Revista Regio nr. 52/mar 2018: Spre o economie verde

Nr. 52, Martie 2018

Spre o economie verde

Orașele mici spun „da” transportului ecologic Spitalul „Sf. Maria” din Iași va deveni eficient energetic

foto: Inquam

Totul despre Axa prioritară 3 a noului program Regio

Ștefan Roșeanu: „Infrastructurile de transport prietenoase cu mediul pot implica riscuri financiare mai ridicate”

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

Nu există viitor fără utilizarea responsabilă a energiei

T

Fondul European de Dezvoltare Regională

ocmai a trecut pe lângă noi Ziua mondială a eficienței energetice și mă întrebam UNIUNEA EUROPEANĂ dacă și, mai ales, cum a serbat-o lumea întreagă. Probabil, a trecut neobservată, ca multe alte evenimente însemnate pentru umanitate, dar banalizate de agitația cotidiană. Când vrea să-și amintească ceva important, omul își pune un reminder, își notează în carnețel. Ei bine, niște experți în energie și probleme de mediu au pus această Fondul unei European de dată în calendar, cu prilejul reuniuni susținute pe pământ austriac la 5 martie 1998.

Dezvoltare Regională De atunci, tot trimit guvernelor semnale de alarmă și soluții de utilizare responsabilă a UNIUNEA EUROPEANĂ resurselor planetei, căci, până și un copil știe că ele sunt limitate. Numai că statele lumii, chiar și cele europene, au o mare problemă cu risipa și cu modul iresponsabil în care folosesc tot ce produc. În materie de energie, omul modern este obligat să se adapteze la o nouă realitate, la un nou stil de viață, dacă vrea să dăinuie pe acest fir de praf pe care el încă îl Fondul European de numește Pământ. Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon e lentă, Dezvoltare Regională dar Europa are meritul de a fi făcut cei mai importanți pași. România este parte a acestui trend european, iar de acum încolo nu mai poate face cale întoarsă. Energia verde câștigă tot mai mult teren în România, iar Regio 2014-2020 are meritul lui în schimbarea mentalităților.

Din fericire, în actualul exercițiu bugetar, țării noastre i-au fost alocate sume considerabile pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică și stimularea dezvoltării UNIUNEA EUROPEANĂ transportului ecologic. Românii nu sunt străini de aceste măsuri de utilizare responsabilă a energiei. În 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, au început să devină cunoscute concepte de tipul clădiri izolate termic, case verzi și independente energetic, care le permit economii substanțiale la încălzire și un confort îmbunătățit. Prin Regio 20142020 această viziune se păstrează, autoritățile publice putând aplica în continuare pentru Fondul European de fonduri nerambursabile destinate finanțării proiectelor de izolare termică și eficientizare Dezvoltare Regională a consumurilor în blocurile de locuit. Dar mai e ceva. Cu banii disponibili în cadrul axei 3 – Sprijinirea tranzițieiUNIUNEA către o economie EUROPEANĂcu emisii scăzute de carbon, ne putem moderniza și casele, și spitalele, și multe alte instituții de interes public. Veți găsi în paginile acestui număr al revistei un exemplu demn de urmat al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Sf. Maria din Iași, cea mai mare unitate medicală de pediatrie din zona Moldovei, care se află printre beneficiarii unui proiect de eficientizare a consumului de energie prin noul Regio. Este pentru prima dată înFondul cei aproape 50de de ani de existență ai spitalului când se pune problema European unui audit energeticDezvoltare și solicităRegională finanțare nerambursabilă pentru sporirea calității actului medical și confortului pacienților. Și nu sunt puțini, vreo 48.000 de copii în fiecare an. Verdele este și culoarea transportului în comun, iar prin noul Regio societățile și regiile de transport de la noi au o șansă uriașă să-și înnoiască parcurile auto îmbătrânite sau dotate cu vehicule alimentate cu combustibili fosili. În cadrul acestei axe prioritare vor fi sprijinite orașele mici, care nu au statut de reședință de județ, în timp ce marilor centre urbane le-a fost rezervat un capitol special în cadrul axei prioritare 4. Dacă există un model pe care ar trebui să-l urmeze beneficiarii acestui capitol de finanțare, atunci acela este al societății de transport local din Râmnicu Vâlcea. Găsiți întreaga poveste în cuprinsul acestui număr. Economie e cuvântul de ordine în noul Regio, economie drastică de energie, iar când spun asta mă gândesc că statele lumii trebuie să treacă printr-o perioadă de privațiuni, similară cu cea de după 1945. Dacă nu ați trăit acele vremuri, încercați doar să vă imaginați cât de greu trebuie să le fi fost acelor oameni. Să-și reclădească țările și propriile vieți din cenușa războiului.

Dan L. Brumar

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2601-2251

2

www.inforegio.ro

REDACTORI: Alice Gherman Elena ALEXA Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneL CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU SECRETAR DE REDACţIE: Irina CONSTANTINESCU coordonator de proiect: Andreea Stoenescu

12 3 Orașele mici spun „DA“ transportului ecologic 14 3 Spitalul Sf. Maria din Iași, reabilitat după 48 de ani

sumar

4 3 Știri din regiuni 6 3 Miza Regio 2014-2020: O economie nepoluantă 9 3 Eficiența energetică, marea provocare a României 15 3 S.P.F. Calafat se aliniază standardelor europene de eficienţă energetică 17 3 Orașul Livada are strategie de eficiență energetică 18 3 Interviu cu Ștefan Roșeanu, director general al Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană 22 3 Ați întrebat? Vă răspundem!

24 3 La Brest, transportul în comun se face şi cu telecabina 26 3 Agendă 27 3 Poftiți la masă... europeană martie 2018

3

din regiuni pași spre digitalizarea învățământului

Experiență inedită pentru cicliștii pasionați de călătorii lungi. Între România și Serbia, în dreptul localităților Otelc (judeţul Timiş) şi Srbski Itebej (districtul Banatul Central-Voivodina) va exista un punct de trecere a frontierei dedicat exclusiv bicicliștilor. Inițiativa face parte dintr-un proiect european mai amplu, prin intermediul căruia cele două țări vor fi legate printr-o pistă specială pentru biciclete. Partea română a inaugurat în martie 2015 pista de cicloturism cu o lungime de 37 de kilometri, care pleacă din Timişoara şi ajunge până la frontieră. În final, pe această pistă se va putea merge cu bicicleta de la Timişoara la Zrenjanin (75 de kilometri).

4

www.inforegio.ro

NO R

U

T

Circa 17 milioane de lei. Atât va costa extinderea terminalului aeroportului „Ștefan cel Mare” din Suceava, aprobată recent de către consilierii județeni. Principalul motiv care a dus la această decizie este numărul tot mai mare de călători și de curse, noul terminal urmând să fie proiectat pentru un flux de peste 500.000 de pasageri pe an. În plus, conform specialiștilor, vor putea fi procesate simultan două curse externe și una internă. Proiectul prevede o extindere cu 1.500 de metri pătrați a terminalului pentru curse externe, dar şi o modernizare a actualului terminal, ce va fi folosit pentru curse interne.

TR

S VE

Punct de trecere a frontierei pentru bicicliști

T ES V -

extinderea aeroportului din Suceava

T ES D-

NO RD

Un program inedit dezvoltat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca urmărește găsirea de soluții inteligente pentru problemele cu care se confruntă zi de zi studenții. Astfel, în cadrul IT HUB vor lucra atât studenți pa­­sionați de tehnologie, cât și mentori care vor superviza activi­­tatea volunta­­ri­­lor. Primele o­­biec­­ tive ale pro­­iectului vizează realizarea unui program special de calculator pentru managementul sălilor de curs ale Universităţii Babeş-Bolyai şi a unui program care să permită cazarea automată a fiecărui student. Cele două so­­luții digitale ar putea determi­­na reducerea cu până la 60% a timpului necesar celor do­­uă activități.

CE

N

cu tramvaiul prin Sibiu

Turiștii care ajung la Sibiu pot avea parte de o experiență inedită: o plimbare cu tramvaiul turistic. Acesta leagă încă din anii ’50 Sibiul de Rășinari și a fost repus recent pe șine, după o „vacanță” de aproape șapte ani. Conform autorităților locale, tramvaiul va circula doar în weekend, iar în el se vor organiza și spectacole de teatru sau prezentări de modă. Cei interesați vor putea face o călătorie de circa 30 de minute până la Grădina Zoologică sau până la Muzeul Astra și vor vedea o parte din pădurea Dumbrava. În tramvaiul de 54 de locuri, o călătorie costă 8 lei pentru adulți și 4 lei pentru copii.

din regiuni Primele autobuze pe gaz comprimat Inițiativă importantă în transport și protecția mediului! În premieră în România, la Râmnicu Vâlcea circulă de curând autobuze propulsate cu gaz natural comprimat (GNC). Conform reprezentanților societății locale de transport public, principalele avantaje sunt faptul că gazul nu poluează, este mai ieftin, iar

consultanță pentru proiecte europene

NT EN IA

Celebra ruină a Casei Tineretului din Giurgiu, începută în 1985 și rămasă nefinalizată, își va găsi, într-un final, „destinația”. Autoritățile locale au anunțat recent că aceasta va fi reabilitată și va deveni un Centru comunitar integrat printr-un proiect care face parte din Strategia Locală de Dezvoltare a oraşului. Conform reprezentanţilor primăriei, aici vor fi furnizate servicii educaționale

atât pentru copii, cât și pentru adulți (formare profesională), servicii socio-medicale pentru diverse categorii de persoane aflate în dificultate, dar și activității sportive și recreative. De amenajarea interiorului se vor ocupa arhitecți în colaborare cu reprezentanți ai ONG-urilor locale.

SU D

TIILF OV

SUD -VE ST

MU SUD

Centru comunitar integrat la Giurgiu

IA N E T OL

T -ES

consumul este mai mic. Călătorii au găsit și ei o mulțime de „plusuri” noilor autobuze: sunt silențioase, au rampe și scaune speciale pentru persoanele cu handicap, uși dotate cu semnale acustice și luminoase. În plus, autobuzele ecologice nu trepidează atunci când ajung pe porțiuni de drum stricate, datorită suspensiilor pneumatice.

Autoritățile acordă o importanță tot mai mare încurajării investitorilor și sprijină accesarea de fonduri europene. Consiliul Județean Buzău a deschis, în luna februarie, un birou unic de consultanță gratuită pentru proiecte cu fonduri nerambursabile. Cei interesați pot primi sfaturi utile și importante din partea unor specialiști care au lucrat în domeniu și care le vor împărtăși din experiența lor în materie de fonduri europene. În noua structură vor lucra și reprezentanți ai instituțiilor publice sau companiilor implicate în avizarea dosarelor unor astfel de proiecte, astfel încât oamenii de afaceri să învețe rapid și corect mecanismele.

