Magazine layout

Brian Jones a fost fondatorul [i liderul incontestabil al trupei The Rolling Stones. De asemenea, a fost un geniu cu tendin]e suicidare, dependent de droguri.

Dat fiind c` autorit`]ile reiau ancheta mor]ii lui misterioase din 1969, vom rememora [i noi via]a [i mo[tenirea celui care a r`mas arhetipul original al statutului de rock star.

De Robert Greenfield Traducere [i adaptare de Lorena Lupu Foto: Guliver 5 iuLie, 1969. Mick Jagger este \ngrozit. Pe bun` dreptate. De[i sufer` adeseori de trac \nainte de un concert, de data asta este vorba de cu totul altceva. |ntr-o zi cald`, \n`bu[itoare, \n Londra, mai mult de 250.000 de oameni s-au adunat \n Hyde Park pentru a urm`ri concertul gratuit al celor de la Rolling Stones, care nu mai c\ntaser` live de peste doi ani.

Mick trebuie doar s` arunce o privire peste um`r, pentru a vedea de ce au venit at\]ia oameni.

Dintr-o imagine uria[` de pe fundalul scenei, Brian Jones prive[te mul]imea cu un z\mbet subtil printre [uvi]ele de p`r blond, lins, care \i intr` \n ochi. Cu doar dou` nop]i \n urm`, omul care fondase Rolling Stones [i c`ruia \i pl`cea s`-[i zic` „liderul incontesta-

48 c DECEMBRIE 2010

bil” al trupei fusese g`sit mort \n propria piscin`, la 27 de ani. Astfel, acest concert devenise un tribut. |n timp ce mul]imea ]ip`, Mick se apropie de microfon. Descul], purt\nd un jerseu lung [i alb, cu m\neci largi [i un lan] de piele cu ornamente aurii, arat` ca un trubadur din alte vremuri. }ine o carte \n m\n`. |ncearc` s` lini[teasc` mul]imea spun\ndu-le c` vrea s` vorbeasc` \n memoria lui Brian. Surprinz`tor, Mick \ncepe s` citeasc` din Adonais, poemul scris de Percy Bysshe Shelley la moartea confratelui s`u John Keats, la 25 de ani. „Pace, pace! Nu e mort, nu doarme - / Doar s-a de[teptat din visul vie]ii.” |n timp ce Mick cite[te, mai mult de 3.000 de fluturi care au fost ]inu]i \n cutii de carton timp de c\teva ore

s\nt elibera]i. |n analogie cu via]a lui Brian Jones, mul]i fluturi plutesc c\teva secunde \n aerul cald al verii [i se pr`bu[esc. Cu Mick Taylor – succesorul lui Jones – la chitar`, trupa \[i \ncepe concertul.

Ca fantoma tat`lui lui Hamlet, Brian Jones a izbutit cumva s` ajung` pe scen` ast`zi, \n modul \n care [i-ar fi dorit-o. Tot ce f`cuse Rolling Stones p\n` acum [i tot ce reprezentau ei fuseser` ini]iate de el.

Acum, la 41 de ani dup` deces, fantoma lui Brian Jones e din nou la [tiri. |n 2009, autorit`]ile britanice au re\nceput examinarea dovezilor r`mase dup` moartea lui, un prim pas spre redeschiderea investiga]iei ini]iale. Poate trupul lui va fi exhumat, iar cauza mor]ii, men]ionat` \n raportul de autopsie,

„moarte accidental`”, va deveni omucidere.

Un geniu al muzicii torturat de demoni, Brian a creat prototipul starului rock damnat care, \ntre timp, a devenit un cli[eu media. De[i Jerry Lee Lewis [i Chuck Berry au avut aceast` atitudine \naintea lui [i au existat prea mul]i muzicieni care i-au urmat destinul [i au murit prematur, Brian Jones a fost prototipul. Nimeni nu a f`cut-o cu at\ta gra]ie, stil [i nebunie. Pe parcurs, a creat [i Rolling Stones, „cea mai tare forma]ie de rock n’ roll din lume.”

7 apRiLie, 1962, s|mb~T~ noapTea. Un club \ntunecat \ntr-o pivni]`, \n apropiere de sta]ia de metrou Ealing Broadway, \n partea de vest a Londrei.

Mul]imea e format` \n cea mai mare parte din b`rba]i [i e mai mult dec\t bizar`. Puri[ti ai bluesului \mbr`ca]i în parka au venit s` \i vad` pe Alexis Korner, Blues Incorporated [i pe Cyril Davies, un mecanic auto be]iv care cînt` la muzicu]` de parc` ar r`suci notele cu un cle[te patent. |n mul]ime, se afl` Keith Richards, un pu[tan s`rac de 18 ani, slab ca sc\ndura [i cu un look boln`vicios care va reunun]a la [coala de arte, [i noul s`u prieten, Mick Jagger, c`ruia unii oameni \i mai spun Mike. {i el are 18 ani [i e student la prestigioasa London School of Economics. Mick vine dintr-un climat mult mai prosper dec\t Keith [i a \mprumutat ma[ina tat`lui s`u pentru drumul de o or` [i jum`tate p\n` aici. De[i Mick [i Keith se cunosc de mul]i ani, au devenit nedesp`r]i]i abia de c\teva luni, c\nd s-au \nt\lnit \nt\mpl`tor la metrou, \n drum spre [coal`. Mick avea \n m\n` un album al lui Chuck Berry pe care Keith nu \l ascultase, iar cei doi au intrat \n vorb`. Apoi au \nceput s` fac` muzic` \mpreun` [i acum s\nt at\t de apropia]i, \nc\t unora le e greu s` \i disting`. |nainte ca Blues Incorporated s` \[i \ncheie concertul, trupa invit` \n scen` arti[ti pentru o sesiune de jam. Alexis Korner prezint` un tip de care nimeni din mul]ime nu auzise. „Iat`-l pe Elmo Lewis”, spune el. „A venit de la Cheltenham s` c\nte pentru voi.” {i iat`-l – e Brian, la 20 de ani, cu un nume de scen` inventat pentru acest show, aplecat asupra chitarei.

Cu o bucat` de ]eav` g`sit` \ntr-un garaj, pe post de slide. Se av\nt` \n Dust My Broom al bluesmanului din Mississippi Elmore James [i \ncepe s` c\nte de parc` ar fi venit dintr-un c\mp de bumbac [i nu din Cheltenham, o sta]iune de bon ton, unde b`tr\nicile dr`g`la[e beau [i acum ceaiul la ora patru \n fiecare dup`-amiaz`, cu degetul mic ridicat. |n ochii lui Mick [i ai lui Keith, tipul `sta este Elmore James.

Dup` concert, cei doi fac cuno[tin]` cu Brian. De la bun \nceput, \ntre ei se na[te o magie ciudat`, pe care nu o vor \n]elege niciodat`. Leg`tura devine mai puternic` dup` ce Mick [i Keith \l pun pe Brian \n tem` cu Chuck Berry. „Uite”, \i spune Keith lui Brian, „e acela[i c`cat, iar tu po]i face asta”.

Brian e nevoit s` ia o decizie rapid`. Fie s` c\nte blues adev`rat cu muzicieni care s\nt sili]i s` [i munceasc` pentru a tr`i, fie s`-[i piard` timpul cu doi amatori costelivi ai rock ‘n’ rollului. „S` v` fut \n gur`,

Un geniu al muzicii torturat de demoni, Brian a creat prototipul starului rock damnat. împu]i]ilor!”, le spune el celor care \i spun s` r`m\n` cu Blues Incorporated. „S\nte]i ni[te c`c`nari, iar eu m` apuc de treab` cu tipii `[tia”.

A[a s-a \nt\mplat. ~sta a fost momentul crucial care a schimbat istoria rock-ului, primul pas \n alc`tuirea trupei Rolling Stones. Sau, dup` cum erau cunoscu]i pe atunci, Brian Jones and the Rolling Stones. iaRna 1962-1963. Pentru c` s\nt fali]i [i nu au alt` op]iune, Brian, Keith [i Mick s\nt sili]i s` locuiasc` \mpreun` \ntr-un apartament oribil pe strada Edith Grove \n World’s End, un cartier muncitoresc din Londra, cu o reputa]ie proast`. |nconjura]i de duhoarea putreziciunii [i a mucegaiului, cu chiuveta plin` v\rf cu vase nesp`late [i rufe murdare risipite prin toat` casa, Brian [i Keith c\ntau ore \n [ir la chi tar` \n apartamentul rece ca ghea]a, \ncerc\nd s`-[i uneasc` cele dou` chitare \ntr-un singur sunet, a[a cum nu izbutiser` dec\t The Everly Brothers.

Lui Brian [i lui Keith li s-a spus deja c` s\nt ni[te rata]i, cloaca societ`]ii. Tr`iesc ca ni[te punkeri, cu mult \nainte ca mi[carea respectiv` s` apar`. Fur` \n mod regulat m\ncare pentru a supravie]ui. |n cur\nd, Mick [i Keith \[i dau seama c` Brian e un geniu al muzicii, care poate c\nta la orice instrument. |ntr-o sear`, Keith se întoarce acas` [i-l descoper` pe Brian c\nt\nd blues la muzicu]`. Nu se [tie cum, \nv`]ase \ntr-o singur` zi s` m\nuiasc` instrumentul.

Dar, chiar [i din punctul de vedere al lui Keith, Brian pare uneori extrem de ciudat. Via]a pe care a dus-o p\n` acum face s` p`leasc`, prin compara]ie, toate nebuniile lui Mick [i ale lui Keith.

Dup` ce sora mai mic` a lui Brian a murit de leucemie la v\rsta de doi ani, tat`l lui, inginer aeronaut [i mama lui, profesoar` de pian, i-au spus c` a fost alungat` din cas` pentru c` nu a fost cuminte.

Brian, un copil ciudat care, odat`, a vopsit pisica familiei \n albastru cu coloran]i alimentari, a suferit de anghin` difteric` la patru ani, iar mai t\rziu s-a \mboln`vit de astm. |nc` de mic copil, avea presentimentul c` nu va ajunge s` \mplineasc` 30 de ani.

C\nd Brian a \mplinit [ase ani, a \nceput s` ia lec]ii de pian de la mama lui. Spre deosebire de Mick [i Keith, a \nv`]at s` citeasc` partiturile [i ajunsese s` interpreteze la pian Bach [i Chopin \nainte s` se apuce de clarinet [i saxofon alto \n adolescen]`. C\nd i-a cunoscut pe Mick [i Keith, Brian avusese deja cel

DECEMBRIE 2010 c 49

pu]in un copil din flori ([i urma s` aib` înc` cinci \nainte de moarte) [i fusese renegat de p`rin]ii s`i. „Brian era cu mult \naintea lor”, urma s` noteze ceva mai t\rziu c\nt`rea]a Marianne Faithfull. “Mick [i Keith erau \nc` b`ie]i de v\rst` [colar`. Brian era cel care i-a \mboldit, cel care a adunat oamenii la un loc [i a crezut \n destinul lor, cel care a [tiut unde vor ajunge, spre deosebire de Mick, care nu se putea hot`r\ dac` vrea s` devin` contabil sau nu. Brian a fost cel care a spus: „Se va \nt\mpla!”. |n casa de pe Edith Grove, Brian a fost cel care a dat numele forma]iei. R`mas f`r` bani, cu apartamentul debran[at de la ap` [i gaze, Brian a dat un telefon la Jazz News pentru promovarea primului spectacol al forma]iei. |ntrebat cum se nume[te forma]ia lui, Brian arunc` o privire \n jur, vede un album al lui Muddy Waters aruncat nu departe de el, remarc` o pies` Rollin’ Stone [i riposteaz`: „The Rollin’ Stones”.

Cu Charlie Watts (fost membru Blues Incorporated) la tobe, Bill Wyman la chitar` bas [i Ian Steward la un pian ieftin de c\rcium`, Rollin’ Stones \ncep s` dea spectacole \n mod regulat la Crawdaddy Club, \n Richmond. Cu un repertoriu din Muddy Waters [i Chuck Berry, care includea [i versiuni de dou`zeci de minute ale unor piese ca Doing the Crawdaddy [i Pretty Thing de Bo Diddley, Stones \[i dau pe spate publicul, format \n mare parte din studen]i la arte. |n cur\nd, 400 de oameni stau la coad` pentru a vedea cea mai tare forma]ie nou` din Londra.

1963 – 1964. Brian semneaz` un contract de management [i de editare dezastruos, pe trei ani, cu Eric Easton [i Andrew Oldham – pe care Keith \i va denumi mai t\rziu „un tic`los iste] [i un gangstera[ pe bune” – d\ndu-le 25% din toate \ncas`rile ob]inute de trup`. La ceain`ria din apropiere, unde e a[teptat de Mick [i Keith, Brian le aduce vestea, omi]\nd c`, \n calitate de lider, are un bonus de cinci lire pe s`pt`m\n`. Apoi, \l anun]` pe Ian Stewart c` nu mai e membru al trupei, dar poate s` mai c\nte cu ei dac` \i va duce la spectacole cu ma[ina.

C\nd Stones intr` \n studio s`-[i \nregistreze primul material, Brian \i spune inginerului de sunet cum trebuie s` sune totul. Stones \nregistreaz` Come On de Chuck Berry, cu I Want to Be Loved de Muddy Waters pe fa]a B. Single-ul r`m\ne \n topuri patru luni.

Stones muncesc f`r` \ntrerupere, dau spectacole pe tot \ntinsul Angliei. |n toamna anului 1963, fac un turneu de [ase s`pt`m\ni cu Little Richard, Bo Diddley [i Everly Brothers. Afi[\nd o atitudine pe care Johnny Rotten [i Pete Doherty se vor str`dui din greu s` o imite ulterior, Brian intr` \n alterca]ii cu fani be]i. C\nd Stones afl` c` Brian e pl`tit cu cinci lire \n plus pe lun`, Keith \[i iese din fire: „Nu avem nevoie de un afurisit de lider”, \i spune el lui Brian. „Avem nevoie s` lu`m alea cinci lire \n plus pe s`pt`m\n` [i s` ne repar`m nenorocitele astea de amplificatoare, Brian, iar tu e[ti o pizd` pentru c` ai primit banii `[tia [i nu ne-ai zis nimic”. |n acel moment, lupta pentru putere \n interiorul forma]iei

50 c DECEMBRIE 2010

e \n plin` desf`[urare. |n timp ce Stones \[i \ncep ascensiunea spre statutul de b`ie]i r`i ai Angliei, echivalentul \ntunecat al celor de la Beatles, at\t de dr`gu]i [i de alinta]i, Mick [i Keith \ncep s` scrie \mpreun` [i compun un hit dup` altul. De[i Brian \ncearc` din r`sputeri, nu izbute[te s` egaleze performan]a. Dup` cum va spune mai t\rziu Keith: „Brian se oftica pentru c` nu putea s` scrie. Nici m`car nu ne putea \ntreba dac` i-am da voie s` vin` [i s` scrie ceva cu noi”.

Pentru a-[i cre[te influen]a asupra trupei, Andrew Oldham \l \ndeamn` pe Keith s`-i ia locul lui Brian ca vocalist secundar. |n studio, Oldham \i opre[te din c\nd \n c\nd microfonul lui Brian \n timp ce Stones \nregistreaz` [i \i atenueaz` instrumentul \n timpul imprim`rii de control. Cu toate acestea, Brian r`m\ne un muzician des`v\r[it. „C\nd avea chef de muzic`”, povestea ulterior Keith, „tipu’ `la c\nta de rupea scena”. S`-l convingi s` fac` asta, \ns`, devenea o sarcin` din ce \n ce mai dificil` cu fiecare zi. |n mai 1964, Brian se duce s` viziteze un prieten la ]ar`, \n Anglia. I se pl\nge c` nimeni din forma]ie nu-l mai ascult`. Spune: „S\nt s`tul – chestia asta o s`-i \nve]e minte”. |n[fac` un cu]it [i \[i cresteaz` \ncheietura. Nu izbute[te dec\t s` se zg\rie, de aceea se arunc` pe geam, \ncerc\nd \n zadar s` se sinucid`.

Se treze[te z`c\nd prin tufi[uri. |n 1966, Brian e deja marcat de o instabilitate accentuat`, pe l\ng` faptul c` fumeaz` iarb`, bea o sticl` [i jum`tate de whisky pe zi [i ia tablete cu nitrit de amil. Nu e de mirare c` \ncepe s` sufere de accese grave de paranoia. Neput\nd s` scrie materiale noi, a[a cum fac Mick [i Keith c\nd trupa e \n turneu, Brian \ncepe s` ias` cu oameni pe care ceilal]i Stones

Brian în[fac` un cu]it [i se cresteaz`.

Nu izbute[te dec\t s` se zg\rie, a[a c` se arunc` pe geam. nu-i cunosc. |n timpul unui spectacol cu Bob Dylan la New York, Brian c\nt` la muzicu]` p\n` c\nd buzele \ncep s`-i s\ngereze. Dylan \i cere s` vin` \n forma]ia lui, apoi \i dedic` melodia Like a Rolling Stone.

Construindu-[i un look pe care Mick, Keith, precum [i Jimi Hendrix, vor \ncerca s` \l \mprumute, Brian se \mbrac` a[a cum nici un rocker nu o f`cuse p\n` atunci. C\nd apare din camera lui de hotel din New York, \ntr-o diminea]` din 1967, poart` un lan] cu paiete Day-Glo, o br`]ar` din s\mburi de pepene [i bocanci alba[tri, de culoarea lavandei. Are p`rul plin de s\nge, pentru c` o prieten` \i sp`rsese capul cu o sticl`. Ca o explica]ie, Brian spune: „La ce v` a[tepta]i din partea unei vedete pop?” „Brian a devenit foarte fragil... at\t ca personalitate, c\t [i fizic,” povestea mai t\rziu Keith. „Cred c`

turneele alea nesf\r[ite au contribuit \n mare m`sur` la dec`derea lui. Am muncit de ne-am spetit \ntre 1963 – 1966, \n to]i anii `ia, non-stop... De la bun \nceput, oamenii i-au oferit tot soiul de chestii, pentru c` era un Stone. Iar el le \ncerca. Accepta orice. {i orice fel de c`l`torie; chiar [i c`l`torii virtuale.

N-avea timp s`-[i revin`, pentru c` eram mereu pe drumuri, mereu \n avion din dou` \n dou` zile”. |ntr-o noapte, dup` un concert \n München, Brian o \nt\lne[te pe femeia care nu-i va schimba doar via]a, ci [i destinul forma]iei Rolling Stones.

14 sepTembRie, 1965. O femeie fatal`, cu un chip [i un trup care \i vor vor aduce \n cur\nd importante roluri pe marile ecrane, Anita Pallenberg are 21 de ani c\nd îl cunoa[te pe Brian. N`scut` la

Brian [i Anita s\nt arhetipul pentru Sid [i Nancy, Kurt [i Courtney, Pete Doherty [i Kate Moss.

Roma, vorbe[te cursiv patru limbi [i a studiat artele.

Dup` cum va afirma despre ea mai t\rziu Christopher Gibbs, binecunoscutul comerciant de obiecte de art`: „Cred c`, \ntr-o epoc` mai gra]ioas`, Anita ar fi fost considerat` vr`jitoare”. Brian \[i petrece prima noapte cu Anita pl\ng\nd [i lament\ndu-se \n leg`tur` cu modul \n care se poart` cu el Mick [i Keith.

La Londra, Brian [i Anita devin primul cuplu omnisexual de vedete drogate din istoria rockului, arhetipul pentru Sid [i Nancy, Kurt [i Courtney, Pete Doherty [i Kate Moss. Cu mult \nainte ca lumea s` aud` de transsexualitate, Brian [i Anita se \mbrac` \n mod regulat unul \n hainele celuilalt [i \[i poart` bijuteriile \n public. Via]a lor intim` e la fel de stranie.

Anita \l costumeaz` pe Brian \n c\nt`rea]a francez` de folk Françoise Hardy, apoi pretinde c` ea este

Brian [i „o” seduce. Blonzi [i frumo[i, imagini \n oglind` ale aceleia[i personalit`]i, am\ndoi s\nt obi[nui]i s` fac` numai ce vor. La Londra, pot fi v`zu]i umbl\nd \n noul Rolls al lui Brian, cu pl`cu]a de \nmatriculare DD 666 („Discipolul Diavolului”, urmat de Num`rul Fiarei din Cartea Apocalipsei). |n vara anului 1966, c\nd LSD devine drogul-hit \n Anglia pentru cei care au \ndeajuns de mult timp [i bani \nc\t s` \[i extind` con[tiin]a, Brian [i Anita \l iau pentru prima oar` \n apartamentul lor boem de pe Courtfield Road, \n spatele sta]iei de metrou Gloucester Park. Cu e[arfe \n jurul l`mpilor [i mireasma ha[i[ului st`ruind mereu \n aer, locuin]a devine cur\nd cuibul preferat al celor mai sofistica]i oameni din Londra. Printre ei se afl` Cristopher Gibbs, comerciantul de opere de art` Robert Fraser, Marianne Faithfull, Tara Browne, mo[tenitorul averii Guinness [i prietena lui, fotomodelul Suki Poitier.

Odat` ce Keith descoper` \n ce au intrat Brian [i Anita, devine un vizitator regulat [i, \n cel mai scurt timp, se mut` cu ei \n apartament, zv\rcolindu-se pe canapea \n timp ce Brian [i Anita fac sex g`l`gios la etaj. Keith e \ntotdeauna calm sub influen]a drogurilor, dar Brian devine at\t de paranoic dup` LSD, \nc\t se ghemuie[te \ntr-un col], \n timp ce restul lumii r\de \n hohote. Sub efectul aceluia[i drog, \ncepe s` aud` voci \n ]evile casei. Pe peretele de deasupra patului s`u, picteaz` o piatr` funerar`. Nu \[i scrie numele pe ea. Dar toat` lumea [tie c` e a lui.

Fascinat de rela]ia dintre l`uta elisabetan` [i bluesul de Mississippi, Brian st` \ntr-o noapte \n studio, purt\nd o p`l`rie alb`, moale, \mpodobit` cu multe e[arfe, interpret\nd o melodie pe care o g`sise [i o \nregistrase. C\nd Keith \i cere s-o mai c\nte o dat`, Brian o execut` perfect. Apoi, explic` faptul c` e vorba de o combina]ie a unei partituri a compozitorului John Dowland, din secolul al XVI-lea, [i a unui blues al lui Skip James. Brian \[i dore[te mai mult ca orice pe lume s` aud` c\t de mult \i place lui Keith melodia. Ocupat s` o prelucreze la pian, pentru ca Mick s`-i poat` scrie versuri, Keith nu \i ofer` lui Brian aprecierea dup` care acesta t\nje[te cu at\ta disperare. Ruby Tuesday devine una dintre cele mai obsedante piese ale trupei. iaRna anuLui 1967. Suferind de astm [i pneumonie, Brian \[i petrece ziua de na[tere \ntr-un spital din Fran]a, \n timp ce Keith [i Anita, care erau atra[i unul de cel`lalt de mult` vreme \[i petrec prima noapte \mpreun`. C\nd Brian iese din spital, pleac` \n Maroc cu Anita [i Marianne Faithfull. De \ndat` ce urc` \n avion, cei trei iau LSD. Mick se al`tur` grupului petrec`re] care e cazat la elegantul hotel

DECEMBRIE 2010 c 51

48 c IULIE 2010

Pe vremea lui Ian Fleming, inventatorul Agentului 007, superspionii MI6 erau recruta]i direct din amfiteatrele de la Oxford [i Cambridge.

Acum, ei s\nt lua]i de pe strad`!

Text de Phil Zabriskie; traducere [i adaptare de Gabriela Groza; Foto: Guliver ©2010 PLAYBOY, as to material published in the May, 2010 U.S. Edition of PLAYBOY.

Uita]i de Pierce Brosnan! Spionii britanici de azi nu mai seam`n` deloc cu el. La vremuri noi, spioni noi!

Cum Londra e tot mai mult un ora[-ghiveci de rase, [i agen]ii secre]i trebuie s` reflecte acest amalgam.

