Ipad si media digitala

iPad și media digitală

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Litere Departamentul de Românistică, Jurnalism, Știinţe ale comunicării şi Literatură comparată

Lucrare de diplomă

iPad și media digitală

Coordonator ştiinţific, Asist. univ. drd. Andrei Stipiuc Candidat, Lucian Rotaru

Iaşi 2012

Cuprins Argument ................................................................................................................................4 Capitolul 1: Noțiuni introductive 1.1. Conceptul de tabletă sau o scurtă istorie ..........................................................................5 1.2. iPad sau începutul erei post-PC .....................................................................................11 1.3. iOS sau sistemul mobil primar.......................................................................................19 1.4. iMedia sau industria publicistică după Steve Jobs.........................................................26 1.5. iOS vs. Android sau noul război al giganților ................................................................30 1.6. Newsstand sau raftul publicațiilor digitale ....................................................................38 Capitolul 2: Obiceiurile de consum media ale utilizatorilor de iPad 2.1. Tendințe în industria tabletelor ......................................................................................44 2.2. Ce spun utilizatorii din România (chestionar) ...............................................................48 Capitolul 3: Prezentarea unei aplicații pentru fiecare canal de media tradițional 3.1. Presa scrisă: Gândul.info* .............................................................................................53 3.2. Online: Mashable ...........................................................................................................57 3.3. TV: BBC NEWS ............................................................................................................60 3.4. Radio: TuneIn Radio ......................................................................................................64 3.5. Revistă digitală: Flipboard .............................................................................................68 Concluzii ..................................................................................................................................................... 73 Anexa I Chestionar .............................................................................................................................75 Bibliografie ................................................................................................................................................. 78

3

Argument Noile tehnologii schimbă felul în care interacționăm unii cu alții și creează platforme ce impun un alt obicei de consum mediatic. Am abordat în acestă lucrare tendințele de extindere a utilității dispozitivelor mobile în piața media, pornind de la serviciile companiei Apple și de la calculatorul tabletă lansat de aceasta în 2010.

Internetul și serviciile dezvoltate cu ajutorul acestuia împreună cu valul uriaș de gadget-uri, calculatoare și tehnologii din ultimele secole au venit ca o amenințare pentru mass-media tradiționale. Indiferent că este vorba despre presa scrisă, radio sau televiziune, acestea au fost nevoite să se adapteze noilor dipozitive, să-și modifice conținutul în concordanță cu ele și să-și regândească modelul de afacere pentru ca acesta să fie relevant și în acest nou mediu.

Tableta electronică a fost gândită și construită special pentru a răspunde nevoilor omului de a consuma conținut digital. iPad-ul este primul dispozitiv de acest fel ce a reușit să-și motiveze prezența pe piață și să garanteze o experiență diferită în comparație cu cea oferită de telefonul mobil „inteligent”, de calculatorul personal sau de laptop. Astfel, în primul capitol am analizat fenomenul pornind de la un scurt istoric și continuând cu prezentarea tabletei Apple, a sistemului de operare al acesteia și cu o comparație între două dintre sistemele existente pe piață, iOS și Android.

Capitolul se încheie cu o descriere a chioșcului virtual al celor de la Apple și a modului în care acesta a schimbat industria publicistică. În partea a doua voi ilustra fenomenul din perspectiva manifestării sale în spațiului american în încercarea de a crea o imagine de ansamblu și, pentru a studia situația actuală din România, voi prezenta și analiza informațiile aflate în urma aplicării unui chestionar. Pentru a ilustra felul în care mass-media tradiționale s-a adaptat la această platformă mobilă, în ultimul capitol voi descrie modul de funcționare și voi evidenția elementele specifice unor aplicații reprezentative pentru fiecare canal în parte.

4

Capitolul 1: Noțiuni introductive

1.1. Conceptul de tabletă sau o scurtă istorie O tabletă sau un calculator tabletă este un dispozitiv mobil, mai mare decât un telefon, ce dispune de un ecran sensibil la atingere (în engleză, touchscreen) ca principalul dispozitiv de introducere a datelor. Tabletele standard, denumite slate, afișează o tastatură virtuală pe ecran ori de câte ori este nevoie, însă permit și conectarea unei tastaturi fizice prin mufa USB sau wireless. „Termenul de tabletă face referire la un dispozitiv cu ecran de 5"-10.1", sensibil la atingere, cu baterie integrată şi fără tastatură. Tabletele sunt dotate cu procesoare ARM, cu consum redus şi create special pentru dispozitive mobile. Sistemul de operare este preluat de la smartphone-uri sau derivat dintr-unul disponibil pe această piaţă. Din punct de vedere al aspectului, tabletele sunt construite în jurul ecranului, sunt subţiri şi au minimul necesar de butoane. ”1 Constituirea unei reale piețe a tabletelor a început în aprilie 2010, atunci când compania Apple a lansat primul iPad, dispozitiv ce este lider și la momentul actual.

Asta în condițiile în care ideea de a crea un calculator – tabletă pentru consum de masă a existat încă din anii ’70, când începeau să apară în magazine primele calculatoare personale (în engleză, Personal computer – PC).

„Orice nouă tehnologie este o mutaţie biologică şi evolutivă care deschide noi căi de percepţie şi noi sfere de acţiune umanităţii.”

Marshall McLuhan În 1963, Ivan Sutherland a susţinut la Institutul de Tehnologie de la Massachusetts (în engleză, Massachusetts Institute of Technology, prescurtat MIT) teza de 1

.http://www.go4it.ro/laptopuri/tablete-manualul-incepatorului-8273089/, 24.06.2012 5

accesat

la

doctorat intitulată „Masă de trasare” (în engleză, Sketchpad), „un sistem de desenare de linii în timp real, care permitea utilizatorului să interacționeze direct cu ecranul calculatorului prin intermediul unui «creion luminos»”2. Teza respectiva a reprezentat punctul de plecare al graficii pe calculator, dar a adus în discuție și un nou mod de introducere a datelor, care a generat ulterior conceptul actual de tabletă. În anii ’60 au apărut Styalator și RAND, considerate a fi primele tablete, deşi aceste erau construite dintr-un monitor de mari dimensiuni și o placă electronică pe care se lucra cu un creion specializat. De ideea de tabletă în forma populară astăzi s-a apropiat mai mult Alan Kay în 1968, atunci când a proiectat Dynabook, un gadget educațional pentru copii. Plecând de la conceptul „Un computer personal pentru copii de toate vârstele” (în engleză „A Personal Computer For Children Of All Ages”), Kay îşi propunea să promoveze, prin acest dispozitiv, media digitală în rândul copiilor. Dynabook a rămas însă în fază de proiect, iar conceptul lui Kay s-a transformat, în 2005, în „Un laptop pentru fiecare copil”, odată cu apariţia şi popularizarea acestui nou gadget portabil.

Figura 1 – Schița dispozitivului Dynabook

Au urmat numeroase încercări de a realiza o tableta ce ar putea fi atractivă pentru consumatori, însă nu s-a reușit crearea unui astfel de dispozitiv. Publicul era atras de PC-uri, care, de la an la an, prindeau tot mai mult teren și erau din ce în ce mai performante. În plus, când venea vorba de realizarea unei tablete, se pleca de la 2

Nicholas Negroponte, Era Digitală, Editura All, București, 1999, p.97

6

ideea greșită că aceasta trebuie să înlocuiască un PC, deci să facă tot ce poate face și acesta. Laptopurile au fost o alternativa portabilă mult mai convenabilă în acest sens, în vreme ce tabletele erau menite să aducă ceva nou, să modifice anumite obiceiuri de consum media și nu neapărat să sprijine generarea de conținut. Cei de la Apple au venit în 2010 cu un nou mod de a privi tabletele electronice și au impus un altfel de consum media, oferind cumpărătorilor un nou gadget de care nici nu știau că au nevoie.

Astfel, amintim următoarele dispozitive dintr-un posibil lanț al evoluției: GriDPad (1989), Apple Newton (1989, unii spun că acesta ar fi precursorul unui alt tip de calculator denumit PDA, prescurtarea de la Personal Digital Assistant – în română, asistent personal digital), PenPoint (1992), Zenith CruisePad (1995), Palm Pilot (1997, un PDA de succes în anii ’90), Fujitsu Stylistic 2300 (1998), Windows XP Tablet Edition (2001), Compaq Tablet (2001), Microsoft Smart Display (2002), Motion Computing LS800 (2005), Axiotron ModBook (2007). 3 4

„Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este aceea de a-l inventa.”

Alan Kay5 În cartea „Era Digitală”, publicată în ianuarie 1995 în Statele Unite ale Americii, Nicholas Negroponte scria că degetul ar fi un „dispozitiv” perfect de introducere a datelor și că e uimitor că PC-urile de la acea vreme nu au reușit să facă legătura între degetul utilizatorului și ecranul calculatorului (dacă ne gândim mai bine, nici PC-urile de astăzi nu fac această legătură, poate doar unele laptopuri). La momentul respectiv se invocau următoarele argumente: „degetul acoperă ce indici în momentul în care indici (corect, dar asta se întâmplă cu hârtia și creionul și nu a fost o piedică în calea obiceiului de a scrie de mână și de a folosi un deget pentru identificarea unei 3

\http://www.ign.com/articles/2010/04/01/the-history-of-the-tablet-pc, accesat la 24.06.2012 4 .http://www.huffingtonpost.com/2010/04/15/history-tablet-pc-photos_n_538806.html, accesat la 24.06.2012 5 Alan Curtis Kay este un informatician american, cunoscut pentru munca sa din domeniul proiectării interfețelor grafice pe bază de ferestre de la compania Xerox PARC. 7

entități pe o hârtie tipărită.)”, „degetul are o rezoluție mică (fals. O fi el bondoc, dar are o rezoluție de primă clasă. Mai este nevoie numai de o a doua etapă, după atingerea unei suprafețe, în care rotiți degetul cu grijă și poziționați un cursor cu o mare acuratețe)” și „degetul murdărește ecranul (dar îl și curăț! O modalitate de a ne gândi la ecrane sensibile la atingere este aceea că se vor afla într-o stare stabilă de murdărie mai mult sau mai puțin vizibilă, unde mâinile curate curăță și cele murdare murdăresc)”. 6 De fapt, Negroponte era de părere că „motivul real pentru care nu se folosesc degetele (n.a.: ca instrument de introducere a datelor) este acela că încă n-am reușit să dezvoltăm acea tehnologie care să poată simți apropierea imediată a degetului, ca atunci când degetul este aproape de ecran, dar nu îl atinge. Cu numai două stări, atingere sau non-atingere, multe aplicații sunt, în cel mai bun caz, stângace”. 7 Într-un final, s-a reușit crearea unui sistem de navigare plăcut fără a fi nevoie de a implementa o astfel de tehnologie.

Până la apariția calculatoarelor tabletă, în cărțile despre Internet şi cele despre mass-media din anii ’90 s-a anticipat un astfel de dispozitiv, în strânsă legătură cu „ziarul viitorului”. Varianta lui Negroponte era însă nerealistă şi chiar imposibil de realizat pînă în 2012. El își imaginează că ultimul pas din producerea unui ziar nu va avea loc in tipografie, iar biții vor ajunge la cititor chiar sub formă de biți, acesta având libertatea de a-l printa sau a-l citi direct pe un dispozitiv cu „un afișaj perfect flexibil, gros de o sutime de inch (cam 0.25 mm), cu toate culorile posibile, cu o rezoluție imensă, de format mare și adiacvatic pe deasupra, care, printr-o pură coincidență, arată exact ca o foaie de hârtie și mai și miroase ca o foaie de hârtie, dacă asta vă încântă cu ceva”.8

„Istoria arată că o dată ce consumatorii percep o nouă tehnologie ca utilă și accesibilă ca preț, adoptarea ei pe scară largă poate avea loc extrem de rapid.”

Roger Fidler

6

Nicholas Negroponte, Era Digitală, Editura All, București, 1999, p.124 loc. cit.

8 loc. cit, p.56 7

8

În 1997, Roger Fidler creează, în volumul „Mediamorphosis”, un scenariu al consumului media pentru anul 2010, denumit „Lectorul de documente digital mobil”, în care imaginează „o femeie de carieră, singură, ce călătorește frecvent folosește un teleputer, numit tabletă, pentru a citi și a interacționa cu ediții electronice ale ziarelor, dar și cu alte documente”.9 Varianta lui Fidler proiectează, aprioric, conceptul într-o formă mai puţin utopică decât cea a lui Negroponte: „tableta este cam de forma și dimensiunile unei reviste tipărite obișnuite și cîntărește aproximativ o jumătate de kilogram. I se poate atașa o tastatură, dar cel mai mult ea interacționează cu tableta atingînd sau scriind pe ecranul tactil. Cu un stilou electronic ea poate sublinia anumite lucruri, adăuga note și face un rebus, dar și localiza rapid anumite informații. Dacă dorește, ea mai poate interacționa cu tableta și prin intermediul unei selecții de comenzi vocale”. 10 În mai 2012, publicația MIT Technology Review compară felul în care principalele tehnologii au fost adoptate de către consumatori11, de la telefonul fix și televizor la telefonul mobil și tabletă. Până nu demult, dispozitivul care a ajuns cunoscut publicului larg în timpul cel mai scurt a fost telefonul mobil, ajungând să fie răspândit de la 5% la 50% dintre consumatorii din Statele Unite ale Americii în doar 7 ani (telefonul fix a făcut acest progres în 45 de ani).12 Publicația respectivă preconizează că telefonul mobil va fi detronat de către tabletă, care în doar 2 ani de la apariţie a ajuns deja la 13%. După publicarea acestei analize, unele voci s-au adunat pentru a veni cu contraargumente, spunând că nu este corectă asocierea începutului erei tabletelor cu lansarea iPad-ului din aprilie 2010, iar punctul de plecare ar trebui considerat anul 1989, când a apărut pe piață GridPad-ul. Însă e prea devreme pentru astfel de analize, dacă ne gândim că este vorba de un fenomen „tânăr” şi pornim de la ideea că primele etape vor fi irelevante în fazele următoare ale evoluţiei dispozitivului, cea de maturitate și cea de saturație.

Un lucru este sigur, „publicațiile digitale elaborate pentru tablete portabile ar putea duce la o nouă Renaștere în comunicarea tipografică și vizuală, în loc să arunce 9

Roger Fidler, Mediamorphosis – Să înțelegem media, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2004, p.149 10 loc. cit., p.194 11 http://www.technologyreview.com/business/40321/, accesat la 24.06.2012 12 .http://www.cultofmac.com/165964/touch-tablet-on-track-to-be-fastest-spreadingtechnology-in-history/, accesat la 24.06.2012 9

la coșul de gunoi al istoriei peste 500 de ani de cunoaștere în domeniul tipăririi și publicării”. 13 Fidler este de părere că „ziarele, revistele și cărțile vor fuziona cuvântul scris și imaginile fixe cu clipuri video și audio, în formate estetice și plăcute”14, etapă considerată a fi a treia mare mediamorfoză.

13

Roger Fidler, Mediamorphosis – Să înțelegem media, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2004, p.207 14 loc. cit.

10

1.2. iPad sau începutul erei post-PC Timothy D. Cook, cel care a preluat de la Steve Jobs funcția de șef executiv al companiei Apple după moartea acestuia, prezicea în luna martie 2012 că suntem foarte aproape de ziua în care tabletele vor depăși numărul de PC-uri vândute. Când a fost lansat primul iPad a fost creată o nouă piață și o explozie a vânzărilor, chiar dacă în 2010 s-au vândut 20 de calculatoare la fiecare tabletă, iar în 2011 tabletele au câștigat și mai mult teren, raportul fiind de 7 PC-uri la o tabletă. 15 Prima generație de iPad a putut fi achiziționată în Statele Unite ale Americii începând cu data de 3 aprilie 2010, deși cei interesați au depus precomenzi încă de pe 12 martie. În ziua lansării au fost vândute 300.000 de exemplare, iar până la sfârșitul anului, aproximativ 15 milioane de iPad-uri fuseseră cumpărate peste tot în lume, reprezentând puțin peste 80% din cota de piața a tabletelor. 16 În 2002 compania Microsoft a pus în circulaţie un sistem de operare pentru tablete cu care inginerii acestuia se lăudau ori de câte ori aveau ocazia. În acest an, au fost lansate mai multe tablete de către diferiți producători, însă niciuna nu a reușit să aducă ceva de care consumatorul avea nevoie. Steve Jobs, unul din fondatorii Apple Inc., cel care a adus în fața publicului multe din produsele revoluționare ale companiei de-a lungul anilor (iPod-ului, iPhone-ului, iPad-ului și altele), s-a arătat iritat de atitudinea celor de la Microsoft și era nerăbdător să prezinte lumii cum ar trebui să arate o tabletă, încă de la început fiind exclusă ideea de a folosi un creion (în engleză, stylus). Fiind impresionat de tehnologia prin atingere multiplă (în engleză, multi-touch – acele sisteme ce pot fi controlate prin atingere cu toată palma sau cu mai multe degete simultan) dezvoltată în laboratoarele Apple, Jobs a dorit mai întâi să se folosească de aceasta pentru a intra pe piața în creștere a smartphoneurilor, lansând in 2007 prima generație de iPhone.

