Izvorașul Anul II Numărul 4

Ministerul Educației

Inspectoratul Şcolar

Şcoala Gimnazială

Naționale

al Judeţului Neamţ

“Ieremia Irimescu”

Izvorașul Revista Școlii Gimnaziale “Ieremia Irimescu” Brusturi

Rolul educativ al jocurilor de mișcare

Jocul este permanent un mijloc educativ pentru copiii de toate vârstele, el având menirea de a-i conștientiza pe participanți de faptul că se află într-o situație de învățare.

Cei 7 ani de -acasă

În evoluția unei persoane, primordială este educația din primii ani de acasă, care în mare parte definește viitorul adultului.

Anul II, Nr. 4 Ianuarie-Aprilie 2018

Cuprins Editorial

3

Oameni şi locuri

4

Interviul revistei

6

Limba română corectă

8

Pagina de literatură

10

Educaţia pentru sănătate

16

Pagina de religie

18

Şcoala azi

20

Vive la francophonie!

28

Proiecte educaţionale

30

Sugestii pentru timpul liber

33

Editorial

1918-2018 O sută de ani de minune

Î

n plină primăvară, sărbătorim primăvara neamului românesc. Cu mic, cu mare, suntem însuflețiți de gândul la Marea Unire. Ca niciodată, suntem conștienți de importanța covârșitoare a acestui moment istoric, atunci când idealul de veacuri al românilor s-a împlinit.

Să treci indiferent în faptă și în gând pe lângă un asemenea moment, dovedește lașitate, josnicie în raport cu propriul neam și propria țară, apoi față de tine însuți.

Așadar, dedicați clipe de înălțare sufletească celor care s-au jertfit pentru noi, și să nu uităm vorbele marelui Sadoveanu: Ţara nu se servește cu declarații de dragoste, ci numai cu muncă cinstită și, la nevoie, cu jerfă. Nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenția că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic și conștient. Munca cinstită, viața curată, iubirea de semeni, împlinirea datoriilor pe care le avem - adică faptele - aceasta înseamnă patriotism.

Profesor coordonator, Maria Alistar O primăvară însorită și Hristos a înviat!

Io a

na

, cl

asa

aV

I-a Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

3

Oameni și locuri

Clima comunei Brusturi

R

omânia are o climă temperat continentală de tranziție cu influențe, fiind determinată de factori ca: așezarea pe glob, poziția pe continent, circulația maselor de aer, relief, om etc.

Din punct de vedere climateric, satele comunei Brusturi, ca și toată depresiunea Baia-Oglinzi sunt situate în zona de dealuri joase dintre Podișul Moldovei și Subcarpații Moldovei, cu influențe scandinavo- baltice (subpolare) și continentale. La acestea se adaugă factorii locali care îi dau un caracter aparte, cum ar fi: Carpații Orientali la vest- barieră naturală în calea maselor de aer atlantice; Văile depresionare sub formă de culoare, cum este valea Moldovei, care favorizează circulația maselor de aer scandinavo-baltice mai reci, care duc la temperaturi scăzute în lunile de iarnă și toamnă (de exemplu: brume timpurii) și la prelungirea primăverii spre vară sau brume târzii primăvara.

Ioan a, cl

asa a VI-a

Sursa principală de energie, radiația solară, are valori cuprinse între 110-115 kilocalorii/cm²/ an, cu variații diurne, lunare și anuale, durata medie de iradiere fiind de aproximativ 1900 ore/an.

Temperatura medie anuală este de circa 7,5-8°Celsius, temperatura medie a lunii ianuarie este de circa -4,4°C, iar a lunii iulie este de 18,5°C. Temperaturile oscilează între valorile de +35°C și -32,4°C, amplitudinea termică fiind de 67,4° C. Precipitațiile variază între valori de 600-700 mm/m²/an și se prezintă sub toate formele: ploaie, grindină, zăpadă, lapoviță, brumă, rouă, ceaţă, burniță, chiciură, polei etc.

4

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Valoarea precipitațiilor este de 170 mm/m²/an - primăvara (lunile martie-mai), 180 mm/m²- vara (lunile iunie-august), 160 mm/m² - toamna (lunile septembrie-noiembrie) și peste 100 mm/m²- iarna, asa cum reiese și din constatările făcute de stațiunea pluviometrică Drăgănești-Olt (fostul C.A.P.), în anul 1963. În perioada mai-iulie cad cele mai multe precipitații, care cumulate ating valori de 220-230 mm/m².

Bibliografie:

Presiunea atmosferică are valori de 730-750 mm și umiditatea medie oscilează în jurul valorii de 70%.

Cheval D.,Furtună C., Geografie, manual cls.a V-a. Ed.Teora, Bucureşti, 1997

În sezonul cald sunt destul de frecvente stările de vreme ciclonale, cu vânturi puternice și ploi torențiale. Foarte rar se declanșează furtuni puternice cu aspect de tornadă. Un astfel de fenomen s-a produs pe 11 iulie 1980 în comuna Râşca, județul Suceava, situată la circa 7 km NV de comuna Brusturi.

Iarna, stratul de zăpadă atinge 30-60 cm grosime, iar la viscol zăpada se depune în troiene ce pot depăși 3 metri înălțime.

Arhiva comunei Brusturi Drăgăneşti, Strategia de dezvoltare economică, socială și locală a comunei Brusturi Drăgăneşti în perspectiva anului 2004

Memoriu agrotehnic, C.A.P Drăgăneşti Tufescu V., Pe valea Moldovei, Ed.științifică, București, 1970

Brumele timpurii de toamnă și înghețurile târzii de primăvară sunt fenomene ce nu ne ocolesc. Cea mai timpurie brumă a fost pe 2 septembrie 1985 și cea mai târzie pe 21 mai 1949. Cel mai târziu îngheț s-a înregistrat pe data de 8 mai 1956.

Dintre vânturile regulate de aici, le amintim pe cele dinspre N și NE (Crivățul, care atinge viteze medii de peste 70 km pe oră și este umed, însoțit de precipitații); vânturile din SE și, mai rar, din E, care sunt uscate, fără precipitații.

Profesor Vasile Luchian

Fl

or

en

ti n

a,

c la

sa a

V II-

aB

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

5

Interviul revistei

Motto: A fost război.

Ecoul lui Şi-acum mai este viu.

Cămăși mai vechi, mai noi Amară amintire de la fiu.

Cămăşile, de Grigore Vieru

Vrăjitoru Ion

N

e simțim cu toții prea mici în fapte de patriotism față de înaintașii noștri care au luptat până la sacrificiul suprem pentru țară. Pe bună dreptate, regretatul poet basarabean Grigore Vieru, prin cuvintele alăturate, ne atrage atenția să nu trecem indiferenți pe lângă tot ceea ce înseamnă relicvă a suferinței și jertfelniciei.

Ca semn al prețuirii jertfei bunicilor și străbunicilor noștri, l-am invitat pe domnul Vrăjitoru Ion, un veteran al satului Poiana, să ne povestească din experiența celui de-al doilea război mondial. La cei 92 de ani, ne-a primit cu un surâs primăvăratec, sceptic fiind că ar mai interesa pe cineva suferințele străbunilor.

Moș Ioane, ce vă mai amintiți din copilăria petrecută în lumea satului din Poiana?

Față de lumea de azi, eram necăjiți, umblam desculți cu oile, singura noastră joacă era cu mingea. Jucam mult hoina de 7 cu băieții de vârsta mea. Am mai avut un frate și o soră care s-au prăpădit. Am făcut 7 clase, ne mai bătea și cu bota dacă nu știam a socoti pentru că legile erau în favoarea lor.

Ce vă amintiți din perioada războiului?

Am făcut premilitara în comună, apoi a urmat armata, după care am plecat în refugiu la Mărășești pe jos. Acolo, a venit un ordin și ne-au dus în Oltenia, unde munceam pe brânci la câmp. Aveam niște cămeșoaie de cânepă pe noi, pe care le scuturam de păduchi. De aici, ne-au dus la Timișoara. Eram 120 de băieți (o companie de 4 plutoane) la muncă pe calea ferată.

Mi-aduc aminte că s-a rupt frontul, iar românii s-au aliat cu rușii și le era frică să nu ne ia nemții pentru că eram prezentabili. În gară la Timișoara descărcam lăzi cu muniții. Când am revenit, am găsit totul ars, distrus. Când ploua spălam rufe la uluc. Era greu de mâncare, de haine, de cele necesare.

Credeți că tinerii de astăzi ar mai lupta pentru țară? Ce părere aveți de cei care iau drumul străinătății?