Viitorii 007 s\nt, oric\t ar p`rea de incredibil, indieni, pakistanezi, arabi sau nativi caraibieni din Indiile de Vest. To]i vorbesc fluent limbi de departe [i, mai ales, arat` ca [i cum ar fi de acolo. Dar ei chiar s\nt de acolo! Noile provoc`ri ale terorismului mondial cer r`spunsuri adecvate. Iar Sean Connery, Pierce Brosnan sau Daniel Craig nu prea au “fa]`” de trafican]i de arme exotici sau de lideri ai unor celule islamiste gata s` arunce \n aer metroul londonez. Noii James Bond au primit, desigur, faimoasa Licence to Kill (dreptul de a ucide \n timpul misiunii). Au fost antrena]i intensiv, \n special \n cadrul Special Air Services, la o adic` s\nt oric\nd gata de un desant aerian cu tot ceea ce presupune el (de la conflictul cu Argentina din Insulele Malvine/Falkland, desantul a devenit o obsesie pentru contraspionajul britanic). Dar au tot mai pu]in de a face cu personajele lui Ian Fleming, fiind mult mai aproape de Dr. Ali, eroul lui David Ignatius din romanul The Increment, \n care misiunea secret` era legat` de programul atomic iranian. De altfel, misiunile de azi nu prea mai au leg`tur` cu baze ultrasecrete din Siberia, ci, mai degrab`, cu ascunz`torile Hezbollah sau Al Qaida, ori cu porturile pira]ilor din Somalia.

Nici americanii nu procedeaz` altfel, numai c`, la ei, responsabilit`]ile s\nt \mp`r]ite \ntre mai multe agen]ii

specializate. Teoretic, e vorba de Federal Bureau of Investigation – FBI (pentru ceea ce se \nt\mpl` pe teritoriul Statelor Unite) [i de Central Intelligence Agency – CIA, (pentru afacerile a[azise de spionaj sau, de fapt, pentru misiunile speciale “clasificate”). CIA are un subserviciu dedicat \n exclusivitate ac]iunilor clandestine, adic` acelea pe care guvernul nu [i le-ar asuma niciodat` \n mod oficial, dar de finalizarea c`rora depind multe. |ntr-un fel, britanicii procedeaz` la fel, \mp`r]ind responsabilitatea ac]iunilor \ntre Military Intelligence Branch 5 – MI5 (care ac]ioneaz` pe teritoriul Regatului Unit, av\nd motto-ul «REGNUM DEFENDE») [i Military Intelligence Branch 6 – MI6 (care desf`[oar` misiuni \n afara UK). |n realitate, \ns`, activit`]ile se suprapun, iar, adesea, se complic` exponen]ial, implic\nd simultan CIA [i MI6.

Azi, dincolo de mituri, americanii au mai mul]i oameni [i mai multe resurse financiare. Totu[i, legenda persist` [i \nc` acrediteaz` ideea c` ofi]erii britanici de (contra)spionaj ar fi mai capabili (nu doar mai frumo[i!).

Mike Hurley, care a condus echipele CIA \n Afganistan \n 2002, \ncearc` s` explice mitul lui James Bond: “Fiind mai pu]ini [i mai prost sus]inu]i din punct de vedere logistic, englezii trebuie s` fie mai buni ca noi!”. “Englezii” reprezint`, aici, un termen generic, fiind de notorietate faptul c`, p\n` \n 1992, IULIE 2010 c 49

nfricate \ e n , e c i n e, puter s a o m u r uale. f z n e s S\nt e d s [i periculo urilor video, oc |n epoca j e benzi desenate nele d supereroi ` s` fac` victime continu efili. printre cin ia n a U r ia n T e x t d e L il

ELEKTR

A

Daredevil, justi]iarul orb creat \n 1964 de Stan Lee [i Bill Everett [i devenit \n anii’80 personaj cult gra]ie lui Frank Miller, are sl`biciune pentru o bad girl care este ea periculoas`, dar [i extrem de seduc`toare.

Elektra Nachios, personificat` pe ecran de Jennifer Garner, apare mai \nt\i \n Daredevil (2003), filmul lui Mark Steven Johnson, cu Ben Affleck \n rolul titular, av\nd apoi parte de propriul film, Elektra (2005) realizat de Rob Bowman. Grecoaica dansatoare, capabil` de hipnoz` [i telepatie, devine o r`zboinic` ne\nfricat`, expert` \n arte mar]iale, cu o interesant` latur` ninja. Frumoasa kunoichi (femeie-ninja) m\nuie[te cu o rapiditate uimitoare tot felul de arme asiatice [i nu se desparte niciodat` de cele dou` s`bii japoneze saĂŻ.

74 c NOIEMBRIE 2010

BAR

ELL R A B

A

|ntr-o perioad` \n care comics-urile americane erau \n vog`, \ncep\nd s` fie ecranizate \n seriale tv, primul mare succes \l ob]ine o supereroin` atipic` desenat` de un francez. Nu cu mult \nainte ca Neil Armstrong s` p`[easc` pe Lun`, Jane Fonda scrie istorie cu rolul femeii-astronaut Barbarella, personaj creat, \n 1962, de Jean Claude Forest. SF-ul erotic, ecranizat \n 1968 de Roger Vadim [i produs de Dino De Laurentiis, e mult prea \ndr`zne] pentru acei ani, fiind, \n consecin]`, etichetat drept scandalos. Cu ac]iunea plasat` \n anul 4000, acest film abracadabrant [i psihedelic prezint` aventurile p`m\ntencei Barbarella trimis` \n misiune \n spa]iul cosmic ca s` anihileze un savant nebun [i periculos, Duran Duran (de la el \[i vor lua numele, zece ani mai t\rziu, celebrii rockeri britanici!). Cu costumele ei indecent de mulate ori de sumare (create de Paco Rabanne), The

Queen of Galaxy trece nu doar proba armelor, dar [i pe cea a drogurilor. Ca s` nu mai vorbim de ma[ina muzical` a excesului (provocatoare, vai, de o ucig`toare pl`cere orgasmic`!) care o ]ine prizonier`, gener\ndu-i \nnebunitoare zv\rcoliri lascive.

Nu e de mirare c` Barbarella \i tenteaz` [i ast`zi pe produc`tori. Dup` ce Roger Vadim a visat ani \n [ir la un sequel (cu sau f`r` Jane Fonda), \n 2008, Robert Rodriguez era hot`r\t s` fac` un remake (Kate Bekinsale, Sienna Miller [i Rose McGowan [i-au disputat rolul) pentru a-i pasa [tafeta \n 2010 lui Robert Luketic, care ar putea alege \ntre Angelina Jolie [i Megan Fox.

AEON FLUX Desenat` de animatorul coreean Peter Chung, a devenit eroina unui serial SF produs de MTV \n anii ’90, care a avut mare succes la public. Asta poate [i fiindc` anima]ia e impregnat` de violen]` [i sexualitate, iar Aeon Flux e o superb` creatur` cu trup atletic tras, cum altfel, \n senzualul latex negru. |n anul de gra]ie 2415, ea e membra unei grup`ri rebele a unicului ora[-stat r`mas pe P`m\nt, Bregna, guvernat de un tip f`r` scrupule. Adaptat \n 2005 de Karyn Kusama, filmul a provocat controverse pe motiv c` n-a prea respectat spiritul satiric al anima]iei, dar Charlize Theron a impresionat prin agilitatea, flexibilitatea [i acroba]iile ei spectaculoase.

NOIEMBRIE 2010 c 75

Tweed-urile, l\na [i tartanele Sco]iei, concepute ca s` ]in` cald, f`cute s` dureze [i croite pentru toate v\rstele, s\nt mai prezente ca oric\nd \n acest sezon.

Fotografii de Nricco Massimo; Stil de: Jennifer Ryan Jones

Š2010 PLAYBOY, as to material published in the November, 2010 U.S. Edition of PLAYBOY.

104 c NOIEMBRIE 2010

Pagina opus`, st\nga: Costum la dou` r\nduri, din tweed, Isaia. Malet` Ermenegildo Zegna.

Pagina opus`, dreapta: Sacou sport tartan, pulover en coeur din ca[mir [i c`ma[` cu dungi, Isaia.

Pantaloni din tweed, Oliver Spencer. Ghete Rothco. [osete Wigwam.

Sus st\nga: Sacou tartan din l\n` [i malet`, Tommy Hilfiger 25th Anniversary Collection. Jean[i din catifea reiat`, Paul Smith Jeans. M`nu[i din piele, HUGO. Ghete pre-uzate, John Varvatos.

Sus dreapta: Costum din flanel \n dungi, Adrian Jules Bespoke. Pulover Fair Isle, BOSS Black. C`ma[` cadrilat`, Oliver Spencer.

Batist` de buzunar challis din l\n`, Mountain & Sacket. Cizme din cauciuc, Rothco.

Jos: Vest` matlasat`, Paul Smith Jeans. Sacou sport plaid, BOSS Black. Tricou cu momeal`, Paul Smith.

Pantaloni de smoching din catifea, PS by Paul Smith.

P`l`rie Orvis.

NOIEMBRIE 2010 c 105

Sus st\nga: Sacou herringbone din ca[mir, pulover cu fermoar, pantaloni tartan [i e[arf` din ca[mir, Ermenegildo Zegna. P`l`rie Orvis.

Sus dreapta: Jachet` herringbone [i pulover cu nasturi, Ermenegildo Zegna.

C`ma[` cadrilat` din l\n`, BrĂŁeVal. Pantaloni tweed din l\n`, Isaia. Cravat` din l\n` [i m`tase, Mountain & Sacket.

Dreapta: Costum \n trei piese din tweed Donegal, c`ma[` de ma[inist, \n edi]ie limitat` [i, batist` de buzunar din bumbac indigo, Freemans Sporting Club.

Jos: Cardigan, Oliver Spencer. Vest` tartan din l\n`, pantaloni \n acela[i model [i curea din piele, John Varvatos. C`ma[` cu guler tunic`, Paul Smith Jeans. Fular din l\n`, J.M. Dickens of London.

Pagina opus`: Sacou sport tartan, Paul Smith. Malet` tricotat`, HUGO.

106 c NOIEMBRIE 2010

Proverb sco]ian

NOIEMBRIE 2010 c 107

ego

fashion

PUNE-I |N PICIoARE

Stil de

Jennifer Ryan Jones

Fotografii de

George Georgiou

Traducere de

Sebastian Ispas

Ghidul Playboy pentru b`rbatul bine \nc`l]at

Wingtip

465

$

Pantof blucher cu aripi lungi, Alden pentru J. Crew.

Balmoral cu v\rful acoperit

295

$

Pantof cu v\rful acoperit [i perfora]ii, Allen Edmonds.

Gheat` chukka

$

95

Gheat` din piele \ntoars`, cu talp` din crep, Clarks.

Pantof`rie la comand`

Din Manhattan p\n`-n Northampton, centrul pantofarilor din Regatul Unit, \nc` mai ai unde s`-]i faci o pereche de pantofi la comand` \n vremurile astea de aruncat. Iat` cum se face. 1 Picioarele s\nt m`surate de la c`lc\i la degete, dup` contururi trase, \n timp ce clientul st` \n picioare [i a[ezat. 2 Se cioplesc [i se d`ltuiesc calapoade din lemn \n forma picioarelor, proces ce dureaz` de multe ori s`pt`m\ni \ntregi.

3 Calapoadele se p`streaz` pentru comenzi suplimentare. 4 Clientul alege un tipar din miile de stiluri disponibile. Se pot cere [i detalii personale. 5 Costul pielii determin` pre]ul pantofului. Unele magazine au \n dotare piele de cangur, bizon, [op\rl` [i chiar pisic` de mare.

6 Clientul alege o culoare. 7 C`ptu[eala se coase de car\mb. 8 Bran]ul se ata[eaz` la calapod. Car\mbul se trage peste calapod [i se ata[eaz` la bran]. Rama se ata[eaz` la bran] [i apoi talpa se ata[eaz` la ram`. 9 Clientul probeaz` pantoful pentru ajust`ri. 10 Pantofii noi se las` lent. Poart`-i c\teva ore pe zi p\n` c\nt pielea devine mai moale. – Steve Gabarino 104 c DECEMBRIE 2010

Penny loafer

125

$

Penny loafer tip Dover, Bass.

Pantof cu baret`

$

1.285

Pantof tip Ashill cu o singur` cataram`, lucrat manual, John Lobb.

Pantof saddle

295

$

Pantof saddle bicolor, Duckie Brown pentru Florsheim.

Blucher cu v\rful simplu

$

525

Pantof Cordovan, Allen Edmonds.

F`-i s` ]in`

Pantofii buni trebuie \ngriji]i. Iat` c\teva ponturi ca s`-]i r`m\n` \n picioare: Prime[ti ce pl`te[ti. Pantofii de calitate vor avea o via]` mai lung` dec\t costumele tale de marc`. l Nu purta pantofii prefera]i \n fiecare

zi. D`-le o zi liber`. l Nu-]i t\r[\i picioarele.

Altfel pantoful se va uza mai repede.

Cump`r` numai t`lpici de calitate. l P`streaz` pantofii buni \n cutiile originale. l Folose[te [anuri. |n afara altei solu]ii, umple pantofii cu ziare ca s` le p`strezi forma. l Umezeala distruge pantofii.

Lustruie[te-i cu cear` \nainte de a ie[i.

Usuc`-i cu piele de c`prioar`. Nu l`sa pantofii l\ng` calorifer, deoarece pielea se va cr`pa [i se va str\nge. l Pantofii buni cer un \nc`l]`tor [i grij` mare la desc`l]are. Dac`-i dai jos cu cel`lalt picior vei distruge cus`turile. l Bicarbonatul de sodiu le va da pantofilor un miros proasp`t. – S.G. DECEMBRIE 2010 c 105

ego

fashion

De JIm LARSon Fotografii de RIcHARD IzuI Traducerea de SeBASTIAn ISPAS

TESTUL

Moon Phase-ul de la Gübelin este o emblem` a cupidit`]ii, afi[\nd ziua [i luna \n spaniol`. |n anii ’50, era o exemplificare a stilului Rat Pack (Peter Lawford, de exemplu).

01 Air Flight-ul de la Gruen era destinat pentru uzul aviatorilor civili – [i excesiv de boga]i – à la Howard Hughes [i tagma sa impetuoas`.

02

03

|n cadrul serviciului militar din timpul Celui De-al Doilea R`zboi Mondial, ofi]erii britanici din Royal Air Force primeau acest ceas Omega.

TIMPULUI

Func]ia unui ceas obi[nuit: s` arate ora. Virtutea unui ceas vintage: s` spun` o poveste. |n felul acesta, ceasurile care au o anumit` v\rst` – de obicei dou` decade sau mai mult – s\nt mai degrab` capsule ale timpului dec\t ceasornice. Iat` c\teva dintre favoritele noastre.

1. Gübelin moon Phase (1950, $18.895), din aur de 18 carate a fost f`cut pentru sud-americani. De aceea ziua [i luna s\nt afi[ate \n spaniol`. 2.

Gruen Air Flight (1961, $3.200) trece la ora militar` dup`-amiaz`; numerele de pe cadran se schimb` de la 1, 2 etc. la 13, 14... 3. zenith De Luca (1988, $6.650) are tot tac\mul, incluz\nd un cronograf [i \ntoarcere automat`. 4. omega military (1940, $1.950), ceasul din dotare al ofi]erilor din Al Doilea R`zboi Mondial afi[eaz` emblema britanic` \n form` s`geat`. Era purtat de pilo]ii de v\n`toare. 5. Gruen curvex Triumph (1939, $3.995), c\ndva, des \nt\lnit la spuma [i crema Hollywoodian`, din aur de 14 carate, are cadranul [i mecanismul curbate.

106 c DECEMBRIE 2010

04

De fiecare dat` c\nd Humphrey Bogart vroia s` [tie c\t e ora \n Casablanca, \[i consulta ceasul Gruen Curvex Triumph care-i \mpodobea \ncheietura.

05

06

07

08

Celebrul produc`tor Hamilton a denumit ceasul Piping Rock dup` country club-ul din Long Island, de pe vremea c\nd Bobby Jones era regele croselor.

09

10

Glorious Autographic-ul din o]el inoxidabil, de la Zodiac, are un cadran elegant din in argintiu. A fost popular la \nceputul anilor ’60 printre b`rba]ii cu o elegan]` lipsit` de efort.

Cum ar fi Joe Dimaggio.

6. elgin Articulated Lug (anii ’30, $750) poate fi purtat lateral pe \ncheietur`, ceea ce-l face u[or de consultat \n timpul condusului. 7. Lord elgin Scroll case ($2.450), din aur de 14 carate, era bling-ul anilor ’40. Br`]ara \mpletit` din aur se f`ccea la comand`, o chestie \nt\lnit` la avu]ii vremii. 8. Piping Rock (1929, $3.750), uluitorul ceas \n stil art deco, a fost f`cut de Hamilton tocmai c\nd bursa se pr`bu[ea. 9. zodiac Glorious Autographic (1959, $2250) are un indicator unic al rezervei sale de 36 de ore, ca s` [tii c\nd e timpul s`-l \ntorci. 10. military cronograph (1915, $3975) a fost construit de Gallet din Elve]ia, cel mai vechi ceasornicar din lume (1466), pentru Regatul Unit, ini]ial fiind un ceas de buzunar. Mai t\rziu a fost adaptat pentru \ncheietur`. Toate ceasurile de mai sus au fost oferite de c`tre Father Time Antiques din Chicago (fathertimeantiques.com).

DECEMBRIE 2010 c 107

ego

travel

Moscova este capitala lumii pentru to]i ru[ii.

Text de Cristian Munteanu; Foto: Guliver

Odat` ajun[i aici din cele mai \ndep`rtate col]uri ale stepei, orice pescar din Novosibirsk are senza]ia c` e \n buricul lumii. Nici nu viseaz` la New York, Tokio sau Paris. Nu au reperele astea.

Nici nu s-ar descurca, probabil. La Moscova, nimeni nu vorbe[te engleza. Nici m`car fetele de companie „scumpe” care vin la hotelurile de 5 stele. Nici m`car miliardarii care vin la cump`r`turi cu gagicile [i ordon` s` se \nchid` mall-ul. Nici m`car [oferii limuzinelor care \i servesc pe expa]i – la Moscova, nu ai voie s` conduci dec\t dac` e[ti rus. Altminteri, pentru orice se \nt\mpl`, tu e[ti vinovat, chiar dac` ma[ina ta st`tea pe loc [i vreun rus beat-cui a intrat \n tine. Oricum, s\ntem chit, nici eu nu vorbesc ruse[te. {tiu doar „dievu[ka”, un amestec straniu [i sexy \ntre cuvintele „chelneri]`” [i „iubit`”. |n fa]a hotelului meu, Patricia Kass \[i plimba c`]elul printre limuzinele negre. Rar vezi ma[ini de lux de alt` culoare \n capitala rus`. Am senza]ia c` to]i boga]ii \[i doresc s` emane putere [i, pentru asta, acceseaz` tarele poporului, vechi de zeci de ani, provocate de Volga neagr`, stalinist`. Dau cu s`ru’ m\na Patriciei Kaas [i intru \n lobby pe u[a deschis` ceremonios de portarul \n livrea ro[ie cu auriu. Hotel de 5 stele, curat, igienic. Camera e at\t de mare, \nc\t pare goal`, de[i are toate mobilele tipice unei camere de hotel: pat, birou, noptiere, scaune pe care nimeni nu le folose[te vreodat`. |ncerc s` sun acas` s` anun] c` am ajuns cu bine. Canci! Mai \nt\i se aud ni[te voci de securi[ti pu[i pe ascultat dup` care leg`tura se pierde [i vine tonul. \ncerc din nou [i din nou e[uez. Pia]a Ro[ie e prea aproape. Agen]ia noastr` din Moscova, aflat` [i ea tot aproape de Kremlin, are acelea[i probleme cu telefoanele mobile, bruiate de serviciile secrete.

100 c NOIEMBRIE 2010

|mi pierd jum`tate de zi prin Moscova, m` duc s` m`n\nc un osso bucco \ntr-un loc [tiut de mine, intru pu]in \n mall s` casc gura, compar pre]urile de la Boss cu ce am v`zut la Viena [i, spre sear`, m` v`d cu un prieten care lucra de vreun an la o agen]ie de publicitate moscovit`.

Vorbim, inevitabil, despre femei. Frumoase r`u, nene! Cu c\teva luni \n urm`, fusesem la Moscova \nso]it de o fat` din Republica Moldova. Nu avea nevoie de viz` [i am luat-o cu mine. Frumoas`, cu p`rul ro[u, pistruiat`, sub]iric`, un boboc. Se uitau ru[ii dup` ea cum m-a[ uita eu dup` Monica Bellucci. |ntorceau capul, c`scau ochii, r\njeau fasolea, spre uimirea mea total`.

Eu nu \n]elegeam exotismul moldovencei. Cum putea s` aib` a[a succes c\nd peste tot pe strad` erau fete blonde [i frumoase dup` care \mi suceam eu g\tul?! Ru[ii, nici vorb`. Absolut insensibili la farmecele locale, \mi admirau lubrici partenera de la Chi[in`u.

Capitala unui imperiu va oferi \ntotdeauna o parad` de surprize culinare, dar [i probe de rafinament decadent.

Text de Dan-Silviu Boerescu; Foto: Guliver Mi-am dorit mult s` ajung la Moscova. {i nu mi-a fost u[or deloc! Ob]inerea vizei a durat, parc`, mai mult ca la americani, aproape dou` luni (cu telefoane de control de la ambasad`: „Sigur nu a]i mai vizitat niciodat` Federa]ia Rus`? Dar Uniunea Sovietic`?”).

S\nt multe de spus despre Moscova, dar pe mine un domeniu m` face s` juisez \n mod deosebit: evident, gastronomia, care este apanajul tuturor foste capitale de imperii. La fel ca la Viena, Londra sau Paris, desfr\narea \nseamn`, \n primul r\nd, festinuri fabuloase.

Nu v` g\ndi]i neap`rat la caviar, fiindc` icrele negre s\nt, deocamdat`, prohibite, din ra]iuni de conservare a sturionilor din Marea Caspic`. (Cu toate acestea, mi s-a [optit, se poate merge la petreceri underground cu icre rare [i scumpe, chiar foarte scumpe, c`ci „biletul” de intrare la o asemenea recep]ie duce spre 1.000 euro!

Cum s` ajungi, \ns`, la un astfel de eveniment dac` \]i lipsesc conexiunile cu mafia cecen`, bun`oar`?)

Dubl` capital` de imperiu, at\t a celui ]arist c\t [i a celui leninist-stalinist, Moscova a devenit o imens` cuhnie, de un rafinament extraordinar, \n care se reg`sesc influen]e ale buc`t`riilor de pe at\tea meridiane, de la Chi[in`u la Vladivostok. La prima mea mas` la Moscova, de pild`, primul lucru pe care l-am gustat a fost o senza]ional` sup` de sfecl` ro[ie, de origine clar ucrainean`. Ca unul care a scris o carte pe o tem` similar` (\n Gr`dina Imperiului, analizam tocmai acest efect de melting pot gastronomic petrecut \n Basarabia ex-sovietic`), am avut sen-

timentul unui savuros déjà vu. A[ fi vrut s` gust – de la mama lor! – platouri cu de toate. Nu erau icre negre, dar erau unele portocalii, excep]ionale, de Manciuria, a[a c` prima vodc` merge \ntotdeauna de la sine. De altfel, la Moscova, nu exist` cin` de gal` f`r` vodc` [i ... [ampanie fran]uzeasc` (obicei \nr`d`cinat \nc` de pe vremea lui Petru cel Mare, un aprig consumator al bulelor magice). Alt aperitiv ce nu trebuie ratat este salata de pe[te s`rat cu cartofi, morcovi, sfecl`, castraveciori mura]i, ou` fierte [i maionez`. Este cunoscut` sub mai multe denumiri, de pild` „[uba “(prin analogie cu haina de iarn`, fiecare strat al salatei venind ca o stof` groas`). F`r` pe[te, dar cu miez de nuc` [i usturoi, „[uba” devine „sverh”, iar cu [unc` presat` [i maz`re – „rusi”. Ciorba se nume[te, aici, „uha” – dac` e de pe[te („uha rusalka”, de pild`, se bazeaz` pe pe[te mare). Altminteri, exist` o varietate impresionant` de bor[uri. Interesant mi s-a p`rut [i „[ci”-ul t`t`resc, un bor[ de vi]el cu castrave]i acri, mu[tar, g`lbenu[ de ou [i lapte b`tut! La felul de baz`, a[ opta \ntre azerul „aliber” (miel fezandat [i dat la cuptor), „bobin”(m\ncare de rinichi), carne de porc marinat` \n cvas, „ca[a” de purcel (o toc`n` cu usturoi [i hri[c`) sau „ganjorca” (ficat de vit` fiert \n lapte). O mas` ruseasc`/sovietic` nu se poate \ncheia f`r` un platou enorm cu pl`cinte: „aladi” cu cartofi sau dovleac, „bline” cu hribi, „ceburek” azer cu carne de curcan, col]una[i cu vi[ine sau cu varz`, „haciapuri” caucazian cu ca[caval, „pelmeni” cu pui sau „pro[ti” cu carne tocat` de vit` sau porc. …It’s nice to be a Tsar!

ego

travel

La Moscova, metropola cosmopolit` se une[te absurd [i clar cu absurdul imensit`]ii asiatice.

