Cartografierea socială a Bucureştiului Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative
Facultatea de Ştiinţe Politice
Departamentul de Sociologie Specializarea Sociologie funcţionează în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice din anul 2000, ca specializare autorizată, acreditată în 2007 şi reacreditată în 2010. Atât prin proiectele de cercetare, cât şi prin programele de mobilitate studenţească sau a cadrelor didactice şi prin proiectele de colaborare în cadrul programelor doctorale de nivel european, Catedra de Sociologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a dobândit o largă expunere internaţională, dezvoltând parteneriate operaţionale, dar şi strategice cu instituţii prestigioase de învăţământ superior şi de cercetare la nivel european si nu numai. Cadrele didactice ale Catedrei de Sociologie au fost şi sunt implicate în proiecte de cercetare de nivel naţional şi internaţional, în calitate de directori de proiect sau membri ai echipei de cercetare. Mai mult, specializarea Sociologie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice este recunoscută pentru atenţia acordată caracterului aplicativ al instruirii, existând o preocupare permanentă de a oferi studenţilor oportunitatea implicării în activităţi profesionale. Catedra de Sociologie desfăşoară proiecte de cercetare autofinanţate/ în regim de voluntariat, programe de practică studenţească şi participări la viaţa academică, publicarea în reviste de specialitate, organizarea de sesiuni de comunicări ştiinţifice, seminarii tematice, conferinţe şi dezbateri, naţionale şi internaţionale. Prezenta cercetare s-a realizat cu sprijinul cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor, precum şi studenţilor din Facultatea de Ştiinţe Politice din SNSPA.
2
2
Cartografierea socială a Bucureştiului SNSPA Facultatea de Ştiinţe Politice
Departamentul de Sociologie Şeful Catedrei de Sociologie: Prof.univ.dr. Vintilă Mihăilescu Directorul programului: Conf.univ.dr. Alfred Bulai, Prodecan Facultatea de Ştiinţe Politice Concept design metodologic : lect.dr. Cătălin Augustin Stoica Coordonator cercetare de teren: asist.dr. Gabriel Hâncean Coordonatori echipe de cercetare: drd. Roxana Cuciumeanu, dr. Bogdan Iancu Verificare şi audit al activităţii de teren: Sebastian Ţoc, Elena Gheaţă, Mihail Andrei, Muscă Mădălina Coordonatori secretariat tehnic: Alexandra Vasiliu, Ştefana Cristina, Bălan Flavia, Sandu Alexandra, Sandu Aurora Secretariat cercetare: Nistor Cristiana, Ionescu Petruţa, Gheba Andreea, Suciu Anamaria, Baloi Iulia, Iorga Andreea, Nicola Valentina, Cătălin Niculae, Brumăriu Gabriel, Gabriela Iancu,Constantin Mădălina, Bianca Drăgana, Georgescu Luminiţa, Andreea Costaşi, Ana Dragomir, Petrache Corina, Gheorghe Radu Mihail, Nicoleta Roşca, Diana Bădescu, Loredana Roşioru
Operatorii de teren: Studenţii anului I de la Facultatea 3 de Ştiinţe Politice
3
Cuprins
Cuprins / 4 Metodologie / 5 Bucureştiul administrativ /7 Bucureştiul între politică şi criză / 24 Bucureştiul anomic / 60 Bucureştiul cotidian/ 85
4
Caracteristici metodologice Programul de cercetare “Cartografierea socială a Bucureştiului” a avut o dimensiune multitematică şi s-a realizat atât pe baza unui demers de cercetare atât cantitativ cât şi calitativ; Programul de cercetare “Cartografierea socială a Bucureştiului” este un program anual. Cercetarea de tip cantitativ, a utilizat metoda anchetei sociologice pe un eşantion reprezentativ la nivelul Bucureştiului pentru populaţia cu vârsta de peste 18 ani. Eşantionul a fost probabilist, de tip cluster, cu alocare proporţionala a numărului de interviuri in funcţie de ponderea populaţiei adulte in fiecare sector al Bucureştiului, cu selecţie aleatoare a secţiilor de votare, a gospodăriilor si a respondenţilor in cadrul gospodăriilor. Strategia de eşantionare a utilizat tehnicile de eşantionare probabilistă multistadială, multistratificată cu selecţie aleatoare la nivelul a 100 de puncte de eşantionare; Eşantionul corespunde structurii populaţiei Bucureştiului, pe categorii de gen, vârstă, educaţie şi ocupaţie, prin raportare la datele Institutului Naţional de Statistică, estimate pentru decembrie 2010.
Volumul total al eşantionului: 1116 de persoane. Marja teoretică de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/-2,93 la un nivel de încredere de 95%. Metoda de culegere a datelor: intervievare în sistem “face to face”, la domiciliul respondenţilor. Perioada de culegere a datelor: 05 - 20 aprilie 2011. Perioada de verificare şi auditare a culegerii datelor 21 aprilie - 5 mai. Au fost verificaţi şi evaluaţi toţi operatorii utilizaţi în cercetare.
Conceperea chestionarului a avut la bază operaţionalizarea următoarelor dimensiuni de cercetare: percepţii, atitudini şi reprezentări asupra calităţii vieţii, problemelor curente ale oraşului şi ale ţării, infracţionalitate şi anomie, evaluări perceptive ale oraşului la nivel arhitectonic, social şi cultural, ale dinamicii proceselor urbane. Dimensiunea valorică a abordării a reprezentat pivotul construcţiei instrumentului de cercetare.
6
Credeţi că în Bucureşti lucrurile merg într-o direcţie bună sau greşită?
NS/NR 4%
Direcţia e greşită 65%
Direcţia e bună 31%
Direcţia Bucureştiului e percepută ca fiind prioritar greşită prin corelaţie directă cu modul în care este percepută direcţia în care merge ţara in general.
Prin raportare la datele obţinute in urma cercetării din 2010, se constată creşterea nivelului general de satisfacţie cu 9%, de la 22% din populaţie care considera in 2010 că direcţia este bună la 31% in 2011.
8
Care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată în Bucureşti?
18%
Starea drumurilor
14%
Curăţenia oraşului
11%
Starea spitalelor, policlinicilor
9%
Traficul Delincvenţă/infracţionalitate Lipsa locuinţelor pentru tineri
Locuri de muncă
5%
Locuri de parcare Starea trotuarelor Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor… Transportul în comun Canalizarea Costul întreţinerii Construirea de grădiniţe, şcoli Iluminatul public NS/NR
2% 2% 2% 2% 1% 1% 1% 1%
8% 8% Principalele probleme ale bucureştenilor rămân 7% constante în ultimul an. Starea drumurilor şi curăţenia oraşului se află în topul menţionărilor persoanelor intervievate, ca şi în 2010, alături de trafic şi delicvenţă, infracţionalitate. Un aspect semnificativ îl reprezintă prezenţa în topul problemelor locale a stării spitalelor şi policlinicilor ca urmare a descentralizării sistemului sanitar, dar şi a impactului mediatic pe care atât politicile in domeniu cât şi accidentele din domeniul sanitar le-au avut în ultimul an, aşa cum a fost pentru bucureşteni accidentul de la maternitatea Giuleşti.