Ideea de a crea iPad-ul a venit înainte de nașterea iPhone-ului și a ajutat la definitivarea acestuia. Mai mult, în biografia autorizată a lui Steve Jobs, scrisă de Wal-

15

.http://www.nytimes.com/2012/03/06/technology/as-new-ipad-debut-nears-somesee-decline-of-pcs.html?_r=1, accesat la 24.06. 2012 16 http://www.youtube.com/watch?v=osGG9W5VVlI, accesat la 24.06. 2012 11

ter Isaacson și publicată în 2011, se face referire la un brevet de invenție cu numărul D504889, pe care Apple l-a depus în martie 2004 și care a fost aprobat 14 luni mai târziu. Brevetul cuprindea „desene cu o tabletă electronică dreptunghiulară cu margini rotunjite, care arăta la fel ca iPad-ul de mai târziu, precum și o imagine cu un om care ținea cu lejeritate în mână stângă acest dispozitiv, în timp ce-și folosea degetul arătător al mâinii dreapte pentru a atinge ecranul”. 17

Figura 2 – Brevetul D504889 din 2004

Proiectul tabletei a prins din nou viață în 2007, atunci când Steve Jobs se gândea la crearea unui calculator portabil la un preț mai mic. Jonathan „Jony” Ive, designer-șef la Apple, devenit partener și confident al lui Jobs, este cel care a venit cu ideea de a înlătura tastatura fizică și de-a o încorpora în ecran prin utilizarea unei interfețe multi-touch.18

„A fost ușor să explic ce este un iPod – o mie de cântece în buzunar, dar era complicat să explic ce este un iPad. Nu am vrut să-l prezentăm drept calculator și nici atât de simplu ca un televizor drăguț.”

Steve Jobs

17 18

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 552 loc. cit.

12

Pe 27 ianuarie 2010, iPad-ul a fost prezentat de către Steve Jobs în cadrul unei conferințe ce a avut loc la San Francisco. Ținând în mână acest dispozitiv, Jobs descria tableta ca fiind „un produs revoluționar cu adevărat magic. Acest dispozitiv face ceva extraordinar, oferă cea mai bună experiență de navigare a Internetului, una deosebită. Este mult mai bun decât un laptop sau un smartphone”.

19

În acea lună,

Jobs a apărut pe coperta publicației The Economist într-o robă albastră, cu o aureolă, ținând în mână așa numita „tabletă Iisus” (în engleză, Jesus Tablet). Ziarul financiar The Wall Street Journal a avut o abordare asemănătoare a subiectului, scriind că „ultima dată când s-a adunat atât de mult entuziasm în jurul unor tablete, au existat niște porunci sculptate pe acestea”. 20 Cu toate acestea, iniţial, publicul a reacționat împotriva noului dispozitiv prezentat de cei de la Apple. În seara de după conferință, adresa de e-mail a lui Steve Jobs a fost copleșită, după spusele acestuia, de aproximativ 800 de plângeri ale fanilor și, în spiritul caracteristic de a mai da câte un e-mail răutăcios a simțit nevoia și atunci să le răspundă unora. Au existat mai multe cazuri care au ajuns în atenția publicului. De exemplu, în septembrie 2008, o studentă de la jurnalism a dat un e-mail pentru a cere anumite informații de la departamentul de relaţii cu publicul și a primit următorul răspuns semnat de către Steve Jobs: „Te rog să ne lași în pace. Scopul nostru nu este să te ajutăm pe tine să iei o nota mare. Scuze”.

Editorii blogului de tehnologie „Gizmodo” au făcut, în perioada lansării, o listă cu lucruri care ar putea duce la eșecul iPad-ului. Printre acestea ei amintesc dimensiunile dispozitivului, considerat a fi mult prea mare, faptul că nu avea încorporată o cameră foto (doar prima generația nu a avut această caracteristică), tastatura tactilă, lipsa mufei USB și multe altele printre care chiar și numele acestei tablete.21 Într-un final, multe dintre aceste dezavantaje s-au dovedit a fi chiar punctele forte ale tabletei.

După 2 ani și trei generații de iPad-uri, succesul acestui dispozitiv a arătat că utilizatorii doreau un gadget ușor de folosit, care să facă experiența de a naviga pe 19

.Marcia Amidon Lusted, Apple: The Company and Its Visionary Founder, Steve Jobs, 2012, p. 7 20 .http://online.wsj.com/article/SB10001424052748703510304574626213985068436 .html, accesat la 24.06. 2012 21 .http://gizmodo.com/5458382/8-things-that-suck-about-the-ipad, accesat la 24.06.

2012 13

Internet mult mai plăcută, și, de asemenea, că PC-urile de astăzi sunt mult prea puternice pentru nevoile de consum ale utilizatorilor de rând. De altfel, scopul originar al iPad-ului a fost de a apela la aceste nevoi. Astfel, iPad-ul a impus un nou model de a consuma conținutul digital, fiind folosit pentru „a cumpăra conținut video, filme și muzică, pentru a schimba poze între useri sau pentru a se relaxa cu un joc. Posesorii de iPad cumpără cărți digitale (în engleză, e-books), reviste și ziare pe care le citesc prin intermediul aplicațiilor (în engleză, apps) instalate din magazinul online deținut de Apple, App Store”.22 Majoritatea producătorilor de calculatoare merg pe ideea de productivitate atunci când vor să-și vândă produsele, însă Steve Jobs a avut o perspectivă complet diferită cu privire la modul în care lumea ar trebui să folosească iPad-ul. S-a mers pe o alte principii fundamentale: distracție și informație. Astăzi există foarte multe aplicații ce ajută la îndeplinirea unor sarcini importante, dar Steve Jobs nu a vrut ca iPadul să înlocuiască activitățile pentru care PC-urile au fost special create. „Lumea a văzut în iPad un dispozitv pasiv pentru consumul diferitelor produse media”.23 Pe scurt, iPad-ul a reușit să împartă piața tehnologiilor în două categorii ce nu au fost identificate până acum: cele dedicate consumului și divertismentului și cele ce țin de „productivitate”. „Cu lansarea iPad-ului Steve Jobs nu a creat doar un nou gadget, ci a schimbat modul tuturor de a defini felul în care folosim tehnologia”.24 Numele Apple Computer (astăzi Apple) „nu prea are sens. Prin urmare, mintea este obligată să stăruie asupra lui. Merele și computerele nu au prea multe în comun.

Așă că ne-a ajutat să sporim vizibilitatea bradului”.

Mike Markkula25 Dacă la început publicul era sceptic privind numele de „iPad”, în aprilie 2012, într-un articol al agenției Associated Press preluat de mai multe publicații online, se 22

http://digitaljournal.com/article/317296#ixzz1ukZbhzUd, accesat la 24.06. 2012 loc. cit.

24 http://digitaljournal.com/article/317296#ixzz1ukZbhzUd, accesat la 24.06. 2012 25 Mike Markkula a fost „primul investitor și președinte important al companiei Apple, care a reprezentat pentru Jobs o figură paternă” (Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012).

23

14

spune că ideea generală de tabletă se asociază cu cea de iPad, acesta fiind produsul care a dat naștere acestei categorii și, pentru o bucată de timp, a fost și singurul model viabil de pe piață. De obicei, companiile fac orice pentru ca un produs de-al lor să definească o întreagă categorie, însă acest lucru poate fi atât ceva bun, cât și ceva rău pentru o companie ca Apple. 26 Apple se bucură deja de un astfel de succes încă din 2001, atunci când a lansat iPod-ul, denumire ce încă este asociată în cultura americană și nu numai cu orice mp3 player sau dispozitiv digital pentru ascultarea muzicii. Acestă generalizare a adus companiei un imens avantaj de-a lungul anilor și se pare că iPad-ul se află pe aceași cale. În 2012, iPad-ul încă este lider de piață și, împreuna cu tableta celor de la Amazon, Kindle Fire, și a celor de la Samsung, Galaxy Tab, deține aproape întreaga categorie. Potrivit cercetărilor firmei Gartner, în 2011 au fost vândute 63.6 milioane de tablete, iar 73% dintre acestea au fost iPad-uri.27 Apple a declarat că în al doilea trimestru fiscal al anului 2012, din 1 ianuarie până pe 31 martie, au fost vândute deja aproximativ 12 milioane de tablete iPad, dar se așteaptă la un al treilea trimestru și mai bun, având în vedere că ultimul iPad a fost lansat pe 7 martie.28 Atunci când o companie lansează un produs sau un serviciu care duce la dispariția altora deținute de aceași firmă, se spune că aceasta s-a autocanibalizat. Una dintre regulile pe care Steve Jobs le aplica în afaceri era îndepărtarea fricii de autocanibalizare, el spunând că „dacă nu te autocanibalizezi, o va face altcineva”.

Astfel, iPhone-ul a avut încă de la primul model toate funcțiile iPod-ului, chiar dacă acest lucru garanta o scădere a vânzărilor de mp3 playere Apple. La fel s-a întâmplat și cu iPad-ul care a influențat vânzările de laptopuri Apple.29 „Aici nu era vorba despre viteza procesorului sau despre memorie.

Era vorba despre creativitate.”

26

.http://www.huffingtonpost.com/2012/04/07/brand-name-generic-apple-ipadtablet_n_1409695.html, accesat la 24.06. 2012 27 .http://www.huffingtonpost.com/2012/04/07/brand-name-generic-apple-ipadtablet_n_1409695.html, accesat la 24.06. 2012 28 .http://www.apple.com/pr/library/2012/04/24Apple-Reports-Second-QuarterResults.html, accesat la 24.06. 2012 29 Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 468 15

Steve Jobs.

Din punct de vedere al designului, nu sunt diferențe prea mari între cele trei generații ale iPad-ului, aspectul rămânând același până în acest moment. Dimensiunile celor trei dispozitive variază foarte puțin, vizibilă fiind doar tendința de a-l face

Figura 3 – Cele trei dimensiuni ale iPad-ului

din ce în ce mai subțire și mai ușor (prima generație: 243 mm înălțime, 190 mm lățime, 13 mm grosime; a doua generație, iPad 2: 241 mm înălțime, 186 mm lățime, 8,6 mm grosime; a treia generație: 241 mm înălțime, 186 mm lățime, 9,6 mm grosime).

Cu toate acestea, cele trei iPad-uri se diferenţiază prin caracteristici specifice mai mult sau mai puţin subtile. De exemplu, dispozitivele din prima generație nu dispun de o cameră foto, iar ecranul ultimului iPad apărut are o rezoluție de 2048 x 1536 de pixeli, așa-numitul Retina Display (primele doua modele au rezoluția de 1024 x 768 de pixeli). Pentru noul iPad, „Apple a înghesuit în ecran 3,1 milioane de pixeli, de patru ori mai mult ca la iPad 2 şi cu un milion în plus faţă de televizoarele HD. Pentru că pixelii sunt imposibil de distins cu ochiul liber, imaginile cu rezoluţie bună au o claritate extraordinară, iar textul pare că ţi se lipeşte de retină”.30 Dimensiunea ecranului a fost păstrată aceași la toate generațiile, 9.7 inci, 250 mm.

30

.http://theindustry.ro/digital/2012/05/la-apple-pana-si-coada-e-cool/, 24.06. 2012 16

accesat

la

Dacă designul a rămas același, partea de hardware a primit upgrade-uri importante cu fiecare nou dispozitiv. La capitolul memorie RAM (memorie cu acces aleator), aceste îmbunătățiri sunt evidente (prima generație: 256 MB DDR RAM; a doua generație: 512 MB DDR2 RAM; a treia generație: 1 GB DDR2 RAM). Deși aparent procesorul a rămas la fel, de 1GHz, fiecare generație de iPad a venit cu un nou procesor, îmbunătățit și mult mai rapid. Apple A4, Apple A5, Apple A5X sunt procesoarele create de Samsung pentru cele trei generații de iPad. A5X este procesorul ce vine cu ultima generație de iPad și are memoria cache (memoria procesorului, unde sunt stocate temporar datele folosite recent) de două ori mai mare decât cea a procesorului A4, cel folosit pentru prima generație. „Fiindcă procesorul noului iPad este mai rapid şi timpul de download mai redus, cei care îl deţin se vor aştepta la nişte prezentări mai bogate din punct de vedere vizual şi vor dori să aibă mai multe opţiuni interactive pe publicaţiile pe care le cumpără.

Replici pe ecran ale ziarelor tipărite şi care sînt realizate după template-uri standard nu au şanse să atragă abonaţi şi publicitari care să plătească.”

Roger Fidler Toate generațiile de iPad au apărut cu trei modele de capacitate de stocare (de 16GB, de 32GB și de 64GB) și fără posibilitatea de a adăuga un card extern de memorie, compania Apple fiind cunoscută pentru sistemul inchis impus de Steve Jobs încă de la început. Cu toate acestea, „produsele sale sunt atât de calitative datorită gândirii sale geniale și autonome și a pasiunii sale țâfnoase pentru perfecțiune”, dar și pentru că Apple „controlează ce funcționează pe acestea, cum funcționează și cum produc bani”.31 Într-un articol pentru blogul „Boing Boing”, intitulat „De ce nu voi cumpăra un iPad”, autorul Cory Doctorow scrie că „designul reflectă multă grijă și inteligență, dar sugerează și un dispreț evident pentru posesor. A cumpăra un iPad copiilor nu îi ajută să ajungă la concluzia că pot descompune și reasambla lumea; este un mod de a

31

Jarvis, Jeff, Ce ar face Google?, Editura Publica, București, 2010, p. 327 17

le spune că schimbarea bateriilor este ceva ce trebuie lăsat pe seama profesioniștilor”.32 Jobs este de părere că această abordare integrată denotă corectitudine: „facem acest lucruri nu pentru că suntem obsedați de control, ci le facem pentru că vrem să creăm produse grozave, pentru că ne pasă de experiența oferită, nu să promovăm ce fac de alții”. În plus, el consideră că le face oamenilor un serviciu și de aceea el este de părere că aceștia „fac ce știu ei mai bine și vor ca noi să facem ce știm noi mai bine. Oamenii sunt ocupați; au altceva mai bun de făcut decât să se gândească la modul în care își pot integra calculatoarele și aparatele”.33

32 33

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 622 Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 622 18

1.3. iOS sau sistemul mobil primar iOS desemnează sistemul de operare al companiei americane Apple pentru dispozitivele mobile deținute de către aceasta. Sistemul de operare a fost lansat inițial pentru iPhone și iPod Touch în 2007, dar a fost extins și pentru iPad și Apple TV (un receptor de media digitală ce se conectează la televizor), odată cu apariția acestora. „iOS este un sistem de operare de tip Unix, care încă de la prima sa versiune a conținut multe elemente din Mac OS X, sistemul de operare al celor de la Apple pentru calculoarele Macintosh. Funcționalitatea iOS poate fi întregită de către utilizator prin procurarea de aplicații suplimentare specializate din prăvălia online App Store”.34

Figura 4 – Captură iOS, ecran principal (în engleză, home screen)

Sistemul de operare este o componentă virtuală necesară unui dispozitiv computerizat și reprezintă un produs de tip software care gestionează resursele acestuia.

Fie că este vorba de un calculator personal, un laptop, un telefon mobil sau o tabletă, sistemul de operare joacă și un rol de legătură, acesta fiind interfața dintre utilizator și dispozitiviul respectiv. Modul în care un sistem de operare se pliază pe nevoile de 34

http://www.dexblog.ro/despre/ios/, accesat la 24.06. 2012 19

consum, precum și nivelul de practicabilitate al acestuia sau ușurința cu care poate fi folosit, sunt doar câteva elemente ce diferențiază sistemele de operare bune de restul.

