Revista Regio nr. 54/mai 2018: Investiții în educație by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Nr. 54, Mai 2018

Investiții în educație

„Caroliștii” scriu istoria de unde au lăsat-o înaintașii lor O axă dedicată educaţiei

Cum îi pregătim pe tineri pentru piața muncii de mâine

Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației:

„Fondurile europene reprezintă o sursă importantă pentru îndeplinirea obiectivelor Ministerului Educației“

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

Educația nu se face doar cu bani Fondul European de Dezvoltare Regională

ă amintiți probabil că România se zbate în fiecare an să atingă ținta de UNIUNEA EUROPEANĂ 6% din PIB pentru educație. E un deziderat care pare tot mai departe, de la un an la altul. În ciuda acestui fapt, educația generațiilor actuale și viitoare rămâne un domeniu prioritar al țării, punctul numărul unu pe agenda fiecărei Fondul guvernări. Iar oricine ar deține frâiele puterii, la un moment European de Dezvoltare Regională dat, nu uită să ne amintească asta. Dar, poate n-ar trebui să uităm că educația înseamnă mai multUNIUNEA decâtEUROPEANĂ bani. Înseamnă mai mult decât școli frumos zugrăvite și tencuite, mai mult decât capacități sporite, mai mult chiar decât profesori cu salarii mărite. Educație înseamnă să convingi părintele de la țară că viitorul copilului său depinde de cât de multe cunoștine asimilează de-a lungul vieții, nu Fondul European de de diplomele strânse la dosar. Educație înseamnă să reduci considerabil procentul Dezvoltare Regională de abandon școlar, făcând învățarea atractivă și aplicată. Educație înseamnă să stimulezi elevul să gândească singur, nu să-l „programezi” să reproducă formule și teoreme. Educație mai înseamnă să pregătești învățăceii de azi pentru nevoile pieței muncii de azi şi de mâine. România are nevoie de tineri adaptați la realitățile vieții sociale, deUNIUNEA profesioniști a căror valoare să fie recunoscută în țara lor. EUROPEANĂ Educația nu se face doar cu bani. Nicio țară din lume nu are suficiente fonduri guvernamentale pentru un asemenea domeniu prioritar. Adevărata schimbare presupune alocarea resurselor existente în anumite direcții prioritare. Pe agenda de azi a responsabililor din învățământ ar trebui să se regăsească ținte precum Fondul European de recuperarea decalajelor rural și urban, combaterea abandonului școlar, Dezvoltaredintre Regională dotarea cu laboratoare a instituțiilor de învățământ profesionale și tehnice, UNIUNEA EUROPEANĂ concentrarea resurselor spre învățarea permanentă, dezvoltarea de programe educaționale adaptate nevoilor actuale ale pieței muncii, monitorizarea absolvenților până la integrarea lor pe piața muncii. În educație n-a fost vorba doar de bani. Lipsa fondurilor interne a fost mereu suplinită de programe europene precum Regio, prin care infrastructura școlară a beneficiat de sprijin Fondul European de bugetar anterior, școlile românești au primit un financiar considerabil. În exercițiul Dezvoltare Regională upgrade la nivel hardware. Programarea actuală – 2014-2020 – mizează mult pe un update de software, însă fără a neglija necesitatea îmbunătățirii sau extinderii infrastructurii educaționale. Școlile românești nu au nevoie doar de cosmetizări. În paginile acestui număr veți afla care sunt țintele Regio până în 2020, cum sunt răsplătite acum eforturile din perioada 2007-2013, dar și cum investesc alți europeni banii pe care-i au la dispoziție pentru a crește calitatea actului educațional. Elevii români nu sunt mediocri. Ne demonstrează acest lucru de fiecare dată când se întorc cu medalii, diplome și distincții de la concursurile internaționale. Toți vor o țară „ca afară”. Le-o putem da, cu învățământ care știe să răspundă nevoilor lor de azi. Dar și de mâine.

Dan L. Brumar

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2601-2251

www.inforegio.ro

REDACTORI: Alice-Claudia Gherman Elena ALEXA Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneL CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU SECRETAR DE REDACţIE: Irina CONSTANTINESCU coordonator de proiect: Andreea Stoenescu

22 3 Ați întrebat? Vă răspundem! 24 3 Proiectul e-Şcoli, un upgrade pentru învăţământ

sumar

4 3 Ştiri din regiuni 6 3 O axă dedicată educaţiei 9 3 Ilfov, județul obligat să investească mai mult în școli 11 3 „Caroliștii” scriu istoria de unde au lăsat-o înaintașii lor 14 3 Colegiul Agricol din Slatina, preocupat de viitorul elevilor 16 3 Azi, elevi; mâine, angajați 19 3 Interviu cu Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației 25 3 Şcolile de artă vor deveni campioane la eficienţa energetică 26 3 Agenda 27 3 Poftiţi la masă... europeană! mai 2018

din regiuni Bojdeuca lui Creangă aniversează 100 de ani

Turiștii care ajung în Hunedoara vor putea combina pasiunea pentru istorie cu cea pentru sport. Asociația neguvernamentală „Alternative Rurale” a iniţiat un proiect prin care și-a propus să transforme în pistă pentru biciclete o parte din traseul celei mai vechi Mocănițe din România. Concret, cei 5 kilometri de terasament vor fi curățați și nivelați, astfel încât amatorii de sport în aer liber să se poată bucura de o plimbare cu bicicleta, la capătul căreia vor ajunge chiar la Castelul Corvinilor. Proiectul mai prevede și amenjarea pe traseu a unor puncte de informare și de belvedere, mai ales că zona oferă priveliști extrem de spectaculoase.

www.inforegio.ro

NO RD

S VE

Traseu nou spre Castelul Corvinilor

T ES D-

Proiect inedit inițiat de o asociație din Bistrița: cei 24 de elevi ai școlii generale din satul Colibița au primit biciclete în schimbul plantării de copaci și flori. Conform inițiatorilor proiectului „Două roți-vrednic de comunitatea mea”, copiii din satul de la poalele Munților Călimani au învățat atât ce înseamnă să te implici în viața comunității, cât și beneficiile unei vieți active. Încântați de bicicletele primite, micuții au plantat 24 de ST E V mesteceni, dar și flori într-un rond din curtea școlii. Proiectul asociației „OMOrașul Mariei” se află la a doua ediție, fiind susținut de donatori din Austria.

Au primit biciclete, au plantat copaci

Primul muzeu literar din România împlinește și el, în anul Centenarului Unirii, venerabila vârstă de 100 de ani. Este vorba despre Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, care își așteaptă pe tot parcursul acestui an vizitatorii cu o serie de evenimente dedicate a n i v e r s ă r i i : vernisaje de expoziții, piese de tea tru după po vestirile și celebrele „A mintiri din cop i l ă r i e ” ale lui Ion Creangă. Conform or ganizatorilor, turiștii vor putea admira, în cadrul unei expoziții, o serie de obiecte care i-au aparținut NO și marelui scriitor: tocul, călimara, lampa, R dar și obiecte reprezentative pentru o gospodărie din secolul al XIX-lea. Circa 50.000 de vizitatori vin anual la Bojdeuca lui Creangă.

Festival de vară în Cetatea Făgărașului

Se anunță o vară „fierbinte” pentru cei care ajung în vacanță în Țara Făgărașului! Turiștii care ajung în cetatea devenită faimoasă, pentru că nu a fost niciodată cucerită, pot avea parte și de un răsfăț cultural de nota 10. În perioada 21-24 iunie este programat fes tivalul ArtFest Făgăraș, care are pe agendă o mulțime de evenimente culturale și sportive. Con form organi zatorilor, pu blicul va putea viziona filme clasice, do cum e n t a r e , spectacole de teatru, concerte blues și rock, dar și dezbateri despre istoria și tradițiile Țării Făgărașului. Gurmanzii vor avea la dispoziție târguri cu produse culinare tradiționale. Toate evenimentele vor avea loc în Cetatea Făgărașului și la Casa de Cultură.

din regiuni Nou punct de frontieră cu Ucraina

Se repară podul suspendat din Parcul Romanescu

SUD -VE ST

T -ES

TIILF OV

Pregătire pentru cadrele medicale

SU D

MU SUD

Podul suspendat din Parcul „Nicolae Romanescu” din Craiova va intra într-un amplu proces de reabilitare. Conform reprezentanților municipalității, costurile estimate ale lucrărilor, care vor dura 9 luni, se ridică la peste 1 million de euro. De altfel, întregul parc, considerat cel mai mare din estul Europei, a intrat încă din 2015 într-un amplu proiect de modernizare, la 100 de ani de la inaugurarea sa. Podul suspendat, unul din punctele IA N E T principale de atracție, rămăsese singurul OL nereabilitat. Circulația pe pod a fost interzisă încă de anul trecut. Lucrările vizează atât structura și izolațiile, cât și elementele decorative.

La Isaccea va exista un nou punct de trecere a frontierei dintre România și Ucraina, conform unui acord încheiat între cele două țări. Punctul de trecere a frontierei şi biroul vamal vor fi date în folosinţă după realizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare în vederea desfăşurării în bune condiţii a traficului de frontieră. Atât pe sensul de intrare în România, cât și pe cel de ieșire vor fi amplasate câte două cabine de control vamal. În ceea ce privește traficul, acesta se va realiza printr-un drum cu două benzi, iar după zona de control se va circula pe o platformă betonată, spre unul dintre cele două puncte de îmbarcare.

TE Personal medical mai bine pregătit, șanse NIA mai mari la viață pentru pacienți! Circa 600 de medici și asistenți de la Spitalul Județean de Urgență Târgoviște vor beneficia de cursuri gratuite de perfecționare, în țară și în străinătate, prin programul „Sănătatea pe primul plan-pregătirea pro fesioniștilor din sistemul medical în județul Dâmbovița”. Principalele domenii vizate sunt sănătatea mamei și co pilului, sănă tatea mintală, boli transmi sibile, boli rare și bolile netrasmisibile m a j o r e . Programul implementat de Spitalul Ju dețean în par teneriat cu Societatea Română de Dermatologie începe în luna iunie și va dura până în decembrie 2020.

