Buletin informativ APNR 2020

ANUL 2020 | NR. 1

BULETIN INFORMATIV

ADMINSITRAȚIA PARCULUI NAȚIONAL RETEZAT

CUPRINS 2

MISIUNE ȘI OBIECTIVE R.N.P. ROMSILVA Administrația Parcului Național Retezat R.A.

16

INVENTARIERE ŞI CARTARE speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate

5

PRESIUNI ANTROPICE ŞI NATURALE exercitate asupra ariilor naturale protejate

19

MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE speciilor și habitatelor din ariile naturale protejate

9

PĂȘUNAT și capacitate de suport

23

11

EXPLOATARE FORESTIERĂ pădurile acoperă o suprafață de 20500 ha din PNR

PAZĂ, REGLEMENTĂRI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE activități derulate în anul 2020

24

MANAGEMENTUL DATELOR baze de date APNR

26

INFORMARE ȘI CONŞTIENTIZARE tradiții, evenimente, activități

29

PROIECT POIM COD SMIS 116950 studii și activități 2020

13

TURISM în perioada pandemiei de COVID-19

15

AVIZE ȘI CONTROALE în anul 2020

MISIUNE ȘI OBIECTIVE

Misiunea Administrației Parcului Naţional Retezat este de a gestiona și conserva Parcul Naţional Retezat ca un loc unde natura să-şi urmeze cursul firesc, ale cărui valori să fie recunoscute de publicul larg, localnici şi oameni de ştiinţă, unde turiştii responsabili sunt bineveniţi, iar utilizarea durabilă a resurselor naturale este reglementată. Începând din anul 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie, R.N.P. ROMSILVA Administrația Parcului Național Retezat RA, unitate cu personalitate juridică în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - ROMSILVA. În prezent, Administrația Parcului Național Retezat administrează următoarele arii naturale protejate: Parcul Național Retezat, cu suprafața totală de peste 38000 ha (incluzând rezervaţiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului), situl Natura 2000 „ROSCI0217 Retezat”, cu suprafața de 43258 ha, ce se suprapune în mare parte cu Parcul Naţional Retezat, depășindu-i limitele doar în partea sud-vestică și situl Natura 2000 „ROSPA0084 Munţii Retezat”, care se suprapune integral peste suprafaţa Parcului Naţional Retezat.

Echipa Administrației Parcului Național Retezat este formată din 18 persoane: director, contabil, biolog, responsabil pază și turism, consilier juridic, responsabil comunități și investiții, specialist IT și 11 rangeri.

Rangerul este persoana care se ocupă, în principal, de asigurarea conservării, protejării și cartării patrimoniului natural situat în ariile naturale protejate din Retezat. Rangerul desfășoară activități de ghidaj și supraveghează activitățiile turistice, realizează intervenții și amenajări necesare activității de turism în ariile protejate din Retezat. Rangerul colaborează cu localnicii din zonă, cu cercetători, fomațiuni salvamont și salvaspeo, jandarmeria montană, operatori turistici. De asemenea, organizarea unor activități educative în centrele de vizitare sau pe teren reprezintă componente obligatorii ale activității rangerilor.

Proprietarii de păduri din Parcul Național Retezat sunt formați din: Statul Român (37%), UAT limitrofe, comunități (composesorate), persoane fizice (fam.

Kendeffy și fam. Ocskay) precum și Academia Română. Golul alpin aparține în procent de 100% persoanelor fizice sau juridice.

Obiectivele de conservare care au stat la baza înfiinţării ariei naturale protejate : Protecţia şi conservarea habitatelor din parc, în special a celor cu valoare mare de conservare; Protecţia şi conservarea florei şi faunei din parc, cu accent pe speciile importante la nivel naţional şi comunitar; Menţinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală sau cât mai apropiată de aceasta; Protecţia şi menţinerea peisajului natural; Pentru siturile N2000 suprapuse parcului: inventarierea speciilor vulnerabile de plante și animale, respectiv a tipurilor de habitate naturale de pe suprafața lor, și menținerea unei stări corespunzătoare de conservare favorabilă a habitatelor. De altfel, aceste două obiective sunt acoperite, ca finalitate a lor, de obiectivele parcului.

Principalele obiective de management ale Administrației Parcului Naţional Retezat: Creşterea sau menţinerea, cel puţin la nivelul lor actual, a populaţiilor de animale şi plante din Parcul Naţional Retezat - Sit Natura 2000 şi menţinerea habitatelor din zonele cu protecţie strictă şi cu protecţie integrală în starea lor naturală sau cât mai aproape de aceasta, precum şi limitarea impactului uman în celelalte zone din parc la un nivel la care nu produc modificarea proceselor naturale; Menţinerea şi conservarea caracteristicilor geologice şi a frumuseţii peisajului munţilor Retezat; Încurajarea activităţilor tradiţionale şi/sau a celor existente care nu dăunează biodiversităţii, peisajului sau mediului fizic al parcului prin reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţilor de utilizare a resurselor din parc; Încurajarea comunităţilor locale în vederea dezvoltării unor activităţi economice în afara Parcului Naţional Retezat, care, prin utilizarea durabilă a resurselor, să le aducă beneficii şi să contribuie la reducerea presiunii asupra resurselor din Parc, promovând împreună cu comunităţile locale valorile culturale si tradiţionale în vederea creşterii valorii zonei şi a Parcului National; Promovarea unui turism care să nu afecteze negativ Parcul, să ducă la creşterea respectului pentru valorile Parcului şi care să încorporeze valorile culturale şi tradiţionale ale zonei în circuitul turistic al Parcului Naţional Retezat; Conştientizarea şi educarea publicului şi a factorilor interesaţi pentru înţelegerea importanţei conservării naturii şi pentru obţinerea sprijinului în vederea realizării obiectivelor PNR ca parc naţional şi Sit Natura 2000; Managementul eficient şi adaptabil al Parcului National Retezat prin asigurarea unui sistem integrat de gospodarire.

