Revista Regio nr.20/martie 2013: Faţa europeană a dezvoltării urbane

re v i s t a

nr. 20, martie 2013 Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene

Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială

faţa europeană a dezvoltării urbane

Regio construieşte o parcare verde în Constanţa

Trandafiri din bani europeni în Parcul Rozelor din Timișoara

Centrul pentru susținerea tradițiilor bucovinene – un centru de afaceri dedicat meșteșugurilor tradiționale

Editorial Dinamica viitorului se schimbă O veste îngrijorătoare a îngălbenit ecranele televiziunilor de ştiri, miercuri, 13 martie. În aceeaşi zi în care Conclavul de la Vatican a numit primul Suveran Pontif din America, Papa Francisc, un alt „breaking news” a stat pe ecran vreo 10 minute. Deşi era, poate, mai important decât orice în ziua respectivă: Parlamentul European (PE) a respins, printr-o rezoluţie votată în plen, varianta de buget multianual al Uniunii Europene pentru perioa­da 2014-2020. Va­ riantă, vă reamintesc, rezultată în urma negocierilor extrem, extrem de dure ale liderilor statelor membre la Consiliul European de luna trecută. După ce unele state au negociat bugetul pe următorii şapte ani de pe poziţii de forţă (re­ memorez atitudinea Marii Britanii şi a premierului David Cameron care a ameninţat inclusiv cu retra­ gerea din organizaţie), era de aşteptat ca varianta să treacă – scuzaţi-mi expresia – ca prin brânză prin Parlamentul European. Unde sunt prezente cu câteva sute de europarlamentari, exact aceleaşi state care au negociat împărţirea banilor prin preşedinţii sau primminiştrii lor.

Iată însă că nu a fost deloc aşa.

Bugetul pentru anii 2014–2020 ră­ mâne deocamdată în aer, iar dacă nu se va ajunge la o soluţie de compromis, anul viitor va fi pus în practică un buget – să-i zicem provizoriu – cu aceleaşi cifre din 2013, ajustate cu rata inflaţiei.

Parlamentul European explică şi ce anume i-a nemulţumit pe membrii săi. Eurodeputaţii vor un buget flexibil, astfel încât banii necheltuiţi într-un domeniu

să poată fi direcţionaţi repede spre un altul. O altă problemă semnalată pe site-ul Parlamentului European este încălcarea obli­ gaţiilor de plată, astfel încât unele programe UE, precum Erasmus, Fondul Social, sunt periclitate de facturile neachitate. Vă sună cu­ noscut? Sunt probleme cu care România s-a confruntat de nenu­ mărate ori în perioada 2007 – 2013. Ba poate chiar de prea multe ori. Nu putem uita rata mică de absorbţie a fondurilor europene şi nenumăratele scan­daluri ce au dus la blocarea unor axe. Ţării noastre i-ar reveni o alocare de aproape 40 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, potrivit variantei de buget stabilite de liderii Consiliului European la întâlnirea de luna trecută, despre care aminteam mai sus. România a obţinut astfel o creştere cu 18% a bugetului viitor, comparativ cu cel din anii 2007-2013, deşi la nivelul Uniunii Europene, pentru prima dată în istoria sa, bugetul multianual a suferit o reducere.

Nu ne rămâne decât să sperăm într-o rezolvare rapidă a situaţiei şi să nu credem zvonul potrivit căruia votul eurodeputaţilor ar însemna o încercare de reafirmare a influenţei Parlamentului Euro­ pean în contextul unei lupte strân­ se pentru decizii şi prerogative cu celelalte instituţii ale Uniunii Europene – zvon lansat de mai multe publicaţii europene, dar şi româneşti.

Cu siguranţă vom reveni asupra subiectului. Până atunci, ca de obicei, vă urez, lectură plăcută!

Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar

Regio în românia

04

Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială

România are un mare avantaj faţă de alte ţări în curs de dezvoltare: face parte din cel mai important bloc economic al lumii, U.E. Bucureşti – un oraş european, văzut prin ochii unui străin Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene

08

10 12 14 16 18

24 26 28 30 31

22

20

Regio construieşte o parcare verde în Constanţa Un proiect, mai multe beneficii Regio sprijină infrastructura urbană

Trandafiri din bani europeni în Parcul Rozelor din Timișoara

Suceava – finanțare Regio de peste 3 milioane lei

Centrul pentru susținerea tradițiilor bucovinene – un centru de afaceri dedicat meșteșugurilor tradiționale Trei proiecte cu mare impact social

Ştiri regionale 2014-2020 – Strategii europene pentru dezvoltarea urbană

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Italia - Protejarea Pompeiului pentru generațiile viitoare

41,8 milioane de euro pentru una dintre cele mai importante moșteniri ale lumii Olanda – Nivel redus de zgomot în provincia Gelderland

45 de kilometri de drumuri asfaltate cu materiale antifonice Agendă Chestionar MARTIE 2013

3

Interviu

Regio în România Bogdan IONESCU

România are un mare avantaj faţă de alte ţări în curs de dezvoltare: face parte din cel mai important bloc economic al lumii, U.E. Interviu cu domnul Indermit Gill, Economist-Șef, Banca Mondială Indermit Gill este EconomistȘef pentru Europa și Regiunea Asiei Centrale a Băncii Mondiale.

A deținut, începând din anul 1993, diferite funcții în ierarhia instituției, majoritatea acestora fiind în domeniul dezvoltării, eradicării sărăciei și creșterii calității vieții în diferite regiuni de pe glob: Asia-Pacific, America Latină, America de Nord. Este doctor în Economie al Universită­ ții din Chicago.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice deru­ lează, împreună cu experții Băncii Mondiale, un proiect, în cadrul a cinci acorduri de consultanță, finanțate din fonduri europene.

Consultanța acordată are ca obiectiv creșterea capacității de planificare și elaborarea de strategii în domenii care au legătură cu dezvoltarea regio­ nală și teritorială. Totodată, are loc o evaluare a perioadei de programare 2007-2013, pentru o mai bună previzionare a viitorului pachet financiar multi­ anual alocat României pentru dezvoltare regională. În cadrul acestui proiect, Indermit Gill a efectuat o vizită în România. În continuare, în interviul pe care domnia sa l-a acordat revistei Regio, vă invităm să aflaţi câteva concluzii despre România, oportunități de dezvoltare regională și proiecții pentru viitor.

4

www.inforegio.ro

E

Băncii Mondiale sunt implicaţi într-un xperţii

proiect de consultanţă care va oferi asistenţă autorităţilor române pentru a dezvolta strategia de dezvoltare regională.

Ce expertiză

obţinută în alte ţări credeţi că puteţi folosi în

România?

Experienţa şi expertiza Băncii Mon­ diale datează din anii ’40, când primul împrumut a fost oferit Franţei – pentru a ajuta la reconstrucţia de după război. De atunci, Banca a lucrat îndeaproape cu multe ţări şi a văzut cum multe dintre ele au devenit mari puteri economice.

Experienţa unor noi state membre UE (în special Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă) şi a altor state dezvoltate din întreaga lume poate fi cea mai relevantă pentru

România. Există, totuşi, ţări în curs de dezvoltare care ar putea oferi o serie de lecţii importante ţării dumneavoastră. De exemplu, Georgia a reuşit să finalizeze o reformă administrativă ambiţioasă, prin reducerea birocraţiei şi a corupţiei, şi a făcut acest lucru într-o scurtă perioadă de timp. În Columbia, Banca Mondială a colaborat cu guvernele locale (ex. municipalitatea oraşului Bogota) pentru a implementa iniţiative de implementare a transportului suste­ nabil (ex. sistemul de autobuze rapide de tranzit). În India, Banca Mondială a contribuit la implemen­ tarea unor iniţiative de succes în domeniul eGuvernare.

Când vine vorba despre dezvoltare, aş îndrăzni să spun că sunt puţine instituţii în lume cu o experiență asemănătoare Băncii Mondiale. Dar, evident, sunt subiectiv.

Interviu

Regio în România A

vând în vedere recenta vizită pe care aţi

efectuat-o în

România,

ce părere aveţi despre potenţialul de dezvoltare

al ţării, în special în ceea ce priveşte geografia economică a ţării noastre?

Din ce

punct de vedere credeţi că experienţe similare referitoare la dezvoltarea regională din alte ţări pot fi utile pentru o dezvoltare regională pe termen lung a

României?

Potenţialul de dezvoltare al Româ­ niei este foarte bun. Nu cunosc România foarte bine, dar, în general, evaluez potenţialul economic al unei ţări pe baza disponibilităţii cetăţenilor săi de a se muta pentru a accesa oportunităţi mai bune.

Simplul fapt că sunt între două şi trei milioane de români care lucrează şi studiază în străinătate este un semnal bun. Mulţi văd migraţia ca pe un lucru rău, dar un grad ridicat de mobilitate este un lucru bun. Pe de o parte, acesta indică faptul că oamenii au educaţia şi competenţele care le permit să îşi găsească locuri de muncă în economiile dezvoltate.

Pe de altă parte, experienţa şi competenţele obţinute de români în străinătate vor fi importante pentru dezvoltarea pe viitor a ţării. În prezentarea mea din 18 februarie am vorbit despre experienţa Irlan­ dei. Cu câteva decenii în urmă, Irlanda era una dintre cele mai puţin dezvoltate ţări din Europa de Vest şi cu una dintre cele mai mari rate de migraţie. În secolul trecut, până la 40% din populaţia Irlandei a emigrat la un moment dat, căutând oportunităţi în altă parte. Acum, Irlanda este una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume şi oameni din toată Europa, inclusiv din Româ­ nia, îşi caută de lucru acolo.

Evident că Irlanda nu este singura ţară care a avut experienţa unui mare val de emigranţi înainte de a atinge un nivel ridicat de dezvol­ tare. La începutul secolului trecut, în 1900, ţările cu cei mai mulţi emigranţi erau: Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Italia, Spania, Suedia, Danemarca, Elveţia şi Fin­ landa. Singurul lucru pe care toate aceste ţări îl au în comun acum este acela că toate sunt state dezvoltate şi unele dintre ele (precum Marea Britanie sau Italia), continuă să aibă un nivel ridicat de emigrare.

