Revolutia Internet 2.0

COVER STORY INTERNET 2.0

REVOLU}IA INTERNET 2.0 Dac` \n urm` cu 8 ani subiectul fierbinte \n afacerile pe web era legat de dezvoltarea furnizorilor de Internet, ast`zi site-urile web 2.0 sunt pe cale s` devin` un business profitabil [i \n România. Biz v` propune o incursiune \n lumea web 2.0 [i v` prezint` cele mai inedite 20 de site-uri ale momentului, cei mai prolifici antreprenori din domeniu [i cum a evoluat Internetul \n ultimii ani DE ALEXANDRU ARDELEAN

11

Minutes.Nu, nu este vorba de romanul lui Paulo Coelho, ci despre competi]ia dedicat` start-up-urilor din domeniul online, lansat` \n noiembrie anul trecut la Zilele Biz [i cå[tigat` de Vladimir Oane cu “Big Bang Project”, o platform` web ce permite publicarea de con]inut pe diverse site-uri web 2.0, precum Blogger.com, Picasa sau YouTube, [i urm`rirea reac]iilor ap`rute de la utilizatori. La acea dat` proiectul era doar consemnat pe hårtie.

Vladimir, un tån`r \n vårst` de 25 de ani, este probabil revela]ia anului 2007 \n råndul antreprenorilor din new media. La dou` s`pt`måni dup` “11 Minutes”, se \nscrie [i \n competi]ia Net Start-Up, unde concureaz` cu alte 19 proiecte [i \i ]ine piept unuia dintre cei mai buni oameni de afaceri romåni, Marius Ghenea. De[i nu este el dezvoltatorul proiectului, Oane crede 18

Biz

foarte mult \n CaptainGo.com, un site de rezerv`ri turistice online, [i r`spunde cu \ncredere \n sine \ntreb`rilor capcan` lansate de Ghenea. |n final, este declarat cå[tig`torul competi]iei. Anul acesta, proiectul “Big Bang” a prins via]` [i a c`p`tat un nume: UberVU.com. Mai mult, Vladimir [i partenerul s`u Drago[ Ilinca s-au \nscris la The Next Web, un mare eveniment adresat dezvoltatorilor de site-uri web 2.0, pentru a prezenta ideea \n fa]a a 1.000 de oameni. Motivul particip`rii? “S` primim feedback [i s` leg`m conexiuni cu antreprenori [i investitori.

Vroiam s` vedem cum ne compar`m cu start-up-urile din afar` [i s` afl`m ce cred ei despre noi. {i apoi s` ne facem contacte printre investitori”, spune Oane. Ca multe alte proiecte web 2.0, UberVU are [anse foarte mici s` prind` la publicul din Romånia, acesta fiind [i unul dintre motivele pentru care Oane & Co. au par-

ticipat la Amsterdam la o conferin]` care s` le ofere deschidere pe plan interna]ional, pentru proiectul lor.

Noile afaceri pe Internet transcend grani]ele unei ]`ri, succesul lor m`suråndu-se [i prin penetrarea la nivel mondial. A[a au reu[it proiecte precum Flickr, YouTube sau LinkedIn, site-uri cu un target global. Exist` de asemenea [i proiecte care prind mai mult \n anumite regiuni sau ]`ri, cum ar fi cazul Hi5.com, un site de socializare foarte popular \n Romånia, sau Bebo.com, un alt proiect similar foarte apreciat \n Anglia.

Am amintit de YouTube, am repetat termenul web 2.0 [i am pus accent pe social networking. Cum traducem \ns` toate aceste cuvinte pe care le \ntålnim acum pe buzele tuturor juc`torilor din mediul online?

Lumea Internetului fream`t` acum cuprins` de fenomenul web 2.0, un concept lansat de Tim O’Reilly, un publisher american [i sus]in`tor al

VLADIMIR OANE [i DRAGO{ ILINCA, fondatorii UberVU.com, caut` o prim` finan]are de 300.000 euro pentru dezvoltarea site-ului

COVER STORY INTERNET 2.0

mi[c`rii Open Source, \n urm` cu aproape 4 ani, care pare s` defineasc` o nou` er` pentru world wide web.

