Revista Regio nr.35, decembrie 2014

Nr. 35, Decembrie 2014

La sfârşit de an

— proiecte Regio finalizate în 2014 Cetatea Rupea, de la ruină la atracţie turistică

Un palat adevărat la Craiova

Cu tramvaiul prin Cluj

Inima Constanţei bate din nou

Parc nou pentru toate vârstele în Buftea

Nou comisar, noi priorităţi pentru următorii cinci ani. De la 1 noiembrie, noul comisar european pentru Politică Regională, Corina Creţu, îşi începe oficial activitatea.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial O şansă în plus pe ruta Bucureşti-Bruxelles

Î

n sfârşit, după un îndelungat parcurs democratic, în care au fost campanii electorale, alegeri, negocieri politice şi audieri în Parlamentul European, noua Comisie Europeană porneşte la drum! Şi, îmbucurător este că, pentru a doua oară, România primeşte un portofoliu semnificativ în cadrul Comisiei Europene. După Agricultură, a venit rândul Politicii Regionale, portofoliu preluat de comisarul propus de România — doamna Corina Creţu.

Desigur, comisarii europeni nu pot primi dispoziţii sau sugestii din partea guvernelor care i-au propus şi, cu atât mai mult, nu pot favoriza în vreun fel statul ai cărui cetăţeni sunt. Cu toate acestea, priorităţile comisarului Corina Creţu, care decurg, evident, din priorităţile noii Comisii Europene, constituie premise pentru o posibilă poveste de succes românească în privinţa absorbţiei fondurilor eurupene.

Să ne gândim doar la principala prioritate, aceea de a face din fondurile regionale un motor al dezvoltării regiunilor, îndeosebi a celor mai sărace. Sau la principiul solidarităţii, clar exprimat de către comisar. Sau la promisiunile privind reducerea birocraţiei. Fără a fi cumva un favor adresat României, numirea Corinei Creţu este mai întâi de toate o şansă. În numărul actual al revistei noastre veţi putea găsi, ca de fiecare dată, exemple de bună folosire a fondurilor REGIO — până la urmă, tot atâtea argumente în sprijinul ideii că România poate realiza saltul mult aşteptat în privinţa absorbţiei. Proiectele prezentate în acest număr sunt proiecte finalizate în cursul anului 2014, deoarece am dorit ca ultimul număr din acest an să fie unul de bilanţ.

Reabilitarea centrelor urbane înseamnă nu doar un mediu de viaţă mai plăcut pentru locuitori, ci şi o contribuţie la dezvoltarea afacerilor şi a turismului, la crearea de locuri de muncă. La fel, proiectele de reabilitare a unor instituţii culturale sau de modernizare a reţelelor de transport public urban.

Ca de fiecare dată, completăm sumarul cu prezentarea unor proiecte de succes din diferite regiuni europene. Croaţia, cel mai nou membru al Uniunii Europene, oferă un frumos exemplu de readucere la viaţă a unei metode tradiţionale de prelucrare a fructelor. Din Cehia vine o demonstraţie despre cum inovarea poate contribui nu doar la îmbunătăţirea vieţii unor persoane cu dizabilităţi, ci şi la dezvoltarea regională.

Ovidiu NAHOI

Scrieţi-ne! „Regio‘‘, în dialog cu cititorii Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro.

Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU

Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

Sumar

4

Vox populi Fondurile Regio au devenit parte din viaţa de zi cu zi

7

Perspective Corina Creţu: comisar Nou, priorităţi noi pentru următorii cinci ani

10

Ştiri regionale

12

dosar

12 Inima Constanţei bate din nou 14 cu tramvaiul, prin Cluj 15 Leţcani: Primul parc logistic din regiunea Nord-Est 17 Noi servicii sociale la Timişoara 19 buftea: PARC nou, PENTRU TOATE VÂRSTELE 21 CETATEA RUPEA, DE LA RUINĂ LA ATRACŢIE TURISTICĂ 23 Un palat adevărat la craiova 25 La Piteşti a fost inaugurat un nou centru de afaceri

27

Regiuni europene

CEHIA: AUTOMOBIL CE POATE FI CONDUS DIN SCAUNUL CU ROTILE CROAŢIA: VALORIFICAREA VIŞINELOR MARASCA DREPT ALIMENTE BUNE PENTRU SĂNĂTATE

30

Informaţii utile

31

Alt fel de ştiri

Revelionul în Europa decembrie 2014

3

Vox populi

Fondurile Regio au devenit parte din viaţa de zi cu zi Fondurile Regio nu mai sunt un domeniu accesibil doar specialiştilor, eventual celor deprinşi cu „jargonul european“. Pur şi simplu, Regio a intrat în viaţa oamenilor, contribuind direct la dezvoltarea comunităţilor. Vă propunem câteva instantanee cu cetăţeni de diferite vârste şi profesii, pentru care fondurile europene reprezintă o realitate palpabilă a vieţii de fiecare zi.

DRAGOŞ ANTONACHE, 36 de ani, antreprenor, Sogardi Consulting SRL: „Îmi plac reclamele de la televizor cu proiectele din fonduri europene“ Aţi auzit despre fondurile de dezvoltare regională? În ce împrejurări?

Noi suntem firmă de consultanţă comercială, dar am prieteni consultanţi pe fonduri europene. În 2003, când am înfiinţat compania, am împărţit biroul cu o firmă care oferea consultanţă pentru accesarea fondurilor europene. Aşa că ştiu despre ele de foarte mult timp.

Mai nou, îmi plac foarte mult reclamele de la televizor cu proiectele realizate prin fonduri europene.

Care credeţi că este importanţa acestor fonduri pentru România?

Sunt importante pentru dezvoltarea iniţiativei private şi a antreprenoriatului. Economia unei ţări există prin afacerile create, prin producţia autohtonă, valorificând posibilităţile locale şi avantajele competitive regionale, şi nu neapărat prin importul şi comercializarea de produse.

De asemenea, am văzut în ţară proiecte prin care se refac drumuri, vestigii arhitecturale sau istorice folosind fonduri europene. În multe astfel de cazuri, autorităţile locale nu aveau resurse pentru a realiza asemenea proiecte.

4

www.inforegio.ro

Cristian Grasu, medic, preşedintele Societăţii de Salvare Bucureşti: „Am accesat fonduri europene pentru un proiect“ „Tehnologia reprezintă o parte importantă a proiectului nostru finanţat prin fonduri europene. Este vorba despre proiectul „Există un erou în fiecare dintre voi“, prin care voluntarii sunt instruiţi să acorde primul ajutor. Am accesat fonduri europene pentru dotarea cu laptopuri, servere şi tehnică IT, iar acesta a fost un pas important în dezvoltarea proiectului. Acum, toţi voluntarii înscrişi în program aflaţi pe o arie de maxim 1.000 de metri de victimă primesc un SMS cu vârsta, locaţia şi descrierea persoanei şi a locului unde se află aceasta“.

Vox populi

Georgeta Cicea, directorul Liceului „C.A. Rosetti“, Bucureşti: „Am reabilitat şcoala cu fonduri europene“ „La 55 de ani de activitate educaţională, liceul nostru a fost reabilitat şi modernizat cu ajutorul fondurilor europene.

Ca o premieră pentru o unitate de invatamant, pe acoperişul liceului s-au montat 130 de panouri fotovoltaice. Acestea reduc cu 60% consumul de energie electrică necesar sălii de sport.

Tot o premieră este noua sală de sport a liceului. Aceasta este cea mai mare sală de sport din incinta unei unităţi de învăţământ din Bucureşti şi nu numai.

Este printre puţinele săli de sport, dacă nu chiar singura, care are şi pistă de alergare.

Datorită acestei piste, putem găzdui acum competiţii de baschet, volei şi atletism. Peste 200 de spec-

tatori pot asista la manifestările organizate aici, graţie gradenelor retractabile montate în sală.

Lucrările de exterior au vizat construirea unui teren de baschet de 412 mp, pe suprafaţă de beton, cu 6 panouri pe laturile acestuia, şi a unui teren de fotbal cu gazon natural, de 800 mp. Totodată, proiectul a permis dotarea unităţii de învăţământ cu 10 camere de documente şi 15 sisteme de evaluare simultană a elevilor.

Cu siguranţă că şi în urma acestor lucrări vom deveni un punct de atracţie pentru cei care vor dori să urmeze cursurile unei unităţi de învăţământ de top.“

Georgeta Şoghior, Bucureşti, Sectorul 2: „Centrul finanţat din fonduri europene mi-a schimbat viaţa!“ „Pentru mine, fondurile europene sunt sinonime cu înfiinţarea Centrului pentru persoane vârstnice Ion Creangă. Viaţa mea de pensionar se desfăşura după o rutină zilnică, plictisitoare, cu gospodărie, cu nepoţeii duşi la şcoală sau la grădiniţă. Dar activitatea de la centru mi-a schimbat cu totul viaţa.

Aici cunosc oameni noi şi, prin activităţile pe care le desfăşurăm, intru în legătură cu mulţi vecini pe care nici măcar nu-i cunoşteam.

M-am înscris la cursul de engleză, am primit noţiunile de bază şi acum pot să aprofundez prin studiu individual, ba chiar pot să-l corectez pe nepoţelul meu, din clasa a III-a, la teme.

Am participat şi la cursul de informatică. Şi acesta m-a ajutat foarte mult, mai ales că acum pot să caut pe internet toate informaţiile de care am nevoie. În felul acesta am luat legătura cu foşti colegi de şcoală, de facultate, de serviciu şi retrăim momente şi amintiri plăcute.

O altă activitate a centrului care îmi face mare plăcere este întâlnirea cu diferiţi specialişti în anumite domenii şi discuţiile pe aceste teme (medicină, apărare civilă, voluntariat etc.) De asemenea, faptul că pot apela oricând şi în orice situaţie la medicii de la centru este foarte important pentru mine. De câte ori am apelat la dumnealor, m–au tratat cu multă seriozitate şi competenţă.

Dar cel mai important este că toate aceste servicii sunt oferite gratuit!“ decembrie 2014

5

Vox populi

Student: „Fondurile europene sunt bune, dar autorităţile trebuie să se implice mai mult“ REGIO: Aţi auzit despre fondurile regio­nale?

— Da, am văzut campania televizată cu domnul Rebengiuc. Am văzut că sunt multe lucrări finanţate cu fonduri europene, în multe oraşe. Nici nu ştiam până acum că pot fi atât de multe! Chiar a fost o surpriză pentru mine.

REGIO: Credeţi că sunt importante aceste fonduri pentru România?

