Observatorul militar nr 47 by Ministerul Apărării Naționale

INTERVIU

LUMEA DE AZI ANIVERSARE

OANA BOCA ST~NESCU

EUROPA, DE LA ESEURI {I PANSEURI LA FILB 6 |NTRE VILNIUS {I GENEVA Pagina 24

150 DE ANI DE LA NA{TEREA GENERALULUI EREMIA GRIGORESCU Pagina 12

Pagina14

Observatorul militar www.presamil.ro

www.mapn.ro

 ANUL XXII NR. 47 (1234) 4 – 10 DECEMBRIE 2013  24 PAGINI  1,20 LEI 

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER MAPN.RO OBSERVATORULMILITAR

EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

FONDAT LA 23 IULIE 1859

1 DECEMBRIE, ZIUA NA}IONAL~ A ROM@NIEI Paginile 2-5

FOTO: VALENTIN CIOB|RC~

Observatorul militar

www.presamil.ro

EVENIMENT

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

este 2.000 de militari din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informa]ii, Serviciul de Protec]ie [i Paz` [i 140 de militari din Fran]a, Polonia, Turcia [i SUA au luat parte la parada militar` organizat` la Bucure[ti, la 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Na]ionale a României. Au fost prezen]i pre[edintele României, Traian B`sescu, prim-ministrul Victor Ponta, membri ai Guvernului României [i al]i demnitari, reprezentan]i diplomatici [i ata[a]i militari acredita]i la Bucure[ti, veterani de r`zboi [i militari în rezerv` [i retragere, un numeros public. Cu acest prilej, s-au aflat la Bucure[ti [i au fost invita]i s` asiste la parada militar` pre[edintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, [i ministrul ap`r`rii al Republicii Moldova, Vitalie Marinu]a. Parada a fost condus` de generalul de brigad` Tomi]`C`t`lin Tomescu, loc]iitorul [efului Direc]iei Instruc]ie [i Doctrin` din Statul Major General, structura organizatoare. Comandantul a fost urmat, la trecerea pe sub Arcul de Triumf, de purt`torii steagurilor de identificare ale categoriilor de for]e [i apoi ale unit`]ilor participante la misiunile din teatrele de opera]ii. Au urmat, în ordine, blocurile de parad`: Batalionul 2 Infanterie „C`lug`reni”, care a s`rb`torit anul acesta 20 de ani de la înfiin]are, fiind prima unitate din armat` încadrat` cu militari profesioni[ti; Batalionul 485 Infanterie „C`pitan {tefan {overth”, majoritatea militarilor din aceast` unitate fiind breveta]i ca para[uti[ti [i scafandri de lupt`; Batalionul 630 Para[uti[ti „Smaranda Br`escu”, care face parte din comunitatea de elit` a for]elor pentru opera]ii speciale; Batalionul 17 Vân`tori de Munte „Drago[ Vod`”, care a constituit primul deta[ament românesc de ap`rare apropiat` a bazei aeriene Kandahar; Brigada de Informa]ii Militare „Mare[al Alexandru Averescu”, ai c`rei militari au fost printre primii participan]i români la misiuni în teatrele de opera]ii; Brigada 6 Opera]ii Speciale „Mihai Viteazul”, ai c`rei lupt`tori nu mai au nevoie de prezentare; poli]ia militar` a fost reprezentat` de un deta[ament din cadrul Batalionului 265 Poli]ie Militar`; pentru For]ele Aeriene, blocul de parad` a fost alc`tuit din militari din Brigada 1 Rachete Sol-Aer „General Nicolae D`sc`lescu”, a c`ror misiune este ap`rarea aerian` a Bucure[tiului; cele dou` deta[amente ale For]elor Navale, cel al Flotei [i cel al Batalionului 307 Infanterie Marin` au fost conduse de comandorul Marinic` Muste]ea, comandantul fregatei „Regele Ferdinand”. Dup` unit`]ile combatante au urmat deta[amentele Academiilor militare, deschiderea apar]inând Academiei Tehnice Militare. La parad` au defilat deta[amentele {colii Militare de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Terestre „Basarab I” [i Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”. Defilarea unit`]ilor din MApN a fost urmat` de cea a structurilor celorlalte institu]ii din sistemul de ap`rare [i ordine public` [i de grupul Asocia]iei Tradi]ia Militar`. Blocul de parad` a tehnicii MApN a fost precedat de forma]iile aeriene constituite din elicopterele IAR-330, IAR330 Puma, IAR-330 Puma Naval, din avioanele IAK-52, IAR-99 [i IAR-99 {oim, C-130 Hercules, C-27J Spartan, zborul aeronavelor fiind încheiat de dou` forma]ii a câte trei MiG-21 LanceR. Blocul de parad` a tehnicii militare a fost condus de colonelul Gheorghi]` Vlad, din cadrul Componentei Opera]ionale a For]elor Terestre [i a inclus: vehicule URO VAMTAC, transportoare Piranha [i TAB B 33 Zimbru, ma[ini de lupt` a infanteriei MLI 84 M Jderul, sistemul de artilerie LAROM, complexul antiaerian Oerlikon, Gepard-ul, vehicule HUMVEE, autospeciale EOD [i CBRN [i, pentru prima dat`, un vehicul Dacia Duster echipat special. For]ele Aeriene au adus la parad` sistemul de rachete sol-aer Hawk [i radarul mobil TPS-79R, iar For]ele Navale au fost reprezentate de ambarca]iuni RHIB [i Fulgerul, dar [i de Instala]iile Mobile de Lansare a Rachetelor. În încheierea blocului de parad` a tehnicii MApN, au trecut vehiculele Comandamentului Logistic Întrunit, URO VAMTAC, Panhard [i Dacia Duster, la care s-a ad`ugat platforma multifunc]ional` SAUR 2. O echip` de drill a Regimentului 30 Gard` „Mihai Viteazul” a executat un exerci]iu demonstrativ, iar Muzica Reprezentativ` a MApN [i Muzica Militar` a aceluia[i regiment au prezentat onorul. O spectaculoas` retragere cu tor]e a încheiat, în Bucure[ti, seria evenimentelor dedicate s`rb`toririi Zilei Na]ionale a României. Mii de oameni au venit s` asiste la ceremonia organizat` de militarii Regimentului 30 Gard` „Mihai Viteazul”, procesiunea retragerii cu tor]e desf`[urându-se pe principalele artere rutiere ale Capitalei, de la Cercul Militar Na]ional pe Bulevardele Regina Elisabeta, Iuliu Maniu, Vasile Milea [i Timi[oara. 

1 DECEMBRIE, PAGINI REALIZATE DE C~PITANUL BOGDAN OPROIU FOTO: MIHAI EUGEN, PETRIC~ MIHALACHE {I VALENTIN CIOBÎRC~

Comandantul paradei militare din acest an, general de brigad` Tomi]`-C`t`lin Tomescu.

Complexul antiaerian autopropulsat GEPARD.

Elicoptere ale For]elor Aeriene Române au survolat Arcul de

Deta[amentul For]elor pentru Opera]ii Speciale.

{i în acest an a salutat publicul câinele ciob`nesc german Max, sprijin de n`dejde al speciali[tilor EOD.

Autovehicule HUMVEE folosite în teatrele de opera]ii.

Deta[ament al For]elor Navale.

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militar

EVENIMENT

www.presamil.ro

ZIUA NA}IONAL~ A ROM@NIEI

Videoconferin]a de la sediul MApN.

Triumf, marcând pe cerul Capitalei drapelul na]ional.

VIDEOCONFERIN}E CU MILITARII DIN TEATRELE DE OPERA}II

re[edintele României, Traian B`sescu, a avut duminic`, 1 decembrie a.c., cu ocazia Zilei Na]ionale a României, o videoconferin]` cu militarii români afla]i în teatrele de opera]ii din Afganistan, Kosovo [i Bosnia [i Her]egovina. La videoconferin]` au participat, printre al]ii, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [i [eful Statului Major General, generallocotenent {tefan D`nil`. Militarii au prezentat situa]ia din teatrele de opera]ii unde se afl` în misiune [i au transmis ur`ri de s`n`tate românilor din ]ar` cu ocazia Zilei Na]ionale a României. Pre[edintele Traian B`sescu le-a mul]umit militarilor pentru modul în care î[i îndeplinesc misiunea, spunând c` în fiecare an a ]inut s` aib` o astfel de întâlnire cu militarii români afla]i în misiune peste hotare pentru a le transmite recuno[tin]a românilor de acas` [i respectul s`u. „Am acelea[i gânduri bune pentru fiecare militar aflat în misiune în afara grani]elor ]`rii [i pentru familiile dumneavoastr`. La mul]i ani de Ziua Na]ional`! Succes în îndeplinirea misiunilor pe care le ave]i! S` ne vedem cu bine acas`!”, a mai spus la finalul videoconferin]ei pre[edintele B`sescu.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a sus]inut, în diminea]a zilei de duminic`, 1 Decembrie, o videoconferin]` cu militarii români din deta[amentele dislocate în teatrele de opera]ii din Afganistan, Kosovo, Bosnia [i Her]egovina. „Am ]inut s` v` felicit ast`zi, de Ziua Na]ional`, pentru c` sunte]i for]e de elit` ale Armatei României [i apreciem eforturile pe care fiecare dintre dumneavoastr` le face pentru ]ar`, acolo unde este dislocat”, a spus ministrul Du[a. Ministrul ap`r`rii na]ionale le-a mai transmis militarilor care î[i îndeplinesc misiunile în teatrele de opera]ii c` este cu sufletul [i cu gândul al`turi de ei [i i-a felicitat pentru rezultatele ob]inute în îndeplinirea misiunilor încredin]ate [i pentru profesionalismul [i curajul de care dau dovad`. Comandan]ii deta[amentelor române[ti din teatrele de opera]ii au raportat conducerii Ministerului Ap`r`rii Na]ionale c` militarii români î[i desf`[oar` misiunile cu seriozitate [i responsabilitate, c` ac]ioneaz` cu disciplin` [i corectitudine în rela]iile de cooperare cu alia]ii [i partenerii. 

Coroane de flori la Mormântul Eroului Necunoscut.

Parada militar` din acest an a fost onorat` de militari din armatele american`, francez`, polonez` [i turc`. În fotografie, momentul în care militarii americani trec pe sub Arcul de Triumf.

Ceremonie de depunere a unor coroane de flori la Monumentul eroilor militari români c`zu]i la datorie.

Observatorul militar

EVENIMENT

www.presamil.ro

ii de militari au fost prezen]i de 1 Decembrie, Ziua Na]ional` a României, la ceremoniile militare [i religioase organizate de autorit`]ile locale în ]ar`. Drapelul na]ional a fost arborat în toate institu]iile militare, iar la bordul navelor maritime [i fluviale militare a fost ridicat Marele Pavoaz.

S`rb`toarea împlinirii a 95 de ani de la înf`ptuirea Marii Uniri de la 1918 a fost una cum de mult nu s-a mai v`zut în Sibiu. Peste 20 de mii de sibieni au îmbr`cat în ro[u, galben [i albastru Bulevardul Corneliu Coposu pentru a tr`i [i sim]i române[te. Cel mai a[teptat moment al zilei a fost, bineîn]eles, parada militar`. Rând pe rând, au dat onorul oficialit`]ilor prezente elevi ai Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul din Alba Iulia, efective ale Academiei For]elor Terestre Nicolae B`lcescu, {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin de Lupt` General Eremia Grigorescu, Centrului de Instruire pentru Artilerie Terestr` [i Artilerie Antiaerian` Ioan Vod` [i Centrului de Instruire pentru Comunica]ii [i Informatic` Decebal. Ei au fost urma]i de reprezentan]ii Inspectoratului de Jandarmi Jude]ean Sibiu, General de brigad` Dimitrie Rasty, ai Centrului Chinologic Dr. Aurel Greblea [i ai Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` C`pitan Dumitru Croitoru. Partea a doua a defil`rii a fost alocat` tehnicii militare [i de interven]ie din dotarea structurilor locale, care au stârnit admira]ia [i aplauzele celor prezen]i. În partea a doua a zilei, festivit`]ile s-au mutat la Sala Polivalent` Transilvania, unde a avut loc tradi]ionalul spectacol folcloric Noi suntem români.

ZIUA NA}IONAL~, S~RB~TORIT~ |N }AR~

FOTO: DRAGO{ SUCIU

ALBA IULIA

SIBIU

FOTO: COSMIN ROMAN

La Alba Iulia, manifest`rile oficiale dedicate împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire au început sâmb`t`, 30 noiembrie, prin ridicarea drapelului na]ional pe catargul din Cetate. Programul solemn desf`[urat în diminea]a zilei de 1 Decembrie a debutat cu depuneri de coroane la statuile lui I.C. Br`tianu, Iuliu Maniu, Reginei Maria [i Regelui Ferdinand. Mai apoi, a avut loc o ceremonie militar` [i religioas` la statuia lui Mihai Viteazul, urmat` de defilarea a [ase subunit`]i formate din elevi ai Colegiului Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia, militari de la Batalionul 811 Dragonii Transilvani Dej [i de la Batalionul 26 Vân`tori de Munte Avram Iancu Brad, precum [i din cadre apar]inând Ministerului Afacerilor Interne. La orele prânzului, la Sala Unirii s-a derulat momentul primirii soliilor din cet`]ile de scaun, iar la Catedrala Ortodox` a fost organizat un Te Deum. Ziua a continuat cu tururi ghidate ale Cet`]ii Alba Iulia, spectacole de muzic` popular`, defilare cu steaguri tricolore de mari dimensiuni [i lansare de lampioane, 95, câte unul pentru fiecare an, toate aceste atrac]ii fiind preg`tite de organizatori în cadrul Festivalului de România. Târziu în noapte, atmosfera de s`rb`toare a fost întregit` de concertele pop-rock ale unor forma]ii renumite din ]ar` [i de spectacolul extraordinar de artificii în culorile drapelului na]ional. Duminic`, 1 Decembrie, în Pia]a Central` din Bistri]a, la statuia poetului Andrei Mure[anu, a avut loc o ceremonie militar` [i religioas` de depuneri de coroane [i jerbe de flori la care au participat reprezentan]i ai institu]iilor statului, ai autorit`]ilor publice locale, militari din unit`]ile garnizoanei Bistri]a, precum [i numero[i locuitori ai municipiului. Festivitatea s-a încheiat cu o parad` militar` la care au participat militari [i tehnic` din cadrul Brig`zii 81 Mecanizat` General Grigore B`lan, cât [i din institu]iile sistemului de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` ale jude]ului Bistri]a – N`s`ud. Seara, militari ai brig`zii au participat la retragerea cu tor]e. S`rb`torirea Zilei Na]ionale a României a avut loc [i în unit`]ile subordonate brig`zii din garnizoanele Turda, Dej [i Prundu-Bârg`ului.

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Pia]a Victoriei din T\rgu Mure[ s-a dovedit neînc`p`toare pentru cei aproximativ 12 mii de mure[eni care au asistat la ceremonia militar` [i la parada tehnicii militare. În deschiderea ceremoniei, a avut loc un moment foarte spectaculos. Drapelul na]ional a fost adus de un para[utist. Sergentul-major Gabriel Pop, campion al României la para[utism, a executat un salt de precizie de la 1.000 de metri [i a aterizat în fa]a asisten]ei la ceremonie, în aplauzele acesteia. În mod simbolic, drapelul a fost înmânat prefectului jude]ului Mure[, dr. Corneliu Grosu. De consemnat este faptul c`, pentru prima dat` în ultimii 15 ani, la T\rgu Mure[ s-a desf`[urat ceremonia retragerii cu tor]e, în organizarea Brig`zii Opera]ii Speciale Mihai Viteazul. Mii de mure[eni au înso]it în cântec pe tot traseul de deplasare cei peste 200 de militari participan]i la ceremonie.

În cinstea s`rb`toririi Zilei Na]ionale a României, în For]ele Navale Române s-au desf`[urat mai multe activit`]i aniversare. Astfel, Cercul Militar Constan]a în colaborare cu Muzeul Marinei Române au organizat joi, 28 noiembrie, un simpozion dedicat importan]ei actului unirii –1 Decembrie 1918. În aceea[i zi a avut loc [i vernisajul expozi]iei de pictur` grafic` [i goblen a Careului Artelor AMFORA, al Cercului Militar Constan]a, intitulat Salonul de iarn` – Datini române[ti. Alte simpozioane dedicate Marii Uniri s-au desf`[urat la {coala de Aplica]ie a For]elor Navale, Cercul Militar Tulcea [i {coala Militar` de Mai[tri de Marin` a For]elor Navale. Ziua Na]ional` a României a fost s`rb`torit` prin ceremonii militare [i religioase în toate garnizoanele de marin` duminic`, 1 Decembrie. Cu acest prilej au fost depuse coroane de flori la monumentele eroilor

din Constan]a, Mangalia, Tulcea [i Babadag. Mai mult, în garnizoana Babadag a avut loc [i o parad` militar`. Cu prilejul Zilei Na]ionale a României, dou` deta[amente de elevi ai Colegiului Militar Liceal {tefan cel Mare au participat la ceremonia militar` organizat` la Suceava. De asemenea, elevii [i personalul colegiului au participat la ceremonia militar` [i religioas` de la Cimitirul Eroilor din Câmpulung Moldovenesc. Activit`]i similare au avut loc [i la Timi[oara, Cluj-Napoca, Pite[ti, Vaslui, Bârlad, Buz`u, Bra[ov, precum [i în alte garnizoane din ]ar`.  LA REALIZAREA GRUPAJULUI AU CONTRIBUIT: LOCOTENEN}I-COLONEII FLORIN AP~F~IAN, DOREL DANCIU, CORNELIU PAVEL {I C~PITANUL ALEXANDRU GEANGU

TULCEA

FOTO: GRUPUL MASS-MEDIA AL FOR}ELOR NAVALE

EVENIMENT

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

{I LA BRUXELLES

Observatorul militar www.presamil.ro

BRUXELLES

UN GÂND DE S~RB~TOARE LOCOTENENT-COLONEL LIVIU ANI}A

Suntem în zi de s`rb`toare, la 95 ani de la Marea Unire! E soare la Bruxelles [i sentimentele noastre, ale militarilor afla]i în misiune în Belgia, sunt în`l]`toare. Ne întoarcem sufletul spre ]ara noastr` frumoas` [i bogat` [i îi transmitem toat` dragostea [i recuno[tin]a noastr`. Suntem în parad` [i tr`im, al`turi de to]i militarii din Armata României, emo]ia momentului. Toat` f`ptura noastr` este îmbibat` cu vibra]ia minunat` [i în`l]`toare a ]`rii. E important s` fii al`turi de neamul, de poporul t`u acum când putem spune c` sacrificiul înainta[ilor nu a fost în zadar. Actul istoric de 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, este un moment fundamental al istoriei moderne a României care a permis afirmarea ]`rii în rândul na]iunilor progresiste ale lumii. Armata a fost [i este unul din garan]ii statului na]ional unitar, iar sacrificiul osta[ilor care [i-au dat via]a pe câmpurile de lupt` ale R`zboiului de Întregire a fost r`spl`tit de izbânda Marii Uniri. Energiile, for]a [i sentimentele puse în slujba ]`rii atunci, în decembrie 1918, se transmit peste ani, din genera]ie în genera]ie. Suntem în Europa, suntem aici [i merit`m un loc de frunte în istoria contemporan`. {i lucrurile nu se opresc aici. Armata este în avangarda luptei, suntem pe frontul comun al p`cii. Peste 1.200 de militari români se afl` departe de ]ar`, în misiuni sub egida ONU, NATO sau a UE. Nu uit`m nici sacrificiul militarilor din Afganistan [i din Irak, [i le cinstim memoria odat` cu omagiul adus tuturor românilor de pretutindeni. Putem spune c` ne tragem for]a din r`d`cinile ]`rii, din seva ei. Cinstim sacrificiul înainta[ilor [i ducem mai departe stindardul, drapelul, simbolul unei na]iuni care a fost, este [i va fi aici, în arcul Carpa]ilor.

SUCEAVA

Am anticipat momentul [i s`rb`toarea a început în 26 noiembrie cu Autumn Party, în joint cu Bulgaria [i Turcia; am continuat cu recep]ia oferit` de c`tre Delega]ia Permanent` a României la NATO [i Reprezentan]a Militar`, la care Excelen]a Sa, domnul ambasador Stelian Stoian, al`turi de generalul-locotenent {tefan Oprea, [eful RMR, au transmis oficialit`]ilor continuarea angajamentului României în efortul comun al alian]ei. Am mers mai departe [i, în 28 noiembrie, ne-am ar`tat Europei a[a cum suntem, ospitalieri, competen]i [i hot`râ]i în a fi aici, printre cei mai buni, s`rb`torind la sediul UE [i la Ambasada României.  Mesajul transmis de militarii de la Bruxelles ]`rii [i poporului român este simplu, sincer [i din tot sufletul rom#nesc: LA MUL}I ANI, ROMÂNIA! LA MUL}I ANI, POPOR ROMÂN!

T|RGU MURE{

FOTO: MIHAI TURC

FOC{ANI

ZBORUL MARII UNIRI – 95 DE ANI DE ISTORIE! FOTO: DANIEL P~LTINU{

BAC~U

FOTO: PLUTONIER-MAJOR DAN BOBAN

BISTRI}A

FOTO: BOGDAN TODIRA{CU

Baza 95 Aerian` Bacù împreun` cu Asocia]ia Român` pentru Propaganda [i Istoria Aeronauticii Militare, filiala Bacù, au reeditat evenimentul din 23 noiembrie 1918, când autorit`]ile de la Ia[i au transmis primele mesaje legate de Unire c`tre românii din Transilvania. La Monumentul Eroilor din comuna M`rgineni, s-a adus un omagiu eroului aviator locotenent Vasile Niculescu, cel care a efectuat zborul peste Carpa]i, de la Bacù la Blaj [i retur, cu un avion militar Farman 40. Simbolic, un pilot echipat specific acelei perioade, a primit mesajul autorit`]ilor locale [i a efectuat un survol deasupra Monumentului Eroilor, cu un avion ultrau[or, marcând astfel Zborul Marii Uniri.

Observatorul militar

www.presamil.ro

AGENDA S~PT~M@NII

PRE{EDINTELE ROMÂNIEI, TRAIAN B~SESCU, A SEMNAT DECRETUL DE DECORARE A MAI MULTOR MILITARI

uni, 2 decembrie, pre[edintele României, Traian B`sescu, a semnat decretul de decorare a mai multor militari, în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile [i înaltul profesionalism dovedite în executarea misiunilor încredin]ate de-a lungul timpului, potrivit unui comunicat al Administra]iei Preziden]iale.

stfel, pre[edintele Traian B`sescu a conferit Ordinul „Virtutea Militar`” – în grad de Ofi]er, cu însemn pentru militari, coloneilor Ion Alexe, Romic` Dragomir [i locotenent-colonelului Liviu-Gheorghe Popescu; Ordinul „Virtutea Militar`” – în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, coloneilor C`t`lin-Lauren]iu Georgescu, Dumitru L`udatu, Stelian Moise, Dumitru Pufu, Adrian Vasiliu, comandorului Ionel-Puiu Mihai, locotenen]i-coloneilor Iulian Daniliuc [i Nicolae-Gabriel Oros; Ordinul „Virtutea Aeronautic`” – în grad de Ofi]er, cu însemn pentru militari, comandorului Marian Petru[; Ordinul „Virtutea Maritim`” – în grad de Ofi]er, cu însemn pentru militari, comandorului Victor Gîdiu]`; Crucea Na]ional` „Serviciul Credincios” clasa a III-a, cu însemn pentru civili: Ana-Maria Chisega-Negril`, Gheorghe Negril` [i Nicolae Zamfir; Medalia Na]ional` „Serviciul Credincios” clasa a II-a, cu însemn pentru militari, maistrului militar principal Ion Dinc` [i plutonierului {tefan-Marius }`ranu; Medalia Na]ional` „Serviciul Credincios” clasa a III-a, cu însemn pentru militari, plutonierului-adjutant Ovidiu-Adrian Constantin; Medalia Na]ional` „Serviciul Credincios” clasa a III-a, cu însemn pentru civili: Zinica Ciupitu, Olimpia Dumitru, Nicoleta Matei, Laura-Mihaela Mîndrican [i Marian-D`nu] Popa; Medalia Na]ional` „Pentru Merit” clasa a III-a, cu însemn pentru militari, plutonierului-adjutant principal Gheorghe Matei [i plutonierului-adjutant Dumitru-Gabriel Drug`; Medalia Na]ional` „Pentru Merit” clasa a III-a, cu însemn pentru civili: Viorel Bercaru, Simona-Daniela Buciu, Alexandru-Victor Mizileanu, Marina Nae, Elena-Nu]a Petric`, Adriana Rî[noveanu, Irina Rus [i Adrian Sorescu; Medalia „Virtutea Militar`” clasa I, cu însemn pentru militari, plutonierilor-adjutan]i principali Mariana Cîrstea, Florin Anghel, Marian {tefan [i plutonierului-adjutant Zoltan Borbely; Medalia „Virtutea Militar`” clasa a II-a, cu însemn pentru militari, plutonierilor-adjutan]i principali Ioan Acatrinei, Vasile Mure[ian, plutonierilor-adjutan]i Marius-Mihai Ciucanu, Florin-Marius Ionescu, GheorgheCristian Oprea, plutonierilor-majori Ervin-R`svan Oros [i Marian Panduru.

e asemenea, pre[edintele României, Traian B`sescu, a conferit Medalia „Virtutea Militar`” clasa a III-a, cu însemn pentru militari, plutonieriloradjutan]i principali Aurelia Doroban]u, Cornelia Grigorean, plutonierului-adjutant Marius Popescu, plutonierilor-majori Viorica-Florica Mihale, Radu-Sorin Palade, Ioana Popa, Vasile Zbânc`, plutonierilor Magdalena-Daniela {oav`, Ionu]-Iulian Tronaru [i sergentului Angel-Paul Ilovan; Medalia „Virtutea Militar`” clasa a III-a, cu însemn pentru civili: Magdalena Hristescu [i Ioan Ifrim; Medalia „Virtutea Aeronautic`” clasa I, cu însemn pentru militari, plutonierului-adjutant principal Constantin Tei[anu; Medalia „Virtutea Aeronautic`” clasa a II-a, cu însemn pentru militari, maistrului militar principal Marian Sp`t`relu, mai[trilor militari clasa I DanielConstantin Iag`r, Aurelian Nedelea [i maistrului militar clasa a II-a Paul-Daniel {imon; Medalia „Virtutea Aeronautic`” clasa a III-a, cu însemn pentru militari, maistrului militar principal Florin Radu [i maistrului militar clasa I Marian R`ducu; Medalia „Virtutea Maritim`” clasa a III-a, cu însemn pentru militari, mai[trilor militari clasa I Palade Zenove [i Gheorghe-Daniel Pu]anu, maistrului militar clasa a III-a Cristian-Constantin Nedelcu; Medalia „Virtutea Maritim`” clasa a III-a, cu însemn pentru civili: Ilie Anghel. Decor`rile au fost f`cute la propunerea ministrului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a. 

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

INAUGURARE LA BAZA 90 TRANSPORT AERIAN Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat mar]i, 3 decembrie, la ceremonia de inaugurare a hangarului de mentenan]` pentru aeronavele C-130 Hercules, de la Baza 90 Transport Aerian Otopeni.

a eveniment au fost prezen]i [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, pre[edintele Consiliului Jude]ean Dâmbovi]a, Adrian }u]uianu, precum [i numero[i reprezentan]i ai Statului Major al For]elor Aeriene. Construc]ia de la Otopeni este una modern`, de]ine [i un spa]iu pentru simulator de zbor, unul dintre cele mai moderne din lume în momentul de fa]`. Construc]ia hangarului de mentenan]` aeronave C-130 Hercules în cazarma din Otopeni era o obliga]ie a administra]iei jude]ene din D#mbovi]a dup` ce a primit la schimb amplasamentul de la Titu (Boteni), unde s-a construit Centrul Tehnologic Renault. Cu acest prilej, Adrian }u]uianu

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

a precizat c` valoarea total` a investi]iei este de 18,133 milioane de lei, din care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a alocat 2,278 milioane de lei, iar Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a 15.855 milioane de lei, cu precizarea c` cea mai mare parte a sumei, respectiv 15 milioane de lei, a fost ob]inut` prin Hot`râri de Guvern. Inaugurând acest obiectiv, Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a [i-a îndeplinit obliga]ia asumat`, a spus }u]uianu. 

