Revista Regio nr. 51/feb 2018: Pe urmele istoriei by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Nr. 51, Februarie 2018

Pe urmele istoriei Marketingul cultural, o provocare pentru industria turismului Palatul Principilor, un prim pas spre restaurare

Orașele și istoria, readuse la viață prin axa 5 a noului program Regio

Arhitectul Dorin Ștefan: „Avem o mare lipsă de spații publice în orașe”

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

Editorial

Moștenirea culturală a României, binecuvântare sau blestem? Fondul European de Dezvoltare Regională

foto: shutterstock.com

UNIUNEA EUROPEANĂ

e binecuvântare pe acest popor, să aibă niște înaintași demni de manualele de istorie! Și ce mai înaintași! Oameni de toată isprava, care și-au pus geniul Fondul European de și credințaDezvoltare în slujbaRegională generațiilor viitoare. Fără pretenția de a fi cinstiți peste veacuri. Acești „făcători” de țară, creatori de veșnicii, ne-au lăsat o moștenire UNIUNEA EUROPEANĂ culturală pe care cu greu o putem duce. E aproape o povară. Căci ce blestem mai mare putea lovi acest popor decât acela de a nu-și putea conserva valorile! Lăsate pradă degradării, mii de monumente care compun patrimoniul național au șansa de a-și recâștiga strălucirea de altădată, grație fondurilor pe care autoritățile locale și Fondul European de Dezvoltare Regională centrale le pot utiliza din Regio 2014-2020. În cadrul Axei prioritare 5 au fost contractate proiecte pentru restaurarea, conservarea și valorificarea în scop turistic a unor obiective de patrimoniu cu impact asupra dezvoltării economice. Implementarea acestor proiecte vizează, pe de o parte, recuperarea trecutului și conservarea identității naționale, iar, pe de altă parte, impulsionarea dezvoltării economice locale, prin introducerea UNIUNEA obiectivelor restaurate în EUROPEANĂ circuitul turistic. Noul Regio pune la dispoziția administratorilor de monumente bani pentru consolidare, restaurare, conservare, dotări suplimentare de punere în valoare (mijloace de digitalizare), dar și pentru promovare turistică și activități de marketing. Viitorul va arăta altfel dacă acționăm temeinic în prezent. Dar, românii mai au un soi de moștenire. Una grea, pe care vor s-o uite. Și nu e de Fondul de mirare, căci le atârnă deEuropean glezne precum ghiulelele de fier ale ocnașilor din vechime. Dezvoltare Regională Dezindustrializarea rapidă a marilor centre de producție, începută în 1990, a dat naștere unui nouUNIUNEA tip de agresiune a spațiului urban. Suprafețe întinse de teren, situate EUROPEANĂ în interiorul localităților „fruntașe” în Epoca de Aur, sunt azi martore ale eșecului reconversiei inteligente. România duce lipsă de spații publice în orașele sale, iar acest lucru nu-l spunem noi, ci unul dintre cei mai apreciați arhitecți români la ora actuală, Dorin Ștefan. În paginile acestui număr veți găsi un interviu realizat cu avangardistul Dorin Ștefan, în care specialistul ne spune cum vede el evoluția spațiilor urbane de la Fondul European de noi în ultimii zeceDezvoltare ani. Concluzia vă va mâhni. Dar cum am putea aprecia „lumina” în Regională lipsa întunericului? Noul Regio vine cu soluții salvatoare pentru reconversia terenurilor abandonate sau degradate, prin finanțarea de proiecte care au ca scop revitalizarea zonelor urbane. O țintă a Regio 2014-2020 este aceea de a contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor care locuiesc în fostele orașe industriale. În cadrul obiectivului specific 5.2 sunt stimulate investițiile care vizează creșterea suprafețelor verzi, transformarea vechilor „paraziți” industriali în zone de agrement și recreere (parcuri, grădini publice), modernizarea străzilor urbane adicente terenurilor supuse intervențiilor. Acțiunile avute în vedere în cadrul axei prioritare 5 sunt cu bătaie lungă, întrucât creează oportunități pentru autoritățile locale de a reduce nivelul de poluare fonică și a aerului în zonele urbane. Iar asta înseamnă o creștere considerabilă a calității vieții comunităților pe care le reprezintă.

Dan L. Brumar

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2069-8305 ISSN-L 2069-8305

www.inforegio.ro

REDACTORI: Alice Gherman Elena ALEXA Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneL CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU SECRETAR DE REDACţIE: Irina CONSTANTINESCU coordonator de proiect: Andreea Stoenescu

14 3 Crucea de pe Caraiman, monument întru cinstirea eroilor 15 3 Mănăstirea Tazlău: 1497 - 2018

sumar

4 3 Știri din regiuni 6 3 Orașele și istoria, revigorate prin axa 5 a noului program Regio 10 3 Marketingul cultural, o provocare pentru industria turismului 12 3 Castelul Corvinilor, bijuteria şlefuită cu fonduri europene 17 3 Palatul Principilor, un prim pas spre restaurare 18 3 Arhitectul DORIN ȘTEFAN: „Avem o mare lipsă de spații publice în orașe” 22 3 Ați întrebat? Vă răspundem! 24 3 Castelul Chvaly, operă de artă și sală de concerte 26 3 Agendă 27 3 Poftiți la masă... europeană februarie 2018

din regiuni Casa lui Eminescu de la Ipoteşti, redeschisă

Lucrări importante în Timișoara! Autoritățile locale au anunțat că în acest an au ca prioritate circulația peste râul Bega, principalele proiecte vizând construirea a două poduri rutiere noi și a unei pasarele pentru pietoni. În plus, vor fi modernizate podurile „Mihai Viteazul” și „Iuliu Maniu”, iar podul „General Dragalina” urmează să fie extins la patru benzi rutiere, plus trotuare. Conform reprezentanților primăriei, costurile reparațiilor se ridică la circa 3 milioane de euro, bani suportați din bugetul local. Principalele beneficii vizate sunt fluidizarea traficului, creșterea gradului de siguranță pentru pietoni și încurajarea mersului pe bicicletă.

NO R

NO RD

S VE

Poduri noi peste râul Bega

T ES V -

T ES D-

Cultura și valorificarea tradițiilor sunt la loc de cinste în Oradea. Două instituții importante de profil vor fi modernizate grație unei colaborări dintre autoritățile locale și partenerii externi. Consilierii județeni din Bihor au aprobat recent cofinanțarea a două proiecte transfrontaliere, în valoare de 4 milioane de euro. Banii vor fi utilizați pentru amenajarea secțiilor de etnografie ale Muzeului Țării Crișurilor și pentru înființarea unui centru educațional multicultural. În plus, va fi modernizată clădirea teatrului orădean: se va construi o scenă rotativă, cu cortină și sisteme audio și de iluminat de ultimă generație.

După patru luni de reparații, casa memorială de la Ipotești a poetului Mihai Eminescu a reintrat în circuitul turistic. Reparațiile, începute în luna septembrie 2017, au vizat în special acoperișul din tablă și șarpanta, construite în 1978 și aflate în stare avansată de degradare. Investițiile s-au ridicat la circa 100.000 de lei și au fost realizate cu fonduri alocate de Consiliul Județean. Conform reprezentanților Memorialului Ipotești, casa familiei Eminovici este una dintre principalele atracții din zonă, fiind vizitată atât de elevi, în scop didactic, cât și de turiști aflați în vacanță în pitoreasca Moldovă.

Investiții în muzee și teatre la Oradea

Probleme locale, sesizate prin aplicație digitală

Tehnologia îi ajută pe sibieni să-și rezolve mai rapid problemele pe care le au cu autoritățile locale. În încercarea de a scăpa de birocrație și de cozile la ghișee, reprezentanții primăriei au anunțat că sesizările care vor fi primite

prin intermediul aplicației „Sibiu City App” vor fi rezolvate mai repede decât cele formulate în scris. Locuitorii din Sibiu, dar și turiștii, își pot descărca gratuit aplicația pe telefonul mobil și pot atrage atenția asupra oricărei probleme din oraș (de la administrație locală, până la iluminat și salubritate). În plus, în curând va exista și o hartă a șantierelor din oraș, pentru a se evita astfel ambuteiajele în trafic.

www.inforegio.ro

din regiuni Locuințe pentru medici la Mangalia

Paleta de diagnostic mai largă și scheme de tratament îmbunătățite. Acestea sunt cele mai importante beneficii pe care le aduce primul aparat de rezonanță magnetică nucleară (RMN) care va intra în curând în dotarea unui spital de stat din județul Vâlcea. Reprezentanții Spitalului Județean Vâlcea spun că aparatul, care va funcționa în sediul din Cartierul Nord, va fi de mare ajutor pentru specialitățile neurochirurgie, neurologie și ortopedie, pacienții putând fi investigați gratuit atunci când sunt internați în spital. În spital există deja specialiști în radiologie. Aparatul RMN a fost achiziționat în totalitate cu fonduri de la Ministerul Sănătății.

Specialiștii din sănătate care lucrează la Spitalul Municipal Mangalia vor primi locuințe de serviciu într-un complex nou. Primăria municipiului Mangalia, în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), a lansat deja proiectul mult așteptat de către medici. Pe un teren de peste 3.200 mp, dat în folosință de primărie către ANL, a început deja construirea unui bloc cu 16 apartamente și garsoniere destinate cadrelor medicale. Reprezentanții autorităților spun că, astfel, mai mulți medici specialiști vor fi încurajați să vină să lucreze la spitalul din Mangalia, iar pentru tratarea cazurilor grave nu va mai fi necesar transportul pacienților la alte unități medicale.

NT EN IA

Încurajarea turismului într-o zonă înzestrată cu generozitate de natură și bogată în lăcașuri de cult. Iată „temelia” unui proiect aprobat recent, de asociere între județul Giurgiu și Mănăstirea Comana, pentru construirea Centrului Socio-Cultural Radu Șerban Voievod. Este vorba despre o construcție nouă, cu unități de cazare, spații pentru diferite activități culturale și recreative. Aici se vor putea organiza pentru elevi şi turişti ateliere pentru prelucrarea stufului, pictură, sculptură, gravură, ceramică sau caligrafie veche. Bugetul total al proiectului transfrontalier despus în cadrul programului Interregio România-Bulgaria 2014-2020 este de 1,5 milioane de euro.