6

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Cred că acum trăim destul de bine că mai avem și români adevărați. Cei plecați e bine, acolo unde sunt, să fie corecți, să nu risipească ceea ce adună, dar să moară unde s-au născut, nu în pământ străin. Mă bucur că văd lume îmbrăcată bine, cu toate cele necesare traiului.

Știți că acum, în 2018, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire? Ce v-ați dori pentru poporul român?

Mi-aș dori ca lumea să fie sănătoasă, o conducere de treabă care să țină cu poporul și Dumnezeu să ne rânduiască ce știe mai bine, ca România să aibă o istorie, un loc, un nume.

Doamne ajută!

Gârbovit de ani, de griji, de neputințe, l-am lăsat pe moș Ion în pragul casei, lângă liliacul înmugurit. Poate fiecare mugur de floare din grădina sa sunt mugurii gândurilor de bine pe care și el, și noi, dar și atâția români adevărați îi doresc acestui neam la ceas aniversar.

La mulți ani, române!

De

n is

, cla

sa a

V II-a

A

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

7

Limba română corectă

Neologismele II

O

categorie specială de neologisme o formează cuvintele, folosite pe plan internaţional, care îşi păstrează scrierea şi pronunţarea din limba de origine, cum sunt: marketing, management, auto-service, mass-media, show, supermarket, week-end, whisky.

Prezenţa în limba română a unui mare număr de termeni neologici şi insuficienta lor asimilare provoacă numeroase abateri de la normele ortografice şi ortoepice în vigoare. În ceea ce priveşte scrierea neologismelor de origine engleză se remarcă trei situaţii:

ăli

-a

B

M

ăd

n a,

II clasa a V

Bibliografie 1. Goga, Mircea, Limba română, fonetică şi fonologie, lexicologie, stilistică, Editura Limes, ClujNapoca, 2001.

2. Graur, Al., Capcanele limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.

3. Hristea, Theodor, Sinteze de limbă română, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

4. Iordan I., Robu V., Limba română contemporană, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978.

5. Koronka, Adriana, Consideraţii privind evoluţia unor neologisme de origine engleză intrate recent în limba română, Revista “Limba Română”, Nr. 1-3, anul XIV, 2004.

8

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

1. Termenii neologici sunt reproduşi fonetic, ceea ce înseamnă că ei se scriu aşa cum se pronunţă: aut (nu out), fider (nu feeder), gem (nu jam), gol (nu goal), henţ (nu hands), ofsaid (nu off-side), jaz (nu jazz), lider (nu leader), meci (nu match), miting (nu meeting), puc (nu puck), taim aut (nu time out), golgeter pronunţat golgheter (nu goalgetter), schi (nu ski), hochei (nu hokei), hipism (nu hippism), pocher (nu pocker), cnocaut (nu knock-out).

2. Neologisme care se ortografiază şi se pronunţă ca în limba engleză: bridge (pronunţat „brigi”), western, week-end, cow-boy, thriller, holding, single, team (pronunţat „tim”), top, management, marketing, brandy, happy-end, hobby, surfing, drummer, walkman, bookmaker, show, spleen (pronunţat „splin”), puzzle (pronunţat „pazăl”), baby-sitter, bowling (pronunţat „bauling”), box office, mixer, cocktail, cross, starter etc.

3. Neologisme care cunosc o formă hibridă, cu pronunţare străină, combinată cu o scriere în mare parte fonetică: Newton (pronunţat „niuton”), rummy (pronunţat „remi”), dancing (pronunţat „dansing”), pullover (pronunţat „pulovăr”).

Una din problemele permanente pe care le pune adaptarea neologismelor împrumutate este aceea a scrierii consoanelor duble existente în limba din care a fost luat cuvântul. Potrivit pronunţării, se vor scrie fără consoană dublă cuvintele: fotbal, (nu football), handbal (nu handball), stres (nu stress). Alteori, ca urmare a influenţei germane, grupurile st şi sp se rostesc şt şi

şp. Astfel, auzim: ştart, ştand, şpicher, şpray în loc de start, stand, spicher, spray, pentru că cei care pronunţă greşit nu cunosc etimologia acestor neologisme. În concluzie, răspândirea neologismelor, în general, şi a celor din limba engleză, în mod particular, pătrunderea lor în limba unor cercuri tot mai largi de vorbitori constituie, fără îndoială, una dintre caracteristicile importante ale limbii noastre actuale. Folosirea lor trebuie făcută cu discernământ, încercându-se evitarea „beţiei de cuvinte” şi, mai ales, a greşelilor.

Material cules de profesor Mihaela Pavăl

Io a n a ,

clasa a VI-a

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

9

Pagina de literatură

Revedere..

O M a rta, c la s a a V

I- a

întâlnisem într-o zi de primăvară... Părul bălai, mișcările-i grațioase de zână mă făceau să uit de timp.

Era ea, Primăvara mea iubită. Nu o să uit vreodată...

Cu pași repezi mă îndreptam spre lumea ei de flori, de cântec, de farmec. Intrai pe ușă, era acolo, în splendoarea ei de ființă supraomenească mă aștepta. În ciuda faptului că eram un simplu muritor, ea mă invitase la nemurire. Nu mă observase, privirea ei de copilă era ațintită asupra florilor de cais ce revărsau în cântec. Am vrut să o sperii, să mă apropii…, dar îmi simțise voia. Buclele-i se legănară și în locul florilor de cais, privirea ei era acum asupra unui simplu om. Am vrut să-i spun ceva, am vrut să îi spun cât de frumoasă este, cât de mult am așteptat să o revăd după o iarnă întreagă, cât de mult mi-a lipsit tinerețea ei, renașterea ei, dar o forță mă oprea. Am alunecat cu ea ușor pe crengile de măr, în chiote și râsete de copii. Sufletul îmi devenise grădină, mi-l umpluse cu flori de tinerețe încât se transformase-n primăvară… Și florile de cireș, ah, acele flori de cireș ce creșteau din lumina ochilor ei mă obligau să iau parte la fericire. Începusem să-i aud glasul, cânta cu atâta delicatețe că lumea se opri în loc. Cântecul ei prinse rădăcini în grădina mea de flori, mă cutremuram, iar cântecul răsuna și răsuna tot mai tare, ca-ntr-o pădure fără de copaci. Îmi atinse mâna, pielea ei albă ca florile de crin îmi împărtăși renașterea, ușor-ușor se îndepărta. Puteam vedea cum trupul firav se pierdea în zare... Dar de ce? Am fugit, voiam să o ajung din urmă, să-mi lase mie nemurirea. Eram egoistă, aveam nevoie de nemurirea ei, dar văzduhul îmi aduse o șoaptă... ,,Tu nu ai nevoie de nemurire, primăvara noastră e eternă!,, Mă uitasem la cireș, privirea ei era acolo, peste tot era Primăvară, dar revederea noastră... unde?

Ecaterina Alistar, clasa a VIII-a B

10

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Pagina de literatură

Baladă

Ionela Tofan, clasa a VIII-a B

Ma r

ia, c

las

aa

VI

I-

aB

A fost odată ca-n poveste, O mândruță ce nu mai este, Îndrăgostită de un flăcăiaș, Ce cânta din fuieraș.

Fluieraș frumos lucrat Cu fire de-am încrustat, Fluieraș bine gătit Cu mărgele îmbodobit.

Dar odată, într-o zi, Când umbla cu oile Haita de lupi năpustea, Fluierașul de-i cădea, Flăcăiașul de murea, Sfâșiat fără de milă De un lup fără inimă.

Floare verde viorea, Mândra repede sărea Pe lupi de îi alunga.

Dar flăcăul, flăcăiașul, Mândru cum e porumbașul Într-acel loc el murise Și mândruța mult îl plânse.

Plânse părul lui de aur, Plânse ochii săi de laur, Plânse vocea-i cristalină Și privirea-i de lumină.

Dar el de-acolo nu plecă Iar ea îi îngenunche Înmormântare îi făcu Flăcăului ce-l pierdu.

Iar fluierașul lui, Glasul privighetorii Și frumos ca sorii, Ea îl păstră în casă Într-o basma frumoasă.

Doliu îi purta, Praznicu-i făcea.

Fluieraşul fermecat Multă vreme a umblat; Generații l-au primit Dar acuma s-a pierdut Ca și acul de cusut.

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

11

Pagina de literatură

Povestea unei viori

S

e spune că fiecare instrument muzical e ca o armă ce mângâie sufletul.

