Observatorul Militar nr. 45 by Ministerul Apărării Naționale

INTERVIU

LUMEA DE AZI

MINISTRUL AP~R~RII AL REPUBLICII MOLDOVA, VITALIE MARINU}A:

MI-AM FIXAT CA PRIORITATE ÎMBUN~T~}IREA SEMNIFICATIV~ A RELA}IILOR CU ROMÂNIA

POLITICA ROBINETULUI

LINIA |NT@I DIN INIM~, PENTRU O VIA}~ MAI BUN~

Observatorul militar Pagina14

Pagina 24

Pagina 4

www.presamil.ro

 ANUL XXII NR. 45 (1232) 20 – 26 NOIEMBRIE 2013  24 PAGINI  1,20 LEI 

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER MAPN.RO OBSERVATORULMILITAR

FONDAT LA 23 IULIE 1859

EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

STEADFAST JAZZ 2013 Considerat cel mai mare exerci]iu planificat [i organizat de NATO în ultimii [apte ani, STEADFAST JAZZ 2013, desf`[urat concomitent în Polonia [i în ]`rile baltice, a strâns laolalt` peste 6.000 de militari din 28 de ]`ri membre NATO [i trei ]`ri partenere (Suedia, Ucraina [i Finlanda).

Paginile 12-13 FOTO: CAPORAL CLASA A III-A NICU{OR COM~NESCU

MEDALIE DE AUR PENTRU CANTEMIRI{TI INSTRUC}IE

Pagina 8

MAE{TRII M~IESTRELOR, UN NOU FILM REALIZAT DE STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI, PREMIAT LA ROMA

În perioada 4-8 noiembrie, la Foc[ani, a avut loc etapa final`, pe Statul Major al For]elor Terestre, a competi]iei Subofi]erul/Soldatul Anului 2013. Gazda acestei etape a fost Brigada 282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor 

SUBOFI}ERUL/SOLDATUL ANULUI 2013 |N FOR}ELE TERESTRE Paginile 6-7

n alt premiu interna]ional se al`tur` trofeelor câ[tigate de Studioul Cinematografic al Armatei, la împlinirea a 97 de ani, la 15 noiembrie, de la înfiin]area acestei institu]ii în vâltoarea Primului R`zboi Mondial. Este vorba de Premiul I – S ec]iunea Istorie – l a Festivalul Interna]ional al Filmului Militar Militar,, care s-a desf`[urat s`pt`mâna trecut` la Bracciano-Roma. Documentarul Mae[trii M`iestrelor – dedicat Centenarului Aeronautic Aeronauticii i militare române – este filmul câ[tig`tor [i prezint` istoria avia]iei militare române, cu pornire chiar de la Coligatul de la Sibiu al lui Conrad Hass, urmat apoi de acest ultim secol în care România a oferit lumii ideile inovatoare ale primului aparat de zbor [i principii fundamentale care au stat la baza evolu]iei aeronauticii mondiale. Documentarul a fost realizat în colaborare cu For]ele Aeriene Române, iar cu sprijinul Aerostar SA Bac`u [i al Asocia]iei Române a Pasiona]ilor în Istoria Aeronauticii – filiala Cluj – a ajuns la cea de a 23-a edi]ie a festivalului de la Roma, în care au fost înscrise 41 de filme din 16 ]`ri de pe patru continente. Scenariul filmului este semnat de Adrian Leonte, regia Cornel Mitu], imaginea George Motoac`, Ion Chi]a, Daniel Domenico [i Gabriel Cobasnian, iar editarea video a fost asigurat` de Elena

Tiron, C`t`lin Suzeanu [i {tefan Apostu. Consultant de specialitate a fost Sorin Turturic`, muzeograf la Muzeul Na]ional al Avia]iei Române. 

Observatorul militar

www.presamil.ro

AGENDA S~PT~M@NII

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

141 DE ANI DE |NV~}~MÂNT DE MARIN~ LOCOTENENT DIANA CUCO{EL

FOTO: EUGEN MIHAI

 BUCURE{TI. Personalul Batalionului 210 Sprijin, din cadrul Statului Major al For]elor Aeriene, comandat de locotenent-colonelul Valentin Constantin, a oferit copiilor din cadrul Complexului de Asisten]` Social` „Sf. Nicolae” din Bucure[ti, în cadrul campaniei „Din suflet pentru suflet”, alimente [i îmbr`c`minte, spre bucuria micu]ilor. Încântarea care s-a putut citi pe fe]ele copiilor i-a determinat pe reprezentan]ii personalului Batalionului 210 Sprijin, prezen]i la eveniment, s` promit` c` vor reveni la serbarea Pomului de Cr`ciun.

„

cademia Naval` Mircea cel B`trân a marcat 141 de ani de înv`]`mânt superior de marin` în România printr-o serie de manifest`ri desf`[urate în perioada 15-19 noiembrie. Academia const`n]ean` este institu]ia de înv`]`mânt superior din Dobrogea cu cea mai lung` existen]`, aflându-[i originea în {coala Special` pentru Subofi]erii [i Ofi]erii din Corpul Flotilei, institu]ie înfiin]at` prin Decizie Ministerial` la data de 17 noiembrie 1872, fiind prima structur` de înv`]`mânt româneasc` destinat` form`rii cadrelor de marin`. Activit`]ile au debutat vineri, 15 noiembrie, printr-o ceremonie aniversar`, la care au participat studen]ii academiei, profesorii [i invita]ii acestora. În zilele de 16 [i 17 noiembrie, a avut loc Cupa Mircea la nata]ie, competi]ie adresat` elevilor liceelor const`n]ene [i realizat` cu sprijinul Direc]iei Jude]ene de Sport [i Tineret Constan]a, care a

acordat câ[tig`torilor diplome, medalii [i premii. Luni, 18 noiembrie, a fost organizat` expozi]ia Tradi]ii maritime române[ti la Marea Neagr`, manifest`rile dedicate evenimentului încheindu-se o zi mai târziu cu seminarul interna]ional Development of Maritime Education and Training in the Black Sea Higher Education Establishments. Evenimentul s-a înscris în ac]iunile proiectului Re]ea de educa]ie maritim` pentru dezvoltarea culturii maritime în bazinul M`rii Negre – MARINE [i a constituit un prim forum al factorilor de planificare [i al beneficiarilor educa]iei maritime din zona M`rii Negre. Manifestarea a reunit reprezentan]i ai universit`]ilor partenere Academiei Navale Mircea cel B`trân în proiectul MARINE – Universitatea Piri Reis din Istanbul, Turcia, Academia Maritim` Na]ional` din Odessa, Ucraina, [i Universitatea Tehnic` a Moldovei din Chi[in`u, reprezentan]i ai Universit`]ii Nikola Vaptsarov din Varna, Bulgaria, ai autorit`]ilor na]ionale de reglementare în domeniu [i ai companiilor de shipping. Academia Naval` Mircea cel B`trân face parte din sistemul de preg`tire profesional` al For]elor Navale Române, care corespunde standardelor NATO [i UE de competitivitate [i performan]`. 

DIXI ! România ne-a permis cu generozitate s` utiliz`m în mod extins unit`]ile sale pentru transportul trupelor [i echipamentului spre [i dinspre Afganistan. Pe m`sur` ce se apropie retragerea trupelor ISAF din Afganistan, Mihail Kog`lniceanu va deveni un nod de transport esen]ial pentru echipamentele americane care se reîntorc din Afganistan.. În calitatea sa de membru NATO, România este unul dintre cei mai loiali alia]i ai Statelor Unite ale Americii. DUANE C. BUTCHER |ns`rcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucure[ti

 PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT  PE SCURT  Ac]iune umanitar`. Joi, 14 noiembrie, peste 40 de militari ai Batalionului 96 Geniu au participat la o ac]iune umanitar` de donare de sânge pentru copiii diagnostica]i cu betalasemie major` din Sec]ia Hematologie Pediatric` a Spitalului Fundeni. Ideea activit`]ii desf`[urat` pe parcursul întregii zile la sediul Batalionului 96 Geniu, cu sprijinul unui laborator mobil al Institutului de Hematologie Bucure[ti, a pornit de la consilierul comandantului, plutonier-adjutant Sergiu Ciupitu, [i c`pitanul Sebastian T`nase. (FRUNTA{ CRISTIAN LENGA)  Evaluare la Dej. S`pt`mâna trecut`, la Batalionul 811 Infanterie Dej, o comisie a Comandamentului Brig`zii 81 Mecanizat`, condus` de loc]iitorul comandantului acesteia, colonel Dorin Blaiu, a executat evaluarea static` [i ac]ional` a Companiei UNSAS din acest batalion. În cadrul evalu`rii statice, s-au verificat modul de întocmire a documentelor, echiparea subunit`]ii, operativitatea tehnicii, precum [i însu[irea cuno[tin]elor de militari. Evaluarea ac]ional` a fost realizat` printr-un exerci]iu tactic de tip FTX, desf`[urat în poligonul de instruc]ie al Batalionului 811 Infanterie, unde s-a controlat modalitatea de ac]iune a subunit`]ii la diferite incidente, create în principal pe opera]ii de stabilitate [i contrainsurgen]`. Calificativul evalu`rii finale a fost pe m`sura valorii subunit`]ii, adic` unul foarte bun. (MAIOR CIPRIAN MURE{AN)

 Conferin]a [tiin]ific` interna]ional`. Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I a g`zduit, în zilele de 14 [i 15 noiembrie, conferin]a [tiin]ific` interna]ional` Strategii XXI - Tehnologii - Aplica]ii Militare, Simulare [i Resurse, desf`[urat` sub patronajul Facult`]ii de comand` [i stat major [i al {colii Doctorale. Obiectivele principale ale conferin]ei au fost diseminarea în cadrul comunit`]ii academice a rezultatelor cercet`rii [tiin]ifice desf`[urate de participan]i, precum [i stabilirea/consolidarea unor parteneriate cu institu]ii de înv`]`mânt [i cercetare, militare [i civile, din ]ar` sau strìn`tate. La manifestare, au participat personalit`]i din diferite medii profesionale cu preocup`ri în domeniul ap`r`rii atât din ]ar`, cât [i din strìn`tate.  Stagii de preg`tire militar` în Fran]a. În perioada 18 noiembrie – 2 decembrie 2013, doi studen]i din Academia Tehnic` Militar`, sergentul Marius Singureanu [i caporalul Silviu Cracan`, efectueaz` stagii de preg`tire militar` la {colile Militare Speciale Coetquidan-Saint Cyr din Fran]a. Cu aceast` ocazie, ei vor participa la un exerci]iu militar împreun` cu cade]ii francezi, care are ca specific preg`tirea militar` individual`, ini]ierea în lupta de comando, precum [i în ac]iuni de men]inere a p`cii. De asemenea, studen]ii vor lua parte, în 30 noiembrie, la o s`rb`toare specific` {colilor Militare Speciale Coetquidan-Saint Cyr, Reconstituirea b`t`liei de la Austerlitz din 1805, una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon. Activitatea contribuie la dezvoltarea cooper`rii cu institu]ii militare de înv`]`mânt superior din strìn`tate [i cre[terea vizibilit`]ii interna]ionale a Academiei Tehnice Militare.

{EDIN}A CONSILIULUI DE GARNIZOAN~ BUCURE{TI IRINA-MIHAELA NEDELCU

irina.nedelcu@presamil.ro

oi, 14 noiembrie 2013, la sediul Diviziei 1 Infanterie Dacica a avut loc [edin]a Consiliului de Garnizoan` Bucure[ti. Au participat reprezentan]i ai structurilor centrale din MApN, ai statelor majore ale categoriilor de for]e, precum [i ai institu]iilor ce fac parte din sistemul de ordine public` [i siguran]` na]ional` – MAI, STS, SPP, SRI, ISU. În cadrul [edin]ei, colonelul Bogdan B`l`ceanu, loc]iitorul [efului Comandamentului Garnizoanei Bucure[ti (CGB), a prezentat managementul cooper`rii la interven]iile pentru situa]iile de urgen]`, dar [i proiectul planului anual de activitate al Consiliului de Garnizoan` pe anul 2014. Referitor la analiza rezultatelor ac]iunilor comune desf`[urate în garnizoan`, în anul 2013, [eful biroului poli]ie militar` [i cercet`ri penale speciale din CGB, locotenent-colonel Ioni]` Scarlat, a precizat c`, în trimestrul III al anului în curs,

MEDALIE DEDICAT~ MARII UNIRI DUMITRU ROMAN

n preajma s`rb`toririi Zilei Na]ionale a României, Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor Regina Maria a emis o medalie dedicat` împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire, consfin]it`, prin voin]` popular`, la 1 Decembrie 1918. Confec]ionat` din tombac aurit, medalia are diametrul de 70 mm [i o grosime de 3-4 mm. Pe avers, câmpul central este ocupat de silueta Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, iar pe revers se afl` harta României întregite, pe care a fost aplicat` inscrip]ia: România. 95 de ani. Realizatorul machetei grafice este generalul de brigad` (ret.) Petre Stoica. Medalia este a[ezat` într-o cutie îmbr`cat` în catifea [i este înso]it` de un Certificat de autenticitate, cu o scurt` noti]` tehnic` [i cu numele celui c`ruia i-a fost acordat`, fiind semnat` [i parafat` de pre[edintele ANCE, generalulmaior (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe. 

comandamentul a fost informat de dispeceratele Brig`zii Rutiere Bucure[ti [i Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Ilfov despre s`vâr[irea unui num`r de 19 accidente de circula]ie cu autovehicule, în care a fost implicat personal apar]inând MApN. Cu ocazia controalelor privind circula]ia cu autovehicule militare, s-a urm`rit în special legalitatea ie[irii în curs` [i a folosirii autovehiculelor militare, starea tehnic` [i de între]inere, respectarea regulilor de circula]ie pe drumurile publice, comportamentul [i ]inuta personalului transportat. S-au constatat unele nereguli determinate de cauze precum: nerespectarea regulilor privind ie[irea în curs` [i a folosirii autovehiculelor militare; lipsa de interes pentru starea tehnic` [i de între]inere a autovehiculelor; necunoa[terea prevederilor regulamentelor [i dispozi]iilor care reglementeaz` circula]ia pe drumurile publice cu autovehiculele militare; sc`derea în intensitate a activit`]ii de prevenire a abaterilor disciplinare. Cu ocazia [edin]ei de s`pt`mâna trecut`, s-a discutat [i despre necesitatea modific`rii [i complet`rii, cu prevederi mai clare, a regulamentului de organizare [i func]ionare al Consiliului de Garnizoan` Bucure[ti. De asemenea, au fost trecute în revist` [i activit`]ile ce se vor desf`[ura în vederea organiz`rii paradei militare de la 1 Decembrie. În final, participan]ii la [edin]` au vizitat muzeul Diviziei 1 Infanterie Dacica. 

`pt`m#na trecut`, Cercul Militar Ia[i a g`zduit Conferin]a anual` cu tema Valoarea moral` a familiei în armat`. Între virtute [i onoare.

u sus]inut expuneri Înaltpreasfin]itul P`rinte Teofan, Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, profesorul universitar dr. {tefan Afloroaiei, de la Facultatea de Filosofie [i {tiin]e Politice din cadrul Universit`]ii Alexandru Ioan Cuza, [i comandantul Brig`zii 15 Mecanizat`, general de brigad` Vasile Roman. La manifestare, au participat personalit`]i din diferite medii profesionale cu preocup`ri în domeniul sistemului na]ional

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET LA CERCUL MILITAR IA{I PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

de ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`, sala de festivit`]i a cercului militar fiind plin` de militari interesa]i de subiectul dezb`tut. M-am bucurat ca i-am rev`zut pe militari. Am încercat s` insist asupra importan]ei unice pe care o are familia, nu doar în via]a societ`]ii, a bisericii, ci [i în via]a personal` a fiec`ruia. Familia este spa]iul în care omul se împline[te pe sine, ajutându-i pe al]ii s` se împlineasc` în cel mai des`vâr[it mod. Am încercat în acest cuvânt s` previn pe cei de fa]` privind pierderea imens`, dac` nu ]in cu din]ii de familia pe care o au. Sunt încerc`ri, sunt valuri, sunt ispite, dar nimic nu poate înlocui familia, a declarat IPS Teofan la sfâr[itul activit`]ii. 

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

REUNIUNEA CONSILIULUI DE AFACERI EXTERNE ÎN FORMATUL MINI{TRILOR AP~R~RII

inistrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a participat, în zilele de 18 [i 19 noiembrie, la reuniunea Consiliului de Afaceri Externe în formatul mini[trilor ap`r`rii, la Bruxelles. Ap`rarea cibernetic` este unul dintre domeniile în care cooperarea la nivel european este o necesitate, a afirmat ministrului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, în cadrul discu]iilor din prima zi a Consiliului de Afaceri Externe în formatul mini[trilor ap`r`rii. În acest sens, ministrul român a declarat faptul c` demersurile comune ale tuturor statelor în aceast` direc]ie vor aduce plusvaloare eforturilor na]ionale. Una dintre temele abordate luni, 18 noiembrie, a fost dezvoltarea capacit`]ilor militare. Este important` con[tientizarea, la nivelul opiniei publice europene, a necesit`]ii dezvolt`rii capacit`]ilor militare în vederea cre[terii autonomiei strategice a UE în managementul situa]iilor de criz`. Într-adev`r, securitatea [i ap`rarea conteaz`, a men]ionat ministrul Mircea Du[a, exprimându-[i speran]a c` acest lucru se va reflecta într-o sus]inere adecvat` a domeniului ap`r`rii în interiorul statelor membre ale UE. În acest context, România va sus]ine propunerile menite s` contribuie

la promovarea convergen]ei planific`rii statelor membre prin cre[terea transparen]ei proceselor de planificare na]ional`. Consolidarea industriei de ap`rare a constituit o alt` tem` important` a reuniunii. România î[i va asuma la nivel strategic unele obiective în ceea ce prive[te asigurarea capacit`]ilor militare, prin dezvoltarea industriei de ap`rare europene. În opinia ministrului Mircea Du[a, Summit-ul european din decembrie trebuie s` se constituie într-un reper strategic privind lansarea unui proces de revigorare a industriei de ap`rare. Sus]inem pe deplin obiectivul de creare a unei baze tehnologice [i industriale europene competitive care s` ofere Uniunii Europene autonomia [i capacit`]ile militare necesare, a mai declarat ministrul ap`r`rii na]ionale. Ziua de mar]i, 19 noiembrie, a debutat cu prezentarea priorit`]ilor pe anul 2014 ale Agen]iei Europene pentru Ap`rare (EDA), dar [i a Raportului Anual al acesteia cu privire la cheltuielile statelor membre în domeniul

MILITARI ROMÂNI, DECORA}I DE AMBASADORUL FRAN}EI PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

ar]i, 12 noiembrie, reprezentan]i ai poporului francez au comemorat, la Ia[i, Ziua Armisti]iului. Ambasadorul Fran]ei la Bucure[ti, Excelen]a Sa Philippe Gustin, ata[atul militar francez, colonel JeanMarc Lavallee, reprezentan]i ai garnizoanei Ia[i [i ai administra]iei locale au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Francezi din Cimitirul Eternitatea.

Observatorul militar

EVENIMENT

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

Manifest`rile au continuat la statuia generalului Henri Mathias Berthelot, situat` lâng` Teatrul Na]ional Vasile Alecsandri. Aici, dup` trecerea în revist` a Deta[amentului de onoare [i intonarea Imnurilor Na]ionale ale Fran]ei [i României, s-au rostit alocu]iuni referitoare la semnifica]ia evenimentului. Tot cu acest prilej, ambasadorul Fran]ei a conferit distinc]ii unor militari români care au desf`[urat misiuni în teatrul de opera]ii din Afganistan, al`turi de militarii francezi: comandantul Batalionului 631 Tancuri, colonel Florin Cre]u, a primit Medalia de bronz a Ministerului francez al Ap`r`rii, cu însemn pentru trupele blindate, iar c`pitanul Romulus Panait, ofi]er în cadrul Flotilei 95 Aeriene, Medalia comemorativ` a Ministerului francez al Ap`r`rii, cu însemn pentru Afganistan. Participan]ii la eveniment au depus apoi coroane [i jerbe de flori la statuia ilustrului general francez, iar ceremonia s-a încheiat cu onorul prezentat de Deta[amentul de onoare, constituit din militari ai Brig`zii 15 Mecanizate Podu Înalt. 

ANIVERSARE LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

www.presamil.ro

ap`r`rii. Mini[trii ap`r`rii au salutat eforturile Agen]iei privind dezvoltarea proiectelor europene: realimentarea în zbor a aeronavelor, sisteme de avioane f`r` pilot, ap`rarea cibernetic` [i altele. Tot mar]i, au fost programate dou` sesiuni de lucru în cadrul Consiliului Afaceri Externe în formatul mini[trilor ap`r`rii: preg`tirea Consiliului European din decembrie 2013 [i opera]iile [i misiunile UE, cu accent pe EUTM Mali [i Opera]ia EUNAVFOR ATALANTA. Referindu-se la Consiliul European din decembrie, ministrul Mircea Du[a a reiterat ideea potrivit c`reia acest eveniment are o particularitate aparte, [i anume conexiunea extins` între dezvoltarea capacit`]ilor

militare [i industria de ap`rare. Una dintre temele prioritare este capacitatea UE de a ac]iona ca furnizor de securitate contribuind la pacea [i stabilitatea interna]ional`. În acest sens, ministrul Mircea Du[a a apreciat importan]a procesului de consolidare a industriei de ap`rare [i rolul unei baze tehnologice competitive în dezvoltarea capacit`]ilor militare europene. Pentru România, un interes aparte îl constituie m`surile menite s` sprijine întreprinderile mici [i mijlocii. M`surile coerente la nivel european vor contribui la consolidarea bazei tehnologice [i industriale europene [i la asigurarea unui mediu concuren]ial echitabil, a mai declarat ministrul român. 

{

eful Statului Major al For]elor Navale Române, viceamiral Aurel Popa, a primit vizita omologului s`u francez, amiral Bernard Rogel, care s-a aflat, în perioada 16-19 noiembrie, în România.

{EFUL STATULUI MAJOR AL MARINEI MILITARE FRANCEZE, ÎN ROMÂNIA LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

Agenda întâlnirii a cuprins subiecte referitoare la planificarea în comun a exerci]iilor navale, schimburile de experien]` ale personalului ambarcat, cooperarea la nivelul institu]iilor de înv`]`mânt de marin`, prin efectuarea de stagii ambarcate ale cade]ilor [i tinerilor ofi]eri la bordul navelor, precum [i prin realizarea schimbului de instructori [i studen]i între academiile navale ale celor dou` ]`ri. Amiralul Bernard Rogel a fost primit luni, 18 noiembrie, [i de [eful Statului Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, prilej cu care a fost analizat stadiul cooper`rii din domeniul naval, pe durata particip`rii în comun la opera]ii NATO, precum [i a direc]iilor de ac]iune pe viitor. Delega]ia francez` s-a deplasat la Constan]a, unde a vizitat Fregata Regele Ferdinand [i Nava-[coal` Mircea. Vizita contribuie la dezvoltarea rela]iilor bilaterale [i identificarea unor noi oportunit`]i [i domenii de cooperare între cele dou` marine. 

arinarii militari au fost prezen]i joi, 14 noiembrie, la festivitatea dedicat` împlinirii a 135 de ani de la unirea Dobrogei cu România, organizat` de autorit`]ile din Tulcea. Cu acest prilej, comandantul Garnizoanei Tulcea, comandor Tudorel Ivana, a depus o coroan` de flori la Monumentul Eroilor. Dup` semnarea Tratatului de la Berlin, în iulie 1878, prin care se recuno[tea independen]a statului român, iar Marile Puteri atribuiau Dobrogea României, autorit`]ile române [i-au trimis trupe în acest teritoriu reintegrat României. Primele unit`]i ale Armatei Române au fost primite cu entuziasm [i bucurie de popula]ia local`, în perioada 14-18 noiembrie, la Tulcea, Babadag [i Constan]a. 

OASPE}I AMERICANI, LA CONSTAN}A

ava amiral a Flotei a VI-a americane din Marea Mediteran`, USS Mount Whitney (LCC 20), a efectuat o escal` în portul Constan]a, în perioada 15-19 noiembrie. Cu acest prilej, o delega]ie condus` de comandantul navei, comandor Craig A. Clapperton, a avut întâlniri cu conducerea Comandamentului Flotei. Programul vizitei în România a mai cuprins exerci]ii în comun ale marinarilor americani împreun` cu echipajul fregatei Regele Ferdinand [i echipajul unui elicopter IAR-330 Puma Naval, precum [i vizitarea principalelor obiective turistice din municipiul Constan]a. 