De multe ori consumatorul alege un anumit dispozitiv pentru sistemul de operare de calitate cu care vine acesta și nu pentru performanțele hardware. Acesta este și unul din motivele pentru care produsele Apple sunt atât de apreciate și de bine vândute, acestea au fost însoțite mereu de sisteme de operare frumos construite, dar și practice. De exemplu, atunci când apare un nou iPhone, acesta nu este prevăzut cu cel mai tare procesor pentru telefoanele mobile sau cu cel mai mare ecran, din punct de vedere hardware existe altele mult mai performante. Cu toate acestea, iPhone-ul vinde cel mai bine, iar mulți utilizatori spun că aleg acest smartphone pentru sistemul de operare și pentru felul în care Apple are grijă de experiența clientului.

Producătorii de telefoane mobile și de tablete trebuie să înțeleagă noii paramentrii impuși de era mobilă. „Astăzi avem nevoie de sisteme ce necesită mai puțină tastare, mai puține butoane, acțiuni ușoare de «alunecare» (în engleză, slide) și de «ciupire» (în engleză, pitch) ale ecranului, navigare pe Internet ce integrează mișcarea pe verticală și pe orizontală, imagini mai mari și mai puține amestecuri de date ce duc la fragmentarea experienței utilizatorului”.35 Era web 2.0 se apropie de sfârșit, oamenii astăzi petrec mai mult timp în aplicații mobile decât petrec pe Internet. Piața dispozitivelor mobile a atins cote de neimaginat, din 2007 și până la începutul lui 2012 au fost activate în jur de 500 de milioane de smartphone-uri și tablete ce rulează sistemele iOS și Android. Una din cele mai importante companii din lume ce analizează aplicațiile mobile, Flurry, este de părere că acest număr va ajunge la 1 miliard până la sfărșitul anului. Având în vedere că în perioada 1981 și 2000 au fost vândute 800 milioane de PC-uri, rata de adopție a dispozitivelor iOS și Android este de patru ori mai mare.36 Încă de la apariția sistemului iOS, platforma multimedia pentru site-uri a companiei Adobe, Flash, nu a rulat pe dispozitivele celor de la Apple. Steve Jobs spunea ca Flash nu va rula niciodată pe iPod Touch, iPhone sau iPad. În biografia oficială, el era citat declarând că „Flash este o realizare tehnologică de tip spaghetti, 35

.http://pandodaily.com/2012/04/27/web-2-0-is-over-all-hail-the-age-of-mobile/, accesat la 24.06. 2012 36 .http://blog.flurry.com/bid/80241/Mobile-App-Usage-Further-Dominates-WebSpurred-by-Facebook, accesat la 24.06. 2012 20

cu o performanță jalnică și cu probleme de securitate foarte mari”.37 De asemenea, el a interzis și aplicațiile care compilau codul Flash pentru a-l face compatibil cu iOS. „A accepta ca Flash să fie modificat pentru a funcționa pe diferite platforme ar însemna ca lucrurile să fie reduse la cel mai jalnic numitor comun. Noi depunem eforturi considerabile pentru a ne perfecționa platforma, iar programatorul nu are niciun avantaj dacă Adobe lucrează numai cu funcții pe care le are orice platformă.

Așa că am spus că ne dorim ca programatorii să profite de caracteristicile noastre superioare, astfel încât aplicațiile lor să meargă mai bine pe platformele noastre decât o fac pe altele”, spunea Jobs.38

„Apple te bagă în țarcul lor și te ține acolo, dar există anumite avantaje aici. Îmi plac sistemele deschise pentru că sunt hacker, dar cei mai mulți dintre oameni își doresc lucruri care sunt ușor de folosit. Geniul lui Steve Jobs constă în aceea că știe să facă lucruri simple, iar aceasta presupune, uneori, un control total.”

Steve Wozniak Pe lânga toate aceste argumente, a existat și un motiv personal. În 1985 Apple a investit în Adobe și împreună au declanșat revoluția tehnoredactării computerizate. În 1999 Steve Jobs a dorit ca cei de la Adobe să-și adapteze programul de editare video Adobe Premiere (un soft foarte popular și în 2012) pentru iMac și pentru noul său sistem de operare, însă aceștia au refuzat, axându-se pe realizarea de produse pentru Windows. Cei de la Adobe erau de părere că Macintosh-ul avea prea puțini utilizatori la acel moment pentru ca să merite un efort în acest sens. În 2010, când a fost lansat iPad-ul, Apple a intrat într-un război public cu compania Adobe din cauza faptului că programul Flash nu rula pe acesta. Când susținătorii Adobe din blogosferă l-au acuzat pe Steve Jobs că este „unidirecțional”, acesta a răspuns printr-o scrisoare publică intitulată „Păreri despre Flash” (în engleză, „Thoughts on Flash”) ce se găsește pe site-ul Apple.com. El adună o listă de argumente și le explică pe fiecare în parte, arătând că în spatele acestei decizii nu 37 38

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 574 loc. cit.

21

există doar dorința de răzbunare. „În loc să folosească Flash (n.a.: despre care spune că este o aplicație terță pentru browser), Apple a adoptat HTML5, CSS și JavaScript, toate fiind platforme deschise”, scria acesta pentru a arăta că Apple nu este o companie atât de închisă în propriile standarde pe cât se consideră.39 Jobs învăța o lecție importantă care îi întărea ideea adoptată la Apple încă de la început: controlul integral asupra tuturor elementelor – cheie ale unui sistem reprezintă soluția cea mai sigură, dar și cea mai benefică pentru utilizator. „În 1999, când ne-au păcălit cei de la Adobe, descoperirea esențială pe care am făcut-o a fost aceea că nu trebuie să intrăm într-o afacere în care nu controlăm nici partea de hardware, nici cea de software”, spunea acesta în cartea lui Walter Isaacson.40 De fapt, acesta era unul din principiile lui de bază, partea hardware și software trebuie să fie în strânsă legătura. Steve Jobs încerca să controleze toate aspectele din viața lui, îi plăcea acest lucru, dar, în privința calculatoarelor și a dispozitivelor mobile, singurul mod prin care putea face acest lucru era de a-și asuma întreaga responsabilitate pentru experiența utilizatorului.

Ulterior, „Apple a eliminat unele restricții impuse compilatoarelor destinate platformelor multiple, iar Adobe a putut lansa un set de programe Flash care valorificau caracteristicile-cheie ale sistemului de operare Apple”.41 În urma acestui război public dintre Apple și Adobe, utilizatorii au fost cei care au avut de câștigat pentru că Adobe și alți dezvoltatori au fost determinați să utilizeze eficient sistemul iOS și caracteristicile speciale ale acestuia, creând aplicații mult mai performante și cu o interfață mai prietenoasă.

„Vom vedea sisteme cu simțul umorului, sisteme care îți fac semn cu cotul sau care te împing de la spate, dar și unele severe și disciplinate ca o guvernantă bavareză.”

Nicholas Negroponte

39

http://www.apple.com/hotnews/thoughts-on-flash/, accesat la 24.06. 2012 Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 437 41 loc. cit., p. 575 40

22

iOS 5 a fost lansat pe 12 octombrie 2011 și, pe lângă introducerea serviciul de stocare online, iClouds, și a unui centru de notificări mult mai elegant, versiunea a adus mai multe aplicații dintre care amintim Newsstand, „un stand de ziare conceput special pentru toate abonamentele utilizatorului”.42 Pentru iPhone 4S, această versiune a sistemului vine cu o aplicație denumită Siri, o primă încercare a celor de la Apple de a crea o asistentă virtuală ce răspunde și acționează la comenzi vocale. Însă Siri nu este bine perfecționat, iar mulți din cei care l-au încercat s-au declarat nemulțumiți de reacțiile acesteia. De altfel, Apple a specificat că aceasta este o versiune Beta (versiune a unui software ce devine disponibilă publicului pentru testare), dar mulți au criticat decizia de a elibera un produs aflat în această etapă, clienții Apple fiind obișnuiți cu produse premium.

Această versiune a sistemului aduce noi gesturi multitasking pentru iPad ce ajută la o navigare mult mai ușoară, astfel „folosind patru sau cinci degete, trage în sus pentru a face să apară bara de multitasking, apropie sau depărtează degetele pentru a te întoarce în ecranul principal şi trage spre stânga sau dreapta pentru a comuta între aplicaţii”.43 Pe 11 iunie 2012, versiunea Beta 1 pentru iOS 6 a fost prezentată publicului în cadrul WWDC 2012 (WorldWide Developer Conference), urmând ca în toamna acestui an să fie lansată versiunea finală. Apple spune că va aduce în jur de 200 noi caracteristici, printre care îmbunătățiri pentru Siri, integrare totală cu Facebook, un nou sistem propriu pentru hărți, renunțând astfel la Google Maps și multe altele.

„Principala trăsătură a designului nostru se bazează pe faptul că ne propunem să facem astfel încât lucrurile să aibă un caracter intuitiv evident.”

Steve Jobs Sistemele de operare ale celor de la Apple folosesc de foarte mult timp așa numitul design de tip skeuomorphic, ce se referă la acele interfețe grafice care arată

42 43

http://www.apple.com/ro/ios/, accesat la 24.06. 2012 Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 437 23

și se comportă precum obiectul după care a fost inspirat din viața reală.44 De exemplu, aplicația iCal, calendarul disponibil pentru iPad, are foarte multe elemente ce o fac asemănătoare cu o agendă reală; imită foarte bine ideea de hârtie, normal, cu gestul de schimbare a paginii, are o margine de piele și multe alte trăsături care dau impresia că agenda de pe birou a fost transpusă în format digital. iBooks, un alt exemplu veritabil de design de tip skeuomorphic, este o aplicație care simulează multe din elementele carților fizice. În primul rând, cărțile electronice pe care le deține utilizatorul sunt ordonate pe rafturi ce imită foarte bine o bibliotecă din lemn. Apoi avem gestul cu care schimbăm pagina ce permite vizualizarea a ceea ce se află pe pagina cealaltă înainte de a termina acțiunea. Normal, există și o posibilitatea mai practică de a ajunge de la o pagină la alta, prin simpla atingere a marginii uneia dintre ele.

Designul de tip skeuomorphic aduce o serie de avantaje ce îl fac pe utilizator mult mai atras de sistemele cu astfel de trăsături, mai ales pentru că acestea îi sunt familiare încă de la prima întrevedere, deci și mult mai prietenoase. În plus, orice element frumos construit și cu texturi bogate demonstrează o atenție pentru detaliu a celor de la Apple nemaiîntâlnită la alți producători.

Dezavantajul principal al interfețelor de acest tip este că, uneori, acestea nu sunt destul de practice și ocupă spațiu inutil. De asemenea, unii sunt de părere că designul skeuomorphic arată lipsa de poftă pentru inovare și pentru a merge mai departe, deși compania Apple este cam greu de acuzat Figura 5 - iBooks, un exemplu de design de tip skeuomorphic

44

de așa ceva.

http://medialoot.com/blog/skeuomorphic-design/, accesat la 24.06. 2012 24

„Suntem singura companie care deține întregul mecanism – hardware, software și sistemul de operare. Ne putem asuma întreaga responsabilitate pentru experiența utilizatorului. Putem face lucruri pe care ceilalți nu le pot face.”

Steve Jobs Lansat pe 9 ianuarie 2001, iTunes este programul care face legătura între calculatorul personal (Mac sau PC) și dispozitivul mobil Apple și cu care se administrează conținutul de pe acestea. Instalat pe sistemul de operare, Mac OS X sau Windows, programul este de fapt un player media folosit pentru a rula, descărca, salva, organiza conținut video sau audio digital pe desktop sau laptop. Programul se poate conecta la iTunes Store (magazinul de media digitală al celor de la Apple) pentru a descărca muzică, filme, seriale, cărți electronice, cărți audio, podcast-uri, dar și la App Store (platforma pentru distribuirea de aplicații digitale pentru iOS lansată pe 10 iulie 2008 ca un update pentru iTunes, cu o zi înainte de apariția iPhone-ului 3G, generația a doua a telefonului) pentru instalarea diferitelor aplicații și jocuri disponibile. iCloud este serviciul de stocare a datelor într-un „nor” virtual (în engleză, cloud) la care pot fi conectate mai multe dispozitive mobile sau calculatoare personale. Principiul de funcționare este destul de simplu, toate datele (email-uri, notițe, contacte, fotografii, muzică – printr-un serviciu ingenios denumit iTunes Match care nu încarcă melodia de pe dispozitivul utilizatorului, ci pune la dispoziție o copie la o calitate foarte bună) de pe un dispozitiv se sincronizează prin intermediul acestui serviciu cu celelalte dispozitive pe care le deșine un utilizator. De exemplu, o poză făcută cu iPhone-ul va fi copiată în iCloud atunci când telefonul are acces la Internet, iar aceasta va fi disponibilă și pe iPad, laptop sau calculator. Serviciul, disponibil pe www.icloud.com, a apărut împreună cu iOS 5 și include și MobileMe, serviciul Apple de localizare a unui dispozitiv cu ajutorul GPS-ului și a Internetului. iOS, împreună cu pachetul de programe disponibile și platformele Apple cu care lucrează în permanenţă, face din acesta un sistem de operare perfect pentru un dispozitiv mobil. Astfel, produsele Apple sunt alegerile multor consumatori care preferă un sistem inchis în care controlul este cedat companiei, aproape în totalitate.

25

1.4. iMedia sau industria publicistică după Steve Jobs La capitolul publicistică, e-reader-ul Kindle de la Amazon demonstrase că există cerere pe piață pentru cărțile electronice (în engleză, e-books), când Apple a venit cu librăria virtuală iBooks Store și, de data aceasta, nu s-a mai chinuit să umble dupa modelul adoptat pentru industria muzicală, când a convins casele de discuri să vândă orice piesă cu acelși preț, 0,99 de dolari. Pentru că nu au fost primii în afacerea cărților, au încercat să adopte o metodă care să atragă editurile. În biografia lui Walter Isaacson, Steve Jobs a declarat: „Adoptăm modelul «agentului» (n.a.: în engleză, agency model45), în care editurile stabilesc prețul, iar noi primim 30% și, da, clienții plătește mai mult, dar oricum asta și vor”.46 Această atitutine a atras în 2012 atenția Departamentului de Justițe din Statele Unite ale Americii, Apple și mai multe edituri fiind date în judecată pentru înțelegeri secrete asupra stabilirii prețurilor la e-bookuri. În februarie 2010, după ce primul iPad a fost prezentat publicului și înainte ca acesta să fie pus la vânzare, Steve Jobs a avut avut mai multe întâlniri cu șefi din industria jurnalistică, printre care Rupert Murdoch și fiul lui James alături de conducerea publicației Wall Street Journal, Arthur Sulzberger Jr. și șefii de la New York Times, directorii revistelor Time, Fortune și altele ce aparțin de Time Inc. Jobs voia să sprijine jurnalismul de calitate și să găsească o metodă ușoară care să-i convingă pe oameni să plătească pentru conținutul editorial digital, așa cum a făcut pentru muzică. „Nu ne putem baza pe bloggeri pentru știrile noastre. Avem nevoie de reportaje reale și de supervizare editorială mai mult ca niciodată. Așa că aș vrea să găsesc o cale pentru a susține crearea de produse digitale care să facă bani”. 47 Editorii nu au fost prea încântați de propunerile lui Jobs și, dacă partea cu cedarea a 30% din încasări companiei Apple nu a reprezentat o problemă prea mare, cei 45

Tip de vânzare în care producătorul stabilește prețul final, urmând ca intermediarul, „agentul”, să primească un comision fix din acest preț.

46 Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 564 47 loc. cit., p. 565 26

mai mulți erau sceptici în ceea ce priveşte sistemul acestora ce nu le va permite accesul direct la abonații lor. Se temeau de ideea că cititorii lor nu le vor mai fi și clienți, deci nu le vor mai putea vinde alte produse pentru că nu mai dețineau adresele de e-mail și conturile bancare ale acestora.

