Revista Regio nr. 50/ian 2018: Drum bun prin România

Nr. 50, Ianuarie 2018

Drum bun prin RomÂnia

Totul despre Axa prioritară 6 din noul Regio Un miliard de euro ca să aducem Delta Dunării în România

Cum se reabilitează infrastructura rutieră în cele 8 regiuni „Cuvântul de ordine pentru actuala perioadă este simplificarea“

Interviu cu Marius Nica, ministru delegat pentru Fonduri Europene

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

Editorial

E timpul să vindecăm pacientul România

foto: MDRAPFE

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

S

-a mai făcut această comparație. România, un pacient în agonie.

UNIUNEA EUROPEANĂ E un clișeu care s-a golit de conținut. E gol fiindcă și noi părem că ne-am resemnat, că am acceptat această fatalitate. Da, România este un pacient în stare gravă, iar acest lucru se vede și atunci când vrei să o străbați de laFondul un capăt Europeanla de altul. Șosele proaste, trafic auto sufocant, Dezvoltare Regională localități rurale inaccesibile, viteză de deplasare redusă, conexiuni precare UNIUNEA EUROPEANĂ cu magistrale rutiere europene, căi ferate rămase cu 50 de ani în urma Europei. Așa arată pacientul România. În termeni medicali aș zice că are mari probleme cu inima și cu vasele de sânge. Diagnosticul? Insuficiență cardiacă congestivă. Venele sale sunt pe cale să explodeze.

Fondul de Numai că paralelaDezvoltare astaEuropean cu pacientul în agonie nu merge până la capăt. Unui Regională cardiac îi poți spune să renunțe la tutun și grăsimi pentru a-și proteja inima.

Dar nu-i poți cere să nu-și cumpere mașină. Nici să-i desconsideri nevoia de a se deplasa, fiindcă nu are drumuri care să-i permită acest lucru. Ceea ce poți să faci, în calitate de beneficiar de fonduri nerambursabile, e să-i sporești mobilitatea prin „curățarea” arterelor care îl ajută să se miște în voie. Să UNIUNEA EUROPEANĂ creezi conexiuni cu marile rute de transport din Europa, care țin bătrânul continent în permanentă mișcare. Despre asta e vorba în cuprinsul Axei prioritare 6 din noul Regio, un capitol de finanțare care vizează îmbunătățirea infrastructurii rutiere de interes regional. În actualul exercițiu bugetar, autoritățile județene au rol decisiv în atragerea banilor europeni puși la Fondulprin European de dispoziția României POR 2014-2020.

Cele mai multe dintre ele au înțeles Dezvoltare Regională asta și au depus proiecte pentru reabilitarea unor sectoare de drum vitale în regiunile lor. Veți găsi EUROPEANĂ în paginile acestui număr exemple de parteneriate de UNIUNEA succes între consiliile județene și autoritățile locale (primării) care au mizat pe scoaterea din izolare a așezărilor rurale, prin îmbunătățirea rețelei de drumuri care le leagă de orașe.

Veți remarca, de asemenea, o strategie pe termen lung în vederea conectării infrastructurii rutiere de la noi cu rețeaua europeană de transport.

Fondul European de Investițiile careDezvoltare se vor face în perioada următoare sunt corelate cu Master Regională Planul General de Transport al României, document prin care țara noastră și-a trasat prioritățile pe termen mediu și lung, în vederea creșterii mobilității populației și a bunurilor, a scăderii costurilor de transport de mărfuri și a sporirii siguranței traficului. Un mecanism nou de finanțare – Investițiile Teritoriale Integrate – vine cu o viziune unitară în ceea ce privește sporirea atractivității regiunii Deltei Dunării, prin susținerea acelor proiecte care au ca ținte conectarea acestei zone defavorizate la marile rețele de transport și creșterea accesului locuitorilor de aici la servicii de interes public.

Pacientul România se poate face bine. Ca orice bolnav, are nevoie de tratament. Prin POR 2014-2020, acest leac există. Trebuie doar să întindem mâna și să-l luăm.

Dan L. Brumar

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2601-2251

2

www.inforegio.ro

REDACTORI: Alice Gherman Elena ALEXA Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneL CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU SECRETAR DE REDACţIE: Irina CONSTANTINESCU coordonator de proiect: Andreea Stoenescu

9 3 Cum se

reabilitează drumurile județene în cele 8 regiuni ale României

sumar

4 3 Știri din regiuni 6 3 Drumurile județene, două abordări în două programări bugetare 17 3 Turul României pe bicicletă, de la vest la est 18 3 Interviu cu Marius Nica, ministru delegat pentru Fonduri Europene 20 3 Un miliard de euro ca să aducem Delta Dunării în România 22 3 Aţi întrebat?

Vă răspundem!

24 3 Şosea modernizată, trafic descongestionat 25 3 Cu bicicleta spre Lacul Fertő 26 3 Agenda 27 3 Poftiţi la masă... europeană ianuarie 2018

3

din regiuni Sprijin pentru persoanele nevăzătoare

S

Mai multă lumină, dar consum mai mic de energie! Autoritățile locale sunt în plin proces de modernizare a iluminatului public în municipiul Arad. Conform reprezentanților primăriei, vor fi reabilitate peste 3.000 de corpuri de iluminat prin înlocuirea becurilor clasice cu leduri. Proiectul, finanțat prin Programul de Cooperare Elvețiano-Român aduce mai multe beneficii orașului. În primul rând, este vorba despre o reducere de circa 60% a consumului de energie, iar pe de altă parte, arădenii vor avea străzi și parcuri mult mai puternic luminate. Ținta finală a proiectului este ca, peste doi ani, Aradul să dispună de un sistem public de iluminat complet modernizat și eficientizat.

4

www.inforegio.ro

NO

R

U

NO RD T

VE

Iluminat public modern la Arad

ST -VE

EST D-

Pe principiul „minte sănătoasă într-un corp sănătos“, școlarii din Satu Mare sunt încurajați să ia sportul cât mai în serios.

Primăria a decis să amenajeze mai multe terenuri de sport pentru ca elevii să se poată dezvolta armonios, investiția totală fiind de circa 850.000 de lei, conform autorităților locale.

Astfel, elevii de la Colegiul Național „Mihai Eminescu“, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară și cei de la Școala Gimnazială „Octavian Goga“ se pot antrena și juca pe trei terenuri sintetice de fotbal. În plus, a mai fost amenjat la Colegiul „Mihai Eminescu“ și un teren de volei și o nocturnă. Planurile nu se opresc aici: anul acesta, primăria și-a propus să dea în folosință alte noi terenuri de sport pentru elevi.

TR

Terenuri de sport pentru școli

Proiect unicat la nivel național, în Botoșani. Asociația Nevăzătorilor a colaborat cu autoritățile locale pentru a adapta orașul și la nevoile persoanelor cu deficiențe de vedere. Astfel, la intrarea în cele mai importante instituții pu­­ blice - Primăria, Consiliul Județean, Prefectura sau Direcția Generală de Asistență So­­ cială și Pro­­ tecția Copilului - au fost montate plăcuțe în alfabetul Braille, folosit de nevăzători. De asemenea, în cele mai mari intersectii din Botoșani există amenajări speciale pentru persoanele cu probleme de vedere, inclusiv semafoare acustice. Tot în cadrul proiectului „Scrierea Braille - puncte spre cunoaștere și lumea artistică“ au mai fost organizate și activități culturale în care au fost cooptați scriitori nevăzători.

CE

N

Condiții moderne la naștere

Drumul în noua viață de mămică începe în condiții de cinci stele la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie „Dr. I.A. Sbârcea“ din Brașov.

Secțiile de obstetrică și neonatologie au fost complet restructurate și modernizate prin proiectul ce privește reforma sistemului s a n i t a r.

Printre cele mai importante achiziții se numără paturi de terapie cu acționare electrică, saltele încălzite, mese de operații cu funcții multiple, monitoare pentru funcțiile vitale și aparatură medicală de profil, de ultimă generație. Investiția totală în maternitatea care acum are standardele unei instituții medicale private se ridică la peste 5 milioane de euro.

din regiuni Bilete inteligente în autobuze

Pot învăța efectiv o meserie încă din timpul școlii, iar acest lucru este o șansă în plus pentru a-și găsi rapid un loc pe piața muncii.

Elevii de la Colegiul „Ștefan Odobleja“, de la Liceul „Matei Basarab“ și de la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară din Craiova au șansa să-și perfecționeze cunoștințele la trei mari operatori economici din oraș în cadrul învățământului dual, o formă nouă de organizare a învățământului professional și tehnic. Operatorii economici, care operează în domeniile turismului, construcțiilor și industriei auto le asigură elevilor stagiul de pregătire practică, dar și o bursă și alte cheltuieli pentru o cât mai bună formare profesională.

Smartcarduri, coduri de bare, bilete direct pe telefonul mobil. La Galați, se schimbă și se modernizează sistemul de achiziție și taxare a biletelor pentru călătoriile în mijloacele de transport în comun. Pe lângă noul sistem de e-ticketing, primăria are în vedere și o mai bună informare a călătorilor, precum și îmbunătățirea managementului flotei de mijloace de transport. Noul sistem, de care se vor ocupa două firme românești și o firmă italiană, va include bilete cu coduri de bare, atât pe hârtie cât și pe telefonul mobil (m-ticket). Toate acestea vor fi validate la urcarea în mijloacele de transport la aparatele automate de tip contactless. Un avantaj important este acela că se vor putea monitoriza în permanență traficul de călători și traseele cu probleme, astfel încât transportul în comun să devină mai eficient.

D

EN

E oficial! Stațiunea cunoscută drept „per­ la Văii Prahova“ a primit și recu­noaștere internațională. Sinaia a fost desemnată drept cea mai bună stațiune de schi din România în cadrul galei World Ski Awards, eveniment des­­­­fășurat recent la Kitzbühel, în Austria. România a fost inclusă pentru prima dată pe lista nominalizărilor la această gală, World Ski Awards fiind singura inițiativă globală care promovează excelența în turismul de iarnă. Potrivit repre­zentanților primăriei Sinaia, în stațiune s-a investit masiv pentru deschiderea unor pârtii noi, pentru modernizarea gondolelor și a telescaunului și pentru achi­­ z i ț­­ i o n a r e a insta­lațiilor de zăpadă artificială. Se­­zonul de schi s-a deschis de­­ja în sta­­țiune la sfârșitul anului trecut.

IA

TI-

MU

NT

ILF

SUD

Sinaia, cea mai bună stațiune de schi

SU

OV

S UD VE S

NIA E T OL

T -ES

T

Învățământul dual, șansă pentru elevi

R UCU

EŞ

Centru pentru copiii cu dizabilități

Șanse la recuperare, integrare și socializare pentru copiii cu dizabilități din sectorul 4 al Capitalei. Autoritățile locale au inaugurat recent Centrul de Educație Timpurie „Neghiniță“. Cea mai nouă structură din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului are programe educative și de îngrijire a copiilor cu vârste de până în 3 ani. Micuții cu probleme grave de sănătate vor beneficia de logopedie și kinetoterapie, dar și de tratamente speciale în camera senzorială a centrului. Principalul atu este faptul că acești copii au șansa să se integreze în colectivitate și să depășească obstacolele ridicate de dizabilitățile lor fizice. Centrul „Neghiniță“ are și o grupă specială dedicată sugarilor.

B

ianuarie 2018

5

sinteză

Drumurile județene, două abordări în două programări bugetare

foto: MDRAPFE

Unul dintre sectoarele la care România a fost mereu deficitară este cel al infrastructurii rutiere. Prin Regio, efortul public a primit un impuls extrem de important pentru co­­ munități, tradus în aproape 3.000 de ki­­ lometri de drumuri județene reabilitate până în prezent.

