GHIDUL BICICLISTULUI Ediţia I - August
2013
3
lucruri importante pe care trebuie să le ştii!
1. Este interzis să circuli cu bicicleta pe trotuar ! 2. Bicicliştii nu au prioritate în parcuri sau grădini publice ! Marcajele executate în unele parcuri din România NU SUNT PISTE PENTRU BICICLETE !
3. Bicicleta este un vehicul, iar biciclistul este conducătorul unui vehicul. Vehiculele merg pe partea carosabilă a drumului.
Un ghid editat de OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România)
Un proiect susţinut de Cheltuielile administrative prilejuite de apariţia acestui ghid sunt suportate din sumele obţinute prin direcţionarea de către contribuabilii români a 2% din impozitul pe venit.
GHIDUL BICICLISTULUI
Cuprins Introducere Despre mobilitatea urban
3 5
Beneficiile bicicletei 12 Componente 13 Echiparea obligatorie a bicicletei 15 Dot ri recomandate 17 Tipuri de biciclete 19 ﾃ始tre inerea sumar a bicicletei 25 Indicatoare rutiere (extras) 26 Marcaje rutiere (extras) 29 Semnalizarea rutier (extras) 31 Circula ia bicicletelor pe drumurile publice (extras) 33 Intersec ii i obliga ia de a ceda trecerea (extras) 36 Sfaturi pentru bicicli ti 38 Urm rile unui accident 41 Transportul bicicletelor pe calea ferat
44
Transportul bicicletelor cu autoturismul 47 Transportul bicicletelor cu metroul 49
1
Edi ia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
51 Motivaţie 53 Cycling Visionaries Awards 54 Cele mai dese încălcări ale legii (Bucureşti) 59 Efectele ilegalităţilor comise în cazul pistelor din Bucureşti 61 Diferenţele dintre pistele şi benzile pentru biciclete 64 Infrastructura pentru biciclete - criteriile calitative 67 Clasificarea oraşelor prietenoase cu bicicliştii 71 Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Nantes 76 Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Viena 79 Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Budapesta 83 Copenhaga – oraş campion 84 Poliţişti pe biciclete 85 Infrastructură pentru biciclete în Bucureşti ? Nu e complicat ! 92 Să învăţăm de la cei mai buni – Critical Mass Budapesta 94 Marşuri pe bicicletă în Bucureşti 95 Cel mai mare marş al bicicliştilor - 21 septembrie 2013 96 Poţi să susţii OPTAR ! (persoane fizice sau juridice) 98 Contact
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
INTRODUCERE "Bicicliştii susţin economia ! Ei sunt întotdeuna însetaţi, înfometaţi... Ei sunt motorul dezvoltării !" - Manfred Neun, preşedintele Federaţiei Europene a Bicicliştilor (European Cyclists' Federation)
Foto: Sergiu Brega
Foto: Eltis.org
"Calitatea vieţii este dată de calitatea vieţii copiilor noştri. Dacă este bună pentru ei, va fi şi pentru generaţiile viitoare. Faceţi oraşe în care oamenii să trăiască pentru că vor, nu pentru că trebuie." - Maria Vassiliakou, viceprimar al oraşului Viena
În fiecare an, în România mii de oameni învaţă să meargă pe bicicletă. Sunt ei pregătiţi să iasă în trafic ? Cum este primit un începător de către ceilalţi paticipanţi la trafic ? Avem o lege care prevede că Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri pentru popularizarea regulilor de circulaţie în rândul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice. Foto: Sergiu Brega
"În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu se desfăşoară cel puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul anului şcolar." Aşa spune legea. Însă ea nu este respectată.
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
INTRODUCERE În încercarea de a suplini lipsa de implicare a autorităţilor române, OPTAR a realizat Ghidul biciclistului, după modelele celor editate de autorităţile altor state.
Foto: Sergiu Brega
Acesta nu este un manual de întreţinere a bicicletei, un plan de mobilitate urbană sau o transcriere a legilor privind circulaţia pe drumurile publice. Am făcut o selecţie de informaţii şi sfaturi care credem că sunt utile bicicliştilor începători.
Foto: Marian Ivan
Transportul ne influenţează viaţa în moduri diferite, fie că vorbim de buget, poluare, sănătatea, timpul pierdut în trafic. Ghidul cuprinde modalităţi prin care edilii ar putea încuraja mersul pe bicicletă în oraş, folosind modelele de succes implementate de alte oraşe europene. Ghidul biciclistului va fi permanent îmbunătăţit pe baza sugestiilor primite de la voi, utilizatorii acestuia. Foto: Eltis.org
Echipa OPTAR
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Despre mobilitatea urbană Cât de mult spaţiu este necesar pentru a transporta 60 de oameni folosind transportul individual motorizat ?
Cu autoturismul
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Cât de mult spaţiu este necesar pentru a transporta 180 de oameni folosind transportul alternativ ?
Cu bicicleta
BUS
BUS
Pietonal
BUS BUS BUS
BUS
Transport public
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Odată cu apariţia automobilului, marile aglomeraţii urbane s-au lovit de problemele generate de exacerbarea traficului. La început a existat convingerea că realizarea de noi străzi şi lărgirea celor existente poate rezolva problema.
Foto: Eltis.org
Insă, cu cât administraţiile investeau mai mult în fluidizarea TRAFICULUI, cu atât mai repede creştea numărul maşinilor. Şi de fiecare dată oraşele se blocau la orele de vârf. Acest fenomen a fost numit inducerea traficului.
Soluţia a reprezentat-o planificarea oraşelor în funcţie de nevoile OAMENILOR. "Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic, vei obţine maşini şi trafic. Dacă planifici pentru oameni şi locuri, vei obţine oameni şi locuri." - Fred Kent – fondator şi preşedinte al asociaţiei Project for Public Spaces
Foto: Sergiu Brega
Astfel, s-a trecut de la vechiul sistem de planificare a transportului urban, la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. (Sustainable Urban Mobility Plan)
Foto: Marian Ivan
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI În Bucureşti, din cauza lipsei benzilor dedicate, transportul public nu este eficient şi, deci, este neatractiv. De aceea mulţi oameni folosesc autoturismele. Creşterea atractivităţii transportului public prin crearea de benzi dedicate şi adoptarea măsurilor prin care bicicliştii să poată circula în siguranţă în oraş sunt câteva dintre principiile dezvoltării mobilităţii urbane şi care ar putea decongestiona întreg oraşul.
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Pentru a creşte mobilitatea urbană cu costuri reduse, administraţia unui oraş trebuie să pună pe primul plan mobilitatea activă (pietonii şi bicicliştii) şi abia apoi mobilitatea pasivă (transportul public şi autoturismul). În oraşele unde aceste reguli se aplică, problemele generate de trafic au dispărut.
CORECT 9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI În Bucureşti, problemele traficului sunt generate tocmai de o greşită ierarhizare a modurilor de transport. O analiză a investiţiilor sectorului public ne poate da cea mai evidentă măsură a priorităţilor administraţiei. În timp ce în infrastructura rutieră se investeste masiv, pietonilor şi bicicliştilor nu li se acordă atenţie. Transportul public este ineficient în lipsa benzilor dedicate. În acelaşi timp, pentru maşini se propun pasaje, supralărgiri şi noi străzi. Or o maşină circulă doar 5% din durata ei de viaţă, restul de 95% fiind parcată. Cu toate acestea edilii ignoră problemele generate de lipsa parcărilor. În acest moment estimăm că peste 50% din capacitatea străzilor din Bucureşti este blocată de maşini parcate.
GREŞIT 1
0
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI În oraşele unde viaţa locuitorilor este importantă pentru edili, administraţia acordă atenţie sporită OAMENILOR.
mai puţină poluare
mediu mai sănătos
mai puţin timp pierdut în trafic
transport mai ieftin
dezvoltarea oraşului
infrastructură cu costuri mai mici
MAI MULTĂ SIGURANŢĂ PE STRĂZI costuri reduse pentru sănătatea populaţiei
atractiv pentru turişti
Ai grijă de E simplu sănătatea ta să mergi şi a oraşului ! pe bicicletă. Dacă 5% dintre bucureşteni ar renunţa să mai circule cu maşina prin Bucureşti şi ar alege bicicleta sau transportul public, s-ar elibera o bandă de circulaţie de peste 500 de km.
1
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Beneficiile bicicletei ESTE ECONOMICĂ
Costul de cumpărare este scăzut, iar întreţinerea este simplă şi ieftină. Nu plăteşti impozit, asigurare obligatorie, taxe de drum, combustibil. UN PLUS DE SĂNĂTATE
Imbunătăţeşte sănătatea utilizatorului în condiţiile creşterii incidenţei afecţiunilor datorate sedentarismului: obezitate, diabet, boli cardio-vasculare.
MOBILITATE CRESCUTĂ
OCUPĂ PUŢIN SPAŢIU PUBLIC
Pe un loc de parcare ocupat acum de un autoturism s-ar putea parca 8-10 biciclete.
In condiţiile congestiilor urbane, bicicleta are o mobilitate foarte mare.
PROTEJEAZĂ MEDIUL
Pentru că nu are nevoie de combustibil, nu produce gaze cu efect de seră. Nu produce poluare fonică.
1
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Componente Portbagaj
Manetă frână
Tijă şa
Şa Apărătoare
Colier tija şa Jantă
ţe
Stop
i Sp
Butuc Catadioptru Lanţ Pinion
Foaie angrenaj
Frână
1
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Componente Manşoane
Ghidon
Sonerie
Cadru
Cameră Valvă
Cablu frână
Gât furcă
Anvelopă
Pedală Furcă Frână
Braţ pedalier Lumină faţă
1
4
Ediţia I - August 2013
Braţe furcă
GHIDUL BICICLISTULUI
Echiparea bicicletei 9
8
13 3 2 1
4
11 10 5 12
6
14 7
DOTĂRI RECOMANDATE
DOTĂRI OBLIGATORII: 1
Frână
8 Antifurt
2
Ghidon
9 Cască
3
Sonerie
10 Apărători pentru noroi
4
Far alb/galben
11 Portbagaj
5
Far roşu
12 Suport pentru bidon cu apă
6
Reflectorizant roşu
13 Oglindă retrovizoare
7
Reflectorizant portocaliu
14 Apărătoare de lanţ
1
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Echiparea obligatorie a bicicletei În circulaţia pe drumurile publice, bicicleta trebuie să fie: - prevăzută cu dispozitiv de frânare eficace;
1
- prevăzută cu un sistem adecvat, funcţional, de direcţie; 2 - dotată cu sistem de avertizare sonoră; se interzic echiparea şi folosirea sistemelor de avertizare sonoră specifice autovehiculelor; 3 - echipată în faţă cu lumină de culoare albă sau galbenă, spate cu lumină de culoare roşie
5
iar în
4
şi cu cel puţin un dispozitiv
fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeaşi culoare; 6 este interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de funcţionare
- echipată cu elemente sau dispozitive care, în mişcare, formează un cerc continuu, fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie fixate pe spiţele roţilor 7
- Remorca ataşată unei biciclete trebuie să fie echipată, în partea din spate, cu un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de culoare roşie, 6 iar dacă lumina din spate a bicicletei este obturată de remorcă, aceasta trebuie să fie echipată şi cu o lumină de culoare roşie
1
6
Ediţia I - August 2013
5
GHIDUL BICICLISTULUI
Dotări recomandate 8
ANTIFURT
Nu a fost descoperit încă sistemul antifurt infailibil, însă sistemele de prindere ieftine pot fi tăiate sau deschise cu uşurinţă. Dacă ţii la siguranţa bicicletei tale, investeşte într-un antifurt de tip U-Lock.