Ş RE U BUC

Donații importante în magazine caritabile

Peste trei tone de alimente neperisabile, produse igienico-sanitare, rechizite sau electronice au fost donate de oameni cu suflet mare în magazine speciale din sectorul 6 al Capitalei. Proiect al Direcției generale pentru asistență socială și protecția copilului, magazinele caritabile SocialXChange au ca scop ajutorarea beneficiarilor de ajutor social. Concret, în funcție de numărul de zile muncite în folosul comunității, aceștia beneficiază gratis de produse din aceste magazine. Tot ce se află pe raf­­ turi reprezin­­ tă donații din partea bu­­cu­­ reș­­tenilor, dar și a unor firme.

Conform re­ pre­­­zen­­tanților pri­­măriei, anul trecut numărul donatorilor a crescut cu 36% față de 2016.

martie 2018

5

sinteză

Miza Regio 2014-2020: O economie nepoluantă Bazele unor politici în care eficiența energetică sau reducerea poluării să fie unele dintre obiectivele principale s-au pus încă din 2007. În exercițiul bugetar actual, ele sunt extinse, miza fiind o economie cu emisii scăzute de carbon.

Vlad Bârleanu

I foto: MDRAP

eșirea României din comunism a scos la iveală orașe gri, reci, în care simțeai o atmosferă greoaie, și la propriu, și la figurat. Orașe cu multe clădiri îmbătrânite, iar altele construite în afara oricăror rigori estetice sau de confort, orașe cu străzi înfundate, întunecoase, fără parcuri iluminate sau cu spații care erau verzi doar în documentele primăriei. Orașe care arătau ca într-un film sovietic vechi, alb-negru. Și unde, prin contagiune, viața era la fel de sumbră. După

aderarea României la UE acest tablou a început să se schimbe, fiind posibilă alocarea unor fonduri suplimentare – cele europene – pentru dezvoltarea zonelor urbane. Astfel, în exercițiul financiar 2007-2013, prin axa prioritară 1 din Regio a fost posibilă sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de dezvoltare, poli urbani de creștere și centre urbane. O componentă esențială a acestei axe a fost eficiența energetică, un concept aplicat și mai mult în exercițiul bugetar 2014-2020, prin axa prioritară 3 a regio 2014-2020, Sprijinirea tranziției către o

economie cu emisii scăzute de carbon. Două domenii majore de intervenție au constituit pilonii axei 1 în Regio 2007-2013, respectiv DMI 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană și DMI 1.2 – Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe.

Practic, din 2007, cetățenii au început să se familiarizeze cu ideea de clădiri izolate termic și care, printr-o abordare eficientă energetic, le permit economii substanțiale la încălzire și un trai mult mai confortabil.

Atribut care a fost îndeplinit și prin alte tipuri de proiecte, precum cele care asigură îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor urbane, inclusiv transportul, sau reabilitarea clădirilor aflate în patrimoniul cultural mondial, național sau local din orașe.

Soluții eficiente energetic

De exemplu, Primăria Pecica, județul Arad, a implementat, în exercițiul bugetar 2007-2013, mai multe proiecte de dezvoltare urbană, fiind una dintre beneficiarele DMI 1.1, mai ales din perspectiva diminuării impactului transportului asupra mediului, prin reducerea poluării, a emisiilor de agenți poluanți și a nivelului de zgomot. Astfel, lucrările de reabilitare a infrastructurii urbane, care au inclus lucrări de reabilitare a drumurilor și a trotuarelor, înlăturarea gropilor, au fluidizat circulația autovehiculelor și au contribuit la reducerea prafului, a noxelor, a vibrațiilor și a zgomotului. De asemenea, autoritățile orașului Pecica au amplasat camere video pentru creșterea gradului de siguranță a cetățenilor, proiectul respectând principiile dezvoltării durabile și ale eficienței energetice. Sistemul de supraveghere reprezintă o soluție tehnologică modernă, în condițiile în care alimentarea sistemului de supraveghere este realizată cu ajutorul unor panouri solare individuale. În perioada 20072013, au fost implementate 58 de proiecte al căror scop era îmbunătățirea spațiilor publice urbane, precum iluminatul public, utilități, mobilier. Alte 48 de proiecte implementate au avut ca scop îmbunătățirea spațiilor publice urbane precum zonele pietonale, trotuare, scuaruri și pasaje.

6

www.inforegio.ro

sinteză

Soluțiile de iluminat eficiente energetic constituie un obiectiv de investiții cu fonduri europene și în actualul exercițiu bugetar. Astfel, una dintre prioritățile de investiții ale axei prioritare 3 din Regio 2014-2020 este sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în sectorul locuințelor.

Iluminatul public are un potențial mare în îmbunătățirea eficienței energetice, însă ritmul de modernizare a acestei infrastructuri este extrem de lent. Cu toate proiectele implementate în exercițiul anterior, în mediul urban, numai 255 de localități aveau, în 2014, serviciu de iluminat public. Astfel, extinderea și modernizarea infrastructurii de iluminat și de servicii este în continuare o prioritate pentru multe comunități locale urbane. În axa prioritară 3, prin prioritatea de investiții dedicată sprijinirii eficienței energetice, se pot finanța proiecte prin care sistemele de iluminat public, cu incandescență, sunt înlocuite cu lămpi care au eficiență energetică ridicată și durată mare de viață. Se poate finanța inclusiv reabilitarea instalațiilor electrice (stâlpi, rețele etc.), precum și achiziționarea și instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public. De asemenea, crearea, extinderea sau reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane poate fi susținută financiar prin axa prioritară 3, precum și utilizarea surselor regenerabile de energie (de pildă, panouri fotovoltaice).

Nu în ultimul rând, se poate finanța realizarea de strategii pentru eficiență energetică (de exemplu, strategiile de reducere a dioxidului de carbon) care au proiecte imple-

foto: MDRAP

Lumină pentru comunitățile urbane

mentate prin Regio 2014-2020. Beneficiarii acestor tipuri de investiții sunt autoritățile publice locale din mediul urban.

Abordare policentrică

Domeniul major de intervenție 1.1, din Regio 2007-2013, prin intermediul celor trei sub-domenii ale sale (poli de creștere, poli de dezvoltare urbană și centre urbane), a permis implementarea abordării policentrice, în conformitate cu obiectivele Strategiei Naționale de Dezvoltare și Orientările Strategice Comunitare pentru perioada de programare 2007-2013. Structurarea celor trei sub-domenii a contribuit la promovarea rețelei urbane naționale, inclusiv prin legăturile dintre cele mai puternice orașe din punct de vedere economic (poli de creștere) și alte zone urbane (poli de dezvoltare urbană și centre urbane). Abordarea policentrică a acoperit întreg teritoriul naţional, sprijinind dezvoltarea sustenabilă a tuturor regiunilor.

De exemplu, conform datelor din Evaluarea de impact a Axei prioritare1: Sprijinirea

dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere, DMI 1.1 - Raport de evaluare, versiunea finală, Regiunea Nord-Vest, a avut în exercițiul bugetar 2007-2013, ca principale tipuri de investiții pe axa 1 a Regio, proiectele de infrastructură urbană, servicii urbane și transport urban, reprezentând 56% din totalul investițiilor. Potrivit analizei calitative, 74,7% din totalul proiectelor pe axa 1 au vizat infrastructurile urbane, 23,5% din proiecte au vizat infrastructurile sociale, în timp ce 1,5% au reprezentat proiectele care promovează dezvoltarea durabilă a afacerilor.

Mai exact, 68 de proiecte lansate au inclus, în principal, reabilitarea de străzi urbane și poduri, 64 – amenajarea de spații verzi, iar 63 – echipament pentru creșterea siguranței publice și prevenirea criminalității.

Mobilitate urbană

În perioada actuală de programare, transportul este abordat atât din perspectiva îmbunătățirii mobilității urbane, cât și al limitării creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, contribuția așteptată la obiectivul

Situația proiectelor contractate prin Regio 2007-2013 Axa prioritară 1 din Regio 2007-2013 DMI 1.1 - Proiecte care asigură îmbunătăţirea infrastructurii urbane şi serviciilor urbane, inclusiv transportul urban DMI 1.2 – Proiecte prin care au fost reabilitate apartamente pentru creşterea eficienţei energetice

Nr. proiecte finalizate

Fonduri nerambursabile alocate prin Regio 20072013 (euro)

Valoare totală proiecte contractate (euro)

Fonduri nerambursabile, (euro)

358

1.322.64 mil. euro

1.680,86 mil euro

1.302,36 mil. euro

1.068,11 mil euro

111

182,40 mil. euro

194,25 mil. euro

108,99 mil. euro

89,37 mil. euro

din care: FEDR (euro)

martie 2018

7

foto: MDRAP

sinteză

menționat – respectiv sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele – va fi asigurată prin scăderea emisiilor de noxe provenite din transport, respectiv oferirea opţiunilor de transport alternativ și descurajarea folosirii autoturismelor personale. Sunt vizate și realizarea de perdele forestiere, alineamentele de arbori și schimbarea comportamentului legat de transport. Mai exact, se urmărește ajungerea la un număr rezonabil de utilizatori de autoturisme personale în orașul respectiv.

Câteva acțiuni fac parte din această prioritate de investiții. În primul rând, este vorba despre dezvoltarea parcului de mijloace de transport cu vehicule noi, nepoluante, cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă și sisteme de supraveghere video.

Având în vedere că transportul urban electric este o variantă nepoluantă și eficientă, în exercițiul bugetar actual se va sprijini realizarea de trasee separate pentru transportul public și achiziționarea de material rulant conform cu aceste obiective, cum ar fi liniile pentru tramvaie. Se urmărește, de asemenea, încurajarea utilizării de biciclete prin realizarea de piste dedicate și implementarea de sisteme de e-ticketing.

Clădiri eficiente energetic

Autoritatea de Management pentru Regio a publicat în 10 august 2017, spre consultare publică, Ghidul Solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul axei prioritare 3, prioritatea de investiții 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clă-

dirile publice și în sectorul locuințelor, Operațiunea A – Clădiri rezidențiale. În cadrul acesteia, obiectivul îmbunătățirii eficienței energetice în clădirile rezidențiale îl constituie reducerea consumului de energie în locuințe. Regio are ca principal obiectiv îmbunătățirea clasificării energetice pentru aproximativ 129.000 de gospodării. Beneficiarii proiectelor depuse în cadrul apelului de proiecte sunt unitățile administrativ-teritoriale din mediul urban. În 2007-2013, prin axa prioritară 1, au fost, de asemenea, eligibile activități care vizau anveloparea clădirilor rezidențiale.

