Izvorașul Anul II Numărul 3

Ministerul Educației

Inspectoratul Şcolar

Şcoala Gimnazială

Naționale

al Judeţului Neamţ

“Ieremia Irimescu”

Izvorașul Revista Școlii Gimnaziale “Ieremia Irimescu” Brusturi

Tinerii pompieri

Noi suntem elevii Școlii Gimnaziale ,,Ieremia Irimescu” Brusturi și am reprezentat țara la competiția ,,Prietenii pompierilor” concurs desfășurat în Austria, în iulie 2017.

Interviul revistei

În spiritul respectului, al cinstei şi corectitudinii de care dă dovadă, l-am invitat pe domnul primar al comunei Brusturi, Daniel Lozonschi, să ne răspundă la câteva întrebări!

Anul II, Nr. 3 Mai-Decembrie 2017

Cuprins Editorial

3

Educaţia înainte de toate

4

Din viaţa comunităţii

5

Limba română corectă

12

Pagina de literatură

13

Şcoala azi—exemple de bune practici

14

Condeie fermecate

18

Le monde francophone

24

Educaţia pentru sănătate

26

Proiecte educaţionale

28

Din tainele calculatorului

36

Paşi spre un nou an

38

Editorial

Din nou la şcoală…

D

in rodnicia ei, toamna ne pregăteşte de fiecare dată un nou an şcolar. Noi trebuie sa ne pregătim cămările minţii şi ale sufletului, pentru a le umple cu tot ceea ce este util. Entuziasmul ne cuprinde pe toţi la bucuria revederii. Şcoala ne cheamă cu mic, cu mare, să-i împlinim menireaaceea de a învăţa, de a călăuzi paşi, de a deschide noi orizonturi. Închipuiţi-vă, dragi copii, să dăm deoparte şcoala! Cât de văduviţi am fi, nici nu ne închipuim! Am fi campioni în a pierde timpul, am trăi un prezent monoton, fără perspectivă, ne-am simţi prizonieri într-o lume care nu duce nicăieri. Un mic exerciţiu de imaginaţie dacă veţi face, veţi înţelege rostul celor mai sus-menţionate.

Aşadar, Bun găsit şcoală, cu tot ce ai tu!, iar bucuria, elanul de–nceput să nu ne părăsească nicicând!

Mult succes în noul an şcolar!

Profesor coordonator, Maria Alistar

I

on

ela

, cl

asa

a V III-a B

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

3

Educația înainte de toate

,a

V II

-a B

Gânduri de recunoștință și mulțumire pentru cei care ne-au format…

c

ia

P

i atr

Aruncând o privire peste trecut, acum înțelegem mai bine ca niciodată rostul școlii cu tot ceea ce ea ne-a învățat: • Aici, am învățat arta conviețuirii și am îmbrăcat haina de sărbătoare a ospitalității în pură tradiție românească.• Aici am învățat că în viata trebuie să-ți joci bine rolul pentru a fi aplaudat.

• Aici am învățat că succesul are un nume: luptă! „O luptă-i viata, deci te luptă, cu dragoste de ea cu dor. Pe seama cui ești un nemernic, când ai un ţel hotărâtor”. • Aici, am învățat respectul pentru cei care ne cresc și ne veghează mereu. • Aici, am adunat pentru sufletul nostru mierea fiecărei zile. • Aici, găseam răgazul de a ne copilări și de a simți copilărește.

• Aici, sub seninul verii, aveam creștetele încununate drept răsplată cu florile bucuriei, flori pline de visul de a ajunge pe cele mai înalte trepte. • Aici, ne-am însuşit şcoala vieţii.

4

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

E

xistă un loc pe pământ pe care nu ni-l va fura nimeni: este școala copilăriei noastre. Cât de ușor am ajuns la vorba marelui nostru Creangă: Ce vremi și ce oameni!

Crâmpeie de amintiri îmi vin în minte, când într-o sală de grădinița discretă și împodobită, ne-a întâmpinat doamna educatoare Coca, încă vie în inima celor care au cunoscut-o.

Prea mici ca să înțelegem durerea, am avut nevoie de un dascăl energic, binevoitor, tenace în persoana domnului Damian, care ne-a netezit drumul să ne însușim elementarul cunoștințelor atât de necesare în clasele gimnaziale.

Doamne, frumos mai era pe atunci, când într-adevăr anul școlar părea nesfârșit, când, de cuminți ce eram, așteptam cu emoție nota la purtare, când, în timpul orelor, simțeai o poftă nestăvilită de somn, parcă moșul Ene n-avea altceva de făcut decât să mă facă să-mi fie rușine a doua zi, că abia dibuiam titlul lecției!

Dar... aşa au fost toate generațiile de când e lumea asta și pământul. În toți acești ani, am avut în faţa noastră dascăli grijulii, care și-au pus amprenta personalității lor pe caracterele noastre. Energici din fire, nu ne lăsam înduplecați ușor. Trebuia și noi, ca și alții de altfel, să ne scriem povestea.

Cu adevărat, ne simțeam eroi: vorbeam cu anotimpurile, eram vrăjiți de miracolul frunzelor, a pomilor în floare, nimic nu părea de neurnit... . Însă... vremea a trecut cu urcușuri, cu unele coborâșuri, uneori debusolați, alteori în culmea fericirii!

Viaţa școlii rămâne gravată în inima noastră, la temelia personalității noastre.

Stimați dascăli, rămâneți zidiți în noi!

Material prezentat de eleva Ioana Denisa Băetu, cu ocazia absolvirii clasei a VIII-a, iunie 2017

Din viața comunității

Un vis devenit realitate

A

fost un vis, într-adevăr, nu unul ușor de realizat. Au fost momente în care am vrut să renunț, momente în care simțeam pur și simplu că nu mai fac față presiunii și probelor pe care urmă să le susțin. Apoi, după un timp scurt în care am stat și m-am gândit, am decis că trebuie să lupt pentru visul meu, ceea ce trebuie să facă fiecare dintre noi.

Am găsit sprijinul de care am avut nevoie la persoanele dragi mie și la profesorii care mă îndrumau și mă încurajau.

Prin mulțimea pe care o formau cei care erau împreună cu copiii lor, Mult succes încercam să ajung la fișele pe care elevilor claselor a erau trecuți cei admiși. Emoțiile VIII-a la examenul pe mă cuprindeau din ce în ce mai care îl vor susține, iar tare, lacrimile făcându-și apariția domnilor profesori, și prelingându-se pe obrajii mei multă putere de în momentul în care am văzut că muncă! sunt admisă. A fost cel mai frumos moment și nu îl voi uită niciodată! Îmi este dor de școală generală, de foștii colegi, care îmi deveniseră familie. Îmi este dor de sfaturile doamnei diriginte și de activitățile desfășurate în școală. Îmi este dor de modul de predare și de încurajările domnilor profesori.

Aici, fiecare zi vine cu noi provocări și noi reguli ale acestui joc pe care doresc să le cunoască câți mai mulți elevi ai școlii de la care am plecat.

Cu acest prilej, vreau să le transmit elevilor din clasele a VIII-a, celor care se gândesc să urmeze această carieră, că trebuie să muncească mult și să-și dorească din tot sufletul să ajungă aici. Eu le voi sta la dispoziție, îi voi ajută și îi voi susţine cu toate informațiile de care au nevoie pentru a ajunge unde sunt eu și pentru a reprezenta împreună școală de la care am plecat, Școala Gimnazială “Ieremia Irimescu” Brusturi și munca depusă de cadrele didactice.

Eleva Colegiului Național Militar „Ştefan cel Mare” Ioana-Denisa Băetu, Clasa a IX-a D

Şcoala Școala ne educă şi ne învaţă, Pentru un viitor în viața, Să fim buni şi silitori, Atenți și ascultători.

Ne învaţă să citim, Să scriem, să socotim, Oamenii să-i respectăm, Şi frumos să ne purtăm. Şcoala-i un univers frumos, Iar acolo toți am fost, E o familie mare, Cu elevi și profesoare.

Profesorilor noștri, Cu drag le mulţumim, Ne-au învăţat atâtea, Ca-nr-o lume mai bună să trăim.

Ioana Păstrăvanu, Clasa a VI-a

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

5

Din viața comunității

Comuna Brusturi, ieri și azi

V

alea Moldovei este leagănul primelor formaţiuni prestatale româneşti de la est de Carpaţi, loc plin de istorie, situat la est de Culmea Pleşului, între ţinuturile Neamţ şi Suceava. Istoria satelor comunei Brusturi este legată strâns de cea a satelor vecine, împreună cu care a format pe rând comunele Brusturi, Drăgăneşti, Brusturi-Drăgăneşti (judeţul Neamţ) şi Boroaia-judeţul Suceava (Baia).