Vioara este un instrument care te fascinează la prima vedere. În momentele de neliniște, vioara, ca un doctor vindecător, îți dă hrană sufletului. Ce este vioara? Eterna mângâiere pentru sufletele plăpânde și triste, care vor să se înfrupte cu sunetele armonioase si cu melodiile care îți pătrund mai încolo de inimă, ajungând în suflet. Totuși, tuturor ni se întâmplă ca preț de câteva momente să uităm de lumea ce ne înconjoară, să uităm de noi înșine și să intrăm într-o lume în care toate lucrurile sunt la superlativ. Vioara ne duce într-o lume în care doar cei care o prețuiesc pot înțelege mângâierea acestui instrument neprețuit. Vioara nu e doar un instrument muzical, căci ea e lucrul prin care violoniștii își exprimă emoțiile și trăirile.

Când vioriștii cântă, vioara prinde viață în inimile tuturor celor ce o ascultă.

aV

III

-a

B

Ciprian Porumbescu “Povestea unei viori fermecate și a unei iubiri tragice”.

L id

ia

a , cl

sa

Balada lui Ciprian Porumbescu este însă autentic românească, este pură, sinceră, te răscolește, îți umblă prin trecut, te răvășește, îți pătrunde în urechi, în sânge, te poartă prin viitor și îți rămâne în inimă. Această baladă superbă nu avea atâta melancolie și farmec dacă Ciprian Porumbescu nu cânta la vioară despre iubire, tristețe și durerea unei vieți prea scurte.

Acesta purta mereu în gând și în suflet imaginea celor două iubiri ale sale, Berta și vioara.

Este drept că vioara este unul dintre instrumentele muzicale care poate reda cel mai bine complexitatea trăirilor umane, însă cine și-ar fi imaginat vreodată că dintr-o simplă vioară pot curge cu atâta naturalețe sunete care cuceresc inimile și te poartă într-o lume a muzicii?

Viața e mai frumoasă când înțelegi că instrumentele nu sunt simple lucruri, ele sunt sufletul și inima muzicii.

Iustina Obreja, Clasa a VII-a B

12

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Când vântul apare…

Când vântul apare…

Când vântul apare, Totul prinde dinamism Și veselul soare Pe nori departe e trimis.

Poate nu mai vin, poate s-au pierdut Într-o lume fără început.

Crengile copacului Adie în bătaia vântului.

Norii cei grei și gălbui S-au plimbat mereu hai-hui În lungul și latul cerului S-au dus, s-au dus, s-au dus…

Mugurelul mititel Se mișcă în briză ușurel Câte-o frunză, câte-o pasăre, Plutesc sau zboară în adiere.

A n ca , c

Bradul verde de departe Se clatină domol pe deal.

Plopul chel și urâcios Se-nvârte ca un uragan.

Vântul călduț de iarnăprimăvară Iarba o mișcă de zor Iar către seară Vrăbiile dorm pe ogor.

lasa a VI-a

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

13

Pagina de literatură

Jocul cu belele

Î

ntr-o zi senină de vară, cam pe la orele după-amiezii, eu cu verișorii mei, Ana și Matei, ne-am decis să ne răsfățăm cu o înghețată, pe acea căldură dogoritoare.

Mergem frumos până la magazin, ne luăm înghețată și pornim înapoi spre casă. Cred că aveam șase sau șapte ani pe-atunci.

Cum mergeam noi așa, ne-au ieșit în față doi copii atât de șifonați, de zici că locuiau într-un tomberon.

- Vreți să vă jucați cu noi? spuse cel mai mic dintre ei.

- Ne pare rău, noi trebuie să plecăm, spuse Ana cam supărată.

- Dar vă rog...

Atunci am acceptat. I-am urmat și ne-au dus pe o potecă. Am mers noi cât am mers și tocmai ce am ajuns la o casă pustie.

Eram speriați, nu știam ce gânduri aveau gângăniile alea două, dar în ciuda a toate aceste gânduri ne-am păstrat calmul însă, pe chipurile D a ria , cl noastre se putea citi urma fricii. asa a VI -a - Voi ați înnebunit?! Chiar vreți să stau în casa aia, să mă mănânce șobolanii și fantomele? șopti Ana. - În ce film ai văzut tu că fantomele mănâncă oameni? spuse Matei, amuzat de frica Anei.

- Gata, gata! spun eu. Uitați-vă și stați calmi, vă apăr eu.

- Ce bine! Mă bucur că ți-ai luat la tine spray-ul pentru fantome, zise Matei cu jumătate de gură.

- Aha, încă nu am avut ocazia să îl testez, dar dacă mă mai enervezi mult, fii sigur că o să îl folosesc.

14

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Din câte se părea, Matei avea chef de vorbă și de glume, în timp ce copiii aceia se îndreptau spre noi.

- Haideți să ne jucăm de-a v-ați ascunselea în casă!

- Dar noi trebuie să plecăm...

Ca și cum noi nu am fi avut putere, ne-am lăsat împinși de acei micuți murdari și am intrat în casă. Mare ne-a fost mirarea când văzusem în fața ochilor numai pânză de păianjen și praf.

- Ana, hai să mergem la etaj să găsim vrăjitoarea, șopti Matei.

Dar palma Anei veni de nicăieri și lovi cu putere obrazul băiatului.

- Taci odată! Doar să comentezi știi!

Copiii-gunoi s-au pus la mijat. Fiecare dintre noi s-a dus pe unde a putut.

Matei s-a ascuns sub o pătură, Ana într-un dulap, iar eu întrun frigider vechi, bineînțeles nefuncționabil. Copiii ne-au găsit imediat și am fost foarte speriați. Ne-am zis că a doua oară nu le mai merge. Când ei au pornit cu număratul, noi urcaserăm pe horn.

Un imposibil cam ciudat Dacă ploaia ar fi vânt, Cerul ar cădea pe pământ.

Dacă marea ar fi lapte, Ziua ar putea fi noapte.

Dacă luna ar fi soare, Vara ar cădea ninsoare.

Dacă vara chiar ar ninge, Merii ar produce sânge.

Când cocoșul face ouă, Vara, la amiază-i rouă.

Dacă iarna ar fi vară, Canguri n-ar putea să sară.

Daca-ar fi și nu ar fi, Foca ar putea pluti, Cerbul ar putea zbura, Morții ar putea cânta.

Ionela Tofan, clasa a VIII-a B

- Mă simt ca Moș Crăciun! strigă Matei.

- Taci, pămpălău, c-o să ne audă! Taci că te trimit înapoi în Laponia.

După ce am coborât ușor pe horn fără ca acei copii să își dea seama, am tulit-o spre casă.

Am ajuns gâfâind, încercând să te explic alor mei ce s-a întâmplat și de ce am întârziat atât, toate astea din cauza unui nenorocit de joc. De atunci mi-am promis să nu mai vorbesc niciodată cu copii străini și să nu mai mănânc niciodată înghețată.

Ecaterina Alistar, clasa a VIII-a B Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

15

Educaţia penrtu sănătate

Apa Minerală Carbogazoasă, Indicații şi contraindicaţii

In România, peste 70% dintre consumatori preferă apa cu dioxid de carbon, conform datelor oferite Wall-Street.ro de către Asociația Producătorilor de Ape Minerale din România (APEMIN). Fiind o apă controversată, este important să se știe în ce condiții poate fi consumată fără restricții și în ce condiții este contraindicată.

Iu

st i

na

, cl a

sa a

V II- a B

Apa minerală din Romania, de calitate superioară

16

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Ș

tii bine că este important să te hidratezi corespunzător, să fii atent la ce tip de apă consumi pentru a favoriza transportul și absorbția substanțelor nutritive, pentru a ajuta digestia, menține funcția rinichilor și pentru a controla echilibrul acido-bazic al corpului.

Aceasta are un conținut de săruri minerale mai crescut decât cea plată, din această cauză poate fi consumată cu atenție numai de către persoanele sănătoase, care nu prezintă afecțiuni ce au Apa contraindicații. Apa minerală minerală carbogazoasă carbogazoasă este de două este rar naturală. tipuri, naturală sau îmbogățita cu dioxid de carbon artificial. Cea din urmă este responsabilă pentru creșterea acidității sau tensiunii arteriale, pe când cea naturală nu este acidă. Din păcate, există puține ape minerale carbogazoase pe piața care se pot numi naturale.

Apa plată (de izvor) este o alegere bună, ea fiind o apă minerală (conține substanțe minerale) necarbogazoasă. De asemenea, conține calciu și magneziu, precum și alte substanțe, în funcție de tipul de apă (sulfurată, iodurată, alcalină).