Text de Nicu Pan`; Foto: Guliver

Mergeam diminea]a, doar-doar voi putea pune ochii pe vreo balerin` de la vestitul Bal[oi Teatr, à côté de hotel. |n locul lor, vedeam tineretul postrevolu]ionar care se prelingea c`tre gurile de metrou, pe la 8 diminea]a, cu c\te o sticl` de ceva \n m\n`, care o bere, care o votc`, care te miri ce cu damf de alcool, fiecare dup` puteri [i trebuin]`, dup` c\te mi-am putut eu da seama. Atunci am avut revela]ia c`, \n Rusia, criza e doar atunci c\nd se scumpe[te t`ria [i c` singura economie e cea a gradelor.

Pe strad`, g`se[ti mall-uri faraonice, cu pre]uri obscene pentru orice om obi[nuit cu luxul parizian [i new-yorkez, gen GUM. Al`turi, pitulate cu dib`cie dup` u[i masive din fier de tanc, ni[te aprozaregostat-alimentare [i nu [tiu cum s` le mai zic. Am g`sit eu unul \ntre o reprezentan]` Gucci [i una Luis Vuitton: un hangar dezolant cum numai \n copil`rie mai v`zusem. Vreo trei rafturi de conserve: [prot [i icre, \n rest un ocean de alcool, mai ales votc` cum nu mai v`zusem \ns` vreodat`. De acolo am cump`rat, \n trans`, mai mult dec\t de la orice duty free, votc` de la mama ei, de la \ns`[i Mama Rusia, \mbr`cat` \n halat alb de sacerdot al be]iei.

De la etajul ame]itor al Ararat Park Hyatt Hotel, pe Neglynnaia, vedeam diminea]a babu[ce \mbrobodite [i coco[ate ce se preumblau harnic c`tre Pia]a Ro[ie ca un roi de mantise. Le-am v`zut mai t\rziu, b`t\nd m`t`nii lungi, \mpodobite cu ni[te cruci colosale la Catedrala Vasile Blajinul, dup` care parc` acelea[i ar`t`ri le vedeai r\nduite frumos la Mausoleul lui Lenin: acelea[i cruci largi [i body language mistic.

Tot la Moscova am v`zut ultima dat` un abac imens, pe post de cas` de marcat [i acelea[i v\nz`toare gure[e dar ininteligibile care ]aca-paca-]aca-paca f`ceau nota, pocnind bilele cu mare dib`cie.

Pe elusivele balerinele de la Bal[oi le-am v`zut totu[i noaptea \n clubul de house \n care am fost. |n mijlocul clubului, pe un podium, era coco]at un Ferrari ro[u [i, de jur \mprejur, zisele balerine (trebuie s` fi fost ele, altminteri cine ?) f`ceau atmosfer` cu coregrafii care d`deau cea]` [i la propriu, [i la figurat.

Un polonez, amic de breasl` \n acest periplu moscovit, se l`uda cui voia s`-l asculte c` i s-a oferit s` cumpere un kala[nikov \ntr-o pia]` de vechituri, 102 c NOIEMBRIE 2010

dar, pentru c` nu s-a in]eles cu muscalul la pre], a venit doar cu un iatagan de vreun metru, frumos \nconvoiat [i \ncondeiat, de care n-a fost m\ndru dec\t p\n` la aeroport unde doi Ivani \n hain` militar` i l-au confiscat sec. Am aflat pe urm` c` omul a dat declara]ii dou` zile p\n` l-au l`sat s` plece din ]ar`, dar asta numai dup` ce a c\ntat imnul Rusiei de o sut` de ori ne\ntrerupt: Rusia - statul nostru sacru, Rusia - ]ara noastr` iubit`, Voin]a puternic`, gloria vestit`, Vor r`m\ne agoniseala ta \n veci!

Vi se pare aiurea? Ba pardon, pune]i m\na de-l \nv`]a]i. Din 2000, este din nou imnul ru[ilor, \n mare cam acela[i de pe vremea comuni[tilor, minus referin]ele la Lenin [i Stalin. Nu se [tie c\nd v` va trebui, ca amicului din Polonia. Vorba unui rus: „De unde e[ti tu, m`? Din Romånia? Asta nu e o republic` de-asta de-a noastr`, separatist`?”

Am stat la Moscova c\]iva ani, printre blonde de 1,90 [i mili]ieni care nu [tiu de glum`.

Text de Radu Olteanu; Foto: Guliver

Care e prima vizit` c\nd e[ti \n Moscova? Pia]a Ro[ie [i Kremlinul. Pia]a e un amestec solemn de cl`diri sobre, uria[e, [i bisericu]e vesele, ruse[ti, cu turle de aur sau de turt` dulce (ca biserica Sf. Vasile, cea cu turnuri r`sucite, de unde mi-am cump`rat o butelc` metalic` de votc`, pentru buzunar, cu \nsemnele KGB-ului pe ea). Sincer, m-a impresionat Pia]a Ro[ie. Dar nu mai mult ca pe colegul meu de birou, originar din Chi[in`u, care tr`ise \n Imperiu p\n` la 14 ani, [i acuma se afla pentru prima oar` \n fa]a turnului al c`rui ceas prefa]a revelioanele sovietice televizate, iar liniile de ghidare de pe caldar\m pentru defilarea rachetelor intercontinentale nu se [terseser` \nc`.

Surpriza m-a a[teptat \ns` la morm\ntul eroului necunoscut. Citisem eu c` orice mireas` din Moscova trebuie s` vin` aici s`-[i depun` buchetul de mireas`. |n 5 minute, c\t am stat acolo, am prins trei alaiuri de nun]i st\nd la coad` la monument...

Se pare c` mili]ienii obi[nuiesc s`-]i cear` pa[aportul dac` te v`d str`in. Laolalt` cu pa[aportul, trebuie s` ai o h\rtie [tampilat` de hotelul la care stai sau de compania la care lucrezi. Dac` n-ai actele la tine, te duc la sec]ie.

Eu am pa[aportul la piept [i c\nd duc gunoiul.

Cel mai grozav lucru la metroul moscovit, pe l\ng` faptul c` fiecare sta]ie e sculpatat` \ntr-o tematic` anume, e c` trenul vine literalmente din minut \n minut. Nimeni nu m` crede, dar a[a vine: din minut \n minut. {i tot timpul e aglome rat. Fiecare sta]ie de metrou are o tematic`. La Dinamo, unde cobor eu – tema e sportul. Basoleriefuri cu sovietici v\njo[i. Urm`toarea – Bieloruskaya – descrie via]a ]`ranilor bieloru[i.

La Partizanskaia, dup` fiecare st\lp, te p\ndesc

vreo 3 – 4 partizani d\rji, \narma]i p\n`-n din]i, [.a.m.d. Mai e o poveste foarte interesant` despre metrou, de[i autorit`]ile n-au recunoscut niciodat`. Mai exist` un metrou paralel – Metro2. |n nebunia lui, Stalin a ordonat execu]ia unei linii care leag` principalele cl`diri ale statului, pe unde putea evacua la nevoie to]i ba[tanii. Unele sta]ii secrete au fost date de cur\nd \n folosin]` public`, cum e Park Pobeda, cea mai ad\nc` sta]ie de metrou din lume, unde trebuie s` stai pe scara rulant`, s` te scoat` afar`, mai mult de 3 minute.

Am fost s` v`d cel mai mare t\rg moscovit – cel de l\ng` Izmaylovsky Park. Simplu ca bun` ziua s` ajungi – te urci \n metrou, cobori la Teatralnaya, treci de pe magistrala verde pe cea albastr` [i mai mergi un pic. T\rgul e o \mprejmuire ciudat`, cu garduri mari de lemn [i turnuri.

Pl`te[ti 10 ruble s` intri. M` sim]eam ca-n Mad Max. De v\nzare, tot: de la linguri ruginite la armata a XIV-a. Numai c` ajunsesem cam t\rziu – cruci[`toarele, tancurile [i costumul lui Gagarin tocmai se d`duser`. Mai g`seai \ns` echipamente complete de pilo]i sovietici, cu tot cu casc` [i masc` de oxigen, caschete de tanchi[ti, decora]ii la kilogram, binoclu de ofi]er neam], binoclu de ofi]er rus, poze de pe front, c`[ti de nem]i ruginite [i g`urite de gloan]e [i multe, foarte multe falsuri. Problema e c`, atunci c\nd \ntrebi ceva \n englez`, pre]ul cre[te automat de cinci ori. A[ mai fi stat eu mult pe-acolo, \ns` nu-mi luasem c`ciula c\nd plecasem, c` mi se p`ruse cald. Ca neam]u-n ’41...

P.S. La ru[i, mi-au mai pl`cut pungu]ele mici, de plastic, viu colorate ca bomboanele de copii, dar pline cu buc`]i de pe[te uscat, care se molf`ie la bere. B NOIEMBRIE 2010 c 103

ego

toys for boys

O alergare \n z ri

Joggingul a ie[it [i la noi din zona ciud`]eniei [i se \ndreapt` vertiginos spre un fenomen urban destul de fancy-trancy.

GarmiN 405 CX

În sf\r[it, un GPS pentru alerg`tori arat` a ceas elegant de m\n`, nu a busol` sovietic`. În plus, pastila GPS face fa]` canioanelor de blocuri, p`durilor de pe l\ng` Bucure[ti, iar uneori ai semnal de GPS [i în cas`. Aparatul vine cu un heart rate monitor foarte bine integrat. Comunic` wireless printr-un USB ANT+ stick (în pachet) facilit\nd sincronizarea cu aplica]ia online Garmin Connect de unde face]i share pe facebook [i twitter ca s` vad` [i na]iunea ce ispr`vi a]i mai f`cut pe l\ng` bloc.

La rigoare, pute]i achizi]iona un bike sensor sau un foot pod ca s` puteti folosi ceasul [i iarna, în sal`.

Triatloni[tii se pot g\ndi îns` la Garmin 310XT, the ultimate dream, bun la alergare, înot, ciclism, surf, caiac canoe, poate [i la cartofi praji]i (n-am incercat totu[i).

Vibram, PaNTOFi CU DEGETE

Milioane de ani de evolu]ie au produs ma[in`ria de alergat uman`: fugi de leu ca s` nu te m`n\nce tigrul, descul]i în parcul natural african, ca `la din romanul lui Zaharia Stancu. De ce ne-om fi apucat s` alerg`m înc`l]a]i nu [tiu [i nici nu e treaba mea. Exist` îns` un trend de restituire via tehnologie a avantajelor alergatului în picioarele goale. Produsele de alergare Vibram s\nt radical diferite întruc\t s\nt mai mult o a doua piele [i mai pu]in un pantof.

Au cinci degete, ca m`nu[ile, s\nt foarte flexibili [i în acela[i timp foarte rezisten]i ca textur`. Ideea este de a folosi modelul de impact minimal cu terenul pe care îl are c`lc`tura în piciorul gol, în a[a fel înc\t accident`rile cauzate de încal]`mintea tradi]ional` s` se reduc` la minimum. www.vibramfivefingers.com 90 euro

92 c OCTOMBRIE 2010

NiKE+ SPOrTS baND

Pentru cine g`se[te dificil` operarea pe “neve” a iPod-ului în timpul alerg`rii, Nike a inventat Nike+ Sports Band ce se conecteaz` wireless la senzorul din pantoful de alergare. De ce ai vrea s` alergi far` iPod e neclar. Îns` alerg`torii care se iau \n serios nu ascult` muzic` în timpul antrenamentelor, fie pentru c` alearg` în grup, fie pentru c` unele maratoane interzic explicit folosirea oric`rui dispozitiv audio. www.nikerunning.com – 59 USD

POLar rS300X

Polar este cel mai bun ghid pentru atletul recrea]ional care vrea totu[i s`-[i eficientizeze efortul. Cu 170 de dolari, ai un heart rate moditor, accelerometru (m`soar` [i distan]ele de fapt). M`soar`, în repaus, ritmul cardiac de baz` [i ofer` o imagine foarte bun` a progresului f`cut în zona cardio. www.polarusa.com 170 USD

KiT NiKE+, NiKE LUNar GLiDE, aPPLE iPOD NaNO Nikeplus.com are mai mult de 400,000 de utilizatori, alerg`tori amatori din New Zeeland p\n` la Ia[i [i \napoi. Pachetul Nike Plus este compus dintr-un senzor [i un receiver. Senzorul intr` într-un loca[ special de sub bran]ul st\ng al oric`rui pantof din seria Nike+. Interfa]a iPod-ului este foarte intuitiv` [i conecteaz` rapid senzorul cu receiver-ul wireless. Kit-ul cost` circa 30 de euro, dup` fiecare 1000 de kilometri trebuie schimbat senzorul. Nu v` a[tepta]i la precizie de GPS pentru aceast` tehnologie, e doar de zece ori mai ieftin`. Senzorul trebuie recalibrat periodic pentru rezultate bune.

Posesorii de iPhone [i iPod Touch nu mai au nevoie de receiver-ul din kit (e inclus în device). |n materie de pantofi de alergat, Nike a lansat de cur\nd o gam` nou`: Lunar Glide cu o tehnolgie care permite t`lpii s` se muleze pe forma anatomic` a piciorului. În New York îi, g`sesti [i cu sub 100 de dolari, la Istanbul cu vreo 60 de euro dac` [tii unde s`-i cau]i, la noi se v\nd bine mersi cu 150 de euro, pentru c` se poate.

OCTOMBRIE 2010 c 93

ego

toys for boys

legea celor [ase tablete Tablet PC-urile exist` de pe vremea c\nd Microsoft \ncerca s` impun` laptop-uri cu display rabatabil [i o form` st\ngace de recunoa[tere a scrisului de m\n` similar` celei folosite de Palm pe la \nceputul anilor 2000. |ns`, a[a cum s-a \nt\mplat cu mp3-playerele, Apple a reinventat ni[a [i restul e istorie.

Texte de Nicu pan`

Apple ipAd

Este, f`r` discu]ie, standardul \n materie de tablete, a[a cum dolarul este jup\nul economiei mondiale. E un iPhone mult mai mare, face acelea[i lucruri, mai pu]in voce mobil`. Eu m-am jucat o vreme cu varianta de 16 GB Wi-Fi + 3G (629 de dolari plus transport [i taxe vamale). E un miracol, \]i taie respira]ia ca un pumn \n plexul solar.

Pentru navigare 3G, ai totu[i nevoie de un microsim de la operatorul mobil (din fericire, acum exist`). Vestea bun` este c` spre deosebire de iPhone, nu e codat \n vreo re]ea la nivel mondial [i local. |l po]i folosi oriunde, eventual cu o cartel` prepay, mai eficient` din punctual de vedere al costurilor datelor mobile.

Navigarea pe Internet e orgasmatic`, la fel [i grafica jocurilor. Apple [i-a dorit s` reinventeze [i industria print-ului \n acela[i mod \n care a reinventat modelul de business muzical prin iTunes store. Deocamdat` \ns`, Kindle-ul Amazonului este pe primul loc \n aceast` privin]`.

Nu vreau s`-]i dau vreun motiv ca s` nu-l cumperi. E scump? Da, prea scump. Te ajut` cu programe de productivitate (Word, Powerpoint, Excel)? Nu, suita omolog` de la Apple iWorks nu e ce trebuie. Dar merit` pentru acela[i motiv pentru care merit` s` ai o plasm` cu diagonal` de 102 de cm [i home cinema.

Pentru c` e criminal!

RiM plAyBook

Nu intr` \n obiceiurile noastre, dar iat` c` prezent`m [i un gadget \nc` neap`rut, doar pentru c` cei de la RIM, compania canadian` care a creat brandul BlackBerry, au pres` bun` [i suficient credit c\t s` le lu`m ambi]iile de bune chiar \ninate de testul realit`]ii.

RIM se \nc`p`]\neaz` s` trag` cu din]ii de propriul sistem de operare care, minune mare, ofer` multitasking de data aceasta. Conectivitatea se face prin Wi-Fi [i prin tethering Bluetooth pentru date mobile. Asta ne sun` un un pic a sc`rpinat cu m\na st\ng` dup` urechea dreapt`, dar cine [tie, poate ]ine. BlackBerry PlayBook va fi disponibil \n primul trimestru al 2011 \n Statele Unite. La noi, va ajunge probabil c`lare pe coama vreunui deal cu operatorii de telofonie mobil`. Poate p\n` atunci, BlackBerry AppWorld va \nv`]a c` exist` pe lume o ]`ri[oar` numit` RomĂĽnia unde s\nt suficien]i utilizatori care ar vrea s` cumpere c\teva aplica]ii.

Dar, pentru 500 de dolari, cine ar vrea s` aib` un BlackBerry f`r` butoane?!

94 c NOIEMBRIE 2010

ARChos 7 hoMe TABleT

Pentru doar 200 de dolari, pre] de dumping pe pia]a asta, \i po]i lua ochii vreunui copil de, s` zicem, p\n` \n 10 ani, copil care s` nu fac` \nc` distinc]ia social` \ntre a avea un iPad [i orice altceva. E un media player mai mare ce ruleaz` o versiune simplificat` de Android. Ecranul de 7 inci e destul de economicos, la fel [i procesorul de 1GHz. Archos 7 face video-playback timp de 8 ore, de[i te cam bag` \n cea]` dup` o or` cu mesaje panicarde: Battery zero.

E util dac` vrei s`-i faci un cadou expeditiv unei persoane deconectate de la lumea gadget-urilor. Altfel, nu prea are sens.

dell sTReAk

Primul concurent care a mi[cat pe pia]a tabletelor \n Romånia, dup` Apple, a fost Dell cu al s`u Streak, 2,699 lei pe emag.ro. Display-ul are doar 5 inci [i face Streakul s` aib` aerul unui PSP cu 3G. Ruleaz` Android versiunea 1.6. Dac` ai de g\nd s`-]i faci singur upgrade-ul sistemului de operare la versiuni ulterioare, un sfat bun: mai bine nu \ncerca. E treab` de cunosc`tori.

Integrarea – cu tot ce \nseamn` google de la motor de c`utare, Youtube [i

FujiTsu liFeBook T2010 TABleT pC

O juc`rie numai bun` pentru cei care vor [i touch screen, dar nu pot s` renun]e la m\ndre]ea de tastatur` full QWERTY al oric`rui laptop decent.

Display-ul se rote[te 360 de grade [i se poate plia inteligent peste tastatur`, acoperind-o \n \ntregime. La 12 inci, display-ul te face s` te sim]i regele tabletelor \n compara]ie cu veri[orii mai sc`p`ta]i, de 5-7 inci.

Totul c\nt`re[te circa 1,5 kg cu tot cu bateria despre care se spune c` are suficient „juice” pentru 11 ore de operare.

Se preteaz` sclavilor productivit`]ii. Acolo unde e Windows s\nt automat [i Word, Excel etc. – visul oric`rui account executive, nu-i a[a?

Conectivitatea nu e perfect`: doar Wi-Fi [i Bluetooth, dar majoritatea concuren]ilor au versiuni limitate doar la Wi-Fi.

Google Docs – este impecabil`, dar cam at\t. Device-ul poate trimite SMS, MMS, e-mail [i vine cu IM, dar sl`biciunea lui cea mare e partea de gaming, care nici nu se compar` cu experien]a similar` de pe iPad. Dell Streak are avantajul de a fi compact, manevrabil, stabil [i destul de avantajos \n compara]ie cu op]iunile precedente. Poate fi folosit \n orice re]ea 3G [i asta e mare lucru.

sAMsuNg gAlAxy TAB

Monkey see, monkey do. Samsung este primul brand care se prinde de ideile care ies din capul lui Jobs. {i uneori, maimu]a e mai de[teapt`, mai agil`.

Galaxy Tab se lanseaz` [i la noi \n asociere cu Orange. Grafica Super AMOLED este punctul forte al acesteia. Samsung [tie s` fac` televizoare [i plasme TV [i asta se vede. P`cat c` sistemul de operare Android nu se ridic` la nivelul execu]iei hardware-ului [i mai ales al display-ului.

Android Market este \nc` \nchis cardurilor romåne[ti din motive care ne scap`. Aplica]iile nu s\nt filtrate [i testate de cunosc`tori ca \n cazul Apple [i a[a se face c` multe dintre ele s\nt st\ngace [i greoaie. |n al doilea r\nd, dac` vrei gadget-ul la un pre] subven]ionat, preg`te[te-te suflete[te pentru \nc` un abonament de date mobile de la Orange. {i nu e ieftin. B

dup` ce analizezi toat` oferta, \]i dai seama c`, de[i to]i produc`torii capabili vor s`-]i v\nd` tablet-uri, mul]i dintre ei n-au \n]eles \nc` foarte bine ce \nseamn` acest tip de produs. Mai mult imit` dec\t inoveaz`. iar problema [i mai mare a lor este c` ipad-ul e un pitic c`]`rat pe umerii unui uria[ (iphone-ul) [i cu greu va putea fi urnit de-acolo.

Z E R A U J i e m i r c a ` l a i d n o m a l a t i cap La sud de Rio Grande [i de El Paso, se afl` capitala crimei: cei mai periculo[i gangsteri mexicani st`p\nesc ora[ul de l\ng` grani]a cu SUA. Text de Luis Alberto Urrea; traducere [i adaptare de Gabriela Groza C 2009 PLAYBOY as to material published in the November 2009 edition of US PLAYBOY Foto: Mediafax, Guliver, Photoland

80 c MARTIE 2010

Z

MARTIE 2010 c 81

apoi, doi oameni au fost uci[i la intrarea \ntr-o discotec` pe Avenida Abraham Lincoln…

Numai \n primele trei zile din august 2009 (cea mai s\ngeroas` din istoria recent`), \n Juarez au fost uci[i 25 de oameni. Recordul a fost b`tut, \ns`, la \nceputul lui septembrie, c\nd 18 tineri, afla]i \n tratament pentru dependen]` de droguri, au fost \mpu[ca]i la un centru de dezintoxicare. |ntr-un sumbru total, cam 3.000 de victime pot fi num`rate \n ultimele 20 de luni, chiar dac` solda]ii mexicani \narma]i p\n`-n din]i patruleaz` continuu la bordul unor vehicule blindate Humvee, de genul celor folosite de armata american` \n Afganistan. Inclusiv ofi]erii de poli]ie cad frecvent \n ambuscade, r`ni]ii fiind du[i peste r\u, la performantul spital nord-american din El Paso. (Spitalul se \nchide preventiv cu astfel de ocazii, de teama unor posibile represalii ale trafican]ilor.)

Din diferite motive, nici femeile nu s\nt exceptate de la s\ngeroasele ritualuri de r`zbunare. Se estimeaz` c`, anul trecut, peste 700 au fost r`pite, torturate, mutilate, apoi abandonate \n de[ert. Coinciden]` macabr`, \ntr-o noapte \n care parcul Chamizal r`suna de muzica unei trupe rock de fete, pe malul cel`lalt Solangie Medina era omor\t` cu pietre, ca \ntr-o lapidare dintr-o ]ar` islamic` extremist`. De altfel, deloc \nt\mpl`tor zic unii, \n regiune, b\ntuie stafia unei femei mexicane ucise nu se [tie c\nd – faimoasa La Llorona. Se spune c` urletele ei s\nt absolut \nsp`im\nt`toare, ea murind probabil \n chinuri atroce. Istoria se leag` de parc` ar fi scenariul unui nou Mad Max! Decorul, cel pu]in, e unul teribil de asem`n`tor…

Rio Grande este grani]a natural` \ntre cele dou` culturi. Mai nou, fluviul, plin de copii – dar [i adul]i – mexicani g`l`gio[i care scald` \ntr-o aparen]` idilic` (“Mexican Water Park”), este dublat de un zid enorm de ciment ridicat de Statele Unite pentru a se proteja de imigran]ii clandestini, dar [i de trafican]ii de droguri. |n fapt, americanii sper` ca, astfel, s`-[i protejeze nu doar bun`starea, ci [i dreptul de a s`rb`tori o via]` sensibil mai bun` dec\t cea a mexicanilor din Juarez. |n El Paso, banditismelor din Mexic li se confer` o dimensiune folcloric`.