Vlad Bârleanu

I

nvestițiile Regio în infrastructura de transport s-au bazat, încă de la aderarea României la UE, în 2007, pe obiectivele planurilor de dezvoltare regională. Însă între cele două perioade de programare bugetară există diferențe notabile. Astfel, obiectivele asumate prin Regio 2007-2013 vizau, în special, reabilitarea drumurilor județene.

Scopul a fost creșterea numărului de pasageri și a cantității de mărfuri transportate, pentru a stimula dezvoltarea

economică locală. Pe de altă parte, Regio 2014-2020 și-a fixat ca obiectiv modernizarea infrastructurii regionale de transport rutier în conexiune cu rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T). În perioada anterioară de programare bugetară, au fost contractate 160 de proiecte de reabilitare și modernizare a drumurilor județene, în valoare totală de 1,43 miliarde de euro, prin axa ce viza îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale de transport. Din această sumă, contribuția comunitară alocată a fost de 971,7 milioane de euro. În fapt,

s-au finalizat 153 de proiecte, cu un total de 2.419 km și o contribuție totală din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de 609,6 milioane de euro, adică 74% din totalul alocării. Numărul mediu de kilometri reabilitați de drumuri județene este de 45,65 kilometri/ proiect, la un cost mediu de 291.525 euro per kilometru de drum județean reabilitat. Finanțarea a fost asigurată din două surse: FEDR și cofinanțare națională (buget de stat și contribuția proprie a beneficiarului). În plus, au fost modernizați și

Situația reabilitării și modernizării de drumuri județene în cadrul Regio 2007-2013 Numărul proiectelor finalizate în cadrul Regio 2007-2013, axa prioritară 2

Nr. de km de drumuri județene reabilitați

Valoarea totală eligibilă a proiectelor (euro)

153 proiecte

2.419 km

705,2 mil. euro

6

www.inforegio.ro

din care: Finanţare nerambursabilă din FEDR 609,6 mil. euro

reabilitați 292 de kilometri de străzi orășenești, gradul de realizare fiind de 70%. Numărul kilometrilor estimați prin contractele semnate este însă de 328 de kilometri, ceea ce înseamnă — raportat la ținta Regio 2007-2913 — un grad de contractare de 78%. În ceea ce privește șoselele de centură, aici gradul de realizare este de numai 22%, însemnând reabilitarea și modernizarea a 49 de kilometri realizați prin proiecte finalizate.

Explicația neatingerii țintelor privind lungimea străzilor orășenești realizate pe axa prioritară 2, în cadrul perioadei anterioare de programare bugetară, ține de preferința beneficiarilor de a finanța acest tip de infrastructură prin axa prioritară care viza sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor, respectiv – poli urbani de creștere. Cât privește nerealizarea țintelor privind lungimea șoselelor de centură, aceasta poate fi explicată prin faptul că, în 2010-2011, construirea și reabilitarea centurilor, ca drumuri naționale, a fost preluată de Ministerul Transporturilor.

Conexiunea la drumurile europene

foto: MDRAPFE

În actuala perioadă de programare bugetară, prin axa prioritară 6, reabilitarea şi modernizarea drumurilor județene vor asigura pentru micile orașe și pentru mediul rural conexiunea la TEN-T și la polii de dezvoltare economică (marile municipii), cu scopul de a genera creştere economică. De asemenea, vor contribui la fluidizarea traficului pe

foto: MDRAPFE

sinteză

reţeaua naţională, maximizând beneficiile reţelei trans-europene. Principala contribuție la promovarea sistemelor de transport durabile şi la eliminarea blocajelor de pe reţelele majore de transport va fi creșterea vitezei de deplasare pe conexiunile la rețeaua TEN-T. În plus, modernizarea infrastructurii existente va crește capacitatea de transport, stimulând folosirea unor rute alternative pentru vehiculele de marfă.

Această abordare, diferită de cea a Regio 2007-2013, se regăsește în tipul de proiecte propuse, majoritatea fiind axe regionale de transport rutier, care traversează mai multe județe. Proiectele vizează, în special, modernizarea drumurilor județene, cu elemente suplimentare de siguranță rutieră și costuri corespunzătoare. De pildă, o acțiune

propusă în acest sens este construirea de piste pentru biciclete în intravilanul localităților traversate de drumul județean, concomitent cu amenajarea trotuarelor.

Valoarea totală nerambursabilă alocată celor opt regiuni din FEDR și bugetul de stat, pentru axa 6, este de 807,79 milioane de euro, la care se adaugă 153,03 de milioane de euro alocați proiectelor depuse prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) și 86,18 de milioane de euro alocați proiectelor depuse în cadrul Mecanismului ITI (Investiții Teritoriale Integrate). Astfel, se ajunge la un total de 1,04 miliarde de euro. În cadrul Regio 2014-2020, contractarea drumurilor judeţene a reprezentat cea mai eficientă activitate, comparativ cu celelalte priorități de investiție ale programului, (contractarea procentului de 154.56%, faţă de alocare, dovedind acest lucru), datorită utilizării experienței acumulate în programul anterior, dar și profesionalismului experților care au întocmit documentațiile necesare completării cererilor de finanţare, precum şi soluţiilor identificate pentru situaţiile particulare ce puteau apărea la momentul depunerii solicitărilor de finanţare. Astfel, încă de la începutul lansării apelurilor de proiecte aferente PI 6.1, regula utilizată a fost principiul primul venit primit, primul servit (la fel ca în cazul Regio 2007-2013), asigurându-se eficientizarea procesului de contractare a sumelor alocate.

Până la 31 decembrie 2017 s-au depus 63 de proiecte care se referă la

ianuarie 2018

7

trasee sau axe de transport și care dovedesc o abordare strategică, evidențiată prin hărțile GIS. Alte lucrări finanțate prin axa 6 sunt cele de artă, aflate pe traseul drumului județean, și care au o importanță specială. Riscurile create de degradarea acestui tip de construcții impun reabilitarea sau modernizarea lor, simultan cu investițiile în lucrări de apărări de maluri, care vor asigura rezistență în cazul inundațiilor. Astfel, se vor construi sau reabilita poduri şi podeţe, apărări de maluri în zona podurilor și rigole moderne pentru scurgerea apelor meteorice.

Pe lungimea drumului județean reabilitat sunt luate în calcul și amenajări pentru protecţia mediului, inclusiv perdele forestiere cu rol de protecție împotriva alunecărilor de teren, a înzăpezirii sau a poluării cu gaze sau a celei fonice.

Pentru stimularea transportului public se vor construi sau moderniza stații de transport public aflate pe traseul drumului județean, iar în localitățile de pe traseul drumului județean se va asigura accesul ușor către gările feroviare, fluviale, aeroporturi și stațiile pentru transport public.

UAT-urile vor putea beneficia de expertiza CNAIR Robert Dobre, coordonatorul Master Planului General de Transport al României, a declarat pentru Revista Regio că obiectivele axei 6 au fost fixate prin colaborarea dintre specialiștii Ministerului Transporturilor și cei ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Astfel, s-a pornit de la structura Master Planului, care vizează conectivitatea rutieră la scară

foto: MDRAPFE

sinteză

Prioritizarea pentru proiectele națională și conectivitatea transdin axa 6 a fost făcută frontalieră, prin nivelurile 1 și 2 de în funcție de efectele socioinfrastructură — autostrăzi, drueconomice scontate, măsuramuri expres și drumuri naționale. te prin aceeași metodologie Proiectele din Regio sunt complementare, gândite să realizeze desfolosită și la Master Plan. cărcări din autostrăzi, conexiuni cu Instrumentul principal a Drumurile Naționale, să realizeze fost modelul național legătura autostrăzilor cu orașele mai mici (de rang 2 sau 3), dar și cu spațiul de transport rural.

(MNT).

Prioritizarea pentru proiectele din axa 6 a fost făcută în funcție de efectele socio-economice scontate, măsurate prin aceeași metodologie folosită și la Master Plan. Instrumentul principal a fost modelul național de transport (MNT) — un soft care înglobează date economice, date de transport, date geo-demografice, date GIS (sisteme informaționale geografice), cum ar fi PIB-ul pe o regiune, gradul de motorizare al populației într-o anumită zonă, gradul de dezvoltare al rețelei de transport și care sunt modurile de transport preponderente. De asemenea, s-au

făcut analize cost-beneficiu și s-a asigurat un echilibru geografic. „Ministerul Transporturilor, prin CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - n.r.), are o întreagă procedură de modernizare și de reabilitare a drumurilor naționale. Procedura poate fi extrapolată și implementată la nivel regional. Dezvoltarea infrastructurii se face în legătură strânsă cu UATurile, este o legătură directă care poate fi valorificată“, a spus Dobre.

Pentru Regio 2014-2020, în cadrul axei prioritare 6 (exclusiv apelurile dedicate SUERD și ITI l), prin cele 2 apeluri finalizate, precum şi prin apelul ce se va lansa pentru proiectele pregătite de regiunea Bucureşti-Ilfov, se urmărește atingerea următorilor indicatori:

Numărul proiectelor Valoarea totală contractate la 31 nerambursabilă alocată dec. 2017 în cadrul celor 8 regiuni Regio 2014-2020, (FEDR+buget de stat)* axa prioritară 6** 807,79 mil. euro

50 proiecte

Nr. de km de drumuri județene estimați pentru reabilitare/ modernizare

Valoarea totală eligibilă a proiectelor contractate

2.008 km

1.273,5 mil. euro

din care: Finanţare nerambursabilă din FEDR 1.081,9 mil. euro

*La suma alocată celor 8 regiuni se adaugă 153,03 mil. euro alocați proiectelor depuse în cadrul SUERD și 86,18 mil. euro alocați proiectelor depuse în cadrul ITI, ajungându-se, astfel, la un total de 1.047 mil. euro. **Fără contractele depuse pentru apelurile deschise în cadrul ITI şi SUERD

8

www.inforegio.ro

Drumurile Regio

ADR Nord-Vest: se vor reabilita noi drumuri judeţene Infrastructura rutieră naţională este de maximă importanţă pentru traficul unei ţări, iar veridicitatea acestui lucru a determinat autorităţile din Nord-Vestul ţării să apeleze la sprijinul financiar oferit prin Regio 2014-2020 pentru a reabilita drumuri judeţene aflate într-unele dintre cele mai pitoreşti regiuni ale ţării.

Alice-Claudia GHERMAN

tru dezvoltarea unei staţiuni moderne, unde se vor putea desfășura activități turistice pe tot parcursul anului, indiferent rin Regio 2014-2020, ADR Nordde sezon și de condițiile meteo. Trebuie Vest a planificat reabilitarea u­­ precizat că perimetrul Lacului Colibița nor drumuri judeţene din minueste una dintre cele două zone ale ţării nata zonă a Maramureşului sau la cu cel mai pur aer (90 micrograme ozon/ poalele munţilor Rodnei, care, de­­și dețin m3, în timp ce valoarea medie în Româlocuri splendide, încărcate de tradiţie, nia este de 72,6 micrograme/m3), a doua sunt străbătute de drumuri im­­proprii fiind stațiunea Soveja (jud. Vrancea). traficului rutier. Această situaţie deranÎn Maramureş, pro­­iectul de reabili­tare jează, pe de o parte, locuitorii satelor a drumurilor ju­­deţene DJ108D, DJ108A, din zonă şi încurcă şoferii care o tranziDJ 182C, DJ 193 și DJ tează, pe de alta con182B constituie şansa stituie un minus pentru Traseu regional Transilvania Nord - proiecte unor întregi comuniturism şi micile afaceri tăţi de a ieşi în lume de familie, având în contractate cu produsele, tradivedere numeroasele mbrie ţiile şi edificiile sale trasee şi obiective tu- dece istorice. Proiectul va ristice. Aşadar, alege2017 crea premisele dezrea pentru reabi­ lit­are voltării unor forme a acestor drumuri a diverse de turism, fifost dictată de raţiuni indcă pe traseul aceseconomice — scoaterea tora sunt numeroase comunităţilor din izolaobiective turistice imrea produsă de precaportante, unele chiar ritatea drumurilor, dar incluse în patrimoniul şi din raţiuni turistice.