9
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Berceni
19%
Curăţenia oraşului
14%
Câinii comunitari
11%
Delincvenţă/inf racţionalitate
8% 7%
Locuri de parcare
Canalizarea
6% 6%
Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor verzi
Starea drumurilor
4% 4% 3% 3% 2% 2% 2% 2%
Starea spitalelor, policlinicilor
Lipsa locuinţelor pentru tineri Locuri de muncă Traf icul Costul întreţinerii Iluminatul public
Alimentarea cu apă Starea trotuarelor
Construirea de grădiniţe, şcoli Transportul în comun Altele NS/NR
1% 1% 2% 5%
10
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Rahova Ferentari 25%
Curăţenia oraşului
19%
Delincvenţă/inf racţionalitate
9%
Starea drumurilor
7% 7%
Locuri de parcare Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor…
5% 5%
Starea spitalelor, policlinicilor Starea trotuarelor
4% 4%
Costul întreţinerii Traf icul
3% 3%
Construirea de grădiniţe, şcoli Transportul în comun
2%
Iluminatul public Câinii comunitari Locuri de muncă Lipsa locuinţelor pentru tineri Canalizarea
Alimentarea cu apă
1% 1% 1% 1% 1% 4%
Altele NS/NR
1%
11
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Drumul Taberei Ghencea 18%
Curăţenia oraşului
11%
Locuri de parcare
8% 8% 8%
Traf icul Delincvenţă/inf racţionalitate Starea drumurilor
6%
Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor verzi
4% 4%
Câinii comunitari Starea trotuarelor
3% 3%
Transportul în comun Canalizarea
2% 2%
Costul întreţinerii Starea spitalelor, policlinicilor Construirea de grădiniţe, şcoli Locuri de muncă
Lipsa locuinţelor pentru tineri Alimentarea cu apă Iluminatul public Altele NS/NR
1% 1% 1% 1% 1% 8% 11%
12
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Militari
22%
Locuri de parcare
18%
Curăţenia oraşului
8% 8% 8%
Costul întreţinerii Traf icul Starea drumurilor
6%
Insuf icienţa/întreţinerea spaţiilor verzi
4% 4%
Starea trotuarelor Iluminatul public Construirea de grădiniţe, şcoli
Starea spitalelor, policlinicilor Locuri de muncă Lipsa locuinţelor pentru tineri
Delincvenţă/inf racţionalitate Transportul în comun Canalizarea
Altele NS/NR
2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 4% 4%
13
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Crângaşi Giuleşti
18% 18%
Locuri de parcare Curăţenia oraşului
14%
Delincvenţă/infracţionalitate
12%
Starea drumurilor
6% 6%
Câinii comunitari
Traficul
4% 4% 4%
Costul întreţinerii Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi Lipsa locuinţelor pentru tineri
Construirea de grădiniţe, şcoli Locuri de muncă Canalizarea Iluminatul public
Altele NS/NR
2% 2% 2% 2% 4% 4%
14
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Zona Nord 23%
Delincvenţă/infracţionalitate
13%
Locuri de parcare
10%
Starea drumurilor Curăţenia oraşului
9%
Traficul
9% 6%
Câinii comunitari
5%
Costul întreţinerii
3%
Canalizarea Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi
2%
Starea trotuarelor
2%
Construirea de grădiniţe, şcoli
1%
Lipsa locuinţelor pentru tineri
1%
Altele NS/NR
7%
8%
15
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Colentina Tei 18%
Curăţenia oraşului
16%
Locuri de parcare
11%
Starea drumurilor
9%
Traficul
7% 7%
Delincvenţă/infracţionalitate Starea trotuarelor
3%
Câinii comunitari
2% 2% 2% 2%
Costul întreţinerii Transportul în comun Canalizarea Iluminatul public Starea spitalelor, policlinicilor Locuri de muncă Lipsa locuinţelor pentru tineri Alimentarea cu apă
1% 1% 1% 1%
9%
Altele NS/NR
8%
16
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Baicului Pantelimon
Locuri de parcare
16%
Delincvenţă/infracţionalitate
16% 14%
Traficul
8%
Curăţenia oraşului Câinii comunitari
6%
Starea drumurilor
6%
Costul întreţinerii
4%
Locuri de muncă
4%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi
4%
Lipsa locuinţelor pentru tineri
4%
Starea spitalelor, policlinicilor
2%
Starea trotuarelor
2%
Iluminatul public
2%
Altele NS/NR
4% 6%
17
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Titan Balta Albă 16%
Delincvenţă/inf racţionalitate
13%
Curăţenia oraşului
10% 9%
Câinii comunitari Locuri de parcare
8%
Starea drumurilor
7%
Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi Iluminatul public Traf icul
Costul întreţinerii Starea spitalelor, policlinicilor Canalizarea Locuri de muncă Lipsa locuinţelor pentru tineri Construirea de grădiniţe, şcoli
Transportul în comun Alimentarea cu apă Starea trotuarelor
4% 3% 3% 3% 3% 2% 2% 2% 1% 1% 1% 6%
Altele NS/NR
4%
18
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Dudeşti Vitan 17%
Traficul
15%
Delincvenţă/infracţionalitate
11% 11%
Locuri de parcare Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi
8%
Locuri de muncă
6%
Curăţenia oraşului
5%
Câinii comunitari
3% 3% 3% 3% 3% 3%
Construirea de grădiniţe, şcoli Starea spitalelor, policlinicilor Lipsa locuinţelor pentru tineri Transportul în comun Canalizarea Starea drumurilor Costul întreţinerii Iluminatul public Altele NS/NR
2% 2% 3%
5%
19
Dar dacă vă gândiţi la cartierul/zona în care locuiţi dvs., care este cea mai gravă problemă care ar trebui rezolvată? Centru 24%
Locuri de parcare
20%
Curăţenia oraşului
11%
Starea drumurilor
10%
Delincvenţă/infracţionalitate
7%
Traficul Insuficienţa/întreţinerea spaţiilor verzi
2%
Canalizarea
2%
Alimentarea cu apă
2%
Starea trotuarelor
2%
Iluminatul public
2%
Câinii comunitari
1%
Costul întreţinerii
1%
Locuri de muncă
1%
Transportul în comun
1% 7%
Altele NS/NR
5%
20
În opinia dvs., care este cel mai bun cartier din Bucureşti?
24%
Nord
20%
Centru
14%
Balta Albă
8%
Drumul Taberei
7%
Berceni
3%
Mihai Bravu
2%
Crângași-Giulești Colentina-Tei
2%
Militari
2%
Tineretului
2%
Vitan
2%
Bucureștii Noi-Chitila
2%
Altele
NS/NR
5% 8%
21
În opinia dvs., care este cel mai rău cartier din Bucureşti?
Rahova-Ferentari Pantelimon
3%
Crângași-Giulești
3%
Berceni
2%
Militari
2%
Colentina -Tei
1%
Balta Albă
1%
Bucureștii Noi-Chitila
1%
Drumul Taberei
1%
Centru
1%
Altele NS/NR
79%
1% 6%
22
Autopoziţionare a propriului cartier pe o sală de 10 unităţi
1 este cartierul cel mai prost cartier, iar 10 cel care reprezintă cea mai bună zonă de locuit 8 7,8
7,4 7,3 7,3 7,1 7 6,9 6,6 6,5 6,3 5
.
Nord Bucureștii Noi-Chitila-Dămăroaia Crângași-Giulești Dudești-Vitan Berceni Titan-Vatra Luminoasa-Blata Alba Drumul Taberei-Ghencea Centru Colentina-Tei Baicului-Pantelimon Militari Rahova-Ferentari
23
Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia situaţiei politice a României?
17%
Foarte mult
25%
Mult
26%
Puţin
11%
Foarte puţin
19%
Deloc
NS/NR
2%
La nivelul interesului pentru evoluţia situaţiei politice a Românie, la nivelul Bucureştiului, prin comparaţie cu anul trecut, remarcăm o creştere semnificativă, a acestuia, cu aproximativ 20%. Dacă în 2010 aproape 70% din bucureşteni declarau că sunt puţin sau deloc preocupaţi de situaţia politică a României, în prezent acest tip de manifestare depăşeşte cu puţin pragul de 50%. Creşterea nivelului de interes pentru viaţa politică a ţării se datorează unui complex de factori ce include: politizarea excesivă a mesajului public, in special mediatic, apropierea campaniilor electorale locale şi centrale, politizarea crizei economice şi sociale care a afectat România in ultimul an.
25
Cât de mult sunteţi preocupat de evoluţia situaţiei politice din Bucureşti? Creştere cu 15% a gradului de interes faţă de situaţia politică din capitală comparativ cu 2010
Foarte mult
16% 25%
Mult
Puţin
27% 12%
Foarte puţin
Deloc
NS/NR
18%
. Creştea interesului populaţiei pentru evoluţia situaţiei politice o înregistrăm şi la nivelul Capitalei, diferenţele intre cei care anul trecut declarau că sunt interesaţi de viaţă politică a Bucureştiului şi cei care îşi declară anul acesta interesul fiind de aproximativ 15%. (interes mult si foarte mult in 2010 27% din populaţie, interes mult si foarte mult în 2011-41%). Este de aşteptat o creştere în următoarea perioadă a interesului pentru situaţia politică din Bucureşti pe fondul disputelor privitoare la referendumul ce urmează a fi organizat şi al apropierii campaniei electorale pentru alegerile locale.
2%
26
Credeţi că în 2011, situaţia economică a României....
14%
Se va îmbunătăți
42% Va rămâne la fel
42%
Se va înrăutăți
NS/NR
1%
Nivelul de optimism privind situaţia economică a României este unul din cele mai scăzute după 1989, 8 din 10 bucureşteni considerând că în anul acesta din punct de vedere economic nu se vor înregistra schimbări pozitive la nivel naţional sau, dimpotrivă, se vor înregistra schimbări negative. Pe acest fond de pesimism, mesajele transmise de reprezentanţii Guvernului au un nivel de credibilitate scăzut atâta vreme cât nu sunt dublate de argumente puternice şi de exemple de impact pozitiv la nivel individual.
27
Cât de gravă credeţi că este starea în care se află România?
Nota 1 pentru situație deloc gravă, iar nota 10 pentru gravitate maximă
32%
Nota 10
14%
Nota 9
17%
Nota 8
11%
Nota 7
9%
Nota 6
8%
Nota 5
3%
Nota 4 Nota 3 Nota 2
2% 1%
Nota 1
1%
NS/NR
1%
Media 7,89
Deşi prin comparaţie cu anul trecut nu se înregistrează diferenţe semnificative din punct de vedere statistic ale mediilor obţinute pentru acest item la nivelul întregii populaţii, remarcăm o creştere semnificativă anul acesta a respondenţilor care au considerat că starea în care se află România este foarte gravă (nota 10) de la 23.4% în 2010 la 32% în 2011.
28
În câţi ani credeţi că se vor rezolva principalele probleme ale României?
Sub 5 ani
10%
Între 5-10 ani
28%
Între 11-15 ani
5%
Între 16-20 ani
14%
Între 21-30 ani
7%
Între 31-50 ani
6%
Între 51-100 ani Peste 100 ani NS/NR Niciodată
Un sfert din populaţie este convinsă că nu va prinde momentul rezolvării problemelor României
2% 1% 8% 18%
29
Din cauza actualei crize economice... Salariul/venitul dvs. personal a fost redus/diminuat?
NS/NR 5%
Da 63%
Nu 32%
Aproximativ două treimi din bucureşteni declară că au fost afectaţi de criza economică prin diminuarea salariului în ultimul an. Menţionăm faptul că în acest procent este inclusă şi percepţia privind diminuarea salariului din perspectiva puterii de cumpărare şi nu doar din perspectiva reducerilor salariale efective.
30
Din cauza actualei crize economice... Salariul/Venitul altor persoane din gospodărie a fost redus?
NS/NR 6%
Nu 33%
La valorile înregistrate anterior se adaugă scăderea salarială şi/sau a puterii de cumpărare a altor persoane din gospodărie la rândul lor afectate de criza economică.