Aici, po]i cump`ra moa[te de tipul degetului cu care Pancho Villa ap`sa pe tr`gaci contra sumei de 9,500$! Nu se [tie dac` acest deget negru [i \ncovoiat este chiar relicva original`, dar, cu ani \n urm`, costa mai nimic – abia 350$. Pe vremea lui Pancho, marele consumator de \nghe]at` cu

vanilie(!), \nsu[i El Paso era considerat` capitala mondial` a pistolarilor, dar vremurile s-au schimbat. C\ndva, pe aici \[i desf`[ura for]ele revolu]ionarul mexican Francisco Madero, dar mi[unau [i diver[i spioni, contrabandi[ti, c`ut`tori de aur, emigran]i chinezi [.a. Au fost repera]i \n zon` [i gangsterii “de Hollywood” John Dillinger sau Cormac McCarthy. Azi, infrac]ionalitatea s-a mutat pe malul cel`lalt, aici instaur\ndu-se un mic rai p`m\ntesc. Diferen]ele nu ]in doar de statistic`, dar s` le men]ion`m: \n MARTIE 2010 c 83

Oficialii din El Paso fac preg`tiri ca pentru un nou r`zboi cu Mexicul, asemenea celui din secolul XIX. S-a dublat num`rul agen]ilor speciali, al vame[ilor [i al membrilor brig`zilor speciale de interven]ie frontalier`, s-au achizi]ionat dispozitive speciale de scanare cu raze X etc. Primele rezultate? |n c\teva luni, s-au confiscat 69 milioane de dolari cash, 895.800 kilograme de diverse droguri, 95.000 seturi de muni]ie, 500 mitraliere de asalt…

2008, Juarez a \nregistrat 1.650 de crime la o popula]ie total` estimat` la aproximativ 1,5 milioane de locuitori, \n vreme ce El Paso, cu 750.000 de oameni, nu a cunoscut dec\t 18 mor]i violente. |n 2009, \n iulie, la Juarez, au sf\r[it tragic 248 de b`[tina[i, pentru ca, \n august, cifra s` ajung` la 326 (\n special, decapit`ri urmate sau precedate de felurite mutil`ri). |n acest

ritm, Juarez va ajunge cur\nd s` fie un ora[ de stafii! |n replic`, El Paso are cu totul alte preocup`ri [i o cu totul alt` abordare a existen]ei, o abordare perfect ilustrat` de fresca artistului local Luis Villegas (un fel de Diego Rivera mult mai juc`u[) – “Venus ie[ind dintr-o jum`tate de taco”. El Paso este copilul vitreg al fostei Republici Texas,

care a rezistat doar \n perioada 18361845. Practic, El Paso ar fi trebuit s` fac` parte din New Mexico. Ora[ul se afl` la distan]e egale de Los Angeles [i Houston sau de Mexico City [i New Orleans. E un ora[ al nim`nui [i al tuturor, iar ast`zi asta s-a transformat \ntr-un imens avantaj conferit de politica de toleran]` reciproc` \n care se scald` regiunea. |n Juarez, \n schimb, politica este de suspiciune reciproc`. Iar asta duce la spaim` [i, \n final, la violen]` ca mod de existen]` de la cea mai fraged` v\rst`. Rosalio Reta avea doar 13 ani c\nd a fost recrutat de cartelul drogurilor Gulf, pentru comandoul de asasini pl`ti]i Zetas. I s-au promis bani, ma[ini, nu \n ultimul r\nd femei sexy. Dup` o scurt` perioad` de ucenicie, al`turi de al]i adolescen]i, a fost cazat \ntr-o cas` luxoas` din Texas. Apoi, a intrat \n lupt` contra cartelului din Sinaloa, miza fiind controlul Autostr`zii 35, una din principalele artere de p`trundere a drogurilor din Mexic \n Statele Unite. (|nchipui]i-v` ce va fi, c\te camioane mexicane vor penetra lini[tea american` cu \nc`rc`turile lor licite sau ilicite, dac` vor fi duse la \ndeplinire planurile de construire a unei superautostr`zi \ntre El Paso [i Canada, travers\nd \ntreg teritoriul SUA!) Azi, la 19 ani, Rosalio zace \ntr-o \nchisoare american`, al`turi de prietenul s`u din copil`rie, Gabriel Cardona, cu trei ani mai mare ca el. Ambii isp`[esc sentin]e de condamnare pe via]`.

Spre deosebire de ei, Jesus Gonzalez III, a fost b`tut [i \njunghiat mortal \ntr-un penitenciar mexican. Avea 23 de ani…

Pentru pacea din El Paso mai exist` o explica]ie, care ]ine de folclorul urban.

Se zice c` apa din izvoarele ad\nci

care alimenteaz` ora[ul este bogat` \n litiu. Iar despre litiu se [tie c` are un rol determinant \n buna func]ionare a sistemului nervos, av\nd o influen]` benefic` \n cazul st`rilor anxioase ori depresive. Speciali[tii afirm` c`, totu[i, politica municipalit`]ii este cea care are o influen]` cov\r[itoare. El Paso datoreaz` denumirea conchistadorului spaniol Don Juan de Onate, c`ruia i-a fost, de altfel, ridicat` cea mai mare statuie de bronz din lume, amplasat` l\ng` aeroportul ora[ului.

Lui i se atribuie descoperirea trec`torii montane El Paso del Norte, dar tot lui i se datoreaz` prima exterminare brutal` a indienilor din zon`. (Acum, aici s\nt mai mul]i negri dec\t indieni, mai mul]i albi dec\t negri [i mai mul]i mexicani dec\t to]i ceilal]i.) Statuia lui Onate ar fi trebuit situat` \n centrul ora[ului, vis-à-vis de cofet`ria favorit` a lui Pancho Villa, \ns` acuza]iile de genocid ce i-au fost aduse de istorici l-au mutat ceva mai departe de ochiul public. |n vremurile noastre, nu se mai pun asemenea probleme. Toleran]a e at\t de mare \nc\t aproape toat` lumea vorbe[te “spanglez`” (\n care El Paso devine El Pacho, apoi Pachuco, apoi Chuco!), to]i ascult` muzic` mexican`, \n vreme ce cultura gay (10 baruri pe Stanton Street) e \n expansiune, anual se stabilesc \n ora[ 33.000 de noi imigran]i (mul]i atra[i de miracolul economic generat de baza mi-

La c\teva minute dup` ce \ncheiase un concert la Reynosa, pe partea mexican` a Rio Grande, popularul interpret Valentin Elizalde a fost executat \n stil mafiot. Explica]ia crimei?

Elizalde c`lcase pe nervi [eful unui clan de trafican]i, Joaquin “El Chapo” Guzman din Sinaloa, c`ruia \i dedicase o polc` parodic` intitulat` “Du[manilor mei”.

Elizalde a fost nominalizat postum la Grammy! litar` de la Fort Bliss), iar despre marijuana (ganja) se vorbe[te liber la radio.

Aproape c` nici nu-]i vine s` te mai g\nde[ti la cocain`. Dar drogul este tulbur`tor de aproape, \mpreun` cu tot ce aduce el. Dup` o melodie \n care interpretul propune partenerei s`-[i strecoare penisul sub minijupa ei, pentru ca \n strofa urm`toare s-o implore s` nu-l urasc` fiindc` \i place …Coldplay, radioul difuzeaz` o nou` [tire macabr`: peste r\u, \n \mprejurimile ora[ului Juarez, cinci oameni au fost g`si]i uci[i \ntr-un SUV, capul unuia dintre ei fiind plasat pe capot` \n chip de ornament.

Un paradox a fost generat de \ns`[i recesiunea recent`. Pe de o parte, num`rul mexicanilor de r\nd care treceau fraudulos frontiera a sc`zut nesperat de mult (de la 75-80 pe noapte la 60-70 pe s`pt`m\n`, apoi pe lun`), pe de alt` parte, m\na]i de “foame”, s-au \nmul]it gangsterii de top care sar p\rleazul spre America. Asta \nseamn` export de criminalitate transfrontalier`: contrabanda obi[nuit` aproape c` nici nu mai conteaz`, transporturile de droguri de mare risc e tot ceea ce viseaz` clanurile mexicane.

Pentru El Paso, asta \nseamn` panic` [i, nu \nt\mpl`tor, cre[terea influen]ei unei bande brutale numite Barrio Azteca. C\nd faimosul corespondent CNN Anderson Cooper a transmis din regiune, \nfrico[\nd SUA cu pericolul invaziei cartelurilor mexicane, toat` lumea l-a luat \n serios \n ciuda exager`rilor sale flagrante… H MARTIE 2010 c 85

­Dennis­MontgoMery­a­sus}inut­c~­poate­intercepta­coMuni­ca­}iile­prin­satelit­ale­al­QaeDa.­Bush, guvernul­{i­generalii­aMe­ricani­l-au­crezut! text­de­adam­roston;­traducere­[i­adaptare­de­gabriela­groza

c­2010­playBoy­as­to­material­published­in­the­January-February­edition­of­us­playBoy

panic~­De­cr~ciun

care­terori{ti?!?

|n s`pt`m\nile de dinaintea Cr`ciunului anului 2003, p`rea c` pericolul terorismului \ncepuse s` p`leasc`.

Nici un zvon, m`car, nu tulbura lini[tea generalilor de la Pentagon. |ns`, \n dup`-amiaza zilei de 21 decembrie, ofi]erii cu cagul`, costuma]i \n ]inut` de asalt, au \mp\nzit brusc str`zile din Manhattan. Atunci c\nd o cutie de cadouri a fost uitat` de proprietar pe trotuar pe Fifth Avenue, obiectul a fost imediat etichetat ca “suspect”, iar, \n panica iscat`, 5.000 de vizitatori au fost evacua]i din Muzeul de Art` Metropolitan.

Se instaurase CODUL PORTOCALIU! Americanii au aflat despre asta la o conferin]` de pres` ]inut` duminica la Washington D.C., \n care secretarul Departamentului Homeland Security (un fel de echivalent al ministrului de interne), Tom Ridge a anun]at oficial alerta de terorism. El a afirmat ritos: “Din surse extrem de credibile, se anun]`, \n viitorul imediat, atacuri care ar putea rivaliza sau, chiar, ar putea s` le dep`[easc` pe cele de la 11 Septembrie”. The New York Times plusa, cit\nd surse guvernamentale care evocau posibilitatea unor “atacuri nespecificate dar spectaculoase”.

Prima reac]ie violent`: pie]ele financiare s-au cutremurat. Dup` dou` zile, mar]i, panica s-a amplificat, de vreme ce [i Associated Press anun]a c` s\nt amenin]ate “centralele nucleare, marile diguri [i instala]iile petroliere din Alaska”. FBI a ob]inut, apoi, anularea a zeci de zboruri aeriene pe destina]ii spre [i dinspre Marea Britanie, Fran]a [i Mexic. De asemenea, a reu[it s` impun` ca guvernele mai multor ]`ri s` declare obligatorie prezen]a agen]ilor speciali \narma]i la bordul altor zboruri “de interes”. |n ziua de Cr`ciun, Los Angeles Times titra mare pe prima pagin`: “{ase zboruri anulate datorit` indiciilor de comploturi teroriste care vizeaz` L.A.”. CNN men]iona ca surse ale unor zvonuri similare “persoane din anturajul serviciilor de informa]ii”…

|n realitate, nu fusese interceptat nici un terorist.

Nu ap`ruser` informa]ii noi legate de Al Qaeda.

Sursele serviciilor secrete nu vuiau nici ele. Iar pachetul suspect con]inea doar un om de z`pad` din vat`. Dincolo de alerta de terorism [i de specula]iile diverse, exista un singur element concret: un personaj ciudat numit Dennis Montgomery. Cic` un om de [tiin]`, co-proprietar al unei mici companii de software, care reu[ise s` conving` Casa Alba [i pe pre[edintele George Bush, CIA, For]ele Aeriene, precum [i unele servicii secrete cum c` Al Jazeera – canalul de televiziune din Qatar – transmitea, f`r` putin]` de t`gad`, date strategice destinate membrilor din lumea \ntreag` ai re]elei Al Qaeda. Procedura ar fi constat \n inserarea, \n cadrul transmisiilor, a unor coduri de bare secrete, care con]ineau toate datele legate de o nou` misiune. …|n 2003, o echip` neobi[nuit` \[i f`cea apari]ia la Reno, \n Nevada. Echipa era trimis` de Central Intelligence Agency – CIA. {i nu avea treab` cu cazinourilor, ci o c\rmise spre Trademark Drive, mai spre sud, \n zona noilor depozite ridicate \n de[ert.

S-a oprit \ntr-o parcare aproape pustie, apar]in\nd firmei eTreppid Technologies, \nfiin]at` cu numai patru ani \nainte. O parte din angaja]ii s`i fuseser` recruta]i pentru a dezvolta jocuri video. De pild` Roadhouse, inspirat de filmul omonim din 1989 Cu Patrick Swayze. Al]i angaja]i se ocupau cu streamingul casetelor video al camerelor de securitate. C\nd echipa de leg`tur` a CIA s-a instalat \n companie, [eful agen]ilor s-a recomandat ca Sid. Sid [i at\t.

(Programatorii de la eTreppid l-au poreclit Sid Vicious, ca pe basistul de la Sex Pistols.) Echipa s-a instalat \ntr-un birou nefolosit, c`ruia i-au fost instalate \ncuietori cu cifru. Menirea agen]ilor era s` conlucreze cu Dennis Montgomery, la acel moment unul dintre proprietarii firmei [i Chief Technology Officer. Oamenii din firm` au \nceput s` remarce c`,

periodic, Montgomery le \nm\na agen]ilor CIA buc`]ele de h\rtie, pe care, aparent, erau \nscrise numere lungi, posibile coduri. |n momentul \n care el aducea o astfel de h\rtiu]`, agen]ii \ntrau \n trepida]ie. Dup` ce datele erau prelucrate, ele erau trimise direct la Washington, D.C. Acolo, \i parveneau lui George Tenet, directorul CIA. Acesta le trimitea la Casa Alb`, personal lui George W. Bush. Dup` care zborurile avioanelor erau anulate, se instituia Codul Portocaliu, iar serviciile secrete panicau presa.

istoria­unui­tri{or Dennis Montgomery e un farseur penal – la propriu. |n iunie 2009, el avea s` fie pus sub acuzare pentru falsificarea a nou` cecuri totaliz\nd un milion de dolari. Suma reprezenta doar o mic` parte din ceea ce el tocase la un num`r de cinci cazinouri din Nevada [i California. Potrivit datelor de la fisc, \n fa]a c`ruia se declarase \n insolvabilitate, el ajunsese s` datoreze nu mai pu]in de 12 milioane de dolari!

Lista celor pe care \ncercase s`-i escrocheze era, \ns`, mult mai mare. Potrivit unui fost angajat al s`u, FBI \l anchetase pentru c` pusese la cale mai multe demonstra]ii trucate de tehnologie militar` pentru guvernul Statelor Unite. Montgomery nu avea nici un fel de preg`tire [tiin]ific`, dar, timp de [ase ani, reu[ise s` conving` \nal]i oficiali din domeniul securit`]ii na]ionale c` reu[ise s` dezvolte sisteme speciale anti-terorism, cu ajutorul c`rora putea decoda transmisiile secrete dintre membrii Al Qaeda. Problema era c` aceste comunica]ii nu avuseser` loc niciodat`! Oricum, nu existaser` \n forma pe care pretindea c` o decodeaz` Montgomery…

Postul Al Jazeera emitea, din 1996, \n Qatar, un stat aliat al SUA. Omul nostru de la eTreppid sus]inea c` descoperise o conspira]ie sinistr` la Al Jazeera, al c`rei semnal video era folosit pentru transmiterea ]intelor viitoarelor atacuri ale temutei Al Qaeda.

Semnal con]inea coduri secrete de bare, care indi-

bilitatea apari]iei unui eveniment”. Citi]i, de fapt, “atac terorist” [i ve]i \n]elege care era miza.

Un fost angajat al eTreppid a m`rturisit anchetatorilor federali c` ajutase la organizarea a peste 40 de demonstra]ii trucate pentru “speciali[tii” din serviciile secrete [i capii armatei. |ntr-una din ele, Montgomery detectase o arm` \n tuf`ri[ul din spatele cl`dirii de birouri. Pentru asta, plantase acolo, \n prealabil, o bazooka de plastic. Incredibil, dar ofi]erii de rang \nalt care asistau au \nghi]it povestea pe nemestecate. Alt`dat`, Dennis i-a cerut lui Bauder ca, \n timpul unei demonstra]ii de decodare, s` interac]ioneze cu computerul de la o linie telefonic` dintr-un birou al`turat, ap`s\nd ritmic pe tastatura unui alt computer, cau misiunile teroriste, inclusiv latitudinea [i longitudinea ]intelor, uneori chiar indicativele zborurilor aeriene [i datele acestora. Evident, Montgomery era singurul ins din tab`ra oamenilor buni capabil s` descifreze acest sistem malefic, \ntruc\t pusese la punct tehnologia ultraperformant` apt` s` decripteze codurile.

Teoria suna spectaculos de neverosimil, \ns` era nespus de atr`g`toare pentru mult` lume, care se vedea, astfel, degrevat` de necesitatea de a r`spunde unor \ntreb`ri grave. Iar Montgomery era pe at\t de conving`tor pe c\t era dispus` comunitatea de informa]ii s` se lase convins`. Deja, \n 2004, Donald Rumsfeld, secretarul american pentru ap`rare, acuza Al Jazeera pentru transmisiunile ei “tenden]ioase”. Multe structuri ale guvernului american abia a[teptau s` delegitimeze postul de televiziune pan-arab. Numai c` durii de la Washington luaser` lucrurile mult mai \n serios, din moment ce Frances Townsend, consilerul lui Bush Jr. pe probleme de securitate, \ncepuse s` organizeze [edin]e zilnice ale unei celule de criz` organizat` la cel mai \nalt nivel.

Curentul general anti-arab (sau anti-islamist) era, oare, suficient pentru ca un pseudo-savant s` prosteasc` o suit` impresionant` de oficialit`]i? Se pare c` da, din moment ce acesta reu[ise s`-[i croiasc` drum p\n` inclusiv \n biroul vicepre[edintelui Dick Cheney. Fantasticul Dennis Montgomery absolvise, \n 1971, anonimul colegiu Grossmont din Mena, Arkansas. Lucrase, apoi, c\]iva ani ca tehnician specializat \n aparatur` medical`. Dup` care, inexplicabil, destinul lui profesional a luat o \ntors`tur` incredibil`. Sus]in\nd c` a dezvoltat o tehnologie dedicat` examin`rii fluxului sanguin, fostul tehnician a devenit consultant al unor mari companii americane. |ntre timp, mai reu[ea s` dezvolte tehnologi avangardiste precum “pattern recognition”, “anomaly detection” sau “data compression”. Toate astea s\nt luate de bune…

hi-tech­ La sf\r[itul anilor ’90, s-a mai \nt\mplat ceva important.

La Eldorado Hotel Casino din Reno, Dennis s-a \nt\lnit cu un important investitor, pe numele s`u Warren Trepp. Acesta fusese [eful unei divizii de bro-

keraj la Drexel Burnham Lambert, dar firma de pe Wall Street d`duse faliment \n 1990. Oricum, o perioad`, lui Trepp, m\na dreapt` a faimosului speculator financiar Michael Milken, \i mersese de minune. C\[tiga 25 milioane de dolari pe an, conducea un Rolls Royce Corniche alb [i, \n general, arunca cu bani \n st\nga [i-n dreapta. Prin 1997, inclusiv Trepp \ndurase o anchet` financiar`, dar, \n final, fusese absolvit de orice vin`. C\nd s-a \nt\lnit cu Montgomery, cazierul s`u era, din nou, curat ca lacrima.

Practic, se \nt\lnise ho]ul cu prostul, iar Dennis l-a convins pe Trepp c` inventase o tehnologie de anvergur`, sus]in\nd o demonstra]ie cu ajutorul unor efecte speciale preluate dintr-un film din … 1939. |n consecin]`, s-a fondat eTreppid Technology, Trepp investind, la prima strigare, 1,3 milioane de dolari pentru a putea fi demarat` afacerea.

Primul angajat a fost Sloan Venables, un designer de jocuri video. Acesta a \n]eles rapid c` Montgomery nu prea avea treab` cu programarea. |ntr-o zi, acesta \i m`rturisise c` fusese r`pit de extratere[tri!

Evenimentul avusese loc \n hambarul unui unchi de la ]ar`, iar, la re\ntoarcerea pe P`m\nt, era deja dotat cu cuno[tin]e uimitoare. Personaj uimitor, avea mai multe fe]e. Adesea, se enerva [i [oca angaja]ii cu apuc`turi violente. O dat`, a aruncat cu o doz` de suc \n Venables, iar acesta a vrut s` demisioneze. A doua zi, \ns`, a scos-o \n ora[, la mas`, pe mama salariatului s`u, o persoan` \n v\rst`, aproape pe moarte. Venables a revenit asupra deciziei sale, mai mult l-a convins pe Jim Bauder, un prieten din copil`rie, s` se al`ture echipei de crea]ie de jocuri video.

Afacerile \ncepeau s` fie rulate minunat. |n 2002, a fost semnat un prim contract cu General Electric. A urmat la r\nd … Air France. |n fine, \n 2004 Comandamentul Opera]iilor Speciale ale SUA a oferit un contract de 30 milioane de dolari pentru “tehnologia de videocompresie”, “recunoa[tere automat` a ]intei” [i “detectare a anomaliilor”. V` sun`, cumva, cunoscut? Al Jazeera? Coduri secrete de bare intercalate \n semnalul video??? P`i, cum s` nu? |ntre timp, eTreppid \nregistrase 5 patente pe aceste teme, avea cu ce s` justifice efortul financiar al guvernului american, atras \n special de “metoda [i aparatura pentru detectarea [i reac]ionarea la posi-

pentru a simula “semnale secrete”. |n final, Trepp [i Montgomery au cerut guvernului american sume \ntre 100 [i 500 milioane de dolari pentru “tehnologia de decodare” folosit` pentru interceptarea mesajelor secrete ale Al Jazeera. F`r` comentarii.

Marea­schisM~ La sf\r[itul lui 2005, rela]iile dintre cei doi asocia]i sau deteriorat, c\nd Trepp a aflat c` Montgomery fusese v`zut pierz\nd sume enorme de bani la masele de blackjack din cazinouri. Mai mult, Dennis \i solicitase sume \ntre 275.000 [i 1.300.000 $ pentru acoperirea unor astfel de datorii. Apoi, sup`rat c` Trepp nu \mp`r]ea corect milioanele venite de la guvern, \n ianuarie 2006 Montgomery a p`r`sit compania. La plecarea sa, fi[ierelor din computerele firmei le fusese dat delete. Fuseser` [terse p\n` [i \nregistr`rile de pe camerele video de securitate!

Nu mai exista, practic, nimic. Nici urm` de softuri minune pentru video-compresie, recunoa[tere de ]inte sau detectarea de anomalii. C\t despre cel de decodare a comunica]iilor, p`rea c` el nu existase niciodat`! Poate, nici nu existase?!? Atunci, pe ce d`duse banii armata? Pe o fic]iune?

Trepp \nsu[i, speriat de \ntors`tur`, a sunat la FBI. A reclamat [tergerea fi[ierelor companiei [i dispari]ia unor

benzi cu \nregistr`ri ultrasecrete. Cauza era una de interes na]ional, put\nd afecta securitatea Statelor Unite. Pe 16 februarie, Paul Haraldsen, un agent special cu care Montgomery lucra de mai mul]i ani, l-a sunat pe acesta, av\nd grij` s` \nregistreze convorbirea pentru FBI. Av\nd \ncredere \n agent, Dennis [i-a dat drumul la gur`, acuz\ndu-l pe Trepp [i explic\nd c` fluxul de bani nu trebuia oprit. S-a ajuns p\n` la [eful Comunit`]ii Na]ionale de Informa]ii, John Negroponte. Acesta a invocat secretul de stat, pun\nd botni]` judec`torilor care se preg`teau s` lanseze un caz…

un­nou­patron Cur\nd, Montgomery a g`sit un nou investitor: Edra Blixseth, so]ia unui miliardar, care locuia \ntr-un ranch de 200 milioane de dolari \n California. Conacul de 3.000 de metri p`tra]i era bine ascuns \n s`lb`ticie, \ntr-un loc numit Porcupine Creek. Aici, urma escrocul nostru s` dezvolte o nou` etap` din cariera sa de programator genial. Mai \nt\i, a convins familia Blixseth de faptul c` decodase comunica]iile Al Qaeda, iar guvernul urma s` aloce 100 milioane \n cadrul unui buget secret. Blixseth, uz\nd de rela]iile sale, a reu[it s` ajung`, \mpreun` cu Montgomery, la o \nt\lnire cu Samantha Ravich, o persoan` din stafful lui Dick Cheney. Aceasta nu a fost prea impresionat`, dar Montgomery a plusat oferind cu titlu gratuit informa]ii despre un presupus atentat la Londra, urmat de dobor\rea mai multor avioane \n timpul unor zboruri intercontinentale.