9
CASCA
Atunci când eşti pe bicicletă, conduita preventivă te poate feri de accidente, însă nu te poate proteja de greşelile altor participanţi la trafic. De aceea recomandăm utilizarea căştii de ciclism. Este uşoară şi este disponibilă într-o gamă largă de forme şi culori. Dacă alegi să utilizezi casca, strânge cureluşa şi închide-o !
10
APĂRĂTORI PENTRU NOROI
Roţile aruncă apa şi noroiul, murdărind hainele şi bicicleta. Apărătorile te pot feri de această problemă.
11
PORTBAGAJ
Pentru transportul bagajelor este necesar să montezi un portbagaj. Pentru uşurinţa depozitării lucrurilor, un coş de bicicletă poate fi util.
1
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Dotări recomandate 12
SUPORT PENTRU BIDON DE APĂ
Mersul pe bicicletă presupune efort fizic moderat. Este bine sa te hidratezi regulat.
13
OGLINDA RETROVIZOARE
Poate fi utilă daca îţi este dificil să întorci capul să te asiguri. Dar în condiţiile unui trafic aglomerat, oglinzile pot să te incomodeze când manevrezi bicicleta în spaţii înguste.
14
APĂRĂTOARE DE LANŢ
Lanţul acumulează mizerie care îţi poate murdări hainele. O apărătoare de lanţ previne ca hainele să intre în contact cu lanţul sau foile bicicletei.
Foto: Cristian Vlădoaica
1
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Tipuri de biciclete BICICLETA HIBRID
Este o bicicletă cu roţi de 26 sau 28 inch, anvelope înguste sau medii, concepută pentru parcurgerea cu uşurinţă a distanţelor medii şi mari, cu viteze medii şi mari, pe drumuri preponderent asfaltate, fără denivelări, pietriş, noroi. De obicei vine echipată din start cu apărători pentru roţi, portbagaj, lumini faţă - spate şi elemente reflectorizante. Nivelul de manevrabilitate este crescut.
BICICLETA URBANĂ
Este concepută pentru utilizarea în oraş, pe distanţe medii, cu viteze mici şi medii. Nu este uşoară, are furcă fixă şi roţi de 26 sau 28 inch, anvelope înguste sau medii. Cadrul este rezistent, din oţel, care permite deplasarea într-o poziţie comodă. De obicei vine echipată din start cu apărători de noroi şi apărătoare de lanţ, portbagaj, coş, lumini faţă-spate, elemente reflectorizante şi cric. Nivelul de manevrabilitate este unul mediu.
BICICLETA DE MUNTE (MTB)
Concepută pentru trasee cu denivelări mari, cu pietriş, rădăcini, noroi, pentru viteză medie, dar cu eficienţă scăzută pe trasee lungi pe asfalt. Este uşoară, cu cadru rezistent conceput pentru o poziţie sportivă, cu furcă cu amortizare. Cele din gama all-mountain sau down-hill au şi amortizor în partea din spate. Roţile sunt de 26 inch, 27,5 inch sau 29 inch, echipate cu anvelope cu crampoane. Nivelul de manevrabilitate este crescut.
1
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI BICICLETA CU PINION FIX (FIXED GEAR, FIXĂ)
A fost iniţial concepută pentru un segment de piaţă larg, însă a fost rapid adoptată şi adaptată de sportivi pentru antrenamente sau competiţii dedicate sprinturilor. În general, este o bicicletă uşoară, cu un cadru conceput de cele mai multe ori pentru o poziţie sportivă. Furca este fixă iar sistemul de transmisie este cu pinion fix, nu cu pinion liber ca în cazul single speed. Nu necesită abilităţi deosebite, însă reclamă o perioadă de acomodare. Nivelul de manevrabilitate este crescut; permite staţionarea fără punerea piciorului jos, mers cu spatele etc.
BICICLETA PLIABILĂ
Este concepută pentru distanţe mici şi medii, cu viteză mică şi medie. Este uşoară, cu cadru rezistent, care permite o poziţie comodă. Se poate plia astfel încât parcarea nu e o problemă; încape în orice portbagaj de maşină, se poate transporta cu uşurinţă şi în mijloacele de transport public. De regulă roţile sunt mici, dar există şi modele cu roţi de 26 inch. Nivelul de manevrabilitate este mare.
BICICLETA DE TREKKING/TOURING
Este concepută pentru parcurgerea cu viteză medie a distanţelor mari, pe drumuri cu asfalt sau pe trasee offroad de dificultate medie, fără denivelări foarte accentuate. Nu este uşoară, are cadru rezistent, cu geometrie care permite o poziţie comodă, furcă fixă sau cu amortizor cu cursă mică. Are roţi de 26 inch sau de 28 inch. Nivelul de manevrabilitate este crescut.
2
0
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
BICICLETA DE ȘOSEA (CURSIERA)
Este concepută pentru parcurgerea distanțelor medii şi mari pe suprafeţe cu asfalt, cu viteză mare. Este foarte uşoară, cu cadru cu geometrie adaptată pentru o poziţie sportivă, nu foarte rezistent, cu furcă fixă. Roţile sunt în general de 28 inch, anvelopele înguste. Nivelul de manevrabilitate este crescut.
BICICLETA CARGO
E un vehicul cu două sau trei roţi, utilizat frecvent ca modalitate de a transporta marfă sau ca stand pentru vânzarea diverselor produse în oraş. Are o greutate destul de mare. În anumite zone, oamenii îl folosesc frecvent ca taxi şi ca mijloc de transport al familiei. De obicei vine echipată cu lumini faţă-spate, elemente reflectorizante, sonerie. Nivelul de manevrabilitate este scăzut, de asemeni şi viteza pe care o poate atinge.
BICICLETA RECUMBENT
Este o bicicletă la care poziţia de pedalat diferă total faţă de toate celelalte tipuri. Poziţia corpului este orizontală, confortabilă, angrenajul fiind plasat în partea din faţă. Se utilizează de regulă pe suprafeţe cu asfalt, pentru distanţe mari. Poate atinge viteze destul de mari. Cadrul este atipic, are rezistenţă crescută, roţile sunt de regulă de 20 inch. Nivelul de manevrabilitate este unul mediu.
2
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
BICICLETA DE CICLOCROSS
Este concepută pentru utilizare pe asfalt sau trasee off-road cu dificultate medie, pentru parcurgerea distanţelor medii şi mari. Are o greutate medie, cadrul este solid, furca este de regulă fixă, roţile sunt de regulă de 28 inch. De obicei nu vine echipată cu lumini faţă-spate şi elemente reflectorizante. Nivelul de manevrabilitate este crescut.
BICICLETA BMX
Este concepută pentru diverse trick-uri, salturi peste obstacole, acrobaţii. Nu este foarte uşoară în raport cu dimensiunea ei şi nu oferă o poziţie comodă de pedalat. Cadrul, furca, jenţile, ghidonul, pipa, sunt construite foarte solid pentru a face faţă solicitărilor. Roţile sunt de 20 inch. Nu este o bicicletă cu care se pot parcurge distanţe mari. Sistemul de transmisie este simplu, cu un singur pinion. Nivelul de manevrabilitate este mare.
BICICLETA DE TRIAL
Este o bicicletă specială, rezistentă, concepută pentru acrobaţii. Cadrul este atipic şi de regulă nu are şa. Cadrul este rezistent, de asemeni furca şi jenţile. Este destinată exclusiv disciplinei respective, nu este pentru pedalat în condiţii normale. Gradul de manevrabilitate este mare.
2
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI BICICLETA DE FREERIDE
Se aseamănă mult cu o bicicletă MTB dar este concepută pentru trick-uri, salturi. Nu este foarte uşoară. Cadrul este solid, poziţia de pedalat este una apropiată de verticală, şaua este mai jos în raport cu ghidonul. Poate fi echipată cu furcă fixă dar solidă şi flexibilă sau cu furcă cu suspensie. Roţile sunt de 26 inch. Manevrabilitatea este crescută. Nu se recomandă utilizarea pentru drumuri lungi.
BICICLETA ELECTRICĂ (E-BIKE / PEDELEC)
Este concepută în general pentru navetă, pentru utilizarea ca mijloc de transport zilnic. Bicicleta asistată electric (Pedelec, abrevierea pentru Pedal Electric Cycle) are un motor electric care ajută utilizatorul când acesta pedalează. Conform legislaţiei europene, pentru a evita vitezele foarte mari, motorul se decuplează automat când bicicleta depăşeşte 25 km/h, utilizatorul putând pedala pentru a menţine viteza dorită. E-bike este angrenată exclusiv de motorul electric. Greutatea este considerabilă, datorită motorului şi acumulatorului.
BICICLETA CRUISER
Este o bicicletă de plimbare, destinată în general utilizării în mediu urban. Nu este uşoară şi nu permite atingerea unei viteze mari. Roţile sunt de 20, 24 sau 26 inch. Cadrul este solid şi permite o poziţie relaxată. Unele modele se apropie de linia chopperelor cu şei lungi şi joase şi ghidoane curbate. Nivelul de manevrabilitate nu este mare.
2
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI BICICLETA TANDEM
Este concepută pentru utilizarea în echipă de doi, ca bicicletă de agrement, dar există şi secţiuni de tandem în anumite concursuri. Este destul de grea, are cadru solid, furcă fixă, este prevăzută cu două ghidoane, cel de la mijloc servind însă doar ca suport pentru mâini. Coordonarea utilizatorilor este importantă pentru a utiliza o bicicletă tandem. Poate fi întâlnită în varianta cu sistem de transmisie simplu, cu un singur pinion sau în varianta care permite schimbarea vitezelor, lucru pe care îl poate face doar biciclistul din faţă. Are un nivel de manevrabilitate destul de scăzut.
2
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Întreţinerea sumară a bicicletei Verificaţi periodic sistemul de frânare. Viaţa dumneavoastră este pusă în pericol dacă plecaţi la drum fără ca frânele să funcţioneze corespunzător.
