Revista Regio nr. 34, noiembrie 2014

Nr. 34, Noiembrie 2014

DIN GRIJĂ PENTRU OAMENI

Câmpina: Casa Speranţei, un model pentru integrarea copiilor defavorizaţi Centrul Maternal Luminiţa, rază de speranţă pentru mame şi copii Ambulanţe şi maşini de pompieri mai rapide, cu bani Regio

Cămin modern şi primitor pentru vârstnicii din Galaţi

ANDREEA RĂDUCAN, fostă campioană olimpică la gimnastică: „PROIECTELE SOCIALE SUNT ŞI PENTRU MINE LECŢII DE VIAŢĂ“

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial SERVICIILE SOCIALE, OGLINDĂ A DEZVOLTĂRII

N

u se poate vorbi despre dezvoltarea comunităţilor fără a lua în considerare şi aspectul serviciilor sociale. Volumul acestui sector, diversitatea ofertei, precum şi calitatea serviciilor sunt, în realitate, indicatori relevanţi pentru nivelul general de dezvoltare al unei comunităţi locale.

România a moştenit din perioada comunistă un sector al serviciilor sociale subdezvoltat, iar anii de tranziţie, cu gravele probleme economice, nu au adus deloc o îmbunătăţire a situaţiei. În acest caz, activitatea organizaţiilor neguvernamentale a devenit esenţială. Aşa cum arată şi analiza pe care v-o propunem în această ediţie a revistei noastre, acolo unde ONG-urile au fost mai active, autorităţile locale s-au dovedit, la rândul lor, mai sensibile şi au contribuit şi ele mai mult la dezvoltarea serviciilor sociale.

Dar, până la urmă, entuziasmul activiştilor din ONG-uri şi răspunsul pozitiv al unor autorităţi locale nu erau suficiente pentru a acoperi o cerere foarte mare de servicii sociale. Mai ales că ultimele decenii au adus provocări noi: fenomenul îmbătrânirii populaţiei, efectele nedorite ale emigrării, cu un număr important de copii sau vârstnici rămaşi în situaţia de risc social şi accentuarea riscului de sărăcie şi de excludere din cauza pierderii unui mare număr de locuri de muncă. În aceste condiţii, oricât entuziasm ar fi manifestat ONG-urile şi oricât s-ar fi implicat autorităţile locale, sistemul de servicii publice n-ar fi putut răspunde nici pe departe cererii din societate fără contribuţia fondurilor europene.

Veţi găsi în paginile acestei ediţii câteva exemple relevante în acest sens. Au fost incluse, ca de obicei, şi exemple de bune practici din state membre ale Uniunii Europene.

Revenind însă la România, este evident că aceste eforturi trebuie continuate, ba chiar amplificate în exerciţiul bugetar 2014-2020. Pentru că, în pofida progreselor evidente, mai sunt foarte multe de făcut. În recentul Index al Justiţiei Sociale, realizat anual de Fundaţia germană Bertelsman, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, lăsând în urmă doar Grecia, ţara lovită cel mai puternic de criza financiară. Mai mult: în cadrul acestui studiu, România a primit nota cea mai mică la capitolul „prevenirea sărăciei“.

Cu alte cuvinte, dezvoltarea serviciilor sociale rămâne o provocare pe termen lung. Iar fondurile Regio rămân componenta esenţială în acest proces.

Ovidiu NAHOI

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro.

Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

SUMAR

4

Analiză SERVICIILE SOCIALE DIN ROMÂNIA, DE LA FINANŢARE PUBLICĂ LA ONG-URI

6

Interviu ANDREEA RĂDUCAN, FUNDAŢIA OLIMPICĂ ROMÂNĂ: „PROIECTELE SOCIALE SUNT ŞI PENTRU MINE LECŢII DE VIAŢĂ“

12

DOSAR

12 AMBULANŢE ŞI MAŞINI DE POMPIERI MAI RAPIDE, CU BANI REGIO 14 PROIECTUL „CURCUBEU“, EDUCAŢIE INTERCULTURALĂ CU BANI EUROPENI 16 „CADOU DE CRĂCIUN“ LA BRAŞOV: BLOC DE LOCUINŢE SOCIALE 18 CENTRUL „PRIETENIA“, LOCUL CĂRUIA COPIII ÎI SPUN „ACASĂ“ 20 CÂMPINA: CASA SPERANŢEI, UN MODEL PENTRU INTEGRAREA COPIILOR DEFAVORIZAŢI 21 CĂMIN MODERN ŞI PRIMITOR PENTRU VÂRSTNICII DIN GALAŢI 23 CENTRUL MATERNAL LUMINIŢA, RAZĂ DE SPERANŢĂ PENTRU MAME ŞI COPII 25 CONFORT EUROPEAN PENTRU VÂRSTA A TREIA

27

Regiuni europene

BULGARIA: NOI LOCUINŢE ADECVATE ŞI ÎNGRIJIRE PENTRU COPIII CU DIZABILITĂŢI GRECIA: INTERNET DE MARE VITEZĂ ÎN MUNŢII DIN VESTUL ŢĂRII

30 31

Informaţii utile Alt fel de ştiri

OBICEIURI DE NUNTĂ ÎN EUROPA: ATÂT DE DIFERITE, ATÂT DE ASEMĂNĂTOARE… NOIEMBRIE 2014

3

Analiză

SERVICIILE SOCIALE DIN ROMÂNIA, DE LA FINANŢARE PUBLICĂ LA ONG-URI În timp ce criza financiară a pus presiune pe finanţarea de la bugetul de stat, banii privaţi, susţinuţi de fondurile europene, au ţinut serviciile sociale din România pe trendul ascendent.

Inegalităţile, deşi estompate, încă persistă.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

Î

ONG-URILE, ÎN CREŞTERE Conform datelor Ministerului Muncii, în Registrul electronic unic al serviciilor sociale, în anul 2013

FOTO: www.normfosterinsurance.com

n legislaţia română, sistemul naţional de asistenţă socială reprezintă „ansamblul de instituţii, măsuri şi acţiuni prin care statul, reprezentat de autorităţile administraţiei publice centrale

serviciile sociale asigurate în prezent sunt fragmentate şi caracterizate de inegalitate.

şi locale, precum şi de societatea civilă, intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor“. Adică prin ceea ce se cheamă serviciile sociale.

Un studiu publicat în august 2012 şi realizat de IRECSON şi Ministerul Muncii arată că implicarea autorităţilor publice locale în organizarea sistemului este restrânsă, acestea fiind active mai degrabă în municipii şi oraşe, şi numai dacă în acel mediu se remarcă o prezenţă reprezentativă a sectorului organizaţiilor neguvernamentale. În consecinţă,

4

www.inforegio.ro

erau înregistraţi aproximativ 3.000 de furnizori acreditaţi de servicii sociale, publici şi privaţi. Dintre aceştia, 1.600 erau furnizori privaţi aparţinând economiei sociale (asociaţii, fundaţii, culte religioase). În perioada 2000-2010, s-a înregistrat

o dublare a numărului organizaţiilor acreditate ca furnizori de servicii sociale, ceea ce denotă o preocupare intensă pentru domeniul social din partea societăţii civile. În anul 2011, furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale recenzaţi în ancheta Prometeus — „Promovarea economiei sociale în România prin cercetare, educaţie şi formare profesională la standarde europene“ —, acopereau nevoile unui număr de aproape 273.000 de beneficiari, în scădere faţă de anul 2010 când deserveau un număr de 323.305 de beneficiari.

Sectorul public înregistrează o scădere, de la un număr de 173.322 de beneficiari cărora le furnizau servicii în anul 2010, la 149.983 beneficiari în anul 2011, în timp ce sectorul privat înregistrează, dimpotrivă, o creştere a numărului de beneficiari deserviţi — de la 126.700 în anul 2010, la 146.298 în anul 2011. Astfel, în anul 2010, sectorul public oferea servicii pentru 58% din numărul total de beneficiari, iar în anul 2011, pentru doar 51% dintre aceştia.

CE ESTE „PROMETEUS“ Proiectul Prometeus — „Promovarea economiei sociale în România prin cercetare, educaţie şi formare profesională la standarde europene“ este un proiect instituţional de cercetare, care are ca scop promovarea cunoaşterii sectorului economiei sociale din România şi sprijinirea acestuia ca factor important în dezvoltarea societăţii româneşti. Proiectul a fost dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi are ca parteneri: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii — ICCV, Academia Română, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, European Research Institute on Cooperatives and Social Enterprises – University of Trento – EURICSE şi Centrul Naţional de Pregătire în Statistică.

FOTO: www.altreileasector.ro

Analiză

Alături de sectorul public, sectorul privat deserveşte nevoia de servicii sociale

FINANŢARE EUROPEANĂ ŞI PRIVATĂ În România, serviciile sociale sunt furnizate de organisme guvernamentale, neguvernamentale (ONG-uri sau organizaţii non-profit) şi societăţi comerciale. Chiar şi aşa, în cea mai mare parte, asistenţa socială continuă să fie furnizată informal de către familie, prieteni, vecini sau voluntari neplătiţi. Există diferenţe la nivel european în ceea ce priveşte numărul şi tipul de utilizatori ai serviciilor sociale. În cea mai mare parte a ţărilor, serviciile sociale se adresează persoanelor vârstnice, copiilor şi familiei, persoanelor cu dizabilităţi (fizice şi mentale). Pot, de asemenea, să includă consumatorii de droguri, refugiaţii, persoanele fără adăpost, victimele violenţei domestice, şomerii de lungă durată ş.a. În România, sistemul de asistenţă socială este reglementat prin legea asistenţei sociale nr. 292/2011. Acest sistem intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale şi se compune din sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul propriu-zis de servicii sociale.

Furnizori publici de servicii sociale pot fi entităţile specializate din

cadrul administraţiei publice locale şi autorităţile executive din unităţile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi sectoare ale municipiului Bucureşti. De asemenea, furnizori publici de servicii sociale mai pot fi autorităţile administraţiei publice centrale sau alte instituţii aflate în subordinea acestora, dar şi unităţile sanitare, unităţile de învăţământ şi alte instituţii publice care dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate.

FURNIZORI PRIVAŢI DE SERVICII SOCIALE Cât priveşte furnizorii privaţi de servicii sociale, aceştia pot fi ­ONG-urile, respectiv asociaţiile şi fundaţiile, cultele recunoscute de lege, persoanele fizice autorizate, filialele şi sucursalele asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute şi operatorii economici, în condiţii speciale, prevăzute de lege.

Pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent de forma lor juridică, trebuie să fie acreditaţi. În Uniunea Europeană, precum şi în statele membre, protecţia so-

cială este cea mai importantă funcţie a cheltuielilor guvernamentale. În 2012, cheltuielile publice în cele 27 de state UE s-au ridicat la 49,4% din PIB. Potrivit datelor Eurostat, mai mult de jumătate au fost destinate protecţiei sociale şi sănătăţii, cheltuieli care s-au ridicat la 19,9%, respectiv 7,3% din PIB. Asta înseamnă mult mai mult decât au alocat guvernele pentru servicii publice, educaţie sau afaceri economice. În 2012, România a cheltuit 13,6% din PIB cu protecţia socială, următorul sector la capitolul cheltuieli bugetare fiind, la mare distanţă, economia, cu 6,2% din PIB. Cât priveşte ponderea în cheltuielile publice totale, România a alocat protecţiei sociale 37,2% din total cheltuieli, pe locul 14 în rândul statelor UE.

CHELTUIELI PUBLICE ÎN CREŞTERE Între 2002 şi 2008, în România s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor totale cu protecţia socială de 2,3%, fiind unul din cele patru state europene cu un avans pe acest sector. Acesta a continuat şi în anii de recesiune. În primele şapte luni ale acestui an, execuţia bugetului general consolidat arată că, în total, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 3,5%, până la peste 41 de miliarde de lei. Această cifră cuprinde atât banii alocaţi protecţiei sociale, cât şi plăţii pensiilor.

Ea reprezintă 6,2% din PIB şi 33,7% din totalul cheltuielilor pe primele şapte luni. La finalul lui 2013, cheltuielile cu asistenţa socială au ajuns la 68,3 miliarde de lei, în creştere cu 2% faţă de 2012, reprezentând aproape 11% din PIB. Încurajate şi susţinute de instituţii şi donatori internaţionali, organizaţiile neguvernamentale au jucat în ultimii 20 de ani un rol activ pe piaţa serviciilor sociale, suplinind lipsa sau venind în completarea serviciilor furnizate de stat. Astfel, în anul NOIEMBRIE 2014

5

Analiză

2010 au ajuns să furnizeze 50% din serviciile sociale acreditate la nivel naţional. În perioada 1998 -2011, au beneficiat de subvenţii de la bugetul de stat, anual, în medie un număr de 90 de asociaţii şi fundaţii care au acordat servicii pentru aproximativ

10.000 de beneficiari. Numărul mediu al unităţilor de asistenţă socială subvenţionate a fost de 200 de centre de zi, centre rezidenţiale şi unităţi de îngrijire la domiciliu. România este una dintre ţările care alocă cel mai mic procent din PIB pentru

prestaţiile sociale în natură — care includ şi serviciile sociale — şi anume 4,9%, la egalitate cu Cipru şi Bulgaria şi puţin peste Letonia. Cea mai mare parte a acestor resurse este alocată serviciilor de asistenţă socială şi protecţia copilului.