Da 61%
Remarcăm faptul că o treime din populaţie declară că veniturile nu au fost afectate de măsurile economice aferente crizei ceea ce la nivelul Bucureştiului are menirea de a accentua disparităţile sociale dintre diferitele paliere ale societăţii.
31
Din cauza actualei crize economice... Ati fost concediat/ă ori v-aţi pierdut locul de muncă?
Da 9%
NS/NR 12%
Cea mai mare parte a bucureştenilor declară că nu şi-au pierdut locul de muncă datorită actualei crize economice, Bucureştiul fiind, de altfel, oraşul afectat în cea mai mică măsură de creşterea şomajului la nivel naţional.
Nu 79%
32
Din cauza actualei crize economice... Altcineva din gospodăria dvs. a fost concediat/ă?
Da 10%
NS/NR 8%
Nu 82%
Ca şi la nivel individual, la nivelul familiei pierderea locului de muncă afectează o mică parte a gospodăriilor respondenţilor, 10% dintre aceştia declarând că anul anterior au avut în gospodărie persoane concediate. Deşi procentul este relativ mic, impactul social, în special datorită încărcăturii afective a pierderii locului de muncă, este mare, majoritatea fiind dispusă la a accepta sacrificii nu doar din punct de vedere financiar, ci mai ales din punct de vedere al libertăţilor individuale pentru menţinerea locului de muncă. Concedierile efectuate în această perioadă au avut ca principal impact scăderea civismului şi a disponibilităţii de a participa la manifestări de tip sindical-revendicativ.
33
Din cauza actualei crize economice... Ajutoarele primite de la stat (de ex. Indemnizații de creștere a copilului, indemnizații pentru persoane bolnave/cu handicap…) au fost reduse?
Da 15% NC 49%
Aproximativ o treime din persoanele care beneficiază de ajutoare primite de la stat şi au dorit să răspundă întrebării din chestionar declară faptul că aceste ajutoare au fost reduse pe parcursul anului trecut datorită actualei crize economice. Acest fapt întăreşte ideea accentuării disparităţilor economice prin faptul că măsurile economice luate au afectat prioritar persoanele cu un nivel scăzut economic şi asistaţii social aducând aceste categorii la un nivel de pauperitate foarte ridicat.
Nu 29% NS/NR 7%
34
Dacă ar fi să vă gândiţi la dvs., în ce măsură actuala criză economică v-a afectat în ceea ce priveşte capacitatea de a...
36% 32% 30% 27%
29%
26%
24%
24%
23%
20%
17%
28%
23% 22%
20% 15%
Cumpăra produse alimentare
Plăti cheltuielile de întreţinere a locuinţei
În foarte mare măsură
A cumpăra îmbrăcăminte/încălţăminte
În mare măsură
În mică măsură
Plăti factura pentru telefon
În foarte mică măsură/Deloc
35
Dacă ar fi să vă gândiţi la dvs., în ce măsură actuala criză economică v-a afectat în ceea ce priveşte capacitatea de a...
30%
30%
29% 27% 23%
22% 18%
18% 15%
14%
22%
18%
În foarte mare măsură
24%
16%
15%
15% 13%
12%
Pleca în vacanţe
27%
Ieşi în oraş la restaurant/bar În mare măsură
Utiliza şi întreţine autoturismul În mică măsură
Îmbunătăţi repara/locuinţa
În foarte mică măsură/Deloc
Nu e cazul
36
În opinia dumneavoatră, în ce măsură au avut de pierdut de pe urma actualei crize economice următoarele categorii de persoane/instituţii:
84%
62%
59%
59%
39% 34% 28%
17%
30%
27% 18%
13%
5% 4%
Lucrărorii din sectorul de stat/bugetarii
26%
Lucrătorii din sectorul privat
10% 3% Pensionarii
Foarte mult
Mult
8% 2% 1%
8%
Oamenii de afaceri
Puțin
Politicienii
17% 13% 4% Băncile
Foarte puțin/Deloc
37
În opinia dumneavoastră, în ce măsură au avut de pierdut de pe urma actualei crize economice următoarele categorii de persoane/instituţii:
46%
45%
42%
44%
41%
30%
20%
22%
21% 16%
15% 6%
5%
Bărbații
28%
26%
25%
4%
4%
Femeile
Foarte mult
Persoanele cu studii superioare Mult
Puțin
Persoanele cu studii medii
18%
5%
Bucureştenii
Foarte puțin
38
Câtă încredere aveţi în…….?
Încrederea în primării este singura care creşte în 2011 !!!
57% Primăria Capitalei
42%
52% Primăria de sector
Încredere puțină și foarte puțină
Încredere multă şi foarte multă 40% în 2010 – 46% în prezent
46%
Foarte multă și multă încredere
În comparaţie cu anul trecut,a la nivelul încrederii în Primăria capitalei înregistrăm anul acesta o creştere spectaculoasă, astfel: dacă în 2010 26% din bucureşteni declarau că au încredere multă şi foarte multă în Primăria capitalei, în 2011, 42% din bucureşteni îşi manifestă încrederea mare şi foarte mare în această instituţie. Considerăm că principalul argument de favorabilitate este dat de menţinerea la nivelul percepţiei sociale a actualului primar Sorin Oprescu în afara disputelor politice. În plus, sunt finalizate sau aproape de finalizare obiective urbane de maxim interes. Încrederea în primăriile de sector înregistrează, de asemenea, un trend ascendent de la 40% în 2010 la 46% în 2011.
Încredere multă şi foarte multă 26% în 2010 – 42% în prezent
39
Câtă încredere aveţi în…….?
83%
71%
74%
27% 23% 11%
Sindicate
Televiziuni
Foarte multă și multă încredere
83% din bucureşteni nu au încredere în sindicate
Ziare Puțină și foarte puțină încredere
În comparaţie cu anul precedent, încrederea în televiziuni şi în ziare înregistrează un trend descendent, mai accentuat în cadrul ziarelor. Televiziunile scad ca încredere de la 32% în 2010 la 27% în 2011, iar ziarele de la 31% în 2010 la 23% în 2011. Reamintim faptul că în cazul presei scrise numărul de publicaţii print a scăzut dramatic în ultimul an. Subliniem faptul că acest trend descendent este unul slab, încrederea în mass media înregistrând fluctuaţii semnificative pe parcursul unui an. Semnificativ în graficul alăturat este faptul că aproape 90% din bucureşteni nu au încredere sau au puţină încredere în sindicate, ceea ce argumentează lipsa de activism la nivelul capitalei în momentele mişcărilor sindicale de stradă.
40
Dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru Consiliul Local al Capitalei, cu ce partid aţi vota? (întrebare neasistată pentru alianţa USL) În grafic sunt prezente opţiunile tuturor celor care au formulat o alegere NU as vota 41%
USL 27%
PD-L 14% ALTUL 11% PRM 3% PNG 2% UNPR 2%
Graficul este semnificativ atât pentru ierarhia principalelor partide, cât şi pentru intenţia de vot în cazul în care alegerile ar avea loc într-o perioadă scurtă de timp. Prin comparaţie cu datele obţinute în 2010, intenţia de neprezentare la vot înregistrează un trend ascendent de la 35% anul trecut la 41% anul acesta. De asemenea, un trend descendent înregistrează toate partidele pe fondul apariţiei publice a unor formaţiuni politice noi, înregistrate sau potenţiale. PD-L înregistrează o scădere cu 7% de la 21% în 2010 la 14% în 2011. Aceasta fiind o scădere relativ dramatică în valori absolute.. USL ca alianţă între PSD, PC şi PNL nu înregistrează o creştere semnificativă (în 2010 înregistrau 34% ca sumă între voturile pentru PNL şi PSD, iar astăzi în valori absolute se află practic la aceleaşi valori 27% plus circa 7% opţiuni deschise care au apărut la categoria “Alt partid”. În comparaţie cu anul trecut, PRM rămâne relativ constant în intenţiile de vot ale bucureştenilor.
41
Dacă duminica viitoare ar fi alegeri pentru Consiliul Local al Capitalei, cu ce partid aţi vota?
USL 55%
Intenţie de vot.
Total USL si Patide componete
Subiecţii nu au fost asistaţi pentru opţiunea de vot USL sau partide componente. Votul pentru PSD si PNL este adăugat pentru cei care nu au recunoscut in USL alianţa formată din PSD, PNL si PC. Partidul Poporului a apărut la varianta alt partid, chiar dacă el nu era legal la data studiului. Datorită votului relativ diferenţele dintre PD-L şi USL cresc semnificativ.
55%
PD-L 23%
PRM 5% P. Poporului 4% PNG 3% UNPR 3%
Altul 7%
Frecvenţe relative, cu redefinirea variantei alt partid
În cadrul Uniunii Social Liberale (USL), dumneavoastră ce partid susţineţi? Pentru cei care au optat pentru alianţa USL
PC 3%
PNL 45% La nivelul Bucureştiului distribuţia aproximativ egală între PNL şi PSD în cadrul susţinerii pentru USL era de aşteptat. În 2010 cele două partide aveau procente aproximativ egale la nivelul Capitalei, atât PSD, cât şi PNL, ca partide de sine stătătoare, situându-se în acel moment uşor sub PDL.
PSD 52%
43
Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat până în prezent funcţia de Prim ministru Emil Boc Nota 1 pentru apreciere minimă, nota 10 pentru aprecierea maximă
5%
NS/NR Nota 10
Nota 9
Media 3,31
3% 2% 4%
Nota 8
6%
Nota 7
5%
Nota 6
10%
Nota 5
8%
Nota 4
Prin raportare la datele obţinute în 2010, apreciere a modului în care şi-a exercitat până în prezent funcţia de prim-ministru Emil Boc este, la nivelul Bucureştiului, ca valoare medie în scădere de la 4.2 în 2010 la 3,31, o scădere practic de un punct în 2011. Remarcăm faptul că există o corelaţie directă între votul pentru PDL şi aprecierea cu note peste 7 a prestaţiei primuluiministru.
