Revista Regio nr.28/mai 2014: Spaţii urbane pentru confort şi civilizaţie.

Nr. 28, Mai 2014

SPAŢII URBANE PENTRU CONFORT ŞI CIVILIZAŢIE

Oraşul Mioveni susţine dezvoltarea industrială Sibiul îşi menţine rangul de capitală europeană a culturii prin proiecte de modernizare Patru artere, un singur obiectiv: fluidizarea traficului din Galaţi

Prof. Arh. Augustin Ioan: „Eu cred într-o viziune negociată asupra dezvoltării urbane, în care şi cetăţenii, şi diferitele grupuri de interese, şi experţii, şi politicul să se regăsească.“

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial CENTRELE URBANE, MOTOARE ALE DEZVOLTĂRII

O

raşele reprezintă motoarele dezvoltării regiunilor prin atragerea de investiţii, prin crearea de locuri de muncă, prin dezvoltarea proiectelor educaţionale, de sănătate sau de petrecere a timpului liber.

În ultimele două decenii, oraşele româneşti au avut de suferit atât de pe urma politicii de uniformizare şi de industrializare forţată din timpul regimului comunist, cât şi din cauza dezindustrializării din perioada de tranziţie.

Regimul comunist a susţinut dezvoltarea rapidă a oraşelor, însă cu preţul distrugerii unei părţi importante din moştenirea istorică şi arhitectonică. Perioada de tranziţie de după 1989 a dus la pierderi importante de locuri de muncă şi un proces accelerat de dezurbanizare — oamenii au migrat fie spre mediul rural, ca soluţie după intrarea în şomaj, fie au ales calea străinătăţii.

Numeroase oraşe au suferit din caua scăderii forţei de muncă şi a numărului populaţiei tinere. Lipsite de mijloace financiare adecvate, administraţiile s-au văzut în situaţia de a întreţine din ce în ce mai greu centrele urbane, acestea cunoscând un vizibil proces de degradare.

De la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile Regio au contribuit, printre altele, la refacerea ţesuturilor urbane şi salvarea moştenirii istorice şi arhitectonice, iar efectele pozitive încep deja să se simtă.

Mai întâi de toate, acestea contribuie la dezvoltarea spiritului comunitar. Locuitorii se simt mai legaţi de prezentul şi viitorul unui oraş primitor, în care şi trecutul este respectat aşa cum se cuvine.

Apoi, îmbunătăţirea structurii urbane reprezintă un atu pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Noile proiecte duc la dezvoltarea serviciilor şi atrag un număr tot mai mare de vizitatori. Apoi, investitorii sunt atraşi în mai mare măsură de oraşele cu o mai bună calitate a vieţii, în care oamenilor le face plăcere să locuiască şi din care nu doresc să plece.

Vă prezentăm în această ediţie a revistei noastre câteva exemple de bune practici în ceea ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii urbane, din toate regiunile României dar şi din câteva regiuni europene.

Ovidiu NAHOI

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european?

Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro.

Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

2

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

SUMAR

04

SEMNAL EUROPEAN

Dezvoltarea urbană, în accepţiune europeană

05

INTERVIU

Profesorul de arhitectură Augustin Ioan: „Cred într-o viziune negociată asupra dezvoltării urbane“

08 10

ŞTIRI REGIONALE DOSAR

Patru artere, un singuri obiectiv: fluidizarea traficului din Galaţi Proiecte Regio finalizate la Bragadiru: Viaţa citadină la firul ierbii La Slatina, centrul istoric este revitalizat prin Regio Asistenţa socială — parte a dezvoltării unui oraş Oraşul Mioveni susţine dezvoltarea industrială Clădirea Transilvania, o poartă turistică în Zalău Municipiul Piatra Neamţ, gata să întâmpine turiştii cu o nouă înfăţişare Sibiul îşi menţine rangul de Capitală Europeană a Culturii prin proiecte de modernizare Premiantele Regiostars 2014 — cele mai inovatoare proiecte de dezvoltare regională

28

REGIUNI EUROPENE

Groningen, Ţările de Jos: micro-oraş sustenabil apărut într-un cartier abandonat Pivniţele medievale de sub oraşul ceh Brno devin atracţie turistică

30 31

INFORMAŢII UTILE PRIMĂVARA ÎN UE

Luna mai, luna porţilor deschise Primăvara în Europa

SCRISORI DE LA CITITORI „AVEM NEVOIE DE PROIECTE PENTRU ZONA RURALĂ“

Am citit un număr al revistei Regio, cu titlul „Proiecte sociale prin Regio“, unde am luat la cunoştiinţă de o serie de acţiuni/proiecte sociale dezvoltate în ţara noastră, precum şi de deschiderea MDRAP pentru idei în acest domeniu.(…)

Oricine face un tur în zilele noastre prin zonele rurale ale României, va constata, cu strângere de inimă, că acestea (în marea majoritate) îţi lasă o impresie de descompunere, sărăcie (lucie, în unele zone), degradare, neputinţe, bătrâneţe, depopulare, tristeţe…

Sigur, există şi oaze care fac excepţie de la acest tablou, dar sunt doar excepţii. (...)

Cred că este necesară dezvoltarea unor proiecte care să revitalizeze zona rurală, care să determine repopularea şi dezvoltarea armonioasă a acestor zone potrivit specificului rural.

Sandu Mircea, Bucureşti Răspunsul redacţiei Regio Stimate domnule Sandu Mircea, ne bucurăm să vedem că materialele din revista pe care o producem sunt de interes pentru cititorii noştri, iar dacă putem sprijini anumite acţiuni, este şi mai bine. Programul Regio, pe care îl gestionăm, nu se adre-

sează mediului rural. Dacă urmăriţi revista noastră, veţi vedea că proiectele pe care le prezentăm sunt din mediul urban, în principal. În mediul rural s-au reabilitat prin Regio doar câteva şcoli. Cât priveşte proiecte precum cel din comuna Racoviţă, jud. Dâmboviţa, sediul principal al ­ONG-ului care a derulat proiectul cu finanţare Regio este în Târgovişte, iar în comună este doar un punct de lucru.

Ideile dumneavoastră ar trebui trimise la Ministerul Agriculturii, care gestionează Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, tot din fonduri europene. Prin acest program ideile şi propunerile dumneavoastră se pot materializa.

Redacţia Revistei Regio!

MAI 2014

3

Semnal european

DEZVOLTAREA URBANĂ, ÎN ACCEPŢIUNE EUROPEANĂ Oraşele sunt mari generatori de poluare, mari consumatori de energie, deci tot ele vor fi şi soluţia rezolvării acestor probleme. Aceasta este viziunea Comisiei Europene. Sintagme, în aparenţă abstracte, precum „dezvoltare sustenabilă“ sau „eficienţă energetică“ se regăsesc în alocări bugetare clare pentru actualul exerciţiu financiar.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

D

e ce să investeşti în dezvoltare urbană? Un motiv ar fi acela că oraşele sunt, în acelaşi timp, cauza şi soluţia pentru provocările economice, sociale şi de mediu ale momentului.

Aproximativ 75% din populaţia Uniunii Europene locuieşte în mediul urban, acesta consumând 80% din energia totală şi generând aproximativ 85% din Produsul Intern Brut (PIB) al Europei. Oraşele sunt, prin urmare, esenţiale pentru a atinge ţintele din Strategia Europa 2020.

Pentru perioada de programare bugetară 2007-2013, UE a investit aproximativ 21,1 miliarde de euro în dezvoltare urbană sustenabilă, fonduri alocate pe patru componente. Astfel, 3,4 miliarde de euro au fost alocate reabilitării siturilor industriale şi zonelor de teren contaminat, 9,8 miliarde de euro — pentru proiecte de regenerare urbană şi rurală, alte 7 miliarde de euro s-au cheltuit pe transportul urban

ecologic, iar 917 milioane de euro, pentru creşterea fondului locativ.

OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII URBANE PENTRU 2014-2020 În perioada 2014-2020, oraşele europene vor beneficia în continuare de politica regională a UE. Zonele urbane sunt ţintite direct prin mai multe priorităţi de investiţii ale Fondului European pentru Dezvolta-

PREMII PENTRU ORAŞE „VERZI“ Comisia Europeană finanţează o serie de programe şi de iniţiative cu dimensiune urbană, de la mobilitate urbană şi oraşe „verzi“, până la cele care şi-au propus zero emisii de dioxid de carbon. De pildă, premiul „Capitala europeană verde“ răsplăteşte eforturile locale de a îmbunătăţi mediul înconjurător, economia şi calitatea vieţii din oraşe. În fiecare an, trofeul este acordat acelui oraş care a devenit un model din acest punct de vedere. Astfel, Stockholm a fost desemnat „Capitala europeană verde“ a anului 2010, Hamburg a anului 2011, Vitoria-Gasteiz a anului 2012, Nantes a anului 2013, Copenhaga este capitală verde în 2014 şi Bristol a fost desemnat ca oraş verde în 2015.

4

www.inforegio.ro

re Regională (FEDR). În fiecare stat membru, cel puţin 5% din sumele disponibile prin FEDR vor fi investite în dezvoltarea urbană sustenabilă, iar proiectele concrete vor fi elaborate de autorităţile locale. În plus, 330 de milioane de euro vor finanţa acţiuni inovative în domeniul dezvoltării urbane sustenabile, pe o perioadă de şapte ani. Potrivit planurilor Comisiei, o reţea de dezvoltare regională va revizui modul în care sunt implementate fondurile europene pe teren şi va sprijini schimbul de experienţă între oraşele implicate în dezvoltarea urbană sustenabilă şi în acţiuni urbane inovative. În perioada 2014-2020, oraşele vor fi încurajate să folosească dezvoltarea locală bazată pe implicarea comunităţii, aşa-numita CommunityLed Local Development (CLLD), care să atragă implicarea mai activă a liderilor locali din zona de ­business,

Semnal european

a sectorului public şi a societăţii civile. URBACT, programul de cooperare în reţea a oraşelor europene, va fi orientat mai mult pe rezultate concrete şi va încorpora Cadrul de Referinţă pentru Oraşe Sustenabile, un instrument de lucru menit a ajuta oraşele să-şi promoveze şi să-şi îmbunătăţească munca pentru dezvoltarea urbană sustenabilă. De asemenea, Auditul Urban va furniza date anuale despre 811 oraşe dintre cele 28 de state membre UE şi alte 17 oraşe din Islanda, Norvegia şi Elveţia. Un alt exemplu de program ţintit pe dezvoltarea urbană este schema ELEA (European Local Energy Assistance) sau Instrumentul de Asistenţă Tehnică pentru Eficienţa Energetică.

Planul, coordonat de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi finanţat în cadrul Programului pentru Energie

Inteligentă Europa, asigură granturi (de până la 90% din costurile eligibile) către autorităţile locale şi regionale, care acoperă costurile cu asistenţa tehnică a investiţiilor în energie sustenabilă de mare amploare şi bancabile. În plus, ELEA asistă autorităţile locale şi regionale în cheltuirea eficientă a fondurilor disponibile prin instrumentele financiare ale politicii de coeziune, destinate eficienţei energetice şi energiei regenerabile.

Prin dezvoltare urbană, Comisia vizează şi cercetarea şi inovarea în domeniul construcţiilor. Astfel, în 2009, CE a înfiinţat Parteneriatul Public-Privat pentru Clădirile Eficiente Energetic pentru a gestiona consecinţele încălzirii globale. Această iniţiativă analizează construcţiile eficiente energetic şi renovarea

Copenhaga

celor existente, precum şi crearea unora care să reuşească să fie cel puţin neutre, din punctul de vedere al consumului de energie, dacă nu chiar să genereze căldură.

INTERVIU CU PROFESORUL DE ARHITECTURĂ AUGUSTIN IOAN:

„CRED ÎNTR-O VIZIUNE NEGOCIATĂ ASUPRA DEZVOLTĂRII URBANE“ Arhitect de peste două decenii, doctor în arhitectură şi în filosofie, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ şi preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, Augustin Ioan radiografiază problemele cu care se confruntă oraşele din România şi sugerează soluţii pentru rezolvarea lor.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

REGIO: Cât de „europene“ vi se par oraşele României?

Augustin Ioan: Unele dintre ele au fost gândite pe un model european.

Cele transilvănene sunt, cu certitudine, central-europene, prin prisma logicii lor de dezvoltare oarecum separată de cele din Vechiul Regat. Dar, de când putem vorbi de România, de la Cuza încoace, şi în Vechiul Regat a existat un model european.