UNESCO. Situate în proximitatea O parte a drumurețelei europene de rilor judeţene care transport, reabilitarea urmează a fi reabilicăilor de acces judeţetate include aliniane reprezintă o prioriLa rândul ei, zona străbătută de tra- mente de arbori situate de-a lungul căilor tate. Rețeaua de drumuri județene care va fi reabilitată este mai mare față de seul DJ 172D traversează unele dintre de transport, dar şi piste de bicicletă (pe proiectul implementat prin Regio 2007- cele mai frumoase ţinuturi din ţară - Po- DJ172D şi DJ108A), care facilitează acce2013, la fel valoarea investiției şi numă- iana Ilvei, cheile tăiate în roci vulcanice, sul iubitorilor de drumeţii pe două roţi. rul de beneficiari. E vorba de peste 400 de pe Valea Ilvei, și Măgura Ilvei, punct Reabilitarea va presupune şi o serie de sokm de şosele, de care vor beneficia peste de plecare pentru traseele din Munţii Bâr- luţii tehnice inovatoare cum ar fi utilizagăului. O modernizare a drumurilor din rea pământului armat pentru construcţi200.000 de persoane.

Aproape nu există drum judeţean din această parte a ţării ar favoriza și dezvol- ile de susţinere, mult mai stabil, eficient lista de proiecte de reabilitare şi moder- tarea turismului balnear, ținând cont că şi rezistent în timp. În majoritatea cazunizare aleasă de ADR Nord-Vest care să staţiunea Sângeorz-Băi se află pe drumul rilor vor fi amenajate zeci de staţii de aunu se afle într-un cadru natural impresio- 17D, aproape de DJ172D, a cărei faimă tobuze şi parcări, trotuare, aliniamente nant, cu obiective turistice care să stâr- turistică şi balneară se datorează izvoa- pietonale care să permită circulația în nească interesul vizitatorilor. De pildă, în relor cu ape minerale şi nămolului tera- condiții de siguranță a pietonilor. La data perimetrul şoselelor DJ108R, DJ 108P, DJ peutic. La toate aceste comori se adaugă de 31 decembrie 2017 toate proiectele 196 se găsesc Conacul Degenfeld - Ho- prezenţa în apropiere a Văii Bîrgăului şi a depuse ce au parcurs cu succes etapele dod, Biserica de lemn din satul Corund, zonei Colibița – Tihuța, excepțională pen- de evaluare au fost contractate.

P

Castrul Roman de la Buciumi și Castrul Roman Porolissum, lacurile de pescuit de la Cehu Silvaniei, Benesat, Motiş etc.

Pentru cine nu ştie, Castrul Roman Porolissum este unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate situri daco-romane, iar Biserica de lemn din Corund este renumită datorită numeroaselor picturi cu diavoli care redau scene prin care forţele răului pedepsesc oamenii păcătoşi, motiv pentru care biserica a mai fost numită „biserica cu draci”.

ianuarie 2018

9

Drumurile Regio

Nord-Estul României, sub cod de modernizare rutieră Pietruite, peticite sau cu gropi, șoselele din România suferă. La fel și șoferii. Autoritățile publice din Nord-Estul ţării caută soluţii, realizează proiecte şi încearcă să obţină finanțări avantajoase. Speranţa vine de la Regio 2014-2020, care aduce fonduri europene pentru reabilitarea drumurilor județene, aflate în apropierea rețelei TEN-T, care să faciliteze accesul către zonele rurale și urbane.

Alice-Claudia GHERMAN

A

genţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est are planuri mari în cadrul axei prioritare 6 a Regio 2014-2020 — Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. Se intenționează modernizarea a 510 km de drumuri județene, prin Regio, pentru a fluidiza traficul şi a asigura conexiunea la reţeaua TEN-T. Aproximativ

10

www.inforegio.ro

430.000 de persoane urmează să beneficieze de infrastructura rutieră reabilitată.

Au fost prevăzute cinci proiecte mari în cadrul a patru axe rutiere strategice pentru ADR NE (vezi harta Propuneri de proiecte strategice). Spre deosebire de Regio 2007-2013, în care Consiliile Județene au participat la o competiție deschisă pentru finanțarea drumurilor județene din administrare, prin Regio 2014-2020 investiţiile în dezvoltarea şi modernizarea infras-

tructurii de transport regionale au fost prioritizate prin fundamentări economico-sociale în cadrul Planului de dezvolare regională Nord-Est. În cadrul axei rutiere strategice 1 IaşiSuceava a fost contractat un proiect pentru reabilitarea/ modernizarea a 167,933 km de drumuri judeţene conectate la TEN-T până în anul 2021. 22 de comunităţi rurale şi urbane aflate în arealul tronsoanelor de drum reabilitat şi modernizat din judeţele Iaşi şi Suceava, plus 1.566 vehicule, estimate că trec zilnic pe respectivele drumuri, vor beneficia de proiect.

Pe axa rutieră strategică 2: BotoşaniIaşi, contractul de finanţare încheiat prevede reabilitarea a 106,26 km de drumuri judeţene, aflate în cele două judeţe, de care vor beneficia 15 comune de-a lungul traseului propus spre modernizare. Va fi asigurată creşterea vitezei medii de deplasare cu 30%, adică de la 46,7 km/h la aproximativ 60,9 km/h, iar traficul mediu anual va creşte de la 2.758, estimat acum, la 3.302, estimat pentru 2020.

Pe axa rutieră strategică 3: NeamţBacău, există două proiecte recent contractate, unul de 60,36 km, celălalt de 94,44 km. Autorităţile speră să reducă congestionarea traficului şi să scurteze timpul de parcurs prin zonele reabilitate. De asemenea, se estimează creșterea vitezei medii de deplasare cu 30%. Vor fi amenajate drumurile laterale, trotuarele sau staţiile de autobuz. În cadrul axei rutiere strategice 4: Vaslui, 39.277 locuitori din 11 comune vor beneficia de 82,65 km de drumuri judeţene reabilitate. Reabilitarea acestor drumuri urmărește facilitarea accesului agenților economici din zonă la pieţele locale, regionale şi naţionale, a mobilității forţei de muncă, precum și reducerea costurilor cu transportul persoanelor și bunurilor. Până la sfârșitul anului 2017 au fost contractate toate cele cinci proiecte.

Drumurile Regio

Sursa: ADR Sud Muntenia

Conectivitatea TEN-T în regiunea Sud Muntenia

Siguranța rutieră, drum cu prioritate în regiunea Sud-Muntenia Provocare mare pentru autoritățile județene din regiunea Sud-Muntenia în ceea ce privește modernizarea infrastructurii rutiere de interes regional. Toate cele șapte județe din Regiunea de sud a României au depus proiecte care vizează reabilitarea drumurilor ce asigură conexiuni strategice cu rețeaua TEN-T, prin Regio 2014-2020. Planul îndrăzneț al regiunii prevede reabilitarea a peste 334 de km de șosea, iar cuvântul de ordine e „siguranță”.

Dan L. Brumar

„C

u gândul la viitor, acționăm în prezent“ nu e doar un slogan pentru reprezentanții regiunii Sud-Muntenia. Printr-o hotărâre a Consiliului pentru Dezvoltare Regională, ADR Sud-Muntenia a stabilit că 12 drumuri județene trebuie să intre imediat în lucrări de reabilitare. Autoritățile din județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Giurgiu, Prahova și Teleorman și-au stabilit prioritățile și au depus cereri de finanțare prin noul Regio. Peste 334 de km de șosea, care străbat trei municipii (Giurgiu, Moreni, Târgoviște), cinci orașe (Fierbinți Târg, Videle, Fundulea, Mizil, Urlați) și 50 de comune sunt în planul regiunii în următorii ani.

Toate sectoarele de drum vizate, care asigură o conexiune firească și facilă cu

șosele de interes regional (E60, E70 și E85), vor fi reabilitate pentru a aduce un plus de siguranță în trafic. Beneficiarii acestor proiecte au prevăzut parapeți de siguranță, limitatoare de viteză, marcaje rezonatoare și treceri de pietoni cu avertizare luminoasă. Măsurile suplimentare de siguranță nu vor afecta viteza de deplasare a autovehiculelor.

Din contră, prin investițiile realizate se preconizează că aceasta va crește pe largi sectoare de drum. De exemplu, în județul Argeș, pe tronsoanele vizate ale DJ 504, viteza medie de deplasare va crește cu 19%, de la 40,5 km/h, la 59,4 km/h. La parcurgerea celor 26 de km de drum modernizat, participanții la trafic vor câștiga circa 12 minute. În Călărași, autoritățile mizează pe și mai mult de atât. După reabilitarea DJ 402 și DJ 302 timpul petrecut în trafic pe aceste sectoare de drum se va reduce cu 40%.

Modernizarea șoselelor de interes regional nu va aduce beneficii doar locuitorilor din această zonă vizată (peste 425.700 de persoane) și mediului de afaceri. De câștigat vor avea chiar și autoritățile locale și județene, prin valorificarea potențialului turistic al acestor magistrale rutiere. DJ 720 din județul Prahova, propus pentru modernizare, face parte din „Drumul Vinului“, un drum turistic care reeditează un segment mai vechi din celebrul drum al vinului folosit în Antichitate de negustorii romani care străbăteau Europa.

O atenție sporită a fost acordată pistelor pentru bicicliști. Trei din cele șapte județe au prevăzut în proiectele lor de modernizare a infrastructurii mari amenajarea de culoare speciale pentru vehiculele pe două roți nepoluante. Aceste piste însumează 72 de kilometri.

ianuarie 2018

11

Drumurile Regio

Drumuri mai bune spre minunile turistice din Vest Se spune că „Banatu-i fruncea“. Da, dar nu și la drumuri, ar adăuga cei pentru care o călătorie cu mașina spre locuri de poveste, înzestrate de natură și „decorate“ de-a lungul istoriei, se transformă într-un coșmar. Lucrurile sunt însă pe cale să se schimbe: autoritățile locale își dau interesul, iar bani există. Infrastructura rutieră a devenit o prioritate pentru ADR Vest, mai ales că oportunitățile de finanțare prin noul program Regio sunt atractive.

Alice-Claudia GHERMAN

C

ine a condus o dată pe şosea proastă, va evita întotdeauna să mai revină acolo. Cine are afaceri într-o zonă în care accesul e îngreunat din cauza infrastructurii rutiere nu va avea nici pe departe rezultatele visate. În plus, cei care, de voie - de nevoie, locuiesc și muncesc acolo, vor fugi fără să se uite înapoi cu prima ocazie. Rezultatul? Eticheta „zonă defavorizată, cu șomaj și fără potențial“.

ADR-Vest încearcă să reducă impactul acestor situații prin implementarea a 11 proiecte prioritare, care prevăd modernizarea unor drumuri judeţene şi legarea

Harta drumurilor propuse pentru finanțare în regiunea Vest

Sursa: ADR Vest

12

www.inforegio.ro

lor la reţeaua TEN-T. Este vorba despre o reţea de 300 km, care va deservi în mod direct aproximativ 600.000 de locuitori.