Se recomandă tuturor persoanelor, indiferent de afecțiunile cu care se confruntă și nu are contraindicații, fiind considerată un stimulent al digestiei.

Dr. Lygia Alexandrescu, președintele Societății Române de Educație Nutrițională din România (SREN), susține că izvoarele apelor minerale din ţara noastră sunt mai sănătoase decât majoritatea celor din Europa din cauză că apa de la noi este naturală, fără să mai fie nevoie de intervenția oamenilor pentru forarea acesteia. „Calitatea apelor din România este foarte bună. Există criterii comune europene care se aplică și la noi pentru stabilirea calității apei îmbuteliate. Izvoarele din România sunt naturale și nu este nevoie de instalarea unor foraje suplimentare, așa cum se practică în Franța, spre exemplu.”, a precizat dr. Alexandrescu.

Indicații şi contraindicaţii

Apa minerală carbogazoasă se indică persoanelor care prezintă carențe de calciu și magneziu, aceasta având o contribuție importantă asupra ingestiei totale de substanțe minerale.

Persoanele care nu tolerează lactatele își pot reface depozitele de calciu din această apă, mineralele fiind mult mai bine și mai repede absorbite din apă decât din alimente.

Apele cu o concentrație a calciului mai mare de 100mg/l nu se recomandă persoanelor care prezintă afecțiuni ale rinichilor sau ale bilei, iar cele cu un conținut crescut de sodiu (mai mult de 20mg/l) nu se recomandă hipertensivilor, cardiacilor sau bebelușilor. De asemenea, apa carbogazoasă nu este indicată celor care suferă de hiperaciditate gastrică, ulcer gastric sau reflux gastroesofagian.

M

ăd

li n

ă

O altă problemă pusă în cazul apei minerale carbogazoase sunt nitriţii şi nitraţii, un motiv de îngrijorare în rândul consumatorilor. Aceşti compuşi au un caracter patogen (sunt cancerigeni), dar numai când sunt consumaţi în cantităţi foarte ridicate, din cauză că organismul nu îi poate elimina şi rămân stocaţi. Apele carbogazoase româneşti conţin maximùm 6.32 mg/l de nitrați, limita maximă admisă fiind de 50 mg/l pentru adulţi, iar pentru bebeluşi şi copii – maximum 10 mg/l (Conform HG/1020/2005 şi a normelor tehnice de comercializare a apelor minerale naturale din România), iar în cazul nitriţilor este de 0,50 mg/l, pe când în Statele Unite ale Americii lucrurile stau puţin diferit: nitraţi 10 mg/l şi nitriţi 1 mg/l.

a,

cla

sa a

V I I- a B

Nitriţii şi nitraţii au nivel scăzut în apele minerale româneşti

Aşadar, fie că optăm pentru apa minerală plată, fie pentru cea carbogazoasă, este important să ţinem minte că avem nevoie de 2-3 litri de apă pe zi. Corpul se hidratează şi din consumul ciorbelor sau supelor, precum şi din fructe sau legume, acestea conţinând cea mai pură apă.

Material furnizat de prof. Elena Istrate

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

17

Pagina de religie

Veniţi de luaţi lumina!

Cea Mai Mare Sărbătoare A Creştinătăţii!

Într-adevăr, Paștele este cea mai mare, mai frumoasă și mai fascinantă sărbătoare de suflet a creștinilor, bărbați și femei, copii și bătrâni.

In ceea ce-i privește pe creștini, Dumnezeu a reînnoit legământul cu israeliții, de data asta nu printr-un om (Moise), ci chiar prin fiul Său , Iisus-Hristos. In noaptea când a fost trădat, la Cina cea de taină, înainte de a fi întemnițat, Iisus a instituit sărbătoarea Paștelui nou, după porunca dată de Dumnezeu. El a câștigat pentru noi cea mai importantă biruință ce s-a văzut vreodată: biruința asupra morții și asupra răutății omenești. Iisus a fost răstignit pe cruce de Paști, în ziua a 14-a lunii pe care evreii o numesc Nisan. A înviat din morți în duminica ce a urmat. De aceea, adepții lui Iisus Hristos n-au mai oficiat Sabatul evreiesc în ziua de sâmbătă, drept Ziua Domnului, ci duminica.

Postul Mare!

Paștele este sărbătoarea sărbătorilor, deoarece ne amintește de Învierea Mântuitorului, cea mai mare minune făptuită pe Pământ. In postul mare, tot creștinul postește cu multă dragoste cele șapte săptămâni, în așteptarea marii sărbători a Învierii Domnului.

Obiceiuri De Florii

Duminica Floriilor, care o precede pe cea a Paștilor, este începutul săptămânii mari și ne amintește de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, primirea triumfală și întâmpinarea cu ramuri de finic și alte flori. Din această zi a Floriilor încep toți pomii și toate florile a înmuguri și a înflori.

Vinerea Paștilor

Aerul. Sub cuvântul aer se înțelege o pânză pe care se află zugrăvită înmormântarea Domnului nostru Iisus Hristos. In Vinerea patimilor însă, preoții iau sfântul aer din acel loc și, înconjurând sfânta masă cu dânsul, îl scot din altar afară, îl pun pe un postament în mijlocul bisericii și acolo îl lasă până în ziua de Înviere. In seara din Vinerea Mare, vin cu toții să asculte prohodul și să ia parte la slujbele de îngropare a Mântuitorului.

Spre sfârșit, preotul și un dascăl, luând sfânta pânză, ies și înconjoară biserica de trei ori în semn de îngropare a Domnului Iisus și toată lumea îl urmează cu făclii aprinse.

18

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Sâmbăta Păștilor

In toate bisericile lumii creștine, se reaprind lumânările care fuseseră stinse. In noaptea învierii, fiecare credincios ține în mână câte o lumânare, pe care o păstrează, fiind păzitoare de multe primejdii. La miezul nopții, se oficiază impunător sfânta Înviere a Domnului. Cu Sfânta Evanghelie și crucea în mâna stîngă, cu o lumânare mare în cea dreaptă, iese preotul din biserică și, urmat de lume, înconjoară de trei ori biserica.

Duminica Paștilor

Întorși de la biserică, se așează toți ai casei la masă, gustând mai întâi ouăle și pasca sfințită. După ce își pun stomacul bine la cale cu bucate aşa de mult dorite după 7 săptămâni de post, închină un pahar.

Copiii şi Iepurașul De Paşti

Există o tradiție consacrată peste tot printre creștini: în dimineața de Paști, după ceremonia Învierii, fetele și băieții se scoală curioși și aleargă spre un coșuleț de răchită, frumos împodobit. Vor să vadă ce le-a adus iepuraşul. Aici dau peste un cuibușor din paie colorate, peste care se răsfață ouăle roșii, iepurașii și puișorii din ciocolată. Coşul le aduce bucurie, ca și cadourile de la Crăciun.

Ouăle Roşii şi Legenda Lor

Domnul nostru Iisus Hristos se afla răstignit pe cruce, cu mâinile și picioarele bătute în cuie. Rănile sale sângerau. Maica Domnului veni acolo plângând cu lacrimi amare, având un coş cu ouă. Coşul stătea așezat jos, lângă cruce, iar de sus curgea peste ouă sânge din rănile Domnului. Mântuitorul privea de sus spre coş și vedea cum se înroșesc ouăle cu sângele Lui, spunându-le oamenilor să facă ouă roșii pentru a-și aminti de răstignirea Lui. După ce a înviat, Maica Sa Maria a înroșit ouă și le-a dat oamenilor, grăindu-le: ,,Hristos a înviat!”. De atunci, întotdeauna la Sfintele Paşti, credincioșii vopsesc ouă și le ciocnesc zicând ,,Hristos a înviat!”

Iu

sti

n a,

clas

a a V I I- a B

Teodora-Alexandra Iacob, clasa a VIII-a A

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

19

Școala azi

Cei 7 ani de -acasă

Î

n evoluția unei persoane, primordială este educația din primii ani de acasă, care în mare parte definește viitorul adultului.

Fiecare etapă din viața unui copil își pune amprenta asupra dezvoltării sale active, motrice și intelectuale, însă există factori care țin strict de mediul familial. În primele luni din viață, copilul plânge pentru a-i fi satisfăcute nevoile, vrea în brațe pentru a explora mai ușor tot ceea ce îl înconjoară, apoi apare nevoia de autonomie, care din nou trebuie satisfăcută, iar dorința de a vedea și locurile interzise din jurul lui este tot mai mare. Atunci, cel mai bine este să îl lași să vadă ce este acolo, deoarece în acest fel, pe viitor nu i se va mai părea interesant.