Aşadar, doar cunoscând acest indi­ cator minor (şi neştiind prea mult despre construcţia şi dinamismul economiei româneşti) şi ştiind că România este parte a celui mai mare bloc economic din lume (Uniu­ nea Europeană), pot să spun că perspectivele dumneavoastră de viitor sunt bune.

E

xistă o abordare strategică nouă, promovată de

Banca Mondială cu privire la

dezvoltarea regională şi la modul în care pot fi reduse disparităţile regionale/

teritoriale dintr-o ţară.

Puteţi să ne explicaţi, din

acest punct de vedere, despre ce este vorba şi

către ce converg ideile şi mesajele principale pe care le promovează

Banca Mondială?

Strategia Băncii Mondiale cu privire la dezvoltarea economică a evoluat în ultimii ani. Raportul de Dezvoltare a Lumii din 2009 (World Development Report 2009) este una dintre cele mai recente iterări (şi nu ultima) a gândirii noastre cu privire la acest subiect. Unele dintre lec­ ţiile relevante pentru România au fost subliniate în raportul „Oraşe Competitive” elaborat de echipa Băncii Mondiale pentru Ministerul

Dezvoltării Regionale. Cele mai importante trei lecţii sunt: a) Dezvoltarea este inevitabil ne­ uniformă – nu vă speriaţi de neu­ niformitate, încercaţi să o accep­ taţi. Dezvoltarea necesită o re­ orientare a resurselor (oameni, idei, capital) către regiuni/zone unde aceste resurse pot fi mai pro­ ductive. Acestea sunt, de obicei, regiuni/zone cu o masă economică mai mare. Nici o ţară dezvoltată nu a reuşit să crească uniform. De fapt, aproape fiecare ţară din UE are un nivel mai ridicat de concentrare economică decât România. Dacă speraţi să fiţi la fel de dezvoltaţi ca restul Uniunii Europene, ar trebui să acceptaţi concentrarea economică, nu să luptaţi împotriva ei. În timp, pe măsură ce România va deveni mai dezvoltată, diferenţele regionale în ceea ce priveşte nivelul de bună­ stare se vor echilibra – acelaşi lucru s-a întâmplat şi în ţările mai dezvoltate. b) Dezvoltarea ţine de oameni, nu de regiuni sau oraşe. Strategiile de dezvoltare ale României nu ar trebui să se axeze pe oraşe şi pe regiuni, ci pe oamenii care trăiesc în aceste regiuni şi oraşe. Orice veţi face, unele regiuni se vor dezvolta mai repede decât altele.

Aceasta înseamnă că unele regiuni vor pierde oameni (de obicei, cele rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării), în timp ce altele vor câştiga oameni (de obicei, re­ giunile mai dezvoltate). Dacă scopul dumneavoastră este acela de a promova creşterea echilibrată a regiunilor, în mod aproape sigur veţi avea un eşec. Dacă, dimpotrivă, scopul este acela de a oferi un acces cât mai mare oamenilor la oportunităţi — prin furnizarea unor servicii vitale (în special securitate publică, educaţie şi servicii de sănătate) şi a infrastructurii, veţi crea condiţiile potrivite pentru o dezvoltare rapidă şi sănătoasă, MARTIE 2013

5

Interviu

Regio în România prin utilizarea mai eficientă a unor resurse publice limitate. c) Dezvoltarea presupune generarea unor locuri cu masă economică mare şi înlesnirea accesului către locurile cu masă economică mare. România are un mare avantaj asupra altor ţări în curs de dezvoltare – este aproape de locul cu cea mai mare masă economică din lume: Europa de Vest. Ar trebui să profite la maximum de acest avantaj printr-o continuă şi avansată integrare în Europa. Nu sunt suficiente doar investiţii în infrastructură strategică

6

www.inforegio.ro

(un sistem de autostrăzi este vital din acest punct de vedere), ci şi încurajarea fluxului de oameni în interiorul acestui spaţiu.

Î

n vechea abordare cu privire la dezvoltarea regională

au fost alocate şi investite mai multe fonduri regiunilor mai puţin dezvoltate.

Luând în considerație viziunea Băncii Mondiale, care ar trebui să fie abordarea de alocare a banilor în viitor?

Consideraţi

că ar trebui concentrate mai multe fonduri în zonele dezvoltate din ţară sau în zonele cu performanţă economică mai slabă?

Este decizia autorităţilor din Româ­ nia cum vor utiliza fondurile pentru dezvoltare. Banca Mondială asigură asistenţă pe baza a ceea ce am văzut în lumea întreagă, în special în cazurile de succes din Europa. În raportul „Oraşe Competitive”, Banca Mondială a propus ca Pro­ gramul Operaţional Regional să con­

Interviu

Regio în România tinue cu acelaşi tip de investiţii ca şi până acum, dar să aloce fondurile într-un mod mai strategic: a) Investiţii în instituţii (ex. şcoli, centre de îngrijire medicală, infra­ structura serviciilor publice – apă, canalizare, gaze, etc.) în toată ţara. b) Infrastructură de conexiune cu prioritate pentru regiunile mai dezvoltate (în special, infra­struc­ tură care leagă oamenii de polii de creştere) şi pentru regiunile mai puţin dezvoltate cu o densitate mare a populaţiei (aşa cum este regiunea Nord-Est). c) Măsuri care să vizeze în mod special categoriile de persoane de­ favorizate, al căror acces la opor­ tunităţi este afectat de factori ex­ terni (ex. discriminare etnică).

Este decizia autorităţilor din Ro­ mânia cum vor prioritiza fondurile pentru regiunile rămase în urmă şi pentru cele dezvoltate. În Raportul Dezvoltării Lumii din 2009, Banca Mondială propune să fie acordată o prioritate investiţiilor în instituţii din regiunile mai puţin dezvoltate. O a doua prioritate ar trebui acordată infrastructurii de conexiune în regi­ unile mai dezvoltate şi, selectiv, co­ nectării regiunilor mai puţin dezvol­ tate cu cele mai dezvoltate. În acest mod, ar trebui să fie uşor pentru oamenii din întreaga ţară să ajungă în locuri cu masă economică mare.

Un model bun este ceea ce a făcut Irlanda din anii ‘80 până la începutul anilor 2000.

C

Politica regională a UE a evoluat continuu şi UE este cea mai reuşită „maşină de convergenţă” a lumii.

Nicăieri şi niciodată în istorie un număr aşa mare de state nu a reuşit să atingă un asemenea nivel de dezvoltare, aşa cum s-a întâmplat în UE în ultimele două decenii. Din acest punct de vedere, UE şi succesul ei în promovarea dezvoltării ar trebui să fie un punct de referinţă pentru alţii. În acelaşi timp, considerăm că aten­ ția acordată de UE creșterii re­ gionale echilibrate ar trebui regân­ dită. Experienţa tuturor noilor state membre ale UE arată că, conver­ genţa externă — ridicarea la nivelul economiilor mai bogate — a mers întotdeauna mână-n mână cu di­ vergenţa internă. De fapt, s-ar putea spune că divergenţa internă este un semn că dezvoltarea are, într-adevăr, loc. Motive de îngri­ jorare ar putea apărea doar dacă această divergenţă internă se ma­ nifestă în serviciile de bază, precum educaţia primară şi sistemul sanitar, sau când ea se instalează pentru pe­ rioade lungi de timp.

C

onform recentelor studii ale

Băncii Mondiale,

oraşele sunt cele mai puternice motoare economice şi centre pentru inovare şi locuri de muncă.

Dar oraşele

se confruntă şi cu provocări precum sub-urbanizarea,

congestionarea, poluarea,

e părere aveţi despre

vecinătăţi sărace.

politica de dezvoltare

procentajul urbanizării în

regională a

Uniunii Europene?

Consideraţi că abordarea Uniunii Europene este potrivită în contextul

Deşi

România este mai scăzut decât media din UE, problemele cu care se confruntă oraşele

sunt foarte asemănătoare.

globalizării şi luând în

Din ce punct de vedere este

considerație gradele diferite

necesar să fie abordat acest

de dezvoltare ale statelor membre?

aspect şi, dacă se poate, ne puteţi da câteva exemple de

soluţii care s-au dovedit eficiente în trecut?

Este, într-adevăr, foarte importantă abordarea provocărilor pe care le-aţi menţionat mai sus. Creşterea este generată de oraşe şi oraşe de succes sunt acelea care ştiu cum să gestioneze asemenea provocări.

Modul prin care se realizează acest lucru va fi diferit de la un oraş la altul şi ar trebui să fie responsabilitatea autorităţilor locale să găsească cele mai bune soluţii. Banca Mondială a lucrat, cu succes, cu diverse oraşe pentru a le ajuta să gestioneze provocările lor de dezvoltare. Aş re­ comanda o carte recentă a Băncii Mondiale: „Planning, Connecting, and Financing Cities — Now: Priorities for City Leaders”. Conţine multe informaţii utile.

L

uând în calcul experienţa dumneavoastră în livrarea

unor proiecte similare în toată

lumea, ne puteţi da exemple de bune practici utilizate de unele oraşe în termeni de dezvoltare urbană?

Şi de ce le consideraţi

ca atare?

Este destul de greu să enumer aici o listă cu oraşe considerate a fi bunepractici. Sunt multe exemple care merită evidenţiate şi să menţionez doar unele dintre acestea ar în­ semna să nu acord suficientă consi­ deraţie altor oraşe care ar merita menţionate. Dar, dacă insistaţi să vă dau câteva exemple a căror experienţă poate fi utilă pentru România, aş include printre acestea Barcelona în Spania, Leipzig în Germania şi Kazan în Rusia. Ele arată că densitatea economică şi o bună calitate a vieţii nu se substituie una alteia, ci se completează. Sunt convins că în câţiva ani, voi putea adăuga Bucureştiul şi multe alte oraşe din România pe această listă.

MARTIE 2013

7

Studiu de caz

Regio în România Vlad IONESCU

Bucureşti – un oraş european, văzut prin ochii unui străin

M

aterialul pe care îl veţi citi îşi propunea să aducă în faţa

dumneavoastră o analiză seacă a

Bucureştiul acum, 23 de ani de la Revoluţia din 89.

Cât de mult s-a schimbat, în bine sau nu, capitala unei ţări cu accente balcanice, dar cu traiectorie clar occidentală, chiar dacă uneori ceea ce înseamnă la

nevăzută de vălul pe care singuri ne place să îl punem pe ochi.