Comuna Brusturi din judeţul Neamţ are în componenţa actuală 4 sate: Brusturi, Poiana, Târzia şi Groşi (din anul 2004),dar între anii 1968-2004 acestea au alcătuit comuna Brusturi-Drăgăneşti, împreună cu satele Drăgăneşti (cu cătunul Pănureşti), Orţăşti, Şoimăreşti şi Râşca (ToWnţi). Începuturile şi istoria acestor asezări sunt atestate de documente de arhivă, mai ales cele de la Mânăstirea Neamţ, DJAN Suceava şi DJAN Neamţ, dar şi de lucrări de specialitate, precum Dicţionarul geografic al judetului Suceava (Serafim Ionescu). De altfel, şi alte documente istorice arată că până la 1878, Brusturi, Săveşti şi Șoimăreşti, au făcut comună aparte, iar după aceasta dată, împreună cu satele Groşi şi Târzia au format comune aparte cu resedinţa la Drăgăneşti.

În Dicţionarul geografic al judetului Suceava (Serafim Ionescu) găsim consemnat satul Brusturi, sat răzășesc în comuna Drăgănesti, aşezat pe pârâul Brustura şi pe coastele dealurilor

6

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

cl asa n a,

Io a

Între anii 1923-1929 satele Brusturi, Groși, Târzia și Poiana, făceau parte din comuna Poiana Prisăcii. În anul 1929 s-a propus formarea comunei Boroaia, din care să facă parte satele Groși și Târzia, iar satele Brusturi, Poiana și Drăgănești să facă parte din comuna Răucești. Acest proiect nu a fost acceptat de locuitorii satelor, care au fost consultați în acest sens. Din anul 1929 avem comuna Brusturi cu satele Brusturi, Groși, Poiana și Târzia (împreună cu cătunele Cornilești și Fodoreni).

a VI-a

Documentele atestă că până în anul 1878 satele Brusturi, Şoimăreşti şi Săveşti alcătuiau împreună o comună, iar din 1904 făceau parte din comuna Drăgăneşti, alături de satele Drăgănești, Giulești, Pănurești, Șoimărești, Târzia și Tonți.

Inițial, satele Târzia și Groși au făcut parte din comuna Boroaia, județul Baia (astăzi Suceava).

Al e

xa n

d ra,

cla s a

a VI-a

BIBLIOGRAFIE • Arhiva Primăriei BrusturiDrăgănești, anii 1968-1995 • Arhivele statului, București, Fond M-rea Râșca, vol. VI-VII • DJAN Suceava, Fond Pretura Plășii Boroaia, dosarele: 60/1866, 1/1929, 62/ 1942 • Fond Inspectoratul Școlar al județului Baia, fond prefectura județului Baia • Ionescu Serafim, Dicţionarul geografic al judeţului Suceava, 1894 • Sturzu Grigore, Leagănul Moldovei, manuscris

An a

Frasin, Brusturi, Moțoc, Crucea și Documentar, Ţiganul. Vatra satului cuprindea este cel mai vechi 20 falci şi 75 prăjini și avea 181 sat din comună și avea o case cu 209 capi de gospodărie scoală mixtă încă din 1865 şi 759 suflete. La 1864 au fost cu un învăţător, plătit de împroprietăriţi 141 de locuitori săteni, şi cu 30 școlari din cu 206 falci. Ca familii băstinaşe cei 138 de copii între 7 și sunt: Moțoc, Frunzeţi, Spătarul, Ion 12 ani.

Botez, care aveau moşie la Brusturi, apoi Enache Adam şi Gavriil Hagi.

Mai sunt pomeniţi răzeşii Ion Moţoc Poleovnicul, Vasile Pîntea, Grigore Gafencu, Costache Rafailă, Iordache Borș etc.

La pagina 250 din acelaşi dicţionar se află înscris satul Poiana Prisacii, aflat pe moşia comunei Drăgăneşti, la 3 km Vest, pe valea pârâului Culesa cu 99 case, 105 familii şi 430 de suflete.

Despre satele Groşi şi Târzia se arată că ele făceau parte de la 1700 până la 1904 din comuna Boroaia, după care s-au aliniat la comuna Brusturi. La pagina 143, Dicţionarul geografic al judeţului Suceava atesta satul Groși cu 62 de case, 58 de familii, 270 de suflete și o biserică din lemn (din 1806) , astăzi monument de arhitectură. În același dicționar din 1894, satul Târzia avea 65 de case, 66 de familii și 289 de locuitori.

Material realizat de profesorul Vasile Luchian

-M a r

ia , cla s a a V I-a

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

7

Interviul Revistei

Daniel Lozonschi

U

nul dintre atuurile unei comunităţi puternice, îl reprezintă comuniunea între membri, dar şi modul în care îşi respectă aleşii. În spiritul respectului, al cinstei şi corectitudinii de care dă dovadă, l-am invitat pe domnul primar al comunei Brusturi, Daniel Lozonschi, să ne răspundă la câteva întrebări:

1. Ce consideraţi important, pentru ca o comunitate să convieţuiască în armonie?

Respect, încredere, credinţă, toleranţă, viziune. O comunitate de calitate este un grup de oameni care împărtăşesc valori şi interese comune, dar au interes să le şi realizeze în beneficiul tuturor.

Felul în care membrii vibrează între ei, îi defineşte ca organism viu al acestei comunităţi. Dar important este că toţi să fim oameni de nădejde, cu frică de Dumnezeu şi să convieţuim aici în bună pace şi înţelegere.

2. În anul 2017, din nou am sărbătorit cu toţii Ziua Comunei. Care credeţi că a fost ecoul unui asemenea eveniment în comunitate?

O vorbă înţeleaptă spune că frumuseţea tradiţiei este repetiţia.

Iată, şi-n acest an la Brusturi, a fost şi frumuseţe şi tradiţie şi voie bună, dar şi regăsire. Am dorit să stimulăm o reînviere a tradiţiilor şi-n comuna noastră. A fost o manifestare culturalartistică de interes public, zonal şi județean, denumită “Tradiţii şi meşteşuguri – mărturii ale identităţii săteşti”. ”Ne-a plăcut, maică, ne-a plăcut! Și vrem să mai organizeze primarul și la anul așa o sărbătoare! Am mâncat și noi un mic, am băut o bere rece și apăi chiar am jucat nițel pe cânticele astea ale cântăreţilori! Așa veselie n-a fost la noi în sat!”, ne-au declarat câțiva săteni, bucuroși că au mai uitat, pentru câteva ore, de treburile din gospodărie și au petrecut momente de neuitat alături de vecini și prieteni, dar mai cu seamă s-au distrat și au jucat pe ritmurile muzicale interpretate de artiștii invitați la eveniment.

Ecourile primei ediții a manifestării “Tradiţii şi meşteşuguri – mărturii ale identităţii săteşti” doar s-au stins, dar au rămas impresiile și, de ce nu, imaginile apărute în spațiul public și pe paginile de socializare ale multora dintre participanții la sărbătoarea organizată de Primăria Brusturi și Consiliul local.

8

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

3. În calitate de primar, cu ce vă confruntaţi zilnic, ca probleme ale sătenilor?

Diversitatea. Acesta este cuvântul potrivit pentru a defini acest subiect. Vă garantez că aproape toate problemele sătenilor ajung în biroul meu. O parte din ele sunt de competenţa noastră, unele pot fi rezolvate de alte instituţii ale statului, dar mai sunt o serie care ţin de buna-vecinătate şi înţelegerea dintre oameni.

4. Cu siguranţă, sunteţi legat de şcoală, de viitor. Ce proiect vă propuneţi în viitorul apropiat?

Scoala este una dintre cele mai importante instituţii din România, deoarece aceasta ajută la formarea personalităţii unui tânăr, şi în acelaţi timp îi ofera un loc în societate. Deşi foarte mulţi tineri renunţă la şcoală după liceu, din motive fără nicio noimă, aceştia fac o mare greşeală. În primul rând, şcoala este locul în care îţi petreci cei mai frumoşi ani, ai parte de diferite experienţe frumoase şi totodată înveţi foarte multe lucruri. Şcoala îţi oferă o altă educaţie decât a părinţilor. Şcoala te învaţă cum trebuie să te comporţi în societate, iar Şcoala te învaţă personalitatea pe care o dobândeşti este la standarde cum trebuie să te comporţi în societate, iar personalitatea pe care o destul de mari. dobândeşti este la standarde destul Pentru 2018 cu bucurie putem afirma că vom schimba de mari. şcoala Brusturi printr-un proiect aprobat de M.D.R.A.P.F.E., prin care vom aduce îmbunătăţiri de fond celor două corpuri de clădire şi curții dintre ele. Până acum au fost executate doar reparaţii izolate, creându-se un aspect dezagreabil şi neomogen al finisajelor, neadecvat unei şcoli moderne.