SU D

TIILF OV

MU SUD

Centru sociocultural la Mănăstirea Comana

IA N E T OL

T -ES

SUD -VE ST

Analize performante la Spitalul Județean Vâlcea

Ş RE U BUC

Dotări pentru cabinetele medicale din școli

Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale a demarat în Capitală un proiect benefic pentru sănătatea elevilor: dotarea și modernizarea cabinetelor medicale din școli. Este vorba despre 143 de cabinete de asistență dentară și 450 de cabinete de asistență medicală. Specialiștii au explicat că, în ceea ce privește sănătatea orală a copiilor, prevenția și intervențiile dentare ușoare, care se pot efectua în școli, sunt extrem de importante, mai ales dacă sunt combinate cu o educație sanitară pe măsură. Astfel, cabinetele vor fi dotate atât cu aparatură completă (circa 50 de kituri), cât și sterilizatoare cu abur pentru curățarea instrumentarului.

februarie 2018

foto: MDRAP

sinteză

Orașele și istoria, revigorate prin axa 5 a noului program Regio Mediul în care trăim – casa, strada, cartierul, orașul – ne influențează calitatea vieții. Centrele urbane cu obiective culturale degradate, cu spații dezafectate, zgomot și poluare ne afectează. Banii europeni au fost deja folosiți pentru a schimba această realitate, încă valabilă în bună parte din România. Vlad Bârleanu Dan L. Brumar

omânia deține un avantaj competitiv prin densitatea crescută a obiectivelor de patrimoniu cu potențial turistic. Doar că mare parte din acest patrimoniu se afla, la data aderării României la UE, într-un stadiu avansat de degradare. De altfel, orașele din România, chiar și Capitala, se confruntă și acum cu probleme legate de degradarea spațiului construit, având spații intravilane abandonate și clădiri dezafectate care creează un peisaj anost și, în final, influențează negativ calitatea vieții. În toate cele opt regiuni ale țării, resursele

www.inforegio.ro

de patrimoniu cultural sunt slab valorificate, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestor regiuni. Asta în contextul în care distribuția teritorială echilibrată a obiectivelor de patrimoniu constituie o mare oportunitate a României. Atât în perioada anterioară de programare bugetară, cât și în cea curentă, axele 1 și 5 ale Regio au fost dedicate îmbunătățirii mediului urban și conservării, protecției și valorificării durabile a patrimoniului cultural. În perioada 2007 – 2013, domeniul major de intervenție 5.1 din cadrul Axei 5 a urmărit restaurarea, valorizarea și conservarea patrimoniului cultural, constând în clădiri istorice, monumente, biserici, mănăstiri, muzee, teatre și alte obiective

similare. Scopul final a fost îmbunătățirea potențialului pe care-l are turismul cultural din România. De asemenea, prin această intervenție s-a dorit îmbunătățirea atractivității teritoriului, creșterea poten țialului turistic al României și crearea de locuri de muncă, dar și generarea de creștere economică la nivel local.

Dublarea numărului de vizitatori În urma evaluărilor făcute pe jumătate dintre proiectele implementate în exercițiul anterior, s-a constatat că numărul de vizitatori a crescut cu 113% în obiectivele de patrimoniu cultural. Astfel,

sinteză

Situația proiectelor finalizate prin Regio 2007-2013 Valoare totală alocată prin Regio 2007-2013 (euro)

Valoare totală proiecte finalizate (euro)

Fonduri nerambursabile, (euro)

din care:

Regio 2007-2013

Nr. proiecte finalizate

Axa prioritară 1 – operațiunea C. Centre Urbane

263

503,60 mil euro

795,75 mil. euro

605,60 mil euro

496,60 mil. euro

Axa prioritară 5, domeniul major de intervenție 5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural

285,98 mil.euro

376,49 mil. euro

295,85 mil euro

260,60 mil. euro

ta UNESCO, valoarea maximă a investiției este de 10 milioane de euro.

Regenerare urbană Dezvoltarea, regenerarea și creșterea rolului economic și social al orașelor, din perspectiva centrelor urbane, a polilor de dezvoltare urbană și a polilor de creștere, au constituit obiectivele principale ale axei prioritare 1 din perioada 2007 – 2013. Acestea au fost continuate și în perioada actuală de programare bugetară, tot prin axa 5, de data aceasta prin prioritatea de investiții 5.2. Revenind la exercițiul anterior, din cele 525 de contracte de finanțare semnate și nereziliate, 505 au fost finalizate, cu o valoare totală eligibilă de 1,65 miliarde de euro. În total, s-au depus 687 de cereri

de finanțare, în valoare de 2,8 miliarde de euro, din care contribuția comunitară solicitată a fost de 1,76 miliarde de euro. După analizarea proiectelor implementate, s-a concluzionat că intervenția a îmbunătățit infrastructura urbană de bază și infrastructura socială. De asemenea, a contribuit la creșterea calității vieții cetățenilor, a mobilității, accesibilității și sentimentului de siguranță publică. O realizare extrem de importantă este creșterea ratei de înscriere a tinerilor la învățământul liceal și a capacității administrative și de programare a autorităților locale.

Decontaminare și reducerea zgomotului În Regio 2014-2020, abordarea teritorială integrată este soluția propusă prin

foto: MDRAP

de la aproximativ 293.000 de vizitatori în 2008, s-a ajuns la peste 623.000 în 2014. De altfel, proiectele de patrimoniu cultural național înregistrează cele mai bune performanțe, remarcându-se o creștere consistentă a numărului de vizitatori, simultan cu scăderea costurilor medii pe vizitator. De asemenea, numărul de angajați a crescut cu aproape 21%, de la mai puțin de 300 în 2008, la 353 în 2014. Activitățile de marketing au reintrodus monumentele în circuitul turistic, în timp ce asigurarea resurselor suplimentare din fonduri proprii sau din alte surse de finanțare a reprezentat un atu pentru derularea activităților. Prioritatea echivalentă domeniului 5.1 din Regio 2007-2013 este, în actualul program, prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Indicatorul specific al programului este creșterea numărului de obiective de patrimoniu – în stare de conservare bună și foarte bună – de la o valoare de referință de 4.387 în 2012, la 4.482 până în 2023. Vor fi finanțate numai acele obiective de patrimoniu pentru care impactul economic rezultat în urma implementării este clar demonstrat. Astfel, Regio va finanța restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu UNESCO, patrimoniu cultural național (atât urban, cât și rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban. Vor avea prioritate la finanțare obiectivele de patrimoniu din teritorii conectate la creșterea economică, a căror restaurare va contribui direct la creșterea competitivității zonei respective. Valoarea maximă a investiției privind conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural este de 5 milioane de euro. În cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lis-

FEDR (euro)

februarie 2018

367,85 milioane de euro contractate prin proiecte în cadrul axei prioritare 5 a Regio 20142020 prioritatea de investiții 5.2 din axa 5. Sunt vizate reconversia funcțională sau reutilizarea unor terenuri și suprafețe abandonate și nefolosite din interiorul orașelor, și transformarea lor în zone de agrement și de petrecere a timpului liber pentru comunitate. Pentru promovarea revitalizării zonelor urbane, vor fi finanțate activități precum demolarea unor clădiri dezafectate, realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști și trotuare, amenajare de spații verzi sau crearea unor facilități pentru recreere, pe terenurile amenajate (zone speciale pentru sport, locuri de joacă pentru copii etc.). De asemenea, se va finanța instalarea de rețele locale pentru internet wireless în spațiile publice, dotarea cu mobilier urban și modernizarea străzilor urbane adiacente terenurilor supuse intervențiilor, inclusiv înlocuirea instalațiilor vechi sau racordarea la utilități publice pentru imobilele obiect al proiectului.

www.inforegio.ro

Cum putem câștiga bătălia cu poluarea De ce este nevoie de toate acestea? Pentru că într-o „orchestră” a orașelor europene, ale noastre ar cânta cel mai tare și mai fals. Avem orașe cu un potențial imens de dezvoltare, dar care oferă atât de puțin locuitorilor săi. Bucureștiul, o capitală care face mereu apel la apartenența sa europeană, nu ține deloc pasul cu orașele inteligente ale prezentului. Dacă întrebi un clujean ce-l deranjează cel mai mult la orașul lui, îți va spune că aglomerația de pe

șosele. Sebeșul nu e nici măcar reședință de județ, dar se sufocă sub asediul autovehiculelor, fiind pe traseul Sibiu ― ClujNapoca. Da, orașele noastre au o problemă majoră cu traficul auto, care generează anual emisii nocive de dioxid de carbon și pulberi în suspensie peste limitele recomandate. Create pentru a ne face viața mai ușoară, vehiculele alimentate cu combustibili fosili generează un alt soi de poluare, nelipsit din viața noastră. Și, totuși, de zgomot ne plângem cel mai puțin. Problema poluării fonice s-a aflat pe masa autorităților locale încă din 2007, când au fost întocmite primele hărți de zgomot. Aceste documente, obligatorii pentru toate localitățile urbane din România, se înnoiesc la fiecare cinci ani. Pe baza lor, administrațiile locale își fundamentează politicile de protejare a populației de efectele zgomotului ambiental. „Sunt soluții general valabile pentru orice oraș și sunt incluse în planurile de acțiune publicate de fiecare autoritate locală. La nivelul municipiului București, impactul zgomotului produs de autovehicule asupra sănătății populației este semnificativ. Pe bulevardele mari se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor”, a declarat pentru revista Regio directorul executiv al Enviro Consult, cel mai important auditor român din domeniul măsurării zgomotului ambiental, Bogdan Lazarovici. foto: MDRAP

foto: MDRAP

sinteză

sinteză intervențiilor, amenajarea de spații verzi, crearea de facilități pentru recreere – cum ar fi terenuri de sport și locuri de joacă pentru copii. În cadrul axei prioritare 5 – prioritatea de investiţii 5.2, sunt vizate inclusiv intervenții de modernizare a străzilor urbane adiacente fostelor zone industriale, de schimbare a mobilierului urban, de realizare a aleilor pietonale și a pistelor pentru bicicliști.

diminuarea efectelor nocive ale poluării aerului, regenerarea terenurilor abandonate din intravilanul oraşelor. În substanță, POR 2014-2020 vine cu soluții concrete pentru sporirea calității vieții celor care locuiesc în medii urbane vitregite de investiții în această direcție. În completarea acestor măsuri, orașele noastre trebuie să vină cu strategii proprii de

foto: MDRAP

Pentru rezolvarea acestor probleme majore, axa prioritară 5 (prioritatea 5.2) din noul Regio dă o șansă Bucureștiului și orașelor mai mici din România, care nu sunt reședință de județ, pentru a-și reduce nivelul de poluare fonică și a aerului. Prioritatea 5.2 prevede alocări financiare nerambursabile de până la 5 milioane de euro, iar beneficiarii sunt autoritățile locale din aceste comunități. Noul Regio și-a îndreptat atenția asupra orașelor mai mici deoarece, în ultimii ani, au suferit aceeași degradare a calității aerului și a mediului înconjurător, dar nu au beneficiat de suportul necesar stopării acestui fenomen. Fiindcă politicile de mediu care vizează încurajarea transportului alternativ și folosirea vehiculelor nepoluante încă fac pași mici în România, e timpul să se acționeze pe alte planuri pentru atingerea acestor obiective.