Web 2.0 este ast`zi un termen-umbrel`, avånd multiple interpret`ri, \ns` cel mai adesea \l \ntålnim atunci cånd se fac referiri la con]inutul generat de utilizatori (user generated content), socializare online (social networking) sau aplica]ii diverse ce combin` con]inut din diverse surse (mashups).

Incursiune \n lumea web 2.0 La numai 22 de ani, Emanuel Gal are propria sa firm` de dezvoltare web, Brainient, o televiziune online, Brain TV, [i acum pune um`rul la dezvoltarea celui mai ambi]ios proiect local al momentului – eOK.ro – al`turi de Florin Grozea, component al forma]iei HI-Q [i unul dintre cei mai promi]`tori antreprenori online de la noi.

Emi, cum \i spun prietenii, are deja experien]` \n zona web 2.0 cu Brain TV [i Vertimo, un motor de c`utare pe vertical`, specializat pe domenii, cu care s-a calificat \n finala Net Start-Up. Dar poate cea mai important` realizare a sa este Skimbit.com, un proiect dezvoltat pentru un client str`in care [i-a dorit un site care s` strång` \ntr-un singur loc recomand`ri utile \nainte de a lua o decizie de cump`rare. Practic, dac` vrei s` cumperi un televizor, pe Skimbit vei g`si recomand`ri pentru cele mai bune modele. Gal are [i el partea lui din acest site lansat cu un buget de 100.000 de euro, ce urmeaz` s` primeasc` o finan]are de 300.000 de euro \n curånd.

Vertimo este un site ce va fi lansat \n luna mai, cånd va fi anun]at [i finan]atorul din spatele proiectului, un om foarte cunoscut pe plan local. |n aceast` lume web 2.0, \n care oricine poate deveni dezvoltator [i lansa un site, proiectele pornesc uneori de la investi]ii minime, ba chiar inexistente, dar se dezvolt` doar cu o finan]are solid`. “Am lucrat cam cinci luni \n total la UberVU, ca s` avem versiunea beta de acum. L-am dezvoltat cu resursele pe care le-am avut. Am cheltuit banii pe care i-am f`cut cu agen]ia Metromind [i cea mai mare parte din munc` am depus-o \mpreun` cu ac]ionarii ei”, spune Vladimir Oane.

20

Biz

Primul num`r al revistei Biz, ap`rut \n februarie 2000, a dedicat principalul articol Internetului [i românilor care au f`cut pionierat \n acest domeniu.

Multe idei r`mån \ns` \n sertare, c`ci au nevoie de o brum` de bani pentru pornire. Mai ales pe pia]a local`. {i de[i febra web 2.0 a cuprins [i mediul online local, ap`rånd s`pt`mânal cel pu]in un proiect de acest gen, ai nevoie doar de cåteva måini pentru a num`ra pe degete proiectele web 2.0 de la noi. “Cred c` problema principal` sunt banii.

Pentru a \ncepe [i men]ine un proiect web 2.0 \]i trebuie resurse [i bani pentru a finan]a proiectul pån` devine profitabil. |n România exist` din p`cate foarte pu]ini bani pentru dezvoltarea de site-uri, iar investitorii sunt aproape inexisten]i”, spune Emi Gal. Pe pie]ele evoluate se vehiculeaz` foarte u[or investi]ii de câteva milioane de dolari \n idei care ar putea da lovitura. To]i antreprenorii \[i doresc s` aib` succesul YouTube sau Facebook [i s` vånd` site-urile cu cåteva zeci de milioane de dolari bune sau chiar cu sute de milioane. Chiar Vladimir admite c` [i-ar dori s` vånd` UberVU c`tre Google, Yahoo sau Microsoft, dar nu acum, ci doar atunci cånd proiectul \[i va demonstra poten]ialul de business [i valoarea sa va cre[te. Pån` atunci Oane caut` o prim` finan]are de 300.000 de euro pentru dezvoltarea echipei [i a facilit`]ilor site-ului.

Istoric de business online

Primul num`r al revistei Biz a ap`rut \n februarie 2000 [i \l avea pe copert` pe Mihai B`tråneanu, omul din spatele afacerii PCNet [i al portalului ROL.ro, [i punea \n centrul s`u probabil cel mai complex articol dedicat Internetului \n presa romåneasc` de pån` atunci. Dosarul, c`ci era mai mult decåt un articol, vorbea despre cre[terea web-ului ca model de business \n lume [i aborda comer]ul online [i afacerea furnizorilor de Internet (ISP).