Dacă ne uităm în cărţile care vorbesc despre istoria Bucureştilor — spre exemplu cartea Danei Harhoiu, „Bucureşti între Orient şi Occident“

— găsim aceste modele europene. Din secolul al XIX-lea există o presiune de îndreptare, de trasare a unor bulevarde. Bulevardul Magheru, din perioada interbelică, este un exemplu. Un argument în plus este, în Bucureşti, faptul că arhitecţi străini au lucrat întotdeauna aici. În secolul al XIX-lea au fost mulţi arhitecţi francezi, iar în Transilvania sunt mulţi arhitecţi austrieci şi maghiari ca autori de clădiri importante.

Pe scurt, da, cu siguranţă că oraşele româneşti sunt europene, cel ­puţin MAI 2014

5

Interviu

la nivelul intenţiei de a regulariza lucrurile, de a urbaniza,de a îndrepta, de a corecta, de a monumentaliza.

Evident că există măcar dorul de europenitate, dacă nu chiar europenitatea însăşi. Eu sunt tentat să spun că există şi o tendinţă de… americanizare în Bucureşti, legată mai ales de incapacitatea de a avea fronturi continue, de aceeaşi înălţime şi arhitectură. Ideea de „city“, de clădire înaltă, nu este proprie Bucureştiului, exceptând Turnul Colţei, care a fost dărâmat în august 1888, sau Foişorul de Foc. REGIO: Care ar fi principalele probleme de care se plâng locuitorii marilor oraşe româneşti?

Augustin Ioan: Echipamentele urbane sunt deficitare şi tocmai acestea sunt cele pentru care, de fapt, oamenii preferă oraşele, nu viaţa la ţară. Într-un oraş accept să stau înghesuit, ca să beneficiez de echipamentele urbane. Acestea sunt de tipul reţelelor: electricitate, apă, canalizare, încălzire... În Bucureşti, anumite zone din centru sunt calamitate în raport cu alte porţiuni de oraş, trebuie adus curent din altă parte, iar apa n-are presiune din cauza suprasolicitării.

Echipamentele edilitare sunt de pe vremea lui Carol I. Să vă dau un alt exemplu din ţară.

După 150 de ani, Sinaia de-abia acum îşi schimbă, prin proiecte cu finanţare europeană, o bună parte din infrastructură. Din nefericire, foarte multe din dezvoltările urbane din ultimii 20 de ani s-au făcut invers: mai întâi locuinţele şi după aceea echipamentele. Şi acum sunt zone de felul acesta la marginea Bucureştiului, unde trebuie să ai maşină de teren ca să ajungi acasă, altfel, te scufunzi în noroi.

REGIO: Nicăieri în lume, bulevardele nu pot fi lărgite pe cât de multe autovehicule ar fi gata să le invadeze. Care ar fi soluţia pentru un trafic fluid şi mai puţin poluant?

Augustin Ioan: La nivel european

6

www.inforegio.ro

acest lucru s-a rezolvat. Sunt foarte multe oraşe unde centrul istoric este izolat, în sensul că se interzice accesul auto şi se face un sistem de parcări pe inelul dintre oraşul vechi şi oraşul nou. Îmi las maşina acolo contra unui bilet care îmi asigură circulaţia în interiorul inelului respectiv cu transportul în comun. Dacă vreau să stau în centru, să beneficiez de avantajele centrului, nu trebuie să am maşină.

Apoi, sunt oraşe care oferă transport gratuit în contul biletului de parcare. Chiar de curând am văzut că la Paris, unde au fost nişte probleme de congestie îngrozitoare, au dat câteva

circulaţiei, ci al administraţiei. Legislativ, Bucureştiul este prost organizat, căci centrul oraşului este în cinci sectoare. Dacă fiecare are o felie de tort din acest oraş în care vârful este în centru, iar partea largă este la periferie, ghiciţi pe cine va flata primarul respectiv înainte de alegeri? Pe cei din centru, care sunt mii, sau pe cei de la margine, care sunt sute de mii? Ar trebui să existe un district, un sector central. Parisul, pe care mereu îl dăm exemplu în Micul Paris, are o organizare a districtelor în formă de spirală, cu centrul ca district prim, care are propriile nevoi.

zile de transport public gratuit şi, în acelaşi timp, au impus o interdicţie pentru automobile. În Paris mai există şi alt tip de interdicţie, care pare cumva contrafactuală: nu ai voie să construieşti parcări lângă clădirile mari. Nu ştiu ce faci cu maşina, dar nu o mai aduci în centru. Dacă nu am unde să parchez maşina, voi veni cu transportul în comun, volens-nolens.

Pe de altă parte, în Bucureşti nici aceasta nu este o soluţie. Parcarea subterană de la Universitate este goală, iar şoferii lasă maşina care-pe-unde, pentru că nici sistemul punitiv nu funcţionează. Adusul maşinii în centrul oraşului nu trebuie să fie o soluţie, deşi este adevărat că în Bucureşti centrul istoric nu este bine delimitat.

Care este, de fapt, centrul istoric pe care să îl izolăm? Tot inelul central ar trebui să aibă o administraţie proprie. Problema nu rezidă la nivelul

REGIO: Credeţi că există un con­­ flict între funcţionalitatea unui oraş şi calităţile sale estetice?

Augustin Ioan: Nu, pentru că nici­ un aspect care face oraşul mai funcţional, în postura lui de mecanism, nu este opusul esteticii, care este un surplus, care se adaugă rezolvând ceea ce este de rezolvat la mecanism.

Gândirea oraşului ca mecanism este de un anumit tip, iar gândirea estetică se referă mai degrabă la obiectele arhitecturale, care populează acest mecanism.

Au existat etape în istorie, de pildă oraşul iluminist, gândit precum o serie de axe care uneau monumentele. Aşa este croit, de pildă, Washing­ ton DC. Şi tot ceva de genul acesta a vrut să facă din Bucureşti Carol al II-lea: marile edificii, palatele, monumentele reunite de o axă şi, între ele, căi de acces. În Bucureşti au existat proiecte de oraş care au intrat în competiţie violentă unul cu altul. Bucureştiul lui Carol al II-lea şi-a tăiat un drum în structura medievală şi, dincolo de marile bulevarde, dincolo de blocuri, rămân bucăţele din oraşul medieval, cu străzi rezultate din forma proprietăţilor. Bucureşti este un nume la plural şi, într-adevăr, este un oraş multiplu, o federaţie de târguri, de sate care s-au strâns sub această umbrelă colectivă. Sunt mai multe viziuni de

Interviu

oraş sub aceeaşi pălărie. Există oraşul comunist, acesta din anii `80, oraşul interbelic şi oraşul lui Carol I, care a intervenit asupra centrului vechi şi a făcut marile palate de inspiraţie franceză precum clădirea CEC de pe Calea Victoriei. Există şi un Bucureşti subteran, extrem de interesant din perspectivă istorică.

Ce avem acum sunt pivniţe, dar unele erau, de fapt, tuneluri. Într-un oraş care nu avea voie să-şi facă fortificaţii, în timpul suzeranităţii otomane, oamenii şi-au făcut tuneluri.

Invadatorii cucereau doar suprafaţa, dar cine trebuia să plece era deja plecat. Chiar şi acum, de la Palatul Ghika puteţi să plecaţi cu trăsura, printr-un tunel, şi să ieşiţi la Mănăstirea Plumbuita. Exista un tunel, pe sub Dâmboviţa, care ieşea la curţile lui Ipsilanti, cam pe unde este Palatul Parlamentului acum.

REGIO: Multe regiuni şi oraşe din statele UE au renovat clădiri prin fonduri europene. Ce bune exemple am putea urma în România?

Augustin Ioan: Eu, reprezentant al oraşului, am interesul ca el să arate bine, astfel că te ajut pe tine, un proprietar de monument istoric: îţi preiau sarcina renovării faţadei, iar tu îţi faci reparaţiile de interior. Împărţim cheltuielile, îţi reduc impozitele, îţi dau un credit fără dobândă. Dacă doar transfer integral şi punitiv povara — proprietarului, nu am rezolvat nimic, problema se cronicizează.

Aceasta nu se aplică doar la monumente, ci la orice clădire. La fel de gravă este şi problema blocurilor.

Foarte multe dintre blocurile din perioada comunistă au ieşit din perioada de garanţie structurală, de 50 de ani.

Ce se întâmplă după asta? Am transferat problema la proprietarii apartamentelor. Dar ei ştiu că la următorul mare cutremur vor fi mari probleme cu blocurile construite înainte de `77?

Vor afla, dar vor fi zeci, dacă nu sute de mii de victime. Lucrurile se vor rezolva de la sine cum s-a mai întâmplat în Bucureşti de foarte multe ori:

au mai dărâmat cutremurele, au mai rezolvat focurile, se mai schimbă regimul politic...

Blocurile nici nu au fost gândite pe bază de proprietari de apartamente, ci pe bază de administrare centrală a întregului. Trebuie să schimbe cineva toate instalaţiile, nu schimbă fiecare în apartamentul lui.

REGIO: Aţi detaliat problemele, dar să ne referim şi la soluţii. Unii invocă lipsa banilor în găsirea unor planuri de dezvoltare. Dar nu lipseşte şi altceva în afara lor, la nivel de viziune, strategie, expertiză?

Augustin Ioan: Depinde pe cine întrebăm. Eu cred într-o viziune ne-

gociată asupra dezvoltării urbane, în care şi cetăţenii, şi diferitele grupuri de interese, şi experţii, şi politicul să se regăsească. În străinătate, nu poţi să dai o autorizaţie dacă nu ai acordul vecinilor. Şi sunt cazuri celebre de proiecte care au fost modificate pentru că asociaţiile de proprietari din zonă nu şi-au dat acordul.

Este mai interesantă soluţia negociată. Altfel, ca la noi, fiecare vine cu soluţia lui şi toată lumea este radicalizată şi crede că soluţia sa pentru oraş este cea mai bună. Dezvoltatorii or să vă spună că soluţia cea mai bună este să dărâme tot şi să facă ei blocurile noi. Conservatorii or să vă spună că trebuie păstrat tot şi neatins nimic.

Politicul spune ceva, cetăţenii altceva. Ce rezultă? - bătălie.

REGIO: Care ar fi mecanismul de a pune faţă în faţă soluţiile diver-

gente şi a ajunge la una acceptată de toată lumea?

Formal, există şi la noi mecanismul: planurile de urbanism se pun pe site-ul primăriei şi sunt două luni accesibile pentru o discuţie publică.

Dar nu există niciun fel de încurajare a acestei discuţii. Toată lumea zice: „eu mi-am făcut treaba, l-am pus pe site, n-a zis nimeni nimic, deci gata, îi dăm drumul“.

Or, nu aşa se face. În alte ţări, oame­nii sunt invitaţi personal la primărie. Este un mecanism care se cheamă urbanism participativ. La noi, aproape toate reacţiile sunt post factum: „s-a întâmplat, s-a aprobat demolarea“. Atunci toată lumea începe să ţipe, dar este târziu. ONG-urile se radicalizează, se duc către zona de activism, nu către zona de expertiză, nu există coordonare între dorul de a avea un oraş de o anumită factură, specialiştii care pot oferi soluţii şi zona de resurse accesibile pentru ele.

Aceasta se întâmplă pentru că biroul de urbanism al unui oraş ar trebui să fie reprezentantul binelui colectiv, trebuie să fie în postura de arbitru.

Problema este lipsa unei viziuni. Dacă primarul are o viziune, oamenii de afaceri se orientează pe baza viziunii respective.

Politica înseamnă buna administrare a unei cetăţi. Niciun primar din România nu citeşte „Republica lui Aristotel“. Le-ar fi de folos. Dacă ştiu ce vrea primarul, eu, ca arhitect şef, ştiu ce consecinţe derivă pentru politica de dezvoltare urbanistică şi arhitecturală. O mare parte din banii publici sunt cheltuiţi cu prietenii politici. Era mai uşor să mutăm Gara de Nord mai încolo, să o păstrăm pe aceasta ca monument istoric, şi să se facă trecere la nivel, nu megapoduri.

Da, dar costa prea puţin.

Din studiile de fezabilitate nu rezultă cea mai bună soluţie, ci aceea care se voia făcută de la bun început, aşadar studiile sunt motive de a justifica decizia administrativă şi nu invers.

