0-1 an
Am venit pe lume Rahitismul și vitamina D
O
rice individ are nevoie de vitamina D, cu atât mai mult un copil, al cărui organism este în plin proces de creştere şi dezvoltare. O vitamină necesară pentru constituirea sistemului osos. Natura-mamă a prevăzut şi acest aspect: pielea noastră conţine un element care, sub influenţa razelor ultraviolete, se transformă în vitamina D3. Dacă însă zilele însorite se lasă prea mult aşteptate, soarele fiind mai tot timpul acoperit de nori, este firesc să ne punem întrebarea: de unde îşi procură organismul micului omuleț necesarul de vitamina D?
ÎN MOD OBIŞNUIT Cel mai des întâlnit este rahitismul cauzat de deficitul de vitamina D, care are drept urmare tulburarea metabolismului fosfor-calcic. Problemele încep pe la 2-3 luni de viaţă, mai ales la copii slăbiţi, bolnăvicioși, la cei născuţi înainte de termen sau la cei hrăniţi arficial. Din cauza insuficienţei de vitamina D, asimilarea calciului în intestin este perturbată, aceasta depunându-se oase. Urmarea: subţierea şi înmuierea ţesutului osos, reducerea activităţii sistemului nervos şi a organelor interne. De obicei, acutizarea afecţiunii se observă mai ales toamna târziu, iarna şi primăvara tipuriu. Dacă se trec cu vederea primele indicii, la 5-6 luni afecţiunea se instaurează de-a binelea.
PRIMELE INDICII ALE RAHITISMULUI ➜ Modificarea comportamentului copilului: de-
FOTO: HUBERT BURDA MEDIEN
Vitamina D administrată zilnic ține rahitismul la distanță!
O afecţiune cauzată de deficitul de vitamina D cu care, din păcate, se confruntă frecvent unii sugari
vine temător, irascibil, capricios sau moleşit. ➜ Transpiraţii abundente – vizibile picături de sudoare pe faţă în timp ce suge, iar capul îi este mai tot timpul transpirat, mai ales la ceafă în timpul somnului, iar perna pe care doarme este în permanenţă umedă. În zona respectivă apar mâncărimi, iar copilul îşi freacă mereu capul de pernă, motiv pentru care îi cad firele de păr de pe ceafă. Dacă în această perioadă se fac analize biochimice de sânge, se poate observa reducerea cantităţii de fosfor şi creşterea activităţii fosfatazei.
DACĂ NU SE IAU MĂSURI... Dacă în faza incipientă nu se recurge la un tratament, copilul va suferi de slăbiciune musculară. Asemenea copii încep să se întoarcă de pe-o parte
„Nu“ hotărât rahitismului! 20 Ioana Visul Copiilor 4/2008
CLASIFICAREA RAHITISMULUI ➜ gradul I (slab) – pobisibile uşoare modificări ale sistemului nervos şi muscular. ➜ gradul II (dificultate medie) – observarea modificărilor în sistemul osos, muscular, nervos şi circulator, o oarecare perturbare a funcţiilor organelor interne, uşoara creştere a volumului ficatului şi pancreasului, anemie. ➜ gradul III (gravă) – perturbări serioase ale sistemului nervos central, osos şi muscular, a organelor interne. Frecvente complicaţii.
pe alta, să stea în şezut şi să înveţe să meargă mai târziu decât alţii. Burtica le creşte în volum, adesea suferă de constipaţii sau diaree. ➜Mai târziu se vor observa modificări ale sistemului osos. ➜ Ceafa devine plată.
loanei vertebrale, a picioarelor, la formarea piciorului plat şi să atragă tulburări ale formării corecte a osaturii bazinului, ceea ce ulterior, în cazul femeilor care au suferit în copilărie de forme acute de rahitism, să îngreuneze procesul naşterii. De aceea, este bine ca părinţii să consulte medicul la cel mai mic indiciu al posibilităţii ca puştiul lor să se confrunte cu rahitismul. Afecțiunea poate evolua vertiginos, caz în care se observă limpede acutizarea simptomelor. Faza acută se observă mai ales la copiii mai mari de 6-9 luni. Recidivele sunt însoţite de stări intermediare, mai uşoare vara şi mai supărătoare iarna. Dacă afecţiunea s-a instalat totuşi, este foarte important să nu fie trecută cu vederea. Altfel, urmările neplăcute (scolioza, deformarea cavităţii toracice, a bazinului, picioare strâmbe, predispoziţie crescută la a face carii dentare) pot persista pentru tot restul vieţii. Diagnosticul, pe lângă simptomele clinice, este susţinut şi de analize în ceea ce priveşte conţinutul de calciu, fosfor, fosfaţi alcalini, precum şi importantele rezultate ale unei investigaţii radiologice prin care se face diagnosticul diferențial.