Asiguraţi-vă că presiunea roţilor este corespunzătoare indicaţiilor date de producător. O presiune în afara valorilor minime şi maxime inscripţionate pe anvelopă cresc pericolul spargerii camerei.
Curăţaţi şi ungeţi lanţul bicicletei.
Există spray-uri de degresare care fac operaţiunea foarte uşoară. După aplicarea degresantului, curăţaţi cu o cârpă. Uleiul de lanţ trebuie aplicat cu grijă astfel încât să nu ajungă pe dispozitivul de frânare. La final ştergeţi lanţul cu o cârpă.
Menţineţi curăţenia foilor şi a pinioanelor.
2
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Indicatoare rutiere (extras) Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate. Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.
2
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Indicatoare de prioritate Cedează trecerea
Drum cu prioritate
Oprire
Sfârşitul drumului cu prioritate
Prioritate faţă circulaţia din sens invers
Prioritate pentru circulaţia din sens invers
Indicatoare de obligare (extras) Înainte
Înainte sau la dreapta
La dreapta
Drum pentru pietoni
Intersecţie cu sens giratoriu
Delimitarea pistelor pentru pietoni şi biciclete
Ocolire
Pistă comună pentru pietoni şi biciclete
Pistă pentru biciclete
Lanţuri zăpadă
2
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Indicatoare de interzicere (extras) Accesul interzis
Circulaţia interzisă în ambele sensuri
Accesul interzis bicicletelor
Interzis virajul la stânga
Limitare de viteză
Sfârşitul tuturor restricţiilor
Depăşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără ataş, interzisă
Accesul interzis autovehiculelor
Indicatoare de orientare si informare (extras) Trecere de pietoni
Sens unic
Zonă rezidenţială
Zonă pietonală
Staţie de autobuz
Spital
2
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Marcaje rutiere (extras) Marcajele sunt de regulă de culoare albă, cu excepţia celor ce se aplică pe elementele laterale drumului care sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi neagră, precum şi a celor provizorii, folosite la organizarea circulaţiei în zona lucrărilor, care sunt de culoare galbenă. Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru.
În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers.
Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversare unei intersecţii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaţie nu sunt coliniare.
2
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului „Oprire”. Înaintea marcajului ce însoţeşte indicatorul „Oprire” se poate aplica pe partea carosabilă inscripţia „STOP”. Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub forma de triunghi având o latură paralelă cu linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie. Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje. Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti.
Marcaj de traversare pentru biciclete
3
0
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Semnalizarea rutieră (extras) Respectaţi semnificaţia semaforului.
Semnalul de culoare roşie interzice trecerea.
Semnalul de culoare verde permite trecerea.
Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia. Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc.
3
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Bicicliştii sunt obligaţi să efectueze următoarele semnale:
Braţul stâng întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre stânga sau de a depăşi. Semnalele trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrei.
Braţul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intenţionează să oprească. Semnalele trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrei
Braţul drept întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre dreapta. Semnalele trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrei.
Semnalele poliţistului
Atenţie oprire
Oprire
Oprire
Oprire
3
2
Oprire
Ediţia I - August 2013
Măriţi Reduceţi viteza viteza
GHIDUL BICICLISTULUI
Circulaţia bicicletelor pe drumurile publice (extras) Pentru a conduce o bicicletă pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă varsta de cel puţin 14 ani. Pe timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii de biciclete sunt obligaţi să aibă asupra lor actul de identitate Dacă pe direcţia de deplasare există o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare, bicicliştii sunt obligaţi să circule numai pe această pistă.
Este interzis să circuli pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul având semnificaţia „Accesul interzis bicicletelor”.
Este interzis să înveţi să conduci bicicleta pe drumurile intens circulate.
Este interzis să circuli pe trotuare. Este interzis să circuli fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale.
3
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Este interzis să circuli în paralel. Este interzis să circuli în timp ce te afli sub influenţa alcoolului, a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.
Este interzis să te ţii de un vehicul aflat în mers ori să fii remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul.
Este interzis să transporţi o altă persoană, cu excepţia copilului până la 7 ani, numai dacă bicicleta are montată în faţă un suport special, precum şi a situaţiei când bicicleta este construită şi/sau echipată special pentru transportul altor persoane.
Este interzis să circuli pe partea carosabilă în aceeaşi direcţie de mers, dacă există o cale laterală, o potecă sau un acostament practicabil, ce pot fi folosite.
Este interzis să transporţi sau să tragi orice fel de obiecte care, prin volumul ori greutatea lor, stânjenesc sau periclitează conducerea vehiculului ori circulaţia celorlalţi participanţi la trafic.
3
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Este interzis să circuli pe aleile din parcuri sau grădini publice, cu excepţia cazurilor când nu stânjeneşti circulaţia pietonilor.
Este interzis sa circuli atunci când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă.
Este interzis sa circuli cu defecţiuni tehnice la sistemele de frânare sau cu un vehicul care nu este prevăzut cu avertizor sonor.
Este interzis să traversezi drumurile publice, pe trecerile destinate pietonilor, în timp ce te deplasezi pe bicicletă.
Este interzis să circuli pe alte benzi decât cea de lângă bordură sau acostament, cu excepţia cazurilor în care, înainte de intersecţie, trebuie să te încadrezi regulamentar pentru efectuarea virajului la stânga.
Este interzis să circuli fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent – reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă.
Este interzis să conduci vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul.
3
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea (extras) Drum cu prioritate
Vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul dintre indicatoarele având semnificaţia: "Drum cu prioritate", "Intersecţie cu un drum fără prioritate" sau "Prioritate faţă de circulaţia din sens invers" are prioritate de trecere.
Prioritatea de dreapta
Când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie dirijată prin indicatoare, venind de pe două drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.
Mijloacele de transport public au prioritate atunci cand semnalizează intenţia de a ieşi din staţiile prevăzute cu alveolă.
3
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Acordă prioritate călătorilor care urcă sau coboară dintr-un tramvai oprit într-o staţie fără refugiu.
Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere când urmează să pătrundă într-o intersecţie cu circulaţie în sens giratoriu faţă de cel care circulă în interiorul acesteia.
Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare;
Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat şi semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.
3
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Sfaturi pentru biciclişti Orice prevedere legală îţi este imputabilă !
Faptul că nu cunoşti toate prevederile legale nu reprezintă decât un iminent pericol de a încălca legea. Circulaţia pe drumurile publice este reglementată de o Ordonanţă de Urgenţă şi de un Regulament de aplicare. Te sfătuim să le citeşti de câteva ori pentru a te informa despre toate prevederile legale care nu au încăput în acest Ghid.
Nu circula foarte aproape de bordură !
Dacă atingi un obstacol cu pedala, te vei dezechilibra şi vei cădea.
Evită obstacolele şi gropile !
Dacă vei intra cu viteză într-o groapă sau bordură, cauciucul se va comprima între jantă şi obstacol, provocând spargerea şi dezumflarea rapidă a camerei. Din această cauză nu vei mai putea controla bicicleta.
Mergi previzibil !
Dacă vei merge în zig-zag, vei surprinde şoferii şi te expui accidentelor. Urmează un traseu drept, la limita obstacolelor pe lângă care treci.
Nu frâna brusc pe nisip sau pietriş !
Blocarea roţilor pe o suprafaţă instabilă te va face să pierzi controlul bicicletei.
3
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Sfaturi pentru biciclişti Atenţie la liniile de tramvai !
Nu traversa o linie de tramvai în unghi ascuţit ! Roţile vor aluneca şi vor fi reţinute în canalul de lângă şină, ducând la pierderea controlului bicicletei. Se recomandă traversarea liniilor pe diagonală sau, de preferat, perpendicular. Probleme similare pot apărea şi la şanţurile formate de apropierea a două plăci de beton.
Nu merge la mai puţin de 1m de portierele maşinilor oprite !
O portieră deschisă în faţă te poate surprinde şi accidenta. La fel de periculos poate fi dacă vei încerca să eviţi impactul şi vei schimba traiectoria fără să te asiguri.
Menţine în jurul tău un spaţiu de siguranţă !
Pentru a putea redresa bicicleta în cazul unui incident, ai nevoie de un spaţiu de siguranţă în jurul tău. În cazul în care banda de circulaţie este prea îngustă pentru a circula în paralel cu un autovehicul, ocupă lăţimea benzii ! În acest fel vei evita ca vreun şofer fără experienţă să încerce să se strecoare între tine şi alte maşini, punându-ţi viaţa în pericol.
Atenţie la şireturi ! Atenţie la fuste !
Strânge şireturile cât mai scurt, dacă vrei să nu ai un accident cauzat de prinderea şireturilor la angrenaj. Pentru a evita ca fusta să fie prinsă la spiţele roţilor, există o apărătoare care îmbracă partea de sus a roţii din spate.
3
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Sfaturi pentru biciclişti Apa influenţează sistemul de frânare !
Când apa* ajunge la plăcuţele/saboţii de frână, distanţa în care vei putea opri va fi mai lungă. Ţine cont de acest lucru şi adaptează viteza ! * - sau alte lichide
Nu te deplasa în unghiul mort al autovehiculelor !
Un şofer aflat în autovehicul are cea mai mare vizibilitate prin parbriz, iar cea mai mică în lateral. De aceea, nu circula în paralel cu o maşină aflată în mişcare!
Încearcă să domini întâlnirile cu câinii agresivi !
Nu există o soluţie care să funcţioneze în toate întâlnirile neplăcute dintre câini şi biciclişti. În cele mai multe cazuri, câinii nu te vor ataca. De obicei, simpla reducere a vitezei scade elanul câinilor. Dacă însă îţi este teamă, încearcă să te opreşti, fără a schimba traiectoria şi să provoci un accident. Apoi, este suficient să rulezi cu viteză redusă până ieşi din teritoriul câinelui/haitei. Dacă atitudinea câinelui/haitei este agresivă, pune bicicleta între voi şi încearcă să te lipeşti cu spatele de un zid/copac, pentru a evita să fii încolţit(ă). Încercă să-ţi păstrezi calmul. După ce îşi arată superioritatea, haita se retrage. Vor fi, probabil, cele mai lungi minute din viaţa ta !
4
0
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Urmările unui accident În cazul unui accident, primul lucru important este asigurarea zonei! Dacă aţi fost martorul unui accident, asiguraţi-vă că victimele nu vor fi lovite de alţi participanţi la trafic. Semnalizaţi accidentul şi blocaţi traficul cât mai repede posibil.
Efectele fizice Dacă ai fost victima unui accident, presupunând că eşti în stare, primul lucru care trebuie făcut imediat este de a trece în revistă rănile personale. Nu neglija faptul că surplusul de adrenalină te poate face să nu simţi rănile. Pentru orice fel de simptom, chiar dacă pare minor, apelează imediat 112.