MAI 2014

7

Ştiri regionale

PARCĂRILE DIN IAŞI, MONITORIZATE PRIN GOOGLE MAPS

ÎNTREPRINDERI SOCIALE PENTRU ROMI

-V E RD NO

CE N

TR U

T

-ES

Iubitorii de sport îşi dau întâlnire, la jumătatea lunii mai, la Arad. În zilele de 17 şi 18 mai are loc a XVII-a ediţie a Supermaratonului Bekescsaba-Arad-Bekescsaba, la care participă anual sute de sportivi ambiţioşi. Concursul va fi împărţit în patru categorii: Supermaraton individual, feminin-masculin, Ştafetă (echipe de cinci persoane), Ştafetă (echipe de două persoane) şi Crosul de ciclism şi patine cu rotile. Anul acesta, ca noutate, organizatorii au adăugat şi cronometrarea electronică cu cip şi service ambulant pentru ciclişti. Conform declaraţiilor oganizatorilor, la eveniment este aşteptat şi ministrul Tineretului şi Sportului, Gabriela Szabo.

www.inforegio.ro

RD

ST

VE

SUPER EVENIMENT SPORTIV LA ARAD

8

Toate locurile de parcare de reşedinţă din Iaşi vor fi digitalizate. Primăria Iaşi intenţionează să le moni­ toreze prin Google Maps. Astfel, orice locuitor poate vedea exact, oricând, ce locuri de parcare ar putea fi libere. De asemenea, cei interesaţi vor putea aplica online pentru o parcare de reşedinţă. Conform oficialilor primăriei, a fost depus deja un grafic de activităţi pentru digitalizarea parcărilor din oraş.

Un alt avantaj este faptul că cei care parchează neregulamentar şi încurcă circulaţia vor fi mai uşor reperaţi. În acest sens, primăria a propus şi un proiectpilot de colaborare cu Poliţia Locală.

NO

ST

Consiliul Judeţean Satu Mare va înfiinţa întreprinderi sociale pentru romi, în care aceştia să lucreze, să se simtă utili şi să fie responsabilizaţi. Astfel, au fost iniţiate mai multe proiecte în parteneriat cu ONG-uri şi cu fundaţii ale romilor pentru cursuri de formare profesională.

Cei interesaţi pot învăţa o meserie nouă, precum cea de tâmplar, croitor sau îngrijitor. De asemenea, se are în vedere şi folosirea unor terenuri pe care aceste categorii sociale defavorizate să poată cultiva legume şi apoi să le vândă în mod legal şi organizat. În acest fel, ar putea obţine un venit constant care să le permină un trai decent.

ALBA IULIA, ORAŞ CAMPION LA FONDURI UE Un oraş din centrul României a învăţat perfect „lecţia“ europeană. În cinci ani, Alba Iulia a reuşit să atragă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană de cinci ori mai mari decât bugetele anuale proprii. Municipiul cu 60.000 de locuitori a implementat proiecte în valoare de 150 milioane de euro. Investiţiile au presupus, printre altele, modernizarea centrului civic al oraşului, reabilitarea, modernizarea şi extinderea a peste 23 de km de străzi urbane, 15 km de piste de biciclete, 15 ha de zone verzi şi 1.700 de panouri solare si fotovoltaice, care au redus cu 60% facturile la energie. În plus, rata şomajului a scăzut cu 4%.

Ştiri regionale

T

ES

E gustos şi foarte apreciat în Europa, deşi împlineşte în 2014 venerabila vârstă de 100 de ani! Magiunul de prune Topoloveni pare totuşi mai „tânăr“ ca niciodată şi reprezintă cu succes în străinătate tradiţia gastronomică românească. Începând cu acest an, renumitul produs care este 100% natural, fără E-uri şi conservanţi, va fi promovat nu doar în Europa, ci şi în SUA sau Orientul Mijlociu.

Magiunul de prune Topoloveni deţine certificarea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european din 7 aprilie 2011, aceasta fiind prima distincţie de acest fel primită de un produs românesc tradiţional. Produsul e realizat după o reţetă din 1914. La mulţi ani, dulci!

D-

D IA SU TEN N

MU

MAGIUNUL DE TOPOLOVENI NE ÎNDULCEŞTE DE 100 DE ANI

Nouă ţări şi 19 ambarcaţiuni vor participa anul acesta la o Regată pe Marea Neagră. Evenimentul SCF Black Sea Tall Ships Regatta 2014 se va desfăşura pe ruta Varna – Novorosiisk – Soci – Constanţa, în perioada 30 aprilie – 27 mai. Velierele vor ajunge în Constanţa pe 24 mai, când vor începe şi manifestările prilejuite de finalul cursei şi de premierea câştigătorilor. La prima regată organizată în Marea Neagră, România va concura cu trei ambarcaţiuni: nava şcoală Mircea, Adornate şi Apolodor. În 2014, nava şcoală Mircea sărbătoreşte 75 de ani de existenţă, iar evenimentul va fi marcat în cadrul regatei.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

Atinge 160 de kilometri pe oră în câteva secunde şi este primul tren de mare viteză realizat în România.

Garnitura viu colorată, construită în premieră, la Craiova, de firma Softronic, a trecut toate testele importante efectuate în poligonul feroviar de la Făurei. Trenul electric a fost testat cu 600 de saci de nisip pentru a se stabili dacă îndeplineşte condiţiile de siguranţă. Rezultatele au fost foarte bune. Conform producătorilor, trenul de 5 milioane de euro va mai fi supus unor probe de confort. Garnitura, care are capacitate de circa 400 de pasageri, îşi caută deocamdată beneficiari.

NAVA ŞCOALĂ MIRCEA, LA REGATA DE PE MAREA NEAGRĂ

BU C - IL URE FO ŞT V I

TRENUL ROMÂNESC DE MARE VITEZĂ A TRECUT TESTELE

VOLUNTARII AJUTĂ TURIŞTII SĂ DESCOPERE CAPITALA Turiştii străini care ajung în Capitală au posibilitatea să vadă adevărata faţă a oraşului, dar şi oportunităţile pe care acesta le oferă. Grupul de voluntari Bucharest Greeters şi-a propus să le împărtăşească vizitatorilor secretele Bucureştiului, arătându-le localurile cu cea mai bună mâncare şi cea mai plăcută atmosferă, viaţa de noapte, cultura urbană, oamenii primitori, parcurile răcoroase şi străduţele mai puţin cunoscute, dar încărcate de parfum istoric. „Greeterii“ (n.r — cei care întâmpină turiştii) organizează pentru cei interesaţi vizite de câteva ore în locaţii de interes, în grupuri de până la şase persoane.

MAI 2014

9

Spaţii urbane pentru confort şi civilizaţie PATRU ARTERE, UN SINGUR OBIECTIV: FLUIDIZAREA TRAFICULUI DIN GALAŢI Arterele rutiere reprezintă cartea de vizită a unei localităţi, ele dovedind gradul de civilizaţie a unui oraş. Din octombrie 2013, municipiul Galaţi beneficiază de un bulevard şi trei străzi complet reabilitate şi modernizate cu fonduri Regio, fiind date uitării inconvenientele unui trafic dificil.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

10

www.inforegio.ro

FOTO: Primăria Municipiului Galaţi

A

sfalt neted precum coala de hârtie, marcaje nou-nouţe şi refugii pentru trei trasee de tramvaie. Pentru locuitorii municipiului Galaţi, reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Oţelarilor şi străzilor Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi au reprezentat mult aşteptatul salt calitativ în viaţa comunităţii. Înainte de refacerea acestor străzi, asfaltul era deteriorat, avea gropi şi denivelări, liniile de tramvai erau deformate şi trotuarele se găseau într-o avansată stare de degradare.

Odată încheiat proiectul de mo­ dernizare, gălăţenii l-au salutat cu mult entuziasm. Drept dovadă,­ ­în­tr-un sondaj realizat de publicaţia locală „Viaţa liberă“, ei au apreciat reabilitarea arterelor rutiere menţionate anterior ca fiind cel mai bun obiectiv realizat în ultima vreme la Galaţi.

Pentru a ne putea da seama de dimensiunea şi însemnătatea lucră­rilor efectuate prin programul Regio, trebuie să amintim că tronsonul de străzi vizat pentru investiţie străbate două cartiere locuite de circa 30% din numărul total

al salariaţilor din oraş. Este vorba despre cartierele Dunărea şi Ţiglina III, zone unde locuiesc cei mai mulţi dintre salariaţii Combinatului Siderurgic Arcelor Mittal Galaţi, ai Şantierului Naval Damen Galaţi şi ai porturilor municipiului Galaţi.

Strada Gh. Asachi se prelungeşte cu str. Frunzei şi continuă cu str. Stadionului pentru a da în Bd. Oţelarilor. Prin urmare, nu a fost deloc întâmplătoare includerea tuturor acestor artere în acelaşi proiect de

reabilitare. Mai mult, întrucât salariaţii instituţiilor din zona respectivă merg la serviciu, în proporţie de peste 70%, cu mijloace de transport în comun, proiectanţii au avut în vedere nu doar refacerea carosabilului şi a trotuarelor, modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, a reţelei electrice, ci şi refacerea şi modernizarea liniei de tramvai ce traversează zona.

Finalizarea proiectului de modernizare a Bd. Oţelarilor, străzilor Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi din Municipiul Galaţi aduce numeroase foloase beneficiarilor direcţi ai proiectului — cei circa 245.000 de locuitori ai urbei. Astfel, se reduce atât timpul de aşteptare al tramvaielor în staţii, cât şi durata călătoriilor.

Mai mult, proiectul a adus doar oraşului 12.200 m de piste noi pentru biciclişti, peste trei kilometri de

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

pe Bd. Oţelarilor s-a constatat apariţia unor fisuri şi crăpături pe zona de carosabil, dar şi a unor alunecări de teren şi ravene de până la un metru, pe zona adiacentă lucrărilor de săpătură pentru canalizare (lucrări desfăşurate pe unele tronsoane la linii de tramvai modernizate, 65.507 adâncimi de 11 metri). Din cauza femp de străzi noi, 1.502 metri de re- nomenelor meteo extreme din luna ţea de apă reabilitaţi, 1.884 metri iulie 2012, după deschiderea căii de de colector de canalizare. Totodată, rulare a tramvaiului, odată cu deau fost modernizaţi peste trei kilo- montarea căii ferate şi lucrărilor la metri din reţeaua de iluminat public canalizare, apele pluviale provenistradal şi au fost create 40 de te de la ploile torenţiale rampe pentru persoas-au infitrat în corpul nele cu handicap lodrumului producomotor. Arterele când cedări BENEFICIILE rutiere reabilitaale terasate se adreseaPROIECTULUI ză unui parc de aproape • reducerea timpului de transport 84.000 de pentru vehicule auto cu 33%; vehicule în• reducerea timpului de transport pentru scrise în cirtramvaie/curse microbuze cu 33%; culaţie în Ga• creşterea numărului de călători/ laţi, la care tramvai cu 50%; se adaugă un • 10 locuri de muncă nou număr de alte create în perioada de 5.000 de vehicuoperare. le care tranzitează oraşul. În cei doi ani de implementare a proiectului (30.06.2011 – 29.10.2013), evident au existat şi dificultăţi care au pus pe jar nervii gălăţenilor şi răbdarea edililor oraşului, dar şi a celor implicaţi direct în conceperea şi implementarea proiectului. „În timpul lucrărilor

mentului, spălări de terasamente în zona canalizărilor şi ravene şi ruperi accentuate de maluri. Acestea s-au produs din cauza naturii solurilor şi a intensităţii deosebite a ploilor, cu efecte asupra pământului sensibil la umezeală. Ca urmare, a apărut necesitatea excavării zonelor afectate de alunecări de teren şi a refacerii terasamentelor, prin executarea de umpluturi în straturi şi refacerea sistemului rutier. Aceste lucrări au avut rolul de a asigura stabilitatea pentru evitarea apariţiei unor noi fisuri şi cedări ale terasamentului structurii rutiere în perioada de exploatare a străzii“, a explicat Costel HANŢĂ — manager de proiect.

FOTO: Primăria Municipiului Galaţi

FOTO: Primăria Municipiului Galaţi

• Titlul proiectului: Modernizarea Bd. Oţelarilor, străzilor Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi din Municipiul Galaţi.

• Beneficiar: Primăria Municipiului Galaţi.

• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa Prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“ Sub-domeniul – „Poli de dezvoltare urbană“.