PRESIUNI ANTROPICE ŞI NATURALE Biodiversitate - caracteristicile naturale şi diversitatea habitatelor şi speciilor din Parcul Național Retezat au fost menţinute, în mare parte, datorită accesului relativ dificil şi a gradului relativ scăzut de perturbare a zonei. În prezent au fost identificate unele ameninţări la adresa speciilor şi a stabilităţii ecosistemelor: păşunatul nereglementat; preconizarea/ dezvoltarea de construcţii noi turistice pe teritoriul parcului şi în zona adiacentă acestuia; intensificarea activităţii turistice; campări ilegale; disconfort creat faunei din parc de prezența umană; pătrunderea tot mai frecventă în pajiști și păduri cu mijloace de transport tip ATV, mașini de teren și motociclete, precum și folosirea bărcilor cu motor și a skijeturilor pe lacul de acumulare Gura Apelor în scopuri turistice etc.; modificările climatice; Peisaj - activităţi care, nesupravegheate și neplanificate, pot lăsa urme vizibile asupra peisajului şi a mediului fizic sunt: exploatarea necorespunzătoare a resurselor naturale; turismul şi alpinismul necontrolat, cu acces liber în orice zonă a parcului; concentrarea vizitatorilor în anumite zone ale parcului; investiţiile/ construcţiile noi, menţinerea construcţiilor vechi (ex.: stâne, cabane turistice) degradate sau neadaptate la peisaj, sau refacerea în stil necorespunzător a celor existente.

Utilizare resurse naturale - În condiţiile socio-economice actuale (acordarea de subvenţii prin diferite programe de agro-mediu), un potenţial pericol la adresa stabilității păşunilor este creşterea numărului de animale domestice scoase la pășunat pe teritoriul parcului, fapt care poate să ducă la apariția suprapăşunatului şi implicit la degradarea păşunilor, având ca efect scăderea biodiversităţii prin dispariţia unor specii sensibile şi înlocuirea lor cu specii comune fără valoare de conservare. În anul 2020 activitatea pastorală pe teritoriul PNR s-a menținut cam la același nivel cu anul precedent, dar a apărut o intensificare a acestei activități pe suprafața cu care situl N2000 ROSCI0217 Retezat excede teritoriul PNR. Este absolut necesară reglementarea problemelor legate de asigurarea lemnului de foc şi de menţinerea accesului la stâne, membrii comunităţilor solicitând insistent stabilirea unor măsuri viabile în acest sens. În 2020 s-a menținut situația inadecvată a unor suprafețe de pășuni invadate de specia Nardus stricta. Menţinerea unui număr mare de animale în aceste păşuni poate duce la degradarea ireversibilă a lor, cu reducerea semnificativă nu numai a biodiversităţii, dar şi a capacităţii de suport. Consecinţele pentru proprietarii de animale domestice (oi, cai, vaci) pot fi grave, întrucât prin suprapăşunat covorul vegetal se degradează și astfel se micşorează cantitatea de masă vegetală efectiv pășunabilă; pescuitul reprezintă o ameninţare mai mult prin efectele asociate (abandonarea de deşeuri, aprinderea ilegală a focului, campări ilegale) care aduc prejudicii biodiversităţii din zonele în care acesta este permis; utilizarea altor resurse naturale de pe teritoriul parcului de către populaţia locală, în principal pentru satisfacerea nevoilor proprii, fără colectare intensivă în scop comercial, nu exercită deocamdată o presiune semnificativă asupra acestor resurse (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale). Totuşi, nu este exclusă creşterea presiunii în viitor şi apariţia unor tendinţe de colectare şi prelucrare cu scop industrial, mai ales în condiţiile în care se face o intensă mediatizare a ideii de „întoarcere la produsele naturale”; o altă ameninţare o reprezintă capturarea sau colectarea unor specii din fauna şi flora sălbatică (ex.: broaștele de primăvară, exemplare de păsări răpitoare și/ sau cântătoare, floarea de colţ şi smirdarul), presiunea în anumite zone fiind semnificativă (mai ales asupra broaștelor și a florilor de colț); necunoaşterea suficientă a efectelor amenajărilor hidroenergetice asupra unor ecosisteme din parc reprezintă o altă ameninţare. Efectul negativ este vizibil în cazul albiei Râului Mare, pe o porţiune de cca 1 km în aval de barajul de la Gura Apelor, unde nu există lăsat debit de servitute; în cazul cabanelor şi a refugiilor nu s-au găsit încă resurse financiare, dar nici atitudine fermă din partea autorităților locale, pentru aplicarea unor soluţii corespunzătoare de utilizare a terenurilor şi a resurselor naturale, în special a apei; acest lucru produce, în unele cazuri, impact negativ asupra mediului înconjurător (prin poluare cu deșeuri și cu ape uzate).

Comunităţile locale - manifestă unele aspecte nefavorabile, precum: lipsa de experienţă în planificarea şi implementarea activităţilor în beneficiul comunităţii, precum și accesul relativ redus la informaţii care să le sprijine eforturile de dezvoltare, cu toate că aceste comunități doresc, să promoveze programe de dezvoltare integrată a zonei; ponderea redusă a tradiţiilor şi produselor tradiţionale în viaţa socio-economică a comunităţilor şi abandonarea obiceiurilor şi tradiţiilor care ar putea sprijini eforturile în privinţa conservării biodiversităţii zonei; capacitatea redusă a comunităţilor de a găsi surse de finanţare pentru proiecte de dezvoltare durabilă şi de dezvoltare a unor activităţi economice eficiente legate de turism, activități care să impună zona pe piaţa turistică naţională şi internaţională.