În cadrul Regio 2007-2013,

72 de centre urbane

au fost implicate în DMI 1.1 din axa prioritară 1, inclusiv sectoarele Bucureștiului, iar principalele intervenții lansate în cadrul măsurii au fost legate de infrastructurile urbane de bază.

Situația proiectelor contractate prin Regio 2014-2020, la 28 februarie 2018 Axa prioritară 3 din Regio 2014-2020

Nr. proiecte contractate

Fonduri nerambursabile alocate prin Regio 20142020 (euro)

Valoare totală proiecte contractate (euro)

Fonduri nerambursabile, (euro)

din care:

Prioritatea de investiţii 3.1 – Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile...

77

1.228,46 mil. euro

149,2 mil. euro

453.8 mil. euro

81.29 mil. euro

Prioritatea de investiţii 3.2 – Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu...

0

616,70 mil. euro

0 mil. euro

0 mil. euro

0 mil. euro

8

www.inforegio.ro

FEDR (euro)

energie verde

Eficiența energetică, marea provocare a României Românii au un profund simț al proprietății, circa 96% dintre locuitorii acestei țări deținând o locuință proprie. Numai că fondul locativ al României, preponderent construit în perioada 1960-1990, are un grad extrem de redus de izolare termică. Potențialul de economisire a energiei care le ajută să funcționeze este de circa 40%, iar acest lucru se vede în succesul programului de termoizolare a anvelopei. Însă marea provocare a României este regândirea modului în care construim de acum încolo, astfel încât casele noastre să-și producă singure energia.

Dan L. Brumar

P

foto: MDRAP

rogramul de reabilitare termică a apartamentelor de locuit merge ca uns în București, dar bate pasul pe loc în provincie. Primăriile de sector și-au resetat prioritățile apelând la credite bancare cu dobândă avantajoasă. Pentru a reduce presiunea exercitată asupra bugetelor, au aplicat pentru fonduri nerambursabile, iar asta ar putea fi cartea câștigătoate pentru toate autoritățile locale din țară.

Primăria Sectorului 3 este fruntașă la solicitarea de fonduri nerambursabile pentru termoizolarea clădirilor multietajate. Numai în actualul exercițiu bugetar, POR 2014-2020, autoritatea locală a depus proiecte în valoare totală de 200 de milioane de euro.

Casele noastre pierd prea multă căldură

foto: MDRAP

Eficiența energetică a clădirilor din România este un capitol important din actualul Regio. În cadrul Axei prioritare 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii

martie 2018

9

foto: MDRAP

energie verde

scăzute de carbon – vor fi sprijinite investițiile care au ca scop creșterea eficienței energetice în imobilele rezidențiale. Unul dintre obiectivele majore ale acestei axe este reducerea consumului de energie finală în clădirile rezidențiale, de la 0,96 Mtep (Milioane de tone echivalent petrol), valoare înregistrată în 2012, până la 0,47 Mtep, în 2023.

Pentru atingerea acestui obiectiv, vor fi sprijinite proiectele de investiții care vor duce la îmbunătățirea izolației termice a anvelopei, a șarpantelor și învelitorilor; reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic; repararea/înlocuirea centralelor termice de bloc/scară; instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile (panouri solare electrice, panouri solare termice, pompe de căldură, centrale termice pe biomasă).

Prima primărie cu panouri solare

foto: MDRAP

Însă mari consumatoare de energie sunt și clădirile în care funcționează instituții publice, motiv pentru care măsurile de stopare a fenomenului sunt obligatorii. Conform directivelor europene, România are obligația de a renova anual 3% din suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile centrale. În cea mai mare parte, clădirile din această grupă sunt localizate

în Regiunea București-Ilfov, inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investițiile promovate prin această axă prioritară vor contribui la îndeplinirea țintei anuale. O veste îmbucurătoare vine de la Camera Deputaților, care a comandat primul audit energetic din existența Casei Poporului. Serviciile de auditare au fost scoase la licitație pe SEAP și, conform anunțului de intenție, la finalul celor 30 de luni de verificări și analize vom afla câtă

energie consumă cea mai impunătoare clădire din Europa, dar și cum o putem face mai eficientă. În anul 2004, Primăria Sectorului 2 se muta în cel mai modern sediu pe care o autoritate locală din București îl putea avea.

Rareori s-a pomenit un asemenea entuziasm într-o autoritate locală, deși nu era vorba de majorări salariale. E cât se poate de adevărat că mediul de lucru te inspiră să performezi, iar angajații primăriei au simțit o ușoară superioritate, izvorâtă din confortul sporit, față de colegii lor din alte primării. Birouri generoase (nu s-a zgârcit nimeni cu spațiul), multă marmură și gresie,

Utilizarea responsabilă a resurselor e privită, mai degrabă, ca o investiție în viitor, cu impact asupra mediului, dar și ca o metodă de a îmbunătăți condițiile de muncă ale angajaților 10

www.inforegio.ro

aparatură nouă, plante naturale bine integrate în spațiu, acces pe bază de cartelă, căldură berechet iarna, aer condiționat pe timp de vară, activitate reorganizată etc. Cineva s-a gândit la toate. Sau, cel puțin așa se credea. Câțiva ani mai târziu, edilii și-au dat seama că acest mamut de sticlă, betoane și oțel era un devorator de energie electrică și termică. Centrala din subsolul clădirii consuma prea mult gaz natural pentru încălzirea imobilului, iar boilerele, amplasate la nivelul fiecărui grup sanitar, nu aveau milă cu energia electrică necesară preparării apei calde. Nu mai încape vorbă că acest detaliu scăpase atenției proiectanților.

exemple pozitive din mediul privat

foto: MDRAP

Din fericire, în 2010, edilii Sectorului 2 au decis să închidă robinetul energiei risipite. Un proiect ambițios pentru o instituție publică avea ca scop reducerea cu cel puțin 40% a cheltuielilor cu agentul termic utilizat pentru încălzire. Reprezentanții primăriei au amplasat pe terasă 70 de panouri solare, care asigură instituției energia nepoluantă necesară încălzirii imobilului pe timp de iarnă și alimentării cu apă caldă menajeră tot anul. Complementar, sistemul conține două tancuri de acumulare a apei, fiecare cu un volum de 1.000 de litri, care sunt folosite la prepararea apei calde menajere. În primul an de funcționare, edilii au tras linie și au ajuns la concluzia că sistemul a contribuit la reducerea cu

40% a cheltuielilor cu întreținerea imobilului, de la 33.600 de euro pe an, la 20.160 de euro pe an. În cadrul Axei prioritare 3 există soluții de stopare a risipei de energie și pentru alte tipuri de clădiri publice, cum sunt spitalele, penitenciarele, școlile și grădinițele. Administratorii acestor clădiri pot lua în calcul inclusiv lucrări de reabilitare termică profundă (deep renovation), de modernizare a sistemelor de încălzire, a rețelelor de instalații, dar și de modernizare a sitemului de iluminat interior.

Companiile private care acționează în România arată o deschidere tot mai mare față de energia verde, fiind promotorii unei politici de responsabilizare a consumatorilor și partenerilor de afaceri. De obicei, privații nu apelează la fonduri nerambursabile pentru implementarea proiectelor de eficiență energetică, ci își finanțează lucrările din bugetul propriu. Utilizarea responsabilă a resurselor e privită, mai degrabă, ca o investiție în viitor, cu im-

foto: MDRAP

energie verde

pact asupra mediului, dar și ca o metodă de a îmbunătăți condițiile de muncă ale angajaților. Un exemplu grăitor e oferit de marile lanțuri de retail, care își construiesc de la zero sedii prietenoase cu mediul.

Energia solară, transformată în energie electrică, este cel mai utilizat „combustibil” pentru funcționarea acestor imobile, în care emisiile de dioxid de carbon se apropie de zero.

O serie de supermarketuri din București și din țară au fost dotate cu panouri fotovoltaice, care le asigură autonomie energetică și o amprentă de carbon extrem de scăzută. Totodată, o soluție pentru reducerea emisiilor este amenajarea de terase sau acoperișuri înverzite. Un mamut din zona de retail de la noi a surprins pe toată lumea la jumătatea acestui an, când a reinventat conceptul de supermarket. Acoperișurile a două mari magazine din Capitală și al sediului central al retailerului au fost transformate în grădini de legume și fructe și transferate în grija comunităților în mijlocul cărora se află. Oamenii pot culege roadele grădinilor, cu condiția să se îngrijească de aceste oaze de verdeață.

martie 2018

11

Transport eco

Orașele mici spun „DA“ transportului ecologic

foto: mdrap

Statele europene nu au fost niciodată mai sigure decât acum că automobilul personal, care funcționează pe combustibili fosili, le va distruge complet orașele istorice și atât de frumoase. Factorii de decizie de la Bruxelles se află în fața unei dileme colosale: fie îl reiventează și încurajează transportul în comun ecologic, fie semnează actul de deces al bătrânului continent. România primește bani prin Regio 20142020 pentru a se alătura acestui efort comun al țărilor din blocul comunitar.

Dan L. Brumar

Î

n 1885, când Karl Benz a prezentat lumii primul automobil cu ardere internă, nimeni nu intuia că inginerul german tocmai deschisese o cutie a Pandorei. La peste 130 de ani de la istoricul eveniment, omenirea a ajuns să pună sub semnul întrebării utilitatea acestei invenții revoluționare. Secolul XXI va pecetlui soarta automobilului pe bază de combustibil fosil, instrument care a ajuns să pună în pericol sănătatea și viețile locuitorilor întregii planete. Sigur, există state în lume care nu-și pun problema consumului irațional de resurse (în special din

12

www.inforegio.ro

afara blocului comunitar), însă, pentru Europa, eficiența energetică și încurajarea transportului ecologic sunt priorități de gradul zero. Iar România are mult de recuperat la aceste capitole.

Soluții pentru orașele românești România s-a aliniat la politicile de mediu ale Uniunii Europene și este încurajată, inclusiv prin intermediul fondurilor nerambursabile, să utilizeze la scară largă energia nepoluantă. În cadrul Regio 2014-2020 au fost lansate apeluri de proiecte care vizează reducerea emisiilor de dioxid de car-

bon, în special în zonele urbane, sporirea accesului la sistemele de transport public și privat, dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor de transport fără motor, îmbunătățirea calității mediului și a amenajării spațiilor urbane. În cadrul axei prioritare 3 a noului Regio, autoritățile locale din România au posibilitatea să acceseze fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea unor planuri sustenabile de mobilitate urbană, pentru înlocuirea parcurilor auto ale regiilor și societăților de transport locale sau pentru crearea sau extinderea unor sisteme de management al traficului.

