Revista Regio nr.29/iunie 2014: Cultură şi istorie prin Regio.

Nr. 29, Iunie 2014

CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO Bătrânul turn al lui Ştefan cel Mare, reabilitat după 500 de ani, cu fonduri Regio

Muzeul ASTRA: tradiţie în condiţii moderne „Casa cu blazoane“, o bijuterie unică în Europa, va intra în circuitul turistic Centrul vechi al Aradului, în haine noi

Arhitect Călin Hoinărescu: Noţiunea de patrimoniu a evoluat substanţial, s-a diversificat şi a devenit din ce în ce mai complexă, incluzând zone întinse din mediul urban şi rural. Absorbţia fondurilor europene pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi în România, dar este nevoie de forţă de muncă specializată.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial SĂ REDESCOPERIM ROMÂNIA!

T

imp de mulţi ani, autorităţile României, fie ele centrale sau locale, s-au dovedit a fi tributare ideii potrivit căreia „cultura consumă, nu produce“. Că, mai pe scurt, aceasta ar fi un lux.

Era, fără doar şi poate, o reminiscenţă a perioadei comuniste, care privilegia sub toate formele „producţia de bunuri materiale“. Din păcate, acestei mentalităţi i-au căzut victime nenumărate monumente şi clădiri de patrimoniu, care s-au degradat vizibil, până acolo încât, în unele cazuri, chiar existenţa lor fizică a ajuns să fie pusă în pericol.

Lucrurile au început însă să se schimbe, pe măsură ce autorităţile şi comunitatea au înţeles că, dimpotrivă, cultura şi protejarea patrimoniului naţional reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea locală. Astăzi, multe monumente şi clădiri de patrimoniu au reintrat în circuitul turistic, altele se pregătesc să intre, fiind în stadii avansate de reabilitare.

Fondurile Regio (prin axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe) au avut aici o contribuţie extrem de importantă. Iar efectele asupra comunităţii se fac deja simţite.

Pe de o parte, renovarea monumentelor şi clădirilor de patrimoniu ajunge să pună pe harta turistică a României localităţi până acum aproape necunoscute sau sporeşte atractivitatea unor destinaţii deja populare. Turiştii găsesc atracţii noi, iar perioadele de vizitare se întind cu mult peste sezonul de vârf. Toate acestea stimulează afacerile în zonele de destinaţie şi aduc câştiguri importante comunităţii şi administraţiei.

Pe de altă parte, se întăreşte legătura dintre cetăţeni şi localităţile în care trăiesc, sporeşte sentimentul de mândrie naţională şi locală. Şi încă ceva: oamenii încep să vadă, cu ochii lor, în localităţile lor, ce înseamnă cu adevărat apartenenţa României la Uniunea Europeană.

Aşa cum spunea, simplu, dar extrem de sugestiv, un enoriaş al bisericiimonument istoric din Potlogi (Dâmboviţa): „Uite, asta-i de la Uniunea Europeană!“ Aducem în această ediţie a revistei noastre nu doar exemple de bună practică în renovarea monumentelor istorice, ci şi tot atâtea invitaţii de a redescoperi România, la acest început de vară.

Ovidiu NAHOI

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro.

Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

2

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

SUMAR

04

SEMNAL EUROPEAN

Patrimoniul cultural, preocupare de prim ordin în Uniunea Europeană

06

INTERVIU

Arhitectul Călin Hoinărescu:„Absorbţia fondurilor europene pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi în România“

08 ŞTIRI REGIONALE DOSAR: 10 CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO O perspectivă istorică şi culturală asupra vinului Muzeul ASTRA: tradiţie în condiţii moderne Bătrânul turn al lui Ştefan cel Mare, reabilitat după 500 de ani, cu fonduri Regio Centrul vechi al Aradului, în haine noi „Părinte, când oi muri, tot schelele astea or fi?“ Arcul de Triumf — istorie şi modernitate pentru bucureşteni şi turişti „Casa cu blazoane“, o bijuterie unică în Europa, va intra în circuitul turistic Calvaria: un monument istoric şi religios, renăscut cu ajutorul Regio

26

REGIUNI EUROPENE

Polonia: Centrul vechi al oraşului Bielsko-Biała, readus în atenţia turiştilor Genk, Belgia: Veche mină transformată în centru cultural şi de afaceri

30 31

INFORMAŢII UTILE EURO-TUR

O călătorie în „inima“ Europei IUNIE 2014

3

Semnal european

PATRIMONIUL CULTURAL, PREOCUPARE DE PRIM ORDIN ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ În afară de valoarea sa intrinsecă, patrimoniul cultural este o resursă valoroasă pentru turism, dezvoltare sustenabilă şi coeziune socială. Numai pentru protejarea moştenirii istorice şi culturale, Uniunea Europeană va aloca în actuala perioadă de programare bugetară o sumă de 1,5 miliarde de euro.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

C

âştigătorii Premiului UE pentru Patrimoniu Cultural, ediţia 2014, şi-au primit pe 5 martie trofeele pentru excelenţă în lucrările de conservare şi de reabilitare a clădirilor de patrimoniu. Din 160 de proiecte laureate au fost alese şase câştigătoare ale Marelui Premiu. Printre ele se află şi unul românesc, care a constat în restaurarea unor fresce de secol XVII, pe o suprafaţă de 900 de metri pătraţi ai pereţilor Mănăstirii Dragomirna. Acest proiect a câştigat inclusiv Premiul publicului, după votarea lui de către 10.000 de utilizatori online. Fiecare dintre cei şase câştigători şi-a primit trofeul în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Viena şi ai cărei amfitrioni au fost comisarul european pentru Cultură, Androulla Vassiliou, şi tenorul Placido Domingo, preşedintele organizaţiei Europa Nostra.

Câştigătorii Marelui Premiu au primit câte 10.000 de euro. „Europa se mândreşte cu un patrimoniu cultural de invidiat în întreaga lume, iar aceste proiecte au o valoare inestimabilă. Este important să omagiem talentul extraordinarilor meşteşugari şi specialişti, precum şi munca de excepţie, neobosită, a voluntarilor care au grijă de comorile trecutului nostru; graţie lor, milioane de persoane se bucură astăzi de aceste valori, care vor putea fi păstrate şi transmise generaţiilor

4

www.inforegio.ro

viitoare“, a declarat comisarul pentru Cultură, cu ocazia decernării premiilor.

BUGET MĂRIT PENTRU CONSERVAREA MOŞTENIRII ISTORICE Acest tip de recunoaştere face parte din programele UE, inclusiv bu-

getare, pentru domeniul cultural şi pentru protejarea patrimoniului. Lansate în 2002 de UE şi de Europa Nostra — o mişcare publică de protejare a patrimoniului cultural şi natural european — aceste premii vor să promoveze şi să inspire excelenţa în domeniu, să scoată în evidenţă frumuseţea şi valoarea socio-economică a patrimoniului cultural european şi să încurajeze promovarea bunelor practici. Din

Semnal european

2007 până în 2013, premiile au fost finanţate prin Programul Cultural al UE, care a investit aproximativ 40 de milioane de euro în proiecte legate de patrimoniu. Urmaşul acestuia, în actuala perioadă de programare bugetară, este Europa Creativă, care are un buget de 1,5 miliarde de euro, cu 9% mai mare decât în anii precedenţi, menit să sprijine sectoarele culturale şi creative în următorii şapte ani.

Noul program va aloca peste 900 de milioane de euro pentru a susţine sectorul cinematografic şi al audiovizualului (domeniu cuprins în actualul program MEDIA) şi aproape 500 de milioane de euro pentru cultură.

Comisia propune, de asemenea, să se aloce peste 210 milioane de euro pentru o nouă facilitate de garanţie financiară, care ar permite împrumuturi bancare de până la 1 miliard de euro, şi aproximativ 60 de milioa-

ne de euro în sprijinul cooperării în materie de politici şi al promovării abordărilor inovatoare faţă de atragerea publicului şi noile modele de afaceri. Comisia nu a stabilit încă suma totală dedicată exclusiv proiectelor de patrimoniu.

CONLUCRARE ÎNTRE COMISIA EUROPEANĂ ŞI STATELE MEMBRE Comisia Europeană are sarcini specifice prin care contribuie la îmbogăţirea culturală a statelor membre. În principiu, rolul CE este acela de a asista şi de a completa acţiunile statelor membre, având grijă de patrimoniul european. Suplimentar, Comisia promovează accesul şi participarea la cultură, multilingvismul şi exprimarea culturală sau oraşele culturale.

Aceste scopuri se ating prin mai multe iniţiative, studii şi rapoarte. Printre iniţiative se numără Capitala Culturală Europeană, Zilele Patrimoniului European sau Premiul UE pentru Patrimoniul Cultural. Cât priveşte acţiunile mai concrete, Comisia pune la dispoziţia statelor membre inclusiv finanţare, în special prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). În perioada 2007 — 2013, prin acest fond s-au alocat 6 miliarde de euro pentru conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii culturale şi sprijinirea serviciilor culturale, precum şi pentru formarea profesională şi educaţia în domeniul artelor şi al patrimoniului. Programele UE pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică au furnizat, la rândul lor, în ultimii 15 ani, 150 de milioane de euro pentru proiecte de conservare a patrimoniului.

EUROPA CREATIVĂ BOGDAN MUNTEANU

Europa Creativă 2014-2020 este programul de finanţare al UE pentru operatorii din sectorul cultural şi creativ (ONG-uri, instituţii publice şi companii private) cu minimum 2 ani de existenţă juridică.

regio@mdrap.ro

E

uropa Creativă are 3 subprograme: Media, Cultura şi o componentă transectorială dedicată garantării creditelor bancare şi cooperării în domeniul politicilor culturale. Liniile de finanţare ale subprogramului Cultura sunt: proiecte de cooperare transnaţională, proiecte de traduceri literare, platforme europene şi reţele europene. Următoarele termene limită de depunere sunt în octombrie 2014.

Programul este gestionat de

Comisia Europeană şi de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură din ­Bruxelles, unde se trimit şi se evaluează ­toate proiectele. La nivel naţional, cei interesaţi se pot adresa Biroului Europa Creativă România, care funcţionează în cadrul Unităţii de Management a Proiectului din Ministerul Culturii. Biroul oferă informaţii şi asistenţă tehnică gratuite pentru operatorii care doresc să acceseze acest tip de finanţare.

Mai multe informaţii: http://bit.ly/1t9wtS2 www.europa-creativa.eu IUNIE 2014

5

Interviu

ARHITECTUL CĂLIN HOINĂRESCU:

„ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE PENTRU RESTAURAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A PATRIMONIULUI ISTORIC ESTE CU PUTINŢĂ ŞI ÎN ROMÂNIA“ Pe cât de multe monumente istorice are România, pe atât de multe sunt şi problemele legate de conservarea lor. Despre posibile soluţii de remediere ne-a vorbit arhitectul Călin Hoinărescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice, prin prisma experienţei de 40 de ani în domeniu, recunoscută inclusiv prin decoraţiile conferite de Preşedintele Emil Constantinescu şi Patriarhul Teoctist.