CONCURS DE ISTORIE LA BUZ~U LOCOTENENT-COLONEL ROMEO FERARU

unda]ia „Mare[al Alexandru Averescu” a organizat, cu sprijinul Consiliului Jude]ean Buz`u, edi]ia a V-a a concursului de istorie 1 Decembrie – Ziua Na]ional` a României, la care au participat nou` institu]ii de înv`]`mânt preuniversitar din jude]. Câte trei elevi au format echipele care au reprezentat

Comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica” [i pre[edintele Funda]iei „Mare[al Alexandru Averescu”, general-maior Nicolae Ciuc`, premiaz` pe unul dintre c#[tig`torii concursului.

colegii na]ionale [i licee din municipiile Buzù [i Râmnicu S`rat [i din ora[ul P`târlagele. Competi]ia, desf`[urat` în sala de conferin]e „General {tefan Gu[`” a Diviziei 2 Infanterie „Getica” a avut dou` probe, întemeiate pe lucrarea academicianului Florin Constantiniu „O istorie sincer` a poporului român”. Juriul, compus din locotenent-colonel dr. Florin {perlea, redactor-[ef la „Observatorul militar”, dr. Manuel St`nescu, revista Historia, [i profesor Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ional al Avia]iei Române, a desemnat câ[tig`toare echipele Liceului Teoretic „Radu Vl`descu” din P`târlagele [i Colegiului Na]ional „B.P. Hasdeu” (Buzù), premiul al II-lea revenind elevilor de la Seminarul Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” (Buzù), iar locul al III-lea elevilor de la Colegiul Na]ional „Alexandru Vlahu]`” (Râmnicu S`rat). Participan]ii au primit diplome, num`rul 14 al revistei funda]iei – „Str`jer în calea furtunilor” – c`r]i de specialitate oferite de Funda]ia „General {tefan Gu[`”, ultimul num`r al Revistei Historia, iar Revista Magazin istoric a oferit premian]ilor abonamente print [i abonamente online tuturor participan]ilor. Câ[tig`torii au fost premia]i în cadrul ceremoniei desf`[urate cu ocazia s`rb`toririi Zilei Na]ionale a României, la 1 Decembrie, pe platoul din fa]a Prefecturii, de Cristinel Bîgiu, pre[edintele Consiliului Jude]ean Buzù, [i generalmaior Nicolae Ciuc`, pre[edintele Funda]iei „Mare[al Alexandru Averescu”. Prin organizarea acestui concurs, ajuns la edi]ia a V-a, Funda]ia „Mare[al Alexandru Averescu” [i-a propus s` men]in` treaz interesul adolescen]ilor pentru cunoa[terea istoriei na]ionale, a semnifica]iei m`re]ului act de la 1 Decembrie 1918 [i s` dezvolte spiritul de echip` [i de competi]ie între institu]iile de înv`]`mânt. 

SPECTACOL OMAGIAL DEDICAT ZILEI NA}IONALE

CURS DE SPECIALIZARE ÎN DOMENIUL LEC}IILOR ÎNV~}ATE

GRIGORE BUCIU

socia]ia Na]ional` Cultul Eroilor Regina Maria, în colaborare cu Asocia]ia Na]ional` a Pensionarilor [i Funda]ia Cre[tin` Sf. Arhanghel Mihail, a organizat, pe 28 noiembrie, la Cercul Militar Na]ional, un spectacol omagial dedicat împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire [i Zilei Na]ionale a României. {i-au dat concursul: orchestra [i soli[ti ai Ansamblului Doina al Armatei, sub bagheta lui Stelian Ungureanu; actorii Florin Nan, Jean Lemnea, Afrodita Andone; violonistul V. Albe[teanu, acompaniat de V. Cucu; soli[tii Cornelia Stancu, Elisabeta Dobrat; grupul vocalinstrumental Presto condus de profesoarele Lumini]a [i Simina Renea; forma]ia Gr`dini]ei din {oseaua Vergului nr. 189. Publicul spectator s-a bucurat de o atmosfer` s`rb`toreasc` menit` s` poten]eze sentimentele patriotice. 

COLONEL D~NU} V~CARIU

ecent, în cadrul Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare „Carol I”, s-a desf`[urat primul curs de specializare în domeniul Lec]iilor Înv`]ate din armata României. Cursul a aprofundat etapele referitoare la colectarea, analiza, implementarea [i diseminarea observa]iilor lec]iilor identificate [i înv`]ate pe timpul procesului Lec]iilor Înv`]ate. Acest eveniment, organizat de Direc]ia instruc]ie [i doctrin` din cadrul Statului Major General, a fost sprijinit de o echip` Joint Assistance Training Team-JATT din cadrul Centrului NATO pentru analiz` [i lec]ii înv`]ate din Lisabona, Portugalia. 

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

AGENDA S~PT~M@NII

ACORDURI SEMNATE ÎNTRE MINI{TRII ROMÂN {I MOLDOVEAN AI AP~R~RII Mini[trii român [i moldovean ai ap`r`rii, Mircea Du[a [i Vitalie Marinu]a, au semnat luni, 2 decembrie, Acordul între Ministerul Ap`r`rii Na]ionale din România [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale din Republica Moldova privind protec]ia informa]iilor clasificate în domeniul militar [i Protocolul între cele dou` ministere privind colaborarea în domeniul înv`]`mântului militar. Semnarea acordului privind protec]ia reciproc` a informa]iilor militare clasificate reprezint` un pas important în dezvoltarea rela]iilor militare bilaterale. Acordul respect` prevederile legisla]iei române[ti în domeniul protec]iei informa]iilor clasificate, a spus ministrul Mircea Du[a. Referitor la protocolul privind cooperarea în domeniul înv`]`mântului militar, mini[trii au precizat c` documentul con]ine noi reglement`ri ale condi]iilor în care se desf`[oar` preg`tirea personalului Ministerului Ap`r`rii din Republica Moldova în institu]ii militare de înv`]`mânt române[ti.

www.presamil.ro

GEST DE RECUNO{TIN}~ PENTRU INTERVEN}IA DIN MUNTENEGRU

FOTO: EUGEN MIHAI

iercuri, 27 noiembrie, comandorul Viorel Pan`, loc]iitorul comandantului Bazei 90 Transport Aerian, c`pitan-comandorul Takacs Adrian [i locotenent-comandorul Ni]` Sorin, pilo]i militari, au primit în semn de recuno[tin]` pentru implicarea în sprijinirea cona]ionalilor no[tri afecta]i de tragicul accident din Muntenegru, o plachet` oferit`, în numele Guvernului României, de premierul Victor Ponta. 

De asemenea, ministrul Mircea Du[a a f`cut cunoscut c` România sprijin` o angajare mai activ` a Republicii Moldova în activit`]ile [i ac]iunile sub egida Politicii de Securitate [i Ap`rare Comun` a Uniunii Europene, ca parte a procesului de integrare european`. La rândul s`u, ministrul Vitalie Marinu]a a mul]umit pentru sprijinirea eforturilor Republicii Moldova de intensificare a rela]iilor cu Uniunea European` [i cu NATO [i a apreciat c` cele dou` documente oficiale semnate vor contribui la modernizarea armatei moldovene. 

{EFUL STATULUI MAJOR GENERAL A PRIMIT ORDINUL LEGIUNII DE ONOARE

FOTO: EUGEN MIHAI

eneralului-locotenent {tefan D`nil`, [eful Statului Major General, i s-a acordat luni, 2 decembrie, gradul de ofi]er al Ordinului Legiunii de Onoare din partea pre[edintelui Fran]ei, Francois Hollande, la Ambasada Fran]ei la Bucure[ti. Cu acest prilej, [eful Statului Major General a mul]umit pentru onoarea f`cut` de a primi cea mai înalt` distinc]ie civil` [i militar` francez` [i a reliefat principalele domenii de colaborare militar` cu armata francez` din perspectiva statutului de membri în NATO [i UE. Totodat`, generalul-locotenent {tefan D`nil` i-a felicitat pe cei 30 de militari din cadrul regimentului de artilerie, condu[i de locotenentcolonelul Raphael Bernard, care au trecut pe sub Arcul de Triumf de Ziua Na]ional` a României. 

ANA MARIA BRÂNZ~, CEA MAI BUN~ SPADASIN~ DIN LUME ÎN 2013

n vârst` de 29 de ani, Ana Maria a fost desemnat` de Federa]ia Interna]ional` de Scrim` drept cea mai bun` spadasin` din lume în acest an, dup` ce s-a clasat pe prima pozi]ie în clasamentul Cupei Mondiale [i a câ[tigat medalia de aur la Campionatul European. S`rb`torind 100 de ani de la înfiin]are, federa]ia i-a invitat la Paris pe cei mai buni scrimeri din acest an, între care s-a aflat [i spadasina de la Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Ceilal]i sportivi premia]i au fost: Rubén Limardo Gascón (Venezuela) – spad` masculin; Arianna Errigo (Italia) – floret` feminin; Andrea Cassara (Italia) – floret` masculin; Olga Kharlan (Ucraina) – sabie feminin; Veniamin Reshetnikov (Rusia) – sabie masculin. (C.P.) 

TEHNOLOGIILE MILENIULUI AL III-LEA {I VIITORUL ACTIVIT~}II DE INFORMA}II

inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a deschis miercuri, 27 noiembrie, la Palatul Cercului Militar Na]ional din Bucure[ti, lucr`rile celei de-a treia edi]ii a sesiunii de comunic`ri [tiin]ifice Tehnologiile mileniului al III-lea [i viitorul activit`]ii de informa]ii, organizat` de Direc]ia general` de informa]ii a ap`r`rii. În cuvântul de deschidere, ministrul Du[a a subliniat c` efortul constant al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale pentru integrarea deplin` a Armatei României într-o societate bazat` pe cunoa[tere, valoare, performan]` [i competen]`, ai c`rei piloni principali sunt înv`]`mântul superior [i cercetarea [tiin]ific`, sus]inând, totodat`, rolul deosebit al activit`]ii de informa]ii pentru ap`rare în toate domeniile, de la comanda-controlul sistemului ap`r`rii na]ionale [i pân` la asigurarea informativ` a deciziilor strategice vizând securitatea na]ional`. Sesiunea a oferit un bun prilej de manifestare al speciali[tilor din cadrul Comunit`]ii Na]ionale de Informa]ii din România, în vederea dezvolt`rii teoriei [i practicii în domeniu [i aplicabilit`]ii tehnologiilor moderne în activitatea de informa]ii. 

ADUNARE A VETERANILOR

oi, 28 noiembrie, a avut loc o consf`tuire a Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, la Palatul Cercului Militar Na]ional. La evenimentul ce a avut loc în Sala Bizantin` au participat [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului Victor Ponta, Sorin Encu]escu, pre[edin]ii filialelor din toat` ]ara, precum [i alte personalit`]i ale vie]ii [tiin]ifice, culturale [i militare. Sunte]i simbolul celor care au luptat pentru libertatea na]ional`, independen]`, suveranitate [i demnitate, iar din p`cate sunte]i din ce în ce mai pu]ini în fiecare an. Reprezenta]i valoarea na]ional`, iar noi trebuie s` ne tragem seva de la dumneavoastr`, s` urm`m valorile [i s` le pre]uim, s` avem patriotismul [i d`ruirea pe care le-a]i avut în timpul celui de Al Doilea R`zboi Mondial, a spus [eful SMG. De asemenea, Sorin Encu]escu a transmis mesajul prim-ministrului Victor Ponta, care a dorit s` confirme faptul c` problemele semnalate de veteranii de r`zboi au fost luate în considerare [i se caut` o rezolvare. Ata[amentul fa]` de ]ar`, sentimentul datoriei [i onoarei militare, puterea [i curajul sunt valorile pe care le-a]i ap`rat pe câmpul de lupt` [i afirmat cu t`rie decenii la rând. V` asigur c` toate problemele dumneavoastr` se afl` sub o atent` analiz` [i vom face tot posibilul s` venim în sprijin cu solu]ii concrete, pentru c` trebuie s` fim al`turi de cei care sau sacrificat de-a lungul timpului pentru idealurile na]ionale, a transmis primministrul în mesajul s`u. La rândul s`u, generalul de armat` (r) Marin Dragnea a afirmat: A[a cum neam f`cut datoria pe câmpul de lupt`, cu dragoste fa]` de neam [i ]ar`, [i în prezent nutrim acelea[i sentimente, încrez`tori în viitorul m`re] al României. De aceea nu putem fi indiferen]i fa]` de distrugerea valorilor materiale [i morale ale ]`rii. Dorim s` l`s`m copiilor [i nepo]ilor no[tri, bazele unei vie]i mai bune, mai prospere [i civilizate. (C.L.) 

PRIMUL TROFEU DUP~ PATRU ANI

chipa de rugby a CSA Steaua a câ[tigat Cupa României, dup` ce a învins în final` pe CSM {tiin]a Baia Mare (17-10). FOTO: SUPER-LIGA.RO

Observatorul militar

FOTO: EUGEN MIHAI

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

Steli[tii, antrena]i de Marin Mo], au evoluat, pe stadionul din Complexul Ghencea, într-un echipament nou, bleumarin cu stele [i jambiere ro[ii. Partida a fost dominat` de ro[-alba[tri, care au

condus la pauz` cu 3-0, în urma unei penalit`]i semnate de Vlaicu, au dus scorul, dup` o evolu]ie consistent`, la 10-0 [i 17-5, [i au tr`it finalul de partid` cu certitudinea primului trofeu dup` patru ani de „secet`”. B`im`renii au profitat de superioritatea numeric` conturat` în urma unui cartona[ galben primit de stelistul Ioni]`, au înscris un eseu, dar era prea târziu. Steaua,

cea mai titrat` echip` de rugby din România, cu 25 de titluri na]ionale în palmares, a câ[tigat pentru a 14-a oar` trofeul Cupa României. Ultimul trofeu fusese câ[tigat în anul 2009, tot Cupa României, dup` o final` împotriva Farului din Constan]a. Între timp, steli[tii au pierdut dou` finale de cup` (chiar împotriva celor din Baia Mare) [i au ajuns de dou` ori în finala campionatului (C.P.) 

Observatorul militar

LINIA |NT@I

www.presamil.ro

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

FOB Mescall

PURT~TORII TRICOLORULUI ROMÂNESC

a mii de kilometri distan]` de cas`, în teatrul de opera]ii din Afganistan, militarii români au s`rb`torit Ziua Na]ional` a României prin organizarea de ceremonii militare [i prin desf`[urarea de activit`]i culturale [i sportive.

Kandahar ZABUL. Ziua Na]ional` a României ne-a g`sit în acest an pe noi, militarii Batalionului 151 Infanterie, în cea de-a treia misiune a Lupilor Negri în aceast` parte a lumii. Încetul cu încetul, zi dup` zi, am ajuns în cea de-a cincea lun` a misiunii noastre, dup` o perioad` de efort maxim al fiec`rui militar din batalion. În aceast` zi special`, ne-am gândit cu respect la tot ceea ce au realizat înainta[ii no[tri, la eroismul, la sacrificiul, la faptele lor. Ne-am gândit la marele act al Unirii de la 1918, la ceea ce înseamn` acest eveniment pentru istoria românilor. 1 Decembrie este, în acela[i timp, un moment de mândrie na]ional`, de bucurie [i de s`rb`toare. Am dorit s` strângem aici, în teatrul de opera]ii, toate aceste în]elesuri, într-o s`pt`mân` care s` stea sub semnul mândriei de a fi român. În baza de opera]ii înaintat` Apache, militarii români [i cei americani s-au întrecut în cadrul Megathlonului, o competi]ie multidisciplinar` ce a combinat tragerile cu armamentul din dotare cu probele de for]` [i cu cele de îndemânare. Dincolo de clasamentul propriu-zis, pe primul loc s-au situat camaraderia [i buna dispozi]ie. Întreceri sportive, sub aceea[i egid` a fairplay-ului [i a prieteniei au organizat [i militarii Batalionului 151 Infanterie disloca]i în baza de opera]ii înaintat` Mescall. În programul zilei de 1 Decembrie nu putea lipsi momentul solemn al celebr`rii Zilei

Na]ionale. Militarii români [i partenerii americani au participat la o ceremonie militar` ce a debutat cu intonarea imnurilor celor dou` ]`ri [i cu un moment de reculegere în memoria eroilor c`zu]i la datorie. Audien]a a putut viziona apoi un clip de prezentare a României. În cadrul ceremoniei au primit trei militari americani Emblema de Onoare a

{eful SMG a mai conferit unui militar american, cu ocazia Zilei Na]ionale a României, Emblema de Merit „Partener pentru Ap`rare”, clasa a II-a. Programul ceremoniei a continuat cu alocu]iunile comandan]ilor Batalionului 151 Infanterie, locotenent-colonel Sergiu Mungiu, [i al Combined Task Force Duke, colonel William Ostlund. Festivitatea a mai cuprins recompensarea cu certificate de apreciere a celor mai buni militari [i s-a încheiat cu vizionarea unei expozi]ii de carte româneasc`, în limba englez`, la care oaspe]ii americani au fost invita]i s` aleag` un cadou dintre exponatele prezentate. În acest an, noi, Lupii Negri, s`rb`torim Ziua noastr` Na]ional` aici, în Afganistan. Suntem mândri s` ne facem datoria fa]` de ]ar` [i s` îndeplinim angajamentele ei în cadrul For]ei Interna]ionale pentru Asisten]` [i Securitate din Afganistan. Suntem onora]i s` lupt`m al`turi de militari atât de experimenta]i cum sunt cei ai Combined Task Force Duke. În aceast` zi special`, trebuie s` ne aducem aminte de sacrificiul tuturor

În baza de opera]ii înaintat` Mescall, militarii Batalionului 151 Infanterie au s`rb`torit 1 Decembrie printr-o ceremonie la care au fost prezen]i [i partenerii afgani [i americani. Loc]iitorul comandantului Lupilor Negri, locotenent-colonel Gabriel Turcule], a înmânat certificate de apreciere celor mai buni militari [i diplome câ[tig`torilor competi]iilor sportive. Guvernatorul districtului Tarnak Wa Jaldak, Abdul Khaliq Ayoubi, a apreciat, într-un discurs adresat asisten]ei prezente la ceremonie, activitatea militarilor români în district.

KANDAHAR. La ceremonia desf`[urat` în campul românesc din Baza Aerian` Militar` Kandahar au luat parte toate structurile militare române[ti dislocate aici [i un public numeros reprezentat de membrii reprezentan]ei diplomatice a României la Kabul, al`turi de membri ai for]elor de coali]ie. Festivitatea a început cu intonarea Imnului na]ional al României, urmat` de citirea mesajului [efului Statului Major General. Ambasadorul României în Afganistan, Excelen]a Sa Adrian Kozjacski, a dat citire mesajului ministrului afacerilor externe adresat românilor cu ocazia zilei de 1 Decembrie.

armate. Am dorit s` vorbesc ast`zi pentru a v` mul]umi pentru parteneriatul vostru [i prietenia continu`. Apreciem foarte mult rela]iile dintre ]`rile noastre. Înt`rim aceast` prietenie prin lupt` în fiecare zi. Nu m` pot gândi la un loc mai bun pentru a s`rb`tori ziua Marii Uniri decât într-o zon` de conflict. România a fost un partener fantastic atât în Irak, cât [i în Afganistan. Ne-am antrenat împreun`, am luptat împreun` [i ne-am v`rsat sângele împreun`. Un num`r de 22 de români [i-au dat via]a în Afganistan, cel mai recent în septembrie, anul acesta. România [i Statele Unite au trecut prin situa]ii foarte dificile împreun` [i înc` mai avem foarte multe de f`cut. V` mul]umesc pentru serviciul [i sacrificiul vostru. Este o onoare s` servesc al`turi de voi. Fie ca Dumnezeu s` binecuvânteze România [i oamenii ei. La Mul]i Ani, România!, a spus generalul LaCamera. Ceremonia a continuat cu înmânarea Emblemei de Onoare a Statului Major General generalului Paul LaCamera [i altor doi militari americani. Onorurile au fost f`cute de colonelul Gheorghe Badea, reprezentantul na]ional superior în teatrul de opera]ii din Afganistan. În acela[i cadru, militarilor companiei Kandahar Airfield –

FOB Apache Statului Major General, conferit` de generalul-locotenent {tefan D`nil`, în semn de apreciere pentru sprijinul constant [i profesionist acordat militarilor români în planificarea [i executarea misiunilor încredin]ate în teatrul de opera]ii Afganistan.

militarilor c`zu]i la datorie. De asemenea, trebuie s` vorbim cu mândrie despre faptele de arme ale militarilor de ast`zi [i despre efortul lor în toate misiunile primite, a punctat, în discursul s`u, locotenent-colonelul Mungiu.

Comandantul Comandamentului Regional de Sud, general-maior Paul LaCamera, prezent la ceremonie, a apreciat în discursul s`u sacrificiul [i sprijinul constant acordat în men]inerea [i extinderea colabor`rii dintre cele dou` state, respectiv

Ground Defence Area, afla]i spre finalul misiunii, le-au fost înmânate medaliile NATO Non Article 5, pentru participarea la opera]iile în sprijinul ISAF sub conducerea NATO.  MAIOR ADRIAN GÎTMAN C~PITAN CRISTIAN MAGDICI

INSTRUC}IE

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militar www.presamil.ro

CU C-27J SPARTAN PE DEASUPRA ARCULUI DE TRIUMF PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

nul acesta, la parada militar` de Ziua Na]ional` a României, o forma]ie de trei avioane C-27J Spartan a trecut la verticala Arcului de Triumf. Aviatorii care zboar` cu aceste avioane ne-au împ`rt`[it câteva gânduri din aceast` experien]` emo]ionant`.

Repeti]ia este esen]ial` pentru un succes garantat Am fost al`turi de aviatorii de la Baza 90 Transport Aerian la o repeti]ie pentru parada de 1 Decembrie, Ziua Na]ional` a României. Trebuie s` recunosc c` emo]iile erau mari la început, când am v`zut 25 de aeronave gata de zbor. Prin spiritul lor, personalul bazei m-a f`cut s` m` simt unul de-al

Alexandru Trandafir. Preg`tirea acestei ac]iuni este o provocare pentru to]i. Pilo]ii trebuie s` demonstreze toate capacit`]ile lor. Pentru aceasta, selec]ion`m cei mai buni pilo]i din For]ele Aeriene Române. Activitatea aviatorilor la 1 Decembrie a avut multe caracteristici. Zborurile de preg`tire [i cel oficial au fost misiuni grele. S-au desf`[urat în condi]ii meteo dificile, plafoane joase de nori, vizibilitate redus`, pe

Este o onoare s` zbori de 1 Decembrie! Comandorul Viorel Pan` este loc]iitorul comandantului Bazei 90 Transport Aerian. Are aproximativ 400 de ore de zbor pe C-27J Spartan. Este unul dintre cei mai experimenta]i pilo]i români [i foarte cunoscut publicului larg, mai ales prin misiunile grele pe care le-a executat. Pentru ultima, cea din Muntenegru, a fost decorat

C`pitan-comandorul Ion St`iculescu are peste 1.200 de ore de zbor pe Spartan. Este unul dintre cei mai experimenta]i pilo]i militari. {tim c` întotdeauna este a[teptat` aceast` demonstra]ie aerian` a pilo]ilor români. Din 1999 pân` acum am ratat doar o singur` parad`, din cauza condi]iilor meteo, a declarat pilotul. Anul acesta este unul special pentru mine. Am o emo]ie în plus! Eu zbor pe deasupra Arcului de Trimf, iar fiul meu, student la Academia For]elor Aeriene, defileaz` cu forma]ia. O s` încerce s` fac` un schimb de genera]ii. A[tept momentul când o s` fim împreun` la man[`. În familia noastr`, avia]ia este o tradi]ie. Unchiul meu a fost pilot în avia]ia militar`. El mi-a predat [tafeta acum mul]i ani, tot aici pe Otopeni. O s` vin` timpul s` o predau [i eu fiului meu, a încheiat c`pitancomandorul Ion St`iculescu. lor. Am cules câteva gânduri de la aviatori, din carlinga avionului C-27J Spartan, despre ce înseamn` un zbor pe deasupra Arcului de Triumf, la o a[a zi de s`rb`toare. Comandorul Alexandru Trandafir este [ef serviciu instruc]ie în Statul Major al For]elor Aeriene [i a fost responsabil cu preg`tirea paradei de 1 Decembrie din partea acestei structuri. Ofi]erul, pilot [i el, este cunoscut prin modul în care organizeaz` diferite show-uri aviatice [i pentru fotografiile realizate cu MiG-21 LanceR. Este una din cele mai importante activit`]i ale anului atât prin prisma preg`tirii, cât [i a resurselor ce sunt alocate, a declarat comandorul

deasupra ora[ului Bucure[ti, în forma]ie de trei aeronave mari. Altitudinea de zbor a variat între 100 [i 250 de metri. Coordonarea a fost perfect`. Echipajele care au zburat cu avioanele C-27J Spartan au fost: capul de forma]ie cu comandorul Viorel Pan`, locotenent-comandorul Florin Ianculescu, maistrul militar principal Iulian Chifan; coechipier stânga cu c`pitan-comandorul Emil Tecuceanu, c`pitan Ovidiu Dragomir [i maistrul militar clasa a IV-a Ovidiu Lupu; coechipier dreapta cu c`pitan-comandorul Ion St`iculescu, c`pitanul Romeo Gârz [i maistrul militar clasa a IV-a Maftei }ebrean.

s`pt`mâna trecut`. Experien]ele mele cu ocazia zilei de 1 Decembrie s-au limitat pân` acum doar la C-130 Hercules, a spus comandorul Pan`. Este pentru prima dat` când zbor cu Spartan-ul pe deasupra Arcului de Triumf. Am condus forma]ia de trei avioane Spartan. Este o experien]` nou`, chiar la vârsta [i anii mei. Emo]iile evidente, dar pozitive, nu fac decât s` ne mobilizeze. Când treci pe deasupra monumentului nu ai timp s` te gânde[ti la cei de jos. E[ti concentrat la maxim, iar aten]ia este dedicat` exclusiv forma]iei [i p`str`rii siguran]ei zborului. Locotenent-comandorul Florin Ianculescu este pilot instructor pe

al`turi de aceasta [i fiul lor foarte aeronava C-27J Spartan [i are târziu. Dore[te s`-i transmit` [i prin aproape 1.000 de ore de zbor la intermediul ziarului: La mul]i ani, activ pe acest tip de avion. A zburat iubito! M` gândesc la voi tot timpul, în Afganistan, Bosnia [i chiar dac` sunt în zbor. Her]egovina, Kosovo, Libia. Zborul C`pitanul Romeo Gârz este de 1 Decembrie este o onoare pentru pilot secund. Este prima parad` la orice pilot, pentru c` este Ziua care particip` ca [i pilot pe acest tip Na]ional` a României [i ne mândrim cu aceasta, a afirmat pilotul. De asemenea, este [i o mândrie interioar`, pentru c` suntem pu]ini care facem asta. Echipele tehnice muncesc din greu. Preg`tesc avioanele foarte bine. Pentru locotenentcomandorul Florin Ianculescu, C`pitan Romeo Gârz 1 Decembrie de avion. Aceste repeti]ii înseamn` reprezint` [i altceva. Este ziua pentru mine un antrenament în so]iei sale. În fiecare an, ajunge plus, a declarat Romeo. Ele sunt necesare, indiferent de câte zboruri facem. Maistru militar clasa a IV-a Maftei }ebrean are peste 1.000 de ore de zbor pe C-27J Spartan. A participat la toate defil`rile cu acest tip de avion de 1 Decembrie. Are grij` de aeronav` la fel ca de ma[ina sau casa personal`. Sunt tân`r, a[ dori s` zbor aceast` aeronav` pân` la pensie, a spus Maftei. Cum o îngrijim, a[a o vom avea. 1 Decembrie este o încununare a eforturilor de peste an. A[a s`rb`torim noi, printr-un zbor al`turi de ceilal]i colegi. În aceast` zi de s`rb`toare pot s` spun c` încheiem, în mare, un an de munc`. Trebuie s` recunosc c` sunt mândru c` zbor pe Maistru militar clasa a IV-a cea mai nou` aeronav` a For]elor Aeriene Române!  Maftei }ebrean

Observatorul militar

INSTRUC}IE

www.presamil.ro

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

TUNETUL 13 PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

n perioada 18-22 noiembrie, militarii Batalionului 83 LAROM Bogdan I au fost verifica]i de o comisie a Statului Major al For]elor Terestre, conform periodicit`]ii evalu`rii structurilor puse la dispozi]ia NATO afirmate.