Foto: fastcoexist.com
Nu încerca să te urci imediat înapoi pe bicicletă. Şocul şi rănile au efecte fizice peste care nu poţi trece instantaneu şi rişti să cazi sau să produci un nou accident. Lăsă să treacă un timp chiar dacă aparent nu ai nicio rană.
4
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Aspecte legale E important să poţi dovedi ulterior împrejurările accidentului şi cine a fost vinovat. Dacă e posibil, fotografiază sau filmează vehiculele implicate şi în special avariile. Pozează-i pe cei implicaţi, maşinile din apropiere şi şoferii lor, martorii. Imaginile îţi pot fi utile la o identificare ulterioară. În cazul în care starea nu îţi permite, roagă martorii să se ocupe de aceste aspecte. Notează şi pastrează cât mai multe date care te pot ajuta ulterior: nume, numere de telefon, numere de maşini etc. Este o idee bună să înregistrezi traficul în permanenţă cu o cameră mobilă montată pe cască sau ghidon. Fără asemenea dovezi rişti ca accidentele să rămână nesoluţionate. În schimb, dacă ai dovezi filmate poţi reclama cu succes inclusiv cazuri în care nu s-au produs atingeri ("agresivitate în trafic"), care în mod normal rămân nesoluţionate. În cazul în care ajungi la spital, precizează că eşti victima unui accident de circulaţie. Este de datoria medicilor să anunţe accidentul către poliţia rutieră. Păstrează toate documentele rezultate în urma consultaţiilor medicale. Te vor ajuta pentru eliberarea unui certificat medico-legal.
Foto: Marian Ivan
4
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Asigurări Nu se poate face RCA sau CASCO pentru biciclete, ceea ce înseamnă că vei plăti din buzunar în cazul în care eşti declarat vinovat. Singura variantă este asigurarea de răspundere civilă. Nu neglija acest aspect deoarece asiguratorul celorlalţi oameni implicaţi în accident te va da în judecată pentru recuperarea daunelor. Dacă nu eşti vinovat(ă) poţi apela la asigurarea RCA a vinovatului pentru daune şi tratamente medicale. Păstrează facturile şi bonurile pieselor sau bicicletei pentru a putea stabili cuantumul daunelor. Asigură-te de asemenea cât mai repede că respectivul asigurator a aflat de producerea accidentului (vinovatul nu-l anunţă întotdeauna). Datele RCA aferente unui număr de înmatriculare pot fi aflate online: http://cedam.csa-isc.ro/ Din cauza lipsei RCA, bicicliştii nu pot face constatări amiabile.
Atenţie!
• Nu p părăsi locul accidentului şi nu neglija sesizarea poliţ poliţiei cu privire la accident!
• Nu Nu face face “inţelegeri” “inţele care prevăd nedeclararea accidentului deoarece te expui la potenţiale probleme legale ! • Chiar şi în cazul unui accident minor, mergi la poliţie si declară-l ! • În funcţie de datele statistice obţinute, poliţia este obligată să ia măsuri de evitare a accidentelor în zonele unde acestea se întâmplă frecvent. • Nedeclararea accidentelor nu face decât să înrăutăţească siguranţa bicicliştilor în trafic.
4
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Transportul bicicletelor pe calea ferată CFR Călători
În cazul trenurilor InterRegio, se admit la transport biciclete nedemontabile doar la trenurile care au în compunere tipuri de vagoane cu spaţii interioare mari care permit acest lucru, în număr limitat stabilit pentru fiecare tip de vagon în parte. Poţi afla trenurile InterRegio care oferă serviciul de transport pentru călătorii însoţiţi de bicicletă de la casele de bilete ale CFR Călători sau consultând Mersul trenurilor de pe site-ul www.cfrcalatori.ro (trenurile cu vagoane în care se pot transporta şi biciclete au la "Servicii" simbolul pentru biciclete). Pentru călătorii însoţiţi de biciclete, la trenurile cu regim de rezervare se alocă locuri în compartimentele alăturate spaţiului destinat depozitării acestora. Pe durata transportului, călătorul va însoţi şi supraveghea bicicleta astfel încât să nu fie afectată siguranţa şi confortul călătorilor.
Foto: Marius Scarlat
4
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Foto: Marian Ivan
La trenurile IR la care există pictograma corespunzatoare în Mersul Trenurilor de pe site-ul www.cfrcalatori.ro se pot lua la transport biciclete nedemontabile pentru care se va achita la casele de bilete un tarif de 10 lei. La trenurile Regio se pot transporta biciclete nedemontabile, la clasa a 2-a, pentru care se va achita la casele de bilete un tarif de 5 lei.
Atenţie!
Călătoria fără bilet pentru bicicletă presupune plata în tren a unui tarif/kg/km mai mare decât tariful de la casa de bilete! Se consideră că o bicicletă are 15 kg. În perioada 29.03.2013–28.09.2013, la trenurile internaţionale 366/367 ”Harghita” care circulă pe relaţia Braşov – Budapesta şi retur se va asigura transportul bicicletelor într-un vagon special amenajat. Preţul biletului internaţional pentru bicicletă, călătorie simplă, este de 5 Euro/ bicicletă. Condiţii de transport pentru biciclete în trafic internaţional. Pe toate trenurile se pot transporta gratuit biciclete pliabile/demontabile, la clasa 1 şi a 2-a ca bagaj de mână, în limita spaţiului disponibil.
4
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI REGIOTRANS S.R.L.
Tariful pentru transportul bagajelor şi bicicletelor se aplică pentru transportul bicicletelor sau bagajelor, în locurile special amenajate din vagon. Pentru biciclete se încasează tariful tren regio, clasa a 2-a, la distanţa pe care circulă călătorul, posesor al bicicletei, indiferent de rangul trenului.
Foto: regiotrans
TRANSFEROVIAR CĂLĂTORI
Pentru transportul bicicletelor se va achiziţiona de la casele de bilete sau personalul de tren un bilet 50% reducere din tarif întreg.
VIA TERRA
Transportul bagajelor voluminoase se va face contra cost, iar transportul acestora se va face în locul special amenajat de la capătul automotorului.
foto: viaterragroup
4
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Transportul bicicletelor cu autoturismul Suporţii montaţi pe cârligul de remorcare Avantaje Bicicletele sunt uşor de montat /demontat, fiind la îndemână. Cu bicicletele montate pe maşină, acest tip de suporţi nu afectează grav consumul de combustibil. În funcţie de model, se pot monta până la 4 biciclete. Dezavantaje Este obligatoriu ca maşina să fie dotată cu cârlig de remorcare care să suporte greutatea totală a suportului şi a bicicletelor. Aceşti suporţi sunt voluminoşi şi pot crea probleme de depozitare. Unele modele mai scumpe sunt pliabile, rezolvând acest dezavantaj. Accesul la portbagaj este îngreunat atunci când suportul este montat
Suporţii montaţi pe roata de rezervă Avantaje Bicicletele sunt uşor de montat /demontat, suportul fiind la o înălţime de aproximativ 140 cm deasupra solului. Cu bicicletele montate pe maşină, aceşti suporţi nu afectează grav consumul de combustibil. Dezavantaje Acest tip de suport se montează pe roata de rezervă a maşinilor 4X4.
4
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Suporţii montaţi pe hayon Avantaje Bicicletele sunt relativ uşor de montat /demontat. Consumul de combustibil creşte destul de mult, mai ales dacă bicicletele se ridică mult peste înălţimea maşinii. Autoturismul nu necesită dotări speciale, dar trebuie să căutaţi modelul care se potriveşte maşinii dumneavoastră. În funcţie de model, se pot monta până la 4 biciclete. Dezavantaje Accesul la portbagaj este dificil atunci când bicicletele sunt pe suport.
Suporţii montaţi pe bare transversale Avantaje Aveţi acces fără restricţii la portbagaj. Se pot monta pe orice autovehicul care este dotat cu bare transversale. Dezavantaje Consumul maşinii creşte considerabil atunci când bicicletele sunt montate. În funcţie de sistemul de prindere a bicicletei şi de înălţimea maşinii, unele modele pot face dificilă montarea unei biciclete. Sarcina devine şi mai grea atunci când vreţi să transportaţi 3 sau 4 biciclete, fiind destul de incomod să umblaţi la suporţii aflaţi aproape de axul maşinii. Cu bicicletele montate, înălţimea maşinii este mai mare, ceea ce poate face imposibil accesul în unele parcări subterane.
4
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Transportul bicicletelor cu metroul Accesul în metrou cu biciclete este permis în zilele lucrătoare între orele 20:00 – 23:00 şi permanent în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale. Accesul în tren este permis numai pe la prima uşă în sensul de mers al trenului. Foto: Vladimir Iuganu
Pentru informaţii sau sesizări se pot utiliza: - telefonul călătorului :
021.9264 - bornele SOS amplasate pe peroanele staţiilor - infochioşcurile amplasate în vestibulele staţiilor de metrou
Foto: Vladimir Iuganu
www.metrorex.ro - e-mail:
contact@metrorex.ro
Foto: Vladimir Iuganu
4
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Implicare socială
5
0
Ediţia I - August 2013 protest biciclisti - Alex Dobrescu www.loadingstudio.ro
GHIDUL BICICLISTULUI
Motivaţie Pe 27 octombrie 2012, la marşul de protest "Existăm şi-o s-avem bandă!", bucureştenii au semnat petiţii prin care se sesiza lipsa de implicare a celor plătiţi din bani publici în rezolvarea problemelor cetăţenilor. " ... este inexplicabil de ce funcţionarii vinovaţi pentru recepţionarea şi plata ilegală a peste 100 km de piste pentru biciclete mai sunt încă în funcţii, iar procedurile de recuperare a pagubelor încă n-au început. La fel de uimitoare este şi decizia Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care prin votul său a aprobat construirea unui drum expres în interiorul oraşului cu toate că astfel se încalcă grav principiile Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră 2011 – 2020. În faţa acestor discrepanţe majore între angajamentele asumate şi faptele constatate, vă solicităm să adoptaţi şi să promovaţi măsurile necesare pentru ca în Capitala ţării şi în celelalte oraşe să se adopte şi să se implementeze politicile publice menite să susţină soluţiile durabile de transport, anume transportul public şi transportul cu bicicleta. Vă solicităm, de asemenea, ca în acest demers să asiguraţi o consultare reală şi eficientă a cetăţenilor."
Foto: Sergiu Brega
5
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Petiţiile au fost depuse la sediile următoarelor partide şi instituţii: PSD, PNL, PC, PDL, UDMR, UNPR, Forţa Civică, PP-DD, Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Niciun partid politic sau instituţie nu a răspuns petiţiilor. În aceste condiţii, când clasa politică se dovedeşte (din nou) indiferentă la problemele oamenilor, este necesar ca cetăţenii să se implice. OPTAR îşi doreşte ca în România să existe o societate civilă informată, care să-şi cunoască drepturile şi care să impună respectarea lor. Acesta este scopul secţiunii "Implicare socială" din prezentul Ghid.