Beneficiari direcți ai priorității de investiții 3.2 sunt orașele mici, care nu au statut de

foto: MDRAP

Transport eco

Viitorul transportului în comun e aici Încurajarea transportului în comun, în detrimentul folosirii autovehiculelor personale, este o prioritate a statelor UE. Însă, pentru a fi folosite la scară largă, serviciile publice de transport trebuie să fie atractive, eficiente, chiar performante. De aceea, tendința generală în Comunitatea Europeană este de migrare spre vehicule electrice, nepoluante, care contribuie la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din orașe. Toate statele europene își regândesc transportul în comun. Optimismul de la Bruxelles e contagios și împărtășit acum de tot mai mulți edili de orașe și municipii de la noi. Prin Regio 2014-2020, autoritățile locale din zonele vizate pot accesa fonduri nerambursabile pentru dotarea parcurilor auto cu mijloace de transport electrice, care asigură, totodată, și facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă. Investițiile în mijloace de transport nepoluante sunt încurajate datorită impactului negativ zero asupra mediului. În cadrul axei prioritare 3 nu e vorba doar de achiziții de mijloace de transport public, ci și de sprijin financiar pentru lucrări de realizare/ extindere a sistemelor de e-ticketing pentru călători, de introducere a transportului public în localități urbane, de realizare a unor stații ori terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun, de construire a infrastructurii necesare transportului electric (inclusiv stații de alimentare a automobilelor electrice).

Râmnicu Vâlcea a furat startul Municipiul Râmnicu Vâlcea ar putea fi un exemplu pentru toate orașele din România în ceea ce privește deschiderea față de transportul în comun eficient. Fără vreun ajutor extern, orașul vâlcean a devenit prima localitate din România care utilizează autobuze alimentate cu gaz natural comprimat (GNC) pentru transportul călătorilor. Societatea care asigură transportul public în oraș, ETA SA, a achiziționat din resurse proprii trei vehicule de transport care aduc o economie de 60% a cheltuielilor cu carburanții, față de trei autobuze alimentate cu motorină. „Autobuzele IVECO alimentate cu GNC consumă 17 l GNC la 100 km, față de autobuzele cu aceeași capacitate alimentate cu motorină (26 sau chiar 34 litri/100 km). Folosirea autobuzelor alimentate cu gaz natural participă efectiv la reducerea amprentei de carbon cu circa 16% faţă de autobuzele pe motorină, adică cu 9,6 tone dioxid de carbon mai puțin la fiecare 100.000 km. În acest fel, calitatea mediului și a vieții locuitorilor

Alte măsuri de sprijin

Proiectele care vizează eficientizarea transportului public și dezvoltarea transportului nemotorizat/ nepoluant vor fi finanțate cu prioritate în cadrul axei 3. Totodată, vor fi primite foarte bine proiectele de reabilitare sau modernizare a liniilor de tramvai. Însă, vor fi bani și pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere prietenoase cu bicicliștii și pentru realizarea unor rețele integrate de alei pietonale care să acopere mare parte din orașele-țintă. Aici se va acorda o mare importanță traseelor pietonale care asigură acces de la/ către școli, universități, parcuri, locuri de interes turistic și cultural, centre de afaceri, centre comerciale și instituții publice.

foto: MDRAP

reședință de județ. Acest lucru nu înseamnă că marile aglomerări urbane au fost lăsate pe dinafară, ci au la dispoziție fonduri în cadrul axei prioritare 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

municipiului Râmnicu Vâlcea este îmbunătățită considerabil”, a declarat, pentru Regio, ing. Andi-Ștefan Davidescu, directorul societății de transport.

Autobuzele, cu 36 de locuri fiecare, au costat 300.000 de euro, însă reprezentanții societății spun că au meritat fiecare cent.

Stimulați de reacția pozitivă a locuitorilor municipiului, șefii companiei de transport vor să facă pasul următor în vederea extinderii flotei de vehicule eficiente din punct de vedere energetic. Alte 20 de autobuze vor fi cumpărate cu fonduri europene disponibile prin Regio 2014-2020, concomitent cu realizarea unor lucrări de modernizare a stațiilor de îmbarcare/ debarcare. Cum Râmnicu Vâlcea este municipiu reședință de județ, ETA SA nu se poate număra printre beneficiarii axei prioritare 3, însă poate aplica în cadrul axei prioritare 4, obiectivul specific 4.1 – Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ.

martie 2018

13

proiecte

Spitalul Sf. Maria din Iași, reabilitat după 48 de ani

foto: MDRAP

Fațadă neizolată termic, tâmplărie veche și scorojită, subsoluri neîncălzite, consum uriaș de energie și cheltuieli care ar putea fi reduse. Cel mai mare spital de pediatrie din Moldova suferă la fel de mult ca cei peste 48.000 de micuți pacienți care-i trec anual pragul. Spitalul Clinic de Urgență Sf. Maria din Iași nu a mai fost reabilitat din 1970. Lucrurile se vor schimba, însă, datorită unui proiect finanțat prin noul program Regio. tal de profil din zona Moldovei, nu a mai fost reabilitat de când a fost inaugurat, adică din 1970. În condițiile în care, anual, conform statisticilor, sunt tratați aici peste 48.000 de copii. Un raport de audit energetic efectuat asupra imobilului a evidenţiat un grad foarte slab de protecţie termică a clădirii şi, implicit, imposibilitatea satisfacerii exigenţelor minime actuale de confort termic. Nu mai vorbim de îndeplinirea cerinţelor UE de a avea o clădire verde, eficientă energetic, care să ofere un spaţiu propice desfăşurării actului medical de calitate.

Clădirea va fi eficientă energetic

Alice-Claudia Gherman

S foto: MDRAP

ă vrei să transformi un spital într-o „clădire verde” în condițiile în care acesta are probleme mari legate de dotări și de personal poate să pară o inițiativă nejustificată. Și totuși, nu este deloc așa. Proiectul de reabilitare și modernizare a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi, depus de Consiliul Județean pentru finanțare prin Regio 2014-2020 înseamnă, pe scurt, un mediu mai curat și steril, reducerea cheltuielilor cu energia și, nu în ultimul rând, un „plus” pentru ecologie. Spitalul de pediatrie, care este, de altfel, și cel mai mare spi-

14

www.inforegio.ro

Pereții exteriori neizolați termic și tâmplăria veche, din lemn, creează probleme în ceea ce privește temperatura și umiditatea din interior. Pentru a putea asigura căldura necesară în saloane și ventilația propice pentru sălile de operație și cele de terapie intensivă, se consumă o cantitate uriașă de energie. Rezultatul? Cheltuieli mari și poluare din cauza utilizării unor carburanți care, prin ardere, produc gaze cu efect de seră. Cu ajutorul fondurilor europene, autoritățile încearcă să rezolve aceste probleme pas cu pas. „În urma punerii în aplicare a proiectului se va realiza eficientizarea energetică a spitalului. Chiar dacă nu se va ajunge la independenţă energetică 100%, după finalizarea proiectului, 10% din energia finală va fi produsă din surse regenerabile. Se va instala un sistem de panouri solare ca formă alternativă de producere a agentului termic primar necesar obţinerii apei calde de consum”, ne-a explicat Emilia Popescu, reprezentant al Consiliul Judeţean Iaşi.

Costurile cu energia se vor reduce şi datorită lucrărilor de intervenţie asupra clădirii în care funcţionează Spitalul Clinic de Urgentă pentru Copii Sf. Maria: vor fi

proiecte FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi 2 Beneficiar: Consiliul Judeţean Iaşi 2 Buget total: 121,47 milioane de lei 2 Contribuţie FEDR: 76,52 milioane de lei

izolate termic fațada, soclurile și subsolurile, sistemele de climatizare și ventilare mecanică vor fi înlocuite și modernizate, la fel și instalațiile electrice. În plus, se vor instala sisteme de management energetic integrat, precum sisteme de automatizare și monitorizare, care fac posibilă economia de energie la nivelul sistemelor tehnice ale clădirii.

După implementarea proiectului, ale cărui lucrări vor dura 4 ani, autorităţile speră la o scădere anuală a emisiei gazelor cu efect de seră, la scăderea consumului anual de energie primară şi la obţinerea unui consum din surse regenerabile. „În tot acest timp, pacienţii nu vor fi afectaţi, întrucât lucrările se vor desfăşura pe tronsoane izolate, fără risc de contaminare. Pacienţii vor

foto: MDRAP

Fațada și subsolurile, izolate termic

fi relocaţi în celelalte zone din spital, astfel încât să nu se reducă activitatea medicală”, a dat asigurări Emilia Popescu. La finalul proiectului, cei 800.000 de potențiali bene-

ficiari ai celui mai mare spital pentru copii din nord-estul României vor primi îngrijiri într-o unitate modernă și prietenoasă cu mediul înconjurător.

S.P.F. Calafat se aliniază standardelor europene de eficienţă energetică

foto: MDRAP

Conform Directivei europene privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, ţara noastră are obligaţia să se alinieze trendului actual de utilizare a energiei verzi şi protejare a mediului înconjurător.

Ca urmare, și Regio 2014-2020 și-a propus să finanțeze proiecte ale căror activități au ca scop creșterea eficienţei energetice şi economia de energie. În acest sens, a fost contractat proiectul Poliţiei de Frontieră Calafat, care urmărește reabilitarea termo-energetică a sediului S.P.F. Calafat.

Alice-Claudia Gherman

C

u fiecare proiect de eficienţă e­­ nergetică sau de utilizare a unor energii regenerabile, România se apropie mai mult de cerinţele Directivei 2009/28/CE. Conform acesteia, avem obligaţia ca în anul 2020 să asigurăm din surse regenerabile cel puţin 24% din consumul final brut de energie. Nu este o opţiune, ci o obligaţie, dictată de realitatea crudă a schimbărilor climatice resimţite în ultimii ani. Emisia gazelor cu efect de seră reprezintă o ameninţare serioasă în ceea ce priveşte producerea schimbărilor

martie 2018

15

foto: MDRAP

proiecte

climatice, cu efecte nocive asupra omenirii.

Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), împreună cu îmbunătăţirea eficienţei energetice (EE), pot contribui la reducerea consumului de energie, la reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră şi, în consecinţă, la prevenirea schimbărilor climatice periculoase.