— După cum am văzut în clipurile publicitare, s-au rezolvat multe probleme, s-au renovat parcuri şi şcoli, s-au modernizat baze turistice şi clădiri vechi. Nu ştiu dacă primăriile ar fi putut face toate acestea fără banii europeni. Ştiu că sunt fonduri nerambursabile, puse la dispoziţia României de Uniunea Europeană. Deci, n-avem decât să le luăm! Dar, din câte ştiu, nu prea reuşim să atragem toţi banii. Dacă s-au făcut atâtea lucruri cu banii atraşi până acum, mă gândesc câte s-ar fi putut face dacă reuşeam să luăm toţi banii. Nu ştiu de ce autorităţile nu se implică mai mult. Ar fi în interesul tuturor.

Gabriela Gheorghe, profesor, ChitilaIlfov: „Te simţi ca într-un orăşel privilegiat“ „Mă simt bine când văd bucuria copiilor care coboară din autobuzul şcolii şi intră în casă. Modernizarea drumurilor din cartierul Rudeni, de la noi din Chitila, înseamnă un plus de confort pentru noi şi acces mai uşor către şi dinspre Chitila şi Bucureşti. Se circulă bine şi cartierul Rudeni nu mai pare a fi la capătul lumii. Te simţi ca într-un orăşel privilegiat şi sofisticat.“

Viorica Sandu, guvernantă after-school, ChitilaIlfov: „Fondurile europene au adus locuri de muncă“ „Chitila s-a dezvoltat foarte mult, mai ales prin proiectele finanţate din fonduri europene. Avem străzi mai bune, alimentare cu apă şi canalizare în aproape tot oraşul şi două parcuri foarte frumoase. Cel din Cartierul de Tineret este mult mai popular şi chiar şi cei in vârstă pot juca un şah lângă locurile de joacă amenajate. Oraşul a atras investitori care au crezut în potenţialul zonei şi pe această cale am reuşit să-mi găsesc şi eu un loc de muncă.“

6

www.inforegio.ro

Perspective

comisar Nou, priorităţi noi pentru următorii cinci ani De la 1 noiembrie, noul comisar european pentru Politică regională, Corina Creţu, îşi începe oficial activitatea. În câteva cuvinte, priorităţile mandatului său ar putea fi formulate astfel: creştere, locuri de muncă, solidaritate şi toleranţă zero faţă de fraude.

ovidiu nahoi regio@mdrap.ro

T

rebuie spus din capul locului că noua Comisie Europeană îşi intră în atribuţii după un îndelungat parcurs democratic, aşa cum remarca şi preşedintele Jean-Claude Juncker, cu ocazia votului de învestitură din Parlamentul European.

A fost, într-adevăr, un drum lung, început încă din perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European, din 25 mai, când fami­liile politice europene şi-au desemnat candidaţii pentru preşedinţia Comisiei, în premieră în istoria Uniunii.

Apoi, după desemnarea preşedintelui Comisiei Europene, în persoana lui Jean-Claude Juncker (fost

­ remier al Luxemburgului şi preşep dinte al Eurogrup), echipa propusă de acesta din urmă a trecut prin audierile comisiilor de specialitate ale Parlamentului European.

Audierile din comisiile parlamentare nu au fost deloc o simplă formalitate pentru comisarii propuşi de Jean-Claude Juncker, instituţia de la Bruxelles şi Strasbourg luân-

du-şi foarte în serios rolul important conferit de Tratatul de la Lisabona.

Astfel că unii candidaţi au fost puşi în situaţia de a veni cu precizări suplimentare în faţa europarlamentarilor, iar preşedintele Comisiei a fost nevoit în cele din urmă să facă unele remanieri în echipa sa, înainte de votul final al Parlamentului.

Comisarul propus de guvernul

„Împreună suntem mai puternici“ Noul comisar pentru Politică regională a insistat foarte mult asupra principiului solidarităţii în Uniunea Europeană — solidaritate între statele membre, dar şi între regiuni, pentru promovarea bunelor practici şi propunerea în comun de proiecte de calitate. „Împreună suntem mult mai puternici decât dacă ne izolăm unul de altul“, a spus Corina Creţu, care a promis o concentrare a eforturilor în vederea orientării finanţărilor către regiunile care au cea mai mare nevoie, acolo unde banii europeni sunt cu adevărat esenţiali pentru dezvoltare. „Aceasta este cheia pentru ieşirea din criză“, a spus noul comisar. decembrie 2014

7

Perspective

­ omâniei, Corina Creţu, a primit R însă fără probleme susţinerea Comisiei REGIO a Parlamentului European, din care, de altfel, a şi făcut parte în mandatul 2009-2014.

Priorităţile noului Comisar pentru Politică regională decurg, aşa cum e şi firesc, din priorităţile generale formulate de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. De altfel, prima dintre acestea se referă tocmai la stimularea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, mai ales pentru tineri. În acest context, politica regională reprezintă un element esenţial pentru creşterea competitivităţii, revenirea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă.

Trei priorităţi de prim rang „Prioritatea mea absolută este să mă asigur că vom maximiza contribuţia politicii regionale la crearea de locuri de muncă şi creştere economică“, a afirmat Corina Creţu în faţa membrilor Comisiei REGIO a Parlamentului European. Ea a subliniat însă că, pentru atingerea obiectivelor, este necesar să fie negociate programe operaţionale de calitate. În acest sens, noul comisar a promis că va pune la dispoziţia statelor membre „toată asistenţa tehnică şi instituţională de care va Sunt onorată şi recunoscătoare pentru votul acordat de Parlamentul European, care mi-a încredinţat mandatul Politicii regionale în noua Comisie Juncker […] Preşedintele Juncker a spus că există în ­Uniunea Europeană un al 29-lea stat membru, cel al şomerilor, majoritatea dintre ei oameni tineri, de care trebuie să fim cu toţii conştienţi în timpul acestui mandat.“ Corina Creţu, comisar pentru Politică regională

8

www.inforegio.ro

fi nevoie“ pentru atingerea acestui obiectiv.

Comisarul pentru Politică regională a numit, de altfel, trei priorităţi ale mandatului său: negocierea programelor operaţionale, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin transferul de bune practici din state care au avut succes în domeniu, cum ar fi Polonia şi Portugalia, către cele rămase în urmă, ca România şi Bulgaria, şi simplificarea birocraţiei.

Totuşi, Corina Creţu a ţinut să precizeze că reducerea birocraţiei se va

Perspective

Am trăit cea mai mare parte a vieţii mele într-o ţară care s-a bucurat de o creştere economică impresionantă, graţie instrumentelor de pre-aderare ale UE. Am văzut cu ochii mei efectele pe care politicile de coeziune le au asupra vieţilor oamenilor obişnuiţi. Dar, odată cu criza, motoarele economice ale Europei au încetinit, discrepanţele economice dintre regiunile Europei au crescut şi acum trebuie să muncim de două ori mai mult pentru a readuce economia pe făgaşul său şi pentru a genera locurile de muncă atât de necesare în toate regiunile ­europene.“ Corina Creţu

face concomitent cu aplicarea fermă a principiului toleranţei zero faţă de orice tip de fraudă.

Politica regională va fi, în următorii cinci ani, un instrument deosebit de important pentru atingerii obiectivelor Comisiei Europene privind creşterea prin inovare, prin dezvoltarea IMM-urilor, crearea pieţei unice digitale, dar şi în legătură cu obiectivele de mediu şi de incluziune socială.

Urmează, aşadar, un mandat de cinci ani în care Comisia Europeană

Comisarul european pentru Politică regională, Corina CREŢU, în vizită în România, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: „Comisia Europeană salută progresele semnificative înregistrate, în general, în absorbţia fondurilor europene, dar, fiind aici, aş vrea să salut progresele pe care le-aţi făcut, domnule viceprim-ministru, în implementarea Programului Operaţional Regional. Este cel mai avansat program din perioada 2007-2013. Prin măsurile pe care le-aţi adoptat în ultimii doi ani, simplificarea procedurilor şi gestionarea eficientă a programului, a crescut rata de absorbţie cam de 10 ori.

Pentru 2014-2020, Programul Operaţional Regional este foarte complex — şi va acoperi mai multe arii de investiţii: infrastructură de transport, programe sociale, dezvoltare urbană durabilă, încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii, măsuri de eficienţă energetică. Toate acestea vor contribui la creşterea economică şi facilitarea creării de locuri de muncă. În această primă vizită pe care o fac în România, vreau să vă asigur că veţi avea în mine şi în Comisia Europeană un partener de încredere şi sunt convinsă că România are capacitatea de a se mobiliza şi de a face performanţă.“ Cu ocazia vizitei la Bucureşti, comisarul Corina Creţu a lansat, alături de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, „Acordul de parteneriat“ cu România pentru perioada 2014—2020, instrumentul prin intermediul căruia România poate accesa 33 de miliarde de euro. „Fondurile europene sunt instrumentul cu ajutorul căruia Uniunea Europeană le predă lecţia solidarităţii statelor membre. Noi, românii, trebuie să învăţăm să ne dezvoltăm împreună, altfel nu ne vom dezvolta niciodată pe termen lung. Sunt convinsă că România va porni cu dreptul în accesarea celor 33 de miliarde de euro care pot contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare şi la relansarea economiei româneşti“, a declarat Corina Creţu în cadrul festivităţii de lansare a Acordului de parteneriat.

trebuie să găsească răspunsuri la provocări extrem de dificile, cea mai importantă fiind, de departe, stimularea creşterii economice şi reducerea şomajului, mai ales în rândul tinerilor. În acest context, rolul co-

misarului Corina Creţu este extrem de important, atâta vreme cât politica regională ges­tionează cea mai mare parte a bugetului multi­anual al Uniunii Europene, mai exact 325 de miliarde de euro. decembrie 2014

9

ştiri regionale

Studenţii de la Universitatea din Oradea vor şti exact ce le cer angajatorii la viitoarele locuri de muncă.

Proiectul SocioPlus, la care au aderat 17 instituţii, îşi propune corelarea informaţi­ ilor teoretice cu practica, lucru posibil datorită colaborării dintre profesori, studenţi şi comunitatea locală. Conform specialiştilor, curricula trebuie adaptată la nevoile angajatorilor din sectorul privat. Astfel, se vor crea mai multe oportunităţi de angajare pentru absolvenţii bine pregătiţi. De exemplu, studenţii de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane vor face practică la instituţiile abilitate şi vor vedea exact care sunt cerinţele, dar şi problemele cu care se confruntă locuitorii din oraş.

Cele mai importante firme ieşene de construcţii s-au organizat, în premieră, ­într-un cluster lansat de „Breasla Constructorilor Ieşeni“. Specialiştii din domeniu spun că ţelul principal al acestui proiect este întărirea relaţiilor dintre autorităţile publice locale, mediul de afaceri din sectorul construcţiilor, universităţile şi institutele de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea regiunii. În plus, oamenii din afaceri vor ca prin noua asociaţie să integreze oferta de educaţie şi de formare profesională în producţie, astfel încât de pe „băncile“ şcolii să iasă tineri mai bine pregătiţi pentru acest domeniu de activitate.