Foto: Sergiu Brega
5
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Cycling Visionaries Awards La Conferinţa VeloCity 2013, OPTAR a primit premiul "Cycling Visionaries" la secţiunea advocacy. Trofeul a fost câştigat prin votul simpatizanţilor OPTAR ca urmare a derulării proiectului "Adoptă o pistă periculoasă ! Apoi… desfiinţeaz-o !" În cadrul proiectului, cetăţenii nemulţumiţi de starea infrastructurii pentru biciclete au făcut demersurile necesare închiderii pistelor din Bucureşti care puneau în pericol vieţile participanţilor la trafic. La finalul proiectului, lungimea totală a pistelor desfiinţate depăşea 100 de km. Ce trebuie să ştii despre pistele ilegale din Bucureşti ! What you need to know about the illegal bike lanes in Bucharest !
Foto: Daniel Constantinescu
5
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Cele mai dese încălcări ale legii (Bucureşti)
Dispoziţiile prevăzute în ordonanţa de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice au ca scop asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului. Atunci când aceste dispoziţii nu sunt respectate de către un participant la trafic, afectaţi sunt cei din jur. Însă atunci când administratorul de drum sau poliţia rutieră nu respectă dispoziţiile legale, cei afectaţi sunt toţi participanţii la trafic. (participant la trafic - persoana fizică ce utilizează, la un moment dat, drumul public – Ordonanţa de urgenţă 195/2002) Iată mai jos câteva dispoziţii legale şi modul în care ele sunt încălcate de cei care trebuie să răspundă de siguranţa rutieră.
Foto: Marian Ivan
5
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI “Administratorul drumului public este obligat să asigure viabilitatea acestuia. Viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei” Foto: Marian Ivan
Este un articol de lege care este încălcat frecvent de administratorul de drum. Vi s-a întâmplat să găsiţi un obstacol pe drum ? Sau porţiuni din drum să fie impracticabile ? Asta înseamnă că drumul nu era viabil. Principalele străzi din Capitală sunt administrate de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) prin Administraţia Străzilor Bucureşti (ASB). Iată lista cu cele 683 de străzi. În ceea ce priveşte semnalizarea rutieră, obligaţiile ASB au fost reglementate prin HCGMB 254/2008.
“Lucrările în zona drumului public se execută, în condiţiile stabilite prin autorizaţie, de administratorul drumului ori al căii ferate, cu avizul poliţiei rutiere.” Pista pentru biciclete realizată pe Bulevardul Theodor Pallady nu a primit avizul poliţiei rutiere deoarece s-a constatat că punea în pericol bicicliştii. Cu toate acestea, pista a fost realizată şi platită ilegal. Foto: Sergiu Brega
5
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI “Îndrumarea, supravegherea și controlul respectării normelor de circulație pe drumurile publice se fac de către poliția rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, care are obligația să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.” Închiderea cu întârziere foarte mare a pistelor pentru biciclete din Bucureşti care puneau în pericol participanţii la trafic este un exemplu în care Brigada Foto: Marian Ivan Rutieră Bucureşti nu şi-a îndeplinit obligaţia de aplicare a măsurilor care se impuneau. Un alt exemplu îl reprezintă întârzierea cu care poliţia a aplicat sancţiuni către administratorul de drum pentru aceleaşi fapte. Nu au fost sancţionate toate încălcările legii care au legătură cu pistele ilegale din Bucureşti.
“Executantul de lucrări în zona drumului public este obligat să realizeze amenajările rutiere aprobate în proiect, pentru a permite circulaţia în siguranţă a participanţilor la trafic. Când lucrările se efectuează pe trotuar şi împiedică circulaţia pe acesta, executantul lucrărilor este obligat să construiască pasaje pentru pietoni, separate de partea carosabilă şi protejate corespunzător.”
Foto: Bogdan Trandafir
Foarte des am întâlnit situaţii când se efectuau lucrări care afectau circulaţia, dar care nu aveau rute ocolitoare protejate pentru participanţii la trafic afectaţi de lucrări. Aceste fapte sunt încălcări ale legii.
5
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI “Executantul lucrărilor este obligat ca, la terminarea acestora, să aducă drumul la starea iniţială sau la cea stabilită prin proiect.” Din experienţa noastră, aceasta este cea mai frecventă încălcare a legii.
Foto: Daniel Constantinescu
“Administratorul drumului public sau al căii ferate este obligat să verifice şi să recepţioneze lucrările executate în zona drumului public numai dacă acestea corespund normelor de calitate prevăzute de lege şi avizelor obţinute anterior începerii lucrărilor.” Nicio pistă pentru biciclete realizată în Bucureşti nu corespundea normelor de calitate prevăzute de lege şi avizelor eliberate de poliţie. Cu toate acestea, Foto: Marian Ivan pistele au fost recepţionate ilegal, confirmându-se astfel plata unor lucrări neefectuate sau efectuate defectuos. Conform art. 61 alin. 5 din Legea nr. 215/2001, primarul conduce serviciile publice locale. El este cel care trebuie să recupereze prejudiciile provocate de recepţionarea (şi plata) pistelor ilegale. Primarul Sorin Oprescu a fost sesizat pentru prima dată pe 24 noiembrie 2011 însă nici până astăzi nu s-au început procedurile de recuperare a prejudiciilor. Curtea de Conturi a fost sesizată de OPTAR în luna noiembrie 2012. Printr-o adresă am fost anunţaţi că “aspectele sesizate vor fi avute în vedere în cadrul misiunii de audit financiar la Administraţia Străzilor programată a se desfăşura în intervalul iunie-iulie 2013”.
5
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI “Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi practicarea actelor de comerţ pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea carosabilă, în condiţiile în care acestea ar afecta siguranţa circulaţiei pietonilor şi vehiculelor.”
Foto: Ionut Dipse
Chioşcurile, maşinile parcate, panourile publicitare şi mobilierul urban obturează deseori vizibilitatea participanţilor la trafic sau strangulează fluxul normal al pietonilor, fiind un adevărat pericol pentru siguranţa rutieră. Cu toate acestea, nici Primăria Municipiului Bucureşti şi nici Brigada Rutieră Bucureşti nu încearcă să rezolve aceste situaţii periculoase pentru viaţa oamenilor.
Foto: Silvia Nedelcu
Foto: Leonard Barbu
Foto: Leonard Barbu
5
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Efectele ilegalităţilor comise în cazul pistelor din Bucureşti Materializarea greşită a infrastructurii pentru biciclete în Bucureşti, prin darea în folosinţă în septembrie 2008 şi septembrie 2011 a pistelor fără ca acestea să respecte normele legale şi avizele, au descurajat mersul cu bicicleta. Urmările acelor ilegalităţi afectează siguranţa traficului chiar şi în ziua de astăzi. Cu toate că a trecut mai mult de un an de când Brigada Rutieră Bucureşti a dispus închiderea pistelor ilegale, administratorul drumului refuză să respecte deciziile poliţiei şi să respecte legea. Acest lucru creează confuzie în rândul participanţilor la trafic, punând în pericol vieţile oamenilor. Foarte grav este că până şi unii angajaţii ai Poliţiei Rutiere şi ai Regiei de transport local (RATB) au fost induşi în eroare. În octombrie 2011, Serviciul de relaţii publice al RATB trimitea către OPTAR o adresă prin care justifica agresivitatea în trafic a unui şofer de autobuz. Conform angajaţilor serviciului local de transport, comportamentul şoferului care a încercat să lovească un biciclist cu autobuzul era întemeiată deoarece biciclistul ar fi trebuit să meargă pe trotuar. De atunci au fost trimise mai multe reclamaţii privind agresivitatea în trafic a şoferilor RATB, însă nu a fost consemnată vreo rezolvare. În mai 2013, OPTAR a dorit să afle dacă angajaţii RATB cunosc prevederea legală care precizează faptul că este interzis bicicliştilor să circule pe trotuare. Serviciul de relaţii cu publicul a refuzat să raspundă la întrebare, dar ne-a precizat că: “Regia Autonomă de Transport Bucureşti nu a primit nicio înştiinţare oficială de la Brigada Rutieră cu privire la închiderea anumitor piste pentru biciclete.”
?
5
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Pe 31 octombrie 2012, Ariel Constantinof, fondatorul unei firme de curierat pe bicicletă, a fost amendat de un poliţist pentru că “a condus bicicleta pe Bd. Lascăr Catargiu din direcţia Pţa Victoriei către Pţa Romană pe partea carosabilă fără a respecta indicatorul Accesul interzis bicicletelor”. Indicatorul a fost montat de către Administraţia Străzilor Bucureşti fără a avea avizul poliţiei. În fapt, acolo existase o pistă ilegală pe care ASB fusese somată s-o închidă. Însă în lipsa panoului adiţional care să explice faptul că interdicţia se referă doar la pista ilegală, indicatorul producea efecte şi asupra părţii carosabile.
Foto: Marian Ivan
Amenda a fost contestată şi a fost anulată în instanţă. Cele două cazuri prezentate arată modul în care materializarea greşită a pistelor produce efecte chiar şi după desfiinţare. Poliţia şi RATB au reprezentanţi în comisiile din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi aveau posibilitatea să Foto: Marian Ivan afle despre problemele generate de pistele ilegale din Bucureşti. Cu toate acestea, s-a confirmat faptul că informaţiile nu au fost diseminate în interiorul instituţiilor.
Ce se întâmplă însă cu restul de participanţi la trafic ? Pe ei cine îi informează ? Primarul Municipiului Bucureşti este principalul responsabil pentru problemele create de angajaţii săi. Dar, cu toate că a fost informat, nu a fost iniţiată nicio campanie de informare a cetăţenilor care să reducă efectele greşelilor din ultimii 5 ani.
6
0
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Diferenţele dintre pistele şi benzile pentru biciclete Pistele şi benzile pentru biciclete sunt drumuri publice. Conform legislaţiei în vigoare, drumurile publice deschise circulaţiei trebuie să fie viabile. "Viabilitatea drumului - starea tehnică corespunzătoare a părţii carosabile, constând în practicabilitatea permanentă a acesteia potrivit reglementărilor specifice sectorului de drum, lipsa obstacolelor şi existenţa amenajărilor rutiere şi a mijloacelor de semnalizare, care să asigure fluenţa şi siguranţa circulaţiei." Fluenţa unei căi de comunicaţii depinde de posibilitatea de a efectua depășiri. Atunci când vehiculele sunt obligate să circule unul după altul, calea de comunicaţie nu asigură fluenţa traficului. De exemplu, o cale ferată cu o singură linie nu poate asigura fluenţa, circulaţia blocându-se când un tren se opreşte. În schimb, autostrada este o cale de comunicaţie fluentă, manevra de depăşire fiind posibilă. Pentru ca o pistă pentru biciclete sau o bandă pentru biciclete să respecte condiţia de viabilitate este necesar ca bicicliştii să poată efectua manevra de depăşire. Pe lângă fluenţă, pistele şi benzile pentru biciclişti trebuie să asigure şi siguranţa participanţilor la trafic.