• Valoarea totală a proiectului: 43,66 milioane de lei, din care: - FEDR - 32,63 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat - 7,16 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului - 873.239 lei

MAI 2014

11

Dosar

PROIECTE REGIO FINALIZATE LA BRAGADIRU

VIAŢA CITADINĂ LA FIRUL IERBII Peluze amenajate cu dichis în faţa blocurilor, un parc scos ca din cutie şi un sistem de supraveghere video pentru ca oamenii să se simtă în siguranţă — toate acestea dau oraşului Bragadiru un aspect civilizat şi modern. Cele trei proiecte au fost posibile prin obţinerea de fonduri din programul Regio şi reprezintă astăzi mândria locuitorilor din oraşul aflat la doi paşi de Bucureşti.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

12

www.inforegio.ro

FOTO: Alice Claudia Gherman

N

Proiectul a presupus plantarea a 400 de arbori şi a 1.200 de arbuşti, refacerea sau crearea unor peluze prevăzute cu un sistem automat de irigaţii dotat cu senzori care să permită utilizarea eficientă a apei, amenajarea a zece spaţii de joacă, amplasarea a 450 de bănci şi a 400 de coşuri de gunoi care să ajute la păstrarea curăţeniei în orăşelul ilfovean. Importanţa proiectului a fost dată, desigur, de mărirea spaţiului verde pentru cetăţenii localităţii, dar şi de faptul că refacerea spaţiilor verzi a însemnat crearea a 21 de noi locuri de muncă.

Amenajarea spaţiilor verzi a atras după sine încă un proiect — Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea

criminalităţii în oraşul Bragadiru.

Instalarea de camere video în centrul oraşului a venit cumva la pachet cu reamenajările arhitecturale şi peisagistice, prin faptul că autorităţile au dorit ca zonele verzi, proaspăt amenajate, şi mobilierul stradal nou să nu mai fie distruse,

FOTO: Alice Claudia Gherman

u ştii când treci din Bucureşti în Bragadiru. Clădirile se înşiruie una după alta, de o parte şi de cealalta a Şoselei Alexandriei astfel încât, în viteza maşinii, aproape că nu vezi indicatorul pe care scrie Bragadiru. Simţi însă ceva schimbat în clipa în care ajungi în zona de blocuri din centrul urbei, peluzele din faţa acestora fiind frumos amenajate. Proiectul de Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi aferente zonelor de locuinţe din oraşul Bragadiru nu a fost doar un moft al celor de la primărie — dovadă că locuitorii de aici sunt mândri de noua înfăţişare a localităţii şi par să aprecieze eforturile edililor. „Îmi place cum arată acum zona din faţa blocului. Înainte erau tufişuri, bălării, bănci stricate, diverse cocioabe ridicate de locatarii din blocuri. Acum te poţi aşeza civilizat pe o bancă. S-au plantat arbuşti, copaci, s-au amenajat spaţii de joacă pentru cei mici. Cum s-au reabilitat şi blocurile, chiar arată frumos“, spune cu încântare Mariana M., 26 de ani, care-şi supraveghează băieţelul în timp ce se dă într-un leagăn, aproape de Casa de Cultură Mihai Eminescu. Amenajarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi a început în 2012 şi a vizat perimetrul cuprins în raza străzilor Florilor, Clinceni şi a şoselei Alexandrei, totalizând circa patru hectare.

Dosar

Poliţia Bragadiru a stabilit 13 zone cu risc infracţional în oraş. Acestea vizează zonele verzi amenajate, intersecţiile aglomerate, centrul şi Parcul de Agrement Bragadiru. Drept urmare au fost amplasate 25 de camere video cu supraveghere 24 din 24 de ore.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Axa şi domeniul din care sunt finanţate proiectele: Axa Prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“ Sub-domeniul – Centre urbane.

• Beneficiar: Primăria Oraşului Bragadiru.

• Titlul proiectului 1: Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi aferente zonelor de locuinţe din oraşul Bragadiru.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 17,61 milioane de lei, din care: - FEDR - 11,4 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat - 2,5 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului – 3,70 milioane de lei Titlul proiectului 2: Modernizarea din punct de vedere arhitectural şi peisagistic a Parcului de Agrement din oraşul Bragadiru.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 22,99 milioane de lei, din care: - FEDR - 14,88 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat - 3,27 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului - 4,83 milioane de lei Titlul proiectului 3: Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 3,63 milioane de lei, din care: - FEDR - 2,26 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat – 497.827 lei - Contribuţia beneficiarului - 874.277 lei

Şi de această dată, întrebând cetăţenii din Bragadiru, ne-am convins că există susţinere pentru proiectul de supraveghere video şi din partea acestora. „Sunt de acord cu sistemul de supraveghere fiindcă, din păcate, există şi oameni necivilizaţi care rup băncile, distrug coşurile de gunoi sau instalaţiile de joacă pentru copii.

Sunt destui adolescenţi neastâmpăraţi şi needucaţi. Trebuie să se ştie cine face toate aceste lucruri pentru a lua măsuri, altfel ajunge totul ruină. Vedeţi Parcul de Agrement, recent amenajat. Nu ar fi păcat să vină cineva să rupă copăceii plantaţi, să distrugă băncile?! E bine că se supraveghează. În plus, nu stai cu teamă, că vine cineva şi-ţi dă una şi-ţi ia geanta!“, ne spune Becheanu Ion, 46 de ani.

Poate cea mai importantă investiţie făcută recent la Bragadiru o constituie modernizarea din punct de vedere arhitectural şi peisagistic a Parcului de Agrement din oraşul Bragadiru. Este cel de-al treilea proiect finalizat recent cu sprijin Regio, mândria oficialităţilor, dar şi bucuria localnicilor şi chiar a bucureştenilor care au început să vină aici în zilele libere. „Înainte, aici era un parc sălbatic. Se mai poate vedea, dacă treceţi în partea cealaltă a străzii care duce la Complexul Belvedere, cam cum arăta parcul înainte. Zona aceea încă nu a fost amenajată şi puteţi compara ce e peste drum cu ceea ce vedeţi aici. Aici avem piste de biciclete, zonă de grătar, foişoare, teren de fotbal cu gazon artificial. Nu mai

FOTO: Alice Claudia Gherman

DE VEGHE PENTRU SIGURANŢA CETĂŢENILOR

FOTO: Alice Claudia Gherman

ca în anii trecuţi. „Considerăm că rolul principal al acestor camere este acela de vedea orice încălcare a normelor de protecţie a mediului (spre exemplu, depozitarea abuzivă a deşeurilor), care va fi înregistrată şi ulterior sancţionată în conformitate cu legea. Nu este exagerat să considerăm că tot acest sistem va susţine principiul ecologic european «poluatorul plăteşte». Astfel, se va eficientiza sistemul de contravenţii, prin cunoaşterea făptaşului.

Vom afla mai multe despre modul în care locuitorii aleg să depoziteze deşeurile şi vom avea material video pentru campaniile de educaţie civică“, ne-a prezentat ca motivaţie a implementării proiectului, Ion Jarcalete, managerul proiectelor finalizate în această primăvară la Bragadiru.

MAI 2014

13

îţi doreşti să stai mai retras, să ai intimitate, zona cu grătare nu prea permite asta. Una este când ieşi la iarbă verde undeva într-un loc mai retras şi faci un grătar şi alta e aici.

Aşa cred eu“, spune Mihai, 28 de ani, unul dintre tinerii dintr-un grup care au pregătit mici şi friptură în locurile special amenajate. Ei sunt veniţi din Capitală, bucuroşi că au prins câteva ore de vreme bună după două zile ploioase. „Sunt din Clinceni şi străbat parcul ăsta de mulţi ani în drumul meu spre casă“, povesteşte Stancu Floarea, 64 de ani. „Înainte aici erau aruncate tot felul de gunoaie, copacii erau netunşi şi locurile cam întunecoase, aleile erau pline de gropi, pur şi simplu ţi se făcea frică. Acum, cred eu, arată mult mai bine, e o plăcere să străbat aleile, îmi aduc nepoatele aici, la locurile de joacă.

Ce să vă zic, e frumos!“

14

www.inforegio.ro

FOTO: Alice Claudia Gherman

Parcul de Agrement din Bragadiru totalizează o suprafaţă de 9 ha, din care 7,82 ha spaţiu verde.

Aici, a fost refăcută peluza, au fost tunşi plopii înalţi şi bătrâni ai parcului — pentru a nu li se rupe vârful la furtuni, au fost plantaţi 388 de noi arbori şi 5.830 de arbuşti, s-au amenajat trei spaţii generoase de joacă pentru vârste şi activităţi diferite (1.410 mp) şi au fost montate 225 de bănci şi 165 de coşuri de gunoi. De asemenea, există piste de

biciclete, alei speciale pentru plimbarea pe jos, echipamente pentru gimnastică în aer liber, piste pentru skateboard etc. După deschiderea zonei de agrement, acum trei luni, indiferent de anotimp, parcul atrage ca un magnet locuitorii din Bragadiru, Clinceni, Cornetu, dar şi din Capitală. Şi, chiar dacă unii mai au mici nemulţumiri, toţi sunt de părere că parcul poate concura oricând la titlul de cel mai frumos din judeţul Ilfov.

FOTO: Alice Claudia Gherman

FOTO: Alice Claudia Gherman

zic de numărul mare de leagăne pentru copii. Şi e foarte curat, mult mai curat faţă de ce era aici în alţi ani.

Vedeţi, au pus şi gazon, şi flori…“, ne spune, cu mândrie, Nicu, 35 de ani, din Bragadiru, aflat cu fetiţa în parc, la joacă.

Zona de grătare, deşi foarte civilizat amenajată în parc, cu grătar, bănci şi mese de lemn în foişor, individualizate, nu mulţumeşte, însă, chiar pe toată lumea. „Parcul e frumos acum, ai unde să duci copiii, dar dacă vrei să faci un grătar, deşi există condiţii, ai şi foişor să te adăposteşti de ploaie, consider că e mult prea multă înghesuială. La grătar vii cu prietenii, vrei să discuţi, parcă

LA SLATINA, CENTRUL ISTORIC ESTE REVITALIZAT PRIN REGIO Centrele vechi din oraşele ţării reprezintă zestrea noastră culturală, moştenirea care merită transmisă mai departe generaţiilor viitoare. O comoară care trebuie reabilitată şi redată oamenilor locului, pentru binele acestora şi pentru prosperitatea pe care o aduce valorificarea lor turistică.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

FOTO: Primăria Oraşului Slatina

R

ţean Olt (clădire monument istoric reabilitată şi ea de către Consiliul Judeţean Olt) şi cu Esplanada, zona pietonală din centrul civic al oraşului (partea mai nouă a Municipiului Slatina). Acum, centrul istoric al Slatinei este mai animat seara şi la sfârşit de săptămână, iar locuitorii oraşului au reînceput traversarea centrului isto-

FOTO: Primăria Oraşului Slatina

eabilitarea Centrului Istoric din Slatina — străzile Lipscani şi M. Eminescu — a reprezentat pentru locuitorii municipiului Slatina un motiv de bucurie încă din faza lansării proiectului. Zona se degradase accentuat în ultimii ani şi, din cauza aspectului total neprietenos, era evitată de către trecători.

Clădiri deteriorate, din cauza lipsei fondurilor, bariere legislative, care nu permit administraţiei să intervină asupra clădirilor proprietate privată.

Erau probleme care păreau insurmontabile şi care ameninţau viitorul unei zone urbane cu o bogată moştenire istorică şi arhitectonică.

Toate acestea trebuiau rezolvate pe parcursul celor 22 de luni — durata de implementare a proiectului de reabilitare a centrului istoric din Slatina, finanţat de Regio. Acum, după aproape doi ani de muncă, zona a prins din nou viaţă. Unii dintre proprietarii din zonă au început deja demersurile pentru reabilitarea faţadelor, iar administraţia a finalizat lucrările de reabilitare pentru trei clădiri. Este vorba despre sediul Primăriei Municipiului Slatina, sediul Poliţiei Locale şi un corp declarat monument istoric al Şcolii Gimnaziale nr. 1. Până în 2016 se preconizează reabilitarea faţadelor a 50 de clădiri.

Străzile reabilitate prin proiect sunt acum locuri de promenadă şi se continuă armonios cu Parcul Eugen Ionescu şi clădirea Muzeului Jude-

ric spre şi dinspre centrul civic. Din ce în ce mai mulţi turişi se opresc aici şi fotografiază clădirile ale căror faţade au fost deja refăcute „Proprietarii plecaţi în străinătate au reprezentat una dintre probleme în cazul implementării acestui proiect. A fost necesară contactarea şi corelarea cu ei, pentru a interveni la reţelele la care erau racordaţi“, ne-a explicat Cristiana Şerban, manager public în cadrul Primăriei Municipiului Slatina. „Pe de altă parte, corelarea cu furnizorii de utilităţi (apă — canal, gaze, electricitate) a decurs în bune condiţii şi nu a pus probleme în implementarea proiectului. Reţelele aeriene de telecomunicaţii instalate după realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic şi până la MAI 2014

15

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Reabilitare Centrul Istoric, străzile Lipscani şi M. Eminescu • Beneficiar: Primăria Oraşului Slatina • Axa şi domeniul major de intervenţie: Axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: centre urbane.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 16,55 milioane de lei din care: - FEDR: 9,89 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 2,17 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 1,56 milioane de lei

FOTO: Primăria Oraşului Slatina

aprobarea finanţării au presupus o serie de întâlniri şi discuţii cu proprie­ tarii respectivelor reţele pentru a le adapta pe cheltuiala proprie la sistemul subteran realizat prin proiect. În momentul de faţă toate reţelele sunt amplasate subteran, neexistând reţele aeriene“, a mai spus doamna Şerban.