După vârsta de un an, apare imitația. Atunci mama trebuie să vorbească cu copilul clar și dacă uneori se mai alintă, imediat trebuie intervenit cu expresiile corecte. Tot în această perioadă apar și crizele de personalitate, care de multe ori se manifestă în public, fiindcă el știe că așa îi pot fi satisfăcute dorințele, dar, cu calm, trebuie să-i explicăm de ce nu are acces la acea jucărie sau acel dulce.

Dacă nu i se explică, va exista riscul ca în viitor copilul să facă des crize sau să devină un răsfățat.

Da

ri a , c

l a s a a V I-

a

Pe parcursul creșterii, apare conștientizarea identității și trebuie să ne axăm pe jocuri de rol pentru dezvoltarea intelectuală și socială a copilului.

Dexteritatea se exersează de la vârstele de 2 -3 ani, atunci când încearcă creioanele colorate pe canapele sau pereți. De aceea, este bine să aibă un colț al lui de perete, fără a i se opri această exersare, și mai mult, trebuie lăudat și încurajat.

Spre vârsta de 4-5 ani, copiii trebuie să se învețe cu rutina și trebuie încurajați să se spele singuri dimineața și de câte ori este nevoie, să înceapă să se îmbrace singuri, dar supravegheați și lăudați de câte ori o fac. In plus, copiii trebuie obișnuiți să facă ordine la locul lor de joaca și nu numai.

20

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Nu trebuie să ne scape din vedere că în această perioadă apare și frica. O putem preîntâmpina uitându-ne împreună la televizor și pe calculator, când este cazul, dar și explicându-i că trebuie alese cu grijă programele pe care să le urmărească, precum și timpul pe care să-l petreacă la calculator.

Atunci când au făcut ceva greșit, copiilor trebuie să li se explice că din greșeli învață. Prin încurajări permanente, copiii vor înțelege că nu trebuie să-și piardă încrederea în ei, pentru a nu se instala frica de eșec.

Tot în această perioadă, este indicat (după unii psihologi) să înoculăm preșcolarului sentimentul de milă față de ființele lipsite de apărare, fie prin lectura-exemplu (poeziile ,,Gândăcelul`` și ,,Cățelușul șchiop`` de Elena Farago sau ,,Fetița cu chibriturile`` de Hans Christian Andersen, ,,Cuore, inimă de copil``de Edmondo de Amicis). Numai așa vom reuși să formăm un caracter sentimental, iubitor de adevăr și de semenii lui și nu un caracter sadic și plin de ură.

Un alt deziderat primordial este scoaterea în evidenţă a efectelor negative, chiar letale, ale consumului de tutun, alcool şi droguri. Însa și aici vom obține rezultate pozitive prin ,,puterea exemplelor``.

Regulile de politețe și regulile de adresare sunt și ele un factor important care se învață implicit prin imitație.

Dacă în familie se va vorbi pe un ton calm, și acel copil va vorbi la fel. În general, copiii care țipă sunt cei care provin din familii unde se vorbește pe un ton răstit.

B i a n ca

, clasa a V I-a

Dacă acasă au o anumita conduită, cu greu vor învăța la școală să se schimbe și din păcate sunt mulți copii care ajung în clasele mari fără a putea să se adreseze profesorilor cu ,,dumneavoastră`` pentru că în familie li se spune la toți ,, tu``.

Până la vârsta de 7 ani, un copil educat trebuie să aibă dezvoltate prin educația primită ,, acasă`` un grad de autonomie, un nivel dezvoltat de politețe, anumite reguli de bună purtare, un limbaj adecvat și dezvoltat care să-i permită să comunice eficient, iar dezvoltarea emoțională să-i dea posibilitatea să-și controleze emoțiile și fricile. Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

21

Fiecare dintre noi este unic și avem ,,Eul`` nostru interior și o puternica motivație pentru a ne exprima acest caracter, iar fiecare persoană este demnă de respect.

Sarcina noastră, a educatorilor, este aceea de a ajuta copilul să-și dezvolte capacități și, mai puțin, să ne atingem propriile obiective.

Dacă în urmă cu 20 – 30 de ani, cei 7 ani de acasă se refereau strict la bunele maniere, adică un copil bine crescut nu răspundea obraznic, nu ieșea din vorba părinților și în multe cazuri era un soi de ,,păpușă vie``, altele sunt cerințele pentru copilul actual. Așadar, până la vârsta de 7 ani, el “trebuie” să știe deja să citească și să facă calcule aritmetice simple, să rupă câteva cuvinte din engleză, germană, franceză sau să fi luat lecții de înot, pictură, instrumente muzicale. Astfel, copilul este forțat să comunice în diferite moduri într-o mare viteză.

Copilul modern are un computer la 2 – 3 ani, iar la 4 – 5 ani joacă joculețe interactive. Copilul de astăzi nu mai este acea ,,păpușă vie`` care se potrivește în decor, e un copil ,, conectat`` la multe medii și lumi ( unele virtuale), încurajat să se exprime, să fie creativ și să iasă învingător.

Civilizația și mediul înconjurător au contribuit în mare măsură la dezvoltarea copilului super-erou. In acest sens mai contează cei 7 ani de acasă?

Totuși este o diferență mare dintre ,, copilul cu cheia de gât``din anii 70 - 80 și copilul modern, rapiditatea cu care s-au petrecut aceste schimbări expunând copilul la avalanșe de stimuli precum tulburările de atenție ce produc confuzie și derută.

Apariția timpurie a unor discuții și întrebări legate de subiecte ,,tabu`` pe care părinții le așteptau ,, la vârsta potrivită`` îi cam sperie. Sunt însă părinți care se plâng că nu pot împărtăși cu ai lor copii aceleași păreri despre muzică, filme, cărți. Mulți copii nu mai citesc, socotind cărțile învechite și plictisitoare, dar preferă în schimb jocul și materialele interactive. Aceste transformări au atras o dezvoltare precoce a planului intelectual, care pune o presiune extremă asupra planului emoțional.

Cred că avem o generație inteligentă, dar săracă emoțional, deoarece totul este concentrat pe gândire, iar educatorii se întâlnesc des cu nenumărate probleme de relaționare și

22

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

adaptare, spre disperarea părinților.

Dacă măsuram dezvoltarea lor intelectuală, unii copii sunt pregătiți pentru școală la vârsta de 5 ani, iar dacă măsurăm dezvoltarea emoțională, nu sunt pregătiți nici la 7 ani.

Instituțiile educaționale păstrează stereotipii și nu au ținut cont de nevoile în continuă schimbare ale copiilor preșcolari.

Educația primită în cei 7 ani de acasă constă în a-i învăța pe copii să socializeze și să creeze legături interactive printr-o ,, informare``, dar și o formare adecvate.

Inv. Mariana Olariu

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

23

Școala azi

Educația socială – de la disciplină școlară la necesitate indispensabilă pentru viaţă

D

eși nou introdusă în aria curriculară a disciplinelor de studiu pentru gimnaziu, educația socială nu reprezintă nicio noutate. De fapt, am putea spune chiar că educația socială e cel puțin la fel de veche și importantă precum limba română, matematica sau istoria.

O justificare în sprijinul acestei afirmații vine din însuși numele ei: Educație Socială. Știm cu toții ce înseamnă educație, la fel cum știm cu toții cât de nocivă poate fi lipsa de educație, în condițiile în care fiecare dintre noi îşi trăiește viata în societate, în grupuri la început mai mici, apoi din ce în ce mai numeroase. Nu putem separa societatea de educație, la fel cum nu putem separa educația de societate. Cele două merg permanent mână în mână.

Totul pornește din sânul familiei, de la primii pași pe care individul îi face în viaţă, sprijinit de părinți și cei dragi. Familia este locul în care copilul, aflat la începutul vieții, acumulează primele cunoștințe și intră în contact cu lumea înconjurătoare.

Din acest punct de vedere, cea mai mare responsabilitate pentru formarea personalității copilului cade pe umerii părinților. Odată cu trecerea anilor, devine foarte greu, dacă nu imposibil, să modelezi o personalitate care a fost formată greșit. Tocmai de aceea, oriunde am merge, auzim aproape obsesiv expresia „cei șapte ani de-acasă”.