Jobs considera ca New York Times e un ziar foarte important pentru Statele Unite ale Americii, dar riscă să decadă pentru că nu a reușit să găsească o metodă viabilă de a taxa conținutul digital. La aceea vreme ziarul avea 20 de milioane de cititori ce accesau conținutul online gratuit și aproximativ 1 mililion ce plăteau 300 de dolari pe an pentru ediția tipărită. Steve Jobs le-a spus directorilor publicației că „trebuie să țintească punctul din mijloc de aproximativ 10 milioane de abonați digitali, iar acest lucru înseamnă că abonamentele digitale trebuie să fie foarte ieftine și simple, un click și cel mult 5 dolari pe lună”. „iPad-ul ne obligă să ne reimaginăm complet meseria de jurnalist. Există un segment din ce în ce mai important al populaţiei, în SUA şi peste tot în lume, care este educat şi sofisticat, dar nu citeşte ziarele tipărite naţionale şi nici nu urmăreşte ştirile la televizor. Însă acest segment consumă media. Şi se aşteaptă la conţinut croit pentru interesele lui specifice.”

Rupert Murdoch Unul din directorii responsabili de tiraje insista că New York Times trebuie să dețină datele de contact ale abonaților. „Ei bine, le poți cere, dar dacă nu ți le dau în mod voluntar, să nu dai vina pe mine (n.a.: politica de confidențialitate a companiei Apple nu le permite să dea informațiile clienților fără acordul acestora). Dacă nu îți place, nu mai apela la noi. Nu eu v-am adus în această situație. Voi sunteți cei care, în ultimii 5 ani, v-ați oferit ziarul gratuit și nu ați adunat informații de pe niciun card de credit”48, a fost răspunsul lui Jobs. Într-un final au cedat, iar în aprilie 2011 au început să vândă abonamente prin App Store, respectând condițiile impuse de Apple.

Celelalte publicații cu care Apple a fost în negocieri aveau aceași problemă privind datele de contact ale abonaților. Inițial toți se temeau să lase controlul în mâna celor de la Apple. Președintele companiei Times Warners, Jeff Bewkes, era de 48

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 566 27

părere că, după ce vor deține monopolul, compania va putea să schimbe prețurile astfel încât profitul lor să fie cât mai mare. La una din întâlnirile cu Steve Jobs, acesta i-a spus că „trebuie să ne gândim la altceva, pentru că nu vreau ca toți abonații mei să devină abonații tăi și să-i afiliezi la Apple Store. În plus, dacă cineva se abonează la revista mea, trebuie să știm cine este, trebuie să putem crea comunități online cu acești oameni și avem nevoie de dreptul de a le propune direct reînnoirea abonamentului”. 49 Steve Jobs s-a înțeles mult mai bine la acest capitol cu Rupert Murdoch, cel care deține News Corp., companie de care aparțin Wall Street Journal, New York Post, mult alte ziare în toată lumea, studiourile Fox și postul Fox News. Cei doi au devenit foarte buni prieteni în ultimii ani de viață ai lui Steve Jobs. La întâlnirile lor neoficiale, discutau despre orice, chiar dacă inclinațiile lor politice erau diferite și de multe ori nu cădeau de acord asupra unor lucruri. Jobs și-a exprimat părerea lui despre postul de știri Fox News50 deținut de Murdoch, care, credea el, „a devenit o forță

Figura 6 - Captură din aplicația The Daily

49

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 567 În cultura americană, Fox News are o reputație destul proastă, fiind acuzat de o propagandă politică de dreapta insistentă. În 2004, documentarul „Outfoxed: Rupert Murdoch's War on Journalism” aduce critici dure asupra politiclor editoriale ale postului.

50

28

extraordinar de distructivă în societate americană”. „Poți fi mai bun, iar aceasta va fi moștenirea ta dacă nu ești atent”, l-a avertizat Steve Jobs, dar Murdoch a mărturisit ulterior că era obișnuit ca oamenii să se plângă de postul Fox News.

Legătura dintre aceste două personaje atât de diferite nu ar fi existat, dacă în februarie 2011 Murdoch nu ar fi lansat primul cotidian digital adaptat special pentru iPad, denumit The Daily. Inițial, aplicația de știri a fost distribuită doar prin App Store pentru 99 de cenți pe săptămână (disponibilă astăzi pe tableta celor de la Samsung, Galaxy Tab, și pe rețeaua de socializare Facebook). The Daily, al cărui succes nu a fost cel așteptat, este o publicație generalistă ce încearcă să păstreze un echilibru între subiectele de tip tabloid și cele serioase.

29

1.5. iOS vs. Android sau noul război al giganților Cea mai mare parte din tabletele disponibile pe piață sunt împărțite între două sisteme de operare: iOS, sistemul celor de la Apple, și Android, sistemul dezvoltat de compania Google. Cele trei generații de iPad apărute până în acest moment sunt singurele dispozitive ce vin cu sistemul iOS, pe când Android-ul rulează pe zeci de modele de tabletă. Vorbim astfel de un sistem de operare închis, iOS, disponibil doar pentru dispozitive Apple și de unul deschis licențiat pentru mai mulți producători, Android.

Un sistem închis nu permite utilizatorilor să intervină prea mult la nivel de funcționalitate, dar prezintă avantajele de a fi mai simplu și mai ușor de folosit. Jon Fortt, jurnalist specializat în tehnologie, scria că „sistemele închise sunt criticate în mod nejustificat, dar funcționează minunat, iar utilizatorii au de câștigat. Probabil că nimeni din lumea tehnologică nu a demostrat acest lucru mai convingător ca Steve Jobs. Prin reuniunea hardware-ului, software-ului și a serviciilor, și printr-un control puternic, Apple este în permanență capabilă să o ia înaintea concurenților și să lanseze produse rafinate”.

La polul opus, sistemele deschise oferă o libertate totală utilizatorului, putând fi personalizate după bunul plac al acestuia. Deși sistemul celor de la Apple este unul închis, cei ce folosesc produsele acestora pot opta pentru o transformare a softului, un așa numit Jailbreak, cu ajutorul căruia iOS devine un sistem „deschis” neoficial.

De altfel, există o marea dezbatere în era digitală: sistemele inchise contra cele deschise sau, după cum spunea Jobs, sistemele integrate contra cele fragmentate.

Pentru a evita complet fragmentarea, a început să renuțe la serviciile altor companii, astfel versiunea iOS 6 ce va fi lansată în mod oficial în toamna anului 2012 nu va mai avea aplicația Google Maps, în schimb, va aduce o aplicație pentru un sistem de hărți special creată de compania Apple pentru dispozitivele sale mobile.

Conținutul dispozitivelor Apple poate fi gestionat doar cu ajutorul programului iTunes, această acțiune fiind o altă alegere a integrării, pe când la Android există o libertate maximă în acest sens, operațiunile de copiere sau ștergere se realizează ca pe un simplu card de memorie. Din acest motiv unii utilizatori

30

consideră că ecosistemul celor de la Apple complică inutil aceaste operațiuni, cum ar fi transferul unei piese de format .mp3 de pe calculator pe dispozitivul mobil. „Android este recunoscut pentru resursele indecente pe care le consumă și pare a avea multe scăpări, blocându-se ocazional, pe când iOS-ul dă impresia unui sistem de operare bine legat și mult mai optimizat. Nu te aștepți de la un iPhone să se blocheze când ți-e lumea mai dragă însă sistemul Android are toate șansele să facă acest lucru, mai ales dacă are multe aplicații și widgeturi instalate”, notează un blogger român despre performanțele acestor două sisteme.51

„Un sistem închis poate fi singura cale de a genera tipul de experiență tehno-Zen pentru care a ajuns să fie cunoscut Apple.”

Daniel Lyons 52 Compania Google a ieșit pe piață cu sistemul de operare Android (inițial disponibil pentru telefoanele mobile de tip smartphone, ulterior și pentru tablete) la aproape un an după ce Apple a lansat primul iPhone și sistemul iOS. Eric Schmidt, președintele Google din 2001 până în 2011, a fost membru al consiliului de administrație al companiei Apple în perioada dezvoltării dispozitivelor iPhone și iPad. Acest lucru explică de ce „interfața Android a adoptat din ce în ce mai multe elemente create de Apple – tehnologia multi-touch, sistemul de deblocare, grila de iconuri cu aplicații”53, diferite gesturi printre care amintim atingerea-dublă pentru a mări imaginea, gesturile de ciupire și altele. Din acest motiv, Steve Jobs se simțea trădat, iar, în 2010 după lansarea iPad-ului, le-a spus angajaților Apple că cei de la Google au intrat în afacerea dispozitivelor mobile cu scopul de a-i distruge. În acel moment, sloganul celor de la Google, „nu fiți răi” (în engleză, „don’t be evil”), îl enerva și mai tare.

Numeroase procese sunt deschise peste tot în lume între Apple și Google privind brevete de invenție folosite pentru dezvoltarea sistemelor de operare iOS și 51

http://mirceaprodan.com/webdesign-programare/ios-android-cateva-opinii/, accesat la 25.06.2012 52 Daniel Lyons este un scriitor american; a fost senior editor la publicația Forbes, iar acum scrie pentru Newsweek.

53 Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 571 31

Android. Unii spun că acest război al giganților se aseamănă cu cel din anii ’80 dintre Apple și Microsoft. Atunci, Apple nu a vândut licența pentru sistemul de operare al calculatorului Macintosh, iar Microsoft a ajuns să domine piața tocmai pentru că a ales ca Windows-ul să fie un sistem de operare deschis, ce putea fi folosit de toți producătorii de hardware.

De multe ori, în astfel de procese, de partea Google Inc. se află și companiile ce produc telefoane mobile sau tablete care folosesc Android. Într-un proces Motorola și Google contra Apple, avocații ce apără sistemul Android au decis, pentru a atrage simpatia juriului, să folosească comentariile lui Jobs din biografia lui Isaacson în care el spunea că este dispus să cheltuie toți banii de care dispune Apple pentru a câștiga.54

Figura 7 – Sistemul Android pe Galaxy Tab, stânga, și iOS pe iPad, dreapta

În capitolul 1.3. spuneam că interfața iOS are la bază design-ul de tip skeuomorphic care imită obiecte din viața reală. Sistemul Android are un mod mult mai radical de a afișa lucrurile, ei nefiind interesați să facă replici digitale după viețele utilizatorilor. Din punctul lor de vedere, utilizatorul ar trebui să-și schimbe modul de viața pentru a se adapta dispozitivelor. Teoretic, această abordare nu este deloc greșită pentru că felul nostru de a gândi și a interacționa s-au schimbat în era Internetului. Chiar dacă design-ul de tip skeuomorphic este o minciună, o interfață 54

ahttp://www.reuters.com/article/2012/06/01/us-apple-stevejobs-trialidUSBRE8501CQ20120601, accesat la 25.06.2012 32

„falsă”, acesta e confortabil și cunoscut utilizatorului, pe care-l angajează emoțional cu fiecare textură.55 Amazon și Google au oferit servicii de clouding în 2011 însă nu au reușit să integreze partea de hardware și software cu conținutul diverselor aparate pe care le dețin. La Apple nu a existat această problemă, toate componentele au fost proiectate pentru a lucra împreună: „dispozitivele mobile, calculatoarele, sistemele de operare și programele, alături de vânzarea și stocarea conținutului”.56 Deși serviciul iCloud lucrează perfect, Apple nu a vrut să facă acest servciu disponibil și pe Android. „Neam gândit dacă ar fi bine să punem muzica pe Android. Am inclus iTunes în Windows pentru a vinde mai multe iPod-uri. Dar nu văd niciun avantaj în includerea aplicațiilor noastre muzicale în Android, în afară de faptul de-ai face fericiți pe utilizatorii de Android. Iar eu nu vreau să-i fac fericiți pe utilizatorii lor”57, a spus Steve Jobs atunci când a fost întrebat de ce nu a făcut disponibile softurile Apple de succes și pentru Android. De altfel, aceasta este și o foarte bună metodă de a-și fideliza utilizatorii, care sunt nevoiți să plătească un preț puțin mai mare, dacă vor calitatea Apple.

Chiar dacă Apple este lider pe piața tabletelor, Android este cel mai răspândit sistem pentru dispozitivele mobile. În mod paradoxal, 58,5% din traficul de Internet mobil (în engleză, Browser-Based Page Views) din Statele Unite ale Americii este făcut de către dispositivele iOS, ceea ce arată că utilizatorii Apple au tendința mai dezvoltată de a naviga online. De asemenea, datele furnizate de comScore în decembrie 2011 indică un procent de 31,9% traficul de Internet mobil pentru dispozitive Android.58

„iPad-ul și alte aparate digitale bazate pe aplicații au anunțat o schimbare fundamentală în lumea digitală.”

Walter Isaacson

55

\http://www.dennismediafactory.co.uk/post/12836086218/on-skeuomorphism, accesat la 25.06.2012 56 Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 593 57 loc. cit., p. 593 58 http://www.chip.ro/blog/corina-cailean/18609-trafic-mobil-android-versus-ios, accesat la 25.06.2012 33

O compania specializată pe analizarea aplicațiilor mobile din diferite magazine, Canalys, a comparat prețurile aplicațiilor din Google Play cu cele din App Store și au ajuns la concluzia că cele din magazinul companiei Google sunt de 2.5 ori mai scumpe. Ca metodă de analiză, au cumpărat primele 100 de aplicații plătite din cele două magazine. Astfel, au ajuns la concluzia că un utilizator Android ar plăti 374.37 de dolari dacă le-ar achiziționa pe toate cele 100 de aplicații, cu o medie per aplicație de 3.74 dolari, iar unul iOS ar plăti 147 de dolari, media de 1.47 dolari.59 Cei de la Google se laudă că piața lor de aplicații mobile este alcătuită din mult mai multe aplicații gratuite, în comparație cu cea a companiei Apple. Cei de la Canalys au descoperit că cele plătite sunt mai scumpe, primele 10-20 de aplicații Android au prețuri între 3.47 și 4.09 dolari, pe când cele iOS au prețuri cuprinse între 0.99 și 1.04 dolari. Această diferență de prețuri are o singură explicație plauzibilă, fragmentarea. Atunci când dezvoltatorii fac o aplicație pentru Android trebuie să o compatibilizeze pentru o gamă diversă de dispozitive de la diferiți producători, în timp ce aplicațiile disponibile în App Store trebuie să fie capabile să ruleze doar pe dispozitivele mobile de la Apple (iPod Touch, iPhone, iPad). Având mai puține produse, le este ușor să specifice cu ce generație a unui produs este compatibilă o anumită aplicație sau cu ce versiune de iOS, dar, de obicei, aplicațiile sunt adaptate pentru toate dispozitivele.60 Datorită prețurilor mai accesibile pentru aplicații și nu numai, utilizatorii iOS au dezvoltat obiceiul de-a le cumpăra. Acesta este un alt motiv pentru care dezvoltatorii preferă magazinul celor de la Apple în detrimentul pieței Android, unde tendința utilizatorilor este de a instala aplicați gratuite.61 O altă diferență importantă între App Store și Google Play, magazinele de aplicații ale acestor sisteme, este că Apple are o politică strictă de selecție și nu perminte accesul aplicațiilor care pot pune în pericol utilizatorii sau modifică sistemul de operare. Cei de la Google nu au un astfel de filtre, astfel se explică numărul imens de aplicații ce nu intrunesc un minim calitativ. Un utilizator de idevice-uri 59

ahttp://www.idevice.ro/2012/02/24/aplicatiile-platite-din-android-market-sunt-inmedie-de-2-5-ori-mai-scumpe-decat-cele-din-app-store/, accesat la 25.06.2012 60 ahttp://www.idevice.ro/2012/02/24/aplicatiile-platite-din-android-market-sunt-inmedie-de-2-5-ori-mai-scumpe-decat-cele-din-app-store/, accesat la 25.06.2012 61 ahttp://ipadacademy.com/2012/05/tablet-computers-android-vs-ios-and-why-ipadsare-the-value-buy, accesat la 25.06.2012 34

scrie pe www.arhiblog.ro că acesta este unul din motivele pentru care preferă magazinul celor de la Apple. Oricine poate posta o aplicație în magazinul sistemului Android și astfel riscul de a pune o aplicație periculoasă pe dispozitivul tău e ridicat. „Da, ştiu, dacă nu îmi place, o dezinstalez. Şi dacă e pe bani, ce fac, îl rog frumos pe tipul care mi-a vândut o mizerie, care îmi blochează telefonul sau trimite 3.200 de emailuri identice, să-mi dea banii înapoi? Mă îndoiesc că se va întâmpla. Şi de aceea nu aş da niciodată bani pe un produs din Google Play.”62 În ianuarie 2012, în App Store se găseau în jur de 550.000 de aplicați dintre care 140.000 erau compatibile și pentru iPad, pe când Google Play avea un număr de aproximativ 400.000.63 Nici astăzi nu este făcut public numărul de aplicații disponibile pentru tabletele Android. Problemă este că majoritatea aplicațiilor făcute pentru telefoanele Android merg și pe tablete, însă aspectul este neplăcut, interfața e forțată și are o rezoluție mică, iar performanțele și funcționalitatea acestora nici nu se compară cu aceleași aplicații disponibile pentru iPad.64 „Deși App Store-ul are mai multe aplicații și zilnic se publică un număr mai mare, problema este Figură 9 - Captură din Android Market

că multe dintre ele sunt complet inutile sau sunt făcute pentru a înșela utilizatorii. Apple se poate lăuda cu cel mai mare magazin de aplicații însă, în ceea ce privește calitatea lor, nu cred că există diferență foarte mare între acesta și Android

Figură 9 - Captură din App Store

Market”,

notează

un

utilizator pe www.idevice.ro.65

62

http://www.arhiblog.ro/diferenta-dintre-android-market-appstore/, accesat la 25.06.2012 63 .http://www.appleinsider.com/articles/12/02/14/android_losing_ground_to_apple_i n_app_development.html, accesat la 25.06.2012 64 http://www.pcmag.com/article2/0,2817,2401676,00.asp, accesat la 25.06.2012 35

Prețul de pornire al ultimului iPad este de 499$, iar de fiecare dată când apare unul nou, cel vechi se ieftinește. Astfel, prețul unui iPad din generația a doua, lansată în 2011, începe de la 399$, ceea ce îl face mai accesibil. Chiar și așa, tot nu se compară cu cea mai vândută tabletă cu sistem Android, Kindle Fire, ce constă 199$.