Pentru a se alinia unor structuri similare din ţările UE, Poliţia de Frontieră România a demarat un proiect de reabilitare termoenergetică în punctul de trecere a frontierei de la Calafat. Astfel, prin intermediul proiectului, se va reabilita pavilionul administrativ nr. 49-84-01 din cadrul S.P.F.Calafat, urmărindu-se ca, prin acest proiect, să se asigure confortul termic spre a creea condiţii de muncă optime pentru personalul instituţiei și, contribuind totodată, la reducerea emisiilor de carbon şi scăderea consumului anual de energie primară.

Sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat este una dintre cele mai importante clădiri istorice ale oraşului Calafat. Până în 1893, aceasta a aparţinut lui Ioan Gheorghiadis, grec stabilit în localitate. Ulterior, clădirea a fost renovată şi dotată conform exigenţelor epocii, având mai multe întrebuinţări printre care aceea de Liceu comer-

cial de băieţi, Gimnaziu de fete începând cu 1948 şi apoi unitate militară. Cât priveşte pavilionul administrativ nr. 49-84-01 din cadrul sediului S.P.F. Calafat, construcţia a fost executată în jurul anului 1900, cu destinaţie de clădire administrativă. „Din punct de vedere al utilizării eficiente a energiei, este necesară realizarea unor lucrări de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii (termoizolarea faţadelor şi reabilitarea, modernizarea instalaţiilor de încălzire/ răcire, ventilare/ climatizare, preparare apă caldă de consum şi iluminat etc.). Se urmăreşte, astfel, reducerea consumurilor energetice, având în vedere faptul că, în conformitate cu certificatul energetic, imobilul se încadrează în clasa E de eficienţă energetică, din cauza

izolaţiei nesatisfăcătoare a anvelopei (tencuielii exterioare). În prezent, nu există un consum anual specific din surse regenerabile, clădirea nefiind dotată cu niciun sistem de producere a energiei din astfel de surse”, a explicat Valentin Neguţ, managerul de proiect.

După implementarea proiectului, estimată la 30 de luni, principalele rezultate obţinute vor duce la trecerea clădirii într-o clasă de energie superioară, îmbunătăţirea stării clădirii, economisirea cantităţii de energie consumată pe termen mediu şi lung şi scăderea costurilor cu energia plus reducerea emisiilor de CO2. În reabilitarea sediului vor fi utilizate materiale şi tehnologii care să mărească eficienţa energetică. De pildă, se va anvelopa clădirea cu vată minerală şi polistiren extrudat, se va înlocui tâmplăria existentă cu tâmplărie din PVC, se va reabilita instalaţia electrică şi se vor înlocui corpurile de iluminat cu corpuri economice tip led, se va instala un sistem de panouri solare fotovoltaice şi două turbine eoliene cu palete verticale şi se va amenaja o cameră pentru acumulatori, pentru ambele sisteme de producere a energiei electrice din surse regenerabile. „Au existat unele dificultăţi la momentul elaborării cererii de finanţare, din cauza complexităţii acestui proces, precum şi a volumului mare de documente solicitate de către Autoritatea de Management/ Organismul Intermediar. În prezent, proiectul se află în stadiul de validare a documentaţiei de atribuire aferentă achiziţiei de servicii de proiectare şi execuţie de lucrări, depusă în SEAP”, a precizat managerul de proiect.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Reabilitare termoenergetică pavilion administrativ de la sediul S.P.F. Calafat 2 Buget total: 3,39 milioane de lei 2 Contribuţie FEDR: 2,05 milioane de lei

16

www.inforegio.ro

foto: MDRAP

2 Beneficiar: S.P.F. Calafat

proiecte

Orașul Livada are strategie de eficiență energetică foto: MDRAP

După 2012, planul de dezvoltare a orașului Livada – elaborat înainte de 2010 – a fost actualizat. În acest moment, strategia integrată a localității gravitează în jurul conceptului de eficiență energetică.

Vlad Bârleanu

L

ivada este un orășel cu aproximativ 6.700 de locuitori, aflat în județul Satu Mare. În exercițiul financiar actual, multe investiții necesare în localitate și care așteptau finanțare au putut fi reactivate. Motivul: odată cu perioada actuală de programare bugetară, orașele mici (sub 10.000 de locuitori) au devenit eligibile pentru proiecte finanțate cu fonduri europene.

Unul dintre proiectele necesare orașului e reabilitarea energetică a cinci blocuri de locuințe. Acesta face parte din strategia integrată, care vizează creșterea eficienței energetice prin modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public, prin reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice, și prin încălzirea acestora din urmă cu energie geotermală. La fel ca în restul României, clădirile rezidenţiale din Livada sunt, în general, vechi, peste jumătate dintre ele fiind construite înainte de 1980. În momentul de faţă, încălzirea apartamentelor se realizează cu sobe de teracotă pe combustibil solid şi convectoare electrice.

Reducerea consumului de energie Deși prin proiectul depus pentru finanțare din Regio 2014-2020 nu se propun schimbări la instalaţia de încălzire, conform auditului energetic aferent acestuia, consumul de energie se va reduce cu 40% după finalizarea investiției. Mai exact, este preconizată scăderea consumului anual de energie primară cu peste 144.000 de kwh, în medie, pe fiecare dintre cele cinci blocuri de locuințe reabilitate. De asemenea, auditul arată scăderea consumului anual specific de energie pentru încălzire, în medie, cu 119,60 kwh/ mp pentru fiecare bloc în parte. Beneficiarii proiectului sunt cei 298 de locatari, ale căror locuințe vor deveni eficiente energetic. În consecință, aceștia vor plăti sume mai mici pentru energia necesară încălzirii locuințelor.

Elaborarea proiectului de reabilitare a celor cinci blocuri din Livada a început în luna iunie 2016. Acesta a fost realizat de

către autoritățile locale, în colaborare cu proiectanți și consultanți de specialitate. Contractul de finanțare a fost semnat după mai bine de un an, respectiv la 1 august 2017. Recent, a fost atribuit, prin licitație, contractul de elaborare a Proiectului Tehnic, urmând ca după elaborarea acestuia – perioadă pe care primarul Arthur Piricsi o estimează la o lună – să se organizeze procedurile de atribuire a contractului de lucrări. Data finalizării proiectului, conform contractului de finanțare, este februarie 2019, însă, având în vedere ușoara întârziere în desemnarea proiectantului tehnic, este posibil ca termenul final să suporte ajustări. Valoarea totală a proiectului este de peste 2,32 milioane de lei, din care asistența financiară nerambursabilă reprezintă 57%, respectiv 1,33 milioane de lei lei.

Lucrări de reabilitare complexe Lucrările de reabilitare termică presupun izolarea fațadelor, termo-hidroizolația terasei, închiderea balcoanelor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor. De asemenea, se vor instala sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile, precum panouri solare electrice pentru iluminatul din casa scării. Corpurile de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune vor fi înlocuite cu becuri

având eficiență energetică ridicată și durată mare de viață. Alte lucrări vizează repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de pe terase, înlocuirea circuitelor electrice în spațiile comune, refacerea finisajelor interioare aferente acestor spații și repararea trotuarelor de protecţie, pentru eliminarea infiltraţiilor la infrastructură. Nu în ultimul rând, se vor înlocui instalaţiile de distribuție a apei reci şi a colectoarelor de canalizare menajeră şi pluvială până la căminul de branşament, precum și instalațiile de paratrăsnet.

Proiecte și probleme

Primăria Livada nu e începătoare în pro­­iectele cu bani europeni. Până acum, autoritățile locale au deja trei proiecte semnate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală și pregătesc încă patru proiecte pe Regio. Unul dintre ele are drept scop crearea unui parc în centrul orașului, unde există obiective culturale și turistice. Problema întâmpinată de autoritățile locale o reprezintă intabularea terenului de circa 3 ha. Pentru ca proiectul să fie eligibil, spațiul trebuie să fie intabulat definitiv și, potrivit primarului Piricsi, autoritățile centrale nu reușesc să identifice o soluție, deși se poartă discuții de peste jumătate de an. Oficialul a declarat că și alte localități sunt în aceeași situație, pe proiecte similare, amintind localități din județul Maramureș sau orașul Carei.

martie 2018

17

Interviu

Ștefan Roșeanu, director general al Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană:

„Vehiculele și infrastructurile de transport prietenoase cu mediul pot implica riscuri financiare mai ridicate” Prioritatea de investiții 3.2 a noului Regio oferă șansa promovării strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv prin promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană. Într-un interviu pentru Revista Regio, Ștefan Roșeanu, director general al Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană (AMM), spune că fondurile europene sunt necesare, în contextul în care noile tehnologii implică riscuri financiare mai ridicate, greu de finanțat prin bănci.

foto: Mediafax

Regio: Cum caracterizați obiectivele și contextul descrise în prioritatea de investiții 3.2? Ștefan Roșeanu: Uniunea Europeană reprezintă una dintre regiunile cu cel mai mare grad de urbanizare din lume, în condițiile în care aproximativ 70% din populația europeană locuiește în astfel de zone. România se află încă mult în urma acestei medii europene, cu aproximativ jumătate din populație trăind în zone rurale

și jumătate în zone urbane. Cu toate acestea, provocările privind poluarea mediului sunt similare și în România ca în restul spațiului UE. În condițiile în care economia românească a făcut trecerea de la o industrie grea, bazată pe platforme industriale energofage și cu mari cantități de emisii de noxe, la o economie bazată pe servicii și pe spații industriale de mai mici dimensiuni și cu tehnologii de producție moderne,

provocarea majoră a centrelor urbane din România o reprezintă poluarea din transporturi. Această poluare se cuantifică atât în ceea ce privește poluarea chimică, dar și cea fonică, precum și prin ocuparea și distrugerea terenului din cauza infrastructurilor de transport. În România, accesul facil al populației la vehicule motorizate individuale s-a tradus printr-o schimbare a comportamentului în ceea ce privește deplasarea. Deplasările realizate prin moduri active de transport, adică pietonal și cu bicicleta, sau cu ajutorul sistemelor de transport public au fost treptat înlocuite, începând cu 1990, cu deplasările realizate cu ajutorul sistemelor motorizate individuale - cu patru și două roți. Acest comportament conduce la creșterea cererii pentru a construi unele noi sau a extinde infrastructurile de transport, iar gradul de utilizare a sistemelor de transport public scade. Ceea ce se traduce prin creșterea gradului de poluare chimică și fonică, dar și prin creșterea presiunii financiare asupra bugetelor locale pentru

„În România, accesul facil al populației la vehicule motorizate individuale s-a tradus printr-o schimbare a comportamentului în ceea ce privește deplasarea“ 18

www.inforegio.ro

foto: AMM

Interviu

UAT-urile trebuie să finanțeze doar cu 2% din costul investiției, restul fiind acoperit prin fonduri nerambursabile europene și naționale.