Turism şi recreere - numărul relativ redus de angajaţi ai APNR face ca volumul de informaţii care se poate transmite vizitatorilor să nu producă efectul scontat (de a avea turişti bine informaţi și dispuși să respecte reglementările specifice unui parc naţional). Această problemă poate fi într-o oarecare măsură rezolvată prin colaborarea cu voluntari, în perioada de vârf a sezonului turistic; accesul vizitatorilor până la intrările în PNR este destul de dificil, mai ales pentru cei care doresc să utilizeze mijloace de transport în comun; pe lângă turism montan şi schi, Retezatul oferă şi posibilitatea practicării alpinismului. Traseele de alpinism sunt în curs de reamenajare de mai mulți ani, de către Serviciul Public Județean SALVAMONT Hunedoara. Nu a fost încă suficient evaluat efectul practicării acestui sport asupra habitatelor specifice zonelor de stâncă; numărul relativ redus al personalului de teren cu atribuţii de pază şi control poate să se constituie într-o ameninţare la adresa valorilor naturale ale parcului, în contextul creşterii numărului de turişti; numărul redus de posibilităţi de cazare, atât în parc cât şi în unele zone din imediata vecinătate, precum și condiţiile de cazare oferite (care uneori nu corespund cerinţelor actuale), coroborat cu locurile de campare puţine şi fără amenajare adecvată din punct de vedere igienico-sanitar; lipsa posibilităților de supraveghere permanentă a teritoriului parcului facilitează uneori degradarea/ distrugerea amenajărilor făcute de către APNR în locurile de campare și locurile de popas; informarea vizitatorilor despre existența punctelor de belvedere şi de observare a florei şi faunei este încă insuficient folosită de către aceștia; această informare ar putea avea efecte benefice asupra habitatelor sensibile prin canalizarea fluxului de turişti spre alte zone decât cele foarte frecventate în prezent; destul de redusă este şi punerea în valoare a obiectivelor turistice din zonele învecinate parcului, care ar putea produce efecte benefice atât prin reducerea presiunii turistice asupra zonelor intens vizitate din parc, cât şi prin mai buna promovare a obiceiurilor şi tradiţiilor comunităţilor locale; acestea pot adăuga plus de valoare parcului şi vieţii comunităţilor, ca şi pentru valorificarea potenţialului turistic de iarnă;

Educaţie şi conştientizare – în România educaţia specifică pe probleme de protecția mediului și conservarea naturii se face în mică măsură, iar programe de învăţământ atractive pentru tineri aproape că nu există. Cu toate că și în anul 2020 s-au desfășurat acțiuni de conștientizare prin informare referitoare la natură și necesitatea protejării ei, factorii decizionali din sfera politico-administrativă încă nu consideră că problemele de mediu sunt importante şi prioritare, în această perioadă, în România; o parte din proprietarii/ administratorii de terenuri şi resurse din parc urmăresc câştiguri rapide, cu cheltuieli minime, fără să conştientizeze pierderile majore şi de multe ori ireversibile care se pot produce prin exploatarea irațională a resurselor naturale; Capacitatea de management - resursele umane disponibile în momentul de faţă pentru activităţile de management sunt insuficiente, mai ales pentru supravegherea atentă și cuprinzătoare a activităţilor care se desfăşoară în parc. Numărul relativ redus de personal provoacă dificultăţi atât în controlul situaţiei din teren, dar mai ales în ceea ce privește operarea centrelor de vizitare şi a punctelor de informare; prezenţa mai multor administratori/ proprietari de terenuri în interiorul PNR ridică probleme în stabilirea modalităţilor şi acţiunilor prin care se va realiza obiectivul major al parcului, respectiv cel de conservare; deşi pe cea mai mare parte a teritoriului parcului există ecosisteme relativ stabile, fenomenele naturale deosebite sau variaţiile anuale legate de climă pot impune schimbarea/ revizuirea soluţiilor/ acţiunilor de management, ceea ce este posibil doar dacă sistemul de management este suficient de flexibil. În acelaşi timp, un sistem de management flexibil permite şi adaptarea măsurilor, respectiv a deciziilor, la condiţii modificate ca urmare a activităţilor umane.

PĂȘUNAT

În anul 2020 a fost vizat un număr de 9 contracte de pășunat, numărul acestora fiind mai mic comparativ cu anul 2019 (10 contracte); deoarece în contextul pandemiei s-a recomandat evitarea deplasărilor la sediul APNR, au existat și câteva situații când proprietarii unor turme, bazându-se pe faptul că au staționat un timp relativ scurt pe pășunile din PNR, nu s-au prezentat la APNR pentru luarea în evidență și vizarea contractelor.

Numărul de animale cu care s-a pășunat în parc în anul 2020 a fost stabilit pe baza capacității de suport a fiecărei pășuni; respectarea acestei prevederi a fost controlată în teren de către rangerii administrației parcului însoțiți de personal al Jandarmeriei Montane.

Una din problemele identificate referitor la activitatea de pășunat este mărimea stabilită a capacităților de suport a pășunilor, care a fost făcută pe baza unor studii realizate în perioada 2003-2005, existând posibilitatea ca ele să nu mai corespundă realității actuale. Această situație va fi rezolvată prin elaborarea noului studiu al pajiștilor din PNR, în cadrul proiectului cod SMIS 116950, finanțat în cadrul POIM. Probleme mai serioase în desfășurarea activității de pășunat s-au observat în perioadele de transhumanță, când un număr mare de animale parcurg într-un timp relativ scurt același traseu pentru a ajunge la locurile proprii de pășunat (situate atât în interiorul, cât și în exteriorul PNR), chiar staționând uneori pe traseu, pentru scurt timp; acest fapt dăunează covorului vegetal, în special celui aflat pe pășunile alpine primare din zona Retezatului Calcaros (Albele, Piatra Iorgovanului, Stănuleții Mari și Stănuleții Mici). Pe lângă impactul asupra vegetației pajiștilor și stâncăriilor, aceste staționări în alte locuri decât cele stabilite pentru pășunat generează uneori conflicte între ciobani și proprietarii de terenuri, sau între ciobanii diverselor turme.