Micuțului i se pot administra dozele profilactice de vitamina D în sezonul rece, în lunile cu „R“: din septembrie până în martie - aprilie ➜ Dimensiunile craniului se măresc. ➜ Apar protuberanţe frontale şi parietale, frun-
tea este bombată („frunte olimpiană“). ➜ Pot apărea porţiuni de osatură moale în zona parietală şi cervicală (în faza activă a rahitismului la vârsta de la 3 la 6 luni), iar oasele craniului se înfundă asemenea unei mingiuțe de ping-pong. ➜ Fontanela mare întârzie să se sutureze. ➜ Coastele din apropierea osului pieptului se îngroaşă (în faza activă a rahitismului la vârsta de la 6 la 9 luni), iar cartilajele costade devin proeminente, purtând numele de „mătănii costale“. ➜ Când copilul începe să meargă, se observă că picioruşele-i sunt strâmbe (în faza activă a rahitismului la vârsta de la 9 la 12 luni). Aceste deformări se numesc „genu varum“ sau picioare în paranteză și „genu valgum“ sau picioare in X. ➜ Cavitatea toracică arată de parcă ar fi presată din lateral. Se întâmplă adesea ca părinţii să nu acorde importanţă primelor indicii ale instaurării rahitismului la copilul lor sau să trateze cu superficialitate recomandările medicului. O asemenea atitudine poate conduce la o considerabilă deformare a co-
PROFILAXIA, ESENŢIALĂ! Bazele sănătăţii copilului constau în o alimentaţie raţională, respectarea unui program zilnic, care să cuprindă plimbări, masaj și gimnastică. În țara noastră, fiind o climă temperată, medicul pediatru prescrie administrarea profilactică de vitamina D începând de la naștere. Tratamentul se poate prelungi până la vârsta de 7 ani, pentru a preveni apariția rahitismului tardiv. Medicul neonatolog va instrui în maternitate mămica pentru a administra, în funcție de mai mulți factori, doza zilnică de vitamina D pe care o consideră necesară. Sunt luate în calcul vârsta micuțului, nivelul de dezvoltare, condițiile de mediu și tipul de alimentație. După vârsta de un an, doza se reevaluează de către medicul pediatru. Pe piață există siropuri cu vitamina D, acestea fiind potrivite pentru copiii cu vârsta sub un anișor. La copiii mai mari se pot administra tablete în doza recomandată de medic. În anumite situații, tratamentul „per os“ (înghițit) nu este eficient: fie mama nu respectă cu strictețe indicațiile medicului, fie micuțul are o afecțiune digestivă care împiedică absorbția produsului. În aceste ca-
zuri, vitamina D este administrată prin injecții la anumite intervale de timp, până când micuțul împlinește un an. ➜ Preparatele de vitamina D3 sunt mai eficiente decât cele de vitamina D2. De fapt, forma D2 este inactivă, primită prin alimentație, care se activează prin expunere la ultraviolte. Forma D3 se sintetizează în straturile profunde ale pielii, tot sub influența razelor solare. ➜ Copilului i se pot administra pe o lungă durată de timp doze profilactice, începând de toamna târziu şi până primăvara devreme, în lunile cu „R“: din septembrie și până în martie-aprilie. Dacă însă medicul i-a prescris o doză mai mare decât cea profilactică, întrebați-l dacă nu cumva ar fi de dorit să faceţi pauze de 5-7 zile după fiecare 3-4 săptămâni de administrare a preparatului. ➜ Dacă vă hrăniţi copilul cu formulă adaptată, nu înseamnă că nu-i puteţi da vitamina D. Doar că va trebui să respectaţi doza prescrisă de medic. Este foarte important să urmăriţi cu stricteţe respectarea tuturor recomandărilor în ceea ce priveşte administrarea de vitamina D! În nici un caz nu trebuie s-o faceţi fără a consulta medicul.