Observatorul militar

LINIA |NT@I

www.presamil.ro

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

DIN INIM~, PENTRU O VIA}~ MAI BUN~ MAIOR ADRIAN GÎTMAN

aldak. Unul dintre nenum`ratele sate pierdute în ariditatea sud-estului Afganistanului. O comunitate ce se confrunt`, ca mai toate localit`]ile de aici, cu problemele specifice zonei: securitatea, hrana [i asisten]a medical`. Apropierea de autostrada A1 [i clinica de aici scot oarecum Jaldak-ul din anonimat. Pentru noi, militarii Batalionului 151 Infanterie, satul [i locuitorii lui sunt importan]i. Traiul [i securitatea lor sunt dou` aspecte care m`soar` succesul misiunii noastre în acest loc. Identificarea nevoilor localnicilor [i modul în care le pot fi de folos militarii for]ei interna]ionale au constituit obiectivele unei misiuni complexe desf`[urate de Lupii Negri în localitate. Militarii din compania pe care o comand asigur` desf`[urarea unei misiuni de angajare a comunit`]ii locale întrunul din satele aflate în zona noastr` de responsabilitate. Efectivele a trei plutoane din cadrul companiei fac siguran]a, sub diverse forme, a tuturor participan]ilor la aceast` misiune. Consider c` misiunea se desf`[oar` în condi]ii foarte bune. Este o activitate complex`, ]inând cont de num`rul mare de participan]i. Nu exist` probleme de securitate, ci totul decurge conform planului, ne pune în tem`, la ajungerea în sat, maiorul Cristian Mihoci, comandantul companiei a treia. Întâlnirea cu localnicii are loc în clinica din sat. În curtea interioar`, câteva flori [i ni[te arbu[ti încearc` s` dea culoare unui loc de care bun`starea st` înc` departe. Încep discu]iile. {eful clinicii, doctorul Akimulah, aduce în aten]ie câteva probleme cu care se confrunt`: degradarea cl`dirilor, lipsa apei potabile, alimentarea defectuoas` cu energie electric`. Cele mai stringente nevoi sunt îns` legate de insuficien]a materialelor medicale, a medicamentelor [i a personalului, dar [i de lipsa unei ambulan]e. Între timp, la cererea afganilor, doctorul Batalionului 151 Infanterie, c`pitan Adrian

Maior Cristian Mihoci C`pitanul medic Adrian Drenea consult` un copil afgan. Drenea, începe consulta]iile medicale într-o înc`pere a clinicii. Afec]iunile sunt diverse, la fel [i vârsta pacien]ilor. Cu r`bdare, doctorul român încearc` s` g`seasc` o solu]ie pentru fiecare. Acela[i lucru îl face, într-o alt` camer`, plutonierul Irina Bleand`. Afar`, discu]iile continu`. Afl`m c` cei mai mul]i localnici s-au înregistrat pentru alegerile de anul viitor [i sunt încrez`tori c` vor vota pentru un Afganistan mai prosper. B`trânul satului, Abduldaud, spune c` s`tenii se simt în siguran]` [i datorit` prezen]ei în apropiere a unui post al poli]iei afgane. Aceast` afirma]ie ne confirm` modul corect în care-[i fac datoria subordona]ii locotenentului Matiulah, poli]i[ti cu care [i noi, militarii români, execut`m misiuni în comun [i pentru care, în dese rânduri, am organizat diferite cursuri de preg`tire. {i echipa FET (female engagement team) a batalionului este la datorie. Locotenentul Mihaela Dojan, sergentul-major Mihaela Giurgiu [i maistrul militar Ana Maria Moise discut` cu femeile din sat despre problemele medicale [i de via]`, dar [i despre procesul

’’

Apreciez ocazia de a fi executat aceast` misiune împreun` cu Lupii Negri, militari cu o reputa]ie deosebit`, care asigur` securitatea într-o arie ce se întinde de la re[edin]a provinciei Zabul – ora[ul Qalat – [i pân` la grani]a cu provincia Kandahar. A fost o misiune executat` într-un mod profesionist. De altfel, la mai bine de trei luni de când batalionul ac]ioneaz` sub comanda mea, pot afirma c` militarii români de]in controlul autostr`zii în aria de responsabilitate. Traficul se desf`[oar` f`r` probleme, iar siguran]a pe care o ofer` localnicilor este deplin`. COMANDANTUL COMBINED TASK FORCE DUKE, COLONEL WILLIAM OSTLUND

electoral în care se încearc` s` fie implicate. Întreaga activitate are un r`spuns pozitiv din partea localnicilor. Prezent al`turi de militarii români în satul Jaldak, comandantul Combined Task Force Duke (structur` în cadrul c`reia î[i desf`[oar` misiunile Batalionul 151 Infanterie), colonel William Ostlund, le spune

s`tenilor c`, de[i poporul Afganistanului sufer` de mul]i ani, a venit în sfâr[it timpul când autorit`]ile guvernamentale afgane sunt capabile s` furnizeze servicii [i securitate. Dac`

’’

Ne-am întâlnit cu cei care reprezint` aceast` comunitate. Am discutat, \n primul rând, despre problemele de securitate din zon`, aceasta fiind [i una dintre liniile noastre de efort în aceast` misiune. Am discutat apoi despre nevoile satului, în special cele primare, cum sunt asigurarea hranei, a apei, a asisten]ei medicale. Misiunea de ast`zi a cuprins [i ac]iunea echipei noastre de angajare a femeilor, care a identificat câteva aspecte privind îmbun`t`]irea nivelului de trai al localnicelor. COMANDANTUL BATALIONULUI 151 INFANTERIE, LOCOTENENT-COLONEL SERGIU MUNGIU

Misiune de patrulare pe autostrada A1.

popula]ia va oferi suport poli]iei [i celorlalte institu]ii ale statului, mediul de securitate se va îmbun`t`]i, iar acest fapt se va concretiza în mai multe proiecte pentru cre[terea calit`]ii vie]ii. 

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

INSTRUC}IE

Observatorul militar www.presamil.ro

e aerodromul de la Câmpia Turzii am g`sit câteva echipe care au grij`, cu mult suflet, de aeronave ce zboar` aici. To]i pentru unul, unul pentru to]i Trei cl`diri tipice de avia]ie î]i atrag privirile. Sunt hangarele, unde avioanele [i elicopterele trec prin mâini minunate [i ies apoi apte de zbor. Aici se execut` activit`]i de mentenan]` atât la aeronavele din dotarea flotilei, cât [i a altor vehicule [i echipamente de pe aceast` loca]ie. În spatele unor u[i imense, se afl` mult` experien]`, cunoa[tere [i, nu în ultimul rând, pasiunea pentru avia]ie a oamenilor ce muncesc aici. Ingineri sau mai[tri militari au în comun aceea[i dragoste pentru zbor ca [i ceilal]i aviatori. F`r` ea nu ai ce c`uta în avia]ie, nu rezi[ti. Suntem o echip`, a declarat [eful Sec]iei 921 Echipamente Militare, c`pitancomandor Paul Bodi[. Ne str`duim s` asigur`m cele mai bune condi]ii pentru executarea în siguran]` a zborurilor. Avem militari care au aceea[i vârst` ca avioanele. Ei le iubesc la fel ca în prima zi [i ele zboar`. Tot ce se face în hangarul acesta,

MENTENAN}A, ECUA}IE REZOLVAT~

mai bine. Cu ce are la ora actual`, printr-un efort sus]inut, personalul tehnic î[i face treaba foarte bine. În cadrul exerci]iilor multina]ionale au conlucrat cu omologii lor din alte armate. A[a c`... a[teapt` to]i multirolul. {i deja se preg`tesc [i înva]` pentru noua provocare. Maistrul militar clasa a III-a C`t`lin Neam] are specialitatea instala]ii electrice [i aparatur` de bord. Este de 14 ani pe acest aerodrom [i a venit aici direct din [coala militar`. Primul contact cu hangarul te sperie, a spus C`t`lin. Mult` aparatur`, aeronave desf`cute pe buc`]i. Cu timpul se acumuleaz` cuno[tin]e [i experien]`. Colegii m-au ajutat, m-au înv`]at. Când ai cuno[tin]ele necesare, st`pâne[ti problema. {tii unde s` cau]i, [tii pe ce pui mâna. Ai certitudinea c` afli defectul [i remediezi C`pitan-comandorul ing. Paul Bodi[ problema. Maistrul militar tot ce iese de aici are în prim-plan siguran]a Neam] [tie c` aeronava nu pleac` din [i eficien]a zborului. hangar dac` nu este rezolvat` problema. Întotdeauna, un comandant î[i dore[te Acum, dup` absolvirea Facult`]ii de tot ce este mai bun, mai nou, pentru Inginerie Electric`, îi este mult mai u[or. subordona]ii s`i, ca lucrurile s` mearg` [i A[teapt` deja multirolul, îl studiaz`,

cite[te mult despre el. Vrea s` se adapteze cât mai repede la noile cerin]e. Maistrul militar principal Cristi Cozma lucreaz` la atelierul CFN (controlul focului [i al naviga]iei). Originar din Bac`u, este promo]ie 1986. A fost pe aerodromul din Mihail Kog`lniceanu [i, din 1991, este aici. A participat la misiunea din Lituania, din 2007. Am ales Ardealul pentru c` m-am m`ritat, a afirmat zâmbind maistrul militar principal Cozma. Niciodat` nu o s` regret pasul f`cut. A[ mai face acest lucru de o mie de ori. În munca mea, îmi place calea c`tre

TEXT {I FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

rezultatul final. Pentru mine, LanceR-ul nu mai are secrete. În timp, se acumuleaz` experien]a [i altfel rezolvi problemele ce apar. A format colegi din promo]iile care au venit mult dup` el. Crede c` este o u[oar` dezam`gire în prima faz`, când vin din [coal`. Apoi, treaba merge foarte bine. Când îi vede cum se implic` [i c#t de bine reu[esc s`-[i fac` meseria, [tie c` este pu]in [i din munca sa. A identificat spiritul hangarului de la Câmpia Turzii:

aistrul militar clasa I Cosmin Florea este de 19 ani pe aerodromul din Câmpia Turzii, din care opt a lucrat la hangar [i 11 la linie. Este specialist în electromecanic` [i electronic` de bord. Prefer` ultimul loc de munc`, fiindc` i s-a p`rut o provocare mai mare. Consider` misiunea din Lituania, din 2007, cirea[a de pe tortul carierei sale. În 2005, a fost la cursul NATO de Air Meet, unde s-a întâlnit prima dat` cu avionul multirol. Acolo a fost student ACS (air close serving), un program de cunoa[tere a altor tipuri de aeronave pe care trebuie s` le dea la zbor. Treaba unui tehnic este s` cunoasc` [i suportul logistic de pe lâng` avioane, a spus Cosmin. Este timpul s` ne schimb`m mentalitatea. Are sfaturi pentru viitorii tehnici de multirol: s` nu te încrezi prea mult în for]ele proprii, s` ai un bagaj mare de cuno[tin]e, s` ai cartea lâng` avion, s`-]i schimbi mentalitatea [i s` ai o abordare diferit` a exploat`rii. to]i pentru unul, unul pentru to]i. Mai ales când sunt pu[i în situa]ii deosebite, în genul misiunii din Lituania.

La linie, o alt` echip` eficient` La linia de MiG-uri 21 LanceR este o alt` echip`. Indiferent de specialit`]i, personalul tehnic iube[te aceste p`s`ri de dural. Maistrul militar clasa I Constantin Pristavu a lucrat la Timi[oara [i, din 2004, este pe aerodromul din Câmpia Turzii. Este de specialitate armurier. Se f`le[te cu aceasta, pentru c` face diferen]a între avia]ia civil` [i cea militar`. Împreun` cu colegii s`i au f`cut o echip` bun` la escadrila de MiG-uri, de care este foarte mândru. Cea mai mare satisfac]ie este atunci când îi fac semn pilotului c` totul este OK, iar acesta m` salut`. Sudoarea de armurier se ]ine în fiol`, pentru c` este bun` la reumatism, a conchis maistrul militar Pristavu. 

Observatorul militar www.presamil.ro

INSTRUC}IE

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

SUBOFI}ERUL/SOLDATUL ANULUI 2013 PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

În perioada 4-8 noiembrie, la

Foc[ani, a avut loc etapa final`, pe Statul Major al For]elor Terestre, a competi]iei Subofi]erul/ Soldatul Anului 2013.

Gazda acestei etape a fost Brigada 282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor, iar invita]i la activitate au fost consilierii comandan]ilor din Statul Major al For]elor Aeriene [i Statul Major al For]elor Navale, plutonier-adjutant Daniel-Narcis Sîmpetru [i maistru militar principal Irinel Dima. Participan]ii, din toate structurile Statului Major al For]elor Terestre, s-au întrecut la probele deja cunoscute cititorilor din numerele anterioare ale ziarului. Comisia de evaluare a fost format` din consilieri ai comandan]ilor. Premier`, pentru acest concurs, a fost prezen]a câ[tig`torului de anul trecut al concursului, sergentul-major C`lin Bumb, din Batalionul 314 Cercetare Vl`deasa. Acest lucru a fost un imbold pentru concuren]i, i-a motivat spre ob]inerea unor rezultate cât mai bune. Comandantul Diviziei 2 Infanterie Punct ochit, punct lovit! Getica, general-maior Nicolae Ciuc`, a fost aproape de participan]i în timpul derul`rii probei practice. Pe toat` perioada activit`]ii, competitorii au dorit s` puncteze cât mai mult în clasamentul final. Un lucru demn de remarcat a fost camaraderia concuren]ilor [i spiritul excep]ional de fairplay. Nu putem trece cu vederea comportamentul extraordinar al caporalului Radu Tofan, care, la proba de deplasare rapid`, pe parcursul câtorva kilometri a ajutat un alt concurent. Comentariile sunt de prisos... Subofi]erul Anului 2013 este plutonierul Marius-Lucian Palaghia, din Brigada 6 Opera]ii Speciale Mihai Viteazul, locul II a fost ocupat de sergentul-major Vasile R`go[c`, din Divizia 2 Infanterie Getica, iar locul III a revenit sergentului Valentin R`dulescu din Divizia 4 Infanterie Gemina. Soldatul Anului 2013 este caporalul Radu Tofan, din Divizia 4 Infanterie Gemina, locul II a fost ocupat de caporalul Adrian Guiu, din Divizia 2 Infanterie Getica, iar locul III a revenit caporalului Adrian Ro[ioru, din Centrul 13 Comunica]ii [i Informatic`. În cadrul festivit`]ii de premiere, ace[tia au fost felicita]i de Proba flot`rilor. loc]iitorul comandantului Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor, colonel Ovidiu Uif`leanu, de colonelul (r) Iulian Boieru, din partea Funda]iei Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purt`torul de biruin]`, care a acordat premii în bani câ[tig`torilor, [i de consilierul [efului Statului Major al For]elor Terestre, plutonier-adjutant principal Marius Stoian. Câ[tig`torii edi]iei din acest an a concursului vor primi Emblema de Onoare a Statului Major al For]elor Terestre, în fa]a camarazilor din unit`]ile din care provin. Acest concurs aduce la linia de start cei mai buni subofi]eri [i solda]i grada]i profesioni[ti din For]ele Terestre. Competi]ia este o bun` metod` de instruire [i evaluare a capacit`]ilor fizice [i intelectuale ale militarilor, a declarat plutonier-adjutant 3,2,1... Start! principal Marius Stoian.

FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN

Festivitatea de premiere.

Trecerea printr-un teren contaminat.

Nr. 45 (20 â&#x20AC;&#x201C; 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militar

INSTRUC}IE

www.presamil.ro

|N FOR}ELE TERESTRE

Prezentarea \n fa]a comisiei de evaluare.

Test de foc: alergare rapid` cu masca pe figur`.

Folosirea tehnicii de comunica]ii.

Se adun` punctajul la tragere!

Deplasarea dup` azimut.

Cu grenad`... Foc!

FOTO: MAIOR ADRIAN CURIMAN

Observatorul militar www.presamil.ro

ALMA MATER

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

MEDALIE DE AUR PENTRU CANTEMIRI{TI GRA}IELA MIH~ESCU

roiectul Proces educa]ional optimizat în viziunea competen]elor societ`]ii cunoa[terii , implementat de Ministerul Educa]iei Na]ionale, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finan]are Extern`, în parteneriat cu Siveco România [i Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I, a fost distins cu aur. Medalia de aur a fost primit` în cadrul Congresului Mondial Interna]ional Project Management Association, desf`[urat la Dubrovnik, Croa]ia, în perioada 30 septembrie – 3 octombrie 2013, unde au fost prezen]i peste 1.000 de participan]i din Canada [i pân` în Australia. Este pentru prima oar` în istoria premiilor oferite de cea mai prestigioas` organiza]ie mondial` de management al proiectelor când un proiect finalist este din domeniul educa]iei. Unul dintre cei opt câ[tig`tori ai proiectului este Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir, institu]ie de elit` a

înv`]`mântului preuniversitar românesc. În anul 2011, Cantemirul a câ[tigat locul I la Concursul na]ional de proiecte didactice inter [i/sau transdisciplinare Proces educa]ional optimizat în viziunea competen]elor societ`]ii cunoa[terii. Cu proiectul Via]a viitorului <=> viitorul vie]ii institu]ia a ob]inut punctajul maxim, respectiv 100 de puncte, pentru Regiunea Sud-Muntenia (Arge[, C`l`ra[i, Dâmbovi]a, Giurgiu, Ialomi]a, Prahova [i Teleorman). În urma acestui rezultat de excep]ie, colegiul a fost dotat cu un laborator multitouch (patru mese multi-touch,

un videoproiector, un calculator portabil, un server [i o tabl` interactiv`). Acest proiect are ca obiectiv general cre[terea accesului la un înv`]`mânt de calitate prin intermediul unor demersuri educa]ionale inter-[i transdisciplinare orientate c`tre

dezvoltarea competen]elor solicitate de societatea modern` [i prin optimizarea procesului educa]ional prin utilizarea TIC, inclusiv tehnologiile multi-touch. Utilizând tehnologia multitouch cantemiri[tii sunt încuraja]i s` lucreze în echip`, s` combine cuno[tin]e din mai multe

UN NOU PROIECT EUROPEAN LA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

n Colegiul Militar Liceal {tefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc, elaborarea [i implementarea de programe cu finan]are european` au devenit deja tradi]ie. În acest an [colar a fost demarat un nou proiect Comenius Multilateral, A rainbow of cultures, în care colegiul câmpulungean este partener al`turi de alte 15 [coli din 14 ]`ri europene.

A rainbow of cultures este un demers amplu, care implic` [coli din România, Polonia, Fran]a, Spania, Bulgaria, Grecia, Turcia, Slovenia, Finlanda, Suedia, Republica Ceh`, Marea Britanie, Portugalia, Italia. Proiectul î[i propune con[tientizarea valorilor culturale na]ionale

În perioada 3-9 noiembrie 2013 a avut loc, la Newcastle, Marea Britanie, prima reuniune a proiectului A rainbow of cultures, care s-a adresat coordonatorilor din fiecare ]ar` partener`. Prezentarea colegiului câmpulungean [i a spa]iului cultural românesc a fost realizat` de profesoara Monica Buculei, în cadrul unei ac]iuni mai ample, care a implicat to]i participan]ii. Pe parcursul [edin]elor coordonatorilor s-au stabilit obiectivele pe termen scurt, s-a f`cut evaluarea de progres a proiectului [i s-au reconsiderat o parte din activit`]ile planificate ini]ial.

e parcursul a trei zile superbe de toamn`, jude]ul Prahova, prin cele trei mari colegii centenare – Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir din Breaza, Colegiul Na]ional Ion Luca Caragiale [i Colegiul Na]ional Alexandru Ioan Cuza din Ploie[ti – a reprezentat locul unde s-au promovat valorile intelectuale [i educa]ionale de mare actualitate, necesare înv`]`mântului din România, în cadrul celei de a V-a edi]ii a Zilelor Alian]ei Colegiilor Centenare, desf`[urate la Ploie[ti (8-9 noiembrie) [i la Breaza (10 noiembrie).

domenii. Ei pot prinde date cu mâinile, transfer` informa]ii de la un obiect la altul cu gesturi naturale, particip` la experien]e sau exploreaz` realitatea virtual`, inclusiv au posibilitatea s` descopere, s` construiasc` sau s` inventeze, totul printr-o atingere a ecranului mesei. 

[i promovarea lor la nivel interna]ional, pe parcursul a opt vizite de studiu în ]`rile partenere. Prin materialele ce urmeaz` a fi realizate ca produse intermediare [i finale – afi[e, pliante, filme, c`r]i – echipa de proiect [i elevii colegiului î[i vor dezvolta competen]ele culturale, lingvistice [i de IT. În plus, toate activit`]ile programate vizeaz` valorificarea competen]elor antreprenoriale [i de munc` în echip`. Elevii [i cadrele didactice din colegiul militar câmpulungean, implica]i în proiect, vor fi ambasadorii României pentru urm`torii doi ani, rol pe care [i-l asum` cu responsabilitate. Ei [i-au propus ca toate activit`]ile [i produsele ce urmeaz` a fi realizate s` reflecte calitatea înv`]`mântului militar românesc la justa lui valoare. În acela[i context, se vizeaz` perfec]ionarea atât pe plan personal, cât [i profesional a tuturor beneficiarilor direc]i [i indirec]i [i acumularea a cât mai multor solu]ii [i idei de la partenerii de proiect. Nu în ultimul rând, proiectul demarat la Newcastle va aduce un plus de valoare [i imagine Colegiului Militar Liceal {tefan cel Mare [i, implicit, înv`]`mântului militar preuniversitar românesc.  PROFESOARA MONICA BUCULEI

ZILELE ALIAN}EI COLEGIILOR CENTENARE Aceast` asocia]ie, înfiin]at` în 2008, cuprinde 51 de licee cu o mare importan]` na]ional`, recunoscute ca adev`rate valori în mediul preuniversitar românesc. În prima zi, în sala de festivit`]i a Colegiului Na]ional I. L. Caragiale s-a desf`[urat dezbaterea Ce a[tept`m de la profesorii no[tri? Ce a[tept`m de la elevii no[tri?, la care au participat câte cinci elevi de la cele trei colegii [i managerii sau reprezentan]ii colegiilor centenare. A fost un excelent dialog între profesori [i elevi pe temele majore ale înv`]`mântului,

la începutul secolului al XXI-lea: discipline [i curriculum, ]eluri educative, mijloacele – oficiale [i neoficiale – prin care elevii [i profesorii stabilesc rigorile comunit`]ii [colare performante, motiva]ia spre înv`]are, profilurile distincte de inteligen]` [i c`ile de succes pentru dezvoltarea unei gândiri critice, variate [i active, capabile s` exprime liber personalitatea fiec`rui elev, care î[i asum` propriile convingeri [i dispune s` primeasc` [i informa]iile de la „vârsta a II-a”.

Am observat maturitate, responsabilitate, luciditate [i preocupare accentuat` pentru scopul [i menirea [colii la to]i elevii participan]i. Eram mândru c` ei erau vocea noastr`, c` ei au con[tientizat punctele tari [i mai ales acele arii vulnerabile din sistemul nostru de educa]ie preuniversitar`. În cea de a doua zi, am participat la o prezentare regal a unor distin[i invita]i: academicianul Eugen Simion, c`ruia i-a fost decernat, în martie 2013, premiul Lykeion de c`tre Alian]a Colegiilor Centenare; profesor 

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR



Horia Toma – inspector [colar general al Inspectoratului {colar Jude]ean Prahova; profesor Mihaela Singer, prezentând tema Sensuri [i limite ale metodologiei interactive; profesor Sorin Cristea: Metodologia unei reforme. De ce nu avem o reform` coerent`? profesor Gabriel Albu (Universitatea Petrol [i Gaze, Ploie[ti): Grijile [i îngrijor`rile managerului de [coal`; profesor Marian Sta[: Prezentarea propriului volum „România pe bune începe cu [coala pe bune”. Mesajele transmise au fost orientate spre promovarea calit`]ii în înv`]`mântul românesc, cre[terea autorit`]ii [colii în peisajul realit`]ii române[ti, primatul valorilor universale în educarea tinerilor, selec]ia riguroas` a personalului didactic, elaborarea unor politici de dezvoltare a sistemului de înv`]`mânt, în concordan]` cu cerin]ele secolului, diversificarea [i modelarea unui nou curriculum,

ALMA MATER

încercarea de a schimba paradigma curricular` prin oferirea de modele noi, în pas cu spiritul Europei. O concluzie reie[it` din dezbateri a fost c` fiecare elev ar dori s` primeasc` un curriculum dup` nevoile sale, dup` stilul propriu de înv`]are, dup` ritmul [i profilul de cunoa[tere, precum [i dup` ruta proprie de dezvoltare pentru cl`direa unei personalit`]i active, armonioase [i respectabile. În dup`-amiaza zilei a avut loc dezbaterea Alian]a Colegiilor Centenare la cinci ani: Realiz`ri, ezit`ri, proiecte, urmat` de discu]ii privind modific`rile în statutul organiza]iei. Tot cu aceast` ocazie, au fost lansate cartea Colegiile Centenare [i Academia Român` (Bucure[ti, Editura Sigma, 2013, 262 pagini) [i primul num`r al revistei de cultur` a elevilor bucure[teni din Alian]a Colegiilor Centenare LiteraTa (16 pagini). Cea de a treia zi a reuniunii a fost dedicat` vizit`rii Colegiului Militar

Liceal Dimitrie Cantemir din Breaza. Gazdele au prezentat colegiul, viziunea [i ini]iativele lor privind o educa]ie de excelen]`. Oaspe]ii au vizionat condi]iile de trai [i de studiu ale elevilor cantemiri[ti, logistica didactic`, precum [i un exerci]iu demonstrativ de instruc]ie de front, cu elevii din clasele a XI-a.