ST

-V E

RD

TR U

NO

T

-ES

FOTO: viajerumania.com

CE N FOTO: www.stiridinvest.ro

www.inforegio.ro

RD

ST

Turiştii fascinaţi de istorie se vor putea bucura de un nou proiect de amploare. Amfiteatrul din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului, va fi reconstruit, investiţia fiind de circa 5 milioane de euro. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a primit de la Ministerul Culturii avizul favorabil pentru restaurarea „amfiteatrului gladiatorilor“, iar pentru acesta autorităţile intenţionează să atragă fonduri europene. Conform proiectului, 5.000 de persoane vor putea fi găzduite la spectacole şi evenimente culturale. Amfiteatrul din epoca romană va fi ridicat exact la dimensiunile pe care le-a avut acum aproape 2.000 de ani.

10

NO

VE

Amfiteatrul de la Sarmizegetusa, reconstruit

FOTO: www.ziarulevenimentul.ro

Primul cluster destinat firmelor de construcţii

FOTO: www.uav.ro

Cursuri pentru studenţi, adaptate la cerinţele pieţei muncii

Braşovul, campion la turişti străini Obiectivele turistice şi peisajele demne de un calendar turistic au transformat Braşovul într-un adevărat „magnet“ pentru turiştii străini. În primele opt luni ale anului, oraşul de la poalele Tâmpei a atras peste 52.000 de turişti străini. Conform statisticilor, oraşul a devenit astfel cel mai vizitat oraş din România, locul doi fiind ocupat de Sibiu. Cele mai căutate obiective turistice au fost Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Biserica Neagră şi Casa Sfatului. Şi anul trecut Braşovul a fost „campion“ la acest capitol, cu 119.000 de turişti străini. Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt germani, urmaţi de italieni şi francezi.

ştiri regionale

Cel mai important terminal pentru transportul de cereale

FOTO: www.orasulpebicicleta.ro

Incubator nou la„Grigore Alexandrescu“

Secţia de terapie intensivă neonatală a spitalului „Grigore Alexandrescu“ din Capitală a fost dotată de organizaţia Salvaţi Copiii cu un incubator de ultimă generaţie, în valoare de 10.000 de euro. Acţiunea a avut loc în cadrul campaniei de reducere a mortalităţii infantile „Bun venit pe lume!“, iar strângerea de fonduri a durat doar două luni. Medicii spun că primirea acestui incubator este extrem de importantă într-un spital unde ajung copii născuţi prematur din toată ţara.

Astfel, vor putea fi trataţi mai mulţi bebeluşi născuţi cu probleme grave, care nu puteau beneficia de tratament din cauza supraaglomerării.

FOTO: stire buc ilfov

FOTO: www.alexradescu.ro

SU OL D-V TE ES NI T A

FOTO: romania-actualitati.ro

T

ES

Locuitorii din Câmpina sunt decişi să lupte pe toate „fronturile“ pentru siguranţa lor. Peste 4.000 de persoane au semnat o petiţie pentru siguranţa traficului pe DN1, la iniţiativa societăţii Neptun. Principala solicitare a localnicilor vizează montarea de separatoare de sens, care ar limita numărul accidentelor rutiere cu victime.

Petiţia a fost trimisă la Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi din România (CNADR) care a anunţat că a depus documentaţia pentru achiziţionarea a 196 de km de parapeţi de beton. La sfârşitul lunii septembrie 2014, cinci persoane au murit în cel mai grav accident din ultimii ani de pe DN 1, în Prahova.

D-

D IA SU TEN N

MU

Petiţii pentru separatoare de sensuri

Pot e n ţ i a l u l por­­tului Constanţa a fost recunoscut ofi­cial.

Conform analizelor Bloomberg, acesta a devenit cel mai mare centru nodal pentru transporturile de cereale din Europa, într-o piaţă mondială a grâului de 4,2 miliarde de dolari. Statisticile arată că în perioada ianuarie-septembrie 2014, prin portul Constanţa au trecut 9,5 milioane de tone de cereale. Peste 30%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea producţiei locale de cereale a făcut ca portul autohton să depăşească la capitolul activitate portul Rouen din Franţa şi să devină principalul centru nodal.

SU

Uniforme, decoraţii, arme de epocă şi mult entuziasm: acestea au fost „ingredientele“ cu care locuitorii din Târgu Jiu au realizat o acţiune inedită: reconstituirea bătăliei de la Podul Jiului, din Primul Război Mondial.

Evenimentul care a avut loc recent în Parcul Central din oraş a fost organizat de Asociaţia „Tradi­ ţia Militară“ în parteneriat cu Mu­zeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu“ din Târgu Jiu, Primăria Târgu Jiu şi Jandarmeria Gorj. Au fost pre­zentate costume şi arme de epocă, precum şi demonstraţii militare din anul în care locuitorii au reuşit să împiedice intrarea în oraş a trupelor germane.

BU C - IL URE FO ŞT V I

Lupta de la Podul Jiului, reconstituită

decembrie 2014

11

La sfârşit de an — Proiecte Regio finalizate în 2014

Inima Constanţei bate din nou Piaţa Ovidiu din Constanţa şi-a recăpătat farmecul „belle epoque“, devenind din nou un punct de atracţie atât pentru turişti, cât şi pentru constănţeni. Prin finanţarea Regio, proiectul a redat comunităţii o parte a centrului istoric al oraşului, contribuind la creşterea economică.

Alice-Claudia Gherman regio@mdrap.ro

D

e foarte mult timp, Constanţa se confrunta cu un grad ridicat de deteriorare a spaţiilor publice, iar unul dintre acestea era Piaţa Ovidiu, situată în centrul vechi al oraşului. Această situaţie i-a ţinut pe constănţeni, dar mai ales pe turiştii sosiţi la malul mării în sezonul estival, departe de centrul istoric, care nu părea să aibă nimic de oferit.

Drept urmare, Piaţa Ovidiu şi centrul vechi al urbei de la malul Mării Negre nu mai reprezentau o sursă de venituri la bugetul local şi nici nu mai contribuiau la dezvoltarea oraşului. Iar asta timp de aproa-

12

www.inforegio.ro

pe un sfert de veac, dacă luăm în calcul doar anii care au trecut de la revoluţia din ’89. Iată de ce, atunci

când a fost iniţiat proiectul Restaurarea şi reamenajarea integrată a zonei turistice Piaţa Ovidiu, el a fost salutat de toată lumea, autorităţi şi locuitori ai oraşului, deopotrivă.

Proiectul şi-a propus să reabiliteze şi să menţină în atenţia turiştilor şi a locuitorilor ceea ce a constituit, pentru lungi perioade, unul dintre simbolurile reprezentative ale oraşului Constanţa — centrul istoric. Lucrările de restaurare şi reamenajare a suprafeţei delimitate prin tema de proiectare au avut la bază ideea de recreare a atmosferei de la începutul anilor 1900.

Soluţia propusă a dorit crearea unor elemente noi, păstrând însă principiile stilului Art Nouveau, „redesenând“ elemente dispărute, care au constituit la începutul secolului trecut puncte de reper şi de interes turistic. Astfel, pavajul Pieţei Ovidiu a fost realizat din plăci de

Dosar

granit cu suprafaţă antiderapantă, iar trotuarul din jurul muzeului a fost înlocuit cu zonă pietonală la nivel. Bordurile au fost înlocuite, iar zonele verzi au fost amenajate, prin plantarea de arbuşti şi gazon. De asemenea, au fost reparate şi modernizate scările de acces din Piaţa Ovidiu către strada Termele Romane şi din Piaţa Ovidiu către Portul Tomis. În plus, au fost amplasate jardiniere cu bănci încorporate, stâlpi de iluminat, stâlpi decorativi din piatră, coşuri de gunoi, scrumiere, panouri de informare. Totodată, în zonă au avut loc şi lucrări de reabilitare a canalizării şi de refacere a instalaţiilor electrice.

Piaţa Ovidiu a redevenit una dintre principalele zone de promenadă ale locuitorilor municipiului Constanţa. Astfel, constănţenii de toate vârstele vor găsi aici un loc de relaxare, copiii amatori de skateboard, role şi ciclism se vor bucura de spaţiile amenajate pentru ei, iar turiştii sperăm să apară în număr tot mai mare. „Numărul turiştilor care au vizitat-o (Piaţa Ovidiu – n.r.) a crescut simţitor în comparaţie cu anii trecuţi. Estimăm că în 2014 au trecut prin Piaţa Ovidiu circa 80.000 de oameni, printre aceştia regăsindu-se şi pasagerii veniţi cu navele de croazieră acostate la Terminalul de pasageri din Portul Constanţa“, ne-a declarat Valentina Mureşan, manager de proiect.

„Zona peninsulară cu Piaţa Ovidiu şi Centrul Vechi, reprezintă inima oraşului Constanţa, fiind locul de debarcare a primilor colonişti greci din Milet cu ceva mii de ani înaintea erei noastre. Aş compara proiectul Regio cu o operatie de by-pass prin care bătrânul Tomis a primit o inimă îmbunătăţită.“ Cătălin Vasile Dumitrescu, locuitor al oraşului Constanţa

Restaurarea a constituit totuşi un proiect delicat, având în vedere că Piaţa Ovidiu este situată în zona protejată, conform Listei monumentelor istorice, anexă la Ordinul 2.314/08.07.2004 al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, care cuprinde atât Situl arheologic

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Restaurarea şi reamenajarea integrată a zonei istorice Piaţa Ovidiu“ • Beneficiarul proiectului: UAT Municipiul Constanţa • Axa prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 — Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul: Poli de creştere • Valoarea proiectului: 11,17 milioane de lei, din care: -- FEDR: 7,42 milioane de lei -- Contribuţia de la bugetul de stat: 3,53 milioane de lei -- Contribuţia beneficiarului: 220.302 lei

„Oraşul antic Tomis“, cât şi Situl urban „Zona peninsulară Constanţa“. Exista, de asemenea, posibilitatea ca, pe durata lucrărilor, să fie descoperite vestigii care să ducă la întârzierea proiectului de reabilitare. „În acest sens, Primăria Municipiului Constanţa a încheiat un contract de servicii de supraveghere arheologică cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi, sub directa supraveghere a experţilor acestei instituţii, a finalizat lucrările de reamenajare şi reabilitare fără întârzieri“, a adăugat ­Valentina Mureşan.