Ş RE U BUC

Șanse pentru copiii cu probleme auditive

Proceduri medicale complexe, tratamente moderne, dar și stagii de pregătire pentru medici. Toate acestea au fost posibile grație proiectului „Auzul, un dar. Nu-l ignora”, derulat în cadrul Secției ORL a Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu din Capitală. Secția a fost dotată cu aparatură modernă printr-un parteneriat cu fundații și asociații preocupate de sănătatea micuților cu tulburări de auz. În cinci luni, au fost tratați aici peste 380 de copii, iar până în luna iunie a acestui an se va ajunge în total la 500 de pacienți cu probleme ale aparatului auditiv care vor beneficia de tratamente la cele mai înalte standarde.

mai 2018

sinteză

O axă dedicată educaţiei

foto: MDRAP

Procesele de învățare pentru copiii preșcolari, formarea continuă, învățământul profesional, preuniversitar și universitar sunt priorități ale finanțării Regio până în 2020. Mai exact, fondurile europene pot asigura infrastructura necesară creșterii calității educației.

Vlad Bârleanu

ezvoltării și modernizării infra structurii educaționale le-au fost dedicate, în cadrul exercițiului bugetar actual, o axă întreagă - Axa prioritară 10 –, ca o extensie a Domeniului Major de Intervenție (DMI) 3.4 al Axei 3, din perioada anterioară de programare. Logica programului, atât în exercițiul curent, cât și în cel de dinainte, presupune că îmbunătățirea infrastructurii educaționale contribuie la creșterea accesului și a participării la educație și formare. Și, în final, la creșterea calității procesului educațional. Iar benefici ile unei populații educate sunt inutil de menționat. În perioada 2007 – 2013, s-a avut în vedere reabilitarea, modernizarea și/sau

www.inforegio.ro

dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă, îmbunătățirea calității infrastructurii de educație, a dotării școlilor, a structurilor de cazare pentru studenți și a centrelor pentru formare profesională. În axa 10 a Regio 2014-2020, pri oritățile de investiții sunt ceva mai diverse și mai aplicate, mai ales că s-a putut folosi experiența și recomandările exercițiului anterior.

Prima miză: educația timpurie Media europeană a participării la grădiniță a copiilor, pe durata a cel puțin 4 ani, era în 2011 de 93,2%. În România, procentul era de numai 82%, fapt datorat

în mare măsură infrastructurii existente insuficiente. Dincolo de beneficiile extinse ale participării copiilor la o educație timpurie de calitate, aceasta permite și reîntoarcerea părinților pe piața muncii. Așadar, primul obiectiv specific al axei 10 vizează, până în 2020, învățământul antepreșcolar, preșcolar, primar și nivelul secundar inferior, care reprezintă, totodată, și o noutate față de obiectivele specifice ale domeniului majoritar de intervenție dedicat infrastructurii educaționale. De altfel, analiza nevoilor beneficiarilor din perioada 2007-2013, pe DMI 3.4, a arătat că ariile de intervenție viitoare ar trebui să urmărească, într-o mare măsură, educația ante-preșcolară (0-2 ani) și pre-școlară (3-5 ani), ținând cont de lipsa acută de infrastructură educațională la acest nivel. Astfel, pe acest obiectiv spe-

foto: ADR Nord Est

sinteză

497

se concentreze pe extinderea spațiilor și pe asigurarea bazei materiale minime pentru educație. Prioritate la investiții în infrastructura învățământului primar și gimnazial au și grupurile care se află în risc sporit de abandon școlar și de părăsire timpurie a școlii: copii și tineri provenind din familii cu nivel socio-economic scăzut, copii și tineri din mediul rural, copii și tineri romi sau din alte grupuri dezavantajate sau subreprezentate. Se acordă prioritate județelor, respectiv zonelor în care rata de participare școlară este mai scăzută decât media națională, res pectiv județeană, sau în care procentul de abandon este mai mare decât media națională, respectiv județeană. Sunt vizate și unitățile de învățământ cu rezultate școlare slabe.

cific din exercițiul curent se acordă prioritate investițiilor în comunitățile cu o rată de înscriere la grădiniță – a copiilor cu vârste între 4 și 6 ani – de sub 85%. Sunt incluse comunitățile care nu au facilități pentru educație și îngrijire a Regio 2007-2014: 497 de proiecte copiilor preșcolari și pentru copii cu au fost finalizate, cu o valoare totală vârsta de până la 3 ani. Prioritate la Învățare continuă eligibilă de 330 de milioane de euro, investiții mai au și acele unități de Un alt obiectiv specific care din care valoarea FEDR a fost de peste educație timpurie care asigură acnu s-a regăsit în exercițiul antecesul și participarea la educație a rior și este inclus acum se referă 280 de milioane de euro, respectiv copiilor provenind din grupuri aflala intervențiile în infrastructura 75% din alocarea acestui fond. educațională pentru învățământul te în situație de risc (copii din familii Pentru alte șase proiecte se profesional și tehnic. Aceeași lege a sărace, din familii de romi sau copii cu continuă implementarea educației, din 2011, a dus la reducenevoi educaționale speciale). până la 31 martie rea numărului școlilor profesionale, iar formarea tehnică și profesională a fost Implicații pentru 2019. preluată de liceele tehnologice. Astfel, învățământul primar

foto: ADR Centru

Legea Educației din 2011 a introdus clasa pregătitoare în învățământul primar, ceea ce a dus la o reorganizare pe verticală a sistemului de educație. Implicit, a crescut și numărul de preșcolari și elevi. Astfel, infrastructura educațională din învățământul primar și secundar inferior, mai ales în mediul urban, a trebuit să facă față unei presiuni sporite. În special, în orașele mari, școlile au devenit supraîncărcate, făcându-se de multe ori apel la spații neadecvate ca dimenisune, iluminare etc. Unele școli au renunțat la săli de informatică, laboratoare, biblioteci, ducând la scăderea calității educației. Prin urmare, investițiile trebuie să mai 2018

sinteză tip de investiții este prevăzut pentru învățământul general obligatoriu (școli I - VIII), pentru învăţământul profesional şi tehnic și învățarea pe tot parcursul vieții (licee tehnologice şi şcoli profesionale), dar și pentru infrastructura educaţională universitară.

foto: ADR Centru

Rezultate din exercițiul anterior

durata de pregătire profesională a crescut la 3 ani. Investițiile în învățământul profesional şi tehnic vizează, în perioada actuală de programare bugetară, asigurarea unor facilități educaționale de calitate, în acord cu cerințele angajatorilor, cu evoluția economică și a pieței muncii. Este permisă construcţia, reabilitarea, extinderea şi dotarea unităţilor de învăţământ. Având în vedere contextul global marcat de nevoia de specializare în anumite domenii – în corelare cu tendințele de dezvoltare economică – este necesară îmbunătățirea formării continue pentru adulți. În acest sens, prin axa 10 sunt sprijinite centrele comunitare pentru învățare permanentă, aflate în licee tehnologice, și infrastructura pentru formarea profesională iniţială, inclusiv centre-pilot județene sau regionale. Este vorba despre investiții în construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea unităților de învățământ în care au loc aceste activități.

alul exercițiu se urmărește ca România să recupereze decalajul cu UE privind nivelul de participare a populației cu pregătire terțiară universitară în economie. În acest sens, obiectivele sprijină dezvoltarea și modernizarea infrastructurii instituțiilor de învățământ superior (terțiar) și a resurselor relevante. Acest lucru se va face ținând cont de tendințele de dezvoltare economică în raport cu cerințele pieței și politicile naționale în domeniu. Atingerea obiectivului specific al acestei priorități de investiție se face prin investiții precum construcția, extinderea și echiparea infrastructurii pentru educația timpurie, antepreșcolare și preșcolare (creșe și grădinițe). Același

Rezultatele evaluării DMI 3.4 arată că intervențiile au îmbunătățit condițiile de studiu din școlile beneficiare. Astfel, numărul mediu al elevilor din mediul rural a crescut, proiectele generând o ușoară îmbunătățire a performanței școlare a acestora. În același timp, facilitarea accesului la educație, în special a copiilor și tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilități este un efect direct al DMI 3.4, deoarece s-a creat un mediu de învățare mai prietenos, mai bine adaptat pentru elevii cu nevoi educaționale speciale, dotat cu echipamente și materiale de învățare moderne. În exercițiul anterior s-au modernizat aproape 500 de unități de învățământ preuniversitar și 42 de campusuri. Aproape 236.000 de elevi beneficiază de această infrastructură, alături de 33.000 de copii aparținând grupurilor de populație dezavantajate. De asemenea, peste 10.500 de studenți beneficiază de campusurile universitare reabilitate și modernizate.

Învățarea continuă prin reabilitarea, modernizarea și echiparea centrelor de formare profesională a fost un obiectiv al Regio și în intervalul 2007-2013. Un alt obiectiv comun al DMI 3.4 cu axa 10 vizează și infrastructura educațională pre-universtară și universitară. În actu-

www.inforegio.ro

foto: ADR Centru

Obiective păstrate

analiză

Ilfov, județul obligat să investească mai mult în școli Dacă în urmă cu 5 ani, cei 40 de primari de comune și orașe din Ilfov erau întrebați care e problema cea mai acută a localităților pe care le gospodăresc, răspunsul era, fără dubii, lipsa rețelelor de apă și canalizare. În 2018, această nevoie nu a dispărut, însă Ilfovul are acum o problemă și mai mare. Creșterea demografică a obligat autoritățile locale și județene să regândească strategia de dezvoltare locală și județeană pe termen lung, iar prioritară a devenit extinderea infrastructurii educaționale. Consiliului Județean Ilfov. Una dintre responsabilitățile autorităților județene și locale este de a oferi locuitorilor lor acces la educație de calitate, iar acest lucru presupune investiții masive în modernizarea, extinderea sau chiar construirea de școli și grădinițe noi. Acum, mulți dintre cei care s-au mutat definitiv în Ilfov își duc copiii la școli în București. Marea provocare a autorităților locale este

Ilfov

foto: Consiliul Judeţean Ilfov

lfovul a stat decenii la rând în umbra Bucureștiului. Pentru alții, județul e și acum o imensă comună care înconjoară capitala. Însă Ilfovul este mai mult decât atât. Este un pol de dezvoltare economică și loc de domiciliu pentru mii de bucureșteni în fiecare an, iar cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS) confirmă acest lucru. De la 300.000 de locuitori în anul 2002, Ilfovul a ajuns să găzduiască azi aproape 500.000 de oameni, fiind singurul județ din România care înregistrează o creștere a populației. Extinderea urbană spre localitățile limitrofe Bucureștiului a cunoscut o creștere constantă în ultimii 16 ani, ceea ce a făcut din Ilfov un loc atractiv pentru locuit și dezvoltat afaceri.