LICEENI MILITARI ALBAIULIENI, LA EDESSA DANIELA FILIMON

delega]ie a Colegiului Militar Liceal Mihai Viteazul, constituit` din cinci elevi [i trei cadre didactice, a participat, \n Grecia, în perioada 4-8 noiembrie, la prima reuniune a Proiectului Multilateral Comenius Mens sana in corpore sano: Let’s find the balance. La aceast` prim` reuniune din ora[ul Edessa, din nordul Greciei, au participat 28 de cadre didactice [i 38 de elevi din ]`rile partenere (România, Grecia, Turcia, Suedia, Italia, Portugalia [i Bulgaria) [i a constat în activit`]i diverse în acord cu obiectivele stabilite la nivel de proiect. Astfel, elevii au participat la cursuri unde au experimentat un nou sistem de înv`]`mânt, iar cadrele didactice au asistat la ore, au participat la dezbateri [i discu]ii cu partenerii lor, toate fiind un adev`rat schimb de experien]`. Fiind prima reuniune a proiectului, au fost prezentate liceele de provenien]`, sistemul de înv`]`mânt [i ]ara pe care o reprezint` fiecare echip` în parte. Au fost primi]i de primarul ora[ului Edessa, care a ]inut s` precizeze importan]a acestor parteneriate [i, mai ales, valorile europene pe care le promoveaz` [i dezvolt`. Apoi, au fost stabilite activit`]ile [i programul celorlalte vizite de proiect ce se

antichitate pân` în contemporaneitate [i rolul pe care celebrul dicton latin Mens sana in corpore sano l-a avut în evolu]ia istoric` a societ`]ii. Delega]ia colegiului militar liceal albaiulian a fost compus` din: profesoara Dorina Trifon, director-adjunct, profesoara Paraschiva F`rca[, responsabil proiecte Comenius, profesor Valer Macarie, elev plutonier-adjutant Paula Com[a, elev plutonier Denis St`nescu, elev sergent-major Amalia Chiorean, elev sergent-major Tudor Burzo [i elev sergent Iulian Corope]chi. Am fost profund impresiona]i de ospitalitatea partenerilor greci, elevii au fost g`zdui]i la familii, având posibilitatea de a cunoa[te stilul de via]` [i tradi]iile specifice, dar [i de istoria impresionant` a regiunii, Edessa fiind situat` în apropierea capitalei Macedoniei, Pella, locul de unde Alexandru cel Mare a început cucerirea lumii antice, a precizat profesoara Paraschiva F`rca[.

vor desf`[ura pân` la sfâr[itul anului [colar 2015, Colegiul Militar Liceal Mihai Viteazul urmând a fi gazda unei astfel de activit`]i în decembrie 2014. În programul reuniunii, delega]ia albaiulian` a efectuat [i vizite de documentare la: Tesalonic, Vergina Pella [i Naoussa, prilej de a studia stilul de via]` din

Ne-am întors mai boga]i din punct de vedere cultural, ne-am îmbog`]it nu doar cuno[tin]ele, ci am câ[tigat noi prieteni, am reu[it s` rela]ion`m cu tineri de vârsta noastr` [i ne-am îmbog`]it cuno[tin]ele lingvistice, a ad`ugat elev plutonier-adjutant Paula Com[a. Urm`toarea etap` a proiectului va fi în Italia, în luna februarie 2014. 

Observatorul militar www.presamil.ro

Edi]ia a V-a a Zilelor Alian]ei Colegiilor Centenare s-a distins prin noble]e, prin activism responsabil fa]` de destinul [colii române[ti, prin deschidere spre rezolvarea unor puncte vulnerabile care stau în calea ob]inerii marilor succese în actul de educa]ie. For]a [i t`ria acestor colegii constau în motivarea puternic` a

elevilor [i a corpului profesoral pentru excelen]`, pentru strategii inovative în concordan]` cu valorile perene ale civiliza]iei euro-atlantice. Activitatea în întregul ei a fost o reu[it` educa]ional`.  PROFESOR DR. AUREL-CONSTANTIN SOARE

a ini]iativa {colii Militare de Mai[tri Militari a For]elor Navale Amiral Ion Murgescu [i sub egida Inspectoratului {colar Jude]ean Constan]a, în anul 2008, s-a încheiat un Protocol de Colaborare cu mai multe licee [i colegii tehnice const`n]ene, pentru familiarizarea elevilor din anii terminali cu înv`]`mântul militar de marin` [i cu competen]ele profesionale ale maistrului militar de marin`, precum [i în scopul cre[terii vizibilit`]ii [colii militare în comunitatea local`.

CINCI ANI DE PARTENERIAT EDUCA}IONAL LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

Pe parcursul celor cinci ani de existen]`, protocolul de colaborare al {colii de Mai[tri Amiral Ion Murgescu cu institu]iile civile de înv`]`mânt preuniversitar s-a dezvoltat, ajungând în acest moment la 19 licee [i colegii tehnice partenere. Întâlnirea din acest an a reprezentan]ilor institu]iilor partenere a avut loc mar]i, 12 noiembrie, la sediul [colii militare. Agenda acestei întâlniri a cuprins bilan]ul activit`]ilor comune desf`[urate în anul [colar 2012/ 2013, continuarea proiectului institu]iei militare de înv`]`mânt O zi în [coala militar`, participarea elevilor la activit`]i [i concursuri tematice culturale, sportive, la activit`]ile prilejuite de s`rb`torirea unor zile cu semnifica]ie deosebit` în istoria na]ional` [i la activit`]i de socializare, organizate de institu]ia militar` de înv`]`mânt cu diferite ocazii, în vederea proiect`rii strategiilor viitoare de colaborare. Proiectul O zi în [coala militar` înseamn` un prim contact al elevilor din liceele partenere cu mediul [colar militar, precum [i cunoa[terea factorilor motiva]ionali pentru alegerea unei viitoare cariere de maistru militar de marin`. Elevii selecta]i din institu]iile partenere devin, pentru o zi, elevi onorifici ai {colii Militare de Mai[tri Militari a

For]elor Navale, participând la programul zilnic al acestei institu]ii. Perioada de desf`[urare a proiectului O zi în [coala militar`, edi]ia a IV-a, a fost extins`, dând astfel prilejul mai multor liceeni de a participa la activit`]ile zilnice ale elevilor militari. De asemenea, au fost stabilite activit`]ile comune pentru anul [colar 2013/ 2014, punându-se accent pe sus]inerea reciproc`, informa]ional` [i participativ`. Ca element de noutate pentru direc]iile de ac]iune în cadrul protocolului, pentru anul [colar 2013/2014 a fost introdus` propunerea reprezentantului Inspectoratului {colar Jude]ean Constan]a, prof. dr. ing. Gabriela Neagu, de implicare a p`rin]ilor în cât mai multe activit`]i ale elevilor [i necesitatea particip`rii reprezentan]ilor [colii militare la [edin]ele cu p`rin]ii elevilor din anii terminali, pentru promovarea ofertei educa]ionale militare. La final, comandantul {colii Militare de Mai[tri Militari a For]elor Navale Amiral Ion Murgescu, comandor Marian Bardan, a invitat institu]iile de înv`]`mânt partenere s` participe la cea de-a treia edi]ie a Sesiunii de comunic`ri [tiin]ifice a elevilor, organizat` de institu]ia militar` de înv`]`mânt în perioada 28-29 noiembrie a.c. 

Observatorul militar

INSTRUC}IE

www.presamil.ro

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

OFI}ERI ROMÂNI LA NIVEL ÎNALT C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

oi dintre ofi]erii Centrului de Opera]ii Psihologice reprezint` Armata Român` în func]ii înalte, la nivel interna]ional. Ambii se afl` la a cincea misiune extern` [i au în subordine militari [i civili din toat` lumea. Unul dintre cei mai buni din NATO În ]ar`, colonelul dr. ing. Sorin Cîrstea este loc]iitor al comandantului Centrului de Opera]ii Psihologice. Îns`, din august 2013, pân` în august 2014, ocup` func]ia de comandant al CJPOTF (Combined Joint Psychological Operations Task Force), care este, din punctul de vedere al doctrinei NATO pentru opera]ii psihologice, unitatea cea mai mare [i mai important` pe care NATO o poate avea într-un teatru de opera]ii. Pe de alt` parte, structura aceasta este principala capabilitate a comandamentului ISAF de comunicare direct` cu popula]ia

afgan`, folosind mijloacele massmedia. CJPOTF este organiza]ia de baz` în efortul informa]ional al misiunii ISAF, a c`rei principal` misiune este de a informa [i influen]a audien]e ]int` specifice, dar [i de a explica popula]iei afgane activit`]ile ISAF, ne-a declarat colonelul Cîrstea, aflat la cea de-a cincea misiune interna]ional`, toate celelalte reprezentând func]ii cu responsabilitate deosebit`: 2004, [ef PSYOPS în brigada multina]ional` din Kabul, 2006 [i 2010, loc]iitorul comandantului CJPOTF, respectiv 2007, comandant Element Sprijin Opera]ii Psihologice în KFOR. De altfel, comandantul Centrului de Opera]ii Psihologice, colonel ing. Victor Chiroiu,

ersonalul Sec]iei Opera]ii Psihologice din Comandamentul For]ei Multina]ionale din Kosovo, structura coman-

dat` de maiorul Gheorghe-Luigi Iancu, este format din 60 de persoane: 15 militari (din [ase ]`ri – România, Danemarca, Austria, Italia, Ungaria [i Irlanda) [i 25 de localnici angaja]i civili (sârbi [i albanezi kosovari). Maiorul Iancu ocup` func]ia aceasta timp de [ase luni, începând cu septembrie 2013. Un militar român preia responsabilit`]ile respective la fiecare 18 luni, anterior maiorului Iancu, pe aceea[i func]ie fiind încadra]i maiorul Ionel Dinu [i colonelul Gheorghe Tofan.

apreciaz` c` loc]iitorul s`u este unul dintre cei mai buni din NATO în domeniul opera]iilor psihologice. E modest [i n-o s` v` spun` lucrul acesta, dar când vin la minister scrisori de mul]umire de la NATO, pe numele s`u, alt comentariu este de prisos. Într-adev`r, colonelul Cîrstea, care mai este [i senior instructor la [coala NATO de la Oberammergau, nu vorbe[te mai mult decât este întrebat. Spune îns` c` este un moment deosebit al carierei sale. Este o onoare pentru orice militar s` lucreze într-o astfel de structur`. Cu atât mai mult s` o conduc`. De la faptul c` asigur` coordonarea tuturor activit`]ilor PSYOPS la nivel opera]ional [i tactic sau c` este consilierul comandantului For]ei Interna]ionale în probleme specifice, pân` la responsabilitatea bugetului NATO pentru opera]ii psihologice, totul intr` în grija comandantului CJPOTF.

O func]ie unic` în KFOR

JPOTF, structura din Afganistan pe care o comand`

colonelul dr. ing. Sorin Cîrstea, are în compunere 135 de militari [i civili, din 17 ]`ri. Peste 60 dintre ei sunt afgani

care lucreaz` în sec]iile de radio, print [i televiziune. Colonelul Cîrstea ocup` func]ia aceasta în perioada august 2013 – august 2014. Anterior, ea a fost ]inut` de un alt român, colonelul Alexandru Militaru, din Statul Major General.

{i maiorul Gheorghe-Luigi Iancu se afl` la a cincea misiune extern`. Început` în septembrie 2013, este misiunea cu cea mai înalt` func]ie pentru maiorul Iancu, anume cea de [ef al Sec]iei Opera]ii Psihologice din Comandamentul For]ei Multina]ionale din Kosovo. Este o func]ie unic` în KFOR, a spus

O func]ie cu vizibilitate foarte mare, dar [i cu responsabilit`]i deosebit de importante, care acoper` o arie vast`, ca [i în cazul colonelului Cîrstea. Printre altele, maiorul Iancu coordoneaz` campania de opera]ii psihologice la nivelul teatrului de opera]ii din Kosovo, supervizeaz` dezvoltarea, producerea [i diseminarea tuturor produselor de opera]ii psihologice (audio, audio-video, tip`rite [i alte produse media-new media) la nivelul teatrului de opera]ii, dar acoper` [i consilierea, în probleme specifice, a [efului departamentului opera]iilor non-kinetice [i a comandantului For]ei Multina]ionale din Kosovo. Pentru cariera mea, misiunea [i func]ia aceasta înseamn` înc` un pas înainte [i mult` experien]`, ne-a m`rturisit maiorul Iancu. Totodat`, reprezint` o confirmare a încrederii pe care comandantul unit`]ii militare din care provin o are în mine, în capacitatea mea profesional`. Pe de alt` parte, maiorul Luigi Iancu recunoa[te c` acum, de fapt pe toat` durata celor [ase luni ale misiunii sale în

omandantul din ]ar` al celor doi ofi]eri, colonel ing. Victor Chiroiu, crede c` nivelul înalt la care au ajuns se datoreaz`

rezultatelor excelente pe care le-au avut anterior atât în teatrele de opera]ii, cât [i în ]ar`. La noi înc` mai este o chestiune sensibil`, oamenii sunt mai reticen]i, dar aceasta este una

dintre cele mai moderne forme de lupt`, mai spune colonelul ing. Chiroiu, mândru de rezultatele deosebite ale speciali[tilor s`i, fie anali[ti sau operatori, fie produc`tori în domeniul opera]iilor psihologice. maiorul Iancu. Nu exist` func]ie echivalent`, nici chiar în cadrul comandamentelor brig`zilor multina]ionale [i a deta[amentelor multina]ionale aflate în subordinea Comandamentului For]ei.

Kosovo, timpul nu-i mai apar]ine. Este al subordona]ilor [i superiorilor. Aproape tot timpul este ceva de rezolvat [i asta te [lefuie[te din punct de vedere profesional. 

Observatorul militar

SUBOFI}ERI

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

EI DAU FOR}~ NUMELUI UNIT~}II FRUNTA{ CRISTIAN LENGA

cristian.lenga@presamil.ro

L a Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa [i

Batalionul 55 Comunica]ii [i Informatic` Napoca, am cunoscut subofi]eri ambi]io[i, dornici s` aduc` numele unit`]ilor din care fac parte în aten]ia tuturor. Au câ[tigat concursuri la nivel de categorie de for]` [i au participat la misiuni interna]ionale sau schimburi de experien]`, în care [i-au demonstrat profesionalismul pe deplin. Presiunea tradi]iei Atunci când este în aer, plute[te lin [i î[i a[teapt` aterizarea. Odat` ajuns la sol, este preg`tit s` verifice fiecare fir de iarb` pe care p`[e[te. Dac` misiunea i-o cere, este gata chiar [i pentru cercetarea m`rilor în diferite scopuri. Sergentul C`lin Bumb, din Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa, este para[utist, cerceta[ [i, nu în ultimul rând, scafandru. La o preg`tire de acest gen, era imposibil s`-i lipseasc` o misiune interna]ional`. În 2006, dup` mai bine de trei ani ca soldat profesionist, a p`[it pentru prima dat` pe p`mânt afgan. Era ora dou` diminea]a, î[i aminte[te C`lin. A[teptam s` cobor din avion [i s` scap de acea c`ldur`, care credeam c` este de la motor. Îns`, mi-am dat seama repede c` a[a era temperatura acolo, iar ulterior aveam s` aflu c` aceasta continu` s` urce chiar [i pân` la 50 de grade. A avut parte, din fericire, de o misiune u[oar`, f`r` evenimente. Patrulele [i descoperirea DEI-urilor erau periculoase, dar nu la fel de periculoase ca atacul cu rachete în baz`. Erau perioade când c`deau chiar [i de dou` ori pe zi, iar de cele mai

Ajuns înapoi în ]ar`, s-a preg`tit intens în tabere mobile sau de alpinism. |n anul 2010, a decis s` avanseze în rândul subofi]erilor. Nu am f`cut mai devreme pasul acesta pentru c` am venit în armat` cu gândul s` fiu lupt`tor. Doar dup` un timp am realizat c` trebuie s` urc în ierarhie [i s` încep s`-i înv`] [i pe al]ii ce [tiu. Cuno[tin]ele i-au adus chiar [i titlul de Subofi]erul anului. Anul trecut, a fost câ[tig`torul edi]iei pe faza Statului Major al For]elor Terestre. Un aspect comun în familie, din moment ce [i fratele s`u (caporal Alin Bumb) a câ[tigat titlul de Soldatul anului la primele dou` edi]ii desf`[urate (2008 [i 2009). Astfel, Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa se poate mândri cu faptul c` a câ[tiga aceast` competi]ie a devenit deja o tradi]ie. Sunt foarte mul]i doritori [i anul acesta pentru participare la concurs, astfel c` am decis s`-i ajut pe cât posibil [i s` le ofer informa]iile de care au nevoie, s` [tie la ce s` se a[tepte [i s` lupte a[a cum o face un militar cu adev`rat bun, spune C`lin. Colegii lui chiar se a[teptau s` câ[tige, iar acum presiunea tradi]iei st` pe umerii noilor aspiran]i la titlul de Subofi]erul/Soldatul anului.

I-a fost greu la început, f`r` familie, dar în timp [i aceast` problem` s-a rezolvat, pentru c` în momentul de fa]` locuie[te împreun` cu cei dragi în c`minul de garnizoan`.

’’

poate a[ fi fost pu]in avantajat. Cu toate acestea, a ob]inut locul 5 pe Statul Major al For]elor Terestre, o pozi]ie ce i-a adus diploma de Omul anului, pe batalion.

Am colaborat cu militari ucraineni [i aveam de executat exerci]ii tactice asem`n`toare situa]iilor reale din teatrele de opera]ii. Am putut constata compatibilitatea armatelor, adaptarea la tehnic` nou` [i, de asemenea, mi-am exersat cuno[tin]ele de limba englez`. PLUTONIER-MAJOR VALERIAN PENCIUC

’’

Erau perioade când rachetele c`deau chiar [i de dou` ori pe zi, iar de cele mai multe ori eram surprin[i în somn. Victime din rândul militarilor românilor nu au fost, dar partenerul american era cel mai des lovit. SERGENT C~LIN BUMB

multe ori eram surprin[i în somn. Victime din rândul militarilor românilor nu au fost, dar partenerul american era cel mai des lovit. Î[i aduce aminte c`, de Cr`ciun, o rachet` a c`zut la numai 25 de metri de baza româneasc`, iar singurul lor noroc a constat într-un zid foarte gros de beton. Înc` are proasp`t în minte acel [uierat specific, precum [i explozia care a avea s` ucid` doi militari americani.

Descurc`re]i în situa]ii dificile La o unitate învecinat`, Batalionul 55 Comunica]ii [i Informatic` Napoca, l-am cunoscut pe plutonierul-major Valerian Penciuc, [eful unei autosta]ii Panther H. A îmbr`cat haina militar` în urm` cu 14 ani, când a decis s` lase via]a civil` în urm` [i s` o îmbr`]i[eze pe cea cazon`. De loc este din Suceava, iar reparti]ia l-a adus în Cluj.

De misiuni interna]ionale nu a avut parte, dar aplica]iile, schimburile de experien]` sau exerci]iile multina]ionale l-au f`cut s` se bucure de p`r]ile frumoase ale armatei. În 2007, am colaborat cu militari ucraineni [i aveam de executat exerci]ii tactice asem`n`toare situa]iilor reale din teatrele de opera]ii. Am putut constata compatibilitatea armatelor, adaptarea la tehnic` nou` [i, de asemenea, mi-am exersat cuno[tin]ele de limba englez`. Dup` aceast` experien]`, a realizat c` mai are multe de înv`]at la capitolul englez`, a[a c` a mers la un curs pentru a-[i îmbun`t`]i nivelul comunic`rii cu partenerii str`ini. Anul 2010 l-a g`sit [i pe el participând la concursul Subofi]erul/ Soldatul anului. Consider c` m-am descurcat destul de bine, mai ales c` m-am \ntrecut cu militari mult mai experimenta]i dec#t mine la orientarea în teren: infanteri[ti [i vân`tori de munte. Dac` se cereau mai multe detalii pe linie de comunica]ii, atunci

Foarte multe aplica]ii la activ are [i colegul lui Valerian, plutonierul-major Stelian Radu. Dup` ce a fost timp de nou` ani sgp-ist, în 2000 a venit [i vremea lui s` poarte pe umeri gradele argintii. Transmisiunile mi-au pl`cut dintotdeauna, cred c` este una dintre cele mai frumoase arme, dar asta depinde de priceperea [i dorin]a fiec`ruia, spune Stelian. Îmi aduc aminte [i acum c` m-au pus s` fredonez un cântec pentru a vedea dac` am ureche muzical` [i dac` sunt potrivit pentru aceast` arm`. }ine minte c`, tot în anul 2000, a avut parte [i de un schimb de experien]` cu militari americani. De[i ei sunt foarte bine dota]i cu tehnic`, sunt convins c` tot românul este mai descurc`re] în diferite situa]ii dificile. Cu resurse pu]ine suntem în stare s` ob]inem rezultate la fel de bune ca ei. Armata a f`cut-o la un batalion de cercetare [i bruiaj radio [i a r`mas acolo pân` în 2004, când s-a mutat la Batalionul 317 Cercetare Vl`deasa, pentru un an, iar în final a ajuns în curtea Batalionului 55 Comunica]ii [i Informatic` Napoca. Asemeni colegilor s`i, cunoa[te la perfec]ie codul Morse, pe care cu mândrie spune c` l-a înv`]at în numai o lun`. Când eram soldat, trebuia s` iau calificativul foarte bine pentru a putea pleca acas`. Acest lucru m-a ambi]ionat [i am reu[it întotdeauna s` m` bucur de mai multe weekenduri al`turi de familie. 

’’

Transmisiunile mi-au pl`cut dintotdeauna, cred c` este una dintre cele mai frumoase arme, dar asta depinde de priceperea [i dorin]a fiec`ruia. PLUTONIER-MAJOR STELIAN RADU

FOTOREPO

12 Observatorul militar www.presamil.ro

onsiderat cel mai mare exerci]iu planificat [i organizat de NATO în ultimii [apte ani, STEADFAST JAZZ 2013, desf`[urat concomitent în Polonia [i în ]`rile baltice, a strâns laolalt` peste 6.000 de militari din 28 de ]`ri membre NATO [i trei ]`ri partenere (Suedia, Ucraina [i Finlanda). Aproximativ 3.000 de militari au fost implica]i într-un exerci]iu real de lupt`, iar ceilal]i într-un exerci]iu de comand` [i control care a fost coordonat de Comandamentul Opera]ional de la Brunssum, c`ruia îi vor fi încredin]ate toate opera]iile întrunite ale NATO din anul 2014. Scopul principal al acestui exerci]iu a fost acela de a testa [i certifica For]a de Reac]ie Rapid` a NATO, compus` din for]e terestre, maritime [i aeriene pe care Alian]a este preg`tit` s` le trimit` în cel mai scurt timp acolo unde este nevoie. În 2014, For]a de Reac]ie Rapid` va include Brigada 11 Para[uti[ti Francez`, din care va face parte [i Batalionul 300 Infanterie Mecanizat` Sfântul Andrei din Gala]i, unitate de elit` a Armatei României, desemnat` pentru a doua oar` s` fac` parte din NATO IRF, dup` perioada ianuarie – iulie 2010. Astfel, 50 de militari români din Batalionul 300 Infanterie Mecanizat` Sfântul Andrei, Batalionul 202 Ap`rare CBRN [i Brigada de Informa]ii au participat la acest exerci]iu de mare anvergur` atât la cel real de lupt`, cu un pluton de infanterie îmbarcat pe MLI-84 M Jder, cât [i la cel de comand` [i control, prin celule de r`spuns care au ac]ionat în Polonia [i Norvegia. În Polonia, exerci]iul a fost g`zduit în zona Konotop din poligonul Drawsko-Pomorskie, situat în partea de nord a ]`rii. Comandamentul a întrunit 350 de militari din 12 ]`ri, în timp ce partea real` a fost executat` de 1.200 de militari din 11 ]`ri. Celula de r`spuns din DrawskoPomorskie a desf`[urat activit`]i specifice unei ac]iuni de mare anvergur` atât pe hart`, cât [i cu ajutorul programelor computerizate. Militarii români au f`cut fa]` cu brio acestor provoc`ri, fiind preg`ti]i din timpul exerci]iilor M~LINA 13 [i DOBROGEA 13, dar [i în urma experien]ei dobândite în teatrul de opera]ii din Afganistan. Astfel, de-a lungul a [apte zile de exerci]iu, ei au cooperat cu celelalte componente ale Brig`zii 11 Para[uti[ti, formate din Comandamentul Brig`zii, Batalionul 1 Para[uti[ti, un batalion de tancuri din Spania, un batalion de cavalerie al SUA [i o companie de cercetare din Portugalia, rezolvând incidente complexe, specifice unui conflict de mare anvergur`.O provocare semnificativ` a acestui exerci]iu a fost reprezentat` de faptul c` militarii participan]i la tragerile de lupt` au folosit atât armamentul, cât mai ales tehnica din dotare. Este primul exerci]iu important de peste hotare la care particip`m cu trei dintre cele mai bune [i performante vehicule de lupt` din dotarea armatei, MLI-84 M Jder. În perioada 29 octombrie – 2 noiembrie, plutonul a executat activit`]i de integrare a for]elor, repeti]ii [i instruire, în comun cu dou` plutoane din Estonia, misiunea militarilor români fiind aceea de a organiza ap`rarea [i de a men]ine controlul unui punct obligatoriu de trecere (pod), misiune îndeplinit` cu succes. A urmat partea de LIVEX, desf`[urat` în perioada 3-5 noiembrie, când plutonul s-a aflat în subordinea unei companii de infanterie mecanizat` din Lituania [i a executat misiuni de ap`rare [i ofensiv`. La 7 noiembrie, personalul plutonului a participat la exerci]iul demonstrativ executat cu ocazia DVDay, la care au asistat personalit`]i civile [i militare din cadrul statelor participante la exerci]iu, printre care pre[edintele Poloniei, comandantul JFC Brunssum, ministrul francez al ap`r`rii [i [eful Statului Major General al armatei franceze. În cadrul ceremoniei de încheiere, comandantul Corpului de Reac]ie Rapid` (RRC) – Lille, general-locotenent Eric Margail, a mul]umit tuturor ]`rilor participante pentru profesionalismul demonstrat pe parcursul exerci]iului [i [i-a exprimat speran]a unei cooper`ri fructuoase pe tot parcursul anului 2014. 