Batalionul 83 LAROM Bogdan I este una din unit`]ile puse de armata român` la dispozi]ia NATO, începând cu anul 2004. O dat` la trei ani, aceste structuri sunt evaluate pentru a face parte din for]a de r`spuns a NATO (NRF). Activit`]ile sunt importante atât pentru militarii evalua]i, cât [i pentru e[aloanele superioare. Anul trecut, unitatea a f`cut parte din NRF 18. Perioada 18-22 noiembrie a fost una plin` pentru artileri[tii bârl`deni. Tunetul 13 a fost un

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

O structur` NATO

Trecerea instala]iei LAROM \n pozi]ie de lupt`. Statul major al unit`]ii a desf`[urat procesul de planificare a opera]iei, astfel încât s` execute la ordinul e[alonului superior misiuni de foc planificate [i neplanificate, a afirmat [eful

Implicarea militarilor a fost exemplar`. Totul a fost planificat [i organizat foarte bine. Se auzeau doar comenzi scurte, urmate de execu]ii precise. Este adev`rat c` [i tehnica a r`spuns pe m`sur`. Lupta cu secundele a fost dur`, dar instruc]ia de peste an [i experien]a tragerilor din poligon [i-au spus cuvântul. Al`turi de artileri[tii bârl`deni am avut tot timpul impresia c` imediat va urma s` v`d o tragere cu sistemul LAROM.

Permanent \n priz`

Statul major al batalionului lucreaz` intens la planificarea misiunilor. exerci]iu tactic cu trupe în teren, planificat [i coordonat de o echip` a Brig`zii 8 LAROM, condus` de loc]iitorul comandantului, colonel Mihai {omâtc`. De asemenea, batalionul a fost evaluat static [i ac]ional de o comisie din cadrul Statului Major al For]elor Terestre. Batalionul a avut misiunea de a planifica [i executa sprijinul prin foc la nivelul grup`rii de For]e Terestre. Bateriile dotate cu instala]ii LAROM au fost desf`[urate rând pe rând în câmpul tactic. Militarii [i tehnica au avut de înfruntat diferite incidente pe timpul derul`rii exerci]iului. Vremea a vrut [i ea s` fie un adversar redutabil. S-au verificat proceduri standard de operare, modul de ac]iune, timpii de reac]ie ai tuturor celor implica]i. Tot timpul s-a avut în vedere compatibilitatea batalionului cu structurile NATO, pe care acesta le va sprijini cu foc în caz de nevoie.

Caporal R`zvan Timofte

Plutonierul Ionel Scor]a este comandant instala]ie. Este mândru de arma sa, artileria, mai ales de complexul LAROM. A participat inclusiv la test`rile acestui sistem de artilerie.

’’

Evaluarea opera]ional` a scos în eviden]` capacitatea noastr` operativ` de a reac]iona într-un timp foarte scurt, cu precizie maxim`. Acest exerci]iu este cea mai important` activitate pe care structura a executat-o în acest an. Este evident c` fiecare dintre subordona]ii mei [i eu, ca [i comandant, am dorit ca aceast` ac]iune s` oglindeasc` realitatea, s` scoat` în eviden]` faptul c` tot efortul pe care l-am depus are o finalitate a[teptat` [i conform` cu misiunea de instruire stabilit` la începutul anului. LOCOTENENT-COLONELVASILE MUNTEAN, COMANDANTUL BATALIONULUI 83 LAROM

opera]iilor, maior George Odobe[teanu. În cadrul exerci]iului, efortul a fost sus]inut atât de statul major al batalionului, cât [i de subunit`]i. Evaluarea a fost un bun prilej de a ne demonstra capabilit`]ile opera]ionale.

Nu a pierdut nicio aplica]ie sau tragere de când este în unitate. Anul acesta a câ[tigat competi]ia Subofi]erul Anului pe batalion. Consider` c` o misiune extern` ar fi o încununare a preg`tirii sale. L-am observat cum î[i conducea subordona]ii [i cum

Plutonier Ionel Scora aplica ordinele primite. Sigur pe el, folosea cu pricepere capabilit`]ile instala]iei. Preg`tirea sa î[i spunea cuvântul în lupta cu baremele. To]i trebuie s` fim foarte preg`ti]i, a spus Ionel. {i aici, în timpul exerci]iului, [i acolo, în poligon, avem aceea[i stare de spirit. To]i suntem concentra]i la ceea ce avem de f`cut. Cele mai frumoase momente r`mân, îns`, tragerile reale, mai ales când pleac` prima lovitur`. Aceste particip`ri la for]a de r`spuns a NATO ne ]in în priz` permanent [i ne men]in la un nivel foarte bun de preg`tire.

Caporalul R`zvan Timofte este servant la o instala]ie LAROM. Din 2007 a participat la toate tragerile de lupt` pe care le-a executat batalionul. Ar dori s` ajung` în rândul subofi]erilor. Este o onoare s` particip la astfel de activit`]i, a spus caporalul Timofte. Orice preg`tire în plus, orice aplica]ie este un mare pas înainte. Fiecare verificare î[i are rolul ei [i ne arat` realitatea preg`tirii noastre. Merit` tot efortul depus în aceast` s`pt`mân`. Ne-am instruit [i sper`m s` ob]inem rezultate bune. 

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militar

SUBOFI}ERI

www.presamil.ro

CUM SE C@{TIG~ RESPECTUL FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

cristian.lenga@presamil.ro

ilitari ai Batalionului 400 Sprijin Feleacu \ntocmesc documente, au grij` de mentenan]a tehnicii, precum [i de armament [i muni]ie.

O bun` organizare De gestionarea echipamentelor, a combustibilului sau de sprijinul logistic pentru comandamentul Diviziei 4 Infanterie Gemina are grij` plutonierul-major Lauren]iu Ghi]ulescu, subofi]er de stat major al Batalionului 400 Sprijin Feleacu, care î[i desf`[oar` activitatea în compartimentul planificare logistic`. Nu este o meserie grea, dar trebuie s` fii foarte atent la corectitudinea întocmirii actelor [i trebuie s` îi în[tiin]ezi pe militari dac` le po]i oferi ce-]i cer sau, în cazul în care r`spunsul este negativ, trebuie s` le dai [i explica]iile aferente. În 1992, România trecea prin mari schimb`ri, iar Lauren]iu a considerat c` era momentul ca [i în via]a lui s` se produc` o modificare esen]ial`. {i-a spus c` o carier` în armat` ar fi exact ce i-ar fi trebuit. A încercat s` devin` ofi]er, dar examenele l-au împiedicat. Împins de la spate de ambi]ie, a încercat [i la subofi]eri, astfel

’’

40 de ani, lucrurile nu mai stau la fel, spune Lauren]iu, chiar dac` înaintez în vârst`, nu simt anii. M` simt la fel de tân`r ca atunci când am ie[it de pe b`ncile [colii. Are doi copii, o fat` de 11 ani [i un bìat de 7 ani. Cel mai mic vrea s` devin` [eful militarilor. De ce? Din acela[i motiv pentru care tat`l sù dorea, în copil`rie, s` devin` directorul combinatului chimic din Craiova. Vrea s` fie [eful p`rin]ilor sì [i s` nu îl mai pun` întotdeauna la teme. Pe de alt` parte, întreaga familie i-a sim]it lipsa lui Lauren]iu când a plecat în cele dou` misiuni din teatrele de opera]ii. Prima a fost în 2005, în Afganistan, al`turi de un pluton de poli]ie militar`. Trebuia s` asigure sprijinul logistic [i condi]ii bune de trai pentru colegi. Chiar dac` nu am fost într-o misiune de lupt`, asta nu a însemnat c` am fost ferit de probleme, men]ioneaz` Lauren]iu. Trebuia s` ies în afara bazei, chiar dac` era cel mai mare cod de alert`. Luam ma[ini blindate, arme înc`rcate [i mergeam s`

Un motociclist, îmbr`cat în haine militare, a intrat între autobuzele care se preg`teau s` transporte afganii spre case [i s-a detonat. Au fost 18 deceda]i [i foarte mul]i r`ni]i. Cam acela a fost începutul atentatelor cu bomb` din Afganistan. PLUTONIER-MAJOR LAUREN}IU GHI}ULESCU

c`, dup` numai doi ani, a început s` poarte cu mândrie uniforma militar`. Când am ie[it din [coala militar`, aveam ca superior un plutonier de 48 de ani. Vedeam acea vârst` ca pe una înaintat`. Ei bine, acum, la

ducem hainele la sp`l`torie [i s` aprovizion`m alte structuri. Cu toate acestea, este de p`rere c` armata, în adev`ratul sens al cuvântului, este în teatrul de opera]ii din Afganistan. Le-am ar`tat tuturor c` suntem inteligen]i,

iar ei au trecut peste ideile preconcepute pe care le aveau despre români. Am luptat al`turi de ei [i de foarte multe ori ne-am dovedit iste]imea [i dib`cia. A[a ne-am câ[tigat respectul. Lauren]iu a descoperit [i o parte frumoas` a Afganistanului. Faptul c`

zone ale ora[ului. În acea misiune, s-a împrietenit cu un militar olandez, care ini]ial nu avea o p`rere foarte bun` despre români, dar a ajuns s` viziteze România, de unde a plecat cu o impresie excelent`. Mi-a spus c` p`rerile sunt în continuare împ`r]ite [i c` a[a cum g`sim militari buni peste tot în lume, la fel de u[or putem s` g`sim [i pe al]ii care au o atitudine care las` de dorit indiferent de na]ionalitate.

Func]ii cu responsabilitate

realiz`ri suflete[ti. Sunt bucuros s` am al`turi de mine o echip` profesionist`, cu care s` m` completez perfect, spune Cornel. În ultimul an, aceast` echip` s-a m`rit cu înc` doi militari dornici s` înve]e în cel mai scurt timp toate me[te[ugurile. O alt` func]ie care necesit`, de asemenea, aten]ie sporit` este cea de [ef depozit armament, muni]ie [i elemente de muni]ie, pe care o ocup` plutonierul-major Bogdan Silav. Misiunea sa este s` depoziteze [i s` distribuie în siguran]` toate materialele pe care le are pe mân`. Este o meserie în care nu ai voie s` ai lipsuri, motiv pentru care accesul în depozit este restric]ionat. Pentru siguran]`, execut des controale [i inventare. O misiune extern` spune c` l-ar atrage, chiar dac` cei doi copii ai sì împreun` cu so]ia i-ar sim]i lipsa foarte tare, mai ales c` în garnizoana Cluj-Napoca nu mai au pe nimeni, Bogdan fiind din Vâlcea, iar so]ia din Boto[ani. Afganistanul este locul în care cu to]ii ar trebui s` mergem cel pu]in o dat` pentru a vedea cum este dura realitate în care al]ii se zbat aproape toat` via]a. Pân` când aceast` misiune va deveni o realitate, are grij` de depozitul sù cu armament [i muni]ie, de între]inerea acestuia, de inventarele pe care trebuie s` le fac` [i de oamenii din subordine. Bìatul sù, în vârst` de 11 ani, î[i dore[te foarte mult s`-i calce pe urme. Armata are un fan înfocat, îi place [i m` bucur c` nu l-am împins niciodat`, a f`cut totul din propria ini]iativ`. A fost odat` la o expozi]ie cu tehnic` militar` la muzeu [i de atunci s-a trezit cu aceast` dragoste pentru armat`. Deja mi-a spus c` se gânde[te serios s` urmeze un liceu militar [i s` vad` ce îi poate oferi via]a-n continuare. 

Colegul lui Lauren]iu din plutonul mentenan]`, plutonier-major Cornel Papuc se ocup` îndeosebi de tehnica auto. Suntem aten]i, \n primul r#nd, la sistemele de direc]ie [i frânare, acestea fiind cele Afganistanul este locul în care cu to]ii mai speciale, dar ar trebui s` mergem cel pu]in o dat` avem grij` [i de pentru a vedea cum este dura realitate motoare, suspensii în care al]ii se zbat aproape toat` via]a. etc. Este în armat` din acela[i an ca PLUTONIER-MAJOR BOGDAN SILAV Lauren]iu [i [tie foarte bine ce are militari din na]iuni diferite sunt de f`cut. Militarii pe care-i are în pu[i s` lucreze împreun`, s` se subordine nu sunt mul]i, dar în]eleag` [i s`-[i ating` scopul sunt profesioni[ti [i fiecare comun, acela ca trupele s` ocup` câte un rol: mecanici, duc` la bun sfâr[it misiunile. electricieni auto, chiar [i Na]ionalitatea nu a fost o armurieri. Este o meserie în care problem`, iar când avea se cere responsabilitate, pentru cineva nevoie de ajutor, ne c` nu putem s` punem \n sus]ineam unii pe al]ii cu tot primejdie vie]ile oamenilor. Nu ce puteam. Lauren]iu a sosit în putem risca s` avem nici m`car Afganistan într-o perioad` care accidente minore. avea s` arate o nou` fa]` a M`rturise[te c` aici este terorismului. Abia ce se locul în care a cunoscut multe întorseser` de la aeroport, unde conduseser` pe ministrul ap`r`rii na]ionale din acea perioad`, [i s-a auzit o explozie undeva în afara taberei în care se aflau [i unde era un spa]iu destinat preg`tirii armatei afgane. Un motociclist, îmbr`cat în haine militare, a intrat între autobuzele care se preg`teau s` transporte afganii spre case [i s-a detonat. Au fost 18 deceda]i [i foarte mul]i r`ni]i. Cam acela a fost începutul atentatelor cu bomb` din Afganistan, î[i aminte[te subofi]erul. Cea de-a doua misiune (2011, Kosovo) a fost mai u[oar` [i f`r` incidente. Am fost [eful unui atelier pentru Este o meserie în care se cere responsabilitate, pentru compania transport [i aveam c` nu putem s` punem \n primejdie vie]ile oamenilor. Nu ca responsabilitate \ntre]inerea putem risca s` avem nici m`car accidente minore. [i repararea a aproximativ 250 de ma[ini, iar cu multe PLUTONIER-MAJOR CORNEL PAPUC dintre ele mergeam în diferite

’’

Observatorul militar

CORESPONDEN}E

www.presamil.ro

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

150 DE ANI DE LA NA{TEREA GENERALULUI DE CORP DE ARMAT~ EREMIA GRIGORESCU C~PITAN ALEXANDRU GEANGU

n fiecare an, sfâr[itul lunii noiembrie s`de[te un sentiment aparte în sufletul artileri[tilor care [i-au legat destinele de cea mai reprezentativ` institu]ie militar` de înv`]`mânt de artilerie, {coala de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin de Lupt` General Eremia Grigorescu. Acest sentiment izvor`[te din ata[amentul fa]` de cel care a dat denumirea institu]iei, generalul Eremia Grigorescu, eroul de la M`r`[e[ti. Anul acesta, la 28 noiembrie, au fost aniversa]i 150 de ani de la na[terea generalului-erou Eremia Grigorescu, eveniment aflat în strâns` corela]ie cu marea s`rb`toare a românilor, Ziua Marii Uniri. Pentru a s`rb`tori acest deosebit eveniment, joi, 28 noiembrie, la sediul {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin de Lupt` General Eremia Grigorescu s-a desf`[urat simpozionul [tiin]ific cu tema 150 de ani de la na[terea generalului de corp de armat` Eremia Grigorescu – eroul de la M`r`[e[ti.

Simpozionul a debutat cu cuvântul de deschidere al comandantului {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i Sprijin de Lupt` General Eremia Grigorescu, colonel prof. univ. dr. Alexandru Rizescu, care a deschis seria comunic`rilor care au tratat atât personalitatea generalului-erou, cât [i perioada istoric` a Primului R`zboi Mondial, cu materialul Personalit`]i ale artileriei care au înnobilat armata român`, generalul Eremia Grigorescu, str`jerul de la Poarta Moldovei. A urmat expunerea prof. univ. dr. Dumitru

FOTO: ION STANCIU

Acu, pre[edintele Asocia]iei ASTRA, a colonelului (r) Alexandru Babo[, fost rector al Academiei For]elor Terestre [i a colonelului (r) prof. univ. dr. Gheorghe Bichiceanu, rectorul Universit`]ii Româno-Germane.

În finalul simpozionului, locotenent-colonelul Doru Pogoreanu a prezentat un tablou al generaluluierou, iar locotenent-colonelul (r) Gheorghe Popa a înmânat comandantului [colii dou` efigii omagiale.

Festivitatea a continuat cu un moment de mare înc`rc`tur` emo]ional`, ceremonia de dezvelire a statuii generalului-erou Eremia Grigorescu, la care a luat parte prefectul jude]ului Sibiu, Ioan Ovidiu Sitterli, Mitropolitul Ardealului, ÎPS dr. Lauren]iu Streza, care a oficiat un serviciu religios, [i pre[edintele Consiliului Jude]ean Sibiu, Ioan Cindrea. Cu aceast` ocazie, au fost rostite discursuri omagiale [i au fost depuse coroane de flori din partea institu]iilor publice locale, din partea [colii, a Centrului de Instruire pentru Artilerie Terestr` [i Artilerie Antiaerian` Ioan Vod` [i din partea Asocia]iei Absolven]ilor de Artilerie. La finalul activit`]ii, un deta[ament al [colii a dat onorul participan]ilor.

Trebuie men]ionat faptul c` în planificarea [i organizarea activit`]ilor de realizare a acestei statui au fost implicate cadre militare active, foste cadre militare [i persoane civile, c`rora le mul]umim, înc` o dat`, pe aceast` cale. În derularea acestui proiect, Asocia]ia Absolven]ilor de Artilerie a ini]iat demersurile, pornind de la planul de amplasare [i detaliile privind construc]ia piedestalului [i a soclului statuii elaborate de arhitectul Lucian Alexandru G`vozdea. Bustul a fost restaurat de speciali[ti ai Muzeului Na]ional Brukenthal, cu sprijinul directorului general, prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, iar tabloul generalului Eremia Grigorescu a fost realizat de locotenent-colonelul Doru Pogoreanu. 

FIBULA DE LA SUSENI

LOCOTENENT-COLONEL DOREL DANCIU

n moment inedit în cadrul manifest`rilor organizate la Tîrgu Mure[ de Ziua Na]ional` a României l-a constituit acordarea distinc]iei Fibula de la Suseni colonelului Mircea-Dan {uta, loc]iitor al comandantului Brig`zii Opera]ii Speciale Mihai Viteazul. Instituit` prin ordin al prefectului în anul 2001, Fibula de la Suseni este cea mai important` dinstinc]ie a jude]ului Mure[ [i este acordat` anual unor oameni cu merite deosebite, personalit`]i mure[ene de excep]ie din domeniul [tiin]ei, culturii, sportului [i vie]ii sociale. În cazul colonelului Mircea {uta, distinc]ia vine s` încununeze o carier` militar` de excep]ie, cu merite deosebite la înfiin]area [i opera]ionalizarea primelor structuri ac]ionale de for]e pentru opera]ii speciale. Ofi]erul a participat la trei misiuni interna]ionale, în una dintre misiuni îndeplinind [i func]ia de Senior Na]ional pentru Teatrul de Opera]ii Afganistan.  FOTO: MIHAI TURC

ecent, 25 de militari apar]inând Batalionului 284 Tancuri Cuza Vod` [i Batalionului 300 Infanterie Mecanizat` Sf. Andrei au participat, al`turi de for]e ale Inspectoratului pentru Situa]ii de Urgen]` al jude]ului Gala]i, la un amplu exerci]iu de interven]ie în caz de dezastre.

CUTREMUR LA GALA}I C~PITAN IONU} PINTILIE

Scenariul exerci]iului a avut la baz` producerea unui cutremur de 7,6 grade pe scara Richter, în zona Vrancea, care a afectat grav ora[ul Gala]i. Autorit`]ile au fost anun]ate c` 10 cl`diri f`r` etaj, dispuse între bulevardul George Co[buc [i strada Unirii, în zona Liceului CFR, s-au pr`bu[it [i mai mul]i cet`]eni au fost surprin[i sub d`râm`turi. Imediat a fost dat` alarm` de cod ro[u [i, în scurt timp, pompierii, salv`rile [i SMURD-ul au ajuns în zon` [i au început opera]iile de salvare. Pentru a fi cât mai aproape de realitate, din scenariu a f`cut parte o explozie, urmat` de un incendiu ca urmare a ruperii conductelor de gaze. În timpul opera]iilor, a avut loc o replic` de 6,5 grade pe scara Richter a cutremurului, în urma c`reia s-a distrus magistrala de transport al apei de pe Bulevardul George Co[buc. La scurt timp, au intervenit [i militarii din garnizoana Gala]i, care au ac]ionat prompt în sprijinul autorit`]ilor pentru evacuarea r`ni]ilor. Ac]iunea s-a dovedit a fi un succes, toate for]ele implicate primind felicit`ri atât din partea audien]ei, cât [i de la [efii structurilor implicate în acest exerci]iu. 

Observatorul militar

CERCETARE

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

Centrul de Cercet`ri {tiin]ifice Medico-Militare

O STRUCTUR~ UNICAT ÎN CERCETAREA {TIIN}IFIC~ IRINA-MIHAELA NEDELCU

irina.nedelcu@presamil.ro

entrul de Cercet`ri {tiin]ifice Medico-Militare (CCSMM) a fost înfiin]at în 1968, în contextul tensiunilor în cadrul blocului militar al Tratatului de Var[ovia, când ap`ruse riscul unei posibile interven]ii pe teritoriul ]`rii noastre [i/ sau a unor posibile atacuri cu arme de distrugere în mas`. Astfel, Centrul de Radiobiologie [i Biologie Molecular` a fost preluat de la Ministerul S`n`t`]ii [i trecut în subordinea Ministerului For]elor Armate, începând cu 1 Decembrie 1968. Centrul de Radiobiologie, cum a fost denumit, avea ca obiectiv cercetarea [tiin]ific` în domeniul protec]iei medicale împotriva efectelor armei nucleare. Ulterior, în anul 1969, atribu]iile i-au fost extinse [i la celelalte componente ale armelor de distrugere în mas`, iar titulatura a devenit cea actual`.

entrul de Cercet`ri {tiin]ifice Medico-Militare, subordonat nemijlocit Direc]iei medicale a MApN, are ca misiune de baz` efectuarea de cercet`ri [tiin]ifice în vederea cre[terii capacit`]ii de protec]ie medical` a personalului militar [i a popula]iei civile fa]` de agresiunile cu agen]i CBRN (chimici, biologici, radiologici [i nucleari), misiune concordant` cu Strategia Na]ional` de Ap`rare [i cu Doctrina ap`r`rii CBRN în Armata României. Din 2008, unitatea este atestat` ca institu]ie de cercetare [tiin]ific` de Agen]ia Na]ional` pentru Cercetare {tiin]ific`. Activitatea de cercetare [tiin]ific` desf`[urat` de speciali[tii institu]iei vizeaz` cre[terea nivelului de protec]ie medical` în domeniul agen]ilor CBRN, prin elaborarea unor metodologii de diagnostic precoce [i scheme terapeutice [i de profilaxie specifice, realizarea interoperabilit`]ii cu structuri ale MApN [i Ministerului S`n`t`]ii [i, nu în ultimul rând, cre[terea vizibilit`]ii CCSMM ca institu]ie de cercetare, ne-a precizat colonelul dr. Lauren]iu-Cristian R`du], împuternicit la comanda centrului din luna noiembrie a acestui an. Structura organizatoric`, baza material` [i competen]ele personalului din cadrul microstructurilor componente permit abordarea unor domenii de cercetare [tiin]ific` medical` cu specific CBRN, precum protec]ia medical` antiinfec]ioas`, protec]ia împotriva efectelor radia]iilor ionizante [i contamin`rii radioactive, împotriva efectelor substan]elor toxice de lupt` [i altor toxice. De asemenea, este abordat domeniul neuropsihofarmacologiei [i studiul factorilor de stres posttraumatic.

n capitol aparte în activitatea centrului îl constituie formarea profesional` a medicilor. În decursul existen]ei sale, unitatea a contribuit semnificativ la formarea de speciali[ti în

domenii mai pu]in cunoscute în activitatea medical` curent`: toxicologi experimentatori [i clinicieni, radiobiologi, radiochimi[ti, speciali[ti în domeniul bacteriologiei [i virusologiei, neuropsiho-farmacologiei, dar [i în înv`]`mântul universitar medical, prin fondarea Catedrei de farmacologie, toxicologie [i psihofarmacologie, sub coordonarea academicianului Victor Voicu [i a prof. univ. dr. Radu Macovei, printr-un parteneriat cu UMF Carol Davila [i Spitalul Clinic de Urgen]` Floreasca. În domeniul protec]iei medicale împotriva efectelor agen]ilor CBRN, cadrele didactice cercet`tori au contribuit [i la preg`tirea profesional` a studen]ilor [i tinerilor medici militari din cadrul Institutului Medico-Militar. Pentru a avea un contact direct cu via]a societ`]ii române[ti s-a înfiin]at, prin colaborare cu institu]ii ale Ministerului S`n`t`]ii, o serie de facilit`]i clinice [i de laborator. Astfel, la Spitalul Clinic de Urgen]` Floreasca, s-a constituit Sec]ia de toxicologie clinic`, structur` unicat la nivel na]ional, în care lucreaz` mai mul]i cercet`tori militari [i civili din CCSMM, care s-au specializat la un înalt nivel în diagnosticul [i tratamentul intoxica]iilor acute grave la om. Sec]ia de toxicologie clinic` func]ioneaz` cuplat cu un laborator de toxicologie analitic`, esen]ial pentru diagnosticul rapid [i de certitudine al intoxica]iilor acute, fiind un centru de referin]` în domeniu. De asemenea, la Institutul Clinic Fundeni, func]ioneaz` o sec]ie care studiaz` efectele radia]iilor ionizante asupra s`n`t`]ii, având competen]e în diagnosticul bolii de iradiere [i în radioterapia tumorilor maligne, sec]ie în care î[i desf`[oar` activitatea cercet`tori militari [i civili cu specializare în aceste domenii [i care are ca principal` atribu]ie interven]ia, împreun` cu alte structuri specializate ale MApN [i IGSU, în caz de accident nuclear.

c]iuni [i interven]ii în cadrul reac]iilor de r`spuns la amenin]`ri cu agen]i CBRN pe teritoriul ]`rii la care personalul specializat al centrului a participat direct:  monitorizarea unor grupe de popula]ie, dup` accidentul nuclear de la Cernobîl;  supravegherea epidemiologic` [i interven]ia cu scop diagnostic în focare de holer` pe teritoriul României;  interven]ia în accidentul toxicologic colectiv (contaminarea personalului cu hidrogen sulfurat), monitorizarea toxicologic` ulterioar` [i diminuarea efectelor la Fabrica de ap` grea Halânga;  precizarea cauzei epidemiei de meningo-encefalit` cu virus West Nile, valorificând expertiza în arboviroze (1996, în colaborare cu Institutul Cantacuzino din Bucure[ti, diagnostic confirmat de Institutul Pasteur de la Paris [i de c`tre un grup de cercet`tori din cadrul Centrului pentru controlul bolilor din Atlanta, Fort Collins - SUA);  expertiza medico-militar` în epidemiile de antrax (2000 [i 2005);  identificarea virusului gripei aviare în ]ara noastr` (laboratorul de biologie molecular` a fost primul care a identificat agentul viral, utilizând analizorul genetic de diagnostic ABI PRISM 310, diagnostic confirmat la Londra);  asigurarea cu metodologii [i mijloace de identificare, diagnostic rapid [i tratament pe timpul desf`[ur`rii Summit-ului NATO, Bucure[ti 2008;  sprijin acordat Spitalului Jude]ean Tulcea, prin interven]ia în cazul intoxica]iei accidentale colective cu semin]e de porumb;  expertiza [i diagnosticul etiologic în epidemiile la nivel na]ional cu suspiciune de bioterorism: antrax, encefalita de c`pu[`, meningoencefalita West Nile, Yersinioze, virsul AH1Nl.

men]ioneaz` implementarea proiectului Cre[terea capacit`]ii administrative prin integrarea sistemului de management al activit`]ii de Cercetare-Dezvoltare cu managementul activit`]ii în situa]ii de criz`, în anii 2010-2011. Pentru perioada imediat urm`toare, speciali[tii din cadrul CCSMM consider` c` obiectivul prioritar este înfiin]area unui

Confirmarea diagnosticului prin tehnici de biologie molecular`, \n laboratorul specializat. Pentru a r`spunde exigen]elor actuale în domeniul protec]iei medicale împotriva efectelor agen]ilor CBRN, în afara activit`]ii de cercetare [tiin]ific` desf`[urat` în laboratoare, personalul centrului a participat activ la exerci]ii na]ionale [i interna]ionale, precum cele de la Bra[ov [i Câmpulung Muscel, din 2008, Tulcea, 2009, Chi[in`u, 2010.

sector de microproduc]ie pentru prepararea [i condi]ionarea unor materiale specifice de laborator – antidoturi, protectoare, decontaminante [i alte medicamente orfane – pentru situa]ii de criz`. O asemenea structur` reprezint` [i solu]ia strategic`, inclus` în Concep]ia de reorganizare a sistemului medical militar, elaborat` de

ntidoturi [i produse medicamentoase sau decontaminante, brevetate, realizate de cercet`torii din CCSMM:  Dostirav, antidotul preventiv oral utilizat pentru dotarea trupelor participante la misiuni în teatrele de opera]ii, fiind comparabil cu preparatul Duphar folosit de ]`ri membre NATO;  produsul medicamentos cu ac]iune antistres, antiuzur` [i cu efecte sinergice polivalente de revitalizare neuropsihobiologic`;  deriva]i de aminofenone în toxicologie;  decontaminant polivalent pentru piele [i mucoase (DCPM), sinteza unui analog de HI-6, utilizat în intoxica]ia cu substan]e toxice de lupt`, antidot complex pentru combaterea intoxica]iilor cu STL organofosforice.

n capitol aparte în cercetarea [tiin]ific` îl reprezint` diseminarea rezultatelor prin participarea la manifest`ri [tiin]ifice (congrese na]ionale [i interna]ionale, conferin]e, târguri interna]ionale de inven]ii, simpozioane [i grupuri de lucru) [i prin publicarea de articole [i studii în reviste [tiin]ifice de prestigiu din ]ar` [i din str`in`tate. Loc]iitorul comandantului, colonelul dr. Gabriel Popescu, spune c` asupra activit`]ii [tiin]ifice [i-a pus amprenta domnul generalmaior (ret) academician Victor Voicu, membru titular al Academiei Române, membru al Academiei de {tiin]e Medicale [i al multor foruri [tiin]ifice interna]ionale. Activitatea [tiin]ific` a domniei sale în domeniul protec]iei medicale contra agen]ilor CBRN s-a concretizat, în ultimii 30 de ani, prin lucr`ri [i articole [tiin]ifice publicate în reviste prestigioase interna]ionale, citate în Web of Knowledge – Thomson-Reuters (numai în ultimii cinci ani a publicat peste 20 de lucr`ri în reviste de mare impact). Pe lâng` activitatea [tiin]ific`, personalul centrului a depus eforturi deosebite în sensul moderniz`rii unui laborator de microbiologie înalt securizat, necesar pentru diagnosticul in vitro [i pentru cercetarea agen]ilor biologici, precum [i a unei biobaze cu utilitate atât în cercetare, cât [i în identificarea [i diagnosticul in vivo al agen]ilor biologici patogeni. Moderniz`rile s-au realizat printr-un proiect de investi]ie, în valoare de aproximativ un milion de euro, finan]at de ANCS [i derulat în perioada 2007-2009. Tot la capitolul realiz`ri, economistul Lumini]a Horhot`, contabilul [ef al centrului,

Direc]ia Medical`, aprobat` de Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii, în anul 2007. Activitatea de cercetare [tiin]ific` în domeniu, cu resurse umane [i echipament adecvat, r`mâne una dintre condi]iile sine qua non ale existen]ei unui sistem medical performant, capabil s` fac` fa]` amenin]`rilor prezente. Nu trebuie omis faptul c`, în condi]ii speciale – pandemie sau epidemii la nivel na]ional, accidente/incidente sau agresiuni specifice CBRN – activitatea de produc]ie de vaccinuri, seruri sau antidoturi cap`t` valen]e deosebite. În astfel de situa]ii, necesarul nu poate fi asigurat prin importuri, produc]ia mondial` fiind redus`, iar pre]ul, excesiv. Pe de alt` parte, Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii recomand` statelor lumii s`-[i asigure, prin m`suri proprii [i eficiente, necesarul de antidoturi, medicamente orfane, vaccinuri atât pentru consumul curent, cât [i pentru situa]ii de criz`.

n decursul celor 45 de ani de istorie, unii foarte dificili, în special, din cauza restructur`rilor, CCSMM a r`mas o institu]ie matur`, cu un nucleu valoros de cercet`tori (medici, biologi, chimi[ti, ingineri, personal didactic etc), cu expertiza necesar` asigur`rii protec]iei medicale împotriva efectelor agen]ilor CBRN, ne asigur` colonelul dr. Lauren]iu-Cristian R`du]. De asemenea, dispune de echipamente medicale specifice pentru efectuarea în bune condi]ii a activit`]ii. Este esen]ial îns` ca o astfel de institu]ie s` fie protejat` în cursul procesului de redimensionare a structurilor militare, iar expertiza protec]iei medicale în domeniul CBRN s` fie conservat` prin asigurarea, pentru viitor, a resurselor umane [i financiare, în corela]ie direct` cu misiunile [i a[tept`rile de la o astfel de structur` de cercetare medical`. 