Obiectivul principal al investiţiei este de modernizare a instituţiei de învăţământ şi remediere a unor deficienţe pentru prelungirea duratei de viaţă a construcţiilor în care se desfăşoară activitatea didactică şi refacerea finisajelor la faţadă pentru înlăturarea aspectului dezagreabil al celor două corpuri de clădire din cadrul instituţiei. Totodată urmărim crearea unui mediu propice şi sigur desfăşurării activităţii de învăţământ pentru elevi. În ceea ce priveşte Şcoala Târzia, construită tot prin fonduri guvernamentale, dar care acum se află într-o stare deplorabilă, am avea o soluţie probabilă pentru anii 2018-2019 de refacere şi dotare a acestui imobil. Dar pe de altă parte, avem un imobil modern în satul Poiana cu denumire de Centru de zi pentru copii, făcut pe vechiul amplasament al şcolii din Poiana, care este gol, dar ar putea primi toţi copiii care învaţă în prezent la Şcoala Târzia. Vedeţi dumneavoastră paradoxul: avem o şcoală la Târzia care trebuie refăcută cu o investiţie considerabilă, care încă mai are wc-urile “în fundul curţii” şi în fapt avem un spaţiu modern dotat cu mese şi scaune noi, toalete moderne în clădire, sală de sport la interior, totul la Centrul de zi din Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

9

Poiana. Oare pentru anul de învăţământ 2018-2019 nu ar fi indicat să facem mutarea tuturor elevilor din Târzia la Poiana?

10

5. Dacă am derula firul timpului, ce v-a rămas în minte din viaţa de elev?

Când trebuie să răspund la o astfel de întrebare devin emoţionat şi, sincer, nu ştiu cu ce să încep, pentru că am destule amintiri plăcute din viaţa de elev. Cu toate acestea, primul gând mi se opreşte la doamna mea învăţătoare, care mi-a fost ca o a doua mamă în acea perioadă a vieţii.

Sunt clipe de nostalgie pentru Primul gând mine pe care parcă le retrăiesc mi se opreşte la doamna la o intensitate mult mai mare mea învăţătoare care mi-a fost prin prisma fetiţelor mele. ca o a doua mamă în acea Mulţumesc de întrebare! perioadă a vieţii

6. Dacă ne permiteţi, cum vă place să vă petreceţi timpul liber?

Timpul liber, aşa scurt cum este pentru un primar, este de fapt o utopie pentru mine. Chiar dacă sunt într-o astfel de perioadă, gândurile sunt mereu prezente în minte şi este greu să le elimini când se ştie că sunt aşa de multe lucruri de făcut, când ştii că există bătrâni care locuiesc singuri, fără un ajutor din partea cuiva, că migraţia forţei de muncă a lăsat în urmă părinţi şi bunici care locuiesc singuri în casele lor, dar şi copii care au părinţii la muncă în străinătate.

7. Ce credeţi că este specific comunei noastre?

Revenind la întrebare, ca să răspund punctual, aş putea spune că îmi place să colind prin natură, să fiu alaturi de familie şi prieteni, să meşteresc pe acasă, să merg cu băieţii de la noi la un volei la sală sau pe islazul din Brusturi, să înot, să urmăresc diverse competiţii sportive, să fiu printre săteni şi să purtăm diverse discuţii.

8. Credeţi că la nivel naţional, ar exista vreo soluţie din partea autorităţilor locale, pentru a mai păstra în contextul globalizării, valorile tradiţionale autentice?

Fiecare localitate are ceva specific al ei, dar toate au şi un specific zonal. Pentru comuna noastră putem aminti tradiţiile de la anul nou, măştile şi straiele colindătorilor.

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Este impropriu spus că autorităţile locale trebuie să menţină tradiţiile autentice. Oamenii, cetăţenii sunt cei care trebuie să susţină, să vibreze la asemenea lucruri, autorităţile locale trebuie doar să asigure spaţiul de desfăşurare a acestora, dacă este cazul. Altfel spus, la sărbătoarea comunei am dat exemplu prin purtarea iei şi am solicitat prezenţa oamenilor în costum naţional, interpreţii de muzică populară şi ansamblurile folclorice au predominat pe scenă, la anul nou am încercat coagularea măcar a unei formaţii de ursari, căsătoriile leam ceremoniat în costum autentic naţional, precum şi alte activităţi sociale.

Este neplăcut să observi că unii vin doar ca la spectacol şi pleacă la fel de “goi” acasă, fără să fie cuprinşi de acel fior de continuare a valorilor tradiţionale. Repet, aceste sentimente trebuie să vină din partea populaţiei. Dar să nu fim doar negativişti, am şi exemple de oameni care fac acest lucru într-un mod foarte plăcut şi sper să fie în continuare exemple pentru noi toţi.

9. Ce îndemn adresaţi absolvenţilor şcolii noastre şi tinerilor comunei în general?

Învăţaţi, Învăţaţi şi iar Învăţaţi!

Sunteţi, trebuie să fiţi, şi asta se câştigă doar învăţând, învăţând tot ce se poate, punând cap la cap lucruri care par disparate, gândindu-vă cu experienţa zilei de ieri la ziua de mâine, numai învăţând puteţi fi o elită, numai fiind o elită puteţi servi acestă ţară, care a fost şi este încercată de foarte multe greutăţi de-a lungul secolelor. Fiţi patrioţi, fiţi credincioşi şi toleranţi!

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

11

Limba română corectă

Neologismele I

S

ocietatea contemporană este într-o continuă schimbare, iar informaţiile conţin inovaţii lexicale ce îmbogăţesc permanent limba română. Vorbitorii se întâlnesc cu o multitudine de termeni noi folosiţi zilnic în mass-media, la şcoală, în mesajele de pe internet sau în conversaţiile cotidiene.

Din acest motiv se doreşte şi se încearcă să se faciliteze înţelegerea şi corecta lor utilizare. De aceea, vom defini şi exemplifica cuvinte, sensuri sau sintagme stabile pătrunse în limba română din alte limbi, mai cu seamă din engleză, sau create relativ recent în română prin absorbirea de informaţii, comportamente, tipare şi tehnologii, mai ales în ultimii ani.

Deoarece şi limba este într-o continuă schimbare, apar mereu cuvinte noi, ce trebuie cunoscute pentru a fi corect utilizate.

Problema adaptării neologismelor la sistemul limbii române vizează atât aspectul fonetic şi morfologic, cât şi pe cel grafic. În aceste cazuri, un rol important îl are vechimea lor în limbă, astfel că termenii împrumutaţi recent îşi păstrează aspectul grafic şi chiar pronunţarea din limba de origine. În măsura în care sunt acceptate de masa vorbitorilor, pentru că vin să completeze un gol din lexic, neologismele se supun regulilor de scriere şi pronunţare ale limbii române. Adaptarea neologismelor la normele limbii române depinde de câteva criterii.

Astfel, referindu-ne doar la câteva anglicisme, cum ar fi sandwich devenit sandviş, out devenit aut, football scris fotbal, vom constata că evoluţia lor către fonetismul limbii române este un proces încheiat. Pentru cele intrate după 1990 evoluţia este încă incertă. Se poate presupune că arhi-folositul week-end îşi va simplifica cu timpul ortografia, aşa cum s-a întâmplat cu sintagma din limba franceză vis à vis devenită vizavi în numai câteva decenii.

Ocazii de a greşi se ivesc la tot pasul şi nimeni nu e în întregime ferit de ele. Pentru a nu denatura pronunţarea

12

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Neologismele sunt cuvinte sau expresii nou apărute într-o limbă, fie prin preluarea din alte limbi, fie create prin mijloace proprii. Tot neologisme se consideră și cuvintele vechi care au căpătat un nou sens sau un nou mod de utilizare, ori expresiile care deși sunt formate din cuvinte mai vechi au primit un sens nou, independent. Neologismele sunt folosite în general pentru a numi concepte noi: invenții, fenomene nou descoperite etc.

Uneori noțiunile vechi care au suferit o schimbare semnificativă necesită folosirea unor neologisme pentru a le denumi.

cl An ca,

as a

I a -V

-a

neologismelor, prima măsură de luat este ca vorbitorii să încerce în permanenţă să se cultive. A doua treaptă este studierea gramaticii, a ortografiei şi, în general, acordarea unei atenţii susţinute la ceea ce se spune şi mai ales la ceea ce rămâne scris. Nu trebuie neglijată nici folosirea dicţionarelor, atunci când nu suntem siguri asupra formelor corecte ale unor cuvinte. Folosirea abuzivă a neologismelor, în special a celor provenite din engleză, trebuie privită însă cu reticenţă, pentru că, mai ales în exprimarea tinerilor, acestea nu fac decât să îngreuneze stilul şi să perturbe armonia limbii române.

Bibliografie 1. Goga, Mircea, Limba română, fonetică şi fonologie, lexicologie, stilistică, Editura Limes, ClujNapoca, 2001.

2. Graur, Al., Capcanele limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.

3. Hristea, Theodor, Sinteze de limbă română, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

4. Iordan I., Robu V., Limba română contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

5. Koronka, Adriana, Consideraţii privind evoluţia unor neologisme de origine engleză intrate recent în limba română, Revista “Limba Română”, Nr. 1-3, anul XIV, 2004.