Totul

s-a dat peste cap dintr-o simplă coincidenţă.

Un

prieten

francez,

care lucrează pentru un cunoscut club

de

fotbal

din

Anglia,

m- a

vizitat în săptămâna premergătoare scrierii

celor

ce

urmează.

L-am

însoţit şi ajutat, timp de doar două

zile, să rezolve toate sarcinile de serviciu pe care le avea în vederea organizării

unui

mare

eveniment

fotbalistic ce ar putea avea loc în vară.

Astfel

am avut ocazia ca,

trecând prin aproape toate locurile importante ale

Micului Paris, să văd

reacţiile la cald ale unui cetăţean vestic care ne vizita oraşul pentru prima oară în viaţa lui.

PRIMA MÂNDRIE – ŞOSEAUA BUCUREŞTI-PLOIEŞTI Firesc, primul contact pe care Armand l-a luat cu România a fost de la aeroport la hotelul din nordul Bucureştiului în care urma să fie cazat. De la urcarea în maşină şi până în parcarea hotelului – în Piaţa Presei Libere – n-am făcut mai mult de 10 minute. Şoseaua cu trei benzi pe sens, centrele comerciale din Băneasa, pasarelele, pasajul sub­ teran de la intrarea în capitală şi, mai ales, circulaţia fluviu, fără 8

www.inforegio.ro

pic de coadă de maşini, l-au făcut să-şi exprime primele păreri: „O la la, seamănă cu intrarea în Paris dinspre vest”. Da, Armand, ai drep­ tate, dar ce nu ştii tu este că acum doi, trei ani, aici stăteam la coadă câte o oră, două.

STADIONUL NAŢIONAL – BIJUTERIA LĂUDATĂ DE PREŞEDINTELE UEFA În după-amiaza aceleiaşi zile am plecat spre Arena Naţională. O vizită obligatorie pe care Armand o avea ca prioritate în agenda lui de lucru. Vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, că abia aşteptam să îi văd trăirea în momentul în care va păşi în arenă. Ştiam că va fi una de uimire, copleşitoare. Văzusem de la doi paşi, la propriu, cu doar câteva luni în urmă, reacţia pe care a avut-o starul Barcelonei, Lionel Messi, atunci când a păşit pentru prima oară pe gazonul stadionului la istoricul meci amical pe care Barcelona l-a jucat la Bucureşti. Pentru Armand – atenţie, omul a inspectat cam toate stadioanele mari ale lumii, nu doar ale Europei – răsuflarea tăiată a spus totul: „E perfect, perfect.

Sigur suntem la Bucureşti?”. Am zâmbit. Da, suntem la Bucureşti, iar pe acest stadion au jucat sau au cântat deja, într-un an şi jumătate de la inaugurare, o mulţime de vedete internaţionale. Îmi amintesc şi acum ce spunea co-naţionalul său, Michel Platini, preşedintele UEFA: „Sunt încântat de ce am văzut, aţi făcut un stadion foarte frumos. O ţară precum România avea nevoie de un stadion naţional modern”. Cu siguranţă boss-ul UEFA avea dreptate. Şi de aceea ne-a dat în organizare şi finala Europa

League care a adus în România peste 40.000 de turişti din întreaga Europă. Înainte de Arena Naţională aici era un stadion comunist, unde microbiştii nici măcar nu mai a­veau chef să păşească. Cum să îţi ardă să îţi aduci familia la un meci când scaunele prăfuite şi stri­cate îţi rupeau spatele? Când ac­cesul spre tribune şi peluze se făcea printre nişte garduri de fier care aminteau mai degrabă a lagăr decât a competiţie sportivă? 2 la 0 România – Armand.

PARCAREA DE LA UNIVERSITATE – MODEL DE CIVILIZAŢIE Prima zi a francezului specialist în marketing sportiv trebuia să se încheie cu o masă bună şi un vin pe măsură. Doar vine din patria delicateselor şi a licorii de Bordeaux, nu? Slavă Cerului că există Centrul Vechi – mi-am zis.

Cu detaşare şi linişte, am condus maşina până la Universitate şi am intrat în noua parcare subterană, inaugurată anul trecut. „Înainte să mă urc în avion am google-it despre Bucureşti, iar ce m-a frapat a fost că aveţi mari probleme cu parcările. Că nu aveţi unde să vă lăsaţi maşinile, mai ales în centru. Şi suntem în centrul Bucureştiului, nu? Nu mă păcăleşti?” Da, Armand, suntem în centru şi nu te păcălesc.

Studiu de caz

Regio în România Armand. „Praga, Paris şi un pic de Viena. Asta simt, mi-am dat seama”, mărturiseşte cu emoţie.

PASAJUL BASARAB – LEGĂTURA VITALă DINTRE VEST ŞI CENTRU

AVEAM mari probleme de parcare, acum NU MAI AVEM. Mai mult, prin realizarea proiectului pentru reamenajarea Pieţei Universităţii, deasupra parcării, autorităţile au urmărit crearea unui spaţiu pietonal asemănător celui care exista aici în perioada interbelică.

CENTRUL VECHI – ATMOSFERĂ DE PARIS, PRAGA ŞI VIENA LA UN LOC Alături de prietenul francez păşesc spre Centrul Vechi. Vremea de început de martie este de partea noastră. Este cald şi ne plimbăm relaxat. Armand îşi întoarce capul în toate părţile: „Vreun centru univeristar?” – şi întinde arătătorul în stânga. Nu, Armand, este un spital. Colţea. Şi o biserică superbă alături. Acum câţiva ani erau nişte ruine, o cicatrice pe faţa capitalei.

Acum totul străluceşte. Încet, încet, intrăm pe Lipscani. Îi explic lui Armand că aici se găseşte cea mai mare parte a zonei vechi, istorice a Capitalei, cu străzi de importanţă culturală şi de reală valoare is­ to­rică, cu nume de rezonanţă la nivel naţional (Lipscani, Gabroveni, Smârdan).

Plimbarea pe străduţele pavate, printre cafenele şi restaurante co­ chete, printre clădirile cu aer in­ terbelic, îi face o reală plăcere lui

Dimineaţa celei de-a doua zile petre­ cute de Armand la Bucureşti începe cu un drum dinspre centru spre vestul Bucureştiului. Traversăm, normal, Pasajul Basarab, cea mai mare şi complexă lucrare de infrastructură realizată în România în ultimii 20 de ani. Îi explic francezului că până la construcţia edificiului nu aveam decât o singură cale de acces în acea zonă. Bătrânul şi învechitul Pod Grant. Noul şi modernul pasaj Basarab este conexiunea vitală care fluidizează traficul rutier în aproape 40% din Bucureşti, fiind o componentă esenţială a închi­ derii inelului principal rutier al Capitalei. Iar ca cifre totul devine impresionant: podul Basarab este traversat anual de peste 36 de mili­ oane de oameni cu mijloacele de transport public şi de 80.000 de vehicule.

NIMIC FĂRĂ BANI EUROPENI Toată această transformare continuă a Bucureştiului n-ar fi, însă, posibilă fără bani europeni. Prin Regio se doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor şi transformarea oraşelor ţării în obiective atractive pentru turişti şi investitori. Pe lângă proiectele enumerate mai sus, între 2007 - 2012, regiunea Bucureşti-Ilfov a contractat 289 pro­iecte cu finanţare europeană a căror valoare solicitată se ridică la aproape 1,5 miliarde de lei. Cei mai mulţi bani au ajuns în Bucureşti prin proiecte care vizează îmbunătăţirea infrastructurii de transport: 16 pro­ iecte contractate cu o valoare soli­ citată de 359,7 milioane lei.

Cea mai mare finanţare, peste 28 milioane euro, a fost contractată de Primăria Capitalei pentru moder­ nizarea infrastructurii rutiere din zona Piaţa Sudului, contractul fiind semnat la sfârşitul lunii octombrie 2012. Aproape la fel de mulţi bani europeni au ajuns în Capitală şi prin axa care vizează dezvoltarea ora­ şelor: 28 de proiecte contractate, în sumă totală de 364 milioane de lei.

Alte câteva proiecte finalizate sau în curs de finalizare cu impact asu­ pra dezvoltării capitalei sunt: un parc de utilitate publică în cartierul Ion Creangă şi instalarea unui sistem de supraveghere video în zonă, mo­ der­nizarea străzilor din zona Bai­cu­ lui, proiectul de modernizare ar­hi­ tecturală şi peisagistică a Par­cului Drumul Taberei şi Militari. Tot cu fonduri europene, Primăria Sec­to­ rului 2 a început reabilitarea şi mo­ dernizarea Colegiului Naţional „Iulia Haşdeu” cu 48 milioane de lei, a Liceului Teoretic „C.A. Rosetti” cu 10,33 milioane lei.

Primăria Capitalei a contractat, de asemenea, 10,5 milioane de lei pentru reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu. O sumă considerabilă, de peste 500 milioane de lei, a intrat în regiunea Bucureşti-Ilfov prin cele 51 de proiecte contractate pe axa al cărei scop este dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

O sumă foarte mare, aproape 19 milioane de euro, va fi utilizată pentru consolidarea şi protecţia Pa­ latului Patriarhiei din fonduri eu­ ro­pene. Tot pentru promovarea tu­ris­mului, cu bani europeni vor fi efectuate lucrări de renovare şi mo­ der­nizare la alte cinci clădiri din patrimoniul cultural al Bucureştiului: Arcul de Triumf, Casa Cesianu, Vila Minovici, Observatorul Astronomic Vasile Urseanu şi Biserica Sfânta Sofia, pentru care au fost semnate deja contractele de finanţare.

MARTIE 2013

9

Istorie urbană

Regio în România Diana GABOR

Un parc pentru clujeni, cu fonduri europene

B

ijuteria

verde

a

orașului

Cluj-Napoca, Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, este, din 2012, mai bine pusă în valoare,

în urma unei investiții publice cu fonduri europene, care, pe lângă

modernizările pe care le-a efectuat

în parc, a readus la gloria de odinioară și

Aceasta

Clădirea Cazinoului.

din urmă este una dintre

clădirile-simbol ale orașului, fiind

un punct de întâlnire al artei cu viața vibrantă a cetății.