Observatorul militar www.presamil.ro

LUMEA DE AZI

u cât aceste ]`ri (ex-sovietice) se vor apropia mai mult de Europa, cu atât Rusia le va vedea îndep`rtându-se [i mai mult de Rusia. UE [i Germania trebuie s` vorbeasc` cu Rusia. R`zboiul Rece s-a terminat, a spus cancelarul Angela Merkel, citat` de EuObserver. Dou` evenimente importante în configura]ia geostrategic` viitoare, la nivel global, s-au derulat numai într-o lun`. {i amândou` în Europa. Unul la Vilnius, cel`lalt la Geneva. Teheranul [i cele [ase mari puteri (SUA, Rusia, China, Fran]a, Marea Britanie [i Germania) au ajuns la un acord pe tema programului nuclear iranian. Summitul de la Vilnius a adus mai aproape de UE dou` state: Georgia [i Republica Moldova. Au fost sau nu cele dou` evenimente un succes? Da [i nu.

ranul î[i va limita activit`]ile nucleare, ini]ial pentru [ase luni, în schimbul unei relax`ri a sanc]iunilor economice impuse. La Vilnius, Georgia [i Republica Moldova au reintrat în sfera de influen]` european`, spre bucuria actualei Comisii Europene care-[i încheie mandatul la începutul lui 2014 cu o victorie, de[i, pentru unii, ea nu este de mare r`sunet. De ce? Pentru c` ne devoaleaz` o revenire în for]` a Moscovei în prim-planul vie]ii interna]ionale. Rusia îi va l`sa probabil pe liderii georgieni [i moldoveni s` se bucure de succesul de la Vilnius. Moscova nu vrea animozit`]i interna]ionale înaintea Olimpiadei de Iarn` de la Soci. Îns` e greu de crezut c` va abandona cele dou` state în bra]ele europenilor. Mai devreme sau mai târziu o s` apar` [i presiunile economice. Europa trebuie s` fie preg`tit`, iar România trebuie s` aib` un plan pentru a men]ine Republica Moldova pe orbita european` (sprijin pentru liberalizarea vizelor, schimburi comerciale, gazoductul început de actualul guvern etc.). Urmeaz` vizita secretarului de stat american, John Kerry, la Chi[in`u, care se înscrie în cadrul unui turneu important în Orientul Mijlociu, cu o prim` escal` la Bruxelles. Vizita, ce se va desf`[ura la câteva zile de la semnarea de c`tre Moldova a Acordului de Asociere cu UE, demonstreaz` interesul Washingtonului pentru zona dintre Prut [i Nistru. Uniunea European` a pierdut Ucraina, îns` Rusia a conferit Uniunii un statut moral [i a creat o posibil` baz` pentru cre[terea influen]ei europene în aceast` regiune.

ievul este în fierbere, iar pân` când vin... minerii din Dombas, fieful actualului pre[edinte, situa]ia poate degenera. Rusia nu poate interveni militar acum, înainte de Jocurile Olimpice. Oare a fost recenta decizie a Ucrainei de a nu semna un acord major de asociere cu UE un e[ec major al politicii externe a Uniunii Europene? Nu, pentru c` europenii au avut multe de câ[tigat în disputele diplomatice din ultimele [ase luni, iar Rusia a reu[it cu succes s` transforme Parteneriatul Estic dintr-un proiect de cooperare de tip tehnocrat într-o competi]ie geopolitic`. În actuala ecua]ie a l`rgirii Estului, singurul competitor a c`rui voce este ascultat` la Moscova a r`mas Germania. Statutul Germaniei de stat membru al NATO [i unul dintre cele mai importante state membre ale Uniunii Europene se afl` în contrast cu interesul s`u într-o rela]ie bilateral` puternic` cu Rusia. Noul guvern de la Berlin, în afar` de acordul asupra unor noi politici interne, cum ar fi introducerea unui salariu minim, prezint` priorit`]ile de politic` extern` ale p`r]ilor. Ca [i în trecut, una dintre aceste priorit`]i este de a extinde colaborarea cu Rusia. În anul 2014 este pu]in probabil s` vedem o schimbare drastic` în rela]ia bilateral`. Cu toate acestea, în afar` de men]inerea coeziunii Uniunii Europene, principala provocare pentru politica extern` a Germaniei va fi gestionarea rela]iei sale cu Rusia, într-un moment de sl`biciune structural` european` [i de rena[tere ruseasc`. Implicarea tot mai mare a Rusiei în Europa Central` [i de Est va intra, la un

moment dat, în conflict cu aspira]iile Germaniei de coeziune european`. În primul rând, Germania are un interes în asigurarea [i extinderea sferei sale de influen]` pe continent. Berlinul a îmbun`t`]it integrarea economic` cu Europa Central` [i de Est, prin aderarea acestor ]`ri în UE la mijlocul anilor 2000, când Rusia era în curs de refacere din sl`biciunea datorat` colapsului statului sovietic. Acum, Rusia este din nou o putere relativ stabil`, devenind o amenin]are la adresa intereselor Germaniei în regiune. În al doilea rând, Germania are o cerere mare pentru aprovizionarea cu energie din Rusia, mai ales c` Berlinul a renun]at la producerea treptat` a energiei cu ajutorul centralelor nucleare. Importul de energie prin intermediul infrastructurii existente este mai viabil economic decât alternativele (Berlinul are alimentare direct` prin gazoductul North Stream). {i, nu în ultimul rând, Berlinul va încerca s` impun` o politic` unitar` a UE fa]` de Rusia, introducând în acest dialog

Germania s-a opus ader`rii Ucrainei [i Georgiei la NATO. Câteva luni mai târziu, între Rusia [i Georgia a izbucnit un conflict armat. Odat` consolidat` puterea pre[edintelui Putin, venit la Kremlin în 1999, acesta a oprit mar[ul triumfal al UE c`tre Est. Îns` divizarea dintre Noua Europ` (recent eliberatele state din Europa de Est, termen folosit ini]ial de fostul secretar al ap`r`rii al SUA, Donald Rumsfeld) [i Vechea Europ` (în special, Fran]a [i Germania) este vizibil` de mult timp. Astfel, faptul c` centrul de greutate al influen]ei americane în Europa s-a schimbat c`tre Est, spre ]`rile de dincolo de fosta cortin` de fier, nu este o întâmplare. În 2003, la a doua interven]ie american` în Irak, unitatea Occidentului din 1991 a fost profund zdruncinat`. Alia]i europeni atât de importan]i, cum sunt Fran]a [i Germania, au refuzat s` participe la eventualele opera]ii militare, afirmând c` ar putea interveni numai dac` exist` un mandat precis în acest sens din partea ONU. Singurul lider al unei ]`ri a Uniunii Europene care s-a declarat de la bun început gata s` ia parte la opera]iuni a fost britanicul Tony Blair. Din Est, Polonia [i România au fost gata de participare cu trupe. Un sistem unipolar ce a luat na[tere în 1990, având în centrul s`u Statele Unite, a fost provocat de voin]a Fran]ei, aflat` în centrul unui bloc al opozi]iei, format din Germania, Rusia, China [i alte state, provocând politica american` [i, implicit, hegemonia american`. {i totu[i, lumea nu a devenit bipolar`. Dar tocmai atunci am fost martorii primei bre[e a unipolarit`]ii de dup` R`zboiul Rece, care nu a fost orchestrat`, a[a dup` cum se a[teptau mul]i, de Rusia sau China, ci de

EUROPA, ÎNTRE VILNIUS {I GENEVA GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

Polonia. Prins` între Germania [i Rusia, Polonia este deosebit de sensibil` la dezvoltarea rela]iei Berlinului cu Moscova. Men]ionarea Poloniei în acordul de coali]ie al noului guvern german sugereaz` c` Berlinul este con[tient de preocup`rile ]`rilor din Europa Central` [i de Est, în ceea ce prive[te Rusia, ren`scut` [i datorit` sl`biciunilor structurale ale UE. }`rile din Europa Central` [i de Est sunt din ce în ce mai îngrijorate de rela]ia de parteneriat politic [i economic dintre Germania [i Rusia [i de aceea nu se bazeaz` pe Germania în vederea asigur`rii securit`]ii lor na]ionale, calitatea lor de membru NATO [i leg`turile bilaterale cu Statele Unite, prin intermediul scutului balistic de ap`rare antirachet` sau a parteneriatelor strategice, sunt v`zute drept garan]ii importante de securitate. Exist` [i fa]a cealalt` a monedei prin care aceste ]`ri caut` un sprijin german în ap`rarea intereselor lor în rela]iile energetice cu Rusia. Analizând efortul Moscovei de a opri o l`rgire a UE în fostul s`u spa]iu de influen]`, personal cred c` ceea ce s-a discutat la Malta, între Bush [i Gorbaciov, s-a îndeplinit ca plan de etap`. La Summitul de la Malta nu au fost semnate acorduri între cele dou` puteri. Scopul principal a fost de a oferi celor dou`, SUA [i Uniunea Sovietic` (denumirea de la acea vreme), o oportunitate de a discuta schimb`rile rapide care aveau loc în Europa, odat` cu ridicarea Cortinei de Fier. Summitul a fost privit de unii observatori ca fiind sfâr[itul oficial al R`zboiului Rece. De fapt, el a marcat o sl`bire a tensiunilor din deceniile ce au urmat încheierii celui de Al Doilea R`zboi Mondial [i a însemnat un punct de cotitur` în rela]iile dintre Rusia [i Occident. De atunci, am avut o pace relativ` de 30 de ani, pân` în 2008. Summitul NATO de la Bucure[ti a divizat Occidentul din nou.

Fran]a. Fran]a încearc` s` devin` nu numai puterea conduc`toare în Europa, ci [i lider al unui nou pol al puterii mondiale care se opune superputerii americane. Acum, francezii s-au gr`bit s` semneze cu Teheranul acorduri privind livrarea de ma[ini Peugeot [i Renault în Iran, din 2014. Fran]a se reîntoarce în zon` mai repede decât al]i europeni.

um este privit acest pact de ]`rile importante din Orient? Arabia Saudit` este profund nemul]umit`, iar nemul]umirea ei este de dinainte de acest acord de la Geneva. Tensiunile dintre Statele Unite [i Arabia Saudit` au ajuns la cel mai înalt punct în ultimele decenii. Riadul î[i exprim` nemul]umirea fa]` de managerierea situa]iei din Orientul Mijlociu de administra]ia pre[edintelui Obama. Trei lucruri sunt importante de [tiut despre ruptura în rela]ia SUA – Arabia. Tensiunile în cre[tere: Saudi]ii au fost sup`ra]i pe decizia SUA de a nu sus]ine pre[edintele egiptean Hosni Mubarak, în 2011, apoi a fost renun]area SUA de a interveni militar în Siria, iar în final încheierea cu un acord a negocierilor nucleare cu Teheranul. Interese opuse: saudi]ii v`d Orientul Mijlociu ca un cazan în care se desf`[oar` un conflict între [ii]i [i suni]i, în timp ce SUA are alia]i [i adversari în ambele tabere ale Islamului. Saudi]ii vor ca [ii]ii s` fie disloca]i de peste tot, din zonele de conducere administrativ`, iar americanii au alte interese. De asemenea, sc`derea importan]ei SUA în Orientul Mijlociu: aceasta este datorat` reducerii dependen]ei de petrolul saudit, dependen]` ce a fost piatra de temelie a prieteniei celor dou` ]`ri. Arabia Saudit` a fost sub protec]ie britanic` [i mai târziu american`, înc` de la crearea sa, dup`

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Primul R`zboi Mondial. Sub conducerea dinastiei Saud, a devenit un juc`tor important în sistemul global pentru un motiv esen]ial: a fost cel mai important produc`tor de petrol. De asemenea, a fost protectorul locurilor religioase Mecca [i Medina. Statele Unite au protejat saudi]ii de sociali[tii arabi radicali, care amenin]au s` r`stoarne monarhiile din Peninsula Arabic`, iar mai târziu de Saddam Hussein, dup` ce acesta a invadat Kuweitul. De asemenea, SUA a protejat Arabia Saudit` de Iran. Absen]a Statele Unite din Golful Persic, ar fi f`cut din Iran cea mai mare putere militar` regional`. În plus, saudi]ii au o minoritate [iit` concentrat` în zonele estice bogate în petrol care este un permanent pericol la securitatea instala]iilor. {ii]ii din Iran [i Arabia Saudit` se pot coaliza pentru destabilizarea celei de-a doua, precum suni]ii din provinciile Sistan [i Belucistan care pot coaliza împotriva administra]iei de la Teheran. Arabia Saudit` finan]eaz` lupt`torii suni]ii din întregul Orient Mijlociu. Apoi trebuie avut în vedere c` orice acord al americanilor de a respecta interesele iraniene în Irak ar reprezenta o amenin]are pentru Arabia Saudit`. În cazul în care SUA [i Iranul cad de acord asupra programului nuclear, iar Teheranul respect` în totalitate cele stabilite, atunci problemele de baz` sunt decontate. Companiile petroliere americane doresc s` investeasc` în Iran, la fel ca alte întreprinderi din SUA. Problema de baz` care separ` cele dou` ]`ri se dizolv` [i rela]iile economice se deschid, un pas care aproape prin defini]ie va face parte dintr-un acord final unde vor ap`rea interese reciproce.

ul]i observatori au trecut cu vederea unele dintre consecin]ele regionale auxiliare ale acordului SUA-Iran, [i anume Afganistanul. Pre[edintele afgan Hamid Karzai se opune semn`rii acordul bilateral de securitate cu SUA, acord care ar autoriza o for]` rezidual` american` în Afganistan dup` 2014. Disputa va fi de scurt` durat`, Karzai dorind s` r`mân` în c`r]i [i dup` alegerile preziden]iale din prim`var`, când nu mai are drept de a participa. În lumina acordului SUA-Iran, luptele vor continua s` aib` loc în Afganistan, dar combatan]ii vor fi doi rivali istorici, Arabia Saudit` [i Iran, amândou` ]`rile fiind acum gata s` joace un rol f`r` precedent în regiune. Aceast` lupt` geopolitic` se joac` de-a lungul frontierei de nord a Orientul Mijlociu [i pe flancul de vest al Iranului. Arabia Saudit` a devenit îngrijorat` de ascensiunea Iranului atunci când Statele Unite au invadat Irakul, în 2003, iar acum Riadul se teme c` Teheranul va deveni [i mai puternic, comportându-se nu ca un actor imprevizibil ce urm`re[te o agend` de politic` extern` radical`, ci ca un membru reabilitat al comunit`]ii interna]ionale. În ecua]ie intervine [i Pakistanul care are o rela]ie bun` cu Riadul. Deja, saudi]ii coopereaz` cu pakistanezii pentru a sprijini rebelii suni]i în Siria. Acordul SUA-Iran este înc` în faza ini]ial` [i este supus la numeroase obstacole [i complica]ii în lunile urm`toare. Exist` o mare diferen]` între relaxarea, condi]ionat` de SUA, a unor sanc]iuni asupra Iranului [i recunoa[terea oficial` c` Iranul nu mai reprezint` o amenin]are militar` a Statelor Unite sau a alia]ilor s`i europeni. Mai mult decât atât, Washingtonul a avut grij` s` lini[teasc` statele din Europa Central` c` acestea nu sunt abandonate, ca urmare a discu]iilor cu Iranul [i a negocierilor de înso]ire cu Rusia. La începutul acestei luni, într-o vizit` în Polonia, secretarul de stat american, John Kerry, a declarat c` desf`[urarea scutului antirachet` nu este condi]ionat` de problema Iranului. Indiferent de asigur`rile Washingtonului, Moscova va continua ofensiva atât în Europa, cât [i în Orientul Mijlociu. Aceast` ofensiv` a adus Ucraina în pragul unui conflict civil [i nu a unei Revolu]ii portocalii pa[nice! 

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

LUMEA DE AZI

VALORIFICAREA LEC}IILOR ÎNV~}ATE

otrivit unui recent studiu al RAND Corporation, politicienii [i comandan]ii militari ar trebui s` utilizeze lec]iile înv`]ate derivate din ultimii ani ai implic`rii americane în Irak, cu scopul de a-[i fundamenta deciziile [i termenele stabilite pentru încheierea cu succes a opera]iilor militare de anvergur`, inclusiv cea din Afganistan. Aproximativ doi ani i-au trebuit armatei americane s` finalizeze opera]iile de amploare na]ional` din Irak care au presupus, la momentul maxim, 170.000 de militari disloca]i în teren, un num`r egal de contractori civili [i peste 500 de baze militare. Una dintre concluziile-cheie ale studiului institu]iei americane este [i aceea c` aproape nimic din ce fusese planificat în materie

de tranzi]ie a responsabilit`]ilor c`tre irakieni nu a mers conform planului, în principal pentru c` planificarea american` s-a bazat pe supozi]ii [i evalu`ri de performan]e supraoptimiste. Procesul de tranzi]ie a mai fost de asemenea afectat [i de dinamica provoc`rilor de securitate interne care au necesitat reorient`ri [i modific`ri în obiectivele propuse [i în termenele stabilite. În ciuda problemelor politice, opera]ionale, birocratice [i fiscale generate de ambele p`r]i, SUA au f`cut foarte bine câteva lucruri. De exemplu, au continuat s` instruiasc` militarii irakieni pân` la finele misiunii, construind rela]ii profesionale solide. Americanii au l`sat în Irak o armat` competent` [i profesionist`. Apoi, în lipsa unui

acord de a men]ine for]e reziduale în Irak, SUA [i-au onorat angajamentele [i au retras toate for]ele din ]ar` pân` la finele anului 2011, condi]ie crucial` pentru rela]iile ulterioare dintre SUA [i Irak. Ca un înv`]`mânt, pentru viitoarele misiuni aflate la final, politicienii [i comandan]ii ar trebui s` reziste tenta]iei de a amâna deciziile pân` la punctul în care s-ar produce o retragere rapid` care ar crea un vid de putere în regiunea respectiv`. O retragere gradual` a trupelor, contractorilor [i echipamentelor ar fi mai u[or de gestionat logistic [i ar contribui la o mai mare stabilitate politic` în zona respectiv`. Trebuie stabilite obiectivele strategice pentru perioada de dup` tranzi]ie [i abia apoi luate în considerare înfiin]area unor reprezentan]e conduse de civili, gen ambasade. Autorii studiului avertizeaz` asupra faptului c`, de[i unele lec]ii înv`]ate din experien]a din Irak ar putea fi utilizate în Afganistan, nu exist` [abloane universale [i nici solu]ii general valabile. Studiul RAND, intitulat The End of the Iraq War Offers Lessons for Withdrawal from Afghanistan, acoper` ultimele 15 luni ale opera]iei New Dawn care s-a finalizat cu retragerea trupelor americane din Irak [i descrie totodat` [i evenimentele care s-au petrecut în primele 12 luni dup` plecarea americanilor. Documentele care au stat la baza studiului au fost surse primare, inclusiv sec]iunile neclasificate ale planurilor de opera]ii, rapoarte, evalu`ri sau briefinguri elaborate de militarii for]elor americane din Irak.  PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

POTEN}IALE CONSECIN}E ALE CONFLICTULUI DIN SIRIA

sasinarea unui cleric sunnit care sprijinea Hezbollahul la Tripoli, un ora[ din nordul Libanului, unde grupuri rivale s-au luptat timp de mai multe s`pt`mâni sub influen]a conflictului din Siria, a intensificat pasiunile sectare în aceast` ]ar`, potrivit unei informa]ii de pres` UPI.

Acest eveniment a reînviat temerile extinderii conflictului din Siria [i în Liban, ]ar` înc` nevindecat` dup` propriul r`zboi civil (1975-1990) în care Siria a jucat un rol important. Aceste îngrijor`ri cresc [i din cauza faptului c` luptele din Siria au devenit un conflict care vizeaz` mai pu]in r`sturnarea de la putere a unui regim brutal, fiind din ce în ce mai mult o confruntare între sunni]i (sprijini]i de Arabia Saudit`) [i [ii]i (sprijini]i de c`tre Iran). Convingerea general` în Liban este c` liderul religios sunnit a fost ucis din cauza sus]inerii sale pentru Hezbollah, mi[care ce domin` din ce în ce mai mult Libanul [i amenin]` puterea de]inut` de

sunni]i înc` de la câ[tigarea independen]ei ]`rii fa]` de Fran]a, în 1943. La îndemnul sponsorilor de la Teheran, Hezbollahul a trimis mii de lupt`tori în Siria s` lupte în sprijinul regimului Assad, care face parte dintr-o minoritate religioas`, Alawaite, o ramur` a islamismului [iit. Libanul este în deriv` din martie, de când Hezbollahul a r`sturnat guvernul de la putere. Ora[ul Tripoli, din nordul Libanului, a devenit un fel de barometru al rivalit`]ilor religioase [i locul unde au loc confrunt`ri persistente între adep]ii Alawaite, care sus]in regimul Assad [i reprezentan]ii majorit`]ii sunnite care vor c`derea guvernului sirian. Totodat`, regiunea grani]ei de nord-est a Libanului este teren de confruntare permanent`, având în vedere c` ambele tabere utilizeaz` c`ile de comunica]ii din zon` pentru trimiterea de ajutoare c`tre fac]iunile combatante din Siria. Realitatea este c` Siria începe s` arate tot mai mult ca Libanul, adic` fragmentat` [i condus` de diferite grupuri pe regiuni, dar este posibil ca acest gen de tranzi]ie a Siriei c`tre modelul libanez s` poat` distruge abilitatea Libanului de a-[i men]ine propriul echilibru. 

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

Observatorul militar www.presamil.ro

DISPUT~ PRIVIND GIBRALTARUL Recent, negociatorii Uniunii Europene [i-au intensificat eforturile diplomatice pentru medierea disputei dintre Spania [i Marea Britanie asupra Gibraltarului. În ultimele câteva luni, disputa dintre cele dou` state a ajuns la punctul de fierbere. R`zboiul declara]iilor a acaparat aten]ia primului-ministru spaniol, Mariano Rajoy, [i a celui britanic, David Cameron, care a f`cut chiar o paralel` cu disputa dintre Marea Britanie [i Argentina asupra insulelor Falkland, escaladat` pân` la conflict armat. Spre nemul]umirea Londrei, Spania sus]ine revendicarea insulelor de Argentina. Având în vedere c` Marea Britanie a câ[tigat r`zboiul cu Argentina, consilierii premierului britanic îl încurajeaz` s` adopte o pozi]ie mai dur` fa]` de Spania în cazul Gibraltarului. Niciunul dintre cei doi premieri nu par a fi dispu[i s` cedeze în aceast` disput`, ceea ce restrânge canalele diplomatice. În septembrie, inspectorii UE au vizitat Gibraltarul pentru a investiga disputele din zona grani]ei cu Spania. Oficialii britanici s-au plâns c` autorit`]ile spaniole au impus controale prea stricte la grani]`, iar cei spanioli spun c` acestea sunt necesare pentru a preveni traficul ilegal, în special cu ]ig`ri, dinspre Gibraltar. Tensiunile au izbucnit în luna august, când Spania a acuzat construirea de Gibraltar a unui recif artificial care bloca vasele de pescuit spaniole. Ca urmare, Spania a impus condi]ii mai aspre la frontiera comun` [i chiar a vehiculat ideea unei noi taxe de trecere a frontierei, precum [i a unei interdic]ii de survol pentru avioanele care se îndreptau c`tre Gibraltar. De altfel, Gibraltarul a fost o surs` de tensiune între cele dou` state înc` de la cedarea acestui teritoriu de c`tre Spania Marii Britanii, prin Tratatul de la Utrecht, acum fix 300 de ani. 

UN NOU SATELIT MILITAR PE ORBIT~ Rusia a lansat cu succes, la mijlocul lunii noiembrie, de la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, o rachet` de tip Proton-M care avea la bord un satelit militar, potrivit unei [tiri de pres` difuzat` de AFP. Rusia a reluat lans`rile rachetelor în luna septembrie anul acesta, dup` o perioad` de pauz` necesar` pentru investigarea unui incident petrecut la o lansare din luna iulie care a dus la explozia unei rachete Proton. Acest tip de rachet` este cel mai utilizat pentru lans`rile sateli]ilor comerciali. {eful Agen]iei Spa]iale Ruse Roscosmos, Vladimir Popovkin, a fost demis din func]ie în octombrie. M`sura pare s` fie în leg`tur` cu nemul]umirile primului-ministru rus, Dmitri Medvedev, pe care acesta le-a exprimat în leg`tur` cu activitatea agen]iei în ultimii doi ani [i jum`tate. 