„Prognozele indică faptul că în 2030 populația rezidentă în Ilfov se va dubla. În același timp, numărul agenților economici localizați în județul Ilfov a crescut cu 8,3% în 2016, față de 2015, Ilfovul fiind iarăși singurul județ al României care a înregistrat o creștere importantă a numărului acestora. Faptul că oamenii aleg să locuiască în județul Ilfov ne bucură, dar ne și responsabilizează. Suntem conștienți că este o mare provocare. Iar cum obiectivul nostru este creșterea calității vieții cetățenilor noștri, asta se poate face doar prin dezvoltarea socio-economică durabilă”, ne spune Marian Petrache, președintele foto: Consiliul Judeţean

Dan L. Brumar

mai 2018

analiză

foto: Consiliul Judeţean Ilfov

creștere cu 17% până în 2020, comparativ cu 2010.

Șase investiții mari prin Regio 2007-2013

Nicio comună fără grădiniță Ansamblurile rezidențiale și afacerile dezvoltate aici au venit și în sprijinul autorităților din Ilfov, care au putut, astfel, colecta mai multe taxe la bugetele locale. Însă investițiile în infrastructura școlară se dovedesc mult mai costisitoare decât posibilitățile multor unități administrative din județ, motiv pentru care satele și comunele au rămas dependente de ajutor „de la centru”. În acest moment, Consiliul Județean contribuie cu circa 90% din sumele necesare pentru modernizarea instituțiilor de învățământ din Ilfov. „Am luat această decizie strategică, pentru că mi-am dorit ca în fiecare unitate administrativ-teritorială să existe cel puțin o grădiniță cu program prelungit. Toți copiii de vârstă preşcolară trebuie să aibă acces la grădiniţe cu program prelungit, astfel încât părinții să poată merge la muncă, să fie activi. Mai mult, sunt convins că timpul petrecut în colectivitate educată le face bine copiilor noştri”, declară Petrache. Până acum, CJ Ilfov a sprijinit autoritățile locale pentru modernizarea sau realizarea de grădinițe noi în Domnești, Bragadiru, Dârvari, Petrești, Gruiu, Popești-Leordeni și Ștefănești, investiții care se ridică la 32 de milioane de lei. Alte 65 de milioane de lei au fost alocate de la bugetul județului pentru

www.inforegio.ro

reabilitarea școlilor generale și a sălilor de sport, dar și pentru construirea unei arene sportive în orașul Voluntari (16 milioane de lei). O parte din aceste investiţii sunt finalizate, altele sunt în curs de realizare. Însă, îmbucurător este că primăriile au început să lucreze la proiecte cu finanțare europeană prin Regio 20142020, care pune la dispoziția autorităților locale fonduri pentru îmbunătățirea infrastructurii educaționale. În cadrul axei prioritare 10 din noul Regio, comunele și orașele din Ilfov pot aplica pentru creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului. În prezent, sunt în lucru proiecte pentru școlile și liceele din Berceni, Brănești, Chitila, Popești-Leordeni și Vidra. Autoritățile locale nu trebuie să rateze această șansă, întrucât provocările care vin sunt din ce în ce mai mari. Conform Regio 2014-2020, Regiunea București-Ilfov este singura regiune din România în care va exista o creștere a populației de vârstă școlară. Grupa de copii cu vârste de la 0 la 14 ani va cunoaște o creștere cu 25% până în 2020, față de 2010, iar grupa de copii cu vârste între 0 și 3 ani va înregistra o

foto: Consiliul Judeţean Ilfov

să asigure o infrastructură la standarde de București, pentru a stopa această „migrație” de zi cu zi.

Autoritățile locale din Ilfov au implementat proiecte finanțate din fonduri europene și în exercițiul bugetar anterior, prin programul Regio 2007-2013, perioadă în care au fost finanțate 11 proiecte care au vizat reabilitarea infra structurii școlare. Dintre acestea, șase au avut o valoare totală mai mare de 1 milion de euro fiecare. În cadrul axei prioritare 3, care viza dezvoltarea și modernizarea infrastructurii educaționale, proiectele depuse au obținut aprobarea pentru: consolidarea, extinderea și modernizarea Grupului Școlar „Dumitru Dumitrescu” din Buftea (19,2 milioane de lei), consolidarea și modernizarea clădirilor campusului Grupului Școlar „Vintilă Brătianu” din Dragomirești-Vale (26,5 milioane de lei), consolidarea și reabilitarea Școlii nr. 1 din comuna Dascălu (3,4 milioane de lei), modernizarea Școlii nr. 1 din comuna Cernica (4,1 milioane de lei). Comuna Cornetu a beneficiat de un sprijin în valoare de 5,5 milioane de lei pentru extinderea și dotarea cu echipament didactic a Școlii nr. 1, iar orașul Pantelimon a atras 11,8 milioane de lei pentru consolidarea, reabilitarea și extinderea Școlii Gimnaziale nr. 1. Tot prin Regio 2007-2013, au fost făcute investiții de până la 150.000 de euro în modernizarea unor școli din Clinceni, Mogoșoaia, Afumați și Periș. În actualul exercițiu bugetar se vor finanța și acele acțiuni care au ca scop reducerea abandonului școlar, dar și creșterea gradului de participare la învățământul profesional și tehnic.

reportaj

„Caroliștii” scriu istoria de unde au lăsat-o înaintașii lor În mai 2014 se încheia la Câmpulug Muscel un amplu proces de reabilitare a primei școli românești de pedagogie din Muntenia. Colegiul Național Pedagogic Carol I fusese consolidat și restaurat, cu fonduri Regio, pentru prima dată în istoria sa de 122 de ani. La aproape patru ani de la acel moment, generația actuală de elevi și dascăli a înțeles că intervenția de atunci a reprezentat mai mult decât o reabilitare arhitecturală. Dan L. Brumar

Clădirea este monument istoric Acest lucru s-a reușit cu eforturi din toate părțile – autorități locale, centrale, profesori, elevi – însă rezultatul a uimit

fotografii: Dan L. Brumar

acă nu ești de-al locului și treci pentru prima dată pragul renumitei Școli Normale de la Câmpulung, e puțin probabil să nu te încerce un sentiment de evlavie sau măcar de cinstită recunoștință că ești contemporan cu un miracol de dată recentă. Așa trebuie să se fi simțit mulți dintre elevii actuali, în perioada 20102014, martori la transformarea spectaculoasă a școlii lor. Colegiul Național Pedagogic Carol I a beneficiat de prima consolidare și prima restaurare de când funcționează pe meleaguri muscelene.

Lucrarea de reabilitare a avut în vedere salvarea clădirii supuse eroziunii firești a timpului, dar și conservarea arhitecturii remarcabile de secol al XIX-lea. Un obiectiv și mai îndrăzneț al proiectului finanțat prin Regio 2007-2013 a fost crearea premiselor pentru a duce mai departe tradiția pregătirii viitoarelor generații de pedagogi ai României.

mai 2018

fotografii: Dan L. Brumar

reportaj

„E incredibil câte lucruri am aflat despre școala mea după ce lucrările au fost gata. Atâtea decenii de istorie au fost scoase la suprafață din beciuri întunecate, atâtea mărturii ale performanței școlare, în ciuda anilor grei“ pe toată lumea. Cu sprijinul Regio, s-au realizat lucrări de consolidare și reabilitare a clădirii monumet istoric și s-au achiziționat echipamente pentru dezvoltarea infrastructurii IT. Prin derularea acestui proiect îndrăzneț s-a urmărit asigurarea unor standarde ridicate de predare, care să contribuie la creșterea

www.inforegio.ro

atractivității colegiului, considerat un reper de performanță în județ, dar și la nivel național.

Elevii descoperă istoria școlii lor Însă, prin acest proiect, s-a reușit mai mult decât o renovare de fațadă. O simplă vizită la această școală de prestigiu te va conduce ușor la concluzia că la Câmpulung Muscel s-a înfăptuit o minune. Copiii care reprezintă cu mândrie unitatea de învățământ au avut ocazia să descopere istoria ascunsă a școlii lor, să o aprecieze și să fie mândri de cei care s-au format aici înaintea lor. „E incredibil câte lucruri am aflat despre școala mea după ce lucrările au

fost gata. Atâtea decenii de istorie au fost scoase la suprafață din beciuri întunecate, atâtea mărturii ale performanței școlare, în ciuda anilor grei. E un sentiment de mândrie pe care nu știu dacă mulți tineri de vârsta mea l-au simțit”, ne-a spus Irina, elevă în clasa a XII-a. Da, locul respiră istorie prin toți porii, indiferent în ce cotlon ai pătrunde. Elevii și dascălii de azi calcă pe aceeași piatră cu care a fost pavată intrarea la 1896, arhitectura clădirii este neschimbată, cărămida de pe fațadă este aceeași, orologiul de pe fațada principală funcționează perfect, troița din lemn ridicată în anul 1942 în cinstea profesorului-erou Florin Niculescu este pe același amplasament din timpul războiului. Muzeul deschis într-o clădire anexă a colegiului păstrează vie amintirea vremurilor de început și de glorie ale edificiului. Iar acum se creează loc pentru istoria care se scrie azi.