Pe data de 25 mai 2012 au fost inaugurate clădirea restaurată a Cazinoului, precum și Parcul Cen­ tral modernizat, ambele lucrări realizate cu bani europeni. Lucrările derulate la Parcul Central şi la clădirea Cazino au durat un an şi au costat aproximativ 17 milioane de lei, respectiv 4,8 milioane de euro, din care 98% reprezintă cofinanţarea din partea UE şi din partea Guvernului, iar restul de 2% contribuţia bugetului local.

Centru de Cultură Urbană Clădirea Cazino a fost restaurată și modernizată cu spații pentru susținerea evenimentelor cultu­ rale pe o suprafață de 602,8 mp, dis­punând de 150 de locuri pentru participanţi. Lucrările la monu­ mentul istoric ridicat în anul 1897 au fost supravegheate de arhitecţi şi respectă stilul începutului de secol. Astfel, fațada exterioară și elementele decorative specifice au fost refăcute într-o formă apropiată de cea originală. De asemenea, a fost amenajat un sistem de iluminat arhitectural care să pună în evidență clădirea Cazino. Modernizarea clă­ 10

www.inforegio.ro

dirii Cazinoului a prevăzut și înlo­ cuirea tuturor instalaţiilor, precum și montarea a două rampe pentru persoanele cu dizabilităţi. Aici va funcţiona Centrul de Cultură Urba­ nă, cu spaţii de expoziţii, dar şi Casa Căsătoriilor. Înainte, clădirea avea parter şi etaj, care s-a demolat în urma lu­ crărilor recente, obţinându-se o sală mare, cu un spaţiu generos potrivit pentru expoziţii, recepţii, întruniri, baluri, spectacole, iar la etaj s-a construit doar o pasarelă pe deasupra sălii mari, care dă într-o mică sală cu vedere spre Fântâna Arteziană. După stilul de decorare şi după dimensiuni, sala aminteşte de parterul hotelului Continental din centrul Clujului, fiind proiectat de acelaşi arhitect, Pakey Lajos, Cazinoul fiind alternativa din parc a sălii mari din centrul oraşului.

Piatră naturală pe aleile Parcului În urma lucrărilor care au avut loc la principalul parc al oraşului, suprafaţa verde a acestuia a fost extinsă cu aproape 15.000 de metri pătraţi. Lucrările de modernizare la Parcul Central au prevăzut refa­

cerea aleilor şi a intrărilor în parc, unele dintre acestea fiind pavate cu piatră naturală. Zonele de acces în parc au fost, de asemenea, rea­ menajate, 13 dintre ele fiind adap­ tate pentru a fi accesibile persoa­ nelor cu dizabilităţi, iar parcul a fost delimitat de străzile urbane prin gard viu. Iluminatul public al oraşului a fost extins și în parc şi modernizat, pentru reducerea cos­ turilor. De asemenea, a fost instalat şi mobilier urban nou în întregul parc, inclusiv 232 de bănci, 176 de coşuri de gunoi, 45 de stâlpi pentru limitarea accesului auto, 31 de po­ deţe şi 7 cişmele.

Promenada orașului Istoricul clujean Vasile Lechinţan a vorbit despre originile Parcului Central şi ale clădirii care a fost restaurată. Lechinţan a povestit că la începutul secolului al XIX-lea aceasta era o proprietate sălbatică a oraşului, plină de sălcii, cunoscută sub denumirea de Dercul Furnicilor. În 1812, un mic întreprinzător a în­ chiriat locul acesta de la primărie pentru a deschide o băcănie. I s-a pus o singură condiţie: să nu taie niciuna dintre sălciile din această

Istorie urbană

Regio în România zonă. În 1818, un măcelar numit Elias Benigni a închiriat locul, dar, până la urmă, activităţile economice s-au mutat din viitorul parc, acesta fiind dat în administrare unei asociaţii de binefacere a femeilor din Cluj care plănuiau să se ocupe de amenajarea sa.

La primărie a existat chiar o comisie pentru amenajarea acestui loc ca promenadă a oraşului, comisie din care făceau parte judele regesc al oraşului, conţi şi alte personalităţi din urbe. În 1840, s-a construit şi o arenă pe locaţia actualului parc, iar cinci ani mai târziu locul de promenadă este menţionat de cunoscutul călător August Dece­ rando, în relatarea sa despre oraşul Klausenburg (Cluj-Napoca), despre care scria că este un oraş frumos. În 1855 s-a construit şi o baie comunală, care, de-a lungul timpului, a căpătat diverse întrebuințări, evoluţia locu­ lui fiind legată de funcţia sa de pro­ menadă.

De la Cazinou la Școala de Arte Frumoase Clădirea Cazinoului a fost construită în anul 1897 de către arhitectul Pakey Lajos pentru a adăposti cazinoul din Cluj. Locuitorii ora­ şului se refereau la el folosind termenul de chioşc, iar spaţiul şi-a păstrat aceeaşi funcţie până în 1918. În perioada interbelică aici a funcţionat un muzeu etnografic.

Epoca de aur a clădirii a început în 1925, când în clădirea fostului

cazino şi-a deschis porţile Şcoala de Arte Frumoase. Aici au predat unii dintre cei mai faimoşi profesori din ţară, printre care Aurel Ciupe, Alexandru Pop şi Romul Ladea, cărora le-au fost studenţi generaţii de artişti clujeni. Din păcate, aceasta s-a desfiinţat în anii ’30 şi cursurile s-au mutat la Bucureşti. „Şcoala de Arte Frumoase a fost un simbol al Clujului, a completat destinul cultural al oraşului”, a afirmat Vasile Lechinţan.

„Loisir” de calitate la Cluj-Napoca „Mă bucur că s-au redat clujenilor spaţiile publice, cu o ţinută euro­ peană, şi că banii europeni, pe care i-am adus împreună cu colegii mei la Cluj au fost investiţi cu folos.

Clujenii au din nou în mâinile lor Parcul Central şi Cazinoul. Este o mândrie a Clujului, o plăcere pentru fiecare clujean, şi cu sigu­ ranţă fiecare dintre noi avem amin­ tiri aici, fie de la o nuntă, fie o bere pe care am băut-o pe vremuri la Cazino”, a declarat primarul Emil Boc, la inaugurare.

De la inaugurare, clujenii au ales într-adevăr să se bucure de spațiile modernizate cu fonduri europene.

„

Alerg aici de câteva ori pe săptămână. Mă bucur că au refăcut aleile, este un loc frumos în care să faci mișcare, pentru că este spațiu verde și e aer curat”, a declarat Dan Coman, un inginer clujean amator de sport.

„

Eu stau în Grigorescu și vin până aici cu nepoțica, pentru că ne place să dăm mâncare păsărilor și să ne plimbăm. Îmi place cum arată acum parcul, e aerisit, curat, ordonat. Chiar mă gândeam ce se poate moderniza la un parc, dar se vede diferența”, spune Veronica Ludușan, pensionară.

MARTIE 2013

11

Soluţii eco

Regio în România Carmen IVANOV

Regio construieşte o parcare verde în Constanţa

E

ste

binecunoscut

marile orașe din

faptul

România

că se

confruntă cu o lipsă acută de locuri de parcare, ceea ce duce,

în cele mai multe cazuri, la un trafic

îngreunat

și

la

zeci

de

minute pierdute de către șoferi în fiecare zi, în goana pentru un loc de parcare.

Dacă ne gândim că numărul mași­ nilor înmatriculate în România crește de la an la an, pentru că, acum, cele mai multe familii dispun de două sau chiar trei mașini, iar în contrapartidă, numărul locurilor de parcare rămâne la fel, ne putem imagina cu ușurință cum arată trotuarele din orașele mari pe care teoretic ar trebui să circule doar pietonii.

Orașul Constanța nu face excepție de la această situație, ba mai mult, în sezonul estival, numărul de persoane care frecventează li­ toralul românesc triplează numărul locuitorilor din oraș, așa că o par­ care în plus este mai mult decât binevenită.

Primăria Municipiului Constanța a accesat fonduri europene prin Regio, în valoare totală de aproape 17 milioane de lei, din care bani nerambursabili sunt aproximativ 13,4 milioane de lei. Aceştia au fost utilizaţi pentru construcția unei parcări supraetajate în zona spi­ talului Clinic Județean de Urgență Constanța.

Regio crește calitatea vieții în Constanța Obiectivul proiectului de construire a parcării supraetajate din Constanța 12

www.inforegio.ro

îl reprezintă îmbunătăţirea accesu­ lui populaţiei la serviciile publice de sănătate oferite de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe, dar și introducerea conceptului de Clădire Verde în spaţiul public urban prin construirea „Parcării Verzi”.

Odată cu finalizarea proiectului,

în Constanţa numărul locurilor de parcare a crescut cu 265, iar 15 persoane au primit noi locuri de muncă permanente. Având în vedere locul în care această parcare a fost construită, putem spune că beneficiarii prioritari ai acestui pro­ iect sunt pacienții Spitalului Clinic

Soluţii eco

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Numele proiectului: Parcare verde - construirea unei parcări supraetajate, zona Spital Clinic Judeţean de Urgenţe Constanţa, judeţul Constanţa Nume program: Programul Operaţional Regional 20072013, Axa 1, domeniul major de intervenţie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul: Poli de Creştere Solicitant: Municipiul Constanţa Valoarea totală a proiectului: 16.899.170,86 lei Valoarea totală eligibilă: 13.669.231,03 lei

Județean de Urgențe Constanța, cadrele medicale, dar și însoțitorii acestora. Asta nu înseamnă, însă, că turiștii care vizitează regiunea, agenții economici sau simplii locui­ tori ai orașului nu pot să se bucure de noile locuri de parcare construite prin Programul Regio.

REGIO MODERNIZEAZĂ CONSTANȚA În cadrul proiectului Parcarea Verde din Constanţa au fost realizate lu­ crări la terasamente, a fost rea­ menajat terenul, au fost dezafec­ tate mai multe platforme și devia­ te rețelele de medie tensiune și

rețelele Romtelecom. Totodată, au fost construite drumuri de acces și platforme și amenajate mai multe spații verzi. Când vorbim despre un astfel de proiect, nu putem să nu amintim de construcțiile fundațiilor și a construcției în sine, dar și de finisajele exterioare și interioare ale acestei parcări verzi.

Parcarea din Constanța este o clădire multi-etajată deschisă, pe un regim de înălțime Parter + 3 Etaje + Terasă și are un gabarit maxim de înălțime de 15 metri, lățime 20,50 metri și lungime de 110 metri.