TRANSFORM~RI ÎN ARMATA CHINEZ~ China î[i va optimiza dimensiunile [i structura for]elor armate, va îmbun`t`]i propor]iile dintre diferitele categorii de for]e [i î[i va reduce institu]iile [i personalul noncombatant, potrivit unei decizii recente a Partidului Comunist Chinez, citat` de agen]ia Xinhua. Aceast` decizie solicit` inovarea teoriei militare, înt`rirea leadership-ului, armonizarea strategiei militare cu noul context interna]ional de securitate [i construirea unui sistem de putere militar` modern cu caracteristici chineze. Sistemul de conducere al armatei va fi reformat, începând cu Comisia Militar` Central`. Decizia vizeaz`, de asemenea, [i accelerarea dezvolt`rii puterii de lupt`, reformarea colegiilor militare, managementul resurselor umane atât militare, cât [i nonmilitare. Totodat`, întregul sistem de cercetare, produc]ie [i achizi]ii de echipamente militare va fi regândit, pe m`sur` ce anumite întreprinderi private se vor putea al`tura industriei de ap`rare. 

AVIOANE DE LUPT~ PENTRU COREEA DE SUD Coreea de Sud a decis recent s` achizi]ioneze 40 de avioane de lupt` F-35, ca form` de r`spuns la amenin]`rile nucleare [i cu rachete venite din partea Coreei de Nord, potrivit unui comunicat al statului major general. Ini]ial, inten]iile au fost pentru cump`rarea a 60 de avioane, dar guvernul sud-coreean a anun]at c` restul de 20 de avioane ar putea fi de alt tip. În septembrie, agen]ia de achizi]ii din Coreea de Sud a refuzat o ofert` de 60 de avioane F-15 Silent Eagle din partea Boeing pentru c` acestea nu erau dotate cu tehnologie stealth, care le f`cea invizibile în fa]a radarelor inamice. Coreea de Sud a dezvoltat un sistem de ap`rare denumit kill chain care este utilizat pentru detectarea [i lovirea preventiv` a principalelor ]inte din Coreea de Nord, utilizând fie avioane de lupt`, fie rachete, în cazul în care Coreea de Nord demonstreaz` c` vrea s` lanseze atacuri asupra sudului. Avem nevoie de avioane de lupt` de ultim` genera]ie pentru a putea penetra la nevoie, nedetecta]i, spa]iul aerian al nordului [i pentru a lovi ]intele-cheie. Prin procurarea acestor avioane putem descuraja mai eficient provoc`rile Coreei de Nord, potrivit unui purt`tor de cuvânt al armatei sud-coreene. Avioanele urmeaz` s` fie livrate c`tre For]ele Aeriene din Coreea de Sud în perioada 2018-2021, în cazul în care anul viitor se va semna un contract ferm. 

Observatorul militar www.presamil.ro

AZIMUT

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

MEREU ÎN INIMA {I SUFLETUL VETERANILOR GENERAL DE FLOTIL~ AERIAN~ (R) PETRE BÂN~

iliala ANVR a sectorului 2 Bucure[ti poart` numele unuia dintre vesti]ii mare[ali ai României, Constantin Prezan. În cei peste 23 de ani de existen]`, s-a situat constant în elita structurilor Asocia]iei Na]ionale. Mai întâi prin modul în care s-a str`duit s` solu]ioneze problemele privind primirea în rândurile sale a celor îndrept`]i]i, potrivit prevederilor legale: veterani [i invalizi din cele dou` conflagra]ii mondiale, v`duve de r`zboi [i, apoi, so]iile supravie]uitoare ale fo[tilor lupt`tori. Cu tot ce impuneau întocmirea dosarelor, prin procurarea [i verificarea actelor doveditoare, îndrumarea solicitan]ilor, sprijinirea celor neajutora]i etc. Astfel s-a ajuns ca, în anul 1995, filiala s` numere 9.328 membri. A urmat o activitate sus]inut` zi de zi pentru asigurarea primirii drepturilor [i facilit`]ilor acordate acestora, întemeind, în acest scop, o permanent` leg`tur` cu autorit`]ile administra]iei de stat. {i, un alt merit aparte: crearea unui sistem viabil de îndeplinire a obiectivelor statutare ale Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi de participare la via]a social-cultural` [i economic` a ]`rii, la educarea tinerei genera]ii în spiritul dragostei [i devotamentului fa]` de patrie, cunoa[terii trecutului glorios de lupt` al armatei române, cultivarea tradi]iilor [i virtu]ilor ost`[e[ti, respectarea memoriei eroilor. Toate acestea au fost [i sunt permanent în inima [i sufletul veteranilor.

a baza împlinirilor ce au dus la prestigiul de care se bucur` filiala sectorului 2, nu numai la nivelul municipiului Bucure[ti, ci [i în plan na]ional, st`, în primul rând, con[tiinciozitatea, d`ruirea, competen]a cu care Biroul Executiv, în frunte cu dinamicul s`u pre[edinte, generalul de brigad` (ret) Alexandru Tudora, [i-a f`cut [i î[i face datoria. Liderul acestui segment social de notorietate în sector, care acum mai num`r` circa 3.200 de membri, provine dintr-o familie de eroi. Ambii bunici, atât din partea tat`lui, cât [i a mamei, au luptat la baionet` în celebra b`t`lie de la Plevna, în R`zboiul de Independen]`. Tat`l, Ion Tudora, s-a remarcat pe câmpul însângerat de la M`r`[e[ti, unde a fost r`nit, fiind decorat de regele Ferdinand I cu medalia „Virtutea Militar`” clasa a II-a. Cei patru fii ai s`i – Constantin, Vasile, Alexandru, Nicolae – s-au aflat sub arme în cel de Al Doilea R`zboi Mondial. Constantin, cu gradul de sergent-major, a luptat atât în campania din Est, cât [i în cea din Vest, în mun]ii Tatra fiind grav r`nit. A fost decorat cu medalia „Crucea Serviciul Credincios”. Vasile, luat prizonier în b`t`lia Moldovei, la Ruginoasa, a pierit în trenul care îi ducea în Siberia. Nicolae era copil de trup` la un regiment din Divizia 9, iar Alexandru, de[i r`nit în infernul de la Oarba de Mure[, a continuat s` fie în

linia întâi [i în luptele duse pentru eliberarea Ungariei [i Cehoslovaciei. A fost distins cu multe ordine [i medalii în timpul r`zboiului, dar [i dup` terminarea acestuia. În octombrie, când a împlinit 90 de ani, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, generalul (r) Marin Badea Dragnea, i-a evocat, în frumoase [i binemeritate cuvinte, bogata-i activitate. Din filial` au f`cut sau fac parte personalit`]i militare de referin]` din toate armele, cavaleri ai celui mai înalt ordin militar de r`zboi din toate timpurile „Mihai

ata[at militar în Germania [i Elve]ia, apoi în ]`rile baltice [i nordice, i-a informat pe rege [i Marele Stat Major despre iminenta izbucnire a celui de Al Doilea R`zboi Mondial, ca [i despre planurile Uniunii Sovietice de r`pire a str`vechilor ]inuturi române[ti. A tr`it 105 ani. Faptele lui din timpul r`zboiului, ca [i ale altor generali: Ioan Di Cesare, fostul pre[edinte al Ligii Aeronautice, Ion [i Petre Iliescu, cavaleri ai ordinului „Mihai Viteazul”, Victor Atanasiu, mul]i ani profesor [i [ef al catedrei de istoria artei militare la Academia Militar`, ulterior pre[edinte al Comisiei de memorialistic` a ANVR, viceamiral Victor Bogdan, fost pre[edinte al Ligii Navale Române [.a., se reg`sesc în volumele de memorialistic` „Veteranii pe drumul onoarei [i jertfei”, editate de ANVR, dar [i în lucrarea „Mesaj pentru posteritate”, publicat` de filial`, în dou` edi]ii, cu sprijinul Prim`riei sectorului 2.

General-maior (ret) Alexandru Tudora, pre[edintele filialei ANVR sector 2. Viteazul”, dar [i ai altor mari distinc]ii române[ti [i str`ine. Îl reamintim, mai întâi, pe vrednicul de pomenire general (ret) Titus Gârbea, veteran al celor dou` r`zboaie mondiale, str`lucit absolvent al {colii Militare de artilerie de la Fontainebleau, al {colii Superioare de R`zboi [i al Facult`]ii de drept, totodat` un diplomat de excep]ie care, în timp ce era

c]iunile veteranilor sunt oglindite [i în paginile revistei „Foi[orul de foc”, ce apare prin grija Consiliului local. Prim`ria poate fi un exemplu în întreaga ]ar`, pentru modul în care îi sprijin` pe b`trânii din acest segment. Le-a asigurat birouri de lucru chiar în sediul ei, sunt cuprin[i în majoritatea obiectivelor ce se deruleaz`, pre[edintele filialei participând la toate [edin]ele consiliului, ajutorul material [i spiritual sunt permanen]e demne de admirat. În diverse situa]ii: zile aniversare din istoria ]`rii [i a armatei, la marile s`rb`tori cre[tine, dar [i ale lor, personale. Cu ocazia efectu`rii unor vizite în ]ar` [i în str`in`tate, prin grija prim`riei au putut merge în grup la M`r`[e[ti, M`r`[ti, Oituz, Bran, Dragoslavele, Oarba de Mure[, dar [i în multe alte localit`]i unde au avut loc b`t`lii [i lupte celebre. Veteranii, invalizii, v`duvele de r`zboi

[i so]iile supravie]uitoare ale celor trecu]i în ve[nicie sunt cuprin[i în programele-pilot pe care le deruleaz` prim`ria, cei cu posibilit`]i materiale precare fiind în aten]ia Direc]iei sociale, a celorlalte departamente, care intervin cu promptitudine în rezolvarea situa]iei acestora. Atunci când structurile din cadrul prim`riei, conducerea filialei nu pot solu]iona dolean]ele membrilor segmentului, se intervine la organele superioare ale administra]iei de stat în vederea ob]inerii îndrept`]itelor cereri. Filiala, prin Biroul ei Executiv, men]ine o leg`tur` [i o colaborare strâns` [i benefic` cu Centrul Militar al sectorului, cu filiala Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retragere. Un loc aparte, de frunte, în împlinirile filialei îl are zi de zi primarul Neculai On]anu, general-maior (r) [i pre[edinte de onoare al filialei, aflat mereu în linia întâi în zbaterile acesteia pentru dobândirea drepturilor cuvenite.

ie c` particip` la activit`]ile „Clubului În]elep]ilor”, al c`rui membru fondator este pre[edintele filialei, la celelalte activit`]i ob[te[ti, veteranii [i invalizii de r`zboi din sectorul 2 sunt prezen]e memorabile în [coli [i licee unde, în cooperare cu Inspectoratul [colar, realizeaz` emo]ionante lec]ii de istorie, în care eviden]iaz` faptele de arme [i vitejie s`vâr[ite pe câmpurile de lupt` de eroii neamului românesc, de ei [i fo[tii camarazi care, pe tot timpul vie]ii, au avut mereu în inim` [i suflet slujirea necondi]ionat`, chiar [i cu pre]ul sacrificiului suprem, a patriei, sentiment pe care fo[tii combatan]i se str`duiesc, la cei peste 90 de ani ai lor, s`-l inoculeze [i tinerilor de azi.

V~ INTERESEAZ~!

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

PO{TA REDAC}IEI Din mesajele sosite pe adresa redac]iei, am ales dou` întreb`ri, astfel c` public`m informa]ii referitoare la înfiin]area asocia]iilor [i funda]iilor [i la sistemul pensiilor administrate privat. PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

Sistemul pensiilor administrate privat (pilonul II) Referitor la virarea contribu]iilor la sistemul pensiilor administrate privat, directorul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, colonel Constantin Luca, face urm`toarele preciz`ri: La 22.11.2011, a intrat în vigoare OUG nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum [i pentru stabilirea unor m`suri în domeniul pensiilor administrate privat. Aceasta prevede obligativitatea particip`rii personalului militar în activitate (a cadrelor militare în activitate [i a solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti în activitate), care nu a împlinit vârsta de 35 de ani, la un fond de pensii administrat privat, în termen de 7 luni de la intrarea în vigoare a ordonan]ei. De asemenea, personalul militar care nu împlinise vârsta de 45 de ani la acea dat` avea ([i are în continuare) posibilitatea s` adere voluntar la un fond de pensii administrat privat. Datorit` greut`]ilor întâmpinate în implementarea informatic`, la nivelul caselor de pensii sectoriale, a actelor normative care reglementeaz` sistemul unitar de pensii publice [i domeniul eviden]ei contribuabililor [i a contribu]iilor datorate, precum [i aprob`rii cu întârziere a modific`rii normelor de aplicare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum [i pentru stabilirea unor m`suri în domeniul pensiilor administrate privat, termenul de 7 luni stabilit ini]ial a fost prorogat pân` la data de 31.12.2012. În vederea evit`rii dublei valid`ri a participan]ilor, Casa de pensii sectorial` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale a preluat din eviden]a Casei Na]ionale de Pensii Publice personalul militar în activitate care a aderat la un fond de pensii administrat privat anterior intr`rii în vigoare a legisla]iei aplicabile acestei categorii de personal. În perioada 28.05.-14.06.2013, Casa de pensii sectorial` a efectuat, retroactiv, validarea actelor individuale de aderare, transferurile participan]ilor, precum [i prima repartizare aleatorie a persoanelor eligibile care nu au aderat din proprie ini]iativ` la un fond de pensii administrat privat. Validarea cu întârziere a participan]ilor a fost cauzat` de prelungirea negocierilor purtate cu administratorii fondurilor de pensii administrate privat în ceea ce prive[te p`strarea confiden]ialit`]ii datelor personale apar]inând personalului militar. Facem men]iunea c`, în luna noiembrie 2013, Casa de pensii sectorial` a MApN, cu sprijinul organelor de specialitate din Ministerul Finan]elor Publice, a reu[it s` efectueze primele viramente c`tre fondurile de pensii administrate privat pentru personalul militar în activitate, corespunz`toare veniturilor ob]inute în luna septembrie 2013. 

ctul normativ care cuprinde prevederi referitoare la constituirea [i func]ionarea asocia]iilor [i funda]iilor este OG nr. 26 din 30 ianuarie 2000, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 246/2005. De la intrarea în vigoare, ordonan]a a fost în mai multe rânduri modificat`. Conform art. 1 al acesteia, pot constitui asocia]ii ori funda]ii persoanele fizice [i persoanele juridice care urm`resc desf`[urarea unor activit`]i de interes general sau în interesul unor colectivit`]i ori, dup` caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Constituirea, înscrierea [i organizarea unei asocia]ii Asocia]ia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei în]elegeri, pun în comun [i f`r` drept de restituire contribu]ia material`, cuno[tin]ele sau aportul lor în munc` pentru realizarea unor activit`]i în interes general, al unor colectivit`]i sau, dup` caz, în interesul lor personal nepatrimonial. Asocia]ia dobânde[te personalitate juridic` prin înscrierea în Registrul asocia]iilor [i funda]iilor aflat la grefa judec`toriei în a c`rei circumscrip]ie teritorial` î[i are sediul. În vederea dobândirii personalit`]ii juridice, membrii asocia]i încheie actul constitutiv [i statutul asocia]iei. Actul constitutiv cuprinde, sub sanc]iunea nulit`]ii absolute: a) datele de identificare a membrilor asocia]i: numele sau denumirea [i, dup` caz, domiciliul sau sediul acestora; b) exprimarea voin]ei de asociere [i precizarea scopului propus; c) denumirea asocia]iei; d) sediul asocia]iei; e) durata de func]ionare a asocia]iei - pe termen determinat, cu indicarea expres` a termenului, sau, dup` caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul ini]ial al asocia]iei; activul patrimonial, în valoare de cel pu]in un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asocia]iei, este alc`tuit din aportul în natur` [i/sau în bani al asocia]ilor. În cazul aportului în natur`, forma autentic` a actului constitutiv [i a statutului este obligatorie; g) componen]a nominal` a celor dintâi organe de conducere, administrare [i control ale asocia]iei; h) persoana sau, dup` caz, persoanele împuternicite s` desf`[oare procedura de dobândire a personalit`]ii juridice; i) semn`turile membrilor asocia]i. Statutul cuprinde, sub sanc]iunea nulit`]ii absolute: a) elementele prev`zute mai sus, cu excep]ia celor precizate la lit. g) [i h); b) precizarea scopului [i a obiectivelor asocia]iei; c) modul de dobândire [i de pierdere a calit`]ii de asociat; d) drepturile [i obliga]iile asocia]ilor; e) categoriile de resurse patrimoniale ale asocia]iei; f) atribu]iile organelor de conducere, administrare [i control ale asocia]iei; g) destina]ia bunurilor, în cazul dizolv`rii asocia]iei. La cererea de înscriere se vor ata[a: actul constitutiv; statutul; actele doveditoare ale sediului [i patrimoniului ini]ial; dovada disponibilit`]ii denumirii eliberat` de Ministerul Justi]iei sau, dup` caz, refuzul motivat al eliber`rii acesteia.

Este interzis` utilizarea în denumirea asocia]iei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile s` creeze confuzie cu denumirea unor autorit`]i sau institu]ii publice de interes na]ional ori local, precum: „comisariat”, „inspectorat”, „gard`”, „academie”, „autoritate”, „consiliu”, „agen]ie” sau derivatele acestora. Înscrierea unei asocia]ii folosind în denumirea sa cuvintele „na]ional” sau „român” ori derivatele acestora se realizeaz` numai cu acordul prealabil al Secretariatului General al Guvernului. Organele asocia]iei sunt: a) adunarea general`; b) consiliul director; c) cenzorul sau, dup` caz, comisia de cenzori. Hot`rârile luate de adunarea general` în limitele legii, ale actului constitutiv [i ale statutului sunt obligatorii chiar [i pentru membrii asocia]i care nu au luat parte la adunarea general` sau au votat împotriv`. Consiliul director asigur` punerea în executare a hot`rârilor adun`rii generale. Prin hot`râri ale adun`rii generale, asocia]ia î[i poate constitui filiale [i sucursale. Filialele sunt structuri teritoriale, cu personalitate juridic`, cu un num`r minim de trei membri, organe de conducere proprii [i un patrimoniu distinct de cel al asocia]iei. Ele pot încheia acte juridice de dispozi]ie, în numele [i pe seama asocia]iei, numai pe baza hot`rârii prealabile a consiliului director al acesteia. Sucursalele sunt structuri teritoriale f`r` personalitate juridic`, ce desf`[oar` activit`]ile stabilite de asocia]ie.

Constituirea, înscrierea [i organizarea unei funda]ii Funda]ia este subiectul de drept înfiin]at de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori

Observatorul militar www.presamil.ro

pentru cauz` de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent [i irevocabil, realiz`rii unui scop de interes general sau, dup` caz, al unor colectivit`]i. Mo[tenitorii [i creditorii personali ai fondatorilor au fa]` de funda]ie acelea[i drepturi ca [i în cazul oric`rei alte liberalit`]i f`cute de fondator. Activul patrimonial ini]ial al funda]iei trebuie s` includ` bunuri în natur` sau în numerar, a c`ror valoare total` s` fie de cel pu]in 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii funda]iei. În cazul funda]iilor al c`ror scop exclusiv, sub sanc]iunea dizolv`rii pe cale judec`toreasc`, este efectuarea opera]iunilor de colectare de fonduri care s` fie puse la dispozi]ia altor asocia]ii sau funda]ii, în vederea realiz`rii de programe de c`tre acestea din urm`, activul patrimonial ini]ial poate avea o valoare total` de cel pu]in 20 de ori salariul minim brut pe economie. În vederea dobândirii personalit`]ii juridice, fondatorul sau, dup` caz, fondatorii încheie actul constitutiv [i statutul funda]iei. Actul constitutiv al funda]iei cuprinde, sub sanc]iunea nulit`]ii absolute: a) datele de identificare a fondatorului sau, dup` caz, ale fondatorilor: numele sau denumirea [i, dup` caz, domiciliul sau sediul acestora; b) scopul funda]iei; c) denumirea funda]iei; d) sediul funda]iei; e) durata de func]ionare a funda]iei - pe termen determinat, cu indicarea expres` a termenului sau, dup` caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul ini]ial al funda]iei; g) componen]a nominal` a celor dintâi organe de conducere, administrare [i control ale funda]iei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe; h) persoana sau persoanele împuternicite s` desf`[oare procedura de dobândire a personalit`]ii juridice; i) semn`turile fondatorului sau, dup` caz, ale fondatorilor. Statutul cuprinde, sub sanc]iunea nulit`]ii absolute: a) elementele men]ionate mai sus, cu excep]ia celor de la lit. g) [i h); b) explicitarea scopului [i a obiectivelor funda]iei; c) categoriile de resurse patrimoniale ale funda]iei; d) atribu]iile organelor de conducere, administrare [i control ale funda]iei; e) procedura de desemnare [i de modificare a componen]ei organelor de conducere, administrare [i control, pe parcursul existen]ei funda]iei; f) destina]ia bunurilor, în cazul dizolv`rii funda]iei. Funda]ia dobânde[te personalitate juridic` prin înscrierea în Registrul asocia]iilor [i funda]iilor aflat la grefa judec`toriei în a c`rei circumscrip]ie teritorial` î[i are sediul. Cererea de înscriere va fi înso]it` de acelea[i documente ca în cazul asocia]iei. Dup` înscrierea în registru, nici fondatorii [i nici mo[tenitorii lor nu pot revoca actul constitutiv care nu mai poate fi atacat nici de c`tre creditorii personali ai fondatorilor. Organele funda]iei sunt: a) consiliul director; b) cenzorul sau, dup` caz, comisia de cenzori. Consiliul director este organul de conducere [i de administrare [i asigur` realizarea scopului [i obiectivelor funda]iei. Acesta se compune din cel pu]in trei membri desemna]i de fondator sau, dup` caz, de fondatori, la momentul constituirii funda]iei. Organizarea [i func]ionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Schimbarea scopului funda]iei se face numai de c`tre fondator sau de majoritatea fondatorilor în via]`. Dac` niciunul dintre fondatori nu mai este în via]`, schimbarea scopului funda]iei se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din num`rul membrilor consiliului director. Funda]ia î[i poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hot`rârii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul. 

Observatorul militar

CULTUR~

www.presamil.ro

Locotenent-colonel STEREA COSTESCU, Din carnetul unui c`pitan. Însemn`ri [i amintiri din R`sboiul pentru întregirea neamului (1 august 1916 – 1 aprilie 1917),

OBICEIURI RUSE{TI (Ianuarie 1917) u[ii trimit întruna noi trupe. Zilnic trec prin ora[ unit`]i de tot felul. Sunt bine echipa]i pentru iarn`. Solda]ii no[tri, rebegi]i de frig, fac jind, uitându-se mai ales la cizmele lor de pâsl`, în care, desigur, e cald ca-n cuptor. Ca figuri, sunt to]i b`lani [i ro[ii de frig [i s`n`tate. La trecerea prin ora[, cânt`-n cor ni[te mar[uri t`r`g`nate, care dau o caden]` foarte frumoas`. De altminteri, e [tiut c` slavii, în general, sunt buni cânt`re]i. Lumea iese pe la por]i [i ferestre spre a-i privi. Dac` ne[ansa face s` cantoneze pe aici, ofi]erii lor se apuc` seara de chefuri [i scandaluri. Ai no[tri au luat obiceiul a se r`sti la ei, alungândui, întocmai cum faci cu orice om r`u. C` la chefuri

Foc[ani, 1927, p. 206-207.

beau de-[i pierd min]ile, o [tie toat` lumea. În camerele unde sunt cantona]i, apa de colonie trebuie ascuns` cu îngrijire, c`ci altfel cu siguran]` dispare pe gâtlejurile lor. Vinul, spirtul, asemenea se ascund, când nu sunt v`rsate pe gârl`, c`ci a[a sunt ordinele, tot din cauza lor. E o jale pe bie]ii locuitori s` vad` c` li se vars` butoaie întregi din cauza acestor alia]i cu burete-n stomac. Unii, în glum`, spun c` trebuie umblat cu chibriturile aprinse cu mult` aten]ie pe lâng` gura lor, s` nu ia cumva foc, c`ci gura rusului exal` numai vapori de spirt...

CERCUL MILITAR NA}IONAL INTERFEREN}E CULTURALE – Joi, 5 decembrie a.c., ora 17.15, Sala de Cinema. Expunere cu tema În pelerinaj la ieslea din Bethleem din cadrul programului cultural Culturi [i civiliza]ii, sus]inut` de istoricul de art` Victor Simion: În preajma s`rb`torilor de Cr`ciun, a bradului [i a colindelor, un popas în locul unde, cu 2000 de ani în urm`, o stea anun]a na[terea Mântuitorului. Expunerea este înso]it` de prezentarea unui fim documentar de art`. Intrarea este liber`.

EXPOZI}II Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur` a artistei plastice Georgeta Grabovschi. Artista este membr` a Uniunii Arti[tilor Plastici din România, a absolvit Facultatea de Istorie - Filosofie a Universit`]ii Bucure[ti [i {coala superioar` de arte plastice Françoise Conte din Paris. A ob]inut Marele premiu al Salonului Interna]ional al Culturii [i Artelor,

Cannes 2012. Artista a debutat cu prima expozi]ie personal` în anul 1990, la Cercul Militar Na]ional. Tudor Octavian, autorul albumului de art` Georgeta Grabovschi, scrie despre pictura artistei: Tablourile artistei ofer` o mare noutate în tehnologia imaginii de tip ulei pe pânz`. Pictorii lucreaz`, îndeob[te, cu un set de pensule [i de cu]ite de tip [paclu, adaptate lucrului cu past` colorat`. Artista utilizeaz` un tip aparte de mistrie asem`n`toare celei de zidar, care a deschis o cale neb`nuit` spre alte interpret`ri ale formelor. O lucrare de Georgeta Grabovschi are o presta]ie simfonic` sesizabil`, dar nu una de filarmonic`. E mult` muzic` din baroc [i din al`muri, din sufl`tori care-i asigur` un tip de jubila]ie, de strigare victorioas`, astfel c` imaginea induce în privitor o anume exaltare [i stare de eliberare a unor tr`iri reprimate. Efectul vine de la geometriile îndulcite de sfericit`]i ale compozi]iilor [i, prin aceste geometrii [i rime interioare, de la substan]a lor decorativ`. Instinctul arhitectural e slujit cum nu se poate mai bine de setul unic de cu]ite [i mistrii. Artista, chiar s` vrea, nu poate m`run]i imaginea. Tehnica o oblig` la majestate, la construc]ie. Expozi]ia a fost vernisat` luni, 2 decembrie a.c., de criticul de art` Tudor Octavian. Expozi]ia este deschis` în perioada 2-19 decembrie a.c. Sala Rond`. Expozi]ia de pictur` a artistei Nana Decu. Expozi]ia este deschis` în perioada 25 noiembrie – 8 decembrie a.c. Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` [i grafic` Ferestre spre lume a artistei Claudia Popescu, membr` a Uniunii Arti[tilor Plastici din România. Expozi]ia este deschis` în perioada 25 noiembrie – 8 decembrie a.c. Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 10.00-18.00. 

AURELIA N~STASE

aurelianastase@yahoo.fr

nele neologisme sunt, din cauza inutilit`]ii, apari]ii actuale firave, dar au r`d`cini istorice îndelungate. În latina folosit` de primii cre[tini, apropiat` latinei comune, cu tr`s`turi populare, con]inând numeroase cuvinte preluate din greac` [i expresii care reflectau influen]ele Bibliei, a ap`rut verbul „deliberare”, derivat al clasicului „liberare”, ambele cu în]elesul „a elibera”. Peste timp, s-a reg`sit, în limba francez` a secolelor al XI-lea [i al XII-lea, cu acela[i în]eles, dar însemnând [i „a na[te”. În franceza actual`, „délivrer” a r`mas sinonim cu „accoucher” („a na[te”), având în plus semnifica]ia „a scoate din captivitate, din starea de dependen]`” (cnrtl.fr/definition, larousse.fr/encyclopedie/divers/littérature_latine). În secolul al XIII-lea, în limba englez` se folosea verbul „to deliver”, reprezentând forma în care fusese preluat francezul „delivrer” [i care, în prezent, înseamn` „a spune (ceva) oficial/ public”, „a elibera”, „a izb`vi”, de pild`: „deliver us from evil” („ne izb`ve[te de Cel-R`u” – Matei 6:13). „To deliver” înseamn` totodat` „a preda”, „a produce/a da na[tere un/unui discurs sau cântec”, „a furniza”, „a livra”, „a trimite”, „a transmite”, „a ob]ine/a atinge rezultatul/performan]a dorit`/promis`”.