STUDIU DE CAZ

FOTO: Radio Reşiţa.ro

Organizaţia Salvaţi Copiii, una dintre cele mai active în domeniul serviciilor sociale din România, a cuprins în programele sale, în 2013, peste 247.000 de copii, 20.600 de cadre didactice şi specialişti şi aproape 34.000 de părinţi. În activităţile desfăşurate, organizaţia a implicat 3.850 de voluntari, având la dispoziţie, anul trecut, 4,2 milioane de euro. Din această sumă, 10% au fost fonduri structurale europene, respectiv 454.576 de euro. De asemenea, organizaţia a beneficiat de fonduri de la Comisia Europeană prin: Programul Daphne III — 372.632 de euro, CLEAR — 346.457 de euro şi Safer Internet — 258.877.

FOSTA CAMPIOANĂ OLIMPICĂ LA GIMNASTICĂ LUCREAZĂ ACUM LA FUNDAŢIA OLIMPICĂ ROMÂNĂ

ANDREEA RĂDUCAN: „PROIECTELE SOCIALE SUNT ŞI PENTRU MINE LECŢII DE VIAŢĂ“ A făcut istorie în gimnastică şi a câştigat simpatia lumii întregi la Olimpiada de la Sydney, acum 14 ani. Surprinzător, Andreea Răducan (31 de ani) nu s-a dedicat antrenoratului după retragerea din activitatea sportivă, dar nici nu a stat prea departe de marea ei iubire, sportul. Din anul 2006, lucrează la Fundaţia Olimpică Română, unde promovează importanţa mişcării şi a sportului şi se implică în susţinerea proiectelor caritabile pentru foşti campioni care astăzi se confruntă cu situaţii delicate. Fosta gimnastă a vorbit cu redacţia Regio despre proiectele în care este implicată.

ELENA ALEXA regio@mdrap.ro

REGIO: După retragerea din acti­ vit­atea competiţională, aţi ales alt domeniu de activitate decât antrenoriatul. De ce aţi luat această decizie?

Andreea Răducan: S-a întâmplat să am o uşurinţă în a comunica şi

6

www.inforegio.ro

bucuria de a mă întâlni cu oamenii.

Eram destul de obosită după atâţia ani de antrenamente în sala de gimnastică şi pur şi simplu am vrut să încerc şi altceva. Primisem deja câteva oferte şi încurajări de la oameni din televiziune, care mi-au spus că aş putea să încerc o carieră în TV. Am început să studiez. După ce am terminat Facultatea de Educaţie Fi-

zică şi Sport la Timişoara, am început Masterul în Jurnalism la Universitatea Bucureşti, pentru a înţelege mai bine ce înseamnă jurnalismul, deşi, recunosc, cel mai mult am învăţat practicând meseria aceasta.

Au fost câteva provocări frumoase, am înţeles ulterior că pot să susţin şi să ajut sportul şi din postura asta şi am început să mă implic în proiecte

Interviu

de susţinere şi de promovare a sportului de masă, a sportivilor de performanţă, poate de educare a celor mici, mergând în şcoală şi făcând cu ei ore de educaţie fizică şi sport.

REGIO: Ce proiect v-a impresionat cel mai mult şi de ce?

Andreea Răducan: Încă un proiect la care am lucrat aici, la Fundaţia Olimpică Română, a fost cel de conştientizare a faptului că sportul este foarte important în lupta cu diabetul. Am avut, de asemenea, sportivi tineri care practică scrimă sau alte sporturi, care au fost diag­ nosticaţi cu diabet. Şi chiar ei ne povesteau cât de important este, pe lângă faptul că trebuie să ştie să-şi cântărească alimentele şi ce mănâncă în fiecare zi, faptul că îşi fac singuri injecţiile cu insulină, cât

FOTO: Agerpres

REGIO: Sunteţi implicată în mai multe proiecte sociale la Fundaţia Olimpică Română. Care sunt acestea şi de care v-aţi simţit mai apropiată?

Andreea Răducan: Mă gândesc acum la proiectul social pe care îl avem încă de când s-a înfiinţat Fundaţia, acela prin care oferim burse sportivilor care sunt în situaţii delicate. De asemenea, foştilor mari campioni care au obţinut performanţe cu mulţi ani în urmă, de care oamenii îşi mai aduc aminte prea puţin; mulţi dintre ei, la vremea aceea, n-au avut posibilitatea să pună un ban deoparte şi să aibă un trai decent. Li se mai decontează o parte din medicamente celor care au probleme de sănătate, care sunt mai în vârstă sau celor care sunt imobilizaţi în scaun cu rotile. Programul este mai amplu şi, de Paşte şi de Crăciun, împreună cu Valeria Răcilă van Groningen, oferim mese festive. Dar cred că e mai puţin important ce primesc acolo. Mai important e că ies din casă, că se întâlnesc cu ceilalţi colegi din vremurile lor, că pot socializa.

de important dar şi cât bine le face sportul din punct de vedere fizic şi psihic. A fost o mulţumire, pentru că erau copii de 8 ani. I-am avut pe Luca de la scrimă, încă o fetiţă, Ioana, tot de la scrimă, şi de la ei am învăţat foarte multe. A fost şi pentru mine o lecţie de viaţă, am învăţat cât de ambiţioşi, cât de conştienţi sunt de problema lor. Sigur că mare parte din situaţia asta

delicată venea pe umerii părinţilor, însă la rândul lor şi ei aveau mulţumirea faptului că cei mici se simt bine practicând sportul, înţelegând suferinţa pe care o au şi, de asemenea, conştientizând cât de bine le face sportul în problema de sănătate cu care se confruntă. A fost o perioadă foarte frumoasă. Am şi filmat cu ei câteva testimoniale în care povesteau şi spuneau că oricât NOIEMBRIE 2014

7

Interviu

REGIO: Povestiţi-ne un caz concret care a beneficiat de ajutor.

Andreea Răducan: În programul nostru social sunt incluse intervenţiile chirurgicale în China. A fost domnul Toma Prădatu (n.r. — fostul secretar general al Federaţiei de Gimnastică, împuşcat în 1998 în timpul unui jaf în Venezuela, unde se afla alături de lot, în urma căruia a rămas paralizat), care a mers la o intervenţie chirurgicală în China pentru a încerca o operaţie cu celule stem. Totul e în stadiu de experiment, lucrurile s-au mişcat foarte, foarte puţin, adică nu a venit de acolo şi a spus „uite, îmi simt acum mâinile“ sau „deja mă simt mai bine“. A fost însă o încercare. Şi până la urmă, poate şi pentru psihicul omului e important să vadă că eşti alături de el. De asemenea, E dificil, pentru am avut discuţii cu George Baltă că în momentul (n.r. — jucătorul de rugby care în care te naşti cu o şi-a rupt coloana în timpul unui meci, în urmă cu 8 ani), care a problemă, cu un handicap, fost invitat într-un proiect cu măcar îl ai de la început şi nu clinica Acibadem, din Turcia. ştii cum e altfel. În momentul Cei de acolo, în măsura în care noi le solicităm sprijinul, neîn care ai fost sportiv de au spus că ar putea să ne ajute tat la antrenamente. Şi eu am performanţă, e dificil să dacă cei care sunt în scaun cu suferit accidente, şi eu am căte acomodezi cu o altă rotile îşi doresc să facă copii, de zut în cap la sărituri încercând să exemplu, le pot da o mână de ajuînvăţ alte elemente de o dificultate viaţă. tor. Vorbeam de George Baltă pentru mai mare, dar m-a ferit Dumnezeu că am comunicat cu el şi mi-am dat de o accidentare gravă. seama cât de dificilă îi este situaţia.

Mi-a spus că vine până în ziua în care REGIO: Cum v-a ajutat viaţa disa fost evenimentul, după care era În momentul în care ai fost sportiv ciplinată de sportiv pe care aţi într-o stare avansată, probabil, de de performanţă, e dificil să te aco- ­dus-o în etapa de acum?

Andreea Răducan: M-a ajutat depresie şi pur şi simplu nu mi-a mai modezi cu o altă viaţă. Eu vorbesc răspuns la telefon, nu a venit nici cu patos pentru că sunt conştientă din toate punctele de vedere. Priacolo. După ce s-a mai liniştit, la o că şi eu aş fi putut păţi ca Andre- mul lucru pe care l-am învăţat în săptămână după aceea, am reuşit să ea Chelaru. Colega mea, o gimnastă sala de gimnastică a fost disciplina. iau legătura cu el şi mi-a spus că ar care se antrena la fel de conştiin- Să ascult indicaţiile antrenorului, da orice să revină la viaţa pe care o cios ca mine, care şi-a dorit să devi- să fac ce-mi spune pentru a nu mă avea înainte. E dificil, pentru că în nă campioană mondială, campioană accidenta, după care am dezvoltat momentul în care te naşti cu o pro- olimpică, şi într-o zi pur şi simplu, calităţi de care poate nici nu eram blemă, cu un handicap, măcar îl ai din dorinţa ei de a progresa şi de a fi conştientă că le am. Tot ce ţine de de la început şi nu ştii cum e altfel. o gimnastă şi mai bună, s-a acciden- disciplină, de ambiţie, de pasiune şi

8

www.inforegio.ro

FOTO: Agerpres

ar fi de dificil, ei merg mai departe, aşa încât am păstrat legătura cu ei.

Interviu

REGIO: Marii sportivi români acceptă cu uşurinţă să se implice în proiecte sociale? Ce experienţe aţi avut în acest sens?

Andreea Răducan: O să avem şi proiecte în care o să-i angrenăm pe alţi sportivi campioni. Sper să avem un răspuns pozitiv din partea lor.

Există două categorii de sportivi.

Unii sunt deschişi în a comunica cu publicul şi cu mass-media, alţii sunt pur şi simplu mulţumiţi cu ceea ce au obţinut în sport şi îşi doresc să-şi vadă liniştiţi de viaţa lor, fără a mai ajunge în atenţia publicului. Mi-aş dori ca la un moment dat, aici, la Fundaţia Olimpică Română, să facem nişte cursuri pentru foştii sportivi care îşi doresc să interacţioneze cu oameni din diverse companii. Pot să ţină speech-uri, pot să lucreze în TV, pot să înveţe să-şi managerieze singuri activitatea sau să-şi negocieze un contract. Sunt lucruri pe care nu le învăţăm în sport. Şi eu m-am lovit de probleme de genul acesta.

Nu ştii care sunt oamenii care chiar îşi doresc să te ajute, pentru că a fost şi asta o problemă, în momentul în care am renunţat la sportul de performanţă. A fost o perioadă destul de dificilă. De asta spun că e bine să fii pregătit, să înveţi. Şi o să încerc. E un proiect pe care aş vrea să-l începem în toamna asta, pentru a-i susţine şi pe sportivi, iar ei, la rândul lor, să fie capabili să se implice în proiectele noastre mult mai activ. Ca o paranteză, deja avem câteva proiecte de genul

acesta. Mercedes a donat deja maşini pentru Fundaţia Olimpică Română, pentru Federaţia Română de Tenis şi pentru Federaţia Română de nataţie şi îşi doreşte să discute cu alţi campioni sportivi, chiar aici, la sediul Fundaţiei Olimpice Române.

Dorim să facem proiecte împreună, poate la un moment dat să mergem împreună cu clienţii lor şi în cadrul unui eveniment. De exemplu, Ana Maria Brînză poate să adune câţiva copii cu care să facă asalturi pe o planşă, Alina Dumitru să facă împreună cu cei mici câteva procedee.

De asemenea, vrem să ne alăturăm echipei Valeriei van Groningen. Ea a organizat semimaratonul ­Bucureşti şi acum organizează Maratonul din 5 octombrie. Vrem să adunăm o echipă care să alerge pentru Fundaţia Olimpică Română şi astfel să adunăm fonduri destinate sporti-

FOTO: Agerpres

devotament pentru ce faci, faptul că oricât de greu sau oricâte zile mai dificile am la birou, nu se compară nici pe departe cu perioada mai grea din sala de gimnastică. Erau 7 sau 8 ore de antrenament. Şi dacă stau la birou de dimineaţă de la 8 până seara la 10, tot nu aş ajunge la nivelul efortului fizic pe care îl făceam în sală. Sigur că nu întotdeauna îmi iese, dar tind spre asta şi încerc să fac la maximum ce depinde de mine.

vilor noştri sau proiectului nostru social. Acum, încercăm să adunăm o echipă, lucrăm la o pagină de Facebook şi la tot ce avem nevoie aici, la Fundaţie, pentru toate proiectele în care ne implicăm. Am mai avut în septembrie un eveniment cu sportivii olimpici, dar vă vom da detalii pe parcurs, pentru că încă lucrăm la el. În general, e de datoria noastră

să facem tot ce ţine de susţinerea sportului de masă.