Material cules de profesor Mihaela Pavăl

An

ca ,

cl a s a

a V I- a

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

13

Şcoala azi

Cercul pedagogic experienţă utilă şi constructivă

T

oţi cei implicaţi în actul educaţional (cadre didactice, elevi, părinţi) au auzit, au folosit şi cred că ştiu ce înseamnă termenul de ,,cerc pedagogic”. De fapt, ce semnifică el?

În materialul filmat la clasa I, disciplina Comunicare în limba română, domnul învăţător Trofin Vasile prezintă ca formă de organizare a instruirii - activitatea frontală, cu avantajele dar şi limitele sale.

Cercul pedagogic reprezintă o modalitate eficientă de formare în învăţământul preuniversitar pentru că are în componenţă schimbul de practici, actualizarea procedurilor de lucru la nivelul specialităţilor şi informarea grupului.

Aceste elemente reprezintă obiective agreate la nivel naţional, dar şi un imbold pentru realizarea unor analize utile ale activităţilor desfăşurate de către fiecare cadru didactic. Ele permit personalizarea și evidenţierea elementelor creative ale autorului. Sunt lansate comunicări importante, anunţuri şi invitaţii care merită să fie luate în consideraţie şi care ajută în dezvoltarea profesională şi personală.

O astfel de întâlnire a avut loc în luna mai în cadrul unităţii noastre, Şcoala Gimnazială ,,Ieremia Irimescu” Brusturi fiind gazda Cercului Pedagogic nr. 19, la nivelul ciclului primar. La acestă activitate au participat învăţători de la Liceul Tehnologic ,,Vasile Conta” Tîrgu Neamţ, Şcoala Gimnazială Răuceşti, Liceul Tehnologic Oglinzi, Şcoala Gimnazială Drăgăneşti.

Invitat la această activitate, domnul director al unităţii noastre şcolare, prof. Costache Stafie, prezintă importanţa Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin OMENCS nr. 5079/2016.

14

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

În calitate de gazde, noi, învăţătorii, am încercat şi cred că am reuşit ,,Îmbunătăţirea să creăm o atmosferă de lucru activităţii didactice la productivă, dar şi plăcută, mai toate disciplinele predate de ales că tema propusă a constituit învăţătorul clasei”. o provocare: Activitatea a îmbinat partea ştiinţifică a temei propuse cu aplicaţii practice – secvenţe de lecţii demonstrative, filmate la fiecare clasă. În dezbatere s-a pornit de la definirea procesului de învăţământ, acesta reprezentând o interacţiune dinamică

dintre trei elemente: predare-învăţare-evaluare Pentru eficientizarea acestor procese este nevoie de o metodă raţională Ce voi face? de pregătire a activităţii Cu ce voi face? didactice care să preîntâmpine Cum voi face? sau să anuleze alunecarea Cum voi şti dacă ceea ce pe panta hazardului, a trebuia făcut a fost improvizaţiei – astfel se ajunge realizat? la proiectarea didactică, care corelează patru întrebări esenţiale: In discuţiile purtate, s-a pus accent pe lecţie ca unitate didactică fundamentală, care presupune punerea în act a unor evenimente, care intercorelează şi se potenţează reciproc.

Doamna învăţătoare Movilă Monica, prin materialul filmat, pune în evidenţă importanţa momentului captării atenţiei elevilor în buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ în cadrul disciplinei Matematică şi explorarea mediului.

Este subliniat faptul că pentru a avea succes în activitatea didactică, trebuie prefigurat un traseu procedural bine contextualizat şi articulat, strategiile didactice având un rol definitoriu. Tocmai acest aspect a fost reliefat de secvenţele filmate la clasele a IV-a şi a III-a, doamnele învăţătoare Strujan Nicoleta şi Olariu Mariana utilizând în activitate metode moderne de evaluare (portofoliul, scaunul povestitorului, turul galeriei), precum şi mijloacele de învăţământ care facilitează transmiterea mesajelor didactice (calculatorul).

Doamna învăţătoare Vrăjitoru Irina-Elena aduce în discuţie un factor important implicat în activitatea didactică – familia.

Se ştie că şcoala și familia sunt cei doi piloni de rezistență ai educației, iar între aceștia pendulează copilul, obiect și subiect al educației. Secvenţa filmată la clasa pregătitoare, la disciplina Dezvoltare personală, pune în practică tocmai acest aspect, iar părinţii au participat la desfăşurarea lecţiei ca parteneri activi ai procesului instructiv-educativ.

O condiţie esenţială pentru îmbunătăţirea activităţii didactice o constituie cunoaşterea psihologică a elevilor, aceasta fiind o premisă pentru individualizarea procesului de predareînvăţare-evaluare. Despre acestă premisă a discutat doamna psiholog Cristina Grosu, care a subliniat cât este de important să descoperi şi să dezvolţi potenţialul fiecărui copil, să-l ajuţi să se cunoască, să-şi dezvolte încrederea în sine.

Din discuţiile purtate s-a conturat concluzia că profesia de dascăl implică o serie de responsabilităţi, roluri, deziderate, calităţi, competenţe, ea având drept obiect al muncii fiinţa umană, ceea ce o distinge de multe alte profesii. Întrunirea a fost utilă pentru întreaga asistenţă, întrucât au fost îndeplinite toate obiectivele propuse, acoperind componentele formative ale acestei variante a dezvoltării profesionale, iar cercul pedagogic rămâne un prilej fericit de dezbatere la obiect, având latent energii nebănuite de înnoire și de relansare.

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

15

Școala azi

Halloween-ul „sărbătoare” sau altceva?

Prin aceste rânduri ale revistei doresc să subliniez câteva aspecte în ceea ce priveşte „Halloween-ul”. Vă rog să mă credeţi pe cuvânt, stimaţi cititori, că prin cele scrise aici, nu vreau să apostrofez, să fac pe cineva se simtă în vreun fel anume, ameninţat sau de cealaltă parte, favorizat. Am să încerc să fiu cât mai delicat posibil!

Ro

be

r ta

, cla

sa a

VI-a

Poporul român, de-al lungul anilor, a adunat multe sărbători frumoase, unele dintre ele cu specific religios, altele pentru cinstirea eroilor, neamului ş.a.m.d. Toate sunt înălţatoare, momente de bucurie prin care mulţi ne adunăm laolaltă cu mic cu mare în acelaşi cuget.

Î

ntâi de toate vreau să recunoaştem că „Halloween-ul” ne-a cuprins pe fiecare dintre noi într-un fel anume, de fiecare dată când s-a apropiat ultima zi din luna octombrie a fiecărui an, fie prin dovleceii decupaţi şi pictaţi de către copii, fie prin acele petreceri tematice cu fel şi fel de „vampiri”, „îngeraşi” ş.a.m.d. Însă nu sunt sigur că noi cunoaştem cu adevărat însemnătatea acestor „demonstraţii” cu care ne umplem timpul vrând-nevrând.

Plecând de la cuvântul „sărbătoare” („festum” în limba latină), prin care înţelegem: sărbătorire, festivitate, petrecere, serbare, scriitorii noştri români au menţionat mereu despre sărbători şi despre felul de a sărbători. De exemplu: „Patria e aducerea- aminte de zilele copilăriei... coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii, dragostea mamei... câinele care se juca cu noi, sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare.” spunea Alecu Russo sau „Când se împrăștie faima venirei lui, ziua îşi înmoaie aerul în lumină de sărbătoare.”, afirma marele poet Mihai Eminescu. Aceste cuvinte ilustrează înţelegerea unei sărbători trăită în bucurie, seninătate, veselie, în lumină. Nu cred că ar mai exista şi un alt înţeles de trăire a sărbătorii. Dar cum se trăiau sărbătorile odinioară, mai ales la sate? Acestea se remarcau prin portul popular, țesăturile româneşti frumoase şi luminoase, şezătorile şi hora satului. Toate ilustrează bucuria și veselia de pe chipurile oamenilor. Nu încape discuţie că orice eveniment, sărbătoare mai nouă sau mai veche, întrodusă în tradiţia oamenilor nu este un moment de bucurie adevărată.

Cât despre „Halloween”, numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloween-ul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental — catolic și protestant, deoarece în aceste culte creștine ziua tuturor sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie.

16

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

De ce „Halloween” şi în România?, este o întrebare adresată din partea mai multor persoane. O ţară precum România, democratică, deschisă pentru tot ce este nou, a primit destul de repede „Halloween-ul”. Încă din copilărie, bunicii noştri ne-au ajutat să sculptăm şi să scobim bostănei, iar în interiorul lor să avem o lumină difuză de la o lumânare. Pe urmă, dovleacul era aşezat pe stâlpul de la porţi, iar copiii stăteau ascunşi. Oricine trecea pe uliţă seara era atras cu privirea de licărirea bostanului şi primea nişte sperieturi de la vocile îngroşate ale copiilor, spre amuzamentul acestora.

a

B

ne

Io

Cu alte cuvinte, românii de odinioară, mai ales pe la sate, aveau tradiţia dovleacului chiar înaintea venirii „Halloween-lui” în ţara noastră. Acum, numărul iubitorilor de „halloween” a crescut destul de mult de la an la an. Rămâne de văzut dacă sentimentele trăite de noi în jurul unui dovleac sunt benefice sau nu.

la ,

cla s a a

IV II

Să ne gândim! Ne ajută cu ceva nişte sperieturi?! Ele rămân un simplu amuzament sau e mai mult de atât? Exită în ţara noastră foarte multe persoane, mulţi copii diagnosticaţi de către psihoterapeuţi, cu depresie, pe suport de frică instalată în corp.