Investiția cu o valoare nerambursabilă de 157 milioane euro aduce un beneficiu uriaș: creșterea cu circa 40% a vitezei pe drumurile vizate. O îmbunătăţire deloc de neglijat, având în vedere că principalele „reclamații“ ale şoferilor sunt timpul lung de deplasare dintr-o localitate în alta din cauza gropilor și a denivelărilor. Îmbunătățirea calității drumurilor judeţene din vestul țării vine la pachet și cu o serie de avantaje economice. Antreprenorii nu se vor mai feri să investească în zonă, agenții economici vor avea mai multă deschidere spre competitivitate, iar oamenii nu se vor mai feri să aleagă un serviciu în zona respectivă. Au mult de câștigat și lo­­cuitorii din zonele rurale traver-

sate de drumurile județene vizate: acces mai ușor la servicii medicale şi educaţionale. In­ves­tițiile în

reabilitarea și modernizarea drumurilor județene sunt „mină de aur“ și pentru turism.

Dacă spui vestul ţării, îţi vine în minte Timişoara, capitală culturală europeană în anul 2021, poarta României spre Occident. Aradul are şi el cu ce se lăuda. Prin reabilitaterea DJ709, de exemplu, turiştii vor ajunge mai uşor la câteva obiective turistice cu adevărat impresionante: ruinele Cetăţii Şiria, o vastă construcţie de piatră din secolul al XIII-lea, lacul de acumulare Tăuţ, Cetatea medievală Tăuţ, Rezervaţia naturală Stejărişul Panic, faimoasa podgorie Miniş-Măderat, ce datează din secolul al XI-lea. De altfel, turismul viticol a luat o mare amploare în utimii ani, iar zona va putea beneficia de o importantă creștere economică.

Industria turismului va avea mult de câștigat și în județul Hunedoara, acolo unde toate drumurile care urmează a fi modernizate duc către obiective turistice splendide. Cetatea Devei, recent restaurată, Muzeul Civilizației Dacice și Romane sau Castelul Corvinilor, de la Hunedoara, vor fi mult mai accesibile turiștilor după reabilitarea drumurilor județene din zonă. Și Caraş-Severin are câteva drumuri judeţene care, o dată reabilitate, vor facilita accesul către Banatul montan. Oaze de relaxare şi linişte, staţiunile turistice din această parte de ţară vor deveni astfel mai accesibile, iar localnicii vor putea să-şi dezvolte pensiunile agro-turistice. Ce înseamnă mai mulţi turişti? Înseamnă sursa principală de dezvoltare a unei zone înzestrate de natură, pe care investitorii nu o vor mai ocoli, ceea ce va duce, implicit, la o creştere economică în regiune şi o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă pentru locuitori.

Drumurile Regio

Conectarea la TEN-T, obiectivul principal al Olteniei Starea drumurilor unei ţări vorbeşte despre gradul ei de civilizaţie şi prosperitate. Teoriile economice susțin că o infrastructură bună conduce la creștere economică, iar starea actuală a infrastructurii de transport rutier la nivel național este un obstacol pentru investiții, atât de capital intern, cât și de capital străin. Aceasta este și cauza pentru care ADR Sud-Vest Oltenia şi-a propus să atragă noi fonduri europene pentru modernizarea drumurilor şi conectarea lor la reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T).

Modernizarea drumurilor în regiunea Sud Vest

Sursa: ADR Sud-Vest Oltenia

Alice-Claudia GHERMAN

S

unt drumuri judeţene aflate în zone în care traficul intens de marfă sau de persoane este îngreunat de starea precară a acestora, iar conducerea regiunii încearcă să îmbunătățească situația prin contractarea unor fonduri din Regio 2014-2020.

Astfel, Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a depus proiecte, în valoare de peste 210 milioane de euro, considerate prioritare pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în regiune. Cu aceşti bani se estimează modernizarea a peste 375 km de drum, care vor deservi aproape 500.000 de persoane. În judeţul Mehedinţi au fost propuse spre modernizare porţiuni din DJ561A şi

ramificaţiile DJ 562A, DJ 563, DJ 606, DJ 606A, adică un total de peste 100 km, de care vor beneficia zeci de mii de persoane. Chiar dacă, aparent, aceste drumuri nu au o semnificație aparte pentru cei care nu cunosc situaţia la faţa locului, pentru localnici ele sunt foarte importante. Toate aceste căi rutiere secundare se strâng ca un mănunchi spre DJ561A, iar acesta, la rândul său, face legătura cu E70 și, de aici, cu reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta-Turnu Severin. Accesul la un drum european şi o legătură bună cu reşedinţa de judeţ facilitează accesul populației la servicii sociale educative sau de sănătate, ceea ce poate atrage atât o creștere a calității vieții în regiune, cât și a adaptabilității populației la nevoile pieței forței de

muncă de la nivel local sau regional. În judeţul Olt, DJ 546, care face legătura între Turnu Măgurele şi Slatina, având utilitate rutieră, economică şi socială, va beneficia de modernizare pe o porţiune de aproape 60 km, între localităţile Verguleasa şi Dăneasa. Trecând prin oraşul Drăgăneşti-Olt, drumul facilitează accesul către un obiectiv turistic unicat în România — satul neolitic aparţinând civilizaţiei Gumelniţa, care redă viaţa locuitorilor de acum 4.500 de ani —, și către complexul muzeal etnografic StoicăneştiOlt în interiorul căruia este prezentată viaţa ţăranilor din secolul al XVIII-lea.

DJ 552, Craiova – Cetate, reprezintă opţiunea de modernizare deloc întâmplătoare a judeţului Dolj. Se estimează că reabilitarea celor circa 70 km de care vor beneficia peste 300.000 de locuitori va reduce cu 30% timpul petrecut în trafic astăzi. Drumul face legătura cu drumul DN56A (Calafat-Turnu Severin) şi de acolo se poate ajunge la Portul Cetate. Un veritabil obiectiv turistic, născut pe ruina fostului Port Agricol Cetate, acesta a fost ridicat la rang de Port Cultural, fiind complet restaurat şi transformat într-un centru cultural, cu restaurant şi mini-hotel, un loc dedicat artelor, ale cărui „hambare” nu sunt umplute cu grâu, ci cu oameni de cultură din diverse domenii.

Toate aceste drumuri reabilitate constituie o şansă dată zonelor rurale de a fi legate de restul ţării şi de statele europene. Se asigură, astfel, o mai bună mobilitate a locuitorilor satelor din zonă în vederea comercializării produselor proprii sau pentru accesarea unor locuri de muncă în orașele învecinate. Pe de altă parte, facilitând tranzitul auto în zonă, transportatorii vor deveni interesaţi să aleagă aceste rute pentru deplasare, ceea ce va contribui la dezvoltarea micilor afaceri în zonă.

ianuarie 2018

13

Drumurile Regio

Ilfovul aduce mai aproape de București situl arheologic de la Căldărușani Cu o hartă a României în față îți poți da seama repede de rolul strategic al județului Ilfov în conectarea orașelor, comunelor și satelor care îl compun la infrastructura de interes regional. Drumuri ju­dețene cu impact major în dezvoltarea afacerilor și în sporirea mobilității lo­cui­to­rilor din zonele deservite au fost modernizate și în cadrul Regio 20072013. Prin noul Regio, CJ speră să finalizeze modernizarea DJ 101, între Balotești și limita județului Ialomița.

Dan L. Brumar

M

iza este mare, întrucât drumul județean întrunește toate condițiile pentru asigurarea finanțării. DJ 101 asigură cea mai bună conectivitate cu Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), datorită intersectării cu Autostrada 3, în dreptul comunei Moara Vlăsiei. DJ 101 se continuă și în județul Ialomița și face legătura, prin DN 1D, la DN 2, parte a rețelei europene. Valorile de trafic extrem de ridicate de pe DN 1 (tronsonul București-Balotești) au condus în ultimii ani la creșterea accidentelor rutiere, dar și la depășirea valorilor admise ale noxelor. În acest context, după reabilitare DJ 101 va prelua din traficul auto de mare capacitate. Mai mult, DJ 101 a fost modernizat pe segmentul BufteaCorbeanca prin Regio 2007-2013, astfel încât continuarea lucrărilor de reabilitare e de importanță vitală. Peste 45.000 de locuitori din Sursa: ADR București-Ilfov localitățile pe care drumul județean le traversează au nevoie de această investiție pentru scurtarea timpului petrecut în trafic, iar investițiile realizate în regiune în IMM-uri și nenumăratele obiective turistice, care nu merită să stea ascunse de ochii lumii, obligă

14

www.inforegio.ro

Modernizarea drumurilor în regiunea București Ilfov

autoritățile județene să țină pasul cu ritmul de dezvoltare a zonei. DJ 101 are marele atu de a netezi calea turiștilor

români și străini spre Situl Natura 2000 Grădiștea-CăldărușaniDridu, un areal natural cu faună și floră bogate, care se întinde pe o suprafață de peste 6.600 de hectare. Un plan de management și o campanie de informare și de educare referitoare la importanța vitală a zonei au fost co-finanțate prin Programul Ope­­ rațional Sec­­torial Mediu, în perioada septembrie 2010 - august 2012. A­­ceastă șosea e de interes major și pentru locuitorii Capitalei, pentru că le-ar aduce mai aproape un colț de natură care nu cere decât să fie lăsat să trăiască după propriile-i reguli.

Pe lista priorităților Consiliului Județean mai figurează DJ 401 (tronson Centură-limita județului Giurgiu) și DJ 602 (între Domnești și limita județului Giurgiu), însă modernizarea acestor sectoare va fi amânată. În cadrul exercițiului bugetar actual, regiunea București-Ilfov se poate baza pe o alocare de cel mult 13,03 milioane de euro în cadrul obiectivului strategic 6.1.

Un nou apel este pregătit pentru lansare aferent regiunii București-Ilfov, mai rămâne doar ca CJ Ilfov să „tureze motoarele“.

Drumurile Regio

Parteneriatele locale, cheia succesului în reabilitarea drumurilor Se anunță o perioadă dificilă pentru autoritățile locale și județene din regiunea de sud-est a țării. Proiectele elaborate de acestea în vederea reabilitării unor sectoare importante de drumuri județene, cu finanțare nerambursabilă, sunt complicate și au implicat muncă asiduă din partea tuturor. Dacă le ies planurile, și nu vedem motive pentru care n-ar fi așa, atunci regiunea de sud-est ar trebui luată ca exemplu de cooperare între factorii de decizie de la nivel județean și din fiecare localitate parteneră. Liderii de consilii județene și din primării au înțeles, ca nimeni alții, importanța parteneriatelor în atragerea de finanțări indispensabile prin Regio 2014-2020.

Dan L. Brumar

R

egiunea sud-est și-a stabilit ca prioritate modernizarea mai multor segmente de pe 13 drumuri județene în cadrul a 13 proiecte.

Acestea au fost selectate în corelație cu Master Planul General de Transport și pentru relevanța pe care o au în acest tablou general care se numește rețeaua TEN-T.

Totodată, s-a ținut cont de caracterul de unică legătură pe care îl au aceste drumuri, impactul strategic al fiecărui sector, populația deservită și, bineînțeles, de valoarea financiară alocată regiunii prin noul program Regio. Ținând cont de aceste criterii, autoritățile județene, care pot depune solicitări de finanțare, s-au așezat la masă cu cele locale și au elaborat proiecte care vizează modernizarea și

Rețeaua de drumuri județene prioritare propuse spre finanțare în regiunea Sud-Est

creșterea gradului de siguranță rutieră pe sectoare de drum județean care depășesc 320 de km.