Cândva centre industriale, unele dintre orașele cu 50.000250.000 de locuitori sunt azi doar o umbră a ceea ce se construise în perioada comunismului. În anii ‘90, o serie de „mamuți” industriali – fabrici, uzine de producție și terenurile aferente lor – au fost lăsați de izbeliște, ceea ce a contribuit substanțial la degradarea spațiului urban. Regio 20142020 își propune să ofere o șansă la dezvoltare orașelor mici, prin stimularea investițiilor în reconversia terenurilor și halelor industriale abandonate. Autoritățile locale sunt încurajate, astfel, să depună proiecte care vizează demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse

foto: MDRAP

Șanse mari pentru orașele mici

Toate aceste măsuri avute în vedere de noul Regio au ca scop revitalizarea, per ansamblu, a orașelor mici și mijlocii,

fluidizare a traficului, prin promovarea utilizării transportului public, instituirea benzilor unice dedicate transportului public și dezvoltarea sistemului integrat de management al traficului. Programul de termoizolare a blocurilor de locuit, care înregistrează performanțe scăzute în orașele din provincie, trebuie gândit și ca o măsură de reducere a poluării fonice. În orașele mari, precum Bucureștiul, anveloparea fațadelor a condus la reducerea expunerii populației la niveluri de zgomot ce depășesc limitele admisibile.

Situația proiectelor contractate prin Regio 2014-2020, la 30 ianuarie 2018 Nr. proiecte contractate

Valoare totală alocată prin Regio 2014-2020 (euro)

Valoare totală proiecte contractate (euro)

Fonduri nerambursabile, (euro)

Prioritatea de investiţii 5.2 – Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban...

129,33 mil. euro

32,30 mil. euro

30,69 mil. euro

26,62 mil. euro

Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

121

326,97 mil. euro

335,55 mil. euro

308,04 mil. euro

266,55 mil. euro

Regio 2014-2020

din care: FEDR (euro)

februarie 2018

Digitalizare

Marketingul cultural, o provocare pentru industria turismului

foto: panoramy.zbooy.pl

Produsul turistic este, prin excelență, unul care înglobează o componentă importantă de marketing. Clientul final, mai mult decât în cazul oricărei alte achiziții, cumpără o „experiență“ atunci când alege o destinație turistică legată de patrimoniul cultural.

Vlad Bârleanu

ei mai mulți specialiști în turism afirmă că activitățile de marketing pentru turismul cultural au un impact general mai bun, pentru că se adresează unui public mai educat, cu resurse financiare mai mari. În plus, acestea contribuie și la brandul de țară și la marketingul comercial, prin impactul asupra comunităților și afacerilor din proximitate. Dintre toate elementele care pot determina profilul turistic al unei țări, componenta culturală și patrimoniul național rămân reperele cele mai stabile în construcția ofertei și imaginii unei destinații turistice, păstrându-se, totodată, cel mai mult în memoria afectivă a oamenilor. Din ce în ce mai mult, călătoriile cu scop cultural nu sunt motivate de vizita-

www.inforegio.ro

rea unui anumit obiectiv, muzeu sau monument istoric, cât mai degrabă de trăirea unei experiențe — un complex de bunuri și servicii, care pot include interacțiuni cu proprietarii de imobile de patrimoniu, cu meșteșugari sau artizani, degustări de vinuri sau de produse locale. Paul Mărășoiu, consultant în turism și CEO al companiei Peacock, spune că accesul unui ONG, cult religios sau autorități la fonduri europene sau guvernamentale ar fi normal să se facă numai în măsura în care proiectul se încadrează în logica unui mare proiect național privind cultura și patrimoniul național. „Avantajul digitalizării este accesul virtual facil la cultură, la patrimoniu, la profilul unei națiuni. Din perspectivă turistică, incursiunea virtuală în valorile culturii unei țări poate deschide apetitul pentru o vizi-

tă concretă în destinația sondată datorită materialelor digitalizate. Un acces pe un website, oricât de elaborat sau original ar fi și oricâtă informație ar conține, nu poate înlocui cu adevărat vizita într-un muzeu, dar poate iniția interesul pentru o locație culturală punctuală sau pentru o destinație turistică din perspectivă culturală”, a afirmat Mărășoiu.

Efectul vizual - prioritar Astfel, sunt foarte importante poveștile care „îmbracă” un monument sau o destinație de patrimoniu și modul în care este stârnită curiozitatea potențialilor turiști. Însă, este esențial ca turiștii atrași de poveste să regăsească la fața locului exact acea poveste, altfel se vor simți înșelați, atrage atenția Radu Cimponeriu, expert

Digitalizare

foto: MDRAP

în turism și director general al companiei CongrExpo Service. „Asta se face cu profesionalism, seriozitate, creativitate și bani, care, la rândul lor, pot să aducă alți bani, direct sau indirect. Valorificarea elementelor de patrimoniu cultural sau istoric trebuie să aibă în vedere termenul de durabil, gândit și aplicat pentru asigurarea unui echilibru între prezența fluxului de turiști sau de utilizatori temporari și păstrarea integrității obiectivului în cauză”, a declarat Cimponeriu. Ce ar putea aduce concret conceptul de digitalizare? Formele de digitalizare includ facsimile ale unor documente, imagini de ansamblu sau de detaliu, tururi virtuale, hărți interactive, street view-ul de la Google cu informații din interiorul unor cetăți, modele 3D ale clădirilor sau siturilor istorice, care recreează digital aspectul inițial al monumentelor, sau utilizarea dronelor pentru filmările aeriene de înaltă rezoluție. Radu Cimponeriu spune că digitalizarea are avantajul evident al accesului rapid la un volum mare de informație, însă există și riscuri. „Noile tehnologii asigură și posibilitatea de a modifica imaginile, făcând ca și cel mai banal loc să pară o gură de rai. Lumea se grăbește, oamenii nu mai au timp și răbdare să se documenteze mai aprofundat, efectul vizual este, de obicei, perceput cu prioritate, iar manipulatorii de imagine știu asta și acționează în consecință”, avertizează Cimponeriu. Un alt efect pervers al digitalizării este că vizitele turiștilor la obiective sunt mult mai superficiale, mai scurte, în ton cu epoca Internetului.

Digitalizarea – ghid tehnic Informația poate fi oferită utilizatorului prin aplicație mobilă sau aplicație web și, în funcție de tipul de platformă, se dezvoltă soluții optimizate pentru conținut, explică Vasile Damian, Digital Business Manager la compania Eye!dea.

4 Pentru localizarea utilizatorului, se pot folosi soluții gen satelit, cu o geolocalizare corectă, dar aproximativă, sau soluții de tip NFC (Near Field Communication), care pot stabili cu maximă acuratețe poziția utilizatorului. Alte modalități care necesită interacțiunea cu utilizatorul sunt cele de genul scannerelor, în care, cu ajutorul unui dispozitiv mobil, se scanează un cod special - QR code - care declanșează un anumit conținut. 4 După ce a fost localizat cu exactitate, utilizatorului i se oferă conținutul informațional dorit - text, imagini, clip video sau audio - cu detalii complete despre obiectiv. Unele aplicații din muzee iau în calcul inclusiv realitatea augmentată - scanarea unor imagini statice care se transformă în conținut video pe ecranul tabletei sau al telefonului. 4 Pentru a digitaliza orice obiectiv, este nevoie de realizarea platformei inițiale, de concentrarea informațiilor în materiale dedicate și structurate în cadrul prezentării, de conexiune gratuită la Internet, astfel încât utilizatorii să poată beneficia rapid de informații. Adițional, obiectivele trebuie incluse în hărțile publice digitale, precum Google Maps, pentru o mai bună evidențiere.

4 Tehnic, o asemenea aplicaţie nu pune probleme deosebite pentru o companie de software, diferența majoră fiind dată de conținutul informațional care trebuie realizat de specialiști și de accesul la materiale video informative din arhive private sau publice. 4 Într-o versiune mai simplă, se pot monta plasme cu touchscreen în locuri care să permită accesul la informații printr-o aplicație dedicată, pe care utilizatorii o pot accesa exclusiv la respectivul obiectiv. 4 La nivel național, există mulți turiști care se bazează pe utilizarea de hărți, de aplicații de trafic, care folosesc Internetul în mod activ pentru căutări, verifică unitățile de cazare. Acest profil de utilizator va asimila ușor o aplicație dedicată, dacă aceasta are o interfață prietenoasă și o soluție tehnică securizată. 4 Pentru turiștii străini, este o problemă să exploreze singuri anumite zone, în lipsa unor ghizi dedicați. Un conținut detaliat, oferit în mediul digital, în limbi de circulație internațională, este obligatoriu pentru servicii turistice decente, necesare în orice țară civilizată.

februarie 2018

Pe urmele istoriei

Castelul Corvinilor, bijuteria șlefuitĂ cu fonduri europene

foto: shutterstock.com

Pitorească și suavă, legenda construirii Castelului Corvinilor te îndeamnă la o călătorie de neuitat. Cu sute de ani de istorie în spate, cetatea medievală primește, în sfârșit, și promisiunea unui viitor pe măsură. „Bijuteria” din Hunedoara va fi integral restaurată cu fonduri europene prin noul program Regio.

„Spun că zâne trei deodată/ Trei cetăți au ridicat/ Una-n Hunead, cealaltă la Gradiște-n deal înalt/ Alta p-un deal mare/ Pe sub care Streiul trece”

Elena Alexa

urnurile sale ascuțite, simetrice, străpung parcă cerul perfect albastru, cu precizia unei săgeți din Evul Mediu. Pe podul lung și cenușiu simți încă pașii grei ai cavalerilor înveștmântați în prea grele armuri. Te uiți în dreapta, te uiți în stânga și aștepți să coboare o prințesă în rochie de catifea să se plimbe, cu suita de domnișoare de onoare, prin curtea interioară. N-ai cum să nu visezi povești din vremuri apuse atunci când ajungi la Castelul Corvinilor. Are de toate: istorie, legende fascinante, îmbinări arhitecturale unice, decor de calendar, faimă

www.inforegio.ro

internațională. Nu degeaba acest castel este considerat unul dintre cele mai frumoase din lume, fiind situat în top zece destinații de basm din Europa, realizat de experți în turism. Potențialul său uriaș n-a trecut neobservat, iar acum bătrîna construcție ridicată în secolul al XV–lea de Ioan de Hunedoara poate privi mândră și spre viitor. Conștiente de importanța acestui monument și de impactul pe care îl poate avea asupra economiei întregii regiuni, autoritățile locale au decis că reabilitarea Castelului Corvinilor este prioritară. „Am decis să apelăm la fonduri europene, pentru că vorbim despre cel mai impor-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlu proiect: „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Castelul Corvinilor – municipiul Hunedoara, județul Hunedoara” 2 Valoarea totală a proiectului: 21.884.908,73 lei, din care fonduri nerambursabile: 21.447.210,55 lei. 2 Perioada de derulare: 28 luni de la semnarea Contractului de Finanțare

tant monument de artă civilă și militară din Transilvania, o capodoperă a arhitecturii medievale. Castelul este inclus deja în principalele circuite turistice europene, iar în viitorul apropiat conexiunea cu alte

monumente din regiunile învecinate (Ținutul Pădurenilor, Ţara Haţegului, Ţinutul Orăştiei, Valea Mureşului), va contribui la o reală dezvoltare turistică regională. În plus, expoziţiile, târgurile de turism și festivalurile medievale care se vor organiza aici vor duce la creșterea numărului de turişti”, a explicat, pentru revista Regio, șeful biroului proiecte din cadrul primăriei Hunedoara, Doru Mureșan.

foto: shutterstock.com

Pe urmele istoriei

Concret, prin proiectul „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Castelul Corvinilor – municipiul Hunedoara” vor fi realizate lucrări complexe de consolidare și reabilitare a zonelor afectate, restaurări la finisajele interioare și exterioare și reamenajare a unor spații insuficient „exploatate”, care să poată fi ulterior incluse în circuitul turistic. „Lucrările de bază vizează atât exteriorul, cât și curțile interioare ale castelului și interiorul. Va fi consolidată structura, vor fi introduse elemente noi pentru a reconstitui spații atractive pentru turiști, se vor înlocui instalațiile electrice, termice și sanitare”, ne-a detaliat specialistul.