REGIO: Dacă aţi putea face mai mult la capitolul „proiecte sociale“, pe cine aţi ajuta? De ce?

Andreea Răducan: Cred că, în primul rând, trebuie să înţeleagă cei mici. Cei care au ajuns la o anumită vârstă sunt capabili să ia singuri deciziile. Cât e de bine, cât e de important să facă sport sau cum îşi pot face viaţa mai frumoasă introducând sportul în viaţa lor. Ei sunt tineri, acum se formează, acum îi putem educa, nu neapărat pentru a ajunge mari campioni. Sigur, e important să aibă un scop atât de frumos. Dar trebuie să ştie că e important e să facă mişcare, să facă sport. Odată ce s-au educat în sensul ăsta, nu o să mai renunţe ulterior. E important nu doar pentru construcţia fizică, ci şi pentru mentalul lor. Când faci sport mai alungi din gândurile rele. Toate frustrările pe care le aduni pe perioada zilei, a unei săptămâni, se elimină şi te încarci cu energie foarte bună. Şi asta vreau eu ca ei să înţeleagă...

Programul nostru social include şi vârstnici, deci şi pentru ei îmi doresc tot ce e mai bun. Pe un tânăr poate că ai tendinţa să îl judeci, că poate nu are grijă de viaţa lui: fumează sau se apucă de alte prostii, în loc să facă sport. Pe un om în vârstă, care a ajuns într-o anumită situaţie, nu mai are rost să-l judeci, sau să-i spui că ceva e în neregulă, că nu ai făcut bine în viaţa ta. Un lucru pe care poţi să-l faci e să vii şi să-l ajuţi cu ceva.

Aşa încât, pe măsură ce vom reuşi să avem şi mai multe fonduri, vom încerca să ne extindem şi mai mult pe diverse proiecte. E puţin, dar cred că, puţin de la noi şi puţin de la alţi oameni care iubesc sportul sau de la alte persoane fizice, punând umăr la umăr, lucrurile încep să capete contur, iar dacă astăzi susţinem 10 sportivi sau 10 persoane, mâine 20, poimâine 30, lucrurile se vor mişca şi vor fi mai bune.

NOIEMBRIE 2014

9

Ştiri regionale

VOLUNTARII, ÎN TABĂRĂ INTERNAŢIONALĂ

NUME MARI LA FESTIVALUL DE CARTE TRANSILVANIA

FOTO: Primăria Timişoara

FOTO: crrbc.blogspot.com

RU

FOTO: tipografie3

CE NT

NO

RD

-V E

ST

FOTO: transilvaniareporter.ro

www.inforegio.ro

T

10

-ES

Timişorenii vor circula, probabil, cu mai multă plăcere, cu tramvaiele din oraş. Şi asta pentru că ei au fost cei care au ales, prin vot on-line, designul exterior al modelelor care vor circula din această toamnă prin oraş. Iniţiativa i-a aparţinut primarului Nicolae Robu, care le-a prezentat mai multe variante timişorenilor şi i-a rugat să o voteze pe cea care le place cel mai mult. Într-o singură oră, modelul în culorile violet-alb a obţinut cele mai multe voturi favorabile, aşa că a fost declarat „câştigător“. Conform reprezentanţilor primăriei, tramvaiele vor avea şi aer condiţionat, internet şi sistem de supraveghere video.

RD

ST VE

DESIGN-UL TRAMVAIELOR, ALES DE TIMIŞORENI

Cutremur de 7,7 grade pe scara Richter, 50 de victime, pagube materiale!

Acesta a fost scenariul după care s-au pregătit voluntarii de la Crucea Roşie din Bacău care au participat, la sfârşitul verii, la Tabăra Internaţională de Pregătire pentru Dezastre. 130 de voluntari din România, Danemarca, Bulgaria şi Ungaria au învăţat împreună cum să acţioneze prompt în cazul unui dezastru natural. Ei au aflat de la specialişti noi tehnici de salvare, dar şi de organizare a unei tabere pentru sinistraţi, a unei bucătării de campanie sau de punere în practică a standardelor minim necesare de igienă.

NO

Iubitorii de literatură s-au delectat cu opere de excepţie şi manifestări culturale rafinate la cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania. Evenimentul găzduit în octombrie de oraşul Cluj Napoca a stat sub semnul scriitorilor norvegieni şi l-a avut ca invitat de onoare pe romancierul portughez ­António Lobo Antuñes, nominalizat al Premiului Nobel pentru literatură. La festival au participat cele mai importante edituri naţionale şi internaţionale. Au avut loc peste 150 de lansări de carte, întâlniri cu 300 de scriitori, dar şi lecturi publice, recitaluri de poezie, concerte, expoziţii de artă şi ateliere de scriere creativă pentru tineri.

TIPOGRAFIE DE EPOCĂ, REÎNVIATĂ LA BRAŞOV La Muzeul Casa Mureşenilor din Braşov a fost refăcută o tipografie din secolul al XIX-lea. Iniţiativa a fost cu atât mai apreciată de vizitatori, cu cât aceştia pot rămâne cu o amintire inedită: îşi pot tipări numele pe o replică a primului ziar românesc din Ardeal, Gazeta de Transilvania. Tipografia de colecţie a fost deja testată de peste 200 de elevi de la şcolile şi liceele din Braşov, încântaţi să-şi tipărească propria pagină de ziar, cu litere mobile. Conducerea muzeului a urmărit, astfel, ca publicul tânăr, obişnuit cu tehnica modernă, să înţeleagă că realizările patrimoniale din trecut erau adevărate opere de artă.

Ştiri regionale

NAVĂ RECORD, CONSTRUITĂ LA MANGALIA

BU C - IL URE FO ŞT V I

CENTRUL „PINOCCHIO“, MODERNIZAT DE VOLUNTARI

300 de voluntari ai companiei TELUS International Europe, voluntari ai Asociaţiei MaiMultVerde, jurnalişti şi bloggeri s-au adunat pentru a amenaja Centrul de Servicii Sociale „Pinocchio“ din Bucureşti. Centrul asigură internarea în regim de urgenţă pentru fete şi băieţi cu vârste între 3 şi 18 ani, aflaţi în situaţii de abandon, abuz sau neglijare.

Voluntarii au amenajat atât spaţiul din curtea centrului, cât şi interiorul clădirii. Aceştia au plantat puieţi de arbori, au amenajat spaţiul verde şi au renovat echipamentele şi locul de joacă. În interior a fost adusă mobilă nouă pentru dormitoare, iar sala multimedia a fost dotată cu cinci calculatoare şi conexiune internet.

FOTO: www.mondonews.ro

FOTO: www.bikeevents.ro

SU OL D-V TE ES NI T A FOTO: www.rowater.ro

T

ES

Un sistem nou va proteja de inundaţii localităţile de pe malul râului Argeş.

Noile materiale de protecţie împotriva revărsărilor de ape sunt bazate pe diguri gonflabile.

Conform specialiştilor, acestea sunt mult mai eficiente şi mai rapid de instalat decât digurile făcute din saci de nisip. Instalarea unui dig de 500 de metri se face în doar patru ore. În plus, un astfel de „apărător“ este realizat din materiale rezistente la razele ultraviolete, produse chimice corozive, produse petroliere şi temperaturi extreme.

Barajele go­n flabile au ajuns la Administraţia Bazinală de Apă ArgeşVedea prin proiectul Danube Water.

D-

D IA SU TEN N MU

HIDROBARAJE NOI PE RÂUL ARGEŞ

La Şantierul Naval Daewoo Mangalia a fost construită cea mai mare navă pentru transportul autovehiculelor realizată, până în prezent, în Europa. Nava „Höegh Jeddah“, care este destinată unei firme din Norvegia, poate transporta până la 6.500 de autovehicule, are o lungime de 200 de metri şi o lăţime de 32 de metri. În această toamnă, nava va părăsi ţara cu destinaţia Norvegia, pentru a trece direct „la treabă“.

SU

Şi în acest an, sute de ciclişti şi alergători au luat startul la cel mai mare eveniment caritabil din sud-vestul ţării — „Maratonul Olteniei“. Scopul competiţiei a fost strângerea de fonduri pentru tineri din Mehedinţi care nu aveau posibilitatea de a merge la liceu din cauza situaţiei financiare a familiilor, deşi aveau rezultate şcolare foarte bune. Competiţia s-a desfăşurat în zona deluroasă din apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, pe două trasee de 33 km şi respectiv 52 de km. Proiectul, care a fost iniţiat de CEZ România, a fost sprijinit şi de autorităţile locale.

FOTO: www.hoeghautoliners.com

MARATONUL OLTENIEI, PENTRU O CAUZĂ NOBILĂ

NOIEMBRIE 2014

11

DIN GRIJĂ PENTRU OAMENI AMBULANŢE ŞI MAŞINI DE POMPIERI MAI RAPIDE, CU BANI REGIO

FOTO: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sud Vest Oltenia

Asistenţa medicală de urgenţă s-a îmbunătăţit constant, în ultimii ani, în România, astfel că nevoia de echipamente şi dotări pentru astfel de intervenţii a crescut proporţional. În Oltenia, fondurile Regio au schimbat complet modul în care populaţia primeşte ajutor în situaţii-limită: mult mai rapid şi mult mai eficient.

Autospeciale achiziţionate cu fonduri Regio

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

B

aza Detaşamentului de Pompieri Craiova 1 se află chiar în centrul istoric al oraşului şi păstrează încă urmele trecutului. Cu greu ai putea ghici, din afară, existenţa unui centru de comandă modern şi capabil să gestioneze situaţii de criză. Însă chiar asta se află în spatele porţilor grele, de fier. Aici, proverbul „Afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul“ funcţionează în sens invers. Pentru a se ajunge la nivelul performant de astăzi, fondurile Regio au fost esenţiale. Bazele operaţionale şi subunităţile pentru situaţii de urgenţă sunt inegal răspândite în

12

www.inforegio.ro

Regiunea Sud-Vest Oltenia. Aceasta duce la discrepanţe în asigurarea intervenţiilor în timpii stabiliţi de lege.

Până în 2011, dotarea acestor baze cu echipamente era inadecvată pentru intervenţii în locuri greu accesibile, mai ales în zona montană din Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, pe teren accidentat sau pe timp de iarnă, zone înzăpezite, care îngreunează sau fac chiar imposibilă intervenţia echipajelor. Apoi, numărul echipamentelor specifice intervenţiilor în situaţii de urgenţă era mai mult decât insuficient, având în vedere faptul că acestea trebuiau să servească aproximativ 2,28 milioane de locuitori ai regiunii.

De exemplu, legea prevede ca o autospecială pentru lucrul cu apă

şi spumă să revină, de regulă, la 10.000 — 12.000 de locuitori. Conform acestor norme, în Regiunea Sud Vest Oltenia ar fi trebuit să existe 230 de autospeciale. Dar până în 2011 existau numai 79. Aceeaşi lege prevede, pentru nevoi de decontaminare chimică şi radioactivă, dotarea fiecărui inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă cu până la două autospeciale de decontaminare a personalului şi cel puţin o autospecială de decontaminare a terenului, tehnicii şi instalaţiilor. În Regiunea Sud-Vest Oltenia nu exista nicio autospecială de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic, radiologic), deşi zona de sud a regiunii este expusă riscului ­nuclear

Dosar

• Titlul proiectului: „Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă în Regiunea SudVest Oltenia“ • Beneficiar: Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sud-Vest Oltenia • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.3 — Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă • Valoarea totală a proiectului: 51,12 milioane de lei, din care: - FEDR: 34,96 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 5,34 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 921.042 lei şi ­chimic din cauza proximităţii centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui, din nordul Bulgariei. În mod similar, în toată regiunea nu exista nici o autospecială pentru descarcerări grele. „Era ­evidentă, deci, necesitatea achiziţionării echi­ pa­­­mentelor specifice intervenţiilor în situaţii de urgenţă, chiar dacă, după implementarea proiectului, autospe­ cialele complexe de intervenţie, des­­ carcerare şi acordare a asistenţei medicale de urgenţă deservesc, în continuare, un număr mediu de persoane mai mare decât cel prevăzut de normativele în vigoare“, a declarat Ileana Măjină, director în Consiliul Judeţean Dolj.

CRAIOVA, CENTRU REGIONAL DE INTERVENŢII Ilie Ionele, şeful Gărzii de Intervenţii, mă întâmpină cu poftă de vorbă, spune că are 28 de ani de experienţă în domeniu şi este gata să ne dea informaţii tehnice. Baza de la Craiova asigură intervenţii pe o rază de 70 de kilometri, cea mai mare din ţară. „Cu maşinile vechi, făceam aceşti kilometri în două ore, iar acum ajungem în 70 de minute. Este o diferenţă uriaşă în timpii de intervenţie“, spune şeful Gărzii de intervenţii, în sprijinul proiectului care a schimbat complet dotările pentru intervenţii de urgenţă în ­regiune.