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

entru a deveni erou nu trebuie neap`rat s`-]i dai ob[tescul sfâr[it pe nu [tiu care teatru de r`zboi”, spun autorii la începutul acestui volum, care omagiaz` [i, în acela[i timp, încearc` s` aduc` un plus de imagine eroilor transmisioni[ti. În acela[i timp, prin numeroasele considera]ii personale, autorii, diplomatul militar de justi]ie Grigore Stamate [i profesorul cu peste „35 de ani de directorate [colare” Teodor Petre, încearc` s` restaureze „onoarea înjosit` a militarilor activi, în rezerv` ori în retragere”. Paralela pare pu]in for]at` [i tr`deaz` fr`mânt`ri prezente: se vorbe[te despre situa]ia din ultimii ani a pensionarilor militari în rela]ie cu povestea dur` a generalului Gherm`nescu, lupt`tor pe fronturile ambelor r`zboaie mondiale, închis în 1949 la Jilava pentru vina de a nu fi denun]at „o organiza]ie ]`r`nist subversiv`”. Mai mult de atât, la eliberare, în 1951, un ofi]er de comisariat propune ca fostul general s` fie trecut „în cadrul trupei, cu gradul de soldat”. Umilin]a este incredibil`, la fel [i verticalitatea lui Doroftei Gherm`nescu, mereu pe pozi]ii, „falnic, solid [i bonom, un exemplu pentru oricine”, a[a cum [i-l aminte[te fiica unui preot din Gruiu, locul copil`riei sale.

„

UN EROU TRECUT LA INDEX GRIGORE STAMATE, TEODOR PETRE, „Generalul de brigad` Doroftei Gherm`nescu, un transmisionist de geniu”, Editura Axioma Print, 2013

Valoroas` la acest volum este experien]a de via]` a generalului, cu note de memorii care ating ambele conflagra]ii mondiale. Sunt chiar înduio[`toare men]iunile scrise pe front, cu referire la cea de-a doua so]ie (prima murise la câ]iva ani dup` decesul unicului s`u copil): „De diminea]`, pe nea[teptate, am ob]inut leg`tura cu Bucure[tiul [i am putut vorbi cu M`rioara care era în culmea fericirii c` mi-a auzit glasul. De data aceasta sunt [i eu mai mul]umit c`ci am aflat c` este mai bine.” De asemenea, încânt`toare amintirile celor care l-au cunoscut pe Doroftei Gherm`nescu: acea fiic` de preot, un fost pilot, un vecin, to]i contribuie la imaginea unui militar deosebit, prigonit dup` r`zboi [i nevoit s` se retrag`, civil, în „câmpul muncii”, pentru c`, nerecunosc`toare [i vopsit` în ro[u, patria îi trecuse eroismul la index. De pild`, la 23 de ani, înc` elev plutonier, Doroftei Gherm`nescu nota urm`toarele: „Nu voi uita niciodat` clipele acelea în care ne-am avântat în ofensiv` în defileul de la Predeal. Ne vibrau piepturile de cântecul în`l]`tor de vitejie intitulat Trece]i, batalioane române, Carpa]ii!”. O carte bun`, care ar mai fi trebuit trecut` prin sit`, pentru c` are pagini în plus, cum sunt cele deja amintite, despre statutul prezent al militarilor, dar [i, interesant, dar scos din context, un episod tr`it de unul dintre autori al`turi de fostul portar al Stelei de la Sevilla, Helmut Duckadam. Altfel, cine vrea s`-l cunoasc` pe Doroftei Gherm`nescu, fost comandant de transmisiuni în cadrul Armatei a 4-a, are în aceast` carte elemente suficiente pentru a-[i face o imagine corespunz`toare. 

Limba românq este patria mea.

Din familia acestui verb englez fac parte adjectivul „deliverable” („care poate fi furnizat”, „care poate fi transmis”) [i substantivul „deliverability” („furnizare”, „transmitere”). Acestea au fost preluate într-un jargon român legat mai ales de informatic`, în unele cazuri cu substantivizarea adjectivului: „calitatea produselor delivrabile” (chimiepitesti.licee.edu.ro); „s-a ob]inut un delivrabil real sub form`

ÎNC~ UN NEO-NEOLOGISM scris`” (sites.google.com/ site/ proiectcolectiv); „ar trebui urmate forme noi de delivrabile” (securitatea-informatica.ro); „delivrabilitatea mesajului t`u este compromis`" (whiteimage.net/ro/ resurse/); „garanteaz` o rat` crescut` a delivrabilit`]ii emailului” (blog.mailagent.ro); „acest delivrabil se bazeaz` pe rapoartele evaluative locale” (biogasin.org). Unii socotesc c` ar fi mai [ic s` disting` jargonul politic de cel comercial, înlocuind verbul „a livra” cu inutilul „a delivra”: „a[teapt` s` delivreze marfa în interesul […] lor” (contributors.ro). Al]ii nu doresc s` preia cuvântul din englez`, se mul]umesc cu „livrabil”, despre care [tiu c` este echivalent cu „delivrable”: „Un

NICHITA ST~NESCU livrabil/deliverable este orice rezultat tangibil produs în cadrul proiectului” (clodel.com/facultate/Anul_III_2006_2007/). Vocabula, un substantiv ob]inut prin schimonosirea unui adjectiv, se refer` în general la orice produs sau efect, rezultat dintr-o activitate oarecare, preg`tit pentru a fi oferit sau furnizat în conformitate cu o obliga]ie stabilit` printr-o promisiune înscris` eventual într-un contract. Altminteri, de livrat, se livreaz` imobile, m`rfuri, de toate: „vor s` livreze […] înc` 1.600 locuin]e” (economica.net); „cel mai mare parc fotovoltaic din ]ar` a început s` livreze energie” (stirileprotv.ro); „combustibil turboreactor livrabil direct în rezervoarele elicopterelor” (licitatiipublice.clubafaceri.ro); „aranjamente de flori livrabile în orice ora[“ (florarie.com). Exist` îns` [i persoane care, pentru a l`sa, f`r` temei, impresia distinc]iei dobândite prin utilizarea unui jargon recent înjghebat, „livreaz`” orice: „s` creeze un sistem guvernamental care s` livreze rezultate” (curentul.ro); „va trebui s` livra]i o nou` versiune a diagramei” (sites.google.com); „factorii care influen]eaz` livrarea emailului” (blog.mailagent.ro). 

ARMA CONDEIULUI

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

ZIUA TUTUROR

LOCOTENENT-COLONEL CRISTIAN DUMITRA{CU

cristian.dumitrascu@presamil.ro

u atât mai mult, de Ziua Na]ional`, când sentimentele de bine ne dau ghes, cu atât mai mult se cuvine s` ne amintim de ei, s`-i cinstim pe cei pleca]i, jertfi]i, iar pe cei care sunt pe aici în suferin]`, s`-i c`ut`m [i s` le d`m o mân` de ajutor s` se ridice, pentru ca lumea s`-i vad` [i s`-i aplaude. Dou` imagini i-au emo]ionat pe românii de pretutindeni la Parada Militar` din Bucure[ti, dar [i la defilarea de la Alba Iulia, ambele evenimentele fiind programate concomitent, în diminea]a zilei de 1 Decembrie. Acolo, în ora[ul Reîntregirii, între Sala Unirii [i statuia lui Mihai Viteazul, vân`torii de munte, elevii Colegiului Militar Liceal din Alba Iulia, pompierii [i jandarmii au defilat prin mijlocul unui culoar format într-o mare de lume tricolor`. Doi români din asisten]` au fost a[eza]i la loc de cinste, ie[i]i din rând, în centru, în fa]a oficialit`]ilor: un b`trân colonel, veteran de r`zboi, în vârst` de 86 de ani, [i un tân`r de aproximativ 10 ani, ambii în scaun cu rotile, ambii purtând pe ei cu aceea[i mândrie, cu acela[i firesc, culorile Drapelului Na]ional.

Colonelul în retragere Ion Corodeanu este pre[edintele Asocia]iei Veteranilor de R`zboi – Filiala Ministerului Afacerilor Interne din jude]ul Alba. Un b`rbat falnic, care i-a uimit pe to]i ziari[tii strân[i în jurul Domniei Sale, prin for]a discursului, a[a cum st`tea în scaunul comandat electric! S-a defectat camionul plin cu muni]ie, iarna, pe un ger n`praznic, sus, în Mun]ii Tatra, în Campania din apus din ’44-’45, unde a stat în z`pad` toat` noaptea s` p`zeasc` înc`rc`tura

„

p`mântean de fostul ministru al ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea (cel care a înlesnit transportarea lui pentru [edin]e prelungite de acupunctur` în China), [i continuat de eforturile absolut remarcabile ale personalului medico-sanitar din Spitalul Militar bucure[tean, precum [i ale Asocia]iei Camarazii, care, lun` de lun`, pl`te[te facturi importante pentru ca Daniel s` beneficieze de înso]itor permanent, pat medical „inteligent” cu ac]ionare electric`, precum [i de alte dispozitive medicale absolut indispensabile.

pân` au sosit ajutoare... Atunci i-au degerat picioarele, iar pe dreptul l-a pierdut dup` o vreme. Cam la aceea[i or`, la Bucure[ti, tot în fa]a tribunei oficiale, sergentul-major Daniel Porumb, invalid de gradul I în urma particip`rii la o misiune în teatrul de opera]ii din Irak, în 2007, a fost în centrul aten]iei [i în prim-planul camerelor de luat vederi care transmiteau în direct defilarea de la Arcul de Triumf. Faptul c` Daniel Porumb particip` la Ziua Na]ional`, chiar [i în scaunul cu rotile, este aproape un miracol, început cât se poate de

Este bine s` nu uit`m c`, da, 1 Decembrie este „Ziua tuturor”, adic` [i a noastr`, a celor s`n`to[i prin mila lui Dumnezeu, dar [i a celor care au fost r`ni]i la datorie [i c`, da, se fac multe pentru ace[ti eroi în via]`, dar totu[i mult mai pu]in decât este nevoie! {i c` ar fi bine ca, în primul rând, noi, militarii, apoi opinia public` s` con[tientiz`m c`, dincolo de 1 Decembrie, mai sunt celelalte 364 de zile din an.  Locotenent-colonelul Cristian Dumitra[cu este redactor-[ef adjunct în redac]ia militar` de radio.

SUNTEM TOT ACOLO

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

e Ziua Na]ional`, Internetul e plin de patrio]i. Sunt h`r]i cu România [i Basarabia, iar românii se îmbrac` în drapele tricolore. Unul semnaleaz` c`, de[i e dezlegare la pe[te, se m`nânc` mul]i cârna]i îmb`ta]i în fasole, iar altul zice c` n-ar fi r`u s` cump`r`m, m`car azi, de ziua ]`ri[oarei, mai multe c`r]i scrise de autori români. Sigur, e scriitor [i orice moment care-ar putea atrage un cititor în plus nu stric`. Cineva ureaz`, peste mun]i [i m`ri, „La mul]i ani, Mam`!”, unde mama este, fire[te, România, ]ara-n care cineva, familiarizat cu posibilit`]ile re]elei de socializare, spune c` se simte minunat („feeling wonderful”). Sfinxul tace, st` acolo, coco]at, poate are ro[u-n gât, poate n-are taste, n-are net, n-are cum s` spun`, [i el, ceva. Cineva i-a pus drapelul ca un fular [i, cine [tie, poate ajunge la el [i unul din cele 100 de papioane pe care o târgovi[tean` le-a realizat în ro[u, galben [i albastru. O zi sublim`. Nu se claxoneaz`, se posteaz`, se dau flash-uri de mul]umire. Concordie. La TV, sunt campanii cu „oameni care ne fac mândri c` suntem români”, se cânt` [i se danseaz`, se aprind instala]iile de iarn`, i se scrie ceva frumos lui Mo[ Cr`ciun, iar într-un ora[ mare se m`nânc` 7.500 de sarmale. Cine le-o fi num`rat?

Un r`ut`cios, deh, n-are ce face, arat` fotografii cu câini vagabonzi. „{i noi locuim aici.” Ce s` spun?! Oameni f`r` sim] practic. Ei nu [tiu c` azi e Ziua Noastr`? Nu e cazul [i nici momentul s` d`m ceva negativ, chiar dac`, ia te uit`, au tras tunurile [i-a c`zut un pomi[or la câ]iva metri de Arcul de Triumf. Totu[i, românii se bucur`, copiii râd, se aud caii, motoarele, uimirile [i scorpionii. Oamenii se cocoa]`-n copaci, flutur` stegule]e [i-[i fac poze peste poze, giga de poze, s` le stocheze [i s` le trimit` peste Sfinx, pân` la rudele din Japonia, care s` dea like, share, s` vad` toat` lumea c` e s`rb`toare [i c` românul s-a de[teptat „din somnul cel de moarte”.

„

Pe sear`, citim o postare, India a trimis o sond` spa]ial` c`tre planeta Marte, [i b`nuim c` [i la ei Internetul se umple la fel.

Trìm frumos aceast` zi, facem albume, ne sun`m [i ne ur`m, dar când se las` seara, cùt`m s` vedem dac` nu cumva s-a desprins drapelul acela, pe care-l lipisem cu folie de pervaz. L-a cam b`tut vântul, i-o fi fost frig... Îl desprindem [i-l ducem în c`mar`, lâng` bradul artificial, iar diminea]a ne trezim la normalitate. Afl`m c` [i ieri „s-au produs” accidente rutiere, c` oamenii au continuat s` moar` [i c` – asta da „noutate” – unii au mâncat [i au bùt în exces. Suntem tot acolo. Mai conteaz` c` fumul eliberat de un elicopter nu a fost chiar ro[u? Pe sear`, citim o postare, „India a trimis o sond` spa]ial` c`tre planeta Marte”, [i b`nuim c` [i la ei Internetul se umple la fel. Dar ei n-au nici cârna]ii no[tri [i nici s`rm`lu]ele noastre. 

„

Observatorul militar

www.presamil.ro

PE LOC, REPAUS! Pentru cei care pierd timpul, m`surarea lui este o activitate inutil`. GENERAL- MAIOR (R) MARICEL D. POPA

ameni dragi, v` rog s` v` tr`i]i via]a, meditând la un singur lucru: ea este irepetabil`! Este un fapt pe care îl cunoa[tem foarte bine, dar pe care îl ignor`m total. • Având în vedere ritmul alert al evolu]iei [i transform`rilor care au loc în lume, desuetul de mâine nu mai reprezint` ceea ce era ieri în vog`, ci ceea ce ast`zi se afl` în aceast` situa]ie. • Omul este singurul reprezentant al zoologiei care face lucruri inutile, doar pentru a dovedi c` le poate face [i pentru a se mândri cu asta. • Chiar înainte ca lumea s` cunoasc` cine e[ti, tu asum`-]i riscul de a fi tu însu]i. • Într-o societate oarecare, un om poate fi ajutat mai pu]in de c`tre cei care îi vor binele [i mai mult de c`tre cei care nu-i vor r`ul. • Nevoia de a cunoa[te este imens`. Dincolo de natura noastr` biologic`, natura uman` este dat` de nivelul nostru de cunoa[tere. De aceea, trebuie s` cunoa[tem. {i vom cunoa[te. • Portul bijuteriilor poate avea efecte variate [i interesante: unora, le poate aduce un spor de valoare; altora, le-o poate diminua [i pe cea pe care o au. • Sunt dou` categorii de obiective, în via]`: unele, la care, odat` ajuns, trebuie s` r`mâi acolo, pentru ca, eventual, s` po]i pleca mai departe; [i altele, de unde, odat` ajuns, trebuie s` faci calea întoars`. • Via]a! Iat` superba ecua]ie, prin care matematica se identific`, în mod plenar, cu existen]a. • Nedreptatea social` începe acolo [i atunci când sunt destul de mul]i cei care culeg roadele, f`r` ca ei s` fi pus semin]e în brazd` sau f`r` ca s` fi asudat pe lungul drum care duce la culesul roadelor respective. • M-am întrebat, de multe ori, ce-i face pe muzicienii de geniu s` fie ca atare. {i am în]eles c`, la ei, virtuozitatea nu este un scop în sine. • Onor, onoare, onorabil, onorific, onorariu... În func]ie de op]iuni sau de atitudini personale, ele determin` [i clarific`ri asumate [i cunoscute de cei din jur, chiar dac` unele se doresc ascunse.• Degeaba ai un munte de aur, dac` pe el nu poate s` creasc` m`car un fir de iarb`... • Stimate domnule general Sun Tzu, v` rog s`-mi permite]i s` lansez provocarea proiect`rii unei noi Arte a r`zboiului, adecvat` unui viitor enigmatic, imprevizibil [i care, temporal, a început s` ]in` foarte pu]in!... • Am îmb`trânit, dar ceva din mine a r`mas copil. Asta ar fi [i o explica]ie simpl` a faptului c`, uneori, mai fac [i gre[eli copil`re[ti. • Se spune c` via]a e o lupt`. Dar, [i aici, este dup` cum s-a împ`r]it norocul: în timp ce unii duc o lupt` grea, pentru supravie]uire, al]ii duc o parodie de lupt` cu s`bii de lemn... • Dup` victorie, num`rul prietenilor înving`torului va fi în cre[tere; cel învins r`mâne cu prietenii adev`ra]i, cei pe care i-a avut [i înainte. • Ce înseamn` sacrificiile aduse pe altarul evolu]iei, p`cii [i progresului [i dac` ele ar putea fi compensate în vreun fel?! E greu de explicat, dar s` ne imagin`m c`, într-o zi, le-am restitui pomilor fructiferi fructele pe care le-am cules de la ei... Am îndrepta ceva prin asta?! • Important nu este s` vorbe[ti foarte mult. Ci s` spui ceea ce este necesar de cunoscut [i s` fii în]eles. Pân` la urm`, chiar asta este comunicarea. • Con[tiin]a uman` a r`mas [i cu ceva reflexe din perioada de început a istoriei sale, cea din pe[teri. De exemplu, înconvoierea coloanei vertebrale. • Punctul culminant al t`cerii este, de fapt, tot un strig`t. Chiar dac` el nu poate fi perceput decât de cei care în]eleg t`cerile, u[or [i repede. • Din actualitatea clasicilor, Constantin Brâncu[i: S` vezi pân` departe este una, s` mergi pân` departe este alta. • {i Dumnezeu are bucuriile [i triste]ile lui. Spre norocul nostru, noi, oamenii, sim]im doar câte pu]in din toate acestea. • Una dintre cele mai mari gre[eli, pentru un manager, este atunci când el las` ca problemele minore s`-i abat` aten]ia de la realizarea problemelor mari. • Du[manii ! Ei reprezint` o clasificare social` interesant`, care nu va fi niciodat` pe cale de dispari]ie. • Pentru cei care pierd timpul, m`surarea lui este o activitate inutil`. • Este adev`rat c` vulturul nu prinde mu[te. Dar nu sf`tuiesc nicio musc` s`-l [icaneze. • Ce ]i-e [i cu roata istoriei! Pentru unii, ea a avut cam multe col]uri!... 

DREPTUL LA ZÂMBET DESEN DE CRISTI VECERDEA-CRIV

Observatorul militar

olonelul D`nu] C`ld`raru, ofi]er în biroul înv`]`mânt superior din Direc]ia management resurse umane, a sus]inut s`pt`mâna trecut` teza de doctorat cu tema „{coala în ecua]ia dezvolt`rii comunitare [i a politicilor publice”, la Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Comunic`rii Universitatea din Bucure[ti. Cum demersul a fost înso]it de succes [i cum viitorul de]in`tor al titlului de doctor în [tiin]ele educa]iei este un vechi combatant pe frontul presei militare (a scris, printre altele, la „Curierul armatei” [i „Observatorul militar”), îl felicit`m [i-i dorim spor în activitatea publicistic` [i de cercetare viitoare. (C.P.) 

SEMNAL  V` semnal`m apari]ia num`rului 154/2013 al ziarului Orizont militar, editat de Divizia 4 Infanterie Gemina din Cluj-Napoca, edi]ie care vine, ca de obicei, cu [tiri [i materiale din actualitatea cazon` transilv`nean`. Impresionant interviul realizat de sergent-major Ovidiu Sfâriac cu c`pitanul Flaviu Balea, comandant de companie în Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa (unitate de elit` a armatei române), centrul de greutate al batalionului. În paginile sale ve]i putea citi articole interesante legate de s`rb`torirea a 90 de ani de la înfiin]area Batalionului 7 Arunc`toare Proiectile Reactive General Vasile Danacu, unitate de tradi]ie a artileriei române, precum [i a 94 de ani de existen]` a Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul. Dincolo de rubricile consacrate deja printre cititorii fideli, ne-a atras aten]ia articolul România cre[tin`: Sfântul Apostol Andrei, sub semn`tura lui Traian Stoi]a. (E.D.) 



IMPACT

www.presamil.ro

ANIVERS~RI

ConsiliulDirectoralACMRRATIRE ureaz` mult` s`n`tate, via]` lung` [i multe satisfac]ii, al`turi de familie [i cei dragi, urm`torilormembriaiasocia]iei care, în cursul lunii decembrie 2013 [i ianuarie 2014, împlinesc frumoase vârste, dup` cum urmeaz`: generalullocotenent Chi]acu Anton, generalii de brigad` Geampalia F. Ioan, Florea M. Victor Vasile, coloneii ing. S`vulescu Romulus, Bucur C. Mircea, coloneii Tudose Emil, Bleoju Ion, MarfieviciSilviu, T`naseMihai,Vi[oiu Gheorghe, Stoica Aurel, Cristescu Marian, Stamate Emilian, Matei Ion, Bozg` Victor, locotenent-colonelul Ghinea I. Ion, maistrul militar pr. Radu Nicolaie, plutonierul-adjutant pr. Cu[ Gheorghe. Transmitem acelea[i ur`ri [i membrilor asocia]iei care, în luna decembrie 2013 [i ianuarie 2014, î[i serbeaz` ziua onomastic` de Sf. Nicolae, Sf. {tefan, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan. Consiliul Director al ACMRR ATIRE ureaz`, de asemenea, tuturor membrilorasocia]ieis`n`tate,prosperitate [i împlinirea tuturor dorin]elor cu ocazia s`rb`torii Na[terii Domnului [i a Noului An.  Consiliul de conducere al ADMRR Alexandru Ioan Cuza ureaz` urm`torilor membri ai asocia]iei care, în luna decembrie 2013, î[i serbeaz` ziua dena[tere,generalii(r)DumitruMiu, Ion Tutoveanu, coloneii/comandorii (r) {tefan Brum`, Ioan Ciulei, Ioan Com[a, Miu Georgian, Auric` Guinea, Gheorghe Lep`dat, Constantin Moisa, Constantin Moldoveanu, Vasile Munteanu, Dumitru Popa, Gheorghe Porojan, Ioan Rujoiu, Nicolae Stan, Ioan Zeicu, locotenen]icoloneii (r) Daniel Ion, Marian Eugen Mateescu [i maior (r) Miron mult` s`n`tate, via]` lung`, multe bucurii [i satisfac]iial`turideceidragi[iapropia]i. Acelea[i ur`ri de suflet le transmitem tuturor celor care î[i serbeaz` zilele onomastice. La mul]i ani!

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

ANUN}URI UMANITARE  Sunt caporalul Ciprian-Dorin {uteu încadrat la UM 01607 Cluj-Napoca, domiciliat în localitatea Morlaca (comuna Poieni) [i adresez rug`mintea de a fi ajutat în ob]inerea unor fonduri financiare necesare fiului meu, în vârst` de doar zece luni, pentru efectuarea urgent` a unui transplant de ficat. Fiul meu, Daniel-Gabriel {uteu, este diagnosticat cu ciroz` hepatic` decompensat` parenchimatos [i vascular, starea sa actual` fiind foarte agravat`, necesitând urgent un transplant hepatic cu donator viu înrudit genetic. Costurile estimative sunt de 125.000 de euro, dac` tratamentul este ales în func]ie de taxele generale ale spitalului, sau 165.000 de euro, dac` tratamentul ales include tratamentul realizat de directorul clinicii. Men]ionez c` împreun` cu familia, colegii sau cercul rela]ional la care am apelat nu pot sus]ine financiar salvarea vie]ii copilului. Plata trebuie realizat` înainte de începerea tratamentului prin depunerea sumei mai sus men]ionate, în contul spitalului. Numele b`ncii: Sparkasse Regensburg; Cont nr. 780010500; BLZ: 75050000; IBAN: DE52750500000780 010500; Swift-BIC: Byladem1RBG. Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii [i în conturile bancare ale subsemnatului, deschise la Banca Transilvania, astfel: în lei: RO 47 BTRL01301201A08237XX; în euro: RO 09 BTRLEURCRT 00A0823701. Persoan` de contact: maior Cristian Dumitru, tel. 0722 579 019, STAR 2343/179.  Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a ini]iat o campanie de colectare de fonduri pentru a-l sprijini pe Robert-Sebastian Ursache, fiul maistrului militar Ioan-Corneliu Ursache, încadrat la UM 02154 Constan]a. Fiul maistrului militar, în vârst` de 18 ani, este diagnosticat cu cancer hepatic [i urmeaz` s` efectueze o interven]ie chirurgical` de extirpare a lobului stâng al ficatului, la o clinic` din Regensburg (Germania). Opera]ia propriu-zis`, estimat` la 15.000 de euro, este suportat` de Casa Na]ional` a Asigur`rilor de S`n`tate, iar suma de 5.000 de euro îi este necesar` pentru transport, cazare, traduceri, analize extraspitalice[ti [i alte opera]iuni aferente interven]iei chirurgicale. Men]ion`m c` Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a acordat atât în anul 2012, cât [i în 2013, suma maxim` prev`zut` în Regulamentul de Organizare [i Func]ionare al Asocia]iei de 20.000 lei, iar familia nu are posibilit`]ile materiale suport`rii interven]iei din str`in`tate. Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare ale asocia]iei,deschiselaBancaComercial`Român`,sucursalaIzvor–Bucure[ti,cumen]iunea Pentru Robert, astfel: în lei – RO79RNCB0081101381270005, în euro – RO63RNCB0081101381270002, în USD – RO36RNCB 0081101381270003. St` în puterile noastre s` d`m unui tân`r speran]e de via]`. Pentru mai multe detalii, ne pute]i contacta la numerele de telefon 021.319.58.58 int. 2692 sau 2690 sau în re]eaua RNMC – 971018/2692 sau 2690.  Colectivul UM 01041 P Predeal solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea colegului lor, plutonier Petre Ionescu, a c`rui feti]`, Raisa-Maria Ionescu, în vârst` de 10 luni, sufer` de o tumoare pe coloan` (tumoare pelvian` presacrat` retrorectal` – teratom matur sacrococcigian [i vezic` neurogen`), tumor` ce trebuie extirpat` de urgen]` (maximum o lun`) [i are nevoie de o interven]ie chirurgical` la spitalul de pediatrie din Viena, Austria. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului [i interven]iei chirurgicale, circa 20.000 de euro, oricine dore[te [i îl poate ajuta, cu orice sum`, oricât de mic` ar fi ea, o poate face în conturile bancare deschise pe numele mamei, Ionescu Liliana, la Raiffeisen Bank: Cont în lei: RO17RZBR0000060007866302. Cont în euro: RO60 RZBR 0000060015572857. Pentru informa]ii suplimentare, pute]i contacta familia la numerele de telefon 0721875779 [i 0724081761.

 Sfâr[it de an, început de sezon hibernal. Prilej de cuvinte încurajatoare [i pline de speran]e de mai bine, de s`n`tate [i via]` îndelungat` adresate de pre[edintele Filialei Mihai Viteazul Dolj a ANCMRR, comandorul (r) Octavian Cococeanu, cadrelor militare în rezerv` [i în retragere din marea familie doljean`, ce-[i s`rb`toresc cu bucurie, al`turi de cei dragi, ziua de na[tere [i onomastica de Sfin]ii Nicolae [i {tefan. Cu profund` recuno[tin]` [i sfânt` venera]iesuntaminti]i[iceicareînultima vreme au trecut la cele ve[nice [i ale c`ror suflete curate ne privesc acum din ceruri. Al`tur`m [i noi ur`rile noastre, de pace [i lini[te lùntric` bravilor camarazi de toate armele, dup` cum urmeaz`:coloneii/comandorii(r){tefan Andreescu, Nicolae Be]iu, {tefan Grigore, Costel Georgescu, Stelian Ionescu, Ion Merfu, {tefan Neac[u, {tefan P`l`rie, Ion Petre, {tefan Smarandache, Napoleon Vl`descu, Dumitru V`duva, Marin Popa, locotenen]i-coloneii (r) Petre Briceag, Nicolae Ionescu, {tefan Lâja, Cristiana Mladin,{tefanPavel,MarianaPetrovici, [tefan Pondil`, maiorii (r) Alexandru Coteanu, Cristian Nicolaescu, Constantin Neagoie, {tefan Sbârlea, c`pitanii (r) Ioan Chelmu[, Gheorghe Grigore, {tefan Militaru, mai[trii militari principali/plutonierii-adjutan]i (r) Nicolae Anghel, Teodor Albu, Nicolae Ar`mitu, Lucian B`cal`, Radu Bica, Gheorghe Budelici, Florea Boab`, {tefan B`lu]`, Ironim Cândea, Nicolae D`rac, Marin Dumitru, Mihì]` Ghinea, {tefan Ionescu, {efan Moraru, George Ne[tian, Gheorghe R`doi, Dumitru Stepanov, {tefan Udi]`, Mircea Udric`, {tefan V`caru, Grigore Zenogeanu. La mul]i ani, stima]i camarazi!  Filiala ANCMRR sector 6 Bucure[ti transmite tuturor membrilor sì care î[i aniverseaz` în luna decembrie 2013 ziua de na[tere [i ziua onomastic` de Sf. Nicolae cele mai calde ur`ri de s`n`tate, fericire, bucurii, împlinirea tuturor dorin]elor [i un c`lduros La mul]i ani! Amintim pe colegii no[tri: generalii de

brigad` (r) Nicolae G`l`]eanu, Nicolae Corduneanu, Nicolae Ilie, Nicolae Matei; comandorul (r) Titus Voicu [i coloneii (r) Vasile Gu[u, Nicolae Lungu, Nicolae Ciortea,NeculaiViera[u,NicolaeR`scanu, Nicolae Lupovici, Nicoli]` Cercelaru, Nicolae Gui, Nicolae R`dulescu.  Consiliul Director al Asocia]iei Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Militari din municipiul Bucure[ti [i jude]ele limitrofe ureaz` mult` s`n`tate, via]` lung` [i satisfac]ii al`turi de familie [i cei dragi, membrilor asocia]iei care, în cursul lunii decembrie 2013, î[i aniverseaz` ziua de na[tere sau î[i serbeaz` ziua onomastic` de Sf. Nicolae. Men]ion`m colegii no[tri dup` cum urmeaz`: general-maior (r) Emilian Ursu, coloneii (r) Dumitru Nicolicea, Vasile Gu[u, Vasile Aioanei, Nicolae Lupovici, Nicolae Gui,Nicoli]`Cercelaru,NicolaeMu[uroi, Nicolae Rot`ri]a, Nicolae R`c`sanu, NicolaeScrieciu[iNicolaeCana,precum [i comandorul (r) Titus Voicu [i locotenent-colonelul (r) Nicolae Neac[u. Tuturor le dorim fericire, bucurii [i împlinirea tuturor dorin]elor. La mul]i ani!