Circulă diferite zvonuri că, din toamna, Apple va veni cu o tabletă mai accesibilă la preț și de dimensiuni mai mici. Nu există nicio declarație oficială din partea companiei, însă zvonurile sunt din ce în ce mai detaliate. De asemenea, se spune că producătorii produselor Apple din China, Foxconn and Pegatron, au primit deja comenzi pentru un așa numit „iPad mini”/ „iPad nano” .66 Previziunile făcute de compania IDC arată că în 2016 sistemul iOS nu va mai fi lider pe piața tabletelor, aceasta fiind împărțită aproape în mod egal între Android și sistemul celor de la Apple, rata celorlalte sisteme mobile scăzând și mai tare.67

Figură 10 – Piața tabletelor: situația actuală și preveziuni (milioane de unități)

Indiferent de cine va fi lider de piață, marele „neajuns al deschiderii pe care o oferă Android a fost fragmentarea. Diferiți producători de tablete și telefoane mobile au modificat sistemul Android în zeci de variante de-o calitate la fel de diversă, făcând dificilă menținerea compatibilității aplicațiilor sau utilizarea la maxim a funcții65

.http://www.idevice.ro/2012/02/15/in-app-store-se-publica-de-trei-ori-mai-multeaplicatii-decat-in-android-market/, accesat la 25.06.2012 66 .http://www.techradar.com/news/mobile-computing/tablets/new-ipad-mini-releasedate-news-and-rumours-1076821, accesat la 25.06.2012 67 .http://mashable.com/2012/03/14/ipad-kindle-fire-market-share/#34197AmazonKindle-Fire-Case, accesat la 25.06.2012 36

lor sale”.68 Cu toate acestea, ambele abordări prezintă avantaje, alegerea sistemul Android sau a celui iOS depinde doar de dorințele utilizatorilor. Unii își doresc „libertatea de a utiliza sisteme deschise și de a alege din mai multe variante de hardware”, iar alții preferă „integrarea și controlul puternic al Apple, care conduce la produse cu interfețe mai simple, cu o viața mai lungă a bateriei, mai prietenoase cu utilizatorul și cu o gestionare mai simplă a conținutului”.69

68 69

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 622 loc. cit.

37

1.6. Newsstand sau raftul publicațiilor digitale Chioșcul virtual Apple, ce poartă denumirea de Newsstand, a fost lansat odată cu iOS 5, pe 12 octombrie 2011, și este disponibil pe dispozitivele mobile ale companiei (iPad, iPhone şi iPod Touch). Mai exact, vorbim despre un folder de pe ecranul dispozitivului ce permite accesul rapid și ușor la edițiile digitale ale publicațiilor la care utilizatorul s-a abonat. Tot atunci a fost creată o nouă secțiune în App Store pentru aboanamentele revistelor și ziarelor, la care se poate ajunge foarte ușor din Newsstand, atingând butonul Store din colțul din dreapta, sus.70 Ziarele și revistele din Newsstand sunt afișate pe rafturi ce par a fi create din lemn datorită design-ului de tip skeuomorphic, ca în iBooks, și au același format ca reprezentantul lor din realitate. Mai mult, standul electronic de ziare are funcția de livrare automată a noilor apariții ale publicațiilor la care utilizatorul este abonat, fapt ce va fi semnalizat printr-o notificare specifică sistemului iOS (noul număr afișat pe rafturi vine cu o altă reprezentare în miniatură a copertei Figură 11 - Mai multe publicații în Newsstand

și, până la prima accesare, este semnalizat cu un „New”). Cei de

la Apple compară acest sistem cu o variantă electronică, îmbunătățită, a ziarul primit la ușă.

Poate că cea mai importantă caracteristică a aplicației este introducerea unui sistem de plată. Collin Willardson, director de marketing digital al companiei 70

http://www.apple.com/ios/features.html#newsstand, accesat la 25.06.2012 38

PixelMags ce oferă o platformă de publicare pentru reviste precum Esquire, Dwell, Men’s Health UK și Cosmopolitan, spune că „Newssstand-ul Apple schimbă modul în care oamenii cumpără și citesc publicațiile, în mod similar cu felul în care ascultau și cumpărau muzică prin intermediul magazinului iTunes. E ceva revoluționar”. El dă un exemplu concret și menționează că PixelMags a avut o creștere de 1.150 % după prima săptămână de la lansarea iOS 5 și Newsstand.71 Un alt exemplu de succes este aplicația de abonare la The New York Times care a fost descărcată de către 189.000 de utilizatori iPad, în comparație cu 27.000 dintr-o săptămână obișnuită. Aplicația pentru iPhone a ziarului a adunat și mai multe descărcări, 1.8 milioane, de 85 de ori mai multe decât cele 21.000 avute cu o săptămână înainte. 72 Cu ajutorul Newsstand-ului, aplicațiile de abonare la reviste și ziare digitale sunt mult mai vizibile în topurile din App Store, de obicei acestea fiind dominate de jocuri, aplicații pentru social media sau pentru fotografii, iar pentru cei mai mulți dintre utilizatori acele topuri sunt punctele de referință dupa care descarcă o nouă aplicație.

„Folosit doar endemic în ţări ca România, iPad-ul schimbă, substanţial, felul cum producem şi ne aşteptăm să receptăm conţinuturile jurnalistice.”

Iulian Comănescu Federaţia Internaţională a Birourilor de Audit al Tirajelor (IFABC), din care face parte şi Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT), a trimis un raport pe luna februarie/martie din 2012 în care se menționează că versiunile digitale pentru tablete ale publicațiilor din Europa și Statele Unite ale Americii au primit o creștere importantă de accesări datorită lansării Apple Newsstand.

Conform raportului IFABC, în aceste zone, tirajele publicaţiilor sunt afectate de migraţia publicului către mediul online, „acest trend mută bugetele de publicitate în afara printului (ziare şi reviste), înspre TV, mediile digitale şi altele, aşa că versiu71

http://www.wired.com/gadgetlab/2011/10/apples-newsstand-success/, accesat la 25.06.2012 72 Loc. cit.

39

nile digitale şi pentru tabletă ale titlurilor mari din print devin tot mai importante pentru publisheri şi agenţii”. Noile canale dezvoltate sunt la mare cerere de către public, singura problemă e că încă nu s-au găsit metode prea bune pentru a aduce venit publicațiilor. „Lansarea Apple Newsstand a accelerat dramatic rata de creştere a versiunilor digitale ale publicaţiilor”, ceea ce arată că industria media este preocupată de dezvoltarea pe astfel de platforme, tabletele fiind văzute de mulți ca o șansa de supraviețuire a publicațiilor.73 Încă de la lansarea primul iPad din 2010, mulți erau de părere că „salvarea jurnalismului” nu va stă în mâinile unui dispozitiv. Publicul și industria media au așteptat de la Apple doar o soluție pentru rezolvarea problemei de plată pentru conținutul publicistic. Au mai făcut asta în trecut pentru industria muzicală, atunci când au venit cu o platformă ce facilita vânzarea de melodii – iTunes – și cu un dispozitiv creat special pentru a le asculta – iPod. iPad-ul și generația de tablete pe care a lansat-o au adus în mâna utilizatorului un dispozitiv ușor de folosit, care, favorizat de practicabilitatea și funcționalitatea acestuia, au dat noi forme industriei media. Confirmând afirmația lui Marshall McLuhan, „mediul este mesajul”, tabletele au început deja să pună iar accent pe jurnalismul de formă lungă, mesajul luând din nou altă formă. Noul mediu creat nu aduce doar modificări la nivel de mesaj, ci îl și îmbină într-un un nou design, dă noi forme interactivității și duce conținutul multimedia la un alt nivel.

Pe ideea de tabloidizare, cei de la publicația românească The Industry vorbesc despre acest nou fenomen pe care l-au denumit tabletoidizare. De fapt, sunt doi termeni asemănători ce sunt folosiți doar pentru un joc de cuvinte, diferențele dintre aceste fenomene fiind imense. În mod tradițional, prin tabloidizare se înțelege nu doar o schimbare a formatului, ci și „o pierdere de relevanţă şi seriozitate dată de un anumit public, care încetează de a mai fi preocupat de propriul viitor şi sensul propriei existenţe şi caută o specie de entertainment nepretenţios: sânge şi sex, misticism şi pseudorăzboaie, precum cele legate de fotbal, politică împachetată în populism”.74 Chiar dacă tabletoidizarea este tot o tendinţă generală de a aduce modificări conţinu-

73

.http://theindustry.ro/2012/03/ifabc-apple-newsstand-accelereaza-crestereapublicatiilor-digitale/, accesat la 25.06.2012 74 http://theindustry.ro/2011/10/tabloidizarea/, accesat la 25.06.2012 40

tului și formei de prezentare a publicațiilor, vorbim despre o complet altă reacție a presei. „Viitorul jurnalismului de calitate aici este, iar prin calitate nu o să se mai înţeleagă doar conţinut, ci şi design, uzabilitate şi experienţa în sine. iPad-ul este doar începutul. Tabletele sunt, deocamdată, la început, dar presimt că aşteptarea va merita.”

Alex Mihăileanu Newsstand-ul Apple aduce publicului reviste și ziare electronice mai avantajoase ca preț în comparație cu versiunile tipărite și un sistem de plată ușor de folosit, în care utilizatorii au încredere. Problema este că industria publicistică nu a fost de acord cu uniformizarea prețurilor, spre deosebire de industria muzicală care a acceptat orice melodie să fie vândută la prețul de 0.99 dolari în iTunes. De data aceasta, compania Apple a ales să ia 30% din prețul stabilit de fiecare trust media în parte, altă soluție nefiind agreată de către reprezentații industriei media. În aceste condiții, utilizatorul instalează gratuit orice publicație în Newsstand, urmând ca din interiorul aplicație să achiziționeze numărul dorit sau să opteze pentru un abonament. De fapt, achizițiile se fac în interiorul aplicației (în engleză, in-app purchases), fiecare redacție având libertatea de a stabili prețurile dorite pentru produsele sale. Distimo, o companie specializată pe monitorizarea aplicațiilor mobile, a realizat un studiu conform căruia Newsstand are încasări de 70.000 de dolari pe zi din vânzarea abonamentelor, ceea ce arătă că utilizatorii de iPad citesc și sunt dispuși să plătească pentru conținut publicistic digital.75 Această abordare aduce unele confuzii în rândul consumatorilor, aceștia putând fiind încurcați de anumite neconcordanțe la nivelul tarifelor. De exemplu, revista Mac Life, o publicație despre ecosistemul Apple, vinde orice număr cu 5.99 dolari și abonamentul pe o lună în Newsstand cu 0.99 dolari.76 Astfel, dacă un utilizator se abonează pe o lună și apoi renunță la acesta, el va ajunge să plătească 0.99 de dolari

75

http://www.wired.com/gadgetlab/2012/03/apples-newsstand-70k/, accesat la 25.06.2012 76 \http://itunes.apple.com/us/app/mac-life-mag/id469917012?mt=8, accesat la 25.06.2012 41

pentru numărul curentă. În plus, nu se justijică de ce ediția tipărită a revistei este tot la prețul pentru iPad, 5.99 de dolari.77

Figură 12 - Aplicația pentru revista „Mac Life” și prețurile derutante – lună/număr

Wired, o publicație din Statele Unite ale Americii despre dezvoltarea tehnologiilor și cum acestea influențează economia, politica și lumea afacerilor, vinde abonamentul de pe o lună la același preț cu numărul curent, 1.99 dolari, și recuperează prin prețurile practicate pentru numerele vechi, 3.99 dolari. 78 Problema la ei a fost alta, abonamentul din print pe un an avea același preț cu cel din Newsstand pe un an, 19.99 dolari, dar au reușit să evite confuzia dând acces și la edițiile pentru iPad abonaților în print. Pentru un utilizator din România ce dorește să acceseze conținutul revistei Wired, prețul de pe iPad poate fi soluția cea mai avantajoasă, având în vedere că în chioșcurile din țară prețul per exemplar ajunge undeva între 45 și 50 de lei (12 – 14 dolari).79 Edițiile din online sau pentru iPad ar trebui să fie mai ieftine decât cea din print dintr-un simplul motiv ce ține de costurile de producție. După cum spunea și Negroponte, producția de atomi este mai scumpă decât cea de biții, era digitală trebuie să aducă publicații digitale la prețuri mai accesibile. În Newsstand sunt două tipuri de aplicații: cele care vând numere integrale ale publicațiilor ce sunt apoi citite în răsfoitorul aplicației respective (exemple: 77

.http://www.pocketables.com/2012/06/how-apples-newsstand-is-a-confusingservice.html, accesat la 25.06.2012 78 \http://itunes.apple.com/us/app/wired-magazine/id373903654?mt=8, accesat la 25.06.2012 79 \http://subiectiv.ro/apple/ipad-ul-si-presa-mentalitati-obiceiuri-de-consum-si-bani/ accesat la 25.06.2012 42

Wired, Esquire etc.) și cele care încearcă să folosească mai mult caracteristicile multimedia ale platformei, completând articolele cu materiale video și audio (exemple: The New York Times, The Daily etc.). Revistele și ziarele din România încă nu au ajuns pe rafturile Newsstand-ului, deși aplicații pentru iPad și iPhone ale acestora există într-un număr destul de mare.

La Newsstand „lipsește abordarea proaspătă de distribuţie sau cea de consum de conţinut digital. Sigur, oferă un pic mai mult confort pentru utilizator şi o vizibilitatea ceva mai mare pentru editori, dar nu aduce ceva care să schimbe regulile jocului”.

Jeff Sonderman O altă problemă adusă în discuție de unii utilizatori este că majoritatea abonamentelor nu pot fi accesate de pe mai multe dispozitive. Cu alte cuvinte, dacă un utilizator are abonament la o revista pe iPad, el nu va putea folosi acel abonament pe un iPhone dacă compania care deține acea publicație nu va dori acest lucru. În plus, multe din publicații sunt disponibile doar pentru iPad, iar acest lucru poate fi un disconfort și mai mare pentru acei utilizatori obișnuiți de Apple cu principiul iCloudului de sincronizare a tuturor dispozitivelor. Într-un articol pe www.poynter.org80, Jeff Sonderman scrie că succesul Newsstand-ului s-a datorat și nevoii omului de a umple rafturile cu ceva. El argumentează că, dacă ne uităm în jur, vom vedea că toate rafturile au ceva puse pe ele. În plus, Sonderman crede că, dacă cineva ar plasa un raft nou în casa noastră, probabil am găsi să așezam un obiect pe el în timpul cel mai scurt. („when given a shelf, a human will fill it”). Aplicația celor de la Apple pare a fi construită pentru a exploata acest instinct uman. Atunci când un raft din Newsstand e plin cu reviste sau ziare, apare un altul sub acesta.