În cadrul proiectului s-a dorit dotarea bazei operaţionale Regionale Sud-Vest Oltenia, cu sediul la Craiova, cu un centru mobil de comandă şi control pentru coordonarea intervenţiilor în cazul dezastrelor majore, dotat cu tehnologie modernă, având posibilitatea de a-l deplasa în interiorul regiunii, în caz de necesitate. În total, au fost achiziţionate 21 de autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă, două autospeciale de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic, radiologic), cinci autospeciale pentru descarcerări grele, 15 autospeciale complexe de intervenţie, descarcerare şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă — FRAP şi piesa de rezistenţă a întregului proiect — centrul mobil de comandă şi control.

Aceste echipamente au fost distribui-

te către cele cinci judeţe ale regiunii: Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea şi Mehedinţi. „Maşina asta face cam ce face operatorul de la 112: asigură transmisie de date, transmisie de comunicaţii şi este şi punct de comandă. În caz de conflict armat, clădirea de comandă poate fi bombardată. Ei bine, prin maşina aceasta se preiau toate comenzile şi sarcinile, tot ce avem noi sus, se preia aici. Să ne gândim apoi la un accident nuclear — trebuie să părăseşti clădirea, trebuie să pleci în afara zonei radiologice şi să transmiţi de acolo. Sau, dimpotrivă, poţi s-o foloseşti ca pe un punct împins şi să te duci avansat şi să culegi date.

Maşina are şi cameră de luat vederi,

FOTO: Vlad Bârleanu

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

poţi să transmiţi în direct. Funcţiile sunt comunicaţionale, de coordonare“, îmi explică grăbit un pompier de la baza regională, aflată la periferie, în apropierea fabricii Ford.

ISU, ÎN TOPUL ÎNCREDERII Au existat şi întârzieri, din cauza contestaţiilor depuse şi a faptului că pentru unele loturi licitate nu s-au depus oferte sau ofertele depuse au fost neconforme. Potrivit directorului Direcţiei Afaceri Europene, Ileana Măjină, situaţia a fost remediată pe parcursul implementării proiectului.

Proiectul a dus la reorganizarea raioanelor de intervenţie, la reducerea timpului de răspuns în situaţii de urgenţă şi a duratei medii de intervenţie. „Prin dotarea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă cu echipamentele noi de intervenţie, achiziţionate prin proiect, intervenţiile se fac într-un timp mai scurt şi cu maximă eficienţă, personalul din cadrul Inspectoratelor, instruit să utilizeze echipamentele, răspunzând cu promptitudine la solicitările cetăţenilor. Acest fapt conduce la asigurarea unor servicii de calitate, consolidând locul fruntaş în gradul de încredere pe care îl au cetăţenii în Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, conform statisticilor efectuate“, a declarat doamna Măjină.

NOIEMBRIE 2014

13

Dosar

PROIECTUL „CURCUBEU“: EDUCAŢIE INTERCULTURALĂ CU BANI EUROPENI Copiii cu risc social şi de abandon şcolar din Arad aveau nevoie de un mediu confortabil şi atractiv, astfel încât să participe cu plăcere la activităţile care le erau dedicate.

Modernizarea Complexului „Curcubeu“, prin fonduri Regio, s-a potrivit ca o mănuşă pentru necesităţile micuţilor arădeni.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

14

www.inforegio.ro

FOTO: Primăria Arad

Î

Acum micuţii au unde să se joace

de informatică, dotat cu mobilier specific şi calculatoare. Prin urmare, serviciile oferite co­pi­ilor care frecventează Centrul pot fi diver-

sificate şi pot fi realizate noi activităţi educaţionale care să asigure integrarea socială a acestora. „Complexul social intercultural Curcubeu are ca obiectiv susţinerea unui număr cât mai mare de copii care se află în risc social. Prin activităţile care se desfăşoară în complex se urmăreşte atragerea către şcoală a copiilor şi tinerilor care provin din familii şi grupuri defavorizate, includerea unui număr cât mai mare de tineri în educaţia interculturală, identificarea pozitivă cu grupul de apartenenţă, creşterea încrederii în sine şi a toleranţei faţă de alţii. De asemenea, se FOTO: Claudia Untaru

n toate comunităţile, o categorie specială o reprezintă copiii. În mâinile lor se află viitorul şi, de aceea, este foarte important modul în care este pregătită tânăra generaţie, încă din copilărie, pentru viaţa economico-socială în comunitatea în care trăieşte.

Pentru o evoluţie armonioasă în cadrul societăţii, nimic nu este mai important decât formarea tinerilor pentru viaţă, iar acest lucru se obţine printr-o educaţie completă, care să ofere şanse egale şi să-i ajute să crească într-un mediu sănătos, în condiţii de demnitate şi libertate. Aşa stând lucrurile, la Arad a fost modernizat de curând vechiul Complex de educaţie interculturală pentru copii şi tineret „Curcubeu“.

Banii au provenit din fondurile europene, iar realizarea proiectului a crescut cu 20% capacitatea centrului. Proiectul de modernizare a Complexului a constituit unul dintre cele şapte proiecte individuale pentru Dezvoltare Urbană a Municipiului Arad şi a avut în vedere reabilitarea termică a clădirii, igienizarea şi modernizarea grupurilor sanitare, dar şi dotarea interioarelor cu aparatură electrocasnică, echipamente IT şi mobilier. Astfel, a fost posibilă înfiinţarea unui laborator

FOTO: Claudia Untaru

acordă consiliere psihologică individuală şi de grup pentru rezolvarea problemelor legate de integrare şi consiliere de grup în vederea formării de deprinderi sociale şi practice necesare integrării în societate“, a declarat Erika Stark, directorul Direcţiei de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară Arad, în cadrul căruia funcţionează complexul Curcubeu. „Pentru desfăşurarea activităţilor din centru era indispensabilă existenţa unei infrastructuri adecvate, care să ofere condiţii optime şi un ambient plăcut şi atractiv pentru copii aflaţi în situaţii de risc. De asemenea, pentru asigurarea acestor condiţii, dar şi pentru reducerea costurilor de funcţionare, era absolut necesară moderni-

zarea centrului. Obiective care la această dată, datorită fondurilor Regio, s-au împlinit. Pe parcursul implementării proiectului nu au fost probleme majore, doar acum, la sfârşit, rambursarea ultimei cereri se lasă aşteptată: am depus-o în 30.05.2014“, ne-a declarat Alexandrina Rotar, de la Primăria Municipiului Arad.

La rândul său, Erika Stark a adăugat: „Beneficiarii direcţi ai acestui proiect sunt în special copiii rromi, proveniţi din familii defavorizate, copiii reintegraţi în familia naturală după revocarea unor măsuri de protecţie socială şi copiii cu risc de abandon şcolar. Acest complex este printre puţinele centre de zi din

FOTO: Claudia Untaru

Dosar

Gustarea de dimineaţă

ţară care au angajaţi un psiholog, un pedagog, un asistent social, dar şi educatori. Încercăm să îi ţinem la şcoală pe aceşti copii. În consecinţă, la centrul nostru ei sunt ajutaţi să îşi facă temele, primesc o masă caldă pe zi şi ţinem legătura cu familiile lor. Prin acest proiect s-a reabilitat o suprafaţă totală de 321 mp, ceea ce ne-a permis să mărim numărul copiilor asistaţi. Astfel, în anul şcolar 2014-2015 s-au înscris 134 de copii, faţă de anii trecuţi când erau doar 100, ceea ce pe noi nu poate decât să ne bucure.“ În cadrul complexului sunt acum

asigurate atât condiţii materiale — rechizite şcolare, haine, masă de prânz, cât şi condiţii educative.

Programele includ educaţie interculturală, noţiuni de drepturi ale copilului, ajutor la teme, organizarea de evenimente culturale, consiliere pentru copii şi pentru părinţii acestora. Prin educaţia interculturală a acestor copii şi tineri, centrul îşi propune să le ofere şansa de a-şi pregăti un viitor mai bun, să aibă încredere în forţele proprii, să înveţe să ia decizii şi să găsească soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Modernizare Complex de educaţie interculturală pentru copii şi tineret Curcubeu“ • Beneficiarul proiectului: Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Arad • Axa prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1 — Planuri integrate de dezvoltare urbană • Valoarea totală a proiectului: 646.305 lei, din care: -- FEDR: 435.977 lei -- Contribuţia de la bugetul de stat: 95.768 lei -- Contribuţia beneficiarului: 114.559 lei NOIEMBRIE 2014

15

Dosar

„CADOU DE CRĂCIUN“ LA BRAŞOV: BLOC DE LOCUINŢE SOCIALE

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

D

eşi este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă ale ţării, Braşovul are şi foste zone industriale mărginaşe de unde au sosit puţine veşti bune în ultimii ani. Mii de hectare de teren nu sunt folosite, prin hale bate vântul şi multe clădiri riscă să se prăbuşească peste cine se încumetă să colinde prin aceste zone pustii.

Pe lângă închiderea unor uzine, Braşovul s-a confruntat, în ultimii ani, şi cu scăderea numărului de elevi. Prin comasarea unor unităţi de învăţământ, Primăria municipiu-

16

www.inforegio.ro

lui s-a trezit proprietara mai multor clădiri, vechi de câteva decenii, care nu mai erau utilizate şi riscau să se degradeze.

Dar problema a fost transforma-

tă într-o oportunitate de către autorităţile municipale, care au decis valorificarea clădirilor neutilizate pentru nevoile sociale ale localităţii. De exemplu, clădirea de pe strada Zizinului, arteră care desparte zona industrială Zizinului de cartierul Astra.

La nr. 144, unde se afla odinioară internatul Grupului Şcolar de Turism şi Alimentaţie Publică Braşov, prinde viaţă un nou imobil. Edificiul cu structura P+4, ridicat în anii 19711972, care permitea găzduirea a 300 de elevi, va deveni bloc de locuinţe sociale (apartamente cu două şi trei camere) pentru 44 de familii. Lucrările de reabilitare, finalizate în proporţie de 65% la începutul lunii august 2014, sunt aşteptate să se încheie în noiembrie 2014.

Pentru a putea ajunge până în această etapă, Primăria Braşov a demarat un proiect cu finanţare Regio în 2012, dar implementarea nu a fost lipsită de probleme. Începute în primăvara anului 2013, lucrările de refacere a clădirii şi ­reamenajare a

Locuinţe sociale Zizinului

FOTO: Andrei Paul / Primăria Braşov

Faţada locuinţelor sociale Zizinului a fost complet renovată

FOTO: Andrei Paul / Primăria Braşov

O clădire neutilizată şi degradată din patrimoniul Primăriei Braşov va deveni „cel mai frumos cadou de Crăciun“ pentru 44 de familii, care aşteaptă să se mute până la sfârşitul anului 2014 în apartamente moderne cu două şi trei camere.

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitare clădire cu destinaţie de locuinţe sociale în Municipiul Braşov“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Braşov • Axa prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1 — „Planuri integrate de dezvoltare urbană“ — subdomeniul „Poli de creştere“ • Valoarea totală a proiectului: 4,62 milioane de lei, din care: -- FEDR: 3 milioane de lei -- Contribuţie de la bugetul de stat: 660.267 lei -- Contribuţia beneficiarului: 74.817 lei

La rândul său, Primarul George Scripcaru ne-a confirmat, pe de o parte, îmbunătăţirea ritmului de lucru după desemnarea altui constructor: „Mă bucur că firma care

FOTO: georgescripcaru.wordpress.com

„Când am semnat acest contract, am solicitat firmei să finalizeze lucrările până la începutul lunii decembrie 2014, ca să le putem oferi acestor oameni cel mai frumos cadou de Crăciun, o casă nouă. După cum decurg lucrările, sper ca în luna noiembrie aceste familii să locuiască deja în bloc.“ George Scripcaru, Primarul Municipiului Braşov cu probleme mari, familii aflate în situaţii de risc social.“ Concret, printre locatarii noului bloc de locuinţe care se vor muta în noiembrie 2014 se regăsesc familii evacuate sau pe cale de evacuare

niruite, iar cele de acces sunt din metal. Toţi locatarii vor avea acces la camerele cu destinaţia de uscător de rufe, prezente pe fiecare palier şi la spaţiile de depozitare de la parter.

La locuinţele sociale Zizinului s-au schimbat toate instalaţiile termice, electrice FOTO: Andrei Paul / Primăria Braşov

CONDIŢII CONFORTABILE PENTRU OAMENI DEZAVANTAJAŢI

lucrează acum a înţeles cât de important este acest proiect pentru comunitatea braşoveană şi lucrează în acest ritm“.