6
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Pistele pentru biciclete Legislaţia românească stabileşte că bicicliştii sunt obligaţi să utilizeze pistele pentru biciclete. Această constrângere crează însă obligaţii şi din partea administratorului de drum care trebuie să asigure fluenţa şi siguranţa pe tot sectorul de drum. Luând în calcul că o bicicletă are lăţimea de aproximativ 70 cm şi că se deplasează sinusoidal, este nevoie de minim 100 cm pentru ca un biciclist să se poată deplasa. La această lăţime se adaugă şi spaţiul de siguranţă care, în normele actuale, este de 50 cm. Pentru a asigura posibilitatea manevrei de depăşire, o pistă pentru biciclete trebuie să aibă minim 2 m lăţime, câte 0.5 m spaţiu de siguranţă pe laterale şi să asigure siguranţa bicicliştilor pe întreaga lungime a traseului, până când bicicliştii ajung din nou în siguranţă pe carosabil, acolo unde bicicliştii circulă legal.
6
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Benzile pentru biciclete Legislația românească permite crearea de benzi dedicate bicicletelor. Avantajele benzilor pentru biciclete: - creşte gradul de conştientizare a prezenţei bicicliştilor în trafic; - sunt uşor de implementat; - sunt ieftine; - pot fi materializate chiar şi pe distanţe scurte, fără ca intrarea şi ieşirea biciclistului în trafic să necesite studii complexe. Fluiditatea circulaţiei pe benzile pentru biciclete este asigurată de faptul că ele nu sunt obligatorii de folosit, deci bicicliştii pot efectua depăşiri părăsind banda. Nepărăsind partea carosabilă niciun moment, siguranţa bicicliştilor este asigurată de însăşi prevederile Codului Rutier care spun că bicicleta este un vehicul şi are aceleaşi drepturi ca vehiculele cu motor. Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
6
Foto: Marian Ivan
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Infrastructura pentru biciclete - criterii calitative Pentru a deveni cu adevărat atractivă pentru biciclişti, infrastructura trebuie să răspundă următoarelor criterii: să ofere siguranţă, să fie directă, continuă şi accesibilă (coezivă), atractivă şi confortabilă. Aceste criterii sunt recunoscute la nivel internaţional ca principii directoare autorizate. La aceste condiţii necesare, special pentru România, adăugăm şi necesitatea utilizării infrastructurii în orice condiţii meteo.
Siguranţă
Este recunoscut faptul că situaţiile periculoase şi teama de a pedala în trafic sunt descurajări majore în utilizarea bicicletei. Percepţia siguranţei este esenţială pentru a atrage mai mulţi utilizatori.
Directă
Pentru a deveni competitiv, mersul cu bicicleta are nevoie de conexiuni rapide între punctul de plecare şi cel de destinaţie. Instrumente des utilizate pentru a atinge linia dreaptă a deplasărilor sunt benzile în contrasens pe străzile cu sens unic şi scurtăturile printre blocuri şi pe străzile închise traficului auto. Prin facilităţile oferite, mersul cu bicicleta poate fi promovat ca o alegere inteligentă în deplasarea prin oraş.
Foto: Marian Ivan
6
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Continuă şi accesibilă (coezivă)
Pentru a răspunde unei nevoi generale, infrastructura dedicată bicicliştilor trebuie să fie accesibilă unui număr cât mai mare de utilizatori. O reţea unitară pentru biciclişti permite utilizatorilor să ajungă în cele mai multe locuri din oraş cu ajutorul unei infrastructuri prietenoase. Bicicliştii trebuie să fie siguri că oriunde ar merge, la munca, la piaţă sau la prieteni, rutele sunt accesibile cu bicicleta. Acest lucru înseamnă că o reţea la nivelul întregului oraş va fi apreciată de biciclişti în timp ce fragmentele de trasee sunt factori de descurajare a mersului cu bicicleta.
Atractivă
Împrejurimile atractive (liniştite, frumoase) fac mersul cu bicicleta mult mai plăcut. Amplasarea infrastructurii pentru biciclete într-un decor atractiv (spre exemplu în parc) creşte valoarea recreaţională a acestui mod de transport.
Confortabilă
Condiţiile bune ale suprafeţei drumului fac ca mersul cu bicicleta să fie plăcut. Prezenţa asfaltului rugos sau a gropilor cauzează vibraţii supărătoare şi necesită o atenţie sporită din partea utilizatorilor. Mai ales pe rutele principale de biciclete este necesar mult spaţiu pentru ca bicicliştii să menţină o distanţă de siguranţă faţă de obstacole şi să îi poată depăşi pe bicicliştii mai lenţi.
Foto: Sergiu Brega
6
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Foto: Marian Ivan
Utilizarea infrastructurii în orice condiţii meteo este un criteriu calitativ pe care OPTAR a dorit să-l adauge în listă după ce am observat că edilii din România ignoră faptul că ploaia şi ninsoarea sunt fenomene naturale normale. De aceea, considerăm că trebuie să reamintim că infrastructura trebuie să aibă sistem de canalizare care să nu permită băltirea apei, iar deszăpezirea să fie asigurată. Realizarea unei infrastructuri pentru biciclete care să devină inutilizabilă la cea mai mică ploaie sau să devină locul unde se depozitează zăpada pe timpul iernii face ca orice investiţie într-o astfel de infrastructură să fie doar o risipă de bani.
Foto: Tică Darie
6
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Clasificarea oraşelor prietenoase cu bicicliştii În funcţie de condiţiile asigurate biciclistilor şi de procentajul celor care utilizează frecvent bicicleta, oraşele pot fi clasificate ca începătoare, în ascensiune sau campioane. Oraşele debutante sunt cele care dispun de o slabă infrastructură pentru biciclete (adică o infrastructură pentru biciclişti nesigură, neatractivă sau inexistentă) şi mai puţin de 10% dintre participantii la trafic sunt biciclişti. La polul opus, oraşele campioane au o infrastructură pentru biciclete de calitate şi un numar de biciclişti mai mare de 30%. În funcţie de tipul de oraş, debutant, în ascensiune sau campion, este necesar un set diferit de politici pentru încurajarea mersului pe bicicletă. În vreme ce în oraşele debutante atenţia este îndreptată către investiţii de bază privind siguranţa, către rute directe şi către încurajarea potenţialilor biciclişti, în oraşele campion atenţia se îndreaptă către îmbunătăţirea infrastructurii existente şi recompensarea bicicliştilor pentru a-i menţine motivaţi.
Foto: Marian Ivan
6
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Pentru oraşele debutante, aşa cum este Bucureştiul, sunt trei categorii de măsuri care trebuie avute în vedere: − Infrastructura − Politici şi organizare − Promovare şi campanii În ultimul an, am vizitat mai multe oraşe din Europa în scopul de a vedea modul în care sunt aplicate politicile de încurajare a mersului pe bicicleta. Măsurile aplicate în 4 dintre aceste oraşe se regăsesc în paginile următoare.
Foto: Eltis.org
Dar care sunt criteriile care fac diferenţa între încurajarea şi descurajarea mersului pe bicicletă ? Administraţia unui oraş poate lua măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă atunci când vrea ca tot mai mulţi oameni să se deplaseze ieftin şi sănătos în oraşul pe care îl gospodăreşte. În acelaşi timp, adoptarea unor măsuri greşite poate descuraja mersul pe bicicletă, cu toate efectele negative provocate de acestea. Măsurile de încurajare a utilizării bicicletei trebuie să aducă mai multe facilităţi pentru biciclişti decât dacă ele nu s-ar fi adoptat.
6
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI De exemplu, realizarea defectuoasă a pistelor pentru biciclete în Bucureşti a fost o măsură de descurajare a mersului pe bicicletă deoarece condiţiile s-au înrăutăţit faţă de momentul în care ele nu existau.
Foto: Eugen Nedelcu
Infrastructura defectuoasă a obligat bicicliştii să circule printre multe obstacole, i-a expus accidentelor la travesarea drumurilor secundare, şi, cel mai grav, a dus la o stare conflictuală între participanţii la trafic. Cu toate că aceste situaţii sunt deja cunoscute, Brigada Rutieră dispunând închiderea pistelor periculoase, edilii Bucureştiului nu au luat măsuri de remediere a efectelor produse de măsurile greşite adoptate în ultimii 5 ani.
Foto: Eugen Nedelcu
6
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Foto: Ionut Dipse
Foto: Eugen Nedelcu
Foto: Claudiu Buzilan
Foto: Eugen Nedelcu
7
0
EdiĹŁia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Nantes Zonă metropolitană Nantes este "debutantă" în adoptarea măsurilor de încurajare a mersului pe bicicletă. De aceea, administraţia a urmat paşii obişnuiţi: − Infrastructura − Politici şi organizare − Promovare şi campanii În 2009, infrastructura pentru biciclişti era aproape inexistentă în Nantes. De atunci a intrat în vigoare "Planul Velo" 2009 - 2014 care a avut că rezultat o infrastructură care respectă criteriile calitative stabilite de către specialişti.
Siguranță
În intersecţii au fost create "zone de acumulare pentru biciclişti", în faţa maşinilor care aşteaptă la semafor. În acest fel, siguranţa rutieră creşte deoarece şoferii au vizibilitate maximă asupra bicicliştilor, direct prin parbriz.
Directă
Pentru a scurta rutele, străzile cu sens unic sunt deschise circulaţiei bicicliştilor pe ambele sensuri.
Foto: Marian Ivan
7
Foto: Marian Ivan
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Continuă şi accesibilă (coezivă)
A fost creată o reţea de 440 km de benzi pentru biciclete care acoperă întreaga suprafaţă a zonei metropolitane.
nantesmetropole.fr
Atractivă
Au fost create "Zone liniştite" (Pacified Area) unde s-au aplicat măsuri de calmare a traficului motorizat. În zona centrală, traficul auto a fost limitat.
Foto: Marian Ivan
Confortabilă
S-au remediat fisurile sau gropile în asfalt.