9%
Nota 3
10%
Nota 2
38%
Nota 1 Nota 0
Menţionăm că 2 % din subiecţi au refuzat sa acorde nota minimă 1 şi au acordat nota 0. Aceste cazuri au fost asumate în calcularea medie notei 1.
2%
44
Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat până în prezent funcţia de Primar Sorin Oprescu? Nota 1 pentru apreciere minimă, nota 10 pentru aprecierea maximă Aprecierea faţă de Sorin Oprescu este în creştere cu aproximativ un punct de la 5.7 în 2010 la 6,5 în 2011, fapt reflectat şi de încrederea în creştere cu Primăria Capitalei.
4%
NS/NR
9%
Nota 10
10%
Nota 9
19%
Nota 8
17%
Nota 7
10%
Nota 6
14%
Nota 5
5%
Nota 4
4%
Nota 3 Nota 2
Nota 1
3%
Media 6,5
4%
45
Cât de mulţumit sunteţi de modul în care şi-a exercitat până în prezent funcţia de Primar de sector? Notele sunt date de respondenţii din sectoarele respective
Nota 1 pentru apreciere minimă, nota 10 pentru aprecierea maximă
7,48
Andrei Chiliman
6,86
Nicolae Ontanu
7
Liviu Negoita Cristian Popescu Piedone Marian Vanghelie
Cristian Poteras
8,07 4,64
5,17
În comparaţie cu datele obţinute în 2010 pentru acest item, graficul ne arată o tendinţă de creştere în aprecierea locuitorilor din sectoarele respective a primarilor alianţei USL, cu o tendinţă mai accentuată de creştere a primarului Andrei Chiliman de la medie 6.7 în 2010 la 7.5 în 2011, urmat de Cristian Popescu Piedone aflat ca şi anul trecut pe primul loc al aprecierilor, în creştere de la 7.6 la 8.1. Scăderea în medie a aprecierilor pentru primarii PDL este de sub un punct.
Dacă ar fi să aveţi puterea să desfiinţaţi un partid, care ar fi acela?
PD-L 33%
NS NR; 33%
Reactivitatea faţă de partidul de guvernământ este pe un trend ascendent semnificativ în comparaţie cu anul trecut. Dacă în 2010 22% din bucureşteni ar fi dorit desfiinţarea PDL, anul acesta o astfel de opţiune este înregistrată la o treime din populaţie. UDMR 9% PRM 7% USL 3%
PNG 2%
PSD 5%
UNPR 1%
Altul 5%
De asemenea, semnificativă este atenuarea reactivităţii faţă de PRM care anul trecut înregistra 14% şi PSD care anul trecut înregistra 12% din opţiunea radical negativă a bucureştenilor cu drept de vot.
PNL 1%
47
Dvs sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie..?
Primăriile de sector ar trebui desfiinţate NS/NR 3%
Da 12%
Opinia populaţiei cu privire la desfiinţarea primăriilor de sector a rămas constantă în raport cu anul trecut (11% în 2010, 12% în 2011). În pofida campaniilor pro şi contra acestei tematici susţinute de principalele partide politice la nivelul Capitalei.
Nu 85%
Opţiunea pentru desfiinţare a rămas aceiaşi, una foarte mică
Datele prezentate arată cu suficientă claritate faptul că un referendum pe această temă nu se justifică din punct de vedere financiar şi al finalităţii aşteptate. Desfiinţarea primăriilor de sector nu este o temă prioritară pe agenda majorităţii, ci doar o temă politică sau utilizată ca pretext de către politicieni.
48
Câtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice... ?
77%
75%
70% 57%
33% 30% 25%
27%
7% 2% Mircea Geoană
3%
2%
Emil Boc Foarte multă
16%
15%
14%
11%
4%
4%
7%
Gigi Becali
Traian Băsescu
Multă
Foarte puțină/Deloc
Puțină
9%
Crin Antonescu
49
Câtă încredere aveţi în următoarele personalităţi politice... ?
78% 71%
50%
42% 32% 25%
1%
12% 5%
Elena Udrea
4%
17%
15% 8%
Foarte multă
13%
Călin Popescu Tăriceanu Multă
Puțină
28% 25%
8%
4%
Corneliu Vadim Tudor
26% 21%
Victor Ponta
Sorin Oprescu
Foarte puțină/Deloc
50
Ierarhia încrederii în personalităţile politice Indicii reprezintă încrederea pe o scala de la 1 la 5 1 pentru nivel minim, 5 pentru nivel maxim
Sorin Oprescu
3,19
Crin Antonescu
2,84
Victor Ponta
2,65
Calin Popescu Tăriceanu
2,38
Mircea Geoană Traian Băsescu Corneliu Vadim Tudor
2,18
1,86 1,85
Emil Boc
1,71
George Becali
1,66
Elena Udrea
1,56
Prin comparaţie cu anul anterior se remarcă o creştere în apreciere la nivelul Bucureştiului a lui Victor Ponta care se apropie de nivelul ridicat de apreciere al lui Crin Antonescu. În 2010 intenţia de vot pentru Victor Ponta era la jumătatea intenţiei de vot pentru Crin Antonescu în cazul unor alegeri prezidenţiale. De asemenea, considerăm că este semnificativă plasarea doamnei Elena Udrea în acest top al încrederii în personalităţile politice marcante ale Capitalei pe poziţia a zecea, ceea ce pune într-un context interesant opţiunea ca domnia sa să candideze pentru Primăria Generală.
În politică se vorbeşte de stânga şi de dreapta. Dacă este să vă gândiţi al dvs. unde v-aţi plasa din acest punct de vedere între stânga şi dreapta, pe o linie de la 1 la 10? 1 este stânga şi 10 dreapta
Media 5,61 23%
20%
10% 7%
6% 3%
6%
6%
8%
4%
7%
NS/NR Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția Poziția 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Graficul arată că, în măsura în care poziţionările politice de dreapta sau de stânga sunt cunoscute, la nivelul Bucureştiului înregistrăm o pondere mai mare a celor care se declară de dreapta. Remarcăm faptul că valoarea modală a distribuţiei este la nivelul centrului, respectiv la distanţe egale de polii dreapta-stânga.
52
Între stânga şi dreapta, pe o linie de la 1 la 10, unde ați plasa următoarele partidele/alianţele? 1 este stânga şi 10 dreapta 5,77
Medii
4,91 4,6
5,93
4,91
Din punct de vedere al mediilor de plasare între stânga-dreapta, majoritatea partidelor sunt concentrate în jurul centrului..
4,69
4,09 3,68
PSD
O diferenţă semnificativă înregistrând PSD, plasat evident spre stânga politică. Din acest motiv considerăm că se înregistrează şi tendinţa de a plasa USL mai degrabă spre stânga deoarece dreapta percepută a PNLului este mai puţin accentuată decât stânga percepută a PSD-ului.
PRM
USL
PC
UNPR UDMR PNL
PD-L
Menţionăm că pentru prima dată la nivelul Bucureştiului PNL este văzut ca fiind mai puţin de dreapta decât PD-L, cu o diferenţă minoră este drept.
Care este partidul politic în care credeţi cu adevărat?
Întrebare deschisă
PSD
14%
PNL
11%
PD-L USL PRM PP PNG PC Altele
8%
3% 2%
1% 1%
Remarcăm faptul că la nivelul procentelor din total populaţie prezentate în grafic, principalele partide politice înregistrează cote mult mai bune de încredere decât preşedinţii respectivelor partide politice. Menţionăm că, în opinia noastră, o astfel de situaţie este una normală, fiind preferabil din punct de vedere democratic ca instituţiile, inclusiv cele politice, să acumuleze un nivel de încredere mai ridicat decât persoanele care la un moment dat le reprezintă.
1% 1%
55% NS/NR
4%
54
Care este politicianul în care credeţi cu adevărat?
Întrebare deschisă
9% 7% Victor Ponta 5% Traian Băsescu 4% Sorin Opescu 2% Corneliu Vadim Tudor 2% Călin Popescu… 2% Mircea Geoană 2% Ion Iliescu 1% Emil Boc 1% Adrian Năstase Cristian Popescu… 1% 1% Gigi Becalli 1% Dan Diaconescu 4% Alții Crin Antonescu
54%
Niciunul NS/NR
Majoritatea bucureştenilor nu are încredere real în niciunul din politicienii marcanţi pe scena politică românească. Observăm din graficul prezentat că ierarhia păstrează parţial structura încrederii anterior prezentate. Graficul este semnificativ pentru credibilitatea redusă a mesajului transmis de politicieni în general şi dovedeşte faptul că în ultima perioadă niciunul din politicieni nu s-a remarcat la nivel public prin idei, opinii, atitudini, soluţii care să genereze încredere, ataşament din partea populaţiei.
4% 55
Vă rugăm să vă gândiţi la ultima lună şi să ne spuneţi dacă şi cu cine aţi discutat?
35%
Situaţia politică din ţară
Probleme ale cartierului
21%
20%
10%
2%
31%
39%
Criza economică
10%
8%
1%
22%
9%
67%
Probleme personale
2%
23%
2%
32%
7% 1%
15%
2%
18%
1% 1%
14%
3%
2%
1%
Situaţia internaţională
19%
Membrii familie
20%
Prieteni
Colegi
Vecini
11%
4%
Persoane cunoscute întâmplător
42%
Cu nimeni
3%
NS/NR
56
Aţi participat vreodată la o manifestaţie de protest?