STEADFAST

Deplasarea M

Drapelele alia]ilor la început de exerci]iu.

Detaliile sunt stabilite concret în teren.

O deplasare relaxat` dup` o etap` a luptei.

Jderul într-o evolu]

ORTAJ

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

T JAZZ 2013 C~PITAN NOROCEL DEDU FOTO: CAPORAL CLASA A III-A NICU{OR COM~NESCU

Foc la gura ]evii în armonii de toamn`.

LI-84 Jder pentru a intra în dispozitivul de lupt`.

]ie de for]` într-un teren ostil.

Realitatea din teren apare pe h`r]ile virtuale în timp util.

O tehnic` a camufl`rii executat` prin excelen]`.

For]ele Navale sunt implicate în ac]iuni al`turi de toate celelalte

Observatorul militar

LUMEA DE AZI

www.presamil.ro

n materie de energie, curentul nu circul` între europeni! Fiecare ]ar` european` are propriul mod de a produce energie. Germania mizeaz` pe energiile verzi, Polonia investe[te în extrac]ia gazelor de [ist, iar Marea Britanie anun]` construirea de noi centrale nucleare. Timpul ne va spune dac` energia eolian` [i solar` vor oferi siguran]a aprovizion`rii [i locurile de munc` scontate în „economia verde” sau dac` Polonia va reu[i s` schimbe imaginea contestatelor exploat`ri ale gazelor de [ist pe care mizeaz`. Modelele amintite permit o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser`.

are este reac]ia UE la aceste provoc`ri? Comisia European` a reac]ionat cu o singur` propozi]ie fa]` de proiectul Marii Britanii de a construi noi centrale nucleare, decizie pe care Londra o consider` ca un mod de a r`spunde pozitiv la lupta împotriva înc`lzirii globale: problema energiei intr` în competen]a exclusiv` a statelor membre. Este, f`r` îndoial`, o fraz` înscris` în tratatele europene. Statele europene sunt libere s`-[i produc` electricitatea din fisiunea nuclear`, gaz [i c`rbune sau din instala]ii eoliene [i panouri solare. Politica energetic` are de-a face, în fond, cu securitatea na]ional` a fiec`ruia dintre membrii uniunii. Ce dovad` mai bun` decât atitudinea lui Vladimir Putin care se joac` tot timpul cu robinetul de la ]eava de gaz? Europa nu mai este o sum` de insule energetice unde se produce energie ici, colo. Re]elele de energie sunt, în general, interconectate, gazele naturale [i electricitatea trec acum nest`vilite frontierele. Pe traseul Stuttgart-Paris, doar o cincime din energia electric` ia calea direct`, restul face ocoli[uri, inclusiv în ]`rile vecine. Cu alte cuvinte, re]eaua este deja european`. Viziunea pur na]ional` a politicii energetice a r`mas desuet`. Va avea oare Comisia European` curajul s`-[i adapteze strategiile [i politicile energetice? UE încearc` s` defineasc` noi obiective pentru a reduce emisiile de CO2 [i a-[i cre[te partea de energii regenerabile pân` în 2030. Problema este de abordare la nivelul statelor membre. UE aloc` o parte din fondurile sale publice construc]iei de interconexiuni, de exemplu în }`rile Baltice, care sunt înc` dependente de Rusia. În aceste condi]ii restrictive, China a câ[tigat o disput` comercial` major` cu UE referitoare la panourile solare. Acum, Beijingul poate s` exporte f`r` taxe vamale panouri solare produse în China. A fost suficient ca Beijingul s` amenin]e cu sanc]iuni în semn de represalii ]intind industria auto german` [i vinurile din ]`rile latine pentru a face ca Bruxelles s` bat` în retragere. În timp ce folosirea c`rbunelui pentru producerea energiei electrice s-a demodat în SUA, ca urmare a

pre]ului redus al gazelor de [ist, Europa cunoa[te un reviriment în detrimentul gener`rii pe baz` de gaze naturale. Uzinele europene cu ciclu combinat (centrale termoelectrice – CTE) sunt, paradoxal, victime ale avântului gazului de [ist în America de Nord. Nu numai c` gazul este acum de patru ori mai ieftin în America decât în Europa, dar, datorit` acestei noi resurse, Statele Unite pot exporta acum cantit`]i masive de c`rbune. Acestea sunt folosite pentru alimentarea centralelor electrice din Europa, la pre]uri mult mai competitive decât gazul pentru CTE, obligate s`-[i sisteze activit`]ile.

simpl` hart` a liniilor de alimentare cu energie care pornesc din est [i se opresc în vest ne face s` în]elegem care sunt presiunile politice la care pot fi supuse unele din ]`rile europene care depind de

Peninsula Balcanic` [i nordul Italiei, alimentând centrul Europei. Politica robinetului, a[a cum am denumit-o, se aplic` numai în est, în fostele state ale Tratatului de la Var[ovia, în vest gazul [i petrolul sunt doar o problem` de cantit`]i [i de pre] pe baril. Din punct de vedere al extrac]iei de gaz, Rusia este al doilea produc`tor dup` SUA. Din acest gaz, Europa cump`r` un sfert, iar din acest sfert 70% este consumat în Europa de Est, Bulgaria, Belarus, }`rile Baltice, Ungaria, Cehia [i Serbia care sunt dependente în propor]ii începând de la 80% la 100% de energia ruseasc`. Yamal-1 este conducta care alimenteaz` cu gaz Polonia [i Germania prin Belarus. Se discut` acum despre reluarea proiectului Yamal-2, început în 1991 [i abandonat din lips` de fonduri în 1996, proiect care ar urma s` alimenteze Slovacia, Polonia [i Ungaria, gazoductul fiind paralel cu primul, dar cu ramifica]ii în sud spre Bratislava [i Budapesta. Polonia, care, în deceniul trecut, a militat pentru realizarea proiectului Yamal-Europa-2, în varianta sa ini]ial`, [i s-a opus pân` la un punct proiectului North Stream, a reac]ionat îns` cu rezerve la planurile Rusiei. Ministrul trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, responsabil de sectorul energie în guvernul polonez, a reaminit c` Polonia construie[te la Marea Baltic` un terminal de gaze lichefiate, inten]ioneaz` s`-[i exploateze rezervele de gaze de [ist [i consier` îndoielnic

POLITICA ROBINETULUI GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

gazul rusesc. Un sfert din energia Europei vine din teritoriile ruse[ti. Dac` distribuim aceast` cantitate de la vest la est, pe ]`ri, vom constata c` statele din Europa Central` [i de Est sunt cele care utilizeaz` cantit`]i importante din gazul rusesc. Gazul este, la ora actual`, mai important decât petrolul. Rusia este unul din produc`torii importan]i de petrol [i gaz, cu depozite importante în Siberia, dar cu tehnologie de foraj [i extrac]ie în general dep`[it`. Modernizarea acestei industrii necesit` eforturi financiare considerabile, dar [i concesii pentru companiile petroliere din Occident, pe care Moscova nu dore[te s` le fac`. Liniile de transport ale energiei ruse[ti intr` în Europa, în nord, prin Belarus, iar în sud prin Ucraina. Prin conducta Drujba, petrolul curge din Rusia spre Polonia [i Germania prin Belarus, iar prin Ucraina petrolul se îndreapt` c`tre

Harta liniilor de alimentare cu energie care pornesc din est [i se opresc în vest ne face s` în]elegem care sunt presiunile politice la care pot fi supuse unele din ]`rile europene care depind de gazul rusesc.

sensul acestui proiect, care – a spus el – va m`ri dependen]a Poloniei de Rusia. În jocul geopolitic rusesc intr` [i cele dou` piese importante – gazoductele North Stream [i South Stream. Primul alimenteaz` direct, prin Marea Nordului, Germania, iar al doilea va alimenta Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia, Croa]ia [i Austria, oprindu-se în Italia. Pentru Uniunea European`, South Stream înseamn` import de gaze pe alt` rut`, dar tot din Rusia. Se observ` c` toate gazoductele construite de Rusia sunt o prelungire a monopolului Gazprom pentru export, pe care nici Uniunea European`, nici concuren]a intern` a Gazprom nu îl pot dep`[i. În tot jocul realiz`rii acestor proiecte de transport, motivul invocat de Gazprom este lipsa de capacitate liber`. Nu trebuie uitat îns` c` South Stream nu va transporta cantit`]i noi de gaze, ci pe cele care trec acum prin Ucraina [i România. În aceste condi]ii, Ucraina [i România vor fi scoase în curând de pe rutele de alimentare cu gaz provenit din Rusia. Dup` renun]area la proiectul Nabucco, noul gazoduct Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu originea în câmpurile de gaze de la Baku, în Azerbaijian, este o solu]ie pentru alimentarea cu gaz a Greciei [i Italiei, dar [i o nou` victorie a Moscovei împotriva ]`rilor din Balcani.

unt gazele de [ist o solu]ie? Nu [tim. Europa nu are studiile necesare efectuate. Ce [tim sigur este c` Europa nu este America. Chiar presupunând c` îndoielile legate de exploatarea lor ar fi risipite [i c` tehnologia utilizat` – fracturare hidraulic` – ar fi peste tot autorizat`, gazele de [ist nu ar provoca în Europa un [oc economic de aceea[i amploare ca în Statele Unite. Rapiditatea [i amploarea dezvolt`rii produc]iei de peste Atlantic nu vor putea nici ele s` fie copiate în Europa. Condi]iile excep]ionale existente

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

în Statele Unite nu se reunesc: prezen]a unei industrii petroliere [i de exploatare a gazelor, a materialului de foraj abundent, a unei re]ele de gazoducte, de mari spa]ii nelocuite, care le-a permis s` foreze peste 200.000 de pu]uri în câ]iva ani. În Europa, exist` în continuare multe prejudec`]i asociate acestor activit`]i, în principal în rândul partidelor ecologiste [i de stânga, care se opun exploat`rii gazelor de [ist. Fran]a, spre exemplu, unde gazele de [ist au devenit obiectul tuturor fantasmelor, ar avea rezerve de gaz (inclusiv cele de [ist) [i de petrol considerabile: 3.870 de miliarde de metri cubi de gaz [i 4,7 miliarde de barili de petrol, conform Agen]iei de Informare asupra Energiei a SUA (raportul poate fi citit aici: www.eia.gov/analysis/ studies/worldshalegas/). De asemenea, exist` zvonuri c` gigantul rus în domeniul energetic, Gazprom, a demarat activit`]i de lobby la Bruxelles împotriva gazelor de [ist, dat fiind faptul c` grupul rusesc consider` în mod evident gazele de [ist din Polonia drept o amenin]are la adresa monopolului s`u în exploatarea gazelor pe continent. Strategia Gazprom de a atrage aten]ia asupra riscului unor calamit`]i naturale cauzate de exploatarea gazelor de [ist g`se[te teren propice în Occident, de obicei printre aleg`torii tineri, cu o situa]ie material` bun`, din marile ora[e, care sunt preocupa]i de protejarea mediului. Iar aceast` situa]ie conduce la amplificarea controverselor privind gazul de [ist, dat fiind c` aceast` categorie de aleg`tori este una în cazul c`reia politicienii depun eforturi pentru satisfacerea a[tept`rilor lor. [i atunci, ce solu]ii avem pentru a evita o presiune politic` venit` din utilizarea gazului rusesc? Amenin]area pe termen lung pentru Moscova sunt terminalele de gazele lichefiate (LNG), care nu depind de infrastructura terestr` pentru a fi alimentate, navele special dotate pot face acest lucru pe mare, sursele fiind diverse de la Orientul Mijlociu, nordul Africii sau America de Nord. Polonia [i Lituania au început construc]ia unor astfel de terminale. Cro]ia se preg`te[te s` construiasc` un astfel de terminal la Marea Adriatic`. }`rile din Grupul de la Vi[egrad construiesc interconectori cu astfel de terminale. Aici apare îngrijorarea Rusiei, accentuat` [i de posibilitatea utiliz`rii gazelor de [ist exploatate în SUA, care pot fi lichefiate [i exportate la pre]uri concuren]iale în Europa.

e face Comisia European` în acest timp? Comisia are în vedere introducerea celui de Al Treilea Pachet Energetic unde se precizeaz` c` o companie nu poate fi responsabil` pentru produc]ie, transport [i desfacere, a[a cum este Gazprom ast`zi. Rusia are nevoie de gaze nu numai pentru a-[i asigura influen]a politic`, dar [i pentru stabilitatea sa financiar`, Europa fiind o pia]` important`, pe care nu dore[te s` o piard`. {i totu[i, Gazprom se îndreapt` tot mai mult c`tre Asia, China devenind un juc`tor mai important decât Europa. În 2011, dup` 60 de ani, SUA a revenit în cele din urm` la statutul de exportator net de produse petroliere. Boom-ul de energie american` nu aduce numai în echilibru balan]a comercial` na]ional`, un fenomen care nu a fost v`zut de pe vremea R`zboiului Rece, dar este [i o surs` de tensiune cu Rusia, contribuind la recrearea tensiunii politice între cele dou` superputeri. Pre[edintele Putin, con[tient de aceast` situa]ie, nu are o solu]ie, ceea ce explic` revenirea la tensiunile R`zboiului Rece [i revigorarea propagandei antiamericane, probabil o încercare de a plasa în prim-plan elemente de natur` ideologic`, mai degrab` decât economice sau militare. 

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

LUMEA DE AZI

DIRIJABILELE AMERICANE PIERD ALTITUDINE

rmata american` a investit miliarde de dolari în aparate de zbor de tip dirijabil menite s` identifice terori[tii care planteaz` dispozitive explozive, dar acum renun]` la aceste proiecte din cauza problemelor tehnice [i a schimb`rilor de priorit`]i, potrivit AFP. Pentagonul a investit [apte miliarde de dolari în aceste programe în perioada 2007-2012, dar finan]`rile au încetat pe fondul reducerilor bugetare [i a problemelor tehnice. Baloanele ancorate la sol, echipate cu radare, sunt o prezen]` obi[nuit` deasupra bazelor americane din Afganistan. Investi]iile majore au fost îns` f`cute în programele de construc]ie a dirijabilelor care zboar` autonom, utilizând propulsoare proprii [i care pot transporta cantit`]i mari de echipamente. Cel mai ambi]ios proiect al trupelor terestre, denumit LEMV (Long-Endurance MultiIntelligence Vehicle) a fost lansat în 2010 [i urma s` fie dislocat în Afganistan în 18 luni. Aeronava ar fi trebuit s` reziste la lovituri de armament u[or [i s` transporte pân` la 20 de tone de echipamente, inclusiv mai multe tipuri de senzori. Termenele de construc]ie au fost dep`[ite, iar aparatul de 90 de metri lungime a avut probleme, la primul s`u test de zbor fiind cu 5.400 de kilograme mai greu decât ar fi trebuit, potrivit unui raport al Government Accountability Office (GAO). Astfel, aparatul nu putea pluti, la peste 6.000 de metri, timp de trei s`pt`mâni, a[a cum fusese proiectat, ci numai patru sau cinci zile. În aceste condi]ii, For]ele Terestre au decis s` renun]e la program, dup` ce au cheltuit aproximativ 300 de milioane de dolari. 

La rândul lor, For]ele Aeriene au avut propriul lor proiect, un dirijabil umplut cu heliu, Blue Devil 2, care ar fi trebuit s` poat` pluti mai multe zile deasupra câmpului de lupt`, fiind echipat cu tehnologie de supraveghere. Ca [i LEMV, Blue Devil 2 a avut probleme tehnice, fiind atât de greu, încât nici nu putea zbura, potrivit GAO. Astfel, în 2012, dup` cheltuirea a 115 milioane de dolari, For]ele Aeriene au renun]at la program. {i alte proiecte similare au e[uat la testele de zbor. Aparatul denumit HALE-D, menit s` zboare la altitudini mari, s-a pr`bu[it la primul s`u zbor efectuat în 2011. În 2010, un alt aparat denumit HiSentinel, care utiliza energia solar`, a avut o problem` la sistemul de propulsie dup` opt ore de zbor din cele 24, cât ar fi trebuit s` dureze testul. Proiectul mai modest al marinei americane, denumit MZ-3A, a supravie]uit [i este utilizat ca laborator zbur`tor pentru testarea diferitelor categorii de senzori într-un mediu cu mi[care lent` [i f`r` vibra]ii. 

www.presamil.ro

REGIMENT FRANCEZ DIN GERMANIA, DESFIIN}AT Fran]a a decis, recent, desfiin]area unui regiment de infanterie de aproximativ 1.000 de oameni, dislocat în Germania ca parte a brig`zii comune franco-germane, potrivit unei [tiri AFP. Brigada a fost înfiin]at` în 1989 de pre[edintele francez François Mitterrand [i cancelarul german Helmut Kohl, în scopul cre[terii nivelului de cooperare dintre cele dou` state. Ministerul francez al Ap`r`rii a difuzat un comunicat prin care anun]` desfiin]area în 2014 a Regimentului 110 Infanterie, dislocat în sud-vestul Germaniei, la Donaueschingen. Regimentul are 850 de militari [i 150 de civili, iar Ministerul francez al Ap`r`rii a justificat decizia ca fiind parte dintre m`surile necesare pentru reducerea bugetului militar. Totodat` îns`, Fran]a [i-a reafirmat angajamentul deplin pentru men]inerea brig`zii comune, care va r`mâne dup` aceast` reducere cu efective de aproximativ 4.000 de militari. Ministrul german al Ap`r`rii, Thomas de Maizière, [i-a exprimat regretul pentru aceast` decizie, spunând c` regimentul a contribuit la succesul rela]iilor franco-germane. Dup` desfiin]area acestei unit`]i, Fran]a va mai p`stra aproximativ 500 de militari în Germania, num`r echivalent cu cel al militarilor germani afla]i în Fran]a ca parte a brig`zii comune. Restul efectivelor brig`zii sunt constituite de militari francezi cantona]i în Fran]a [i militari germani cantona]i în Germania. Brigada are un pronun]at caracter simbolic, fiind dificil pentru ambele state s` o angajeze în misiuni din cauza diferen]elor în regulile de angajare agreate de cele dou` ]`ri. În trecut, totu[i, militarii brig`zii au fost trimi[i în misiuni în Afganistan [i Kosovo. 

UN NOU BOMBARDIER PENTRU FOR}ELE AERIENE AMERICANE

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

MILITARIZAREA BAZELOR ANTARCTICE

nstitutul de Politici Strategice al Australiei (Australian Strategic Policy Institute) a dat publicit`]ii recent un raport prin care atrage aten]ia asupra militariz`rii bazelor din Antarctica, în ciuda faptului c` acest continent a fost declarat oficial ]inut al p`cii [i [tiin]ei, potrivit unei informa]ii difuzate de Vocea Rusiei. Sistemele de sateli]i controlate de la bazele polare ar putea fi utilizate pentru controlul armelor ofensive [i nu se pot lua m`suri pentru a preveni acest fenomen din cauza naturii laxe a prevederilor Tratatului Antarctic, potrivit raportului. Documentul subliniaz` poten]ialul de culegere de informa]ii al unei baze chineze din zona Antarctic`, dar [i interesul recent al Iranului de a-[i stabili o prezen]` în regiunea polar`. Se pare c` au avut deja loc înc`lc`ri ale prevederilor tratatului care interzic utilizarea personalului militar în regiune de c`tre state care nu-[i declar` interesele [i activit`]ile în Antarctica. În deceniile ce vor urma, conflictele militare dintre marile puteri ar putea atinge [i o dimensiune antarctic`, datorit` poten]ialului bazelor din aceast` regiune în supravegherea [i monitorizarea din satelit, potrivit directorului

Observatorul militar

institutului australian, care a subliniat totodat` c` Australia nu utilizeaz` resurse militare pentru sprijinirea acestui program, de[i multe state fac acest lucru f`r` s` informeze despre asta. O prevedere principal` a Tratatului Antarctic, menit` s` garanteze utilizarea pa[nic` a continentului, vizeaz` acordul potrivit c`ruia statele î[i pot inspecta reciproc activit`]ile [i opera]iile. Condi]iile de la Polul Sud, unde cerul este limpede [i lipsit de interferen]e, face aceast` zon` atractiv` pentru cercet`ri militare [i pentru observarea spa]iului circumterestru. China [i-a înfiin]at recent a treia baz` Antarctic`, la Kunlun, unul dintre cele mai înalte [i reci puncte ale continentului. Aceast` baz` este situat` ideal pentru trimiterea, recep]ionarea [i interceptarea semnalelor de la sateli]i. Autorii documentului arat` c` atât China, cât [i India au programe guvernamentale active [i urm`resc s` î[i m`reasc` num`rul de baze în Antarctica, de[i nici una dintre ele nu au informat cu privire la utilizarea resurselor militare. Din acest punct de vedere, raportul sugereaz` c` ar fi timpul pentru în`sprirea cerin]elor privind raportarea activit`]ilor de statele cu activit`]i în regiune. 

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

Dou` mari companii americane, produc`toare de echipamente militare, Boeing [i Lockheed Martin, au declarat c` [i-au unit for]ele pentru a câ[tiga un contract de 55 de miliarde de dolari pentru construirea unui nou bombardier pentru For]ele Aeriene americane, potrivit AFP. Un purt`tor de cuvânt al For]elor Aeriene a declarat c` programul denumit Air Force’s Long-Range Strike Bomber (LRS-B) este o prioritate de top a procesului de modernizare [i are drept scop construirea a 80 la 100 de noi aparate de zbor de acest tip nedetectabile. Costul fiec`rui aparat este de aproximativ 550 de milioane de dolari, iar livr`rile noilor aparate ar trebui s` înceap` la mijlocul anului 2020, înainte de consumarea resursei de zbor a avioanelor aflate, în prezent, în dotarea avia]iei americane. Numai acest simplu anun] f`cut de cele dou` companii a f`cut ca valoarea la burs` a ac]iunilor Boeing s` creasc` cu 1,7%, iar cele ale Lockheed Martin cu 1%. Potrivit caietului de sarcini elaborat de Pentagon, noul bombardier ar trebui proiectat utilizând tehnologii testate pentru crearea unui aparat cu autonomie mare, care s` poat` lansa arme nucleare, op]ional s` poat` fi pilotat de la distan]`, capabil s` opereze în medii dificile dens protejate de sisteme de ap`rare aerian`. În acest moment, SUA au mai pu]in de 200 de bombardiere strategice care au vechime medie de 30 de ani. Avioanele B-52 sunt din anii ’60, cele de tip B-1 din anii ’80, iar cele de tip B-2 din anii ’90, potrivit celor declarate de Loren Thompson, consultant pe probleme de ap`rare la Lexington Institute. Cele mai performante sunt bombardierele B-2, dar acestea au fost extrem de scumpe, fiind achizi]ionate doar 20. 

ARME CU IMPULS ELECTROMAGNETIC ÎN COREEA DE NORD Conform Agen]iei de Informa]ii a Coreei de Sud, statul nord-coreean utilizeaz` tehnologie ruseasc` pentru a dezvolta arme cu impuls electromagnetic (EMP) menite s` paralizeze echipamentele militare electronice de la sud de grani]a dintre cele dou` state, potrivit AFP. Serviciul Na]ional de Informa]ii al Coreei de Sud a prezentat aceste date într-un raport c`tre parlament. La un nivel ridicat de energie, armele EMP pot produce daune extinse, inclusiv la nivelul aeronavelor de lupt`. De asemenea, raportul arat` c` vecinul de la nord a colectat informa]ii despre localizarea rezervelor de petrol, dar [i detalii privind re]eaua de metrou, tuneluri [i cale ferat` din Coreea de Sud. Se pare c` în Coreea de Nord exist` [i o unitate de r`zboi cibernetic care num`r` aproximativ 3.000 de oameni [i c`, potrivit unor informa]ii guvernamentale, în ultimii ani au fost lansate mii de atacuri v cibernetice asupra sudului, cauzând pierderi financiare de aproximativ 800 de milioane de dolari. }intele atacurilor cibernetice au fost, pe lâng` institu]ii militare [i b`nci comerciale, agen]ii guvernamentale, posturi TV [i site-uri media. Coreea de Nord a negat toate aceste acuza]ii. 