80

.http://www.poynter.org/latest-news/media-lab/mobile-media/150199/why-applesvirtual-newsstand-is-driving-a-surge-in-magazine-newspaper-ipad-app-subscriptions/, accesat la 25.06.2012 43

Capitolul 2: Obiceiurile de consum media ale utilizatorilor de iPad

2.1. Tendințe în industria tabletelor Raportul State of the News Media din 2012, realizat de Proiectul pentru Excelenţă în Jurnalism (PEJ) de la Pew Research Center din Statele Unite ale Americii, arată că, „odată cu răspândirea tehnologiilor mobile, publicul consumă mai multe ştiri pe smartphone-uri şi tablete”.81 În plus, numărul de tablete a crescut cu 50% din vara anului 2011, drept pentru care unul din cinci adulți din SUA dețin o tabletă, conform raportului. În 2011, revoluția digitală a deschis noi orizonturi pentru consumatori, aceștia fiind conectați la Internet oriunde s-ar afla prin intermediul dispozitivelor mobile.

Figură 13 - Traficul pentru paginile de știri în funcție de dispozitiv, din cursul săptămânii (sursa: comScore, USA, august 2011)

Potrivit raportului, 27 % din populația Statelor Unite ale Americii consumă știri pe aceste dispozitive ce facilitează accesul la știri pe tot parcursul zilei („8 din 10 persoane care citesc ştiri pe tabletă consumă ştiri şi pe PC”).

81

.http://theindustry.ro/2012/03/starea-presei-tehnologia-mobila-creste-consumul-destiri/, accesat la 26.06.2012 44

Graficul arată că telefoanele mobile și tabletele sunt importante privind accesul la știri. În plus, există o diferențiere la capitolul tabletelor, 50% dintre proprietarii de iPad citesc ziare și doar 14% dintre cei care folosesc alte tablete fac acelaşi lucru.

Pentru industria media există o serie de avantaje, printre care amintim că suporturile mobile contribuie la consolidarea brand-urilor tradiționale și dezvoltarea „jurnalismului de formă lungă”. „Atunci când îşi folosesc tableta sau telefonul inteligent, consumatorii de ştiri se duc mai degrabă direct la site-ul de ştiri, ori folosesc o aplicaţie informativă, în loc să apeleze la motoare de căutare – ceea ce înseamnă că legătura dintre companiile care oferă ştiri şi public este mai puternică, în timp ce rolul unor mediatori precum Google scade”.82 Amintim următoarele concluzii privind modul în care tabletele modifică obișnuințele de consum ale utilizatorilor acestora, ce reies în urma unui alt studiu PEW din 2011: 

americanii îşi petrec mai mult timp pe tabletă citind ştiri decât consul-

tându-şi e-mailul sau accesând reţelele sociale; 

pe tabletă există disponibilitatea de a citi articole ample;



aproape jumătate dintre utilizatori citesc integral articolele de pe tabletă;



cu toate acestea, majoritatea utilizatorilor spun că experienţa utilizării

tabletei nu are implicaţii cu mult diferite în ceea ce priveşte învăţarea sau timpul petrecut citind ştirile.

„70% dintre utilizatorii români de smartphone-uri consideră tehnologia modernă

«foarte interesantă» şi încearcă să o folosească cât mai mult posibil.”

Studiu Gfk România În România situația este puțin altfel, iar studiile privind dispozitivele mobile abia încep să-și facă apariția. Piața smartphone-urilor reprezintă un segment mai accesibil și mult mai dezvoltat la noi, tabletele încă fiind considerate un gadget pentru cei cu venituri peste medie.

82

.http://theindustry.ro/2012/03/starea-presei-tehnologia-mobila-creste-consumul-destiri/, accesat la 26.06.2012 45

În cadrul unei conferințe din 2012 dedicate afacerilor și aplicațiilor mobile „Mobilio. Apps & Business Forum” (organizată de Ziarul Financiar), Dan Vîrtopeanu, specialist în domeniul telefoniei mobile, a declarat că numărul telefoanelor „inteligente” din România este în jur de 2.5 milioane, cu posibilitatea de a crește până la 7.5 milioane până în 2015.

Potrivit un studiu Gfk din aprilie 2012, utilizatorii din România instalează în jur de 22 de aplicații mobile și folosesc doar 4 dintre acestea în fiecare zi.83 În mod obișnuit, aceștia folosesc smartphone-urile pentru următoarele servicii:  Email/ Chat/ Instant Messenger (76%)  Muzică/ Radio (60%)  Rețele sociale/ Bloguri (57%)  Jocuri/ Petrecerea timpului liber (54%)  Știri/ Meteo (49%) Observăm că un număr destul de mare de utilizatori (49%) folosesc dispozitivele pentru așa numita categorie „știri/meteo”, categorie aleasă într-un mod complet nepotrivit, având în vedere că aplicațiile pentru știri nu au nicio legătură cu cele pentru meteo. Astfel, studiul nu spune nimic concret despre consumul de știri pe dispozitivele mobile din România.

Indiferent de categoria din care fac parte, aplicațiile instalate de români sunt gratuite în proporție de 90%, arată Maia Novolan, directul general al companiei Syscom Digital, ce se ocupă de marketing mobil și interactiv în aplicațiile mobile. Astfel, încăsările din vânzarea aplicațiilor sunt încă slab vizibile, industria din „România fiind la început de drum, atât în ceea ce privește consumul de aplicații, cât și în ceea ce privește dezvoltarea acestora.”84 În schimb, publicitarii sunt deschiși pentru piața mobilă, în 2012 compania Mobile Works estimând că peste 7 milioane de euro vor fi cheltuiți pentru reclame pe dispozitivele mobile.

Lucrurile se vor schimba în viitor, prima jumatate a anului 2012 arată în continuare expansiunea piețelor de dispozitive mobile, atât cea a tabletelor, cât și cea de telefoane „inteligente”. În acest sens, operatorul Orange din România a declarat că, 83

http://www.gfk-ro.com/public_relations/press/multiple_pg/009755/index.ro.html, accesat la 26.06.2012 84 .http://www.forbes.ro/Peste-400-de-aplicatii-romanesti-in-appstore-cum-suntmonetizate_0_3584_4000.html, accesat la 26.06.2012 46

în primul trimestru al anului curent, s-au vândut de 3 ori mai multe tablete comparativ cu cel din 2011. Deși piața tehnologiei mobile din România are un ritm de creștere diferit față de alte state mai dezvoltate, important este că industria crește continuu. În strânsă legătură cu dezvoltarea acesteia se află și comportamentul de consum de media digitale, în acest sens observându-se o creștere de 23% a numărului de utilizatori de Internet pe mobil.85

85

/http://www.idevice.ro/2012/05/03/orange-romania-prezinta-rezultatele-financiarepentru-q1-2012-anunta-o-triplare-a-numarului-de-tablete-vandute/, accesat la 26.06.2012 47

2.2. Ce spun utilizatorii din România (chestionar) Pentru a afla ce obișnuințe de consum media au utilizatorii de iPad din România și cum folosesc aceștia aplicațiile canalelor tradiționale de mass-media (aplicațiile ale ziarelor, radiourilor, posturilor tv și publicațiilor online), am realizat un chestionar cu 10 întrebări ce a fost distribuit în diferite comunități Apple de pe Internet (Anexa I).

Figură 14 - Ocupația utilizatorilor iPad din România

Figură 15 - Venituri lunare

Profilul utilizatorilor de iPad din România cuprinde câteva din trăsăturile celui din spațiul american: vârstă medie de 30 de ani, 72% sunt angajați cu un salariu mediu spre ridicat (48% au între 2000 și 4500 de lei pe lună). De asemenea, se observă că 84 % dintre posesori sunt de gen masculin, dar aceasta poate fi una din conse-

48

cințele promovării unui astfel de studiu pe forumurile de discuție de pe Internet sau a numărului destul de mic al participanților.

Figură 16 - Modelul de iPad deținut

Deși prima generație de iPad a apărut în 2010 pe piața dispozitivelor din România, cele mai multe astfel de device-uri au fost activate în ultimul an. 52% dintre cei care au completat chestionarul au precizat că dețin tableta Apple de mai puțin de 12 luni, mai bine de jumatate dintre aceștia devenind posesori chiar în ultimele 6 luni. Doar 6 % din utilizatorii din România dețin un iPad de 2 ani, restul de 42% avându-l de o perioadă cuprinsă între 1 și 2 ani. Acest lucru explică și graficul de mai sus, potrivit căruia generația a doua de iPad, cea lansată la începutul anului 2011, este cea mai răspândită printre români.

Timpul petrecut de fiecare utilizator pe zi pentru a consuma conținut digital pe iPad este direct proporțional cu suma de bani cheltuită de acesta pentru achiziționarea de publicații digitale, aplicații de știri, abonamente etc. Cei mai mulți utilizatori din România, 39%, dedică între 30 și 60 de minute pe zi. În plus, se observă că, în diferite măsuri, toți utilizatorii de iPad ajung să consume într-o formă sau alta produse media, indiferent că vorbim de publicații, materiale video sau audio.

Peste jumătate dintre cei chestionați (54%) au spus că accesează conținut media gratuit, iar 30% dintre aceștia cheltuie până în 10 euro pe lună pentru achiziționarea diferitelor produse publicistice. Acest lucru poate fi explicat și prin nefolosirea aplicației Newsstand, 79% au spus că nu au descarcat nicio publicație din standul Apple, iar mulți dintre aceștia, cu siguranță, nici nu au actualizat sistemul la iOS 5, deci

49

nu au acces la acesta. În schimb, presa internațională este popularizată printre cei 21% care folosesc aplicația, aceștia menționând că sunt abonați la publicații precum The New York Times, The Daily, The Economist, Engadget Distro, Esquire etc.

Figură 18 - Cât cheltuie un utilizator pe lună pentru achiziționarea de publicații digitale pentru iPad, aplicații de știri, abonamente etc.

Figură 18 - Timpul petrecut pe zi pentru consumul de conținut digital

Utilizatorii de iPad sunt, dincolo de asta, clienți fideli ai marcii Apple, iar brandul a devenit o chestiune la care potențialii cumpărători sau cei care vor să-și „actualizeze” produsul se raporteaza. În al doilea rând, sistemul de operare și-a dovedit eficiența la nivelul așteptat, întrucât totul e făcut pentru utilizatori și pentru a ajunge la nevoile lor de consum. Drept pentru care majoritatea celor chestionați chiar precizează, într-o măsură mai mare sau mai mică, atașamentul față de iOS, funcțiile, designul lui și modul în care acestea funcționeaza împreună, precum și ecosistemul Apple și serviciile oferite (iCloud, Siri etc.). Aceștia traduc avatanjele iOS în raport

50

cu alte sisteme de operare, spunând că „se mișcă mult mai rapid în comparație cu celelalte tablete de pe piață”.

Foarte improtant e și designul, simplitatea lui și eficacitatea funcționării, precum si caracterul „prietenos” al produsului în sine și ușurința de utilizare ce aduc plusuri dispozitivului.

Pe aceste filiere de design, sistem de operare bine pus la punct și, per total, de experiența utilizării, tableta devine un suport de consum de media digitală, întrucât trăsăturile accentuate de utilizatorii chestionați construiesc o schemă echilibrată a unui produs menit să schimbe atitudinea consumatorilor faţă de media tradițională. Ei constată, de exemplu, că fiabilitatea și eleganţa cu care se lucrează pe iPad, comoditatea în utilizare pot face mult mai plăcută experiența lecturii unei publicații, a unor articole sau navigarea pe Internet.

Cum a schimbat iPad-ul felul în care utilizatorii din România consumă media digitală?

„Folosesc mai mult aplicaţiile dedicate decât site-urile publicaţiilor. Petrec mai mult timp citind articole lungi, mai ales noaptea şi dimineaţa, din mai multe surse (datorită aplicaţiei Flipboard). Citesc zilnic/ săptămânal majoritatea articolelelor publicaţiilor la care sunt abonată.” – Laura, Iași „Nu mă mai duc la chioșc după ziar, ci îl citesc din pat. Nu «gust» presa din România. Acum la micul dejun citesc DW, ZDF și Borsen Zeitung. Nu făceam asta când nu aveam tableta.” – Ștefan, Suceava „Pentru mine este un salt enorm. Am senzația că acum sunt la curent cu tot ce mă interesează. În plus, nu trebuie să pornesc/opresc OS-ul, ci pot avea acces rapid la informație.” – Marius, Pitești

51

„De când am iPad-ul citesc presa mai mult, economisesc timp și bani.” – Anca, Roman „Câștig timp și e mult mai comod. Apreciez cu ușurință selectarea știrilor, eficiență în asimilare și dinamicitatea prezentării în cazul însoțirii de fișiere multimedia.” – Octavian, Pitești „Nu mai stau pe site-urile de știri și stau mult mai puțin la televizor. Acum citesc în Flipboard si urmăresc din pat canalele de pe YouTube la care sunt abonat.” – Marius, București „Conținutul media e mai accesibil. Din păcate versiunile digitale ale revistelor românești ce se gasesc sub formă de aplicații în AppStore sunt destul de proaste din punct de vedere calitativ și scumpe, uneori chiar mai scumpe decat variantele tipărite.” – Florin, Galați

52

Capitolul 3: Prezentarea unei aplicații pentru fiecare canal de media tradițional

3.1. Presa scrisă: Gândul.info* Pe 8 aprilie 2011 ziarul Gândul a renunțat la ediția tipărită și a adoptat un „nou model de business” ce a pus accent pe conținutul digital oferit cititorilor pe noile platforme de distribuție (online, iPad și pe telefonul mobil). Aplicația pentru iPad, deținută de Mediafax Group 2011, este disponibilă în App Store gratuit și ocupă din memoria internă doar 0.7 MB, care, în mod normal, va crește în funcție de datele descărcate de aplicație pentru vizualizarea conținutului accesat de utilizator. Versiunea actuală a aplicației este de 1.2.3, cu ultimul update făcut pe 5 aprilie 2012. Aplicația

Logo

Mesaj de anunțare a încărcării

Imagini din subiectele zilei

Reclamă

Figură 19 - Pagina de încarcare

* Gândul.info a apărut în varianta print din 2005 până în 2011, când au ales să păstreze doar versiunea online a publicației. Deoarece aceasta folosește unele elemente specifice ziarului atât în versiunea pentru tabletă, cât și în cea online, am considerat pertinentă analiza aplicației în categoria presă scrisă. În plus, a contat și faptul că se descarcă gratuit, precum toate celelalte aplicații analizate în acest capitol.

53

încă nu a fost introdusă în standul virtual al celor de la Apple, de altfel nicio publicație din România nu și-a făcut apariția în Newsstand.

Timpul cam lung de încărcare, la prima intrare, este o caracteristică pentru care cititorii vor evita folosirea aplicației gândul.info pentru iPad. Un utilizator pe itunes.apple.com declară că este nemulțumit pentru că „se încarcă extraordinar de greu” și adaugă că „prefer să intru pe site direct decât să aștept câteva minute bune pentru fix același conținut”. De altfel, aplicația a obținut doar jumatate din nota utilizatorilor în App Store, 2.5 stele stele din 5.

Logo și butoanele de navigare (alerta „Breaking news” apare doar uneori și doar pe prima pagina)

Deschiderea mare

Deschideri pe manșetă

Deschideri mici (sunt pe două coloane, se poate naviga în jos prin scroll)

Reclamă

Figură 20 – Pagina de start, de „aterizare”, a aplicației

Încă de la început se observă asemănarea cu versiunea din browser a site-ului, ceea ce nu este neapărat un lucru rău. O uniformizare a metodei de prezentare este binevenită, deși e mai puțin justificată pentru versiunea pentru iPad sau telefon mobil, unde utilizatorul ajunge în urma accesării aplicației, deci știe unde este, în comparație cu pagina Web, unde se poate ajunge și de pe alte site-uri. Urmând același fir

54

logic, nu se explică nici prezența unui logo de astfel de dimensiuni, regăsit în orice pagină a aplicației.