Aceasta este, în ultimă instanta, și menirea pe care o are educația socială. La clasa a V-a, această disciplină vorbește despre ideea de drepturi ale copilului, dar nu uită să reamintească, de fiecare dată, că orice drept vine însoțit de un set de responsabilități. Întâiul drept, dreptul la viata, este primit de la părinti. Rând pe rând, toate celelalte – dreptul la familie, la educație, la sănătate etc. – pornesc tot din spațiul privat, din liniștea căminului, de care niciun copil nu ar trebui să fie privat și se consolidează, ulterior, în sânul societății. La fel, și responsabilitățile vin încă

24

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

de la vârste foarte mici. Un copil responsabil de la vârste foarte fragede va ști să se păstreze la fel și atunci când va creste și va da el însuși exemplu de responsabilitate pentru cei cu care va interacționa de-a lungul vieții. În concluzie, putem afirma fără rezerve că educația socială, în toată complexitatea sa, este o condiție „sine-qua-non” pentru o creștere și o dezvoltare corespunzătoare a oricărui individ. Învățând să respecți, vei fi, la rându-ți, respectat. Învățând să nu jignești, să nu înjosești, să fii civilizat și cu bun-simt, vei avea parte de aceleași tratamente. Dar, mai important decât orice altceva, învață să fii OM în adevăratul sens al cuvântului.

Educația socială constituie doar baza, doar punctul de plecare pe drumul conduitei corecte, însă restul depinde în totalitate de fiecare în parte.

Profesor Alexandru Sîrbu

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

25

Școala azi

Rolul educativ al jocurilor de mișcare

J

ocul este permanent un mijloc educativ pentru copiii de toate vârstele, el având menirea de a-i conștientiza pe participanți de faptul că se află într-o situație de învățare, în care primează aspectul cognitiv și că activitatea trebuie să se desfășoare cu toată seriozitatea. Jocul poate îndeplini diverse funcții în procesul pedagogic, cum ar fi: mijloc și metodă eficientă de instruire și educare, procedeu sau formă de organizare a activității.

Indiferent de cum este privit, jocul îmbină utilul cu plăcutul și facilitează acțiunea de formare a personalității umane datorită caracterului său atractiv. Punându-i pe elevi să rezolve independent și în grup situații diferite, jocul îi determină pe aceștia să facă acțiuni motrice cu intensități diferite. Participând conștient la joc, elevul compară ceea ce știe cu ceea ce i se cere în conformitate cu cerințele de execuție și regulile impuse, găsind modalități de rezolvare a sarcinilor. În cadrul jocului se dezvoltă creativitatea, elevul fiind solicitat să caute și să găsească soluția cea mai potrivită care asigură succesul.

Jocurile de mișcare îi pregătesc pe elevi pentru viața cotidiană, formând priceperi, deprinderi și calități motrice necesare activităților zilnice. Sunt asigurate dezvoltarea fizică și capacitatea de efort, precizia și rapiditatea în reacții și execuții, spontaneitatea. În cadrul jocului, între participanți se stabilesc raporturi de colaborare, cooperare, ajutor reciproc, se formează deprinderi organizatorice și se dezvoltă capacitatea de auto organizare.

Jocul de mișcare întărește atitudinile morale, îi învață pe

26

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

elevi să suporte cu demnitate înfrângerea și în același timp să prețuiască victoria. Astfel, ei devin mai hotărâți, mai curajoși, mai perseverenți. În joc, elevul își controlează manifestările, adaptând un comportament voluntar caracterizat prin prezența controlului realizării obiectivului propus. Jocul crează condiții care permit descoperirea unor aptitudini autentice de organizator și totodată favorizează dezvoltarea autocontrolului, a perseverenței și fermității, copiii obișnuindu-se astfel să conducă și să fie conduși.

Prin desfășurarea efortului în comun se dezvoltă spiritul de colaborare și acțiune în comun, de renunțare la interesele proprii în favoarea celor colective. Paralel cu descoperirea unor lucruri noi, jocul favorizează aplicarea cunoștințelor însușite anterior, oferind totodată afirmarea particularităților de personalitate pe care le dezvoltă.

aa

VI

-a

Întrecerea și competiția amplifică încordarea psihică, capacitatea de concentrare a atenției. Comportarea în joc este foarte diferită. De exemplu, unii participanți respectă regulile, sunt disciplinați, se încadrează în cerințe, alții nu; unii colaborează cu colegii de echipă sau de grup, alții sunt egoiști și individualiști, interesându-se numai de propria persoană; unii sunt corecți, sinceri și cinstiți, alții încearcă să trișeze; unii sunt dinamici și impulsivi, alții reținuți și timizi. Tuturor trebuie să li se acorde o atenție egală pentru dezvoltarea trăsăturilor pozitive și s preîntâmpinarea sau anihilarea celor negative. lc a , i n aDe aceea, funcția educativă a jocurilor de mișcare este t s Iu considerată cea mai importantă, profesorului revenindu-i sarcina de a orienta și conduce jocul nu numai pentru calificarea scopurilor urmărite, dar și pentru sporirea efortului conștient în direcția efectelor educative. profesor Elena Tanase

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

27

Vive la francophonie!

Relation famille-école Sans le soutien des parents, l'école ne peut atteindre tous les objectifs éducatifs établis, cependant bon sont les éducateurs.

Les parents doivent savoir et prendre conscience de l'influence de l'école sur leurs enfants, être convaincus que l'éducation actuelle n'est pas la même que celle qu'ils avaient.

L'éducation est l'une de ces choses qui définit l'homme et cela vient de la famille aussi bien que de l'école et de la communauté.

L'environnement familial est le premier environnement éducatif que l'enfant connaît et marque le développement individuel. Le lien entre l'enfant et la famille est très fort: cette éducation est basée sur le comportement, l'hygiène, la parole.

Et de nos jours, ces choses sont plus nécessaires que jamais!

Certains enfants ne reçoivent pas une bonne éducation, et donc ils ont un comportement vulgaire et un langage qui leur porte atteinte, mais ils s'en foutent...

a

B

Pe t r

o n e la , c l a s a

aV

III

Les sept ans de la maison caractérisent parfaitement la personnalité d'un homme. Le deuxième moyen d'éducation est celui reçu de l'école.Les professeur nous enseignent et ils donnent leur force pour nous apprendre de bonnes choses dans la vie. Cela dépend de chacun. Certaines personnes veulent apprendre que les autres ne veulent pas, de cette façon les parents se déçoivent parce qu'ils travaillent dur pour nous donner le meilleur. Donc, si les parents travaillent, il est de notre devoir de les récompenser avec les meilleures notes, car c'est le travail principal et la profession de l'étudiant.

L'éducation sous toutes ses formes doit avoir de multiples solutions pour que les enfants s'adaptent bien aux choses d'aujourd'hui. Il me semble que ces choses ont pris de grands rebondissements, elles sont négatives, et certaines influencent beaucoup et pas positivement. Grâce à beaucoup de travail à donner à l'éducation, de bons résultats sont tout aussi bons que la personne. Bon service qui nous aide à ne pas quitter le pays d'un point de vue financier et beaucoup plus. Collaboration scolaire avec la famille est très importante.

28

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Les enseignants doivent informer leurs parents de toute activité effectuée par leur enfant.Qui peut être très bien organisée lors d'une réunion. Les parents doivent voir les enseignants comme des amis des élèves. C'est le devoir des enseignants de pénétrer dans le cœur des enfants et de les connaître.

De cette façon, l'éducation familiale et scolaire devient un processus de préparation à la vie, en accueillant et en résolvant les problèmes de la vie!

En conclusion, ces deux milieux d'éducation, de famille et d'école doivent avoir le même but de créer une personnalité avec de nombreux succès dans la vie! C'est mon opinion sur la "relation école-famille"!

Delia-Ionela Haripcă, clasa a VII-a B

I F l o re n ti n a, cl a s a a V

I-a B

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

29

Proiecte educaționale

De La Carte La Fapte Ediţia I Ianuarie-iunie 2018 In contextul marilor prefaceri din societatea actuală, mediul școlar este locul-ţintă al experimentelor. Sub presiunea instabilității, crește din partea îndrumătorilor nevoia de a se înarma cu cele mai la îndemână instrumente, ca tânăra generație să ajungă la idealul educaţional scontat. În anul Centenarului Marii Uniri, considerăm că a sosit momentul să arătăm că specificul românesc trebuie sădit de la fragedă vârstă, că națiunea română are prin înaintașii ei un potențial redutabil care o va face să dăinuie multe veacuri. Întoarcerea spre trecut, spre idealurile înaintașilor, spre lectură ca izvor care oglindește cultura unui popor, considerăm că este posibilă în realitatea școlii noastre prin propunerea unui asemenea proiect.

