cu fluor [i aplica]ii de geluri [i lacuri cu fluor au concentra]ii diferite [i numai fluor concentrate, direct pe dinte, \n medicul dentist poate prescrie doza cabinetul dentar. Metoda potrivit` de zilnic`. Acestea ac]ioneaz` \nainte fluorizare este aleas` numai de c`tre de erup]ia pe arcad`, \n perioada de medicul dentist, \n func]ie de riscul formare a dintelui \n interiorul osului pe care copila[ul \l are de a dezvolta [i trebuie administrate la copil \n\n viitor, carii. cepând cu vârsta de [ase luni, dar Nu sunt justificate utiliz`rile combinumai la recomandarea medicului nate de mai multe metode de fluodentist. rizare la acela[i copil.
70 ∏
superbebe*
ESTE FLUORUL TOXIC? Iat` o \ntrebare foarte frecvent`, justificat` \n special de articolele nedocumentate ap`rute \n pres`, care se bazau pe fenomenele de supraexpunere a copiilor, fie prin neglijen]`, fie necontrolat` de medic, la fluor, consumând cantit`]i foarte mari. {tim cu to]ii c` „ce e prea mult, stric`“. A[adar, revenind la discu]ia despre fluor, trebuie s` [tii c` dozele care pun \n pericol via]a sunt foarte greu de atins. Cantitatea zilnic` maxim admis` este de 0,1 mg F / kg
corp. Dac` \ns` micu]ul consum` zilnic, din diverse surse supraad`ugate accidental, pân` la 2 miligrame de fluor \n perioada de formare a din]ilor, poate dezvolta fluoroza, adic` din]ii s`i vor avea pete albicioase discrete. Consumul zilnic de peste 8 mg de fluor conduce la manifest`ri grave: smal]ul este aspru, fragil, colorat \n galben sau brun imediat dup` erup]ia din]ilor. Fluorizarea se face a[adar numai la recomandarea medicului dentist, \n doza [i prin metoda stabilit` de acesta.
|NTREBAREA LUNII Cum trebuie administrat fluorul la femeia \ns`cinat`? Recomand`m ca gravidele s` aib` o grij` deosebit` pentru igiena \ntregii guri, prin periaj corect de dou` ori pe zi, cel pu]in, cu perii adecvate fragilit`]ii gingiilor [i s` foloseasc` dup` fiecare mas` a]a dentar` fluorizat`, apa de gur` [i, bine\n]eles, pastele de din]i cu fluor, cu ajutorul c`rora va efectua un periaj corect, \nv`]at de la un medic stomatolog [i verificat de acesta.
BREFSUPLIMENT
SIGILAREA DIN}ILOR
Suprafa]a ocluzal`, cu care din]ii mu[c`, are un „relief“ destul de accentuat, cu [an]uri [i gropi]e \n care microbii se pot ad`posti \n voie.
Periu]a de din]i nu reu[e[te s` p`trund` \n adâncimea [an]urilor, \n special la m`selu]ele proasp`t erupte. Astfel, acestea devin vulnerabile la
atacul acizilor rezulta]i din fermentarea dulciurilor. Solu]ia este simpl`: se aplic` ni[te substan]e care vor realiza o pelicul` protectoare, astfel \ncât microbii s` nu mai p`trund` \n acele zone sensibile ale dintelui. Sigilarea se poate realiza [i la m`selele de lapte cu [an]uri adânci, imediat dup` ce au ap`rut pe arcad`, \ns` cea mai mare aten]ie este acordat`
primului dinte definitiv, molarul de [ase ani. Acesta este foarte vulnerabil la atacul microbilor \n primii doi ani dup` erup]ia sa. S-a observat c` sigilarea este cea mai eficient` metod` preventiv` \mpotriva cariilor ocluzale. Odat` realizat`, micu]ul trebuie v`zut de medic o dat` la [ase luni, pentru c` materialul se poate uza, situa]ie \n care sigilarea trebuie ref`cut`.
Fluorul este prezent \n mediul natural \n frunzele de ceai, algele marine, pe[tele oceanic sau orezul nedecorticat. Cea mai important` surs` de fluor r`mâne \ns` tot apa de b`ut. |n România, majoritatea surselor sunt s`race \n acest element, iar pe continentul european nu se practic` fluorizarea apei.
SEMNE
[i... griji
SAREA {I LAPTELE Fluorizarea s`rii de buc`t`rie \n Elve]ia ar putea fi o metod` eficient` de „\nt`rire“ a smal]ului dentar. Din p`cate, consumul de sare al sugarului [i al copilului mic este ne\nsemnat [i nu poate asigura un aport optim de fluor \n perioada de dezvoltare a majorit`]ii din]ilor. De aceea, \n Marea Britanie [i China, s-a realizat experimental, cu bune rezultate, fluorizarea laptelui, pâinii [i sucurilor consumate de copii.
SCRÂ{NE{TE DIN DIN}I? |n timpul somnului, micu]ul t`u scrâ[ne[te din din]i? Este cazul s` consul]i medicul dentist, pentru c` \nseamn` c` doi din]i opu[i intr` \n contact \naintea celorlal]i, o situa]ie \ntâlnit` la copiii mai m`ri[ori, care \ncep s` piard` din]ii de lapte, iar cei permanen]i sunt \n erup]ie. |n acela[i timp, trebuie c`utat` [i o cauz` psihologic`, stres sau sup`rare pe care cel mic le resimte.
VACCIN ANTICARIE Oamenii de [tiin]` au \ncercat s` realizeze un vaccin \mpotriva cariei dentare, dar f`r` foarte mare succes. Caria este o boal` produs` de un mare num`r de microbi [i favorizat` de mul]i factori, printre care structura smal]ului, alimenta]ia, astfel \ncât este extrem de dificil de creat un „panaceu“ \mpotriva ei.
MAI MULTI FACTORI FAVORIZAN}I Nu uita c` trebuie s` ai grij` de dieta micu]ului t`u, reducând num`rul de dulciuri [i frecven]a acestor gust`ri. |n plus, asigur`-te c` ai permanent \n vedere „sp`latul pe din]i“ de diminea]a [i seara [i vizitele la stomatolog, o dat` la [ase luni, pentru control, aplica]ii locale de fluor [i sigilarea din]i[orilor.
superbebe*
∏ 71