Proiectul de reabilitare a dus la revitalizarea serviciilor în această zonă a oraşului, prin apariţia mai multor operatori economici care deţin terase şi restaurante, birouri de avocatură sau alte birouri comerciale. În perioada de execuţie, constructorii au creat 32 de locuri de muncă şi în cadrul primăriei au fost menţinute patru. De proiect se bucură cei 70.000 de pietoni ai oraşului şi utilizatorii de biciclete, precum şi toţi cei care beneficiază acum de timp mai redus pentru parcurgerea distanţelor, fie că sunt pietoni sau conducători auto.

La toate acestea se adaugă creşterea interesului turistic. Tot mai mulţi oaspeţi sosiţi alocă timp şi pentru a admira partea veche a oraşului.

ASISTENŢA SOCIALĂ — PARTE A DEZVOLTĂRII UNUI ORAŞ Într-o ţară în care serviciile publice de asistenţă socială se străduiesc să ajungă din urmă statele civilizate din UE, lipsa banilor este, de multe ori, principala piedică în acest demers.

Dar autorităţile locale s-au folosit fondurile europene pe pentru a schimba lucrurile în bine.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

L

a Timişoara, centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi a funcţionat într-o clădire veche de 41 de ani, care în 2013 arăta dezastruos. Vechimea clădirii, combinată cu lipsa reabilitărilor, a facilităţilor

16

www.inforegio.ro

specifice şi a aglomerării — imobilul fiind împărţit cu alte trei instituţii — a făcut imposibilă funcţionarea în condiţii normale. Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi „Podul Lung“ Timişoara este un serviciu pentru protecţia copilului, însă din cauza stadiului avansat de degradare a clădirii cuvântul „protecţie“ şi-a pierdut sen-

sul. Instituţia asigură, pe timpul zilei, îngrijirea, educaţia şi consilierea copiilor cu nevoi speciale. Funcţionează cinci zile pe săptămână, cu un orar flexibil, între 7.30 şi 18.00. „Capacitatea centrului a fost de 35 de locuri pentru copiii din cadrul grupelor de lucru şi 15 locuri pentru cei care frecventau terapiile individuale. Fiecare

copil cu dizabilităţi are nevoie de supraveghere şi îndrumare individuală din partea educatorului sau a terapeutului. Iar, serviciul se confrunta cu problema spaţiului insuficient pentru desfăşurarea activităţilor în grupe şi a terapiilor individuale şi cu lipsa accesibilizării spaţiului pentru copii cu dizabilităţi“, ne-a declarat managerul de proiect Magdalena Nicoară.

Serviciul funcţiona într-o clădire construită de către Trustul de Construcţii şi Montaj Timişoara în anul 1973, cu destinaţia de creşă, în regie proprie. În imobil au început să funcţioneze ulterior patru instituţii: Societatea Română Speranţa, Grădiniţa nr.

45 cu program prelungit, Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională Speranţa şi, începând cu anul 1992, Serviciul Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi Podul Lung — instituţie subordonată în prezent Consiliului Local. După încă o iarnă care şi-a lăsat amprenta asupra clădirii, autorităţile au decis în februarie 2013 să întocmească un proiect de reabilitare, mai ales că există fonduri europene care vizează direct infrastructura socială ca parte a dezvoltării urbane.

De altfel, acesta a fost şi obiectivul specific al proiectului: creşterea calităţii infrastructurii sociale a centrului, prin reabilitarea imobilului.

Ca de obicei, planurile de pe hârtie au fost date peste cap de problemele apărute în derularea proiectului.

FOTO: Primăria Municipiului Timişoara

Dosar

Prima dintre ele a fost intrarea în insolvenţă a antreprenorului desemnat câşti­ gător, la două luni de la atribuirea contractului.

A doua — întârzierea achiziţiilor publice prin cumpărări directe de echipamente, din cauza neconformităţii şi neactualizărilor cerinţelor tehnice cu preţul de piaţă existent pentru echipamentele solicitate. „Astfel, au fost necesare repetarea procedurilor de achiziţie şi corelarea sumelor aferente echipamentelor cu preţurile existente pe piaţă. Dar am recuperat întârzierile, iar proiectul se desfăşoară conform planului, fără întârzieri“, spune managerul de proiect.

Din vara acestui an, copiii care

au nevoie de centrul „Podul Lung“ vor fi îngrijiţi într-o clădire modernă, complet reabilitată, de la instalaţiile sanitare şi de încălzire până la lifturi pentru persoane cu dizabilităţi sau instalaţie de supraveghere video. „După reabilitarea clădirii şi implementarea proiectului, toate activităţile desfăşurate pentru copii se vor putea face la parametri optimi în cadrul Centrului de zi, nemaifiind necesare alte intervenţii pentru locaţii suplimentare. De asemenea, există infrastructura dezvoltării şi extinderii serviciilor necesare copiilor cu dizabilităţi“, a mai declarat Magdalena Nicoară. Pe durata lucrărilor, ­copiii cu dizabilităţi care sunt înscrişi la centrul de zi „Podul Lung“ au făcut recuperarea într-o clădire a Colegiului Tehnic Azur.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitarea Centrului de zi pentru copii cu dizabilităţi Podul Lung Timişoara“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Timişoara • Valoarea totală contractată a proiectului - 5,16 milioane de lei, din care: - FEDR – 3,31 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat – 729.213 lei - Contribuţia beneficiarului – 131.832 lei

MAI 2014

17

FOTO: Vlad Bârleanu

Dosar

ORAŞUL MIOVENI SUSŢINE DEZVOLTAREA INDUSTRIALĂ Un oraş cu un investitor de talia Dacia Renault s-ar putea plânge de orice numai de lipsă de bani, nu. Chiar şi aşa, fondurile europene sunt o sursă importantă pentru dezvoltare.

Investiţiile finanţate din fonduri europene duc la dezvoltarea unor afaceri conexe, cum sunt cele de consultanţă.

regio@mdrap.ro

M

ioveni este un oraş atipic: Primăria are foarte mulţi bani alocaţi investiţiilor, din bugetul local. Cu toate acestea, autorităţile nu dau înapoi nici când este vorba despre proiecte finanţate din bani europeni. Cu acest tip de finanţare s-a modernizat strada I.C. Brătianu, prin crearea a două benzi suplimentare, şi podul peste râul Argeşel, s-a extins sistemul de iluminat public şi a fost instalat un sistem de supraveghere video.

Argumentele în favoarea acestor proiecte au fost uşor de găsit. „Suntem un oraş european şi trebuie să ţinem pasul cu dezvoltarea europeană, în primul rând. Apoi, infrastructura nu

18

www.inforegio.ro

mai făcea faţă traficului în creştere, pietonii nu aveau trotuare. Evident că odată cu extinderea infra­structurii

ai nevoie şi de un sistem de iluminat pe măsură, dar şi de unul de supraveghere, pentru a

FOTO: Vlad Bârleanu

VLAD BÂRLEANU

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTELOR • Titlurile proiectelor: „Modernizarea podului peste râul Argeşel prin crearea a două benzi suplimentare de acces în oraşul Mioveni“, „Creşterea accesibilităţii cetăţenilor la servicii de utilităţi, prin extinderea sistemului de iluminat public în oraşul Mioveni“, „Modernizarea străzii I.C. Brătianu din oraşul Mioveni, prin crearea a două benzi suplimentare“ şi „Implementarea unui sistem de supraveghere video pentru creşterea siguranţei cetăţenilor din oraşul Mioveni“ • Beneficiar: Primăria oraşului Mioveni • Buget total al celor patru proiecte — 22,91 milioane de lei, din care: - FEDR – 13,22 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat — 2,90 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului — 329.183 de lei - Cheltuieli neeligibile — 2,56 milioane de lei Ca majoritatea oraşelor din România, şi Mioveni a suferit mult la capitolul imagine. Şi, după cum se ştie, contează mult prima impresie, adică intrarea în oraş. Aşa că primarul a depus şi proiectul privind modernizarea podului peste râul Argeşel, prin crearea a două benzi suplimentare de acces. Proiectul a

FOTO: Vlad Bârleanu

conserva investiţia“, ne-a spus primarul oraşului Mioveni, Ion Georgescu.

Aşezat în spatele unui birou tipic de edil al unui oraş mic — dar cu ambiţii mari — oficialul îşi cunoaşte proiectele pe de rost, chiar dacă şi-a luat lângă el şi managerul de proiect.

Modernizarea străzii I.C. Brătianu s-a finalizat în luna august 2013, proiectul fiind depus la sfârşitul lunii martie 2009. Utilitatea celor două benzi suplimentare se vede la faţa locului şi e uşor să-ţi imaginezi cât de greoi era traficul înainte. Pe lângă modernizarea drumului pe o distanţă de peste un kilometru şi refacerea a trei podeţe, s-au creat trotuare de 1,5 metri lăţime pe ambele sensuri, extinzându-se şi reţeaua de canalizare pluvială cu un kilometru. Acum, strada I.C. Brătianu arată ca orice arteră europeană, cu un grad ridicat de siguranţă a circulaţiei.

Pietonii au spaţiu de mişcare, claxoanele sunt rare, iar bicicliştii pedalează cât se poate de relaxaţi. Primii care se bucură de lărgirea străzii sunt locuitorii din cartierul Clucereasa, fiindcă acum au un acces mult îmbunătăţit la serviciile de sănătate, asistenţă socială şi educaţie. Un alt câştig este pentru cetăţenii care fac naveta, în condiţiile în care, prin fluidizarea traficului şi eliminarea blocajelor, s-a redus cu 30% timpul de călătorie.

fost finalizat în noiembrie 2013, la mai puţin de trei luni de la inaugurarea arterei modernizate I.C. Brătianu, dar la cinci ani de la depunerea proiectului. Chiar dacă a durat mult, Mioveni are un pod nou şi modern la intrarea în oraş, lung de 54 de metri, cu două rampe de acces, cu trotuare

noi, pe o distanţă de 157 de metri, capabil să suporte un tonaj cu mult peste capacitatea anterioară. „Aceasta este intrarea principală în oraş, iar traficul a tot crescut. În 2005, în zona respectivă au fost şi inundaţii, iar podul, foarte vechi, nu mai putea face faţă tonajului din prezent. În plus, era o arteră fără trotuare. Investiţia se justifică din toate punctele de vedere“, este convins primarul Georgescu. Şi dacă tot au îmbunătăţit infrastructura rutieră, autorităţile locale s-au gândit să meargă şi mai departe, şi să gândească un plan complet de dezvoltare urbană. Aşa că au completat proiectele de infrastructură cu un sistem extins de iluminat public şi cu unul de supraveghere video, cele două fiind complementare. Implementarea primului proiect a început în august 2011 şi s-a finalizat în noiembrie 2013. „Partea de arhitectură a oraşului s-a schimbat în bine prin acest iluminat public extins, multe zone au devenit loc de promenadă şi de mişcare. În plus, camerele video vin în sprijinul Poliţiei, care a utilizat imaginile surprinse de camerele de supraveghere pentru a prinde infractori. Statistica arată că infracţionalitatea a scăzut cu până la 40%. Fiecare dintre aceste proiecte a adus valoare adăugată“, a punctat primarul oraşului Mioveni.

Oficialul speră ca în perioada de programare 2014-2020 să acceseze mai uşor proiecte, deşi consideră că în aceleaşi condiţii de personal şi de salarizare va fi greu să le elaboreze şi să le implementeze. Asta în condiţiile în care capitolul investiţii reprezintă peste 60% din bugetul local, graţie aportului de taxe şi impozite generat de uzina Dacia-Renault. „A fost greu să facem proiectele şi vă spun că au fost foarte multe pe care noi le-am câştigat. Acum se lucrează deja la Parcul Industrial, la Centura Oraşului, două proiecte care vor fi depuse pe Regio“, a mai spus primarul Georgescu.