Nu 71%
Da 28%
Faţă de 2010 procentul celor care declară că au participat la o manifestaţie de protest este în creştere cu 11% (17% în 2010 faţă de 28% în 2011). Dat fiind faptul că cea mai mare parte a mişcărilor sindicale din ultimul an s-au concentrat în Bucureşti, această rată de creştere a celor care au participat la manifestările de protest considerăm că este totuşi relativ mică.
NR 1%
57
Cât de posibil este să participaţi la o manifestaţie de protest în acest an?
39%
Cu siguranță nu este posibil
17%
Foarte puțin posibil
15%
Puțin posibil
14%
Posibil
8%
Foarte posibil
5%
Sunt sigur că voi participa NC
NS/NR
2% 1%
În 2010, 36% din bucureşteni declarau că sunt dispuşi să participe la o manifestare de protest alături de un grup care susţine un lucru pe care îl consideră just sau în care cred şi respondenţii. Graficul alăturat prezintă faptul că procentul celor care consideră că există posibilitatea de a participa anul acesta la o manifestare de protest este de 27%. Această scădere este o rezultată a faptului că s-a pierdut încrederea în utilitatea acestor instrumente politice, dar şi în organizaţiile care teoretic ar trebui să le gestioneze, în primul rând sindicate
58
Dacă s-ar înfiinţa din nou Partidul Comunist şi ar ajunge la putere, v-aţi înscrie în el pentru a vă păstra serviciul?
11%
Sigur da
Aproximativ unul din patru bucuresteni s-ar inscrie in Partidul Comunist pentru a-şi păstra serviciul, sau chiar fără să aibă nicio constrângere.
10%
Probabil da
10% Probabil nu
61%
Sigur nu M-aș înscrie fără să mi-o ceară cineva NS/NR
3%
5%
59
În ce măsură vă simţiţi în siguranţă să circulaţi în zona în care locuiţi după lăsarea întunericului?
În foarte mare măsură
Percepţia nivelului de siguranţă în aria de locuire a rămas constantă, în raport cu datele obţinute în anul anterior. Precizăm faptul că există diferenţe zonale semnificative la nivelul Bucureştiului. Remarcăm faptul că jumătate din bucureşteni declară că nu se simt in siguranţă în zona în care locuiesc, percepţie ce afectează semnificativ încrederea in instituţiile comunitare şi naţionale abilitate să asigure ordinea şi liniştea publică.
13%
In mare măsură
37% In mică măsură
31%
18%
In foarte mică măsura/Nu mă simt deloc în siguranţă
NS/NR
Caracterul relativ constant al percepţiei privind nesiguranţa zonei locative, reliefează şi un deficit important de comunicare din partea instituţiilor abilitate, în vederea promovării acţiunilor desfăşurate, succeselor înregistrate şi modalităţilor de acţiune menite să crească încrederea cetăţeanului în forţele de ordine.
1%
6117
În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat să vi se spargă locuinţa şi să vă fie furate bunuri din ea?
Rata percepută a acestui tip de infracţionalitate a rămas constantă prin comparaţie cu anul trecut. Reamintim faptul că tendinţa este ca rata spargerilor să fie invers proporţională cu ponderea populaţiei sărace din cartiere.
Da 3%
Nu 97%
Cu siguranţă, aici mai contează şi prezenţa sau absenţa unor structuri infracţionale ca şi a unui sistem de protecţie mai mult sau mai puţin performant. Deşi pe fondul crizei economice era de aşteptat o creştere a ratei infracţionalităţii, demonstrată de altfel din punct de vedere statistic, percepţia, la nivelul populaţiei înregistrează un nivel de inerţie ridicat. In plus, Bucureştiul a fost, din punct de vedere economic, afectat de criză în mai mică măsură decât alte mari oraşe din România.
62
În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat să vă fie furate bunuri pe stradă sau în alte locuri (de ex., furt de acte, portofel, dar şi din autoturism)?
Da; 15%
Nu; 85%
Rata percepută a acestui tip de infracţionalitate a rămas constantă prin comparaţie cu anul trecut. Reamintim faptul că tendinţa este ca rata spargerilor să fie invers proporţională cu ponderea populaţiei sărace din cartiere. Cu siguranţă, că aici mai contează şi prezenţa sau absenţa unor structuri infracţionale ca şi a unui sistem de protecţie mai mult sau mai puţin performant. Deşi, conform datelor oferite de către Ministerul Administraţiei şi Internelor in “Bilanţul pe anul 2010” se înregistrează o scădere a “faptelor de tâlhărie cu 4,48%” percepţia, la nivelul populaţiei înregistrează un nivel de inerţie ridicat. In plus, Bucureştiul a fost, din punct de vedere economic, afectat de criză în mai mică măsură decât alte mari oraşe din România.
63
În ultimele 12 luni, vi s-a întâmplat să fiţi agresat/ă fizic pe stradă sau în alte locuri publice?
În comparaţie cu anul 2010 se înregistrează o uşoară creştere a percepţiei privind agresiunile împotriva persoanei în spaţiul public, de la 5% în 2010 la 8% în 2011, chiar dacă MAI raportează o scădere a acestui tip de infracţionalitate cu 8,58%.
Da 8%
Nu 92%
Dincolo de datele procentuale, diferenţa de trend dintre statistica instituţiilor abilitate şi percepţia populaţiei se datorează şi faptului că o mare parte din cei agresaţi renunţă la sesizarea organelor de ordine publică, pe fondul lipsei de încredere în acest tip de instituţii, a competenţelor şi devianţei in creştere transmise de media, prin raportare la instituţiile de control ale statului. Corelat, cazurile în care fenomenul de “răzbunare personală, justiţie individuală” cresc atât din punct de vedere numeric, dar şi sub aspectul gravităţii faptelor.
64
Dvs sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii..?
Pentru desfiinţare 10% in 2010 22% în prezent
Pentru desfiinţare 18% in 2010 28% în prezent
Instituţia Preşedinţiei ar trebui desfiinţată
Partidele politice ar trebui desfiinţate
NS/NR 3%
NS/NR 4%
Da 22%
Nu 75%
Da 28%
Nu 68%
Ambii itemi înregistrează o creştere semnificativă în raport cu datele obţinute în sondajul de anul trecut. În 2010, 10% din bucureşteni considerau că instituţia Preşedinţiei trebuie desfiinţată şi 18% considerau că partidele politice ar trebui desfiinţate. Evoluţia politică a ultimului an a determinat scăderea încrederii populaţiei în cele două instituţii cu rol fundamental în menţinerea democraţiei şi, prin urmare, a determinat creşterea intoleranţei şi a reacţiilor anti-democratice ce vizează desfiinţarea acestor instituţii. Considerăm că deficitul de democraţie adus de clasa politică prin lipsa de performanţă şi calitate pe care a dovedit-o este unul dintre cele mai importante prejudicii pe care clasa politică le-a adus societăţii româneşti.
65
Dvs sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii..?
Pentru o perioadă de timp, până trece criza, parlamentul ar trebui să fie desfiinţat NS/NR 5%
Nu 68%
Pentru desfiinţare 14% in 2010 27% în prezent
Veniturile pe care le realizează oamenii de afaceri ar trebui limitate NS/NR 4%
Da 27%
Da 42%
Nu 54%
Pentru reducere 37% in 2010 42% în prezent
Ca şi în cazul itemilor prezentaţi anterior, deficitul de democraţie şi gradul de autoritarism este în creştere în raport cu anul trecut. Astfel, un sfert din bucureşteni consideră în 2011 că Parlamentul ar trebui să fie desfiinţat pe perioada crizei în comparaţie cu doar 14% din bucureşteni care aveau această opinie anul trecut. Din itemii privind reducerea drepturilor indivizilor cea mai slabă creştere o înregistrează reactivitatea privind veniturile pe care le realizează oamenii de afaceri. Dacă în 2010 aproximativ 37% din bucureşteni considerau că pe perioada crizei veniturile pe care le realizează oamenii de afaceri ar trebui limitate, volumul acestora a crescut uşor în anul 2011 atingând valoarea de 42% din respondenţi. Această creştere uşoară este semnificativă şi din perspectiva faptului că oamenii de afaceri se numără printre categoriile percepute a fi cel mai puţin afectate de criza economică.
66
Dvs sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii..?
Pedeapsa cu moartea ar trebui să fie reintrodusă
ă
NS/NR 3% Da 40%
Nu 57%
Creşterea nevoii de agresivitate la nivelul justiţiei sociale prin reintroducerea pedepsei cu moartea înregistrează o uşoară creştere de la 35% anul trecut la 40% anul acesta în special datorită prezenţei mediatice frecvente a cazurilor de agresivitate extremă.
Pentru pedeapsa cu moartea 35% in 2010 40% în prezent
67
Dacă vreţi să vă reparaţi ceva în casă şi apelaţi la cineva care face rost de materiale sustrăgându-le de pe un şantier, cum reacţionaţi dacă ştiţi că astfel lucrarea dvs. va fi mult mai ieftină?
Depinde foarte mult de cât de ieftin ar putea să fie 15% Sunt total de acord, pentru că nu mă priveşte pe mine de unde sunt materialele 18%
NS/NR 7%
Sunt total împotrivă 59%
Pe fondul percepţiei privind creşterea devianţei creşte şi procentul celor care se declară total împotriva fenomenelor anomice astfel cei care declară că sunt total împotriva furtului de pe şantier chiar dacă aceasta duce la scăderea preţurilor (formulare pentru unul din aspectele generatoare ale economiei negre) sunt în creştere procentual prin raportare la datele obţinute pentru acelaşi item în 2010. Astfel dacă anul trecut 45% din bucureşteni declarau că sunt total împotriva comportamentului descris în cadrul întrebării, în 2011 ponderea creşte la aproape două treimi din respondenţi (59%).