Pe de altă parte, edilul a subliniat importanţa proiectului: „Vorbim de o investiţie care vizează o categorie socială care se confruntă

FOTO: Andrei Paul / Primăria Braşov

unei suprafeţe interioare totale de 2.391 mp avansau foarte lent şi devenise evident că nu vor fi încheiate la termenul stabilit în contract — martie 2014. „Din păcate, firma care a câştigat licitaţia nu a respectat graficul de lucru, astfel că în luna decembrie 2013 contractul de lucrări a fost reziliat şi a fost organizată o nouă licitaţie pentru continuarea lucrărilor“, ne-a declarat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.

din locuinţe restituite foştilor proprietari; tineri proveniţi din instituţii de ocrotire socială care au împlinit 18 ani; invalizi de gradul I şi II; persoane cu dizabilităţi; familii monoparentale şi persoane care locuiesc în condiţii precare.

După ce au trecut deja prin dezamăgirea de a nu putea intra în noile case la momentul stabilit iniţial (primăvara lui 2014), Primăria se străduieşte să le confirme aşteptările în privinţa noilor condiţii de trai.

Fiecare apartament are câte o baie şi o bucătărie proprie, cu instalaţii electrice, termice şi sanitare noi.

Băile şi bucătăriile vor fi dotate cu sistem de ventilaţie pentru evitarea condensului şi sunt finisate cu gresie şi faianţă. Celelalte camere au pardoseli din parchet lamelar, uşile interioare sunt celulare fur-

NOIEMBRIE 2014

17

Dosar

CENTRUL „PRIETENIA“, LOCUL CĂRUIA COPIII ÎI SPUN „ACASĂ“

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

P

entru cei mai puţin fami­ liarizaţi cu sistemul de asis­tenţă socială, Centrul de Plasament „Prietenia“, din Botoşani, înseamnă doar o altă instituţie a statului şi nimic mai mult. Pentru cei care locuiesc în acest centru, ca şi pentru cei care lucrează acolo, acesta înseamnă, de fapt, „acasă“. Înseamnă o familie, poveşti de viaţă mai mult sau mai puţin impresionante, înseamnă destine, vise şi multe, multe dorinţe: dorinţa de a ajuta, dorinţa de a reuşi în viaţă, dorinţa de a avea şanse egale alături de ceilalţi copii şi tineri cu care soarta a fost mai blândă. Aici, de la înfiinţarea centrului, în 1970, s-au format şi au devenit adulţi sute de copii. De aici au plecat în lume, mulţi absolvind chiar studii superioare de licenţă şi master. Trecem de multe ori pe lân-

18

www.inforegio.ro

Centrul „Prietenia“ după reabilitare

gă ei, pe stradă, sau ne întâlnim cu ei în activităţile noastre de zi cu zi.

Puterea lor de adaptare şi ajutorul celor care le-au fost alături i-au făcut să se integreze perfect în socie­ tate, astfel încât nu le cunoaştem povestea. În prezent, în cadrul Centrului de Plasament „Prietenia“ sunt instituţionalizaţi 42 de copii şi tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 25 ani.

Fiecare dintre cei 42 de copii sau ti-

FOTO: Monica Mincu

Centrul „Prietenia“ înainte de reabilitare

FOTO: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani

Mulţi văd în fondurile europene poate singura lor şansă pentru dezvoltare şi modernizare. Şi au dreptate. Copiilor instituţionalizaţi la Centrul de Plasament „Prietenia“, programul Regio le-a adus un zâmbet pe feţe şi le-a dăruit un loc căruia să îi poată spune „acasă“.

neri, care petrec o bună parte din viaţa lor în centrul de plasament, are câte o poveste de viaţă. E suficient să îi asculţi. Unele poveşti sunt cutremurătoare şi te întrebi cum reuşesc să îşi păstreze zâmbetul pe buze. Astăzi, una dintre cele mai mari bucurii ale lor o reprezintă reabilitarea şi modernizarea centrului în care locuiesc, realizate în anul 2012, printr-un proiect care a primit finanţare Regio. Copiii sunt

DE LA CASĂ DE COPII LA CENTRU MODERN Centrul de Plasament „Prietenia“ a fost înfiinţat în anii ’70 ca şi casă de copii preşcolari şi şcolari în subordinea Inspectoratului Şcolar Judeţean, devenind centru de plasament în 1998, când a fost preluat de fosta Direcţie Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului Botoşani, actuala Direcţie Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani. Centrul are sediul în municipiul Botoşani, fiind poziţionat în vecinătatea Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a Grupului Şcolar „Dimitrie Negreanu“. Centrul de Plasament „Prietenia“ are în structura sa o clădire alcătuită din parter şi două etaje (compusă din dormitoare, săli de studiu, sală de consiliere, băi, cabinet medical), o anexă a clădirii principale (bucătăria, sala de mese, magazii), trei corpuri separate (centrală termică, spălătorie, club, modul de tip familial).

Dosar

Atelierul de creaţie din Centrul „Prietenia“

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Dormitoarele oferă şi un cadru adecvat studiului

FOTO: Monica Mincu

• Titlul proiectului: „Reabilitarea şi amenajarea Centrului de Plasament «Prietenia» Botoşani“ • Beneficiarul proiectului: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.2 — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale • Valoarea totală a proiectului: 2,94 milioane de lei, din care: -- FEDR: 1,97 milioane de lei -- Contribuţia de la bugetul de stat: 856.668 lei -- Contribuţia beneficiarului: 114.216 lei

caldă şi eu mă simt foarte bine“. În cadrul proiectului Reabilitarea şi amenajarea Centrului de Plasament „Prietenia“ Botoşani au fost create spaţii personalizate pentru

FOTO: Monica Mincu

foarte bucuroşi să locuiască aici. „Mă numesc Aniţa şi locuiesc în Centrul „Prietenia“ din decembrie 2009. Sunt în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Nicolae Iorga din Botoşani.

Când am venit în acest centru, am fost cazată într-o cameră cu încă şapte fete. Pereţii erau murdari şi jupuiţi, geamurile nu se închideau bine şi nici uşa de la cameră. În centru era frig (mai ales în camere), apă caldă nu aveam zilnic (era cu program), iar băile erau murdare. Toată clădirea era nevăruită de mulţi ani, avea un aspect vechi şi instalaţia electrică nu funcţiona cum trebuie. În septembrie 2012, am revenit la centru, după ce acesta a fost reabilitat, şi am găsit o casă primitoare şi modernă. Acum stau cu încă trei fete în cameră; parchetul a fost schimbat, la fel şi geamurile şi uşile. Avem apă caldă, căldură, băile au fost reabilitate şi utilate. Toate camerele sunt curate şi defecţiunile au fost reparate.

Este mult mai bine decât înainte“.

La rândul ei, Melisa, în vârstă de 12 ani, şi ea aflată în centru din 2009, adaugă: „Înainte, centrul era urât şi cu pereţii stricaţi; podeaua scârţâia şi iarna era foarte frig. Stăteam în cameră cu încă opt fete. Acum este frumos, curat, avem căldură, apă

copii şi tineri, care să favorizeze dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, astfel încât să se realizeze cu succes inserţia socio-profesională a acestora. „Prin implementarea acestui proiect s-a realizat asigurarea unui confort al copiilor şi tinerilor în ceea ce priveşte spaţiul de dormit şi cel de păstrare a obiectelor personale, cu respectarea identităţii, integrităţii şi demnităţii persoanelor“, a declarat Sebastian Tocariu, director executiv AJPIS Botoşani.

Pentru Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, investiţia este foarte importantă, deoarece oferă un mediu adecvat unor copii aflaţi în dificultate. „Implementarea acestui proiect a permis îmbunătăţirea calităţii infra­ structurii serviciilor sociale, prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, iar în corpul C2 (club), clădire care era improprie desfăşurării vreunei activităţi, este acum un modul de tip familial cu sală de activităţi, patru dormitoare cu câte două paturi şi băi proprii, mobilate şi dotate conform standardelor. Dar, dincolo de aceste obiective, proiectul a însemnat şi înseamnă oferirea unui spaţiu cald şi primitor celor aproximativ 50 de copii şi tineri instituţionalizaţi, adaptat nevoilor şi dorinţelor lor, în care să se simtă iubiţi şi ocrotiţi“, spune preşedintele CJ Botoşani.

NOIEMBRIE 2014

19

Dosar

CÂMPINA: CASA SPERANŢEI, UN MODEL PENTRU INTEGRAREA COPIILOR DEFAVORIZAŢI Peste 50 de copii din familii dezorganizate, aflaţi în grija măicuţelor catolice din Congregaţia „Surorile Sfântului Iosif din Aosta“, se bucură acum de un centru social modernizat, unde îşi pot face temele, se pot juca şi socializa, într-un climat care să le stimuleze dezvoltarea firească.

regio@mdrap.ro

P

ărinţii i-au abandonat, adesea chiar în maternitate. Nu au vrut să-i crească sau nu reuşeau să le ofere decât un acoperiş în locuinţe insalubre, care le puneau în pericol sănătatea. Despre bucuria jocurilor copilăriei sau şansa de a merge la şcoală nici nu putea fi vorba. Măicuţele catolice din Congregaţia „Surorile Sfântului Iosif din Aosta“ i-au primit în îngrijirea Asociaţiei „Casa Speranţei“, filiala din Câmpina, încercând să le fie deopotrivă mamă şi tată, educatori şi parteneri de joacă.

Fidele îndemnului formulat de fondatorul congregaţiei („Fiţi cu totul pentru Dumnezeu şi pentru semenii voştri şi nimic pentru voi înşivă“) cele 7 măicuţe au început, din 1997, să adune zeci de astfel de copii părăsiţi şi să le ofere o viaţă

mai bună la sediul asociaţiei din Câmpina.

Copii care păreau a se fi născut „condamnaţi“ la marginalizare au găsit o casă şi o „familie“ (formată

FOTO: Bogdan Munteanu

BOGDAN MUNTEANU

din măicuţe şi cei 27 de angajaţi ai asociaţiei), unde primesc atât cele necesare traiului zilnic, cât şi multă atenţie şi dragoste. De dimineaţă, măicuţele îi duc cu maşinile la patru şcoli şi grădiniţe din Câmpina,

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Dezvoltarea Centrului Social al Asociaţiei Casa Speranţei – Câmpina“ • Beneficiar: Asociaţia Casa Speranţei, Câmpina • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.2 — „Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale“ • Valoarea totală a proiectului: 3,29 milioane de lei, din care: -- FEDR: 2,2 milioane de lei -- Contribuţia de la bugetul de stat: 951.364 de lei -- Contribuţia beneficiarului: 141.567 de lei

20

www.inforegio.ro

la prânz copiii se întorc la masă, la teme şi la diverse programe educaţionale.

Iniţial, au fost primiţi chiar şi nou-născuţi, dar ulterior Asociaţia şi-a dezvoltat infrastructura pentru a creşte copii între 4 şi 11 ani, obţinând acreditarea ca furnizor de servicii sociale în regim rezidenţial.

Micii beneficiari primesc găzduire pe perioadă nedeterminată (uneori se reuşeşte reintegrarea în familii, dar cel puţin 20% dintre ei nu au unde să se întoarcă), asistenţă medicală şi îngrijire, suport emoţional şi consiliere.

La „Casa Speranţei“, copiii au parte de programe educative complementare celor de la grădiniţă şi şcoală, posibilitatea de a petrece timpul liber, dar şi de a se integra în comunitate — majoritatea copiilor fiind din judeţul Prahova.

Din păcate, aceşti copii care îşi pierduseră deja familia naturală, sufereau la vârsta de 11 ani o a doua pierdere. Pentru că nu dispunea de condiţii adecvate vârstei lor, Asociaţia era nevoită să plaseze copiii în grija altor organizaţii.

Soluţia la care s-au văzut nevoite să apeleze nu a fost niciodată pe placul măicuţelor, căci copiii sufereau foarte mult la plecarea din mediul familiar de la „Casa Speranţei“. Şocul părăsirii centrului pentru cei care împliniseră 11 ani avea un impact mai mare asupra dezvoltării armonioase a viitorilor adolescenţi decât plecarea din familia naturală

Dosar

la vârste foarte mici, de la care nu aveau prea multe amintiri.

format în clădire „verde“, fiind dotat cu 42 de panouri fotovoltaice,

Pentru a asigura continuitatea îngrijirii şi a pune capăt suferinţelor provocate copiilor nevoiţi să plece, asociaţia a decis dezvoltarea infra­ structurii printr-un proiect cu finanţare Regio. Intenţia organizaţiei era de a obţine o clădire mai modernă, dar şi de a crea condiţiile necesare dezvoltării unor adolescenţi, care au nevoie de mai multă intimitate.

Un corp de clădire cu o suprafaţă de peste 300 mp utili a fost trans-

FOTO: MDRAP

ŞANSE PENTRU O ADOLESCENŢĂ FRUMOASĂ

care contribuie la producerea de apă caldă. Reţelele de alimentare cu apă caldă şi rece, canalizare şi încălzire au fost refăcute. În interiorul clădirii, camerele au fost dotate cu mobilier şi cu o serie de echipamente casnice. Au mai fost cumpărate echipamente IT şi echipamente sportive.