Odată cu încheierea proiectului de reabilitare, în aprilie 2014, au fost puse în valoare şi clădirea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi statuia marelui poet al Antichităţii, Publius ­Ovidius Naso, simbolul Tomisului.

Altfel spus, „acest proiect implementat în centrul istoric al municipiului Constanţa şi-a atins scopul: inima oraşului a început să bată din nou!“, după cum afirmă viceprimarul oraşului, Decebal Făgădău. decembrie 2014

13

Dosar

cu tramvaiul, prin Cluj De mai bine de un an încoace, călătoria cu tramvaiul este o experienţă frumoasă în Cluj-Napoca. Toţi cei care circulă pe ruta Mănăştur-Piaţa Gării aproape că au uitat de aşteptările lungi din staţii, de vagoanele vechi şi de liniile degradate. Acum sunt condiţii civilizate de transport public, ca în orice oraş european.

Alice-Claudia GHERMAN regio@mdrap.ro

T

ransportul cu tramvaiul a fost introdus în Cluj-Napoca abia în anul 1987. După Revoluţia din 1989, autorităţile locale chiar puneau problema desfiinţării acestui mijloc de transport în comun în municipiu. Totuşi, în 2006 a fost conceput un proiect care să permită menţinerea transportului cu tramvaiul şi modernizarea tramei stradale, dar acest proiect nu rezolva toate problemele.

Prin utilizarea fondurilor Regio, s-a dat un imbold dezvoltării acestui tip de transport în oraşul de la poalele Feleacului. „La data începerii proiectului, în 2010 (este vorba despre proiectul care a dus la accesarea fondurilor Regio — n.r.), noi, locuitorii Clujului, simţeam cu toţii necesitatea acută a modernizării infrastructurii de transport urban, reducerea poluării fonice şi descongestionarea traficului. Alte motive pentru care a fost necesar acest proiect erau: calitatea nesatisfăcătoare a serviciilor de transport public pe linia de tramvai; costurile mari de întreţinere a infrastructurii necesare funcţionării tramvaielor; condiţiile de funcţionare nu corespundeau normelor tehnice şi celor de siguranţă şi de confort; starea generală a liniei era neconformă cu parametrii normali de exploatare; gradul redus de siguranţă a călătorilor în staţii de tramvai care nu aveau refugii de aşteptare etc.“, ne-a declarat Ovidiu Vasile Cîmpean, director în cadrul Direcţiei Comunicare,

14

www.inforegio.ro

Dezvoltare locală şi Management proiecte, de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Fondurile Regio au salvat, însă, tramvaiul din Cluj. Astfel, modernizarea a 11,49 km de linie de tramvai a fluidizat traficul rutier în zona care leagă Piaţa Gării şi Centrul Clujului de cartierul Mănăştur.

Tronsonul modernizat prin proiect nu a vizat numai beneficiul exclusiv al clujenilor, ci şi pe cel al turiştilor. Să nu uităm că traseul liniilor de tramvai 101, 102 leagă un cartier important al oraşului de centrul Clujului, care abundă în obiective turistice. În plus, chiar în cartierul Mănăştur, este situată Biserica

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTului • Titlul proiectului: „Modernizarea liniei de tramvai pe ruta MănăşturPiaţa Gării în Municipiul Cluj-Napoca“ • Beneficiarul proiectului: UAT Municipiul Cluj-Napoca • Axa prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 — Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul Poli de creştere • Valoarea totală a proiectului: 65,15 milioane de lei, din care: -- FEDR: 48,53 milioane de lei -- Contribuţia de la bugetul de stat: 10,24 milioane de lei -- Contribuţia beneficiarului: 6,38 milioane de lei

Dosar

O ofertă mai bună pentru educaţie şi sport: Promovează eficienţa energetică în transport (un transport urban ecologic, nepoluant şi eficient din punct de vedere energetic) Abordează integrat problema transportului public urban, prin crearea pre­ miselor de dezvoltare durabilă pe principiul intermodalităţii transportului public în Zona Metropolitană Cluj.

Oferă un model de bună practică şi stimulează iniţiativele pentru alinierea serviciului de transport public urban la standardele europene.

­ alvaria, cel mai vechi monument C istoric, datând din secolul al XI-lea, păstrat în fostul sat Cluj-Mănăştur, din apropierea Clujului. Într-un număr mai vechi al revistei noastre am promovat această biserică, restaurată tot cu fonduri Regio.

Regia Autonomă de Transport Urban de Călători se mândreşte acum cu vagoane noi care circulă pe o li-

nie modernizată, cu staţii prevăzute cu rampe de acces pe peron pentru persoanele cu dizabilităţi. Linia cuprinde şi 3.200 mp de spaţiu verde amenajat de-a lungul liniei. Au fost instalate dispozitive de manevrare automată a macazelor, dotate cu încălzitoare de macazuri, pentru a nu se bloca pe perioada anotimpului rece. Poluarea fonică a fost redusă cu 30%, iar timpul călătoriei a fost redus cu 50%. Mai mult, proiectul de modernizare a liniei tramvaielor 101 şi 102 a dus la crearea a 240 de locuri de muncă temporare, pe durata de implementare a investiţiei. „Călătorii care circulă cu tramvaiul beneficiază acum de o călătorie liniştită, conducătorii auto apreciază faptul că pot circula pe străzile cu linie de tramvai fără gropi, iar locuitorii de pe traseul liniei de tramvai sunt mulţumiţi de reducerea semnificativă a poluării fonice. Turiştii pot beneficia de serviciul de transport public în condiţii civilizate, la standarde occidentale. Această modernizare va duce la

creşterea cu cel puţin 10% a numărului de persoane care utilizează tramvaiul pentru deplasările în aria de deservire a liniei, de la 166.621, cât estimăm în prezent, la 186.508, în doi ani după finalizarea proiectului, ceea ce va sprijini dezvoltarea transportului în comun, aşa cum se doreşte la nivelul UE“, a mai precizat Ovidiu Vasile Cîmpean.

Leţcani: Primul parc logistic din regiunea Nord-Est În luna martie 2014, în localitatea Leţcani, judeţul Iaşi, a fost inaugurat primul parc logistic din regiune. Peste jumătate din suma investită sunt fonduri europene, iar acest proiect a condus la înfiinţarea a 150 de locuri de muncă, extrem de necesare în zonă.

Vlad bârleanu regio@mdrap.ro

D

e ce Leţcani? Pentru că se află la doar 15 kilometri de municipiul Iaşi. Pentru că ajungi în doar câteva minute, pe şoseaua cu două benzi pe sens E85, netedă ca-n palmă. Pentru decembrie 2014

15

Dosar

că, de la Leţcani la Iaşi, de o parte şi de alta a şoselei, se înşiră numeroase întreprinderi specializate în producţie şi comerţ. De la Fabrica de Antibiotice, una dintre emblemele industriale ale judeţului Iaşi şi până la noile galerii comerciale deschise recent la marginea oraşului. La ieşirea spre vest a municipiului se află, de câţiva ani, principalul motor economic al judeţului. În 2010, compania Solo, una dintre primele firme private din Moldova care desfăşoară servicii de re­paraţii auto, a demarat proiectul de construcţie a unui parc logistic. În ianuarie 2012 a obţinut şi finanţarea pentru acest proiect. Investiţia a avut la bază nevoia mediului de afaceri pentru spaţii de depozitare şi de producţie uşoară, nevoie rezultată în urma unui studiu de piaţă făcut în 2008.

Judeţul Iaşi a înregistrat, în 2012, o dinamică pozitivă a companiilor înregistrate versus societăţi radiate, de 0,32%, în condiţiile în care, la nivel naţional, s-a înregistat o dinamică negativă de aproape 5%. Însă, potrivit

datelor Registrului Comerţului, 2013 şi 2014 nu au continuat acest trend, iar economia din zonă, reflectată strict din punct de vedere antreprenorial, a avut de suferit. Ca în toată România, mediul de business local are nevoie de investitori, iar infrastructura este esenţială în acest sens „Prin înfiinţarea Parcului Logistic Leţcani am creat o zonă specializată, cu facilităţi necesare serviciilor de tranzit şi producţie uşoară, stabilind astfel bazele pentru dezvoltarea schimburilor comerciale cu ţări limitrofe graniţei de Est a Uniunii Europene“, a declarat Dragoş ­Anghel, manager de proiect.

Oferta de servicii Parcul logistic oferă servicii operaţionale de suport: pază şi protecţie, sistem de supraveghere video,

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Parc Logistic Comuna Leţcani, Judeţul Iaşi“ • Beneficiar: SC Solo SRL • Axa prioritară 4, Domeniul Major de Intervenţie 4.1 — Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală.

• Valoarea totală contractată a proiectului: 26,34 milioane de lei, din care: - FEDR: 12,20 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 1,87 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 12,27 milioane de lei

16

www.inforegio.ro

reţea broadband, servicii de curăţenie şi acces la parcare proprie, cu o capacitate de 100 de locuri, din care 90 pentru autoturisme şi 10 pentru camioane de mare tonaj. Proiectul este, de fapt, o structură de sprijin pentru afaceri, formată din spaţii de depozitare şi producţie uşoară, inclusiv anexe, de peste 11.000 de metri pătraţi constând în spaţii de birouri şi hale moderne dotate cu rampe de încărcare. Suprafaţa totală este de peste 23.000 de metri pătraţi şi există planuri de extindere, chiar dacă au existat şi câteva probleme care au îngreunat proiectul. „O problemă a fost slaba participare a antreprenorilor la licitaţie, motiv pentru care contractul de lucrări a fost atribuit după cea de-a doua licitaţie. Pe termen scurt, încercăm să creştem gradul de ocupare la cât mai aproape de 100%, iar pe termen mediu sperăm să iniţiem un proiect de extindere a parcului logistic“, a precizat managerul de proiect.

Dincolo de beneficiile mediului de business local, firma Solo şi-a consolidat, în mod evident, poziţia pe piaţă prin acest proiect şi s-a extins rapid, în domeniul service-ului auto şi al logisticii — preluare, depozitare şi livrare auto, consultanţă şi operaţiuni vamale, radieri şi înmatriculări auto, omologări, autentificări RAR şi alte operaţiuni conexe.

Dosar

Noi servicii sociale la Timişoara Transformarea este remarcabilă: o clădire nefuncţională şi parţial dezafectată din Timişoara a fost transformată, cu fonduri europene, în „Centru Social de zi pentru persoane aflate în dificultate“. Proiectul a dus la îmbunătăţirea serviciilor sociale din municipiu.

Alice-Claudia Gherman regio@mdrap.ro

Î

n str. Ioan Plavoşin nr.21 din cartierul Mehala, din municipiul Timişoara, o clădire complet renovată adăposteşte Centrul Social de zi pentru persoane în dificultate. O instituţie care nici măcar nu exista la data demarării proiectului Reabilitare clădire pentru persoane aflate în dificultate, la jumătatea lunii februarie a anului 2013.