MAI 2014

19

Dosar

CLĂDIREA TRANSILVANIA, O POARTĂ TURISTICĂ ÎN ZALĂU Să reabilitezi un imobil poate să nu spună mare lucru pentru mulţi. Totuşi, când reabilitezi o clădire istorică înseamnă că redai comunităţii demnitatea şi prestigiul. Şi, nu e puţin lucru! La Zalău, restaurarea Clădirii TRANSILVANIA a însemnat reintrarea în circuitul turistic şi de patrimoniu a unui edificiu care adăposteşte picturi murale valoroase.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

P

FOTO: Primăria municipiului Zalău

rivită de afară, Clădirea TRANSILVANIA domină Piaţa Iuliu Maniu şi centrul istoric al mu­ ni­cipiului Zalău. Arhitectura sa se înscrie în stilul arhitecturii clasiciste de inspiraţie austro-ungară.

Construcţia impozantă, numită astăzi TRANSILVANIA, pe numele original „Vigadó“ („loc de petrecere“), se află pe latura sudică a pieţei centrale, în colţ cu strada Gheorghe Doja, cu faţada principală spre centru, având în faţă Complexul Statuar Wesselényi (şi acesta inclus pe lista monumentelor istorice), un parc şi o fântână cu amoraşi. Aşa cum o indică şi numele iniţial, edificiul a avut destinaţie reprezentativ-culturală. El a găzduit, de-a lungul timpului, baluri, spectacole şi

chiar campanii electorale. Mai târziu, mai aproape de zilele noastre, aici a funcţionat un restaurant.

Construită în secolul al XIX-lea, pe parcursul mai multor etape, după planurile unui arhitect rămas anonim, Clădirea TRANSILVANIA este, fără îndoială, cel mai impunător dintre edificiile incluse în lista monumentelor istorice din oraş şi merita reabilitat.

Problemele financiare ale municipalitaţii, însă, au făcut ca reabilitarea să se facă treptat, după cum treptată a fost însăşi ridicarea construcţiei. Iată ce ne-a povestit Ramona Butcovan, asistent manager în cadrul proiectului „Reabilitarea clădirii monument istoric — Clădirea TRANSILVANIA din Zalău“, finanţat din fonduri Regio: „Municipiul Zalău a demarat lucrările de reabilitare încă din anul 2005, atunci când un colţ al clădirii era în

20

www.inforegio.ro

pericol de prăbuşire. Deoarece intervenţia era urgentă la acea dată şi era condiţionată de resursele financiare disponibile, municipalitatea a fost nevoită să realizeze lucrările de reabilitare, în etape, pe parcursul mai multor ani.

Etapa finală a lucrărilor de reabilitare a fost proiectul Reabilitarea clădirii monument istoric — Clădirea TRANSILVANIA din Zalău. Restaurarea acestei clădiri se înscrie într-un demers mai amplu al municipalităţii de a dezvolta Municipiul Zalău drept centru regional administrativ şi logistic şi ca oraş prietenos faţă de locuitorii săi, demers care are ca principal motor zona centrală. Împreună cu alte proiecte de reabilitare a clădirilor de patrimoniu din centrul oraşului, Clădirea TRANSILVANIA va schimba în mod esenţial modul în care se prezintă municipiul Zalău locuitorilor şi vizitatorilor săi.

Municipiul Zalău trebuie să redevină Poarta de Intrare a Transilvaniei! Reabilitarea Clădirii TRANSILVANIA a avut loc într-un context de revigorare a patrimoniului cultural din Zalău, a activităţilor culturale şi de prefigurare a dezvoltării unui turism tematic. În prezent, mai multe proiecte ce pot contribui direct sau indirect la creşterea şi dezvoltarea turismului în Municipiul Zalău şi în judeţul Sălaj se află în diverse etape de implementare.“ Punerea în aplicare, timp de 30 de luni, a proiectului ce vizează reabilitarea clădirii TRANSILVANIA nu a fost lipsită de peripeţii, despre una

Dosar

dintre acestea ne povesteşte tot Ramona Butcovan. „În timpul implementării proiectului a fost descoperită o porţiune de pictură murală care nu a fost tratată în mod explicit în listele de cantităţi din proiect, deşi în studiul de pictură se amintea de necesitatea refacerii totale a unei porţiuni din pictură. Deoarece nu se putea dovedi caracterul imprevizibil, completarea picturii a fost în sarcina beneficiarului, Primăria Municipiului Zalău, care a alocat sume din bugetul local.“ Ce spun locuitorii municipiului despre restaurarea clădirii celei mari? „Interesul cetăţenilor Zalăului pentru clădirea nou reabilitată pare să fie mare. Mulţi şi-au manifestat curiozitatea de a vedea clădirea, mai ales în interior, pentru picturile mu-

rale, deoarece ele nu au mai fost văzute de publicul larg de mai bine de zece ani, iar pictura nu a mai fost reabilitată din 1930. Şi mai multă lume a dovedit un interes deosebit pentru sala multifuncţională, care prin di-

mensiunile sale justifică şi solicitările de a organiza aici evenimente“, mai spune Ramona Butcovan, şeful Serviciului Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei Zalău.

Odată finalizată implementarea proiectului de reabilitare, cei care trec pragul impozantei clădiri TRANSILVANIA pot constata refacerea în întregime a corpului C al imobilului.

Aceasta înseamnă o suprafaţă de 1.780 mp în care au fost refăcute instalaţiile interioare şi racordurile la utilităţi, au fost montate aparate de aer condiţionat, un sistem de iluminat arhitectural exterior şi sistem de alarmă în caz de incendiu, plus un lift şi o placă liftantă pentru asigurarea accesului persoanelor cu dificultăţi de deplasare la etajul corpului C al clădirii.

Cea mai spectaculoasă parte a proiectului de reabilitare, care impresionează vizitatorii, rămâne, însă, pictura murală din sala mare de bal.

Aici, tavanul este acoperit cu o pictură murală de 280 mp, fiind cea mai mare de acest gen din ţară. Încăperea a fost amenajată ca sală multifuncţională, dotată cu mobilier pentru conferinţe şi expoziţii, sistem audio pentru conferinţă şi sistem antiefracţie. În jurul clădirii au fost montate piese de mobilier urban şi stâlpi de iluminat public, în conformitate cu arhitectura Pieţei Iuliu Maniu (ansamblu urban înscris şi el pe lista monumentelor istorice).

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Reabilitarea clădirii monument istoric – Clădirea Transilvania din Zalău • Beneficiar: Primăria Municipiului Zalău • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa Prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“ Sub-domeniul – Centre urbane.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 10,11 milioane de lei, din care: - FEDR: 6,30 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 1,38 milioane lei - Contribuţia beneficiarului: 2,42 milioane de lei MAI 2014

21

Dosar

MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ, GATA SĂ ÎNTÂMPINE TURIŞTII CU O NOUĂ ÎNFĂŢIŞARE Construirea unui pod şi a două parcări peste pârâul Cuejdiu, alături de modernizarea unor artere de la poalele Muntelui Pietricica au fluidizat traficul rutier şi au creat o zonă pietonală adecvată unor manifestări culturale de amploare. de mulţi localnici şi turişti. În aval de pod au fost amplasate două platforme de beton de câte 100 m lungime fiecare, astfel că pârâul este acoperit prin ceea ce au devenit noi spaţii de parcare şi de promenadă, mărginite de porţiuni de gazon presărate cu pomi. „În locul unei albii de râu (canal betonat), în centrul oraşului avem acum o parcare, spaţii verzi, mobilier urban, ceea ce a salvat zona din punct de vedere vizual şi funcţional“, ne-a declarat Bogdan Puşca-

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

ine n-a mai fost la Piatra Neamţ de pe la începutul anului 2011 şi ajunge acolo în aceste zile va avea o surpriză plăcută. Centrul oraşului s-a schimbat mult odată cu amenajarea complexă a pârăului Cuejdiu, care „taie“ în două oraşul şi a cărei traversare îngreuna traficul în zona dintre Piaţa Ştefan cel Mare şi Bulevardul Dacia, aflat imediat sub Muntele Pietricica.

Vizitatorul ajuns în oraş ca şofer, va circula mult mai bine în această arie centrală şi va găsi 151 de noi ­locuri de parcare. Ca pieton, va putea explora noi spaţii de promenadă, de unde să admire muntele ori să o ia la pas, relaxat, în orice direcţie, către obiectivele turistice şi cultural-istorice ale oraşului.

Noua înfăţişare a municipiului se datorează unui proiect de modernizare demarat în 2011 şi care a rezolvat „problema“ pârâului Cu-

ejdiu (un mic curs de apă, aparent domol, dar care a provocat de mai multe ori inundaţii, în decursul istoriei oraşului). Peste Cuejdiu a fost construit un pod de beton de 20 m lungime şi 45 m lăţime, inclusiv două trotuare cu o lăţime de câte 1,5 m fiecare.

Pe pod a fost realizat un sens giratoriu care gestionează traficul rutier. Podul este deschis şi traficului pietonal, după demontarea unei pasarele, considerată drept inestetică

„Putem afirma fără dubiu că acest proiect este un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte reconversia unei zone cu valoare urbană şi funcţionalitate extrem de scăzute“ Bogdan Puşcaşu, Administrator public Primăria Piatra Neamţ 22

www.inforegio.ro

şu, administrator public al Primăriei Municipiului Piatra Neamţ.

Simultan cu acoperirea unei porţiuni din pârâu, au fost amenajate două străzi adiacente malurilor sale, respectiv str. Dacia (situată înspre Piaţa Ştefan cel Mare) şi str. Orhei (înspre Muntele Pietricica). Arterele au fost consolidate şi s-au refăcut racordurile pentru utilităţi publice, trotuarele au fost reconstruite, iar

Dosar

în câteva locuri, unde configuraţia terenului a permis, s-au plantat arbuşti ornamentali între trotuare şi clădiri.

Lucrările de modernizare din centrul oraşului au presupus şi amenajarea căii de acces dinspre Piaţa Ştefan cel Mare spre str. Dacia, relocarea reţelei electrice pentru troleibuze de pe str. Orhei, lucrări la reţelele electrice, reţelele de apăcanal şi lucrări hidrotehnice de-a lungul cursului de apă.

IMPACTUL MODERNIZĂRII ASUPRA ECONOMIEI LOCALE

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Crearea de spaţii publice urbane în municipiul Piatra Neamţ, prin construirea unui pod şi a unei arii de parcări, în zona intersecţiei Piaţa Ştefan cel Mare, str. Orhei, bdul. Dacia şi amenajarea complexă a pârâului Cuejdiu“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Piatra Neamţ • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 – „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, sub-domeniul „Centre urbane“ • Valoarea totală a proiectului: 34,08 milioane de lei, din care: - FEDR: 22,12 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 550.751 de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 4,86 milioane de lei - Cheltuieli neeligibile: 22.964 de lei

Scopul proiectului nu a fost doar acela de a obţine o nouă faţă a unei zone centrale din oraş, ci şi acela de a îmbunătăţi circulaţia rutieră, cu efect asupra atractivităţii municipiului pentru turişti. Timpul petrecut în trafic pentru traversarea oraşului s-a scurtat şi turiştii au unde parca în centru, câtă vreme „amenajarea a creat în zona centrală un număr semnificativ de locuri de parcare“, a precizat Bogdan Puşcaşu.

Tot el adaugă că „există posibilitatea de a folosi activ zona pietonală, care este separată de parcarea propriu-zisă, deci oferă siguranţă maximă. Noile amenajări urbanistice au creat o suprafaţă pietonală (cu lungimea de 200 m şi lăţimea de 20,2 m) ce poate fi utilizată pentru evenimente publice de amploare: ceremonii, concerte, activităţi educaţionale, târguri şi expoziţii.

Alături de traficul mai facil, aceste evenimente ar putea spori fluxul de turişti către oraş, care să devină o alegere pentru un sejur de vacanţă ceea ce ar creşte numărul de înnoptări la 3-7 nopţi de cazare pe sejur. Mai ales că, înainte de demararea proiectului, din evidenţele operatorilor de turism locali reieşea că municipiul Piatra Neamţ este cu precădere o destinaţie turistică de tranzit, unde turiştii petrec în medie 1-3 nopţi de cazare.

MAI 2014

23

Dosar

SIBIUL ÎŞI MENŢINE RANGUL DE CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII PRIN PROIECTE DE MODERNIZARE Creşterea fluidizării traficului, îmbunătăţirea serviciilor urbane şi confortul sporit al localnicilor şi al turiştilor au fost rezultatele aduse de reabilitarea a trei străzi şi a unei piaţete, iar aceleaşi obiective sunt urmărite de alte patru proiecte aflate în derulare.