Situa]ia marelui programator nu era \ns` prea roz`.

Primea de la Blixseth 100.000$ pe lun`, \ns`, \ntr-o singur` zi, el putea pierde la Agua Caliente Casino 422.000$! Abia \n 2007, National Security Agency a \nceput s` par` interesat` de programele sale. |n 2008, somat s` prezinte discul

cu programul minune, Montgomery l-a acuzat pe Trepp de furt, apoi a dat vina pe FBI care ar fi deteriorat ireversibil discul \n timpul unei anchete. |n 2009, dup` ce Blixseth a cump`rat de la Trepp programul inexistent pentru 26,5 milioane, angajatul s`u a s`rbatorit la cazino, unde a pierdut la blackjack [i a pl`tit cu cele nou` cecuri f`r` acoperire pentru care a fost pus sub acuzare. (|n final, a sc`pat, return\nd o prim` tran[` de 250.000 $.)

Culmea, rela]iile cu statul nu au \ncetat deloc. Pe 5 februarie 2009, Air Force pl`tea o tran[` de 2 milioane c`tre Blxware, firma creat` \mpreun` cu familia Blixseth, iar, apoi, Blxware pl`tea 600.000$ lui Montgomery! |n iunie 2009, totu[i, falsul programator \[i declara falimentul. Garanta plata datoriilor cu suma de 10 milioane de dolari, valoarea drepturilor intelectuale pentru tehnologia revolu]ionar` de decodare. Teoretic, banii urmeaz` s` fie recupera]i de la guvernul american.

Practic, poate c` au fost deja recupera]i! B

tind e C i om cela[i n o C le e cietate a ele \l au e z i r C so an g n \ a d r ` u b i s` a ct pe care opicale. C\n` impa a ]`rilor tr ice d`r\m asuprele economi nu se mare tria, nimen n]`, ci mai indus [te la vaca de m\ine‌ g\nde b` la ziua degra pescu, foto: Guliver o iana P e Adr Text d

A

ceasta este povestea celor pe care criza actual` din America i-a l`sat f`r` loc de munc`, începînd cu valul de [omeri generat de pr`bu[irea conglomeratului financiar Lehman Brothers [i continuat de valuri succesive de concedieri r`sp\ndite în toate domeniile, de la sectorul bancar p\na la industria hotelier` sau parcurile de distrac]ii. Cei care s\nt întotdeauna viza]i de ghilotina [omajului s\nt cei de la extreme: tinerii [i cei în prag de pensie. Din motive economice, marile corpora]ii tind s` scape de primii pentru c` nu s\nt at\t de experimenta]i înc\t s` aib` o contribu]ie semnificativ` la bunul mers al activita]ii într-o firm` [i de ultimii pentru c` ei oricum s\nt în pragul retragerii. Proaspe]ii absolven]i de facultate s\nt alte victime, poate mai pu]in vizibile, ale crizei [i nu e deloc ie[it din comun ast`zi s` vedem proaspe]i designeri sau absolventi de marketing ori limbi str`ine lucrînd în pizzerii sau restaurante, sp`lînd vase sau f`cînd pe chelnerii. {i nu e vorba de Los Angeles, unde toat` lumea, de la chelneri, la buc`tari sau [oferi de taxi vor s` devin` actori celebri, iar unii chiar reu[esc. Vorbim de clasa de mijloc din America, a[a cum ne obi[nuisem s` o vedem, ani de-a r\ndul: gr`bindu-se la serviciu diminea]a, umplînd bistrourile la pr\nz [i bloca]i în trafic seara, la întoarcerea acas`. Primii care au g`sit solu]ii de compromis au fost fire[te, tinerii, cei care la 24 de ani v`d în slujbele lor temporare o prelungire a studen]iei. Probabil, cei mai creativi au fost cei din sectorul financiar. Pentru cei obi[nui]i cu priveli[tea metroului new yorkez diminea]a, rev`rsînd mii de angaja]i în costume [i taioare în districtul financiar, e poate surprinz`tor c` peisajul e modificat. Obi[nui]i ca la pr\nz sau dup` orele de program s` poposeasc` în baruri cu colegii, e u[or de imaginat destina]ia spre care s-au îndreptat unii dintre tinerii de pe Wall Street: acelea[i locuri, dar nu în calitate de consumatori, ci de dansatoare sau DJ. S` lu`m, de exem plu, cazul lui Randy Newton din New York, o t\n`ra în v\rst` de 28 de ani, care, în ziua în care a fost concediat` de firma Morgan Stanley, s-a dus cu prietenii s`-[i înece amarul în alcool.

Dup` c\teva pahare, managerul localului i-a oferit o slujb` de dansatoare. Surprins`, Randi a acceptat, g\ndindu-se c` era ceva cu totul diferit dec\t ce f`cuse p\n` atunci [i, de ce nu, o profesie plin` de surprize. În prezent lucreaz` doar 4 nop]i pe s`pt`m\n` [i c\[tig` în jur de 160 000 de dolari pe an numai din bac[i[uri, conform declara]iei pe care a dat-o ziarului The New York Post. Evident, nu î[i regret` decizia, îns` e nedumerit` s` vad` c` un bar

de noapte e condus mai bine dec\t o firm` de investi]ii, f`r` a pune la socoteal` c`, în bar, h`r]uiala sexual` este inexistent`. Astfel de cluburi au reguli foarte stricte de conduit`.

Peter Feinstein, proprietarul clubului Safir din New York, a declarat c` prime[te zeci de cereri de angajare de la tinere femei [omere, în special de la agente imobiliare. Katie Kaverton, în v\rst` de 27 de ani este una dintre acestea. Este greu s` vinzi case în vreme de criza economic`, dublat` de criza locuin]elor, în special c\nd e[ti t\n`r [i marginalizat de colegii cu experien]`. Nereu[ind s` v\nd` o cas` timp de 6 luni, s-a hot`r\t s` devin` stripteuz` atunci c\nd contul ei bancar i-a ar`t c` mai avea doar 2 dolari. “Uneori lucram [i c\te 10 ore ca agent imobiliar, f`r` s` reu[esc s` v\nd nimic. Ca stripteuz` c\[tig bine [i foarte repede. În felul acesta am s` reu[esc s` str\ng destul de repede suma necesar` s`-mi cump`r un apartament” a declarat ea. Multe dintre tinerele care au ales s` lucreze în cluburi f`cînd striptease, c\[tig` \n jur de 1500 dolari pe noapte.

Becky, o t\n`r` de 24 ani, tot din New York, a lucrat într-o patiserie înainte de a fi dat` afar` pe considerente economice. Lipsit` de perspective, a ales profesia de maseuz` într-un club foarte exclusiv, numit Ricky. Mul]i proprietari ai cluburilor de noapte au declarat c` primesc în jur de 40 de cereri de angajare pe s`pt`m\n` [i c`, pentru ei, criza economic` este o min` de aur.

Fire[te, nu numai agen]ii imobiliari sau angaja]ii

b`ncilor s\nt atin[i de concedieri. Jurnali[tii s\nt de asemenea, victime ale crizei actuale. Nata[a, o reporter` din San Francisco, specializat` în articole despre calculatoare [i internet, a f`cut saltul de la jurnalism la salon de sex, dup` cum îl nume[te ea. Astfel, a abandonat tastatura în favoarea unui costum de piele [i a unui bici cu care î[i “tachineaz`” clien]ii. |ntrebat` cum s-a decis s` faca saltul, Nata[a poveste[te c` a vazut un anun] în ziar [i, dup` ce s-a înt\lnit cu “angajatorul”, i s-a explicat c` în BDSM (bondaj [i sado-masochism) nu trebuie s` ai un corp de vedet`, ci numai un fizic pl`cut [i s` fii c\t de c\t bun psiholog: trebuie s` în]elegi clien]ii [i s` le îndepline[ti dorin]ele. “Nu m-ar fi deranjat s` fac striptease,” declara Nata[a “ îns` am c\teva kilograme în plus [i nu puteam presta o astfel de munc`.” Pentru cineva neobi[nuit cu domeniul, precum Nata[a, pasul urmator a fost destul de dur.

Ea a luat lec]ii de la b`rbatul care a angajat-o, pe care ea îl nume[te pe scurt, {eful. Astfel, timp de cinci sau sa[e s`pt`m\ni, a mers la el acasa [i a înv`]at cum se folose[te o curea sau un bici [i cum se p`lmuiesc clien]ii. La început, a fost foarte speriat`, ne[tiind la ce s` se a[tepte, îns`, încet-încet, s-a obi[nuit. Chiar vede o paralel` între fosta ei profesie [i cea actual`, în faptul c` trebuie s` tr`iasca o fantezie împreun` cu clien]ii [i c` începe prin a-i intervieva. Din fericire, ace[tia spun în linii mari ce vor c\nd sun` s` stabilieasc` înt\lnirea. De exemplu, daca vor s` tr`iasc` senza]ii feminine, Nata[a trebuie s` îi îmbrace în

haine femeie[ti [i s` pretind` c` s\nt cele mai bune prietene, mergînd p\n` la lesbianism. Odat` a avut o experien]` bizar`, c\nd a înt\lnit un fost editor, pentru care a lucrat c\ndva. În afar` de calita]ile ei de intervievator, necesare pentru a-[i da seama ce fantezii sexuale are clientul, majoritatea celor pasiona]i de calculatoare [i masochi[tii mai au ceva în comun: castelele întunecoase [i dragonii, trenciurile negre [i machiajul. Dup` ce înve]i meseria, parc` e mai u[or dec\t s` scrii un reportaj despre noile descoperiri tehnologice. Cu toate acestea, este o munc` obositoare. În timpul unei partide de dominare sexual`, intensitatea tr`irilor atinge paroxismul. Dominatoarea e asemenea unei actri]e care trebuie s` î[i joace rolul a[a cum îi este sugerat de client, iar clientul, las` în voia pasiunilor, pe care nu [i le poate împlini dec\t cu ajutorul celei ce îl domin`.

Ca [i fostele lucr`toare din institu]iile finaciare sau agentele imobiliare, Nata[a nu a povestit prietenelor ei despre noua ei slujb`. Exist` înc` prejudec`]i în ceea ce prive[te profesiile legate de sex, iar in America acestea s\nt poate mai mari decit \n Europa. În ceea ce prive[te plata, o [edin]a de o or` cu Nata[a costa 150 de dolari, îns` îi împarte pe jum`tate cu [eful ei, în casa c`ruia se desf`[oar` activitatea. Poate c` nu este cea mai b`noas` meserie, îns` asigur` strictul necesar. În definitiv, profesiunea de dominatoare cere cu totul alte calita]i dec\t cea de stripteuz` [i din aceast` cauz` poate fi practicat` de femei a c`ror v\rst` nu le-ar permite s`

danseze într-un local de noapte. Poate de aceea Nata[a a declarat c` va continua s` practice aceast` meserie, chiar dac` î[i va g`si din nou un post de ziarist`, pentru c` îi face pe clien]i s` se simt` bine.

Cu mult mai bine dec\t se simt cititorii ei, lecturîndu-i articolele.

Poate din aceast` cauz` profesia de dominatoare a devenit dintr-o dat` c`utat`. Pe bloguri sau pe chat se schimb` impresii [i se dau sfaturi despre cum e mai bine s` porne[ti o afacere de acest gen, în cazul în care nu exist` o persoan` de la care po]i înv`]a, precum [eful Nata[ei.

Veteranele profesiei dau sfaturi valoroase încep`toarelor: exist` liste cu ce trebuie evitat; se vorbe[te despre codurile de rosu, galben [i verde, pe care clientul are dreptul s` le invoce în timpul unei [edin]e, pentru a sugera nivelul de durere pe care îl suport`. Se discut` despre tarife (între 200 [i 1000 de dolari pe or`), despre necesitatea de a cerceta bine clien]ii înainte de a-i accepta, pentru e evita surprizele nepl`cute, [i, nu în ultimul r\nd, de a emula un model de persoan` sever` din copil`rie: poate o profesoar` sau înv`]atoare. Fire[te, deliciile profesiei s\nt cump`rarea garderobei [i a accesoriilor.

Dac` în toate cazurile prezentate p\n` acum protagoni[tii s\nt oameni tineri, oare ce se înt\mpl` cu cei mai în v\rst` care î[i pierd slujba? De exemplu domnul Sanchez, în v\rst` de 51 de ani care, dup` ce a lucrat timp de 23 ani în magazinul de bijuterii Tiffany’s din New York, s-a trezit concediat. Deoarece în urm` cu 30 ani fusese DJ, s-a g\ndit din nou c` aceasta e o meserie care îi place. F`r` stressul din faimosul magazin de bijuterii, domnul Sanchez urmeaz` cursurile de DJ ale [coalii de muzic`, vorbind despre aceasta meserie ca fiind creativ` [i foarte amuzant`. La fel ca el g\ndesc înc` 300 de elevi care s-au înscris la aceste cursuri cu speran]a de a se reprofila [i de a face ceva cu adev`rat haios. Directorul [colii a declarat c` num`rul de înscrieri s-a dublat, comparativ cu anul trecut, [i c` prime[te zilnic telefoane de la oameni care îi spun c` au fost da]i afar` [i c` doresc s` se reprofileze într-un domeniu care s` le fac` cu adev`rat placere. În aceast` categorie intr` [i Tom Macari, un t\n`r de 26 ani, care [i-a pierdut slujba din IT, pe care o avea la firma Frederic Fekkai din Manhattan. “C\nd aveam 16 ani,” spune el, “eram sufletul petrecerilor.

Aduceam muzic` înregistrat` de mine, îns` acum regulile s-au schimbat, exist` at\tea formate digitale, muzica se vinde pe internet [i din aceast` cauz` trebuie s` urmez acest curs.”

Rob Principe, proprietarul [i fondatorul firmei Scratch DJ Academy din Manhattan, a declarat c` [i firma lui a înregistrat un aflux de cereri, avînd acum cu 18% mai mul]i elevi, dec\t în urm` cu un an. “În vremuri grele, lumea se g\nde[te s` fac` lucururi care le face cu adev`rat pl`cere…” Dan Giove, pre[edintele [i fondatorul firmei Dubspot, unde un curs de 5 luni cost` 1695 de dolari, a declarat c` un DJ poate c\[tiga între 50 [i 1000 de dolari pe sear`, depinzînd de eveniment. “E foarte posibil s` î]i

Examin\nd varianta romåneasc` a recesiunii, trebuie s` ]inem seama de specificul locului: \nflorirea f`r` precedent a ]epelor.

c\[tigi existen]a ca DJ. Mul]i dintre elevii no[tri [i-au f`cut repertorii [i c\[tig` bini[or.” Unul dintre elevii lui, April White, o femeie în v\rst` de 30 ani, ce lucreaz` la o firm` de rela]ii cu publicul în Manhatan, este at\t de speriat` c` î[i va pierde jobul, înc\t s-a hot`r\t s` aib` o variant` de fug` [i s-a înscris la acest curs. O alt` elev` a [colii Dubspot este Marcia Levine, în v\rst` de 53 ani, care lucreaz` ca mananger într-o firm` de televiziune privat` din New York [i care, dup` absolvire, a avut posibilitatea s` [i practice meseria, angajat` fiind de de o [coal` public` pentru un eveniment duminical. De[i ]ine la serviciul ei de la compania de televiziune, a vrut s` î[i creeze o strategie de supravie]uire, în caz c` inevitabilul se va produce. Adev`rul este c` pe timp de criz` [omajul nu este reflectat în totalitate de statisticile guvernamentale. Mul]i din cei care [i-au pierdut slujba în ultimul an [i-au g`sit de lucru, îns` pe salarii mai mici dec\t cele pe care le-au avut. În condi]ii de criz` probabil c` psihologii [i a[a numi]ii “life-coaches” o duc cel mai bine. Dac` despre primii [tim cu ce se ocup`, ace[tia din urm` s\nt un fel de mentori, f`r` a avea în mod necesar vreo preg`tire psihologic`. Cineva care a trecut printr-o mare încercare [i a supravie]uit poate deveni “life-coach”, inspirîndu-i pe cei din jur – fire[te, pentru un tarif orar. Poate vorbi maselor, poate c`l`tori împ`rt`[ind [i altora experien]a sa. La urma urmei, nimic nu e u[or sau gratis în America, cu at\t mai mult supravie]uirea în vreme de criz`. B

|nainte de a \ncepe recesiunea \n Romånia, Marcel era actor. Colabora cu o firm` de evenimente [i c\[tiga bini[or. Carolina era account manager al unei companii importante, iar {erban era jurnalist. S-au pomenit disponibiliza]i peste noapte [i au \nceput s` caute noi locuri de munc`.

“E incredibil,” \mi poveste[te {erban, care acum conduce un taxi. “Am \ncercat s` g`sesc un job care s` se apropie c\t de c\t de ceea ce f`ceam eu \nainte. Nu s-a putut; pia]a e mai mult dec\t ocupat`. Iar ceea ce m` indigneaz` cel mai tare e apari]ia joburilor complexe, s` zic a[a.” Ce s\nt acelea joburi complexe? \ntreb eu. “Anun]urile de genul: firma X caut` traduc`tor specializat \n limbaj tehnic, dar care s` fie dispus s` fac` [i corectur`, [i secretariat. {i dac` se poate, s` fie pl`tit \n nasturi. {i, bine\n]eles, s` stea la munc` zece ore pe zi.” {i, de[i a negociat ni[te sume pentru o colaborare, nu mic` i-a fost mirarea s` constate c` \n ziua salariului, a primit cu totul alte sume. A primit r`spunsul romånesc tipic “Dac` nu-]i convine, bat al]ii zece la u[`”.

Carolina are alt` nemul]umire. “|nainte, era normal s` ]i se ofere telefon, ma[in` de serviciu [i alte beneficii. Acum, c\nd auzi ofertele angajatorilor, nu [tii dac` ar trebui s` r\zi sau s` pl\ngi. Nu doar c` au preten]ia s` \]i uzezi propria ma[in` \n interesul firmei, ci unii m-au \ntrebate dac` s\nt dispus` s` \mi aduc laptop-ul de acas`.” Acum, este recep]ioner` la un hotel de lux. Nu are un salariu str`lucit, spune ea, dar este tratat` cu respect de c`tre colegi [i de turi[ti, ceea ce o consoleaz` pe moment. {i Marcel? Ei bine, Marcel munce[te \n construc]ii. |[i detest` noul job din toat` inima, dar nu prea are de ales. “S\nt \n discu]ii cu un prieten care are un bar, dar mi-e jen` s` aduc berea pe tav`” spune el. “Prefer un job care s` m` ]in` departe de vechii mei cunoscu]i, detest s` \mi afi[ez recesiunea personal`”, adaug` t\n`rul, cu un z\mbet amar.

Am p`strat la urm` cea mai nea[teptat` recalificare, pentru impact. Spre deosebire de State, aici joburile sexuale nu s\nt o solu]ie.

Tina lucra la un salon erotic, unde c\[tiga \n 2007 cam 1.500 – 2.000 de euro pe lun`.

Acum, clien]ii ei s`r`ci]i au renun]at la serviciile ei – iar Tina a \nv`]at contabilitate la un curs de recalificare, la Oficiul For]elor de Munc`!

Text de Lorena Lupu

ego

hobby

Gr`dinile Raiului Am colindat magazinele de bricolaj \n c`utarea sculelor perfecte pentru a putea s` m` apuc de gr`dinarit cum se cuvine. Ceea ce am g`sit pare SF, dar func]ioneaz` incredibil!

Text de Dan-Silviu Boerescu; foto: Fiskars

eObi, Ded , Baumax, ros Bricostore r. Bricolage, Selg unelte o, M man, Metr siona]ii de scule [i g`sesc y: pa e se d rr a n u C i ]i & a Cash i, \n ste destin erfect ace De c\teva s`pt`m\n c de cunosc p ri. ete o p m n u co re a ile e veritab nd, oricin ate din o]el scande weeke la ici agreg m dimine]ile cu ndez, pe z` a \narme n sat finla tat bulbi, n gr`din` se i]ia \ncep\nd \ntr-u la ad t frunze, p milor pe dinav – tr de grebla po [i se apuc` u, fasonat coroana – 9 4 „Mai 6 1 … gard vi sub deviza [i i, i [t [t u re ` rb d a o t, sp p o t`iat re g d ri E u . b t!” lte tre gr`din`ri rod sau a bucuria Mai mult s` ! \n rt , ` fo rt e ia n pu]i lar` nu hisit face ra muscu dup`, feb dea micul Eden dic e ve b i tu d de a-] dec\t orice mai mult … n Voltare

FOARFECI DE GR~DIN~ C\nd te apuci de t`iat, p`i tai, nu glum`! Ac]ionezi mecanic, precum Chaplin \n Timpuri Noi. Tai ramuri verzi de prisos [i crengi uscate mai mari. Tai dintr-o mi[care sau din trei pa[i, foarfeca func]ion\nd dup` principiul PowerStep [i select\nd singur` op]iunea gradual` pentru a reduce for]a necesar` t`ierii. Tai cu foarfec` medie cu mecanism de for]` sau cu foarfec` dotat` cu m\ner rotativ, \n ac]ionarea c`reia po]i folosi toate degetele de la o m\n`. Iar, dac` vrei s` tai dramatic, \n stil Alexandru Macedon, ceea ce nimeni nu poate dezlega, tai cu o foarfec`-nicoval` sau cu o foarfec` av\nd p\rghie de for]`. Vorba ‘ceea: „Nu ave]i voi crengi de t`iat c\te foarfeci m-au fermecat pe mine!”.

PRE} RECOMANDAT: DE LA 130-170 LEI.

FOARFEC~ TELESCOPIC~ PENTRU POMI Te crezi \n desene animate? De ce nu? Eu, c\nd vreau s` tai, chiar tai! Tai v\rfurile copacilor [i la o \n`l]ime de 4-6 metri! Foarfeca universal` telescopic` permite rotirea capului de t`iere (un fel de cioc de papagal, dar unul amenin]`tor [i eficient) cu p\n` la 230 grade, p\n` la g`sirea unghiului optim. Cu aceea[i foarfec`, ac]ionat` diferit, po]i t`ia [i crengu]ele de la baza tufi[urile, nu doar v\rful pomilor.

PRE} RECOMANDAT: DE LA 460 LEI.

FOARFEC~ PENTRU GAZON {I GARD VIU {i aceast` foarfec` folose[te p\rghia de for]` pentru a ob]ine randamentul maxim de t`iere, cu unghiul de atac reglabil p\n` la 270 grade. Are [i servo-direc]ie, pardon… Servo-System, ce \mpiedic` blocarea lamelor [i asigur` t`iatul f`r` \ntreruperi. M\nerul lung de 90-112 cm \]i asigur` autonomia de „zbor” f`r` a te obliga s` te apleci.

PRE} RECOMANDAT: DE LA 330 LEI. 98 c MAI 2010

TOPOR Recitind Baltagul, te \ntrebi, firesc, de ce Vitoria Lipan nu [i-a g`sit alinarea \n livada din spatele casei?!? Astfel, nu ar mai sim]it nevoia, u[or ira]ional`, de a mai corecta Miori]a, ci s-ar fi dedicat activit`]ilor lucrativ-nevindicative. R`zbunare, tu, dureros de dulce!

PRE} RECOMANDAT: DE LA 160 LEI. Dispozitiv pentru ascu]it topoare [i cu]ite: de la 47 lei.

DISPOZITIV PENTRU SMULS BURUIENI Ghearele din o]el inoxidabil p`trund ad\nc \n p`m\nt, izoleaz` r`d`cina, o prind de jur \mprejur [i, apoi, o smulg pe vecie. V-a]i putea imagina un scenariu mai provocator? Ba[ca, \n plin eco-trend, mai scapi [i de folosirea ierbicidelor, gr`dina r`m\n\nd mai uscat`, mai curat`…

PRE} RECOMANDAT: DE LA 160 LEI.