Frica amplificată poate să ducă la ceva amuzament?

la ,c

sa

IaV

a

Ș te

fa n

Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători copiii se maschează în vrăjitori, mumii Prin aceste cuvinte, nu am dorit altceva decât să trag sau alte personaje și colindă pe un semnal de alarmă iubitorilor de senzaţii, la case întrebând „Trick despre cum ne alegem trăirile în preajma unor „Trick or or Treat?” (Păcăleală evenimente. Vă invit să mai reflectăm!

Treat?” sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se Profesor Religie Costel-Valentin Nechita dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.

17

Sosește toamna Sosește toamna iar și iar...

Natura ne aduce-n dar Tablou de frunze colorate Și livezi pline cu de toate. Și păsările au plecat, Văzduhu-i trist și-nnourat, Copacii au rămas plângând, Cu crengi golite, la pământ.

Se-așază bruma peste vii Cu struguri dulci, trandafirii, Cad picuri reci, de ploaie deasă, Peste natură, peste casă.

Răzvan–Constantin Obreja, Clasa a III-a

Condeie Fermecate

Toamna – anotimpul freamătului

F

reamătul frunzelor risipește ecoul divin al cântărilor.

Un murmur solemn învăluie natura, sărbătorind venirea noului anotimp... toamna.

Este anotimpul tăcerii, anotimpul frunzelor multicolore și al merelor parfumate. Privind în zarea de un roșu aprins, când soarele se duce la culcare, se văd copacii care, obosiți, își leapădă rând pe rând veșmântul. Frunza cade ostenită pe pământul aproape rece, el nemaifiind mângâiat de puterea soarelui de vară. Vântul poartă duios pe aripile sale parfumul florilor de toamnă. Peisajul este cu totul și cu totul fermecător, vraja fiind răspândită prin cântecele greierului care, mai târziu, când va da de frigul iernii, se va duce la sora furnică cerându-i ajutorul. Soarele apune din ce în ce mai devreme, iar magia nopții învăluie natura obosită de prea mult zumzet.

Este o toamnă ca ruptă din rai, o toamnă bogată, o toamnă pentru sufletul fiecăruia... .

Alistar Ecaterina­, Clasa a VIII-a A

Casi

an a , cl

a

sa

18

aV

I I- a B

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

, cl D e li a

asa

a

IVI

aB

Condeie Fermecate

În Ajunul Crăciunului

E

ra Ajunul Crăciunului, seara magică pe care o așteaptă toți copiii cu nerăbdare. Doar Daniel, un copil neascultător, nu aștepta nimic, fiindcă nu credea în nimeni, nici măcar în Moș Crăciun, deși un cadou și-ar fi dorit, chiar dacă nu merita.

Pe tot parcursul anului el era supravegheat, așa cum sunt toți copiii, de unul dintre spiridușii moșului, adică de Sclipici.

Acesta era tare trist, deoarece vedea că Daniel nu este un copil cuminte, dar mai ales îl durea foarte tare faptul că nu credea în magia Crăciunului. Astfel, s-a hotărât să îl roage pe Moș Crăciun să îl lase să îl aducă pe Daniel la Polul Nord, la el acasă.

Daniel nu putea să creadă că Ioan a, clasa a VI- a Seara, când băiatul vede asemenea minunății și, mai ales, că era singur în camera participă cu atâta bucurie la muncă. sa, a apărut Sclipici și l-a rugat să-l însoțească într-o plimbare. Daniel a acceptat, s-a îmbrăcat și au pornit la drum cu o sănioară magică. Au zburat peste mări și țări și au văzut locuri minunate, iar băiatul credea că e doar un vis. În câteva A sosit iarna la noi clipe au ajuns acasă la Moș Crăciun. S-au dus împreună în Cu zăpezi albe și moi, atelierul de jucării și acolo au fost invitați de ceilalți spiriduși Cu roiuri de fluturași, să ajute la ambalarea cadourilor pentru copii.

Albi și tare drăgălași.

Iarna

Daniel nu putea să creadă că vede asemenea minunății și, mai ales, că participă cu atâta bucurie la muncă. Împreună cu Sclipici a ajutat și la încărcatul cadourilor în sania moșului și a făcut cunoștință cu renii conduși de Rudolf cel cu nasul roșu.

Băiatul era fascinat de tot ce era în jurul său și își dorea să nu se mai termine această vizită neașteptată.

Când toată treaba a fost gata, Doamna Crăciun i-a răsplătit servindu-i cu fursecuri și cu lapte. A mulțumit politicos și s-a alăturat lui Sclipici. Acesta i-a spus că e momentul să se întoarcă acasă, deoarece nu trebuia să îl prindă zorii zilei pe drum.

Sclipici l-a adus pe Daniel la el acasă, și-a luat rămas bun și a dispărut, iar băiatul a adormit pe loc.

Copiii ies să se joace Cu frumoșii fluturei, Aleargă încolo, încoace Sunt zglobii ca niște miei.

Tot acum, în plină iarnă, Moș Crăciun din cer coboară, Vine chiar în fapt de seară Cu desaga-n sănioară.

Totu-n jur e minunat, Vom porni la colindat, Iar gazdele credincioase Ne dau colaci, bucuroase.

A doua zi, Daniel a fost foarte Cerbu Gabriel, clasa a III-a fericit fiindcă primise cadoul pe Învățător Monica Movilă Ionuț Alistar, Clasa a III-a care și-l dorise atât de mult și a promis că va fi cu totul un alt copil. Și într-adevăr așa a fost! Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

19

Condeie Fermecate

Acasă la Moș Crăciun

M

ai era o zi până la Crăciun și timpul parcă trecea tot mai greu. M-am culcat devreme și am avut un vis ciudat.

Se făcea că eram în drum spre Laponia. Laponia, da, locul sacru, magic, unde s-a făurit mitul lui Moș Crăciun, iar pentru părinții noștri, Moș Gerilă. Acolo temperaturile ajung și la -50 de grade Celsius, iar noaptea durează jumătate de an. Drumul până acolo este destul de lung, dar gândul că o să ajung la Moșul nu-mi îngăduia să admir tot ce le era dat ochilor să vadă.

Când am ajuns aproape de casa lui, totul părea din altă lume.

Gardurile erau din bârne aurite, brazii falnici de mii de ani păreau tineri, iar zăpada imaculată strălucea în mii și mii de scântei. În fața porții uriașe, ce părea sculptată în gheață, ne-au întâmpinat paznicii ca niște feți-frumoși îmbrăcați în straie albe. Mi-au spus că Moș Crăciun e la lucru și nu primește vizitatori pentru că are milioane de scrisori primite de la copiii din întreaga lume și nu vrea să dezamăgească pe niciunul. Dar, fiindcă au aflat că am venit de departe, mi-au îngăduit totuși să merg pe un coridor secret, doar ca să-l văd pe un geam mic. Era un om cum nu mai văzusem. Nu semăna cu cel din ilustrațiile din cărți sau reviste.

Anca

V , clasa a

I- a

În zori, m-am trezit cu zâmbetul pe buze, fericit că sunt acasă cu cei dragi, iar de sub brăduțul împodobit îmi atrăgea atenția un cadou mare, frumos ambalat, care parcă îmi șoptea: ,,Deschidemă repede!”. Era bicicleta mult dorită de mine. A fost cel mai grozav vis din viața mea!

20

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Era înalt, robust, plin de putere, dar în același timp blând și puțin îngândurat. Părea un adevărat magician al tuturor darurilor. Într-o încăpere alăturată, i-am zărit sania care părea din fildeș, acoperită cu mătase scumpă, iar tălpile ei erau din aur. În timp ce contemplam toate aceste minunății, un paznic mi-a spus că trebuie să plec, deoarece urma ca moșul să meargă la odihnă și nu trebuia să vadă pe nimeni. Așa erau regulile acolo și nimeni nu îndrăznea să le încalce.

Am plecat mulțumindu-le paznicilor că mi-au lăsat privilegiul de a-l vedea pe cel mai iubit personaj din timpul sărbătorilor de iarnă și m-am îndreptat spre cel mai apropiat aeroport pentru a zbura către casă. Am decolat, dar gândul meu era mereu la ceea ce văzusem și la peisajul magic ce rămăsese în urma mea.

Robert–Gheorghe Măcinică, clasa a III-a, învățătoare Monica Movilă

Condeie Fermecate

Iarna

P

e la începutul lui decembrie, într-o bună dimineață, Crăiasa Zăpezilor a devenit stăpână peste sat, așezând un imens covor alb şi gros de nea. Cerul s-a posomorât, iar din văzduhul sur fulgii ușori și albi ca florile de cireș pluteau grăbiți, acoperind pământul somnoros.