Pur şi simplu, proiectul a fost creat şi inclus ca un nou serviciu în organigrama Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară, după finalizarea acestuia. De serviciile noului Centru de zi beneficiază aproximativ 1.200 de persoane vârstnice aflate în dificultate, marginalizate şi în pericol de excluziune socială.

Aceste persoane primesc asistenţă socială, medicală şi psihologică.

Toate, gratuit.

Ideea unui centru social de zi a venit ca urmare a unei vizite de lucru în Canada, efectuată de ofi-

cialităţi din Primăria Timişoara. Experienţa canadiană a fost adaptată la nevoile existente în Timişoara şi în împrejurimi. Proiectul a avut încă de la început drept scop oferirea unor servicii complexe pentru o categorie socială în dificultate. „Am dorit să venim în întâmpinarea nevoilor sociale cu care se confruntă persoanele cu probleme de sănătate (semipareze, Parkinson, Alzheimer incipient şi mediu, probleme locomotorii, accident ce­re­bral vascular), dar şi familiile aparţinătoare ale persoanelor cu dizabilităţi. Pentru aceste persoane este important ca, pe lângă serviciile medicale oferite, ele să nu se simtă neglijate sau abandonate.

De aceea socializarea este un factor determinant în alinarea suferinţelor de natură psihologică“, ne-a declarat Adriana Deaconu, managerul proiectului. „Un centru nou, special dedicat lor, cu spaţii amenajate în funcţie de nevoile şi posibilităţile medicale ale celor care trec pragul centrului decembrie 2014

17

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitare clădire pentru persoane în dificultate“ • Beneficiarul proiectului: Primăria Municipiului Timişoara • Axa prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 — Planuri integrate de dezvoltare urbană, sub-domeniul Poli de creştere • Valoarea totală a proiectului: 2,99 milioane de lei, din care: -- FEDR: 2,40 milioane de lei -- Contribuţia de la bugetul de stat: 528.173 lei -- Contribuţia beneficiarului: 62.577 lei

este, desigur, de mare folos. Prin crearea acestui centru modern, proiectul a venit în întâmpinarea unei categorii sociale vulnerabile, deoarece aceste persoane au nevoie de încurajare, îndrumare, suport şi sprijin oferite într-un cadru modern, spaţios şi cu personal specializat. Noile servicii oferite se adresează celor care au nevoie de socializare şi integrare sau reintegrare prin activităţi practice — autogospodărire, lucru manual, grădinărit, pictură, activităţi informatice etc.

Trebuie să mai precizăm şi faptul că în cartierul în care a fost realizat noul centru, oferta de servicii sociale era inexistentă“, adaugă Adriana Deaconu.

Pe parcursul implementării proiectului au apărut şi sincope. Un obstacol l-a constituit însăşi clădirea veche, insalubră, cu o stare fizică cri-

Un exemplu de reuşită edilitară „Reuşita acestui proiect este un exemplu de transformare radicală a unui imobil insalubru, care nu putea fi folosit, într-un complex atractiv care oferă servicii diversificate. Există încăperi foarte frumos amenajate şi foarte bine echipate, există o curte

18

www.inforegio.ro

tică, aproape de colaps. „Adaptarea la «surprizele» descoperite în teren a impus revizuirea documentaţiei tehnice, mai exact a proiectului tehnic. După revizuirea acesteia, a fost necesară demararea unei noi proceduri de achiziţie publică, pentru contractarea lucrărilor suplimentare, fapt care a dus la prelungirea duratei de implementare a proiectului cu şase luni, pentru a acoperi atât perioada de derulare a achiziţiei, cât şi de execuţie a lucrărilor. În ceea ce priveşte partea financiară, nu am întâmpinat probleme care să afecteze derularea cu succes a proiectului“, ne-a explicat Adriana Deaconu, managerul proiectului.

De noul centru beneficiază nu doar persoanele aflate în dificultate — beneficiarii direcţi ai serviciilor, ci şi personalul de specialitate angajat acolo (medic, psiholog, asistent so-

prevăzută cu foişoare, cu mese cu table de şah, cu bănci, o sală multifuncţională unde se pot organiza evenimente pentru persoanele care vin la centru. Din punct de vedere tehnic, totul este foarte modern şi răspunde nevoilor complexe ale beneficiarilor. Am realizat, cu fonduri majoritar europene, un centru modern şi foarte bine echipat, care

cial, îngrijitor, supraveghetori, personal de deservire) care se bucură de condiţii optime de muncă, spaţii luminoase şi igienizate, putându-şi desfăşura activitatea pentru asigurarea unui minim de trai decent şi şansa unei reintegrări în comunitate a vârstn icilor cu probleme sociale şi de sănătate. Proiectul a creat şi patru noi locuri de muncă, începând cu al treilea an de funcţionare. îmbunătăţeşte simţitor oferta de servicii sociale pe care le pune la dispoziţie municipalitatea pentru persoanele aflate în dificultate. Este un centru de zi atât pentru persoane vârstnice, suferinde de diverse boli, cât şi pentru persoane cu dizabilităţi sau care au nevoie de socializare“.

Prof.dr. ing. Nicolae Robu, primarul Timişoarei

Dosar

PARC NOU, PENTRU TOATE VÂRSTELE, ÎN BUFTEA În locul unei foste gropi de gunoi, dezafectate prin programul de pre-aderare PHARE, cartierul Buciumeni al oraşului Buftea a dobândit 17.700 mp de spaţii verzi şi 10.350 mp de alei, printr-un proiect cu finanţare Regio.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

A

flat la 20 km de Bucureşti şi având statut de localitate urbană numai din 1968, oraşul Buftea pare condamnat să graviteze în jurul Capitalei României. Cei mai tineri dintre cei circa 22.200 de locuitori (conform recensământului din 2011) sunt atraşi ca de un magnet de oportunităţile celui mai mare centru urban al ţării privind piaţa muncii, educaţia, centrele comerciale, dar şi de petrecerea timpului liber.

Localitatea deţine deja două atracţii naturale — Parcul din jurul Palatului Ştirbei (construit între 1850 şi 1863) şi zona de ştrand cunoscută drept „La Calul Bălan“ şi situată pe malul lacului Buftea.

Adesea, aceste obiective sunt foarte căutate la sfârşit de săptămână de către bucureşteni.

Totuşi, autorităţile locale nu vor să se mulţumească doar cu un statut de „periferie a Capitalei“ în privinţa spaţiilor verzi, ci au ambiţia de a rivaliza cu municipalităţi având suprafeţe mai mari şi putere economică însemnată.

Amenajarea de noi parcuri se află printre priorităţile pentru care s-a căutat finanţare din fonduri europene, căci Primăria a înscris în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană obiectivul de a creşte suprafaţa verde din oraş de la 1,4 mp la 1,8 mp pentru fiecare locuitor.

READUCEREA LA VIAŢĂ A UNUI TEREN VIRAN După dezafectarea ecologică a gropii de gunoi din cartierul Buciumeni, între ultimele şiruri de case şi lacul Buftea nu mai rămăsese decât decembrie 2014

19

Dosar

„Implementarea cu succes a acestui proiect a condus la creşterea suprafeţelor de spaţii verzi în oraşul Buftea, a spaţiilor realizate pentru recreere, relaxare şi mişcare în aer liber, beneficiarii direcţi fiind locuitorii oraşului Buftea. Totodată, proiectul a dus la asigurarea accesului tuturor copiilor la locuri de joacă sigure, diversificate pe grupe de vârste şi tipuri de activităţi“.

Gheorghe Pistol, primarul oraşului Buftea

un deal sterp vreme de mai mulţi ani. Un maidan — pe care copiii se mai jucau din când în când, dacă părinţii aveau curaj să-i lase nesupravegheaţi pe un povârniş care duce către apă şi unde unii localnici continuau să arunce gunoaie. Locul avea să devină noul parc „Dintre Flori“, în urma implementării unui proiect cu durata stabilită iniţial la 12 luni.

Sub razele soarelui cu dinţi de noiembrie, parcul pare chel, ca un cap de bebeluş pe care încă nu s-a ivit părul. Dar la venirea primăverii, verdele va inunda cu siguranţă tot

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTului • Titlul proiectului: „Crearea parcului «Dintre flori», amenajare arhitecturală şi peisagistică a acestuia, oraşul Buftea“ • Beneficiar: Primăria oraşului Buftea, Consiliul Judeţean Ilfov • Axa prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.1 — „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor“, sub-domeniul Centre Urbane • Valoarea totală a proiectului: 15,23 milioane de lei, din care: - FEDR: 12,21 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 2,75 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 267.186 lei

20

www.inforegio.ro

dealul, odată ce vor înfrunzi cei 623 de copaci şi cei 1.740 de arbuşti plantaţi cu mare grijă. „Pentru a corela toate activităţile din cadrul proiectului şi pentru a ne asigura că plantarea se va realiza în perioadele optime, adică primăvara şi toamna, am încheiat două acte adiţionale la contractul de finanţare, pentru o perioadă de şase luni şi ulterior pentru o perioadă de 3 luni“, ne-a declarat Gheorghe Pistol, primarul oraşului. În afara arborilor, pe dealul uşor nivelat au apărut zeci de alei care despart porţiuni distincte de recreere (foişoare cu mobilier de lemn) şi de joacă, deopotrivă pentru copii mici (balansoare şi leagăne), mai măricei (tobogane, turnuleţe care pot fi escaladate) şi pentru adolescenţi (piste pentru role şi skateboard).

Pentru toate vârstele există un loc cu echipamente pentru fitness în aer liber.

Aleile circulare ale parcului au în centru o fântână arteziană, iar în locul inesteticelor gărduleţe de fier forjat sau sârmă din multe alte parcuri, spaţiile cu diferite utilizări (de joacă sau de recreere) sunt delimitate de butuci de lemn împlântaţi în pământ şi frumos coloraţi.

Oricare dintre cele 155 de bănci instalate oferă un excelent punct de observaţie al traficului aerian către Aeroportul Henri Coandă din Otopeni.