Să luăm ca exemplu proiectul realizat de Consiliul Județean Brăila, în parteneriat cu autoritățile locale din orașul Ianca și din comunele Salcia Tudor, Râmnicelu, Racovița, Grădiștea, Sutești, Bordei Verde și Viziru. Proiectul prevede reabilitarea a patru sectoare de drum județean, care însumează circa 61 km. Acestea sunt DJ 202A (Galianca – Racovița - Grădiștea), DJ 221 (Sutești - Ianca), DJ 211 (Ianca - Bordei Verde) și DJ 211A (Bordei Verde-Viziru). După reabilitare, aceste sectoare de drum vor asigura un acces mai facil turiștilor care vin dinspre Moldova spre Marea Neagră, realizând astfel legătura cu drumul mării Viziru - Cuza Vodă - Mihai Bravu. Însă, poate cel mai strategic drum din regiune, propus pentru finanțare prin Regio, este DJ 203K din Buzău, pe tronsonul cuprins între limita județului Brăila și conexiunea cu E85. Acest sector de drum, care măsoară aproape 37 km lungime, asigură legătura directă pe relația Moldova - Brașov (prin DN 10) și se intersectează cu E85. Mai mult, DJ 203K are conexiune cu coridorul de transport pan-european nr. IX Helsinki (Finlanda) – București Alexandroupolis (Grecia), care asigură comunicare între provinciile istorice Muntenia, Moldova și Transilvania.

ianuarie 2018

15

Drumurile Regio

Harta modernizării drumurilor județene în regiunea Centru în perioada 2014-2020

Sursa: ADR Centru

Ardealul, viziune pe termen lung pentru infrastructurĂ Planificarea și viziunea pe termen lung te scutesc de multe neajunsuri, iar autoritățile județene din „inima” României au înțeles acest lucru. Dintre proiectele depuse au ajuns în faza precontractuală zece proiecte, dintre care trei au fost contractate în 2017, iar alte cinci proiecte au parcurs toate etapele selecţiei, urmând a fi contractate în cursul lunii ianuarie 2018.

Dan L. Brumar

S

ectoarele de drum de importanță strategică din regiunea Centru însumează 3.200 de kilometri lungime. În actualul exercițiu bugetar se mizează pe modernizarea a 12 sectoare de drum din cele șase județe, în lungime totală de 362,2 km. Fondurile de care dispune Regiunea Centru pentru punerea în operă a acestor proiecte se ridică la 105,35 milioane de euro (89,55 de milioane euro din FEDR și 15,8 milioane euro, contribuție națională). Dintre cele zece proiecte depuse, primele trei contracte semnate sunt: modernizarea DJ 107I (76,64 km), proiect depus de Consiliul Județean Alba, în parteneriat cu Primăria Aiud; reabilitarea DJ 104A și DJ 105P (54,04 km), proiect al Consi-

16

www.inforegio.ro

liului Județean Brașov; modernizarea DJ 141 (24,33 km), pe ruta Mediaș – Moșna – Pelișor - Bârghiș, proiect al Consiliului Județean Sibiu.

Toate aceste sectoare de drum au fost selectate riguros, astfel încât, după modernizare, să stimuleze mobilitatea persoanelor și mărfurilor, prin conectarea lor la rețeaua europeană TEN-T. Pentru a înțelege cât de necesare sunt aceste lucrări e grăitor mesajul conducerii ADR Centru: „Viteza medie de deplasare pe aceste sectoare are o medie de 30 km/h.

Există și drumuri județene cu asfalt extrem de degradat, drumuri de balast sau cu burdușiri ale asfaltului, ceea ce face ca viteza să fie și mai scăzută, de 10-20 km/h. Prin reconstruirea structurii rutiere vom avea pe unele sectoare chiar și viteze de 90 km/h“, ne spune Simion

Crețu, director general ADR Centru.

Odată cu modernizarea drumurilor, județele din centrul țării vizează reabilitarea a nu mai puțin de 18 obiective turistice. Mare parte dintre acestea au fost neglijate de-a lungul anilor, iar un exemplu grăitor este „Drumul de sub munte“, care leagă Masivul Piatra Craiului de Masivul Făgăraș, prin stațiunea Sâmbăta de Sus. O altă particularitate a proiectelor depuse de județele din Regiunea Centru este viziunea nouă de amenajare a stațiilor de autobuz pentru cursele interjudețene: acestea vor fi amplasate în secțiuni diferite, în zigzag, nu în paralel, ca acum. Pentru reducerea semnificativă a riscului de lovire a unor pietoni aflați în traversare, stațiile vor fi realizate ca refugii, retrase din carosabil.

reportaj

Turul României pe bicicletă, de la vest la est Dacă vrei să conectezi două așezări faci un drum. Dar comunitățile de oameni care împărtășesc aceleași valori pot fi unite și altfel. Cultivându-le pasiunile, poți crea legături umane care se vor statornici în timp. Mersul pe bicicletă nu e doar un sport, ci și una dintre cele mai puternice conexiuni cu Europa pe care România le are în acest moment. Țara noastră este parte din Pista cicloturistică europeană a fluviilor (EuroVelo 6), care se întinde pe 3.653 km, între Saint-Nazaire (Franța) și Constanța. https://www.facebook.com/Cycling.Romania/

Dan L. Brumar

C

hiar și așa, România e doar teoretic pe harta cicloturismului european. În realitate, pe întreg traseul său în România (1.300 km) nu găsești măcar un indicator care să-ți sugereze că te afli pe celebra rută europeană. Și totuși, străinii vin la noi, cei mai mulți europeni, și folosesc conexiunile rutiere existente în sudul țării pentru a descoperi România pe care n-o știau. Toate astea sunt posibile datorită unui mic grup de tineri români, pasionați de mersul pe două roți și iubitori de România. Ei formează Outhentic Cycling Romania, o asociație care promovează România și autenticitatea ei prin tururi ghidate oferite străinilor pasionați de aventuri pe două roți.

Ei sunt primii care au pedalat pe tot traseul EuroVelo 6 în România și cei mai în măsură să ne spună cum ar contribui la dezvoltarea comunităților locale investițiile în trasee cicloturistice. „44 de miliarde de euro se cheltuiesc anual la nivel european în industriile conexe turismului pe bicicletă. În România ajung foarte puțini cicloturiști, în comparație cu Germania, Franța sau Austria. Dar putem afirma că turismul pe bicicletă crește semnificativ de la un an la altul. Asta pentru că România este considerată o destinație turistică aparte, unică în Europa, accesibilă, autentică. Dezvoltarea progresivă a turismului într-o zonă dunăreană atrage numeroase alte beneficii, precum creșterea stimei de sine a populației locale, legături sociale trainice între turiști și gazdele lor, promovarea valorilor românești“, declară Mircea Crisbășanu, inițiatorul asociației.

Cei trei membri permanenți ai grupului, împreună cu voluntari, organizează

tururi ghidate în cele mai frumoase zone rurale de pe cursul Dunării, dar și în zona viticolă Dealu Mare și nordul Dobrogei.

Din 2013, pedalează în permanență pe traseul EuroVelo 6 (între Naidăș, jud.

Caraș-Severin, și Constanța). Aici au descoperit peisaje superbe, oameni primitori, produse locale delicioase, dar și porțiuni de drumuri județene care necesită îmbunătățiri. „Drumurile sunt acceptabile, cu trafic auto moderat sau redus, având câteva excepții de segmente foarte aglomerate, precum Drobeta Tr. Severin – Orșova, sau câteva porțiuni între Constanța și Tulcea. Însă cicloturiștii care vin pe aici reclamă lipsa informațiilor despre cazare și orare de transport în limba engleză, lipsa indicatoarelor pe drumurile publice, opțiuni limitate de transport pentru biciclete“, mai spune Mircea Crisbășanu. În urma apelului de proiecte aferente noului Regio 2014-2020, autoritățile județene au venit cu o abordare nouă în

„Turismul pe bicicletă crește semnificativ de la un an la altul. Asta pentru că România este considerată o destinație turistică aparte, unică în Europa, accesibilă, autentică“ ceea ce privește modernizarea infra­ structurii rutiere de interes regional.

Mulți solicitanți de fonduri nerambursabile, destinate stimulării mobilității comunităților lor, au prevăzut trasee sau piste de biciclete de-a lungul drumurilor județene sau în localități. Acest lucru va încuraja mersul pe bicicletă și investițiile în aceste zone căutate de turiști.

ianuarie 2018

17

Interviu

Ministrul Marius Nica: „Cuvântul de ordine pentru actuala perioadă este simplificarea“

R

egio: În prezentarea obiectivelor Axei 6 din POR este specificată creșterea gradului de ocupare a forței de muncă disponibile din zonele rurale.

Este parte a unei strategii mai largi a guvernului?

Marius Nica: Cauzele șomajului în mediul rural sunt legate în principal de lipsa oportunităților de angajare. Fondurile europene oferă oamenilor, pe de o parte, șansa de a dobândi calificări și acces la piața muncii (prin oportunitățile finanțate din Programul Operațional Capital Uman), pe de altă parte, posibilitatea de a găsi locuri de muncă în zone mai îndepărtate, prin modernizarea infrastructurii de transport din zonă. Axa 6 a POR vizează tocmai această creștere a mobilității, care, în corelare cu alte măsuri și alte programe naționale, poate fi stimulul de care forța de muncă are nevoie.

Regio: Care sunt lecțiile învățate după exercițiul bugetar 2007-2013 și cum vor fi aplicate în actualul exercițiu?

Marius Nica: Fiind primul exercițiu de ac­cesare de către România a fondurilor ne­rambursabile post-aderare, une­le greșeli inerente perioadei de în­ce­put erau inevitabile. Dincolo de acestea, ne-am confruntat și cu unele disfuncționalități ale sistemului care au condus în mai multe rânduri la blocaje în implementare (întreruperi de plăți de la Comisia Europeană, suspendare). Analizele efectuate asupra struc­­tu­­rilor şi actorilor implicaţi în im­­ple­­men­­tarea programelor ope­­raţionale au evidenţiat lipsa capacităţii ad­ ministrative adecvate a structurilor responsabile de implementarea pro­gramelor operaţionale, dar şi lipsa capacității şi a responsabilității be­­neficiarilor. Capacita-

18

www.inforegio.ro

tea redusă a structurilor sistemului de implementare a venit, pe de o parte, din insuficienţa personalului activ în raport cu volumul de activitate, pe de altă parte, din nevoia continuă de pregătire, ca urmare a migraţiei de personal (asigurată acum din Programul Operațional Asistență Tehnică). Ceea ce a afectat însă cel mai mult absorbția fondurilor, date fiind blocajele în implementare și consecințele produse, au fost deficiențele în funcționarea sistemului de achiziții publice. Măsurile punctuale întreprinse pentru perfecționarea cadrului legal nu s-au dovedit suficiente, din moment ce aceasta a fost o cauză recurentă a întreruperii plăților sau suspendării mai multor programe. De aceea, reformarea sistemului de achiziții publice a constituit principala prioritate. Începând cu 2015, Guvernul a elaborat Strategia privind reforma în domeniul achizițiilor publice, care presupune măsuri legislative şi creșterea capacității beneficiarilor și a administrației. În plus, au fost elaborate o serie de ghiduri și îndrumări, s-au pus la punct mecanisme de control ex-ante (ca sistem de prevenție pentru beneficiari). Cuvântul de ordine pentru actuala perioadă este simplificarea: a pro­­cedurilor de accesare a fondurilor, a ghidurilor, o mai mare coerență în funcționarea sistemului astfel încât regu-

foto: Mediafax

Cât de importantă este Axa prioritară 6 din noul program Regio? Care sunt lecțiile învățate de România după exercițiul bugetar 2007-2013 și cum vor fi aplicate în actualul exercițiu?