Regio: Cât de realist credeți că sunt formulate efectele? Ștefan Roșeanu: Putem să concluzionăm că investițiile sprijinite prin prioritatea 3.2. sunt tot atât de realiste, pe cât sunt de realiste măsurile adoptate în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă.

Obiectivele de investiții din aceste docu-

mente au în spate și analize financiare și, dacă au fost reținute în cadrul acestor documente, înseamnă că au fost deja identificate potențiale surse de finanțare. Soluțiile „clasice” de transport sunt mai ușor de evaluat de către mediul bancar și, pe cale de consecință, pot fi finanțate și prin soluții clasice comerciale. În schimb, tehnologiile încorporate în vehiculele și infrastructurile de transport prietenoase cu mediul pot implica riscuri financiare mai ridicate, riscuri care sunt acoperite prin aceste granturi europene și naționale.

foto: AMM

a rezolva întreținerea adecvată a noilor infrastructuri. În acest context, Regio 2014-2020, prin prioritatea 3.2 vine să ofere soluții financiare centrelor urbane non-reședință de județ, plus Bucureștiul și Municipiul Tulcea, pentru a întoarce trendul dinspre transportul individual poluant către cel activ și cel public. Pe acest palier, centrele urbane au elaborat și adoptat în ultimii ani un set de documente strategice – Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă – cu un rol în stabilirea direcțiilor de acțiune în domeniul deplasărilor din interiorul și în zona de influență a unui centru urban.

Aceste Planuri, aflate la „generația 1”, includ diverse măsuri ce ar trebui să fie întreprinse la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale atât din sfera măsurilor soft - hotărâri locale, cât și hard - investiții.

Or, prioritatea 3.2. vine, după părerea noastră, să sprijine financiar tocmai măsurile identificate și dorite de către fiecare UAT în parte. În strânsă legătură cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene, în ansamblu, corelate cu cele ale României, fondurile europene și naționale vin să sprijine, în cadrul acestei axe, măsuri cu impact ridicat în scăderea nivelului de poluare, măsuri care, de multe ori, sunt mai costisitoare la nivelul achiziției comparativ cu alte soluții, deja „clasice”. Trebuie să ne amintim la acest moment faptul că

martie 2018

19

interviu

foto: MDRAP

alăturat experți din mediul academic și industrial. În măsura în care anumite provocări persistă în piață, AMM își va continua această misiune de formare a profesioniștilor din domeniul mobilității urbane, utilizând atât formule consacrate de comunicare, cum ar fi seminarii și mese rotunde, cât și canale alternative de comunicare - social media sau webinarii.

„În strânsă legătură cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene, în ansamblu, corelate cu cele ale României, fondurile europene și naționale vin să sprijine, în cadrul acestei axe, măsuri cu impact ridicat în scăderea nivelului de poluare“

20

www.inforegio.ro

toate cazurile, au provenit atât din rândul generatorilor de politici publice - Comisia Europeană, Guvernul României, autorități publice locale, cât și din rândul marilor finanțatori instituționali - Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, cărora le-am

xcxz

foto: AMM

Regio: Cum s-ar putea implica AMM în implementarea acestei axe, în contextul experienței în realizarea de planuri de mobilitate urbană și în parteneriate? Ștefan Roșeanu: Asociația pentru Mobilitate Metropolitană s-a poziționat ca un jucător activ în procesul de implementare a obiectivelor de investiții din Programul Regio 2014-2020, obiectivele specifice 3.2. și 4.1. Încă din etapa de elaborare a ghidurilor de finanțare, noi am facilitat întâlniri și schimburi de experiență între echipele de elaborare din cadrul MDRAP, respectiv Autoritatea de Management POR și potențialii beneficiari.

Academia de Mobilitate Durabilă este un proiect inițiat și derulat de către asociația noastră având rol în educarea personalului din administrația publică locală, operatorii de transport public și chiar din rândul furnizorilor de soluții în sensul înțelegerii și adoptării soluțiilor moderne de mobilitate durabilă. Am organizat atât sesiuni naționale, cât și regionale, care au acoperit o gamă largă de subiecte, de la cele de ordin organizațional și managerial, până la cele legate de diverse tehnologii.

Forumul de Mobilitate Metropolitană este un alt exemplu de proiect pe care l-am dezvoltat pentru a facilita acest schimb de idei și experiență. Lectorii, în

Regio: Există studii privind reducerea nivelului de CO2/ noxe prin implementarea unui plan de mobilitate durabilă? Ștefan Roșeanu: Trebuie să ținem cont de faptul că, în România, Planurile de Mobilitate sunt la prima generație și adoptate doar de puțini ani. Ca urmare, o evaluare a impactului real al acestora este încă imposibil de realizat. În schimb, la nivelul Uniunii Europene s-au realizat o serie de studii și unele dintre acestea arată că, prin implementarea politicilor general acceptate ca formând baza unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, poluarea cu CO2 poate scădea, până în 2050, cu 25% față de anul 2010. Gradul de congestionare ar scădea cu peste 60%.

Așteptările sunt mari, dar contează și modul în care măsurile propuse se vor integra și implementa în viața reală. E posibil ca unele măsuri să nu dea rezultatul estimat în studii, dacă nu sunt însoțite de toate măsurile în contextul cărora le-a fost măsurat impactul.

foto: MDRAP

interviu „Mentalitățile se schimbă, în general, destul de greu, și nu ne putem aștepta la o renunțare în masă la vehiculele individuale motorizate pentru bicicletă sau transport public“ cazul Municipiului Mediaș care gestionează și în prezent, cu succes, un sistem de transport public local ce include și o rețea bine dezvoltată de troleibuz. Și exemplele pozitive sunt mult mai multe. Alte UAT-uri trebuie să o ia de la capăt în condițiile în care, în anii 1990, au renunțat la serviciile de transport public pe fondul recesiunii economice naționale sau locale.

Regio:Este industria românească pregătită să răspundă nevoilor unor astfel de planuri în calitate de furnizor? Ștefan Roșeanu: Industria românească face permanent dovada că este aptă să răspundă pozitiv cerințelor pieței, dacă aceste cerințe sunt predictibile și în volume suficient de mari, încât să justifice investițiile în capacități de producție. Exemple avem multe, de la producători tradiționali de vehicule de tip tramvai și troleibuz și constructorii infrastructurilor aferente care încă există pe piață și furnizează produse și soluții, la constructorii noi de biciclete și trotinete electrice, la societăți implicate în

programe de cercetare-dezvoltare cu fonduri locale sau europene. Condițiile specifice fiecărei licitații vor contribui, în mod clar, la filtrarea potențialilor furnizori.

Regio: Din experiența dvs., UAT-urile relevante pentru această axă au interesul și capacitatea financiară pentru implementarea unor astfel de proiecte? Ștefan Roșeanu: Situațiile diferă de la oraș la oraș. Cei care au știut deja să-și atragă noi investitori în teritoriul administrat de ei au fondurile și cunoștințele de a derula proiectele de modernizare a sistemelor de transport public. Să luăm numai

Regio: Programul vorbește de schimbarea mentalităților. Din experiența dvs., cât de greu se pot schimba aceste mentalități, astfel încât oamenii să renunțe la transportul cu mașina personală și să accepte transportul în comun sau variantele ecologice? Ștefan Roșeanu: Mentalitățile se schimbă, în general, destul de greu, și nu ne putem aștepta la o renunțare în masă la vehiculele individuale motorizate pentru bicicletă sau transport public. Dar am văzut statistici pozitive din orașe precum Cluj Napoca, Timișoara, Buzău, unde lumea a apelat în număr ridicat la mersul cu bicicleta sau la transportul public în contextul modernizării infrastructurii, vehiculelor și a sistemelor de informare și taxare. foto: AMM

Ce este Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană susţine dezvoltarea mobilităţii durabile în marile aglomerări urbane, diseminarea şi promovarea în România a conceptelor şi a bunelor practici în domeniul dezvoltării şi mobilităţii durabile. Asociaţia colaborează cu organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, cu asociaţii profesionale, naţionale şi internaţionale, în domeniul dezvoltării urbane şi a transportului public şi cu alte instituţii sau organizaţii non-guvernamentale.

martie 2018

21

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

Cheltuielile ocazionate de construirea unei clădiri pentru centrala termică, ce intră în activitățile complementare care conduc la îndeplinirea obiectivelor proiectului, sunt eligibile?

Dar schimbarea centralei termice (inclusiv lucrările de montaj) în această situație, fără lucrări de reabilitare a clădirii, este eligibilă?

Conform Ghidului specific, cheltuielile pentru construirea de clădiri noi care adăpostesc centrale termice, ca urmare a cerințelor ISU (privind măsurile de prevenire a incendiilor la exploatarea instalațiilor de încălzire locală și centralizată) se încadrează în categoria cheltuielilor neeligibile. Devizul general va respecta modelul din HG 28/2008 (cu modificările și completările ulterioare) sau din legislația în vigoare. Cheltuielile se vor include în cadrul bugetului proiectului pe liniile bugetare corespunzătoare precizate în ghidul specific, cu încadrarea în categoria cheltuielilor neeligibile. Sunt eligibile cheltuielile aferente lucrărilor privind repararea/ înlocuirea cazanului şi/ sau arzătorului din centrala termică proprie, repararea/ înlocuirea centralei termice proprii, în scopul creşterii randamentului şi al reducerii emisiilor echivalent CO2, inclusiv prin instalaţii de micro-cogenerare, dacă sunt fezabile tehnic şi economic, numai dacă energia termică/electrică produ-

foto: MDRAP

Eficiența energetică și transportul ecologic sunt două domenii extrem de importante în „economia” noului program Regio. Ce tipuri de clădiri sunt eligibile pentru reabilitare termică? Cum se poate moderniza iluminatul public? Ce trebuie să știm pentru a avea succes cu un proiect de închiriere de biciclete? Iată doar câteva dintre întrebările la care vă răspund astăzi specialiștii.



să va fi utilizată exclusiv pentru clădirea/ clădirile amplasate în același perimetru/ parcelă/ adresă a solicitantului, inclusiv pentru clădirea/ clădirile care nu fac obiectul proiectului.

Este eligibilă o clădire – sediul unei primării – cu o suprafață utilă de 230 mp?

Nu, conform ghidului specific, clădirea trebuie să fie independentă structural, cu o suprafaţă utilă totală mai mare de 250 mp.