Dosar

CETATEA RUPEA, DE LA RUINĂ LA ATRACŢIE TURISTICĂ Abandonată de peste 200 de ani şi ameninţată cu demolarea în perioada comunistă, Cetatea Rupea şi căile de acces către ea au fost reabilitate între 2010 şi 2013. Acum turiştii pot admira o fortificaţie unde au lăsat urme dacii, romanii, Imperiul Habsburgic şi mai ales saşii, care aveau la Rupea un important centru meşteşugăresc şi comercial.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

U

nul dintre cele mai mici oraşe ale ţării, Rupea (mai puţin de 5.300 de locui­ tori), are în patrimoniu unul dintre cele mai preţioase monumente din Transilvania (din categoria A, „de valoare naţională şi universală“) — cetatea medievală de pe dealul Cohalm care străjuieşte localitatea. Atestată de la 1324, loc de refugiu al saşilor din satele din jur din calea tătarilor şi a turcilor, fortăreaţa medievală devenise o ruină după abandonarea ei de către autorităţile militare habsburgice în 1790.

Oricine trecea prin Rupea, localitate situată la 64 km de Braşov şi

53 de km de Sighişoara, nu putea să nu ridice privirea către ruinele cetăţii, ivite pe dealul pe care s-a

CE MAI POATE FI VIZITAT LA RUPEA Cetatea se poate vizita zilnic între 10:00 şi 20:00, cu un bilet de 10 lei (8 lei pentru adulţi din grupuri organizate şi 5 lei pentru copii). În afara fortăreţei, se mai pot vizita: Rezervaţia de liliac din jurul Cetăţii Stejarii seculari din satul Fişer (care aparţine de oraş) Bisericile evanghelice din Rupea şi din Fişer Băile de la Rupea (izvoare de ape minerale sulfuroase benefice pentru reumatism, dureri articulare, boli de piele)

aflat un obiectiv militar încă de pe vremea dacilor (Rumidava), apoi un castru roman (Rupes), apoi cetatea saşilor (Räppes).

Numai că, în ultimele decenii, nu mai era nimic de admirat. Se puteau observa doar turnuri fără acoperişuri şi ziduri dărăpănate, cucerite de arbuşti şi licheni, după ce rezistaseră vreme de secole în faţa asalturilor invadatorilor. Cei foarte curioşi ar fi putut să urce spre ruine, dar numai dacă nu i-ar fi descurajat drumurile abrupte şi noroioase.

Ultima oară când s-a vorbit despre reabilitarea cetăţii a fost în anul 1954, dar ideea a fost abandonată. Ulterior, autorităţile comuniste plănuiau dărâmarea cetăţii, pentru a exploata bazaltul din care este format dealul. După 1989, localnicii şi-au dorit reabilitarea, însă de-abia între 2009 şi 2013 autorităţile locale au fost în măsură să implementeze un proiect de reabilitare cu fonduri europene. decembrie 2014

21

Dosar

SIGURANŢĂ ŞI ACCESIBILITATE În anii premergători lucrărilor, Primăria Rupea a aflat, din chestionare aplicate trecătorilor care se încumetau să viziteze cetatea, care ar fi nemulţumirile lor. Acestea se refereau la siguranţa clădirilor şi aspectul lor neatractiv, starea foarte proastă a căilor de acces (drumuri de pământ), gunoaiele aruncate în zonă şi absenţa unui punct de informare.

Proiectul de reabilitare şi-a propus remedierea acestor neajunsuri.

Astfel, toate zidurile în pericol să se prăbuşească au fost stabilizate şi curăţate de vegetaţie şi s-au instalat noi scări de lemn. Peste turnuri au fost ridicate acoperişuri, care opresc degradarea monumentului şi redau aspectul medieval al cetăţii. Întregul ansamblu a fost conectat la reţeaua de apă, canalizare şi electricitate a localităţii de la poalele sale.

Au fost asfaltate cele două drumuri pentru autovehicule către cetate (dinspre Braşov, respectiv Sighişoara) şi poteca pietonală (prevăzută cu trepte şi balustrade), ceea ce permite vizitarea inclusiv iarna – lucru imposibil când vechile drumuri se înzăpezeau. Au fost amenajate şi spaţii de parcare pentru 110 automobile şi 10 autocare. Pe timpul nopţii, Cetatea este pusă în valoare de un sistem de iluminare.

La baza dealului, lângă intrarea principală în Cetate, a fost amenajată o clădire de 120 mp care serveşte drept punct de informare turistică şi spaţiu de expunere a unor obiecte de patrimoniu cultural.

Reabilitarea Cetăţii Rupea a creat trei noi locuri de muncă şi a depăşit aş-

22

www.inforegio.ro

teptările Primăriei privind creşterea numărului de turişti. În cererea de finanţare din 2009 se estimase sosirea a 5.295 de turişti români şi străini pentru primul an de operare

de la finalizarea proiectului. În realitate, de la data încheierii lucrărilor (15 iunie 2013) până la aceeaşi dată din 2014, Cetatea a fost vizitată de 61.000 de turişti.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTului • Titlul proiectului: „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii turistice în oraşul Rupea“ • Beneficiar: Primăria oraşului Rupea • Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 — „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“ • Valoare totală a proiectului: 23,16 milioane de lei, din care: - FEDR: 16,21 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 6,94 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 381.472 lei

Dosar

Un palat adevărat la craiova Unul dintre cei mai bogaţi români de la începutul secolului trecut, Constantin Mihail, a construit un palat în care, astăzi, se află Muzeul de Artă din Craiova. Clădirea este monument istoric şi, la fel ca toate construcţiile de acest tip din România, a avut nevoie de investiţii masive pentru a rămâne în picioare. Lucrările au început în urmă cu patru ani şi au costat peste 6 milioane de euro, din care mai bine de jumătate au fost bani europeni.

Vlad Bârleanu regio@mdrap.ro

T

one de mortar, cărămizi şi fier beton au dominat, vreme de câţiva ani, faţada uneia dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu din România. La cum arată acum Palatul „Jean Mihail“ din Craiova, este greu de imaginat un tablou atât de dezolant precum cel din anii de renovare a clădirii. Construcţia a fost ridicată la începutul secolului XX, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail. La construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini cu înaltă calificare. Valoarea culturală universală a Palatului Jean Mihail este dată de stucatura sa, în parte aurită, de plafoanele pictate, de

luminatoare sau de oglinzile veneţiene. Candelabrele sunt din cristal de Murano, scările — din marmură de Carrara, iar pereţii sunt tapisaţi cu mătase de Lyon. Valoarea istorică a clădirii este dată însă şi de personalităţile care au vizitat-o de-a lungul Secolului XX. În 1913, în această clădire a locuit regele Carol I şi familia sa, iar între 19 septembrie şi 9 octombrie 1939 aici a fost găzduit guvernul polonez, aflat în refugiu. Apoi, între 5 noiembrie şi 25 de-

cembrie 1939, în palat a fost primit preşedintele Poloniei, Ignacy Muscicki. Tot aici au avut loc tratativele din vara anului 1940 în urma cărora România a cedat Bulgariei Cadrilaterul. În toamna anului 1944, în clădire a locuit timp de cinci săptămâni liderul iugoslav Iosip Broz Tito, iar la 5 septembrie 1944, în palat, s-a semnat acordul între Comitetul Naţional de Eliberare a Iugoslaviei şi Frontul Patriei din Bulgaria. În ceea ce priveşte valoarea colecţiilor sale, Muzeul de Artă din Craiova este astăzi una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale din România şi găzduieşte cea mai mare colecţie de artă ca importanţă şi ca mărime după Muzeul Naţional, precum şi cea mai importantă colecţie Brâncuşi. decembrie 2014

23

Dosar

Iniţiativa reabilitării Palatul „Jean Mihail“ se află în proprietatea publică a judeţului Dolj şi în administrarea Muzeului de Artă Craiova. Starea avansată de degradare a imobilului a forţat autorităţile ca, în cursul anului 2005, să organizeze o procedură de achiziţie pentru elaborarea expertizei tehnice. Aceasta a arătat nevoia unei intervenţii rapide pentru consolidarea clădirii. Lipsa banilor a împiedicat autorităţile să demareze lucrările de reabilitare vreme de mai bine de doi ani. Dar în 2008 a fost depus proiectul „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova“ pentru a obţine finanţare europeană din programul Regio. Contractul a fost semnat în luna octombrie 2009, iar proiectul s-a finalizat în iulie 2014. În prezent, se fac lucrări interioare de refacere a sistemelor de prindere a tablourilor, printr-un proiect finanţat de Consiliul Judeţean.

Se estimează că muzeul va fi pus în funcţiune până la sfârşitul lui 2014.

Conform principiilor şi regulilor care stau la baza lucrărilor de restaurare, intervenţiile asupra monumentelor istorice trebuie făcute astfel încât să păstreze, într-o cât mai mare măsură, elementele şi materialele originale. La Muzeul de Artă Craiova, lucrările de reabilitare au constat în refacerea ornamentelor şi a decoraţiilor interioare şi

exterioare şi a elementelor de tâmplărie degradate, cu respectarea modelelor originale, în curăţirea şi restaurarea luminatoarelor, refacerea pardoselilor, a zugrăvelilor interioare şi exterioare.

De asemenea, s-au făcut lucrări de hidroizolaţie şi de curăţire, recondiţionare şi restaurare a elementelor originale de tâmplărie, feronerie, precum şi a candelabrelor. Nu în ultimul rând, întreaga clădire a muzeului a fost consolidată, ţinând cont de starea de degradare a structurii de rezistenţă. „Având în vedere că Muzeul de Artă Craiova este monument istoric categoria A şi constrângerile derivate din acest statut, singurele îmbunătăţiri tehnice aduse

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail — Muzeul de Artă Craiova“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Dolj • Axa prioritară 5, Domeniul Major de Intervenţie 5.1 — Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe • Valoarea proiectului: 26,80 milioane de lei, din care: • FEDR: 15,87 milioane de lei • Contribuţia de la bugetul de stat: 6,87 milioane de lei • Contribuţia beneficiarului: 4,06 milioane de lei

24

www.inforegio.ro

clădirii au fost cele de montare a unui lift pentru transport persoane cu handicap locomotor, care poate, de asemenea, să fie folosit şi pentru transportul obiectelor de patrimoniu între subsol, unde se află spaţiile de depozitare, şi etaj, în funcţie de necesităţi“, ne-a spus Veronica Toma, manager de proiect.