Accesul pietonal în această parcare se realizează atât prin intrarea dinspre strada Nicolae Iorga, cât și prin partea de Sud, adică dinspre Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța. Accesul de la un nivel la altul al clădirii se realizează pe rampele auto amplasate la extre­mi­ tățile parcării.

Proiectele de acest fel sunt esențiale pentru rezolvarea provocărilor ur­ bane precum congestia traficului, poluarea chimică și sonoră și cali­ tatea vieții cotidiene a locuitorilor.

MARTIE 2013

13

Tehnologie şi siguranţă

Regio în România Florian SCHIPONCA

Un proiect, mai multe beneficii

C

ând vine vorba despre copii, fiecare

dintre

noi

dorim

să-i ştim în siguranţă, departe de orice lucru negativ sau întâmplare nedorită

care

ar

putea

să

le

mutileze, într-un fel sau altul copilăria, adolescenţa.

Un

flagel

de tip nou, apărut peste noapte, ne îngrijorează pe zi ce trece

–

criminalitatea în rândul elevilor,

care, în lipsa unor acţiuni ferme tinde să crească, atingând dimen­ siuni greu de anticipat.

Pornind de la aceste considerente, Primăria Municipiului Târgu-Jiu a implementat proiectul „Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei (în şcoli) (în cadrul unui plan integrat)”, care a beneficiat de finanţare prin Programul Opera­ ţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 1.

Proiectul a presupus instalarea de sisteme de securitate (100 camere de supraveghere video performante, 120 senzori de mişcare şi sisteme de alarmare, toate avizate de Po­ liție) în 12 unităţi de învăţământ din Municipiul Târgu-Jiu: Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”, Gru­ pul Şcolar Transporturi Auto „Tra­ ian Vuia”, Grupul Şcolar Agricol Bârseşti, Şcoala Generală „Voievod Litovoi”, Şcoala Primară şi Grădiniţa Drăgoieni, Şcoala Primară şi Gră­ diniţa Ursaţi, Şcoala Primară şi Grădiniţa Preajba, Şcoala Generală şi Grădiniţa Bârseşti.

Pe lângă gradul sporit al siguranţei elevilor, în interiorul unităţilor de învăţământ, implementarea proiec­ tului aduce şi alte beneficii, deloc de neglijat: reduce absenteismul şcolar şi reprezintă un real ajutor pentru organele de ordine în acţiunile de identificare a celor certaţi cu legea.

Valoarea totală a proiectului a fost

de 462.030,40 lei, din care valoarea eligibilă (suma totală a cheltuielilor pentru bunuri, servicii şi lucrări care au putut fi decontate) a fost de 372.605,16 lei. Finanţarea neram­ bursabilă s-a ridicat la valoarea de 365.153,06 lei, ceea ce reprezintă 98% din valoarea eligibilă a proiec­ tului. Astfel, contribuţia proprie a Primăriei Municipiului Târgu-Jiu a fost de numai 2%. Într-un scurt interviu acordat revistei Regio, primarul Municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, spu­ nea: „Ne bucurăm că am câştigat

Strada Victoriei, zona centrală Târgu-Jiu 14

www.inforegio.ro

Tehnologie şi siguranţă

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Numele proiectului: „Sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei (în şcoli) (în cadrul unui plan integrat)” Nume program: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 1, Domeniul de Intervenţie 1.1 Valoarea totală a proiectului: 462.030,40 lei Valoare eligibilă: 372.605,16 lei Colegiul Comercial „Virgil Madgearu”

acest proiect care ne-a permis să facem investiţia în sisteme de monitorizare fără să cheltuim bani de la bugetul local, mai ales că astfel putem asigura o pază mai bună în unităţile de învăţământ, şi implicit, le oferim copiilor con­ diţii mai bune. Intenţionăm să mai depunem proiecte şi sperăm să câştigăm finanţările, pentru că mai sunt unităţi fără camere de supraveghere.”

Genul acesta de proiecte sunt, în primul rând, aducătoare de linişte.

Copiii sunt în siguranţă, părinţii sunt liniştiţi şi pot să se concentreze la ceea ce au de făcut, fiecare la locul său de muncă, iar organele de ordine au un ajutor de nădejde în combaterea infracţionalităţii.

Şcoala Primară şi Grădiniţa Preajba

Grupul Şcolar Agricol Bârseşti

Şcoala Primară şi Grădiniţa Ursaţi MARTie 2013

15

Natura urbană

Regio în România Roxana DEACONESCU

Regio sprijină infrastructura urbană

Trandafiri din bani europeni în Parcul Rozelor din Timișoara După o investiție cu bani europeni, prin Programul Regio, timișorenii se bucură din nou de unul dintre cele mai frumoase parcuri din Timișoara: Parcul Rozelor. Un vechi loc de promenadă din capitala Banatului a beneficiat de modernizări în valoare de aproape 1,2 milioane de euro, marea majoritate a banilor venind, prin Regio, de la Uniunea Europeană.

Parcul Rozelor a fost realizat între anii 1928-1931, în colaborare cu Societatea Amicii Rozelor și familia Muhle, cu o inscripție publică de peste 1 milion de lei în aur. A fost una dintre realizările de excepție ale urbei, dar a fost distrus în parte în timpul războiului. A fost refăcut după 1970, dar fără să mai prezinte valoroșii trandafiri, peste 2.000 de soiuri, care l-au făcut celebru în toată lumea.

Odată mândria orașului, Parcul Ro­ zelor ajunsese îmbătrânit, cu tran­ dafiri puțini și bătrâni, cu un mobilier degradat, alei sparte, fără gard și

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul Timișoara Program: Programul Operaţional Regional, axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, domeniul 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană Valoare totală proiect: 5.634.131,55 lei Finanțare nerambursabilă UE: 4.455.036,98 lei 16

www.inforegio.ro

fără sistem de iluminat, grupuri sanitare sau sistem de irigare pentru trandafiri. Cu ajutorul primit prin Programul Regio pentru proiectul „Modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul Timișoara”, Parcul Rozelor s-a schimbat complet și s-a umplut, din nou, de viață. A intrat, totodată, și în circuitul turistic al Polului de Creștere Timişoara, fiind situat într-un sit istoric urban de importanță locală. Proiectul a avut o perioadă de implementare de unsprezece luni și a fost finalizat în mai 2012.

Parcul Rozelor, punctul de atracție principal în zona parcurilor Beneficiarul proiectului este Primă­ ria Timișoara, dar, indirect, sutele de mii de timișoreni care locuiesc în capitala Banatului, precum și turiștii care vizitează orașul de pe Bega, lângă malul căruia se află Parcul Rozelor.

„Reamenajarea Parcului Rozelor înseamnă punerea în valoare a celui mai important parc al Timișoarei, vechiul Rozaliu, care în 1928 era cel mai important din sud-estul Europei. Este punctul de atracție principal în zona parcurilor din Timișoara. Pe lângă bogăția de plante ornamentale, de soiuri de trandafiri, acest parc este și unul de relaxare și de spectacole, mai ales în timpul verii. De reamenajarea lui beneficiază un număr însemnat de timișoreni. Sunt multe evenimente acolo în timpul verii, de la proiecții de film la care participă 4.000 5.000 de oameni la fiecare, până la, poate, cel mai important festival care se desfășoară acolo - Festivalul de Operă și Operetă, o tradiție im­ portantă pentru Timișoara din punct de vedere cultural. Pe parcursul a două weekend-uri participă circa 20.000 - 25.000 de spectatori”, a explicat Dan Diaconu, viceprimarul Timișoarei.

Natura urbană

Regio în România An de an, Parcul Rozelor găzduiește o sumedenie de evenimente cultu­ rale în Teatrul de Vară amplasat acolo, dar este și unul dintre cele mai frumoase locuri de promenadă pentru timișoreni. Mobilierul urban ce pune în valoare colecția de 900 de soiuri de trandafiri reprezintă o atracție deosebită, mai ales pentru mirii care vor să surprindă în imagini de neuitat cel mai important mo­ ment din viața lor.

Investiție Regio pentru sute de mii de timișoreni și turiști Cu banii europeni s-au reuşit multe lucruri care înfrumuseţează parcul: s-au adus peste 9.000 de fire de trandafiri din 900 de soiuri, s-au plantat peste 400 de bucăți de arbori și arbuști, s-a refăcut tot gazonul, s-a realizat un sistem modern de irigare mai mult decât necesar pentru vegetația de acolo, dar și o stație de pompare și s-au montat 68 de stâlpi de iluminat fotovoltaic pentru iluminatul public cu energie alternativă. „Sunt trandafiri parfumați, soiuri noi, care au apărut în ultimii ani, cum sunt cei din grupajul de trandafiri englezești din partea de est a parcului. Sunt și câteva noutăți – trandafiri care au fost premiați, cum este, de exemplu, trandafirul numit Sentiment, unul deosebit.

Avem trandafiri în toate nuanțele posibile, pe care până acum natura

rozelor le-a multiplicat în mai multe exemplare”, a declarat Vasile Ciupa, managerul proiectului, fost director al Direcției de Mediu din cadrul Primăriei Timișoara.

Nu au fost uitate nici aleile pietonale, întinse pe aproximativ 7.000 de metri pătrați, dar nici mobilierul urban extrem de degradat. Au fost înlocuite băncile, pergolele, s-au achiziționat douăsprezece vaze imense de ceramică ce tronează în parc, iar gardul care îl înconjoară a fost reconstruit. „Toate acestea ne ajută ca, în anii ce vor urma, oferta culturală pe spațiul Teatrului de Vară din Parcul Rozelor să fie din ce în ce mai bogată.

Dincolo de oferta culturală, Parcul Rozelor este unul dintre locurile de promenadă preferate de timișoreni.

În momentul în care toate soiurile de trandafiri care au fost plantate în cursul anului trecut vor ajunge la maturitate, va fi un spectacol de parfum și de culoare, agreat și de timișoreni și de turiști”, ne-a mai spus viceprimarul Dan Diaconu.

Inaugurarea s-a făcut cu mare fast: doi preoți au sfințit locul și porumbei albi au fost eliberați în văzduh.

Să tot vină fonduri europene Regio la Timișoara!