O CAZMA, DOU~ CAZMALE Cine nu [i-a dorit, la via]a lui, s` \ncerce nu orice fel de cazma cu lama din o]el aliat cu bor, ci una telescopic`? Cu v\rf ascu]it sau v\rf rotunjit, dup` cum ]i-e de folos, dar cu lungimea ajustabil`, ca s` le poat` folosi toat` familia, de la bunicul care a pozat \n tablouri de gen la nepotul Spiderman.

PRE} RECOMANDAT: DE LA 150-200 LEI.

PLANTATOR Nu, nu e vorba de figura boema a plantatorului de bumbac din Sud, \mbr`cat cu costum alb [i purt\nd cu fal` o enorm` p`l`rie de pai. M` refer, de fapt, la o familie de mici unelte ergonomice din poliamid` armat` cu fibr` de sticl` (pentru necunosc`tori – „plastic”). Pentru s`pat gropi mici, af\nat solul, plantat [i plivit, ai de ales \ntre diferite plantatoare (unele, \nguste), cultivatoare, s`p`ligi [i furci mici pentru buruieni.

PRE} RECOMANDAT: DE LA 19 LEI.

FER~STR~U PENTRU GR~DIN~ Texas Chainsaw Massacre e fic]iune.

Acest fer`str`u e realitate. Are

GREBL~ UNIVERSAL~ {ti]i reclamele pentru absor bantele cu ari pioare?!? Ei bine, p\n` [i greblele universale au fost prev`zute de c`tre designeri cu …aripioare glisante. Rolul lor este de a \mpiedica blocarea din]ilor greblei (\n num`r de 12) \n p`m\nt. Interesant e c`, pe acela[i m\ner, se pot ata[a/deta[a, \n afara greblei clasice de metal, cu ajutorul unui mecanism simplu, [i alte „veri[oare”, de la grebla mare pentru frunze la varianta \ngust`, care are acces \n spa]ii str\mte [i \ntortocheate, de pild` printre trandafiri.

PRE} RECOMANDAT: DE LA 41 LEI. Coad` pen[i agraf` pentru curea. Dar, tru grebl`: de la 48 lei. folosit corespunz`tor, nu r`ne[te pe nimeni, nici m`car \n drume]ii sau rs.com/ www.fiska \n camping, c\nd curba consumului de den_ro ar g t/ en cont alcool o ia razna. ore.ro st co ri www.b o i.r PRE} RECOMANDAT: DE LA 72 LEI b .o www max.ro www.bau an.ro em ed .d w ww .ro ro et .m w ww ricolage.ro www.mrb ros.ro www.selg

MAI 2010 c 99

l, r i G e n u p s i ] |mi po

a \n Sex, m r o f s n a r t a ll s-ar pute ta s` ofere o a ’r g ’n e t k e c f o r e d d n p Sex, drugs a ck’n’roll pentru un gru ]ii. and ro ` a nudit` ic ip t a ` dreadlocks r u t o la u a Murar Text de Anc

Cultur` underground, sex-appeal, tatuaje [i pierceuri \ntr-o combina]ie ce reflect` personalitatea [i creativitatea f`r` s` exclud` inteligen]a. Pu]in` sare, pu]in piper [i o ton` de paprika ar putea caracteriza fetele Suicide.

Nu vorbim despre grupul fetelor sinuciga[e, ci din contr` al fetelor ce iubesc via]a [i ador` ideea de a fi diferite. Ele s\nt fetele ce aleg s` comit` sinucidere social` prin nerespectarea regulilor impuse de majoritate. SuicideGirls este o comunitate, o publica]ie online, dar mai ales, o colec]ie de fotografii softcore de tip pin-up. Dincolo de asta, SG este un lifestyle, o atitudine [i o expunere a sexualit`]ii.

Ca orice lucru bun, pornit din pasiune, SuicideGirls este un proiect \nceput \n vara anului 2001 de o student` s`tul` de frumuse]ea din [abloane, Selena Mooney (Missy Suicide), [i de partenerul s`u, Sean Suhl, cu scopul de a oferi femeilor controlul asupra modului \n care sexualitatea lor este prezentat`. ”Mergem \nainte cu putere dup` aproape 10 ani de c\nd am pornit aceast` idee de a demonstra c` fetele reale, cu pierce-uri [i tatuaje s\nt mult mai sexy dec\t modelele prea promovate. Mi-au pl`cut dintotdeauna fotografiile cu fete pin-up [i am vrut s` le aduc pe cele pe care le [tiam \n lumin`, fotografiindu-le \n aceast` ipostaz`. O fat` pin-up are o personalitate pe care o

reflect` \n fotografie, are propriile idei [i aduce sim]ul unic al sexualit`]ii asupra imaginii. L\ng` aceste fotografii, am pus jurnale, astfel \nc\t fetele s` se poat` exprima \n propriile cuvinte pentru a \mp`rt`[i propriile g\nduri, sentimente [i brandul personal cu restul lumii”, poveste[te m\ndr` Missy.

Toutu[i... sinucidere? Nu este pu]in cam dur?

Pentru Missy Suicide, acesta este un bun mod de a descrie fetele care aleg s` se exprime ca indivizi mai degrab` dec\t s` absoarb` cultura de mas` care este pre-\mpachetat` pentru ca oamenii s` o cumpere. Chuck Palahniuk le descrie \n cartea sa, Survivor, pe fetele care \[i petrec timpul \n Pioneer Square din Portland, locul \n care a luat na[tere site-ul, ca fiind SuicideGirls. ”Prietenii mei [i cu mine foloseam acest termen de ceva timp [i a p`rut at\t de natural s` numim site-ul astfel. Un alt motiv pentru care are aceast` titulatur` este bazat pe fetele care \[i vopsesc p`rul singure din piesa Suicidal Blonde a celor de la INXS.” SuicideGirls este o comunitate, o re]ea social` ap`rut` \nainte ca Facebook sau MySpace s` aib` un cuv\nt de spus \n domeniu, un loc \n care oamenii se pot conecta \n func]ie de interesele pe care le au, nu doar pe baza prietenilor. {i nu vorbim despre o comunitate mic`; fetele adun` peste 1 milion de vizitatori s`pt`m\nal pe SuicideGirls.com [i au peste 300.000 de membri \nscri[i. De la grupuri

interesate de religia catolic` la hip hop, de la desene Anime [i Manga la politic` sau oricare alt subiect, iar \n cazul \n care subiectul de care este un utilizator pasionat nu exist`, acesta este liber s` \l porneasc`. Missy recunoa[te c` oamenii din aceast` genera]ie au tool-uri senza]ionale prin intermediul c`rora pot sta conecta]i, iar comunitatea SG le folose[te pentru a ajunge la inimile [i capetele celor deschi[i la minte.

Dincolo de pl`cerea de a le vedea pe fete dezbr`cate, de-a lungul timpului s-au creat conexiuni prin intermediul comunit`]ii, astfel c` exist` cupluri care s-au cunoscut pe site [i au ajuns s` se c`s`toreasc`.

Mutarea sediului \n Los Angeles a f`cut [i mai popular site-ul softcore pentru fetele cu p`rul roz, violet sau dread-uri, cu tatuaje sau pierce-uri. Pe m`sur` ce lumea devine o cultur` unificat`, SuicideGirls este c`minul tot mai multor oameni ce aleg o cale diferit`: vor exista mereu oameni care nu se vor integra \n majoritate, dar acum nu se vor mai sim]i singuri pentru c` au un milion de prieteni cu acela[i profil. Extinderea culturii tatuajelor [i a internetului pare a fi intrinsec legat` deoarece ”to]i c`ut`m o modalitate s` ne amintim trecutul, s` fim remarca]i \n prezent [i \ncerc`m cu disperare s` interac]ion`m. SuicideGirls dore[te s` ofere un loc pentru ca toate acestea s` se \nt\mple”, explic` Missy.

AUGUST 2010 c 35

dovad` a faptului c` tot mai mul]i tineri, [i nu numai, doresc s` se integreze [i se reg`sesc \n aceast` lume f`r` tipare pre-fabricate s\nt cele 1000 de aplica]ii primite s`pt`m\nal din care le aleg doar pe cele care s\nt cu adev`rat speciale [i demonstreaz` c` \[i merit` titlul de SuicideGirls. {i ce \nsceamn` 4 dolari pe lun` c\nd fetele \]i pot ar`ta o latur` a femeilor pe care nu multe o au sau nu s\nt dispuse s` o arate celorlal]i, o sumedenie de fete cu stiluri at\t de diferite. C` e vorba despre punk, goth, indie sau reggae, stilul fetelor se reflect` \n atitudinea [i stilul lor. De[i par ni[te fete dure, Missy recunoa[te c`, dincolo de multiplele tatuajele [i pierce-uri pe care le are, lucrurile care o atrag s\nt dragostea, fericirea [i... giugiuleala. {i dac` \]i \nchipui c` fetele s\nt ni[te studente rebele, presupunerea este departe de adev`r. Poate fi fata care lucreaz` \ntr-o cafenea, dar [i avocatul care te reprezint` la proces, asistenta medical` din spital care te \ngrije[te sau scriitoarea a c`rei carte o cite[ti, programatorul IT sau artista pe care o apreciezi, iar unele dintre ele s\nt [i m`mici. Majoritatea fetelor s\nt deschise la ideea de a fi [tiute ca f`c\nd parte din comunitate, dar exist` [i fete care separ` total [edin]ele foto de via]a de zi cu zi.

Internetul d` posibilitatea de a g`si pe aproape oricine online, iar anonimitatea poate avea de suferit. Astfel, fetele au deplin control asupra modului \n care s\nt prezentate \n fotografii, deci nu au nici un motiv de a fi jenate.

Manko, Cecile, Nemesis sau Gogo s\nt doar c\teva din fetele Suicide gata s` arate c` o femeie \]i poate trezi sim]urile chiar dac` este ras` \n cap, are corpul acoperit de tatuaje sau are p`rul de culoarea unei acadele aromate. Desuuri provocatoare, echipament de fotbal sau uniforma de [col`ri]`, toate se g`sesc \n garderoba fetelor.

Ele s\nt cele care \[i aleg de regul` hainele, locul [i ipostaza \n care se las` fotografiate, deci [ansele s\nt foarte mari ca acel model s` exprime propria personalitate, f`r` a \ncerca s` imite ceva ce nu s\nt de fapt. ”Personalitatea este cel mai important aspect \n a deveni o fat` Suicide, fiecare are ceva unic, fie c` vorbim despre pierce-uri, tatuaje sau nu, important este s` aib` ceva special”, explic` Missy.

M` \ntreb c\]i dintre b`rba]i s\nt gata s` \[i deschid` sufletul \n fa]a unei SuicideGirl. Missy se declar` mul]umit`, la cei 32 de ani este c`s`torit` de cinci ani. Totu[i, recunoa[te c` pentru unii b`rba]i, s`

O

36 c AUGUST 2010

aib` o iubit` Suicide poate fi intimidant, dar consider` c` b`rba]ii care s\nt atra[i de femei puternice, independente [i inteligente pot face fa]` unei SuicideGirl. Cele mai multe dintre fete s\nt ele \nsele, nu pun o masc` [i fiecare dintre ele \[i permite s` exprime o anumit` personalitate, dar jurnalele [i fotografiile fiec`reia definesc [i dezv`luie ce se ascunde de partea cealalt` a computerului.

Sex-appeal ne-am l`murit c` au fetele, kinky s\nt, dar s\nt ele mai perverse dec\t majoritatea omenilor sau ele doar au curajul de se exprima liber? Missy este de p`rere c`

”to]i avem diferite preocup`ri, to]i facem sex [i ne bucur`m de corpul nostru, doar c` fetelor Suicide nu le este team` s` arate ceea ce mul]i oameni simt. Fetele s\nt sigure pe ele [i se simt confortabil \n propria piele [i, dac` \ntreaga lume ar fi mai mult precum SuicideGirls, cred c` lumea ar fi un loc mult mai fericit”.

Cu toate c` din comunitate fac parte peste 2000 de modele de pe fiecare continent, f`r` s` scoatem din calcul Antartica, ele se simt ca \ntr-o suroritate interna]ional`. Comunic` pe grupuri [i prin mesaje pe site-ul lor, dar au [i \nt\lniri \n weekend pentru a se cunoa[te [i personal, pentru [edin]e foto [i pentru a se distra. De asemenea, dac` una dintre fete c`l`tore[te \n alt` ]ar`, colegele au grij` ca ea s` se simt` bine \n vacan]`. |ntr-una dintre c`r]ile

comunit`]ii, SuicideGirls: Beauty Redefined, se g`sesc 400 de pagini cu fotografii de la astfel de reuniuni, cu fetele care se distreaz`.

Fetele au turnat \n urm` cu c\]iva ani filmul SuicideGirls: the Italian Villa, \n care 30 de fete din toat` Europa s-au \nt\lnit \ntr-o vil` din Tuscany. ”Cred c` fetele din Europa s\nt pu]in mai re]inute \n general.

Viziunea europenilor despre sexualitate pare a fi pu]in mai \napoiat` dec\t a celor din State. Cred c` odat` ce cre[ti cu acea sensibilitate, cu o filosofie general` asupra libert`]ii personale [i cu responsabilit`]ile care prevaleaz` \n cultura european`, acest lucru contureaz` pu]in experien]ele [i personalit`]ile fetelor din Europa. |n plus, lucrul pe care \l g`sesc cel mai fascinant de c\nd am \nceput proiectul este c` lumea este un loc at\t de mic; chiar dac` avem background \n diferite zone geografice, oamenii [i experien]ele s\nt similare.”

SuicideGirls este mult mai mult dec\t o comunitate [i un site cu fotografii nud [i jurnale. Fetele s-au extins \n multe domenii care nu s\nt neap`rat asociate re]elelor sociale. Produsele pe care le comercializeaz` cu sigla deja cunoscut` ”SG” pot fi g`site pe site-ul propriu, printre care dou` c`r]i de art`, patru filme, o revist` din care au publi cat p\n` \n prezent dou` numere, dar [i tricouri, hanorace, lenjerie intim` sau pijamale. Prima carte a fetelor s-a v\ndut la nivel interna]ional \n peste 100.000 de exemplare [i a ajuns pe Amazon cartea de art` num`rul 1 \n primele zece s`pt`m\ni de la lansare.

Pentru cei care nu se mul]umesc cu fotografiile de pe site, SG a realizat patru filme \n care fetele sexy s\nt surprinse \n diferite ipostaze. Pe l\ng` cel men]ionat anterior, SuicideGirls: the Italian Villa, fetele au mai filmat SuicideGirls: the First Tour, care surprinde primul tur Burlesquye al fetelor prin America de Nord [i SuicideGirls: Guide To Living, un ghid despre tot ceea ce \nseamn` via]a unei SuicideGirl, unde fetele s\nt \nv`]ate despre orice aspect al vie]ii SG, de la cum s` fac` nodul de la cravat`, cum s` omoare un vampir, p\n` la a convinge fetele de la petrecere s` \noate dezbr`cate.

Ultimul proiect de acest tip este pu]in mai special, \n sensul c`, pentru SuicideGirls Must Die, au luat 12 fete pe care le-au dus \n statul Maine sub pretextul c` vor avea [edin]e foto pentru realizarea unui calendar. Filmul s-a transformat \ntr-un reality horror \n momentul \n care fetele au \nceput s` dispar` una c\te una, l`s\ndu-le pe celelalte s` se \ntrebe ce se va \nt\mpla \n continuare [i care dintre ele va fi urm`toarea pe lista dispari]iilor.

Selena Mooney (Missy Suicide), ini]iatoarea proiectului «SuicideGirls».

De[i \n Romånia s-a auzit destul de pu]in de fetele tatuate, \n SUA s\nt cunoscute pentru stilul lor neconven]ional, reu[ind s` fie prezente [i \n seriale precum CSI:NY, Californication sau Real Sex. Fetele au fost prezente pe canale de televiziune precum FOX, CBS, CNN, ABC, HBO, MTV, G4, VH1, SHOWTIME, BBC [i \n sute de alte publica]ii [i radiouri locale sau show-uri TV. O parte dintre fete au ap`rut [i \n remake-ul The Wizard of Gore din 2007, regizat de Jeremy Kasten.

Nici vedetele nu stau departe de SuicideGirls. Courtney Love, actorul Wil Wheaton sau Dave Navarro, fostul chitarist al Red Hot Chili Peppers, se num`r`

printre membrii comunit`]ii. SuicideGirls demonstreaz` \nc` o dat` c` vor s` fie mai aproape de genera]ia t\n`r` [i c` nu s\nt str`ine nici de platforma Apple, av\nd dou` aplica]ii pentru iPhone: Flip-Strip [i Seduce-a-SuicideGirl. Prima dintre ele prezint` pe telefon fetele \mbr`cate, iar la \ntoarcerea telefonului lenjeria intim` este singura care r`m\ne, aplica]ie ce, de cur\nd, a fost interzis` din cauza cenzurii, iar cea de-a doua aplica]ie ofer` posibilitatea utilizatorului s` aga]e fete la magazinul de benzi desenate. {i acum ... delectare pl`cut` cu fotografiile pin-up \n stilul anilor ’40 – ’50 de pe acest Facebook al adul]ilor! B AUGUST 2010 c 37

ego

hobby

Tapas & Gadgets la Barcelona

|n ora[ul lui Gaudi, Philips, Saeco & Co. au prezentat noi juc`rii pentru b`rbatul deschis la experimente.

Text de Dan-Silviu Boerescu Desprim`v`rarea vine \n Catalunya o dat` cu o avalan[` de juc`rii pentru b`rba]i ([i nu v` g\ndi]i la materiale XXX!). Intermediate de o sear` de tapas [i de un pr\nz \n pia]a de pe[te (faimoasa La Boqueria), plus carafe de sangria la liber, micile/marile minuni ale tehnicii au putut fi degustate \ntr-o deplin` alert` a sim]urilor.

Asemenea unui Simon Baker din The Mentalist, am \ncercat s` asociez – la limita bizareriei alimentare – c\te un fel de m\ncare fiec`rei nout`]i tehnologice prezentate, pentru ca memoria afectiv` s` nu fie prejudiciat` \n vreun fel…

RAVIOLI CARAMELIZAT DE MANGO VS. XELSIS. Acesta nu mai e un espressor! Mai degrab`, un computer care face cappuccino, latte macchiatto, caffelatte sau espresso lungo. A]i citit bine: un computer dotat cu un software pentru recunoa[terea amprentelor, care poate personaliza instant b`utura favorit`, merg\nd de la arom` [i consisten]` p\n` la tipul de spum` de lapte pentru o cafea perfect`. Iar, la o cafea bun`, \n Catalunya se poate merge pe o mic` nebunie nouvelle cuisine, dedus` din [coala lui Ferran Adria, de pild` ravioli de mango caramelizat.

PLAYBOY

BANDERILLAS VS. C~{TI SPORT {ti]i be]iga[ele pe care buc`tarul a \n[irat m`sline f`r` s\mburi, buc`]ele de castraveciori [i ardei ro[ii mura]i, cepe mici marinate [i fileuri de an[oa?

Aceea[i senza]ie de prospe]ime [i \nviorare o putem reg`si atunci c\nd trepid`m \n alergare cu noile c`[ti sport. Acestea se potrivesc ergonomic \n ureche, au pernu]e speciale care reduc pierderea de sunet [i s\nt rezistente la ap` ([i transpira]ie). Sala de for]` devine suportabile cu ajutorul acestor “aperitive” picante.

PLAYBOY

PATA NEGRA VS. BOXE SOUNDSPEHERE Boxele tradi]ionale fac muzica s` par` plat`, lipsit` de profunzime. SoundSphere s\nt dotate cu tweetere [i woofere pozi]ionate inovator [i cu un filtru crossover atent proiectat, astfel înc\t s` reduc` interferen]ele [i s` produc` un sunet natural.

Iar natural, pentru buc`t`ria de aici, poate \nsemna [i folosirea, pentru ob]inerea unui jam(b)on delicios, a c`rnii de porc hr`nit exclusiv cu alune, ghind` [i jir.

PLAYBOY

96 c APRILIE 2010

PAELLA MARINERA VS. HOME THEATER IMMERSIVE SOUND Alegerea unei paella cu multe fructe de mare presupune o experien]` culinar` complet`. Practic, ai Catalunya [i Mediterana la un loc, pe aceea[i farfurie. Pe un palier similar al experien]ei (totale) se plaseaz` [i sistemul de home theater cu player Blu-Ray integrat. Practic, televizorul devine cinematograf la domiciliu, boxele fiind pozi]ionate astfel \nc\t s` umple camera cu sunet surround. Bonus, designul compact exclude m`]`raia de cabluri cu care eram obi[nui]i.

PLAYBOY

CREMA CATALANA VS. HIFI HERITAGE AUDIO Obsesia pentru calitatea sunetului se combin` cu cea pentru design. Carcasa cu alur` vintage ascunde, \ns`, tehnologie de ultim` or`, de la pre-amplificatorul cu supap` de vid la tweeterele monopol cu magne]i din neodim. Pare pervers, dar acest sistem hi-fi mi-a evocat … o por]ie copioas` de flanc din g`lbenu[uri [i lapte \ndulcit, aromat. O m\ncare de alt`dat`, care pare [i mai savuroas` preparat` azi \n recipiente din materiale nobile.

PLAYBOY

ZARZUELA VS. IVORY ROBUST. Te po]i sim]i cu adev`rat chef \n propria ta buc`t`rie. Po]i experimenta multe, f`r` frica de a distruge robotul, blenderul (cu sau f`r` fir), storc`torul de fructe sau mixerul. Aparatura din seria Ivory Robust este garantat` p\n` la 15 ani. La fel de versatil \n regim de suprasolicitare este [i ceaunul catalan tipic (caldron), care poate fi umplut cu bel[ug de creve]i, pe[te, ceap`, usturoi, jambon, ro[ii, ardei, migdale, f`r` a uita [ofranul. Re]eta se nume[te Zarzuela, exprim\nd bucuria de a tr`i [i a gusta din toate minunile Mediteranei.

PLAYBOY

LAPTE DE MIGDALE VS. MA{INA DE P|INE. Noua gam` de aparate pentru f`cut p\ine nu se rezum` la franzele binecrescute, ci propune croissant-uri, baghete, chifle, brio[e sau checuri, dar [i blat de pizza sau paste (are, chiar, [i o func]ie de preparare a gemului!). Cu 14 programe diferite [i cu o varietate de ingrediente practic infinit`, intr` \n orice combina]ie. Pentru seduc`torii de profesie, func]ia de pornire \nt\rziat` asigur` chifle calde proasp`t coapte, anume pentru micul dejun \n pat… La Barcelona, laptele PLAYBOY de migdale de l\ng` croissant este considerat afrodisiac.

PLAYBOY

ROMESCO VS. AMBILIGHT SPECTRA 2 Seria Philips 8000 beneficiaz` de haloul distinct creat de tehnologia Ambilight Spectra 2, experien]a de vizionare fiind una foarte intens`. S\nt identificate culorile dominante de pe ecran pentru a se proiecta pe peretele din spatele ecranului un halou ambiental derivat. Tot un spectacol de culoare catalan este orice m\ncare pentru care se prepar` faimosul sos Romesco, din migdale, semin]e de pin, alune de p`dure, usturoi pr`jit, ardei ro[ii iu]i-dulci, ro[ii bine coapte [i, evident, ulei de m`sline. Indiferent ce e pe ecranul … mesei (pe[te, fructe de mare, melci, pui sau legume), haloul de sos propune o experien]` memorabil`.

Jocuri de plaj`

1

2

Arta de a te \ngriji atinge un maximum de creativitate \n sezonul fierbinte, c\nd fiecare centimetru de piele trebuie protejat sau pus \n valoare.

V` propunem o selec]ie a produselor de care nu v` pute]i lipsi vara aceasta!