ELENA ALEXA, BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

REGIO: Ce se înţelege prin noţiunile de monument şi clădire de patrimoniu?

Călin Hoinărescu: Noţiunea de patrimoniu a evoluat substanţial, s-a diversificat şi a devenit din ce în ce mai complexă. Multă vreme la noi, în această categorie erau incluse clădiri izolate, cum sunt Mănăstirea Horezu, Biserica din Densuş, Mănăstirea Voroneţ etc. În Europa s-a extins noţiunea de patrimoniu asupra unor zone întinse din mediul urban şi rural, ansambluri de pieţe, străzi, cartiere şi, din ce în ce mai mult, s-a pus accentul pe noţiunea de peisaj cultural, care include atât elemente individuale (ansambluri, situri), dar şi elemente de vegetaţie sau relief special. În multe ţări, criteriile de selecţie a unui monument, a unui obiectiv, au la bază şi vechimea, poate surprinzător de redusă, respectiv de două decenii.

Deşi pare anevoioasă, această tranziţie de la obiectul izolat la teritoriul în care omul îşi desfăşoară viaţa, este un demers justificat, deoarece păstrarea identităţii locale a habitatului este principalul opozant în calea globalizării. La noi, pentru problemele lega-

6

www.inforegio.ro

te de peisajul cultural, de protecţie teritorială, deziderate stipulate prin Convenţia Europeană a Peisajului, s-a făcut extrem de puţin, în timp ce în alte ţări protecţia peisajului cultural beneficiază de prevederi legale — de exemplu, în Portugalia, au început cu deceniul al VII-lea al secolului trecut.

REGIO: Care ar fi cele mai serioase probleme în privinţa conservării patrimoniului?

Călin Hoinărescu: Un domeniu deficitar în România este cel al pregătirii forţei de muncă specializate atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii. În prezent, personalul se formează, fără excepţie, direct pe şantierele de restaurare, care sunt conduse de specialişti cu multă vechime şi experienţă. Acest sistem nu oferă nici pe departe numărul de profesionişti necesar pentru a interveni competent în procesul de restaurare, întreţinere şi

Interviu

gestionare a patrimoniului.

O altă lacună majoră este inexistenţa unor prevederi tehnice şi financiare adecvate la specificul lucrărilor de restaurare. Atât în cazul unor obiective noi, cât şi în cazul restaurării monumentelor se aplică aceleaşi criterii tehnice şi juridice, de pildă în cazul aprovizionării cu materialele de construcţii necesare (diferite sortimente de lemn uscat de 3-7 ani, var stins de minim 1 an, producerea cărămizilor şi a ţiglelor fasonate manual etc.)

O prevedere economică interzice constituirea de stocuri de materiale cu vechimea necesară de către antreprenori specializaţi, care sunt obligaţi să-şi epuizeze sortimentele aprovizionate într-un an contabil, neexistând derogare în acest sens.

Trebuie apoi să se elimine reglementările în general valabile, dar no­cive pentru gestionarea monumentelor istorice, cum ar fi mecanismul care limitează durata de viaţă a monumentelor la 60-70 de ani, acestea fiind supuse unui proces de amortizare şi, în final, după legile contabile ale bunurilor fixe, putându-se trece la casarea şi demontarea monumentului respectiv.

Pe de altă parte, agenţii economici care execută lucrări de construc-

ţii, canalizare, drumuri şi chiar îmbunătăţirii funciare, pot avea acces la procedurile de licitaţie sau cerere de ofertă, deşi este evident că personalul pe care-l au n-a executat niciodată lucrări de restaurare. Numai un antreprenor care are forţă de muncă instruită pentru lucrări de restaurare la toate compartimentele tehnice (de supraveghere, ingineri, maiştri, zidari, tâmplari, dulgheri, stucatori etc.) are şanse să stabilească corect valoarea unei documentaţii scoase la licitaţie şi, ulterior, chiar să o execute în condiţii de bună calitate.

Sub umbrela aparent umanitară a egalităţii de şanse, nu de puţine ori apar câştigători fără experienţă similară în domeniul restaurării care nu sunt în stare să facă lucrarea, care subevaluează catastrofal oferta, şi ulterior oferă sub antrepriză executarea lucrării în condiţii de preţuri total inadecvate, subevaluate şi de aici toate consecinţele calităţii scăzute a lucrărilor.

Administraţia trebuie să treacă de urgenţă la şcolarizarea forţei de muncă destinate restaurării monumentelor istorice, atât a celor cu studii superioare — arhitecţi, ingineri, a per-

sonalului cu pregătire medie — maistru, şef de echipă, cât şi a meşterilor în domeniul principalelor meşteşuguri de restaurare — tâmplari, dulgheri, tinichigii, boltieri, stucatori etc. În acest fel, antreprenorii doritori să activeze în domeniul restaurării monumentelor, având un personal calificat, au şanse să câştige corect şi în cunoştinţă de cauză contractele de lucrări.

REGIO: Pot fondurile europene să reprezinte o soluţie pentru conservarea patrimoniului din România?

Călin Hoinărescu: Absorbţia fondurilor europene pentru restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului istoric este cu putinţă şi în România.

Dar trecerea de la cazurile relativ izbutite în prezent la un proces amplu în viitor este determinată de soluţionarea problemelor amintite anterior, la care nu trebuie să neglijăm şi cerinţa pregătirii personalului pe domeniul patrimoniului în unităţi de evaluare şi implementare a proiectelor, precum şi elaborarea unor ghiduri ale solicitantului compatibile cu activitatea de restaurare, revitalizare şi punere în valoare a monumentelor istorice.

IUNIE 2014

7

Ştiri regionale

SPECTACOL ÎN PREMIERĂ MONDIALĂ LA IAŞI

CLĂDIRILE ISTORICE DIN ORADEA AU CODURI QR

RU CE NT

-V E RD NO www.inforegio.ro

T

8

-ES

Metodă inedită de combatere a consumului de stupefiante: elevii din 55 de unităţi de învăţământ din judeţul Timiş vor participa la un concurs de slogane împotriva drogurilor. În cadrul proiectului demarat de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Timiş şi Inspectoratul Şcolar Judeţean la jumătatea lunii aprilie, fiecare liceu va constitui o echipă care va crea un slogan şi un mesaj contra consumului de droguri. Toate vor fi postate pe o pagină specială de Facebook, iar câştigător va fi desemnat sloganul care a primit cele mai multe aprecieri.

Acesta va fi anunţat pe 26 iunie, chiar cu ocazia Zilei Mondiale împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri şi va fi folosit pentru materialele promoţionale ale campaniei împotriva consumului de stupefiante.

RD

ST VE

LICEENII DIN TIMIŞOARA, CONCURSURI ANTI-DROG

Capitala Moldovei se poate lăuda cu un experiment artistic în premieră mondială. Opera Naţională Română Iaşi a pus în scenă, pe 23 aprilie, spectacolul Operfado, o combinaţie de arii de operă, de musical şi de cântece fado celebre. Concertul de la Sala Mare a Teatrului Naţional a fost transmis live pe internet, gratuit, pe siteul operaiasi.ro. Printre protagoniştii spectacolului s-au numărat soprana Elena Moşuc, Gonçalo Salgueiro (Portugalia), chitariştii Guilherme Banza şi Rogerio Ferreira şi corul Operei. Opera din Iaşi este prima instituţie de profil din România care foloseşte posibilitatea tehnică de a transmite live online un spectacol de operă.

NO

ST

„Poveştile“ clădirilor cu importanţă istorică din Oradea vor fi mult mai uşor accesibile turiştilor. Pentru zece astfel de bijuterii arhitectonice au fost realizate coduri QR, accesibile de pe smartphone-uri, în cadrul unui proiect inedit gândit de două tinere îndrăgostite de istoria oraşului. Turiştii vor putea scana cu telefonul mobil aceste etichete lipite pe clădiri. Astfel, se face conexiunea cu pagina de internet ­www.oradeaqr. ro, unde pot vedea fotografii din interiorul şi exteriorul clădirilor şi pot afla date istorice şi de arhitectură.

Printre clădirile de patrimoniu incluse în proiect se numără Palatul Vulturul Negru, Biserica Ortodoxă cu Lună şi clădirea Teatrului.

350 DE EVENIMENTE LA FESTIVALUL DE TEATRU DE LA SIBIU Cea de-a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu a pregătit un program de excepţie pentru publicul spectator. Între 6 şi 15 iunie, participanţi din 70 de ţări vor prezenta 350 de evenimente în 66 de spaţii de joc. Peste 20.000 de bilete au fost puse deja în vânzare, iar pentru evenimentele în aer liber (conferinţe, spectacole-lectură şi film) intrarea este liberă. Conform organizatorului, circa 62.000 de iubitori de cultură sunt aşteptaţi să participe la festival. Nu vor lipsi nici concertele din Piaţa Mare: anul acesta, sibienii şi turiştii îi vor putea asculta pe Andra, Viţa-de-Vie, Guess Who şi Grasu XXL.

Ştiri regionale

EUROPENII ÎNVAŢĂ DANSURI POPULARE LA RÂMNICU VÂLCEA

Elena Elisseeva

BU C - IL URE FO ŞT V I

T

ES

Oraşul Ploieşti îşi dezvoltă cu imaginaţie potenţialul turistic: turiştii români şi străini vor avea la dispoziţie o hartă bilingvă pe care vor fi trecute punctele de referinţă importante din oraş, dar şi posibilităţile de vizitare şi recreere. Redescoperă Ploieştii este un proiect realizat în doar patru luni de către voluntari ai comunităţii ploieştene, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Comunitare Prahova. Harta va fi afişată în mijloacele de transport în comun, va fi disponibilă în toate instituţiile de cultură din oraş şi va putea fi accesată online pe site-ul http://iubescploiestii.ro, unde există informaţii suplimentare despre obiectivele turistice din oraş, în limbile română şi engleză.