CURA HELIOMARINĂ Datorită rolului primordial al radiațiilor ultraviolete în activarea și formarea vitaminei D în piele, micuții trebuie să petreacă suficient timp în aer liber, la soare. Medicii recomandă părinților să meargă cu micuții la plajă cel puțin o lună pe an. Vârsta optimă pentru prima vacanță la mare este, în orice caz, dupa un an și jumătate. Acum,
Vara, la soare, acumulăm rezerve de sănătate!
Ioana Visul Copiilor 4/2008 21
0-1 an
Am venit pe lume Rahitismul și vitamina D
FOTO: HUNERT BURDA MEDIEN
copilul are un sistem imunitar mai puternic și poate face față unor eventuali microbi sau unor posibile greșeli de alimentație. În orice caz, expunerea la soare trebuie făcută gradual, iar copilul trebuie bine echipat cu șapcă și ochelari de soare pentru a nu face insolație. Orele în care avem voie cu piticul pe plajă sunt cele de dimineață (între 7 și 11) sau după-amiaza, după ora 17. Cremele de protecție solară special concepute pentru copiii sunt obligatorii! Doar respectând aceste ore cu soare mai puțin puternic și cu ajutorul cremelor cu ecran protector putem evita arsurile solare. Nu au voie la mare copiii care au avut în antecedente rujeolă, care suferă de alergii sau afecțiuni digestive. Dar pentru că vara este încă departe, trebuie să profităm de soarele cald al primăverii. Copilul trebuie îmbrăcat conform temperaturii aerului de afară, fără a exagera și fără a-l acoperi mai mult decât este necesar. Plimbările în natură, la munte sau chiar într-un parc din apropierea casei sunt o sursă de sănătate pentru copil. In orice caz, chiar și în anotimpul rece putem să profităm de razele timide ale soarelui, cu condiția ca micuțul să nu fie îmbrăcat mult prea gros.
Petreceți cât mai mult timp în natură, în parc sau la țară
22 Ioana Visul Copiilor 4/2008
TRATAMENTUL RAHITISMULUI În tratarea rahitismului se folosește vitamina D, care se prescrie individual, singură sau în combinaţie cu alte preparate. Durata tratamentului şi mărimea dozei le stabileşte medicul, în funcţie de gravitatea afecţiunii. Preparatele de vitamina D se administrează în timpul meselor din timpul zilei. Necesarul fiziologic de vitamina D ale unui copil sănătos şi născut la termen în primul an de viaţă oscilează în limitele a 400-500 ME/zi. Dacă micuţul este alăptat și ulterior are o alimentaţie echilibrată, corect diversificată și variată, atunci aportul de calciu este cel optim, iar vitamina D îl fixează în oase. Dacă alimentaţia nu aduce suficient calciu trebuie administrate suplimente alimentare. De asemenea, copiii născuţi prematur au nevoie de doze suplimentare de minerale, pe care le primesc prin siropurile procurate la indicaţia medicului din farmacii.
SUPRADOZAREA Excesul de vitamina D afectează sistemul cardiovascular, ficatul, rinichii şi aparatul gastro-intestinal. De obicei, aşa se întâmplă atunci când se administrează o doză de 200-1000 ori mai mare. Există însă şi copii care sunt extrem de sensibili la vitamina D. De aceea înainte de a începe tratamentul trebuie evaluat gradul de toleranţă a organismului copilului al respectivului preparat. Iată care sunt principalele simptome ale intoxicaţiei cu vitamina D: ➜ Pierderea poftei de mâncare şi a somnului ➜ Greţuri persistente ➜ Tulburări digestive, balonare ➜ Sete accentuată și poliurie ➜ Uscăciune a limbii ➜ Pielea îşi pierde din elasticitatea ➜ Constipaţia alternează cu diareea ➜ Pierdere vizibilă în greutate ➜ Stări subfebrile, posibile frisoane ➜ Respiraţie greoaie ➜ Ficatul şi pancreasul mărite ca volum ➜ Puls slab Pentru a-i îmbunătăţi starea în caz de intoxicaţie, trebuie pur şi simplu întreruptă administrarea de vitamina D.✿