Foto: Doru Am`riuc`i Art director: Marius Gheorghiu

3

1. BIOTHERM – gel de \ngrijire complet` pentru fa]`, 380 lei 2. CLARINS – balsam anti-rid pentru toate tipurile de ten, 245 lei 3. TALIKA – ser masc` anti-oboseal` Eye Decompress, 99 lei 4. SHISEIDO – Autobronzant hidratant, 150,35 lei 5. SISLEy – emulsie hidratant` Ecological Compound, 699 lei 6. CALvIN KLEIN – stick deodorant Euphoria Men, 96,32 lei 7. PAuL SMITH – gel de du[ Story, 89 lei 8. LANCASTER – lo]iune after-sun calmant` Tan Max, 142,15 lei 34 » c LIfE 2009

4

6 5

7

8

c LIfE 2009 « 35

5 1

2

4

3

36 » c LIfE 2009

1. BuRBERRy – gel de du[ The Beat Men, 119 lei 2. LANCASTER – gel pentru fa]` [i corp SPf 30, 142,05 lei 3. BIOTHERM – gel anti-rid pentru ochi, 250 lei 4. L’OREAL PROfESSIONNEL HOMME (produs cu utilizare exclusiv` \n salon), lotiune tonic` energizant` pentru scalp 5. f By fERRAgAMO – aftershave, EDT 50 ml, 206,80 lei 6. BuRBERRy – balsam aftershave London Men, 113 lei 7. MASAKï MATSuSHïMA – gel de du[ 8. vAN CLEEf & ARPELS – aftershave Tsar, 225,23 lei 9. SISLEy – gel de du[ Eau de Campagne, 239 lei

6

7

8

9

c LIfE 2009 « 37

Five a’clock tea

Lascivius matrimonii fermentet umbraculi, utcunque syrtes celeriter deciperet vix verecundus cathedras. Matrimonii fermentet quadrupei.

114 c FUSION

Foto: Doru Am`riuc`i Pagini realizate de Marius Gheorghiu

115 c FUSION

VINEXPERT 300 LEI

KIT RIEDEL VINUM DE 4 PAHARE PENTRU DEGUSTARE PROFESIONAL~ + BONUS PERSONALIZAT! xclusiv! Ultimul exemplar din setul de patru pahare profesionale

ERiedel, din cristal de \nalt` puritate, folosite de Kornel Dura la

prima degustare de vinuri speciale de la Bucure[ti, este disponibil numai pentru unul din cititorii no[tri! VINEXPERT promite [i un cadou-surpriz`, personalizat, pentru c\[tig`torul kit-ului format din 1 pahar pentru Sauvignon Blanc (plus vinuri albe dulci), 1 pahar pentru Chardonnay, 1 pahar pentru cupajele de Bordeaux [i 1 pahar pentru vinurile de Burgundia (tip Pinot Noir). www.evinoteca.ro, www.vinexpert.info

ED. LIFESTYLE/TREI 600 LEI (3 x 200 LEI) 3 SETURI DE 7 C~R}I DE VINURI {I GASTRONOMIE

inul [i gastronomia s\nt cele mai eficiente instrumente de captat aten]ia

10 c FUSION

Vunei femei cu gust [i de a o convinge c` frumuse]ea interioar` a unui

Cite[te PLAYBOY FUSION din scoar]` \n scoar]`, apoi intr` pe www.playboyromania.ro, r`spunde \ntreb`rilor de pe site [i po]i c\[tiga unul sau mai multe premii valoroase! Vor fi r`spl`tite cele mai complexe [i mai originale r`spunsuri, pe care le vom evalua \mpreun` cu colaboratorii de specialitate ai revistei!

b`rbat st` \n sufletul pe care el [i-l pune pe farfurie …sau \n pahar! Ghidurile celor mai senzuale ofrande culinare – Istoria erotic` a micului dejun: 169 dimine]i culinare cu nevasta mea [i Gr`dina Imperiului: 165 de re]ete din Basarabia tuturor aromelor – se completeaz` cu alte c`r]i semnate de Dan-Silviu Boerescu [i dedicate vinurilor de soi: Ghidul vinurilor 2009 (\n parteneriat cu criticul de vin C`t`lin P`duraru), Cartea vinurilor dulci, 101 vinuri romåne[ti de top. |n plus, Gr`tarul perfect, cartea \n care se reg`sesc re]etele din emisiunea Petreceri la gr`tar, prezentat` de faimosul Robert Rainford, [i Re]ete rapide cu gr`simi pu]ine, de Ainsley Harriott, prezentatorul emisiunii Pe locuri! Fi]i gata! G`ti]i!. www.edituratrei.ro

ED. ALLFA 1.200 LEI (4 x 300 LEI)

ED. AQUILA 1.800 LEI (3 x 600 LEI)

Odeprind` tainele buc`t`riei, ci [i s` treac` la nivelul superior, al

A\ntoarcere la tradi]ii, la esen]a buc`t`riei, care nu e, \n fond, dec\t o mare

4 SETURI DE 4 C~R}I DE GASTRONOMIE

suit` de c`r]i fundamentale pentru cei care vor nu doar s`

rafin`rii gusturilor, dar [i al tehnicilor culinare: Dic]ionarul Dumont de condimente, Dic]ionarul Dumont de sosuri, Cartea sucurilor [i a nectarelor, Enciclopedie culinar`. Ghid practic de alegere, preparare, aranjare [i degustare a m\nc`rii. www.all.ro

3 SETURI DE 5 C~R}I DE GASTRONOMIE

rta culinar` modern` presupune at\t o diversificare dus` la extrem, c\t [i o

bibliotec` a pl`cerilor f`r` de care nu putem tr`i: Re]ete delicioase pentru prepararea p\inii, Arta complet` a g`titului. 1000 de tehnici [i re]ete, 1000 de re]ete – Preparate rapide, 1000 de re]ete – Deserturi, 1000 de cocteiluri din \ntreaga lume. Ingrediente – preparare – decorare. www.aquilashop.ro

GO! GO! DIET 3.000 LEI (2 x 1.500 LEI)

2 PROGRAME COMPLETE DE ALIMENTA}IE S~N~TOAS~ TIMP DE 15 ZILE* Pe criza asta, s\ntem at\t de stresa]i \nc\t nici nu ne mai uit`m ce [i

Acum m\nc`m! Consecin]ele s\nt mai mult dec\t vizibile [i destul de

greu de corectat. Oricum, greu de corectat “dup` ureche” [i – s` fim sinceri – c\]i rom`ni se duc s` consulte un nutri]ionist?

Go! Go! Diet va face o evaluare profesional` a nevoilor specifice fiec`rui c\[tig`tor \n parte, apoi va stabili un program de alimenta]ie ra]ional` … dar care nu se bazeaz` pe \nfometare!!! Dimpotriv`, timp de dou` s`pt`m\ni c\[tig`torii vor primi meniu complet (trei mese principale [i dou` gust`ri), demonstr\nd c` se poate sl`bi … m\nc\nd! www.gogodiet.ro

11 c FUSION

*Programele s\nt disponibile numai pe raza municipiului Bucure[ti!

Trendul [i, mai ales, inova]iile \n domeniul eco \ncep s` ne dea de g\ndit tot mai mult, iar marii constructori sau vedetele de la Hollywood ne uimesc pe zi ce trece...

Text: Mihai Ti]a

136 c STYLE 2008

FACTS & TRENDS. Dac` speciali[ii \n mediu s\nt \mp`r]i]i \n privin]a viitorului acestor ma[ini, exper]ii financiari s\nt to]i de aceea[i p`rere: este foarte pu]in probabil ca, \n urm`torii ani, industria ma[inilor ecologice s` nu creasc` la nivel \nalt. De fapt, majoritatea produc`torilor de automobile investesc milioane de dolari \n cercetare, a[tept\nd ca, \n anii urm`tori, s`-[i dubleze investi]ia. Bine\n]eles, acest lucru nu ar fi fost posibil dac` nu ar fi existat un studiu de pia]` serios care s` releve faptul c` tot mai mul]i oameni \[i cump`r` ma[ini ecologice. A[a c` presentimentul este unul c\t se poate de sincer, \ndrept`]it [i, mai ales, bine inten]ionat. Cu c\t vor fi mai multe modele pe pia]` din care viitorii cump`r`tori de ma[ini pot alege, cu at\t vor fi mai multe persoane care vor deveni... green. De ce? Pentru c` modelul lor preferat are grij` de mediul \nconjur`tor – c\t de pu]in, dar are. A[a c` Toyota Prius poate fi deja considerat` Regele, ba pardon!, Prin]esa noului imperiu al ma[inilor hi bride. {ocant, dar adev`rat.

Tesla Motors, o companie din Statele Unite, a prezentat acum c\]iva ani conceptul unei ma[ini sport cu propulsie electric`. |n luna aprilie a acestui an, au reu[it s` concretizeze acest proiect. Nimeni altul dec\t Jay Leno [i-a cump`rat una [i \i \ncarc` bateria \n timpul emisiunii “The Tonight Show�. (Iat` c` la v\rsta sa, Leno r`m\ne un trendsetter important!).

Ma[ina, denumit` simplu Tesla Roadster, este o sportiv` cu dou` locuri, trac]iune spate [i motor electric. Ea dezvolt` 248 CP [i este cu pla t` la o transmisie automat` cu doar... dou` trepte.

Motorul ajunge la o tura]ie maxim` de 13.000 rpm [i, cu toate c` cei 248 CP nu par a fi prea mul]i, performan]ele de accelerare rivalizeaz` cu cele ale unui Lamborghini Murcielago. Tesla Roadster accelereaz` de la 0 la 100 km/h \n doar

EFFICIENT DYNAMICS. M`surile BMW EfficientDynamics s\nt parte a pachetului standard de care dispune fiecare BMW nou. Facilit`]i precum regenerarea energiei fr\nelor, func]ia Auto Start Stop, indicatorul de schimbare a treptelor de viteze, ingineria inteligent` a materialelor u[oare [i aerodinamica activ`, precum controlul prizelor de aer în configura]ie specific` modelului, se afl` în echiparea standard f`r` costuri suplimentare. Spre deosebire de al]i produc`tori, tehnologia BMW EfficientDynamics de reducere a consumului [i a emisiilor este oferit` la fiecare model [i nu reprezint` o exclusivitate a unor versiuni speciale. În gama de modele pentru anul 2009, num`rul modelelor BMW cu o emisie CO2 de maximum 140 g/km va ajunge la 23. Printre acestea figureaz` BMW 520d, performerul de top în ceea ce prive[te eficien]a în r\ndul segmentului mediu superior.

Conform testului EU, versiunea limuzin` a atins un consum mediu de 5,1 litri per 100 kilometri [i a avut emisii CO2 de 136 g/km. BMW 520d Touring a consumat 5,3 litri [i a emis 140 g. În gama de modele a anului 2009, BMW 520d, cu motorul diesel, cu patru cilindri ce dezvolt` 130 kW/177 CP – cu bloc motor din aluminiu [i injec]ie direct` Common Rail via piezoinjectoare –, va fi singurul automobil din acest segment care va reduce emisiile CO2 maxime la 140 g, dar care va îndeplini [i standardele Euro 5.

Beneficiile tehnologiei BMW EfficientDynamics nu numai c` au impresionat un num`r tot mai mare de clien]i, dar [i exper]i independen]i din lumea întreag`. Dup` recunoa[teri deosebite \n Germania, unde conceptul dezvoltat a fost distins cu “Grüne Lenkrad” (Volanul Verde) din partea s`pt`m\nalului “Bild am Sonntag” [i a primit “Premiul Paul Pietsch” din partea revistei germane “Auto, motor und sport”, BMW 118d – putere de 105 kW/143 CP, consum de 4,5 litri/100 kmi conform testelor EU [i emisii CO2 de 119 g/km – a primit distinc]ia interna]ional` “World Green Car of the Year Award 2008” în SUA. În plus, BMW 118d, BMW 520d [i BMW 318d au primit premiul german “ÖKOTREND Auto-Umwelt-Zertifikat” pentru 2008. Dou` studii independente au confirmat efectul general

unic al tehnologiei BMW EfficientDynamics. În conformitate cu clasamentele prezentate de serviciul britanic pe internet “Clean Green Cars”, emisiile CO2 ale ma[inilor BMW nou înmatriculate în prima jum`tate a anului 2008 au sc`zut cu 11,34 % fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Informa]iile oferite de exper]ii în tehnologie ecologic` [i compararea nivelului de consum [i emisii au confirmat c` BMW a f`cut cel mai semnificativ progres în r\ndul constructorilor auto cu produc]ie la scar` larg`. Anterior, ultimul num`r al Raportului de Protec]ie a Mediului din SUA a prezentat concluzii asem`n`toare. Studiul independent al

plet electrice... Bazat` pe actuala gam` Mini, ma[ina va fi disponibil` ini]ial ca model cu dou` locuri. Spa]iul eliberat de bancheta modelului de serie va fi rezervat acumulatorului litiu-ion. C\nd este folosit` la versiunea Mini f`r` emisii, bateria sus]ine puterea ridicat` cu o mare capacitate de stocare [i o simpl` accelera]ie cu rapoarte ale puterii care nu au rival \n acest domeniu de aplicare. Unitatea de stocare litiu-ion va avea o capacitate maxim` de 35 kilowatt-or` [i transmite energia c`tre motorul electric ca [i curent continuu cu o tensiune nominal` de 380 volt. Acumulatorul este realizat din 5.088 celule, grupate \n 48 de module.

Problema cu ma[inile electrice de ast`zi este sindromul legum`. Au venit cu ideea de a face o ma[in` verde, dar . De fapt, nu are deloc gust de hamburger!

Jay Leno

un hamburger

consumului de combustibil pentru automobilele noi v\ndute în SUA în perioada 1990 - 2005, a tras concluzia c` BMW Group a contribuit mai mul dec\t orice alt produc`tor auto la reducerea consumului de combustibil [i a emisiilor CO2.

MINI E. BMW Group este primul produc`tor auto din lume care va oferi o flot` de 500 de automobile cu propulsie complet electric` pentru uz personal \n traficul cotidian. Sistemul de transmisie electric al noului Mini E produce un v\rf al cuplului de 220 Newton metri, ceea ce distribuie o accelera]ie cursiv`, de la 0 la 100 km/h, \n 8,5 secunde. Viteza maxim` este limitat` electronic la 152 km/h. De asemenea, pe termen mediu, BMW Group dore[te s` \nceap` produc]ia unor automobile complet electrice ca parte a strategiei sale, intitulat` Number ONE. Dezvoltarea unor concepte inovatoare pentru mobilitatea \n marile aglomer`ri urbane, \n cadrul “project i”, include \ntre obiectivele sale [i utilizarea unei transmisii com-

arat` ca

Acestea formeaz` cei trei elemen]i ai bateriei, care s\nt dispu[i compact \n interiorul Mini E. Componentele de baz` ale unit`]ii de stocare s\nt bazate pe principiul tehnologic care a fost dovedit \n aplicare la sursele de putere ale telefoanelor mobile [i ale computerelor portabile. Acumulatorul litiu-ion de la Mini E poate fi conectat, pentru re\nc`rcare, la orice surs` standard de curent. Timpul de \nc`rcare depinde de voltajul [i de amperajul curentului din re]ea. |n SUA, utilizatorii \ncarc` bateria complet consumat` \ntr-un interval de timp foarte scurt prin folosirea unui panou care este distribuit cu fiecare Mini E. Acesta va fi instalat în garajul clientului, va permite un amperaj mai mare [i, astfel, va furniza timpi de înc`rcare mult mai mici. Panourile reîncarc` complet acumulatorul dup` aproximativ dou` ore [i jum`tate.

Cum spuneam mai devreme, o serie limitat` de 500 de unit`]i Mini E a fost produs` la finalul acestui acestui an. Distribuitorii Mini specializa]i din statele ame-

137 c STYLE 2008

3,9 secunde, iar viteza maxim` este de 200 km/h. Un alt aspect foarte important este cel practic. Bateriile care alimenteaz` motorul electric pot fi re\nc`rcate complet \n doar trei ore [i jum`tate, \n condi]iile \n care, la un ciclu complet de \nc`rcare, ma[ina ofer` o autonomie de 350 km. De asemenea, ma[ina poate fi echipat` cu toate sistemele moderne de confort [i siguran]`: ABS, geamuri [i oglinzi electrice, scaune \nc`lzite, aer condi]ionat, GPS etc. C\t cost` aceast` ma[in`-robot? De la 98.000$.

Jack Daniel’s The History of Music

Where There’s Jack, There’s Music! |nc` din 1892, c\nd a cump`rat instrumente pentru trupa din Lynchburg, Jack s-a asociat cu muzica bun`. Ast`zi, fenomenul a c`p`tat o dimensiune interna]ional`, Romånia \nscriindu-se [i ea pe lista marilor concerte patronate de whiskey-ul din Tennessee. |NTR-UN OR~{EL DE ALT~DAT~ Pe la sf\r[itul secolului XIX, economia american` \ncepuse s` duduie. Nu doar ora[ele puternic industrializate, precum Chicago, ci [i micile a[ez`ri \ncepeau s` prospere. |n consecin]`, standardul de via]` evolua sim]itor, \ns` show-biz-ul “de provincie” era ca [i inexistent, iar posibilit`]ile de distrac]ie erau fatal-

mente limitate \n localit`]ile emergente. De aceea, moda trupelor muzicale de amatori, sponsorizate de autorit`]i sau, mai ales, de oamenii de afaceri, s-a impus aproape de la sine ca una dintre pu]inele solu]ii de a furniza oamenilor entertainment.

O astfel de forma]ie avea mai multe avantaje: nu costa mult, membrii ei fiind, \n via]a de zi cu zi, mici meseria[i sau func]ionari (peste decenii,

inclusiv Johnny Cash avea s` debuteze a[a!), \n schimb presta]iile sale erau valabile \n felurite contexte, de la parada de 4 Iulie la m`runtele festivit`]i locale, inclusiv cele de tip privat (cum ar fi inaugur`rile de localuri sau, chiar, \nmorm\nt`rile ceva mai simandicoase). Oricum, c\nd muzica se auzea pe strad`, acesta era un semn clar c` \n or`[el urma s` se \nt\mple ceva! În anul 1889, Harper’s Weekly afirma c` în Ame-

49 c FUSION

Text de Dan-Silviu Boerescu

fost deschis` de Roisin Murphy [i Tim Wheeler (vocalistul trupei de alternative rock Ash). Desigur, au c\ntat [i cele mai bune sosii ale unor muzicieni ca Elvis Presley, B.B. King sau James Brown, [tiut fiind c` tradi]ia acestor petreceri permite [i, de fapt, \ncurajeaz` asemenea “tribute acts” (la un Jack Daniel’s Birthday Party de la Bucure[ti, am putut aclama [i noi un foarte reu[it “Jimi Hendrix”, de pild`). Cu un an \nainte, \n 2007, New Silver Cornet Band a acompaniat un trio redutabil de voci feminine: legendara Patti Smith (descoperit`, c\ndva, de Bob Dylan), actri]a Juliette Lewis (dup` 40 de filme, fosta logodnic` a lui Brad Pitt [i interpreta lui Mallory Knox din

La ziua de na[tere a Domnului Jack, vin s` c\nte, \n fiecare an, arti[ti de prim` m\n`.

Natural Born Killers a lansat trupele Juliette and the Licks [i The New Romantiques) [i revela]ia Shingai Shoniwa (vocalista trupei britanice de indie rock Noisettes).

JD SET De altfel, conceptul JD Set are o amploare cu totul special`, el nelimit\ndu-se la evenimentul aniversar anual. Este itinerat prin toat` America dar [i prin lume, av\nd de fiecare dat` invita]i de calibru, de la Peter Hook (basistul care a fondat Joy Division [i New Order) la Hugh Cornwell (frontman-ul [i compozitorul trupei de punk & new wave The Stranglers). Asemenea vedete nu se mul]umesc doar s` concerteze sub sigla Jack Daniel’s, ele fiind, de obicei, implicate [i \n alte ac]iuni de promovare. Hugh Cornwell, de pild`, a condus juriul interna]ional care, \n aprilie 2009, a evaluat, la Istanbul, finali[tii de la Jack Daniel’s Turkish Rock Competition.

Don Letts, magul care a lucrat cu The Clash sau Elvis Costello, pentru a fonda ulterior Big

51 c FUSION

|n anii din urm`, \ns`, tradi]ia a re\nviat, ap`r\nd New Silver Cornet Band, alc`tuit` dintr-o pleiad` de muzicieni valoro[i care s-au remarcat pe scenele din Nashville (“Music City”): Jon Tiven, David Hood, Duane Jarvis, Craig Kampf, Billy Block. Ei se reunesc o dat` pe an pentru a s`rb`tori ziua de na[tere a lui Jack Daniel, \n cadrul proiectului JD Set. De fiecare dat`, ei au ca invitat special un superstar: Patty Smith, Guy Garvey, Frank Black, Richard Hawley sau Juliette Lewis se num`r` printre cei care au c\ntat cu trupa la ultimele s`rb`toriri cu dichis, \ncheiate ritualic cu prezentarea Tortului Aniversar al lui Jack (la noi, vedeta PLAYBOY Gina Pistol fiind prima care a prezentat publicului aceast` capodoper` de cofet`rie). |n 2008, pe 18 octombrie, la sediul distileriei Jack Daniel’s, pentru ultimul concert aniversar “Happy Birthday, Mr. Jack!” lista de invita]i a

Ecranul seduc]iei

Peliculele de colec]ie dovedesc f`r` doar [i poate c` seduc]ia rimeaz` perfect cu o mas` la restaurant sau cu o \nt\lnire \n club...

Texte de Liliana Urian Foto: Hepta

Ce b`rbat nu viseaz` la un club de noapte \n care s` fie servit de barmani]e focoase [i cu sex-appeal, care s` se dezl`n]uie pe bar? Un asemenea loc chiar exist`. El se nume[te Coyote Ugly [i Maria Bello care joac` rolul proprietarei lui, Lil, \l descrie astfel: „Este s`lbatic, amuzant [i murdar [i este condus de femei. Ele hot`r`sc pe cine servesc [i c\nd servesc. Dac` au chef, danseaz` pe bar. Ele de]in \ntotdeauna controlul”. |n acest loc nimere[te timida Violet Sandford (Piper Perabo), care, vr\nd s` scape de prea protectorul ei tat`, se mut` \n Manhattan, c`ut\ndu[i norocul \n muzic`. P\n` la urm` \ns`, din cauza emotivit`]ii excesive, care \i taie vocea pe scen`, tot ce g`se[te este un admirator \nfocat [i o slujb` de barmani]`. Coyote Ugly se dovede[te \ns` a fi o [coal` bun`, iar transformarea tinerei miraculoas`. Coloana sonor` a filmului este exploziv`, \n timp ce coyotele st`p\nesc perfect tehnica dansului dar [i pe cea a bartendingului.

a[teptarea so]ului ideal, Holly se \ndr`goste[te de vecinul ei Paul (George Peppard), un scriitor dornic de afirmare, aflat sub protec]ia unei bog`ta[e cu care are o rela]ie. Cu p`rul str\ns \ntr-un coc \nalt, \mbr`cat` \ntr-o elegant` rochie neagr` \mpodobit` de bijuterii Givenchy [i cu port]igaretul \n m\n`, Audrey Hepburn arat` demen]ial \n decorul luxos al restaurantului Tiffany’s. De[i nici atunci c\nd iese \n strad` noaptea, pe ploaie, s`-[i caute pisica nu e mai pu]in conving`toare.

101 c STYLE 2008

De[i, atunci c\nd a scris nuvela dup` care s-a f`cut aceast` comedie romantic` de succes, Truman Capote [i-a imaginat-o pe Marilyn Monroe \n pielea lui Holly Golightly, Audrey Hepburn s-a dovedit a fi perfect` pentru rol. |n nuvel`, Holly e o prostituat`, dar \n anii ’60 un asemenea personaj fiind tabu, regizorul Blake Edwards a transformat-o \ntr-o tineric`, boem` [i sofisticat` care profit`, plin` de candoare, de pe urma b`rba]ilor ce o cople[esc cu tot felul de cadouri. |n

Bani, putere, pasiune, crim`. Martin Scorsese face un cocktail savant \n acest film violent [i fascinant despre gangsterii din anii ’70 , reconstituind unele fapte istorice referitoare la implicarea Mafiei \n activitatea cazinourilor americane. Nu se putea loc mai bun dec\t Las Vegas, ora[ul jocurilor de noroc, unde mafiotul Sam „Asul” Rothstein (Robert de Niro), fost parior ilegal la curse, ajunge patron de cazinou. El se \ndr`goste[te de prostituata Ginger McKenna (Sharon Stone – rolul fusese conceput ini]ial pentru Madonna!), o femeie ahtiat` dup` bijuterii, care \i d`, evident, multe b`t`i de cap. C\nd \n scen` mai intr` [i Lester (James Woods), fostul pe[te al lui Ginger, [i Nicky Santoro (Joe Pesci), vechi prieten al lui Sam, un mafiot psihopat, gata s` apese oric\nd pe tr`gaci, lucrurile se complic` r`u de tot. Pentru Sharon Stone, care defileaz` numai \n toalete superelegante, decorul select al cazinoului din Las Vegas este ideal pentru a-[i pune \n eviden]` senzualitatea.