30

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Sugestii pentru timpul liber

Istoria telefonului mobil La început, stațiile de emisie-recepție erau în dotarea taxiurilor, ambulanțelor, vehiculelor de poliție și altor vehicule similare, unde era necesară o intervenție promptă și operativă. Acestea nu puteau fi considerate telefoane mobile în sensul actual al cuvântului, nu puteau fi conectate la rețeaua de telefonie fixă clasică și nu erau dotate cu numere pentru apelare.

Conceptul de telefon mobil a devenit, în zilele noastre, o necesitate, un argument pentru comunicare, un pas decisiv către a fi sociabil, dar și un mobil al companiilor producătoare de a-și rotunji veniturile cu foarte multe zerouri.

Anul 1910 poate fi considerat, astfel, punctul de start pentru telefonul mobil, fiind momentul în care inventatorul aparatului se conectează la rețeaua de telefonie națională.

Primul telefon portabil creat de către sovietici își face apariția în anul 1957, fiind o operă a radio-inginerului Leonid Kuprianovici. Portabilul a fost botezat LK-1, iar denumirea generică era de Radiofon. Mobilul, care cântărea aproape 3kg., era prevăzut cu o antenă, o rotiță pentru formarea numerelor și putea comunica cu o stație-bază pe o rază de până la 30km.

Interesant este că acumulatorii cu care era prevăzut radiofonul permiteau un timp de funcționare de 30 de ore, o performanță notabilă pentru acea perioadă.

Prin anii 60' i se aduc o serie de îmbunătățiri, care pun în practică o serie de descoperiri din domeniul electronicii și al computerului. În 1970, se inventează un sistem care să permită telefoanelor să treacă dintr-o "arie celulară" într-alta fără întreruperea convorbirii telefonice. Una din primele rețele publice de telefonie mobilă de succes este ARP din Finlanda, lansată în 1971. Ulterior aceasta a fost considerată ca fiind de generație zero.

Telefonia mobilă modernă înregistrează un salt uriaș pe 3 aprilie 1973 când Dr. Martin Cooper de la Motorola, în timp ce se deplasa pe o stradă din New Zork, efectuează prima convorbire cu un telefon mobil. Prima lansare comercială a telefoanelor celulare a avut loc în Tokio în 1979. În anii '80 are loc o dezvoltare susținută a telefoniei mobile. Apar rețele celulare cu o multitudine de stații-bază având asigurat și protocolul

Să mai și râdem !!!

-Mamico, uite, ai câteva fire albe de păr!!

-Știu, puiule. Părinții întotdeauna încărunțesc înaintea copiilor.

- Aha,acum înțeleg eu de ce bunica a încărunțit cu totul, sărmana de ea!!

Mioara vede la grădina zoologică un păun.

-Tăticule, uite acolo o găină care a înflorit!!

-Ce face găina după ce face ouă, Gigele?

-Publicitate. Cotcodăceşte s-o audă toată lumea.

-Tăticule, somnul are pene?

-Cum îți veni să întrebi așa ceva? Tu nu știi că somnul e pește?

-Păi, ieri îi povesteai vecinului că în vagonul restaurant al trenului de Constanţa ai mâncat pană de somn.

Paznicul îl prinde pe Gigel în măr.

-Ia sari jos, hoțomanule!! strigă la copil paznicul. Să te învăț eu a fura mere!

-Slavă Domnului că s-a găsit un om mai bun ca alții….

-Cred că pisica vecinului va avea pisoi, îi spuse Nicușor Lizucăi.

-Nu te supăra, dar pisica vecinului e motan, iar motanii nu clocesc, răspunse Lizuca indignată.

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

31

aferent de trecere de la o celulă la alta, fără întreruperea convorbirii. În 1987, numărul de abonați americani depășește un milion.

Telefoanele devin tot mai mici și portabile (greutatea cuprinsă între 100 și 200 grame devine standard), mai eficiente energetic, iar popularitatea lor crește, devenind tot mai ieftine. Industria telefonului mobil ia amploare. Acest lucru se datorează diverselor inovații tehnologice, atât în domeniul electronicii (miniaturizarea și creșterea eficienței componentelor), cât și al acumulatorilor. De asemenea, creșterea numărului de antene ale rețelei celulare conduce la scăderea puterii și energiei necesare unui telefon mobil.

D ia

na, cl

a s a a V I I- a B

După apariția modelelor 3 G și 4 G, este clar că tehnologia telefoniei mobile se află în plină evoluție. Aceasta constă atât în creșterea numărului de abonați și de posesori de telefoane, cât și în creșterea numărului de servicii și opțiuni realizabile cu ajutorul telefonului, bazate pe Internet și GPS, cum ar fi ghidaj pietoni, informații locale, sistem de plată, modalitate de acces securizat în zone speciale și multe altele.

Alexandru Apostol, clasa a V-a

Ştiaţi că…….

Unele ființe vorbesc cu nasul? Delfinul “vorbește” cu ajutorul nasului. El emite sunete în cavitățile nazale, nu în laringe.

Cerbul, căprioara, girafa și ursul plâng cu lacrimi când sunt încolțite, iar crocodilul nu plânge? Eexpresia “plânge cu lacrimi de crocodil” este folosită pentru a arăta că cineva nu plânge cu adevărat.

Orice pisicuţă, fie fetiţă sau băiat are mustăți. Știți de ce?

Mustățile nu sunt o simplă podoabă. Ele o ajută să se orienteze mai ales noaptea în locuri necunoscute. De îndată ce pisicuța atinge cu mustățile un obiect sau un obstacol, este pusă în gardă. Vai de pisicuța căreia un copil i-a tăiat mustățile!!

Darius-Iulian Obreja, Clasa a V-a

32

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Sugestii pentru timpul liber

Eseu fotografic

Un eseu fotografic, în forma sa cea mai simplă, este o serie de poze care evocă o emoție, prezintă o idee sau o poveste. Ai fost expus la eseuri foto pentru întreaga ta viață - posibil fără să știi asta. Acestea se regăsesc în știrile și publicitatea de toate tipurile ( reviste, internet, televiziune). Adeseori sunt însoțite de text sau sunt audio-video.

Tematici

Comunitatea, ecologia-poluare, tradițiile, activitățile zilnice, meseriile și profesiile, locurile preferate, basmele, 2018 - anul centenarului marii uniri, scoala, prietenia etc.

Resurse

Camera fotografică digitală (poate fi telefonul mobil) Acces la internet https://www.facebook.com/Oradedesen/ https://www.facebook.com/scoalabrusturi/

Activitate:

1. Scrie o scurtă compunere în care să definești personajele, contextul și acțiunea ( poți folosi lista de tematici propusă).

2. Gândește-te la cum ar arăta personajele și contextul din compunerea ta ( ce culori, ce mărimi, ce anotimp etc).

3. Încearcă câteva schițe desenate sau mai multe fotografii în care să redai povestea scrisă inițial.

D

e li

a,

cl a

sa a

V II-

aB

Bibliografie https://www.theguardian.com/ education/teacher-blog/2013/ nov/04/photography-amnestyinternational h t t p s : / / w w w. t h e a r t o f e d . com/lesson-plans/narrativephotography-free-lesson-plandownload/

4. Gândește-te la regulile fotografiei! (lumina, distanţa, claritatea, compoziția, încadrarea etc.)

http://www.getty.edu/education/ teachers/classroom_resources/ curricula/dorothea_lange/lange_ lesson08.html

5. Alege 3-5 fotografii preferate ( arată-le și discută-le cu prietenii, părinţii, profesorii etc.).

Propus de către profesorul Lucian Gherasim

6. Poţi completa sau corecta textul iniţial.

7. Alcătuiește un album fotografic pe Facebook, adaugă textul de descriere și distribuie-l pe pagina de Facebook a Şcolii Gimnaziale “Ieremia Irimescu” sau pe pagina Facebook a Orei de desen.

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

33

Sugestii pentru timpul liber

Vânătoare foto

Această activitate este asemănătoare celei de documentare necesare în orice tip de proiect. De asemenea, poate fi folosită pentru a cerceta teme de interes personal sau public.

Instrucțiuni: Bibliografie

http://mistermac.weebly.com/ lesson-photo-scavenger-hunt.html http://www.educationworld. com/a_tsl/archives/03-1/lesson034. shtml Propus de către profesorul Lucian Gherasim

d An

cl a re i ,

sa a VI-a

În grupuri de 2-4 elevi folosiți un aparat foto sau un telefon cu camera foto pentru a găsi și a fotografia imaginile care sunt enumerate în lista de fotografii.

Fiecare membru al echipei este responsabil pentru a obține o imagine originală pentru fiecare element din listă.