Observatorul militar www.presamil.ro

IN MEMORIAM

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

UN ENCICLOPEDIST MILITAR AUTENTIC

estea trecerii la cele ve[nice a comandorului (r) Neculai P`durariu m-a întristat profund. Era unul dintre colaboratorii apropia]i ai „Observatorului militar”, un intelectual de cea mai bun` calitate, p`truns de importan]a [i semnifica]iile cuvântului scris, dar, în egal` m`sur`, poate cel mai fidel distribuitor al publica]iei s`pt`mânale a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în multe institu]ii de cultur` prin care îl purtau pa[ii [i interesele livre[ti ori documentare. M-a uimit întotdeauna prin delicate]e, bun sim] [i discre]ie, prin vasta sa cultur` [i admirabila putere de munc`. Institu]ia militar` pierde un enciclopedist autentic, un filolog dedicat (cu importante contribu]ii la stabilirea etimologiei unor termeni de specialitate), un caracter puternic. Am reunit în aceast` pagin` câteva gânduri ale celor care l-au cunoscut pe comandorul Neculai P`durariu, întregind astfel personalitatea celui care s-a identificat cu cel mai important instrument de lucru în domeniul marinei, dificil de concurat chiar [i de cei mai ambi]io[i emuli – Dic]ionarul enciclopedic de marin`. Îi sunt profund recunosc`tor comandorului Neculai P`durariu mai ales pentru for]a pe care mi-o oferea, în discu]iile pe care le aveam în redac]ie, pentru a-mi continua propriile proiecte editoriale. Un exemplu viu pe care îl voi avea încontinuu în fa]a ochilor prin lucr`rile [i articolele sale. (LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA)

C~RTURARUL COLONEL (R) VIOREL DOMENICO

omandorul Neculai P`durariu a fost mereu în corespoden]` cu comandan]ii de flotil` [i de nave occidentale (îndeosebi veterani [i istorici militari), cu muzee [i reviste prestigioase de marin`, a fost colaborator constant al acestora decenii la rând. În presa militar` româneasc` a fost un meseria[ în semantica limbajului marin`resc. C`rturar prin voca]ie, [colit pân` la pedanterie, a fost în toat` via]a lui robul sensului esen]ial [i al detaliului semnificativ. Pentru el, dreptatea [i nedreptatea nu se aflau în societate, ci în c`r]i. Tot ceea ce a scris – [i a scris enorm, în zeci de publica]ii române[ti [i str`ine – a fost pentru a îndrepta gre[elile altora. El nu este autorul unor ample istorii sau enciclopedii, ci cutia de rezonan]` a acestora. N-a scris niciodat` pagini întregi, ci doar col]uri de pagin`. Dar cât` elocin]` [i elocven]`! Cât` concizie! Miniaturi, bijuterii. Citea [i corecta operele altora. Scria erate. Prin asta s-a f`cut de temut. Suferea fizic la erorile ap`rute în c`r]i, la abaterile de la norme sau de la adev`r. {i-atunci îndrepta. Dar nu polemic sau acuzator, ci firesc, calm, din datorie. Cu bun`tate chiar. Pentru c` a[a era el: un om delicat, elegant, modest. O mân` de om cu o serviet` mare, grea, care îl încovoia parc`. Mergea, cu capul plecat, pe alei, pe holuri sau culoare pustii, dar niciodat` pe mijlocul lor, ci pe margine. L`sa loc altora... Dar cine-i poate lua locul comandorului Neculai P`durariu? 

UN OFI}ER DE ONOARE COLONEL (R) DUMITRU ROMAN

murit, la Bucure[ti, în ziua de 13 noiembrie 2013, comandorul de marin` Neculai P`durariu. A fost înmormântat la Cimitirul Ghencea Militar 3, condus fiind pe ultimul drum de membrii familiei sale [i de o mân` de colegi [i prieteni. O înmormântare modest`, simpl`, f`r` gard` de onoare, a[a cum el însu[i a fost: simplu, modest [i discret. Adic`, un ofi]er de onoare.

Ar fi dorit s`-[i adune scrierile într-o carte. Dar, pentru el, timpul n-a mai avut r`bdare. S` sper`m c` se va g`si cineva s`-i împlineasc` gândul cel din urm` al vie]ii. 

RESPECT {I RECUNO{TIN}~ DELIA PETRESCU

in p`cate au r`mas pu]ini oameni dintre cei pe care îi cunosc pentru care s` am gânduri [i sentimente de recuno[tin]`, de mul]umire, de respect [i admira]ie. De recuno[tin]` pentru c` ani de-a rândul nu a refuzat niciodat` s` m` ajute cu articole pentru Via]a militar`, uneori cerute pe ultima sut` de metri… [i pentru c` întotdeauna mi-a recomandat colaboratori de valoare. De mul]umire pentru tot ceea ce am înv`]at din observa]iile pe care le f`cea asupra unor articole sau asupra unor c`r]i, chiar a unor obiecte de muzeu despre care ajungeam s` vorbim. De respect pentru prezen]a discret`, pl`cut`, cald`, generoas` cu care m` onora în fiecare miercuri, atunci când venea s` ia din redac]ie ultimul num`r de ziar ap`rut de sub tipar… De admira]ie pentru studiul constant privind limba român`, pentru munca enorm` în care se adâncea pentru fiecare material pe care urma s`-l publice fie la ziar, fie la revist`, pentru seriozitatea [i rigurozitatea cu care trata cel mai mic detaliu. M` cuprinde un imens regret acum, la plecarea comandorului P`durariu dintre noi, omul care nu [i-a abandonat niciodat` principiile [i valorile dup` care s-a c`l`uzit toat` via]a. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! 

Am lucrat câ]iva ani împreun` la revistele România eroic` [i România Maritim` [i Fluvial`-Magazin. A fost o onoare pentru mine s`-i fiu al`turi [i s` ne înso]im gândurile în gazet`rie. Era de o punctualitate [i de o con[tiinciozitate exemplare. {i totu[i, într-o zi, a lipsit de la redac]ie... A fost prima [i ultima lui absen]`. Am aflat c` a fost internat la spitalul militar. A refuzat s`-l v`d în spital. „E prea mult` suferin]` acolo – mi-a spus. N-are rost s` v` înc`rca]i cu ea.” {i totu[i, recunosc acum, nu i-am respectat dorin]a. În patul acela de spital l-am v`zut pe Neculai P`durariu sau mai degrab` umbra lui. Trupul, sub]iat de boal`, p`rea lipsit de via]`, doar chipul s`u, cu ochii închi[i, radia lumin`, inteligen]`, suferin]`. Am plecat în vârful picioarelor, de team` s` nu-i tulbur lumea în care se adâncise. A fost cea mai dureroas` imagine pe care am întâlnit-o în via]`. Dup` mai pu]in de dou` luni, am aflat c` a murit... Comandorul de marin` Neculai P`durariu a fost un publicist [i un cercet`tor model prin modestia [i aplecarea sa asupra trecutului nostru militar – îndeosebi asupra istoriei marinei militare [i a navelor sale – [i a etimologiei cuvintelor militare. În studiile [i articolele sale, remarcabile prin concizie, a [tiut s` îmbine ca nimeni altul marea-i generozitate uman` cu acribia c`ut`torului în arhive. A colaborat la elaborarea Dic]ionarului enciclopedic de marin`, oper` de referin]` în literatura de specialitate, a scris sute [i sute de articole. {i totu[i, lucrarea sa de c`p`tâi r`mâne, deocamdat`, risipit` în zeci de publica]ii Neculai P`durariu, pe teuga navei-[coal` „Mircea”, în militare. fa]a G`rii Maritime din Palermo, 17 septembrie 1975.

plecat dintre noi, dup` o grea suferin]`, comandorul de marin` Neculai P`durariu. N`scut la 5 decembrie 1934, a r`mas orfan la o vârst` fraged`, fiind luat în grija unui unchi [i a so]iei acestuia, care, neavând copii, l-au crescut ca [i cum ar fi fost fiul lor. De la unchiul sù, militar de carier`, veteran al Primului R`zboi Mondial, decorat cu Ordinul „Virtutea Militar`” pentru vitejia pe câmpul de lupt` de la M`r`[e[ti, a deprins pasiunea lecturii [i spiritul de autodidact. A urmat cursurile Liceului de limbi clasice (greac` [i latin`), unde [i-a cultivat înclina]ia pentru lingvistic` [i istorie. S-a înscris la Facultatea de {tiin]e Naturale, pe care a p`r`sit-o, în scurt` vreme, în favoarea {colii Navale din Constan]a. Prima func]ie ca ofi]er a fost aceea de comandant al grupului „conducerea tragerii” de pe distrug`torul D. 22 (fost „Regina Maria”), dup` care a lucrat în Direc]ia Hidrografic` Maritim`, în Statul Major al Marinei Militare [i în Marele Stat Major, desf`[urând o intens` activitate ca ofi]er I în Sec]ia Leg`turi Externe. Cunosc`tor al câtorva limbi strìne, între anii 1966-1989 a fost ofi]er de leg`tur` pe nave militare [i a înso]it delega]ii militare strìne, inclusiv la nivel de ministru al ap`r`rii, aflate în vizit` în România sau delega]ii române[ti în deplasare peste hotare. A ie[it la pensie în anul 1990 din func]ia de [ef al Biroului Documentare din Direc]ia Informa]ii Militare. A participat la sesiuni de comunic`ri [tiin]ifice [i a fost consultant [i coautor al mai multor c`r]i [i studii de specialitate, publicate în ]ar` sau în strìn`tate. A fost redactor [i colaborator la revistele „Marea Noastr`”, „România Maritim` [i Fluvial`Magazin”, „Yacht Magazin”, „România eroic`”. A participat la redactarea [i editarea Dic]ionarului Enciclopedic de Marin` (edi]iile din 2006, 2008, 2010) [i a publicat numeroase articole în nume personal sau sub pseudonim. Ani de-a rândul a semnat, în „Observatorul militar”, rubrica intitulat` Lexicon militar. A fost decorat cu Ordinul „Virtutea Maritim`” în rang de Cavaler [i a primit un mare num`r de diplome de merit, între care una din partea Oficiului Istoric al Marinei Militare Italiene. A fost membru al Ligii Navale Române, al Asocia]iei Diploma]ilor Militari în Rezerv` [i în Retragere, al Asocia]iei Na]ionale a Para[uti[tilor din România [i al Ligii Mai[trilor Militari de Marin`. A f`cut parte din Consiliul Director Central al Asocia]iei Na]ionale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Marea lui erudi]ie în domeniul istoriei marinei militare, în în]elegerea fenomenului lingvistic militar în context istoric, talentul [i delicate]ea sa ceremonioas`, modestia defineau o personalitate aparte. Nefericirile care i-au marcat, uneori, via]a au fost doar în parte compensate de frumoasele realiz`ri ale ultimilor sì ani. Cu Neculai P`durariu, Armata Român` [i în special Marina Militar` pierd un istoric de excep]ie, un specialist des`vâr[it, dar [i un ofi]er de o mare probitate moral`. R`mânem s`r`ci]i de mintea str`lucit` care acum ne trebuia mai mult ca oricând. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  CONTRAAMIRAL (RET) ING. IOAN CHIRIL

INTERFEREN}E

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militar www.presamil.ro

NOVEMBER MUSIC FEST, LA A DOUA EDI}IE IRINA-MIHAELA NEDELCU

unicipiul Ploie[ti a fost, de la începutul acestei luni, gazda unor evenimente culturale deosebite: Festivalul de teatru Toma Caragiu, între 6 [i 9 noiembrie, [i Festivalul de muzic` u[oar` November Music Fest, ce a avut loc weekendul trecut. În zilele de 16 [i 17 noiembrie, sala de spectacole a Cercului Militar Ploie[ti a r`sunat de muzic`, aplauze [i voie bun`. Aflat la a doua edi]ie, November Music Fest [i-a urm`rit obiectivul de a promova talentele autentice din rândul copiilor [i tineretului. Manifestarea artistic`, organizat` de cercul militar în colaborare cu asocia]ia artistic` Alina Ro[ca AFP, a reunit, în acest an, aproximativ 100 de concuren]i. 14 soli[ti [i dou` grupuri vocale au reprezentat cercurile militare din Buzù, Câmpulung Muscel, Gala]i, Ia[i, Medgidia, Ploie[ti [i Zalù. Printre concuren]i s-au aflat [i reprezentan]ii Colegiului Militar Liceal Dimitrie Cantemir din Breaza [i ai {colii Militare de Subofi]eri de Jandarmi din F`lticeni. La sec]iunea videoclip, [i-au prezentat produsele muzicale 10 cercuri militare. Nu au lipsit interpre]ii care se preg`tesc în [coli de art` sau urmeaz` cursuri cu profil artistic, în institu]ii civile din Bacù, Buzù, Bra[ov, Constan]a, Ia[i, Ilfov, Ploie[ti [i Bucure[ti. Festivalul a fost structurat pe trei sec]iuni – interpre]i, grupuri [i videoclip –, iar concuren]ii au fost grupa]i pe [apte categorii de vârst`: 4-5 ani, 6-7 ani, 8-9 ani, 10-11 ani, 12-13 ani, 14-16 ani [i 17-30 ani. Câ[tig`torii fiec`rei sec]iuni sau categorii au primit trofee, medalii [i diplome. Departajarea a fost f`cut` de un juriu format din compozitori (Claudiu Bulete – pre[edintele juriului, Dumitru Jijie), profesori de muzic` sau directori de institu]ii de cultur` (Horia Sabin Dr`goi, director al Colegiului Na]ional George Enescu din Bucure[ti [i Mirela Daday, profesor de muzic` [i compozitor) [i interpre]i (Diana Antonic` [i Mare[ Pan`). Din partea MApN, din juriu au f`cut parte locotenen]ii Roxana Ababei, ofi]er de rela]ii publice la Baza 2 Logistic` Valahia, [i Constantin Mihai, din Sec]ia Tradi]ii [i Cultur` Militar` din SMG. Trofeul November Music Fest, edi]ia 2013, a fost câ[tigat de Diana Irimia, din Vaslui, care a concurat la categoria de vârst` 10-11 ani. 

irina.nedelcu@presamil.ro

Grupul November Fest a deschis [i închis fiecare din cele dou` zile de concurs cu imnul festivalului.

Doina L`z`rescu, de la Centrul Cultural Dun`rea de Jos Gala]i, a primit premiul special pentru interpretarea melodiei Tu n-ai avut curaj, a cunoscutei c#nt`re]e ploie[tene, M`d`lina Manole. Câ[tig`toarea trofeului, Diana Irimia, este felicitat` de Alina Ro[ca [i Claudiu Bulete. Viitoarele vedete deprind de la vârste fragede atitudinea [i mi[carea scenic`. Dup` ce a interpretat You rise me up, Cristian Briceanu, de la Cercul Militar Gala]i, a[teapt` relaxat decizia juriului.

Directorul artistic al festivalului, Nicolae Vicol, [eful Cercului Militar Ploie[ti, [i directorul executiv, Alina Ro[ca.

Premii câ[tigate de reprezentan]ii institu]iilor militare:  Premiul I: Ioana Suditu (6-7 ani) – CM Buz`u; Bianca Iancu (10-11 ani) – CM Medgidia; Larisa {tefania Rapa (17-30 ani) – Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir, Breaza, [i Alexandra Botez (17-30 ani) – CM Ia[i.  Premiul III: George Adrian Udrea (17-30 ani) – CM Câmpulung Muscel.  Trofeele categoriilor 6-7 ani [i 14-16 ani: Alice Ghile – CM Zal`u [i Georgiana Dumitru – CM Ploie[ti.  Men]iune: Cristian Briceanu (17-30 ani) – CM Gala]i. La grupuri vocale, Micii vestitori de la CM Ploie[ti au ocupat locul III, iar la sec]iunea videoclip, au ob]inut premii speciale reprezentan]ii cercurilor militare din Pite[ti, Bra[ov [i Ploie[ti.

Observatorul militar

CULTUR~

www.presamil.ro

|N RETRAGERE [Octombrie 1916] ei care putem s` mergem, g`sim o c`ru]`, ne urc`m bagajele în ea [i plec`m la gar`... E întuneric de tot. Prin ora[ [i mai ales în gar`, mare fierbere. Mul]ime de lume, mai ales rusoaice [i ru[i gr`bi]i, de pe la diferitele forma]iuni sanitare, cari nu mai ]in seam` de nimic. Pe cine întrebi, nu [tie ce s`-]i spuie. Vreau s` m` urc într-un tren sanitar, a[a, la întâmplare. Nu e voie. E un tren sanitar rusesc. Încerc la un alt tren, tot sanitar, dar [i acesta e arhiplin [i, pân` s`-mi g`sesc un loc, pleac`. Un hamal, care m` vede r`nit, îmi spune s` m` duc pe ultima linie, unde este un tren sanitar, care trebuie s` urmeze în ordinea plec`rii.

Locotenent-colonel STEREA COSTESCU, Din carnetul unui c`pitan. Însemn`ri [i amintiri din R`sboiul pentru întregirea neamului (1 august 1916 – 1 aprilie 1917), Foc[ani, 1927, p. 144-145.

M` duc, urmat de al]i ofi]eri r`ni]i, [i aci nimeresc în sala de mâncare a trenului, c`ci celelalte vagoane sunt asemeni arhipline. De abia urcat, vine un medic sublocotenent, începe a face gur` [i vrea s` ne dea jos, spunând c` acolo e sufrageria trenului sanitar [i n-are voie s` se urce nimeni. Scos din fire, îi spun numai atât: „Mâna dreapt` e r`nit`, dar cea stâng` înc` zdrav`n`. Fere[te-te s` nu intri în ma[in`!” Ca prin farmec, tace chitic [i dispare f`r` a mai reveni. Intr` [i ceilal]i ofi]eri, apoi curând trenul pleac` de-a dreptul, f`r` a mai trage la peron. Mai târziu, o sor` de caritate se îndur` [i ne d` câte un ceai fierbinte.

CERCUL MILITAR NA}IONAL INTERFEREN}E CULTURALE - Istorie militar` Joi, 21 noiembrie, ora 17.15, Sala Cinema. Expunere cu tema Ofi]erul [i subofi]erul în cazarm` din cadrul programului cultural Lumea militar` româneasc` (1859-1947), sus]inut` de profesor universitar istoric Petre Otu. Intrarea este liber`. Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur` [i grafic` a artistei plastice Sanda {`r`m`t. Artista s-a format ca pictor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, sub îndrumarea maestrului Alexandru Ciucurencu, este membr` a Uniunii Arti[tilor Plastici din România din anul 1961 [i are lucr`ri în numeroase colec]ii private [i publice. Interesat` în investigarea atent` a unor anotimpuri [i spa]ii române[ti, Sanda {`r`m`t a descoperit, atât în peisaje, cât [i în compozi]iile sale cu personaje, un mod al sensibilit`]ii care implic` un poten]ial dramatic. Casele satului românesc, un drum de ]ar`, un peisaj cu c`pi]e sau arhitectura unui ora[ de str`veche tradi]ie, ca Târgovi[te, personaje monumental concepute ale compozi]iilor, elementele cele mai simple ale evoc`rii primesc o serie de valori semnificative, devin semne pictural-lirice ale artei ei, scrie criticul de art` Marina Preutu în articolul Un itinerar spiritual exemplar, din deschiderea albumului de art` Sanda {`r`m`t. Expozi]ia este deschis` în perioada 11-28 noiembrie. Sala Rond`. Expozi]ia de pictur` a artistei plastice Cristina Buzdoianu. Expozi]ia este deschis` în perioada 11-24 noiembrie. Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` a artistului plastic Vasile Alexandru Dina. Expozi]ia este deschis` în perioada 11-24 noiembrie. Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 10.00-18.00. 

AURELIA N~STASE

aurelianastase@yahoo.fr

erbul latin „scribo” înseamn` „a grava”, „a ciopli”, „a-i scrie cuiva”, „a redacta”, „a înscrie”. Forma de participiu, „scriptum”, desemneaz` însu[irea de a fi scris, de a avea form` de text. Din familia lui numeroas` de cuvinte face parte [i substantivul feminin „scriptura” – scrierea, înscrisul, textul, precum [i ce s-a stabilit în scris ca fiind taxa pentru p`[une –, substantivul neutru „scriptum” – „(în)scrisul”, „textul” – [i cel masculin „scriptor” – „secretarul”, „scribul”, „copistul”, „scriitorul” (a se consulta latin_french.fracademic.com). În limba român`, actele, condicile, registrele, documentele scrise sunt denumite, ca în latin`, „scripte”, substantiv feminin care are doar form` de plural [i este sinonim par]ial cu neogrecul „hrisoave” („Dic]ionarul explicativ al limbii române”, ed. a II-a rev`zut` [i ad`ugit`, Editura Univers Enciclopedic, Bucure[ti, 1998/DEX), probabil [i dup` modelul german „Skripten” (Florin Marcu [i Constant Maneca, „Dic]ionar de neologisme”, Editura Academiei, Bucure[ti, 1986). Substantivul neutru „script” a fost preluat în român` din limba englez` [i înseamn` „ceva scris”, „manuscris” „text”, îndeosebi „textul dup` care se desf`[oar` un spectacol”, de care se ocup` un redactor – „script-editor”

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

GRA}IELA MIH~ESCU

e curând, Colegiul Militar Liceal Dimitrie Cantemir a fost gazda lans`rii volumului Ultimul zbor cu so]ii Ceau[escu, al c`rui autor, comandorul (r) Alexandru Popa, fost cantemirist, descrie în premier` momente importante din perioada evenimentelor din decembrie 1989. De asemenea, scriitorul prezint` amintirile candide, reale [i nealterate din via]a [i devenirea unui pilot militar. Opera comandorului Alexandru Popa impresioneaz` prin dou` tr`s`turi fundamentale: tensiunea dramatic`, generat` de evenimentele trìte [i umorul specific ardelenesc. Evenimentele sunt de a[a natur`, încât te ]in cu sufletul la gur` pe tot parcursul povestirii, f`cându-te s` ui]i c` e vorba de realitate [i dând sentimentul c` ai în fa]` o oper` literar`. Dramatismul care implic` autenticitatea trìrii, o anecdotic` de mare rafinament [i o prezen]` în trìrea lucid` a evenimentelor sunt tr`s`turile c`r]ii „Ultimul zbor cu so]ii Ceau[escu”, ne-a m`rturisit profesoara Elena Giurginca.

ZBORUL – POEZIE ROMAN}AT~ {I DRAM~ Comandorul (r) ALEXANDRU POPA Ultimul zbor cu so]ii Ceau[escu, Editura RIMUS, 2013

Cartea, din care autorul ne-a citit câteva fragmente, are caracteristica de a incita cititorul, dezv`luindu-i momente [i întâmpl`ri semnificative din via]a comandorului (r) Alexandru Popa: Acolo sus în cer e[ti numai tu [i avionul sau elicopterul. Tr`irile suflete[ti sunt uluitoare, indescriptibile, de neuitat. Toat` lumea se uit` la tine [i totu[i nu te vede nimeni. Tu te ui]i la toat` lumea [i totu[i nu vezi pe nimeni…Într-un cuvânt, zbor înseamn` pl`cere, dar [i mult` munc`, d`ruire transpira]ie, dârzenie [i se aseam`n` cu dou` genuri ale literaturii: poezie roman]at` [i dram`. Volumul este scris într-un limbaj accesibil, prezentând interes pentru cititorii de toate vârstele. Am fost obi[nuit s` scriu pe cerul Patriei cu avionul, nu s` scriu cu creionul pe o coal` de hârtie, a mai afirmat autorul. La final, pentru pasiunea [i profesionalismul a[ezate la temelia întregii vie]i profesionale [i pentru însufle]irea prin care contribuie la cre[terea prestigiului na]ional al Colegiului Militar Liceal Dimitrie Cantemir, comandorul (r) Alexandru Popa a primit din partea comandantului institu]iei o diplom` de excelen]`. 

Limba românq este patria mea.

(merriam-webster.com) –, referitor la scenariul unui film ori al unei emisiuni de radio sau televiziune (Marcu 2000; Florica Dimitrescu, Marcu Ciolan, Coman Lupu, „Dic]ionar de cuvinte recente”, edi]ia a III-a, Logos, Bucure[ti, 2013). Nu a fost preluat din francez` substantivul feminin „la scripte”, care red` substantivul compus englez „script-girl”, denumirea secretarei regizorului de film, adic` „secretara de platou”, c`reia îi revine sarcina scrierii am`nun]ite,

CELE SCRISE (I) într-un jurnal, a tot ce se petrece pe „platoul de filmare” (v. Georges Sadoul, „Le Cinéma. Son art, sa technique, son économie”, Collection „Tout savoir”, „La Bibliothèque francaise”, Paris,1948). La atributul/calitatea/însu[irea de a avea form` de „scripte” se refer` numeroase adjective: „scris”, „scriptic”, „scriptural”, „scripturistic”. „Scriptic” înseamn` „care a fost înscris /înregistrat în scripte” (v. DEX): „num`rul scriptic (personal scriptic)

NICHITA ST~NESCU reprezint` num`rul salaria]ilor figurând în eviden]ele personalului unei întreprinderi” (cdep.ro); „lips` de marf` în gestiune: diferen]` între stocurile scriptice [i faptice” (informatia-zilei.ro). În englez`, adjectivul „scriptural” se refer` la calitatea de a depinde sau de a fi con]inut de o scriere, îndeosebi de Sfânta Scriptur` (v. merriam-webster.com ). În limba român`, adjectivul asem`n`tor grafic „scriptural”, pe care institu]iile academice nu îl iau înc` în considerare, se utilizeaz` pentru referirea la „calitatea de a fi scris”. „Moneda scriptural`” este mijlocul de plat` diferit de bancnot` sau moned` (v. Florin Marcu, „Marele dic]ionar de neologisme”, Editura „Saeculum”, 2000 – Marcu 2000): „Era tot mai dificil` procurarea numerarului. Apari]ia monedei scripturale (de cont) sau a cecurilor n-a rezolvat problema” (Adrian Vasilescu, „Mitul aurului înc` tr`ie[te”, în „Adev`rul”, 19 septembrie 2013, adevarul.ro). Acest adjectiv provine din francez`, unde a derivat din adjectivul „scripturalis” folosit în latina bisericeasc` pentru desemnarea leg`turii cu „Scriptura”. 