68
Dvs. ştiţi din experienţa dvs. directă (nu de la televizor sau din ziare) de vreun om care a furat ceva ce aparţinea statului sau de la o instituţie de stat?
Creştere 8% Da 27%
faţă de 2010
Mai mult de un sfert din respondenţi declară că ştiu în mod direct pe cineva care a furat ceva ce aparţinea statului sau de la o instituţie de stat. Această situaţie este gravă deoarece prin raportare cu datele obţinute pentru acest item anul trecut, înregistrăm o rată de creştere a ponderii persoanelor care au astfel de experienţă cu 8% de la 19% în 2010 la 27% în 2011. Acest trend ascendent denotă creşterea agravantă a ratei de anomie şi a devianţei percepute, păstrarea acestei tendinţe fiind deosebit de gravă pentru următorii ani.
NS/NR 5%
Nu 68%
69
Credeţi că ar trebui sancţionat (pedepsit) fără nicio rezervă...?
Un bătrân care f ură o pâine pentru ca nu are ce mânca
7%
Un şomer care umblă cu RATB f ără bilet în …
10%
Un tânăr care vinde f ilme/muzică înregistrată …
92% 1% 88% 2%
50%
Un vecin care ascultă muzica prea tare
45%
Un vecin care parchează maşina pe locul altcuiva
45%
44%
7%
52% 2% 50%
DA
NU
5%
NS/NR
Ponderea răspunsurilor negative este în creştere în comparaţie cu anul trecut pentru toţi itemii de mai sus ceea ce, de asemenea, marchează creşterea anomiei pe fondul însă al acceptabilităţii încălcării normelor ca şi substitut al protecţiei sociale. Gradul cel mai ridicat de toleranţă se înregistrează în cazul şomerului care umblă cu RATB fără bilet în căutarea unui serviciu ca urmare a impactului afectiv pe care criza îl are la nivel social.
70
În ultimele 12 luni, dumneavoastră aţi reuşit să cumpăraţi din Bucureşti ... Cel puţin 200000 de bucureşteni au cumpărat ţigări netimbrate în ultimul an 60% 50% 34%
35%
13% 2%
Ţigări netimbrate DA
NU
4%
2%
Băuturi alcoolice netimbrate NC NS/NR
În 2010, la nivel Bucureştiului înregistram aproximativ o treime din populaţie care declara că ştie de unde se pot achiziţiona ţigări sau băuturi alcoolice netimbrate. Luând în considerare aceste date, informaţiile prezentate în graficul alăturat sunt expectabile, diferenţa între cele două categorii de produse de contrabandă provenind în special datorită faptului că timbrul aplicat băuturilor alcoolice este mai puţin recunoscut de către cumpărători decât cel aplicat ţigărilor.
71
În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele enunţuri...?
54% 46%
31%
30%
29%
27% 20% 21% 7%
19%
7%
Nu poţi avea încredere într-o persoană până nu ajungi să o cunoşti. În foarte mare măsură
4%
Oamenii muncesc mai bine atunci când sunt supravegheaţi îndeaproape de şefii lor. În mare măsură
Cred că oamenii, de obicei, îşi ţin promisiunile.
În mică măsură
În foarte mică măsură/Deloc
Acordul privind afirmaţiile prezentate în graficul anterior se păstrează relativ constant prin raportare la anul trecut.
72
Câtă încredere aveţi în:
69% 64%
46% 42%
40% 29%
26%
25%
27%
9%
7%
Jurnalişti
3%
1% 3%
3%
3%
Poliţişti
Procurori Foarte multă
23%
23%
20%
4%
26%
Multă
Puțină
Preşedinte Foarte puțină/Deloc
3% 1% 1% Politicieni
1%
Singura diferenţă semnificativă prin comparaţie cu rezultatele obţinute anul trecut este înregistrată în cazul încrederii în Preşedinte care înregistrează o scădere semnificativă de la 21% din bucureşteni care în 2010 îşi manifestau încrederea în preşedinte la 12% din bucureşteni care declară anul acesta că au încredere în Preşedintele României. Pe de altă parte Preşedintele a început să fie considerat cu aceiaşi cotă ca şi clasa politică în ansamblu.
NS/NR
73
Câtă încredere aveţi în:
54% 49%
40% 34% 28% 25%
22%
29% 25%
23%
17%
16%
11%
7%
6%
4%
3%
Profesori
Judecători
Medici Foarte multă
5%
Multă
Puțină
Foarte puțină/Deloc
1%
Preoţi NS/NR
74
Cât de corupţi credeţi că sunt următorii?
(deloc corupţi 1 foarte corupţi 10) 8,65
Politicieni
5,71
Jurnaliști
7,01
Primari
Medii 4,46
Profesori
6,85
Polițiști
Procurori
6,62
Judecători
6,65 5,22
Medici 0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Prin comparaţie cu datele înregistrate în anul anterior nu există diferenţe semnificative la nivelul categoriilor prezente în ambele cercetări. În 2011 această întrebare a fost pusă şi referitor la profesori şi medici. După cum se poate observa ambele categorii “nou intrate” se situează la nivelul inferior al ierarhiei.
75
Dacă primiţi pe nedrept o amendă de la primărie sau de la poliţie care credeţi că este cea mai bună opţiune pentru dvs.?
Fac plângere la primărie-poliţie
36%
Încerc să vorbesc cu cineva la primărie/la poliție
6%
Apelez la o cunoştinţă pentru a rezolva problema
6%
Fac plângere mai sus (la autorităţile centrale)
14%
Încerc să explic problema celui care vrea să mă amendeze
10%
Mă lupt cu ei până în pânzele albe
9%
Un om ca mine nu poate să lupte cu autorităţile Altă acţiune NS/NR
13% 3% 2%
76
Cunoaşteţi personal pe cineva despre care ştiţi sigur că se droghează?
Da 22%
NS/NR 3%
Procentul celor care cunosc pe cineva care se droghează înregistrează o uşoară creştere in raport cu anul trecut, de la 18% în 2010 la 22% in 2011. Acestă tendinţă de creştere se datoarează, în parte, impactului mediatic şi la nivelul consumului a produselor etnobotanice etichetate ca fiind droguri, sau substanţe interzise.
Nu 75%
77
Dvs. ce credeţi…
Este normal ca un bărbat să îşi pălmuiască nevasta dacă aceasta greşeşte?
Este bine ca profesorii să mai urecheze elevii la şcoală?
Nu 94%
NS/NR 1%
Da 33%
NS/NR 1%
Da 5%
Nu 66%
Procent constant in raport cu anul trecut
Procent în creştere faţă de anul trecut de la 26% în 2010 la 33% în 2011 şi pe fondul mediatizării violenţelor din scoli, în general şi a percepţiei publice a eşecului educaţional, în special moral, pe care îl înregistrează învăţământul românesc
Procent în creştere în raport cu anul trecut
78
Dumneavoastră ce credeţi. Omul se trage din maimuţă sau a fost creat de Dumnezeu?
NS/NR 14% Maimuță 33%
Dumnezeu 53%
Procent în creştere in raport cu 2010, de la 22% anul trecut la 33% anul acesta.
Dezbaterile publice pe tema absenţei culturii generale a populaţiei, legate de raportul dintre creaţionism şi evoluţionism, datorate inclusiv sondajelor dezbătute public anul trecut ,au făcut ca reactivitatea la acest item să sufere schimbări majore, ceea ce este îmbucurător.
79
Cât de des mergeţi la biserică?
Săptămânal
16%
1-2 ori pe lună
17%
O dată la câteva luni
18%
Doar la evenimentele speciale de genul paşte, nunţi, botezuri etc Nu merg la biserică
38%
11%
Unul din trei bucureşteni merge relativ frecvent la biserică, cu frecvenţă săptămânală sau de câteva ori pe lună. Prin comparaţie cu datele din anul precedent, pentru acest item, nu înregistrăm diferenţe semnificative din punct de vedere statistic pentru niciuna din variantele de răspuns.
80
În ultimele 12 luni, câţi bani aţi dat în total la biserică?
34% Medie 120 Ron de persoană
22%
12% 11%
10%
9% 2%
1-10 ron
10-50 ron
51-100 ron
100-500 ron
Aproximativ 18 milioane de Euro la nivelul Bucureştiului Prin extrapolarea datelor
Peste 500 ron
Nimic
NS/NR
Datele privind sumele date la biserică (indiferent de religia împărtăşită) arătă, prin comparaţie cu rezultatele din anul anterior o creştere pentru toate variantele de răspuns valide. Astfel procentul celor care declară ca au dat la biserică sume mai mici sau egale cu 50 Ron creşte de la 25% in 2010 la 33% în 2011, procentul celor care au dat intre 51-100 ron creşte de la 5 la 10%, se triplează procentul celor care declară ca au dat intre 100-500 ron, de la 3% la 9%, iar cei care declară ca au dat mai mult de 500 ron cresc de la 1 la 2%. Menţionăm totodată că procentul celor care declară că nu au oferit nimic a crescut de la 3% la 12%. Toate aceste creşteri procentuale vin pe fondul creşterii disponibilităţii populaţiei de a aborda acest subiect, procentul celor care nu răspund la această întrebare fiind in scădere, de la 67% in 2010, la 34% în 2011.