D-

D IA SU TEN N MU

HARTĂ TURISTICĂ BILINGVĂ LA PLOIEŞTI

Gest impresionant făcut de militarii garnizoanei Buzău în luna aprilie. Ei au mers să doneze sânge, conştienţi că gestul lor va salva vieţile unor oameni în suferinţă. În plus, militarii au decis să folosească tot în scopuri caritabile şi bonurile obţinute de la Centrul de Transfuzii. Astfel, au fost achiziţionate produse electronice, medicale şi alimente pentru Secţia de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău. Cu doar trei zile înainte de Paşte, au fost să înmâneze personal darurile micuţilor internaţi aici, care au fost extrem de încântaţi că-şi pot urmări desenele animate preferate la noile televizoare.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

Căluşul, Ciuleandra sau Învârtita — toate aceste dansuri populare le sunt predate, la Râmnicu Vâlcea, străinilor pasionaţi de tradiţiile noastre. Un grup de 47 persoane din Olanda, Germania, Elveţia şi Italia au participat, în luna aprilie, la un curs special organizat în sala de sport a liceului „Nicolae Pleşoianu“ din Râmnicu Vâlcea. ­Cursanţii fac parte din Fundaţia Culturală „Doina“ din Rotterdam, înfiinţată de un român stabilit în Olanda, ce are drept scop promovarea folclorului românesc. Cel care-i iniţiază pe doritori în această artă este instructorul de dans Aurel Cincă. Acesta care i-a învăţat deja pe foarte mulţi cursanţi din străinătate dansurile populare româneşti.

DONAŢII DE LA MILITARI PENTRU PEDIATRIE

BICICLIŞTII AU LANSAT CAMPANIA TU EŞTI TRAFICUL Bucureştenii vor învăţa să utilizeze într-un mod mai eficient spaţiul public. Acesta este scopul campaniei Tu eşti traficul, lansate în luna aprilie de Comunitatea Bicicliştilor din Bucureşti, împreună cu alte organizaţii care promovează transportul alternativ. Organizatorii atrag atenţia că trebuie luate măsuri, pentru că în Bucureşti şoferii nu au locuri suficiente de parcare, iar bicicliştii se plâng că nu există piste speciale. Ca acţiune inedită, pe Calea Victoriei au fost realizate fotografii care arată, în trei cadre, spaţiul ocupat de 60 de persoane care folosesc trei mijloace diferite de deplasare: autoturismul, transportul în comun şi bicicleta.

IUNIE 2014

9

CULTURĂ ŞI ISTORIE PRIN REGIO O PERSPECTIVĂ ISTORICĂ ŞI CULTURALĂ ASUPRA VINULUI „Bun e vinul ghiurghiuliu, cules toamna pe târziu…“, spune cântecul Mariei Tănase. Povestea viei şi a vinului, „cules toamna pe târziu“, poate fi aflată trecând pragul Muzeului Viei şi Vinului din Drăgăşani, recent restaurat cu ajutorul fondurilor europene, prin programul Regio.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

U

n muzeu al viei şi vinului la Drăgăşani? Mulţi vor spune că vinul nu se ţine în muzeu, ci la cramă, că strugurii şi vinul se consumă sau se degustă, dar nu are rost să le admiri ca exponate de muzeu. Corect. Şi totuşi… Muzeul Viei şi Vinu­lui, dacă nu oferă direct plăcere degustării oferă, în schimb, o poveste care îmbogăţeşte orizontul cunoaşterii fiecărui vizitator. Ba chiar ar putea să-i determine pe abstinenţii înveteraţi să încerce măcar să deguste din picăturile chihlimbarii sau roşii ca sângele şi să aprecieze arta vinificaţiei şi produsele sale din perspectivă culturală. În plus, un asemenea muzeu într-o regiune vitivinicolă creşte potenţialul turistic şi comercial al zonei. Pe aceste argumente s-a bazat şi iniţiativa Primăriei din Drăgăşani de a accesa fonduri europene pentru reabilitarea clădirii Muzeului Viei şi Vinului.

La Drăgăşani a fost înfiinţat încă din 1974 acest muzeu, dedicat viţeide-vie, dar clădirea care adăpostea exponatele a intrat într-o avansată stare de degradare în ultimii ani: pereţi fisuraţi, tavane deteriorate din cauza infiltraţiilor, ceea ce punea în pericol stabilitatea clădirii. Accesarea

10

www.inforegio.ro

de fonduri europene prin Regio a reprezentat soluţia salvatoare.

Muzeul a fost gândit încă de la început, astfel încât să existe o armonie între clădirea-muzeu şi ansamblul

arhitectural al oraşului, cu suficiente grade de libertate pentru ca imobilul să poată fi văzut şi remarcat în egală măsură de pe strada Gib Mihăescu sau de pe strada Tudor Vladimirescu şi

CE POATE SĂ VADĂ VIZITATORUL CARE VA TRECE PRAGUL ACESTUI MUZEU DIN DRĂGĂŞANI? Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani conţine dovezi ale practicării viticulturii şi ale continuităţii acestei ocupaţii în zonă, precum şi o vastă colecţie de instalaţii tradiţionale pentru prelucrarea strugurilor, vase de lut ars din timpul romanilor şi, nu în ultimul rând, un citat al istoricului, filosofului şi geografului antic grec Strabo, care evidenţiază vechimea vinurilor de Drăgăşani. Tot în incinta muzeului sunt expuse medaliile câştigate la Bordeaux (1898) şi la Expoziţia Mondială de la Paris (1900), unde vinurile de Drăgăşani au obţinut recunoaşterea internaţională.

Dosar

să fie admirat ca panoramă minunată din Hotelul Rusidava. Faţadele către străzi se remarcă printr-o construcţie elegantă, cu balcoane, dar şi prin elemente arhitecturale decorative bogate: frize, profile, medalioane şi coloane cu capiteluri şi arcade la balcoane, specifice perioadei în care a fost proiectată şi realizată construcţia, începutul anilor 20 ai secolului trecut.

Colţul clădirii, format de intersecţia străzilor Gib Mihăescu şi Tudor Vladimirescu, evidenţiază deasupra intrării principale un foişor cu orologiu, element arhitectural care dă unicitate clădirii şi îi conferă distincţie. Practic, turistul nu are cum să treacă pe lângă muzeu fără să-l remarce. Muzeul Viei şi Vinului Drăgăşani face parte din patrimoniul istoric şi cultural al oraşului.

El constituie un element de identitate al Drăgăşaniului, prin urmare era de neconceput să fie lăsat în paragină.

De asemenea, muzeul este singura clădire cu ceas din oraş, care continuă şi azi să măsoare timpul şi atrage săptămânal noi vizitatori, dornici să-i afle povestea.

OBIECTUL PROIECTULUI L-A CONSTITUIT REABILITAREA CLĂDIRII ŞI REDOBÂNDIREA FARMECULUI SĂU INIŢIAL Imobilul, iniţial proprietate a unui comerciant bogat din localitate, a fost construit în stilul arhitectonic neo-românesc, stil dominant în arhitectura de calitate de la începutul secolului

al XX-lea în România. Din 1974, clădirea este organizată ca Muzeu al Viei şi Vinului şi inclusă în inventarul monumentelor istorice, oficializat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional“, a declarat Maria Drăghici, manager de proiect la Primăria Municipiului Drăgăşani.

Proiectul „Modernizarea Muzeului Viei şi Vinului“ a fost gândit în sensul elaborării şi dezvoltării produsului numit generic turism viticol, care să implice: vizitarea podgoriilor şi a cramelor, itinerarii ale vinului, festivaluri şi evenimente. Mai mult decât atât, să nu uităm că există o legătură puternică între vin, arta culinară şi tradiţiile româneşti, o legătură care poate fi valorificată tocmai în scopul atragerii de noi turişti. Întregul proiect de la Drăgăşani s-a axat pe legătura apropiată dintre vin, turism şi dezvoltarea regiona-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlu proiect: Reabilitarea Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani • Beneficiarul proiectului: Primăria Municipiul Drăgăşani • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 1, DMI 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană – subdomeniul centre urbane.

• Valoarea totală a proiectului: 4,24 milioane de lei, din care: - FEDR — 900.936 de lei - Contribuţia de la bugetul de stat (inclusiv TVA) — 465.376 de lei - Contribuţia beneficiarului — 22.425 de lei

lă. „Pe de o parte, cei care doresc doar să cumpere vin, se îndreaptă spre vizitarea cramelor. Ajunşi aici, mulţi doresc să afle mai multe despre vinurile autohtone, să-şi îmbunătăţească cunoştinţele despre vinuri şi arta tradiţională a fabricării vinurilor de Drăgăşani. Aceasta este motivaţia educaţională, unul dintre elementele care vor dirija turistul către Muzeul Viei şi Vinului. Pe de altă parte, majoritatea oamenilor vor identifica oportunitatea de a se bucura de aspectele sociale ale turismului viticol, iar aceasta pare să constituie o motivaţie majoră care poate fi dublată şi intensificată şi de aspectele legate de sănătate, cele care identifică vinul — consumat cu moderaţie — ca factor curativ“, ne-a mai spus Maria Drăghici, managerul proiectului de la Drăgăşani.

Deşi lucrările de reabilitare şi restaurare a clădirii care adăposteşte muzeul au fost încheiate la termen, ar mai exista câteva aspecte nefinalizate, dar aflate în curs de rezolvare. „Prin proiect au fost realizate numai lucrările de reabilitare, nu şi dotarea cu mobilier specific. De aceea, a trebuit ulterior să identificăm resurse pentru achiziţionarea mobilierului, pre­cum şi pentru recondiţionarea unor exponate, proces aflat încă în derulare“, a mai spus Maria Drăghici.

IUNIE 2014

11

Dosar

MUZEUL ASTRA: TRADIŢIE ÎN CONDIŢII MODERNE Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA trece anul acesta prin ample lucrări de modernizare şi dotare cu sisteme de supraveghere performante. Proiectul a fost posibil datorită fondurilor Regio, care au venit în ajutorul prestigioasei instituţii culturale, unul dintre principalele puncte de atracţie ale Sibiului turistic.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

A

şezat într-un adevărat paradis, în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului“, muzeul în aer liber, cunoscut şi ca Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, reprezintă una dintre principalele atracţii turistice din vecinătatea Sibiului. Este cel mai mare muzeu cu profil etnografic, în aer liber, din România. Povestea Muzeului ASTRA a început în urmă cu mai bine de 100 de ani, odată cu primele încercări de a da viaţă unui vis al românilor din Transilvania — acela de a organiza la Sibiu o colecţie etnografică. Totuşi, un muzeu în aer liber, în adevăratul sens al cuvântului, a fost gândit, la Sibiu, de

profesorul Romulus Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, refugiat la Sibiu, împreună cu întreaga universitate clujeană, după Dictatul de la Viena, din 1940.

Vremurile grele de război nu au permis realizarea proiectului. Acesta a devenit realitate abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director. Muzeul constituie o lume românească ancestrală, beneficiind şi de un cadru natural deosebit. În anul 2013, muzeul a fost vizitat de circa 200.000 vizitatori, 68% fiind persoane deţinătoare de abonamente de vizitare, locuitori din oraş şi din comunele apropiate de Sibiu. După ultimul chestionar sociologic realizat în Sibiu, rezultă că muzeul şi activităţile care au loc de-a lungul

Muzeul Astra Sibiu

12

www.inforegio.ro

MUZEUL ASTRA: CE AVEM DE VĂZUT ŞI DE FĂCUT Încă de la înfiinţare, Muzeul ASTRA a devenit un punct de atracţie pentru toţi cei care au vizitat zona Sibiului. Dispunând de un lac şi de peste zece kilometri de alei, muzeul oferă posibilitatea unor plimbări pe jos sau cu barca, cu trăsura sau cu sania, în funcţie de anotimp. Vegetaţia luxuriantă îi ajută pe oameni să respire aer curat, iar colecţia de peste 22.000 de obiecte mobile (păpuşi, ceramică, obiecte de porttextile, obiecte de cult din lemn, os sau fier) adăpostite în 400 de construcţii expoziţionale constituie o mărturie a tot ceea ce înseamnă specificul românesc.