De ce este esențială simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns, într-un interviu pentru revista Regio, ministru delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica.

lile să fie aproximativ aceleași pentru beneficiar, indiferent de programul din care finanțează proiectul.

Regio: Care e stadiul condiționali­ tă­ților ex-ante pe care România trebuie să le îndeplinească, despre care Comisarul European Corina Crețu a atras atenția public în septembrie 2017?

Marius Nica: MDRAPFE a instituit și coordonat procedurile pentru monitorizarea planurilor de acțiuni, a acordat asistență ministerelor de resort responsabile de îndeplinirea condiționalităților ex-ante și a informat în timp real principalii factorii de decizie cu privire la stadiul și acțiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea condiționalităților

interviu rat – un proiect de colaborare de lungă durată între organismele publice, care să vizeze temele fundamentale pentru interesul național. Cu obiective clare, care să se păstreze și după schimbările de pe scena politică. Revin la afirmația inițială: un asemenea demers presupune, în primul rând, implicare și voință.

Regio: La ce reduceri de alocări pentru fondurile de coeziune ne putem aștepta pentru exercițiul bugetar 2020-2026, în contextul Brexit?

La ce modificări ne putem aștepta în privința filosofiei fondurilor europene?

Detalii despre negocierile incipiente și poziționarea României.

foto: MDRAPFE

ex-ante. În acest proces de coordonare, Comisia Europeană a fost un partener activ care avut un dialog deschis și constructiv cu autoritățile române. Au fost organizate numeroase întâlniri și schimburi formale și informale de documente între Direcțiile Generale relevante din cadrul CE și autoritățile române (respectiv MDRAPFE și ministerele de linie responsabile), sub coordonarea noastră.

Foarte pe scurt, prin Acordul de Parteneriat România și-a asumat finanțarea tuturor obiectivelor tematice stabilite prin Regulamentul 1303/2013, ceea ce a impus aplicarea tuturor celor 36 de condiționalități ex-ante, iar până la această dată 33 de condiționalități au fost considerate îndeplinite de către Comisia Europeană. De asemenea, foarte recent, România și-a asumat îndeplinirea altor două condiționalități, respectiv Capacitate administrativă (11) și Achiziții publice (G4), pentru care au fost deja elaborate evaluările naționale pentru îndeplinire și așteptăm confirmarea din partea CE. În ceea ce privește condiționalitatea referitoare la sectorul deșeuri, au fost înregistrate întârzieri, însă au fost întreprinse măsuri ferme pentru accelerarea acțiunilor asumate, așa încât pe 20 decembrie, Guvernul a adoptat Hotărârea privind aprobarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor.

Regio: Este posibilă discutarea și sem­narea unui Pact Național în domeniul fondurilor europene, prin care toată clasa politică să se angajeze la o strategie coerentă, indiferent de schimbarea legislaturilor și a guvernelor?

Marius Nica: Este posibil, dacă există implicare și voință din partea tuturor părților. Un adevăr cu valoare de axiomă spune că lucrurile despre care se vorbește cel mai mult sunt cel mai puțin cunoscute.

Cam așa se întâmplă și în acest domeniu.

Strategii coerente și unitare ar fi absolut necesare în mai multe domenii de interes național, inclusiv fondurile europene. Așa cum afirma zilele acestea și comisarul european pentru politici regionale, doamna Corina Crețu, „60 % din investițiile publice din România provin din fonduri europene”. În acest context, este nevoie de un dialog deschis, care să se finalizeze cu un parteneriat larg, într-un cadru structu-

Marius Nica: Procedurile de negociere sunt reglementate de Cadrul financiar multianual (CFM) post 2020, dar în acest moment nu avem foarte multe informații disponibile cu privire la cuantumul anvelopei financiare. Este prematur să discutăm pe acest subiect, întrucât CE va prezenta pachetul de propuneri abia în mai 2018, astfel încât să se poată ajunge la un acord cu actualul Parlament European înainte de alegerile parlamentare, preconizate a avea loc în perioada apriliemai 2019. Negocierile privind CFM post 2020 debutează pe fondul provocărilor cu care Uniunea Europeană s-a confruntat recent, printre cele mai importante fiind criza migrației și, respectiv, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar şi pe fundalul conturării elementelor principale ale Foii de Parcurs privind viitorul UE post-Brexit şi ale Agendei Liderilor, cu noi priorități generale privind asigurarea securității şi apărării. Preconizăm că propunerile Comisiei Europene vor conține transformări de substanță, fiind vizate procese de reformare a politicilor considerate tradiţionale, circumscrise conceptului de valoare adăugată europeană. În acest context, obiectivul

general al României în cadrul negocierilor este să obțină poziția de beneficiar net în termeni financiari, în relația cu UE. Dacă ne referim la politicile finanțate din bugetul UE, România este interesată ca, și în viitor, o pondere importantă să fie deținută de principalele două politici comunitare de care beneficiază în prezent: Politica de Coeziune (PC) și Politica Agricolă Comună (PAC), care sunt furnizoare certe de valoare adăugată europeană.

Aceasta însă nu exclude susținerea altor politici la nivelul UE, menite să asigure securitatea şi apărarea Uniunii. Pentru țara noastră este important ca pe parcursul negocierilor privind viitorul CFM, dar și în discuțiile privind problematicile conexe, să se evite includerea unor noi criterii de condiționare suplimentară a nivelului alocărilor financiare, sau a oricăror conexiuni între criteriul absorbției și definirea viitoarelor alocări. De asemenea, având în vedere că sunt vehiculate numeroase propuneri de regândire a structurii viitorului CFM, pentru România este important de urmărit ca orizontalitatea politicii de coeziune să nu conducă la deturnarea acesteia de la obiectivele sale de bază, așa cum sunt prevăzute în Tratate, către noi politici și priorități la nivel UE, care pot crea dezechilibre în atingerea obiectivelor de bază ale Uniunii.

Regio: În ce măsură absorbția fondurilor UE va fi influențată de problemele complexe din interiorul UE sau care țin de relațiile României cu UE/ statele membre? Mă refer la negocierile pentru Brexit, MCV, Dosarul Schengen, relocarea migranților.

Marius Nica: Fondurile europene sunt reglementate de documente specifice, iar absorbția acestora se face în baza unor proceduri care au la bază respectarea condiționalităților din Regulamentul european 1303/2013 (pentru 2014-2020).

Acestea nu au legătură cu Brexit-ul, dosarul Schengen, MCV... Va trebui să demonstrăm că am învățat din lecțiile perioadei de programare 2007-2013, să ne depășim setările negative și să ieșim din paradigma cifrelor, arătând schimbările obținute în viața oamenilor cu ajutorul acestor fonduri.

ianuarie 2018

19

Conectivitate

Un miliard de euro ca să aducem Delta Dunării în România

foto: shutterstock.com

Nu vă panicați, nu e o greșeală! Delta Dunării e aici, aproape. Dar de câte ori ați văzut-o anul trecut? Sau în ultimii doi ani? Delta a fost și a rămas promisiunea neîmplinită a românilor, un așezământ străvechi unde timpul a stat în loc. Un diamant neșlefuit în așteptarea acelui bijutier priceput care să-l pună în valoare. Oamenii locului îi spun „baltă”. Nouă ne place s-o numim rezervație naturală. Pentru prima dată în existența ei, Delta Dunării are șansa de ieși din negura timpurilor. Și o strategie integrată care să-i permită luxul de a se conecta de facto cu România și Europa, prin investiții în infrastructură de peste un miliard de euro.

Dan L. Brumar

R

egiunea Deltei Dunării este, poate, cea mai văduvită zonă din România la capitolul infrastructură rutieră. Starea deplorabilă sau inexistența unor drumuri de interes local și regional fac din Rezervația Biosferei Delta Dunării un loc greu accesibil. Turistul, român sau străin, apreciază acest loc tocmai pentru sălbăticia și simplitatea lui. Localnicii, însă, sunt sătui de atâta sălbăticie. Vor acces la servicii elementare de educație, sănătate și oportunități de dezvoltare personală. Acum, toate acestea vin pe calea apei, cu barca, de la Tulcea. Și vin greu, în decursul a trei-patru ore. Adică, mai mult decât îi trebuie unui austriac să se deplaseze cu mașina de la Graz la Salzburg (277 km).

Lucurile sunt pe cale să se schimbe în favoarera locuitorilor de aici și a celor

20

www.inforegio.ro

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta care vin să descopere măreția acestui Dunării identifică propuparadis terestru grație instrumenneri de proiecte viabile pentului financiar Investiții Teritoriale tru teritoriul Deltei Dunării Integrate, care stimulează dezvoltarea armonioasă a întregii zone. care pot să contribuie la Cea care va implementa Strategia protejarea zonei şi dezvolIntegrată de Dezvoltare Durabilă a tarea economiei locale, Deltei Dunării (SIDDDD) este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta indiferent de sursa Dunării (ADI ITI). Specialiștii ADI ITI Delta de finanțare.

Dunării au ca sarcini identificarea proiectelor relevante pentru atingerea obiectivului, sprijinirea beneficiarilor de fonduri nerambursabile în pregătirea proiectelor și eliminarea oricăror impedimente în derularea lor. ADI ITI identifică propuneri de proiecte viabile pentru teritoriul Deltei Dunării care pot să contribuie la protejarea teritoriului ITI şi dezvoltarea economiei locale, indiferent de sursa de finanțare. În cadrul SIDDDD, cel mai mare proiect de investiții pe care îl are Româ-

nia în prezent (1,1 miliarde de euro), au fost identificate trei priorități. Să le luăm pe rând!

„Facelift“ pentru drumurile din județ Autoritățile județene din Tulcea au depus deja patru proiecte care vizează

modernizarea drumurilor județene, cu fonduri disponibile prin Regio 2014-2020.

Prioritarea pentru această perioadă de contractare în zona ITI Delta Dunării a fost considerată infrastructura de transport regional pe tronsoanele Vișina-Ceamurlia de Sus (DJ222), Enisala-Babadag-Slava Rusă (DJ223A), Niculițel – intersecție cu DN22 – ZEBIL – Sarichioi (int. DJ222) și Baia-Ceamurlia de Sus (DJ222B).

Valoarea totală a investițiilor care se vor face se ridică la peste 163.000.000 de milioane de lei.

Drum expres din Deltă spre Litoral O altă conexiune vitală este cea a zonei Deltei Dunării cu Litoralul românesc, legătură care se va crea prin transformarea unor largi tronsoane din actualul DN 22 în drum expres. După reabilitare, drumul va lega firesc Brăila de Constanța, un obiectiv strategic pentru ceea ce înseamnă mecanismele de dezvoltare economică la nivel macro și local. Proiectul prevede realizarea unui pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila-Măcin, investiție prevăzută, de alt­­ fel, în Master Planul General de Transport al României. Această construcție asigură conectivitatea cu tot ceea ce înseamnă infrastructura de drumuri urbane sau din interiorul comunelor. Drumul expres Brăila-Tulcea-Constanța (187,7 km lungime) necesită circa 500 de milioane de euro pentru implementare şi face parte din categoria proiectelor de tip ITI, finanţabile din POIM 2014 – 2020, Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient“.

Dacă în exerciţiul financiar 20072013 s-au reabilitat segmente de drumuri, practic legăturile dintre localităţi,

prin noul Regio se urmărește completarea legăturilor respective, astfel încât să se închidă traseele. Totul se leagă când ai un drum: localnicii se deplasează ușor, informația circulă firesc, afacerile se dezvoltă rapid, toată regiunea prosperă.