Probleme mai serioase în desfășurarea activității de pășunat s-au observat în perioadele de transhumanță, când un număr mare de animale parcurg într-un timp relativ scurt același traseu pentru a ajunge la locurile proprii de pășunat (situate atât în interiorul, cât și în exteriorul PNR), chiar staționând uneori pe traseu, pentru scurt timp; acest fapt dăunează covorului vegetal, în special celui aflat pe pășunile alpine primare din zona Retezatului Calcaros (Albele, Piatra Iorgovanului, Stănuleții Mari și Stănuleții Mici). Pe lângă impactul asupra vegetației pajiștilor și stâncăriilor, aceste staționări în alte locuri decât cele stabilite pentru pășunat generează uneori conflicte între ciobani și proprietarii de terenuri, sau între ciobanii diverselor turme.

Uneori, oile de pe mai multe pășuni ale aceluiași proprietar se adună la un loc, în asemenea situații numărul lor depășind capacitatea de suport a pășunii respective, chiar dacă ele pășunează, periodic, pe toate acele pășuni; asemenea cazuri s-au observat pe pășunile Aradeș, Zănoaga și Zănoguța.

Administrația Parcului Național Retezat încearcă să controleze problemele care apar în timpul transhumanței prin introducerea de noi reglementări în Regulamentul Parcului și prin controale în teren mai dese în perioadele de risc.

Un potenţial pericol la adresa stabilității păşunilor este creşterea numărului de animale domestice scoase la pășunat pe teritoriul parcului, fapt care poate să ducă la apariția suprapăşunatului şi implicit la degradarea păşunilor.

EXPLOATARE FORESTIERĂ În anul 2020 s-a extras un volum de 3811 m.c. de lemn din păduri situate în zona de conservare durabilă, mai putin cu aproape 1500 m.c. decât în anul 2019 (5357 m.c.). Nu au existat solicitări de derogare de la prevederile amenajamentelor silvice și nu s-au constatat tăieri ilegale. În anul 2020 au existat un număr de 21 solicitări de condiții specifice pentru lucrări de exploatare forestieră, fața de 27 solicitări de condiții specifice în anul 2019. Sau avizat un număr de 3 ISA tractor în UP 6 Râul Alb, ua 44A, 62A si 142A. La formularea condițiilor specifice pentru exploatare s-a ținut cont de legislația în domeniul ariilor naturale protejate, de planul de management al parcului, de regulamentul parcului, de elementele deosebite de biodiversitate (specii, habitate, areale de reproducere, de hrănire), ele referindu-se la aspecte din domeniul regulilor de exploatare a masei lemnoase, la reguli privind depozitarea și evacuarea deșeurilor de orice fel, la modul cum se procedează în cazul observării unor elemente naturale valoroase și altele asemenea.

De asemenea, și în anul 2020 APNR s-a implicat, alături de WWF România și RNP - Romsilva, în acțiunea de identificare, cartare și introducere în ”Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine” a suprafețelor de pădure de pe suprafața parcului.

Pădurile acoperă o suprafață de 20500 ha, adică aproximativ 53% din teritoriul Parcului Național Retezat, din care pădurile virgine şi cvasivirgine însumează o suprafaţă de aproximativ 3500 ha.

TURISM În anul 2020, ca și în anul 2019, s-a menținut sistemul de emitere a biletelor pentru vizitarea parcului, numărul biletelor vândute fiind de 16313, față de 8002 bilete vândute în anul 2019, situație rezultată, probabil, în urma îngrădirii plecării turiștilor către destinații din afara țării; în luna august, când pe plan național a existat, o oarecare relaxare privind deplasarea persoanelor, s-au emis 9658 de bilete de vizitare.

Infrastructura de vizitare din PNR constă în: 28 de trasee turistice, în lungime totală de 516 km; 18 locuri de popas amenajate; 3 bariere de restricţionare a accesului şi 95 de panouri informative şi de dirijare. Administraţia parcului are ca obiectiv să menţină o infrastructură de vizitare de bună calitate şi cu condiţii de siguranţă adecvate, dar minimă cantitativ, în scopul menţinerii caracterului sălbatic al peisajului parcului şi efectuarea de intervenţii antropice minime în habitatele naturale.

Datorită regulilor sanitare instituite de autorități, Centrul de vizitare Nucșoara a fost închis pentru vizitatori și turiști, iar furnizarea informațiilor solicitate de aceștia s-a făcut prin telefon, e-mail sau direct în teren de către rangerii parcului.

În contextul pandemiei, cabanele Pietrele, Gențiana și Buta au fost nevoite să funcționeze, datorită relementărilor sanitare, la jumătate din capacitatea de cazare, iar locurile de campare au fost, deseori, supra-aglomerate.