Muzeul se întinde pe o suprafaţă de 96 hectare, din care expoziţia propriu-zisă reprezintă 42 hectare.

anului sunt din ce în ce mai atractive pentru locuitorii judeţului Sibiu şi pentru turiştii români şi străini.

Muzeul a devenit pentru cei din Sibiu şi zona adiacentă, un loc important de petrecere a timpului liber şi un factor de mândrie locală. Iată de ce proiectul Crearea şi modernizarea infrastructurii de valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului, iniţiat de Consiliul Judeţean Sibiu, a fost salutat de către sibieni încă de la început. „Proiectul are la bază tocmai studiile privind satisfacţia vizitatorilor care au trecut pragul Muzeului în 2007 şi 2008. Astfel, ­centralizarea

Dosar

datelor a arătat că vizitatorii erau atraşi de valoarea culturală deosebită a obiectivului de patrimoniu şi de evenimentele de excepţie desfăşurate aici, dar descriau ca fiind deficitară sau limitată experienţa turistică din cauza infrastructurii învechite sau inexistente. De asemenea, experienţa profesională a specialiştilor muzeografi a indicat faptul că patrimoniul era expus unui risc deosebit, fiind periclitată însăşi existenţa sa fizică, din cauza lipsei unui sistem de securitate şi supraveghere, care să îi ofere protecţie adecvată şi să îi asigure integritatea în vederea funcţionării pentru public la parametrii maximi“, ne-a explicat Oana Popa, director executiv în cadrul Direcţiei Strategii şi Proiecte a Consiliului Judeţean Sibiu. Într-adevăr, proiectul prevede consolidarea şi repararea a 18.600 metri de alei din muzeu, un nou sistem de iluminat public în zona porţilor de acces, refacerea împrejmuirii şi realizarea unui sistem complex de supraveghere video. Execuţia lucrărilor a fost demarată prin instalarea organizării de şantier. Lucrările au fost demarate de către constructor în februarie-martie 2014. Astfel, au fost deja executate până acum: împrejmuirea perimetrală — 2.600 m, frezarea asfaltului în proporţie de 80% (aproximativ 10.000 mp), înlocuirea bordurilor vechi, umplerea cu balast stabilizat a 600 mp şi refacerea a 10 podeţe. „Din punctul de vedere al specialistului muzeograf, acest proiect vine să modernizeze o infrastructură uzată, care aducea un minus platformei de patrimoniu şi de valorificare a acestuia. Noul sistem de împrejmuire nu aduce prejudicii de imagine, cum se întâmpla cu vechiul sistem, uzat şi ruginit, şi oferă, în plus, un grad ridicat de securitate.

Aleile refăcute în totalitate asigură accesul mult mai uşor către unităţile deschise spre vizitare. Odată cu finalizarea proiectului se poate

ONMAT — faza naţională 2013

afirma că muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului a devenit o instituţie de cultură modernă, care se deschide publicului atât prin oferta culturală cât şi prin infrastructură“, a adăugat Oana Popa.

Muzeul ASTRA aduce în atenţia vizitatorilor bogăţia şi varietatea patrimoniului etnografic naţional

şi universal, organizat în colecţii şi valorificat prin intermediul expoziţiilor permanente şi al celor temporare. Modernizarea infrastructurii acestei instituţii culturale va aduce un plus de confort publicului vizitator, format în mare parte din persoane între 19 şi 37 de ani (50% dintre vizitatori).

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Crearea şi modernizarea infrastructurii de valorificare turistică a patrimoniului cultural al Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Dumbrava Sibiului“ • Beneficiarul Proiectului: Consiliul Judeţean Sibiu • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, domeniul major de intervenţie: 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 3,92 milioane de lei, din care: - FEDR: 2,72 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 229.767 de lei - Contribuţia beneficiarului: 60.227 de lei IUNIE 2014

13

www.e-fotgrafie.ro

Dosar

BĂTRÂNUL TURN AL LUI ŞTEFAN CEL MARE, REABILITAT DUPĂ 500 DE ANI, CU FONDURI REGIO Întreg centrul istoric din municipiul Piatra Neamţ a fost reabilitat, inclusiv trei muzee, un teatru şi celebrul Turn Clopotniţă al lui Ştefan cel Mare (datând din 1499), astfel că se aşteaptă o creştere a numărului de turişti pe tot parcursul anului.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

M

unicipiul Piatra Neamţ poartă titlul de oraş turistic încă din 1924. Cine să nu fi auzit de peisajele care taie răsuflarea celor care urcă pe masivele Cozla şi Pietricica, de ştrandul de pe malul Bistriţei, de Grădina zoologică sau, în ultimii ani, de telegondolă şi pârtia de schi?

Dincolo de acestea, oraşul se laudă şi cu o moştenire istorică impre-

14

www.inforegio.ro

sionantă, care poate rivaliza cu cea a fostelor capitale ale Moldovei, Suceava şi Iaşi. În paralel cu alte programe de dezvoltare, un amplu proiect de reabilitare cu fonduri Regio (aflat în curs de finalizare în 2014) a pus în valoare acest patrimoniu.

Pentru a spori atractivitatea oraşului tot timpul anului, şi nu doar ca destinaţie de odihnă şi recreere în sezonul de vârf, autorităţile municipale şi judeţene au accesat fonduri Regio pentru restaurarea Muzeului de Etnografie şi a Muzeului

de Artă, monumente istorice datând din 1931. De asemenea, fondurile sunt destinate Teatrului Tineretului (1935) şi complexului arhitectonic Curtea Domnească (din secolele XV-VII) care include şi monumentulemblemă al urbei — Turnul lui Ştefan cel Mare. „Acest proiect constituie, din punct de vedere istoric, cultural, urbanistic şi al turismului, cea mai importantă investiţie publică din aşezarea de sub Masivul Pietricica, pentru că restaurează, extinde şi

Dosar

NOI VESTIGII ARHEOLOGICE SCOASE LA LUMINĂ „Cu ocazia excavaţiilor pentru pasajul rutier şi a parcării de sub Curtea Domnească, am avut surpriza descoperirii unor ziduri şi încăperi care s-au dovedit a fi hrube domneşti din timpul lui Ştefan cel Mare“, a precizat Bogdan Puşcaşu. „Ele au fost puse în conservare şi vor fi amenajate ca muzeu integrat în Complexul Curtea Domnească“, a adăugat el.

Noile descoperiri vor putea fi vizitate alături de ruinele Curţii Domneşti, care au fost dotate cu o instalaţie electronică antifurt şi un sistem informatic pentru ghidarea turiştilor, inclusiv pentru persoane cu dizabili-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Restaurarea şi punerea în valoare a zonei istorice şi culturale Curtea Domnească din municipiul Piatra Neamţ — prin reabilitarea, dotarea şi punerea în valoare a siturilor şi clădirilor de patrimoniu: Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Teatrul Tineretului, Turnul Clopotniţă, Ruinele Beciului şi Ruinele Zidului de incintă ale Curţii Domneşti şi muzeul aferent“ • Beneficiar: Parteneriatul dintre Primăria Municipiului Piatra Neamţ, Consiliul Judeţean Neamţ şi Parohia Sf. Ioan Domnesc • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe • Valoare totală contractată a proiectului: 24,54 milioane de lei, din care: - FEDR: 14,85 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 2,27 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 349.530 de lei tăţi. În urma lucrărilor de reabilitare, Fundaţia Motivation România a acordat complexului muzeal reabilitat Marca Accesibilităţii, o distincţie care dovedeşte că spaţiile unei anumite instituţii sunt uşor de folosit de către persoanele cu dizabilităţi motorii. Încă dinainte de terminarea lucrărilor, Curtea Domnească din Piatra Neamţ şi-a făcut „intrarea în Europa“, în toamna anului 2012, prin organizarea Congresului European de Turism Rural. Cei peste 200 de participanţi (din care mai mult de jumăta-

te au fost străini) au admirat ateliere meşteşugăreşti (un banc de tâmplărie şi sculptură, o strungă de oi, o fierărie cu foale) şi s-au delectat cu produsele proaspete ale unui cuptor de plăcinte şi ale unui teasc pentru vin. În opinia lui Bogdan Puşcaşu, organizarea evenimentului a fost o poveste de succes care a demonstrat cum se poate valorifica arealul Curţii Domneşti pentru astfel de manifestări de amploare, care să atragă zeci de mii de turişti pe an şi să contribuie la dezvoltarea economiei locale.

TURNUL LUI ŞTEFAN CEL MARE, EMBLEMA ORAŞULUI O vizită în Piatra Neamţ nu ar fi completă fără a urca în Turnul lui Ştefan cel Mare, cu treptele de lemn şi pardoseala de piatră proaspăt refăcute. Mecanismul ceasului (din 1920, reparat ultima oară în 2006) va fi vizibil turiştilor, iar în incintele de la etajele inferioare vor fi expuse obiecte de artă medievală.

www.e-fotgrafie.ro

valorizează zona zero a oraşului, unde moştenirea istorică este cea mai vizibilă“, ne-a declarat Bogdan Puşcaşu, managerul public al Primăriei Municipiului Piatra Neamţ.

Edificiile intrate în reabilitare au beneficiat de două categorii de lucrări. În primul rând, au fost consolidate (prin injectări în zidărie, subzidiri), s-au drenat apele freatice care le ameninţau stabilitatea şi s-au refăcut instalaţiile electrice şi sanitare.

Apoi a fost desfăşurată o migăloasă muncă de restaurare a faţadelor, arcadelor şi elementelor decorative, a acoperişurilor, pardoselilor şi a elementelor de tâmplărie. Toate aceste monumente au fost puse în valoare printr-un sistem de iluminat modern şi prin construirea unor spaţii pentru expoziţii în aer liber.

Demne de menţionat sunt şi alte „câştiguri“ ale municipiului în urma proiectului: în zona apropiată muzeelor au fost amenajaţi 1.000 de metri pătraţi de spaţii verzi şi s-a extins spaţiul exclusiv pietonal.

Traficul rutier din zona Curţii Domneşti a fost redirijat printr-un pasaj subteran, care dispune de parcare pentru autocare, două niveluri de parcare pentru autoturisme, scări rulante şi facilităţi sanitare.