L

a şapte ani de când Sibiul a fost primul oraş românesc care a purtat titlul de Capi­ ta­lă Europeană Culturală (2007), continuă eforturile de modernizare a municipiului, situat printre primele două-trei destinaţii turistice urbane din România. În perioada 2007-2013, au fost demarate opt proiecte cu finanţare prin Regio pentru reabilitarea infrastructurii în oraş.

De-a lungul secolelor, oraşul din sudul Transilvaniei a stabilit mai multe premiere pentru spaţiul românesc, precum: primul spital (1292), prima bibliotecă (1300), prima carte în limba română (1544), prima librărie (1778), primul tramvai electric (1904) etc. Astfel, deloc surprinzător, la începutul anului 2008, Primăria locală se număra printre primele din ţară care aveau să înfiinţeze un Birou pentru Proiecte cu Finanţare Internaţională.

Având rolul de a iniţia, promova, conduce, monitoriza şi evalua proiectele cu finanţare internaţională, biroul a contribuit la adoptarea unui „Plan Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) 2009-2015“. În prezent, Primăria elaborează un „Ghid de Dezvoltare a Municipiului 20142024“. Între proiectele cu finanţare Regio deja încheiate se numără modernizarea str. Turnului şi a Piaţetei

24

www.inforegio.ro

FOTO: Primăria Municipiului Sibiu

regio@mdrap.ro

Târgu Peştelui, modernizarea str.

Faurului şi modernizarea Str. Ocnei.

Conductele vechi au fost înlocuite, ceea ce a asigurat servicii mai bune de furnizare a apei şi de canalizare pentru locuitorii din zonă. De asemenea, lucrările au eliminat una dintre sursele de degradare a carosabilului — infiltraţiile de apă.

În afara beneficiilor pentru locuitorii din zonă, proiectele au vizat îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei auto şi pietonale, precum şi fluidizarea circulaţiei într-o porţiune foarte aglomerată din oraş, între centrul istoric şi zona Pieţei agroalimentare Cibin. „Este o îmbunătăţire vizibilă a întregii zone din Oraşul de Jos, accesul spre Piaţa Cibin fiind mult mai uşor acum. Personal, sunt mulţumit că s-au creat mai multe locuri de parcare şi spaţiul pietonal a fost mult îmbunătăţit. Îmi place mai ales în zona verde amenajată pe strada Turnului, cu bănci şi fântână arteziană“, ne-a declarat A.M., locuitor din Sibiu.

Prin proiectele finalizate, ­„arealul

FOTO: Sebastian Marcovici

BOGDAN MUNTEANU

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTELOR • Titlurile proiectelor: „Modernizare Str. Faurului; Modernizare Str. Turnului şi Piaţeta Tg. Peştelui; Modernizare Str. Ocnei; Modernizare Str. 9 Mai; Modernizare spaţiu public zona centrală cartier Ţiglari (Str. Cuptorului); Construcţie Viaduct Calea Şurii Mici-Kogălniceanu; Modernizare străzi: Str. Magheranului, Str. Calea Gusteriţei, Str. Macaralei şi Str. Oţelarilor“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Sibiu • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană • Valoarea totală contractată a proiectelor: 93,42 milioane de lei, din care: - FEDR: 61,46 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 13,50 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 18,45 milioane de lei

REABILITAREA NU OCOLEŞTE CARTIERELE PERIFERICE Deşi oraşul este recunoscut drept unul turistic, atenţia Primăriei nu se îndreaptă exclusiv către centrul istoric, ci şi către cartierele periferice, pentru a reduce impresia de

„izolare“ faţă de centru pe care locuitorii acestora au dobândit-o. În timpul perioadei comuniste, aceste cartiere au avut o dezvoltare rapidă, dar nu întotdeauna corelată cu aspectul oraşului medieval.

Un proiect încă nefinalizat, modernizarea str. 9 Mai, are în vedere reabilitarea infrastructurii urbane într-o zonă care face legătura între centrul istoric (Piaţa Mică) şi cartierele din nord-vestul oraşului. Reţeaua de distribuţie a apei şi cea de canalizare menajeră sunt în curs de refacere, sistemul de iluminat public este în reparaţii, iar carosabilul, trotuarele şi locurile de parcare vor fi asfaltate.

FOTO: FOTO: Primăria Municipiului Sibiu

cuprins între Piaţa Gării şi Piaţa Cibin a fost transformat într-o zonă mai atractivă, atât pentru vizitatori, cât şi pentru activităţile comerciale care se desfăşoară în această zonă“, ne-a declarat Cristina Bica, manager al proiectelor incluse în PIDU, în cadrul Primăriei Municipiului Sibiu.

Alt proiect vizează modernizarea spaţiului public din centrul cartierului Ţiglari (str. Cuptorului), unde se vor îmbunătăţi infrastructura rutieră şi pietonală, reţeaua de utilităţi publice şi se va crea un spaţiu de joacă pentru copii.

Un proiect mai amplu îl reprezintă construcţia Viaductului str. Calea Şurii Mici — str. Mihail Kogălniceanu, care vizează îmbunătăţirea transportului urban printr-un pasaj peste linia ferată care separă nord-vestul municipiului de centru. O porţiune importantă a Sibiului, unde se află cartiere de locuinţe şi o zonă activă economic (comerţ, logistică, servicii), va avea acces direct către centru. Viaductul va oferi o alternativă de trafic în vestul oraşului, degrevând parţial Şoseaua Alba Iulia (DN1).

Proiectele aflate încă în desfăşurare vor duce, în primul rând, la „îmbunătăţirea legăturilor dintre diverse părţi ale oraşului, în special accesul către şi între zone mai dezavantajate din municipiul Sibiu“, a declarat Cristina Bica. De aceasta vor beneficia localnicii, dar şi turiştii sau cei aflaţi în tranzit prin Sibiu.

Pentru locuitorii oraşului, rezultatele proiectelor se vor cunoaşte şi prin servicii de furnizare a apei şi de canalizare mai bune, prin străzi modernizate şi revitalizare a spaţiilor verzi.

MAI 2014

25

Regiuni europene

PREMIANTELE REGIOSTARS 2014 — CELE MAI INOVATOARE PROIECTE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ Un proiect din Portugalia, unul din Cornwall şi unul din Ţara Galilor (ambele din Marea Britanie), respectiv unul din Polonia au fost recunoscute drept cele mai bune exemple de urmat de către alte regiuni europene.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

reşterea economică şi combaterea şomajului prin iniţiative sustenabile sunt provocări cu care se confruntă toate regiunile Uniunii Europene, iar cele mai bune proiecte care ating aceste obiective sunt premiate, anual, în cadrul competiţiei Regiostars, organizată de Comisia Europeană prin DG Regio.

Pentru premiile din 2014 au concurat 80 proiecte din 17 state membre ale UE, inclusiv România, iar 19 s-au numărat între finaliste. Juriul prezidat de către Luc Van den Brande, preşedintele Comitetului Regiunilor, a avut în vedere patru criterii de selecţie: gradul de inovare, impactul proiectului, sustenabilitatea şi măsura în care proiectul reprezintă un parteneriat între mai mulţi actori regionali. În cadrul a patru categorii, au fost desemnate tot atâtea proiecte câştigătoare care „demonstrează abordări inovatoare şi dinamice în utilizarea Fondurilor Structurale pentru accelerarea creşterii şi crearea de locuri de muncă“, după cum a apreciat ­Johannes Hahn, Comisarul UE pentru Politică Regională, înaintea ceremoniei de acordare a premiilor de la Palais des Beaux-Arts, desfăşurată la Bruxelles, la sfârşitul lunii martie 2014.

26

www.inforegio.ro

CATEGORIA 1 – CREŞTERE INTELIGENTĂ: „ART ON CHAIRS“ (PAREDES, PORTUGALIA) În oraşul Paredes din nordul Portugaliei se produce 65% din mobila realizată în această ţară şi tot aici se află cea mai mare concentrare de fabrici de scaune din Europa.

Deşi industria era cândva foarte productivă, în ultimii ani a fost văzută ca fiind demodată şi incapabilă să se adapteze rigorilor pieţei din zilele noastre.

Prin proiectul Art on Chairs

(Artă pe scaune), producătorii locali au fost puşi în legătură cu designeri celebri, care au reuşit să transforme banalele obiecte de mobilier în creaţii artistice şi să crească productivitatea şi exporturile firmelor de profil. Punctul culminant al

Regiuni europene

­desfăşurării proiectului l-a constituit Competiţia Internaţională de Design, la care s-au primit 449 de aplicaţii din 37 de ţări, rezultând nouă prototipuri de scaune care au intrat în producţie. Într-o altă competiţie, ­designerii au creat scaune care să reflecte personalitatea unor vedete precum fotbalistul Cristiano Ronaldo, antrenorul Jose Mourinho şi creatorul de modă Luciano Benetton. Rezultatul s-a concretizat în 11 scaune vândute la licitaţie, pentru a susţine proiecte educaţionale în Africa.

Graţie acestor personalităţi, „Art on Chairs“ a atras notorietate mondială asupra industriei mobilei din Paredes.

CATEGORIA 2 – CREŞTERE SUSTENABILĂ: „BEACON“ (ŢARA GALILOR, UK) Proiectul „BEACON“ reuneşte munca de cercetare a trei universităţi din Ţara Galilor (Marea Britanie), pentru crearea unei surse de energie regenerabilă (biomasă), care să poată înlocui consumul de petrol. Cercetătorii de la universităţile din Aberystwyth, Bangor şi Swansea au creat un procedeu numit „biorafinare“ care permite obţinerea de combustibil din culturi agricole furajere.

Desfăşurat într-una dintre cele mai sărace regiuni din Marea Britanie, proiectul a presupus colaborarea a circa 70 de agenţi economici care furnizează produse agricole echipei de cercetători şi beneficiază de descoperirile acestora. De pildă, una dintre firmele implicate în proiect studiază posibilitatea de a lansa pe piaţă un nou produs alimentar — un fel de ketchup din ciuperci. „BEACON“ promite rezolvarea unor probleme-cheie privind energia ale Europei şi ale lumii întregi, dar cu impact minim asupra indus-

lificarea de „chef“, care le permite să lucreze în restaurante de top din Marea Britanie. În paralel cu pregătirea ucenicilor, proiectul a creat peste 100 de locuri de muncă în restaurant sau în rândul furnizorilor. triei alimentare. „Biorafinarea“ nu foloseşte decât reziduuri din plante, furaje şi culturi de pe terenuri marginale, fără a reduce suprafaţa culturilor agricole destinate consumului uman.

CATEGORIA 3 – CREŞTERE INCLUSIVĂ: „FIFTEEN CORNWALL APPRENTICESHIP PROGRAMME“ (CORNWALL, MAREA BRITANIE)

Restaurantul „Fifteen Cornwall“ din Cornwall (sud vestul Angliei, Marea Britanie), inspirat de celebrul bucătar Jamie Oliver, le oferă şansa unor tineri cu probleme de integrare în societate să înveţe arta gătitului, pentru a-şi putea găsi un loc de muncă.

Timp de 15 luni, un grup de 20 de tineri între 16 şi 24 de ani — din familii defavorizate, foşti condamnaţi penal, care au abandonat şcoala sau au probleme psihice — beneficiază de un program de ucenicie menit să le schimbe vieţile atât pe plan profesional, cât şi personal.

După perioada de ucenicie, 90% dintre tineri au găsit un serviciu. De-a lungul a şapte ani, 130 de ucenici au trecut prin bucătăria „Fifteen Cornwall“, iar 89 dintre ei au absolvit programul obţinând ca-

CATEGORIA 4 – CITYSTAR: „ECOLOGICAL TRANSPORT“ (GDYNIA, POLONIA) Proiectul de modernizare a reţelei de troleibuze din Gdynia (prezentat în numărul 25 al revistei Regio) a fost premiat pentru îmbunătăţirea transportului urban de călători cu impact minim asupra mediului. Prin reabilitarea reţelei electrice şi cumpărarea a 28 de troleibuze noi s-au obţinut: un transport mai rapid, fără întârzieri, mai confortabil pentru călători şi reduceri de costuri pentru administraţia locală.

Odată cu finalizarea proiectului, s-a constatat că mai mulţi localnici au început să-şi lase maşinile acasă.

Până la sfârşitului anului 2014, se estimează o creştere cu 500.000 a numărului pasagerilor. Cu mai puţine maşini pe străzi, au scăzut emisiile poluante şi s-au înregistrat mai puţine accidente rutiere.

Beneficiile economice nu se răsfrâng doar asupra oraşului Gdynia, ci şi a altora învecinate, precum metropola Gdańsk şi staţiunea la Marea Baltică, Sopot. Noua reţea de troleibuze va aduce beneficii de circa 11,8 milioane euro pe an, estimează autorităţile.