MARTIE 2013

17

Tradiţii

Regio în România Bogdan IONESCU

Suceava – finanțare Regio de peste 3 milioane lei

Centrul pentru susținerea tradițiilor bucovinene – un centru de afaceri dedicat meșteșugurilor tradiționale

Z

ona Bucovinei revine, deloc întâmplător, cu o periodicitate constantă în paginile revistei noastre.

Dincolo de realitatea obiectivă a farmecului locului, a reprezentativității sale ca centru de cultură și tradiții românești, hotărârea autorităților și locuitorilor de a valorifica potențialul turistic, cultural și etno-folcloric al spațiului Bucovinean a rezultat într-o serie de proiecte de succes. Fondurile obținute prin Regio au avut un rol major în dezvoltarea localităților, a municipiului Suceava, a județului și a regiunii de dezvoltare Nord-Est. Vă prezentăm în continuare un alt proiect inițiat de autoritățile municipale în cooperare cu cele județene, Centrul Pentru Susținerea Tradițiilor Bucovinene.

Un atu major al Bucovinei îl reprezintă conservarea tradițiilor, obice­ iurilor și meșteșugurilor populare.

Inițiatorii proiectului au înțeles că acestea pot fi principalele motoare economice ale zonei. Însă, într-o lume dinamică, în plină schimbare, doar păstrarea acestui capital etnic și cultural nu este suficientă.

Astfel, Centrul pentru susținerea tradițiilor bucovinene face un pas mai departe: oferă sprijin concret meșteșugarilor locului pentru a-și transfera experiența și talentul în zona afacerilor. În felul acesta, tradițiile vor căpăta o componentă de profitabilitate financiară care, pe viitor, va încuraja schimbul de generații în branșă. În plus, Centrul este menit să devină un punct de atracție culturală și educațională pentru localnici și vizitatori, prin introducerea unui nou concept: vizitatorii vor putea fi martori, în timp real, la actul creativ.

Valoarea totală a proiectului a fost de peste 7,5 milioane de lei, dintre care fonduri nerambursabile de peste 2,75 milioane de lei.

Banii au fost investiți în construirea 18

www.inforegio.ro

Tradiţii

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Centru pentru susținerea tradițiilor bucovinene Sursa de finanțare: Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Valoare totală: 7.514.625,55 lei Valoare nerambursabilă: 3.745.670,50 lei

unui sediu, pe strada Universității.

Clădirea, compusă din demisol, parter, două etaje și mansardă, va găzdui spații tehnice, arhivă, puncte de informare turistică, săli de conferințe și multimedia, spații expoziționale, ateliere meșteșu­ gărești destinate producției de obiecte tradiționale: pictură de icoane, prelucrarea lemnului, pie­ lărie, ceramică, țesături. O altă ca­ racteristică a acestui proiect este aceea că spațiul destinat atelierelor este delimitat cu pereți transparenți, iar procesul de producție va fi ob­servat în mod direct de către vizi­tatori, iar obiectele create vor fi expuse în spațiile expoziționale de la mansarda centrului.

„Obiectivul este finalizat, însă mai sunt unele activităţi de punere în funcţiune a instalaţiilor de venti­ laţie şi a celor de încălzire. Celelalte lucrări sunt gata, de aceea sper că foarte curând Centrul de conservare a tradiţiilor populare va fi dat în folosinţă”, a declarat, pentru o publicație locală, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Inițiatorii prognozează că centrul va aduce îmbunătățirea infrastruc­ turii de afaceri și a serviciilor spe­ cifice domeniului meșteșugurilor tradiționale, dezvoltarea activități­ lor economice prin valorificarea po­ tențialului meșteșugurilor tradițio­ nale și a turismului și crearea de locuri de muncă.

MARTIE 2013

19

Dezvoltare urbană

Regio în România Florian Schiponca

Trei proiecte cu mare impact social

L

iniştea şi siguranţa cetăţenilor trebuie să fie o preocupare

majoră, prioritară, pentru toate unităţile adminstrativ teritoriale ale

României. În

acest

sens,

este necesar să se facă eforturi susţinute, pentru ca oraşele României să devină tot mai sigure şi primitoare pentru proprii locuitori şi pentru turiştii români şi străini, deopotrivă.

În urmă cu aproximativ doi ani şi jumătate, mai precis pe data de 24 august 2010, prin semnarea contractelor cu finanţare din Regio, au fost demarate trei proiecte ai căror beneficiari direcţi sunt deja locuitorii Municipiului Alexandria.

Acestea sunt „Sistem pentru ma­ nagementul iluminatului public în Municipiul Alexandria”, „Sistem de supraveghere în vederea creş­ terii siguranţei şi prevenirii crimi­ nalităţii în Municipiul Alexandria” şi „Sistem pentru managementul traficului rutier în Municipiul Alexandria”. Toate cele trei proiec­ te fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. În primul rând, trebuie spus, pro­ iectul „Sistemul pentru manage­ mentul iluminatului public în Municipiul Alexandria” a adus acest serviciu în zone în care era inexistent. Acestea, împreună cu zonele intens circulate, cu zo­ nele de interes public şi cele cu maximă concentrare economică au fost integrate printr-un sistem performant de management al iluminatului public, care în final a dus la creşterea substanţială a eficienţei energetice.

Prin implementarea proiectului „Sistem de supraveghere în vederea 20

www.inforegio.ro

Dezvoltare urbană

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTelor Proiecte: „Sistem pentru managementul iluminatului public în Municipiul Alexandria” „Sistem de supraveghere în vederea creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii în Municipiul Alexandria” „Sistem pentru managementul traficului rutier în Municipiul Alexandria” Program: Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul: centre urbane Valoare totală proiecte: 37.146.592,47 lei Valoare eligibilă: 29.358.913,37 lei Contribuție fonduri europene: 24.071.313,16 lei creşterii siguranţei şi prevenirii criminalităţii în Municipiul Alexan­ dria”, pe fondul unui iluminat pu­ blic eficient, s-a dorit creşterea si­ guranţei cetăţeanului. Astfel, toa­ te instituţiile publice, zonele de interes public şi cele cu risc mare de infracţionalitate au fost dotate cu echipamente performante de supraveghere.

Pentru că era necesar ca fluidi­ zarea şi siguranţa traficului rutier în municipiul Alexandria să atingă nivelul unui oraş cu adevărat euro­ pean, a fost extins şi modernizat sistemul de semaforizare în 16 in­ tersecţii importante prin proiectul „Sistem pentru managementul traficului rutier în Municipiul Alexandria”. În acest moment, cele trei proiecte implementate sunt coordonate uni­ tar prin Centrul Unic de Comandă şi Control a cărui menire este de a optimiza consumurile pe fondul unei creşteri continue a performanței.

Beneficiarii acestor proiecte, locui­ torii Municipiului Alexandria, sunt mulţumiţi de felul în care s-a schimbat oraşul lor.

„A scăzut un pic viteza de deplasare, mai ales în centru, dar e mai bine, mult mai sigur.”

– Laurențiu Popa, conducător auto.

„Eu sunt mulţumit că s-au montat semafoare. Înainte, noap­ tea abia vedeai, la trecerile de pietoni, dacă cineva intenţiona să traverseze. Vă daţi seama, era pericol şi pentru pieton şi pentru şofer. Acum este altceva, ai semafoare, ai vizibilitate, e foarte bine.” – Sorin Cojocaru, şofer profesionist.

„Este o adevărată plăcere să te plimbi seara prin oraş când se aprind luminile. În ultima vreme renunţasem să mai ieşim seara, tocmai din cauza lipsei iluminatului, care ne crea un sentiment de teamă.” – Maria şi Oprea Dascălu, pensionari.

„Îmi făceam probleme pentru copiii mei când întârziau prin oraş. Îmi era teamă să nu li se întâmple ceva, mai ales când auzi atâtea, în fiecare zi. Acum sunt mai liniştită pentru că este lumină seara şi am aflat că sunt şi camere de supraveghere.” – Mihaela Ispas, casnică, mamă a doi copii. „Este bine, chiar foarte bine.

Lucrurile s-au schimbat mult.

Circulăm mult mai sigur, şi noi, şoferii, dar şi pietonii.

Semafoarele au ordonat foarte mult traficul.” – Iacob Ștefan, taximetrist.

Totul a fost posibil ca urmare a unei investiţii de aproximativ 23 milioane de lei. Toate sistemele achiziționate sunt noi, moderne şi funcţionale, la dispoziţia locuitorilor municipiului Alexandria, a căror siguranţă, as­ tăzi, nu mai reprezintă o problemă majoră.

MARTIE 2013

21

Ştiri regionale

Regio în România Seminarii de inovare pentru IMM-urile din Transilvania

-V E ADR Vest a găzduit, în luna martie, la sediul agenţiei, întâlnirea Comisiei Interregionale de Management a Membrilor Reţelei Regiunilor Europene pentru Aplicarea Tehnologiei Comunicațiilor – ERNACT. S-au dezbătut teme referitoare la planul de acțiuni și la prioritățile strategice ale rețelei și au avut loc discuții privind „Specializarea Inteligentă”. O componentă majoră a acestei întâlniri a reprezentat-o colaborarea ERNACT cu Clusterul Regional de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor al Regiunii Vest – cluster al cărui membru fondator este ADR Vest. Obiectivul principal al Reţelei ERNACT constă în promovarea Economiei Bazate pe Cunoaştere şi a Societăţii Informaţionale la nivelul regiunilor partenere.

22

www.inforegio.ro

CE

ST VE

ERNACT

NT R

U

T

-ES

RD

RD

NO

ADR Nord-Est a organizat, pe 21 martie, la Piatra Neamț, evenimentul „Regiunea Nord–Est – prin prisma comunicatorilor Regio” dedicat celor peste 220 de membri ai Rețelei Comunicatorilor Regio Nord– Est implicați în diseminarea de informații privind evoluția Programului Operațional Regional 2007–2013.

Scopul evenimentului a fost facilitarea schimbului de experiență între membrii reţelei, dar şi îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților acestora în domeniul promovării prin instrumente on-line și comunicării cu mass-media. Cele mai bune publicații scrise, pagini web și fotografii realizate de comunicatorii Regio au fost premiate.