De altfel, preocuparea major` \n Romånia la sfår[itul anilor ’90 era legat` de dezvoltarea furnizorilor de Internet [i r`spåndirea domeniilor “.ro”. {i de[i primul portal local, Kappa.ro, data din 1995, interesul pentru dezvoltarea afacerilor online prin con]inut [i servicii web s-a accentuat \ncepånd cu anul 2000. |n acea perioad`, la putere pe Internetul romånesc erau portalurile de]inute de ISP, precum Kappa.ro, Home.ro sau ROL.ro, site-ul cotidia-

nului “Evenimentul Zilei” (evz.ro) [i directorul web Ziare.com. Tot atunci se dezvoltau [i ini]iativele primilor antreprenori online. Era o perioad` \n care se vorbea mult de nevoia de con]inut original, penetrarea Internetului [i num`rul de calculatoare la mia de locuitori. Dac` st`m pu]in [i ne gåndim, aceste subiecte nu au disp`rut ast`zi, numai c` nu mai sunt arz`toare.

Era vremea \n care o serie de tineri se aruncau cu capul \nainte [i f`ceau o investi]ie riscant` [i pe termen lung.

“O vedeam ca o promisiune a ce urmeaz` s` fie, nu tr`iam \n prezent, ci \n viitor”, spune C`lin Fusu, directorul general al Neogen.

S` lansezi \n anul 2000 un business pe Internet era privit drept un act de curaj. “Erau foarte pu]ini antreprenori cånd am \nceput eu pe Internet. Practic erau patru-cinci juc`tori. Nebuni pe vremea aia. Pentru c`, nu \mi dau seama, cred c` doar pasiunea pentru tehnologie ne ]inea, nu [tiu dac` vedea vreunul atåt de clar ce o s` se \ntåmple cu Internetul `sta”, \[i aminte[te Vlad Stan, Managing Partener la Navidoo [i ac]ionar la Vodanet, unul dintre primii publisheri locali.

Trebuia s` fii pasionat de tehnologie [i s` prive[ti \n viitor. Trebuia s` fii preg`tit s` pierzi la \nceput. “|mi aduc aminte c` to]i cunoscu]ii mei \mi spuneau: «Vlad, [tii \n ce te bagi? La[i bursa – c`ci eu eram broker – pentru asta? E[ti dus?!». |n timp s-a dovedit a fi un pariu bun. Dar au urmat patru ani de suferin]` continu`. Ideea e c` te motiva, te hr`nea tehnologia, satisfac]ia de a face ceva”, mai spune Stan. |ncet, \ncet, pia]a a \nceput s` se mi[te. Bugetele de reclam` pe Internet au \nceput s` creasc`, ceea ce a permis publisherilor s` lanseze noi site-uri, Bumerang.ro, BizCity.ro, Eva.ro., Acasa.ro [i Ele.ro fiind unele dintre primele branduri ap`rute din råndul antreprenorilor. Dar nu numai proiectele sus]inute de publicitate se dezvoltau atunci. Zona serviciilor online pl`tite avea \n BestJobs.ro un bun exemplu, site-ul \nregistrånd vånz`ri \nc` de la \nceputul anului 2001. Apoi, comer]ul pe web atingea primele succese prin Emania.ro, un supermarket online, [i rate.ro, un retailer de electronice [i electrocasnice, cu toate c` sis-

SERGIU BIRI{, fondatorul Trilulilu.ro, site-ul estimat la un milion de euro, cel mai mare succes al momentului pe plan local

COVER STORY INTERNET 2.0

temul de plat` era rudimentar: cump`r`torul achita la primirea produsului, costurile de livrare fiind suportate tot de site. {i nu \n ultimul rånd, se fac primele \ncerc`ri de monetizare a unor aplica]ii exclusiv utilizate pe Internet.

BizCity.ro, produs al Imedia Network, propunea un sitebuilder online, prin care firmele mici [i mijlocii \[i puteau construi, \n cå]iva pa[i simpli, propriul site. Aceste idei erau animate, dup` cum spune C`lin Fusu, de dorin]a antreprenorilor de a avea succes [i de a face o gr`mad` de bani. |n plus, erau suficient de “nebuni” \ncåt s` nu “[tie” cåte probleme vor fi \n calea ini]iativelor lor. “Nu eram prea interesat cånd va ap`rea succesul, eram \n schimb sigur c` se va \ntåmpla, pentru c` Romånia urma s` parcurg` acelea[i etape ca [i ]`rile mai avansate economic”, \[i aminte[te Fusu.