A fost efectuat serviciul de permanenţă la Centrul de vizitare Nucșoara, la Cârnic, la locul de campare Poiana Pelegii, la bariera de la Gura Apelor, iar în locaţiile din parc cu flux mare de turişti la fiecare sfârşit de săptămână şi în perioadele când au fost anunţate grupuri de turişti organizate. Aceste acţiuni au fost efectuate cu scopul de a supraveghea fluxul turistic, de a furniza informaţiile necesare turiştilor, de a preveni încălcarea legislaţiei în vigoare și de a încasa tariful de vizitare. În contextul pandemiei, cabanele Pietrele, Gențiana și Buta au fost nevoite să funcționeze, datorită relementărilor sanitare, la jumătate din capacitatea de cazare, iar locurile de campare au fost, deseori, supra-aglomerate. Rangerii APNR, însoțiți de lucrători ai Jandarmeriei Montane, au efectuat controale pe traseele turistice montane și în locurile de campare special desemnate, pentru a urmări respectarea regulilor de vizitare, observându-se foarte puține cazuri de nerespectare a regulilor de bază pentru practicarea unui turism civilizat: interdicția de aprindere a focului pe teritoriul PNR, păstrarea curățeniei și camparea numai în locurile desemnate pentru acest lucru. Totuși, au existat și câteva situații neconforme, fapt care a dus la aplicarea câtorva avertismente verbale, a unui avertisment scris și a unei amenzi contravenționale celor vinovați. În contextul derulării proiectului POIM amintit, care se va încheia la data de 31.08.2021, până la stabilirea noilor reguli de vizitare (pe baza noului plan de management și a Strategiei de vizitare), APNR a evitat să amplaseze panouri informative noi, rămânând în funcțiune cele anterioare. Personalul APNR a întreținut și curățat locurile de campare, a participat la repararea și/sau construirea unor podețe alături de membrii Serviciului Public Județean Salvamont Hunedoara și a efectuat mici reparații la drumurile auto forestiere Lăpușnicul Mare și Lăpușnicul Mic, pentru facilitarea accesului auto al vizitatorilor. În urma semnării unui acord de parteneriat cu Asociația pentru Turism Ecologic Bucovina, a fost amplasată o toaletă uscată, din elemente prefabricate, în apropierea locului de campare de lângă Lacul Bucura, la aprox. 2100 m altitudine. Dacă aceasta va rezista intemperiilor naturii și nu va fi afectată de acțiuni de vandalism ale unor turiști, în primăvara anului 2021 intenționăm să mai amplasăm una de același fel.

Un punct de mare atracție pentru turiști, în cursul anului 2020, a fost cascada Lolaia, probail și datorită posibilității facile de a ajunge până la ea. Acest lucru a făcut ca scara de acces să fie foarte solicitată, ea fiind permanent întreținută și chiar reparată de două ori, pentru siguranța vizitatorilor. În fiecare an, pe teritoriul PNR sau în imediata apropiere se organizează diverse competiții sportive (crosuri montane, de obicei), precum și activități de tip ”tabără” sau ”școală”, iar acestea sunt supravegheate de rangerii parcului. În anul 2020 au fost emise 2 aprobări pentru acest fel de activități.

AVIZE ȘI CONTROALE În cursul anului 2020 a fost eliberat un număr de 7 avize eliberate de administrator pentru planuri/proiecte/activităţi supuse procedurilor de reglementare de mediu , astfel: 6 avize favorabile (o lucrare de completări pentru regenerarea pădurii, un amenajament silvic – Asociația Composesorală Câmpu lui Neag, 3 instalații de scos-apropiat – drumuri de tractor și o reparație de drum de drum județean) și 1 aviz nefavorabil (extragerea din albia Pr. Lăpușnicul Mare a resturilor podului de la Subrotunda), ultimele două fiind emise în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific. În anul 2020, la Administrația Parcului Național Retezat nu au fost efectuate controale din partea autorităților de mediu, și nu cunoaștem ca astfel de controale să fi avut loc pe teritoriul parcului.

INVENTARIERE ŞI CARTARE Prima inventariere a speciilor şi habitatelor din Parcul Naţional Retezat s-a realizat în anii 2000-2004. La această inventariere au participat specialişti din mai multe domenii şi de la diferite universităţi, voluntari şi membri APNR, care au realizat o serie de observaţii şi studii în parc. Activitățile de inventariere și cartare a speciilor și habitatelor din parc a continuat în perioada 2005 - 2008 cu implementarea proiectului LIFE "Managementul Conservativ al Habitatelor Alpine ca Sit Natura 2000 în Parcul Național Retezat" prin care s-au studiat habitatele din zona alpină și s-a realizat partea a 2-a a studiului pășunilor. Inventarierea și cartarea speciilor şi habitatelor din parc a continuat și în anii următori, fiind un proces continuu realizat de APNR prin diverse mijloace: proiecte, avizare de studii ştiinţifice propuse de către cercetători independenţi, universităţi sau institute de cercetare şi preluarea de date ştiinţifice, deplasări în teren ale biologului și rangerilor în diverse zone şi ridicare de puncte GPS, observaţii accidentale ale personalului APNR, studiul amenajamentelor silvice şi a celor pastorale, urmărirea cercetărilor care se efectuează în parc şi preluarea datelor de la cercetători, studierea literaturii referitoare la parc. Toate aceste informaţii sunt introduse periodic în baza de date a parcului.

Cartarea habitatelor din PNR s-a făcut, inițial, pe baza imaginilor satelitare. Ulterior, o altă cartare a habitatelor de pădure s-a realizat în baza amenajamentelor silvice prin suprapunerea hărţilor silvice cu ortofotoplanurile disponibile pentru teritoriul parcului, georeferenţierea lor şi identificarea habitatelor din fiecare subparcelă. În anul 2020, s-au definitivat activitățile de inventariere și cartare de specii și habitate și evaluarea stării de conservare propuse în cadrul proiectului cod SMIS 116950 ”Întărirea capacității pentru managementul adaptativ al capitalului natural din Parcul Național Retezat (incluzând rezervațiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului), împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parțial ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat”, proiect care urmărește revizuirea Planului de management al Parcului Național Retezat. Obiectivul general al proiectului este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor din Parcul Naţional Retezat (incluzând rezervaţiile 2.494 Gemenele și 2.496 Peştera Zeicului), împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parţial - ROSCI0217 Retezat şi ROSPA0084 Munţii Retezat, print-un proces consultativ deschis, transparent şi participativ vizând revizuirea planului de management şi informarea/conştientizarea factorilor interesaţi cu privire la beneficiile conservării ariilor naturale protejate. În urma activităților de inventariere și cartare desfășurate în anii 2019 - 2020 pe proiect au rezultat studiile finale de inventariere, cartare și evaluare stare de conservare.

Prima inventariere a speciilor şi habitatelor din Parcul Naţional Retezat s-a realizat în anii 2000-2004. Inventarierea și cartarea speciilor şi habitatelor din parc a continuat, fiind un proces continuu realizat de APNR.

MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE Monitorizarea stării de conservare se face continuu, prin observaţii accidentale individuale ale personalului parcului, prin deplasări în teren ale biologului, prin protocoalele de monitorizare a speciilor și habitatelor şi prin urmărirea factorilor perturbatori. În anul 2020 s-au definitivat activitățile de inventariere și cartare de floră, faună și habitate pe proiectul POIM SMIS 116950 - ”Întărirea capacității pentru managementul adaptativ al capitalului natural din Parcul Național Retezat (incluzând rezervațiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului), împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parțial ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat” Inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare a speciilor pe proiectul POIM s-a făcut pe trei mari componente: 1. specii din lista sitului Natura 2000 ROSCI0217 Retezat, 2. specii din lista sitului Natura 2000 ROSPA0084 Munții Retezat, 3. specii de importanță pentru Parcul Național Retezat care se regăsesc în lista sitului Natura 2000 ROSCI0217 Retezat.

Pentru ROSCI0217 Retezat s-au studiat 7 specii de plante, 9 specii de nevertebrate, 3 specii de pești, o specie de amfibieni și 10 specii de mamifere. Pe parcursul inventarierilor s-au identificat în teren: 4 specii de plante (3 specii incerte), 7 specii de nevertebrate (2 specii incerte), 2 specii de pești (o specie incertă), o specie de amfibieni și 21 de specii de mamifere (9 specii propuse în proiect (o specie incertă) plus încă 12 specii) care au fost cartate și pentru care s-a stabilit starea de conservare. În ceea ce privește starea de conservare a speciilor identificate în ROSCI0217 Retezat: cele 3 specii de plante au o stare de conservare necunoscută; la nevertebrate - 2 specii au o stare de conservare necunoscută, 4 specii - favorabilă, o specie - nefavorabilă - inadecvată, 2 specii - nefavorabilă - rea; la pești - o specie are starea de conservare necunoscută, 2 specii - nefavorabilă - inadecvată; specia de amfibieni este în stare de conservare favorabilă iar la mamifere 9 specii înscrise în lista sitului ROSCI0217 Retezat sunt în stare de conservare favorabilă, o specie nu a fost identificată în timpul studiilor. Pentru cele 12 specii adiționale, 10 specii au o stare globală de conservare favorabilă și 2 - necunoscută.

Pentru ROSPA0084 Munții Retezat s-au studiat 23 de specii de păsări, dintre care 2 specii nu au fost identificate pe teritoriul sitului și nici nu au habitat favorabil pentru supraviețuire în sit, motiv pentru care se propune excluderea lor din fișa sitului. În ceea ce privește starea globală de conservare a celorlalte 21 de specii de păsări, 14 specii au o stare de conservare globală necunoscută, 7 specii favorabilă și 2 specii - nefavorabilă inadecvată.

Pentru Parcul Național Retezat s-au studiat 5 specii de pești, 6 specii de amfibieni, 5 specii de reptile, 84 specii de păsări și 17 de specii de mamifere. Pe parcursul inventarierilor s-au identificat în teren: 3 specii de pești (2 specii neidentificate), 8 specii de amfibieni (2 specii identificate adițional), 7 specii de reptile (2 specii identificate adițional), 75 de specii de păsări (13 specii neidentificate și care nu au un habitat favorabil în parc pentru care se propune excluderea din listă și 4 specii identificate adițional) și 22 de specii de mamifere (5 specii neidentificate în teren în timpul studiilor și 10 specii adiționale) care au fost cartate și pentru care s-a stabilit starea de conservare. În ceea ce privește starea globală de conservare a speciilor identificate în Parcul Național Retezat, situația se prezintă astfel: pești – stare globală de conservare favorabilă pentru 3 specii, necunoscută (deoarece nu au fost identificate în teren) pentru 2 specii; amfibieni – necunoscută pentru 2 specii, favorabilă pentru 3 specii, nefavorabilă-inadecvată pentru 1 specie, neevaluată pentru 2 specii; reptile – favorabilă pentru 5 specii, neevaluată pentru 2 specii; păsări – favorabilă pentru 59 specii, necunoscută pentru 21 specii, nefavorabilă-inadecvată pentru 5 specii, nefavorabilă-rea pentru 3 specii (la păsări au fost evaluate și speciile neidentificate în teren); mamifere – favorabilă pentru 12 specii, nefavorabilăinadecvată pentru 3 specii, necunoscută pentru 1 specie (neidentificată în teren), iar pentru cele 10 specii adiționale nu s-a făcut evaluarea stării de conservare.

În urma acțiunilor de inventariere și cartare realizate de către personalul APNR în cadrul activităților curente s-au operat un număr de 1071 de intrări în baza de date a parcului, pentru un număr de 48 de specii de faună și 137 de specii de floră, din care 60 de specii cu statut de protecție. În cadrul proiectului POIM SMIS 116950 ”Întărirea capacității pentru managementul adaptativ al capitalului natural din Parcul Național Retezat (incluzând rezervațiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului), împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parțial ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat” s-au cartat, în anul 2020, un număr de 23 de habitate pe sistem N2000 și 64 de habitate pe sistem românesc Rxxxx.

Pentru speciile de faună monitorizarea s-a făcut pe transecte (Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Lutra lutra, Rupicapra rupicapra, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa, Martes martes), la locurile de rotit (Tetrao urogallus) și prin camere de monitorizare amplasate la punct fix. Informațiile colectate au fost: dimensiuni urmă pentru carnivorele mari, nr. indivizi, comportament, distanța față de observator, habitat, condiții meteo, iar în cazul camerelor de monitorizare - oră, temperatură, timp petrecut în zonă etc.

Din observațiile efectuate și datele colectate în anul 2020 apreciem că majoritatea speciilor pentru care s-a făcut monitorizare se află în stare de conservare favorabilă, fără probleme privind existența lor pe termen scurt și mediu pe teritoriul Parcului Național Retezat.