81
In ultimul an aţi primit vreo chitanţă/bon fiscal de la Biserică exact pentru sumele pe care le-aţi plătit?
NU 63% NS NR 20% Vizibilitate a evaziunii fiscale mai mare
Da 17%
Pe fondul creşterii numărului de dezbateri publice privind fondurile acordate instituţiei bisericii înregistrăm creşteri semnificative ale procentelor celor care declară că nu au primit niciun fel de act pentru banii daţi acestui tip de instituţie. Dacă in 2010, 35% din cei care declarau că au dat bani la biserică nu doreau să spună dacă au primit sau nu o chitanţă/bon pentru suma dat, anul acesta doar 15% din cei care au dat bani la biserică nu doresc să abordeze subiectul. Creşterea transparenţei, datorată în special campaniilor mediatice desfăşurate in acest sens, accentuează, prin comparaţie cu anul anterior imaginea evaziunii fiscale la nivelul bisericii ca instituţie de cult din Bucureşti. Astfel dacă in anul trecut 53% din cei care au dat bani bisericii declarau ca nu au primit bon sau chitanţă, anul acesta procentul celor care declară acelaşi lucru este de 63%.
82
Nu vă voi întreba cui, dar aţi fost nevoiţi să daţi vreodată şpagă pentru a vă rezolva o problemă?
NR 4%
Da 59%
Nu 37%
Aproximativ şase din zece bucureşteni au dat cel puţin o dată mită pentru rezolvarea unei probleme. 25 % din bucureşteni declară, mai mult, că au dat şpagă în ultimul an. Procentul foarte ridicat al respondenţilor care declară că au avut o astfel de experienţă dovedeşte anomia socială, in special strategiile de tip individual, deviant, pentru rezolvarea unor probleme şi, totodată disponibilitatea latentă uriaşă pentru încălcarea normativităţii sociale.
83
Dacă ne gândim doar la ultimele 12 luni, care a fost suma totală pe care aţi dat-o ca şpagă?
Medie 724 Ron de persoană
Aproximativ 65 milioane Euro şpagă în ultimul an în Bucureşti
52%
23%
10%
2%
1-10 ron
3%
10-50 ron
5%
4%
51-100 ron
100-500 ron
500-2000 ron
1%
Peste 2000 ron
Nu am dat ș pagă în ultimele 12 luni
NS/NR
La nivelul corupţiei manifestat prin darea de mită, prin comparaţie cu anul trecut înregistrăm dublarea procentelor celor care declară că au oferit sume între 100-2000 de ron ca mită, de la 7% din total respondenţi în 2010 la 15% in 2011. Prin urmare se constată o creştere a comportamentului de dare de mită în special pe segmentul superior al sumelor acordate. Pe fondul disponibilităţii pentru devianţă, subliniată anterior, comportamentul înregistrat in graficul alăturat poate fi explicat şi prin faptul că oamenii au o mai mare disponibilitate de a vorbi despre acest lucru. Dacă extrapolăm suma declarată la nivelul populaţiei Bucureştiului atunci suma minimă dată ca şpagă (nu luăm în calcul decât procentul de 25 % din eşantion care au recunoscut că au dat şpagă anul trecut) suma este undeva între 64 şi 67 milioane Euro. Această sumă reflectă exclusiv mica corupţie din Bucureşti, fiind vorba doar de sumele relativ mici date ca şpagă. Cea mai mare sumă contabilizată de noi a fost de 4800 Euro într-un an.
84
În ultimele 12 luni, cât de des...?
84% 80% 67%
65%
19% 9%
12%
12% 11%
4%
Aţi fost la teatru
12%
10% 2% 3%
Aţi fost la cinema
Cel puțin o dată pe lună
La 2-3 luni
2%
Aţi fost la operă / operetă / muzică clasică O dată, două ori pe an
5%
Aţi fost la un concert de muzica uşoară / rock/
Niciodată în ultimul an
86
În ultimele 12 luni, cât de des...?
89%
89%
85%
67%
21% 8% 3%
1% 2%
Aţi vizitat muzee
7%
Aţi fost la circ
Cel puțin o dată pe lună
La 2-3 luni
10% 1% 3% Aţi fost la un spectacol de divertisment /revistă O dată, două ori pe an
8% 1% 1% Aţi fost la un spectacol de muzică populară Niciodată în ultimul an
87
În timpul unei zile obişnuite, de regulă……
88% 78% 59%
52% 46%
58%
41%
40%
22% 11%
Vă uitaţi la televizor la programe de divertisment/filme/seriale
Vă uitaţi la televizor la ştiri sau canale de ştiri
Utilizaţi calculatorul
Da
Utilizaţi mailul
Utilizaţi internetul
Nu
88
Când vă deplasaţi în Bucureşti (fie la serviciu, fie în alte locuri) folosiţi în principal...?
20%
Autoturismul
34%
RATB
8%
Metroul
29%
RATB şi Metroul
6%
Merg pe jos
NS/NR
2% 89
Când vă deplasaţi la serviciu/şcoală câte mijoace de transport folosiţi?
28%
1 mijloc de transport
25%
2 mijloace de transport
3 mijloace de transport
4%
29%
Nu e cazul
NS/NR
13%
Majoritatea foloseşte unul sau două mijloace de transport ceea ce arată un nivel ridicat de eficienţă în managementul RATB, dar şi faptul că programele de reduceri oferite de această instituţie pentru trei sau mai multe mijloace de transport utilizate zilnic se adresează unui procent foarte redus din utilizatori.
90
Cât timp faceţi, de regulă, de acasă până la serviciu ?
38%
Mai mult de 1 oră
25%
Între 30 și 60 de minute
28%
Între 10 si 30 de minute
Cel mult 10 minute
Media 36 minute
8%
91
Cât de des mergeţi la mall?
15%
Săptămânal
26%
1-2 ori pe lună
10%
La 1-2 luni
9%
De câteva ori pe an
7%
O dată, de două ori pe an
5%
Mai puțin de o dată pe an
29%
Nu merg
NS/NR
În comparaţie cu datele înregistrate anul trecut pentru acelaşi item, din punct de vedere statistic nu sunt diferenţe semnificative, ceea ce, pe fondul crizei sociale şi economice cu impact asupra unor probleme evidenţiate în graficele anterioare, dovedeşte, pe de o parte că o parte a populaţiei nu a fost afectată de criză decât minimal, iar pe de altă parte, că mall-ul reprezintă pentru multe persoane prioritar un spaţiu de socializare şi doar secundar un spaţiu comercial.
1%
92
Cât de des mergeţi la hipermarket?
44%
Săptămânal
35%
1-2 ori pe lună
6%
La 1-2 luni
3%
De câteva ori pe an O dată, de două ori pe an
1%
Mai puțin de o dată pe an
1%
Nu merg
10%
Ca şi în cazul mall-urilor, comportamentul de vizitare a hiper-marketurilor nu înregistrează schimbări semnificative în comparaţie cu datele obţinute în anul anterior, obiceiurile de achiziţie rămânând relativ constante în timp, relativ independente de puterea de cumpărare şi dependente probabil doar de volumul achiziţiilor efectuate.
93
Aţi cumpărat ceva, anul acesta, de la un târg de produse tradiţionale din Bucureşti?
NS/NR 1% Da 27%
Nu 72%
Interesul pentru acest gen de manifestări vizează aproximativ un sfert din populaţie. Precizăm faptul că prin produse tradiţionale se înţelege deopotrivă produse alimentare şi nonalimentare. În plus, menţionăm faptul că pieţele volante concepute iniţial pentru comercializarea produselor tradiţionale au devenit pe de o parte obişnuite în peisajul bucureştean, iar pe de altă parte mulţi din comercianţii produselor tradiţionale au optat pentru standuri permanente sau temporare în pieţele agroalimentare din cartiere.
94
Cât de des mergeţi în parc?
48%
Săptămânal
21%
1-2 ori pe lună
8%
La 1-2 luni
7%
De câteva ori pe an O dată, de două ori pe an Mai puțin de o dată pe an Nu merg
3% 2% 12%
Fiind un comportament de loisir, plimbarea în parc nici nu putea fi afectată de evenimente sociale, economice sau politice fiind determinată de disponibilitatea individuală şi de condiţii meteo. Constanţa acestui comportament nu este din punct de vedere social un element lăudabil deoarece politicile pro-sociale recomandate la nivel european vizează creşterea numărului de parcuri şi spaţii verzi în mediul urban şi încurajarea populaţiei de a petrece cât mai mult timp liber în astfel de locuri.
95
Care este principalul motiv pentru care mergeţi în parc?
20%
Merg cu copilul/nepotul la joacă
8%
Să mă întâlnesc cu prietenii
Să mă întâlnesc/discut cu alţi oameni
2%
52%
Pentru a mă relaxa
NC
NS/NR
4%
14%
96
De câte ori aţi plecat din Bucureşti în week end în ultimele trei luni? Mai mult de jumătate din bucureşteni declară că nu au plecat în week-end din Bucureşti în ultimele trei luni. Menţionăm faptul că procesul de culegere a datelor s-a finalizat înainte de Sărbătorile Pascale. Acest procent este semnificativ din cel puţin două aspecte: pe de o parte, în ceea ce priveşte oferta relativ scăzută de posibilităţi de petrecere a timpului liber în Bucureşti, mai ales pentru persoanele de vârstă medie şi înaintată cu posibilităţi financiare medii sau sub acest nivel, pe de altă parte, acest procent arată nivelul relativ scăzut al interesului pentru subiecte privind reţeaua rutieră la nivel naţional şi/sau aglomeraţiile în punctele de intrare sau pe rutele spre capitală frecvente în ştirile de week-end ale majorităţii mass media.