R`bdarea [i experimentele antreprenorilor au dat \n cele din urm` roade. Pe m`sur` ce au \nceput s` creasc` veniturile, au putut s` se extind`, ba chiar s` cumpere alte mici afaceri cu poten]ial din jurul lor. Acesta a fost un alt capitol \n dezvoltarea Internetului \n Romånia.

“La \nceputul lui 2000, urma s` fac o firm` de telefonie mobil` prin Internet, acesta era planul. Pån` la urm` a devenit cu totul altceva. Am lansat un magazin online de c`r]i, care avea [i un serviciu de [tiri. Aveam o baz` de date de cåteva mii de c`r]i, dar nu cred c` am våndut o carte sau dou`. Mi-am dat

seama \ns` c` [tirile au mult mai mult succes [i atunci mi-am zis c` poate sunt pe o direc]ie care nu merge”, \[i aminte[te Stan. {i a[a a ajuns s` cumpere Acas`.ro [i Ele.ro.

A urmat o perioad` \n care publisherii care au cump`rat juc`tori mai mici au fost implica]i \n tranzac]ii la råndul lor. Era [i momentul \n care “nebunia” lor devenea o afacere serioas` [i aveau confirmarea c` merg \n direc]ia bun`. “Am avut dou` momente cånd am [tiut c` sunt pe drumul cel bun. Primul a fost cånd NCH a investit \n Vodanet cåteva sute de mii de dolari [i atunci mi-am dat seama c` exist` un interes [i nu e numai nebunia mea, ci [i o confirmare a valorii muncii mele de pån` atunci. {i al doilea, tot la fel, cånd am primit ofert` de 10 milioane de euro pentru Vodanet. Mi-am zis: {tii ce? Nu am pierdut vremea degeaba atå]ia ani!”, poveste[te Vlad Stan.

Totul este de vânzare Dorin]a de a face o gr`mad` de bani, fire[te, nu apar]ine exclusiv antreprenorilor din online vechi sau noi. E poate cea mai puternic` motiva]ie a celor care decid s` porneasc` pe cont propriu. Dac` \n urm` cu opt ani oamenii de ini]iativ` nu se gåndeau prea mult la momentul fructific`rii muncii lor, acum asist`m parc` la o goan` dup` bani. Exist` chiar conceptul de a vinde proiectul din stadiul de idee [i nu pe bani pu]ini. Dar noii antre-

prenori au \nv`]at [i o lec]ie din experien]a interna]ional`: s` nu se gr`beasc` s` vånd`. Probabil aceast` lec]ie l-a determinat pe Sergiu Biri[, fondatorul Trilulilu.ro, s` refuze oferta de 80.000 de euro venit` din partea Neogen pentru site-ul s`u de video sharing.

Dac` Oane a fost revela]ia anului 2007 \n råndul antreprenorilor online, Trilulilu.ro este cu siguran]` site-ul cu cel mai mare succes al momentului pe plan local. Merge pe re]eta YouTube, distribu]ia online de con]inut video, la care a ad`ugat [i \nregistr`ri audio [i imagini. A ap`rut din senin [i \n mai pu]in de un an s-a instalat \ntre siteurile cu cel mai mare trafic \n Romånia.

La jum`tate de an dup` ce a refuzat oferta lui C`lin Fusu, [eful Neogen, Biri[ a venit cu o veste: Trilulilu a våndut unui investitor francez 10% din companie pentru 100.000 de euro, ceea ce i-a determinat pe mul]i s` aprecieze valoarea site-ului la un milion de euro.

Trilulilu a dat o lec]ie valoroas` celor care se lanseaz` \n afacerile web 2.0: “Nu te gr`bi s` vinzi, dac` ai un produs bun, vor veni mai mul]i bani”. Florin Grozea pare s` asculte aceast` lec]ie. A relansat \n urm` cu o lun` eOK.ro [i de atunci se bucur` de un succes nesperat.