NO

ST

ADR Nord-Vest, ADR Centru şi Centrul de Transfer Tehnologic CENŢI Cluj-Napoca au organizat, în luna martie 2013, trei seminarii în domeniul inovării, în Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Satu Mare. Seminariile s-au adresat antreprenorilor şi directorilor responsabili cu dezvoltarea şi au fost susţinute de dl. Jasper Hemmes, consultant în managementul inovării, din compania SYNTENS – Olanda. S-au abordat teme precum: estimarea capacităţilor de inovare din firmă, analiza factorilor care favorizează inovarea în firmă, obiectivele firmei, planul de acţiune de inovare.

Comunicatorii Regio

Comunități defavorizate ADR Centru împreună cu membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională Centru au decis realizarea la nivel regional a unei analize legate de comunitățile defavorizate rome. Analiza stă la baza Programului -Cadru UE pentru Strategiile Naționale de Incluziune a Romilor 2020, iar pe baza acestuia s-a realizat Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012 – 2020. „[...] Am prezentat membrilor CDR Centru importanța cunoaşterii modului cum evoluează aceste fenomene. [...] Este foarte importantă monitorizarea atentă a acestor probleme şi aducerea lor la cunoştinţa decidenţilor politici de la nivel local, regional şi naţional, în vederea evitării efectelor negative [...]”, a declarat Simion Crețu, director general al ADR Centru.

Ştiri regionale

Regio în România Colaborare

Analiză socio-economică

BU C - IL URE FO ŞT V I

T

ES

ADR Sud Muntenia a organizat, în luna martie, un seminar de informare pentru potenţialii beneficiari de fonduri Regio, la sediul ADR din Călăraşi. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, care au aflat noi informaţii despre oportunităţile de finanţare nerambursabilă din cadrul Axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, domeniul major de intervenţie 1.2 „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”, precum şi despre completările aduse Ghidului solicitantului. Scopul evenimentului a fost sprijinirea potenţialilor beneficiari în vederea depunerii şi implementării eficiente a proiectelor.

D-

D IA SU TEN N

MU

Reabilitare

ADR Sud-Est a făcut publică Analiza socio-economică a Regiunii Sud-Est din cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020. Documentul a fost publicat pe website-ul agenţiei pentru a putea fi consultat de toate instituțiile publice și private din regiune, în general, și de instituțiile membre în Grupurile de Lucru Sub-Regionale (GLSR) și în Grupurile Tematice Regionale (GTR), în special. În anul 2013 vor continua consultările la nivel județean și regional, în cadrul grupurilor de lucru, în vederea elaborării versiunii finale a documentelor de planificare și programare aferente perioadei de programare 2014-2020.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

ADR SV Oltenia a organizat în luna februarie o întâlnire cu cele cinci Camere de Comerţ şi Industrie care activează în judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. În cadrul acestui eveniment au fost dezbătute teme comune de interes pentru organizaţiile partici­ pante, în scopul dezvoltării mediului de afaceri şi antreprenorial la nivelul regiunii SV Oltenia. Propu­ nerile concrete, care vizau dezvoltarea mediului investiţional, au fost sintetizate într-un document comun care a fost prezentat Ministrului delegat pentru întreprinderi mici și mijlocii, mediu de afaceri și turism, doamna Maria Grapini.

Parteneriat ADR Bucureşti-Ilfov face parte din proiectul „eDIGIREGION - Realising The Digital Agenda Through Transnational Cooperation between Regions”. eDIGIREGION este alcătuit din parteneri reprezentând patru regiuni europene, South East Ireland, Central Hungary, Castilla-La Mancha şi București-Ilfov, cu po­ tenţial ridicat de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea cooperării şi a schimbului de experienţă dintre parteneri în domeniul definirii şi implementării programelor strategice de stimulare a inovării, cercetării şi dezvoltării tehno­ logice, de creştere durabilă, inteligentă şi favorabilă incluziunii regiunilor. Durata proiectului este de 36 luni, cu un buget alocat pentru ADR Bucureşti-Ilfov de 48 mii euro.

MARTie 2013

23

Analiză

Regio în România Bogdan IONESCU

2014-2020 Strategii europene pentru dezvoltarea urbană

E

uropa este cel mai urbanizat continent de pe

Glob,

două

treimi din populația acesteia locuind în orașe și arii metropolitane.

Cu o contribuție de 67% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, orașele sunt conside­ rate, pe bună dreptate, motoarele economiei și concentratori de ino­ vație și creativitate. „Orașele noastre posedă calități culturale și arhitecturale unice, forțe puternice de incluziune so­ cială și posibilități excepționale de dezvoltare economică. Sunt principalele centre de cunoaștere și surse de creștere și inovație. În același timp, însă, orașele sunt marcate de probleme de mediu, demografice, inegalitate socială, marginalizarea unor grupuri spe­ cifice de populație, lipsa de spații locative adecvate”, se menționează în Carta de la Leipzig 2007, elabo­ rată la Reuniunea Ministerială a UE asupra dezvoltării urbane.

Având ca punct de plecare aceste oportunități, dar și provocări, Uniunea Europeană a pus la punct o strategie de dezvoltare urbană pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020, strategie în cadrul căreia Regio urmează să joace un rol esențial. Care sunt elementele cheie ale acestei strategii? Ce aduce ea nou față de programele deja puse în practică?

Cum vor arăta orașele europene în viitor și care sunt planurile României în această direcție? Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem în analiza de față.

24

www.inforegio.ro

Podul Basarab, Bucureşti

Oraşul Braşov, imagine panoramică

Palatul Culturii şi monumentul Dosoftei, Iaşi

Analiză

Regio în România Investiții strategice și o abordare holistică La fel ca și în multe alte segmente ale vieții, și în cazul dezvoltării ur­ bane nu există o singură soluție la setul de probleme cu care se con­ fruntă orașele europene. Astfel, Co­ misia Europeană a inițiat o abor­dare integrată în cadrul căreia Fondul European pentru Dezvoltare Re­ gională va interveni în soluționarea problemelor luând în considerație interdependența dintre economie, mediu și provocările sociale. Acest lucru se va face prin direcționarea inteligentă a resurselor, ținând cont și de obiectivele mai largi ale pla­ nurilor de dezvoltare regională. De asemenea, autoritățile naționale sunt încurajate să folosească și re­ sursele puse la dispoziție de Fondul Social European, pentru problemele legate de piața forței de muncă,

Fântâni din Piaţa Operei, Timişoara

sistemul educațional, incluziunea socială a categoriilor defavorizate și capacitatea instituțională.

Alocare minimă obligatorie Un procent minim de 5% din banii alocați de Fondul European pentru Dezvoltare Regională fiecărui stat membru va fi investit în proiecte de dezvoltare urbană sustenabilă.

Aceste resurse vor fi supervizate prin sistemul de Investiții Teritoriale Integrate (ITI). Sistemul ITI, nou creat pentru perioada 2014-2020 va oferi statelor membre accesul la noi instrumente de investiții și management al resurselor, prin po­ sibilitatea de a combina fondurile alocate diferitelor axe prioritare și programe operaționale susținute de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.

Ce aduce nou strategia de dezvoltare urbană pentru 2014-2020 În cadrul unui contract de par­ teneriat, fiecare stat membru va propune un număr de orașe care vor beneficia cu prioritate de fondurile de dezvoltare. Comisia Europeană va încuraja strategiile de dezvoltare integrată, iar axele prioritare vor fi înlocuite de instrumentul de Investiții Teritoriale Integrate. O consecință deosebit de importantă a acestui fapt este că, în cadrul acestei noi abordări, orașele vor avea acces la programe operaționale finanțate din mai multe fonduri (Dezvoltare Regională, Social și de Coeziune) și, implicit, mai multă autonomie decizională, mai multe responsabilități, dar și mai multe oportunități.

Piaţa Avram Iancu, Cluj-Napoca MARTIE 2013

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Italia - Protejarea Pompeiului pentru generațiile viitoare

41,8 milioane de euro pentru una dintre cele mai importante moșteniri ale lumii

E

ste

unul

dintre

cele

mai

interesante situri arheologice

și singurul oraș antic conservat integral.

Ultima

zi

a

anticului

Pompei ca așezare umană a fost 24 octombrie anul 79, când Vezuviul l-a acoperit cu un strat gros de cenușă piroclastică

(rezultată

în

materialului

urma

expulzat *

exploziilor vulcanice clism

de

depozitării în

). Un

proporții

timpul cata­

istorice

în

16.000 de Imperiului Roman, a „instantaneu” dramatic

care au pierit peste cetățeni ai devenit un

care a rămas ascuns vederii pentru aproape

1.700

de ani.

Primele săpături arhelogice au în­ ceput în prima jumătate a secolului trecut. Tehnicile primitive de ex­

*

sursa: dexonline.ro 26

www.inforegio.ro

cavare, fenomenele naturale (pre­ cipitațiile, vântul, variațiile de tem­ peratură), nenumărații vizitatori, au avut un impact negativ asupra

Pompeiului și amenință să distrugă situl aflat pe lista patrimonială a UNESCO. Uniunea Europeană a intervenit pentru a stopa procesul de deterio­ rare și a lansat, împreună cu auto­ ritățile italiene, un proiect de restaurare în valoare totală de 105 milioane de euro, dintre care aproape 42 milioane, finanțare europeană. Acesta este al doilea proiect de restaurare și conservare finanțat de Uniunea Europeană, primul fiind desfășurat între anii 2000-2006 cu un buget de 7,7 milioane de euro.

O serie de evenimente nefericite au determinat intervenția decisivă a autorităților locale și europene: prăbușirea, în anul 2010, a Casei Gladiatorilor (Schola Armatorum) și inundațiile catastrofale din anul următor.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană „Mă aflam la Roma când s-a prăbușit Casa Gladiatorilor, în noiembrie 2010. Sunt bucuros să anunț că avem la dispoziție bani alocați de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională care ne vor ajuta să salvăm acest sit de mare importanță pentru omenire, pentru Italia și, mai cu seamă, pentru regiunea Campania. Avem prilejul nu numai să salvăm o parte importantă din identitatea culturală a Europei, dar și să revitalizăm economia Campaniei prin atragerea unui număr crescut de vizitatori și prin crearea de noi locuri de muncă”, a declarat Comisarul European pentru Politică Regională, Johannes Hahn, la deschiderea lucrărilor, pe 6 februarie 2013.

Proiectul de restaurare și conservare a ruinelor din Pompei se confruntă cu o situație specială: influența crimei organizate care este foarte puternică în regiune prin organizația Camorra.