Probleme în implementare Un proiect atât de amplu, care a avut nevoie de o finanţare de nu mai puţin de 6 milioane de euro, a întâmpinat şi probleme pe măsură în procesul de implementare. Dificultăţile au fost atât de ordin tehnic, cât şi legislativ. Potrivit Veronicăi Toma, o astfel de lucrare ridică multe probleme, care nu sunt vizibile în momentul proiectării şi care ţin de structura de rezistenţă. De regulă, ele apar abia în momentul execuţiei. „În cazul nostru, la momentul elaborării studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic nu mai existau planurile iniţiale ale clădirii şi, din această cauză, unele elemente de structură au fost descoperite abia în momentul execuţiei lucrărilor. Astfel, a fost necesară adaptarea soluţiei tehnice proiectate la ­situaţia

Dosar

din teren“, ne descrie situaţia managerul de proiect. În plus, intervenţiile neautorizate care s-au făcut de-a lungul timpului asupra clădirii şi care nu au fost evidenţiate în niciun document au îngreunat şi mai mult lucrările. De asemenea, multe elemente decorative, în special cele de pe faţade, erau doar aparent în stare bună. În realitate, în momentul începerii lucrărilor de restaurare s-a constatat că starea acestora era mult deteriorată, ceea ce a făcut imposibilă restaurarea lor şi a impus refacerea completă după modelul original. „Acest proiect reprezintă o componentă a unei iniţiative mai complexe de investiţii a CJ Dolj pentru

valorificarea potenţialului turistic cultural“, a precizat Veronica Toma. În ceea ce priveşte problemele de natură legislativă, managerul de pro-

iect a precizat că acestea s-au datorat, în principal, legislaţiei privind achiziţiile publice. „Pe lângă faptul

că Legea achiziţiilor publice s-a modificat foarte des, ea a lăsat, şi lasă în continuare, loc la multe interpretări şi, în opinia noastră, limitează posibilitatea şi dreptul autorităţilor contractante de a selecta operatori economici cu experienţa necesară derulării unor contracte complexe, respectând principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, care nu înseamnă neapărat preţul cel mai scăzut“, consideră Veronica Toma. În urma proiectului s-au creat şase locuri de muncă: trei muzeografi pentru Serviciul de Relaţii cu Publicul, un muzeograf specializat în Artă Decorativă, un post de restaurator pictură în ulei şi tempera şi un specialist IT-designer muzeal.

La Piteşti, s-a inaugurat un nou centru de afaceri O clădire de birouri poate ajuta o afacere ce intenţionează să se extindă, mai ales că detalii precum lumina sau consumul energetic redus pot face diferenţa la final de lună. Dacă la acestea se mai adaugă şi o chirie rezonabilă, există toate premisele unui business care să prospere chiar şi în vremuri de criză.

Vlad Bârleanu regio@mdrap.ro

C

ine crede că un birou poate funcţiona oriunde, mai cu seamă într-un apartament de bloc, se înşală. Managerul de proiect al celui mai nou centru de afaceri din Piteşti, Marius Buţă, se arată foarte sigur de acest lucru. „Clădiri sunt destule în Piteşti.

Chiar şi vizavi pot să vă arăt clădiri terminate care nu sunt folosite. Dar nu sunt clădiri de birouri. În afară de aceasta şi încă una, cea de pe Calea Bucureşti, care este mai mare.

O clădire de birouri înseamnă nişte lucruri mult mai specifice“, începe să ne povestească cel care administrează afacerea familiei Buţă.

Centrul de afaceri Trio B are şase niveluri şi este amplasat în centrul oraşului. Nimic ieşit din comun, dar tânărul manager de proiect este convins că detaliile, mai ales cele interioare, fac diferenţa între orice clădire office şi aceasta. „Multă lume îşi face birou în apartamente de bloc. Acelea nu sunt birouri. Biroul pleacă de la pardoseala flotantă, care ascunde toate ţevile, toate cablurile şi care are undeva la 14-15 cm înălţime“, ne spune Marius Buţă. Iar priza din podea, de sub birou, nu e suficientă. O ventilaţie specială pentru un imobil care adăposteşte mulţi oameni, care să elimine aerul viciat şi să asigure oxigen la flux continuu este esenţială. „Aerul proaspăt, decembrie 2014

25

Dosar

oxigenat, este vital pentru creierul unui om, ca să gândească. Apoi, trebuie să avem spaţii pentru săli de conferinţă, becuri LED care consumă foarte puţin şi dau o lumină caldă, o terasă tehnică cu opt panouri solare, prin care chiriaşii pot beneficia gratuit de apă caldă“, ne informează Marius Buţă.

Factură lunară mică Fiecare din cele şase niveluri ale Centrului de Afaceri Trio B are centrală si boiler proprii, iar fiecare etaj are două birouri care pot găzdui câte zece angajaţi. Ferestrele minimizează, la rândul lor, consumul de căldură, astfel că, până, la sfârşitul lunii octombrie, deşi au fost destule zile friguroase, nu a fost necesară pornirea centralelor. Parcarea nu este un detaliu de neglijat, având 30 de locuri disponibile, într-un sistem supraetajat. Clădirea a devenit funcţională în luna august a acestui an, iar până acum există patru chiriaşi, ceea ce înseamnă un grad de ocupare de 30%. Administratorul speră ca până în luna martie a anului 2015 clădirea să fie ocupată 100%. La o chirie de 5 euro/mp, ex-

26

www.inforegio.ro

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Centrul de afaceri TRIO B“ • Beneficiar: SC TRIO B SRL • Axa prioritară 4, Domeniul Major de Intervenţie 4.1 — Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală • Valoarea totală a proiectului: 8,41 milioane de lei, din care: • FEDR: 5,06 milioane de lei • Contribuţia de la bugetul de stat: 801.933 lei • Contribuţia beneficiarului: 2,55 milioane de lei

trem de convenabilă, după cum susţine managerul de proiect, această ţintă este rezonabilă. Mai ales că această clădire a fost special construită pentru IMM-uri, un segment economic extrem de dinamic, în care locul firmelor care dispar din cauza dificultăţilor economice este ocupat relativ repede de altele. „Avem firme care colaborează cu Renault, o firmă care lucrează în domeniul IT, care dezvoltă platforme online, dar nu ne-am făcut un tipar din aceşti chiriaşi. Noi vrem să ajutăm oamenii să înceapă un business, aşa cum şi noi am fost ajutaţi cu aceste fonduri europene.

Şi vreau să transfer aceste avantaje chiriaşilor, inclusiv prin preţul chiriei“, ne explică Marius Buţă.

Recuperarea investiţiei Faptul că familia Buţă a deţinut un magazin mare în centrul oraşului Piteşti — pe o suprafaţă de peste 400 de metri pătraţi — a avut un rol covârşitor în demararea proiectului privind centrul de business. „Creditul ne-a fost aprobat pe baza activităţilor financiare ale magazinului. Între timp, am suspendat activitatea magazinului pentru că nu mă puteam ocupa şi de acesta şi am închiriat spaţiul“, ne explică administratorul Trio B. Proiectul a fost extrem de complex şi din punctul de vedere al documentaţiei care trebuia pregătită. Plus că au existat câteva întreruperi legate de lipsa banilor, care au prelungit proiectul cu patru luni. „Cred că investiţia o vom recupera în zece ani. Asta calculând preţul la 5 euro pe metrul pătrat, cu toată clădirea închiriată la capacitate maximă. Acesta cred că ar fi un termen realist, plus/minus doi ani“, crede Marius Buţă. Toate bunurile familei au fost puse gaj pentru a lua împrumutul necesar proiectului, care s-a ridicat la 3 milioane de lei şi care, ulterior, a coborât la 1,5 milioane de lei. Alte 4,4 milioane de lei au fost bani de la Uniunea Europeană, prin Regio.

Regiuni europene

CEHIA: AUTOMOBIL CE POATE FI CONDUS DIN SCAUNUL CU ROTILE Autovehiculul denumit Elbee le permite persoanelor cu dizabilităţi să urce la volan fără niciun ajutor, în doar câteva secunde, şi să conducă singure pe drumurile publice cu o viteză de până la 80 km pe oră. Prototipul maşinii a trecut cu succes testele şi, graţie unui proiect cu fonduri europene, a intrat în producţie din 2013.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

A

daptarea automobilelor obiş­ nuite pentru a putea fi conduse de utilizatorii scaunelor cu rotile se face de decenii încoace, dar soluţiile găsite nu au rezolvat niciodată pe deplin problemele cu care se confruntă aceşte persoane.

Urcarea şi coborârea din maşină sunt anevoioase, scaunul şoferului şi poziţia volanului trebuie modificate, iar scaunul cu rotile trebuie pliat şi pus în portbagaj.

Toate aceste operaţiuni necesită ajutorul cuiva, ceea ce nu reduce „dependenţa“ celor din scaunele cu rotile. În loc să fie o experienţă care să îmbunătăţească viaţa acestor oameni, condusul devine o bătaie de cap suplimentară, astfel că multe persoane cu dizabilităţi motorii au renunţat din capul locului la visul de a conduce un autovehicul.

Din fericire, într-un orăşel de numai 3.000 de locuitori din estul Republicii Cehe (Loštice, regiunea Olomouc) nişte antreprenori nu au încetat să viseze. Ei şi-au propus nu simpla

adaptare a unui automobil, ci conceperea de la zero a unuia destinat pentru utilizatorii scaunelor cu rotile.

Conceptul acestui autovehicul s-a născut în 2003, iar un an mai târziu ideea a fost achiziţionată de firma ZLKL din Loštice. Între 2004 şi 2008, compania a testat mai multe prototipuri, până ce a ajuns la forma actuală

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Producerea unui vehicul pentru utilizatorii de scaune cu rotile“ • Beneficiar: Compania ZLKL s.r.o, Republica Cehă • Buget total: 1,5 milioane de euro • Contribuţie FEDR: 637.000 de euro • Adresa web: http://www.elbee.cz/

care a primit denumirea comercială Elbee.

Ulterior, ZLKL a accesat finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, pentru a putea începe producţia. Din 2013, Elbee poate fi produs în serie, însă aceasta nu înseamnă că modelele sunt standard, ci sunt adaptate în funcţie de gradul de dizabilitate şi preferinţele fiecărui cumpărător.

Disponibil momentan numai pe piaţa din Cehia, firma are intenţia să lanseze Elbee pe piaţa internaţională.

AVANTAJELE ADUSE DE ELBEE Principalele avantaje aduse de Elbee sunt accesul fără asistenţă în decembrie 2014

27

Regiuni europene

­ utovehicul (printr-o uşă aflată în faţa a maşinii şi operată prin telecomandă) şi posibilitatea de a fi condus chiar din scaunul cu rotile (cu ajutorul unui volan şi celelalte funcţii de bord configurate special pentru fiecare şofer).

După ancorarea scaunului şi închiderea uşii, şoferul poate porni la drum, iar viteza de până la 80 km pe oră îi permite să circule inclusiv pe autostrăzi, având un consum de

benzină estimat la numai 4,5 litri pe 100 km. În ciuda dimensiunii compacte a maşinii (lungă de 2,47 m şi lată de 1,33 metri), producătorii dau asigurări că poate fi condusă nu doar pe şosele asfaltate, ci şi pe drumuri relativ accidentate.