Prin pâcla deasă, de-abia se mai zărea scama fumului ce se înălța în goană spre cer. Peste sat s-a așezat o nesfârșită haină argintie și strălucitoare, din care icicolo răsăreau casele dormitând sub acoperișurile grele. În spatele lor se vedeau livezile învăluite în dantele albe, în care crengile cochete ale copacilor de zahăr se cutremurau în toate părțile voind parcă să se smulgă din trunchiul gros.

Ningea ca-n povești, se lăsase înserarea, vietățile toate hibernau și un ger năprasnic a cuprinse întregul sat.

Anca, cla s a a V I- a

A doua zi copiii trebuiau să răzbată prin mormanele de nămeți pentru a ajunge la timp la școală. În drumul lor, o suflare aspră de vânt veni și arse obrajii ca un brici rău ascuțit. Ochii le scânteiau, mâinile parcă le înghețară și abia putură să învingă valurile de zăpadă măruntă ce se ridicau în mari vârtejuri albăstrii. Dar nimic nu îi putea opri în bucuria lor imensă la care se gândeau de atâta timp: venirea lui Moș Crăciun şi derdelușul căruia nu-i poate rezista nimeni!

Iarna, cea de a patra fiică a bătrânului an, este zâna bună pentru copii, o împărăteasa albă care cerne peste noi fluturii botezului de gheață.

Casiana Zaharia, Clasa a VI-a

Na

rc is

a , cl

asa a

V II-a B

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

21

Condeie Fermecate

Iarna prilej de sărbătoare

În liniștea profundă a iernii se aud chiotele de veselie ale copiilor care se dau pe derdelușul înghețat și presărat cu fulgii argintii de nea.

Fulgii zglobii se rotesc prin aer, clinchetele clopoțeilor se aud târziu în noapte, glasurile blânde ale copiilor te cheamă ca în fiecare an să vii să umpli sufletele tuturor de bucurie!

I

arna cea plină de mister și-a făcut apariția pe tărâmul nostru! Mai întâi, de pe cerul îngheţat s-au desprins steluțe argintii, care zburau în bătaia vântului, așternându-se în final pe pământul negru şi rece. Încetul cu încetul, peisajul de basm începe să se observe. Razele soarelui abia străpung cerul înghețat. Începutul lunii decembrie ne introduce în lumea de basm a sărbătorilor de iarnă, care culminează cu mult așteptată vacanță. Sfântul Nicolae deschide bucuria sărbătorilor! Din bătrâni se povestește că acesta era un om bun la suflet, care împărțea tuturor copiilor dulciuri. Cu o seară înainte de sărbătoarea Sfântului Nicolae, copiii își lustruiesc ghetuțele și le pun lângă ușă, seara pe întuneric. Se presupune că Sfântul așază diferite dulciuri şi cadouri în ghetuțele copiilor, iar dimineața aceştia descoperă uimiți cadourile primite.

A doua sărbătoare și cea mai așteptată de toți oamenii și mai ales de copii este NAȘTEREA DOMNULUI. În ajunul Nașterii Domnului, se pregătesc fel de fel de bucate alese și numai cât le privești îți lasă gura apă. Pe ulițele satului miroase a scorțișoară, cozonac cu nucă și stafide, friptură, colăcei proaspeți și mere coapte pe plita bunicii, presărate cu zahăr ars. În această seara sfântă, toți copiii merg să colinde fiecare căsuță, vestind astfel Nașterea Domnului. Această seară minunată ne lasă tuturor în inimă sentimente de nedescris, chiar mai puternice decât gerul năprasnic al iernii. Dansul fulgilor de nea ne trezește sentimente de bucurie, o stare de melancolie și fericire în același timp.

Toate aceste sărbători ne rămân în suflet pe tot parcursul anului și de aceea toți copiii iubesc cu adevărat acest anotimp de argint, cu sărbători de smarald prețios.

Io a n

22

a , c l a s a a V I- a

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Condeie Fermecate

Unirea pe înțelesul tuturor

E

ra odată un împărat care avea trei fete: Moldova, Transilvania și Țara Românească. Cele trei fete nu se înțelegeau pe motiv ca împăratul le iubea mai mult pe Moldova și Țara Românească. Împăratul se gândi cum să facă să le apropie. Acesta merse în vizită la fata cea mică, Moldova, și o întrebă: -Pe cine ești tu suparată, fata mea?

-Pe sora mea mai mare, Țara Românească. Aceasta nu dorește să împărtășim grijile și nevoile împreună. Împăratul merse apoi la Țara Românească să-i asculte părerea. Aceasta îi spuse că și-ar dori să locuiască împreună cu sora cea mică, dar nu se poate deoarece Moldova este în cealaltă parte a țării. Atunci, împăratul s-a gândit să le unească și a mers împreună cu ele la sora mijlocie, Transilvania. Aceasta s-a plâns că surorile ei o dau tot timpul la o parte pentru că este înconjurată de Carpați. Auzind acestea, împăratul s-a gândit să le ofere o zi de sărbătoare pentru a-și împărtăși obiceiurile, cultura, limba vorbită. Povestind între ele, fetele își dau seama de legatură pe care o au una cu cealaltă și că nu pot trăi separat.

Astfel, această sărbătoare s-a transformat în Marea Unire a Principatelor Române de la 1 Decembrie 1918, „împăratul” fiind Alexandru Ioan Cuza, iar fetele, cele trei Principate. Din acel 1 Decembrie, pentru fiecare român soarele răsare dintr-un singur loc, iar noi suntem cetățeni ai aceleiași cetăți, numită România Mare!

D elia, clasa a V II- a B

Darius Obreja, clasa a V-a

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

23

Le monde francophone

Saviez-vous...?

Saviez-vous...? ...Une des attractions plus visités de Paris est un cimitière...

Cimitière du Pè re Lachaise. ...La Tour Eiffel: • Au premier étage il y a un boutique de souvenirs, • Au deuxième étage, des restaurants, • Au troisième étage vous pouvez voir la ville 324 métres de haut.

VI

-a

...Val de Loire: il est à 100 km de Paris et a la plus grande concentration de châteaux en Europe. ... Le Museé du Louvre a été construit en 1190. ...Cathédrale Nôtre-Dame: a des tours de 69 mètres , et il a été achevé en 1330. ...On croit que „Le Procope” a été le premier café dans le monde. ...Environ 45% des Français n’ont pas l’habitude de brosser les dents.

Io a n

24

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

a,

s c la

aa

Le monde francophone

Chère Melanie, Je suis content dans le cœur que vous n’ayez pas perdu ton esprit de Noël. Ta lettre m’a énormément plu, car je sais quel genre d’enfant tu es. Tu es un enfant avec un bon cœur, avec un bonne âme, qui divise le bien à gauche et à droite. Je récompense toujours les enfants qui savent valoriser la magie des fêtes, qui offre des cadeaux souvenirs à leurs proches et qui vivent une belle enfance.

J’espère que l’écho des bonnes actions durera des années, et tu trouvera sûrement des cadeaux sous le sapin de Noël.

Avec amour, Père Noël et elfes Auteur Alissia Trofin

Pa

tri

cia

, cl

a sa

aV

II-a

B

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

25

Educația pentru sănătate

Rolul apei pentru organism

A

pa reprezintă unul dintre cei mai importanți constituenți ai organismului uman, fără de care existența nu ar fi posibilă. Aproximativ două treimi din greutatea corpului sunt reprezentate de apă. Fără aceasta, supraviețuirea este posibilă numai câteva zile.

Ca si a n a , cl a s

II aaV

-a

B

Apa esența vieții O sămânță se dezvoltă numai dacă are Un sol bun și apă pentru dezvoltare.

Fără apă nu-i nimic, Ci un dezastru ecologic.

Pământul moare, se usucă Când nu-i apă, asta se întâmplă Mor culorile vii și viața Nu vezi rouă dimineața.

Ar fi un haos între noi Și un cer gol de nori, Fără mâncare lumea ar rămâne Economisește apa și pentru mâine!

Apa e ca un aur lichid Mai important decât spațiul vid. Întrebuințarea noastră zi de zi, De ea nu ne purem despărți.

Să îngrijim pământul mai uniți Apa să curgă iar din munți; Apreciez sursa vieții importantă nouă La biologie sper să iau 1+9.

Anca Trofin, clasa a VI-a

26

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Cu cât un organism este mai tânăr, cu atât procentul de apă al acestuia este mai mare. Creierul uman este alcatuit 95% din apă, sângele contine 82% apă, iar plămânii, 90%. O reducere cu 2% a aportului de apă declanșează apariția semnelor de deshidratare: amețeala, senzația de sete, reducerea capacității de concentrare, tahicardie cu palpitații, tulburări de vedere, uscăciunea gurii, urina închisă la culoare etc. Deshidratarea ușoară este, de asemenea, una dintre A lăsat-o cele mai frecvente cauze ale Dumnezeu instalării oboselii în cursul zilei.