Astfel, în cadrul proiectului au fost luate măsuri speciale de protecție,

incluzând numirea unui prefect din cadrul Ministerului de Interne italian care va supraveghea și coordona securitatea și aspectele legale pe întreaga durată a implementării.

Proiectul este derulat prin programul de dezvoltare regională „Atracții culturale, istorice și turism” care a fost modificat pentru a putea ges­ tiona o acțiune de o asemenea am­ ploare, care necesită tehnologii de ultimă oră.

Ruinele de la Pompei sunt vizitate în fiecare an de peste 2,3 milioane de turiști din Italia și din întreaga lume.

După refacerea sitului arheologic, autorităţile italiene estimează creşterea vizitatorilor cu cel puțin 300.000. De asemenea, regiunea Campania va beneficia de noi lo­curi de muncă și de dezvoltarea acti­ vităților economice conexe cum ar fi industria hotelieră și de alimentație publică, transporturile etc.

Proiectul de conservare cuprinde câteva direcții de acțiune care vor

avea ca rezultat redeschiderea a peste 50 de obiective care în pre­ zent nu mai sunt accesibile vizi­ tatorilor. Vor fi consolidate struc­ turile antice, începând cu cele cla­sificate în categoria de risc major, va fi construit un sistem de drenare a apei care va fi extins și la zonele neexcavate, se va reface infrastructura urbană și se va imple­ menta un program de pregătire și perfecționare a personalului Super­ intendenței Arheologice Napoli și Caserta.

MARTie 2013

27

Drumuri nepoluante

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Olanda – Nivel redus de zgomot în provincia Gelderland

45 de kilometri de drumuri asfaltate cu materiale antifonice O treime din populația Uniunii Europene este expusă constant unor niveluri de zgomot definite ca periculoase de către Organizația Mondială a Sănătății, iar cea mai mare parte a acestor zgomote este produsă de traficul rutier. Efectele asupra sănătății persoanelor expuse la niveluri ridicate de zgomot sunt dintre cele mai grave: schimbări în sistemul imunitar, hipertensiune, cardiopatie ischiemică, tinitus („ţiuitul urechilor” ca urmare a expunerii îndelungate la zgomote puternice), tulburări ale somnului.

Alte efecte sunt scăderea producti­ vității, tulburările de atenție,

28

www.inforegio.ro

creșterea numărului accidentelor de muncă. Costul social al efectelor zgomotului în Uniunea Europeană este de 40 miliarde euro anual.

Conștiente de impactul negativ asupra populației, autoritățile pro­ vinciei Gelderland din Olanda au inițiat un proiect de refacere a suprafețelor rutiere pentru re­ ducerea nivelului de zgomot pro­ dus de camioane și autoturisme.

Proiectul a fost selectat pentru o finanțare de peste 3,5 milioane de euro de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Im­ plementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra celor 2

milioane de locuitori ai provinciei, prin reducerea nivelului de zgomot sub pragul de 55 de decibeli stabilit de Organizația Mondială a Sănătății.

Soluția găsită de autoritățile din Gelderland este una pe cât de simplă, pe atât de modernă: aplicarea unui strat de asfalt cu proprietăți speciale pe sectoarele de drum care trec prin zonele populate. Noul tip de asfalt are proprietatea de a absorbi zgomotul produs de rularea anvelopelor și vibrațiile motorului și ale cutiei de viteze. Acest tip de asfalt este o combinație complexă de elemente

Drumuri nepoluante

Bani europeni în Uniunea Europeană

de criblură mixate cu peleți de cauciuc reciclat. Tehnic, asfaltul permite circulația liberă a aerului între rizurile anvelopei și suprafața de rulare, iar un beneficiu secundar este acela că apa de ploaie este drenată în mod natural reducânduse pericolul acvaplanării. Toate acestea la un cost similar cu cel al asfaltului obișnuit. Scăderea nivelului de zgomot obținută este, în medie, de 8-10 decibeli.

Spre exemplu, un autovehicul pro­ duce, măsurat la nivelul drumului, un zgomot de 74 decibeli. La o distanță de 60 de metri, zgomotul

ajunge la 64 de decibeli. Prin apli­ carea stratului de asfalt special, zgomotul scade la 54 de decibeli, sub limita periculoasă.

Cu sprijinul fondurilor europene, municipalitatea din Gelderland a asfaltat peste 45 de kilometri de drumuri care traversează zonele rezidențiale și a extins rețeaua de piste pentru biciclete.

Cei care au beneficiat de imple­ mentarea proiectului au fost în primul rând cetățenii din provincie, ecosistemul local – întrucât efectele negative ale poluării fonice nu sunt restrânse doar la populația

umană. Mai mult, încurajate de rezultatele pozitive și imediate, autoritățile provinciale au intrat într-un parteneriat de cercetare cu Universitatea Twente pentru dezvoltarea unor profile de pneu care, folosite pe asfaltul deja apli­ cat, să ofere o și mai mare redu­ cere a nivelului de zgomot. De asemenea, pornind de la succesul acestui proiect, municipalitatea din Gelderland a inițiat dezvoltarea unei soluții integrate pentru redu­ cerea zgomotului, în care noile suprafețe asfaltice sunt însoțite de coborârea suprafeței de rulare cu 50 de centimetri față de marginea drumului, instalarea unor bariere fonice din piatră de râu și reducerea vitezei de rulare pe drumurile secundare care traversează zonele rezidențiale.

3.590.000 euro

finanţare U.E. pentru proiectul „Reducerea poluării în zonele urbane ale provinciei Gelderland”

MARTie 2013

29

Agendă Bruxelles, Belgia, 17 aprilie 2013

Consiliul World Green Building

Factorii de decizie politică și experți în construcţii din Europa se vor întâlni la Bruxelles pentru a stabili strategiile naționale pe termen lung de renovare a clădirilor, în conformitate cu directiva privind eficiența energetică.

Pentru mai multe informații, vizitați: http://www.eu2013.ie/events/event-items/associated-20130417planningforthelong-term/

Dublin, Irlanda, 22-24 aprilie 2013

Reuniunea informală a miniștrilor mediului

Reuniunea informală a miniștrilor mediului din statele membre are ca principal scop avansarea discuțiilor politice în domeniile de eficiență a resurselor UE. Un accent deosebit va fi pus pe piața unică pentru produse ecologice: mediu urban și oraşe mai inteligente, calitatea aerului și schimbările climatice. Reuniunea va avea loc în paralel cu reuniunea informală a miniștrilor energiei din UE. Pentru mai multe informații, vizitați: http://www.eu2013.ie/events/event-items/informalmeetingofministersforenvironment-20130422/

CLUJ-NAPOCA, 9-10 MAI 2013

Zilele Regio Transilvania de Nord

În perioada 9-10 mai, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest organizează Zilele Regio Transilvania de Nord, cu scopul de a promova rezultatele proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional şi de a celebra, totodată, ziua Europei. Evenimentul va avea loc la Cazinoul Cluj-Napoca, din Parcul Central.

Mai multe informații, pe www.nord-vest.ro

Bruxelles, Belgia, 15 mai 2013

„Păşind în mare - Noi date privind dezvoltarea teritorială, oportunităţile şi riscurile pentru mările Europene şi regiunile maritime” Programul ESPON organizează un atelier care va prezenta noi date cu privire la interacţiunile dintre zonele de uscat şi cele marine, în cele şase mări regionale ale Europei. Aceste date sunt importante pentru structurile interesate de elaborarea viitoarelor programe de fonduri structurale şi a altor strategii de dezvoltare în această direcţie. Acest atelier se adresează: factorilor de decizie politică, practicienilor, experţilor, reprezentanţilor autorităţilor de management ale programelor finanţate de UE şi ale altor strategii de dezvoltare.

Pentru înregistrare şi alte detalii: http://www.espon.eu/main/Menu_Events/Menu_Workshops/form_WS130515.html

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093

Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Națională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Stimaţi cititori,

Revista Regio promovează Programul Operaţional Regional şi rezultatele acestuia. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră de informare, echipa redacţională vă solicită sprijinul în vederea îmbunătăţirii conţinutului şi aspectului revistei. De aceea, vă rugăm să accesaţi pagina de internet a programului www.inforegio.ro, la secţiunea Informare şi publicitate, sub-secţiunea Evaluare, de unde puteţi descărca acest chestionar pentru a-l completa electronic.

După completare, chestionarul va fi trimis la adresa regio@mdrap.ro. Vă asigurăm de confidențialitatea răspunsului dvs., chestionarul fiind prelucrat fără numele persoanei care l-a trimis.

Chestionar 1

Aţi intrat în posesia Revistei Regio: o În cadrului unui eveniment oraganizat de ____________________________________________________ o De la Agenţia pentru Dezvoltare Regională; o Din altă sursă. Vă rugăm, precizaţi _________________________________________________________

2

Care sunt temele care vă interesează cel mai mult? (1= foarte mult, 2= mult, 3= mediu, 4= puţin, 5= deloc): 1 2 3 4 5 6

Teme abordate în Revista Regio Informaţii despre proiecte Regio Informaţii despre politici, decizii ale Uniunii Europene Exemple de bune practici din alte state membre Interviuri cu responsabili implicaţi în gestionarea fondurilor europene Studii, statistici, analize legate de program Ştiri regionale

3

Modul de exprimare și limbajul articolelor vi se par: o Prea tehnice, dificil de înţeles; o Accesibile, pe înţelesul tuturor; o Limbaj de lemn, se repetă.

5

Vârsta: Sub 20 ani

4

20 - 30

6

Sex: o M;

8

Loc de muncă: Administraţie publică

9

Regiunea de dezvoltare: NE SE

40 - 50

7

o F.

Companie privată

SM

2

3

4

5

La prima vedere, aspectul revistei vi se pare: o Prea încărcat, cu prea multe culori şi desene/tabele/grafice; o Plăcut, culorile evidenţiază informaţiile esenţiale; o Prea puţine poze; o Prea multe poze.

30 - 40

ONG

1

SV

50 -62

peste 63

Profesie: _________________________________________

Instituţie de învăţământ

V

NV

Altele

Centru

BI

Recomandări/sugestii de îmbunătăţire a Revistei Regio: _________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________

MARTie 2013

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro



e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: martie 2013