Dotări de excepție pentru educație de calitate „La Carol s-a făcut întotdeauna performanță”, ne spune directorul colegiului, prof. George Radu. Însă, investițiile care s-au făcut începând din 2013 și până azi în infrastructura școlară i-au stimulat pe elevi să țintească mai sus. În fiecare an, zeci de copii merg în vizite de lucru, schimburi de experiență, concursuri sau conferințe internaționale și spun povestea frumoasă a școlii lor. Întreaga clădire e conectată la internet, iar sălile de la clasele IX-XII sunt dotate cu tehnologii noi care fac procesul

reportaj de învățare mult mai ușor. Creta, buretele și tabla de sticlă neagră sunt piese de muzeu, iar locul lor a fost luat de video proiectoare și table interactive, capabile să stocheze toată materia de liceu. Copiii nu mai cară cărți cu ei, toate sunt scanate în sistem și proiectate pe ecran la clasă. În decembrie 2013, în plin șantier de modernizare, directorul școlii a instituit o nouă regulă: cursurile se țin doar de dimineață, pentru că e perioada cu cel mai ridicat randament. La ora 15.00 nu mai e nici un copil în școală, iar curtea și parcul colegiului se cufundă într-o liniște totală.

Laboratoare pentru fiecare materie

Pentru păstrarea intactă a memoriei celor care au pus umărul la clădirea acestui fundamental edificiu de învățământ a fost creată excelenta monografie a colegiului, document apărut în 2017 din grija profesorilor Adrian Săvoiu și George Radu. Albumul prezintă aspecte din istoria de 150 de ani a școlii, înființată prin decretul principelui Carol I la 1867, dar la inițiativa lui Dimitrie Gusti, la vremea respectivă ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice. La începuturile sale, Școala normală „Carol I” a funcționat la București în niște sedii închiriate. Constituită cu scopul pregătirii învățătorilor pentru a răspândi „știința de carte” în mediul rural, școala avea să funcționeze în Capitală contrar acestor principii. În 1887 a fost identificată și soluția de relocare a instituției într-un mediu apropiat de ambianța în care viitorii învățători vor preda elevilor. Așa a fost desemnat Câmpulung Muscel locul ideal pentru durarea acestui edificiu de

cultură. Lucrările de construire au început în 1892 și au fost finalizate în 1895. La deschiderea sa în 1896, excepționala lucrare a arhitectului Ion N. Socolescu și a antreprenorului italian Gioanni Batista Dreina a stârnit admirația întregii suflări academice a vremii. De atunci, Școala normală „Carol I”, actualmente Colegiul Național Pedagogic „Carol I”, scrie istorie în practica pedagogică în fiecare zi.

fotografii: Dan L. Brumar

În aceeași perioadă, George Radu a luat decizia înlocuirii sălilor de clasă consacrate cu laboratoare specializate pe materii. Elevii nu mai au clasele lor, ci își urmează profesorii în laboratoare în funcție de orarul zilnic. Copiii îl văd ca pe un om exigent, poate chiar sever. În realitate, directorul lor, asemeni multor șefi de școală care l-au precedat, a ridicat ștacheta mai sus. Și acolo își dorește s-o țină și elevii, dacă vor să performeze ca pedagogi și să devină oameni de caracter. Și prin tot ceea ce fac, învățăceii dau semne că sunt la mică distanță de acest obiectiv. La aproape patru ani de la finalizarea lucrărilor de modernizare nu vezi măcar un perete zgâriat, un ambalaj sau o hârtie pe holuri. Cu mintea lor de viitori oameni mari au înțeles ce s-a construit în jurul lor, pentru ca ei să aibă un bun start în viață.

Monografia colegiului, document emblematic

mai 2018

reportaj

Colegiul Agricol din Slatina, preocupat de viitorul elevilor fotografii: Vlad Bârleanu

Colegiul Național Agricol Carol I din Slatina a redevenit atractiv pentru piața ofertelor educaționale din județul Olt, în urma unui proiect din fonduri Regio, finalizat în urmă cu cinci ani. dirii „Atelier Mecanic“ și refacerea racordului de canalizare. Cristiana Șerban, manager public în cadrul Primăriei Slatina, spune că proiectul a fost dificil de implementat, pentru că vechea clădire a avut nevoie de intervenții majore. „Faptul că proiectul a facilitat cazarea și masa prin reabilitarea căminului internat, dar și partea de dotări a colegiului pentru ateliere și laboratoare a fost efectiv o gură de oxigen pentru colegiu și pentru comunitatea școlară”, a declarat Cristiana Șerban.

Ce vor și ce pot firmele private

Vlad Bârleanu

rumul urcă dinspre centrul Slatinei spre nord, în zona Strehareți. După câteva curbe în pantă, peisajul se deschide în partea stângă, cu un fundal verde-crud de aprilie, iar un drum secundar se lasă înspre Colegiul Agricol Carol I. Sunt 9 hectare - clădiri, zone verzi, livezi și sere. O vizită în campusul Colegiului este lămuritoare pentru a observa ce urme au lăsat două decenii de subfinanțare a educației: pe de o parte elemente de infrastructură rămase din anii ’80, iar pe de altă parte schimbările aduse de finanțările europene recente. Proiectul s-a derulat între 2011 și 2013 și a presupus reabilitarea clădirii vechi a Colegiului, prin consolidare, refacerea şarpantei, a finisajelor exte-

www.inforegio.ro

rioare și a instalaţiilor. La parter, s-a făcut o sală de festivităţi, iar la etaj s-au amenajat laboratoare pentru cele cinci specializări de tehnician - agronom, veterinar, comerţ, IT și analize alimentare. Proiectul a mai vizat și reabilitarea clădirii „Cămin-Internat“, extinderea și refacerea cantinei, reamenajarea clă-

Internatul și cantina se află în apropierea clădirii noi a liceului. De aici, se coboară printr-o lizieră înspre vechea clădire și spre ateliere. Zona seamănă cu un parc dintr-un oraș de munte, iar în jurul băncilor se află tineri liceeni, care vorbesc matur, fără multă gălăgie. În laboratoarele din clădirea veche, ne întâlnim cu Mirela Dumitra, directoarea Colegiului, și cu Petra Anton, care a condus instituția în perioada implementării proiectului. Începem cu date statistice: în prezent, liceul are 430 de elevi, din care aproximativ 40% stau în regim de internat. Numărul celor cazați crește iarna, când transportul este mai dificil. Cam 80% din elevi sunt din mediul rural, iar 20% din Slatina. După terminarea liceului, peste jumătate din elevi se îndreaptă spre învățământul post-liceal din cadrul colegiului. Puțini sunt cei care se duc spre învățământul

reportaj

superior, în primul rând pentru că promovabilitatea la examenul de Bacalaureat este mică. Mirela Dumitra spune că implementarea proiectului a avut un rol important în procesul de educație, pentru că au fost modernizate și utilate laboratoarele de protecție a plantelor, comerț, industrie alimentară, mecanică. Apare întrebarea în ce măsură sunt interesați copiii, părinții și angajatorii de acest tip de specializări. Prezența aparaturilor de generație nouă i-a ajutat pe tineri să facă mai ușor trecerea de la școală la piața muncii. De exemplu, în industria alimentară, indiferent de gradul de robotizare a proceselor de producție, se cer angajați care să aibă experiență în a lucra cu materia primă – fie fructe, legume sau semințe, spune Petra Anton.

Fac practică la agenți economici De asemenea, tinerii sunt interesați să se pregătească în domeniul agricol pentru că se întorc în mediul rural și vor să își lucreze pământul mai eficient și să își deschidă mici afaceri. Cei care termină liceul cu specializarea tehnician veterinar se pot angaja la circa veterinară din comuna de unde provin. Liceul are contracte cu agenți economici din județ pentru desfășurarea activității de practică, însă nu a reușit până în prezent să-i convingă să inițieze un proiect de învățământ dual. Pentru asta, este nevoie de firme puternice, care să poată susține burse de 200 de lei pe lună și echipament de protecție pentru fiecare elev, pentru cel puțin o

clasă, dar și scoaterea din producție a instructorilor, pentru procesul de educație. „Ar trebui să fie agenți economici cu putere economică. În domeniile acestea – protecția plantelor sau mecanică, nu avem angajatori dispuși să susțină învățământul dual, deși îi căutăm în mod proactiv. Am discutat și pe comerț, nu am reușit”, relatează Mirela Dumitra.

Ce vor elevii

Cristiana Șerban gândește relevanța unor astfel de proiecte din perspectiva dezvoltării socio-economice și a stopării declinului demografic. Primăria Slatina pregătește în actualul cadru financiar un proiect pentru reabilitarea și dotarea Colegiului Economic Petre S. Aurelian, prin Axa 4, iar experiența din proiectul de la Colegiul Carol I este de ajutor. „La Colegiul Economic Petre S. Aurelian avem o clădire cu probleme la structura de rezistență, la fel ca și la Carol I. Dorim să îmbunătățim baza materială,

pentru că, fiind învățământ tehnic, cu profil economic, are nevoie de dotări specifice. Este valabil pentru toate unitățile de învățământ - dacă nu îi ajutăm cu fonduri într-o formă sau alta, dintr-o sursă sau alta, lor le este greu să se dezvolte, să-și păstreze elevii și să evite fenomenul de migrație cu care ne confruntăm”, spune managerul public al Slatinei. După discuția în patru, ne îndreptăm spre clădirea atelierului, unde fac practică elevii de clasa a XI-a de la școala profesională de mecanici auto, din cadrul Colegiului. Tinerii sunt adunați în grupuri de 4-5 în jurul utilajelor, iar doi ingineri îi îndrumă. Cristi și Robert sunt cei mai vorbăreți. Spun că au ales această școală ca să învețe meserie și sunt mulțumiți că fac practică la un service auto din Slatina, unde au posibilitatea să lucreze pe aparatură performantă. Dar unde se văd ei peste doi trei ani? Robert este sigur pe el și răspunde că va lucra la service-ul unde face practică și unde este apreciat. Cristi răspunde la fel, dar vede și pasul al doilea – urmează să plece în Anglia ca mecanic. Cristi nu a citit „obiectivele specifice” care prevăd reducerea migrației tinerilor calificați. Însă sigur și-ar dori să poată rămâne în țară, să poată munci pe un salariu bun, într-o economie competitivă. Adică o economie care se folosește eficient de fondurile europene, de experiența unor profesori cum sunt cei de la Carol I și de energia câtorva sute de mii de Cristi sau Robert.

mai 2018

Învăţământ dual

Azi, elevi; mâine, angajați

foto: isj Dâmbovița

România are nevoie de meseriași mai mult ca oricând, iar introducerea învățământului profesional cu durata de 3 ani la finalizarea clasei a VIII-a a fost o decizie înțeleaptă. Începând cu anul școlar 2014-2015, instituțiile de învățământ din România au intrat într-o nouă eră, aceea a pregătirii tinerilor lipsiți de orizont pentru nevoile reale ale pieței de muncă. Iată ce pași au făcut școlile românești în ultimii patru ani și care sunt provocările educației până în 2020.