Bani suplimentari prin PNDR Fiindcă așezările rurale (sate și comune) nu pot depune singure cereri de finanțare prin axa prioritară 6 a Regio 2014-2020, beneficiari eligibili fiind consilile județene, singure sau în parteneriat cu primăriile locale, ADI ITI a ghidat autoritățile locale spre alte fonduri europene (FEADR). Infrastructura locală de drumuri are la dispoziție 168 de milioane de euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, din care teritoriului ITI i-au fost rezervate 33 de milioane de euro.

Strategie coerentă pentru regiunea Dunării Un alt mecanism important pentru dezvoltarea mobilității în interiorul Deltei Dunării, dar și pentru conectarea țării

noastre la infrastructura de transport europeană, s-a născut în 2008 grație demersurilor României și Austriei. Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este un plan strategic la care au aderat 14 state (nouă membre UE și cinci din afara spațiului comunitar). Pentru prima dată se poate vorbi de o strategie coerentă, cuprinzătoare, care să satisfacă nevoile de mișcare și de transport ale locuitorilor statelor riverane Dunării. Prin Regio 20142020, România poate accesa 153.034.544 de euro, folosind mecanismul SUERD, pentru modernizarea drumurilor de interes regional din cele 12 județe pe care le străbate Dunărea.

Dar, dezvoltarea rețelei de drumuri nu e suficientă, întrucât nu asigură mobilitatea pe care atât România, cât și celelalte state semnatare, și-o doresc în regiune.

O politică de transport coerentă, vizionară, trebuie să țină cont și de dezvoltarea transporturilor pe apă și pe calea ferată.

Porturile de la Marea Neagră și cele din nordul Mării Adriatice, dar și căile ferate și aeroporturile sunt porți de acces direct în interiorul bazinului hidrografic. În cadrul SUERD s-a subliniat importanța vitală a fluviului Dunărea în sporirea mobilității în Europa Centrală și de Est. Transformarea căilor navigabile în coridoare de navigație trebuie realizată în paralel cu crearea unor porturi moderne și eficiente, care să se conecteze ușor cu rețelele de drumuri și căi ferate.

Proiectele depuse până acum în cadrul SUERD urmăresc tocmai consolidarea legăturilor de transport transfrontalier și dezvoltarea rutelor de transport mai eficiente și mai prietenoase cu mediul, cum sunt căile ferate și căile navigabile foto: MDRAPFE

foto: shutterstock.com

Conectivitate

ianuarie 2018

21

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

Succesul unui proiect în domeniul infrastructurii rutiere stă, de multe ori, și în detaliile de ordin tehnic. Este necesară intabularea unui drum județean pentru a putea porni un proiect finanțat din fonduri europene? Cum trebuie realizate expertizele tehnice? Iată doar câteva din întrebările puse de beneficiarii unor proiecte finanțabile prin Axa prioritară 6 a Regio 20142020, precum și răspunsurile oferite de specialiști.

Este eligibil pentru finanțare un drum a cărui valoare totală este estimată la 55 de milioane de euro și pentru care se solicită finanțare în cadrul axei prioritare 6 doar pentru cheltuieli eligibile în valoare de 50 milioane euro, restul cheltuielilor urmând să fie suportate de către beneficiar din surse proprii (buget județean sau credite angajate pentru respectivul proiect)?

Valoarea minimă eligibilă este de 1.000.000 euro, iar valoarea maximă eligibilă este de 50.000.000 euro, cu excepția proiectelor care se realizează în parteneriat, între mai multe unități administrative (județe), caz în care valoarea maximă eligibilă este de 69.500.000 euro.

Este necesară intabularea drumului județean sau condiția de eligibilitate din punct de vedere al proprietății sau administrării poate fi dovedită prin atestarea domeniului public prin Hotărâre a Guvernului României? În ceea ce privește demonstrarea dreptului de proprietate/administrare a drumurilor județene de către Consiliile Județene, beneficiarii publici vor anexa și: planul situației propuse pentru realizarea investiţiei elaborat



foto: shutterstock.com



de proiectant conform Legii 50/1991 cu modificările și completările ulterioare; documente cadastrale şi înregistrarea imobilelor în registre (extras de carte funciară din care să rezulte intabularea, precum și încheierea), în copie, și în termen, de valabilitate la data depunerii (emis cu maxim 30 de zile înaintea depunerii proiectului) - doar în situația în care prin hotărâre de guvern nu este inclusă proprietatea asupra infrastructurii/ terenului necesare pentru intervențiile prevăzute prin proiect. În situația în care hotărârea de guvern include întreaga proprietate pe care se va realiza investiția, nu este obligatorie intabularea. În cazul în care pe traseul propus funcţionează un furnizor privat de transport pentru călători, se acceptă modernizarea/ construirea de staţii pentru pasageri şi/ sau alveole pentru mijloacele de transport în comun?

Tipul operatorului de transport nu este relevant, în schimb proprietatea stației/ alveolei este. Un operator de transport pentru călători funcționează pe baza unei licențe, pe traseul respectiv. Stațiile ar trebui să aparțină UAT, ceea ce fac intervenția posibilă.



22

www.inforegio.ro

În secțiunea 2.7 din Ghidul Solicitantului pentru axa prioritară 6.1 apare mențiunea „indiferent de formele de colaborare menţionate la punctele b și c, unitățile administrativ-teritoriale (UAT) județ pot intra într-o relație de colaborare, indiferent de formă, cu una sau mai multe unități administrativ-teritoriale locale urbane / rurale“. Care este obiectul colaborării cu oraşe sau comune, din moment ce prioritatea de investiţii finanţează doar drumuri cu statut de drum judeţean?

Există drumuri județene pentru care UAT județ a transmis dreptul de administrare către UAT municipiu/oraș/comună pe anumite porțiuni.

Astfel, există posibilitatea ca anumite primării de comune să preia în administrare, pe o durată de 10 ani, proprietăţi private aflate la marginea traseului drumului judeţean pentru a realiza în parteneriat cu UAT judeţ o serie de investiţii în cadrul proiectului: trotuare, piste de biciclete, acces la proprietăţi (inclusiv podeţe) etc.



Listele de cantităţi au foarte multe articole şi foarte multe materiale, de aceea ar fi foarte dificilă ataşarea unor oferte sau cercetarea

util pentru beneficiari pieţei. Nu este suficient standardul de cost, la care să se adauge categoriile de lucrări neincluse în SCOST (Standarde de cost)?

Standardele de cost vor fi folosite ca etalon, acolo unde soluţia tehnică este cea descrisă de standard, în cazul reabilitării sau modernizării, la care se vor adăuga categoriile de lucrări neincluse în SCOST.



Dacă fiecare drum va fi judecat ca un tronson separat și având în vedere că soluția trebuie să fie unitară, deși este vorba de o conexiune indirectă între drumurile selectate să facă parte din axa rutieră, există cazuri în care pe un drum configurația nu ar permite (de exemplu) construirea pistei pentru bicicliști, dar pe altul se poate construi. Există riscul declarării ca neeligibilă a întregii cereri de finanțare, având în vedere diferențele dintre cele două drumuri? În ghidul solicitantului s-a precizat că se urmărește o soluție tehnică unitară, înțelegând prin aceasta că proiectele componente trebuie să conțină soluții tehnice compatibile între ele și să conducă la obținerea acelorași parametri relevanți ai respectivului drum județean (creșterea vitezei, a portanței etc.). În ceea ce privește construirea pistei pentru bicicliști, aceasta se va realiza acolo unde solicitantul consideră oportun, dacă există posibilitatea legală și tehnică.



Referitor la lungimea drumurilor judeţene reabilitate/ modernizate, este obligatoriu să fie propus un drum integral sau se pot propune spre modernizare tronsoane din drumul respectiv?

Nu este necesară includerea integrală a drumului judeţean, dar indicatorul va fi corelat cu tronsoanele modernizate.

folosirea finanțării nerambursabile pentru plata lucrărilor de modernizare a drumului, vă rugăm să clarificați dacă, în condiţiile în care docu­ mentațiile tehnice au fost întocmite și plătite, dar solicitantul nu dorește rambursarea acestor cheltuieli, mai este necesară includerea acestora în bugetul/devizele proiectului?

Cheltuielile pentru întocmirea documentațiilor tehnice sunt parte din proiect şi nu pot fi considerate neeligibile.



Cum se introduc achizițiile în MySMIS pentru a finaliza cererea de finanțare pentru apelul POR 2016/6/6.1/2?

Ca urmare a operaționalizării modulului Achiziții, secțiunea Plan de Achiziții din cererile de finanțare va avea introduse automat informațiile completate de către solicitant în modulul Achiziții (similar cu secțiunea Solicitant, unde nu se completează informații, ci sunt încărcate automat din meniul aferent entității juridice). După completarea datelor în modulul Achiziții, va trebui să selectați cererea de finanțare, din partea de jos a formularului pentru care introduceți achizițiile, astfel încât să le puteți vizualiza în Planul de Achiziții.



Ce se întâmplă în cazul în care un pod nu face parte din proiect. El se va moderniza cu alte fonduri.

Conform ghidului specific prin Hotărârea Consiliului Județean de aprobare a indicatorilor tehnico – eco-



nomici ai investiţiei se va asuma și faptul că, la momentul recepției lucrărilor implementate prin proiectul finanțat prin Regio 2014-2020, întregul traseu este funcțional, în stare bună, în integralitatea sa (inclusiv tronsoanele finanțate din alte surse de finanțare - explicit de la km...la km..., pentru fiecare tronson finanțat din alte surse de finanțare), asigurându-se conectarea la rețeauaTEN-T. Un CJ a făcut expertiză tehnică pentru două drumuri judeţene, iar documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) au fost elaborate pentru fiecare drum judeţean. Este o problemă faptul că expertiza tehnică s-a realizat pentru două drumuri judeţene şi nu doar pentru drumul judeţean care face obiectul cererii de finanţare?

Nu ar fi o problemă expertiza comună, atâta timp cât DALI sunt separate, adică pe fiecare drum în parte.

Rămâne de clarificat cum se va realiza încadrarea costului acestei expertize comune în buget. Astfel, dacă ambele drumuri vor fi depuse pentru finanţare prin POR 2014-2020, atunci expertiza va fi cuprinsă în bugetul unuia dintre proiecte; dacă doar un drum este solicitat la finanţare prin POR 2014-2020, iar celălalt din alte surse, atunci expertiza tehnică va putea fi inclusă în buget, însă trebuie separată valoarea totală astfel încât să fie evidente costurile pentru DALI aferent fiecărui dintre cele două drumuri.





Cum se calculează populația deservită, dacă drumul trece doar printr-un sat din comuna respectivă ?

Populaţia deservită se calculează la nivel de comună.

foto: shutterstock.com



Având în vedere obiectivul solicitantului de a maximiza

ianuarie 2018

23

foto: https://structurae.net

idei europene

Şosea modernizată, trafic descongestionat GERMANIA

Credeţi că o simplă îmbunătăţire a unei şosele rezolvă toate problemele din trafic? Se pare că da. Un exemplu vine din Germania, unde modernizarea drumului B169 a redus congestia, a scăzut durata de călătorie și a îmbunătățit siguranța rutieră a unei întregi zone.

D

rumul B169 constituie o legătură importantă între autostrăzile federale A13 și A14, din Germania. Din păcate, în multe orașe, de-a lungul traseului, traficul pe distanțe lungi era obstrucționat și încetinit. Un proiect în patru etape a extins drumul şi a rezolvat problemele, făcând viața mai ușoară pentru șoferii și locuitorii din perimetrul marcat de șoseaua B169 și autostrăzile A13 şi A14.