Ca să bei și tu și eu (apa) Apa: • • • • •

Este esențială pentru reglarea temperaturii corpului; Dă strălucire ochilor; Induce un ritm normal al somnului; Previne oboseala arterială la nivelul inimii și creierului; Crește rezistența persoanei la efort fizic și intelectual; Scade riscul de a face accident vascular cerebral.

Apa nu are doar rolul de a elimina substanțele toxice din organism, ci și de a transporta substanțele nutritive și oxigenul spre celule. Nutrienții din alimente sunt supuși procesului de digestie, în urma căruia devin solubili în apă. Aceasta transportă substanțele nutritive prin capilarele sangvine din pereții intestinali în sânge și sistemul circulator, prin intermediul cărora ajung la toate celulele și organele corpului. Consumul unei cantități suficiente de apă are rolul de a preveni apariția anumitor boli: cancerul de colon și cancerul de vezică urinară. Șerpuiește prin pădure Clocotind în umbre reci Sapă-n stânci adăpostire Pentru urși și lilieci.

Ce este? (apa de munte)

Oglinda cerului În adăpostul Pământului (apa din fântână) Mic și bun de gură Să-l oprești nu poți Nu-l adapă nimeni I-adapă pe toți. (izvorul)

Diana,

c l a s a a V I I-

Dis de dimineață-n zori, Varsă lacrimi peste flori, Soarele s-a ridicat Și pe loc el le-a uscat. (roua)

aB

Dacă n-ar fi, lumea ar pieri, Iară multă de ar fi, Lumea ni s-ar prăpădi. (apa)

D eni

s a , cla s a a V II- a B

Gâl, gâl, gâl,gâl Aștept să te spăl Sunt proaspătă și rece Nimeni nu mă-ntrece. (apa) Ghicitori despre apă Sebastian Bădărău, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

27

Proiecte educaționale

Proiectul educaţional Am citit şi vă recomandăm!

L

ansarea Proiectului educaţional Am citit şi vă recomandăm! de către CCD Neamţ a fost un moment salutar şi binevenit.

El vine pe solul arid al lipsei de lectură din partea tinerei generaţii. Ne mai amăgim că totuşi se citeşte, dar starea de lectură puţini o mai simt, iar dacă totuți acest lucru se întâmplă, procentul este nesatisfăcător. O mare parte a proiectelor educaţionale propuse are ca scop atragerea tânărului spre lectură. Poate este o şansă de a mai recupera tânărul, acum, când civilizaţia imaginii concurează cultura cuvântului.

În calitate de dascăl, de pasionat de lectură, de părinte, îmi asum rolul de a sublinia importanţa decisivă a şcolii în recuperarea cititorilor noştri. De aceea, consider că un asemenea proiect este o oază de speranţă, că încetul cu încetul În actualitatea şcolii, şcoala ţine pasul cu noutatea, dar îşi elevul şi lectura par, în păstrează esenţa, fiind purtătoare mare parte, doi termeni a mesajelor generaţiilor întregi. antinomici.

Ea are la bază o istorie a culturii, a oamenilor de seamă, a clasicităţii.

Trecutul ne reprezintă, el fiind temelia existenţei noastre de mâine. Că elevul de astăzi nu mai simte actualitatea lui Creangă, că limbajul sadovenian este plin de termeni desueţi, că Eminescu este prea frivol, nu e Io a n a , cla vina nimănui.

Profesor Maria Alistar

28

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Noi, dascălii, părinţii, suntem îndreptăţiţi să le oferim elevilor din savoarea scrierilor de altădată. Copilul este atras de realităţi străine lui pe care să le exploreze, să se cufunde în ele. Oare jocul lecturii nu ar fi mai bine-venit prin imagini făurite de ei înşişi, care îi vor îmbogăţi mintal? Astfel, prins în vraja lecturii, copilul va simţi oricând disponibilitate pentru o nouă incursiune a imaginaţiei.

Din prezentul său, copilul poate fi orientat spre ceea ce cu adevărat îl hrăneşte sufleteşte şi îi pregăteşte energia necesară vieţii adulte.

Aşadar, noi cei care suntem îndrumători ai generaţiei de mâine, se cuvine să facem tot ceea ce ne stă în putinţă să creştem Oameni ai cărţii, deoarece astfel avem grijă de făclia trecutului. Felicităm pe această cale iniţiativa conducerii CCD pentru derularea unui asemenea proiect şi de fiecare dată vom răspunde afirmativ, întrucât Nu contează cât de încet înaintezi, câtă vreme nu te opreşti.

(Confucius)

Proiecte educaționale

Voluntariatul, o necesitate a zilelor noastre

V

oluntariatul reprezintă un element esenţial al tuturor societăţilor, este o cale prin care orice om capătă experienţă, se exprimă pe sine şi se poate implica în problemele comunităţii din care face parte. Voluntariatul se naşte în inima fiecăruia, nu în vreun stat de organizaţie sau în discuţii mediatizate, fiind o formă de manifestare a sufletului nostru, pașaportul nostru spre un viitor mai bun, într-o ţară europeană.

Am învăţat că ingredientele principale în acţiunile de voluntariat nu sunt nici banii, nici numărul de oameni implicaţi, ci pasiunea şi dăruirea cu care cei ce vor să dăruiască din timpul lor, vor să-şi pună în valoare abilităţile şi cunoştinţele, fără să aştepte nimic în schimb. Am învăţat că bătrâneţea şi singurătatea nu sunt nişte stigmate, ci sunt momente din viaţă şi că nimic nu se compară cu zâmbetele de pe chipurile unor copii cu care viaţa a fost mai dură, care s-au născut în zone mai defavorizate a sa a V I-a sau cu diferite probleme de sănătate. De cele mai multe ori, ne lăsăm antrenați în tot felul de treburi cotidiene, în rutina zilnică, uitând cât de important este pentru sufletul nostru și al celor din jur să facem un bine, să ajutăm, să dăruim un zâmbet, să arătăm că ne pasă.

Ge

o rg

ia n a

, c l a s a a V I I- a B

Compasiunea faţă de semeni, bunătatea, mărinimia – le înveţi din primii ani de viaţă şi te caracterizează apoi pentru totdeauna pentru că devin un mod de viaţă, un firesc. A dărui înseamnă a iubi, a-ţi presăra un crâmpei de suflet în sufletul celor din jur.

Asta am încercat şi noi să facem la grădiniţa şi scoala noastră: să învățăm copiii să fie darnici, să îi iubească pe cei din jur, să fie mai toleranți și mai apropiați de persoanele aflate în dificultate. Așadar, nu am omis nici o ocazie de a ne implica cu toții – cadre didactice, preșcolari și elevi de la școala Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

29

noastră, părinți și alți reprezentanți ai comunității locale, în diverse acțiuni de voluntariat, diverse activități în cadrul unor parteneriate, pentru a dărui din inimă bunătate și pentru a evidenția lucrurile făcute simplu și cu drag: umanitatea și bunăvoința dintre oameni.

„Suntem mici, dar avem o inimă mare!”

Povestea noastră, a micilor voluntari, a început cu o primă acțiune de implicare alături de elevi din clasele I-VIII de la școala noastră, în cadrul campaniei „ Săptămâna legumelor şi a fructelor donate”, derulată la nivel naţional ca făcând parte din Strategia Naţională de Acţiune Comunitară. În urma acestei acțiuni, s-a colectat o cantitate de 414 kg, din care 354 kg legume (cartofi, ceapă, morcov, sfeclă roşie, varză, fasole), 60 kg fructe (mere, pere, portocale, banane) şi alte tipuri de alimente 9 kg ( făină de grâu, mălai, zahăr, ulei). Preșcolarii şi elevii voluntari, însoțiți de doamnele educatoare Gavriloae Marinela și Gorcea Maria şi de doamna profesor Tanase Adina, s-au deplasat cu microbuzul școlar la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Tg. Neamț, unde au distribuit fructele şi legumele colectate copiilor de aici, au comunicat cu aceştia și au făcut fotografii împreună.

Povestea micilor voluntari a continuat apoi în luna decembrie 2017, cu o acțiune în cadrul Proiectului de voluntariat ,,Suntem mici, dar avem o inimă mare”, pe parcursul căruia preşcolarii noştri au învăţat că a iubi înseamnă a dărui, iar când dăruieşti poţi dărui material sau spiritual. Aşadar nu au omis ocazia, şi însoţiţi de doamnele educatoare Gorcea Maria şi Gavriloae Marinela, domnul primar Daniel Lozonschi, domnul director Costache Stafie, domnul consilier Vasile Vrăjitoru şi preotul paroh Dinu Gavriloae, s-au deplasat la Căminul de bătrâni de la Schitul ,,Acoperământul Maicii Domnului” Groşi pentru a dărui bătrânilor de aici din iubirea lor, prin glas de colinde strămoşeşti şi oferirea de daruri. Pe parcursul acestei activităţi, copiii au reuşit să aducă bucurie pe chipurile celor ce le puteau fi bunici, dar şi pe chipurile lor căci au reuşit să aline măcar puţin singurătatea şi bătrâneţile acestora.