Dan L. Brumar

O foto: isj Dâmbovița

țară în continuă tranziție ca România nu trebuie să înceteze a împrumuta rețete de succes din statele vecine. În materie de învățământ profesional de calitate,

www.inforegio.ro

cel mai bun model este, fără îndoială, Germania, o țară care pune mare preț pe formarea profesioniștilor săi, în domenii care susțin economia germană la cel mai ridicat nivel în UE. România are nevoie de meseriași la fel de mult cum are nevoie de economiști, avocați, manageri

și consultanți în ramuri diverse. După o perioadă de regres al învățământului profesional și tehnic, statul român și-a schimbat optica începând cu anul școlar 2014-2015, când durata de pregătire profesională a crescut la 3 ani, iar accentul s-a mutat spre pregătirea practică a elevilor. Înființarea învățământului profesional dual (2012) a fost momentul de cotitură pentru companiile din România, care au primit șansa de a se implica în pregătirea viitorilor angajați. În același an, a luat naștere prima școală profesională care funcționa în sistem dual, în urma unui parteneriat public-privat încheiat între Clubul Economic German Brașov (o asociație a investitorilor germani prezenți în România) și Inspectoratul Școlar al Județului Brașov. Școala Profesională Germană Kronstadt pregătește azi sute de tineri pentru a deveni operatori de mașini cu comandă

Învăţământ dual numerică, electromecanici, sculeri ma trițeri, sudori și confecționeri articole din piele și înlocuitori. În momentul de față, aceasta este nevoia celor 18 companii germane care susțin instituția de învățământ. Rata de angajare este de 100%, ceea ce demonstrează că modelul trebuie extins fără rezerve și în alte județe ale țării.

„Planul de şcolarizare la învăţământul profesional, pentru anul şcolar 2018-2019, a fost stabilit în baza solicitărilor primite de la operatorii economici”

Dâmbovița are lecțiile făcute

parte au fost onorate solicitările de şcolarizare la învăţământul profesional, fiind propuse 33 de clase (924 de locuri) pentru următoarele domenii de formare: mecanică, electromecanică, comerț, turism și alimentație, industrie textilă și pielărie, agricultură, silvicultură, electricitate, estetică și îngrijirea corpului omenesc, construcții, instalații și lucrări publice. Adecvarea ofertei de învățământ profesional și tehnic din județul Dâmbovița la cerințele pieței muncii (cu accent pe învățământul profesional și profesional dual) va rămâne o prioritate pentru Inspectoratul Școlar Județean, în vederea satisfacerii nevoilor de formare profesională exprimate pe piața muncii”, a declarat Cristina Stroe, inspector școlar general adjunct, la solicitarea redactorilor Regio. Viitorul arată bine în ceea ce privește învățământul profesional, însă România

mai are o datorie, de această dată, față de adulții care nu-și mai găsesc loc pe piața muncii. Dispariția unor meserii și progresul tehnologic au creat o generație de adulți cu nivel scăzut de calificare, persoane aflate în risc de sărăcie sau asistate social. Șansa lor poate fi educația permanentă, concept introdus în 2011 în Legea Educației care are ca scop dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și competențelor.

Învățarea permanentă, o nouă șansă pentru adulți Înființarea centrelor comunitare de învățare permanentă este o prioritate și în Strategia Națională pentru Învățare pe tot Parcursul Vieții, adoptată de Guvernul României în iunie 2015. „În prezent, România se află mult sub media europeană în ceea ce privește participarea

foto: isj Dâmbovița

Brașovul rămâne un reper în pregătirea tinerilor pentru meseriile aflate la mare căutare în prezent, însă, județul Dâmbovița vine cu un plan de școlarizare extrem de îndrăzneț. În premieră pentru județ, în acest an, au fost înființate la Târgoviște două clase de învățământ profesional dual, în cadrul Liceului Tehnologic „Nicolae Ciorănescu”. La inițiativa SC Arctic SA Găești, care urmează să deschidă, în localitatea Ulmi, cea mai mare fabrică de electrocasnice din Europa, 56 de elevi au intrat într-un program de pregătire pe 3 ani pentru meseriile de operator de mașini cu comandă numerică și electronist aparate și echipamente. În contextul investiției care se va concretiza la Ulmi, compania din Găești își pregătește încă de pe acum angajații de care va avea nevoie atunci. Pentru formarea lor profesională, Arctic facilitează pregătirea practică în laboratoarele sale și acordă burse lunare fiecărui elev. Mai mult, operatorul privat asigură decontarea cheltuielilor de transport și masă gratuită pe perioada stagiilor de practică, burse pentru copiii cu rezultate excepționale și, poate cel mai important, oportunitatea de a lucra în cadrul companiei după absolvirea studiilor. La aceste facilități se adaugă o susținere financiară de 200 de lei lunar de la stat, prin Programul Național de Protecție Socială „Bursa profesională”. Începând cu anul școlar viitor, alți 28 de elevi de la Liceul Tehnologic „Iordache Golescu” din Găești vor fi pregătiți pentru meseria de frigotehnist. Dar, vestea bună abia acum vine. Dâmbovița are un potențial și mai mare în a pregăti meseriașii pe care piața muncii din județ îi poate absorbi fără probleme. „Planul de şcolarizare la învăţământul profesional, pentru anul şcolar 2018-2019, a fost stabilit în baza solicitărilor primite de la operatorii economici. În cea mai mare

Cristina Stroe, inspector școlar general adjunct

mai 2018

Învăţământ dual

„La centrele comunitare de învățare permanentă, cursurile propuse au ținut cont de nevoile individuale ale beneficiarilor”

foto: isj dâmbovița

Ana-Simona Negomireanu, manager general IREA

foto: IREA

populației la programe de educație pe tot parcursul vieții. Acest lucru se datorează mai multor factori, între care și lipsei unei rețele integrate de furnizori de formare, precum și absenței acestor furnizori în zone unde nevoia este ridicată (în special zona mic urbană și rurală)”, ne spune Ana-Simona Negomireanu, manager general al Institutului Român de Educație a Adulților (IREA).

www.inforegio.ro

Însă IREA a reușit, în premieră pentru România, înființarea a patru centre comunitare de învățare permanentă în zona de vest a țării. Localitățile alese - Balinț (jud. Timiș), Obreja (jud. CarașSeverin), Teliucu Inferior (jud. Hunedoara) și Fîntînele (jud. Arad) se află în zone în care oferta de educație pe tot parcursul vieții este inexistentă sau foarte redusă, dezavantajate economic, localități rurale şi cu o rată ridicată a șomajului. În cadrul programului, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană, au fost create cinci programe de învățare. „La aceste centre se vor desfăşura atât cursuri cu caracter recreativ,

precum cele de teatru, dans sau gastronomie, dar şi cursuri pentru persoanele cu nevoi educaţionale specifice: analfabetism, abandon şcolar, analfabetism funcţional, elevi cu întârzieri în dobândirea cunoştinţelor şi a competenţelor specifice grupei lor de vârstă, persoane care au abandonat timpuriu şcoala sau nu au dobândit o calificare profesională. Cursurile propuse au ținut cont de nevoile individuale ale beneficiarilor”, adaugă Ana-Simona Negomireanu.

Cum poate ajuta Regio Actualul exercițiu bugetar pune ac cent serios pe dezvoltarea infrastruc turii educaționale pentru învățământul profesional și tehnic, dar și pe învățarea permanentă. În cadrul axei prioritare 10, obiectivul specific 10.2, autoritățile locale pot atrage fonduri nerambursabile pentru sporirea facilităților educaționale de înaltă calitate, în concordanță cu cerințele angajatorilor. Aici sunt vizate acțiuni care au ca scop extinderea, modernizarea și dotarea corespunzătoare a liceelor tehnologice și a școlilor profesionale. Totodată, autoritățile publice locale sunt încurajate să înființeze centre comunitare de învățare permanentă, în cadrul instituțiilor de învățământ tehnic. Aceste centre se vor axa apoi pe acțiuni menite să faciliteze integrarea socială și profesională a persoanelor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii, în special în sectoarele economice competitive.

interviu

Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației:

„Fondurile europene reprezintă o sursă importantă pentru îndeplinirea obiectivelor Ministerului Educației“ Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, vorbește despre așteptările instituției în privința implementării axei 10, într-un interviu pentru Revista Regio. Marile mize sunt creșterea competențelor și a posibilității de angajare pentru viitorii absolvenți.