Noile dotări le vor permite adolescenţilor dobândirea unor deprinderi de viaţă independentă şi dezvoltarea aptitudinilor creative. Faţă de copiii de până în 11 ani, beneficiarii adolescenţi ai centrului rezidenţial vor beneficia şi de consiliere pentru orientare şcolară şi dobândirea unui loc de muncă.

CĂMIN MODERN ŞI PRIMITOR PENTRU VÂRSTNICII DIN GALAŢI Sistemul rezidenţial de asistenţă socială al persoanelor vârstnice devine o componentă tot mai importantă în societatea românească, odată ce creşte media de vârstă a populaţiei. În lipsa resurselor financiare sau a susţinerii familiei, persoanele de vârsta a treia pot ajunge în situaţii de risc social. Dar, în centre precum cel de la Galaţi, cuvântul „demnitate“ are cu adevărat sens. Şi aceasta, datorită fondurilor Regio.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

C

ăminul pentru Persoane Vârst­nice Sf. Spiridon se află pe principala arteră comercială şi istorică a oraşului.

Unitatea a fost înfiinţată în urmă cu 37 de ani şi oferă o gamă variată de servicii: de la consiliere şi susţinere pentru vârstnicii singuri, neglijaţi sau victime ale abuzurilor, până la găzduire, recuperare, asigurarea medicamentelor de urgenţă sau consultaţii şi tratamente de specialitate.

Din 1993, instituţia a trecut în subordinea Consiliului Local, iar până în 1997 au fost date în folosinţă spălătoria şi centrala termică. Imobilul

principal, însă, în care funcţionează căminul, a fost dat în folosinţă încă din 1977, iar de atunci nu au fost făcute investiţii sau reparaţii capitale.

Evaluarea tehnică de specialitate a arătat că această clădire avea nevoie de o mulţime de intervenţii majore: refacerea instalaţiilor de la subsolul tehnic, a faţadelor şi a izolaţiei hi-

drotermice a terasei clădirii, înlocuirea tuturor instalaţiilor de apă rece şi apă caldă menajeră, înlocuirea ­instalaţiilor termice, modernizarea centralei, a tubulaturii de canalizare, refacerea integrală a instalaţiilor electrice, înlocuirea lifturilor. Toate acestea nu mai respectau standardele tehnice de exploatare şi de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice şi pentru centrele rezidenţiale pentru persoanele vârstnice, aşa cum cere legea.

UN PROIECT FĂRĂ PROBLEME În 2008, imediat după evaluarea stadiului clădirii, s-a elaborat proiecNOIEMBRIE 2014

21

Dosar

FINANŢAREA CHELTUIELILOR Bugetul local al municipiului Galaţi, donaţiile şi sponsorizările, dar şi contribuţiile proprii ale beneficiarilor sau ale familiilor acestora sunt principalele surse de finanţare ale căminului. Cei care pot căuta sprijin la Sf. Spiridon trebuie să aibă vârsta legală de pensionare, să locuiască în Galaţi, să nu aibă spaţiu de locuit sau menţinerea lor la domiciliu să nu fie po-

22

www.inforegio.ro

CUM SE CALCULEAZĂ VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN PROIECTELE SOCIALE? De cei 131 de vârstnici internaţi în centru au grijă 44 de angajaţi. Proiectul a fost unul cu valoare adăugată mare, care constă în creşterea eficienţei energetice a clădirii, în creşterea confortului psihic şi fizic al beneficiarilor şi, mai ales, în scăderea costurilor utilităţilor publice.

Cât priveşte măsurătorile cantitative, rata de ocupare a crescut de la 75% la 85%, iar valoarea facturilor la utilităţi a scăzut cu 12%. „Datorită îndeplinirii tuturor indicatorilor din proiect, numărul plângerilor venite din partea vârstnicilor sau a familiilor acestora, în legătură cu serviciile furnizate, a scăzut la zero. Dar a crescut viteza de răspuns la solicitările de orice natură din partea vârstnicilor“, spune managerul de proiect. Mai mult, comunitatea locală este mai interesată de viaţa socială a vârstnicilor, semn al creşterii vizibilităţii căminului. Astfel, a crescut semnificativ numărul manifestărilor sociale şi culturale concepute special pentru rezidenţii din cămin.

FOTO: ADR SE

tul prin care Consiliul Local Galaţi avea să atragă banii necesari reabilitării căminului de bătrâni. Potrivit managerului de proiect, planul a decurs ca la carte, fără niciun fel de probleme. „Nu a fost obţinută greu această finanţare. Cheia succesului a fost aceea că au fost respectate, întocmai, cerinţele stipulate în Ghidul Solicitantului, iar în etapa de evaluare au fost operate la timp modificările şi justificările de natură tehnico-economică cerute de evaluatori“, ne-a spus Viorica Palade, Consiliul Local Galaţi. Şi s-au făcut multe: lucrări de arhitectură, înlocuirea tâmplăriei de lemn cu tâmplărie PVC, refacerea integrală a faţadelor şi a soclului clădirii, refacerea trotuarelor din jurul clădirii principale şi a anexelor, recondiţionarea terasei clădirii, izolarea termică a imobilului, înlocuirea tuturor pardoselilor interioare din camerele de locuit, refacerea planului înclinat de acces în clădire, precum şi a balustradelor de suport, reconstrucţia tuturor placărilor interioare ale clădirii.

Instalaţiile sanitare şi cele de termoficare au fost înlocuite integral, iar centrala termică a fost modernizată şi automatizată. De asemenea, toate obiectele sanitare din camere şi din bucătărie au fost înlocuite. S-a instalat un sistem de televiziune prin cablu, după înlocuirea integrală a instalaţiei electrice, iar lifturile au fost schimbate. Toate aceste lucrări au început în octombrie 2009, iar recepţia finală s-a făcut în februarie 2013.

sibilă din raţiuni socio-medicale. Pot intra în cămin şi persoanele vârstnice a căror stare psihică nu permite inserţia în societate sau care au nevoie de îngrijire specializată.

Au prioritate veteranii de război, urmaşii acestora, deportaţii sau foş-

tii deţinuţi politici. „Pentru buna desfăşurare a proceselor de internări, în căminul pentru persoane vârstnice Sf. Spiridon funcţionează o comisie de analiză a cererilor de internare“, a mai declarat Viorica Palade.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Modernizarea clădirilor căminului pentru persoane vârstnice Sf. Spiridon Galaţi • Beneficiar: Consiliul Local Galaţi • Axa prioritară 3 — „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale“, Domeniul major de intervenţie 3.2. — Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale“ • Valoarea totală a proiectului: 2,16 milioane de lei, din care: -- FEDR: 1,82 milioane de lei -- Contribuţia de la bugetul de stat: 279.674 de lei -- Contribuţia beneficiarului: 58.879 de lei

Dosar

CENTRUL MATERNAL LUMINIŢA, RAZĂ DE SPERANŢĂ PENTRU MAME ŞI COPII Un centru maternal pentru mamele aflate în dificultate constituie soluţia pentru a preveni abandonul copilului şi instituţionalizarea acestuia. Iată de ce proiectul de modernizare a Centrului Maternal Luminiţa Cluj-Napoca a reprezentat o urgenţă pentru autorităţile locale clujene.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

FOTO: Centrul Maternal „Luminiţa“

N

copilului de părinţii săi. Centrul maternal sprijină mama în mod personalizat în demersul de asumare a rolului matern, astfel încât aceasta să poată asigura copilului o dezvoltare

Dormitor după de reabilitare

FOTO: Centrul Maternal „Luminiţa“

easumarea responsabilităţilor parentale este o problemă care apare tot mai frecvent în comunităţile locale.

Pentru multe tinere mame, sarcina vine într-un moment nepotrivit din viaţa lor. Mulţi bebeluşi sunt abandonaţi în spitale şi centre de plasament, iar acesta poate fi doar începutul unui şir de suferinţe pentru tot restul vieţii copilului. Crearea unui ambient plăcut, util şi primitor pentru mame şi copii, femei gravide, mame singure cu nou-născuţi, cu risc de abandon, gravide minore, ajută la prevenirea abandonului copilului şi determină asumarea responsabilităţilor parentale.

La Centrul Maternal Luminiţa din Cluj-Napoca, zece persoane — mame cu copii mici — sunt găzduite pe o perioadă de la şase luni la un an, primind atât un adăpost, cât şi servicii de asistenţă din partea personalului instituţiei. „Centrul Maternal este organizat şi funcţionează în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, din anul 1998.

Este un serviciu de tip rezidenţial, organizat pe model familial, care oferă protecţie pe o durată determinată beneficiarilor aflaţi în situaţii de risc sau de dificultate. Este vorba de persoane fără adăpost, fără serviciu sau care au mari probleme cu soţul sau partenerul de viaţă. Astfel, prevenim separarea

corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educaţionale şi medicale. Fiecare cuplu mamă-copil sau femeie gravidă aflată în situaţie de risc beneficiază de servicii pe baza planului individualizat de protecţie, întocmit de o echipă de specialişti.

Amplasamentul şi amenajarea interioară a Centrului Maternal L ­ uminiţa din Cluj-Napoca trebuia să fie în concordanţă cu nevoile de asistenţă ale mamei şi copilului şi să ofere un mediu care să permită derularea planului individualizat de protecţie.

Acum, toate acestea sunt posibile în condiţii şi la standarde europene, datorită accesării de fonduri Regio de către Consiliul Judeţean Cluj“, a declarat, pentru revista Regio, Judith Gherasim, ­consilier în cadrul Serviciului Dezvoltare Lo­cală şi Regională, Consiliul Judeţean Cluj.

NOIEMBRIE 2014

23

Dosar

FOTO: Centrul Maternal „Luminiţa“

Condiţii moderne pentru copii şi mămici

Proiectul Luminiţa s-a concentrat pe reabilitarea şi modernizarea clădirii centrului maternal, construită în anul 1980, şi extrem de deteriorată din cauza afectării hidroizolaţiei, care a dus la infiltraţii de apă, atât la nivelul pereţilor, cât şi al tavanelor. Prin implementarea proiectului, pe lângă reabilitarea clădirii, s-a realizat şi igienizarea spaţiilor şi dotarea corespunzătoare pentru asigurarea condiţiilor optime în vederea oferirii unor servicii sociale de calitate grupului ţintă vizat — mamele minore sau aflate în situaţii familiale precare, cu risc de abandon al bebeluşilor. Clădirea a fost dotată cu aparatură IT, electrocasnică, mo-

bilier şi alte dotări (cărucioare, lenjerie de pat, veselă etc.).

La implementarea proiectului au fost întâmpinate unele dificultăţi.

„Modernizarea şi reabilitarea centrului prin proiectul propus are şi va avea un impact vital asupra vieţii femeilor din centru, care vor avea posibilitatea să-şi păstreze copilul lângă ele, să-şi dezvolte abilităţile maternale, să-şi administreze mai bine viaţa, pentru a-şi găsi un loc de muncă şi o locuinţă în care să stea după expirarea contractului de rezidenţă“.

Judith Gherasim, Consiliul Judeţean Cluj Consilierul Judith Gherasim ne-a explicat: „În primul rând, a fost o problemă — deja des întâlnită — cu firmele care licitează contractele de

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Modernizarea şi dotarea Centrului Maternal „Luminiţa“ • Beneficiarul proiectului: Municipiul Cluj-Napoca • Axa prioritară 1, Domeniul major de intervenţie 1.1. — „Planuri integrate de dezvoltare urbană“ — subdomeniul „Poli de creştere“ • Valoarea totală a proiectului: 340.843 de lei, din care: - FEDR: 308.269 de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 74.871 de lei - Contribuţia beneficiarului: 8.483 de lei

24

www.inforegio.ro

lucrări la jumătate din suma alocată acestei activităţi, apoi, după începerea lucrărilor, solicită în plus 1020% din valoarea contractată. Din punct de vedere legal, aceste solicitări nu pot fi satisfăcute, deoarece constructorul, odată cu semnarea contractului, se angajează să execute lucrările conform documentaţiei de atribuire pentru care s-a licitat şi astfel se creează probleme în implementarea proiectelor. Astfel, constructorul SC Construcţii SRL, care a câştigat licitaţia să execute lucrările la Centrul Maternal Luminiţa, după emiterea ordinului de începere a lucrărilor la opt zile, neprimind sumele solicitate în plus, a sistat lucrările. Contractul a fost reziliat şi s-a organizat o nouă licitaţie de lucrări.

Dar această întrerupere a împiedicat derularea normală a proiectului timp de aproximativ şase luni, fiind necesară încheierea unui act adiţional la contractul de finanţare, cu

prelungirea perioadei de implementare. Cu banii ne-am descurcat bine, în sensul că sumele alocate pentru derularea proiectului au fost acordate de la Consiliul Judeţean Cluj, iar cererile de rambursare au fost procesate în timp util. Cererea de rambursare finală a fost decontată la aproximativ trei luni de la depunerea la finanţator.“ Până la urmă, dificultăţile au fost depăşite, iar astăzi, proiectul de modernizare şi dotare a Centrului Maternal Luminiţa din Cluj-Napoca înseamnă o rază de lumină şi speranţă pentru toate persoanele beneficiare ale serviciilor acestei instituţii de ocrotire a mamei şi copilului.