ARMA CONDEIULUI

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

AL TREILEA R~ZBOI MONDIAL

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

florin.sperlea@presamil.ro

extul de mai jos este, implicit, o invita]ie la Târgul Interna]ional Gaudeamus Carte de Înv`]`tur`, care se desf`[oar` la Romexpo, în perioada 20-24 noiembrie, unde colaboratorul nostru, generalullocotenent (r) Alexandru Grumaz, î[i va lansa volumul „Al Treilea R`zboi Mondial”. Am scris câteva rânduri, care prefa]eaz` lucrarea Domniei Sale, [i le fac cunoscute în spa]iul dedicat acestei rubrici. În]elegerea [i decriptarea dificilelor raporturi interna]ionale [i a multiplelor probleme cu care se confrunt` ast`zi statele [i organiza]iile din care fac parte nu sunt, mai cu seam` într-o ]ar` a c`rei pozi]ie pe scena lumii este una relativ modest`, o preocupare serioas`, constant` [i de durat`. Presa româneasc` reflect` adesea, în paginile sale, aleatoriu, superficial [i cu evidente reflexe ce ]in mai degrab` de mondenitate, evenimentele de pe scena interna]ional`, atunci când nu pleac` de la falsa premis`, cu lungi stagii în [colile de jurnalism, potrivit c`reia ceea ce nu se încadreaz` în defini]ia dezastrului nu poate fi o [tire care s`-[i merite spa]iul tipografic. Experimentele publica]iilor de specialitate traduse (prezentarea în limba român` a prestigiosului mensual francez „Le monde diplomatique”, de pild`, pentru o scurt` perioad` de timp) sau create cu totul pasager în peisajul media de la noi, bucurându-se de o

apreciere limitat`, arat` nu doar o lips` de apeten]` pentru în]elegerea fenomenelor care se petrec pe scena interna]ional`, dar tr`deaz` [i caracteristicile unui public mai degrab` egocentrist, orientat cu prec`dere spre spa]iul românesc, în cel mai bun caz cu interese eurocentriste. Alexandru Grumaz face parte din categoria acelora, pu]ini, care tr`iesc mai degrab` „în lume” decât în România, în sensul c` preocuparea sa major` este aceea de a r`mâne informat, printr-o constant` consultare a principalelor surse disponibile, cu privire la evolu]iile scenei interna]ionale, în permanent` schimbare, dar [i la transform`rile survenite în fenomenul militar contemporan (cu muta]ii majore atât în gândirea strategic`, cât [i în tehnologiile militare tot mai sofisticate), recomandându-l pentru un asemenea complex demers îndelungata carier` militar`, dar [i experien]a diplomatic` (în calitate de consul general al României la Shanghai, în anii 2007-2009). „Al Treilea R`zboi Mondial” – un titlu care, trag n`dejde, nu-l va transforma pe autor într-o Casandr` a vremii sale! – este un mozaic de repere atent plasate în context istoric care definesc problematica rela]iilor interna]ionale ast`zi [i de diagnostice – unele severe – care ilustreaz` „bolile” structurale ale lumii de ast`zi, cele mai multe cu o veche gesta]ie: lupta pentru resurse [i teritorii, în forme directe sau atent mascate, conflicte ideologice [i religioase, construc]ii organiza]ionale la nivel regional sau mondial [i neajunsurile etapelor de coagulare, terorism [i contraterorism, conflicte latente care se comport` precum faliile seismice, generând surprize în cele mai nea[teptate momente. Alexandru Grumaz se comport`, de aceea, ca un

seismograf sensibil în analizele sale, realizând conexiuni surprinz`toare între evenimente aparent f`r` nicio leg`tur` între ele, dar care, printr-o interpretare nuan]at`, dublat` de buna cunoa[tere a particularit`]ilor locale [i a domeniilor plasate sub lup`, calit`]i demonstrate de autor cu fiecare articol în parte, devoaleaz` cursuri de ac]iune coerente, l`muritoare pentru cititorii pasiona]i de avatarurile rela]iilor interna]ionale. Multe din articolele cuprinse în aceste dou` volume au ap`rut în ultimii patru ani în s`pt`mânalul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, „Observatorul militar”, f`r` a avea în vreun fel calitatea de a exprima un punct de vedere oficial al institu]iei care asigura tip`rirea acestei publica]ii. Alexandru Grumaz a realizat, în tot acest timp, prin contribu]iile sale, un tablou viu [i comprehensiv, nu întotdeauna plasat sub cele mai bune auspicii, adesea îngrijor`tor, al lumii în care tr`im [i care înc` se întemeiaz` pe logica de neevitat a conflictului sub diferite forme. Am parcurs cu pl`cere, s`pt`mânal, explor`rile critice ale lui Alexandru Grumaz, punând în lumin` probleme [i solu]ii, iar cititorii vor observa c`, indiferent de perioada în care au fost scrise, multe din predic]iile sale se confirm`, dup` cum principalii actori politici, statali sau organiza]ionali au evoluat pe cursurile intuite cu sagacitate de autor. Sunt convins c` [i cititorii acestei c`r]i vor descoperi sensuri noi [i interpret`ri utile pentru fenomenele de pe scena interna]ional`, resim]ite direct sau prin ecouri mai mult sau mai pu]in fidele în propria lor existen]`. Au [ansa, astfel, de a sta în fa]a unui puzzle care se întrege[te [i cap`t` semnifica]ii multiple, prin acribia recompunerii pe care o propune, special pentru ei, Alexandru Grumaz. 

ZILE NORMALE

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

ntr-un moment de genul acesta, credem c` avem „ mai mult` nevoie de Dumnezeu ca în zilele normale.” Sunt vorbele unor generali de la Pentagon, rostite în martie 2003, cu prilejul activit`]ii „Flag Officer Fellowship”. La acea vreme, armata american` intra în r`zboiul din Irak [i vremurile nu erau prea senine, dar o delega]ie militar` din România, din care f`cea parte [i comandantul Academiei For]elor Terestre, generalul Nicolae Uscoi, se afla, pentru schimb de experien]`, în SUA. Ajuns la Pentagon, generalul Uscoi, cre[tin-ortodox, a fost mirat s` vad` c` oamenii aceia importan]i, unii dintre ei afla]i în posturi din care coordonau elemente-cheie ale r`zboiului, aveau timp de rug`ciune, pentru c` despre a[a ceva este vorba în „Flag Officer Fellowship”, în care generalii discut` despre problemele fiec`ruia, se roag` [i mediteaz` cu privire la anumite pasaje din Biblie. Mi-am amintit de aceast` întâmplare, inserat` în volumul „Pe când statuia era om”, publicat acum câteva luni la Editura Academiei For]elor Terestre, când am v`zut ceea ce, probabil, la „Flag Officer Fellowship” ar fi inacceptabil: oficierea unei c`s`torii între persoane de acela[i sex, într-o capel` de la West Point. Larry [i Daniel sunt fo[ti absolven]i ai academiei militare americane, care au ie[it între timp din armat`, [i le urmeaz`, la acest gen de ceremonie, altor dou` cupluri, feminine de aceast`

dat`, care [i-au legat destinele anul trecut, tot la West Point, în statul New York, unde c`s`toriile între homosexuali sunt legale. Ceva nu sun` cum trebuie. Cineva cânt` fals în povestea asta. „Într-un moment de genul acesta, credem c` avem mai mult` nevoie de Dumnezeu ca în zilele normale.” Larry [i Daniel se c`s`toresc într-o academie militar`. Sunt dou` chestiuni ce par ireconciliabile, încât n-are cum s` nu-mi par` r`u c` nu mai tr`ie[te generalul Uscoi, m`car ca s`-mi spun` ce p`rere are în leg`tur` cu aceste întâmpl`ri.

„

Sunt dou` chestiuni atât de rupte încât n-are cum s` nu-mi par` r`u c` nu mai tr`ie[te generalul Uscoi, m`car ca s`-mi spun` ce p`rere are în leg`tur` cu aceste întâmpl`ri.

Este un subiect delicat, pe care, oricum l-ai r`sturna, ri[ti s` superi o tab`r` sau s` fii acuzat de discriminare. De aceea, m` feresc s` fac presupuneri [i m` rezum la simpla constatare a unui fapt. C` este bine sau nu, c` este ie[it din comun sau pur [i simplu banal, sunte]i liberi s` interpreta]i în sinea dumneavoastr` [i s` comenta]i când [i cu cine dori]i. Totu[i, n-am cum s` nu-mi pun problema semnifica]iei acelor „zile normale” despre care vorbeau participan]ii la „Flag Officer Fellowship”. Cred c` normale, în acel context, erau zilele de dinaintea r`zboiului. Odat` r`zboiul terminat, ele ar fi trebuit s` revin`. Dar au revenit? Între limitele libert`]ii mele cazone, îmi permit s` spun c` nu. {i-atât. Altfel, s-ar putea s` am mai mult` nevoie de Dumnezeu ca în zilele normale. 

„

Observatorul militar

www.presamil.ro

PE LOC, REPAUS! În via]`, efectuarea marilor cotituri nu se face doar atunci când te afli pe drumuri întortocheate. O mare cotitur` poate interveni [i când te afli pe un drum tare drept.

GENERAL DE BRIGAD~ MARICEL D. POPA

deile se aseam`n` mult cu semin]ele. Nu po]i avea mari a[tept`ri de la ele, dac` nu se manifest` într-un teren bun, roditor. • Nu p`trunde în tainele lumii mai mult decât trebuie. Exist` [i posibilitatea de a r`mâne captiv acolo. • A trebuit s` treac` mii de ani, pentru ca oamenii s` în]eleag` ce este [i cât valoreaz` clipa. {i, din p`cate, nu înc` to]i oamenii... • Istoria poate juca [i duplicitar, în evalu`rile sale: multe victorii sunt ale vie]ii, dar [i multe alte victorii sunt ale mor]ii. • Simplitate, generozitate, bun`tate, profunzime, cinste, onoare, iubire de frumos [i de adev`r, pace.... Nu încerca]i s` trì]i numai lâng` oameni care au aceste calit`]i. V-a]i îndep`rta de societate. • No]iunea de timp liber poate fi asociat` progresului, numai atunci când prin ea nu se în]elege timp pierdut. • Exist` [i oameni care î[i proiecteaz` idealul în limite mercantile, de profitabilitate. Adic`, dac` merit`, dac` renteaz`, bine; dac` nu, nu. Trecem la altul. • Pâinea [i cu]itul nu pot încheia un contract de colaborare între ele. Dar un om care de]ine pâinea [i un altul care de]ine cu]itul pot încheia, oricând, un astfel de contract. • Orice via]` poate fi luat` de multe ori de la început. Dar, succesul este asigurat numai dac`, la startul noului început, se va ]ine cont [i de experien]a anterioar`. Adic`, numai dac` exist` capacitatea de a procesa cu adev`rat lec]iile înv`]ate. • Dac` în jurul tù vezi umbre, cel mai important mesaj este acela c`, undeva, aproape, în jurul tù, str`luce[te soarele. • Unii oameni p`[esc cu atâta grij` prin existen]`, încâ urma pa[ilor lor este...invizibil`. • Din curiozitate [i din spirit de aventur`, mi-a[ dori tare mult ca oamenii s` se reg`seasc` [i pe alte planete. Dar, pentru protec]ia Universului, v`zând ce fac oamenii cu P`mântul lor, poate c` ar fi mai bine ca ei s` se reg`seasc` doar aici... • Filosoful chinez Confucius spunea : Omul care a comis o gre[eal` [i nu o îndreapt` comite o alt` gre[eal` [i mai mare. • Roma lupilor e stâna. Toate drumurile lor duc acolo. • Contemporaneitatea nu este ceva selectiv. Noi suntem contemporani atât cu tot ceea ce este bun, corect, frumos, valoros în societate, la momentul actual, dar suntem contemporani [i cu toate scursurile sale. • Dac` nop]ile pierdute au fost pierdute cu folos, într-un scop nobil, acest lucru se va vedea în ...zilele care vor urma, chiar dac` ele vor fi într-un viitor mai îndep`rtat. • Dac` oamenii nu ar polua mediul înconjur`tor, lupta lor împotriva polu`rii ar fi un nonsens. • Sunt mul]i cei care câ[tig` o pâine bun`, dar care n-au v`zut spicul de grâu decât cel mult în c`r]ile de botanic`. • În via]`, efectuarea marilor cotituri nu se face doar atunci când te afli pe drumuri întortocheate. O mare cotitur` poate interveni [i când te afli pe un drum tare drept. • Trebuie s` în]elegem [i s` sus]inem necesitatea [i utilitatea fiec`rui lucru din via]a noastr`. Dar, pentru ceea ce înseamn` provoc`rile viitorului, rugina de pe calculator este mult mai pericoloas` decât rugina de pe un fier de plug. • S` fii preg`tit: de multe ori, a fi la bra] cu adev`rul înseamn`, pentru cei din jur, c` e[ti singur. • Societatea a luat model de la stup: regine, trântori [i ceilal]i, cei mul]i. • Drumurile gre[ite ale vie]ii nu sunt marcate cu semne de circula]ie. Dar asta nu înseamn` c` a apuca pe un drum gre[it este [i un lucru care nu mai poate fi îndreptat. Pentru asta, îns`, e nevoie de o mare putere [i de trezire la realitate. • Chiar dac` adev`rul este cât Everestul, se poate g`si cel pu]in un reprezentant al speciei umane care, dup` caz, s`-l ignore, s`-l minimalizeze sau s`-l desfiin]eze... • A prins trenul vie]ii. Dar s-a poticnit la vagonul restaurant. • La fel ca [i p`s`rile, [i oamenii î[i au cuiburile lor. Numai c` ei le fac garduri înalte [i le închid, punându-le gratii, z`brele, încuietori... • Istoria managementului include [i istoria unor [efi care, atunci când ei str`nutau, subordona]ii lor aveau deja frisoane [i le curgea nasul... • Via]a este ciudat`. Sunt locuri în care se poate ajunge doar cu aripile unei mu[te, nu cu aripile unui vultur. • Din actualitatea clasicilor, istoricul Paul Zarifopol: Sunt figuri, [i figurile trìesc vie]i; sunt apoi mutre, [i mutrele nu au vie]i, au numai cariere. • Soarta te poate duce oriunde. Dar pentru asta trebuie s` [tii care este butonul pe care trebuie s` ape[i. • Doamne, ce campioni am avea, dac` fuga de r`spundere ar fi prob` olimpic`!... 

DREPTUL LA ZÂMBET DESEN DE CRISTI VECERDEA-CRIV

Observatorul militar

COMEMORARE LA SINAIA

uminic`, 17 noiembrie, Filiala Câmpina a Asocia]iei Na]ionale a Cadrelor Militare în Rezerv` [i în Retragere Alexandru Ioan Cuza a comemorat, pentru a doua oar`, de Volkstrauertag (Ziua comemor`rii victimelor r`zboiului [i violen]ei), eroii germani din Cimitirul Interna]ional din ora[ul Sinaia. Activitatea are la baz` acordul încheiat de filiala câmpinean` cu o asocia]ie de rezervi[ti din Germania (ora[ul Achern, landul Baden-Württemberg), care prevede, printre altele, [i comemorarea eroilor celeilalte ]`ri. Astfel, rezervi[tii germani comemoreaz`, de Ziua Eroilor (Ziua În`l]`rii Domnului), eroii români din cimitirul Niederbuhl, lâng` Rastatt, în timp ce eroii germani sunt comemora]i de noi în prima duminic` a Postului Na[terii Domnului. În parcela de onoare a eroilor germani din Cimitirul Interna]ional Sinaia sunt 15 semne de c`p`tâi ale unor solda]i [i grada]i deceda]i în Primul R`zboi Mondial. În mijlocul lor se înal]` un monument pe care scrie, în limba german` [i român`, 15 eroi germani pentru ]ara lor. Delega]ia Filialei Câmpina a ANCMRR a depus flori la semnele de c`p`tâi ale eroilor germani [i la monumentul central. Colonelul (r) Lucian Cercel a evocat importan]a acestei zile în Germania, colonelul (r) Viorel Bondoc a rostit numele eroilor, iar colonelul (r) Marian Dul` a comandat onorul în cinstea eroilor germani. La activitate au participat [i tineri, membri ai cercurilor Cultul Eroilor din Câmpina [i Sinaia.  COLONEL (R) MARIAN DUL~



IMPACT

www.presamil.ro

ANIVERS~RI

 Consiliul Director al Asocia]iei Cadrelor de Chimie Militar` în Rezerv` [i Retragere Costin D. Neni]escu Bucure[ti transmite membrilor sì [i celor din subfilialele Buzù, Câmpulung Muscel [i Vaslui care, în zilele lunilor noiembrie [i decembrie, împlinesc frumoase vârste, ur`ri de s`n`tate, fericire [i realizarea celor dorite în via]` al`turi de cei dragi: general de brigad` (r) ing. Mitic` Ciucur, colonel (r) ing. Mihai V`leanu, coloneii (r) Nazarie Gu[anu, Aurel Mihìescu, Irina N`stase, Stere Ni]`, Eugeniu Popescu, Gheorghe Râmniceanu, Gheorghe Vasile, Aurel Iancu, Mihai Grigorescu, {tefan Ungureanu, locotenen]icoloneii (r) Vladimir Boboc, Gicu Laz`r, Ioan Nitic`, Ioan Budaca, maiorii (r) fra]ii gemeni Mihai [i Gabriel Cozma, Damian Stoleru, Vasile Cazan, Dan Ionescu, c`pitanul (r) Nicu[or Ro[u, maistrul militar principal (r) Ion Boghian, Mihai Nistor, Cornel Bidilic`, plutonieradjutant [ef (r) Nicolae Cristea, plutonier-adjutant (r) Moise Vi[oiu. Lor [i celor din asocia]ie [i subfiliale care-[i serbeaz` zilele onomastice în aceste luni, le dorim La mul]i ani!  Filiala ANCMRR General Ion Dragalina din garnizoana Caransebe[ ureaz` membrilor sì care, în luna noiembrie, s`rb`toresc ziua de na[tere, mult` s`n`tate, via]` lung` [i fericire, al`turi de familie [i cei dragi, dup` cum urmeaz`: locotenent-colonelul (r) Vasile Man, plutonierul-adjutant (r) Iulian Bozgan [i plutonierul-major (r) Constantin Manea.Lamul]iani,stima]icamarazi!

 Biroul Permanent al Filialei Jude]ene Mihai Viteazul Dolj a ANCMRR ureaz` gânduri alese, realizarea dorin]elor legitime în lini[te [i pace sufleteasc`, al`turi de cei dragi, colegilor din majoritatea armelor: aviatori, logisticieni, infanteri[ti, tanchi[ti, transmisioni[ti, ce formeaz` marea familie a cadrelor militare în rezerv` [i în retragere din B`nie, n`scu]i în luna Brumar, precum [i celor ce î[i s`rb`toresc, potrivit datinii cre[tine, zilele onomastice, al`turi de tradi]ionalul La mul]i ani!,dup`cumurmeaz`: coloneii/comandorii (r) Mih`i]` Bogoi, Ion Coldu[u, Dumitru Ciobanu, Dumitru Deaconu, Ilie Grigorescu, Mihail Milea, Ion Mihai, Petre Mitri]`, Pantelimon Mu[at, Costache Palade, Mihai Pârlog, Gavril Petcu, Ioan Prodan, Ilie Ro[oga, Constantin Stoian, Nicolae Simion, Gavril Stoican, Grigore Stoica, Jenic` {oldan, Virgiliu P`nescu, locotenen]i-coloneii (r) Petre B`l`[oiu, Ion Ilie, Ilie Matei, Gabriel Marinescu, Gheorghe Meleacu, Constantin Marica, Pantelimon Ro[ca, Mihai Sobaru,GheorgheTu]`,IonVultureanu, maiorii (r) Constantin Bârlea, Teodor Cojocaru, Gabriela Marinescu, Mihai P`duraru, Vasilica Pârvu, Andrei Potcoav`, Georgeta Soss, c`pitanii (r) Florea Nicolae, Gheorghe Negrea, Vasile Stroe, sublocotenentul (r) Ciprian Marcu, m.m. pr./plt. adj. (r) Marin Baboi, Tudor B`r`gan, Mihai Bralo[titeanu, Gheorghe Bivolan, Mihai Badea, Marius Boruga, Mihai Bo[neagu, Ion Buturogea, Florin Constantinescu, Mihai Dumitrescu, Grigore Dumitra[cu, Emil Eremencu, Dumitru Fugaciu, Alexandru Gic`, Vasile Hum`, Laz`r Ilie, Mih`i]` Ghinea, Spiridon Istrate, Constantin

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

ANUN}URI UMANITARE  Sunt caporalul Ciprian-Dorin {uteu încadrat la UM 01607 Cluj-Napoca, domiciliat în localitatea Morlaca (comuna Poieni) [i adresez rug`mintea de a fi ajutat în ob]inerea unor fonduri financiare necesare fiului meu, în vârst` de doar zece luni, pentru efectuarea extrem de urgent` a unui transplant de ficat. Fiul meu, DanielGabriel {uteu, este diagnosticat cu ciroz` hepatic` decompensat` parenchimatos [i vascular, starea sa actual` a afec]iunii fiind foarte agravat`, necesitând urgent un transplant hepatic cu donator viu înrudit genetic. Costurile estimative sunt de 125.000 de euro, dac` tratamentul este ales în func]ie de taxele generale ale spitalului, sau 165.000 de euro, dac` tratamentul ales include tratamentul realizat de directorul clinicii. Men]ionez c` împreun` cu familia, colegii sau cercul rela]ional la care am apelat nu pot sus]ine financiar salvarea vie]ii copilului. Plata trebuie realizat` înainte de începerea tratamentului prin depunerea sumei de mai sus men]ionate, în contul spitalului. Numele b`ncii: Sparkasse Regensburg; Cont nr. 780010500; BLZ: 75050000; IBAN: DE52750500000780 010500; Swift-BIC: Byladem1RBG. Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii [i în conturile bancare ale subsemnatului deschise la Banca Transilvania, astfel: în lei: RO 47 BTRL01301201A08237XX; în euro: RO 09 BTRLEURCRT 00A0823701. Persoan` de contact: maior Cristian Dumitru, tel. 0722 579 019, STAR 2343/179.  Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a ini]iat o campanie de colectare de fonduri pentru a-l sprijini pe Robert-Sebastian Ursache, fiul maistrului militar Ioan-Corneliu Ursache, încadrat la UM 02154 Constan]a. Fiul maistrului militar, în vârst` de 18 ani, este diagnosticat cu cancer hepatic [i urmeaz` s` efectueze o interven]ie chirurgical` de extirpare a lobului stâng al ficatului, la o clinic` din Regensburg (Germania). Opera]ia propriu-zis`, estimat` la 15.000 de euro, este suportat` de Casa Na]ional` a Asigur`rilor de S`n`tate, iar suma de 5.000 de euro îi este necesar` pentru transport, cazare, traduceri, analize extraspitalice[ti [i alte opera]iuni aferente interven]iei chirurgicale. Men]ion`m c`, Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii a acordat atât în anul 2012, cât [i în 2013, suma maxim` prev`zut` în Regulamentul de Organizare [i Func]ionare al Asocia]iei de 20.000 lei, iar familia nu are posibilit`]ile materiale suport`rii interven]iei din strìn`tate. Cei care doresc pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare ale asocia]iei, deschise la Banca Comercial` Român`, sucursala Izvor – Bucure[ti, cu men]iunea Pentru Robert, astfel: în lei – RO79RNCB0081101381270005, în euro – RO63RNCB0081101381270002, în USD – RO36RNCB 0081101381270003. St` în puterile noastre s` d`m unui tân`r speran]e de via]`. Pentru mai multe detalii, ne pute]i contacta la numerele de telefon 021.319.58.58 int. 2692 sau 2690 sau în re]eaua RNMC – 971018/2692 sau 2690.  Colectivul UM 01041 P Predeal solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea colegului lor, plutonier Petre Ionescu, a c`rui feti]`, Raisa-Maria Ionescu, în vârst` de 10 luni, sufer` de o tumoare pe coloan` (tumoare pelvian` presacrat` retrorectal` – teratom matur sacrococcigian [i vezic` neurogen`), tumor` ce trebuie extirpat` de urgen]` (maximum o lun`) [i are nevoie de o interven]ie chirurgical` la spitalul de pediatrie din Viena, Austria. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului [i interven]iei chirurgicale, circa 20.000 de euro, oricine dore[te [i îl poate ajuta, cu orice sum`, oricât de mic` ar fi ea, o poate face în conturile bancare deschise pe numele mamei, Ionescu Liliana, la Raiffeisen Bank: Cont în lei: RO17RZBR0000060007866302. Cont în euro: RO60 RZBR 0000060015572857. Pentru informa]ii suplimentare, pute]i contacta familia la numerele de telefon 0721875779 [i 0724081761.  Plutonierul-major Claudiu Hermeneanu, din U.M. 01375 Constan]a, a fost diagnosticat cu adenocarcinom de colon descendent stadiul II cu colonostam` (cancer de colon cu afectarea altor organe interne), actualmente fiind internat la Institutul de Oncologie Fundeni pentru noi investiga]ii [i interven]ii chirurgicale. Subofi]erul a mai avut o interven]ie chirurgical` la 14 mai 2013, la Spitalul Militar de Urgen]` Constan]a. So]ia sa nu are loc de munc` [i a n`scut un bìe]el la 13 iunie 2013. Cei doi so]i de]in împreun` o locuin]` achizi]ionat` prin credit ipotecar ce va fi scadent în anul 2040. Cei care doresc s` ajute financiar pentru continuarea tratamentului pot depune orice sum` de bani în contul lui Claudiu Hermeneanu: RO46RZBR0000060001911920 Raiffeisen Bank.  V` rug`m s` ne ajuta]i pentru a reda speran]a unui copila[. Alexandru-Mihai Plugariu este din Bucure[ti, are nou` ani [i este diagnosticat cu osteogenez` imperfect` (maladia Lobstein-boala oaselor de sticl`). Pân` în momentul de fa]`, a avut 30 fracturi, majoritatea la membrele inferioare (femururi) [i antebra]. Toate fracturile survenite în perioada de sugar au fost imobilizate cu desou-uri de vat`, iar odat` cu cre[terea sa, a fost imobilizat cu ghips. Alexandru are nevoie, urgent, de dou` tije telescopice pentru femururi, care cost` circa 4.000 de euro/bucat`. Mai multe detalii despre Alexandru pute]i g`si la adresa de web: http:// plugariualexandru.wordpress.com/, la email: florentza77@yahoo.com sau sunând la num`rul de telefon 0720.394.186. Cei care doresc, pot sprijini demersul umanitar prin dona]ii în conturile bancare, pe numele Plugariu Floren]a, deschise la Banca Transilvania din Bucure[ti, Sucursala Mihai Bravu, astfel: în leiRO32BTRL04301201 C17354XX; în euro – RO07BTRL04304201C17354XX.  La numai 29 de ani, caporalul Octavian-Ionu] Barbu, din cadrul Companiei Poli]ie Militar` [i Protec]ia For]ei a UM 02211 Bucure[ti, a trecut printr-o grea cump`n`. A fost diagnosticat cu tumor` de trunchi cerebral infiltrativ`, care, în aproximativ opt luni, a evoluat progresiv, provocându-i tulbur`ri de degluti]ie [i pareze. La 10 ianuarie a.c., a fost operat în Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila. Octavian-Ionu] este unul dintre cei mai vechi militari profesioni[ti din UM 02211. Colegii sì spun c` mereu s-a eviden]iat prin grija fa]` de ceilal]i [i prin dedica]ia de care a dat dovad` în rezolvarea misiunilor în care a fost angrenat. Acum, spun ei, este momentul s`-i întoarc` faptele bune [i, de aceea, i-au fost [i îi sunt al`turi în clipele de încercare. Dar, pe lâng` sprijinul moral, Octavian-Ionu] are nevoie [i de un sprijin material, iar colegii fac un apel, în acest sens, c`tre camarazii din alte unit`]i. Aceia care doresc s` îl ajute o pot face prin dona]ii în contul RO88BRDE441SV63424244410.  Colectivul U.M. 02490 F Bucure[ti solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea colonelului (r) Ion Pùn, autor al programului sintetic de contabilitate [i salarizare, versiunile Cobol [i Windows, care a fost diagnosticat cu cancer la colon. În scopul de a strânge fondurile necesare tratamentului foarte costisitor (4.200 de euro o [edin]`), dup` opera]ia efectuat` în Turcia, oricine dore[te [i îl poate ajuta (în special cei care s-au folosit [i înc` se mai folosesc de programele dumnealui), cu orice sum`, oricât de mic` ar fi ea, o pot face în contul bancar deschis la Banca Pireus Bank, pe numele Pùn Ion, cont în lei: RO06PIRB4201353364001000. Pentru informa]ii suplimentare, îl pute]i contacta la num`rul de telefon 0722 774 362.  Colectivul UM 01294 Brìla solicit` ajutor umanitar pentru sprijinirea fostului coleg, sergent-major (r) IONU} BÂTC~, diagnosticat la vârsta de 31 ani cu encefalopatie post-anoxic` [i tetraparez` spastic`. Pentru continuarea tratamentului în sum` de aproximativ 16.000 lei, oricine dore[te [i îl poate ajuta, o poate face în contul IBAN RO19RNCB0048137801880001, deschis la Banca Comercial` Român`, având ca titular ASOCIA}IA IONU} BÂTC~. Pentru informa]ii suplimentare, familia militarului poate fi contactat` la nr. de tel. 0771 265 533.