Loc încărcat de legende

foto: MDRAP

Cele opt turnuri, construite în scop de apărare și considerate de istorici motivul principal pentru care cetatea a fost imposibil de cucerit, sunt printre cele mai „răsfățate” și vor avea parte de toată atenția specialiștilor în restaurări. „Turnul

Buzdugan”, „Turnul Tezaur”, „Turnul Pustiu”, „Turnul Nu te Teme” sau „Turnul Capistrano” își vor primi vizitatorii cu fața lor „sobră”, încărcată de istorie, dar „luminată” de tehnicile moderne. Copii, tineri sau bunici, cu toții vor asculta, de exemplu, povestea „Turnului Toboșarilor”, locul din care toboșarul castelului îi anunța pe localnici să vină să își plătească dările. Nu va fi uitată la reabilitare nici fântâna, atât de des menționată în legendele locului. Se spune că ar fi fost săpată timp de 15 ani, în stâncă, de către trei prizonieri turci ai lui Ioan de Hunedoara. Acesta le-ar fi promis că îi eliberează dacă sapă o „fântână cu apă bună”, însă moartea l-a împiedicat să-și respecte promisiunea. Soția lui, Elisabeta Szilagyi decide să-i ucidă, iar prizonierii scriu pe fântână inscripția „Apă ai, inimă nu!”. Toate aceste legende, dar și un material bine documentat istoric despre alte

foto: MDRAP

Mai mulţi turiști în zonă

atracții ale Castelului Corvinilor, cum ar fi Bastionul de tortură, Scara spirală, Bastionul munițiilor sau Sala cavalerilor sunt conținutul perfect pentru activitățile de marketing, digitalizare și promovare turistică pe care proiectul le are în vedere. „În 2017, numărul turiștilor care au vizitat Castelul Corvinilor a fost de peste 333.000 de persoane. Ținta stabilită după reabilitarea obiectivului este de 450.000 de turiști pe an”, a punctat Doru Mureșan. Până când „hainele noi” îi vor fi gata, Castelul Corvinilor își va spune poveștile și în anul Centenarului Unirii. Îl puteți descoperi, fascinant, gotic, semeț, la Târgul European al Castelelor, la Noaptea Muzeelor sau la Festivalul Renascentist. Sau oricând vă e dor de o poveste.

februarie 2018

foto: shutterstock.com

Pe urmele istoriei

Crucea de pe Caraiman, monument întru cinstirea eroilor Unul dintre cele mai impresionante eforturi de cinstire a eroilor neamului urmează a fi răsplătit înzecit. Crucea de pe Muntele Caraiman, monument istoric de clasă A închinat celor care s-au jertfit pentru țară în Primul Război Mondial, va fi restaurată, grație unui proiect de finanțare prin POR 2014-2020 depus de reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN). Dan L. Brumar

„M

onumentul Eroilor” de pe Caraiman, o operă impunătate realizată la cererea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria între anii 1926-1928, este și azi un punct de atracție pentru turiștii români și străini. Declarată în 2014 cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan, Crucea de pe Caraiman va fi restaurată și consolidată în acest an. Proiectul de finanțare

www.inforegio.ro

nerambursabilă, în valoare de 16 milioane de lei, a fost aprobat în luna iulie a anului trecut. Alte trei milioane de lei vor fi alocate de la bugetul MApN. Inițiatorii acestui demers, reprezentanții Secretariatului General al Ministerului Apărării Naționale, nu au căutat să obțină fonduri doar pentru restaurare și consolidare, ci și să facă din „Monumentul Eroilor” de pe Caraiman un reper important pe harta turistică a Văii Prahovei. Conform proiectului, monumentul va beneficia de un spațiu expozițional deschis publicului larg, dotat cu panouri

informative tactile și holograme. Spațiul va fi dispus pe două nivele, în interiorul impunătorului soclu al monumentului. Pentru o vizibilitate sporită, Crucea de pe Caraiman va avea o pagină web dedicată. „Ne dorim nu doar consolidarea şi reabilitarea monumentului, ci şi transformarea sa într-un reper important pe harta turistică a zonei. Proiectul prevede amenajarea în spaţiile obiectivului comemorativ a unei expoziţii moderne, accesibile publicului, în care să predomine informaţia digitalizată, posibil cu holograme, fond sonor şi alte facilităţi de

Pe urmele istoriei informare”, a declarat Codrin Munteanu, Secretarul general al Ministerului Apărării Naţionale.

Strategie pentru punerea în valoare a monumentului Grupul de lucru constituit la nivelul MApN are o misiune delicată. În anul Centenarului Marii Uniri, când sărbătorim și 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, echipa are de realizat o monografie a monumentului și o hartă cu direcțiile de atac și apărare din campaniile purtate de Armata Română în anii 1916 și 1918. Aceste acțiuni trebuie bine coordonate cu lucrările de restaurare și consolidare, având în vedere că la altitudinea la care se află monumentul (2.291 de metri) se poate lucra doar cinci luni pe an, din cauza condițiilor meteo. Cel mai probabil, lucrările de restaurare și amenajare vor continua și în anul 2019.

Spațiul expozițional va cuprinde, la etajul I, informații istorice privind participarea României la Marele Război, cu accent special pe campania militară din 1916 și pe luptele grele purtate pe Valea Prahovei. La nivelul al doilea, spațiul expozițional va cuprinde aspecte de referință din istoria construirii acestui monument. Pentru creșterea numărului de vizitatori, responsabilii de proiect intenționează să includă Crucea de pe Caraiman în circuite turistice naționale și internaționale. Astfel, se are în vedere crearea unei pagini de Facebook dedicată monumentului, publicarea de articole pe site-uri și reviste care promovează obictivele turistice și organizarea unui concurs de fotografiere a Crucii Caraiman, cu jurizare online. „Monumentul Eroilor” va beneficia de o strategie de marketing, pe termen mediu și lung, la care vor fi invitați să vină cu idei studenți ai facultăților de turism, marketing, istorie și cu specializări similare. Complementar, în strategia de punere în va-

loare a acestui simbol național se regăsesc acțiuni precum: organizarea unor evenimente cu tematică, parte a Programului Național dedicat aniversării a 100 de ani de la Marea Unire, organizarea unui concert care să ofere experiențe autentice și a unui concert de muzică de fanfară. Importanța acestui simbol național va fi accentuată prin derularea unei campanii de informare în școlile și liceele din țară.

ce nu ŞtiaŢi 2 Înălțime totală: 39,30 metri (Cartea Recordurilor) 2 Înălțime fără soclu: 30,95 metri 2 Deschidere braț orizontal: 15 metri 2 Construire: 1926-1928 2 Urcarea pe soclu: 1930 2 Finanțare POR: 16 milioane lei 2 Co-finanțare MApN: 3 milioane lei

Mănăstirea Tazlău: 1497 - 2018

Dan L. Brumar

ici un bun creat de mâna omului nu durează o veșnicie. Ctitoriile lui Ștefan cel Mare nu fac excepție, însă Mănăstirea Tazlău este singura creație a sa lăsată să se degradeze. În secolul al XVII-lea, așezământul din Neamț era un reper pentru creștinătatea românească, iar călugării săi erau foarte apreciați pentru viața lor duhovnicească. Dintre ei, cel mai apreciat a fost călugărul Chiriac, un pustnic care în acea perioadă trăia în apropierea mănăstirii, într-o peșteră din muntele Măgura. Acest monah, cunoscut în timpul său pentru viața sa aleasă, a fost înmormântat în pridvorul actualei biserici, acesta rămânând în conștiința poporului ca unul dintre marii sfinți ai neamului nostru românesc. Azi, la Tazlău mai slujesc doar doi monahi, care trag

foto: MDRAP

Recunoscută drept unul dintre lăcașurile cu cea mai intensă viață duhovnicească, mănăstirea din județul Neamț a rămas în picioare în ciuda nenumăratelor incendieri, cutremure, jafuri și lipsei unor acțiuni ferme de a-i stopa căderea în ruină și uitare. Tazlău e azi doar o umbră a mănăstirii de altădată. Dar lucrurile se pot schimba, grație unui proiect de restaurare și conservare a monumentului, prin Regio 2014-2020.

februarie 2018

Pe urmele istoriei ctitoria lui Ștefan și o casă memorială, cea a profesorului și scriitorului I. I. Mironescu. Totodată, mai mulți scriitori, crescuți sau formați în această comună (Cezar Țucu, Constantin Ardeleanu, Ioan Machedon, Radu Dănăilă), pot spori interesul iubitorilor de cultură pentru acest loc.

Casa Domnească a lui Ștefan, în paragină de 140 de ani O componentă cu totul aparte a ansamblului mănăstiresc de la Tazlău este fosta Casă Domnească, ridicată de domnitorul Moldovei odată cu sfânta biserică. În urma unor săpături arheologice, în subteranele acestui așezământ au fost descoperite o serie de tuneluri de retragere, folosite în cazul unor invazii păgâne. Casa Domnească, locul în care domnitorul era cazat când venea să se reculeagă la mănăstire, nu a mai beneficiat de lucrări de consolidare în ultimii 140 de ani. În proporție covârșitoare, zidurile așezământului sunt prăbușite, necesitând refacerea cu zidărie din piatră (materialul original). Concomitent, proiectul are în vedere injectarea unor materiale cu rol adeziv în masa zidăriei de piatră, refacerea integrală a șarpantei de lemn și a tâmplăriei exterioare a ferestrelor. La parterul casei se vor

amenaja trei spații expoziționale, iar la demisol, în locul celor două beciuri, un al patrulea.