Foto: Marian Ivan
7
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Pe langă măsurile "clasice", administraţia din Nantes a propus şi implementat idei noi de încurajare a oamenilor să folosească bicicleta.
nantes.maville.com
ecf.com
Pe o stradă din centrul oraşului, benzile pentru biciclete sunt flancate de benzile pentru transportul public. Transportul motorizat individual este interzis pe acea stradă. Administraţia din Nantes a propus şi a implementat o regulă de circulaţie nouă: bicicliştii au voie să treacă pe culoarea roşie a semaforului dacă fluxul maşinilor şi cel al pietonilor permite acest lucru. Intersecţiile unde această regulă se aplică din 2010 sunt semnalizate cu un nou indicator rutier. Scopul măsurilor a fost de a eficientiza mersul pe bicicletă. S-a constatat că această măsură nu a crescut numărul de accidente. Pentru a creşte siguranţa bicicliştilor, în unele sensuri giratorii a fost implementat un nou tip de marcaj care să sporească atenţia şoferilor.
Foto: Olivier Schneider
Pe unele străzi înguste, unde nu a existat posibilitatea trasării de benzi pentru biciclişti, există indicatoare care recomandă păstrarea unei distanţe minime faţă de biciclişti.
Foto: Marian Ivan
7
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI În principalele parcări auto, edilii din Nantes au amenajat camere speciale pentru parcarea bicicletelor. Abonamentul costă 30 Euro/an şi permite parcarea în siguranţă precum şi accesul la scule şi compresor pentru umflarea roţilor. Pentru bicicletele asistate de motor electric (Pedelec) există posibilitatea cuplării acestora la priză. Pentru încă 19 Euro se asigură o revizie anuală a bicicletei. Foto: Marian Ivan
Zonă metropolitană Nantes este împânzită de parcări clasice pentru biciclete. În zonele unde bicicletele sunt lăsate timp îndelungat, există cuşti puse la dispoziţie gratuit, pentru a creşte siguranţa parcării bicicletei.
Foto: Marian Ivan
O atenţie sporită se acordă copiilor. Pe lângă orele practice şi teoretice de educaţie rutieră, şcolarii învaţă despre importanţa bicicletei în creşterea mobilităţii urbane.
Foto: Patrick Garcon
7
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
Foarte important pentru implementarea unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă este informarea şi implicarea cetăşenilor. De aceea, în oraş există panouri care promovează utilizarea bicicletei şi a transportului public. În acest moment, edilii din Nantes se pregătesc să aducă în oraş al doilea operator de bike-sharing1. Prima firmă, Bicloo, are deja 880 de biciclete puse la dispoziţie în 103 staţii. Abonamentele sau biletele pentru transport public permit ca bicicletele să poată fi folosite gratuit (zilnic) prima jumătate de oră. În oraş există panouri digitale care afişează numărul de biciclete în fiecare staţie de bike-sharing. Foto: Marian Ivan
Nantes a fost aleasă să fie "Capitala Verde 2013" a Europei. Iar în 2015, Conferinţa VeloCity se va desfăşura în Nantes. 1
bike sharing - folosirea alternativă a unei biciclete de către mai multe persoane
7
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Viena
www.fahrradwien.at
Capitala Austriei este un oraş debutant în privinţa încurajării mersului pe bicicletă. Avantajul administraţiei din Viena a fost acela că a avut la dispoziţie o Strategie naţională de management a mobilităţii. Master Planul de dezvoltare a mersului cu bicicleta a fost lansat în 2006 de Ministerul Mediului care şi-a propus să dubleze numărul de biciclişti până în 2015 (de la 5% la 10%). Edilii vienezi au respectat criteriile calitative necesare unei infrastructuri pentru biciclete: - o reţea coerentă de benzi pentru biciclişti care acoperă întreaga suprafaţă a oraşului, răspunzând nevoilor oamenilor, indiferent unde locuiesc. Foto: Marian Ivan
- "zone de acumulare pentru biciclişti", în faţa maşinilor care aşteaptă la semafor. În acest fel, siguranţa rutieră creşte deoarece şoferii au vizibilitate maximă asupra bicicliştilor, direct prin parbriz.
Foto: Marian Ivan
- străzi cu sens unic pentru maşini care sunt deschise circulaţiei bicicliştilor pe ambele sensuri. Foto: Marian Ivan
- benzi dedicate transportului public şi bicicletelor. Foto: Marian Ivan
7
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Alte măsuri pe care administraţia din Viena le-a aplicat pentru ca mobilitatea activă urbană să crească:
- pe străzile unde infrastructura crea conflicte între oameni şi traficul auto, circulaţia vehiculelor motorizate individuale a fost închisă. velo-city2013.com
- strada Hasnerstraße a fost declarată „prietenoasă cu bicicliştii”. Traficul motorizat individual a fost descurajat prin crearea de obstacole.
Foto: Marian Ivan
- un pod care permitea accesul călătorilor către o staţie de metrou a fost deschis bicicliştilor, oferind o scurtătură între două cartiere. Structura de sticlă face ca porţiunea de drum să fie spectaculoasă şi totodată apără bicicliştii de intemperii.
Foto: Marian Ivan
7
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI O intersecţie semaforizată, unde traficul auto este foarte aglomerat, a fost regândită deoarece pietonii şi bicicliştii işi pierdeau răbdarea şi traversau printre maşinile în viteză. Acum, când senzorii sesizează că distanţa dintre maşini creşte, semaforul se schimbă automat, oprind traficul auto şi permiţând traversarea pentru pietoni şi biciclişti. În cazul în care traficul auto este foarte aglomerat, semaforul se schimbă la numărul programat de secunde.
Foto: Marian Ivan
- supermarketul SPAR a lansat programul "Bike & Buy" prin care oamenii sunt îndemnaţi să folosească bicicleta atunci când merg la piaţă. Parcarea bicicletei se face în siguranţă, iar biciclistul are la îndemână scule, compresor şi prize pentru bicicletele electrice.
- a fost construit un ansamblu de apartamente "prietenoase" cu bicicliştii. Proiectul BikeCity a fost un parteneriat cu un dezvoltator imobiliar care a prevăzut o serie de facilităţi pentru aceste blocuri: 330 de locuri de parcare pentru biciclete, lifturi în care incap 3 persoane şi 3 biciclete, camere pentru depozitarea trailerelor şi a remorcilor pentru biciclete, spaţii pentru întreţinerea bicicletelor. Pentru cele 99 de apartamente s-au asigurat doar 56 de locuri de parcare auto, dar locatarii au la dispoziţie două maşini în sistem car-sharing, aflate chiar în parcarea subterană a blocurilor.
7
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Măsuri de încurajare a mersului pe bicicletă în Budapesta*
Foto: Marian Ivan
Budapesta este un oraş debutant în privinţa încurajării bicicletei. Din cauza lipsei de experienţă, administraţa din Budapesta a realizat primele piste pentru biciclete pe trotuare. Apoi, odată cu creşterea numărului de accidente dintre biciclişti şi pietoni / biciclişti şi maşini, edilii din Budapesta au fost nevoiţi să mute infrastructura pe carosabil. S-a constatat că aceste măsuri combinate cu cele de calmare a traficului rutier au dus la scăderea numărului de accidente şi creşterea numărului de pietoni şi biciclişti.
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
* deplasarea reprezentantului OPTAR la Budapesta s-a realizat cu sprijinul asociaţiei Mai Mult Verde
7
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Măsurile adoptate: - Primăria din Budapesta a angajat un specialist care se ocupă de implementarea infrastructurii pentru biciclişti.
Foto: Marian Ivan
- Au fost desfiinţate pistele aflate pe trotuare. Ele au fost înlocuite cu benzi pentru biciclişti sau cu benzi dedicate transportului public şi bicicliştilor.
Foto: Marian Ivan
- Acolo unde lăţimea carosabilului nu permite delimitarea fluxului velo de cel motorizat, prezenţa bicicletelor în trafic este semnalizată prin semne distincte. Scopul este de a atrage atenţia soferilor asupra prezenţei legitime a bicicliştilor în trafic.
Foto: Marian Ivan
8
0
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI - S-au aplicat măsuri de calmare a traficului. Înălţarea trecerilor de pietoni forţează maşinile să reducă viteza, străzile devenind mai sigure pentru pietoni şi biciclişti.
Foto: Marian Ivan
- Străzile cu sens unic pentru maşini permit circulaţia bicicliştilor pe ambele sensuri.
Foto: Marian Ivan
- Se acordă atenţie educaţiei rutiere şi creşterii abilităţilor copiilor de a conduce o bicicletă.
Foto: Marian Ivan
8
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI - Pentru a creşte siguranţa bicicletelor parcate, în Ungaria s-a derulat o campanie prin care oamenii au fost îndemnaţi să-şi cumpere sisteme antifurt de calitate (tip U-lock) care să descurajeze fenomenul furtului de biciclete.
- Organizarea evenimentului Critical Mass (în weekend-urile din preajma Zilei Pământului şi a Zilei Fără Maşini) a reprezentat un atu important în percepţia bicicletei ca fiind un mijloc eficient de transport urban. Mişcarea a devenit atât de populară încât în 2006 şi în 2007, preşedintele Ungariei a pedalat alături de cetăţeni în cadrul evenimentului.
Foto: Marian Ivan
8
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Copenhaga* – oraş campion Copenhaga este un oras campion în utilizarea bicicletei ca mijloc de transport. De aceea, măsurile luate de autorităţi se axează pe îmbunătăţirea infrastructurii existente şi recompensarea bicicliştilor pentru a-i menţine motivaţi. De exemplu, la unele intersectii au fost instalaţi suporţi care permit bicicliştilor să se odihnească în şa cât timp aşteaptă la semafor. Coşul de gunoi pentru biciclişti este aplecat astfel încât aceştia să poată arunca gunoiul fără a mai opri bicicleta.
planetgordon.com
planetgordon.com
Foarte important pentru localnici este că dezvoltarea infrastructurii permite acum oamenilor să folosească tot mai Foto: Marian Ivan mult bicicleta în viaţa cotidiană. Fie că îşi duc copiii la grădiniţă, fie că merg la cumpărături, fie că livrează corespondenţa sau îşi aprovizionează magazinul, danezii folosesc tot mai mult bicicletele utilitare (cargo-bike). * deplasarea reprezentantului OPTAR la Copenhaga s-a realizat cu sprijinul asociaţiei Mai Mult Verde
8
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Poliţişti pe biciclete
Foto: Marian Ivan
În capitalele europene există de mai mult timp echipaje de poliţişti pe biciclete. Nu şi în Bucureşti. La începutul lunii iulie, dintr-o declaraţie a primarului Nicolae Robu, am aflat că poliţiştii locali din Timişoara aveau în dotare 80 de biciclete pe care nu le foloseau. “Le-am dat dispoziţii poliţiştilor locali să folosească bicicletele şi în perioada următoare îi vom vedea prin oraş cu ele." – Primarul Timişoarei, Nicolae Robu În Sf. Gheorghe (Covasna), există un echipaj de poliţişti pe biciclete de peste 3 ani. Ei patrulează zilnic pe bicicletă, fiind cunoscuţi şi apreciaţi de către cetăţeni.