Logof`tu,DumitruMilitaru,IonNeagu, Ioan Olaru, Constantin Opri]a, Marin Popa, Gheorghe Popovici, Dumitru Panduru, Ion St`niloiu, Mihai Scârlete.

DECESE  Personalul Trustului de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale regret` dispari]ia prematur` a comandorului (ret) P~DURARIU NECULAI, fidel colaborator al Observatorului militar. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace pe neobositul timonier de la prova cuvintelor!  Asocia]ia Diploma]ilor Militari în Rezerv` [i în Retragere Alexandru Ioan Cuza anun]` cu regret trecerea la cele ve[niceacomandoruluidemarin`(ret) P~DURARIU NECULAI, la data de 13 noiembrie 2013. Ofi]er de o aleas` noble]e sufleteasc`, comandorul de marin` (ret) P`durariu Neculai va r`mâne în memoria celor care l-au cunoscut ca un exemplu de pasiune [i devotament pentru meseria c`reia i s-a d`ruit [i care l-a f`cut pre]uit de cei cu care a lucrat [i l-au cunoscut. Colaborator statornic al Observatorului militar prin rubrica Lexicon militar va r`mâne în inimile cititorilor no[tri un exemplu de sacrificiu pentru meseria aleas`. Suntem al`turi de familia îndurerat` [i ne exprim`m regretul [i compasiunea, în aceste momente de suferin]`, pricinuite de greaua pierdere. Sincere condolean]e! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Conducerea filialei sector 6 a ANCMRR, camarazii [i prietenii apropia]i î[i exprim` profundul regret pentru trecerea în nefiin]`, dup` o grea suferin]` a comandorului P~DURARIU NECULAI, om de o probitate etic` [i

moral` deosebit` [i o excep]ional` preg`tire profesional` de specialitate pe care a pus-o în valoare pentru binele tuturor, pân` în ultimele clipe ale vie]ii. Pentru filial` [i pentru to]i cei care l-au cunoscut, plecarea dintre noi, pe drumul f`r` întoarcere, constituie o inegalabil` pierdere. Sincere condolean]e familiei îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Familia comandorului (ret) Emilian I. Munteanu anun]` cu real regret trecerea la cele ve[nice a comandorului (ret) P~DURARIU C. NECULAI (CULI}~), valoros marinar, diplomat militar, om de înalt` cultur`, activ în toate publica]iile marin`re[ti [i militare, realizator al leg`turilor Ligii Navale Române cu asocia]iile marin`re[ti din str`in`tate. Transmitem sincere condolean]e [i întreaga compasiune familiei îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Statul Major al For]elor Navale î[i exprim` profundul regret pentru trecereaînnefiin]`aceluicareafostcomandorul (ret) P~DURARIU NECULAI, militar de carier` [i diplomat militar, fiind unul dintre cei mai one[ti cercet`tori ai istoriei Marinei Militare române[ti. De]inând o acurate]e în exprimarea ideilor [i o logic` imperturbabil`, seriozitate [i exigen]`, comandorul P`durariu a fost coautorul Dic]ionarului Enciclopedic de Marin`. A sus]inut comunic`ri la numeroase manifest`ri [tiin]ifice organizate de Universitatea Na]ional` de Ap`rare, Academia Naval` Mircea cel B`trân, Muzeul Marinei Române, Muzeul Universit`]ii Politehnica Bucure[ti, Institutul de Studii Neogrece[ti din Atena [.a. A scris sute de articole în publica]ii precum Anuarul Muzeului

Marinei Române, Almanahul O[tirii, Ap`rarea Patriei, Buletinul Marinei Militare, Cultura Militar`, Marea Noastr`, Marea Noastr` pentru Tineret, Marina, Marina Român`, România Maritim` [i Fluvial` - Magazin,Tehnic` [i Tehnologie Militar`, Via]a Armatei, Via]a Militar`, Tricolorul, România eroic` [.a. De asemenea, a fost unul dintre cei mai consecven]i colaboratori ai redac]iei Observatorului militar. Sincere condolean]e familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Colectivul Direc]iei opera]ii este al`turi de familia c`pitan-comandorului ing. Sorin Pavel, în greaua suferin]` pricinuit` de trecerea în nefiin]` a tat`lui sù. Sincere condolean]e familiei îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Conducereafilialeisector6ANCMRR, camarazii [i prietenii sunt al`turi de colonelul (r) ing. {tefan Tamba în momentele de grea încercare [i suferin]` pricinuite de dureroasa pierdere a tat`lui sù. Transmitem sincere condolean]e [i întreaga compasiune familiei îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Colectivul de conducere al CAR CM Bucure[ti este al`turi cu gândul [i sufletul de colonelul (r) ing. {tefan Tamba în momentele de grea încercare [i suferin]`, pricinuite de tragica desp`r]ire de tat`l sù. Transmitem sincere condolean]e [i întreaga compasiune familiei îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Personalul din Direc]ia audit intern [i Sec]ia audit intern teritorial` nr. 5 Bra[ov este al`turi de colegul nostru, locotenent-colonel dr. Sebastian Flo[toiu, în greaua suferin]` pricinuit` de trecerea în nefiin]` a tat`lui sù. Sincere [i profunde condolean]e fami-

liei îndoliate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Personalul Direc]iei planificare integrat` a ap`r`rii este al`turi de colegul lor, maior Liviu-Constantin Feraru, în suferin]a provocat` de pierderea tat`lui s`u. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!  Cu profund regret, personalul modulului Instruc]ie [i Doctrin` din SMFA î[i exprim` întreaga compasiune [i este al`turi de generalulmaior Victor Strîmbeanu în aceste clipe de mare triste]e pricinuite de trecerea în nefiin]` a mamei sale. Transmitem sincere condolean]e familiei îndurerate. Dumnezeu s` o odihneasc` în pace!

COMEMOR~RI Autrecut[aselunidecândcolonelul (r) CHERCHE{ MIHAIL s-a dus în lumea celor drep]i, chemat mult prea devreme de Dumnezeu. A plecat un om cu un suflet aparte, prea altruist uneori, un so] [i un p`rinte iubitor, un ofi]er cu o ]inut` moral` deosebit` [i un profesionist îndrumat de corectitudine. Cei care l-au cunoscut, cel pu]insubunadincalit`]ileenumerate, îi vor p`stra vie amintirea peste timp [i sunt al`turi de familia îndurerat` de aceast` grea pierdere.  La 19 noiembrie 2013 s-a împlinit un an de la trecerea în nefiin]` a celui care a fost colonelul para[utist DR~GAN GOGAN, militar [i sportiv de marc`, [ef al Asocia]iei Sportive a Armatei {oimii Buz`u în perioada 1982-1990, fondator si pre[edinte al Clubului Para[uti[tilor {oimii Buz`u, în perioada 2006-2012. Prietenii [i camarazii para[uti[ti îi aduc un pios omagiu. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Observatorul militar

CALEIDOSCOP

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

EROIC~

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

www.presamil.ro

CRIPTOGRAFIE COLONEL (R) TEODOR AMZOI

SURPRINDERE ORIZONTAL: 1. Erou al revolu]iei din Transilvania din 1848, Craiul mun]ilor (dou` cuvinte). 2. Iubirea de patrie. 3. }eap` – Ins. 4. }`ran liber în evul mediu, în Moldova – Corn gol! 5. Scutul patriei – În cort! 6. Cute! – Cale! – Protec]ie. 7. Persoan` component` a unei vechi popula]ii din Italia – Arm` veche. 8. A n`d`jdui – Po]i fi [i de fericire. 9. Din aceea[i (pl.) – Cata ! 10. 12 luni – Domnitor al Principatelor Unite. VERTICAL: 1. Armata, pentru patrie. 2. Familie veche de c`rturari români patrio]i. 3. Carte! – În cizm`! – A renun]a. 4. Provincie istoric` româneasc`, avându-l ca erou pe Avram Iancu – Animalul lui Mo[ Cr`ciun. 5. Mei!.. cel Mare, domn al Moldovei. 6. Atom pozitiv – Pan`. 7. Lovitur` – Ora[ ardelenesc. 8. Face leg`turi strânse – Pline de sare. 9. Co[ gol! – Iertat`. 10. Omenesc – P`rinte. 

Dezlegare la careul

(11,1,6,2,6)

UT D

Dezlegare la criptografia IZOLARE (1,10,2,10,10,1–1,6,2,11) din Observatorul militar nr. 44/2013: O SUBUNITATE DE INFANTERIE ÎNCERCUIT~ S-A AP~RAT CU ÎNVER{UNARE.

{TIA}I C~... ... În 1926 a fost finalizat` prima locomotiv` cu aburi construit` la Re[i]a? ... În 1928 a fost inaugurat` Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman din Mun]ii Bucegi, monument închinat eroilor c`zu]i în timpul Primului R`zboi Mondial [i ridicat între anii 1926-1928 din ini]iativa Reginei Maria? ... USS Nautilus, primul submarin cu propulsie nuclear`, a fost lansat la ap` la Groton, Connecticut, în SUA? Lansarea a avut loc la 21 ianuarie 1954. ... România a devenit a zecea ]ar` din lume care a ajuns la extremitatea nordic` a planetei? Exploratorul Tudor Negoi]` a atins Polul Nord la 21 aprilie 1995, într-o expedi]ie interna]ional` de mare dificultate. ... În Amazonia exist` pe[ti de ap` dulce care m`soar` 3,5 metri în lungime [i cânt`resc 200 de kilograme?  ILARION BARBU

REBUS din

FOTO: RALUCA CARAGEA

Observatorul militar nr. 44/2013 TAC, CATENA, EPOCA, IMN, NENOROCIT, O, SNOB, RE, RAFT, AMIN, PIETRE, A, SAN, ISTET, ARTEZIANA, TAIA, INEL.

COGITO

’’

Cu cât te g`te[ti mai mult, cu atâta ar`]i c` î]i lipse[te mai mult pentru a fi ca aceia care nu se g`tesc. NICOLAE IORGA

ÎN LUMINA ASTRELOR

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~

irina.spilca@presamil.ro

Persoanele n`scute pe data de 8 ale lunii sunt oportuniste mai ales când vine vorba de blocaje financiare. {tiu cu u[urin]` cum s`-[i rezolve situa]iile critice. Maleabile de fel, se pricep s` scoat` un folos din cunoa[terea oamenilor de orice natur`. Ambi]ia se contope[te în egal` m`sur` cu norocul, de[i le place comoditatea [i cel mai probabil aleg calea scurt` pentru a ob]ine ceea ce-[i doresc. Sunt f`cu]i pentru a fi p`rin]i, iar prietenii vin la ei pentru a le cere sfaturi pre]ioase.

S~N~TATEA MEMORIEI Este cunoscut` expresia despre cineva care are o minte brici. Pe lâng` un somn odihnitor, avem nevoie de o alimenta]ie echilibrat`. Pentru a cre[te puterea de concentrare, nu trebuie s` lipseasc` fructele, legumele [i... condimentele. Lista de cump`r`turi ar trebui s` con]in`, între altele, morcovi, struguri [i sfecl` ro[ie. Morcovii protejeaz` creierul [i sunt consuma]i datorit` efectelor benefice asupra sistemului vizual, ac]ionând ca un antiinflamator natural pentru întregul organism. Sunt boga]i în lutein`, o substan]` care protejeaz` creierul de simptomele îmb`trânirii. Avem nevoie zilnic de 20 miligrame de lutein`. Strugurii înt`resc neuronii. Glucoza este elementul cheie. Este transformat` de organism în zaharuri de care au nevoie celulele nervoase, responsabile pentru o memorie de fier. O singur` bobi]` de struguri este compus` din 75% zah`r. Se recomand` s` consum`m un ciorchine pe zi. Sfecla ro[ie îmbun`t`]e[te circula]ia sanguin`. S`n`tatea creierului depinde [i de modul în care este oxigenat. Odat` cu înaintarea în vârst`, ]esuturile sunt mai slab vascularizate, generând pierderea tonusului cerebral. Sfecla îmbun`t`]e[te fluxul sanguin, pentru ca sângele s` ajung` la toate termina]iile nervoase. În pigmentul ro[u din sfecl` se g`sesc nitra]i buni, cu rolul de a dilata venele. 

Berbec (21 martie-20 aprilie): Demara]i evenimente de mare anvergur` care v` aduc notorietatea dorit`. Primi]i chiar [i sprijin din partea unor persoane apropiate care au experien]` în domeniul dorit de dumneavoastr`. Taur (21 aprilie-20 mai): V` bucura]i de o s`pt`mân` interesant` [i înc`rcat` în surprize emo]ionale. Rela]ia sentimental` aduce noi provoc`ri ce v` fac s` v` gândi]i cu seriozitate la un viitor împreun` cu persoana iubit`. Gemeni (21 mai-21 iunie): O veste [ocant` v` pune pe gânduri [i v` reevalua]i priorit`]ile. Domeniul de activitate aduce cu sine nout`]i cu care trebuie s` v` pune]i la punct. Rac (22 iunie-22 iulie): Ingeniozitatea [i deschiderea de care da]i dovad` îi bucur` pe cei cu care colabora]i. Este o bun` perioad` pentru a stabili neclarit`]ile birocratice [i pentru a achizi]iona bunuri materiale. Leu (23 iulie-22 august): V` confrunta]i cu lansarea unui zvon care v` stric` planurile [i dori]i s` v` confrunta]i cu persoanele care v` murd`resc imaginea. Posesivitatea î[i arat` col]ii în urma afl`rii unei ve[ti importante privitoare la persoana iubit`. Fecioar` (23 august-22 septembrie): Veselia cu care sunte]i întâmpinat de cei din jur v` ajut` s` trece]i mai lesne peste o experien]` de via]` mai pu]in pl`cut`. Lua]i o decizie radical` pentru rela]ia sentimental`, lucru încurajator pentru partenerul de cuplu.

COLONEL (R) ING. PETRE G. NICOLAE

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Restabili]i noi reguli de comunicare atât cu colegii de serviciu, dar [i cu rudele apropiate. V` bucura]i de o perioad` relaxant` în care pune]i la punct cuno[tin]ele generale. Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Trebuie s` fi]i mai atent la aten]ion`rile celor din jur [i s` nu v` avânta]i în a face specula]ii deranjante. Ve]i fi anun]at de un coleg în leg`tur` cu o informa]ie profesional`. S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Experien]a de via]` [i profesional` v` sunt de folos în g`sirea unui post mai bun, într-un moment în care nici nu v` a[tepta]i la a[a ceva. V` sup`r` o veste privitoare la starea de s`n`tate a unei rude apropiate. Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Ambi]ia de care da]i dovad` v` plaseaz` pe un loc superior în ochii unui om care conteaz` mult pentru dumneavoastr`. Începe]i noi capitole pe plan profesional, dar [i sentimental. V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Traversa]i o perioad` înc`rcat` pe toate planurile [i v` sim]i]i stresat [i obosit. Ave]i nevoie de încurajarea persoanelor apropiate. Încerca]i s` rezolva]i multe lucruri într-un timp scurt. Pe[ti (19 februarie-20 martie): Trebuie s` fi]i mai conciliant fa]` de persoanele din jur care sunt mai slabe decât dumneavoastr`. Ave]i nevoie de bani [i v` plânge]i unui superior, care v` anun]` întârzierea salariului sau a unei sume pe care o a[tepta]i de ceva timp. 

Observatorul militar

www.presamil.ro

FINANCIAR

GUVERNUL A APROBAT BUGETUL PE 2014

ndexarea pensiilor, cre[teri salariale pentru profesorii debutan]i [i medicii reziden]i [i stimularea cre[terii economice sunt obiectivele principale pentru bugetul pe anul 2014, potrivit premierului României, Victor Ponta. 40 de miliarde de lei pentru investi]ii Guvernul a aprobat joi, 14 noiembrie, proiectul Legii bugetului de stat pe 2014, care are la baz` o cre[tere economic` de 2,2% [i un deficit de 2,2% din PIB. Infla]ia medie anual` a fost calculat` la 2,4%, cursul mediu leu/ euro fiind de 4,45. Câ[tigul salarial net lunar a fost estimat la 1.676 lei. În conferin]a de pres` organizat` la finalul [edin]ei de guvern de s`pt`mâna trecut`, primul-ministru Victor Ponta a men]ionat c`, în 2014, ]ara noastr` va avea cel mai mare PIB calculat dup` Revolu]ie. Totu[i, potrivit premierului, r`mânem, în continuare, cu venituri bugetare, în 2014, care constituie 32,9% din PIB. Media veniturilor bugetare din Uniunea European` este de 46%. Acest lucru se datoreaz` faptului c` sistemul de impozitare [i povara fiscal` în România sunt dintre cele mai sc`zute din Europa. Bugetul de anul viitor va fi de 230 miliarde lei. Din ace[ti bani, 47,7 miliarde de lei sunt destina]i pl`]ii salariilor. Astfel, aproximativ 15 miliarde de lei revin structurilor militare, de securitate, de ordine

public` [i justi]ie; circa 10 miliarde pentru profesori [i cadre didactice; 9 miliarde pentru pl`]ile la nivel local; 7 miliarde – salariile din sistemul medical; 5 miliarde – salarii alte categorii (Parlament, Pre[edin]ie, Guvern, alte autorit`]i, institu]ii [i agen]ii centrale). Alte 52 de miliarde de lei reprezint` banii pentru plata pensiilor, iar suma alocat` pl`]ilor de asisten]` social` (toate tipurile de asisten]` social` – [omaj, ajutoare, înc`lzire, înso]itorii persoanelor cu dizabilit`]i etc) este de 20 de miliarde

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

MAI MUL}I BANI PENTRU VETERANII {I V~DUVELE DE R~ZBOI

de lei. În 2014, avem 40 de miliarde de lei pentru investi]ii – 6 % din PIB, a subliniat premierul Victor Ponta. Aproximativ 15 miliarde de lei pl`tim dobânzi [i diverse credite exigibile, 6 miliarde subven]ii – aici, cea mai mare parte fiind subven]iile pentru agricultur`. 40 de miliarde de lei reprezint` cheltuielile cu bunurile, serviciile pentru tot aparatul administrativ central [i local. {i alte 10 miliarde sunt transferuri, pl`]i c`tre UE, c`tre alte structuri din care face parte România. Primul-ministru a ]inut s` precizeze c` Ministerul S`n`t`]ii a primit cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât în 2013, de la 5,2 miliarde la 7,8, în timp ce Casa Na]ional` de Asigur`ri de S`n`tate are un buget de 22,6 miliarde de lei, fa]` de 22,5 miliarde de lei, în acest an.

Din 2014, cuantumul ajutorului anual pentru acoperirea unei p`r]i din costul chiriei, energiei electrice [i energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit veteranilor [i v`duvelor de r`zboi, precum [i accidenta]ilor de r`zboi în afara serviciului ordonat, va cre[te de la 230 la 265 de lei, potrivit unei Hot`râri adoptate de Executiv, s`pt`mâna trecut`. De acest ajutor vor beneficia 29.936 de persoane. Ajutoarele vor fi suportate din bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protec]iei Sociale [i Persoanelor Vârstnice, Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i Ministerului Afacerilor Interne. 

Burs` de 150 de euro pentru medicii [i farmaci[tii reziden]i Bugetul pe 2014 asigur` [i majorarea veniturilor pentru categoriile de personal bugetar cu nivelurile de salarizare cele mai mici. 65.370 de cadre didactice din înv`]`mântul preuniversitar [i universitar de stat, cu vechime înv`]`mânt de pân` la 6 ani, vor beneficia de o majorare salarial` de pân` la 10%, dar nu mai mult decât salariul de baz` stabilit potrivit Legiicadru nr. 284/2010. De asemenea, 14.815 medici [i farmaci[ti reziden]i din unit`]ile sanitare publice, cu salariul brut lunar mai mic de 3.000 lei, vor beneficia de o burs` lunar` neimpozabil` de 670 lei (reprezentând 150 euro). În acest context, premierul Victor Ponta a ad`ugat c` subven]iile pentru c`mine vor cre[te cu 10%, în a[a fel încât studen]ii s` aib` o factur` redus` cu 10%, [i va începe promovarea programelor europene privind garan]iile pentru tineri, schema de prevenire a abandon`rii timpurii a [colilor [i de

stimulare a ocup`rii pentru tinerii absolven]i. Obiectivele principale pentru noul buget: indexarea pensiilor peste rata infla]iei, cu 3,76%, cre[terile salariale pentru profesorii debutan]i [i medicii reziden]i [i stimularea cre[terii economice bazate pe investi]ii, a accentuat primul-ministru al României. Stimularea cre[terii economice se va face prin: majorarea investi]iilor publice, în special cre[terea cofinan]`rii fondurilor europene; încurajarea mediului de afaceri, prin schemele de garan]ii [i ajutoare de stat (îndeosebi prin schema de garantare pentru IMMuri); sprijinul produc`torilor agricoli; reducerea cu 5% a contribu]iilor sociale, de la 1 iulie 2014; men]inerea cotei unice la nivelul actual; TVA redus [i la alte produse alimentare, nu doar la pâine (unde TVA-ul va râmâne la 9%). Salariul minim va fi majorat cu 12,5%, urmând s` beneficieze circa 900.000 de oameni de aceast` cre[tere. Proiectul Legii bugetului de stat pe 2014 a fost înaintat Parlamentului pentru aprobare. 