Ușa din pridvor, o piesă rară O poveste aparte, pentru care merită să calci pragul acestui lăcaș de mare însemnătate, e cea a ușii din pridvor. Fostul domnitor Alexandru Lăpușneanu și-a pus și el amprenta asupra mănăstirii, sporindu-i valoarea arhitecturală prin adăugarea pridvorului din pronaos. Ușa din pridvor, operă a „călugărului Mihai”, a fost așezată în anul 1596 în timpul domniei lui Eremia Movilă, conform mărturiilor păstrate azi la Muzeul de Istorie din Piatra Neamț. Lucrarea e realizată din plăci de lemn de arin, cu sculpturi florale de o rară frumusețe și cu o stemă a țării concepută în stil renascentist în partea superioară. „Această ușă se află acum la Muzeul de Istorie din Piatra-Neamț. În cadrul proiectului este prevăzută realizarea unei replici a acesteia, în vederea montării în locul ușii originale. Întrucât, în cadrul proiectului, se vor realiza condițiile pentru expunerea pieselor de muzeu, reîntoarcerea ușii din pridvor în muzeul mănăstirii va fi posibilă și, cu siguranță, ar constitui un element suplimentar de atractivitate turistică”, mai spune Ionuț Bursuc. foto: MDRAP

nădejde că lăcașul va reveni la strălucirea de altădată. Speranțele lor au un fundament, întrucât ansamblul monahal de la Tazlău, compus din biserica ce poartă Hramul „Nașterea Maicii Domnului”, Curtea Domnească, turn cu clopotniță, zid de incintă și turn de pază, va fi restaurat cu ajutorul fondurilor nerambursabile disponibile prin noul Regio. Lucrările de restaurare și conservare, extrem de complexe având în vedere însemnătatea monumentului, se vor întinde pe durata a 52 de luni. Este cea mai amplă acțiune de recuperare a istoriei sale prin care a trecut monumentul în toată existența sa. „De-a lungul celor peste cinci secole de existență, clădirile monument istoric din cadrul Mănăstirii Tazlău au cunoscut modificări, extinderi, restaurări și reparații. Din cauza trecerii timpului, a cutremurelor severe suportate, dar și a numeroaselor intervenții și modificări efectuate în timp, clădirile ansamblului prezintă serioase degradări ce necesită urgent consolidare și restaurare. Scopul acestui demers îl constituie restaurarea monumentului și valorificarea sa culturală și turistică”, a declarat pentru revista Regio, Ionuț Bursuc, managerul de proiect. Tazlău este una dintre cele mai culturale comune ale Moldovei, având pe lângă

www.inforegio.ro

Pe urmele istoriei

Palatul Principilor, un prim pas spre restaurare O plimbare prin centrul istoric al orașului Alba Iulia poate fi derutantă: cea mai importantă clădire administrativă din istoria Transilvaniei este într-o stare avansată de degradare și are șanse mari să rămână neobservată, în contrast cu cele două catedrale, cu Muzeul Național al Unirii sau cu zidurile Cetății. foto: Cornel Bruian

Vlad Bârleanu

foto: Cornel Bruian

alatul Principilor este o ruină, iar călătorul poate doar intui că este lângă un obiectiv important, pentru că se află în mijlocul Cetății, iar piațeta din fața clădirii a fost aleasă pentru amplasarea statuii lui Mihai Viteazul. Partea frontală a clădirii este acoperită cu un mash, imprimat cu imaginea oferită de arhitecți pentru un proiect de reabilitare. Iar procesul de reabilitare pentru această parte se va derula printr-un proiect finanțat prin Regio 2014-2020. Nicolaie Moldovan, city-manager în cadrul Primăriei, spune că refacerea Palatului Principilor este un obiectiv strategic, dată fiind importanța istorică și poziționarea sa în centrul celei mai mari cetăți din România și din Europa Centrală și de Est. Datele istorice sunt relevante: clădirea datează din secolul al XV-lea, când a fost folosită de Biserica Romano-Catolică. Din secolul al XVI-lea, a devenit reşedinţă princiară. Principele Sigismund Bathory a reamenajat și modernizat clădirea, iar Mihai Viteazul şi-a stabilit sediul aici, în timpul misiunii sale istorice în Transilvania. Ulterior, Palatul a fost afectat de incendii și jafuri, alternate cu lucrări de refacere. În anii regimului comunist, palatul a fost în propri-

etatea Garnizoanei Militare din Alba Iulia. Chiar și după 1990, clădirea a servit drept comandament și cazarmă pentru o unitate de geniști. Locuitorii orașului își aduc aminte de soldații care plecau zilnic în marș din centrul cetății înspre dealurile din jurul orașului, pentru aplicații militare.

Primăria Alba Iulia a intrat în proprietatea imobilului în 2009, „după lungi bătălii politico-administrative purtate cu responsabilii politici și militari ai MApN”, după cum povestește Moldovan. Această istorie recentă și-a pus amprenta și asupra strategiei de reabilitare. Momentul 2009 a fost prea târziu pentru a încerca obținerea unei finanțări prin Regio 2007-2013, ținând cont de complexitatea proiectelor și avizelor necesare pentru o clădire de patrimoniu de clasa A. În prima perioadă bugetară, în calitatea României de stat membru UE, Primăria Alba Iulia a derulat alte proiecte de reabilitare și valorificare a patrimoniului cultural-istoric în interiorul Cetății. În paralel, s-a pregătit din timp pentru noul proiect prin elaborarea proiectului tehnic, a planului de marketing și a studiilor preliminare. Două elemente au încurcat însă planurile inițiale ale Primăriei. Primul este că noul Regio a limitat cheltuielile eligibile pentru astfel de proiecte la 5 milioane de euro, față de 25 de milioane în cadrul financiar anterior. Ansamblul arhitectonic are peste 16.000

februarie 2018

foto: Cornel Bruian

Pe urmele istoriei

de metri pătrați și un teren aferent de peste 5 hectare. Astfel, proiectul de reabilitare va cuprinde doar un corp, în suprafață de 3.100 mp. Al doilea element este întârzierea implementării programelor operaționale, care a făcut ca abia în luna noiembrie 2016 să poată fi depusă cererea de finanțare.

Lipsesc restauratorii

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru Expozițional Corp Principal E 2 Beneficiar: Parteneriatul dintre Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Culturii și Identității Naționale 2 Valoarea totală a proiectului: 21,72 mil. lei, din care finanțare nerambursabilă – 20,64 mil. lei

sursa: primaria Alba Iulia

În prezent, proiectul este întârziat față de graficul inițial din cauza contextului de pe piața construcțiilor. Proiectul este foarte pretențios din punct de vedere tehnic, iar specialiștii din domeniu rămaşi în ţară sunt foarte puţini. Procesul de achiziție a lucrărilor de execuție este, deocamdată, blocat, după ce Primăria a declarat toate cele trei oferte neconforme, iar companiile implicate au contestat această decizie la instituţia de resort. La sfârșitul lunii ianuarie, beneficiarul aștepta o decizie favorabilă pentru a putea relua procedura. Moldovan este

încă optimist și spune că varianta ideală este desemnarea unui constructor în urma unei alte proceduri de licitație până la începutul verii, astfel încât aprilie 2020 să rămână un termen fezabil pentru finalizare. „Problema este că nu sunt firme specializate în domeniul restaurării sau nu au experiență dovedită consistent, cel puțin în implementarea unui proiect de această anvergură. Am făcut caietul de sarcini, astfel încât să atragem firme care pot demonstra experiența în activităţi de restaurare. Dar au venit oameni care, folosind orice portiță legală – colaboratori care au lucrat în proiectul nu știu care, și-au luat terți susținători care, cândva, au făcut și ei o mănăstire de patrimoniu, au venit și au depus oferte. Noi am luat act de ofertele depuse și le-am considerat pe toate ca fiind neconforme cu cerințele din caietul de sarcini și cu nevoia de experiență pe care trebuie să o probeze pentru a executa o lucrare într-un sit de patrimoniu de categoria A de importanță – motiv pentru care

le-am respins. Nu putem pune o astfel de lucrare în grija unei firme care construiește ansambluri rezidențiale sau face lucrări de apă potabilă și canalizare sau lucrări de inginerie civilă de tipul sală de sport sau școală”, spune Moldovan. Șansa unei noi proceduri ar fi prezența unor firme specializate în lucrări de restaurare, tâmplărie specială sau refacere de pictură, care nu s-au prezentat la prima licitație. Anunțul de licitație a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE, deși nu exista această obligație, tocmai pentru a atrage firme cu expertiză și capacitate tehnică și din alte state membre. Proiectul va presupune lucrări de consolidare, conservare, restaurare – inclusiv picturi murale decorative, dotări interioare și expoziționale. Din punctul de vedere al valorificării, obiectivul este creșterea numărului de turiști. În corpul reabilitat va fi înființat Muzeul Principatului Transilvaniei, iar alte spații vor funcționa drept centre expoziționale de tip business, pentru încurajarea turismului de afaceri. Planul de marketing cuprinde adăugarea Cetății Alba Iulia la circuitele clasice de vizitare a Transilvaniei, care, în cele mai multe cazuri, se limitează la zonele Brașov-Sighișoara-Sibiu. Unul dintre indicatorii proiectului prevede cifra de 60.000 de vizitatori anual la finalul implementării. Prezența Ministerului Apărării printre beneficiari se explică prin faptul că acordul de predare a clădirii a impus păstrarea Cercului Militar într-unul din spațiile renovate.

www.inforegio.ro

Interviu

Arhitectul DORIN ȘTEFAN: „Avem o mare lipsă de spații publice în orașe”