Regio: Care este viziunea strategică a Ministerului Educației cu privire la finanțarea din fonduri europene? Gigel Paraschiv: În baza con diționalităților ex-ante negociate de către România cu Comisia Europeană în vederea accesării fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020, s-au elaborat cinci strategii în domeniul educației și formării profesionale. Acestea sunt: Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, Strategia națională privind învățarea pe tot parcursul vieții 2015-2020, Strategia Națională pentru învățământ terțiar 2015-2020, Strategia națională a educației și formării profesionale din România 2016-2020 și Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale 2018-2023. Acestea reprezintă cadrul unitar strategic al Ministerului Educației Naționale, pe termen mediu, pentru creșterea accesului și a performanței învățământului românesc, atât prin fonduri de la bugetul de stat, cât, mai ales, prin fonduri europene. Pentru 2017, a fost realizat primul exercițiu de monitorizare a strategiilor anterior menționate, cu excepția Strategiei privind modernizarea infrastructurii educaționale 2018-2023, care este pe circuitul de avizare. Fondurile europene reprezintă o sursă importantă pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor ministerului. În prezent, se derulează prin fonduri europene proiecte cum ar fi Școala pentru toți, dar și proiecte pentru dezvoltarea capacităţii de prognoză a evoluţiei învăţământului superior, în raport cu piaţa muncii sau pentru motivarea profesorilor din școlile defavorizate. Au fost depuse și alte cereri de

foto: Inquam

Vlad Bârleanu

finanțare la autoritățile de management, încă de anul trecut, unele fiind în proces de evaluare, în timp ce altele sunt în proces de contractare. Implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene este în strânsă legătură cu numărul de apeluri deschise de către autoritățile de management, precum și de rapiditatea procesului

„Relația dintre angajatori și sectorul învățământului profesional este una strânsă“ mai 2018

foto: MDRAP

interviu

Regio: Cum caracterizați prioritățile și obiectivele din axa 10? Gigel Paraschiv: Prioritatea de investiții 10.1 și, respectiv, obiectivele specifice 10.1, 10.2 și 10.3 reflectă întocmai nevoile sistemului de educație și formare profesională, fiind formulate în acord cu strategiile sectoriale, precum și cu Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare Inovare, cu Strategia Națională de Competitivitate, precum și cu strategiile Ministerului Muncii și Justiției Sociale privind combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. Regio: Veți colabora cu beneficiarii pentru conceperea/ depunerea cererilor de finanțare? Gigel Paraschiv: În scrierea cererilor de finanțare, unitățile administrativ-teritoriale și universitățile își pot fundamenta proiectele utilizând Analiza multifuncțională care a stat la baza elaborării Strategiei privind modernizarea infrastructurii educaționale 2018-2023. În elaborarea acestei strategii au fost consultați toți factorii interesați, respectiv școli, autorități locale, universități sau

www.inforegio.ro

autorități centrale. Ministerul Educației Naționale nu are, direct, printre atribuții, oferirea de expertiză sau sprijin în elaborarea cererilor de finanțare. Regio: În descrierea axei 10 din cadrul programului Regio 2014-2020, se arată că vor fi finanțate reabilitarea, modernizarea și extinderea spațiilor care aparțin instituțiilor de învățământ universitar, dar și modernizarea și echiparea facilităților conexe. Ce înseamnă facilități conexe? Gigel Paraschiv: Facilitățile conexe din sistemul de învățământ reprezintă tot ceea ce sprijină activitățile de predareînvățare-evaluare, respectiv biblioteci, laboratoare, săli de sport și ateliere, spații de recreere, așa cum sunt menționate în Strategia amintită. Regio: Pentru obiectivul specific referitor la învățământul superior, se arată că investițiile se vor face cu prioritate în domenii cu potențial de creștere care contribuie la creșterea angajabilității absolvenților în sectoare competitive și cu specializări inteligente. Care sunt aceste domenii?

foto: MDRAP

de evaluare și contractare. Pe lângă acestea, ministerul folosește fonduri europene pentru implementarea - prin Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale - a programului ERASMUS+, a proiectelor de mobilitate și a parteneriatelor strategice. Ministerul Educației Naționale lucrează împreună cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale în proiectul INTESPO, pentru înregistrarea tinerilor în evidențele serviciului public de informare, în speță NEETs (Not in Education, Employment or Training), pentru a beneficia de servicii în vederea integrării pe piața muncii.

Gigel Paraschiv: Sectoarele economice cu potențial comercial și de specializare inteligentă sunt bioeconomia, tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, spațiu și securitate, energie, mediu și schimbări climatice, eco-nano-tehnologii și materiale avansate, sănătate. Acestea sunt prevăzute în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020, în coroborare cu domeniile de specializare inteligentă din Strategia de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2014-2020, stabilite în baza unui amplu proces de consultare, ținând cont și de agenda Uniunii Europene privind învățământul superior. Regio: În axa 10 din Regio 2014-2020 se precizează că investițiile în învățământul profesional/ tehnic și în cel superior se fac în cooperare cu sectorul privat/ angajatorii. Din experiența dvs., care sunt cerințele angajatorilor? Gigel Paraschiv: Relația dintre angajatori și sectorul învățământului profesional și tehnic este una strânsă. Astfel, stabilirea cifrei de școlarizare se realizează pe baza cererii angajatorilor. Oferta de calificări profesionale este ajustată anual în funcție de nevoile pieței. De exemplu, ultimul studiu previzionat a fost realizat în perspectiva anului 2030, pe un eșantion ce a cuprins 3.836 de companii. În 2017, Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic a încheiat 227 contracte de parteneriat pentru învățământ dual și 3.647 contracte-cadru încheiate pentru învățământ profesional. Atunci când vine vorba de învățământul profesional de tip dual, Școala Profesională Germană Kronstadt – Brașov este mereu dată drept exemplu de bune practici. Prin implicarea mai multor firme partenere, s-a creat un învățământ profesional de mare interes pentru absolvenții clasei a VIII-a. Dacă în primul an abia s-au completat cele 100 de locuri, în anul școlar 2016-2017 au fost școlarizați, la cererea agenților economici, un număr de 252 de elevi dintre absolvenții clasei a VIII-a, în meseriile: operator la mașini unelte cu comandă numerică, electromecanic mașini unelte și instalații industriale, sculer matrițer, sudor și confecționer articole din piele. Alte exemple de colaborare de succes au fost realizate cu OMV Petrom, Tenaris SilcoTub, Holcim România, Ford Motor Company, Arcelor Mittal sau cu secția comercială a Ambasadei Austriei. Printre

foto: ADR Centru

facilitățile acordate elevilor au fost burse, transport, masă, ateliere de lucru, stagii de practică, echipamente. În cadrul proiectului SIPOCA 3 - Dezvoltarea capacităţii Ministerului Educaţiei Naţionale de monitorizare şi prognoză a evoluţiei învăţământului superior în raport cu piaţa muncii - implementat în parteneriat cu Academia Română, s-au realizat o analiză comparativă, la nivel european, privind instrumentele de monitorizare a absolvenţilor pe piaţa muncii, și o altă analiză privind calitatea din perspectiva relevanței programelor oferite de universităţi pe domenii de specializare cu potenţial de dezvoltare regională. Tot la nivel universitar, s-au realizat programe de masterat ȋn sistem dual, respectiv universitӑți ȋn colaborare cu anumite companii. Ministerul Educației ȋncurajeazӑ cooperarea sistemicӑ ȋntre instituțiile de ȋnvӑțӑmȃnt superior – școli – furnizori de formare pentru a-i pregӑti și orienta pe studenți pe baza competențelor lor, nu doar pe baza instruirii lor anterioare, și pentru a oferi cӑi flexibile ȋntre diferitele modalitӑți de formare. Astfel, au fost dezvoltate Centrele de orientare ȋn carierӑ, s-au dezvoltat modelele cursurilor flexibile și modulare prin care se dӑ acces profesorilor strӑini sӑ ținӑ cursuri, nefiind nevoiți sӑ petreacӑ un semestru sau un an ȋn universitatea respectivӑ, și se oferӑ sprijin instituțiilor de ȋnvӑțӑmȃnt superior care doresc sӑ acorde puncte ECTS (European Credit Transfer and Accumulation System - Sistemul european de acumulare de credite transferabile) studenților, pentru activitӑțile de voluntariat și muncӑ ȋn folosul comunitӑții.

foto: Mediafax

interviu

„România beneficiază de două mecanisme principale de finanțare a investițiilor în infrastructura educațională“ Regio: Cum ar putea fi complementare proiectele din axa 10 cu proiectele realizate prin POCU sau PNDR? Gigel Paraschiv: România beneficiază de două mecanisme principale de finanțare a investițiilor în infrastructura educațională. Unul dintre mecanisme constă în alocarea fondurilor din FEADR – Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Fondurile se alocă asociațiilor locale și organizațiilor nonguvernamentale în conformitate cu Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru următoarele activități:

construcția, reabilitarea și modernizarea, inclusiv dotarea creșelor și grădinițelor care nu fac parte dintr-o unitate de învățământ, precum și a unităților de învățământ secundar superior din domeniul agricol. În total, prin PNDR 20152023 sunt alocate 150 mil. euro din FEADR și 27 mil. euro din bugetul de stat și bugetele locale. Prin Strategia pentru modernizarea infrastructurii educaționale 20182023, se propune ca 80% din sumele menționate anterior să se aloce Pilonului 1 – Acces la serviciile de educație, iar 20% către Pilonul 2 – Calitate, condiții de siguranță și funcționare. Prin modalitatea de evaluare a proiectelor depuse se are în vedere complementaritatea POCU-PNDR. Astfel, ca exemplu, unul dintre criteriile de prioritizare este promovarea programelor de tip „A doua șansă”. Indicatorul aferent acestui criteriu măsoară dacă o unitate de învățământ oferă cel puțin un program de reducere a părăsirii timpurii a școlii. Conform acestui criteriu, vor fi prioritare UAT-urile în care majoritatea școlilor oferă cel puțin un program de reducere a PTȘ, iar motivul acestei prioritizări se bazează pe faptul că aceste unități de învățământ au nevoie mai mare de infrastructură (de exemplu, mai multe clase) pentru implementarea acestor programe, comparativ cu unitățile care nu oferă astfel de programe. mai 2018

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem! Investițiile în educație înseamnă, de fapt, investiție în viitorul țării. Cu ajutorul fondurilor europene, elevii au șansa să studieze în școli moderne și cochete, să aibă la catedră profesori competenți și implicați, să folosească cele mai noi tehnologii. În ce constă succesul unui proiect finanțat prin axa prioritară 10 a noului Regio? Iată ce precizări fac specialiștii.