Avantajul major al designului este că permite parcarea cu faţa, astfel încât şoferul să coboare direct pe

trotuar. În spatele şoferului poate fi amplasat un scaun obişnuit pentru un pasager sau poate fi lăsat spaţiu liber pentru bagaje.

Pentru cumpărătorii cehi există şi avantajul că o parte din cheltuielile cu achiziţionarea Elbee vor fi decontate de stat şi că, având un permis de conducere pentru categoria B1 (vehicule cu masa sub 400 kg) poate fi condus de la 17 ani.

CROAŢIA: VALORIFICAREA VIŞINELOR MARASCA DREPT ALIMENTE BUNE PENTRU SĂNĂTATE Vişinele din zona Dalmaţiei aduc beneficii importante pentru sănătate şi pot contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, afecţiunilor glandei tiroide şi combaterea insomniei.

Două institute de cercetare croate au elaborat noi metode de procesare, care păstrează calităţile acestor fructe.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

elebre încă din vremea când Republica Veneţiană stăpânea coasta Dalmaţiei (în Croaţia de astăzi), vişinele Marasca au mai multe efecte benefice asupra sănătăţii umane decât starea de bine pe care o poate induce un păhărel de Maraschino.

Acest lichior de vişine, produs la scară industrială din 1759, a dus faima fructelor în întreaga lume.

28

www.inforegio.ro

În secolul al 19-lea producătorii lichiorului se mândreau cu livrări permanente către familii nobiliare din Austro-Ungaria, Marea Britanie şi Italia, dar băutura era la fel de populară şi între marinarii din Marea Mediterană. După 1945, odată cu părăsirea de către italieni a Dalmaţiei, lichiorul a început să fie produs în Italia, dar vişinele nu mai erau cele autentice, care cresc cu precădere în solul arid din jurul oraşului croat Zadar.

Pomii fructiferi cunoscuţi sub denumirea ştiinţifică Cerasus acidior au continuat să fie plantaţi

Regiuni europene

din aceste fructe ajută la prevenirea bolilor de inimă, întăreşte sistemul imunitar şi reglează somnul. În cadrul proiectului cu finanţare europeană, cercetătorii din Zagreb şi Zadar au investigat modalităţi prin care să poată fi stocate fructele şi sub alte forme decât cea de suc concentrat. Ei au dezvoltat două metode de uscare a vişinelor care să păstreze calitatea substanţelor active cu beneficii pentru sănătate, dar şi să permită combinarea lor cu alte produse alimentare.

Prima tehnologie de procesare a fructelor constă în uscarea vişinelor printr-un procedeu de îngheţare „uscată“ (în vacuum, fără crearea de cristale de gheaţă, apa fiind eliminată). Cea de-a doua modalitate o reprezintă uscarea sub un jet puternic de aer fierbinte (140-180 în Croaţia, dar o parte însemnată din livezi au fost distruse în timpul războaielor din fosta Iugoslavie (1991-1995). Cât despre beneficiile pentru sănătate ale vişinelor marasca nu se ştiau mai mult decât „vorbe din bătrâni“. În anii premergători aderării Croaţiei la UE (1 iulie 2013), o echipă formată din cercetători de la Facultatea de Tehnologie Alimentară şi Biotehnologie (Universitatea din Zagreb) şi de la Centrul de Tehnologie Alimentară şi Biotehnologie (din Zadar) a accesat fonduri europene pentru un proiect de investigare a

ceea ce erau considerate „mituri“ despre aceste fructe.

BENEFICIILE UNUI „SUPERFRUCT“ Analizele de laborator au demonstrat că vişinele marasca — de culoare roşu închis, cu gust dulce-acrişor intens, o aromă puternică şi conţinut bogat de zahăr — conţin cel puţin şase substanţe active cu efecte antioxidante, antiinflamatoare şi antimicrobiene. Un studiu experimental pe voluntari a demonstrat că un consum zilnic de suc concentrat (30 ml)

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Vişinele marasca – ingredient pentru o alimentaţie funcţională“ • Beneficiari: Facultatea de Tehnologie Alimentară şi Biotehnologie (Universitatea din Zagreb) şi de la Centrul de Tehnologie Alimentară şi Biotehnologie (Zadar) • Buget total: 496.800 de euro • Contribuţie FEDR: 360.000 de euro • Adresa web: http://ipa-marasca.com/

grade Celsius), care transformă vişinele într-o pudră.

Fructele uscate la rece păstrează culoarea şi aroma celor proaspete şi pot fi mai uşor combinate cu alte alimente, de pildă în batoane de cereale, iaurturi cu fructe sau müsli. O firmă producătoare de ciocolată din Zadar a început deja să le folosească într-unul dintre sortimentele sale.

Pudra de vişine menţine substanţele cu efect benefic pentru sănătate, dar are o culoare mai deschisă şi o aromă mai diminuată, dar şi în cazul ei există moduri de valorificare. Ea poate servi la prepararea unor băuturi instant sau ca ingredient pentru îngheţată, biscuiţi şi napolitane. decembrie 2014

29

Informaţii utile

agenda Conferinţă CoR despre programele de Dezvoltare Rurală 2014-2020 Bruxelles, Belgia, 11 decembrie

Comitetul Regiunilor (CoR) organizează un eveniment care îi are ca invitaţi pe reprezentanţii Comisiei Europene - DG Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Aceştia vor prezenta primele detalii despre programele noi de dezvoltare rurală, pentru perioada 2014-2020. Până la sfârşitul anului 2014, pregătirea pentru majoritatea programelor noi se va finaliza, iar implementarea lor va începe.

Mai multe detalii la: www.cor.europa.eu

Tîrgul cadourilor de Crăciun Chişinău, 19-28 decembrie

Evenimentul va pune faţă în faţă producătorii, distribuitorii şi clienţii din domeniile cadouri, alimentare, bijuterii şi produse tradiţionale. A XI-a ediţie a „Christmas Fair 2014“ se va desfăşura în Pavilionul central al Complexului Internaţional de Expoziţii Moldexpo.

Mai multe detalii la: www.moldexpo.md

Târgul Exponatura 2015

Istanbul, Turcia, 8-11 ianuarie 2015 Organizată sub titlul „Natura vindecătoare“, expoziţia aduce în prim-plan produse naturiste pentru domeniile turismului şi îngrijirii personale – alimente organice sau tradiţionale, cosmetice pentru zona spa, suplimente alimentare. Participă companii producătoare şi distribuitori, agenţi şi clienţi finali.

Mai multe detalii la: www.exponatura.net

FIF - Forumul Financiar şi de Investiţii în industria infrastructurii IT Londra, 22 ianuarie 2015

A VIII-a ediţie a Forumului Financiar şi de Investiţii va pune în discuţie conceptele Datacentre, Hosting şi Cloud, care se află în centrul preocupărilor de investiţii din domeniul IT. Centrele de tip „cloud“ au devenit elemente de infrastructură indispensabile pentru industria IT. La eveniment vor lua parte oameni de afaceri, bancheri şi consultanţi, care vor discuta despre modalităţile de finanţare a acestor investiţii.

Mai multe detalii la: www.financeinvestmentforum.com

Conferinţa „Riscuri legislative şi noile tehnologii“ Bruxelles, Belgia, 22-23 ianuarie 2015

Evenimentul, organizat de Asociaţia Internaţională a Barourilor, cu sprijinul Forumului Regional European, va dezbate provocările pe care le aduce implementarea noilor tehnologii în economie — problemele de integrare, de securitate şi legislative. Vor participa autorităţi de reglementare, avocaţi şi specialişti în servicii financiare şi tehnologii.

Mai multe detalii la: www.ibanet.org

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

30

www.inforegio.ro

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: secretariat@nord-vest.ro, comunicare@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

Alt fel de ştiri

Revelionul în Europa 3, 2, 1…La mulţi ani! În toată lumea, petrecerile de sfârşit de an sunt aşteptate cu sufletul la gură. Râuri de şampanie, veselie şi obiceiuri care de care mai ciudate se împletesc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Regio vă prezintă câteva dintre acestea.

Spania şi Portugalia

Spaniolii şi portughezii au devenit cunoscuţi pentru o tradiţie păstrată cu sfinţenie: se răsfaţă culinar la miezul nopţii. În Spania, se mănâncă 12 boabe de struguri, una pentru fiecare lună a noului an. Se spune că fiecare boabă mâncată îţi va aduce noroc. În Portugalia, strugurii sunt înlocuiţi cu smochine, însă numărul rămâne acelaşi.

Grecia

Şi grecii au un obicei în strânsă legătură cu festinul culinar din noaptea petrecerii. De Revelion, la fiecare masă se serveşte o pâine specială, numită „Vasilopita“, în interiorul căreia este ascuns un bănuţ.

La miezul nopţii, pâinea se taie, iar cine primeşte bucata cu bănuţul este declarat cel mai norocos în noul an. În plus, şi copiii sunt foarte răsfăţaţi: ei primesc daruri în noaptea de Anul Nou în încălţările lăsate lângă foc.

Belgia

Un obicei asemănător se păstrează şi în Belgia. Pe 1 ianuarie, rudele se adună la masă şi mănâncă „chou­ croute“ (un fel de varză murată cu cârnaţi). Fiecare trebuie să aibă sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru că tradiţia spune că aşa vor avea bani tot anul.

Danemarca

Prietenii sunt foarte importanţi în Danemarca, dar mai ales la final de an! Tradiţia spune că danezii trebuie să pună la uşa celor apropiaţi obiecte vechi de veselă (căni, pahare, farfurii) care simbolizează anul

ce trece. Cu cât găseşti mai multe astfel de obiecte la uşă, cu atât vei avea mai mult noroc în noul an.

Tradiţia lor spune că doar dacă anul vechi este ars, cel nou îşi poate intra în drepturi.

Italia

Irlanda

Şi italienii îşi „măsoară“ norocul în obiecte şi haine, dar tradiţia e un pic diferită. Ca să întâmpini Anul Nou cum se cuvine, trebuie să ­arunci neapărat pe fereastră un obiect vechi. Dacă se sparge, cu atât mai bine: s-a spart şi ghinionul din anul care tocmai se pregăteşte să plece!

Scoţia

Anul Nou, numit „Hogmanay“, este întâmpinat cu suluri de smoală lăsate să se rostogolească pe străzi.

Fetele singure sunt foarte „ocupate“ în noaptea dintre ani. Irlandezele îşi aşază vâsc sub pernă, pentru că tradiţia spune că aşa vor visa momentul când îşi vor întâlni sufletul pereche.

Rusia

De Revelion, ruşii beau, printre altele, o băutură din vodcă, suc de lămâie şi apă de la robinet. Aceasta se numeşte „apa murdară“ şi se bea pentru a opri ghinionul. decembrie 2014

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

https://www.facebook.com/inforegio.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: decembrie 2014