Elena Alexa

foto: arhivă personală

Arhitect premiat internațional și cadru didactic la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București de aproape patru decenii, Dorin Ștefan este adesea privit drept un „avangardist”. Creează neconvențional, iubește blocurile-turn din oțel și sticlă, criticate de mulți, și pledează pentru o cât mai bună integrare a noului cu moștenirea istorică. Arhitectul a detaliat, într-un interviu pentru Regio, viziunea sa asupra dezvoltării urbane la 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Regio: Cum se cunoaște aderarea la UE în înfățișarea orașelor României? Dorin Ștefan: Exemplul cel mai elocvent este Sibiul. Dacă nu exista acest context european, nu cred că Sibiul avea aceleași șanse de dezvoltare. Tot ceea ce înseamnă interes pentru patrimoniu, atât din punct de vedere instituțional, cât și din perspectiva profesioniștilor, este un reflex al intrării în Uniunea Europeană. Încă nu se vede peste tot, dar și în privința infra structurii, cel puțin la nivel de perspectivă și strategie, se observă căutarea modelelor occidentale. Toate legile de urbanism, de protejare a patrimoniului și de dezvoltare sunt legi racordate celor europene, care nu ar fi avut aceeași formă dacă noi nu eram parte a UE. Diferențele nu sunt încă foarte clare, dar cred că este un plus indiscutabil faptul că suntem membri ai Uniunii Europene. Regio: Există un „conflict” între „nou” și „vechi” în municipiile din țara noastră? Dorin Ștefan: Acest conflict este „Această specific oricărui alăturare dintre oraș mai vechi. Dacă e să luăm vechi și nou, dintre ca exemplu Bu înalt și jos îți dă un cureștiul, el nu sentiment că orașul a parcurs etapele de dezvoltare lucrează, că își pune ca un oraș occiprobleme, caudental. Mă refer la primirea unei mari tă.“ populații – fenomen a început să se pună problema de a care, în orașele occidentale, crea infrastructura pentru a primi foars-a petrecut în timpul Revoluției Industria- te multă populație. Au fost aproape 20 de le, sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul ani de așezare în imaginea și în construcția secolului al XIX-lea. Atunci s-a creat masa occidentală, apoi dictatura regală, apoi critică ce a permis atragerea de mulți locu- comunismul. Ceea ce s-a dezvoltat în peitori. În cazul Bucureștiului, abia după 1920 rioada comunistă au fost cartiere care au

rupt modalitatea normală, din Occident, de integrare a vechiului cu noul. Avem o ruptură după 1950, când s-au creat cartiere noi. Ca modalitate de croială urbanistică şi ca modalitate de conviețuire, totul a fost nou. O altă ruptură a intervenit după 1998, când a apărut perspectiva de integrare în

februarie 2018

foto: arhivă personală

interviu

Proiect imobiliar al arhitectului Dorin Ștefan în Piața Victoriei din București

Comunitatea Europeană, când au apărut acele turnuri de birouri. Aici este contrastul evident, căci ele s-au așezat într-un țesut istoric care, la rândul lui, avea mici urme de ruptură, dar era în același limbaj. În sensul că, de la parter și 1-2 etaje, majoritare la 1900, s-a ajuns în anii 1920-1930 la clădiri de 6-7 nivele. Era o ruptură de volum, nu de limbaj. Dar în anii 2000 a apărut marea ruptură a clădirilor înalte cu perete-cortină. Regio: Ca şi cetățean, ce vă nemulțumește cel mai mult în privința calității vieții urbane? Dorin Ștefan: Pentru mine, cel mai deranjant este că orașul nu funcționează în termeni de circulație. E un conflict între partea din societatea civilă care și-ar dori în continuare Micul Paris, și partea de societate civilă, deschisă pentru „city progress” – cea din urmă și-ar dori o metropolă, ceea ce ar și trebui să fie Bucureștiul. Or, ca să ai o metropolă, trebuie să ai o infrastructură de circulație foarte bine pusă la punct. Ți-ar trebui încă un aeroport, o legătură foarte bună între aeroporturi, gări și cartierele de locuit. Infrastructura de transport este deficitară atât între România și Europa, cât și între Balta Albă și Piața Romană. Către Europa ne-ar trebui trenuri de mare viteză, iar în oraș ne-ar trebui și o legătură mai fină, adică între stațiile de metrou să găsim imediat tramvaie și autobuze. Transportul în comun trebuie să fie o alternativă viabilă la transportul cu mașina personală.

www.inforegio.ro

Regio: Dar ca arhitect, ce vi se pare mai supărător și ar putea arăta mai bine? Dorin Ștefan: Eu nu sunt adeptul unei separări între vechi și nou. Șansa Bucureștiului este, inclusiv în ochii străinilor, această imagine de oraș viu, neterminat, care este într-o permanentă prefacere. Această alăturare dintre vechi și nou, dintre înalt și jos îți dă un sentiment că orașul lucrează, că își pune probleme, caută. Orașul îți dă sentimentul că nu este încremenit. Vorbind cu multă lume din străinătate, aceasta este o imagine favorabilă a Bucureștiului. Avem o mare lipsă de spații publice în orașe. Chiar și Piața Victoriei nu este o piață, ci doar o mare intersecție. În afară de câteva trotuare, oamenii nu au acces în piața propriu-zisă. Regio: Dacă ați fi primar într-unul dintre cele mai mari orașe ale României, care ar fi prioritățile de investiții pe care le-ați propune? Dorin Ștefan: Eu aș crea undeva, poate în centru, un exemplu de zonă bine integrată și bine rezolvată din punct de vedere urbanistic. Și Bucureștiul are nevoie de câteva locuri despre care să spună „uite așa ar trebui construit”. Așa cum e dezvoltat istoric, nu poate să funcționeze cu un centru unic, ci are nevoie de o așezare urbanistică policentrică. Bucureștiul nu are un centru, ci o zonă centrală. Nu e ca la Viena, unde te duci la celebra catedrală Stephansdom

și știi că acolo e centrul. Au început deja să se contureze mai multe nuclee policentrice: unul este centrul financiar si de servicii Pipera, altul, centrul financiar si de servicii dezvoltat în zona Basarab-OrhideeaGrozăvești. Dar toate sunt dezvoltări adhoc. Dacă aș fi într-o funcție de decizie, m-aș concentra asupra celui de al treilea, a zonei Timpuri Noi. Are o poziție foarte specială, cu zone industriale dezafectate, unde au apărut terenuri libere pentru dezvoltări imobiliare. Metroul este aproape, Piața Unirii nu e departe, Dâmbovița trece pe acolo. Aș dezvolta aici un astfel de nucleu semicentral. Pentru că, din păcate, nici aici nu s-a respectat planul urbanistic zonal care a fost aprobat în acest sens, ci s-au făcut „adaptări” în beneficiul speculației imobiliare, nu a orașului. Regio: Aveți exemple de alte orașe din România care au încercat să își pună în evidență zonele centrale în ultimii ani? Dorin Ștefan: Brașovul a încercat să își facă un centru civic, dar acum este doar o ruină. La Cluj a fost mai simplu, pentru că orașul avea un centru închegat până în 1950. La Iași a fost o îndelungă dezbatere legată de construirea unui mall în spatele Palatului Culturii. Au fost supărări mari că acel mall vine și afectează imaginea Palatului – o lucrare superbă, construită la începutul secolului al XX-lea, dar care stătea singură pe un deal, înconjurată de un fel de no man’s land. A venit acest mall mare acuzat că tulbură imaginea unui palat. Dar mulți ignoră intensitatea legăturii dintre palat și mall. De fapt, terasele unde poți să bei o cafea privesc către palat, iar noaptea, datorită iluminatului, tot palatul este pus în evidență și mai intens. Momentul de contemplare al vizitatorilor se îndreaptă asupra Palatului, nu asupra mall-ului. Sigur că un mall aduce o tulburare mare, a stricat tradiția comerțului stradal și a casei de cultură. În schimb, a adus alte bucurii și alte forme de viață socială. Noi nu trebuie să demolăm mall-ul, ci să vedem cum îl integrăm în viața unui oraș,

„Noi nu trebuie să demolăm mall-ul, ci să vedem cum îl integrăm în viața unui oraș, pentru ca acolo să aibă loc și acte de cultură, nu doar acte comerciale“.

pentru ca acolo să aibă loc și acte de cultură, nu doar acte comerciale. Regio: Multe din problemele marilor aglomerări urbane sunt comune. Aveți vreun oraș european preferat, de la care avem ce să învățăm în gestionarea acestor provocări? Dorin Ștefan: Eu cred că exemplul cel mai bun este Londra, orașul care își gestionează foarte bine aglomerarea. De fapt, un oraș mare este o aglomerație – aceasta înseamnă dezvoltare, bani. Locuitorii acelui oraș au din ce să trăiască. E bine să locuiești într-un oraș în care viața este extraordinar de liniștită, dar toți mor de foame, pentru că nu au unde să lucreze? La ei în oraș nu s-au creat clădiri de birouri, nu s-a creat infrastructură. E de ales, dacă vrei să mori repede, trăind în liniște, sau vrei să trăiești mult și bine într-o aglomerație bine gestionată. Eu cred că asta reușește Londra, să-și conserve patrimoniul și, în același timp, să fie o metropolă mondială. Concentrează servicii și interese la scară globală, dar are și un specific local. Londra nu s-a sfiit să-și implanteze zgârie-nori lângă clădiri de patrimoniu, dar și să-și protejeze o imagine urbană tradițională.

foto: MDRAPFE

Regio: Fondurile europene au fost folosite adesea pentru rețele de utilități publice și conservarea clădirilor de patrimoniu. De ce credeți că există mai puțin curaj în a construi ceva nou? Dorin Ștefan: Nu au fost priorități, dar cred că de acum înainte vor fi. De pildă, eu și colegii mei de la firmă lucrăm la un proiect de reabilitare și modernizare a Axei Ero-

ilor din Ansamblul Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, iar împreună cu primăria locală vom încerca să accesăm și fonduri europene. Sumele sunt foarte mari, pentru că avem în vedere amenajarea a peste 1,5 kilometri dintre Coloana Infinitului și Masa Tăcerii. E o axă foarte lungă care trebuie să devină alee publică. Zona s-a dezvoltat normal, dar nu cum a fost croită în anii 1937-1938, ci fiecare și-a făcut o casă cum a putut. Acum noi trebuie să-i dăm acestei străzi imaginea și atmosfera de alee urbană. Prin urmare, facem pasaje subterane, pentru ca această axă să nu se mai intersecteze cu traficul rutier și facem parcări pentru riverani. Aceasta este și diferența dintre o stradă și o alee urbană. Pe prima – prioritar este traficul auto, pe a doua – pietonul. Dar trebuie să avem grijă ca acela care locuiește pe această axă urbană să aibă unde să își țină mașina în apropiere de casă, să se bucure de faptul că are casa într-un loc interesant, nu să aibă probleme. Tot cu fonduri europene, am lucrat la extinderea Muzeului de Artă din Craiova, Palatul Jean Mihail, cu o aripă Brâncuși. În curtea muzeului, am creat o aripă nouă care, fără ajutorul fondurilor europene, ar fi fost mai greu de realizat. Desigur că sunt exemple la jumatate de drum, intre vechi, și nou. Trebuie să ne preocupăm serios, acum după 30 de ani de stagnare, şi de viitoarea moştenire, de echipamente social-culturale, prin care să marcăm timpul nostru: „un nou muzeu”, „o nouă sală de concerte”, „o nouă universitate”, ... Regio: Cum vedeți viitorul orașelor, de acum în 30-50 de ani? Avem altă soluție decât blocurile?