Speciile Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx, Lutra lutra și Tetrao urogallus monitorizate în anul 2020, au fost studiate și prin acțiuni în cadrul proiectul POIM, iar rezultatele sunt redate mai jos: Populația estimată pentru lup (Canis lupus) în Parcul Național Retezat este de 6 – 24 indivizi care ocupă un habitat de 38673 ha. Pentru urs (Ursus arctos) populația estimată este de 13 –38 indivizi care ocupă un habitat ce se întinde pe 40937 ha. Pentru râs (Lynx lynx) populația estimată este de 6 - 19 indivizi care ocupă un habitat ce se întinde pe 40937 ha. Pentru vidră (Lutra lutra) populația estimată este de 15 - 61 indivizi care ocupă un habitat ce se întinde pe 150 ha (pentru habitatele lentice) și 403 km (pentru habitatele lotice). Populația estimată pentru cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este de 30 45 indivizi care ocupă un habitat ce se întinde pe 35345 ha.

Pentru speciile de floră monitorizarea s-a efectuat în piețe de probă amplasate în zonele în care au fost identificate speciile vizate, informațiile colectate fiind: număr de indivizi înfloriți (exact sau aproximat), tip habitat, altitudine, distanța față de potecile turistice, posibile amenințări, condițiile meteo, alte specii observate.

În anul 2020 monitorizarea s-a realizat pentru 10 specii de faună și 6 specii de floră.

PAZĂ, REGLEMENTĂRI ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE Acţiunile de pază realizate de către administraţia parcului constau în patrulări pentru controlul activităţilor din parc (turism, păstorit, pescuit şi exploatare forestieră în Zona de Conservare Durabilă). Astfel, periodic se desfăşoară patrulări pentru prevenirea pescuitului ilegal, a vânătorii, a incendiilor și a colectării de exemplare din speciile de plante, patrulări de verificare a numărului de animale din păşuni, a câinilor de la stâne, patrulări de verificare a culegătorilor de fructe de pădure, ciuperci și plante medicinale, control în zonele de exploatare forestieră, controlul (ne)depozitării deșeurilor, control la locurile de campare și pe potecile turistice etc. În cursul anului 2020 s-au efectuat un număr total de 495 acţiuni de patrulare pentru pază și control, din care 11 acţiuni au fost realizate cu participarea Jandarmeriei Montane, pe baza graficelor lunare de patrulare și a unor solicitări ad-hoc (generate de probleme neașteptate), 3 acțiuni de căutare a unor persoane dispărute, alături de personal al Poliției Române, Salvamont Hunedoara și al Jandarmeriei Române, 2 acțiuni de recuperare a unor turiști rătăciți și o acțiune de recuperare, de lângă lacul Slăvei, a trupului neînsuflețit al unei turiste. În general, pe teritoriul parcului a fost menținută curățenia și s-au respectat regulile de vizitare, dar au fost și cazuri izolate de încălcare a regulilor, prin aprinderea focului și camparea în zone nepermise.

Acțiunea de refacere în teren a semnelor de limită ale parcului și ale zonelor interne a fost continuată în anul 2020 în zona de gol alpin (pășuni + jnepenișuri), fiind realizată în procent de 20% din totalul necesar; în această zonă materializarea cu vopsea a semnelor de limită este dificilă, fiind nevoie de amplasarea unor borne.

Nu s-au semnala incendii pe teritoriul parcului, găsindu-se doar urmele unor mici focare de incendiu, suprafețe de câțiva zeci de metri pătrați, provocate de ciobani.

MANAGEMENTUL DATELOR Toate datele referitoare la biodiversitate sunt analizate şi raportate periodic directorului parcului. Administrația parcului dispune de 67 de layere/straturi cu cele mai importante informații despre mediul abiotic și biotic de pe teritoriul PNR. De asemenea, există şi o bază de date referitoare la biodiversitatea parcului şi monitorizare, care se completează periodic cu datele noi provenite din teren.

Baza de date geospaţială care cuprinde în mod obligatoriu, distinct, informaţii aferente managementului biodiversităţii şi istoricul vectorial al localizării şi limitelor arealelor pentru care s-a solicitat şi s-au eliberat documente în afara sau în cadrul procedurii de reglementare, la data de început şi la data realizării raportului de evaluare. Baza de date geospaţială poate cuprinde şi alte informaţii relevante aferente procesului de administrare (baza de date geospaţială se transmite la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate în format electronic în baza unui proces-verbal de predareprimire).

Începând cu luna noiembrie, în conformitate cu prevederile instrucțiunii 003/28.10.2020 a Președintelui Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, RNP Romsilva- Administrația Parcului Național Retezat R.A. a transmis informațiile solicitate. Documentele au fost transmise în formatul indicat, cu codificările aferente fișierelor, la adresele de e-mail comunicate prin instrucțiunea mai sus menționată. În ceea ce privește informațiile vectoriale aferente localizării şi limitelor arealelor pentru care s-a solicitat şi s-au eliberat documente în cadrul procedurii de reglementare, la data de început şi la data realizării raportului de evaluare, în anul 2020 nu am avut astfel de cazuri.

În anul 2020, la APNR s-au depus 5 solicitări de avizare pentru studii științifice, toate avizate favorabil.

CONŞTIENTIZARE, CONSERVARE TRADIŢII ŞI COMUNITĂŢI LOCALE Principalele activităţi tradiţionale care se desfăşoară pe teritoriul PNR şi în zonele limitrofe acestuia sunt păşunatul şi recoltarea fructelor de pădure şi a ciupercilor (de obicei comestibile), prima dintre ele având un impact social-economic destul de puternic. Printr-o supraveghere adecvată a acestor activități, precum și printr-o atitudine de permanentă comunicare în vederea conștientizării celor care le practică, acești factori de risc asupra biodiversităţii şi a peisajului pot fi ținuți sub control, pentru buna gospodărire a ariei protejate.