MAI 2014

27

Regiuni europene

GRONINGEN, ŢĂRILE DE JOS: MICRO-ORAŞ SUSTENABIL APĂRUT ÎNTR-UN CARTIER ABANDONAT Noul cartier este temporar (2010-2015), dar soluţiile arhitectonice şi noile tehnologii experimentate acolo cu scopul de a simplifica viaţa în metropolele aglomerate ale zilelor noastre pot fi reamplasate în alte oraşe.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

M

ai bine de două decenii, începând cu sfârşitul anilor 1980, o suprafaţă de circa un hectar din cartierul Ebbing din centrul oraşului Groningen (nordul Ţărilor de Jos) a fost cunoscută doar ca o zonă industrială abandonată, cu clădiri în paragină, lipsite de utilitate economică şi evitate de localnici.

Dar, printr-un proiect cu finanţare europeană intitulat „Open Lab Ebbing“ (OLE – Laboratorul Deschis Ebbing), locul a devenit un micro-oraş sustenabil, care primeşte circa 250.000 de vizitatori pe an. OLE reprezintă un parteneriat public-privat între autorităţile locale şi firme inovatoare, invitate să dea o nouă faţă zonei. În micro-oraşul temporar (20102015) toate clădirile au eficienţă energetică, sunt sustenabile, fiind construite din materiale ecologice şi

28

www.inforegio.ro

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Open Lab Ebbing“ • Program de finanţare: Programul Operaţional Nordul Ţărilor de Jos • Buget total: 4,89 milioane de euro • Contribuţie FEDR: 192.640 euro • Beneficiar: Primăria Oraşului Groningen, Ţările de Jos uşoare, ceea ce va permite demontarea şi reamplasarea lor facilă altundeva în Groningen sau în alte localităţi interesate. Noi soluţii arhitectonice, noi materiale de construcţie şi noi tehnologii sunt testate şi expuse publicului şi agenţilor economici.

Municipalitatea Groningen pune la dispoziţie terenul şi utilităţile publice, iar firmele interesate construiesc câte un aşa-numit „pavilion“ prin tehnologii sustenabile, dar caută şi chiriaşi. Noile clădiri nu sunt simple exponate, ci trebuie să aibă o utilitate, să demonstreze că o zonă urbană aproape părăsită poate atrage noi antreprenori, companii din domeniul

serviciilor şi instituţii educaţionale.

Astfel, noile edificii sunt sedii de firme, teatre şi săli de conferinţe, unde au loc evenimente de afaceri sau culturale la care participă mii de persoane. Încetul cu încetul, dintr-o zonă părăsită, cartierul Ebbing a devenit unul dintre cele mai la modă din Groningen.

Principalul obiectiv al proiectului este să preschimbe o zonă urbană dezavantajată într-una vibrantă din punct de vedere economic şi să creeze un spaţiu de întrepătrundere a cercetării ştiinţifice, inovaţiei şi culturii.

Alt obiectiv este promovarea oraşului Groningen ca un oraş creativ, care îşi poate valorifica numeroasele clădiri neocupate, situaţie paradoxală pentru Ţările de Jos — având în vedere că este un stat UE cu una dintre cele mai mari densităţi a populaţiei.

Parteneriatul public-privat OLE are în vedere şi identificarea celor mai bune condiţii de muncă pentru angajaţii viitorului, care vor lucra în companii inovatoare, vor avea program de lucru flexibil şi pentru care munca de birou va arăta altfel decât cea pe care o cunoaştem de câteva zeci de ani încoace.

Regiuni europene

PIVNIŢELE MEDIEVALE DE SUB ORAŞUL CEH BRNO DEVIN ATRACŢIE TURISTICĂ Coridoarele subterane reabilitate cu fonduri europene au atras circa 43.000 de turişti doar în primul an (2011-2012) de când au fost deschise publicului şi asigură 12 noi locuri de muncă permanente.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

O

reţea de pivniţe situate sub centrul istoric al oraşului ceh Brno (sudul Moraviei), cărora nu li se mai găsea o întrebuinţare de zeci de ani au fost transformate în obiectiv turistic, după ce au servit de-a lungul secolelor drept locuinţe subterane, depozite de legume şi fructe, crame şi berării sau refugii în timp de război.

Acest mic oraş de sub oraş reprezenta „o comoară“ pentru arheologi, dar o sursă de îngrijorare pentru autorităţi, căci unele incinte riscau să se surpe. Cu toate acestea, printr-o colaborare între istorici şi Primăria din Brno s-a reuşit transformarea pivniţelor datând din Evul Mediu. Încăperile subterane au fost cartografiate, după ce arheologii au descoperit chiar şi unele pivniţe despre a căror existenţă nu se mai ştia. Apoi, începând cu anul 2009, au început lucrările de consolidare, pentru a asigura stabilitatea structurilor subterane cu o lungime totală de 700 de metri. În plus, pentru prima dată în istoria oraşului Brno, toate pivniţele au fost legate între ele prin noi coridoare, rezultând un complex unitar.

Noua structură este acum cunoscută de localnici drept „Labirintul de sub piaţa de legume“ şi a devenit o atracţie turistică a oraşului, unde vizitatori din întreaga lume pot să-şi facă o imagine despre cum se trăia în Moravia medievală. Ghizi costumaţi precum în Evul Mediu poartă turiştii dintr-o încăpere în alta, prezentând

diferite aspecte din viaţa de zi cu zi de acum sute de ani. Într-o încăpere este explicată destinaţia originală a pivniţelor — aceea de a servi drept depozite pentru alimente, de unde erau

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitarea pivniţelor de sub piaţa de legume a oraşului Brno“ • Program de finanţare: Programul Operaţional Sud-Est • Buget total: 5 milioane de euro • Contribuţie FEDR: 2,166 milioane de euro • Beneficiar: Primăria Oraşului Brno, Republica Cehă

scoase pe tarabele din piaţa aflată deasupra. În alta se arată evoluţia tehnolo­giilor de iluminat, de la torţe la lămpile cu untură, lumânările de parafină şi lămpile cu gaz. În alte camere se găsesc butoaie mari de stejar, în care se păstrau vinul şi berea, iar o cameră este amenajată ca tavernă unde vizitatorii pot degusta vinurile specifice Moraviei.

Turul cu durata de 45 de minute trece şi printr-un „laborator de alchimie“, care ilustrează ştiinţa medicilor şi a farmaciştilor în căutare de leacuri şi care au făcut din Brno un centru medical recunoscut al Europei în urmă cu câteva veacuri. În fine, din labirintul subteran nu lipsesc nici aspectele cele mai crude ale vieţii în Evul Mediu. Turiştii pot vedea o cuşcă pentru bolnavii psihic, un stâlp al infamiei de care erau legaţi răufăcătorii şi numeroase instrumente de tortură.

MAI 2014

29

Informaţii utile

AGENDA FORUMUL EUROPEAN DE MANAGEMENT AL AVERILOR ŞI ACTIVELOR Viena, Austria, 15-16 mai 2014 Organizat de compania Global Leading Conferences, evenimentul „European Wealth and Asset Managment Forum“ va aduce la aceeaşi masă lideri din domeniile bancar şi al investiţiilor din Uniunea Europeană. Forumul se va concentra pe oportunităţile de creştere, influenţa domeniului digital şi pe provocările din această industrie.

Pentru mai multe detalii puteţi accesa linkul: http://www.glceurope.com

A 13-A REUNIUNE A REŢELEI INFORM Praga, Cehia, 22 – 23 mai 2014 Reţeaua INFORM este o reţea a UE alcătuită, în 2007, la iniţiativa Directoratului General REGIO, din cadrul Comisiei Europene, din ofiţerii de comunicare ai programelor cu finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune. Scopul reţelei este acela de a asigura promovarea şi utilizarea transparentă a banilor ce provin din aceste instrumente financiare. Astfel, la întâlnirea de la Praga vor fi prezentate exemple de bune practici şi va avea loc un schimb de experienţă între cei prezenţi pentru îmbunătăţirea activităţilor de comunicare în vederea creşterii gradului de notorietate cu privire la beneficiile proiectelor finanţate din fondurile menţionate anterior.

TIBCO – TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE BUNURI DE LARG CONSUM Bucureşti, 29 mai – 1 iunie 2014. Organizator – Romexpo Târgul Internaţional de bunuri de larg consum este unul din primele târguri organizate în România, prima ediţie având loc în luna mai a anului 1974. Începând cu ediţia din acest an, TIBCO include sectoare de comerţ tradiţional şi electronic.

La TIBCO 2014, accentul este pus pe companiile care produc, importă şi vând echipament pentru dotarea unităţilor comerciale, sisteme de scanare produse şi plăţi online, alături de societăţi care furnizează servicii de distribuţie şi livrare, platforme de e-commerce şi promovare în mediul on-line.

Detalii la: http://www.tibco.ro/

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională NordEst (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională SudEst (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,

30

www.inforegio.ro

cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

Primăvara în UE

LUNA MAI, LUNA PORŢILOR DESCHISE ÎN UE În luna în care se sărbătoreşte Ziua Europei — 9 mai, dar şi în care au loc alegerile pentru Parlamentul European (22-25 mai), instituţiile europene îşi deschid porţile pentru vizitatorii de toate vârstele.

P

e 4 mai, cetăţenii au putut vizita instituţiile europene găzduite de oraşul Stras­bourg: sediul Parlamentului European, biroul Ombudsmanului European aflat chiar în această clădire şi Curtea Europeană a Auditorilor (Curtea de Conturi).

Vizitatorii au participat, printre altele, la dezbateri pe tema alegerilor europene de la 25 mai, chiar în hemiciclul unde au loc sesiunile plenare ale Parlamentului. Cei prezenţi au primit din partea Parlamentului European „paşapoarte“ europene, cu­prinzând informaţii despre

istoria şi funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene. „Caravana“ porţilor deschise se mută, pe 10 mai, la Luxemburg, la sediul Curţii Europene de Justiţie şi pentru o nouă întâlnire a cetăţenilor cu membri ai Curţii Europene a Auditorilor.

A doua zi, pe 11 mai vizitatorii oraşului Bruxelles au ocazia de a merge în „Satul European“, organizat pe esplanada din faţa Gării Centrale, cu ocazia Sărbătorii Irisului (ziua Regiunii Bruxelles). Oaspeţii vor avea ocazia să deguste din produse tradiţionale provenind din sta-

tele membre ale Uniunii.

Pe 17 mai, este rândul instituţiilor din Bruxelles să primească vizitatori: Consiliul European, Comisia Europeană, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic şi Social, Serviciul de Acţiuni Externe, Supervizorul European pentru Protecţia Datelor etc.

Un punct de atracţie cu totul deosebit în Bruxelles-ul european îl constituie Parlamentarium, un muzeu interactiv care îi conduce pe vizitatori în istoria Uniunii Europene şi îi familiarizează cu mecanismele de luare a deciziilor.

PRIMĂVARA ÎN EUROPA Energie, vitalitate şi multă imaginaţie! Primăvara este sărbătorită în toată Europa cu manifestări inedite, care atrag mii de turişti.

• În Anglia, la sfârşitul lunii mai, se desfăşoară anual o competiţie pe cât de faimoasă, pe atât de amuzantă. Este vorba despre o cursă în care participanţii se întrec în prinderea unei roţi de brânză ce se rostogoleşte pe panta unui deal. Evenimentul, care are loc la Cooper Hill (Gloucestershire), are mai multe curse pentru bărbaţi, dar şi una pentru femei şi una mai „simplă“, pentru copii. Cea mai mare roată de brânză rulată a fost de 18 kg!

frumoase grădini englezeşti. Aranjamentele florale atrag mii de turişti, mai ales că la festival participă, de regulă, şi familia regală a Marii Britanii.

• Şi în Elveţia, luna mai este bogată în evenimente tradiţionale. La mijlocul lunii are loc, în Aproz, întâlnirea campionilor din Valais la lupte de vite. Apoi, în multe sate se sărbătoreşte „plecarea“ vitelor în munţi.

• Tot Anglia devine primăvara raiul iubitorilor de flori. Pentru că la Chelsea sunt sărbătorite cele mai

• În Italia, sfârşitul primăverii aduce un eveniment de tradiţie: Regata Istorică a Republicilor Maritime.

Este vorba despre o competiţie de canotaj, precedată de procesiuni ce evocă istoria. Oraşele Amalfi, Genova, Pisa şi Veneţia, cele patru mari puteri maritime de odinioară, sunt, prin rotaţie, gazdele acestei regate.

MAI 2014

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: mai 2014