Referitor la interpretările asupra eligibilității solicitantului din ghidul specific pentru prioritatea de investiții 3.1, Operațiunea B – clădiri publice, vă rugăm să ne transmiteți dacă în categoria beneficiarilor eligibili se încadrează și

22

www.inforegio.ro

universtitățile de stat ca instituţii prestatoare de servicii publice de învățământ de interes local sau judeţean.

Instituțiile de învățământ superior de stat care funcționează în coordonarea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice nu îndeplinesc condiția de eligibilitate legată de încadrarea în categoria solicitanților eligibili sau, după caz, de încadrarea ocupantului în categoria entităților publice descrise în ghidul specific.



Se poate solicită finanțare prin prioritatea de investiții 3.1, Operațiunea C – Iluminat public, în situația în care într-un municipiu serviciul de iluminat public a fost atribuit prin încredințare directă?

Finanţarea proiectelor de investiţii în cadrul axei prioritare 3, prioritatea de investiții 3.1, operațiunea C – Iluminat



util pentru beneficiari

Realizarea de puncte de închiriere biciclete se poate realiza doar dacă se creează piste de biciclete prin proiect. Ghidul solicitantului vizează complementaritatea celor două activități, fără a se preciza dacă acestea trebuie realizate în mod obligatoriu împreună.

Un solicitant eligibil poate realiza un proiect care să vizeze doar activitatea de creare/ modernizare/ extindere a sistemelor de închiriere de biciclete. În cazul în care solicitantul propune doar un proiect în cadrul obiectivului specific 3.2, se va prezența abordarea integrată a Cererii de finanțare cu proiecte finalizate/ în implementare/ depuse sau propuse la finanțare din alte surse ( se vor avea în vedere scenariile din PMUD). În ceea ce privește crearea de parcări de tip „park&ride”, aceste parcări trebuie realizate lângă stația de capăt sau integrate acesteia. În primul caz, este vorba de un amplasament distinct față de stația de capăt, iar în al doilea caz acestea pot fi integrate stațiilor de

foto: MDRAP



foto: MDRAP

public, nu reprezintă ajutor de stat, sub rezerva atribuirii contractului de delegare a gestiunii în conformitate cu legislația în vigoare. Autoritatea contractantă are obligaţia de a fi atribuit contractul de achiziţie publică prin aplicarea procedurilor competitive, în conformitate cu legislația în vigoare, asigurând transparenţa atribuirii contractelor de achiziţie publică şi încheierii acordurilor-cadru prin publicarea anunţurilor de intenţie, de participare şi de atribuire (aplicabil în cazul gestiunii delegate).

capăt, fiind astfel mai facil accesul la mijloacele de transport în comun.

Aceste parcări vor fi amplasate lângă stațiile capăt de linie de tramvai, troleibuz și autobuz cele mai apropiate de limita administrativ-teritorială a orașului/ municipiului sau din localitățile din zona funcțională/sate aparținătoare, dar care să deservească tot orașul/municipiul în cauză. În ceea ce privește activitatea de creare benzi dedicate transportului public, în cadrul activității 10 din categoria A, se pot realiza lucrări de asfaltare pe întreaga secțiune a drumului, așadar cuprinzând și benzile destinate autoturismelor, la care se adaugă demersurile de delimitare, inclusiv asfaltare, a benzii dedicate transportului public, intervenții la nivel pietonal (trotuare) și piste de biciclete.





Dacă investițiile propuse vizează atât lucrări de modernizare/ extindere a benzilor separate dedicate transportului public, cât și lucrări de modernizare/ reabilitare a benzilor (parte carosabilă) pentru transportul autoturismelor, este eligibilă realizaarea lucrărilor de construcție/ modernizare/ extindere atât pentru benzile separate dedicate transportului public, traseele/ pistelor pentru biciclete și pietoni, cât și pentru construirea/ reabilitarea/ modernizarea benzilor utilizate pentru transportul autoturismelor.

Este eligibilă activitatea de construire/ modernizare/ reabilitare a podurilor şi a pasajelor supra şi subterane?

Conform ghidului specific pentru prioritatea de investiții 3.2, este eligibilă activitatea de construire/ modernizare/ reabilitare a podurilor şi a pasajelor supra şi subterane cu benzi dedicate transportului public de călători. În cadrul acestei sub-activităţi este eligibilă construirea/ modernizarea/ reabilitarea podurilor şi a pasajelor supra şi subterane cu benzi dedicate transportului public, ce sunt parte a infrastructurii rutiere pe care sunt prevăzute benzi dedicate transportului public de călători. În conformitate cu prevederile ghidului aceste poduri/ pasaje trebuie să facă parte dintr-un proiect/ activitate de construire/ reabilitare/ modernizare a unui traseu de transport public. Se va avea în vedere faptul că din justificarea investiției aferente acestei sub-activități va trebuie să reiasă faptul că aceasta este realizată în beneficiul transportului public de călători și a modurilor nemotorizate de transport.



martie 2018

23

idei europene

La Brest, transportul în comun se face şi cu telecabina Franța

Ne-am obişnuit să asociem telecabinele cu ascensiunea pe munte sau într-un loc înalt. La Brest, francezii au transformat telecabina într-un mijloc de transport în comun asemenea tramvaielor sau autobuzelor.

Telecabina consolidează legăturile dintre malul stâng şi cel drept al oraşului Brest, străbătut de râul Penfeld. foto: batijournal.com

Alice-Claudia Gherman

C

foto: images.caradisiac.com

ine s-ar fi gândit că telecabina poate deveni un mijloc de transport ideal la oraş? Când un râu împarte o localitate mare în două, soluţia mai economică nu este un pod, ci o linie de cablu de tip telecabină. Autorităţile publice din oraşul Brest, regiunea Britania din Franţa, au optat pentru această variantă. Mai ales că exista deja un pod – Pont de Recouvrance, iar un al doilea ar fi aglomerat zona. Iniţial, Primăria din Brest dorise să lege centrul oraşului de cartierul Recouvrance printr-o pasarelă pietonală, o punte cu ridicare verticală sau o punte pietonală verticală, dar aceste idei au fost abandonate repede, fie din cauza imposibilităţii trecerii navelor maritime pe râu, către mare, fie din raţiuni economice şi ecologice. Urmarea? Găsirea unei noi soluţii prietenoase cu mediul înconjurător – transportul pe cablu. Telecabina a fost lansată în 2016, a beneficiat de finanţare FEDR şi este prima telecabină urbană din Franţa.

Conectată la reţeaua de tramvaie şi autobuze, telecabina promovează programul de reînnoire urbană a malului drept al oraşului.

Ea leagă centrul oraşului, aflat pe malul stâng al râului Penfeld, de malul drept – cartierul Recouvrance. Programul cuprinde, printre altele, zona fostului şantier naval Plateau des Capucins, unde se dezvoltă un proiect de o aşa-numită „vecinătate ecologică”. Un cartier ecologic întins pe 12 ha de teren, care au apaţinut marinei franceze şi care erau închise publicului. Ele au fost transformate şi, până în 2020, continuă să se dezvolte într-un cartier cu 560 de locuinţe, 25.000 de spaţii de birouri, spaţii verzi, facilităţi culturale şi

spaţii comerciale. Secțiunea sa inferioară, în zona Ateliers, va găzdui un centru media de 6.500 mp şi activități de agrement, inclusiv un cinematograf. Telecabina îmbunătăţeşte, astfel, accesul în această zonă, încurajează activităţile economice şi culturale, atrage investitorii. „Primăria oraşului Brest a investit foarte mult în politicile de dezvoltare durabilă. Sperăm să promovăm prin acest proiect promovarea transportului public, asigurându-ne, în acelaşi timp, că problemele ecologice şi climatice sunt luate în considerare, iar legătura cu telecabina este cel mai ecologic mijloc de transport public”, a spus Alain Masson, responsabil pentru proiecte majore, transport şi dezvoltare durabilă, în cadrul primăriei Brest.

Telecabina din Brest este un instrument util pentru coeziune şi îmbunătățește accesibilitatea la Plateau des Capucins și viitoarea sa eco-vecinătate, mărginită de râul Penfeld. Cu o capacitate de a transporta aproape 2.000 de persoane pe oră, telecabina oferă o bună legătură cu rețeaua de transport public, care, pe malul stâng, poate fi acce-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Telecabina din Brest 2 Beneficiar: Primăria oraşului Brest 2 Buget total: 19,10 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 5,70 milioane de euro

24

www.inforegio.ro

sată prin liniile de tramvai și autobuze ce servesc aglomerării urbane. Călătorii pot utiliza un bilet integrat în timp, cu o durată maximă de 60 de minute, pentru folosirea succesivă a autobuzului, a tramvaiului și a telecabinei.

Călătoria între cele două stații de telecabină durează 3 minute, iar timpul de așteptare între cabine, 5 minute. Deschis 358 de zile pe an și 17 ore pe zi, acest mijloc de transport este mai ecologic decât un pod rutier. Încă de la lansare, telecabina a transportat 650.000 de pasageri, ceea ce a depășit așteptările de utilizare cu 4 luni, iar aceasta în ciuda multor servicii care încă nu au fost deschise în zona Plateau des Capucins. Telecabinele permit inclusiv transportul bicicletelor, ceea ce contribuie la promovarea utilizării transportului curat în centrul orașului. Telecabina din Brest nu doar că este extrem de utilă oraşului şi constituie o soluţie ecologică de transport public, dar beneficiază şi de un sistem inedit de stocare a energiei. Astfel, patru supercapacitoare stochează energia din timpul coborârii cablului telecabinei, furnizând-o apoi motorului pentru urcarea cabinei şi economisind, astfel, energia pe care, altfel, ar trebui să o preia din reţeaua electrică. Pe lângă toate aceste avantaje, întregul proiect a creat și patru locuri de muncă pe termen lung.

Aşadar, un model de eficienţă energetică şi ecologică demn de urmat şi de alte oraşe europene.

foto: www.oltrefreepress.com

idei europene

Energie solară pentru Spitalul San Carlo din Potenza Italia

Generarea de energie din surse regenerabile constituie un deziderat al societăţii noastre, în contextul încălzirii globale. Instalația fotovoltaică pusă în funcțiune la Spitalul San Carlo din Potenza, în sudul Italiei, demonstrează tendinţa actuală de a obţine energie verde, dar şi independenţă energetică.