IUNIE 2014

15

Dosar

CENTRUL VECHI AL ARADULUI, ÎN HAINE NOI Când vizitează un oraş, turistul îşi îndreaptă paşii întotdeauna către centrul vechi al acestuia, comoara cea mai de preţ a unei localităţi. În centrul vechi, sunt, de obicei, concentrate cele mai multe clădiri şi monumente istorice.

Podul Traian înainte de reabilitare

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

P

entru cei care ştiu, dar şi pentru cei care nu ştiu, Aradului i se mai spune Mica Vienă de pe Mureş. Şi nu degeaba: acest oraş de la graniţa de vest a României posedă o uriaşă rezervaţie arhitecturală: biserici în stil baroc, neogotic sau renascentist, palate cu alură vieneză, Podul Traian

16

www.inforegio.ro

Podul Traian din Arad după reabilitare

teatre, muzee în stil neoclasic şi numeroase alte monumente din secolele XVII, XVIII şi XIX. Mare parte a acestor comori se află în Centrul Istoric al oraşului. Iată de ce reabilitarea Centrului Vechi a devenit o prioritate pentru cei de la Primăria Arad. Aşa s-a născut proiectul de Reabilitare a Centrului Istoric al Municipiului Arad, prin care s-a urmărit punerea în valoare a zonei situate pe aliniamentul străzilor

Dornei şi Preparandiei, între străzile Cozia, Paul Chinezu, Mucius Scaevola şi Toth Sandor, cu finalizarea legăturii rutiere cu Calea Romanilor prin două puncte: Piaţa Arenei şi strada Patriei. „Proiectul a început în anul 2006, când s-a semnat contractul de finanţare între fostul Minister al Integrării Europene, Consiliul Local al Municipiului Arad şi proiectantul S.C. ­ROMAIR Consulting S.R.L. Bucureşti, prin fon-

Dosar

duri Phare acordate pentru pregătirea documentaţiei tehnice. În anul 2009 s-a semnat contractul de finanţare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ADR VEST şi Primăria Arad, fapt care a permis ca în ultimele zile ale anului 2009 să se semneze contractul de lucrări ce avea ca obiect Reabilitarea Centrului Istoric al Municipiului Arad. Lucrările au durat până la finalul anului 2011 şi au fost recepţionate în primele luni ale lui 2012“, ne-a prezentat, pe scurt, desfăşurătorul lucrărilor de reabilitare, Iulian Morar, managerul de proiect.

Străzile reabilitate prin proiect au fost incluse în zona denumită Ansamblul Urban Arad, care concentrează un bogat patrimoniu istorico-cultural, a cărui valoare, diversitate şi autenticitate trebuiau conservate şi protejate, iar identitatea locală întărită, pentru a creşte atractivitatea turistică. Reabilitarea drumurilor din zona centrului istoric a totalizat o lungime de 4,45 km şi o suprafaţă totală de 64.306 mp. Refacerea şi modernizarea infrastructurii conexe a reprezentat şi ea o parte importantă a proiectului. Prin urmare, odată cu străzile a fost reabilitată şi reţeaua de alimentare cu apă — 2.693 m; s-a refăcut reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere şi a apelor pluviale aferente străzilor vizate de proiect — 3.801 m; a fost refăcută trama stradală pe străzile amintite şi a fost modernizat

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Reabilitarea Centrului Istoric Vechi al Municipiului Arad • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patri­moniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe • Beneficiar: Consiliul Local al Municipiului Arad • Valoarea totală a proiectului — 45,65 milioane de lei, din care: - FEDR — 24,44 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat (inclusiv TVA) — 10,21 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului — 575.132 lei

Cladirea Preparandiei din Arad

sistemul de iluminat public, numărul de puncte luminoase/becuri stradale a crescut de la 138 la 153 pe străzile Dornei, Preparandiei, Mucius Scaevola, Cuza Vodă, Toth Sandor (sectorul cuprins între Calea Romanilor şi str. lalomiţei), Paul Chinezul, Florilor, Patriei, Heim Domokos, Cozia, în Piaţa Sârbească şi în Piaţa Veche).

Printre cele mai importante obiec­ tive reabilitate şi restaurate în Centrul Vechi din Arad se numără, afară de străzile propriu-zise, clădirea Preparandiei, situată la nr. 13 pe strada cu acelaşi nume. Aici, în 1812, a fost înfiinţată Schoala preparanda sau pedagoghicească a naţiei româneşti — prima şcoală pedagogică din BanatCrişana. Transformarea acestei clădiri cu o bogată istorie într-un muzeu tematic dedicat primei şcoli pedagogice româneşti reprezintă un plus al proiectului de reabilitare din municipiul Arad. „Clădirea a beneficiat de restaurarea faţadelor, iluminat decorativ, eficientizarea compartimentărilor interioare şi dotarea cu mobilier adec-

vat expunerii obiectelor. De asemenea, au fost montate echipamente de detecţie şi avertizare de incendiu şi a fost amenajată curtea interioară, cu spaţii verzi şi mobilier adecvat“, ne-a mai declarat Iulian Morar. Un alt obiectiv reabilitat cu ocazia implementării proiectului l-a constituit podul peste Mureş (monument istoric), denumit Podul Traian, obiectiv cu importanţă deosebită, atât turistică, cât şi din punct de vedere al fluidizării traficului. Podul Traian a fost construit în perioada imperiului austro-ungar; are o lungime totală de 185,4 m şi o lăţime de 11,05 m. Imediat după revoluţie, la Primăria Arad a sosit o adresă de la Viena, care avertiza că Podul Traian se apropia de vârsta de 100 de ani şi că urma să iasă din perioada de garanţie. Mult timp, din cauza pericolului prăbuşirii, autorităţile arădene au restricţionat circulaţia pe acest pod, care a fost decenii la rând unica legătură rutieră între Banat şi Ardeal. Fondurile Regio au salvat situaţia şi podul a fost reparat.

Odată încheiate lucrările de reabilitare şi modernizare a Centrului Vechi, municipalitatea arădeană a putut constata revitalizarea zonei istorice. Astfel, încă din primul an după finalizarea implementării s-a înregistrat o creş­tere a numărului de turişti, de la 9.395 la 12.963. Mai mult decât atât, proiectul amintit a adus 15 noi locuri de muncă pentru arădeni.

IUNIE 2014

17

Dosar

„PĂRINTE, CÂND OI MURI, TOT SCHELELE ASTEA OR FI?“ Prima biserică ridicată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, în comuna Potlogi (Dâmboviţa), a fost în renovare vreme de 32 de ani! Termenul renovare este forţat, fiindcă în afară de menţinerea schelelor nu s-a întâmplat mare lucru. Fără fonduri europene, lăcaşul de cult nu ar fi fost nici astăzi terminat.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

D

in Bucureşti până în Potlogi, Dâmboviţa, sunt aproximativ 50 de minute de mers cu maşina, în condiţii de trafic intens. Iar de la autostrada A1 până în localitate drumul este foarte bun.

Chiar înainte de a ajunge în centrul localităţii, pe dreapta, se renovează Hanul Brâncovenesc, primul edificiu care iese din peisajul comun, prin stilul specific epocii în care a fost construit. Istoria a lăsat aici urme de neşters. În faţă, se deschide imediat un spaţiu cu ziduri vechi, iar în spate se întrezăreşte un acoperiş pe jumătate renovat, pe jumătate vechi.

Este Palatul Brâncovenesc, parte a unui ansamblu extrem de valoros pentru patrimoniul istoric şi cultural românesc. Era reşedinţa preferată a lui Brâncoveanu, între Târgovişte şi Bucureşti.

Astăzi, ansamblul se află ­într-un stadiu avansat de degradare, iar peste urmele timide ale unor lucrări de renovare au crescut deja buruie-

Biserica Sf. Dumitru din Potlogi

nile. Palatul urmează să fie renovat tot cu bani europeni. Biserica Sf. Dumitru, însă, aflată în vecinătate, a fost complet restaurată, spre mulţumirea celor aproximativ 500 de familii din parohie.

Oamenii pot asista acum liniştiţi la slujbe, fără teama că o schelă

„UITE, ASTA-I DE LA UNIUNEA EUROPEANĂ!“ „Până acum, noţiuni ca Uniunea Europeană, Europa erau cuvinte abstracte pentru oamenii de aici. Dar acum e altceva. Omul vine la biserică, vede că după 32 de ani nu mai este o ruină, vede picturile lui Brâncoveanu, nu mai e nevoit să se strecoare printre schele sau să rabde de frig. Şi-şi spune: «Uite, asta-i de la Uniunea European㻓 Marian Şerban, Preot paroh Biserica Sf. Dumitru, Potlogi, Dâmboviţa

18

www.inforegio.ro

sau vreo bucată de tencuială le va cădea în cap. Şi nu este nicio exagerare. „Părinte, când oi muri, tot schelele astea or fi?“, îl întrebau enoriaşii pe preotul Marian Şerban, managerul proiectului de restaurare a bisericii Sf. Dumitru.

Părintele Şerban a venit preot în Potlogi în 2005 şi trebuia să se ocupe de ce e mai greu — restaurarea picturii. A încercat să adune bani de la oameni, dar la o parohie atât de mică nu se strânge mare lucru. Şi, oricum, nu doar pictura era problema, ci întreaga lucrare lăsată neterminată, inclusiv sistemul de încălzire, zidul înconjurător şi grădina. „Ministerul Culturii ne-a dat ceva bani, dar nici pe departe suma de

Dosar

care aveam nevoie. Dacă nu existau fondurile europene, vă spun sincer, biserica nu putea fi renovată“, ne-a declarat preotul Marian Şerban.

După eforturi de a strânge banii, prelatul a aflat de fondurile europene care puteau fi obţinute din programul Regio. Imediat, a contactat o firmă de consultanţă, iar în noiembrie 2008 s-au apucat să lucreze la proiect. Apoi, peste exact doi ani, s-a semnat contractul de finanţare, iar în 2011 au început lucrările.

Probleme au fost. Cea mai mare: fluxul banilor. Mai exact, biserica trebuia să asigure finanţarea, să plătească lucrările, pentru ca abia apoi cheltuielile să-i fie decontate din fonduri europene. „Aici am avut mari probleme, pentru că ne-a fost greu să găsim banii. Însă până la urmă am găsit o soluţie, evitând să luăm bani cu împrumut de la bancă.

Acum e bine că s-a schimbat sistemul, iar cei care au proiecte pot plăti lucrările imediat“, a spus preotul.

Picturile originale ale bisericii au avut nevoie de o atenţie specială.

Primul strat datează încă de la ridicarea lăcaşului de cult, respectiv din 1683. Peste acesta, la 1904 s-a aşezat un altul, astfel că planul bisericii a fost scoaterea la suprafaţă a primelor picturi. „A fost o muncă incredibil de grea, de costisitoare, şi am avut mare noroc cu toţi cei

implicaţi în proiect. A fost o lucrare de suflet a tuturor, de la consultant până la echipa de restauratori“, afirmă preotul Şerban Marian.