foto: arhivă personală

interviu

Dorin Ștefan: Nu avem altă soluție, pentru că ar costa prea mult utilitățile publice pentru fiecare proprietar care să aibă o casă individuală cu o deschidere la stradă de 15 metri, să zicem. Și ne-am întinde din Berceni până la Ploiești. Putem să ne întindem oricât, dar nu e o soluție. Am văzut cum e și în America. Lângă San Francisco, în acele dezvoltări periurbane, trebuia să te duci cu mașina vreo 3-4 kilometri, ca să îți poți plimba câinele. În plus, stăteai două ore în trafic în fiecare zi – către serviciu și către casă – în ciuda autostrăzilor foarte bine dezvoltate. Regio: Ce credeți despre zonele verzi din marile orașe de la noi? Ce măsuri ar trebui luate? Dorin Ștefan: Zonele verzi în oraș nu pot fi discutate/disputate ca un deziderat în sine. Orașul este ca un organism viu. Este deci un organism, un ansamblu cu intrări și ieșiri intercondiţionate. Este viu, deci în continuă mișcare, dezvoltare și reașezare. Un oraș integral verde va fi la fel de ne-locuit ca unul integral din beton. Ne trebuie o bună măsură luată particular pentru fiecare oraș, caz, situare, în parte. Bună măsură înseamnă cunoașterea orașului, a nevoilor locuitorilor și a posibilităților administrației de a gestiona „intrările și ieșirile”. Astăzi facem prea multă propagandă ideologi că, politică și prea puțină în gestiona re în cunoștință de cauză. Desigur că orașul trebuie să fie și verde.

februarie 2018

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

Ținând cont de modificările legislative intervenite la con ținutul cadru de elaborare a documentației tehnice economice, vă rugăm să ne clarificați care este le gislația aplicabilă pentru un proiect finanțat prin PI 5.1? Conform Hotărârii nr. 907 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, apărută în Monitorul Oficial nr. 1061, la art. 15 se stipulează la: Cap. IV – Dispoziții finale și tranzitorii ― faptul că: după data de 27 februarie a.c., la intrarea în vigoare a Hotărârii nr. 907 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, aceasta nu se va aplica obiectivelor/proiectelor de investiții: a) aflate în curs de execuţie la data intrării In vigoare a prezentei

foto: MDRAP

Noul program Regio acordă o importanță deosebită monumentelor istorice și clădirilor de patrimoniu, considerate „vitale” pentru dezvoltarea turismului. Ce proiecte sunt eligibile? Care sunt principalele obiective finanțate prin prioritatea de investiții 5.1? Iată doar câteva din întrebările la care vă răspund astăzi specialiștii.



www.inforegio.ro

hotărâri şi care se supun prevederilor actelor normative în vigoare la data aprobării indicatorilor tehnico-economici, respectiv a fost semnat contractul de lucrări. b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost iniţiate procedurile de achiziţie publică până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, prin transmiterea spre publicare a anunţului de participare/emiterea invitaţiei de participarea, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost depuse spre aprobare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii urmează a fi depuse tn cadrul unor sesiuni de depunere proiecte lansate anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

c) pentru care a fost aprobată finanţarea, respectiv a fost semnat contractul de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Pentru restul situaţiilor se vor aplica prevederile Hotărârii nr. 907 privind etapele de elaborare şi conţinutulcadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. În ghidul specific, la subcapitolul 1.6.- Indicatorii de proiect, „prin vizitator se înţelege o persoană care efectuează o vizită în cadrul unui obiectiv de patrimoniu.” La ce se referă această precizare? Înregistrarea vizitatorilor nu este nominală, astfel o persoană poate face mai multe vizite, iar dovada acestora se face, de exemplu, prin intermediul biletului de acces la obiectivul de patrimoniu.



Este eligibilă activitatea de restaurare, consolidare și protecție a unei clădiri, monument istoric de importanță pentru patrimoniul cultural local, dacă la parter funcționează o școală generală şi la etaj un teatru de păpuși? Investiţia descrisă nu este eligibilă în cadrul POR 2014-2020, întrucât conform ghidului, nu sunt eligibile activităţile care au în vedere restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor administrative în care se desfăşoară activităţi în folosul comunităţii (ex. şcoli, primării, spitale) indiferent de încadrarea acestora în Lista monumentelor istorice cu ordin de clasare al ministrului culturii. Aceste proiecte vor fi respinse de la finanţare.

foto: MDRAP

util pentru beneficiari



Poate obține prefinanţare un beneficiar care a semnat contract de finanţare prin PI 5.1? La solicitarea beneficiarului, AM POR acordă o prefinanțare, în tranșe de maxim 10% din valoarea eligibilă a proiectului, fără depăşirea valorii totale eligibile a contractului de finanţare, beneficiarilor/liderilor de parteneriat/partenerilor alţii decât cei prevăzuţi la art. 6 alin. (1)-(4) şi (6) din O.U.G. nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Cu excepţia primei tranşe de prefinanţare acordate, următoarele tranşe de prefinanţare se acordă cu deducerea sumelor necheltuite din tranşa anterior acordată.

foto: MDRAP



De asemenea, beneficiarul/Liderul de parteneriat care a depus cerere de prefinanţare are obligaţia depunerii unei cereri de rambursare care să cuprindă cheltuielile efectuate din tranşa de prefinanţare acordată, în cuantum de minim 50% din valoarea acesteia, în termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care AM POR a virat prefinanţarea în contul beneficiarului, fără a depăşi durata de implementare a proiectului. În cererea de finanţare este menţionat subcapitolul 1.8 - Sprijin solicitat din fonduri publice şi/sau împrumuturi din partea instituţiilor financiare internaţionale (IFI). La ce tip de proiecte se referă acest subcapitol? La proiectele depuse şi necontractate sau/şi proiectele fi-

nanţate aflate în curs de implementare? Se au în vedere proiectele depuse şi contractate a căror implementare s-a finalizat.



În ghidul specific 4.3. - Eligibilitatea cheltuielilor, este precizat: „Cheltuielile aferente fiecărui obiect de construcţie sunt estimate prin devizul pe obiect.” Obiectele se delimitează de către proiectant pe obiecte de construcţie, aşa cum se precizează în HG nr. 28/2008 sau fiind vorba de un monument istoric se realizează devizul pe un singur obiect? La cererea de finanţare se va anexa Devizul general pentru proiectele de lucrări în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv HG nr.28/2008. Se vor realiza devize pe obiecte (obiectiv de patrimoniu şi spaţii/clădiri conexe).



Care sunt obiectivele care se finanţează prin Prioritatea de Investiții 5.1? Programul Operațional Regional va finanţa obiectivele care sunt incluse în: 4 patrimoniul UNESCO, atât din mediul urban cât şi rural 4 patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural 4 patrimoniul cultural local din mediul urban. În cadrul acestei priorităţi de investiţii se vor finanţa restaurarea, protecția, conservarea și valorificarea durabilă a obiectivelor de patrimoniu UNESCO, patrimoniu cultural național (indiferent de localizare, urban sau rural) și patrimoniu cultural local din mediul urban.



februarie 2018

idei europene

Cehia

Castelul Chvaly, operă de artă și sală de concerte Până acum câţiva ani, Castelul Chvaly, aflat la periferia oraşului Praga, părea să nu aibă nicio şansă în faţa constructorilor mereu dornici să ridice clădiri noi în zonă. Dar un proiect de conservare şi restaurare a castelului şi împrejurimilor sale, finanţat cu fonduri UE, a pus capăt avântului imobiliar şi a îmbogăţit patrimoniul cultural al capitalei Boemiei. Alice-Claudia Gherman

acă paşii vă poartă prin oraşul Praga şi ajungeţi cumva în districtul Horní Počernice, nu ocoliți Castelul Chvaly, un monument arhitectural cu influenţe renascentiste şi baroce! Merită vizitat! Iniţial cetate gotică, atestată documentar la începutul secolului al XV-lea, Castelul Chvaly a pendulat mereu între agonie şi extaz. A cunoscut înflorirea sub adminstraţia călugărilor iezuiţi care l-au preluat în 1652, fiind nevoiţi să-l reconstruiască în urma incendiului din 1734. Ei au înființat grădini, un iaz, o moară și o fabrică de bere. În spatele castelului au fost construite pivnițe mari și tuneluri subterane. Înlăturarea ordinului iezuit în 1773 a dus la preluarea castelului de către o serie de chiriaşi care l-au lăsat în paragină. În 1951, castelul şi grădinile sale au fost naţionalizate, totul fiind transformat în fermă de stat. În 1994, Chvaly a intrat în proprietatea districtului municipal Horní Počernice, iar în 2002 un incendiu major aproape că l-a distrus. „Într-o zi, în anii ‘90, m-am gândit la tristețea zidurilor devastate ale castelului Chvaly. Mă întrebam dacă ar putea deveni o bijuterie arhitecturală, iar un coleg mi-a spus: «Doar un miracol l-ar putea salva!». Îndrăznesc să spun acum: miracolul s-a în-

www.inforegio.ro

tâmplat! Castelul Chvaly a renăscut. Sper că pentru mulţi ani de-acum încolo”, a declarat, după restaurare, Ivan Liška, primarul din Horní Počernice. Minunea despre care pomeneşte Ivan Liška s-a datorat accesării de fonduri europene. E drept, că la sfârșitul anului 2003, Institutul Național al Monumentelor din Cehia a aprobat reparația acoperișului castelului și a structurilor sale asociate, dacă se poate păstra forma existentă a structurii și tipul de acoperire. Totuşi, abia după 2006 au fost puse în aplicare cu adevărat planurile de restaurare. Vechiul castel şi împrejurimile sale nu numai că au fost restaurate, dar fiecare nou set de lucrări a fost realizat, astfel încât să completeze, mai degrabă decât să concureze, lucrările mai vechi efectuate asupra complexului. Pentru a primi vizitatori, a fost pusă în funcțiune o nouă infrastructură, respectiv drumurile de acces și facilitățile de parcare. Tehnologia de ultimă generație a fost utilizată pentru echiparea clădirilor. Acestea includ senzori de mișcare și instalaţii de apă caldă controlate electronic. De asemenea, a fost amenajată o grădină pentru a face mai atractivă vizitarea castelului. Clădirea castelului şi împrejurimile sale constituie acum o destinație populară pentru evenimente culturale și de petrecere a timpului liber pentru locuitorii din Horní