Dosar

CONFORT EUROPEAN PENTRU VÂRSTA A TREIA Persoanele de vârsta a treia instituţionalizate merită ceva mai bun, după o viaţă de muncă şi, uneori, de neajunsuri. Plecând de la această idee, Consiliul Judeţean Ilfov a accesat fonduri Regio şi a transformat Centrul de Îngrijire şi Asistenţă „Ciolpani“ într-o adevărată casă pentru toţi cei de aici.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

NOIEMBRIE 2014

25

FOTO: Alice-Claudia Gherman

A

proape de ieşirea din localitatea Ciolpani, pe DN1, spre Ploieşti, se află Centrul de Îngrijire şi Asistenţă „Ciolpani“.

Aici, momentan, primesc îngrijire şi cazare permanentă 54 de persoane în vârstă, cu handicap fizic şi psihic uşor, deşi capacitatea centrului este de 60 de locuri.

La ora realizării reportajului nostru, mulţi dintre bunici erau afară, la Oamenii cazaţi la Centrul Ciolpani se simt ca la ei acasă. aer. Cei care nu pot merge nici măcar în scaunul cu rotile stau însă întinşi pe pat, în încăperi. Camerele sunt spaţi- ta reabilitat de curând cu fonduri eu- Dar, la cum arată acum, nu ai zice oase, cu câte trei locuri, cu grup sa- ropene. „Acolo eram cam înghesuiţi, că este atât de veche (a funcţionat nitar propriu şi baie. Bunicuţii au fie- dar condiţiile erau bune. Când, însă, drept centru pentru copiii abandocare câte un dulăpior unde să-şi poată ne-am mutat la locul nostru, bucuria naţi — n.r.). Spaţiile în camere erau pune cele câteva obiecte personale, a fost mare pentru toţi. Clădirea pe foarte mici, în cinci metri pătraţi care să le amintească de casa pro- care o vedeţi aici datează din 1936. erau înghesuite patru paturi, dar prie, de locurile în care s-au născut, erau două saloane şi cu zece paturi. de familie. Da, mulţi dintre locatarii Iar capacitatea reală a centrului era de la Ciolpani sunt cazuri sociale care de numai 32 de persoane. Nu existau nu mai au pe nimeni pe lume, dar decât două băi comune şi două gruProiectul Ciolexistă şi bătrâni care au copii. Pe unii puri sanitare, cu trei cabine. Acum, pani face parte dintr-o îi mai vizitează familia, în timp ce fiecare cameră cu trei paturi are serie de cinci proiecte de repe alţii nu-i mai vede nimeni cu propriul grup sanitar. S-au efecabilitare a centrelor de bătrâni şi anii. Cazurile sociale nu plătesc, tuat lucrări de consolidare, de copii din judeţul Ilfov, alături de procei care au pensie sub 700 de lei mansardare şi de extindere a iectul reabilitării şi modernizării Centruplătesc 80% din pensie, iar perclădirii. Sala de mese a fost lui de Îngrijire şi Asistenţă bătrâni de la soanele care au pensia peste extinsă la 40 de locuri, a fost Domneşti, acum în curs de reabilitare; Cen700, plătesc 650 de lei pe lună. renovată şi remobilată împretrul pentru mame şi copii de la Săftica, în În 2013, Centrul de Îngrijiună cu bucătăria, după cum a curs de implementare, şi cele două Cenre şi Asistenţă „Ciolpani“ a fost fost remobilat totul în acest tre de plasament pentru copii — unul la extins, reabilitat şi modernizat centru, iar spălătoria am amePeriş şi celălalt în comuna Voluntari, cu ajutorul fondurilor Regio. Pe najat-o la standarde de calitate care au fost deja finalizate. Toadurata lucrărilor — aproximativ de nivel european. Locatarii noştri te au obţinut finanţare nouă luni — bătrânii au fost cazaţi la au fost extrem de încântaţi când au Regio. centrul de îngrijire din Periş, şi acesvenit în decembrie 2013 să locuiască

Dosar

aici“, declară cu mândrie Cătălin Popescu, şeful Centrului de Îngrijire şi Asistenţă „Ciolpani“. Într-adevăr, plimbându-ne prin camerele centrului şi întrebând câţiva vârstnici, am putut constata la faţa locului, din zâmbetul de pe feţe şi din spusele lor, că sunt bucuroşi de renovarea şi condiţiile noi ale căminului. „Sunt foarte mulţumită de condiţiile oferite aici — curăţenie, mâncare bună, fetele (personalul centrului — n.r.) se poartă cuviincios cu noi. Mă aflu aici de vreo cinci ani, dar după renovare parcă mă simt acasă. Mă bucur de tot ceea ce este acum nou şi proaspăt renovat, m-am obişnuit aici, încât nici de sărbători nu mă mai duc acasă. Asta e casa mea! Dar să ştiţi că am copii, fata e ingineră, ginerele medic, ei vin şi mă vizitează“, spune Smaranda Maidaniuc, 86 de ani, bolnavă şi imobilizată la pat. De pe un alt pat, Maria Ştirbu, 78 de ani, ţine să adauge: „Când am revenit la Ciolpani, era totul renovat şi schimbat complet faţă de ceea ce ştiam. Are dreptate doamna Smaranda, acum arată ca o adevărată casă!“. Maria Ştirbu locuieşte în centru împreună cu soţul — Costică, în vârstă de 86 de ani. Este o femeie extrem de comunicativă şi, de doi ani, se află la Centrul de Îngrijire „Ciolpani“, întrucât suferă de artroză, probleme cardiace şi o formă uşoară de Alzheimer.

FOTO: Alice-Claudia Gherman

„Casa“ de la Ciolpani modernizată prin Regio

„Ideea acestui proiect a plecat de la starea de degradare a clădirii şi de la condiţiile precare existente în acel moment — este vorba de anul 2009. De asemenea, s-a dorit alinierea la standardele europene în ceea ce priveşte nivelul serviciilor socio-medicale furnizate de către C.I.A Ciolpani. Pe lângă necesitatea reabilitării infrastructurii centrului, a fost nevoie de achiziţionarea de echipamente, mobilier specific, dar şi oferirea unui spaţiu decent, curat, în care vârstnicii cazaţi să se simtă ca acasă, iar personalul să fie perceput ca o adevărată familie“, ne-a spus Mihai Stan, managerul proiectului Ciolpani.

De altfel, pentru Mihai Stan, Centrul de Îngrijire „Ciolpani“ a reprezentat mai mult decât un simplu job, a fost un proiect de suflet. „Fiind eu însumi din localitatea Ciolpani, pe mulţi dintre bunicii cazaţi aici îi cunosc, ei provin fie din Ciolpani, fie din alte localităţi ale judeţului Ilfov. Pentru mine sunt ca şi bunicii mei şi merită condiţii decente de trai, acum, când

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitare, modernizare, dezvoltare, extindere şi echipare Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciolpani, Judeţul Ilfov“ • Beneficiarul proiectului: Unitatea Administrativ Teritorială Ilfov — Consiliul Judeţean Ilfov/ D.G.A.S.P.C. • Axa prioritară 3, Domeniul major de intervenţie 3.2. — Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale • Valoarea totală a proiectului: 3,65 milioane de lei, din care: - FEDR: 2,48 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 1,07 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 104.905 de lei

26

www.inforegio.ro

nu mai sunt capabili ­să-şi poarte singuri de grijă. De altfel, sloganul sub care s-a desfăşurat proiectul a fost «O bătrâneţe decentă într-o locaţie europeană». Acum, când proiectul a fost finalizat, şi merg la Ciolpani să-i vizitez, mă bucur nespus să fiu întâmpinat de persoane care îmi spun: Mihăiţă, avem condiţii ca la «otel»!“.

Pentru a ajunge la servicii sociale şi condiţii ca la «otel», evident, drumul a fost presărat şi cu obstacole, nu insurmontabile, dar obstacole. „Au existat dificultăţi de natură tehnică, în sensul că proiectul tehnic a fost elaborat în anul 2009, iar execuţia lucrărilor a început în 2013, motiv pentru care condiţiile tehnice stipulate în documentaţia tehnicoeconomică nu s-au corelat 100% cu realitatea din teren. Ele au determinat necesitatea de a contracta lucrări fără de care cele stipulate deja în contractul iniţial nu puteau fi puse în practică. Sumele suplimentare au fost suportate din bugetul Consiliului Judeţean Ilfov. Au existat, de asemenea, şi probleme legate de achiziţiile publice. Procedura de achiziţie publică aferentă contractului de execuţie a lucrărilor a fost iniţiată cu întârziere, numărul ofertelor a fost mare, motiv pentru care a durat ceva timp până la atribuirea contractului de lucrări. Privind în urmă, nu pot decât să mă bucur că am trecut de toate aceste etape şi proiectul bucură vârstnicii cazaţi la Ciolpani, plus că a dus şi la mărirea numărului de angajaţi cu opt persoane de diverse profesii — medic fizioterapeut, psihiatru, infirmieri, îngrijitori şi muncitori pentru întreţinere“, a declarat Mihai Stan.

Regiuni europene

BULGARIA: NOI LOCUINŢE ADECVATE ŞI ÎNGRIJIRE PENTRU COPIII CU DIZABILITĂŢI Peste 1.600 de copii din 127 de orfelinate în care sufereau de malnutriţie, abuzuri şi excludere socială vor fi mutaţi în locuinţe de tip familial. Pentru refacerea din temelii a sistemului de asistenţă pentru minorii cu handicap se vor aloca 100 de milioane de euro­­ de-a lungul a 15 ani, sumă din care un procentaj de 46% a fost alocat deja din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

FOTO: Star of Hope Foundation

E

xpresii precum „copii instituţionalizaţi“ sau „copii fără copilărie“ reuşesc să surprindă prea puţin despre situaţia tragică a minorilor cu dizabilităţi din Bulgaria, asemănătoare până acum 3-4 ani cu cea din orfelinatele din România anilor ’90. Foamea, expunerea la frig, legarea de pat, excesul de sedative, bătăile şi lipsa condiţiilor minime de igienă erau o realitate curentă până în 2010. În acel an, un raport al ­ONG-ului Comitetul Helsinki Bulgar (BHC) avea să şocheze opinia publică din Bulgaria şi din lumea întreagă, prin dezvăluirea că 166 de copii muriseră din cauza neglijenţei personalului care trebuia să îi îngrijească.

Decesele, înregistrate de-a lungul a zece ani, puteau fi prevenite, dar cele mai multe nici măcar nu au fost raportate autorităţilor, avea să confirme procurorul general de la Sofia.

84 de copii muriseră din cauza neglijenţei, 36, de pneumonie (care s-ar fi putut preveni dacă victimele n-ar fi fost ţinute în frig), 31, de malnutriţie, 13, în urma nerespectării regulilor de igienă şi alţi 11, pentru că au fost duşi la spital prea târziu. În cazul altor 15 decese, organele de anchetă au concluzionat că au fost „cauze necunoscute“ şi moartea a doi copii a fost descrisă ca urmare directă a unor abuzuri.

Cu toate acestea, investigaţiile

efectuate de BHC la numai 8 din totalul de 127 de orfelinate existente în acel moment în Bulgaria au descoperit 103 cazuri de malnutriţie şi 90 de situaţii de „imobilizare abuzivă prin sedative“. În paralel, procurorii bulgari investigau 27 de cazuri

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Copilărie pentru toţi“ • Beneficiar: 62 de municipalităţi din Bulgaria care oferă servicii de îngrijire a copiilor cu dizabilităţi • Buget total: 54,7 milioane de euro • Contribuţie FEDR: 46,5 milioane de euro

în care îngrijitorii i-au abuzat pe copii, inclusiv sexual.

Dincolo de măsurile care au fost luate de organele judiciare asupra persoanelor vinovate pentru neglijenţa şi abuzurile care au dus la moartea copiilor, autorităţile din Bulgaria au decis că sistemul de îngrijire trebuie schimbat complet. Însăşi situarea celor mai multe dintre orfelinate (în sate izolate, fără legături cu comunităţile din jur) a predispus la aceste grave nereguli. Personalul nu era verificat în niciun fel, iar pe lângă suferinţa provocată de dizabilităţi, copiii nu aveau dezvoltate abilităţile de comunicare, câtă vreme nimeni nu interacţiona cu ei.

Noua abordare presupune desfiinţarea orfelinatelor şi transferarea a circa 1.650 de copii (cu vârsta peste 3 ani) în locuinţe de tip familial, NOIEMBRIE 2014

27

într-un amplu proces de reformă a sistemului care a debutat prin proiectul pe patru ani (2010-2014) — „Copilărie pentru toţi“. Proiectul oferă granturi pentru 62 de municipalităţi din Bulgaria, pentru ca acestea să dezvolte locuinţe adecvate pentru copii cu dizabilităţi, fie că sunt reintegraţi în familii sau puşi în plasament familial.