Festivalul Narciselor, în cadrul căruia se promovează tradiţiile, obiceiurile şi produsele tradiţionale (vișli = cârnați din carne de oaie și capră, pâine țărănească, brânză ecologică, dulcețuri ecologice etc.) de la poalele Retezatului și se face o campanie de conștientizare pentru protejarea speciilor și habitatelor de valoare conservativă, în anul 2020 nu s-a mai organizat datorită restricțiilor generate de pandemie. În anul 2020 s-au semnat 15 parteneriate cu unități de învățământ: Școala Primară Sălașul de Sus, Școala Gimnazială Pui, Școala Gimnazială Băiești, Școala Gimnazială Ostrov, Liceul Tehnologic Retezat Uricani, Școala Gimnazială nr. 2 Uricani, Liceul Tehnologic Sf. Dimitrie Teregova, Școala Gimnazială Rușca-Teregova, Școala Gimnazială Zăvoi, Școala Gimnazială Măru, Școala Gimnazială Padeș, Școala Generală Călugăreni, Liceul Tehnologic Tismana și Școala Generală Tismana, pentru realizarea activităților de educație ecologică, astfel: - expoziții de fotografie, în cadrul cărora s-au instalat în fiecare unitate de învățământ câte 50 de fotografii înrămate, reprezentând specii de floră și faună din PNR; - organizarea de sesiuni de educare și conștientizare a elevilor și profesorilor prin prezentări online; - realizarea și distribuirea către elevii, cadrele didactice și bibliotecile din aceste unități de învățământ de materiale informative și promoționale.

Informarea publicului larg (la nivel județean și național) și a turiștilor vizitatori ai parcului despre importanța protejării valorilor naturale în general, și a celor specifice Parcului Național Retezat în special, s-a realizat în diverse moduri, astfel: - informarea populației locale prin acțiuni directe ale personalului APNR, dar și prin intermediul administrațiilor locale (cu care avem o bună colaborare); - organizarea a 6 evenimente de tipul ”Porți deschise” la centrele de vizitare Nucșoara și Ostrovel; - realizarea și distribuirea în mediul online și offline a 11 filme documentare scurte despre speciile și habitatele din parc, filme care au fost realizate în cadrul proiectului POIM cod SMIS 116950; - realizarea paginilor PNR pe Instagram și Youtube, actualizarea site-ului retezat.ro, precum și transmiterea de informații prin intermediul lor și al paginii de Facebook; - participarea online sau offline (directă sau prin diseminarea de materiale informative) la diverse evenimente, ex.: Ziua Europeană a Parcurilor, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Internațională a Rangerului etc., ca organizatori sau invitați, în scopul promovării imaginii Parcului Național Retezat și a Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva; - s-au continuat colaborarea în cadrul a 4 parteneriate încheiate cu ONG și alte entități - Asociația Rangerilor din România, Asociația de Ecoturism din România, Muzeul Banatului Timișoara, Asociația Wild Roots - pentru realizarea unor activități comune în cadrul competițiilor sportive, a patrulărilor pe trasee, a programelor de conștientizare etc.

PROIECT POIM COD SMIS 116950 Pe tot parcursul anului 2020 s-a continuat implementarea proiectului POIM: Cod SMIS 116950 „Întărirea capacității pentru managementul adaptativ al capitalului natural din Parcul Național Retezat (incluzând rezervațiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului), împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parțial - ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat”, începându-se implementarea lui. Obiectivul principal al acestui proiect este realizarea planului de management integrat pentru cele 5 arii naturale protejate enumerate în titlu. În cadrul proiectului POIM, în anul 2020, s-au realizat 11 studii: Studiu final inventariere/ cartare ecosisteme din Parcul Național Retezat; Studiu final inventariere/ cartare specii din Parcul Național Retezat; Studiu final inventariere/ cartare habitate din ROSCI0217 Retezat; Studiu final inventariere/ cartare specii din ROSCI0217 Retezat; Studiu de evaluare a stării de conservare a elementelor de interes conservativ (specii, habitate) din Parcul Național Retezat; Studiu de evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatelor din situl Natura 2000 ROSCI0217 Retezat; Studiu final de inventariere și cartare a speciilor de păsări din ROSPA0084 Munții Retezat; Studiu de evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări din situl Natura 2000 ROSPA0084 Munții Retezat; Studiu de evaluare detaliată a impactului antropic asupra Parcului Național Retezat; Studiu privind capacitatea de suport a sistemelor ecologice din Parcul Național Retezat, împreună cu ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat; Studiu de evaluare a serviciilor ecosistemice din Parcul Național Retezat (incluzând rezervațiile 2.494 Gemenele, 2.496 Peștera Zeicului) împreună cu siturile Natura 2000 suprapuse parțial ROSCI0217 Retezat și ROSPA0084 Munții Retezat. De asemenea, a fost elaborat planul de monitorizare cu protocoale de monitorizare pentru speciile și habitatele prioritare și s-au efectuat 9 instruiri ale personalului privind realizarea activităților de monitorizare a florei, faunei și habitatelor de interes conservativ de pe teritoriul parcului.

Tot în cadrul proiectului POIM, în anul 2020, s-au realizat 21 de activități de conștientizare și comunicare: 15

întâlniri educative pentru informarea și conștientizarea elevilor și profesorilor cu

privire la importanța conservării ecosistemelor, habitatelor și speciilor din Parcul Național Retezat și 6 întâlniri pentru informarea și conștientizarea vizitatorilor Parcului Național Retezat.

R.N.P. ROMSILVA - ADMINISTRAȚIA PARCULUI NAȚIONAL RETEZAT R.A. Sat Nucșoara, nr. 284, 337423, Comuna Sălașul de Sus, județul Hunedoara Tel: 0733 888 586, 0254 779 969 Fax: 0354 815 399 Email: office@retezat.ro Web: retezat.ro