Un exemplu de eficienţă germană demn de urmat şi de alte state care doresc să reabiliteze drumurile rutiere secundare şi să descongestioneze astfel traficul.

Pe lângă eficientizarea rețelei rutiere locale, întreaga schemă a furnizat o infrastructură care stimulează dezvoltarea economică în Riesa și în orașele Meissen și Mittelsachsen. Lucrările au redus în mod semnificativ volumul traficului și au contribuit, astfel, și la reducerea accidentelor în centrul orașului Riesa, precum și în Pausitz, Oelsitz și în municipiul Stauchitz. Alți beneficiari ai

24

www.inforegio.ro

modernizării şoselei B169 au fost numeroşii navetiști care utilizează rețeaua rutieră locală ce leagă Riesa de Dresda, Meissen, Döbeln și Leipzig. Acest lucru se datorează faptului că schema a redus timpul de călătorie prin creșterea vitezei de trafic.

Lucrările s-au făcut în patru etape Construcția pentru întregul proiect a fost împărțită în patru faze cheie. Prima fază prevedea construirea unui nou pod

peste Elba la Rostocker Strasse în Riesa.

Faza a II-a a presupus reabilitarea străzii Rostocker până la intersecția cu B6, la nord de Seerhausen. În faza a III-a lucrările de construcţie s-au mutat de la intersecția B6 la Salbitz, iar în faza a IV-a, lucrările de modernizare au înaintat din localitatea Salbitz în localitatea Döbeln-Nord, unde se face joncţiunea cu autostrada federală A14.

Ultimele trei faze au fost independente din punct de vedere tehnic și financiar una față de cealaltă și au fost considerate părți componente ale întregului proiect.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Relocarea drumului național B169 de la orașul Riesa până la autostrada A14, a doua secțiune foto: https://hiveminer.com

Alice-Claudia GHERMAN

2 Beneficiar: Ministerul Saxon al Aface­­ rilor Economice, Muncii și Transportului din Dresda şi Ministerul Federal pentru Transport, Construcții și Urbanism din Berlin 2 Buget total: 20 de milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 13 milioane de euro

idei europene UNGARIA

Cu bicicleta spre Lacul Fertő Cunoscută pentru frumuseţea sa naturală deosebită şi inclusă în patrimoniul mondial UNESCO, regiunea lacului Fertő/Neusiedler este una dintre cele mai importante atracţii turistice ale Ungariei. Un proiect finanţat prin FEDR a îmbunătăţit traseele de ciclism din regiune, atrăgând noi turişti.

Alice-Claudia Gherman

foto: http://www.ict13.eu

foto: http://www.ict13.eu

C

u bicicleta sau cu mașina în timpul liber? În secolul XXI, când poluarea a atins cote îngrijorătoare, unele state au înțeles că investițiile în infrastructura pentru transportul cu mijloace nepoluante devin o necesitate. Iar ariile protejate dintr-o regiune naturală superbă, inclusă pentru frumusețea ei în patrimoniul UNESCO pot fi accesate acum pe bicicletă. Acest lucru este posibil datorită unui proiect care a stabilit și construit un sistem de trasee pentru ciclism în regiunea Lacului Fertő din Ungaria.

Situată de-a lungul graniței austro-ungare, regiunea lacului Fertő/ Neusiedler a fost locul de întâlnire al diferitelor culturi timp de opt milenii.

Acest lucru poate fi văzut în peisajul său variat, care este rezultatul interacțiunii umane cu mediul înconjurător. Un proiect finanțat de FEDR a extins ruta rețelei de ciclism a regiunii cu 6 km și au fost instalate semne de informare de-a lungul a 18 km pentru a ghida numeroșii cicliști care vizitează zona. Zonele acoperite de lucrări au inclus satele Ágfalva, Fertőhomok, Harka, Hegykő, Hidegség, oraşul Nagycenk, Sarród, Zsira și Répcevis. Aflate în jurul lacului, satele se remarcă printr-o arhitectură rurală deosebită, extrem de pitorească. În plus, la valoarea turistică crescută a zonei contribuie şi existenţa câtorva palate din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea: Palatul Nagycenk, Palatul Fertöd, Palatul Széchenyi și Palatul Fertöd Esterházy.

Ca parte a proiectului, au fost comandate ghiduri de ciclism complete cu hărți ale regiunii, astfel încât turiştii să poată obține informații detaliate despre trasee şi op-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI ţiunile de relaxare în zonă. „Ca partener principal, Direcţia Parcului Naţional Fertő-Hansag a gestionat acest proiect, colaborând îndeaproape cu nouă autorităţi locale. Această cooperare strânsă este un bun exemplu de dezvoltare regională”, declara Attila Fersch, şeful Departamentului de coordonare a proiectului, Direcţia Parcului Naţional FertőHansag. Proiectul a creat trei locuri de muncă permanente.

Un parc tematic şi de agrement completează oferta turistică disponibilă pen-

2 Titlul proiectului: Vizitarea culturală şi peisagistică a regiunii Lacului Fertő / Neusiedlersee cu bicicleta 2 Beneficiar: Direcţia Parcului Naţional Fertő-Hansag 2 Buget total: 1.200.781 de euro 2 Contribuţie FEDR: 867.564 de euro

tru bicicliştii şi turiştii care decid să viziteze regiunea Lacului Fertő. Acesta este amplasat în Parcul Național Fertő-Hanság.

Lacul Fertő, un lac mlăştinos cu stufăriş, este unul dintre puţinele lacuri de stepă ale Europei. Pentru a se bucura de frumuseţea peisajului unic al regiunii şi a admira păsările, fără a le perturba traiul, turiştii pot merge în punctul de belvedere special construit în localitatea Fertőhomok sau la punctul de observare a păsărilor construit în satul Hegykő. Astfel, o excursie la Lacul Fertő poate deveni nu doar o simplă evadare în natură, ci şi o veritabilă lecţie de ornitologie.

ianuarie 2018

25

agendă organizează o dezbatere despre rolul regiunilor și orașelor în viitorul politicilor de cercetare și dezvoltare ale Uniunii Europene, în contextul în care se apropie finalul programului Horizon 2020.

București, 1 februarie Conferința ”Finanțarea eficienței energetice în România, Ungaria și Bulgaria“ Evenimentul, organizat de Comisia Europeană și de Guvernul României, are ca scop răspândirea bunelor practici în domeniul finanțării proiectelor de eficiență energetică și sustenabilitate. Premisa este că fondurile publice nu sunt suficiente, astfel încât trebuie încurajate investițiile private.

Mai multe detalii la: agromashexpo.hu/en Bruxelles, Belgia, 20 februarie Conferința Comitetului Regi­­unilor despre Cercetare și Dezvoltare Comitetul European al Regiunilor

Mai multe detalii la: cor.europa.eu/ro/events Plovdiv, Bulgaria, 21-25 februarie AGRA – Târgul Internațional de Agricultură AGRA este unul din cele mai mari evenimente în domeniul agribusiness din sud-estul Europei. Principalele soluții și produse expuse vor fi utilajele agricole, semințele, produsele chimice, echipamentele pentru industria alimentară. În paralel, se desfășoară târguri de produse organice, vinuri, produse apicole și echipamente HORECA. Mai multe detalii la: http://www.fair.bg/en/events București, 22-25 februarie Târgul de Turism al României Cel mai mare eveniment din Româ-

nia dedicat industriei turismului va fi organizat în complexul Romexpo, pe o suprafață totală de 27.000 mp.

Pe lângă prezentarea atracțiilor turistice, evenimentul oferă ocazia pentru întâlniri B2B, în care furnizorii pot negocia cu achizitorii din domeniu.

Mai multe detalii la: www.targuldeturism.ro București, 27 februarie Conferința „Cities of Tomorrow“ Organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Conferința „Cities of Tomorrow“ se va desfășura la JW Marriott Grand Hotel și va dezbate tema regenerării urbane, în vederea stimulării unei dezvoltări durabile a orașelor și regiunilor României și, implicit, a unui mediu de afaceri atractiv.

Vor participa reprezentanți ai administrației centrale și locale, oameni de afaceri, arhitecți, urbaniști și ONG-uri.

Mai multe detalii la: rumaenien.ahk.de/ro/evenimente

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și fondurilor europene Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro, www.fonduri-ue.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

26

www.inforegio.ro

poftiţi la masă... europeană

Răsfăț cu bunătăți ușoare Paste ca-n Italia, patiserie ca-n Franța sau iaurt ca-n Grecia! De multe ori, printre amintirile din vacanțele noastre se strecoară și aromele unice și gusturile rafinate ale mâncărurilor tradiționale cu care ne-am răsfățat. Vă prezentăm două rețete gustoase, care le-au adus numai laude italienilor și grecilor.

foto: shutterstock.com

E cineva care poate spune, cu mâna pe inimă, că nu e topit după paste? Spaghete, fusili, tortellini sau penne, toate merg de minune cu câte un sos „isteț“.

Italienii, care le-au și „brevetat“, sunt topiți după ele pentru că se gătesc simplu, în zeci de combinații și te scapă din multe încurcături. Așa a apărut și sosul Alfredo, de exemplu: s-a pornit de la premisa că oricine trebuie să-l poată prepara rapid, cu ingrediente puține și simple. Rezultatul este, însă, peste așteptări, spun bucătarii italieni, greu de întrecut la gătitul pastelor.

Vă recomandăm, așadar, să încercați spaghete cu sos Alfredo. Ușoare și, în același timp, cremoase și aromate, „merg“ de minune seara, cu un pahar de vin alb. Iată cum se prepară: Ingrediente pentru sos: două cești de smântână, un cub de unt, o ceașcă de parmezan proaspăt ras, două lingurițe de pătrunjel tocat, sare și piper

foto: shutterstock.com

Spaghete cu sos Alfredo

Preparare: Într-o tigaie, puneți untul și smântâna și amestecați. Lăsați circa 5 minute la foc mic. După ce ați luat tigaia de pe foc, adăugați parmezanul. Dacă vreți ca amestecul să fie mai consistent, mai adăugați puțină smân-

tână. Puneţi sare și piper după gust și presărați deasupra pătrunjelul. Turnați peste spaghetele care au fost fierte în prealabil, în funcție de cerințele fiecărui tip de paste.

Poftă bună!

Tiropites, deliciul grecesc Sunt extrem de populare printre localnici, dar fac și deliciul turiștilor veniți într-o vacanță de vis în Grecia. Tiropites, pronunțate în greacă „tee-ro-pee-taare“, sunt niște plăcințele delicioase, umplute cu brânză feta.

Grecii le mănâncă la micul dejun, alături de un iaurt, dar și pe post de gustare, pentru că sunt consistente și sănătoase. În plus, au și alte avantaje, mai ales pentru bucătărese: se prepară foarte ușor și cu puține ingrediente. Astfel, pentru tiropites aveți nevoie de: 250 grame brânză feta, 250 de grame brânză de vaci, 3 ouă, 250 grame unt topit, foi de plăcintă. Se amestecă cele două tipuri de brânză cu ouăle. Se ia câte o foaie de plăcintă şi se taie în fâşii, care se ung cu unt topit. Se pune câte o lingură de amestec în partea de jos şi se împachetează în triunghi. Separat, se bate un ou, iar „pachețelele“ obținute se ung cu oul bătut și se pun în tava tapetată cu hârtie de copt. Se coc la 180 grade, până când încep să se rumenească ușor (circa 20 de minute).

ianuarie 2018

27

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

https://www.facebook.com/inforegio.ro

Pentru mai multe informații

$

accesați pagina www.inforegio.ro

sau

secțiunea Help Desk de pe pagina www.fonduri-ue.ro Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operațional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015 - 2019” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene Data publicării: ianuarie 2018