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

LEUL SE MEN}INE STABIL FA}~ DE PRINCIPALELE VALUTE

n perioada 8-15 noiembrie, moneda na]ional` s-a depreciat nesemnificativ în raport cu euro [i s-a înt`rit u[or comparativ cu dolarul american, francul elve]ian [i lira sterlin`. La cursul stabilit, vinerea trecut`, de Banca Na]ional` a României (BNR), francul elve]ian înregistra o pierdere s`pt`mânal` de 0,2% fa]` de leu, ajungând la 3,6038 lei, în timp ce lira sterlin` sc`dea cu doar 0,18 bani, la 5,3200 lei. În schimb, pre]ul gramului de aur a sc`zut cu circa 2%, la 136,4097 lei. Pe pie]ele valutare externe, euro a reu[it s` se opreasc` din declin în raport cu moneda SUA, fiind cotat, la închiderea s`pt`mânii, la 1,3490 dolari americani, cu un procent mai mult decât în 8 noiembrie. 

Radar economic

România – cea mai mare cre[tere economic` din UE în trimestrul al treilea. Conform primelor estim`ri f`cute de Institutul Na]ional de Statistic` (INS), economia ]`rii noastre a avansat în intervalul iulie-septembrie 2013 cu 1,6% fa]` de trimestrul anterior [i cu 4,1% comparativ cu perioada similar` de anul trecut. Aceste cre[teri ale Produsului Intern Brut (PIB) ne situeaz` pe primul loc în Uniunea European` în trimestrul al treilea atât comparativ cu trimestrul precedent, cât [i cu aceea[i perioad` din 2012, arat` datele Oficiului european pentru statistic` (Eurostat). Astfel, avansul trimestrial de 1,6% este superior cre[terilor economice înregistrate de Letonia (1,2% - locul doi în UE), Marea Britanie [i Ungaria (0,8%). De asemenea, cre[terea PIBului intern cu 4,1% ne plaseaz` înaintea Letoniei (3,9%), Lituaniei (2,2%) [i Poloniei (1,7%). În perioada ianuarie-septembrie a.c, în ritm anual, PIB-ul României a urcat cu 2,7%.  Modific`ri ale Codului Fiscal. Guvernul a aprobat în [edin]a din 14 noiembrie modificarea Codului Fiscal, printre cele mai importante m`suri fiscale num`rându-se impozitul pe construc]iile speciale, indexarea accizelor, majorarea redeven]elor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2014, impozitul pe construc]ii speciale va fi de 1,5% din valoarea acestora, plata urmând s` fie efectuat` în dou` rate egale, pân` la data de 25 mai [i 25 septembrie, inclusiv. Sunt exceptate de la plata impozitului institutele na]ionale de cercetare-dezvoltare, institu]iile publice, asocia]iile, funda]iile [i celelalte persoane juridice f`r` scop patrimonial. Tot din prima zi a anului viitor, accizele la benzina cu plumb, benzina f`r` plumb, motorin` [i kerosen vor cre[te cu [apte eurocen]i/litru. De asemenea, se majoreaz` cota redeven]elor cuvenite bugetului de stat ca urmare a exploat`rii resurselor minerale aflate sub inciden]a Legii minelor nr.85/2003. Majorarea aplicat` urmeaz` s` fie de 25% fa]` de cotele în vigoare, cu excep]ia: cotei de redeven]` pentru exploatarea metalelor nobile, în cazul c`rora majorarea va fi de 50%, respectiv de la

4% din valoarea produc]iei miniere la 6% din aceast` valoare; cotei de redeven]` pentru exploatarea c`rbunilor, în cazul c`rora cota procentual` a redeven]ei r`mâne nemodificat` fa]` de cota în vigoare, respectiv 4%. Programul Rabla 2013. Administra]ia Fondului pentru Mediu (AFM) a anun]at c` a alocat 3.000 de tichete valorice pentru persoanele fizice în cadrul Programului Rabla 2013 de stimulare a înnoirii parcului auto na]ional. Termenul în care proprietarul

unui autovehicul ob]ine certificatele de distrugere, de radiere [i tichetul va fi de cel mult zece zile. Persoanele care doresc s`-[i achizi]ioneze un autovehicul nou [i de]in un tichet valoric, îl pot depune la produc`torul sau dealer-ul auto acceptat în program, pân` la data de 20 decembrie 2013. Avans major al vânz`rilor de smartphone-uri în lume. Vânz`rile de smartphone-uri la nivel global au crescut cu aproape 46% în trimestrul al treilea, la 250,2 milioane de unit`]i, potrivit firmei de cercetare de pia]` Gartner. Cea mai bun` cot` pe pia]a smartphone în perioada iulie-septembrie a avut-o Samsung (32,1% din vânz`ri), urmat de Apple (12,1%) [i compania chinez` Lenovo (5,1%). Dintre cele peste 250 de milioane de smartphone-uri vândute la nivel global în trimestrul al treilea, 81,9% ruleaz` sistemul de operare Android, în timp ce 12,1% utilizeaz` iOS al Apple, iar 3,6% Windows Mobile, produs de Microsoft. 

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013)

www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

S~N~TATE

BOLILE NEOPLAZICE

persoane sunt purt`toare ale unei muta]ii genetice cu risc crescut de cancer.

ELENA DAVID

elena.david@presamil.ro

e locul doi pe scara mortalit`]ii dup` bolile cardiovasculare, cancerul r`mâne una din cele mai grave maladii cu care se confrunt` omenirea. Ultimele cercet`ri au început s` destrame acest mit al neputin]ei, îns` mai este mult pân` când oamenii se vor putea considera pe deplin înving`tori. Cancerul este totu[i o maladie care se poate trata dac` este depistat` într-o form` incipient`, dup` cum ne explic` în interviul de mai jos medicul primar oncolog Romelia Sfetcu, de la Sec]ia Oncologie a Spitalului Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila, din Bucure[ti. Ce sunt bolile neoplazice? Avem tendin]a s` credem c` boala canceroas` este o maladie modern`, deoarece asta denot` metaforele care îi sunt asociate. No]iunea de cancer, ca boal`, apar]ine paradigmatic secolului al XX-lea, dar, de mai bine de 3000 de ani, medicii cunosc aceast` boal` (chirurgul antic Imhotep descrie pentru prima dat` cancerul ca boal` distinct`, de sine st`t`toare), iar în jurul anului 440 î.Hr, istoricul grec Herodot relata povestea Atossei, regina din Persia care a suferit de o boala neobi[nuit` – tumora sângerând` la unul din sâni. {i ca un paradox, tot de mai bine de 3000 de ani, oamenii bat la u[a medicinei pentru a g`si un leac. Mortalitatea cauzat` de bolile neoplazice a crescut considerabil, începând cu secolul al XX-lea; 4% în 1909, 20% în 1990. Tumorile maligne se situeaz` pe locul al doilea, dup` bolile cardiovasculare, ca [i cauz` a decesului. Aceasta se datoreaz` par]ial cre[terii speran]ei de via]` la popula]ia general` (inciden]a cancerului cre[te considerabil cu vârsta, fiind de 10 ori mai mare la 70 de ani, decât la 25 de ani). Care ar fi urgen]ele pentru aceast` patologie? Cea mai mare urgen]` ast`zi este g`sirea unor metode de depistare precoce, adic` înaintea apari]iei semnelor clinice. Diagnosticul precoce al carcinoamelor este dificil, pentru c` acestea sunt asimptomatice în stadii timpurii, iar pacientul nu consult` la timp un medic. Majoritatea metodelor de diagnostic (radiografie, computer-tomograf, mamografie, examen fizic) detecteaz` tumori de cel pu]in 1-2 centimetri m`rime, stadiu în care tumora con]ine deja minim un milion de celule. De-a lungul timpului, s-au f`cut anumite încerc`ri de a g`si markeri care s` poat` detecta o transformare celular` malign` cât mai timpuriu posibil. De ce [i cum apare cancerul? Cauza cancerului este reprezentat` de muta]ia sau

activarea anormal` a unor gene care controleaz` proliferarea celular`. În fiecare secund`, organismul nostru î[i reînnoie[te mii de celule. Uneori, în procesul de replicare se pot strecura erori, rezultând celule anormale, care pot constitui originea unui cancer. Astfel de erori incidentale în replicarea celular` apar zilnic de foarte multe ori, îns` e clar c` nu toate evolueaz` c`tre un cancer. Acest lucru se datoreaz` unor mecanisme de verificare a erorilor care apar în replicarea ADN-ului, care duc fie la repararea, fie la eliminarea celulelor anormale. Cancerul apare atunci când o celul` scap` acestor mecanisme de verificare [i începe s` prolifereze haotic. Aceste muta]ii fac ca o celul` canceroas` s` fie autonom` (procesul de cre[tere [i diviziune nu mai necesit` semnale externe de tipul factorilor de cre[tere sau hormoni, ca la celulele normale), rezistent` la semnalele inhibitorii de oprire a prolifer`rii [i la apoptoz`, cu posibilitate de replicare nelimitat` (ca celulele stem), de promovare a neovasculariza]iei, de invazie [i metastazare. De la apari]ia unei celule canceroase pân` la formarea unei tumori de un centimetru trec de obicei câ]iva ani. Alteori, cancerul apare printr-un proces de transformare (metaplazie/hiperplazie – displazie – neoplazie) a unor leziuni precanceroase. Cei trei factori de risc pentru cancer sunt responsabili pentru circa 90-95% din cazurile de cancer, restul, de 5-10%, fiind genetice (Anand et al), ceea ce face din aceast` patologie mai degrab` o boal` a stilului de via]` decât o boal` ereditar`. Cei mai des incrimina]i factori de mediu în apari]ia cancerului sunt: fumatul (responsabil pentru 90% din cancerele pulmonare, dar [i pentru cancerul laringian, de cap [i gât, stomac, vezic` urinar`, esofag, rinichi [i pancreas), consumul de alcool, radia]iile (ionizante sau neionizante – ultraviolete de la soare sau cabine de bronzat, unde radio de la mobile), obezitatea, dieta (cancerele digestive), sedentarismul, substan]ele chimice (leucemie dup` expunere la benzen), medicamentele (citostatice), hormonii (cancere genitale). Cancerele genetice sunt cele care apar ca urmare a transmiterii ereditare a unor muta]ii. Doar 0,3% dintre

În ce stadiu poate fi depistat` aceast` maladie? Frecven]a în continu` cre[tere a cancerului face necesar` recunoa[terea lui înc` din stadiile incipiente [i cheia unui diagnostic corect [i la timp este aten]ia medicului fa]` de simptomele aparent minore, dar care câ[tig` în semnifica]ie dac` sunt interpretate în contextul modului de via]` [i munc` specific pacientului care se prezint` pentru consulta]ie.

Observatorul militar www.presamil.ro

Profilaxia cancerului semnific` totalitatea metodelor de prevenire a apari]iei bolii [i este un concept în continu` schimbare în ultimii ani, datorit` noilor rezultate din domeniul biologiei cancerului, precum [i a noilor date oferite de cercetarea mecanismelor genetice implicate în cancerogenez`. În func]ie de scopul urm`rit [i de momentul interven]iei, ac]iunile de prevenire ale cancerului pot fi sistematizate în trei grupe principale. Putem vorbi aici de profilaxia primar`, care încearc` identificarea [i controlul factorilor de mediu sau ai organismului ce influen]eaz` apari]ia cancerului, dar [i de profilaxia secundar`, care identific` modificarea semnelor [i simptomelor ce sugereaz` cu mare probabilitate apari]ia unui cancer invaziv sau de profilaxia ter]iar`, ce identific` consecin]ele [i sechelele psihologice, sociale, economice [i fizice asociate cu diagnosticul, tratamentul [i recuperarea bolnavului oncologic. Cât de important` este sus]inerea din punct de vedere psihologic a persoanelor diagnosticate cu cancer?

Ce sunt de fapt markerii tumorali (MK) [i cât de eficient` este folosirea lor? MK sunt glicoproteine secretate de celulele maligne în sânge sau alte fluide ale organismului. Utilitatea MK rezid` în posibilitatea teoretic` de a diagnostica precoce neoplazia/re[uta bolii, de a monitoriza succesul/ insuccesul tratamentului sau de a fi un factor prognostic sau predictiv. În ipostaza MK factor prognostic trebuie s` identifice categoriile de pacien]i care pot s` beneficieze de tratament, în continuare evitând toxicit`]i inutile la cei ce nu necesit` acest lucru, dar furnizeaz` date [i asupra [anselor de a r`spunde la terapie sau asupra toxicit`]ilor a[teptate. Markerii tumorali pot fi un ajutor pre]ios în practica medical` oncologic`, fiind îns` doar o pies` în puzzle-ul diagnostic. Sc`derea lor înseamn` r`spuns la nivelul tumorii, cre[terea nu semnific` neap`rat progresie, iar valoarea normal` nu este echivalent` cu remisiunea complet`. Sunt pu]ini specifici, deoarece de cele mai multe ori avem cre[teri ale mai multor markeri tumorali. În utilizarea lor r`mân câteva aspecte la care trialurile viitoare sau cele în curs trebuie s` r`spund`, [i anume: care este valoarea pozitiv` a markerilor tumorali, care este intervalul optim la care se pot repeta, dac` se poate debuta tratamentul doar pe baza valorilor crescute ale acestora. Cât de importante sunt preven]ia [i controlul periodic?

{ocul imens al diagnostic`rii cancerului produce efecte pe care nici o persoan` afectat` nu trebuie s` le înfrunte singur`. Omul este o fiin]` social` prin defini]ie [i fiecare dintre noi suntem ancora]i, în primul rând, în cercul intim format din membrii familiei [i prietenii cei mai apropia]i care împreun`, dedica]i [i r`bd`tori, pot dep`[i mai u[or aceast` perioad`. Câteva gânduri pentru persoanele care se lupt` cu acest diagnostic? Baltasar Gracian, un gânditor stoic, moralist [i erudit spunea: F` lucrurile u[oare ca [i cum ar fi grele [i pe cele grele ca [i cum ar fi u[oare. O filozofie care, oarecum, te preg`te[te în a [ti s` înfrun]i toate provoc`rile din via]`, oricât de grele ar fi. Nimic nu este cu adev`rat inutil în lupta dus` împotriva acestei boli. Cei atin[i de o astfel de maladie ar trebui s` primeasc` f`r` ezit`ri mâna întins` a celor din jur, s`-[i exprime deschis sentimentele, emo]iile, temerile, speran]ele, frustr`rile, vorbind cu cineva care îi ascult` – din familie, un prieten apropiat, un medic, asistent medical, psihoterapeut. S` fie în]eleg`tor [i comp`timitor cu el însu[i, dar mai ales s`-[i identifice resursele interioare pentru c` te îneci nu pentru c` ai c`zut în ap`, ci pentru c` ai r`mas sub ap`. Oricât de dificil ar fi obiectivul, exist` întotdeauna un mod de a dep`[i obstacolele. Pe m`sur` ce înaintezi, î]i po]i da seama c` exist` dificult`]i pe care nu le-ai anticipat. Nu întotdeauna drumul este cel pe care ]i l-ai imaginat, dar perseveren]a ta, voin]a [i dorin]a de a învinge boala vor fi alia]ii t`i. Pacientul s` fie convins c`, de[i este o lupt` extrem de dificil`, cancerul face parte din via]`, iar lupta pentru via]` va avea întotdeauna sens [i scop. 

INTERVIU

Observatorul militar

www.presamil.ro

Nr. 45 (20 – 26 noiembrie 2013) www.facebook.com/ OBSERVATORULMILITAR

MINISTRUL AP~R~RII AL REPUBLICII MOLDOVA, VITALIE MARINU}A:

MI-AM FIXAT CA PRIORITATE ÎMBUN~T~}IREA SEMNIFICATIV~ A RELA}IILOR CU ROMÂNIA Domnule ministru, a[ vrea s` v` rog s` contura]i, în câteva cuvinte, stadiul în care se afl` ast`zi Armata Republicii Moldova. De mai mult de dou` decenii, începând din septembrie 1991, armata na]ional` este în curs de dezvoltare, pornind de la acele principii, înc` sovietice, [i ajungând ast`zi la o armat` contemporan`, cu persoane care au cu totul alt` viziune. Cu toate c` nu este totul ideal, c` avem înc` mult de lucru în special în domeniul resurselor umane [i cel financiar, militarii armatei na]ionale sunt cei care promoveaz` ast`zi nu numai ideea integr`rii europene, dar [i ideea unei particip`ri mai ample a Republicii Moldova în contextul securit`]ii regionale [i interna]ionale. Avem foarte mul]i ofi]eri care-[i îndeplinesc serviciul militar în opera]ii de men]inere a p`cii sub egida ONU. Ne preg`tim s` particip`m la una din opera]iile conduse de NATO, dar mandatat` de ONU. Ne transform`m continuu [i consider c`, la momentul actual, suntem o armat` mic`, dar cu o inim` mare. Cum vede]i viitorul armatei Republicii Moldova dup` Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius? Nu ne a[tept`m la schimb`ri semnificative din punct de vedere conceptual, important este ca Republica Moldova s` semneze cele dou` acorduri – de liber schimb [i de asociere – în a[a fel încât s` ne sim]im ca parte a marii familii europeane. Acest fapt ne va ajuta, totodat`, s` fim mai aproape, implica]i mai mult în acele misiuni aflate sub egida UE [i s` implement`m acordurile deja semnate, s` fim mai activi în cadrul programelor de securitate. De asemenea, suntem activi, din 1996, în cadrul Parteneriatului pentru

programului capabilit`]ilor opera]ionale. De aceea, Vilnius, pentru noi, militarii, nu va aduce schimb`ri majore, pentru c` avem o direc]ie demult trasat`. În cel mai bun caz, summitul va reitera acele accente pe care noi de foarte mult` vreme le men]inem. A]i fost, recent, în vizit` în România, v-a]i întâlnit cu ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, de asemenea un alt ministru al ap`r`rii na]ionale a fost în vizit` la Chi[in`u. V-a[ ruga s` ne spune]i care este stadiul acordurilor bilaterale dintre armatele celor dou` ]`ri, România [i Republica Moldova? Republica Moldova [i România au o cooperare foarte bun` înc` de la începutul anilor ’90, de la ob]inerea independen]ei Republicii Moldova. România a fost prima ]ar` cu care am stabilit rela]ii militare [i m` bucur de faptul c`, pe parcursul anilor, rela]iile bilaterale au fost îmbun`t`]ite. Nu vorbesc aici de perioada guvern`rii comuniste, când toate rela]iile militare bilaterale au avut de suferit, nu numai cu România. Începând cu anul 2009, mi-am fixat ca prioritate îmbun`t`]irea semnificativ` a rela]iilor cu România. {i avem succes în acest plan. Sunt peste 100 de tineri care, anual, particip` la diverse cursuri. Am reluat rela]iile stabilite între unit`]i militare. Pentru prima dat`, în ultimul deceniu, un pluton din România a participat la aplica]ii în Republica Moldova [i un pluton de artilerie din Republica Moldova s-a aflat în România pentru a executa exerci]ii cu trageri de lupt`. Am reînnoit acordul bilateral de cooperare militar`, care a stârnit, cu regret trebuie s` o spun, un val de nemul]umiri în sânul opozi]iei din Republica Moldova, dar nu am f`cut nimic altceva decât s` aducem la normalitate acele rela]ii între cele dou` ]`ri, a[a cum ar trebui s` fie. Se afl` în lucru [i vor fi semnate, în curând, un nou acord în domeniul

Sunt ferm convins c`, în anii viitori, chiar [i în condi]iile crizei financiare acute prin care trec România [i Republica Moldova, vom putea men]ine aceste rela]ii, s` le dezvolt`m [i s` avem unit`]i comune în misiuni de men]inere a p`cii, fiindc` este mult mai u[or s` mergem împreun` noi, cei care ne în]elegem ca fra]ii, care vorbim aceea[i limb`, care avem o istorie comun`, constituind acele contingente necesare acestor tipuri de misiuni.

’’

VITALIE MARINU}A

Pace, iar din 2006 avem un plan individual de parteneriat Moldova – NATO pe care ne str`duim s`-l implement`m. În baza acestor planuri, am preg`tit foarte mul]i ofi]eri care promoveaz` ideile democra]iei, ideile unei construc]ii militare dup` model occidental. Ei au fost, de fapt, cei care au preg`tit compania pe care am certificat-o conform standardelor interna]ionale în cadrul

înv`]`mântului militar [i un acord ce ne va oferi posibilitatea de a schimba nu numai informa]ia deschis`, dar [i informa]ia clasificat`. Prin semnarea acestor dou` acorduri, cooperarea între Ministerul Ap`r`rii al Republicii Moldova [i Ministerul Ap`r`rii Na]ionale al României va fi [i mai bun`, reu[ind s` schimb`m informa]ii la un alt nivel. Sunt ferm convins c`, în anii viitori,

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

REDACTOR-{EF Locotenent-colonel Florin {perlea tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

chiar [i în condi]iile crizei financiare acute prin care trec România [i Republica Moldova, vom putea men]ine aceste rela]ii, s` le dezvolt`m [i s` avem unit`]i comune în misiuni de men]inere a p`cii, fiindc` este mult mai u[or s` mergem împreun` noi, cei care ne în]elegem ca fra]ii, care vorbim aceea[i limb`, care avem o istorie comun`, constituind acele contingente necesare acestor tipuri de misiuni. Sunte]i un foarte bun comunicator, ave]i o rela]ie excelent` cu speciali[tii din structura de rela]ii publice a Armatei Republicii Moldova. Sunte]i prezent pe Facebook, intra]i în dialog, uneori polemic, cu cei care v` scriu, astfel încât a[ vrea s` [tiu care sunt resorturile care v` îndeamn` la o astfel de atitudine.

’’

Avem o rela]ie foarte bun` cu România, mul]i din tinerii care studiaz` la Academia Militar` Alexandru cel Bun din Republica Moldova au fost preg`ti]i în academiile militare din România, Grecia sau Turcia, iar acum tinerii din Republica Moldova au posibilitatea de a sus]ine examene [i de a fi accepta]i în unele institu]ii militare de înv`]`mânt din SUA. VITALIE MARINU}A

publicului larg asupra ac]iunilor pe care le întreprinzi. M` bucur c` am aceast` posibilitate ast`zi, era mult mai greu cu ceva ani în urm` când nu exista aceast` interac]iune rapid` cu publicul, ghicindu-i doar a[tept`rile. M` bucur c` tineretul cite[te ceea ce postez, a[ vrea s` am mai mult timp pentru a comunica, dar func]iile pe care le de]in nu îmi ofer` atât timp cât mi-a[ dori, îns` timpul pe care nu reu[esc eu s` îl acord publicului îl acord` echipa mea, una profesionist`, c`reia îi doresc succes în continuare, pentru c` împreun` mai avem mult de muncit. {tiu c` fiul dumneavoastr` se preg`te[te într-o institu]ie de înv`]`mânt militar superior din Armata SUA.

Sunt câ]iva factori care m` determin` s` m` comport în acest fel. În primul rând, echipa profesionist` care este al`turi de mine [i care a avut posibilitatea s` studieze peste hotare, s` lucreze în cadrul mai multor structuri interna]ionale, m` refer aici la consilierul meu, colonelul (r) Valeriu Rusu, [i la [efa serviciului de rela]ii publice, locotenent-colonel Diana Gr`dinaru, la care se adaug` cei din redac]ia revistei „Oastea Moldovei” [i a emisiunilor militare Radio-TV. Sunt oameni minuna]i care nu îmi ofer` doar sfaturi, ci m` ajut` în tot ceea ce înseamn` comunicare modern`. De asemenea, personal am avut o experien]` important` în cadrul Comandamentului Central al SUA, unde am în]eles ce înseamn` activitatea de rela]ii publice [i discu]iile cu oamenii obi[nui]i, iar ca un politician în formare cum m` consider, [tiu c` viitorul este al re]elelor de socializare, al Internetului, majoritatea tinerilor, inclusiv copiii mei, fiind utilizatori împ`timi]i. Este un spa]iu al dialogului, al posibilit`]ii de a-]i face cunoscut` opinia, observând reac]ia

www.presamil.ro tpa@presamil.ro

 REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i  REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.  SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124.  REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David. Responsabil de num`r: c`pitan Bogdan Oproiu

Studiaz` în Academia For]elor Aeriene din SUA, nu cred c` va fi pilot pentru c` [i-a ales o specialitate inginereasc`. Important este c` deja avem posibilitatea de a trimite tineri în institu]iile de formare profesional` din Statele Unite. Avem o rela]ie foarte bun` cu România, mul]i din tinerii care studiaz` la Academia Militar` Alexandru cel Bun din Republica Moldova au fost preg`ti]i în academiile militare din România, Grecia sau Turcia, iar acum tinerii din Republica Moldova au posibilitatea de a sus]ine examene [i de a fi accepta]i în unele institu]ii militare de înv`]`mânt din SUA. În prezent, doi tineri studiaz` în Academia For]elor Aeriene din SUA, unul la West Point, [i sper ca, la anul, s` fie [i mai mul]i. M` mândresc cu fiul meu, dar [i cu ceilal]i tineri care au avut posibilitatea [i au reu[it s` studieze peste hotare. |i a[tept`m înapoi în Republica Moldova dup` încheierea studiilor pentru a continua aici ceea ce facem noi [i, dac` se poate, s` o fac` [i mai bine.  INTERVIU REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR observatorul.militar@presamil.ro TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~: Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal. CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache. DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160. Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160 Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX |nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte extraora 12.00 se este permis` \n condi]iile ISSN1223-3641. 145 C.1737/2013

prev`zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drepturile conexe.”