În aceeași clădire funcționează o creșă și o grădiniță care necesită lucrări de reabilitare. În acest caz, se poate depune o singură cerere de finanțare sau câte o cerere pentru fiecare unitate (creșă și respectiv grădiniță)? În cadrul apelului de proiecte10.1a, o cerere de finanţare se poate adresa unui imobil ce deserveşte în acelaşi timp atât nivelul de educaţie timpurie antepreșcolară (creșe) cât şi nivelul preşcolar (grădinițe).



Solicitantul dorește realizarea unei construcții noi cu destinația de sală de sport, în calitate de infrastructură educațională. Este eligibilă această construcție? În cadrul acestui apel, pentru in vestiția de bază, vor putea fi fi nanțate următoarele: construcția/ re abilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii educaţionale pentru învă țământul general obligatoriu (şcoli I-VIII, inclusiv nivelul clasei pregătitoare). Infrastructura educaţională cuprinde, fără a se limita: săli de curs, laboratoare, ateliere, teren/sală de sport, spaţii de studiu individual/ colectiv de tipul sălilor de lectură, bibliotecă, spaţii cazare elevi/profesori, cantine etc. Astfel, construcția unei clădiri cu destinația sala

foto: MDRAP



de sport, care să deservească exclusiv elevii școlii obiect al cererii de finanțare, în condițiile respectării tuturor criteriilor din ghid, ar putea fi o activitate eligibilă. Instituțiile de învățământ care au atât clase cu profil tehnologic și școli profesionale, cât și clase cu profil teoretic sunt eligibile? Dacă în liceul tehnologic/ școală profesională, acreditate și definite conform Legii educației naționale Nr. 1/2011, funcționează și clase cu profil teoretic, aceste unități de învățământ pot fi eligibile în cadrul apelului 10.2



O școală care deține clădiri în mai multe sate, poate reabilita fiecare dintre aceste

www.inforegio.ro

unități, sau doar una? Dacă le poate reabilita pe toate, va depune pentru fiecare clădire o cerere de finanțare? În cazul unei școli cu mai multe unități (școală din satul „a“, școală din satul „b“, etc.) O cerere de finanţare depusă în cadrul acestui apel va viza un singur obiectiv de investiţii, respectiv o singură unitate de infrastructură educaţională, chiar dacă identificarea obiectivului de investiţii se face pe mai multe numere cadastrale.



Vă rog să ne spuneți dacă obiectele de inventar și achiziționarea și instalarea unui lift sunt cheltuieli eligibile pe POR 10.3. Obiectele de inventar sunt eligibile în accepțiunea acestui apel. În schimb, nu vor fi eligibile cheltuielile cu achiziţionarea autovehiculelor și a



util pentru beneficiari mijloacelor de transport, aşa cum sunt ele clasificate în Subgrupa 2.3. „Mijloace de transport” din HG 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. Liftul intră în acesată categorie (la subgrupa 2.3.6.3.2. – Ascensoare de persoane pentru clădiri) Ce an școlar se folosește ca referință pentru stabilirea valorii maxime a proiectului? Anul de referință este 2016-2017

ne precizați dacă mențiunea din grilă CAE – se aplică tututor solicitanților în cadrul acestui apel de proiecte, având în vedere că în conformitate cu ghidul solicitantului este permis că titularul să demonstreze: drept de proprietate sau drept de administrare? Mențiunea din grila CAE la care faceți referire se aplică solicitanților care au drept de proprietate asupra obiectivului de investiție și depun extras de carte funciară cu înscriere provizorie a dreptului de proprietate, urmând ca în eventualitatea semnării contractului de finanțare, beneficiarul să finalizeze demersurile necesare înscrierii definitive în maximum 12 luni de la semnarea contractului de finanțare. În situația descrisă de dumneavoastră, respectiv drept de administrare asupra obiectivului de investiție, trebuie să depuneți Extras de carte funciară din care să reiasă dreptul de administrare aferent proprietăţii publice și Actul care conferă dreptul de administrare pe o perioadă estimată acoperitoare până la împlinirea a cel puţîn cinci ani de la efectuarea plăţii finale după finalizarea proiectului pentru care se solicită finanţare.



La depunerea cererii de finan– țare se poate depune autorizația de construire în baza PAC-ului, Proiectul tehnic urmând să fie recepționat în viitorul apropiat? La cererea de finanțare se va depune aurorizația de construire pentru obiectivul de investiție vizat, eliberată conform legislației în vigoare. Conform Legii 50/1991, autorizația de construire se obține în baza Documentației Tehnice pentru Autorizația de Construire (D.T.A.C.).



Referitor la Ghidul specific Axa prioritară 10, Obiectiv Specific 10.3 Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive: 4.3.3. Cheltuieli neeligibile: costuri de personal. Întrebare: Cum pot fi plătite cheltuielile salariale ale echipei de management? Sunt eligibile aceste cheltuieli? 1. Costurile de personal, inclusiv pentru echipa de management sunt



foto: ADR Sud Muntenia

Vă rugăm să ne clarificați următorul aspect precizat în ghidul specific POR/10/2017/10/10.1b/ 7regiuni, POR/2017/10/10.1/10.1b/ÎȚi şi POR/10/2017/10/10.1b/BI – Conform ghidului se precizează că „Pentru aceste tipuri de proiecte solicitantul la finanțare trebuie să demonstreze faptul că este titularul unuia din următoarele drepturi: a) Dreptul de proprietate publică b) Dreptul de administrare Context: Solicitantul nostru este o instituție a administraţiei publice locale aflate în coordonarea autorităţii publice locale, desprinse din aparatul Primăriei, cu bugetul aprobat prin HCL, ce derulează proceduri de achiziţii publice având personalitate juridică și care are drept de administrare asupra obiectivului de investiții. Întrebare: Având în vedere că în grila CAE se precizează că „Excepţia este reprezentată de posibilitatea formulării următoarelor recomandări: Prezentarea extraselor de carte funciară cu înscrierea definitivă a dreptului de proprietate asupra imobilelor, în perioada de implementare”, vă rugăm să

neeligibile în cadrul acestui apel. În situația în care beneficiarul lucrează cu personal propriu, salariile acestora vor fi suportate de acesta (de Universitate) sau se poate apela la o firmă de consultanță, situație în care cheltuelile cu servicii de management al proiectului devin eligibile. 3.4. Consultanţă Se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru: a) plata serviciilor de consultanţă la elaborarea cererii de finanțare și a tuturor studiilor necesare întocmirii acesteia inclusiv plan de marketing; b) plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului proiectului Pentru o unitate de învățământ (colegiu), care ține cursuri atât pentru clasele gimnaziale (clasele V-VIII), cât și clasele liceale (liceu teoretic), situat într-un oraș reședință de județ, inclus în lista de monumente istorice clasa B, dorim să știm dacă unitatea mai sus menționată este eligibilă în cadrul Priorității 10.1. Dacă liceul la care faceți referire are acreditat nivelul de învățământ obligatoriu, atunci el poate fi eligibil pentru apelul 10.1b. Investițiile propuse prin proiect trebuie să vizeze corpul de clădire care deservește învățământul obligatoriu. Cheltuielile generate de activități ce vizează exclusiv învățământul liceal trebuie trecute pe neeligibil. Legat de încadrarea unității de învățământ în rândul monumentelor istorice, vă rog să aveți în vedere că intervențiile asupra monumentelor isorice sunt guvernate de Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

mai 2018

idei europene

Proiectul e-Şcoli, un upgrade pentru învăţământ Croaţia

foto: https://blog.geant.org

Calitatea învăţământului într-o ţară depinde în primul rând de oameni, dar şi de accesul la tehnologie. Prin proiectul e-Şcoli (e-Schools), Croaţia a făcut un upgrade important învăţământului primar şi secundar, în beneficiul elevilor şi profesorilor.

Alice-Claudia GHERMAN

n timp ce în alte ţări se vorbeşte despre numeroase şi repetate reforme în învăţământ, în Croaţia a fost demarat un proiect prin care se urmăreşte creşterea nivelului utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C) în şcolile primare şi gimnaziale. Proiectul pilot numit e-Schools/e-Şcoli permite furnizarea de echipamente IT&C şi instrumente educaţionale pentru profesori şi elevi. Autorităţile speră astfel să crească dezvoltarea profesională a cadrelor didactice şi calitatea educaţiei, scopul ultim fiind creşterea capacităţii de angajare a elevilor, la terminarea studiilor. Nici nu a fost lansat bine proiectul pilot că a şi trezit interesul a numeroa-

www.inforegio.ro

se instituţii de învăţământ croate. „Mai mult de 50% dintre toate şcolile primare şi gimnaziale din Croaţia s-au arătat preocupate de e-Şcoli şi au aplicat pentru a intra în acest program de sprijin tehnologic. Au participat la selecţie peste 700 de şcoli, ceea ce arată clar că proiectul este demn de atenţie, are utilitate şi se înscrie în nevoile şcolilor. Din cele 700 de şcoli care au aplicat să intre în program, au fost selectate şi participă efectiv circa 150”, a declarat Juraj Bilić, expert pentru proiecte UE, CARNet – Reţeaua Academică şi de Cercetare Croată.

Șanse mai mari pe piața muncii Programul, desfăşurat pe o perioadă de trei ani, urmează să se încheie în 2018.