Foto: Zsolt “Csuri”
8
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Infrastructură pentru biciclete în Bucureşti? Nimic mai simplu! “Nu e vorba de bani. E vorba de priorităţi.” Manfred Neun, preşedintele Federaţiei Europene a Bicicliştilor la VeloCity 2013 Edilii din Bucureşti nu trebuie să reinventeze mersul pe bicicletă. Trebuie doar să-şi reevalueze priorităţile. "Dacă planifici oraşele pentru maşini şi trafic, vei obţine maşini şi trafic. Dacă planifici pentru oameni şi locuri, vei obţine oameni şi locuri." Fred Kent – fondator şi preşedinte al asociaţiei Project for Public Spaces În cazul în care administraţia din Bucureşti va dori să încurajeze oamenii să se deplaseze ieftin şi sănătos pe bicicletă, nu Foto: Alexandru Manaf trebuie decât să respecte criteriile calitative stabilite de specialişti, ţinând însă cont de faptul că oraşul este debutant în privinţa încurajării mersului pe bicicletă. OPTAR se opune proiectelor care prevăd investiţii într-o infrastructură pentru biciclete dacă aceasta nu îndeplineşte criteriile calitative enunţate de specialişti sau care este construită în detrimentul pietonilor sau a transportului public.
Foto: Sergiu Brega
8
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Măsuri simple de încurajare a mersului pe bicicletă care ar putea fi aplicate rapid în Bucureşti Marcarea de benzi pentru biciclişti. Este o soluţie ieftină şi cu efect imediat. Aplicarea de astfel de marcaje creşte senzaţia de siguranţă a biciliştilor. Nu necesită studii complexe deoarece biciclistul nu părăseşte carosabilul. Ele pot fi aplicate chiar şi pe distanţe scurte, fără a crea probleme legate de readucerea biciclistului în trafic.
Foto: Marian Ivan
8
6
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Marcarea de zone de acumulare pentru biciclişti la intersecţiile semaforizate
Foto: Marian Ivan
Este o soluţie ieftină şi cu efect imediat. Aplicarea de astfel de marcaje creşte siguranţa rutieră, cât şi senzaţia de siguranţă a bicicliştilor, deoarece elimină conflictele generate la intersectările fluxurilor de circulaţie. Amplasarea bicicliştilor în faţa maşinilor oprite la semafor s-a dovedit a creşte siguranţa rutieră deoarece şoferii au vizibilitate maximă prin parbriz.
Foto: Marian Ivan
8
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Străzi cu sens unic pentru traficul motorizat şi deschise circulaţiei bicicliştilor pe ambele sensuri Este o soluţie foarte ieftină şi cu efect imediat. În acest mod se asigură trasee scurte pentru biciclişti, ceea ce reprezintă un puternic factor de încurajare a mersului pe bicicletă în oraşe. Şoferul are vizibilitate maximă prin parbriz asupra bicicliştilor.
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
8
8
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Parcări pentru biciclete în zona intersecţiilor Parcările ilegale de autovehicule în zona intersecţiilor scade siguranţa rutieră deoarece scade vizibilitatea. Parcările pentru biciclete amenajate în zona intersecţiilor nu obturează vizibilitatea şi elimină parcările ilegale de autovehicule. De aceea, specialiştii consideră că astfel de parcări contribuie la creşterea siguranţei rutiere.
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
8
Foto: Marian Ivan
9
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Parcări sigure pentru biciclete în zona centrală a oraşului şi în apropierea centrelor comerciale şi a instituţiilor publice Deseori, oamenii nu folosesc bicicleta deoarece nu au la dispoziţie locuri unde să o poată lăsa în siguranţă. Amenajarea de parcări care să ofere siguranţă bicicletelor ar putea creşte numărul de utilizări a acestui mod de transport.
Foto: Marian Ivan
Marcarea de simboluri cu biciclişti pe partea carosabilă
Legislaţia românească prevede măsuri de creştere a siguranţei rutiere prin creşterea impactului vizual. Aplicarea acestui articol de lege ar fi un factor de conştientzizare a prezenţei legitime a bicicliştilor în trafic. "În scopul sporirii impactului vizual asupra participanţilor la trafic, pe partea carosabilă se pot executa marcaje sub formă de inscripţii, simboluri şi figuri." În Europa, simbolurile de biciclete sunt frecvent utilizate pe partea carosabilă.
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
9
Foto: Marian Ivan
0
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI Calmarea traficului în zona centrală, în apropierea şcolilor şi a zonelor rezidenţiale Specialiştii susţin calmarea traficului prin aplicarea de măsuri care să oblige şoferii să respecte viteza legală. Înălţarea trecerilor de pietoni şi amenajarea de „speed-bumpere” înalte sunt soluţii cu efecte imediate în creşterea siguranţei rutiere deoarece obligă şoferii să reducă viteza. Actualele “speed-bumpere” din Bucureşti doar jenează traficul, nu îl calmează.
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
Foto: Eltis.org
9
1
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Să învăţăm de la cei mai buni Critical Mass Budapesta
Critical Mass Budapesta a fost cea mai amplă mişcare a bicicliştilor din toate timpurile. Marşurile lor au schimbat clasa politică din Ungaria şi au transformat Budapesta dintr-un oraş dominat de traficul auto într-unul prietenos cu oameni. Povestea a început în 2004, cu 50 de oameni, curieri pe biciclete, care au dorit să mărşăluiască prin oraş în "Ziua Fără Maşini" (22 septembrie). Primarul oraşului a anunţat că nu doreşte să "disturbe traficul rutier". A fost scânteia care a generat cele mai ample proteste ale bicicliştilor. An de an, de "Ziua Pământului" şi de "Ziua Fără Maşini", în Budapesta s-au organizat marşuri pe biciclete care au forţat politicienii ungari să ţină cont de problemele oamenilor. 4.000
10.000
32.000
50.000
80.000
2004
2005
2006
2007
2008
biciclişti
La doi ani după primul protest, toate partidele politice din Ungaria au inclus în programele lor de guvernare măsuri de încurajare a folosirii bicicletei. A fost momentul în care utilizarea bicicletei a luat un avânt spectaculos în Budapesta.
Foto: Marian Ivan
9
2
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
În primăvara acestui an (2013), de Ziua Pământului, a fost organizat pentru ultima dată protestul Critical Mass Budapesta. Organizatorii au luat această decizie după ce au ajuns la concluzia că politicienii ţin cont de problemele oamenilor fără a mai fi nevoie de proteste în stradă.
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
Foto: Marian Ivan
9
3
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Marşuri de protest pe bicicletă în Bucureşti După modelul activiştilor din Budapesta, OPTAR va organizeaza marşuri de protest pe bicicletă în Bucuresti prilejuite de marcarea Zilei Pământului şi a Zilei fără maşini
2013
2014
2015
2016
21 sep
19 apr 20 sep
25 apr 19 sep
23 apr 24 sep
2017
2018
2019
2020
22 apr 23 sep
21 apr 22 sep
20 apr 21 sep
25 apr 19 sep
Foto: Marian Ivan
9
4
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
21 septembrie 2013
Cel mai mare marş al bicicliştilor
"Ziua fără maşini" este un eveniment marcat în toată lumea. În Bucureşti, evenimentul din acest an se va numi “Bucureşti pentru OAMENI !” Pe 21 septembrie 2013, pe bicicletă, pe role sau cu trotineta, în alergare uşoară sau în cărucior, vă invităm sa ieşiti în stradă pentru a cere politicienilor să arate respect faţă de cei care i-au ales. "Bucureşti pentru OAMENI" este un marş de protest pentru care s-a depus notificarea legală la Primăria Municipiului Bucureşti. Adunarea participanţilor va fi la ora 14:30 în parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle. Propunem două variante de traseu: de 18, respectiv de 15 km. Varianta mai lunga include ocolirea Parlamentului. (Vezi traseul aici: http://goo.gl/qyQiF ) Inivită-ţi prietenii să participe: http://goo.gl/4Brdk Încurajăm şi promovăm mişcările similare organizate în alte oraşe din România. În cazul în care vom afla despre aceste evenimente, desfăşurate în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră, le vom anunţa pe ghidulbiciclistului.ro şi pe site-urile partenere.
9
5
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Poţi sa susţii OPTAR ! Persoane fizice Sistemul 2%, prevăzut de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, permite contribuabililor persoane fizice să direcţioneze 2% din impozitul pe venit către o entitate non-profit (ONG). 2% este un sistem prin care cetăţenii au posibilitatea de a hotărî în mod direct ce se întâmplă cu o parte a impozitului datorat statului. Dacă nu direcţionaţi aceşti 2% către un ONG, procentul respectiv rămâne în bugetul statului. Direcţionarea nu presupune costuri/eforturi suplimentare, în afară de completarea unor date în declaraţiile de venit. La începutul anului 2014, OPTAR va pune la dispoziţia celor interesaţi informaţiile necesare despre direcţionarea a 2% din impozitul pe venit pe anul fiscal 2013.
Companiile pot direcţiona 20% din impozitul pe profit către OPTAR. Suma redirecţionată poate fi scazută din impozitul pe profit aferent anului fiscal dacă nu este mai mare de 3 la mie din cifra de afaceri.
Dacă vă decideţi să direcţionaţi bani către OPTAR ajutaţi implicit la: - promovarea transportului alternativ în România; - elaborarea, promovarea şi implementarea proiectelor care vizează mobilitatea urbană; - promovarea turismului ecologic şi cultural; - reprezentarea, apărarea drepturilor şi interesului legitim public legate de transportul alternativ în România.
9
6
Ediţia I - August 2013
Pe data 18 mai 2013, două grupuri de biciclişti sosiţi din Ploieşti şi Bucureşti s-au adunat la Aerodromul Şirna pentru a transmite un mesaj autorităţilor locale şi centrale: VREM PISTE! Fotografia realizată de Radu Sebastian nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul piloților de la Aerodromul Șirna.
9
7
Ediţia I - August 2013
GHIDUL BICICLISTULUI
Contact Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România
este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicleta, cu transportul public sau cu autoturismul. Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook. Dacă nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook. Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut ! Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR. Dacă doriţi ca Ghidul Biciclistului (ediţia a doua) să conţină şi alte informaţii utile, puteţi trimite sugestiile voastre la e-mail-ul
Foto: Marian Ivan
9
8
Ediţia I - August 2013
Proiectele româneşti câştigătoare
ale Cycling Visionaries Awards - VeloCity 2013 (Viena) Advocacy and Social Projects Tribul – Ariel Constantinof
tribul Advocacy and Social Projects Adoptă o pistă periculoasă ! Apoi... desfiinţeaz-o !
Advocacy and Social Projects SkirtBike
Cycling and the Arts Byke Pour-Trait Cristian Vlădoaica
Advocacy and Social Projects Bike Fest GreenRevolution
GHIDUL BICICLISTULUI Ediţia I - August 2013
design okayo.ro