FUNC}II SCOASE LA CONCURS  Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I anun]` scoaterea la concurs a urm`toarelor posturi didactice vacante: Facultatea de Comand` [i Stat Major: Departamentul For]e Terestre  instructor avansat, pozi]ia 15, disciplinele:Art`militar`–For]eTerestre.Tactica genurilor de arm` – ofi]er (arma Geniu). Facultatea de Securitate [i Ap`rare – Departamentul Opera]ii Întrunite, Studii Strategice [i de Securitate  instructor superior, pozi]ia 32, disciplina: Politici [i strategii NATO – ofi]er. Departamentul Sisteme Informa]ionale Militare [i Informa]iipentruAp`rare instructorsuperior, pozi]ia 19, disciplina: R`zboi electronic – ofi]er. Condi]ii generale pentru înscrierea la concurs a candida]ilor: s` fie licen]ia]i în domeniul {tiin]e militare, informa]ii [i

 Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375 Constan]a, a fost diagnosticat cu adenocarcinom de colon descendent stadiul II cu colonostam` (cancer de colon cu afectarea altor organe interne), actualmente fiind internat la Institutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [i interven]ii chirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]ie chirurgical` la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen]` Constan]a. So]ia sa nu are loc de munc` [i a n`scut un bìe]el la 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun` o locuin]` achizi]ionat` prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Cei care doresc s` ajute financiar pentru continuarea tratamentului pot depune orice sum` de bani în contul lui Claudiu Hermeneanu: RO46RZBR0000060001911920 Raiffeisen Bank.  V` rug`m s` ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din Bucure[ti, are nou` ani [i este diagnosticat cu osteogenez` imperfect` (maladia Lobstein-boala oaselor de sticl`). Pân` în momentul de fa]`, a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare (femururi) [i antebra]. Toate fracturile survenite în perioada de sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat`, iar odat` cu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent, de dou` tije telescopice pentru femururi, care cost` circa 4.000 de euro/bucat`. Mai multe detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http://plugariualexandru.wordpress.com/, la email: florentza77@yahoo.com sau sunând la num`rul de telefon 0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, Sucursala Mihai Bravu, astfel: în lei-RO32BTRL04301201 C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.  La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu, din cadrul Companiei Poli]ie Militar` [i Protec]ia For]ei a UM 02211 Bucure[ti, a trecut printr-o grea cump`n`. A fost diagnosticat cu tumor` de trunchi cerebral infiltrativ`, care, în aproximativ opt luni, a evoluat progresiv, provocându-i tulbur`ri de degluti]ie [i pareze. La 10 ianuarie a.c., a fost operat în Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila. Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militari profesioni[ti din UM 02211. Colegii sì spun c` mereu s-a eviden]iat prin grija fa]` de ceilal]i [i prin dedica]ia de care a dat dovad` în rezolvarea misiunilor în care a fost angrenat. Acum, spun ei, este momentul s`-i întoarc` faptele bune [i, de aceea, i-au fost [i îi sunt al`turi în clipele de încercare. Dar, pe lâng` sprijinul moral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de un sprijin material, iar colegii fac un apel, în acest sens, c`tre camarazii din alte unit`]i. Aceia care doresc s` îl ajute o pot face prin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410.  ColectivulU.M.02490FBucure[tisolicitàjutorumanitarpentrusprijinireacolonelului (r) Ion Pùn, autor al programului sintetic de contabilitate [i salarizare, versiunile Cobol [i Windows, care a fost diagnosticat cu cancer la colon. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului foarte costisitor (4.200 de euro o [edin]`), dup` opera]ia efectuat` în Turcia, oricine dore[te [i îl poate ajuta (în special cei care s-au folosit [i înc` se mai folosesc de programele dumnealui), cu orice sum`, oricât de mic` ar fi ea, o pot face în contul bancar deschis la Banca Pireus Bank, pe numele Pùn Ion, cont în lei: RO06PIRB4201353364001000. Pentru informa]ii suplimentare, îl pute]i contacta la num`rul de telefon 0722 774 362.  Colectivul UM 01294 Brìla solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea fostului coleg, sergent-major (r) IONU} BÂTC~, diagnosticat la vârsta de 31 ani cu encefalopatie post-anoxic`[itetraparez`spastic`.Pentrucontinuareatratamentuluiînsum`deaproximativ 16.000 lei, oricine dore[te [i îl poate ajuta, o poate face în contul IBAN RO19RNCB0048137801880001, deschis la Banca Comercial` Român`, având ca titular ASOCIA}IA IONU} BÂTC~. Pentru informa]ii suplimentare, familia militarului poate fi contactat` la nr. de tel. 0771 265 533.

ordine public` sau într-un domeniu înrudit cu profilul postului pentru care candideaz`; s` fac` dovada capacit`]ii de comunicare în limbile oficiale NATO; s` fie aprecia]i în ultimii trei ani cu cel pu]in calificativul Foarte bun. Candida]ii la concurs vor depune, pân` la data de 6.01.2014, rapoartele de participare la concurs, înso]ite de documentele precizate în Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M58/ 2013, la sediul institu]iei din Bucure[ti, {os. Panduri, nr. 68-72, sector 5. Concursul se va desf`[ura în conformitate cu Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M58/2013 [i Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice [i cercetare vacante din UNAp. Participarea la concurs a personalului militar este condi]ionat` de avizarea acestuia de comisiile de selec]ie, în conformitate cu Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M 22/2010. Informa]ii la tel. 021 319 48 80, int. 0121, 0136.

DECESE  Cei peste o mie de membri ai Filialei MihaiViteazulDoljaANCMRRcumare durere au aflat de destinul colegului lor, general de brigad` (r) P~STAE ION, care s-a întrerupt brusc [i nemilos, dup` o suferin]` nemeritat`, l`sând în urm` îndurera]i, camarazi, familie (mam` suferind`), so]ie [i doi copii, rude [i numero[i prieteni. Om de o rar` ]inut` moral`,iubitordeadev`r[ideviitormereu îndevenire,afostunexempluded`ruire, cu o deosebit` noble]e sufleteasc`, modest [i decent, omenos [i respectuos, caracter sociabil, la nevoie de un real folos pentru colegii s`i afla]i la vârsta senectu]ii. A[a îl cunosc [i i-au sim]it apropierea, mai bine de un deceniu, colegii de filial`, câ[tigându-le merituos respectul [i iubirea curat`, camaradereasc`. Repere de o moral` incandescent`celevorluminave[nicmemoria cu chipul p`trunz`tor al nepre]uitului general de brigad` în rezerv` P`stae Ion. Dumnezeu s`-l odihneasc` în veci!

 Conducerea Brig`zii 2 Infanterie Rovine din Craiova este al`turi de familia P`stae la marea durere pricinuit` de trecereaînnefiin]`aceluicareafostgeneralul debrigad`(r)P~STAEION,fostcomandant al Corpului 3 Armat` din Craiova. Ne exprim`m întreaga noastr` compasiune pentru pierderea suferit`. Dumnezeu s` îl odihneasc` în pace!  Generalul-maior Nicolae Ciuc` î[i exprim`profundulregretlaaflareatragicei ve[ti privind trecerea în nefiin]` a celui care a fost generalul de brigad` (r) P~STAE ION [i î[i exprim` întreaga compasiunepentrufamiliaîndurerat`din cauza pierderii suferite. Dumnezeu s` îl odihneasc` în pace!  Colectivul Direc]iei domenii [i infrastructuri [i al unit`]ilor militare subordonate anun]` cu profund regret [i cu inimile îndoliate c`, la data de 29.11.2013, s-a stins din via]` generalul de brigad` (r) ing. TÂRZIORU MIRCEA, fost loc]iitor al [efului Direc]iei domenii [i infrastructuri, în perioada 1973-1982. În lunga sa activitatedespecialistmilitarînconstruc]ii a dat dovad` de pricepere, profesionalism, d`ruire [i devotament, punând mai presus de orice datoria fa]` de meseria aleas`,realizândal`turideofi]eri,subofi]eri [i civili lucr`ri deosebite pentru obiective de importan]` social`, cultural`, de înv`]`mânt[is`n`tate. Suntemal`turidefamilia îndoliat`,c`reiaîitransmitemsincerecondolean]e [i întreaga noastr` compasiune. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Lanumai60deani,ne-ap`r`sitPETCU DANIELA, pre[edintele SCMD Sector 5 Bucure[ti. Dumnezeu s-o odihneasc` în pace!  Colectivul Direc]iei opera]ii este al`turi de familia locotenent-comandorului Lucian B`rbuceanu în greaua suferin]` pricinuit` de trecerea în nefiin]` a bunicului s`u. Sincere condolean]e familiei îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Comitetul Executiv al Organiza]iei Jude]ene a Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retragere Aurel Vlaicu Prahova

anun]` cu regret trecerea în nefiin]` a celui care a fost colonelul (r) COST~CHESCU COSTACHE. A încetat s` maibat`oinim`generoas`,ne-ap`r`sit un spirit viu [i înalt, un militar cu voca]ie, specialist în arma artilerie terestr`, un om de o probitate moral` impecabil`. Ofi]er din promo]ia 1949 a servit patria cu credin]` [i devotament sub rigorile Jur`mântului militar peste 38 de ani, îndeplinind diferite func]ii în unit`]i militare operative ale armatei române, inclusiv cea de [ef de curs la Centrul de Preg`tire a Cadrelor de Artilerie Terestr` (U.M. 01591) Ploie[ti. Trecând de curând în ve[nicie, a l`sat un gol în inimilecelorcarei-aucunoscutd`ruirea, camaraderia [i sufletul m`re]. Sincere condolean]e familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Membrii Filialei sector 6, ANCMRR, colegii, prietenii, camarazii apropia]i î[i exprim` profundul regret pentru trecerea în nefiin]` a colonelului (r) (RAA) MAIOR GHEORGHE VIOREAN, dup` o lung` [i grea suferin]`. Om cu o înalt` preg`tire profesional` [i cu calit`]i etice [i morale deosebite, apropiat, stimat [i respectat de to]i cei care l-au cunoscut, membru fondator al filialei, colonelul (r) (RAA) Maior Gheorghe Viorean reprezint` o pierdere important` pentru filiala noastr`. Condolean]e familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Colegii din cadrul Direc]iei personal [i mobilizare sunt al`turi de locotenentcolonelul Cristian Cebuc în încercarea greaprincaretrececaurmareadecesului mamei sale. Sincere condolean]e familiei îndurerate!  Colectivul Comandamentului comunica]iilor [i informaticii [i al unit`]ilor militaresubordonateî[iexprim`întreaga compasiune [i este al`turi de colonelul Dumitru Lungu în aceste momente de grea încercare pricinuite de pierderea socruluis`u,POLHACGHEORGHE. Transmitem sincere condolean]e familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Observatorul militar

CALEIDOSCOP

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

POPULAR~

COLONEL (R) TEODOR AMZOI COLONEL (R) TEODOR AMZOI

PROTEC}IE

nea O dat`-n via]` (pren.) – Postav! 2) {tiin]a frumosului. 3) O ie[ire în lume, odat` în via]` – C`]el! 4) Uniune preo]easc` – Dorin]`. 5) Unu este cui! – Te cheam` la vorb` – Perioad` istoric`. 6) Ins – Ne ofer` flori (pl.) 7) A face caneluri – Soare egiptean. 8) Cu el dai la bil` – Are leg`turi sus puse. 9)Lovitur` militar` – Sprijinul viilor (pl.) 10) Pericole posibile – Marea Britanie pe autoturism. tean – Vedet`. 2) Li se îndeplinesc toate dorin]ele. 3) Numele unui cânt`re] de muzic` popular` – Meseria lui Cupidon. 4) Autorul volumului Ciulinii B`r`ganului (pren.) – Cepar! 5) Fire – Acut! 6) Sup`rat – La distan]`. 7) F`r` credin]` – Gre[eli. 8) Dup` apusul soarelui. 9) Document – Nota muzical` – Electrocardiogram` (abr.) 10) O pies` de inim` – Casa din pom. 

din Observatorul militar nr. 46/2013

R D

(2,6,5,6,2,9,6)

Dezlegare la criptografia

EROI

VERTICAL: 1) ... Jianu, haiduc ol-

REBUS

CRIPTOGRAFIE

ORIZONTAL: 1) Prezint` emisiu-

Dezlegare la careul

www.presamil.ro

(6,3,4,1 - 2,7,2,5,10,4,6,7,2,6)

din Observatorul militar nr. 46/2013: DINTRE CEI CARE S-AU DISTINS ÎN LUPT~, RECUCERIND PRIN JERTFÃ RESPECT CU ONOARE. SFIN}I MILITARI

TRANSANTA, IADA, ICAR, PRAPAD, RI, L, PIVOTA, AUT, AMAGI, CARNAVAL, CITIT, ANA, AS, GAINAR, IAPA, NETA.

Sf#ntul Mucenic Dasius

Sfîntul Mucenic Dasius, amintit în calendarul nostru la 3 decembrie, a fost osta[ cre[tin din Axiopolis. Refuz#nd s` participe la Saturnalii, a fost decapitat în anul 304. Sfîntul Mucenic Mercurie a fost osta[ de origine scitic` în timpul lui Decius. Într-o lupt` \mpotriva barbarilor i s-a ar`tat îngerul Domnului. Invitat s` aduc` jertfe zeilor, a refuzat. Împ`ratul a poruncit s` fie omor#t. Biserica noastr` îl pr`znuie[te pe 8 decembrie. 

FOTO: ROMEO FRARU

{TIA}I C~...

COGITO

’’

Patria nu e p`mântul pe care tr`im din întâmplare, ci e p`mântul pl`m`dit cu sângele [i înt`rit cu oasele înainta[ilor no[tri.

ÎN LUMINA ASTRELOR

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~

irina.spilca@presamil.ro

Persoanele n`scute pe data de 10 ale lunii îmbin` armonios talentul comunic`rii la nivel psihologic cu m`iestria de a fi buni lideri. Înc`p`]ânarea, dar [i r`bdarea îi fac adversari de temut. Nu cedeaz` pân` nu-[i duc la îndeplinire planurile [i î[i cunosc bine interesele. Aparent sensibili, sunt de regul` stâlpul unei rela]ii sau al unei familii.

BARBU {TEF~NESCU DELAVRANCEA

... Micul stat european Andorra din Mun]ii Pirinei este autonom din 1278? ... Oceania num`r` nu mai pu]in de 10.000 de insule? ... Gibraltar este cel Gibraltar mai mic teritoriu aservit de pe P`mânt - 6,5 km2? Apar]inând de Marea Britanie [i situat pe o peninsul` stâncoas` în sudul Peninsulei Iberice, Gibraltar desparte Europa de Africa [i are o lungime de 14 km. ... Singurele state din lume urbanizate în totalitate sunt: Guadelupa, Nauru, Monaco, Singapore, Bermuda [i Gibraltar? ... Neavând leg`tur` cu Oceanul Planetar, Marea Caspic` este cel mai mare lac de pe Glob - 371.800 km2? ... Indonezia este cel mai mare arhipelag al lumii (peste 13.799 de insule) ? Se desf`[oar` pe 5.500 de km, de la vest la est. ... Sarea din salinele din România este suficient` încât s` hr`neasc` 20 de ani întreg globul? ... Crocodilul nou-n`scut e de trei ori mai lung decât oul din care abia a ie[it? ... Unele specii de bambus pot cre[te [i cu un metru pe zi? 

Berbec (21 martie-20 aprilie): Traversa]i o perioad` favorabil` acumul`rii de cuno[tin]e pe mai multe planuri. Sunte]i hot`rât s` face]i schimb`ri radicale la nivel emo]ional [i s` pune]i punct unei leg`turi care dureaz` de ani buni. Taur (21 aprilie-20 mai): Lucrurile se precipit` mai ales în rela]ia cu o rud`. Suprasolicitarea din ultima vreme v` afecteaz` sistemul imunitar [i v` sim]i]i sl`bit. Ave]i mai mult` grij` la ceea ce mânca]i [i v` hot`râ]i chiar s` ]ine]i o diet` impus` de medic. Gemeni (21 mai-21 iunie): Neîncrederea în for]ele proprii v` taie elanul [i merge]i pe ideea c` trebuie pentru moment s` v` mul]umi]i cu rezultate mici. La serviciu ave]i unele probleme din cauza unui coleg care v-a transferat o parte din lucr`rile lui. Rac (22 iunie-22 iulie): Încuraj`rile prietenilor v` sunt utile [i v` ofer` un plus de încredere în realizarea unui plan de b`taie, spre a atrage sponsori, care doresc s` investeasc` în ideile [i proiectele pe care le demara]i. Leu (23 iulie-22 august): V` feri]i s` v` expune]i p`rerile [i s` v` ar`ta]i nemul]umirile. Problemele de acas` v` afecteaz` activitatea profesional`, unde face]i mici gre[eli. Fecioar` (23 august-22 septembrie): Reu[i]i s` enerva]i un superior prin abordarea tran[ant` a unei probleme de natur` financiar`. Trebuie s` l`sa]i garda jos ca s` atrage]i oamenii de care ave]i nevoie, pentru a v` oferi solu]ii eficiente [i realiste la neclarit`]ile de ordin birocratic.

ILARION BARBU

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): G`si]i mai multe

variante de oferte la achizi]ionarea unui produs costisitor pe care îl cùta]i de mai multe luni. Tensiunile din rela]ia cu persoana iubit` v` fac mai radical [i cùta]i singur`tatea pentru a v` pune ordine în gânduri [i priorit`]i. Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Graba stric` treaba întotdeauna [i sunte]i tras de mânec` de un om drag dumneavoastr`, care reu[e[te s` v` pondereze impulsurile. S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Ave]i nevoie s` c`p`ta]i mai mult` încredere în oamenii apropia]i pentru ca ace[tia s` se poat` deschide cu u[urin]` în fa]a dumneavoastr`. Cùt`rile pe plan profesional continu`, deoarece mereu se ive[te ceva care s` nu v` satisfac` cerin]ele. Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Înv`]a]i din gre[elile celorlal]i [i sunte]i atent la reac]iile acestora. Drumurile pe care le ave]i de f`cut în interes familial v` aduc [i ve[ti care v` vor schimba planurile. V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Felul în care adopta]i experien]ele prin care trece]i îi fac pe cei din jur s`-[i schimbe p`rerea despre dumneavoastr`. V` ar`ta]i compasiunea fa]` de oamenii afla]i în suferin]` [i încerca]i în limita posibilului s`-i ajuta]i. Pe[ti (19 februarie-20 martie): C`l`tori]i des în aceste zile, dar pe distan]e scurte. Inten]iona]i s` petrece]i mai mult timp în sânul familiei [i s` da]i curs activit`]ilor sportive sau care v` solicit` fizic. 

Observatorul militar

FINANCIAR

www.presamil.ro

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

CHINA VA INVESTI MASIV ÎN ROM@NIA

aloarea investi]iilor chineze rezultate în urma vizitei oficiale a premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Li Keqiang, la Bucure[ti dep`[e[te cinci miliarde de euro, a anun]at, joia trecut`, primul-ministru Victor Ponta. România [i China au semnat mai multe acorduri de colaborare în domeniile energiei (nuclear`, termocentrale, hidrocentrale), sanitar-veterinar, industrial, societ`]ii informa]ionale [i al culturii, cu ocazia vizitei efectuate de premierului chinez Li Keqiang în ]ara noastr`, în perioada 25-28 noiembrie. Astfel, Departamentul pentru Energie [i Administra]ia Na]ional` din China pentru Energie au încheiat un memorandum de în]elegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare. De asemenea, conducerea Nuclearelectrica a semnat cu pre[edintele companiei China General Nuclear Power Corporation o scrisoare de inten]ie pentru colaborare, directorul Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu pre[edintele companiei China Huadian Corporation un acord de inten]ie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu pre[edintele companiei China National Electric Engineering o în]elegere pentru reabilitarea grupurilor 3 [i 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construc]ia hidrocentralei Tarni]a-L`pu[te[ti (jude]ul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepre[edintele executiv al Sinohydro Corporation. Un contract important a fost semnat între compania chinez` Ming Yang Wind Power Group [i Romanian P`unescu Corporation. Potrivit acestuia, partea chinez` va investi peste 400 de milioane de dolari în centrale eoliene [i echipamente de export. Totodat`, a fost semnat [i memorandumul de în]elegere pentru sprijinirea companiei de telecomunica]ii Huawei Technologies în vederea înfiin]`rii unui centru regional la Bucure[ti. Reprezentan]ii guvernelor român [i chinez au convenit [i un program cultural pentru perioada 2013 – 2016, un acord de înfiin]are [i func]ionare a Institutului Cultural Român de la Beijing [i a Centrului Cultural Chinez de la Bucure[ti [i un memorandum de în]elegere privind promovarea cooper`rii investi]ionale. Alte acorduri deosebit de importante pentru cele dou` state vizeaz` înfiin]area în comun a unui parc tehnologic [i reluarea exportului de bovine pentru reproduc]ie [i carne de porc c`tre China. Referitor la proiectele parafate, primul-ministru Victor Ponta a afirmat c` acestea dep`[esc cinci miliarde de euro, anun]ând, totodat`, c` va urm`ri personal implementarea acestora. 

SPOR DE 100% PENTRU PERSONALUL SANITAR CARE LUCREAZ~ SUPLIMENTAR De anul viitor, personalul care lucreaz` în sistemul public de s`n`tate va beneficia de un spor de 100% din salariul de baz` al func]iei îndeplinite pentru munca prestat` în afara orelor normale de lucru. S`pt`mâna trecut`, Guvernul a adoptat trei documente în domeniul s`n`t`]ii. Astfel, printr-un memorandum, au fost deblocate 1.124 de posturi vacante din unit`]ile sanitare în vederea ocup`rii lor prin concurs/ examen. Majoritatea posturilor se refer`, în special, la personal

medical - medici de toate specialit`]ile, asisten]i medicali, moa[e, infirmiere. De asemenea, printr-o hot`râre, s-a decis suplimentarea bugetului Ministerului S`n`t`]ii cu 200 de milioane de lei din Fondul de rezerv` bugetar` la dispozi]ia Guvernului, pentru decontarea la

spitale a serviciilor medicale efectuate, astfel încât, la sfâr[itul anului, s` nu mai existe arierate în sistemul sanitar. Al treilea document aprobat de Executiv este o not` privind formularea unui amendament la OUG 103/2013 privind salarizarea personalului pl`tit din fonduri publice în anul 2014, prin care se va introduce un nou alineat ce prevede ca, în vederea asigur`rii continuit`]ii activit`]ii din sistemul sanitar, munca depus` în zilele de repaus s`pt`mânal, de s`rb`tori legale [i în celelalte zile în care, în conformitate cu reglement`rile în vigoare, nu se lucreaz` în cadrul schimbului normal de lucru se pl`te[te cu un spor de 100% din salariul de baz` al func]iei îndeplinite. Munca astfel prestat` [i pl`tit` nu se compenseaz` [i cu timp liber corespunz`tor. Credem c` prin acest amendament vom rezolva problema de interpretare diferit` a mai multor angajatori sau a organelor de control [i astfel venim în întâmpinarea cererilor organiza]iilor sindicale, a precizat ministrul s`n`t`]ii, Eugen Nicol`escu. 

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

MONEDA NA}IONAL~, ÎN APRECIERE Ultima s`pt`mân` a lunii noiembrie a fost una favorabil` leului, care s-a înt`rit fa]` de principalele valute, tendin]` care ar putea s` se p`streze pân` la sfâr[itul acestui an. Moneda na]ional` a câ[tigat teren atât în raport cu euro [i dolarul american, cât [i cu francul elve]ian [i lira sterlin`. Vineri, 29 noiembrie, francul elve]ian valora 3,6071 lei, iar lira sterlin` 5,3281 lei, în sc`dere s`pt`mânal` cu 1,06 bani, respectiv cu 0,89 bani. Pe pie]ele valutare externe, euro s-a apreciat fa]` de dolar [i yenul japonez, ca urmare a faptului c` Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a ajuns la un acord cu Partidul SocialDemocrat (SPD) pentru formarea unui guvern de coali]ie. Astfel, la sfâr[itul s`pt`mânii trecute, un euro era cotat la 1,36 dolari, respectiv 139,2 yeni japonezi (cel mai ridicat curs din ultimii patru ani). Tot vinerea trecut`, paritatea lir` sterlin`/dolar dep`[ea nivelul de 1,6380 (cel mai ridicat curs din august 2011 pân` în prezent), dup` apari]ia datelor privind cre[terea aprob`rilor pentru credite ipotecare în Marea Britanie, în octombrie, la cel mai ridicat nivel din ultimii [ase ani, [i al avansului pre]urilor locuin]elor. 

Radar economic

 Guvernul a aprobat normele de aplicare a Programului de garantare a creditelor pentru IMM-uri. În [edin]a de s`pt`mâna trecut`, Executivul a aprobat printr-o hot`râre Normele metodologice de aplicare a Ordonan]ei de urgen]` privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici [i mijlocii (IMM). Programul const` în acordarea unei linii de credit, în valoare maxim` de cinci milioane de lei/IMM, pe o perioad` de maxim 24 de luni, [i garantarea creditului de stat, în procent de cel mult 50% din valoarea finan]`rii. Normele metodologice aprobate stipuleaz` faptul c` tragerile din linia de credit se pot efectua integral sau par]ial, dar sumele trase pot fi utilizate exclusiv pentru finan]area capitalului de lucru. De asemenea, actul normativ detaliaz` activit`]ile care nu pot fi finan]ate din lina de credit.  Hidroelectrica a decis s` vând` alte 14 microhidrocentrale. Adunarea General` a Ac]ionarilor Hidroelectrica a aprobat, de curând, a doua etap` a strategiei

de valorificare a unor centrale hidroelectrice de mic` putere (CHEMP), potrivit unui comunicat al companiei. Astfel, în zilele de 23 [i 24 ianuarie 2014, vor fi scoase la vânzare, prin licita]ie public` deschis` cu strigare, 14 microhidrocentrale grupate în [apte pachete de active, pre]ul total de pornire a licita]iilor fiind de 46,2 milioane lei (circa 10,4 milioane de euro). În prima etap`, la licita]ia din iunie 2013, Hidroelectrica a vândut, cu 46,8 milioane lei (aproximativ 10,5 milioane euro),

14 CHEMP-uri cu o putere instalat` de 9,4 MW.  Restan]ele românilor la creditele în lei, în cre[tere. Conform unui raport al B`ncii Na]ionale a României, în octombrie, comparativ cu luna anterioar`, valoarea total` a creditelor în lei restante ale popula]iei [i firmelor a crescut cu 1,24%, la circa 13,487 miliarde de lei. Restan]ele la creditele în valut` se ridicau la 20,134 miliarde de lei (echivalent), în sc`dere cu 0,8%. Totalul creditelor în lei atingeau, în octombrie, 86,261 miliarde lei (+0,5% fa]` de luna precedent`), din care 34,512 miliarde de lei contractate de popula]ie, restul fiind împrumuturi luate de agen]ii economici. Creditele în valut` totalizau 136,401 miliarde de lei (-2,1%), din care 68,899 miliarde lei (echivalent) contractate de popula]ie, iar diferen]a de agen]ii economici.  ZTE va investi 100 de milioane de euro în România. Unul dintre cei mai mari produc`tori mondiali de echipamente telecom, grupul chinez ZTE, va derula în urm`torii doi ani un program de investi]ii de circa 100 de milioane de euro în ]ara noastr`. Anun]ul a fost f`cut recent de [eful ZTE România, Lorian Vintil`, care a mai ar`tat c` banii vor fi aloca]i pentru înfiin]area a dou` centre de servicii [i a unei linii de produc]ie de echipamente telecom.  Din 2014, Polonia va începe exploatarea gazelor de [ist. Ministrul adjunct al mediului din Polonia, Piotr Wozniak, a declarat c` exploatarea comercial` a gazelor de [ist în aceast` ]ar` va începe de anul viitor, transmite AFP. Declara]ia a fost f`cut` dup` ce firma San Leon Energy a publicat primele rezultate foarte bune, în opinia lui Wozniak- ale unor for`ri efectuate în nordul Poloniei. Extrac]ia experimental` fusese lansat` în iulie. Guvernul prevede investirea a 12,5 miliarde de euro, pân` în 2020, pentru exploatarea acestor z`c`minte. 