53%
9%
9%
8%
7%
10% 4%
Niciodată
O dată
De două ori
De trei ori
Mai mult de trei oriDe peste cinci ori
NS/NR
97
De obicei, dumneavoastră cât de des ieşiţi în oraş, la restaurante/baruri/cafenele?
Zilnic
2% 18%
Săptămânal
11%
O dată pe lună
7%
La câteva luni
20%
Doar la ocazii speciale
41%
Nu merg
NS/NR
O condiţia a activismului civic al cetăţenilor este dimensiunea publică pe care o percep aceştia faţă de spaţiul urban. O parte esenţială a sferei publice o reprezintă şi instituţiile în care oamenii se întâlnesc pentru a discuta şi pentru a se întâlni cu alte persoane. Teoretic două treimi din bucureşteni nu frecventează spaţii de acest tip, consacrate atât ca sfere ale petrecerii timpului liber, cât şi ca spaţii esenţiale ale sferei publice.
1%
98
De obicei, cu cine obişnuiţi să ieşiţi în oraş, la restaurante/baruri/cafenele?
Singur
2% 10%
Cu partenerul/partenera
29%
Cu prietenii
20%
Cu familia
Cu colegii
3% 32%
NC
NR
5%
99
De obicei mergeţi la restaurant/bar/cafenea:
17%
În cartier
Aproape de serviciu
3% 32%
În centru
Altă situație
5%
37%
NC
NR
6%
100
De obicei, când ieşiţi în oraş, la restaurante/baruri/cafenele, cel mai important pentru dvs. este să…..
32%
Vă distraţi, relaxaţi Să dicutaţi despre problemele 2% 10% dvs. de acasă sau de la … Să vă întâlniţi cu alte persoane
Să discutaţi despre problemele 1%6% Bucureştiului Să discutaţi despre problemele 2%5% cartierului dvs.
Foarte important
16%
12%
Să discutaţi despre problemele 2% 7% din ţară
Important
20%
25% 14% 14% 12%
Puțin important
6% 5% 5%
31%
6%
32%
6%
31%
40%
6%
31%
42%
6%
31%
6%
31%
34% 11%
44%
14%
Foarte puțin important/Deloc important
NS/NR
Nu e cazul
101
Dumneavoastră de unde cumpăraţi cel mai des produse alimentare?
Ierarhia locurilor de achiziţie a produselor alimentare se schimbă anul acesta in raport cu anul trecut, la nivelul Bucureştiului.
21%
Magazin lângă bloc/casa Piaţă agroalimentară/ supermarket în apropierea locuinţei
36% 40%
Hipermarket
Mall
1%
Nu cumpăr alimente
1%
Altă situaţie
1%
NS/NR
1%
Hipermarketurile dar şi magazinele “de lângă casă” câştigă teren în faţa pieţelor agro alimentare sau a supermarketurilor de proximitate, deşi in Bucureşti numărul celor din urmă a crescut prin politicile unor hipermarketuri de a se apropia de cetăţean. Astfel, magazinele de proximitate înregistrează o creştere cu 4% de la 17% in 2010 la 21% în 2011. Hipermarketurile sunt preferate de 40% din bucuresteni, in comparatie cu 35% anul trecut
102
Dacă ar fi să vă gândiţi la cumpărăturile pe care le faceţi, altele decât cele reprezentând produse alimentare, ce aţi prefera?
51%
Un magazin din cartierul în care locuiți
Pentru produsele nealimentare majoritatea bucureştenilor optează pentru proximitate ca principal criteriu de selecţie al punctului de achiziţie.
9%
Un magazin din centrul orașului
37%
Nu contează, poate fi oriunde în București
Propensiunea tradiţională spre centru, ca loc al prestigiului achiziţiei este permanent diminuată datorită apariţiei mallrilor si centrelor comerciale, relativ similare ca ofertă, in interiorul cartierelor de locuit.
3% NS/NR
103
Dacă aţi avea posibilitatea să vă stabiliţi locuinţa în Centrul Bucureştiului, aţi alege să vă mutaţi în această zonă?
Nu 73%
Da 24%
NS/NR 1% NC 2%
Trei din patru bucureşteni declară că nu ar alege centrul capitalei ca zonă de locuit. Această tendinţă este firească şi caracterizează majoritatea metropolelor, centru fiind definit fie ca zonă a afacerilor şi/sau turismului fie, din cauza supraaglomerării şi poluării, ca zonă nepropice locuirii. In cazul Bucureştiului, după centralizarea excesivă din perioada comunistă, asociată şi cu prestigiul locuirii in centru, tendinţa de expansiune pe orizontală s-a manifestat relativ greu, in special in zona nordică şi datorită unei strategii de creştere urbană insuficient structurate.
104
Dintre următoarele zone/pieţe/bulevarde, care vi se pare cea/cel mai reprezentativ/ă pentru Centrul Bucureştiului?
27%
16% 16% 10% 8% 6% 5%
4% 3% 1%
Piața Universității Centrul vechi/Lipscani Piața Unirii Parcul Cișmigiu Piața Romană Calea Victoriei Piața Victoriei
Piața Palatului Piața Revoluției Alta
3%
NS/NR
Piaţa Universităţii reprezintă principalul centru simbolic al Bucureştiului pentru mai bine de un sfert din respondenţi. Acest lucru se datorează şi faptului că Piaţa Universităţii, prin comparaţie cu toate celelalte este un şi un loc important al memoriei sociale cu caracter civic, fiind singurul loc al manifestărilor spontane din Capitală. Toate celelalte spaţii, deşi sunt încărcate cu simboluri politice, istorice, sau comerciale nu au reuşit să asimileze şi suficientă simbolistică de tip social.
105
În ce măsură aţi fi de acord cu amenajarea unor spaţii pietonale în zona Centru a Bucureştiului ?
În foarte mare măsură
44%
39%
În mare măsură
10%
În mică măsură
În foarte mică măsură
NS/NR
3%
4%
83% din bucureşteni împărtăşesc ideea unei zone strict pietonale in Capitală, Bucureştiul fiind una din puţinele capitale europene care nu dispune de un astfel de loc de promenadă, ceea ce contribuie şi la aspectul exagerat de aglomerat pe care îl reclamă majoritatea. Din punct de vedere social zonele de promenadă au rolul de a oferi posibilitatea manifestărilor artistice, culturale, sociale care exprimă viaţa unui oraş şi îi pot oferi identitate.
106
Numiţi o zonă/bulevard/stradă din centrul Bucureştiului unde aţi dori să se amenajeze un astfel de spaţiu pietonal.
13
Unirii 12
Centrul istoric
7
Victoriei
7
Universitate 6
Piața Romană Bulevardul Magheru
4 2
Parcul Cișmigiu Centru
1
35
NS/NR
107
Dumneavoastră aţi fi de acord cu impunerea unor limitări de viteză pentru traficul auto şi transportul în comun în zona de centru a Bucureştiului?
NS/NR 4% Nu 21%
Da 75%
Acordul pentru acest tip de restricţie este corelat cu intenţia de a delimita in centrul Bucureştiului un spaţiu cu caracter mai degrabă cultural şi comercial decât economic sau de tranzit. Menţionăm însă faptul că mai mult de jumătate din bucureşteni declară că nu utilizează zilnic autoturismul sau, fiind pensionari, nu au constrângeri semnificative de ordin temporar pentru deplasările pe care le efectuează. Restricţiile de viteză pot oferi un avantaj pentru limitarea aglomerării in condiţiile unei pregătiri consistente prealabile atât din punct de vedere al ofertei de rute ocolitoare, cât şi din punct de vedere al comunicării publice şi a creării de instrumente capabile să ducă la respectarea limitelor impuse.
108
Dumneavoastră cât de des mergeţi în zona de centru a Bucureştiului, indiferent de scopul deplasării în această zonă?
18%
Zilnic 2-3 ori pe săptămână
22% 24%
2-3 ori pe lună
11%
1 dată pe lună
6%
La 2-3 luni De câteva ori pe an
11% 8%
Nu merg NS/NR
Pentru 40% din bucureşteni, in special persoane active, centrul este o zonă de tranzit zilnic. Acest procent este cel care va fi afectat prioritar de orice tip de măsură care va fi adoptată pentru reconfigurarea din punct de vedere administrativ a zonei centrale.
1%
109
Cel mai des mergeţi în Centru ...
Lucrez/merg la şcoală în centru
21%
Pentru cumpărături/magazine
16%
Pentru a ieşi la restaurant/bar/cafenea/club
13%
Pentru spectacole (teatru, cinema, muzică)
6% 24%
Pentru plimbări în parc Locuiesc în centru NS/NR
2%
18%
Dintre persoanele care afirmă că merg in centrul Capitalei, doar 2% sunt cei care frecventează zona datorită locuirii. Aşa cum am prezentat anterior principalele motivaţii ale persoanelor active sunt legate de serviciu/şcoală, achiziţii şi petrecerea timpului liber. Aceste tipuri de activităţi aduc in prim plan problema parcărilor, parţial rezolvate doar pentru o parte din unităţile comerciale aflate in zona centrală, majoritatea instituţiilor publice sau private (de la instituţii cu caracter public/administrativ până la restaurante) nu dispun de locuri de parcare proporţional cu afluxul de persoane pe care îl reclamă.
110
În ce măsură vă simţiţi ataşat de ..... ?
44%
44% 39%
38% 36%
34%
17%
16%
14%
10% 5% 1% NS/NR
În foarte mică măsură/Deloc Oraşul Bucureşti
1% În mică măsură Centrul oraşului
3% În mareCartierul măsurăîn care Înlocuiţi foarte mare măsură
111