103 c STYLE 2008

Filmul lui Michael Curtiz continu` s` fie, chiar [i dup` at\]ia ani, una dintre cele mai frumoase pove[ti de dragoste de la Hollywood. Humphrey Bogart ((\n smoching alb, mim\nd cinismul [i indiferen]a) [i Ingrid Bergman (at\t de elegant` [i de vulnerabil`) s\nt memorabili \n rolurile lui Rick [i Ilsa, doi \ndr`gosti]i care, dup` o idil` parizian` de dinainte de r`zboi, se reg`sesc \n decorul exotic, dar [i b\ntuit de nazi[ti, din Casablanca. Proprietar al unui faimos night club (Rick’s), Rick Blaine \i ajut` pe lupt`torii din Rezisten]`, f`c\ndu-le rost de acte false.

C\nd unul din ei, Victor Laszlo, apare \nso]it de Ilsa, pe care o prezint` drept so]ia lui, Rick trebuie s` aleag` \ntre vechea iubire, care rena[te [i mai intens`, [i datorie.

Muzica lui Max Steiner, mai ales obsedanta As Time Goes By, care \i \nv`luie pe \ndr`gosti]i \ntr-o nebuloas` de nostalgie, [i finalul neconven]ional care las` oarecum \n aer personajele au contribuit deopotriv` la gloria legendar` a acestui film.

102 c STYLE 2008

104 c STYLE 2008

Dac` dansul n-a fost niciodat` punctul t`u forte, merit` s` iei o lec]ie de la Al Pacino.

Cu toat` \ncrederea, c`ci rolul locotenent-colonelului Frank Slade, cel care, orb fiind, recunoa[te femeile dup` parfumul lor, i-a adus actorului primul Oscar din carier`.

Impresionant modul \n care se mi[c` [i fandeaz` \n scena cheie a filmului, c\nd se las` prins \n v\rtejul dansului, pe ringul unui restaurant de lux, al`turi de o t\n`r` frumoas`, pe care o conduce cu siguran]`, o rote[te, o r`suce[te, o las` pe spate, o ridic` [i iar o \nv\rte, cu o dexteritate [i o elegan]` care hipnotizeaz` asisten]a. Retras din func]ie \n urma accidentului \n care [i-a pierdut vederea, Frank Slade este un tip insuportabil pentru cei din jur. De altfel, pentru a sc`pa de infernul \ntunericului \n care tr`ie[te, Frank se hot`r`[te s` se sinucid`. Nu \nainte de a-[i oferi dou` zile de destr`b`lare prin cele mai luxoase hoteluri new-yorkeze \nso]it de t\n`rul s`u ghid Charlie Simms (Cris O’Donnell). Un periplu din care cei doi au multe de \nv`]at unul de la cel`lalt.

Nu [tii niciodat` ce \ntors`tur` nea[teptat` pot lua lucrurile atunci c\nd cobori f`r` chef din camera de hotel ca s`-]i \neci amarul la bar. Ac]iunea din filmul Sofiei Copolla demareaz` la barul unui hotel de lux din Tokio unde s-au cazat protagoni[tii. Bob Harris (Bill Murray) este un actor \n declin, aflat \n Japonia pentru a filma o reclam` la whisky. Este deprimat [i obosit, ar vrea s` fie acas` cu familia ori m`car s` poat` dormi. Dar decalajul orar este neiert`tor, a[a c` singura solu]ie este s` coboare la bar, unde, surpriz`, mai e cineva care se plictise[te ca [i el. T\n`ra Charlotte (Scarlett Johansson) \[i \nso]e[te so]ul, un fotograf de mod` foarte devotat meseriei lui, care nu \i acord` prea mult` aten]ie. |nt\lnirea \nt\mpl`toare dintre cei doi se transform` \ntr-o prietenie stranie [i suprinz`toare. Bob [i Charlotte r`t`cesc zilnic prin imensul ora[ japonez, unde, chiar dac` nu \n]eleg limba (sau poate tocmai de aceea!) descoper` \mpreun`, pe l\ng` farmecul locurilor, [i pe cel al rela]iilor cu oamenii, adic` acea poezie care, de obicei, se pierde prin traducere.

105 c STYLE 2008

|n smoching alb de proprietar de night club, Andy Garcia are o distinc]ie aparte. O dovede[te rolul lui Fico Fellove din filmul ale c`rui regie [i scenariu s\nt semnate tot de actorul de origine cubanez`, lucru deloc de mirare, c`ci filmul este un nostalgic omagiu adus ]`rii \n care a copil`rit. La sf\r[itul anilor ’50, o familie bogat` din Havana este prins` \n iure[ul evenimentelor provocate de trecerea violent` de la regimul lui Batista la guvernul comunist al lui Fidel Castro. |n timp ce fra]ii lui tr`iesc intens schimb`rile (unul particip` la o \ncercare de asasinare a lui Batista, \n timpul c`reia este \mpu[cat, cel`lalt se \nroleaz` \n trupele lui Castro), Fico r`m\ne indiferent la revolu]ie, continu\nd s`-[i vad` de afaceri. El se refugiaz` \n muzica din club [i \n dragostea pe care i-o poart` cumnatei lui Aurora (Ines Sastre). C\nd clubul este \nchis iar femeia pe care o iube[te este aleas` „v`duva revolu]iei� de \nsu[i Castro, Fico este nevoit s` p`r`seasc` acel ora[ pierdut [i s` o ia de la zero \n New York.

184 c STYLE 2008

Cele mai scumpe ma[ini s\nt peste tot, dar cele \n edi]ie limitat` sau aniversar` s\nt adev`ratele bijuterii rare ale industriei automobilistice...

Text de Mihai Ti]a

185 c STYLE 2008

Mercedes SL 63 AMG Edition IWC Schaffhausen De peste 100 de ani, Mercedes este una dintre cele mai inovatoare m`rci de autovehicule din lume. Data de 22 decembrie 1900, c\nd Daimler-Motoren-Gesellschaft a scos pe pia]` primul automobil Mercedes, reprezint` \nceputul unei ere a dezvolt`rii ce a condus la \nfiin]area firmei Daimler Chrysler AG spre sf\r[itul secolului XX. Anul acesta, Mercedes [i IWC, un produc`tor elve]ian de ceasuri, [i-au canalizat inspira]ia pentru a crea o edi]ie special` a modelului SL 63 AMG, limitat` la doar 200 de exemplare. Cu toate astea, la exterior, designul g\ndit de AMG pentru SL 63 nu a fost modificat \ntr-o not` dramatic`, singurul detaliu ales s` individualizeze edi]ia special` fiind vopseaua alb` perlat`. Interiorul, \ns`, a primit piele napa \n culoarea maro Tobago, pentru o ambian]` aristocrat`, inser]ii de fibr` de carbon \n consola central` [i \n portiere [i praguri personalizate cu logo-ul IWC. De asemenea, sub capot`, propulsorul r`m\ne neschimbat, oferind aceia[i 525 de cai putere [i un cuplu motor de 630 Nm. Mul]umit` acestor resurse impresionante, decapotabila poate accelera de la 0 la 100 km/h \n 4,6 secunde [i poate atinge o vitez` maxim` de 300 km/h. Ca [i cum nu ar fi o bijuterie de ma[in`, viitorii clien]i ai edi]iei limitate SL 63 AMG vor primi din partea IWC [i un ceas de colec]ie botezat Grosser Ingineur. (150.000$)

188 c STYLE 2008

Lamborghini Reventon Dac` v` \ntreba]i cine e Reventon, italienii ne explic`: taurul care l-a ucis pe celebrul toreador Felix Guzman \n 1943. Ast`zi, Lamborghini Reventon \nseamn`, de fapt, un Murcielago cu 20 de cai putere \n plus, cu o caroserie reinterpretat` [i cu o finisare de excep]ie. Aceast` “bestie� de 650 CP a fost proiectat` \n \ntregime la Sant’Agata Bolognese, locul unde s-a n`scut Lamborghini [i casa super automobilelor ce poart` sigla taurului. Din p`cate, doar 20 de colec]ionari [i prieteni ai constructorului au avut ocazia s` cumpere [i s` se afle \ntr-unul din exemplarele construite. Designul a fost inspirat din domeniul aeronautic [i, mai ales, de la avioanele moderne, unde viteza [i dinamismul s\nt dou` caracteristici pe c\t de invidiate, pe at\t de obi[nuite \n r\ndul pilo]ilor. Ca [i modelul LP640, pe care se bazeaz`, Reventon are caroseria construit` din materiale compozite [i fibr` de carbon, portierele folosesc sistemul de deschidere LSD, iar pentru a putea opri \n condi]ii de maxim` siguran]`, Reventon folose[te discuri de fr\n` produse din materiale ceramice. De asemenea, pe l\ng` faptul c` p`streaz` cele mai bune caracteristici ale modelului Murcielago, Reventon mai aduce \mbun`t`]iri la sistemul de r`cire al motorului, admisiei de aer [i sistemului de fr\nare. Designul unic aplicat la exterior \l reg`sim [i la interior. Piele Alcantara, carbon, aluminiu [i un ecran LCD cu dou` moduri de afi[are a datelor tehnice, asemenea celor folosite \n Formula 1. (1.600.000$)

BMW Individual 7 Series for Neiman Marcus

189 c STYLE 2008

Compania BMW a fost fondat` de Karl Friedrich Rapp la 21 iulie 1913, fiind ini]ial o uzin` de fabricare a motoarelor de avion, Bayerische Flugzeug-Werke. Sigla alb-albastr` folosit` pîn` în prezent utilizeaz` acelea[i culori ca ale steagului Bavariei, sugerînd simultan o elice alb` care se rote[te avînd ca fundal un albastru similar cu cel al cerului... Noua serie 7, preg`tit` pentru a fi lansat` anul viitor, poate fi achiz]ionat` \ntr-o edi]ie special` de Cr`ciun, disponibil` \n doar 31 de exemplare (exact num`rul de ani \mplini]i de Seria 7). Motorul este unul nou, de 4.4 litri V8 Twin Turbo cu o putere de 400 CP. De asemenea, suspensia a fost reproiectat`, beneficiind de sistemul Dynamic Damping Control, Active Roll Stabilization [i Integral Active Steering.

Bine\n]eles, caracteristicile ob[nuite ale luxului BMW nu lipsesc nici ele: scaune \nc`lzite, un sistem de sunet premium [i entertainment server. Siguran]a este [i ea la \n`l]ime datorit` [asiului mai rigid, a camerelor video spate [i laterale [i a sistemului Night Vision pentru pietoni. Nota disonant` oferit` de Neiman Marcus, o celebr` cas` de mod`, vine la interior: piele Champagne Marino [i Alcantara. De asemenea, fiecare cump`r`tor va primi gratuit o excursie la New York, München [i pe Riviera Francez`...

(160.000$)

132 c FUSION

EUROPA NECUNOSCUT~ Dac` te-ai plictisit s` te \nt\lne[ti cu vecinii de bloc la Barcelona sau cu colegii de serviciu la Londra, \ncearc` atunci c\teva dintre sugestiile noastre europene, mai pu]in cunoscute, dar la fel de tentante...

Text de Mihai Ti]a; foto: Hyatt, Shangri La, InterContinental Hotels Group

HASSELT BELGIA

lumea. Cele mai importante str`zi pentru shopping s\nt Demerstraat [i Koning Alberstraat. De asemenea, acum cinci ani, ora[ul a primit titlul de “cel mai sociabil ora[ din Flandra”, dup` ce deja era supranumit “ora[ul bunului-gust”, a[a c` v` pute]i a[tepta la o atmosfer` relaxat` [i este foarte probabil s` face]i cuno[tin]` cu unii dintre localnici, care s\nt foarte pri-

133 c FUSION

Dac` ajungi \n Flandra, este foarte important s` petrecei c\teva zile [i la Hasselt, un ora[ destul de necunoscut nou`, dar foarte apreciat [i iubit de c`tre belgieni. Pe l\ng` evenimentele moderne ce au loc aici, printre ele num`r\ndu-se celebrul festival de muzic` electronic` Sensation, Hasselt este unul dintre acele ora[e cu o v`dit` [i accentuat` pronun]ie istoric`, dominat de arhitectur` veche, spirit medieval [i, mai ales, de obiceiuri belgiene cunoscute \n toat`

eteno[i cu turi[tii. Loca]ii inedite ar fi Zebra Cinema, Disco Versuz (care, aten]ie, este cel mai aglomerat \n zilele de luni, joi [i s\mb`t`) sau supercomplexul cinematografic Kinepolis. Din punct de vedere culinar, sfatul nostru este s` te \nscrii la un tur al duciurilor, pentru numai opt euro. Astfel, vei ajunge \n toate magazinele inedite din ora[, pentru a degusta diferitele sortimente de ciocolat` [i dulciuri. (|ncearc` [i toerisme.hasselt.be)

VILLACH AUSTRIA Fostul ora[ al lui Napoleon, recucerit de austrieci \n 1813, Villach are toate punctele de interes necesare unei vacan]e interesante [i pline de aventuri – drumuri alpine, castele medievale (Burg Landskron), galerii de art`, muzee [i monumente. Cum ie[i de pe Autobahn, ajungi \ntr-un ora[ seduc`tor, construit \n stil bavarez, cu cl`diri vechi \nalte, ascu]ite [i colorate. De[i este la fel de mic precum, s`

zicem, TĂĽrgovi[te, Villach ofer` vizitatorilor s`i un aer boem, specific nem]esc, care se simte cel mai bine \n ber`rii, vinoteci [i pe str`zile \nguste ale ora[ului.

Restaurantele unde po]i m\nca feluri de m\ncare specifice zonei s\nt Gasthof

134 c FUSION

Kramer, Villacher Brauhof sau Gasthof Zum Goldenen Lowen, iar printre felurile de m\ncare inedite se num`r`, evident, foarte multe feluri de [ni]el de pui, sparanghel Marchfeld sau maci Waldviertel. (|ncearc` [i villach.at)

DUNDALK IRLANDA }ara petrec`re]ilor, cum ne este cunoscut` nou` Irlanda, are, totu[i, [i o alt` fa]`, departe de capitala Dublin. Dundalk este unul dintre acele ora[e saxone misterioase, \nconjurat de castele [i dominat de sobrietatea cl`dirilor realizate \n arhi-

tectur` gotic`. Sportul este, iar`[i, o component` esen]ial` a acestui ora[, cursele de cai [i echipa local` de fotbal fiind printre cele mai l`udate [i mai apreciate lucruri de c`tre irlandezii din Dundalk. Tocmai de aceea, ora[ul este c\t se poate de tumultos – ber`riile s\nt la tot pasul, se vorbe[te tare, iar sim]ul umorului specific irlandezilor este perceptibil la tot pasul. Locurile principale de vizitat ar fi parcul Ice House Hill, castelul Seatown, Town Hall-ul sau The Century Bar, singura cl`dire \n stil Art Nouveau din ora[. Barurile [i restaurantele cele mai interesante ar fi cel de la Seahorse Inn, The Beach House sau The Black Hole, iar dintre m\nc`ruri trebuie s` \ncerca]i micul-dejun irlandez, asem`n`tor cu cel englezesc (ou`, bacon, budinc` neagr`, ciuperci, fasole [i ro[ii). (|ncearc` [i dundalktown.com)

SANTANDER Recunosc c` nu [tiam mai nimic de acest ora[, \n afar` de faptul c` are echip` de fotbal \n Primera Division, una destul de bun`, de altfel. Aveam impresia c` este un or`[el ca oricare altul. |n primul r\nd, pozi]ionarea lui \n nordul Spaniei, cu ie[ire la ocean, este c\t se poate de spectaculoas`. De asemenea, nordul [i sudul acestei ]`ri s\nt extrem de diferite. |n timp ce \n sud domin` zonele uscate, nordul abund` de culori vii [i seri r`coroase. Cele dou` puncte majore de atrac]ie s\nt farul [i Palatul Sportiv, un fel de Sala Polivalent` a

SPANIA

PORTO PORTUGALIA Aproape toat` lumea se duce la Lisabona.

Este adev`rat, zilele \nsorite, atmosfera brazilian`, \n ritm de samba, este c\t se poate de seduc`toare, dar noi alegem cel mai vechi ora[ portughez – Porto. Cel mai vechi ziar portughez (Jornal de Noticias) este, de asemenea, din acest ora[, iar cl`direa în care este realizat (care are acela[i nume cu periodicul), este una dintre cele mai înalte ale ora[ului. Promenada pe malul r\ului Douro, la marginea cartierelor populare cu str`zi înclinate [i înguste, ofer` vizitatorului un unghi de vedere unic spre pivni]ele cu vin de Porto situate pe malul cel`lalt, în ora[ul geam`n Vila Nova de Gaia. Alte puncte de bifat ar fi Cafe Majestic (o cafenea celebr` \n perioada interbelic`), Parque da Cidade, Muzeul de Art` Contemporan` Serralves sau Palacio de Cristal, unde vei putea admira nu doar impresionantul ansamblu arhitectural, ci [i gr`dinile, mig`los \ngrijite, cu alei largi, specii locale [i exotice. Gastronomia portughez` are [i ea aspectele ei, fie

c` negociezi la pia]` pentru un pe[te proasp`t adus din ocean, fie c` m`n\nci \ntr-unul din restaurantele de lux ale ora[ului (Chez Lapin, Garrafao sau Regaleira) [i m`n\nci o por]ie de Bacalhau (cod uscat [i s`rat), Caldo Verde (cea mai popular` sup` din Portugalia – cartofi, maz`re, ceap` [i varz`) sau Cozido a Portuguesa (toc`ni]` pe baz` de legume cu carne). (|ncearc` [i world66.com)

135 c FUSION

noastr`, dar mult mai impresionant` prin arhitectur`. Capital` a Cantabriei, Santander este seduc`tor [i t`cut, ca \n filmele lui Pedro Almodovar.

Terasele s\nt discrete, locuitorii la fel, iar restaurantele de lux nu prezint` deloc mitoc`nie sau opulen]`. Dac` mai punem la socoteal` priveli[tea inedit` a oceanului, pesc`ru[ii, sunetele scoase de vapoare [i promenada de-a lungul plajei, atunci Santander este un ora[ care te va cuceri prin for]a lui de a te induce \ntr-o stare nostalgic` [i lipsit` de griji. (|ncearc` [i santanderspain.com)

Dac` e[ti alergic la aerul condi]ionat sau, pur [i simplu, \]i place s`-]i fluture v\ntul prin plete, atunci \ncearc` una dintre decapotabilele noastre...

Text de Mihai Ti]a

30 Âť c LIFE 2009

DISCO HEAT Porsche 911 r`m\ne unul dintre cele mai mari anacronisme din industria auto: o ma[in` ultra-sportiv`, cu motorul pozi]ionat unde n-ar trebui. Cu toate astea, de-a lungul deceniilor, inginerii de la Porsche au reu[it s` stabilizeze at\t de bine ma[ina [i s` integreze perfect motorul \n portabaj \nc\t au, la ora actual`, poate cea mai iubit` ma[in` de vitez` de pe pia]`. Este foarte greu s` g`se[ti ceva care s` nu-]i plac` la un Porsche. Extraop]iunile s\nt scumpe, consumul este ridicat sau nu [tiu ce buton este pus nu [tiu unde, iar X sau Y nu ajunge la el. Aceste aspecte, \ns`, ajung s` fie mici detalii comparativ cu felul \n care arat` [i se comport` un 911. Dac` mai punem la socoteal` c` modelul din imagine este, de fapt, un 911 Carrera 4S de 385 cai putere, atunci consumul devine insignifiant, iar extraop]iunile neglijabile. (De la 93.200$)

c LIFE 2009 ÂŤ 31

BROWN SUGAR O ma[in` de la care nu ai cum s`-]i iei ochii c\nd o vezi parcat` l\ng` sau pe trotuar, indiferent c` vorbim de zona {tefan cel Mare sau Doroban]i, Audi TT este o franciz` bine \ntre]inut` [i, iat`, de lung` durat` a celor de la Audi.

Pe l\ng` faptul c` stilul a r`mas acela[i (dar mai pu]in de impact), comparativ cu modelul anterior, acest nou TT este ceva mai lat, mai cobor\t [i cu o aerodinamic` superioar`. Trac]iune [i direc]ie excelente, cabin` spa]ioas`, confortabil` [i, pe l\ng` motoarele de baz`, aducem \n prim-plan acest model special: un RS cu motor pe benzin` de 2.5 litri [i 340 de cai putere. De asemenea, vorbim [i de trac]iune 4x4, un interior seduc`tor [i ceva modific`ri incitante la exterior. Dezvoltat special pentru acest model, motorul propulseaz` modelul TT RS Coupe de la 0 la 100 km/h \n numai 4,6 secunde. (|n Marea Britanie, pre]ul recomandat de v\nzare este de 42.985 lire sterline)

NATURAL BLUES De[i nu prea v` vine a crede, penultimul Z4 n-a avut succesul pe care cei de la BMW l-au a[teptat, iar principala problem` a fost look-ul, care nu a atras prea multe... femei. Dar cine a \n]eles liniile macho, l-a cump`rat. Acum, noul Z4 este ceva mai rotunjor \n obr`jori, lucru u[or de \n]eles, dac` ne g\ndim c` dou` dintre cele mai cunoscute desenatoare din industria auto s-au ocupat de el. Cu toate astea, este cel pu]in la fel de puternic [i rafinat. P\n` la urm`, [i designul a ie[it a[a cum trebuia: dur [i atletic, exact cum \i st` mai bine unui roadster. De asemenea, cutia manual` este foarte \ndem\natic`, iar motorul de 3.0 litri [i 304 CP este alegerea minunat` pentru o deplasare rapid`, interesant` [i plin` de adrenalin`.

(De la 35.462 euro)

32 Âť c LIFE 2009

MR. BRIGHTSIDE |n 1989, Mazda MX-5 f`cea istorie, ba chiar reu[ea un loc \n Guinness Book of Records dup` ce a fost cea mai bine v\ndut` ma[in` din segmentul ei. A treia genera]ie de MX-5 p`streaz` viziunea de la care a pornit [i este u[or de recunoscut. Similarit`]ile se opresc, \ns`, aici, pentru c` sub capot` este cu totul altceva. {oferii ceva mai \nal]i vor observa c`, de data asta, pot sta confortabil \n noua cabin` MX-5, iar materialele s\nt de foarte bun` calitate. Pe strad`, MX-5 nu are cum s` nu te \nc\nte, cu o ]inut` de drum satisf`c`toare [i o manevrare delicat`. Modelul de baz` este de 1.8 litri [i 126 CP, dar, pentru senza]ii ceva mai intense, recomand`m motorul de 2.0 litri [i 160 CP. Singurul aspect negativ, oarecum sup`r`tor, este lipsa spa]iilor de depozitare. C\nd plec \n vacan]`, s\nt obi[nuit s` am l\ng` mine tot felul de lucruri care intr` \n categoria “necesare�, de la pachetul cu ]ig`ri, p\n` la paharul cu r`coritoare... (De la 18.390 euro, plus TVA)

COSMIC GIRL N-am ales SL sau SLR, pentru c` SLK este mult mai v`ratic` [i apt` pentru distrac]ie. Dac` celelalte dou` surori mai mari s\nt ceva mai preten]ioase, c\nd vine vorba de pre] [i lux, SLK este mult mai tinereasc` [i practic`, atunci c\nd vrei s` ie[i repede din ora[ [i s` ajung [i mai repede undeva pe litoral. Dac` optezi pentru varianta propus` de noi, o edi]ie special` numit` 2LOOK, atunci, cu siguran]`, multe dintre femeile care te admir` vor r\vni la locul \mbr`cat \n piele din dreapta ta. Practic, avem un [asiu agil, direc]ie precis`, dar dinamic` redus` fa]` de un Z4 sau Cayman.

Look-ul, \ns`, face diferen]a, mai ales dac` e[ti genul de [ofer care vrea s` \mbine aspectul sportiv (vezi influen]ele din Formula 1) cu elegan]a liniilor fine [i a jantelor impun`toare.

(Pre] de baz`, f`r` TVA: 31.680 euro)H

c LIFE 2009 ÂŤ 33