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

RELIGIE

Observatorul militar

www.presamil.ro

6 DECEMBRIE - POMENIREA SFÂNTULUI NICOLAE, ARHIEPISCOPUL MIRELOR LICHIEI, F~C~TORUL DE MINUNI PREOT MILITAR RADU BOGDAN, BRIGADA 18 INFANTERIE BANAT

n fiecare an, în ziua de 6 decembrie, Biserica Ortodox` îl pr`znuie[te pe Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei. În cetatea Patara, din provincia Lichia, pe p`mântul sfânt al Cappadociei bizantine, vedea lumina zilei pruncul Nicolae, în cel de-al treilea veac al primului mileniu cre[tin, când dreptcredincio[ii înc` tr`iau pe vremea prigoanei împotriva înv`]`turilor lui Hristos. P`rin]ii s`i, Teofan [i Nona, l-au botezat cu acest nume, care se tâlcuie[te biruitor de popor. În aceea[i perioad` [i în aceea[i provincie se n`[teau al]i doi str`luci]i teologi [i P`rin]i ai Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare [i Sfântul Ioan Gur` de Aur.

radi]ia bisericeasc` istorise[te c` pruncul a supt numai de la sânul drept al mamei sale, pentru luare-aminte c` va fi pomenit în rândul drep]ilor, dar niciodat` în zilele de miercuri [i vineri de peste s`pt`mân`, ceea ce dovedea c` sfântul de mai târziu avea s` fie un mare postitor. Înc` din primii ani ai vie]ii sale, Sfântul Nicolae s-a l`sat cuprins de o mil` pustiitoare fa]` de aproapele s`u, fie copil, fie vârstnic. Într-o diminea]`, plecând Nicolae în cetate de mân` cu mama sa, cei doi au nimerit într-o îmbulzeal` de oameni, pe o str`du]` îngust`, pavat` cu piatr`. O feti]` c`zuse pe fereastr` [i se zdrobise pe caldarâm. Chipul ei frumos [i palid era br`zdat de un fir de sânge. Al`turi, îngenuncheat, plângea amarnic tat`l copilei, cuprins de o jale f`r` de margini. Micul Nicolae s-a aplecat asupra feti]ei [i a s`rutat-o sub privirile tuturor celor din jur. Copila a deschis ochii, clipind des, apoi s-a ridicat, sculându-se din moarte, ca [i când s-ar fi trezit din somn. Întrebat fiind de tat`l feti]ei cine este, copilul i-a r`spuns c`-l cheam` Nicolae. Atunci când tat`l i-a mul]umit, Sfântul Nicolae i-a r`spuns c` nu lui trebuie s`-i mul]umeasc`, ci lui Dumnezeu, iar mul]umirea nu o poate face altfel decât botezându-se cre[tin, împreun` cu familia sa. La pu]in timp dup` aceast` minune, într-o duminic`, Nicolae [i p`rin]ii s`i au mers la singura biseric` din cetate pentru a participa la slujb`. Dup` terminarea Sfintei Liturghii, la ie[irea din biseric`, cei trei au v`zut un alai de copii s`rmani care se rugau de un negustor s` le dea de poman` câteva bomboane din cele pe care le transporta. Lipsa de milostivire a negustorului l-a înduplecat pe tat`l Sfântului Nicolae s`-i pl`teasc` o pung` de bomboane, pe care a d`ruit-o copiilor. Îns` bomboanele nu au fost suficiente pentru to]i copii, astfel încât, cei r`ma[i f`r`, au început s` plâng`. Micu]ul Nicolae s-a întristat de mila lor. Dup` întoarcerea acas`, a îngenuncheat în fa]a icoanei Mântuitorului, în camera lui, [i s-a rugat toat` dup`-amiaza [i seara, pân` la culcare, cu lacrimile [iroindu-i pe obraz, f`r` s` m`nânce [i f`r` a fi întrerupt de p`rin]i. A doua zi, s-a aflat de faptul c` avusese loc cea mai mare minune din istoria cet`]ii Patara. Dis-de-diminea]`, în toate casele cre[tinilor, copiii au g`sit înc`l]`rile pline cu dulciuri [i felii de cozonac.

fântul Nicolae a deprins vie]uirea cea duhovniceasc` de la unchiul s`u, Nicolae, care era Episcop al Patarelor, [i a fost uns monah în M`n`stirea Noului Sion, întemeiat` de unchiul s`u. Prin urmare, v`zând sârguin]a [i credin]a nepotului, l-a chemat la slujirea preo]easc`. Atâta râvn` [i sfin]enie vedea unchiul în nepot, încât, peste câ]iva ani, l-a hirotonit preot. Sfântul Nicolae a f`cut multe minuni în timpul p`storirii sale ca preot, încât a ajuns cunoscut în toat` Cappadocia. El s-a f`cut vestit pentru

milostivirea sa, cu toate c` î[i t`inuia cu grij` faptele milosteniei, împlinind porunca Mântuitorului: S` nu [tie stânga ta ce face dreapta ta (Matei 6, 3). Când a voit s` apuce calea vie]uirii pustnice[ti, gândind s` petreac` astfel pân` la moarte, a auzit un glas dintru în`l]ime, care i-a zis: Nicolae, nevoie[te-te a sluji în mijlocul norodului, dac` voie[ti s` fii încununat de Mine. La moartea p`rin]ilor s`i, Sfântul, ajuns episcop, a mo[tenit o avere considerabil`, pe care a împ`r]it-o s`racilor din cetatea sa natal`, dup` care a plecat în pelerinaj la Locurile Sfinte, f`r` a se mai întoarce vreodat` în cetatea Patara. În c`l`toria ce a urmat, Sfântul Nicolae a s`vâr[it una dintre cele mai

bun turmei sale. În vremea prigonirii cre[tinilor din timpul lui Diocle]ian [i Maximian, el a fost aruncat în temni]`, dar [i de acolo pov`]uia norodul în Legea lui Dumnezeu.

fântul Nicolae a fost unul dintre ierarhii participan]i la întâiul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325, [i, din râvna sa cea mare pentru adev`r, l-a lovit cu mâna sa pe ereticul Arie. Pentru fapta aceasta, el a fost alungat din Sinod [i de la slujirea arhiepiscopal`, pân` ce însu[i Hristos Domnul S-a ar`tat împreun` cu Preasfânta N`sc`toare de Dumnezeu mai multor ierarhi de frunte, vestindu-le c` fapta sfântului a fost pl`cut` lui Dumnezeu. Fiind aprig ap`r`tor al adev`rului dumnezeiesc, sfântul acesta minunat a fost înc` [i mai aprig ap`r`tor al drept`]ii în mijlocul norodului. În dou` rânduri, el a izb`vit de la moarte trei oameni ce fuseser` osândi]i pe nedrept. Milostiv, cinstit [i iubitor de dreptate, el umbla printre oameni ca un înger al lui Dumnezeu. Oamenii l-au socotit sfânt înc` din timpul vie]ii, cerându-i ajutorul în primejdii [i în nevoi. El s-a ar`tat [i în vedenii [i aievea celor ce-1 chemau cu credin]`, ajutându-i degrab`, fie c` se aflau aproape, fie c` se aflau departe de el. Fa]a lui str`lucea ca a lui Moise, iar atunci când era de fa]` aducea mângâiere, pace [i bun`voire între oameni. Ajuns la adânci b`trâne]i, Sfântul Nicolae a bolit pu]in` vreme, dup` care s-a

Aceasta are o îndoit` însemn`tate istoric`: închipuie mai întâi chemarea Sfântului Nicolae la slujirea arhiereasc`, iar mai pe urm` ridicarea osândei pe care a primit-o în urma înfrunt`rii lui Arie. Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului, scria: Într-o noapte, Sfântul Nicolae L-a v`zut pe Mântuitorul nostru întru slav`, stând lâng` dânsul [i întinzându-i Evanghelia, împodobit` cu aur [i m`rg`ritare. De cealalt` parte, a v`zut-o pe N`sc`toarea de Dumnezeu, care i-a a[ezat pe umeri ve[mântul arhieresc. La pu]in` vreme dup` vedenia aceasta, Ioan, Arhiepiscop al Mirelor, a murit, iar în locul s`u a fost pus Arhiepiscop Sfântul Nicolae. Aceasta a fost prima minune. Iar cea de a doua s-a f`cut în vremea întâiului Sinod Ecumenic de la Niceea. Neputându-1 opri cu graiurile sale în]elepte pe Arie de la propov`duirea hulei celei f`r` de minte împotriva Fiului lui Dumnezeu [i a Preasfintei Maicii Sale, Sfântul Nicolae l-a lovit cu mâna peste fa]`. Sfin]ii P`rin]i aduna]i la Sinod, osândind o astfel de fapt`, l-au izgonit pe Nicolae din Sobor [i l-au lipsit [i de însemnele slujirii arhiere[ti. În noaptea aceea, mai mul]i Sfin]i P`rin]i au avut aceea[i vedenie: au v`zut pe Mântuitorul Hristos [i pe Preasfânta N`sc`toare de Dumnezeu stând lâng` Sfântul Nicolae, de o parte Mântuitorul [i Evanghelia, iar de cealalt` parte Preasfânta N`sc`toare de Dumnezeu luând omoforul arhieresc [i dându-i înapoi sfântului însemnele arhiere[ti care fuseser` luate de la dânsul. V`zând aceasta, p`rin]ii au fost cuprin[i de uimire [i i-au înapoiat [i ei sfântului cele luate de la dânsul. De atunci au început s`-l cinsteasc` ca pe un mare pl`cut al lui Dumnezeu [i au cunoscut c` lovirea lui Arie nu a pornit din mânia cea f`r` de socoteal`, ci din râvna cea mare a Sfântului Nicolae pentru adev`rul cel dumnezeiesc.

mari minuni din îndelungata sa via]`. Înainte de a ajunge în portul Alexandria, corabia, în care se aflau mai mul]i oameni, a fost lovit` de o puternic` furtun`. În fa]a cre[tinilor însp`imânta]i, sfântul a îngenuncheat pe punte [i s-a rugat, dup` care a vorbit cu glas tare stihiei. Spre uimirea tuturor, furtuna s-a domolit, a[a cum f`cuse alt`dat` Mântuitorul Hristos. Dup` aceea, prin minunata purtare de grij` dumnezeiasc`, el a fost ales Arhiepiscop al Mirelor Lichiei. Milostiv, în]elept [i neînfricat, Nicolae a fost p`stor

s`vâr[it întru Domnul, dup` o via]` plin` de osteneli [i de roade. Iar acum vesele[te ve[nic întru împ`r`]ia Cerurilor, ajutându-i ca [i mai înainte pe credincio[i, spre slava Dumnezeului s`u. Sfântul Nicolae s-a s`vâr[it în pace în ziua de 6 decembrie a anului 343.

n icoanele ce-1 înf`]i[eaz` pe Sfântul Nicolae, de o parte a sa este zugr`vit Mântuitorul ]inând în mâini Evanghelia, iar de cealalt` parte, Preasfânta Fecioar` de Dumnezeu N`sc`toarea ]inând în mâini un omofor arhieresc.

fântul Ierarh Nicolae nu a fost înmormântat niciodat`, deoarece atât de mari se dovedeau sfin]enia moa[telor sale [i minunile pe care le s`vâr[eau, încât cre[tinii nici nu au îndr`znit s`-i îngroape trupul. La pu]in timp dup` mutarea sa la Domnul, Sfântul Nicolae a fost canonizat, iar ast`zi el este pr`znuit atât de Biserica Ortodox`, cât [i de Biserica RomanoCatolic`. N`v`lirile p`gâne de mai târziu au profanat moa[tele sfântului, sfârtecându-i trupul. În anul 1600, Mihai Viteazul a primit în dar de la Cardinalul din Bari, cu doar câteva luni înainte de uciderea sa, mâna dreapt` a Sfântului Nicolae. Domnitorul a d`ruit-o cu evlavie Bisericii Sfântul Gheorghe Nou, care pe atunci era cea mai mare m`n`stire din târgul Bucure[tilor. De patru sute de ani, aceast` p`rticic` din moa[tele sfântului odihne[te în acela[i loc, s`vâr[ind nenum`rate minuni. Alte p`r]i din sfintele moa[te ale Sfântului Nicolae se afl` risipite prin catedralele din Grecia, Italia [i Fran]a, dar sufletul s`u se roag`, în Împ`r`]ia lui Dumnezeu, pentru cre[tinii din întreaga lume. Cre[tinii au mare evlavie la Sfântul Ierarh Nicolae, aducându-i cinstire atât prin citirea Acatistului închinat lui, cât [i prin troparul care se cânt` la slujba Vecerniei [i a Utreniei din ziua de 6 decembrie: Îndrept`tor credin]ei [i chip blânde]ilor, înv`]`tor înfrân`rii te-ai ar`tat pe tine, turmei tale, adev`rul lucrurilor. Pentru aceasta ai câ[tigat cu smerenia cele înalte, cu s`r`cia cele bogate. P`rinte Ierarhe Nicolae, roag` pe Hristos Dumnezeu s` mântuiasc` sufletele noastre. 

INTERVIU

Observatorul militar

www.presamil.ro

Nr. 47 (4 – 10 decembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

DE LA ESEURI {I PANSEURI LA FILB 6

e vedem, în mansarda unei libr`rii din centrul Bucure[tiului, de ziua lui Jean Bart (28 noiembrie). „Cel care a a[ezat Sulina pe harta literar` a României, Sulina fiind [i locul unde ne-a venit ideea FILB-ului”, spune Oana. Cine sunt acei „noi”, ce este FILB-ul [i cum a ajuns o [ef` de promo]ie de la Jurnalism s` lucreze în Rela]ii Publice (PR) au fost trei dintre subiectele unei discu]ii relaxate, la o ciocolat` cald`. Cine a fost cu ini]iativa Festivalului Interna]ional de Literatur` de la Bucure[ti (FILB)? S-a întâmplat simplu: trei colegi [i prieteni am mers în 2008 în concediul de var` la Sulina. Adic` eu, Bogdan (n.m. Alexandru St`nescu, so]ul Oanei) [i Vasile (n.m. Ernu). Ca tot omul cu job, duceam cu noi în bagaj [i o sum` de griji proaspete de la birou, iar acestea ]ineau de faptul c` publicaser`m în Biblioteca „Polirom” mul]i scriitori din zona Europei centrale [i de sudest: Attila Barti[, György Dragomán, Wojciech Kuczok, Juli Zeh, o sum` de autori tineri, cu care scriitorii români ar fi avut ce gânduri s` împart`, [i pe care nu [tiam cum s`-i promov`m mai eficient. Promovarea c`r]ilor lor s-ar fi întâmplat oricum, fiec`rui titlu i se întâmpla o schem` clasic` de promovare, a[a era când eu lucram la „Polirom”: trimi]i exemplare de pres`, dai comunicate, a[ezi cartea în catalogul de nout`]i, o postezi pe site, dai în avanpremier` fragmente, încerci ni[te interviuri etc. Totu[i, am observat c`, în cazul scriitorilor de ni[`, formula asta nu valorifica faptul c` ei au preocup`ri comune cu scriitorii români. Ei bine, ideea ne-a venit atunci, la Sulina, discutând. Pentru c` a[a e: în primele zile ale concediului discu]i numai chestiuni de serviciu. A[a am proiectat FILB, care atunci se dorea doar un eveniment punctual, prin care s`-i punem pe ace[ti scriitori str`ini fa]` în fa]` cu scriitorii români. Am tot c`utat teme, [i într-un final, am decis s`-i spunem „Re-writing the map of Europe”.

{tii, pentru c`-mi place festivalul, nu-mi convine c` nu spune]i niciodat` c` edi]ia urm`toare se ]ine sigur. Poate c` la sfâr[itul acestei edi]ii o s` spunem lucrul acesta. De ce nu avem înc` siguran]`? Pentru c` nu s-a hot`rât niciun cet`]ean, nicio institu]ie sau firm` privat` s` spun` c` preia „juc`ria” asta. Dac` îl a[ezi pe hârtie, FILB-ul înseamn` între 10 [i 15 mii de euro. V-a]i asocia cu orice nume? Exist` precedentul numit Premiul „Augustin Fr`]il`”, asociat cu o firm` produc`toare de ]ig`ri.

De unde a]i avut bani la început? Dar de unde avem acum? (râde) Efortul nostru este acela de a pune în leg`tur` ni[te institu]ii care se implic` pu]in în sens financiar. La prima edi]ie, cred c` i-am convins pe cei de la Centrul Cultural Maghiar s` ne ajute cu biletele de avion pentru cei doi scriitori maghiari. Pe cei de la Institutul Polonez, dac` îmi amintesc bine, i-am convins s` ne dea [i bilete [i cazare. Fiecare institu]ie ofer` câte pu]in. Anul acesta, de exemplu, vin doi scriitori din Israel, iar Ambasada Israelului deconteaz` unul dintre biletele de avion. A[a, adunând câte pu]in de la câteva institu]ii, reu[im s` punem lucrurile în mi[care.

amintit` de tine. E înc` „viu” cli[eul care spune c` scriitorul fumeaz` [i bea cafea. Revenind la subiect, nu muncim un an la cele trei zile de festival, dar dou`-trei luni tot purt`m cu noi ni[te co[maruri, c` n-am rezolvat una sau alta. Tot timpul ne-am aruncat cu capul înainte [i-am zis c` o s` ias` [i edi]ia respectiv`. Dar la un moment dat ar putea chiar s` nu ias`. Nu spun lucrurile acestea din perspectiva omului care st` comod la birou [i se gânde[te: vai, nici azi nu m-a sunat niciun sponsor. Am scris [i am produs PowerPoint-uri personalizate pentru diverse institu]ii [i chiar campanii de promovare personalizate. Am muncit, dar pân` anul acesta n-a reac]ionat nimeni. Din fericire, la aceast` edi]ie, avem doi sponsori. Ce v` mul]ume[te, ca organizatori? Uite, de asta nici nu renun]`m [i poate c` sun` patetic, dar î]i spun cu toat` sinceritatea: cuvintele celor care vin la FILB, feedback-ul lor, practic asta ne ]ine în via]`. Dincolo de asta, sunt mesajele pe care le primim de la scriitorii invita]i, dup` ce se termin` festivalul. Parc` pe la edi]ia a treia spuneai c`-]i dore[ti s` se lege o rela]ie între un scriitor str`in [i unul român. Astfel de lucruri s-au întâmplat. Uite, la o edi]ie a venit scriitorul Roman Simic, din Croa]ia, care se ocup` [i de un festival de proz`

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

REDACTOR-{EF Locotenent-colonel Florin {perlea tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

Scriitorii se întâlnesc la prânzurile pe care le organiz`m, iar dup` festival, în primele dou` seri, avem cine cu to]i invita]ii. Momente când scriitorii socializeaz`, se cunosc mai bine, r`mân în leg`tur`. Iar în ultima sear`, r`mânem la Muzeul }`ranului Român [i mai discut`m. Ai fost [ef` de promo]ie la Facultatea de Litere, la Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii, dar ai ajuns s` lucrezi în PR. Cum?

 REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i  REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.  SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124.  REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David. Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

La finalul facult`]ii, am avut u[ile deschise la trei institu]ii: TVR Ia[i, Ziarul de Ia[i [i „Polirom”. În anul al treilea, am urmat un op]ional cu Silviu Lupescu, se chema „Introducere în sistemul editorial”, fapt pentru care am ales s` merg la „Polirom”. Am fost redactor, corector, dup` care am trecut la departamentul de promovare, unde am crescut în trepte, de la redactor, [ef de departament pân` la director de imagine. Perioada „Polirom” e una esen]ial` în via]a mea profesional`. Practic, acolo m-am format [i, dac` exist` câteva elemente de remarcat în via]a mea profesional`, asta se datoreaz` „Poliromului” [i întâlnirii cu Silviu Lupescu. E omul pe care nu mi-ar pl`cea s`-l dezam`gesc niciodat`. A avut nervi s` m` formeze. Sunt foarte pu]ine edituri unde directorul general are chef s` stea s` predea lec]ii unei am`râte de la PR. În perioada „Polirom”, ai organizat tot felul de campanii neconven]ionale de promovare a c`r]ilor, pe messenger, într-o închisoare sau printr-un spectacol de mod` [.a. Cum î]i veneau ideile? Te uitai în afar` sau erau, pur [i simplu, n`scociri personale?

De ce acel [oricel care roade c`r]i [i nu altceva?

Simplu. Am dat la facultatea aceea pentru c` eram a[a, o fat` mai romantic`, scriam eseuri, panseuri [i alte cele, [i mi se p`rea c` dac` scriam, trebuia s` merg la o facultate la care oamenii scriu, adic` la Jurnalism. Pân` aici a func]ionat logica mea, atunci când am dat admitere. O logic` deplasat`, care nu avea nimic de-a face cu ceea ce înseamn` meseria de jurnalist. M-am trezit pe b`ncile facult`]ii ne[tiind ce s` fac cu mine, c` nu eram în regul`. Eram în alt film. M-am gândit ce puteam face, cum s`-mi g`sesc o solu]ie de supravie]uire. {i am g`sit: cum jurnalismul func]ioneaz` sub „p`l`ria” mai mare a [tiin]elor comunic`rii, mi-am zis c` a[ putea face jurnalism cultural sau ceva de genul acesta. Am mai [tiut c` în anii aceia nu voiam s` lucrez. Am profitat de acei ani, [i sunt bucuroas` pentru acea decizie, pentru c` în felul acesta am citit foarte mult [i am avut nervi s` m` cunosc pe mine mai bine, s`-mi fac prieteni – din acei patru ani, am cele mai bune trei prietene de care nu o s` m` despart niciodat`. Totu[i, îmi trebuiau [i ni[te bani, pentru c` nu provin dintr-o familie bogat`. Am tr`it în facultate din pensia de urma[ dup` mama, care fusese profesoar`. Nu m-a ]inut cineva în bra]e, cu BMW [i apartament. Îmi trebuia bursa, a[a c` a trebuit s` iau note mari. {i-n final, a r`mas în urm` o perioad` foarte frumoas`, în care am înv`]at multe, am cunoscut cei mai dragi oameni [i care m-a l`sat cu datoria de a rosti discursuri oficiale la revederile promo]iei.

www.presamil.ro tpa@presamil.ro

Cum ai ajuns la „Polirom”?

{i n`scocirile astea... Nu stai cu ochii-n tavan [i-]i vin. M` inspir` foarte mult inclusiv c`r]ile de marketing. Ideile î]i vin tot dinspre teorie [i dinspre ce au f`cut ceilal]i. Pân` la întâmpl`rile din afar`, cred c` e bine s` te ui]i la ce fac ceilal]i din domeniu, aici, în România. Oamenii de comunicare [i PR au scris, totu[i, o istorie a domeniului. Eu [tiu [i ce fac cei din zona detergen]ilor sau a ma[inilor, de exemplu. Din p`cate, am r`mas singurul om din PR-ul editorial care a aplicat [i a câ[tigat un premiu la PR Award. Sunt, de felul meu, un om foarte muncitor, dar am nevoie, din când în când, s` fac altceva. Am nevoie de motiva]ie din când în când, s` [tiu c` am f`cut ceva care mi-a adus satisfac]ie, m-a bucurat. De aceea, am înscris acea campanie pentru romanul „Firmin” la PR Award.

Oana Boca St`nescu este absolvent`, ca [ef` de promo]ie, a Facult`]ii de Litere din cadrul Universit`]ii „Alexandru Ioan Cuza” (Ia[i), Sec]ia Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii (1999-2003). Dup` nou` ani în cadrul Editurii „Polirom”, cu o bogat` experien]` în domeniile comunicare editorial` [i promovare de carte, a fondat agen]ia Headsome Communication, care a ini]iat proiectul „Bun de Tipar. Gala Industriei de Carte din România”. Este cofondatoare [i vicepre[edinte al Festivalului Interna]ional de Literatur` de la Bucure[ti (FILB), cel mai important festival independent [i interna]ional de literatur` din România, ajuns la a VI-a edi]ie.

Am vrut un eveniment pentru public. Ni s-a p`rut c` a[a îi expunem [i-i valorific`m mai bine.

Da, sigur. Cum spuneam, nu ne-am gândit la un eveniment repetitiv, pentru c` aveam de rezolvat o problem` punctual`: s`-i promov`m mai eficient pe acei autori. Ne-am apucat de treab`. Vasile era la birou, eu eram în concediu de maternitate [i Bogdan, la Frankfurt. Uimitor, simultan ne-a venit ideea de a-l face un eveniment repetitiv, un festival, iar „Re-writing the map of Europe” s` fie sloganul. Ne-am gândit câteva secunde dac` aveam s-o scoatem la cap`t [i în anul urm`tor, dar ne-a trecut repede [i ne-am hot`rât s`-i spunem Festivalul Interna]ional de Literatur` de la Bucure[ti, edi]ia întâi.

Care este pulsul festivalului în afara orelor deschise publicului?

Sigur, avem printre noi [i oameni c`rora nu le plac ]ig`rile, dar sigur c` ar putea func]iona [i în cazul nostru ca sponsor compania

L-a]i vrut de la început public? Putea]i s` face]i întâlniri private între scriitori...

Din câte [tiu, din grupul men]ionat, to]i aveau s` vin` la Bucure[ti.

scurt`, Short Story, în Zagreb. Roman ne-a pus în leg`tur` cu cineva de la ministerul lor de cultur` [i anul acesta s-a întâmplat un schimb „oficial” de scriitori: ei [i-au asumat venirea a doi scriitori români în Croa]ia (R`zvan Petrescu [i Radu Pavel Gheo; noi am f`cut selec]ia), iar ei ne trimit la v FILB doi scriitori croa]i, Robert Perisic [i vv Marinko Koscec. {i, desigur, dincolo de asta, mai putem contabiliza [i alte întâmpl`ri. Aaa... dar povestea e mai lung`, de fapt. Philip O’Ceallaigh a fost în Croa]ia, el ni l-a recomandat pe Simic, iar povestea a continuat cum ]i-am spus.

Multe lucruri din via]a mea sunt psihanalizabile. Cred c` eram la vreo jum`tate de an dup` ce n`scusem [i intrasem într-o anumit` rutin`, care m` d`duse peste cap. Ceva din mine c`uta un motiv s` ies din rutin`. Întors de la Frankfurt, Bogdan a adus titlul acesta, care se remarcase la târgul de acolo. Mi s-a p`rut o carte excelent` pentru o campanie de comunicare, romanul e o pledoarie pentru lectur`, mi-a pl`cut. Am mers la contabilitate [i am cerut un buget, pentru c` orice promovare presupune [i o cheltuial`, mai ales dac` vrei o campanie u[or atipic`. Colegul de la contabilitate mi-a dat 100 de euro [i cu ace[ti 100 de euro am f`cut campania. Sau au fost dolari? Nu mai [tiu... A r`mas un moment de referin]`. Cum a fost [i venirea lui Salman Rushdie în România... Sunt multe momente de referin]`. Afectiv, nu [tiu cum s` le a[ez, dar este evident c` momentul Rushdie r`mâne unul din cele mai importante. Cânt`re[te enorm în cartea de vizit`. Sunt multe pove[ti care r`mân în spatele cortinei, [i e bine c` r`mân acolo, dar jur c` n-a fost deloc simplu.  INTERVIU REALIZAT DE C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR observatorul.militar@presamil.ro TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal. CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache. DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160. Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160 Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX |nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extraora 12.00 se este permis` \n condi]iile ISSN1223-3641. 144 C.1794/2013

prev`zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drepturile conexe.”