Această vânătoare de imagini se va desfășura în weekend, iar imaginile vor fi examinate de grup săptămâna viitoare la clasă sau pe pagina de Facebook.

Puteți lucra împreună dacă doriți, dar amintiți-vă că fiecare fotograf trebuie să aibă propriile imagini originale.

Grupul se va reuni după ce au fost făcute toate fotografiile și va selecta ceea ce simte că reprezintă cea mai bună imagine din grup pentru fiecare element din listă. Fii sigur că fiecare fotograf din grup va contribui la prezentarea unui număr aproximativ egal de imagini. Nu vrem ca cineva să se simtă părăsit din joc!

Odată ce grupul a decis cu privire la imaginile pe care le veți folosi, trebuie să le prezentați la clasă, pe pagina Facebook a orei sau a școlii.

Nu uitați să denumiți fiecare fotografie cu numele vostru și tematica aleasă din listă.

34

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Lista de fotografii necesare

1. Bună dimineața: Dați-ne o viziune a dimineții. Este agitat sau relaxat, implică muncă, navetă, timpul de joacă, micul dejun? Ce se întâmplă pentru tine dimineață?

2. Doar fața: Doar de la gât în sus pentru asta. Încercați cu un model uman, fie tu însuși sau altcineva. Dacă puteți găsi un model dispus să pozeze e minunat.

3. Peisaje / Natură / Copaci: Este posibil să nu trăiți într-o zonă rurală, astfel încât să puteți încerca un parc dacă sunteți un locuitor al orașului. Fotografia alb-negru sau color va fi acceptată. Un copac TREBUIE să fie inclus în fotografia ta.

4. Mâini: Da, asta e.

5. Din unghi înalt: Faceți poza de sus!

6. Din unghi jos: Faceți poza de jos!

7. Un obicei prost: toți le avem, așa că fii sincer și găsește unul adevărat!

8. O memorie din copilărie: Sapă profund pentru asta. Ar trebui să fie ceva care este viu în mintea ta, fie bun, rău sau urât!

9. Cineva pe care-l iubești: Poți fi în sau în afara fotografiei.

10. Ochii: Așa cum îi vezi!

11. Pantofi: Unii dintre noi sunt obsedați de ei.

12. Distrus / stricat: acesta poate fi un obiect, un sentiment sau un eveniment.

13. Tehnologie: Trebuie să fie ceva deștept!

14. Siluetă: Jucați-vă cu umbrele.

15. Auto-Portret fără față: Vestimentație sau activități ce vă reprezintă!

16. Alimente: Toate lucrurile delicioase!

17. Pace: Aceasta ar putea fi o scenă, o persoană, un animal sau orice alt mod în care vă imaginați tema.

18. Furie: Atitudinea este o stare de spirit.

19. Sclipire: Acesta ar putea fi dificil. Nu este permisă nicio lumină artificială!

20. Dumneavoastră cu 13 lucruri: După cum dorești!

21. Vârstnici: Acesta se explică.

22. Viteza: Prinde-l dacă poți.

23. Macro: Fotografie de aproape-macro.

24. Construcție: Poți să realizezi tu una dacă trebuie, dar o scenă reală este mai bună.

Vivi an

a , cl a s

a a VIII-a B

Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

35

Din activitățile noastre

Mama – fiinţa cea mai dragă La fereastra clasei se aud șușoteli… Știți cine erau? Copacii, îmbrăcați în haine de sărbătoare, gândăceii cu ,,ochelarii pe spinare”, florile zâmbitoare și parfumate, razele jucăușe ale soarelui ce stăteau la taifas după somnul lung al anotimpurilor reci.

Atunci și albinuțele -copiii de la clasa I~ s-au simțit plini de energie, vitalitate și gata de noi provocări. Astfel, au întâmpinat cu multă bucurie PRIMĂVARA - acest anotimp mirific, plin de sunet, lumină și culoare, și au invitat la sărbătoare oaspeți de seamă –ființele cele mai dragi –mamele!

Toți ne punem întrebarea ,,De ce nu este întotdeauna primăvară?” Înv. Irina Vrăjitoru

Ce e mama pentru prichindei și voinicei?

- MAMA...

E cuvântul cel mai scump de pe pământ, E un cântec pe care-l fredonează orice copil, E mângâierea dăruită de bunul Dumnezeu, E raza de soare cea mai strălucitoare, E petala celei mai frumoase flori din lume, E îngerul păzitor al fiecărui prunc, E minunea cea mai mare din întreaga lume, E steaua care veghează noaptea somnul liniștit al pruncului ei, și răspunsurile ar putea continua, deoarece lângă cuvântul MAMA stă cuvântul DRAGOSTE. - Dragostea de mamă, cât de mare e?

- E mare, e uimitor de mare, deoarece cuprinde alte zeci de cuvinte: BUNĂTATE, DUIOŞIE, HĂRNICIE, SACRIFICIU, ÎNCREDERE Dragostea mamei nu are preţ!

36

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Din activitățile noastre

Zâmbet, Emoție şi Bucurie De Ziua Mamei, La… grădiniță Niciodată nu este prea mult să le arătăm mamelor cât de mult le iubim!

Ziua de 8 Martie este sărbătoarea cea mai importantă în care ne aducem aminte de mame, rămânând înainte de toate, ziua celor care ne-au dat viaţă și ne-au crescut. MAMA este cuvântul rostit cu bucurie și cu emoție atât de cei mici, cât și de adulți, pentru că iubirea faţă de ea, este la fel de mare indiferent de vârstă. Dacă oamenii mari mai uită, ori le este jenă să îşi mărturisească sentimentele, copiii de la grupa mijlocie ,,Prichindeii”, îndrumaţi de ed. Maria Gorcea, şi cei de la grupa mare ,,Voiniceii”, îndrumaţi de ed. Marinela Gavriloae, din cadrul Grădiniței cu P.N. Brusturi, ne-au arătat încă o dată cât de frumoasă este inocența mai ales în zile de sărbătoare.

Aceștia au pregătit cu emoție și seriozitate, din timp, activitățile prilejuite de Ziua Mamei. Au realizat un dans al florilor, au învățat poezii și cântece, pe care le-au prezentat joi, 8 martie 2018, mamelor și bunicuțelor, au interpretat scenete cu mesaje emoționante pentru cele care le-au dat viață. Costumați adecvat rolurilor din scenete - ghiocei, toporași, lalele, narcise, albinuțe, greierași, furnicuțe, buburuze și bucătari, copiii șiau manifestat aptitudinile artistice concomitent cu emoțiile, dragostea și bucuria lor, reușind să ofere un program reușit.

prof. înv. preșc. Gorcea Maria prof. înv. preșc.

Gavriloae Marinela

Pe lângă momentele artistice dedicate celor mai iubite ființe din viața lor, micuții au realizat felicitări pe care au desenat chipul mamei, au colorat literele ce alcătuiesc cuvântul ,, mama” și propoziția ,,La mulți ani, mama!”, au realizat diplome pentru cea mai bună mamă, au confecționat rame foto personalizate pe care le-au decorat cu fluturi, flori și inimioare, toate acestea fiind oferite împreună cu îmbrățișări calde, cu mare drag, la final de serbare celor prezente în sală.

Cu o emoție pe care n-au mai trăit-o poate niciodată, mămicile și bunicuțele au savurat momentul artistic la maxim, unele dintre acestea neputându-și stăpâni lacrimile de emoție și bucurie, de împlinire sufletească, apoi au servit prăjituri și suc împreună cu micuții lor. Școala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

37

Colectivul de redacție Director: Prof. Costache Stafie Coordonatori: prof. Maria Alistar, prof. Mihaela Pavăl Design și tehnoredactare: prof. Lucian Gherasim Redactor - şef: Ecaterina Alistar, clasa a VIII-a B, EcaterinaElena Trofin, clasa a VII-a A Redactori: Alissia Trofin, Georgiana-Alexandra Zaharia, Ionela Tofan, Mihaela Movilă Elevi colaboratori Darius Iulian Obreja, Alexandru Apostol, Elena Preda, Teodora Alexandra Iacob, Iustina Obreja, Ionela Tofan, Delia Ionela Haripca, Profesori colaboratori: Marinela Gavriloaie, Maria Gorcea, Irina-Elena Vrăjitoru, Elena Istrate, Vasile Luchian, Mariana Olariu, Monica Movilă, Elena Tanase, Alexandru Sîrbu

38

Revista Izvorașul, Anul II, Nr. 4

Ioana, clasa a VI-a

Revista Izvorașul Anul III, Nr. 4