Banii sunt alocaţi pentru construcţia şi repararea locuinţelor, reabilitarea termică şi dotarea cu mobilier adaptat nevoilor speciale ale copiilor şi echipamente medicale — servicii de bază care adesea nu erau îndeplinite de aşezămintele care găzduiau zeci de copii. Scoaterea copiilor din instituţii nu va însemna doar că vor locui împreună mai puţini (maximum opt) şi în condiţii decente, ci şi că vor beneficia de o îngrijire mai bună şi interacţiuni regulate cu lumea exterioară.

Astfel, pe lângă dotările materiale, comunităţile trebuie să se implice în îngrijirea acestor copii, contribuind la integrarea lor socială. Granturile

FOTO: www.novinite.com

Regiuni europene

Interior locuinţă de tip familial din cadrul proiectului „Copilărie pentru toţi“

alocate până în prezent vor permite construirea a 133 de locuinţe de tip familial şi 27 de case protejate (pentru beneficiari cu dizabilităţi intelectuale severe), cu finanţare FEDR. Pe modelul „Copilărie pentru toţi“ vor fi construite alte 16 locu-

inţe familiale şi 9 case protejate cu finanţare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Alte proiecte vor accesa bani din Fondul Social European pentru instruirea personalului care va îngriji copiii cu dizabilităţi.

GRECIA: INTERNET DE MARE VITEZĂ ÎN MUNŢII DIN VESTUL ŢĂRII Conexiunile wireless au scos din izolare unitatea regională Kozani, unde peste 50% din teritoriu este ocupat de piscuri muntoase şi de păduri. Firmele şi locuitorii au acum acces la servicii publice pe internet, plăţi online, vot electronic, portaluri web privind piaţa muncii şi s-a îmbunătăţit sistemul de prevenire a incendiilor forestiere.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

unoscută până acum un deceniu drept una dintre cele mai izolate zone din toată Uniunea Europeană, noua unitate regională (numele fostelor prefecturi greceşti în urma reformei administrative din 2011) Kozani

28

www.inforegio.ro

a făcut un salt uriaş în secolul 21.

Acum se poate mândri că deţine, foarte probabil, cea mai extinsă reţea de internet broadband din Europa — 472 de km de legături wireless pe o suprafaţă de 3.515 km pătraţi. Înconjuraţi de patru piscuri muntoase — (Askio — cu înăţimea maximă de 2.111 m), Voio (1.805 m), Vermio (2.052) şi Pieria (2.188) — mai

bine de jumătate dintre cei 150.000 de locuitori din Kozani s-au simţit mereu „rupţi“ de restul Greciei. În afara celor 71.000 de locuitori din municipalitatea Kozani propriu-zisă, restul oamenilor locuiesc în sate de munte, către care ajung drumuri puţine şi greu practicabile.

Iernile sunt foarte reci şi predominant uscate, iar verile — toride şi

Regiuni europene

Sarakatsana, Munţii Pierian

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

o viteză maximă de 108 Mbps care acoperă o distanţă de până la 2 km.

Transferul de date şi de servicii de voce prin internet este posibil şi la mari înălţimi, indiferent de starea vremii (ploaie, ninsoare, vânt puternic, ceaţă). În toate zonele acoperite de reţeaua „Bridge Me“ internetul poate fi accesat la orice oră.

Principalul beneficiu al proiectului a fost aducerea unor servicii publice aproape de locuitorii din satele izolate. Ei au acum acces la site-urile primăriilor, pot să solicite documente, să caute locuri de

• Titlul proiectului: „Bridge Me“ • Beneficiar: Unitatea regională Kozani, regiunea Macedonia de Vest • Buget total: 355.000 de euro • Contribuţie FEDR: 266.250 de euro muncă, să voteze prin internet şi să facă plăţi electronice, economisind timpul şi banii care le-ar fi fost necesari să se deplaseze.

Companiile din Kozani pot să se promoveze mai bine în exteriorul regiunii, să contacteze parteneri de afaceri şi să beneficieze de servicii de cloud computing. În privinţa autorităţilor locale, costurile administrative au scăzut. Flotele de vehicule sunt mai bine monitorizate, iar timpul de intervenţie către locurile unde se semnalează un început de incendiu forestier s-a redus.

Vedere din Kozani

NOIEMBRIE 2014

29

FOTO: wikimedia

FOTO: Bastsia

secetoase, creând condiţii pentru grave incendii forestiere, o dată la câţiva ani. Principala activitate economică o reprezintă creşterea ovinelor şi bovinelor, pe întinsele păşuni aproape de vârfurile munţilor, dar zona nu este săracă şi în alte resurse: material lemnos, marmură şi lignit — minereu a cărei exploatare alimentează termocentrale care generează circa 40% din energia electrică produsă în Grecia.

Pentru valorificarea potenţialului economic şi pentru a facilita accesul oamenilor din comunităţi rurale izolate la servicii publice, o asociaţie a administraţiilor locale din Kozani a elaborat un proiect pentru dezvoltarea reţelei de internet wireless. Intitulat „Bridge Me“ (titlu metaforic care s-ar putea traduce prin „Fă-mi legătura“), proiectul a primit finanţare FEDR de aproape 75%.

Reţeaua de internet, instalată în anii 2005-2006, se bazează pe tehnologiile Wi-Fi şi Wi-Max şi dispune de 72 de conexiuni wireless la

Informaţii utile

AGENDA TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI Bucureşti, România, 13-16 noiembrie

Ediţia de toamnă a Târgului de Turism al României, cel mai mare eveniment dedicat acestei industrii, va avea loc în Centrul Expoziţional Romexpo. Companii din România şi din exterior îşi vor prezenta ofertele turistice, dar şi produse de tip accesorii şi gadget-uri pentru vacanţe. În paralel, în acelaşi loc, se va desfăşura Romhotel, o expoziţie internaţională de echipamente, mobilier şi dotări pentru hoteluri şi restaurant.

Mai multe detalii la: http://www.targuldeturism.ro

LUPUL DE PE WALL-STREET VINE ÎN ROMÂNIA Bucureşti, România, 18 noiembrie

Compania Extreme Training îl aduce în România pentru o conferinţă pe Jordan Belfort, personajul real după care s-a realizat filmul „Lupul de pe­ Wall-Street“. Belfort va prezenta sistemul „Straight Line Persuasion“, care poate fi folosit în afaceri, în relaţiile cu partenerii. Printre clienţii lui Belfort se numără companii precum Virgin Atlantic, Deutsche Bank, Symantec, Royal Bank of Scotland, General Electric sau Hewlett-Packard.

Mai multe detalii la: http://www.traininguri.ro/belfort/

CONFERINŢA GEOCAP

Dresda, Germania, 19-20 noiembrie Conferinţa anuală GeoCAP, organizată de Comisia Europeană, are ca scop discutarea problemelor şi noutăţilor din Politica Agricolă Comună (CAP) cu administraţiile din statele membre, oficiali ai UE, lideri de opinie şi contractori. Se vor aborda teme tehnice precum controlul prin teledetecţie (CwRS), sistemul de identificare a parcelelor (LPIS) sau folosirea sistemelor GPS în Politica Agricolă Comună.

Mai multe detalii la: http://goo.gl/afPaCj

CONFERINŢA GUVERNAREA UNEI EUROPE MULTI-NIVEL Bruxelles, Belgia, 2 decembrie

Comitetul Regiunilor organizează conferinţa „Governing a multi-level Europe“, al cărei obiectiv este creşterea importanţei şi vizibilităţii regiunilor şi oraşelor europene în formularea politicilor UE. Vor participa membri ai administraţiilor locale, regionale şi naţionale, oficiali ai UE şi ai ONG-urilor, care vor discuta aplicarea principiului de guvernare multi-nivel în politica de coeziune şi în Strategia Europa 2020.

Mai multe detalii la: http://goo.gl/VdXb1O

A 14-A ÎNTÂLNIRE A REŢELEI INFORM A OFIŢERILOR DE COMUNICARE Bruxelles, Belgia, 2-3 decembrie 2014

Membrii reţelei de comunicatori ai DG Regio, INFORM, se vor reuni pentru a dezbate impactul măsurilor de informare şi publicitate derulate în cadrul programelor de finanţare, la nivelul Uniunii Europene. Comunicatorii din autorităţile de management şi din organismele intermediare din cele 28 de state membre vor discuta care sunt cele mai eficiente măsuri de promovare a fondurilor europene, în vederea îmbunătăţirii activităţii de informare şi publicitate pentru perioada 2014-2020. Pentru mai multe detalii: http://goo.gl/Yqp78R

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

30

www.inforegio.ro

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: secretariat@nord-vest.ro, comunicare@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

Alt fel de ştiri

OBICEIURI DE NUNTĂ ÎN EUROPA: ATÂT DE DIFERITE, ATÂT DE ASEMĂNĂTOARE… europene unde se cultivă ­viţa-­de-vie), oamenii aveau toate motivele să petreacă. Şi astfel, să întâmpine mai veseli lungul post al Crăciunului şi amorţeala iernii. Există şi excepţii — în Suedia, luna mai este considerată ca fiind cea mai potrivită pentru nunţi. În Irlanda, ziua preferată pentru nunţi este cea a Sfântului Patrick, din luna martie. de onoare este acela care se ocupă cu strânsul banilor. Într-o formă sau alta, obiceiul de a plăti pentru onoarea de a dansa cu mireasa se regăseşte de-a lungul şi de-a latul continentului, din Germania până în Portugalia sau Ungaria. În aceste trei ţări, dansul miresei are loc după miezul nopţii, când mireasa îşi

ANGELA NEGREA

Inel de nuntă irlandez (Claddagh)

FOTO: www.claddaghring.com

SIMBOLURI REGALE PENTRU TINERII CĂSĂTORIŢI Interesant este că, deşi în aparenţă sunt diferite de la un popor la altul, obiceiurile de nuntă au câteva elemente comune. Simbolurile regale, de exemplu — pornind, probabil, de la ideea că mirii devin de-acum stăpâni ai propriului destin, suverani ai propriei gospodării. Iar în lumea ortodoxă, tinerii sunt „încoronaţi“ în biserică şi rânduiala slujbei are ceva din măreţia ceremoniilor de ungere a monarhilor.

Dar şi în Norvegia miresele poartă pe cap o coroană — „brudekrone“ (coroana miresei), bogat decorată şi care zăngăne la fiecare mişcare.

Coroana apare şi pe tradiţionalul inel de nuntă irlandez (Claddagh), ca un simbol al onoarei, alături de două mâini împreunate simbolizând credinţa şi o inimă simbolizând dragostea. În Franţa, mirii nu sunt „în-

„Brudekrone“ (coroana miresei, în Norvegia)

FOTO: eliaasen.no

regio@mdrap.ro

coronaţi“, dar la ieşirea din biserică sunt puşi să calce pe frunze de laur, în aclamaţiile invitaţilor — privilegiu rezervat în trecut doar regilor.

PLATĂ PENTRU DANSUL CU MIREASA „Dansul pe bani“, în aparenţă diferit de la o ţară la alta, este totuşi un obicei comun în Europa. Se pare că obiceiul îşi are rădăcinile în vechile baluri şi petreceri din perioada medievală şi renascentistă, când participanţilor li se cerea o taxă de intrare. Într-un fel sau altul, participanţii se pregătesc pentru momentul în care vor dansa cu mireasa şi va trebui să plătească pentru asta. Participanţii la nuntă sprijină astfel tânăra familie să intre în noua viaţă. În Polonia, dansul se numeşte „Czepek“. În Spania, dansul este denumit „Sequidillas Manchegas“, iar mireasa este aceea care primeşte banii. În Balcanii de Vest, cavalerul

FOTO: pintrest Luren Fluder

T

oamna este considerat anotimpul propice nunţilor pe aproape tot cuprinsul Europei — o explicaţie care poate fi găsită în trecutul îndepărtat, când viaţa oamenilor era dictată de ciclurile agrare. După o recoltă frumoasă, cu cămările pline, cu vinul de-abia dezmorţit (valabil pentru regiunile

Dansul pe bani în Polonia Czepek

schimbă rochia albă cu una roşie, iar tatăl miresei este acela care dă semnalul de începere.

SIMBOLURILE VIEŢII ÎN COMUN Atât în România, cât şi în Franţa, în obiceiul de nuntă se regăseşte un element care să simbolizeze faptul că tinerii căsătoriţi urmează să împartă totul în viaţă. Se ştie că, în România, tinerii taie împreună tortul de nuntă. În Franţa, în timpul petrecerii, mirele şi mireasa beau împreună dintr-o cană cu două toarte. Simbolul este cât se poate de evident. Cana, însă, nu este una oarecare, ci reprezintă un obiect cu mare valoare sentimentală, care se păstrează în familie din generaţie în generaţie.

NOIEMBRIE 2014

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

https://www.facebook.com/inforegio.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: noiembrie 2014