E

ficienţa energetică nu este un moft şi nici un basm. Poate să pară o modă, dar este o necesitate dictată de nivelul tot mai ridicat al poluării oraşelor, al mediului înconjurător, în general, şi de încălzirea globală. În plus, ţările care nu deţin petrol sunt tot mai expuse la instabilitatea pieţelor internaţionale de energie şi la tendinţa de monopolizare a resurselor de hidrocarburi de către un grup restrâns de deţinători. Acest lucru se resimte atât la nivel național, cât şi la nivel micro, pentru consumatorii casnici şi instituţiile publice, de pildă, în cazul unui spital. Să fii independent energetic şi, în acelaşi timp, să nu poluezi, este un obiectiv atins la Spitalul San Carlo, cu ajutorul fondurilor FEDR. Panourile solare cu o suprafaţă totală de 5.000 mp au fost instalate pe acoperişul parcării exterioare a spitalului. Obiectivul proiectului a fost acela de a obţine energie verde pentru spital, mult mai economică.

Instalaţia fotovoltaică utilizată în cadrul proiectului este capabilă să atingă o putere maximă de 710,64 kw în condiţii meteorologice optime, oferindu-i o capacitate potenţială de 950.000 kw/oră de energie anual. În 2015, de pildă, a produs 948.000 kw/oră. „Prin acest proiect Società Energetica Lucana

a mai făcut un nou pas spre eficienţa energetică şi generarea de energie din surse regenerabile, contribuind puternic la reducerea cheltuielilor publice din regiunea Basilicata”, a declarat Ignazio Petrone, directorul Società Energetica Lucana, o companie administrată de autorităţile regionale din Basilicata şi beneficiarul proiectului. Într-adevăr, numai în primele 6 luni de la punerea în funcțiune în martie 2013, instalaţia a produs o reducere a costurilor la energie pentru sistemul regional de asistență medicală din Basilicata de aproximativ 290.000 de euro. Se așteaptă ca sistemul să conducă, în timp, la economii de 380.000 de euro pe an.

Cum proiectul instalaţiei fotovoltaice de la spitalul San Carlo a consituit un succes, Società Energetica Lucana a început încă un proiect concentrat pe energia verde, permiţând spitalelor din regiunea Basilicata, din care face parte și orașul Potenza, să facă economii suplimentare pentru cheltuielile cu energia şi generând un impact pozitiv suplimentar asupra mediului. Proiectul a primit sprijin din partea iniţiativei Pactului primarilor pentru climă şi energie. Reţeaua reuneşte mii de autorități locale şi regionale din întreaga Uniune Europeană, care se angajează să implementeze acţiuni în vederea atingerii obiectivelor politicilor europene în domeniul climei şi energiei.

Al doilea proiect se referă la conceperea şi activarea unei instalații fotovoltaice cu o putere maximă de 57,6 kw/oră la policlinica din Sant’ Arcangelo, un oraș de aproximativ 6.500 de locuitori, situat la 60 km sud-est de Potenza. Instalaţia a început să producă energie în decembrie 2012. Succesul unui proiect de energie verde a atras în felul acesta un nou proiect de energie din surse regenerabile. foto: shutterstock.com

Alice-Claudia Gherman

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Creşterea aportului de energie fotovoltaică în spitale: instalarea unui sistem de panouri solare la Spitalul San Carlon, din Potenza 2 Beneficiar: Società Energetica Lucana 2 Buget total: 3,17 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 1,73 milioane de euro

martie 2018

25

agendă

Bucureşti, 12-15 aprilie Festivalul Internaţional al Lu­­ minii – SPOTLIGHT. Pentru al IV-lea an la rând, una dintre cele mai importante artere ale Bucureştiului – Calea Victoriei se va transforma într-o adevărată galerie de artă în aer liber dedicată instalaţiilor de lumină. În parteneriat cu Festivalul Luminilor de la Berlin, SPOTLIGHT 2018 va reuni în Capitală proiecte multimedia care îmbină tehnica de ultimă generaţie cu arhitectura şi arta povestirii. Artişti din ţară şi străinătate vor fi invitaţi să participe la un concurs de Video Mapping. Şase dintre cele mai creative proiecte vor fi alese de un juriu pentru a fi proiectate pe faţada Palatului CEC, pe durata festivalului.

Mai multe detalii la: http://spotlightfestival.ro Timişoara, 17-21 aprilie Misiune economică în Portu­­ galia. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiș și Primăria Municipiului

Timișoara, cu sprijinul Ambasadei României în Republica Portugheză, va participa cu o delegaţie de oameni de afaceri timişoreni la misiunea economică multisectorială care va avea loc în orașul Porto. CCIA Timiş doreşte să sprijine companiile româneşti interesate de piaţa portugheză, prin organizarea unui forum de afaceri şi a unor întâlniri B2B cu parteneri din regiunea de Nord a Portugaliei, principalul centru industrial al ţării.

Mai multe detalii la: http://www.cciat.ro Bucureşti, 19-21 aprilie Rommedica - Târg internaţional de medicină și farmacie. Târgul internaţional de medicină şi farmacie Rommedica va avea loc în cadrul Centrului Expoziţional Romexpo. Dedicată firmelor de aparatură şi soft medical, companiilor farmaceutice, băncilor, societăţilor de finanţare şi leasing, precum şi centrelor medicale, Rommedica este o expoziţie în care cei interesaţi vor lua contact cu cele mai noi tendinţe în domeniul medical. Vor fi lansări de produse şi tehnologii, dar şi seminarii medicale pe diverse teme.

Mai multe detalii la: http://www.rommedica.ro Baia Mare,19-20 aprilie Salonul „Energii Regenerabile

și Alternative”. Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş organizează cea de-a VIII-a ediţie a Salonului „Energii Regenerabile și Alternative”. Evenimentul se va desfăşura pe două secţiuni: expoziţia propriu-zisă şi sesiunile de comunicări destinate specialiştilor în domeniu, primăriilor. Expoziția cu vânzare va reuni expozanții de sisteme fotovoltaice pentru uz industrial și gospodăresc, sisteme de panouri solare pentru încălzire, sisteme de stocare a energiei, proiectare pentru sisteme fotovoltaice etc.

Mai multe detalii la: http://www.ccimm.ro Bucureşti, 19-20 aprilie Smarttech Partners EXPO. Cel mai aşteptat eveniment IT&C dedicat distribuţiei de tip Channel Partners şi noutăţilor din Tehnologie şi Comunicaţii din Europa Centrală şi de Est va avea loc la Institutul Naţional de Statistică Bucureşti. Organizat timp de două zile, Smarttech Parteners EXPO va reuni 50 de expozanţi şi aproape 1.800 de specialişti în IT&C, care vor prezenta tehnologii, echipamente de comunicaţii şi software. Expoziţia va fi completată de şase evenimente conexe în cadrul unor workshopuri, conferinţe şi de­­ monstraţii.

Mai multe detalii la: www.smarttechpartners.ro

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

26

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

poftiţi la masă... europeană

Tradiţional, deci original Multe ţări europene împart reţete culinare asemănătoare. Mai ales ţările care sunt vecine au adesea reţete comune, deşi fiecare spune că sunt tradiţionale şi le dispută originea. Reţetele seamănă, dar ingredientele şi modul de preparare sunt diferite, cu o notă specifică, originală. Vedetele acestei luni sunt preparatul franţuzesc ragout, care aduce cu ghiveciul românesc, şi almás rétes, ştrudelul unguresc.

Tocană fraNţuzească ragout vin, o baghetă şi o salată verde care completează o cină de seară, în familie.

Pentru aceasta aveţi nevoie de: ¼ ceaşcă de ulei de măsline extravir-

foto: shutterstock.com

Ragout este termenul franţuzesc pentru tocană. Sună sofisticat, dar nu este chiar atât de dificil de realizat. Ragout este o tocană de legume care merge bine cu un pahar cu

gin, 4 morcovi mari tăiaţi în bastonaşe de 0,20 cm, 4 ceşti cu dovleac tăiat cubuleţe, 2 cepe roşii, medii, tăiate cubuleţe, 2 căni de varză albă, proaspătă, tocată fideluţă, 2 napi, tăiaţi cubuleţe, 1/3 ceaşcă supă de legume sau de pasăre, sare şi piper, după gust, 1/3 ceaşcă vin alb, 2 roşii prunişoare, tocate cubuleţe, ¾ linguriţă de cimbru sau salvie, o mână de baby spanac (opţional).

Morcovii, dovleacul, ceapa, varza şi napii – se spală şi se toacă, apoi se pun într-o cratiţă mai mare pe foc, se stropesc bine cu ulei şi se călesc. Asezonaţi cu sare şi piper.

Apoi, daţi cratiţa, la cuptorul preîncălzit, pentru 30 de minute, până se caramelizează. Atenţie, să se caramelizeze, nu să se ardă! Adăugaţi peste toate acestea restul de legume, amestecaţi, turnaţi supa, vinul şi lăsaţi la cuptor încă 45 de minute, după care scoateţi tocana ragout într-un vas care să o păstreze caldă. Presăraţi cimbru sau salvie şi frunze proaspete de baby spanac deasupra şi serviţi cu baghetă de pâine unsă cu unt.

Poftă bună!

Almás Rétes, ştrudelul unguresc înainte să umpleţi ştrudelul. Pe masa înfăinată întindeţi cu mare grijă aluatul, de 1 cm grosime. Apoi lăsaţi-l să se odihnească timp de 10 minute. Presăraţi pesmet deasupra acestei foi de aluat, după care întindeţi pe toată suprafaţa umplutura de mere. Rulaţi aluatul cu umplutura şi tăiaţi

ruloul în două bucăţi egale. Puneţi cele două rulouri într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi ungeţi-le cu unt topit. Daţi la cuptor pentru 30 de minute. După răcire, tăiaţi rulourile în bucăţi mai mici şi presăraţi-le cu zahăr pudră.

Poftă bună!

foto: shutterstock.com

În Europa sunt mai multe reţete de ştrudel, unele adaugă ulei sau unt în aluat, dar nici una nu conţine ouă, smântână şi oţet aşa ca Almás Rétes, o delicatesă preparată de gospodinele din Ungaria.

Ingrediente pentru aluat: 2 ceşti făină, 1 ceaşcă smântână, o lingură de oţet, ¼ linguriţă de sare, 2 gălbenuşuri mari de ou, o linguriţă de praf de copt, o lingură de unt topit, ½ ceaşcă apă caldă, o lingură de margarină, ½ ceașcă zahăr, ½ linguriţă de sare, ½ ceaşcă pesmet. Pentru umplutură: 10 mere, curăţate şi date pe răzătoare, 2 căni zahăr, 200 g de unt topit, zeama unei lămâi, 1 linguriţă de scorţişoară. Într-un castron mare amestecaţi ingredientele de aluat bine şi frământaţi până obţineţi un aluat neted. Merele rase amestecaţi-le cu zahărul, untul topit, zeama de lămâie şi scorţişoara. Stoarceţi merele pentru a îndepărta zeama în exces,

martie 2018

27

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Data publicării: martie 2018