Cu toate c` este disponibil doar pe baz` de invita]ie, site-ul a fost foarte bine primit \nc` de la anun]are. Peste 100 de bloguri au scris despre proiect [i aproape 10.000 de cereri de testare a serviciului au fost primite \n prima

Nu toate proiectele web 2.0 au succes Re]eaua MyKinda a fost \nchis` temporar la sfâr[itul lunii februarie, \n toate ]`rile \n care activa (România, Rusia, Bulgaria [i Ucraina). MyKinda era prima re]ea de bloguri multina]ionale pentru Europa Central` [i de Est (ECE), care \[i propusese s` furnizeze con]inut local dedicat.

Ea a fost lansat` de Lee Wilkins la 16 septembrie 2007. Dezvoltarea MyKinda a \nceput \n România \n iunie 2006 [i ulterior s-a lucrat la extinderea ei \n celelalte trei ]`ri din regiune. “MyKinda a fost un proiect-pilot, o faz` de explorare a acestui concept [i a gradului \n

22

Biz

care ECE este preg`tit` s`-l adopte. Din acest punct de vedere, a fost un real suces.

Produsul a fost primit surprinz`tor de bine. Doresc s` adaug c` \nchiderea MyKinda este una temporar`. Din acest proces, am \nv`]at mult, iar experien]a acumulat` va fi aplicat` \n construirea unui model de business menit s` sus]in` relansarea [i dezvoltarea re]elei. |n prezent purt`m negocieri cu poten]iali investitori interesa]i de continuarea proiectului. Cu toate acestea, un model de business sus]inut exclusiv prin publicitate online nu

este, \n prezent, unul viabil \n ECE”, spune Lee Wilkins. De[i pia]a se dezvolt` \n aceast` direc]ie, iar bugetele sunt din ce \n ce mai mari, ele nu constituie singura surs` de finan]are a unui concept de acest gen. Cre[terile medii \nregistrate lunar ale traficului MyKinda au fost de 40% pentru vizitatori unici [i 35% pentru vizitatori, adunând, \n acela[i timp, aproape un sfert de milion de afi[`ri \n fiecare lun`. Potrivit statisticilor, [i \n prezent re]eaua \nc` \nregistreaz` 2.000 de vizitatori [i 3.500 de afi[`ri pe zi.

FLORIN GROZEA [i EMANUEL GAL, GAL fondatorii eOK.ro, proiect care \n acest moment valoreaz` peste 400.000 de euro

COVER STORY INTERNET 2.0

s`pt`mån`. eOK a pornit \n 2006 ca o platform` de promovare a muzicii romåne[ti. Acum este un site de socializare pentru iubitorii de muzic`, fie c` sunt simpli ascult`tori, fie c` sunt produc`tori sau arti[ti \nc` nedescoperi]i, fiind totodat` sus]inut de cea mai mare colec]ie legal` de muzic` romåneasc` disponibil` online spre ascultare sub forma unui web radio. |ntrebat cåt estimeaz` c` valoreaz` eOK \n acest moment, Florin Grozea a r`spuns: “Cred c` face peste 400.000 de euro, dar e devreme s` discut`m vånzarea lui”.

Pån` atunci \ns`, Florin trebuie s` fac` ni[te calcule pentru cele trei agen]ii de publicitate cu care e \n discu]ii pentru lansarea unor campanii pe eOK. |n vara anului trecut s-a consemnat tranzac]ia cu cel mai mare r`sunet din Internetul romånesc odat` cu preluarea unor participa]ii la Neogen [i eJobs de c`tre fondul american de investi]ii Tiger Global Management [i fondul olandez Wouwer, pentru 10 milioane de euro. Acest anun] i-a f`cut pe unii juc`tori online s` cread` [i mai mult c` Internetul poate fi o adev`rat` min` de aur. {i probabil de atunci multe socoteli au fost ref`cute. Exemplele Neogen – eJobs [i Trilulilu par s` fie modelele de finan]are ideale pentru antreprenorii locali. Se a[teapt` a[adar