Observăm păstrarea deschiderii mari, asemănatoare cu cea de pe website, un element specific presei scrise și adoptat pentru aceste platforme tocmai din dorința de-a oferi cititorului o experiență cu care este deja cunoscut, răsfoirea unui ziar în formă fizică. În varianta verticală avem două coloane cu știri din diferite secțiuni, la ce care se va mai adăuga o a treia unde vom regăsi „TOP 24H”, cele mai accesate articole din ultima zi. În partea de sus dreapta, la același nivel cu logo-ul, vom regăsi butoanele de navigare: „home” (nu apare pe prima pagina, ci pe toate celelalte pagini și trimite la aceasta), „refresh” (aceași funcție ca și în mediul online, de reactualizare a conținutului, echivalentul gestului de glisare de sus în jos pentru iOS), butonul de căutare și cel cu secțiuni.

Logo Butonul de căutare Butonul home

Butonul refresh

Secțiunile aplicației (vor fi afișate în această formă doar după ce este atins butonul albastru din partea de sus, „Sectiuni” – se boserva lipsa diacriticelor)

Aplicația dă prea mult impresia unei pagini web, nefiind folosite multe din proprietățile platformei, drept urmare materialele multimedia sunt sărăcăcioase. Nu vom regăsi infografii proprii, poate doar link-uri către materialele altor publicații, iar materialele video sunt preluate, în cea mai mare parte, de pe YouTube, singurele pro-

55

ducții proprii sunt cele din secțiunea „Interviurile Gândul” și nouă rubrică „gândul.live, de luni până vineri de la ora 20:00”.

Gândul promovează aplicația pentru iPad împreună cu următoarele caracteristici, pe care utilizatorul le vor găsi ușor de folosit:  navigare simplă între secţiuni şi între articole, precum şi în interiorul galeriilor foto, deși acestea nu vor fi regăsite la toate articolele;  prezintă funcția pentru a salva articolele și a le lectură offline;  opţiuni de share: se pot trimite articolele pe e-mail şi pe Twitter sau le pot recomanda pe Facebook direct din aplicaţie;  alerte de breaking news ce pot fi primite și în noua bara de notificări a sistemului iOS 5.

Atunci când se deschide un articol acesta va fi afișat în partea stângă, într-o manieră simplă, elegantă, iar în coloana din dreapta vor fi afișate mai multe articole din aceași secțiune.

Cei de la Gândul încă nu și-au manifestat dorința de a vinde anumit conținut disponibil pe tabletă sau de a pune un preț pe aplicație, în schimb sunt regăsite reclame aproape pe fiecare pagină.

56

3.2. Online: Mashable Mashable.com aduce noutăți și știri din social media și este o publicație ce apare exclusiv în mediul online, dar care s-a extins și pe noile platforme. În martie 2012 au lansat o nouă aplicație pentru iPad cu ajutorul sponsorului Mercedes-Benz, renunțând la vechea aplicație folosită până acum. Noul app ocupă 3.4 MB imediat după instalare, este gratuit și aparține companiei americane Mashable Inc. Faptul că această aplicație necesită cel puțin iOS 5.0 arată că s-au folosit ultimele funcții implementate de Apple acestei platforme mobile. Deși designul este intuitiv, aerist și foarte practic, mulți utilizatori s-au arătat iritați de felul în care sunt afișate reclamele, care nu apar mereu într-un loc bine fixat, ci sunt de tipul pop up, sărind „deasupra” aplicației la fiecare articol ce este accesat.

Susan Pruden, un utilizator iPad de pe itunes.apple.com, se declară nemulțumită de noua versiunea: „obișnuiam să folosesc aplicația asta în fiecare zi, dar o voi șterge acum pentru că se blochează mereu și apar reclame de tip pop up de fiecare dată când trec la alt articol”. Modul în care sunt afișate reclamele este, în continuare, Bara de navigare

Articolele categoriei

Articolul ales

accesate

Secțiunea de comentarii și butoanele de share

Elemente grafice intuitive pentru butoanele de share, secțiunea de comentarii și buton pentru trimiterea articolului prin e-mail

Figură 21 - Aplicația Mashable în poziție orizontală

57

foarte important și pe dispozitivele mobile, poate chiar mai mult decât mediul online.

Din acest motiv, Mashable pentru iPad a primit doar 2.5 stele din 5 în App Store.

Aplicație este împărțită în patru coloane atunci când dispozitivul este ținut în poziție orizontală, și în trei coloane când e vertical. Coloanele nu sunt banale, designul jucăuș le îmbină foarte bine, dând impresia că sunt puse în „straturi” și nu duce deloc cu gândul la o variantă a unui site Web. Coloana din partea stângă este, de fapt, bara de navigare a aplicației și afișează categoriile publicației, topurile, cele mai accesate subiecte, bara de căutare și căsuța de logare, putând lua două înfățișări: „restrânsă” (I, în grafic) și „desfășurată” (II, în grafic). În varianta „desfășurată”, bara de navigare este prezentată integral, element grafic și denumirea categoriei, iar, în cea „restrânsă”, vom regăsi doar elementele grafice corespunzătoare, a căror semnificație poate fi ușor descifrată de un cititor după un timp de folosire.

Coloana a doua cuprinde articolele categoriei accesate în prima coloană. Fiecare articol are o poză reprezentativă, titlu și o căsuță ce afișează numărul de share-uri

Cele de versiuni ale logo-ului

I

II

I

II

Bara de căutare

Topuri: cele mai accesate articole și cel mai des împărtașite

Categoriile (denumite canale, în engleză channels)

Articole speciale tematice

Elementele grafice corespunzătoare fiecărei rubrici

Figură 23 - Cele două „stări” ale barei de navigare (coloana unu)

58

Figură 23 - Bara cu elementele care facilitează interacțiunea între utilizatori (coloana patru)

pe care le-a primit. Dacă navigăm în partea de jos, prin gestul de „glisare”, vom regăsi mai multe articole, iar acestea pot fi citite în a treia coloană, unde vor fi afișate în întregime după o simplă atingere.

A patra coloana cuprinde secțiunea de comentarii și butoanele de share pentru diferite platforme sociale (Facebook, Twitter și LinkedIn). Și această rubrică poate fi reprezentată în cele două moduri ale barei de navigare, în varianta „desfășurată” și „restrânsă”. Vom observa că aceste coloane, unu și patru, sunt complementare, atunci când una este „desfășurată”, cealaltă este „restrânsă”. Întâlnim o nouă funcționalitate a designului atunci când dispozitivul este în poziție verticală, bara de navigare poate fi ascunsă în totalitate și poate fi accesată cu un gest de „glisare” din partea stângă a ecranului spre centru (această trăsătura a fost popularizată de aplicația de Facebook).

Alte caractaristici ale aplicației:  Aplicație afișează toate fotografiile unui articolelor într-o galerie foto, ce poate fi vizualizată și în modul „pe tot ecranul” (în engleză, full screen);  Orice fotografie poate fi „ciupită” (în engleză, pinch) pentru a fi vizualizată în modul full screen;  prezintă funcția pentru a salva articolele și a le lectură offline.

Multe din articole sunt insoțite de elemente multimedia proprii sau preluate, infografice, galerii foto explicative sau materiale video, unele știri fiind prezentate printr-un video conceput de membrii redacției ca o știre pentru TV.

59

3.3. TV: BBC NEWS Departamentul de știri al BBC-ului (British Broadcasting Corporation ), BBC News, are în App Store o aplicație pentru iPad apreciată de 13.330 useri ce au considerat că merită 4 stele din 5. Disponibilă în toate App Store-urile din lume, aplicația este gratuită și ocupă 7.2 MB inițial. Ultima actualizare a fost făcut, cu ceva timp în urmă, pe 19 decembrie 2011, de fapt, aplicația nu a mai primit modificări majore de niciun fel, doar mici îmbunătățiri privind modul de funcționare.

Aplicația aduce un nou mod de prezentare a știrilor, în loc de împărțirea subiectelor în categorii (afaceri, tehnologie, divertisment și sport), aici avem posibilitatea de a răsfoi știrile în funcție de regiunea geografică.

Articolul ales

Categoriile

Bara cu butoane a aplicației

Bara cu cele mai noi materiale

Figură 24 - Aplicația BBC în poziție orizontală

60

În varianta orizontală, aplicația BBC NEWS este împărțită în două, în stânga avem secțiunile ce pot fi personalizate de către fiecare utilizator, iar în dreapta este afișat articolul selectat. Fiecare secțiune reprezintă un rând, unde sunt regăsite titlurile articolelor din acea categorie însoțite de o poza. Utilizatorul are posibilitatea de-a răsfoi conținutul fiecărei secțiuni prin gestul de „glisare” de la dreapta la stânga, iar, pentru a reveni la articolele de la început, mișcarea este făcută în sens invers.

Butonul pentru radio

Butoanele de micșorare și mărire ale textului

Butonul de reactualizare a conținutului

Bara cu articolele recente

Butonul de „Edita”/„Done”

Logo

Butonul de „share”

Figură 25 – Bara cu butoane a aplicației BBC NEWS

Deși regăsim foarte multe materiale video (reprezentate printr-o fotografie ce „prinde viață” după atingerea butonului „Tap To Play” din centrul acesteia), aplicația nu oferă acces live la postul de televiziune BBC NEWS, ci doar la cel de radio prin butonul „LIVE RADIO” din partea stângă, sus. Pe bara unde este situat acesta, mai putem actualiza conținutul prin butonul de „refresh”, personaliza categoriile prin cel

Butonul cu care se pot rearanja secțiunile

Butonul „ – ” elimină secțiunea

Butonul „ + ” adaugă o nouă secțiune

Figură 26 - Meniul de personalizare

61

de „Edit”, mări sau micșora dimensiunea fontului cu care este scris articolul prin cel „- a A+” și redistribui conținutul prin e-mail, Facebook sau Twitter prin butonul din partea dreaptă, sus.

După cum am menționat mai sus, utilizatorul are posibilitatea de a-și personaliza categoriile cu ajutorul butonului „Edit”. După atingerea acestuia, categoriile ce apar deja în aplicație sunt în partea de sus și pot fi eliminate prin butonul „ – ” din partea stângă sau rearanjate prin butonul din dreapta. Cele din partea de jos, de sub indicatorul „More”, sunt secțiuni disponibile ce pot fi adăugate cu ajutorul butonului „ + ”. Pentru a seta noile categorii alese se atinge butonul „Done” din partea de sus ce a înlocuit butonul „Edit” pe durata personalizării.

Bara cu cele mai noi materiale

Bara cu butoanele a aplicației

Categoriile

Articolele din categoria aleasă

Articolul ales

Reclamă

Figură 27 - Aplicația BBC în poziție verticală

Alte caracteristici ale aplicației BBC NEWS pentru iPad:  oferă știri în mai multe limbi: engleză, spaniolă, portugheză, chineză, rusă, indiană, iraniană și pakistaneză; 62

 conținutul poate fi descărcat pentru a fi vizualizat în modul offline;  cuprinde o serie de filmulețe de un minut ce prezintă un rezumat al știrilor din acea zi, foarte utilă pentru utilizatorii aflați pe drum.

BBC oferă această aplicație gratuit pentru că au ales modalitatea de finanțare prin distribuirea publicității și nu s-a pus niciodată problema vânzării conținutului, mergând pe ideea că utilizatorii de tablete încă nu sunt pregătiți să plătească.

63

3.4. Radio: TuneIn Radio Aplicația TuneIn Radio reprezintă un nou mod de a asculta muzică și știri din toate colțurile lumii pe dispozitivele mobile, având acces la peste 70.000 de posturi de radio. Nu doar că se poate asculta orice radio de pe teritoriul României, aplicația oferă posibilitatea de-a urmări și programele unor radiouri faimoase la nivel internațional, dintre care amintim ESPN, BBC, CBS, TEDTalks etc.

Ultima versiunea pentru iOS, indiferent că este pentru iPhone sau iPad, are o capacitate de 13.9 MB inițial. Ultima actualizare a aplicației a fost pe 1 mai 2012, dar nu a adus modificări majore, ci doar a rezolvat unele erori sesizate de utilizatori.

Indiferent de platforma mobilă folosită, TuneIn Radio este una dintre cele mai folosite aplicații de acest gen, utilizatorii iOS notând-o cu 4.5 stele din 5 (media a fost făcută în urma a 36.200 de voturi de pe itunes.apple.com).

Reclame

Bara de căutare Secțiunile

Elemente ale secțiunii „Home” – pot fi răsfoite radiourile prestabilite, cele recent accesate, recomandările date de aplicație și cele locale

Butonul pentru alarmă și cel pentru setări

Player-ul audio

Figură 28 - TuneIn în poziție orizontală

64

Aplicația pentru iPad poate lua mai multe înfățișări în funcție de poziția dispozitivului, dar și de setările pe care le face fiecare utilizator. Prezente și în imaginea de mai sus, unele elemente din TuneIn Radio sunt regăsite în mai toate formele pe care le ia aplicația.

Player-ul audio din partea stângă jos poate fi mărit în varianta fullscreen pentru o interfață ce pastrează doar elementele de bază: bara de volum, bara de timp, numele piesei și al artistului însoțite de o fotografia cu coperta albumului/ numele emisiuni și o poză reprezentativă, butonul de „play”, cel de stop și cele de derulare înainte sau înapoi, din piesă în piesă. În plus, vom regăsi și un buton ce oferă posibilitatea de a da înapoi înregistrarea cu 10 secunde, funcție ce vine în ajutorul utilizatorului aflat în mișcare. De fapt, aplicația are dezvoltată o modalitate reușită de a înregistra semnalul postului de radio atunci când dispozitivul este folosit la altceva sau utilizatorul a pus pauză.

Informații despre piesă/ emisiune/canal radio (text + imagine)

Butonul pentru varianta fullscreen

Butonul „Airplay”

Elementele specifice oricărui player (bara de timp și butoanele de control )

Bară volum

Figură 29 - Player-ul audio

Cu alte cuvinte, dacă punem pauză la un post de radio pe care-l ascultăm, lăsăm aplicația să ruleze în background și revenim peste un interval de timp, vom observa că aplicația a salvat tot ce a fost emis în această perioadă. Utilizatorul va avea posibilitatea a asculta acest conținut sau de a derula piesă cu piesă. Tot acest conținut este salvat temporar și se va pierde atunci când aplicația sau dispozitivul sunt închise.

TuneIn Radio oferă utilizatorilor posibilitatea de căutare un anumit canal de radio în funcție de mai multe criterii și un sistem de gestionare a stațiilor favorite. În primul rând, bara de search ajută nu doar la căutarea unei anumit post de radio, ci și a unei emisiuni, a unui anumit artist sau a unei melodii, rezultatul afișat fiind postul

65

de radio care difuzează în acel moment materialul căutat. În al doilea rând, secțiunea de browse prezintă stații radio în următoarele categorii: local, recent accesate în aplicație și recomandări în funcție de aceastea, de muzică grupate în funcție de gen sau de talk-show în funcție de subiect, de știri sau de sport, podcast-uri, precum și stații de radio în funcție de localitate sau de limbă.

Reclamă

Logo

Butoane cu care se pot adăuga piese/canale la „Presets”, cumpăra conținut sau distribui pe site-urile de socializare

Radiourile recent accesate, canale și melodiile salvate

Informații despre radio și piesa difuzata în acel moment (artist, piesă, copertă) Player-ul audio

Bara de volum

Figură 30 - Player-ul în fullscreen în varianta orizontală

Printre toate acestea, utilizatorul are varianta de a-și selecta anumite posturi care îi vor aparea în secțiunea „My Presets” (în română, presetările mele). Există și o subsecțiune a acesteia, „Songs”, unde poate fi salvată denumirea oricărei melodii ascultate la un moment dat la un post de radio. Nu există funcția de ascultare ulterioară a acestei melodii, datorită drepturilor de autor impuse de casele de discuri și respectate de compania Apple. În schimb, acestea pot fi cumpărate din iTunes Store, existând funcția de buy chiar în aplicația TuneIn Radio.

66

Alte caracteristici ale aplicației TuneIn Radio pentru iPad:  poate fi setat ca alarmă de dimineață, să pornească un anumit radio la ora stabilită, și are și funcția de sleep timer, cei care vor să asculte radio înainte de culcare îș pot seta să se întrerupă după un anumit timp;  radioul poate rula în background în timp ce sunt folosite alte aplicații;  de la iOS 4.2 sau orice versiune mai nouă, aplicația are funcția de „AirPlay” (există anumite boxe, docuri special create pentru dispozitivle Apple, ce pot fi conectate prin wireless cu TuneIn Radio sau alte aplicații compatibile cu „AirPlay”). În comparație cu radioul clasic sau chiar și cel online, funcțiile găsite la aplicațiile radio pentru dispozitivele mobile sunt mult mai diverse și îl determină pe vechiul ascultător de radio să-și modifice obiceiurile de consum. Toate caracteristicile discutate în acest capitol sunt disponibile cu versiunea gratuită a aplicației. Există și o variantă cu plată, TuneIn Radio Pro, ce poate fi achiziționată din App Store la prețul de 0.99 dolari și aduce utilizatorului posibilitatea de a înregistra de pe orice post de radio aculat (a nu se confunda această setare cu cea discutată mai sus care doar încarcă și păstrează temporar conținutul; cu aceasta poate fi înregistrat și ascultat oricând, chiar și fără conexiune la Internet).