Atât de mult au crezut cei implicaţi în proiect, încât s-au făcut economii care au dus valoarea reală a proiectului sub cheltuielile eligibile. După ce a văzut biserica gata, părintele s-a gândit că un asemenea loc trebuie vizitat. Aşa că a contac-

tat o agenţie de turism şi a introdus biserica într-un circuit turistic ecumenic.

Turismul ar putea fi o sursă nesperată de suplimentare a veniturilor acestei comunităţi, care acum se bazează mai ales pe agricultura de subzistenţă. Însă pentru ca întregul tablou să prindă contur este necesară renovarea întregului Ansamblu Brâncovenesc.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Restaurarea, realizarea picturilor interioare, a frescelor şi anexelor bisericii Sf. Dumitru din comuna Potlogi, judeţul Dâmboviţa“ • Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe • Beneficiar: Parohia Potlogi • Valoarea totală contractată a proiectului — 2,56 milioane de lei, din care: - FEDR — 1,73 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat — 750.590 lei - Contribuţia beneficiarului — 74.470 lei IUNIE 2014

19

Dosar

ARCUL DE TRIUMF – ISTORIE ŞI MODERNITATE PENTRU BUCUREŞTENI ŞI TURIŞTI „Arcul de Triumf“ din Capitală reprezintă una dintre cele mai importante moşteniri culturale ale Bucureştiului şi ale Munteniei. Imaginea „Micului Paris“ interbelic este completată de acest edificiu. Astăzi, monumentul se află în curs de restaurare, printr-un proiect susţinut cu fonduri Regio.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

C

âţi dintre noi, mergând în Parcul Herăstrău, nu ne-am oprit să admirăm Arcul de Triumf din piaţa circulară cu acelaşi nume? Unii dintre noi am avut poate chiar ocazia să-l vizităm în interior.

Eu am făcut-o, cu ceva timp înaintea închiderii pentru restaurare. Expoziţiile găzduite în interiorul Arcului şi priveliştea asupra Bucureştiului de pe terasă m-au impresionat. Despre Arcul de Triumf din Capitală se poate spune că este poarta de intrare a oraşului, întrucât pe lângă această construcţie emblematică trece artera principală care face legătura dintre Aeroportul Otopeni şi Piaţa Victoriei.

Aflat în intersecţia a patru bulevarde importante ale Capitalei — Bd. Pavel

20

www.inforegio.ro

Kiseleff, Bd. Constantin Prezan, Bd. Alexandru Averescu şi Bd. Alexandru Constantinescu, Arcul de Triumf se înscrie în seria monumentelor dedicate participării României la Primul Război Mondial, alături de Catedrala Încoronării din Alba Iulia, Mausoleul de la Mărăşeşti, Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman şi Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, de la Bucureşti. Construit în perioada

1921-1922, sub îndrumarea arhitectului Petre Antonescu, Arcul de Triumf a fost renovat şi definitivat între anii 1935 şi 1936, fiind construit din granit de Deva, după modelul marelui Arc de Triumf din Paris. Actualul Arc de Triumf nu a fost primul monument de acest gen ridicat în Capitala României, ci a fost precedat de câteva construcţii provizorii cu semnificaţii asemănătoare, care au marcat, succesiv, victoria României în Războiul de Independenţă (1878), jubileul celor de 40 ani de domnie ai Regelui Carol I (1906) şi revenirea familiei regale române din exilul de la Iaşi (1918). Închis şi conservat în perioada comunistă, Arcul de Triumf a fost deschis publicului începând cu anul 2000.

Din ianuarie 2014, monumentul a intrat într-un amplu proiect de consolidare, restaurare şi conservare cu

Dosar

­ jutorul unei finanţări nerambursabile a acordate prin Regio, axa prioritară 5.

Iniţiativa Primăriei Municipiului Bucureşti de reabilitare a Arcului de Triumf contribuie la conservarea şi restaurarea patrimoniului istoric al Capitalei prin menţinerea stilului arhitectonic tradiţional. Termenul de finalizare a lucrărilor este martie 2015. „Arcul de Triumf este un monument — simbol al Bucureştiului şi al României. Este obligaţia şi misiunea mea de Primar al Capitalei să promovez valorile autentice, să am grijă de ceea ce ne reprezintă ca naţiune, să particip activ la conservarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural“, declară pe pagina web dedicată acestui monument, Sorin Mircea Oprescu, Primarul General al Municipiului Bucureşti.

Scopul restaurării Arcului de Triumf nu este numai acela de a-l conserva pentru generaţiile viitoare, ci şi de a-l introduce în circuitul public şi turistic permanent al Capitalei. În primul an după redeschiderea monumentului reabilitat, Primăria Capitalei speră să atragă cel puţin 25.000 de vizitatori, iar în primii cinci ani, după reintroducerea în circuitul turistic, să crească numărul de vizitatori cu 6%.

Până acum, edificiul, care măsoară o înălţime de 27 m, având o temelie de 15 x 11,5 m, era deschis publicului numai cu ocazia unor sărbători importante precum Ziua Naţio-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Consolidare, restaurare şi conservare Arcul de ­Triumf“ din Municipiul Bucureşti.

• Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 5, Domenul Major de Intervenţie 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

• Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti • Valoarea totală contractată a proiectului: 30,46 milioane de lei, din care: - FEDR — 19,53 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat — 8,47 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului — 11,05 de milioane de lei nală a României, Ziua Independenţei sau alte asemenea sărbători. În interiorul impunătoarei construcţii funcţiona, până la începerea lucrărilor, un muzeu în care vizitatorii puteau vedea patru expoziţii: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie şi film), Heraldica Marilor Familii Boiereşti (efigii din bronz şi fotografii), Arcul de Triumf în imagini (fotografii, machete) şi Marea Unire de la 1918 (unde se găsesc reproduse coroanele şi sceptrul regal). Pe fiecare picior al monumentului există o scară cu 140 de trepte, iar pe marginile acestei scări interioare era amenajat muzeul. „Din câte ştiu, acum toate exponatele din muzeu au fost luate din Arcul de Triumf şi trimise la Muzeul

Naţional al României. Ele vor reveni în monument după restaurarea şi finalizarea lucrărilor. Probabil se va păstra ordinea de expunere de până acum. Nu am informaţii despre o reorganizare a muzeului, după restaurarea Arcului de Triumf“, ne-a declarat Mihai Craiu, custodele monumentului din Bd. Kiseleff.

Restaurarea edificiului vizează modernizarea utilităţilor aferente obiectivului turistic de patrimoniu, care să asigure condiţiile de siguranţă la incendiu, efracţie, climatizare.

De asemenea, se vor realiza căi de acces pietonale către Arc. Consolidarea şi lucrările de reabilitare erau necesare, date fiind condiţiile zonei în care este amplasat monumentul: trafic intens (care a determinat fisuri în pereţi), poluare, degradarea pietrei cu care este placat edificiul.

Tot prin acest proiect se va reface terasa deteriorată din cauza infiltrării apei, dar şi din cauza faptului că în interior spaţiul era umed şi neîncălzit. Reabilitarea Arcului de Triumf nu are numai o componentă culturală şi educaţională, ci şi una socială. Municipalitatea speră să creeze în felul acesta, alte cinci locuri de muncă (personal de specialitate şi de suport) şi să le menţină pe cele cinci deja existente în prezent, pentru executarea lucrărilor de consolidare, restaurare şi conservare.

IUNIE 2014

21

Dosar

„CASA CU BLAZOANE“, O BIJUTERIE UNICĂ ÎN EUROPA, VA INTRA ÎN CIRCUITUL TURISTIC Conacul din comuna Chiojdu (judeţul Buzău) datează din secolul al XVIII-lea şi poartă un blazon al familiei bizantine a Cantacuzinilor, fiind o mărturie a iscusinţei meşterilor populari din veacurile trecute. În urma reabilitării prin fonduri Regio, clădirea va deveni o atracţie turistică şi obiect de studiu pentru experţi şi studenţi.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

L

a poalele Munţilor Şiriu, între dealuri a căror înălţime creşte molcom şi pe care alternează pâlcuri de pădure cu fâneţe, se întinde depresiunea Chiojdu, o veritabilă „punte“ către vremuri demult apuse. În aceste locuri, comuna (formată din şase sate) care dă numele depresiunii este o arie recunoscută de specialişti drept una în care se păstrează foarte bine tradiţii de artă populară, în special în plan arhitectural. „Casa cu blazoane, ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea şi refăcută în 1823, reprezintă unul dintre puţinele exemple de locuinţe săteşti care s-a păstrat din perioada respectivă până în zilele noastre“, ne-a declarat arhitectul Călin Hoinărescu, vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Restauratorilor de Monumente Istorice din România (UNRMI).

Clădirea a fost ridicată de moşnenii izbăşoi, „ţărani liberi, deţinători de moşii întinse, stăpânite în devălmăşie, ipostază socială nemaiîntâlnită în nici o altă ţară din Europa“. „De fapt, ceea ce numim

CE SE AFLĂ PE SPATELE BANCNOTEI DE 10 LEI? Milioane de oameni folosesc zilnic bancnote de 10 lei, dar puţini sunt atenţi la detaliile de pe verso. Edificiul cunoscut drept „Casa cu blazoane“ este un monument unicat în ­România şi în lume, de o valoare excepţională: istorică, arhitecturală şi artistică. Din 2004, conacul a intrat în proprietatea Uniunii Arhitecţilor din România (UAR) şi va deveni (la finele anului 2014) elementul central al unui complex muzeal.

22

www.inforegio.ro

arhitectură populară, este în România arhitectură moşnenească în Muntenia şi răzeşească în Moldova“, a precizat arhitectul, care are 40 de ani de experienţă în restaurarea de monumente.

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Consolidare, restaurare şi remodelare funcţională Casa cu blazoane“ • Beneficiar: Uniunea Arhitecţilor din România • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea sau modernizarea infrastructurilor conexe • Valoarea totală contractată a proiectului: 6,31 milioane de lei, din care: - FEDR: 4,59 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 1,60 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 122.639 de lei

Valoarea edificiului este dată de aşa-numita „decoraţie în stucatură“ (un amestec de pastă de var, nisip şi fibre vegetale), unică în Europa, şi de „elementele de lemn ale foişorului, executat după modele străvechi, cu simboluri amintind de civilizaţia neolitică, precum motivul coarnelor de berbec“. Numele casei este dat de cele trei blazoane de deasupra intrării principale. Cel din mijloc reprezintă vulturul bicefal, simbol al basileilor (împăraţi bizantini), care a aparţinut familiei Cantacuzinilor, stabilite în ţările române după căderea Bizanţului (1453).