Počernice și din zonele învecinate, dar şi pentru turiştii care vor să descopere această mică bijuterie a oraşului Praga. Expoziții, concerte, festivaluri muzicale, spectacole de teatru, discuții, prelegeri și evenimente private sunt toate activități obișnuite la castel. Școlile folosesc, de asemenea, locul în calitate de centru cultural, reunind aici elevii pentru expoziții și spectacole. Includerea Castelului Chvaly în circuitul turistic a făcut posibile acest gen de activităţi și a pus în lumină potențialul și valoarea economică a întregii zone Horní Počernice. În plus, a dus imediat la crearea a şapte noi locuri de muncă. Investitorii sunt acum dornici să valorifice potențialul economic al castelului şi pe cel al zonei limitrofe acestuia, ceea ce înseamnă bani la bugetul local şi, prin extensie, alte noi locuri de muncă. Datorită voinţei autorităţilor locale din Horní Počernice, dar şi accesării de fonduri UE, moştenirea culturală a oraşului Praga s-a îmbogăţit.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Planul de salvare a Castelului Chvaly 2 Beneficiar: Primăria districtului Horní Počernice 2 Buget total: 1,48 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 1,48 milioane de euro

idei europene

Limestone Heritage – chemarea pietrei de culoarea mierii Malta

Dacă vă aflați sau pregătiți o vacanță în Malta, ar fi interesant de trecut pe listă și „Limestone Heritage, Park and Gardens”. Fostă carieră de exploatare a pietrei, transformată într-un adevărat muzeu al calcarului, Limestone Heritage oferă o călătorie în lumea prelucrăii rocii de culoarea mierii, specifică micuţului stat mediteranean, şi a vieţii pietrarilor din această ţară. Alice-Claudia Gherman

rhipelagul maltez, compus din insulele Malta, Gozo şi alte câteva insuliţe mai mici, pare să fie unul dintre locurile în care se găsesc cele mai vechi pietre din lume, cu o vechime de peste 5.000 de ani. Aici se găsesc peste 30 de temple megalitice foarte bine conservate. Cele mai vestite dintre acestea sunt templele de la Ggantija, Hagar Qim şi Mnajdra, din insula Gozo. De mii de ani, maltezii şi-au înălţat construcţiile dintr-un tip special de calcar de culoarea mierii. Tocmai această culoare a pietrei, dar şi producţia de miere obţinută de la o specie endemică de albine, pare să fi dat numele statului şi anume Melita – insula de miere – devenit în timp Malta. Relaţia specială pe care maltezii o au cu piatra din care s-au ridicat toate construcţiile din arhipelag, multe cu o valoare istorică şi arhitecturală inestimabilă, a fost exploatată de iniţiatorii proiectului „Limestone Heritage, Park and Gardens”. Aflat în apropiere de micuţa localitate Siggiewi, la sudvest de capitala La Valletta, parcul-muzeu scoate în evidență cultura și patrimoniul încă vizibile în diferitele clădiri, monumente și artefacte ale națiunii malteze. Ideea realizării acestei expoziţii în natură, dedicate culturii calcarului, aparţine lui Manuel Baldacchino care a transformat o veche carieră de piatră într-un obiectiv de interes naţional şi internaţional. Născut ca o afacere de familie, proiectul „Limestone Heritage” a evoluat în timp şi a primit finanţare din fonduri UE pentru a se dezvolta. Astăzi, „Limestone Heritage, Park and Gardens” oferă o perspectivă deosebită asupra rolului-cheie avut de calcar pentru maltezi şi contribuie la păstrarea patrimoniului cultural din Malta. Expoziţia urmărește piatra, de la origini, în urmă cu aproximativ 20 de milioane de ani, când s-a format arhipelagul maltez, până aproape de zilele noastre, trecând prin dezvoltarea artei prelucrării pietrei, a elementelor

arhitecturale tradiționale și a unora dintre uneltele și meșteșugurile asociate cu ele. „Fondurile obținute de la bugetul Uniunii Europene au fost extrem de utile pentru îmbunătățirea serviciilor noastre și atragerea de investitori. «Limestone Heritage, Park and Gardens» (Moştenirea calcarului, Parcuri şi Grădini) poate oferi acum vizitatorilor săi o experiență mai bună și mai profesională”, este de părere Manuel Baldacchino, directorul general al proiectului. Banii europeni au contribuit într-adevăr la îmbunătăţirea exponatelor şi organizării sitului, precum şi la crearea unui centru de vizitare modern, dotat cu un nou sistem audiovizual multilingv, cu scaune dispuse în format teatru, proiector digital și iluminare eficientă din punct de vedere energetic. Spectacolul digitalizat complet şi de înaltă calitatea face vizitarea obiectivului turistic mult mai atractivă. După ce trec de acest centru, turiştii experimentează traversarea unui fund de mare fosilizat, apoi admiră structura internă a unei ferme tipic malteze și învaţă de la un pietrar meşteşugul cioplirii în piatră

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Limestone Heritage, Park and Gardens 2 Beneficiar: The Limestone Heritage 2 Buget total: 132.000 de euro 2 Contribuţie FEDR: 21.369 de euro

şi al realizării unor obiecte de artizanat. În parc mai există şi alte atracţii: un mormânt roman, datând din anul 200 î.Hr., dar descoperit recent; o cascadă de zece metri; diverse mașini grele, folosite în industria pietrei. Parcul a fost extins prin deschiderea unei plantații de citrice, cu şiruri de lămâi și portocali, oferind refugiu câtorva animale locale, între care capra de munte. În afara acestor atracţii, „Limestone Heritage” găzduiește evenimente culturale, diverse concerte şi spectacole cu dansuri populare. La ora actuală, situl ocupă un loc fruntaş între principalele obiective turistice ale Maltei. Proiectul a adus beneficii materiale nu doar iniţiatorilor săi, ci a contribuit la revigorarea pieţei locurilor de muncă într-o zonă rurală în care ocuparea forței de muncă înregistrase un declin în ultimii ani.

februarie 2018

agendă și al pieței bunurilor de larg consum. Principalele teme sunt premisele de dezvoltare a consumului în 2018, inovațiile și strategiile de comunicare. Mai multe detalii la: conferinta.magazinulprogresiv.ro Belgrad, Serbia, 1-3 martie Expoziția Balkan Tekstile Târgul aduce la un loc producători și comercianți de produse textile și de utilaje industriale specifice din regiune, dar și din China sau Portugalia. Mai multe detalii la: sajam.rs/en/calendar-2018/ balkan-tekstile Sinaia, 14-16 martie Conferința Progresiv – Conectivitate în piața de retail & FMCG Cel mai mare eveniment de business din piața românească de profil va dezbate tendințele din domeniul retail-ului

Chișinău, Republica Moldova, 14-17 martie Expoziția Moldagrotech Evenimentul este dedicat celor interesați de echipamente și mașini pentru complexul agroindustrial – tractoare, stivuitoare, dotări pentru zootehnie, sisteme de irigare. De asemenea, vor fi prezenți producători de echipamente pentru industria alimentară, producători de semințe și furnizori de servicii financiare. Mai multe detalii la: moldagrotech2.moldexpo.md București, 23-26 martie Expoziția Construct Expo Târgul internațional Construct Expo aduce în prim-plan furnizorii de materi-

ale de construcții, tehnologii inovative și servicii de arhitectură. În paralel, la Complexul Romexpo se vor mai organiza expoziții în domenii conexe - Ambient Expo, Romtherm, Expoenergie sau Mobila Expo. Mai multe detalii la: constructexpo.ro

Sofia, Bulgaria, 27-29 martie Conferința Eficiență Energetică și Regenerabile în Europa de Sud-Est Evenimentul pornește de la premisa că regiunea sud-est europeană deține un potențial semnificativ în domeniul eficienței energetice și al tehnologiei energiei regenerabile. Conferința va oferi ocazia unor discuții și prezentării unor iniţiative pentru reprezentanți ai companiilor și ai administrațiilor publice din 16 state. Mai multe detalii la: viaexpo.com/en/pages/ee-re-exhibition

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro, www.fonduri-ue.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

poftiţi la masă... europeană

Pizza și brioșe, altfel decât le știați! Bucătăriile europene sunt pline de „comori” culinare! Dacă italienii au inventat pizza, alsacienii din Franţa au creat flammekueche. Dacă francezii au creat madeleine, spaniolii au inventat propriul lor desert – magdalenas. Vă prezentăm astăzi două reţete cu o puternică amprentă locală şi un gust delicios!

foto: shutterstock.com

Dacă aţi călătorit vreodată în Franţa, în regiunea Alsacia, nu se poate să nu fi gustat flammekueche sau tarte flambée, tradiţională în această parte de Europă. Unii o aseamănă cu pizza, dar cunoscătorii spun despre ea că are un caracter aparte. Blatul pentru această specialitate alsaciană este extrem de subţire, nu se foloseşte drojdia, iar toppingul de ceapă caramelizată îi dă un gust greu de egalat. Există mai multe feluri de flam mekueche în Alsacia. Noi vă recomandăm și vă prezentăm varianta clasică. Ingredientele necesare: 1/3 ceaşcă de făină + 2 linguriţe de făină, 8 linguri de unt rece, tăiat bucăţi, 1 linguriţă de sare, 2 linguri de apă rece, ½ cană cu brânză ricotta, 1/3 ceaşcă de brânză fromage blanc, o lingură de ulei de măsline, o lingură de zahăr, o ceapă mare, tăiată felii subţiri, 6 felii de bacon prăjite, tăiate fâşii. Preparare: Din făină, unt, apă şi sare frământaţi bine un aluat, pe care îl înfăşuraţi într-o folie de plastic şi-l lăsaţi

foto: shutterstock.com

Flammekueche sau Tarte Flambée Alsacienne

deoparte, timp de două ore. Încingeţi cuptorul. Întindeţi apoi aluatul realizând un dreptunghi de 20x30 cm. Amestecaţi ricotta cu fromage blanc, două linguri de făină şi sare până rezultă o cremă. Sepa-

rat, amestecaţi ceapa feliată subţire cu ulei şi zahăr. Întindeţi pe blat crema de brânză, apoi ceapa şi fâşiile de bacon. Daţi la cuptor. Preparatul este gata când se caramelizează ceapa.

Magdalenas, brioşe spaniole cu lămâie Unii spun că magdalenas îşi au originea în Franţa. Ibericii susţin însă că numele lor vine de la o tânără din Spania, pe nume Magdalena, despre care se spune că servea acest fel de prăjituri pelerinilor care mergeau să se închine la Santiago de Compostela. Prăjiturile sunt aromate şi au o textură pufoasă. Nu sunt dificil de făcut! Vă trebuie 1 ceaşcă de zahăr, 4 ouă mari, ½ cană cu unt, o lingură coajă de lămâie, o lingură cu lapte, 1 2/3 ceaşcă de făină şi o lingură cu praf de copt. Nici prepararea nu este complicată.

Separați albușurile de gălbenușuri, bateţi albușurile spumă, apoi adăugați zahărul în ploaie. Încorporați și gălbenușurile unul câte unul. Topiți untul la bain-marie, apoi lăsaţi-l să se răcească şi adăugaţi-l, treptat, în amestecul de ouă cu zahăr. Adăugaţi laptele şi coaja de lămâie, apoi încorporaţi făina şi praful de copt, până când toate ingredientele sunt bine amestecate. Umpleţi pe jumătate cu aluat fiecare formă de brioşă. Daţi la cuptor. În 20 de minute prăjiturelele sunt gata. Lăsaţile cinci minute, apoi pudraţi-le cu zahăr. Poftă bună!

februarie 2018

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Data publicării: februarie 2018