67

3.5. Revistă digitală: Flipboard Special concepută pentru iPad și iPhone dar acum disponibilă și pe Android, aplicația Flipboard creează o revistă personalizată, în funcție de alegerile utilizatorului, ce aranjează într-un layout deosebit conținutul de pe blogurile de nișă și cel oferit de publicații de renume. În plus, utilizatorul poate accesa prin intermediul aplicației și conținutul de pe diferite site-uri de socializare (Facebook, Twitter, Google +, Instagram etc.). Flipboard este o aplicație disponibilă gratuit în App Store, ocupă la instalare 9.8 MB și a ajuns la versiunea 1.9.4, ultima actualizare fiind făcută pe 28 iunie 2012.

Flipboard este una dintre cele mai bune aplicații pentru dispozitivele mobile din categoria știri, fiind denumită aplicația anului pentru iPad în 2010 și una din cele mai importante inovații din 2010, după un clasament realizat de revista TIME. De asemenea, pe itunes.apple.com peste 155.000 de utilizatori au considerat că aplicația merită 4.5 stele din 5.

Butonul de căutare Categoriile și publicațiile selectate de utilizator Autentificarea utilizatorilor + Logo

Butonul de reactualizare, numpărul de pagini, setările

Figură 31 - Aplicația în poziție orizontală

68

Producătorii acesteia spun că este inspirată din frumusețile printului și a fost concepută special pentru iPad, în încercarea de-a transfera pe tabletă experiența de răsfoire a unei publicații. Drept dovadă, sistemul inedit implementat pentru parcurgerea aplicației imită perfect această experiență.

Pentru a funcționa corect din punct de vedere legal, au fost încheiate contracte cu multe publicații pentru a le putea distribui conținutul, dintre care amintim The New Yorker, USA Today, ABC News, Wired, Rolling Stone, National Geographic, The Economist etc. Utilizatorul ce folosește Flipboard are varianta de a selecta publicațiile de la care dorește să primească informații sau poate alege anumite subiecte, aplicația adunând materiale din diferite surse în funcție de acestea.

Bara de căutare

Categoriile și publicațiile ce apar în aplicație

Aici se face legătura cu alte conturi

Categorii speciale

Categoriile

Subsecțiuni ale categoriei selectate și publicațiile acesteia

Figură 32 - Meniul în care se alege conținutul dorit

La rubrica „Accounts” utilizatorul își poate adăuga diferite conturi de pe siteurile de socializare, având opțiunea de a distribui pe acestea articolele găsite în Flipboard sau de a vizualiza conținutul de pe acele site-uri (de exemplu, dacă se face

69

legătura cu contul de Facebook, cele postate de prietenii utilizatorului pe această platformă vor fi aranjate ca într-o revistă într-o secțiune separată).

Categorii special create cu conținut ales de anjați Flipboard, precum „Picks”, „What’s hot” sau „Inside Flipboard”, vor putea fi găsite și alese pentru a fi răsfoite la secțiunea „This Week”. În continuare, meniul în care se alege conținutul dorit prezintă secțiunile unde pot fi găsite publicațiile din print și online sau blogurile de specialitate, acestea fiind: „News”, „Business”, „Tech & Science”, „Audio”, „Video”, „Cool Curators”, „Photo & Design”, „Living”, „Entertainment”, „Sports”, „Travel”, „Style” și „Local”.

Denumirea rubricii/ publicației

Buton de revenire la pagina principală

Titlu alb peste imagine

Detalii conținut (cine la distribuit și când, de pe ce site e articolul și cine este autorul)

Butonul de căutare

O parte din primul paragraf

Figură 33 - Articole în „Cover Stories”

O rubrică foarte folositoare este cea de „Cover Stories”, unde utilizatorul va regăsi cele mai interesante articole și fotografii din toate subiectele și publicațiile de la care primește conținut în Flipboard, plus postările de pe site-urile de socializare considerate a fi importante. Această rubrică afișează materialele în funcție de 70

preferințele cititorilor și obișnuițele de consum ale acestuia, iar, în timp, cele apărute aici vor fi din ce în ce mai relevante.

Figură 34 - O pagină cu articole în rubrica „FlipTech”

Indiferent că se accesează doar o publicație sau o anumită secțiune, modul în care sunt afișate articolele este seamănă foarte mult cu felul în care acestea apar întro revistă din print. Pe o pagină sunt afișate mai multe articole, acestea fiind însoțite de fotografie, titlu și primul sau o parte din primul paragraf, iar, pentru a trece de la o pagina la alta, utilizatorul se va folosi de „răsfoitorul” aplicației prin simplul gest de „glisare”. Pentru a citi un articol se atinge articolul dorit, acesta fiind mărit pe tot ecranul dispozitivului. Articolele pot fi salvate pentru a fi citite și atunci când dispozitivul nu este conectat la Internet cu ajutorul unor aplicații precum Instapaper sau Readability. În urma unei colaborări, ziarul The New York Times este disponibil în Flipboard de pe 28 iunie 2012, dar utilizatorii vor putea accesa doar o selecție de știri, intregul conținut fiind disponibil doar celor abonați la ediția digitală. Aceasta este prima încercare de a oferi conținut contra cost, chiar dacă Flipboard este doar un intermediar ce face legătura aplicației cu abonamentele utilizatorilor.

71

Denumirea rubricii/ publicației

Titlu, autor, data

Numărul de pagini

Fotografie din articol

Postarea de pe Twitter cu acest articol

Butoanele de distribuție și de salvare pentru modul offline

Textul articolul ui

Figură 35 - Articol în Flipboard

Revista socială Flipboard este, de fapt, un „agregator” de conținut din mai multe surse, ce a adoptat modelul gratuit de distribuție pe toate platformele mobile pe care este disponibilă, deoarece livrează reclame în interiorul publicațiilor create de utilizator.

72

Concluzii Numărul tabletelor vândute în ultimul an s-a dublat, lider de piața fiind în continuare dispozitivul celor de la Apple, iPad-ul. După cum au declarat mulți dintre utilizatori, sistemul de operare iOS este unul din principalele motive pentru care aleg această tabletă, la care se adaugă ecosistemul Apple și serviciile oferite de aceștia, precum iTunes, Newsstand, iCloud sau Siri.

Industria publicistică din întreaga lume învață să profite de pe urma noilor platforme dezvoltate pentru dispozitivele mobile și a serviciilor aduse de aceastea.

Newsstand, magazinul virtual de reviste și ziare al celor de la Apple, devine relevant în spațiul american având încasări de 70.000 de dolari pe zi în urma vânzărilor de abonamente și publicații pentru iPad. Se observă apariția a tot mai multe aplicații pentru tablete ale ziarelor și revistelor din România, precum și o creștere a numărului de astfel de dispozitive activate. Cu alte cuvinte, dacă în spațiu american fenomenul se află în etapa de dezvoltare, în cel românesc e încă în faza de început, unul din motive fiind și obișnuințele de consum digital diferite ale utilizatorilor din acest spațiu geografic. O dificultate în acest sens a fost, aşadar, identificarea posesorilor de astfel de dispozitive şi, implicit, construirea unor concluzii pertinente la studiu în condiţiile în care acesta a fost realizat pe un eşantion relativ redus numeric, iar disponibilitatea utilizatorilor în a-şi motiva alegerile în ceea ce priveşte consumul media este încă limitată.

Consider că astfel de studii, mai mult sau mai puţin centrate pe anumite nişe, sunt relevante atât în universul tehnologic cât şi cel mediatic în condiţiile în care ambele se dezvoltă cu o viteză dificil de urmărit. Rapoartele, graficele de orice natură se modifică la mai puţin de 24 de ore, chestiune care pune în discuţie atât dificultăţi de analiză, cât şi însăşi problema care le generează. Spunem adesea că nu putem limita, deocamdată, în niciun fel modul în care evoluăm din punct de vedere tehnic şi, în definitiv, nu ne dorim aşa ceva. Analog, nici nu urmărim şi nici nu putem controla în totalitate maniera în care se transformă peisajul mediatic.

73

Constatăm, aşadar, o similitudine esenţială între două lumi probabil mai puţin diferite decât ne-am pus până acum problema. Ceea ce deducem din lucrarea de faţă şi studiile ce au stat la baza ei, precum şi din cele ce îi vor urma este faptul că introducerea în sistem a unui dispozitiv precum iPad-ul, care să facă posibilă evoluţia în tandem a celor două domenii, înseamnă ceva mai mult decât un capriciu tehnologic. Vorbim aici de un fenomen care atacă în profunzime anumite neajunsuri ale mass-media tradiţionale în contextul actual, în care consumatorul aproape că nu conştientizează în ce măsură are nevoie de noi tehnologii, dar atunci când acestea îi sunt puse la dispoziţie îşi modifică uneori dramatic comportamentul faţă de informaţie, faţă de modul în care aceasta este împachetată pentru a-i fi, ulterior, livrată.

Urmărind, concomitent, ideea că tehnologia oferită prin intermediul iPad-ului este capabilă să modifice obiceiul de consum mediatic al utilizatorului şi aceea că „ambalarea” conţinutului publicistic se face diferit prin intermediul dispozitivului şi a aplicaţiilor care îi sunt caracteristice, capitolul al III-lea punctează concret transformările sau absenţa lor. În urma analizelor făcute s-a observat apariția unor trăsături ale aplicațiilor media ce au fost gândite special pentru consumatorul aflat în mișcare. De altfel, dispozitivele din această piață mobilă sunt concepute în acest sens, iar serviciile puse la punct pentru acestea sunt văzute, mai mult ca niciodată, ca extensii ale omului.

74

Anexa I

Chestionar Vă invităm să participați la acest sondaj privind modul în care utilizatorii de iPad folosesc aplicațiile canalelor tradiționale de mass-media: ziare, radio, tv și publicații online. (Studiu realizat în cadrul unei lucrări de licență de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași) Introduceți datele dumneavoastră: Sex: Vârstă: 1. Care este ocupația dumneavoastră?

Student Angajat Antreprenor Fără ocupație 2. Venituri lunare Sub 1000 RON 1000 - 2000 RON 2000 - 4500 RON 4500 - 7000 RON Peste 7000 RON 3. De cât timp dețineți un iPad?

75

4. Ce model de iPad aveți? iPad (apărut în 2010) iPad 2 (apărut în 2011) Ultimul iPad (apărut în 2012) 5. De ce ați ales să cumpărați un iPad și nu o altă tabletă de pe piață?

6. Ce aplicații media folosiți? (mai multe răspunsuri posibile) Gandul.info StirileProTV.ro Realitatea HotNews.ro Gazeta Sporturilor NYTimes Le Monde BBC World News Flipboard TuneIn Radio Altele 7. Folosiți Newsstand? Dacă da, la ce publicații sunteți abonat?

Nu Da 8. Cât timp dintr-o zi folosiți iPad-ul pentru a accesa mass-media (aplicații ale ziarelor, televiziunilor, posturilor de radio, agregatori etc.)? mai puțin de 15 minute Între 15 și 30 de minute

76

Între 30 și 60 de minute Între 1 și 3 ore Peste 3 ore Nu folosesc iPad-ul pentru așa ceva 9. Cât cheltuiți pe lună pentru achiziționarea de publicații digitale pentru iPad, aplicații de știri, abonamente etc.?

Nimic Până în 10 euro 10 - 20 euro 20 - 50 euro peste 50 euro 10. Cum a schimbat iPad-ul felul în care consumați media digitală? (puteți să dați exemple din viața de zi cu zi)

11. Vă mulțumim pentru răspunsuri. Vă rugăm să ne lăsați prenumele dumneavoastra și numele orașului în care locuiți. Să aveți o zi buna!

77

Bibliografie NEGROPONTE, Nicholas, Era digitală, All Educaţional, Bucureşti, 1999 FIDLER, Roger, Mediamorphosis – Să înţelegem noile media, Idea Desing & Print, Cluj, 2004 JEFF, Jarvis, Ce ar face Google?, Publica, București, 2010 MCLUHAN, Marshall, Să înţelegem media. Extensiile omului, Curtea Veche, Bucureşti, 2011 ISAACSON, Walter, Steve Jobs, Publica, București, 2012 LUSTED, Marcia Amidon, Apple: The Company and Its Visionary Founder, Steve Jobs, 2012 http://www.huffingtonpost.com/2010/04/15/history-tablet-pc-photos_n_538806.html http://www.huffingtonpost.com/2012/04/07/brand-name-generic-apple-ipadtablet_n_1409695.html http://www.technologyreview.com/business/40321/, accesat la 24.06.2012 http://www.ign.com/articles/2010/04/01/the-history-of-the-tablet-pc http://www.cultofmac.com/165964/touch-tablet-on-track-to-be-fastest-spreadingtechnology-in-history/ http://www.nytimes.com/2012/03/06/technology/as-new-ipad-debut-nears-some-seedecline-of-pcs.html?_r=1 http://online.wsj.com/article/SB10001424052748703510304574626213985068436.html http://gizmodo.com/5458382/8-things-that-suck-about-the-ipad http://digitaljournal.com/article/317296#ixzz1ukZbhzUd http://pandodaily.com/2012/04/27/web-2-0-is-over-all-hail-the-age-of-mobile/ http://blog.flurry.com/bid/80241/Mobile-App-Usage-Further-Dominates-WebSpurred-by-Facebook http://medialoot.com/blog/skeuomorphic-design/ http://www.reuters.com/article/2012/06/01/us-apple-stevejobs-trialidUSBRE8501CQ20120601 http://www.dennismediafactory.co.uk/post/12836086218/on-skeuomorphism http://ipadacademy.com/2012/05/tablet-computers-android-vs-ios-and-why-ipadsare-the-value-buy

78

http://www.appleinsider.com/articles/12/02/14/android_losing_ground_to_apple_in_ app_development.html http://www.techradar.com/news/mobile-computing/tablets/new-ipad-mini-releasedate-news-and-rumours-1076821 http://mashable.com/2012/03/14/ipad-kindle-fire-market-share/#34197AmazonKindle-Fire-Case http://www.wired.com/gadgetlab/2011/10/apples-newsstand-success/ http://www.wired.com/gadgetlab/2012/03/apples-newsstand-70k/ http://www.pocketables.com/2012/06/how-apples-newsstand-is-a-confusingservice.html http://www.poynter.org/latest-news/media-lab/mobile-media/150199/why-applesvirtual-newsstand-is-driving-a-surge-in-magazine-newspaper-ipad-app-subscriptions/ http://www.youtube.com/watch?v=osGG9W5VVlI http://www.apple.com/pr/library/2012/04/24Apple-Reports-Second-QuarterResults.html http://www.apple.com/hotnews/thoughts-on-flash/ http://www.apple.com/ios/features.html#newsstand http://itunes.apple.com/us/app/mac-life-mag/id469917012?mt=8 http://itunes.apple.com/us/app/wired-magazine/id373903654?mt=8 http://theindustry.ro/2012/03/starea-presei-tehnologia-mobila-creste-consumul-destiri/ http://theindustry.ro/digital/2012/05/la-apple-pana-si-coada-e-cool/ http://theindustry.ro/2012/03/ifabc-apple-newsstand-accelereaza-crestereapublicatiilor-digitale/ http://theindustry.ro/2011/10/tabloidizarea/ http://www.idevice.ro/2012/02/15/in-app-store-se-publica-de-trei-ori-mai-multeaplicatii-decat-in-android-market/ http://www.idevice.ro/2012/05/03/orange-romania-prezinta-rezultatele-financiarepentru-q1-2012-anunta-o-triplare-a-numarului-de-tablete-vandute/ http://www.gfk-ro.com/public_relations/press/multiple_pg/009755/index.ro.html http://www.forbes.ro/Peste-400-de-aplicatii-romanesti-in-appstore-cum-suntmonetizate_0_3584_4000.html

79

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi 2012 Lucian Rotaru

80