apari]ia unor noi fonduri de investi]ii sau a unor persoane particulare cu viziune. Acela[i investitor care a luat o parte din Trilulilu, Alexis Bonte, este [i omul care a investit anul trecut \n eRepublik.com, un alt proiect web 2.0 local, suma de 200.000 de euro. Mai mult, pe site-ul TechCrunch.com, cea mai important` surs` de informa]ii despre start-up-urile web 2.0, Alexis Bonte anun]a recent c` a atras o nou` investi]ie, de data aceasta \n valoare de 550.000 de euro. eRepublik este un joc online de strategie \ntr-o lume virtual` condus` dup` legi proprii, asemuit de unii cu fenomenul Second Life, [i a fost dezvoltat de George Lemnaru, CEO la Tevin Solutions. Dar nu toat` lumea vinde scump. Site-ul de socializare online pentru iubitorii de ma[ini CityCars, lansat la \nceputul anului, a våndut jum`tate din afacere pentru 12.000 de euro. Pe lista de vånz`ri din zona noilor proiecte a ap`rut de curånd [i Ghelir.ro, un concept inedit de comer] online, un site ce comercializeaz` un singur produs pe zi la un pre] foarte bun, dezvoltat de Drago[ M`nac, managerul System & Network Solutions.

Ce urmeaz`? Juc`torii online se a[teapt` la cre[terea ini]iativelor web 2.0 ca o completare a site-urilor de con]inut clasice [i la intrarea unor noi investitori \n arena Internetului.

Evolu]ia serviciilor de Internet Potrivit informa]iilor furnizate de Resicom, studiu sindicalizat \n domeniul IT&C, realizat de Mercury Research, \n prezent procentul utilizatorilor de Internet a ajuns la 36%. |n prezent, una din patru case are acces la Internet, ceea ce \nseamn` o rat` de penetrare de 25%, comparativ cu 12% la \nceputul lui 2006. |n mediul urban penetrarea serviciului de Internet este mai mare decât \n mediul rural, 38% dintre gospod`rii folosind o conexiune la Internet. |n paralel cu cre[terea ratei de penetrare a Internetului s-a diversificat [i universul tehnologiilor folosite pentru conexiunea la Internet. |n urm` cu doi ani disputa se d`dea \ntre dial-up [i broadband, tehnologii cunoscute [i sub denumirea de “Internet prin telefon versus Internet prin cablu”. Posibilitatea de a folosi telefonul \n timpul conexiunii la Internet, dar mai ales viteza de transfer sporit` au f`cut ca sectorul Internetului de mare vitez` s` ajung` lider pe pia]a comunica]iilor electronice din România, crescând \n ianuarie 2007 la 82% din totalul gospod`riilor cu Internet. |n prezent exist` trei operatori importan]i care asigur` aproximativ 67% dintre conexiunile la Internet.

Celelalte conexiuni sunt asigurate de mici furnizori locali, cunoscu]i sub denumirea de “re]ele de cartier”. Biz

Bloggerii, noul val de creatori de con]inut online Dac` web 2.0 este acum termenul de ordine \n afacerile pe Internet, blogurile reprezint` fenomenul momentului \n comunicare.

Vorbim de un mediu care cre[te \n fiecare zi [i cu voce ce se aude din ce \n ce mai tare având efecte atât \n rândul mass-media [i \n zona comercial`, cât [i \n

zona social` [i politic`. |n lume sunt ast`zi peste 100 de milioane de bloguri [i se estimeaz` c` \n România sunt ast`zi \n jur de 15.000 de bloguri active, cele mai multe (peste 50%) ini]iate de tineri cu vârste \ntre 21 [i 30 de ani, \ns` \ntâlnim [i mul]i seniori de 60 de ani cu un jurnal online sau copii care abia au intrat pe b`ncile [colii, a[a cum este Iulia Toma, o feti]` de 7 ani, care posteaz` pe blogul “Iulia [i Irinuca Toma. Utile pentru p`rin]i [i copii”. Iulia [i-a lansat blogul \n iulie 2007, dup` ce a trebuit s` se

roage de p`rin]ii ei [i de prietenii acestora, care aveau [i ei bloguri, s` \i fac` [i ei unul. “{tiam s` scriu [i s` citesc de la vârsta de cinci ani. Iar pe calculator, lucrez de când m` [tiu, nici nu mai \mi aduc aminte de când. T`iam poze cu programul Irfanview, f`ceam foldere, desenam \n paint. {i de aceea nu \n]elegeam de ce p`rin]ii mei nu voiau s` \mi fac` [i mie un blog. |mi spuneau: E[ti prea mic`. S` mai cre[ti. Dar nu m-am l`sat. I-am b`tut la cap pân` când \mi-au f`cut. A fost cea mai minunat` zi din via]a mea.