Acțiunile noastre de voluntariat au fost simple, dar au pornit din suflet și au alinat suferința altor suflete, cu un simplu gest de dăruire. Important este pentru NOI și CEI DIN JUR, să facem un bine, să ajutăm, să dăruim un zâmbet, să arătăm

30

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

că ne pasă. Ştim că numai astfel reușim să schimbăm în bine viața cuiva, iar acest lucru ne motivează să perseverăm.

Aşadar, acţiunile din cadrul parteneriatelor, activităţile în cadrul programelor educaţionale, îmbinate cu acţiuni de voluntariat au demonstrat că problema educaţiei nu poate fi despărţită de problema existenţei fiinţei umane, de pregătirea omului pentru viaţă, aceasta fiind o necesitate atât socială, cât şi personală.

a Georgian

,c

profesor învățământ preșcolar Marinela Gavriloae profesor învățământ preșcolar Maria Gorcea

B II-a V a la s a

c Casi a n a,

las a

a

V II

aB

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

31

Proiecte educaționale

Pe culmile succesului CATI

Bună ziua! Noi suntem elevii Școlii Gimnaziale ,,Ieremia Irimescu” Brusturi care am reprezentat țara la competiția ,,Prietenii pompierilor” concurs desfășurat în Austria, în iulie 2017.

A fost un moment memorabil: În primul rând, antrenamentele premergătoare au avut rolul de a ne fortifica, a ne trezi încrederea în propria persoană, de a ne solidariza pentru lucrul în echipă, de a nu renunța ușor în toiul competiției – într-un cuvânt, ne-au valorificat laturi ale personalității care ne vor însoți pretutindeni în acțiunile noastre viitoare. Toate acestea au fost posibile sub atenta îndrumare și implicarea totală a doamnei profesoare Tanase Elena, căreia nu am cuvinte să îi mulțumesc.

32

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Memorabile și chiar nemuritoare vor rămâne amintirile legate de evenimentul competițional din Austria. Aici, mândria de a fi român nu ne-a părăsit nicicând. Mesajul țării l-am purtat în inimi, cântece patriotice au răsunat pe străzile din Villach, semn că noi, viitorul țării, știm să ne bucurăm românește, să simțim românește. Înainte de probe simțeam o încordare firească, dar nu eram toropiți de emoție, deoarece românul este luptător, optimist, curajos, toate ni leam însușit în confruntarea cu ceilalți. Ne-a impresionat specificul fiecărei națiuni, dar un moment unic pentru noi a fost aprinderea flăcării olimpice. Simțeam cum Olimpul este la picioarele noastre. Eram un munte de emoție!

ALEX

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

33

Simțeam cum Olimpul este la picioarele noastre. Eram un munte de emoție!

34

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

MIHAELA A fost un eveniment al școlii și fără exagerare, va intra în istoria învățământului local, deoarece a antrenat întreaga comunitate locală, acolo fiind însoțiți de domnul director Costache Stafie, domnul primar Daniel Lozonschi și preotul paroh Dinu Gavriloae. De asemenea, și părinții ne-au urmărit cu intense emoții. În plus, pentru că este un eveniment deosebit în activitatea profesională a doamnei diriginte, în numele elevilor campioni, participanți în Austria, vă felicităm, vă transmitem urările noastre de bine, sănătate și să aveți parte de generații pe măsura profesionalismului de care dați dovadă. Vă mulțumim!

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

35

Din tainele calculatorului

Ora de programare

Î

n săptămâna 4-10 Decembrie 2017, elevii Școlii Gimnaziale „Ieremia Irimescu” din comuna Brusturi, județul Neamț au participat la evenimentul global Hour Of Code.

Acest eveniment este dedicat tuturor celor ce vor să cunoască tainele programării informatice, oferind activități pentru toate categoriile de vârstă, ce parcurg elementele de bază, până la programarea avansată.

Obiectivele și fundamentarea unui astfel de demers educațional global țin cont de dezvoltarea continuă a industriilor și influența majoră pe care o are tehnologia informației asupra acestora ( oriunde se folosesc calculatoarele).

Astfel, pentru profesiile viitorului, competențele digitale vor fi obligatorii indiferent de domeniul de activitate.

De asemenea, și în aspectele vieții personale se face simțită tot mai mult prezența tehnologiei informației. Beneficiem de produse informatice ce ne fac viața mai ușoară din multe puncte de vedere (telefoanele mobile moderne sunt cel mai bun exemplu). Pentru a beneficia complet de pe urma acestor noi tehnologii informatice, trebuie să le înțelegem și să le putem adapta nevoilor noastre specifice.

Elevii pot continua activitățile după ora de introducere, iar profesorul îndrumător poate observa progresul, poate oferi ajutor și poate emite certificate de participare.

Acest efort global se reduce în practică la o varietate de activități auto-ghidate pe elev, ce pot fi parcurse atât off-line, cât și online, individual sau în pereche. Activitățile de introducere au ca obiective generale următoarele: • Identificarea vocabularul cheie al științelor informatice; • Asigurarea legăturilor între conceptele de informatică și lumea reală; • Identificarea locurilor unde continuați să învățați informatica și codificarea

36

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

Competențele vizate de către aceste activități sunt aliniate la standarde educaționale internaționale și fac parte din mai multe arii curriculare. Printre acestea se regăsesc și următoarele:

Competențe creative

• Aplicarea cunoștințelor existente pentru a genera noi idei, produse sau procese; • Crearea operelor originale ca mijloace de exprimare personală sau de grup.

Competențe pentru gândirea critică

• Planificarea și gestionarea activităților pentru a dezvolta o soluție sau pentru a finaliza un proiect; • Utilizarea modelelor și simulărilor pentru a explora sisteme complexe și probleme.

Competențe digitale

• Implementarea soluțiilor la probleme, utilizând un limbaj de programare vizuală bazat pe blocuri; • Depanarea (identificarea și remedierea) erorile într-un algoritm sau program care include secvențe și bucle simple.

Acestea cât și multe alte competențe obținute prin astfel de programe educaționale aduc sistemul de învățământ românesc la standarde internaționale, ce țin cont de noile industrii și domenii profesionale în dezvoltare.

Elevii școlii „Ieremia Irimescu”, au continuat activitățile și tutorialele dincolo de săptămâna 4-10 Decembrie 2017, având astfel ocazia de a dobândi competențele necesare unei meserii ce poate fi profesată de oriunde și de către oricine!

Elevii sunt invitați sa parcurgă activitățile de introducere la https://ro.code.org/learn, iar ulterior pot continua să învețe programarea de bază. Pentru a primi certificat din partea profesorului îndrumător, elevii urmează următorii pași: 1. Accesează sites.google.com/view/ora-de-desen; 2. La meniul de Activități accesează Ora de programare; 3. Alege cursul 2, 3 sau 4.

Spor și succes!

Profesor coordonator Lucian Gherasim Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

37

Editorial

Paşi spre un nou an…

P

e fundal de colinde, încheiem curând anul. Cu bune, cu mai puţin bune, a fost un an din viaţa noastră. În frumuseţea lui, anul nu s-a dezminţit. Am avut parte de aceeaşi vară fierbinte, de aceeaşi toamnă clocotitoare, iar acum sărbătorile se întorc cu acelaşi fast, aceleaşi tradiţii, aceeaşi stare de bine.

Aducem mulţumire tuturor celor care au răspuns la apelul nostru de a ne trimite câteva rânduri, fie din gândurile proprii, fie din activitatea didactică.

De asemenea, mulţumim domnului director al scolii noastre, prof. Costache Stafie, pentru că ne susţine în demersul nostru de editare a revistei.

Colindele ne însoţesc pretutindeni, le iubim, ne readuc momente din copilărie, odată cu naşterea lui Iisus, ele făcând parte din fiinţa noastră. Ne clădim fiecare clipă pe ceea ce a fost, dar mai ales pe ceea ce ne înnobilează. Aceasta este adevărata zidire.

La mulţi ani!

Da

38

Revista Izvorașul Anul II, Nr. 3

n ie

l, c

la s

aa

VI-a

Colectivul de redacție Director: Prof. Costache Stafie Coordonatori: prof. Maria Alistar, prof. Mihaela Pavăl Design și tehnoredactare: prof. Lucian Gherasim Redactor - şef: Ecaterina Alistar, clasa a VIII-a B, EcaterinaElena Trofin, clasa a VII-a A Redactori: Alissia-Ştefania Trofin, Georgiana-Alexandra Zaharia, Ionela Tofan, Mihaela-Andreea Movilă Profesori colaboratori: Irina-Elena Vrăjitoru, Nicoleta Strujan, Elena Istrate, Vasile Olariu, Costel-Valentin Nechita, Vasile Luchian, Marinela Gavriloae, Maria Gorcea, Mariana Olariu, Vasile Trofin, Monica Movilă, Elena Tanase.

Revista Izvorașul Anul II, Nr. I