Restauratorul este categoric în a aprecia că „salvarea acestui edificiu reprezintă o realizare semnificativă atât pentru cultura naţională, cât şi pentru spiritualitatea europeană“, fiind vorba de o capodoperă, pentru a cărei conservare UAR a depus toate eforturile, cooptând în proiect cei mai buni experţi din ţară.

Cu o experienţă de 23 de ani în refacerea unor construcţii de lemn cu valoare de patrimoniu, inclusiv la peste 50 de biserici, Vasile Pop din Ocna Şugatag este unul dintre aceştia. El ne-a explicat cum a căutat cu răbdare, „printre putregaiuri, într-o clădire aproape de dărâmare“, bucăţi din structurile de lemn originale.

Ulterior, „am înlocuit grinzi de

8-10 metri, pe care le-am adus din Maramureş, am reuşit să restaurăm uşile de la intrare până la cea mai mică porţiune, ca să se vadă autenticitatea“, ne-a declarat meşterul.

Grinzile servesc drept armătură şi sunt esenţiale pentru stabilitatea clădirii, într-un loc apropiat de zona seismică a Vrancei. Meşterul din Maramureş a căutat esenţe de lemn originale (stejar pentru grinzi, salcie şi plop la uşi, fag la şindrile) şi a folosit unelte tradiţionale.

70 km nord-vest de Buzău), cât mai ales prin bogata moştenire istorică şi farmecul acestor meleaguri subcarpatice.

UAR va organiza aici o expoziţie permanentă cu tema Civilizaţia moşnenească, va include edificiul în circuite turistice şi va face cunoscută importanţa acestui monument între localnici.

Experţi consacraţi şi studenţi ai facultăţilor de arhitectură şi urbanism vor fi invitaţi în complexul muzeal, pentru a se familiariza cu procedurile legate de protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural rural din Subcarpaţii de Curbură. Prin organizarea unor târguri cu meşteşugari şi artizani popu­ lari, care vor face demonstraţii şi îşi vor expune produsele, se doreşte stimularea economiei locale.

Comuna Chiojdu va beneficia direct de câteva locuri de muncă create pentru administrarea complexului. Economia locală va fi stimulată şi indirect, prin fluxul continuu de invitaţi ai UAR la „Casa cu blazoane“ şi prin creşterea numărului de turişti.

CUM VA ARĂTA COMPLEXUL MUZEAL În apropierea „Casei cu blazoane“ a fost construit, tot în stilul specific zonei, un punct de informare. Noua incintă, construită pe locul unei foste cuhnii (bucătării) dispărute, „va adăposti un complex expoziţional cu mobilier de epocă donat de sătenii din Chiojd, spaţiile necesare organizării evenimentelor ştiinţifice şi un centru informativ pentru vizitarea principalelor obiective turistice din zonă“, a explicat arhitectul Hoinărescu.

Odată cu finalizarea proiectului UAR, comuna Chiojdu poate deveni o atracţie turistică, atât prin situarea relativ accesibilă (136 km nordest de Bucureşti, 130 km sud de Braşov, 55 km est faţă de Ploieşti şi IUNIE 2014

23

CALVARIA: UN MONUMENT ISTORIC ŞI RELIGIOS, RENĂSCUT CU AJUTORUL REGIO Când pentru reuşita unui proiect se adună toţi cei interesaţi, lucrurile ies ca la carte şi fără mari sincope. Renovarea bisericii Calvaria din Satu Mare a fost un asemenea proiect, în care s-a implicat toată lumea, de la enoriaşi şi preoţi, până la autorităţi. Iar banii europeni au pus totul în mişcare.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

P

rima biserică pe nume Calvaria a fost construită în anul 1854 pe colina artificială numită Dâmbul Toboşarilor, o colină rezultată din pământul adunat după săparea şanţului cetăţii Sătmarului. După 50 de ani, la începutul anilor 1900, biserica era într-o stare deplorabilă. Din cauza fisurilor uriaşe, a fost închisă şi apoi reconstruită. În anul 1909 se sfinţea actuala biserică Calvaria. La nici 100 de ani, au reapărut fisuri şi pe edificiul actual. Conservarea acestui lăcaş de cult a devenit astfel o prioritate pentru credincioşi şi pentru toţi preoţii parohi începând cu anii ’90. Nimeni nu ar fi vrut ca istoria de la începutul secolului trecut

24

www.inforegio.ro

să se repete. Aşa că în iunie 2010 au început lucrările de restaurare. „Întotdeauna primul pas este cel mai greu. După semnarea contractului, trebuia să ne apucăm de treabă. Or, suma de care aveam nevoie pentru a demara lucrările era destul de mare. Ne-a salvat prefinanţarea de 30% de care am beneficiat“, a declarat preotul Laurenţiu Roman, managerul de proiect. Şi, caz feri-

cit, pentru acest proiect, rambursările au fost făcute la timp, neexistând decalaje la efectuarea plăţilor.

Valorificarea bisericii a presupus consolidarea clădirii, a cărei structură de rezistenţă a fost grav afectată în timp, conservarea şi restaurarea tuturor elementelor decorative interioare şi exterioare, modernizarea utilităţilor şi amenajarea peisagistică a spaţiului exterior. Biserica trebuia pusă în valoare în spaţiul urban, mai ales că aparţine ansamblului de monumente cu valoare istorică şi culturală de referinţă şi este amplasat în zona istorică protejată a oraşului Satu Mare, în proximitatea centrului istoric. „Prioritatea noastră a fost consolidarea terenului, respectiv a colinei artificiale, prin injectarea de polimeri, repararea fisurilor, înlocuirea învelitorilor de pe navă şi turnurile bisericii, lucrări la instalaţia de încălzire şi cea electrică, finisaje interioare şi exterioare — repararea orgii şi a tâmplăriei interioare (altare), restaurarea picturilor, repararea staţiunilor căii crucii — paisprezece la număr, instalarea unei platforme speciale pentru persoanele cu handicap, amenajarea peisagistică — totul pentru ca oraşul să posede un loc de vis“, mai spune managerul de proiect.

La început, tot planul a fost privit de enoriaşi cu o oarecare îndoială, având în vedere anvergura investiţiei. Pe parcurs, însă, au început să îl susţină puternic, proiectul devenind apoi un fel de etalon şi

BENEFICII PENTRU COMUNITATE Creşterea numărului turiştilor care vizitează biserica şi extinderea duratei sezonului turistic cu patru luni pe an, prin acţiuni de promovare turistică şi includerea bisericii în circuite turistice pe tot parcursul anului; Diminuarea impactului negativ asupra mediului înconjurător, prin montarea unor instalaţii de climatizare ecologice cu un consum energetic redus şi reamenajarea peisagistică a spaţiului exterior.

nouă, sătmărenilor. Şi cu toţii suntem profund recunoscători celor care au fost implicaţi într-un mod sau altul în implementarea acestui proiect şi au sprijinit finalizarea lui“, recunoaşte părintele.

Proiectul a fost finalizat la sfârşitul lunii martie a acestui an, lucrările urmând a fi monitorizate pentru următorii 5 ani. pentru alte lăcaşe de cult. „Există o mare bucurie în inima sătmărenilor şi nu numai, biserica fiind vizitată de foarte multă lume. Acest sanctuar este nu doar un centru spiritual, ci şi unul cultural, având în vedere nenumăratele evenimente muzicalculturale care sunt organizate de către parohie“, arată preotul Laurenţiu Roman.

Părintele e convins că, fără finanţare europeană, nu ar fi putut face mai nimic pentru acest monument şi simbol al oraşului. „Aceşti bani au salvat un edificiu tare drag

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Restaurarea şi valorificarea durabilă a bisericii romano-catolice Calvaria“ • Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe • Beneficiar: Parohia Personală romano-catolică de limba română „Preasfânta inimă a lui Isus“ — Calvaria Satu Mare • Bugetul total — 6,55 milioane de lei, din care: - FEDR — 4,60 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat — 1,98 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului — 108.367 lei IUNIE 2014

25

Regiuni europene

POLONIA: CENTRUL VECHI AL ORAŞULUI BIELSKO-BIAŁA, READUS ÎN ATENŢIA TURIŞTILOR Municipiul-reşedinţă al Voievodatului Silezia s-a numărat printre primele oraşe poloneze care au reuşit să reabiliteze clădirile istorice după aderarea ţării la UE (2004), apelând la fonduri europene şi implementând un program de stimulare fiscală a proprietarilor de clădiri de patrimoniu.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

unoscut odinioară drept „Mica Vienă“, Bielsko, oraş ce datează din 1312, a fost vreme de secole reşedinţa Sileziei poloneze, iar din 1951 oraşul a fost unit într-un singur municipiu cu mai tânărul oraş Biała

26

www.inforegio.ro

Krakowska (1723). Schimbarea de ordin administrativ care a legat cele două oraşe despărţite de râul Biała nu avea să fie de bun augur. „Noul“ Bielsko-Biała era un oraş care se confrunta cu degradarea edificiilor istorice şi a arterelor încă de la jumătatea secolului trecut, iar situaţia a devenit mai gravă la începutul anilor `90, odată cu de-

clinul industriei textile, principala ramură economică. Fabricile se închideau una după alta, numărul locuitorilor a scăzut şi veniturile la bugetul local au intrat în declin. O fostă bijuterie arhitectonică şi unul dintre cele mai importante oraşe industriale ale Poloniei comuniste devenise o localitate prăfuită şi evitată de turişti.

Regiuni europene

Odată cu perspectiva integrării în Uniunea Europeană, în 1998, Primăria a conceput o aşa-numită „Strategie de revitalizare“ a întregului oraş, plus un „Plan de redezvoltare a Oraşului Vechi“. La momentul respectiv nu s-au putut găsi resursele financiare de care era nevoie pentru implementare, dar oportunitatea s-a ivit după luna mai 2004, când Polonia a aderat la Uniunea Europeană. Începând cu 2005, autorităţile municipale au început lucrările de revitalizare a Oraşului Vechi, prin refacerea infrastructurii de bază: reţea-

ua de alimentare cu apă, încălzire, electricitate, gaz şi telecomunicaţii.

Unele dintre aceste reţele urbane aveau o vechime de peste un secol şi defecţiunile erau frecvente. Prin urmare, zona nu era atractivă pentru locuitori, antreprenori sau turişti.

Prin cooptarea unor agenţi economici privaţi, a fost renovată principala piaţă publică a oraşului, s-au refăcut monumentele, s-au instalat bănci

şi un nou sistem de iluminat public.

Fondurile europene au totalizat peste jumătate din valoarea totală a proiectului de reabilitare. Schimbarea înfăţişării oraşului a influenţat pozitiv investiţiile. Deşi nu au participat la reabilitare, alte companii au reevaluat potenţialul economic al Oraşului Vechi şi au decis să cumpere imobile istorice pe care să le refacă.