Parc` era ziua mea de na[tere.

Am ales unul roz. Unul bun s`

scriu despre copii. S` fac [i eu ceva util. S` fiu ca o revist`”, \[i aminte[te Iulia. De[i nu are decât 7 ani, [i-a luat misiunea \n serios.

Scrie lucruri serioase, atât pentru copii, cât [i pentru oameni mari, care nu au timp s` se informeze [i vor s` afle [tiri interesante. Blogul ei con]ine \n afar` de [tiri utile [i desene animate, muzic` [i sondaje. Iulia este \ncântat`, c` prin intermediul blogului, poate s` \[i fac` prieteni noi cu care s` \[i \mp`rt`[easc` p`rerile [i este foarte mul]umit` c` poate s` fie un mic jurnalist care poate fi de folos unui p`rinte sau unui copil.

De 15 ani România navigheaz` pe Internet sub pavilion propriu!

MIHAI B~TRÂNEANU, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Internet Services Providerilor din România

Recent s-au \mplinit 15 ani de la momentul (26 februarie 1993) când IANA – Internet Assignment Numbers Authority –, singura autoritate interna]ional` abilitat` s` reglementeze regimul de utilizare a numelor de domenii \n Internet, a admis dreptul României de a \nscrie domeniul de nivel \nalt \n Internet “.ro”. Rememorând, trebuie s` men]ionez c` demersurile \ncepuser` din mai 1992, când colectivul de re]ele de la ICI a f`cut interven]ia la RIPE – Reseaux IP Europeens – pentru \nregistrarea domeniului “.ro”, pas esen]ial \n asigurarea accesului normal la Internet.

Momentul venea dup` o serie de “\nceputuri”, adev`rate evenimente de pionierat: instalarea primului nod Internet la ICI \n decembrie 1992 (legat pe linie \nchiriat` la 9,6 kbps cu Universitatea din Viena, cu protocoale NJE pentru acces la EARN [i TCP/IP pentru acces la Internet), conectarea primelor noduri la nodul ICI (este vorba de nodurile de la Palatul Copiilor Bucure[ti, IFA, Universitatea Politehnic` Bucure[ti, Universitatea Tehnic` Timi[oara, CEPES, IMAR), constituirea unor grupuri de lucru tehnologice care au promovat pentru prima dat` Internetul la nivel de mii [i zeci de mii de utilizatori: PCNET, Funda]ia Soros (DNT), Kappa, Starnets, Eunet, FXInternet. De asemenea, un rol esen]ial \n dezvoltarea Internetului \n România l-a avut grupul utilizatorilor români de UNIX. Putem considera anii ’91-’92 ca ani precursori ai Internetului \n România. Atunci, mai multe colective au abordat acest nou domeniu de activitate. Accesul la Internet era foarte rudimentar \n compara]ie cu ce este ast`zi, sunând pe un telefon din România la un punct de acces dial-up din Austria, Germania sau Olanda, folosind modemuri care rareori atingeau 9,6 kbps (compara]i cu ce [ti]i ast`zi), adresele de e-mail se terminau cu “.at”, “.de” sau “.nl”, \n func]ie de punctul de acces din str`in`tate. De men]ionat c` pân` \n anul 1995, serviciul de \nregistrare nume de domenii “.ro” a fost oferit \n mod gratuit. |n cei 15 ani de zile de la momentul ini]ial de \nregistrare a domeniilor sub “.ro” s-au \ntâmplat foarte multe evenimente \n domeniul comunica]iilor electronice [i al Internetului.

Ast`zi, peste 1.700 de companii sunt \nregistrate la Autoritatea Na]ional` de Reglement`ri \n Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iilor ca furnizori de servicii de Internet, alte sute de companii dezvolt` aplica]ii [i furnizeaz` servicii bazate pe Internet (\n special web) [i alte zeci de mii de companii sunt utilizatori consecven]i de Internet. De asemenea, peste 30% din români utilizeaz` Internetul. V` mai pute]i imagina ast`zi lumea f`r` po[ta electronic`, browser, “messenger”, blog sau forumuri?

(Mihai B`trâneanu)