Proprietarii clădirilor din zonă au beneficiat de scutiri de taxe, pentru a reface faţadele clădirilor, păstrând specificul arhitectonic şi folosind culori cât mai apropiate de nuanţele originale. După doi ani (2005-2006), dintr-o zonă evitată, piaţa centrală a oraşului vechi a devenit gazda multor evenimente culturale şi o destinaţie preferată pentru petrecerea timpului liber.

Refacerea frumuseţilor arhitectonice ale oraşului a reprezentat doar o parte din proiectul de revitalizare. Pentru ca, efectiv, oraşul să prindă din nou viaţă era nevoie de creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a locuitorilor. Pentru şomeri a fost conceput un program denumit „Împotriva neajutorării“, care oferă consultanţă şi calificare profesională.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Revitalizarea Oraşului Vechi“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Bielsko-Biała • Program de finanţare: Programul Operaţional Regional Integrat 2004-2006 • Buget total: 3 milioane de euro • Contribuţie FEDR: 1,7 milioane de euro • Web: http://www.um.bielsko.pl/ IUNIE 2014

27

Regiuni europene

GENK, BELGIA: O MINĂ VECHE TRANSFORMATĂ ÎN CENTRU CULTURAL ŞI DE AFACERI Complexul minier, închis în 1988, găzduieşte în prezent 500 de studenţi ai Facultăţii de Media, Arte şi Design, un cinematograf multiplex cu 10 săli, un centru de dezvoltare a afacerilor, sediile unor companii de design şi din domeniul IT, două teatre, mai multe săli de expoziţii, magazine şi restaurante.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

D

acă nu ar şti câte ceva despre istoria locului, puţini vizitatori şi-ar da seama că popularul centru cultural şi antreprenorial cunoscut drept „C-mine“ din oraşul Genk (provincia Limburg, nord-estul Belgiei) a fost cândva o exploatare minieră.

Ansamblul de clădiri construit din cărămidă roşie şi din care se înalţă structuri uriaşe de oţel, situat în districtul Winterslag, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. În locul munţilor de cărbune şi a prafului negru aşezat peste tot, clădirea-gigant este înconjurată de spaţii verzi, iar halele care adăposteau echipamentele de prelucrare a minereului au primit alte destinaţii, care atrag circa 500.000 de vizitatori pe an.

UN CONCEPT INOVATOR Acum 20 de ani părea imposibil ca o fostă mină să mai reprezinte o atracţie pentru atâţia oameni, după ce închiderea ei a dus la pierderea a 7.000 de locuri de muncă în Genk.

Renaşterea obiectivului industrial abandonat a început în 2001, odată cu achiziţia de către Primăria din Genk şi Regiunea Flandra a complexului de clădiri cu valoare de monument istoric, ridicate între

28

www.inforegio.ro

Regiuni europene

1912 şi 1926. După 60 de ani, în care s-au extras peste 66 de milioane de tone de cărbune, şi peste două decenii de părăsire, edificiile nu mai aveau valoare economică.

Noii proprietari au conceput un plan de transformare a fostei mine într-un centru cultural şi de susţinere a ramurilor economice inovatoare. Astfel, la finele deceniului trecut, autorităţile locale şi regionale au accesat bani din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi au invitat companii din Belgia şi din întreaga lume să profite de reconversia edificiului industrial.

Nimic nu a fost demolat, ba chiar s-a adăugat o aripă nouă clădirii care avea forma literei T, noua înfăţişare fiind mai aproape de una dreptunghiulară. La parter, în fosta sală a maşinilor, a luat naştere o hală uriaşă asemănătoare unei gări, din care se poate coborî sau urca spre alte incinte. Câteva dintre echipamentele miniere cel mai bine păstrate au fost recondiţionate şi transformate în atracţie turistică.

O primă parte din clădirea reabilitată a fost deschisă publicului în septembrie 2010, iar proiectul a fost finalizat în totalitate în 2011.

Scopul transformării a fost crearea unui centru care să îmbine cultura, educaţia, turismul, economia cunoaşterii şi oportunităţile de petrecere a timpului liber în acelaşi loc.

Unul dintre cei mai prestigioşi noi locatari din „C-mine“ este Facultatea de Media, Arte şi Design (instituţie creată în 2009, printr-o colaborare a Universităţii din Limburg şi a celei din Leuven) unde studiază zilnic 500 de studenţi. Materiile de studiu — design de produs, fotografie, film de animaţie, design de jocuri video, televiziune etc. — se regăsesc între obiectele de activitate ale unor firme găzduite tot de „C-mine“ şi care recrutează talente din rândul studenţilor. În acelaşi complex de clădiri se află un centru de dezvoltare a afa-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: C-mine • Beneficiar: Primăria Genk şi Regiunea Flandra, Belgia • Buget total: 558.537 de euro • Din care FEDR: 317.819 de euro • Webpage: www.c-mine.be

cerilor inovatoare — „C-mine Crib“, care oferă consultanţă, spaţii de birouri şi infrastructură informatică antreprenorilor, între care se numără firme de design (Nascom), o firmă de jocuri video — Lugus Studio, un magazin online pentru servicii de design — Mookum. Inclusiv mari jucători pe piaţa IT mondială au ţinut să fie prezenţi în „C-mine“, cum este cazul Centrului de Inovaţie Microsoft din Flandra.

IUNIE 2014

29

Informaţii utile

AGENDA CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „MEAT&MILK“ 2014 – EXPO Sibiu, 11-12 iunie 2014 Conferinţa Meat&Milk se află la a treia ediţie şi aduce în dezbatere teme legate de sectoarele de carne şi lapte din România, atât în zona de producţie primară, cât şi în cea de procesare-desfacere. Agenţia infoAliment, organizatorul evenimentului, estimează că vor participa aproximativ 300 de persoane, din asociaţiile de profil, instituţiile centrale, companii producătoare, bănci şi companii de consultanţă. Partea de expoziţie le permite firmelor participante să-şi prezinte oferta specializată. http://www.meat-milk.ro/

CONFERINŢA „LEGISLAŢIA AJUTORULUI DE STAT PENTRU REGIUNI ÎN PERIOADA 2014-2020“ Bruxelles, 3 iulie 2014 Evenimentul este organizat de Comitetul Regiunilor, în contextul în care noile reguli pentru ajutoarele de stat regionale, pentru perioada 2014-2020, vor intra în vigoare de la 1 iulie. Reprezentanţii Directoratului General pentru Concurenţă din Comisia Europeană vor prezenta o perspectivă largă asupra noii legislaţii. www.cor.europa.eu

CONFERINŢA „ENERGIA NUCLEARĂ ÎN EUROPA“ Budapesta, 30 iunie – 1 iulie 2014 Organizată de compania Platts, conferinţa European Nuclear Power va strânge în acelaşi loc peste 150 de reprezentanţi ai autorităţilor şi din mediul privat: producători de energie nucleară, furnizori de tehnologie, constructori de infrastructură, avocaţi şi consultanţi. http://www.platts.com/conference

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională NordEst (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională SudEst (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,

30

www.inforegio.ro

cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

Euro-tur

O CĂLĂTORIE ÎN „INIMA“ EUROPEI În ultima perioadă aţi putut fi martorii multor dezbateri despre Europa, despre prezentul şi viitorul ei. Iar în aceste discuţii au apărut adesea numele unor oraşe precum Bruxelles, Strasbourg, Maastricht sau Luxemburg.

Oraşele care găzduiesc instituţii „cheie“ ale Uniunii Europene au şi o moştenire istorică impresionantă. Vă invităm la o călătorie în „inima“ Uniunii Europene şi vă propunem şi un plan pentru viitoarea vacanţă!

BRUXEL

LES

C

LUXEMBURG

M

onsidera td Bruxelle rept capitală a s-ul găz Uniunii duieşte ţii-cheie principa Europene, ale UE, lele inst precum sa ituComisia lui Euro u Parlamentul. , Consiliu pean, P U n muzeu l arlamen interact a l P arlam tariu ivă Expoziţia în istoria Uniu m, propune o c entunii Euro ălătorie Mondială pen sfere, fi ecare cu din 1958, Atom e. Construit pe nt ium, cu diametr tuburi, ud rep cele nou ru ă milioane rezintă o mole e 18 metri, con culă de ectate p d fie rin se află p e ori. Cinci din tre „bile r mărită de 165 arcul „M “ pot fi d ini Euro importa e viz pa nte mon umente “, un muzeu in itate. În vecină Mannek teractiv ta din UE. en Pis. B Nu cu mach te ăieţelul 1619 şi ete ale de 61 de rataţi simbolu legenda celo l or cm care sp unui inc urinează aşului — celebr r mai endiu. D une că este sta a statuie t ­ î a u n că prăjiţi — ia tr se spune nu ţineţi la silu unui băieţel ca -o fântână s-a nă re a con etă, nu că aici s tribuit la scut în uit unt cele stingere mai bun aţi berea, cioc olata şi a e din lu me. cartofii

dez e olan raniţel ş a r g o te s e , e t ich oape d elgia, emr t MAA s aa t apr i B tatul s ă a ia ş situ erman tru Tra buie s nt e i cu G bru pen aici, tr n labir at ai aţii u s e ăb l n r — e t stin ită num u u s j c e u A d r e t r . n e n e a 2 i i r t c P 9 ărg 19 Sin e. Ş Sf. pula luri ci în şterile e tune roman mai po zonă m ust se i a nat ezi Pe 000 d Fortul cele r-o oria m g . dint e t vizi este 20 ficaţii. a dintr ijthof la cate i r t n p u V r i u l r u cu ile fo este însc uze h vec rsberg ţa şi M oniu se um! e ia Piet tice. P patrim enmuse s i de r i ant u r t ădi Bonnef l c de i de ţ uita

icul şi bogatul Luxemburg găzduieşte o serie de instituţii europene precum Curtea de Justiţie şi Curtea de Conturi; Banca Europeană de Investiţii şi Fondul European de Stabilitate Financiară. Oraşul prezintă şi multe atracţii turistice. Castelul medieval Viandeneste este locul de care s-a „îndrăgostit“ şi Victor Hugo. Şi tot pentru o călătorie în istorie merită vizitată şi Valea celor 7 Castele, care se întinde de la Mersch la Koerich pe o distanţă de 24 km.

HT

IC STR

M

L

STRASBOURG

sunt a Strasbourg, unde ple e găzduite sesiunil lui tu en am l r­ nare ale Pa European, vă veţi vizitat mai întreba ce trebuie ar începe întâi! O listă scurtă Notre ală dr cu celebra Cate ua cea do a ă rat ide ns Dame, co nţa, Fra din mai spectaculoasă lui giu olo Or ă aceasta şi datorit să oi ap ie bu Tre astronomic. , apoi la „La Petite France“ mergeţi în cartierul -Thomas. int Sa la Catedrala „Palais de Rohan“ sau

ELENA ALEXA regio@mdrap.ro

IUNIE 2014

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: iunie 2014