În tot acest timp, şcolile participante la proiect au fost echipate cu cel puţin o clasă de IT&C şi acces la echipamente performante - laptopuri, tablete, echipamente de prezentare, reţele locale cu sau fără fir. Mai mult, profesorilor de ştiinţe exacte, tehnologie şi inginerie le-au fost distribuite calculatoare, câte unul pentru fiecare, în timp ce profesorii altor discipline au fost echipaţi cu tablete. De asemenea, personalului non-didactic al şcolilor le-a fost permis accesul online la materialele care privesc proiectul e-Şcoli. S-au elaborat diverse scenarii de învăţare şi accesare a echipamentelor IT&C astfel încât acestea să poată fi utilizate în scop creativ, mai ales în ceea ce-i priveşte pe elevii care studiază ştiinţele exacte, ingineria şi tehnologia. Participă 920 de profesori care ridică astfel nivelul de competenţe digitale a peste 6.000 de elevi mărindu-le şansele dezvoltării profesionale viitoare şi, evident, accesării de joburi cât mai bine plătite. Proiectul contribuie totodată la o mai bună ocupare a forţei de muncă, un elev bine pregătit, pus la punct cu tehnologia modernă, este un viitor angajat model.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: e-Şcoli: stabilirea sistemului de dezvoltare a şcolilor mature digitale 2 Beneficiar: CARNet – Reţeaua Academică şi de Cercetare Croată 2 Buget total: 40 de milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 25,5 milioane de euro

idei europene

Şcolile de artă vor deveni campioane la eficienţa energetică Polonia

Un proiect inedit și ambițios le-a adus polonezilor numai cuvinte de laudă. La inițiativa autorităților și cu ajutorul fondurilor europene, școlile de artă din întreaga Polonie vor deveni ecologice, își vor doza consumul de energie și vor oferi condiţii optime de studiu pentru viitorii artişti. Preocupările polonezilor în domeniul eficienței energetice au fost, de altfel, și premiate la nivel european. Alice-Claudia GHERMAN

Odată cu lucrările de renovare vor avea loc lucrări de izolare a clădirilor, înlocuirea tâmplăriei, renovarea ventilaţiei, a aerului condiţionat şi a sistemelor de iluminat. Sursele de căldură vor fi înlocuite și vor exista sisteme informatice de control şi monitorizare a echipamentelor mecanice şi electrice ale clădirilor, care vor eficientiza consumul de energie. Evident, energia verde, din surse regenerabile, va fi prezentă prin instalarea de boilere pentru biomasă, panouri solare şi colectoare termice solare. Rezultatele aşteptate includ reducerea consumului de energie cu 60% per totalul clădirilor, în timp ce la nivelul clădirilor individuale se speră la consum redus de energie între 11,8% şi 90,3%. Renovările, care sunt în plină desfășurare, vor duce și la o reducere totală a emisiilor de dioxid de carbon cu 22.269 de tone, adică o scădere de 73%, iar noile instalaţii montate în cadrul proiectului vor oferi o capacitate suplimentară de producţie de

energie de 3,61 megawaţi. Şcolile de artă poloneze vor deveni, astfel, campioane la eficienţa energetică. De altfel, Polonia poate fi un exemplu pentru tot restul Europei în ceea ce privește preocuparea pentru mediu și eficiență energetică. Un proiect implementat în 87 de școli din regiunea Sosnowiec, sudul Poloniei, a câștigat premiul european Energy Service Award pentru reducerea substanțială a consumului de energie, dar și a emisiilor de dioxid de carbon. La fel ca și în cazul școlilor de artă, un beneficiu major este și îmbunătățirea condițiilor de studiu pentru elevi, care învață încă de mici să aibă grijă de mediul înconjurător.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Termomodernizarea completă a școlilor de arte de stat din Polonia 2 Beneficiar: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din Polonia 2 Buget total: 11,51 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 93.939.523 de euro

foto: https://en.wikipedia.org

n Polonia, numeroase şcoli de artă din cele 16 regiuni ale ţării îşi desfăşoară activitatea în clădiri vechi. 44% dintre aceste clădiri au valoare istorică, alte 21% sunt clădiri vechi, construite înainte de 1945, iar 35% datează din perioada 1946-1992. În aceste condiţii, este de la sine înţeles interesul autorităţilor, dar şi al conducerii acestor şcoli, de a le renova şi reabilita. Aşa s-a născut proiectul Termo-modernizarea completă a școlilor de arte de stat din Polonia, prin care autorităţile speră ca în perioada 2017-2021 să realizeze lucrări de reabilitare, inclusiv termică şi energetică, în 187 de clădiri de pe teritoriul întregii Polonii în care funcționează școli de artă. Conform specialiștilor, beneficiile aduse de implementarea acestui proiect sunt multiple: pe de o parte, păstrarea patrimoniului cultural polonez, în acord cu grija pentru natură, iar pe de altă parte, asigurarea unui mediu prielnic studiului artelor.

Consum de energie cu 60% mai mic

mai 2018

agendă proiectare şi implementare a instrumentelor financiare în agricultură şi dezvoltare rurală sprijinite de FEADR în perioada 2014-2020. https://europa.eu Bucureşti, 6 iunie Strasbourg (Franța), 1-2 iunie European Youth Event (EYE2018). La început de iunie tinerii europeni se vor reuni la reuniunea ce le e dedicată - European Youth Event – EYE2018, la Strasbourg, în Franţa. Organizat de Parlamentul European, evenimentul reprezintă o oportunitate pentru tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani de a participa la un program de ateliere şi evenimente cu responsabilii politici, de a propune idei pentru viitorul Europei. Ideile exprimate în cadrul întâlnirilor vor fi incluse într-un raport care va fi transmis deputaţilor europeni, la finalul evenimentului. https://europa.eu Sofia (Bulgaria), 2-6 iunie A IV-a Conferință anuală a UE privind FEADR. Comisia Europeană, prin Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI), susţinută de Banca Europeană de Investiţii,susţine cea de-a IV-a conferinţă anuală a UE privind Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Conferinţa va fi deschisă de Phil Hogan, comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Participanţii vor afla exemple concrete de

Copilul tău, antreprenor. Plaza România şi Ken ACADEMY organizează un nou atelier din seria Copilul tău, antreprenor, serie ce cuprinde cursuri gratuite de educaţie financiară şi antreprenorială pentru copii cu vârste între 9 şi 12 ani. În perioada anterioară s-au mai ţinut două ateliere. Cel de pe 6 iunie este ultimul, va începe la ora 18.00 și va dura 90 de minute. Educaţia financiar-antreprenorială a devenit deja obligatorie pentru a-i ajuta pe copii să-şi însușească noțiuni esențiale. www.suntparinte.ro

Braşov, 10 iunie Braşov Heroes, cursa cu obstacole a comunităţii. Braşov Heroes este un eveniment de atragere de fonduri pentru diverse cauze din comunitatea locală, realizat în cadrul unei curse cu obstacole. Alergătorii participanţi aleg o cauză pe care o susţin cu 50% din taxa de participare şi sunt invitaţi să îşi aducă şi prietenii să participe la eveniment. Anul acesta cursa se va afla la a patra ediţie şi va avea loc pe 10 iunie, în Zona de Agrement a Lacului Noua. Cu acest prilej braşovenii sunt chemaţi să alerge şi să susţină financiar, prin taxa de participare sau printr-o donaţie, unul dintre cele 14 proiecte înscrise. http://brasovheroes.fundatiacomunitarabrasov.ro Salonic (Grecia), 21-22 iunie

Ispra (Italia), 11-12 iunie MFTS2018 - Simpozionul dedicat gestionării viitoarelor sisteme de trafic pe autostrăzi şi în oraşe. Cel de-al doilea simpozion dedicat gestionării sistemelor de trafic pe autostrăzi şi în mediul urban - MFTS2018 - va fi găzduit de Joint Research Center (JRC) din Ispra, Italia. Timp de două zile, reprezentanți ai poliției, ai industriei și științei vor discuta ultimele progrese în domeniul gestionării traficului. MFTS2018 îşi propune să ofere răspunsuri la câteva probleme foarte actuale, de pildă, modul de abordare a provocărilor impuse de traficul rutier. https://ec.europa.eu

Forumul pentru Politici de Învăţare - Policy Learning Forum (PLF). Cel de-al treilea Forum pentru Politici de Învăţare şi Redactare a rezultatelor din domeniul formării profesionale şi educaţiei vocaţionale se va baza pe experienţele pozitive din cadrul PLF 2016, care a avut aceeași temă: aprofundarea schimbului de experiență între experții naţionali din acest domeniu şi experţi din diferite părţi ale lumii. PLF oferă o platformă pentru cooperarea europeană în ceea ce priveşte aplicarea rezultatelor învăţării, permiţând identificarea provocărilor comune, precum şi a soluţiilor. https://europa.eu

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

poftiţi la masă... europeană!

Meniu mediteranean

foto: shutterstock.com

Vara bate la ușă, așa că e timpul să ne gândim la concedii, relaxare și răsfățuri culinare. Dacă iubiți atmosfera mediteraneeană, vă propunem astăzi un meniu gustos și sănătos: delicioasa paella spaniolă și celebrele prăjiturele portugheze Pasteis de Belem.

Paella pentru doi

nuu. Într-o altă tigaie sotaţi în puţin ulei anghinarea, vinăta şi ardeiul gras, timp de 2 minute, apoi le amestecaţi cu restul ingredientelor din tigaia mare, moment în care adăugaţi orezul, bine spălat şi scurs, firele de şofran strivite şi supa de pui. Lăsaţi să fiarbă şi amestecaţi înconti-

nuu. Dacă mai e nevoie adăugaţi apă, să nu se prindă de tigaie. Aşezaţi scoicile, midiile şi creveţii, răspândindu-le uniform în tigaie, adăugaţi bulion, potriviţi de sare şi gătiţi timp de cinci minute. Se serveşte cu felii de lămâie. Poftă bună!

tru a-şi câştiga traiul, cei de la mănăstirea Sf. Ieronim au început să prepare şi să vândă prăjiturele produse în mănăstire la un mic magazinaş din apropiere. Curând prăjiturelele au primit numele de Pasteis de Belem.

Ingrediente: 1 ½ ceaşcă cu lapte, o păstaie de vanilie, 6 gălbenuşuri, 3 linguri de amidon de porumb, 1 cană cu zahăr şi 500 g de foietaj decongelat. Preîncălziţi cuptorul la 190º C. Ungeţi formele de brioşe cu unt. Amestecaţi o ceaşcă cu lapte cu zahărul, miezul băţului de vanilie şi cu amidonul de porumb şi fierbeţi amestecul până începe să capete consistenţă cremoasă. Amestecaţi încontinuu să nu se prindă de cratiţă. Puneți gălbenuşurile într-un bol, turnaţi jumătate de ceaşcă de lapte fierbinte şi amestecaţi lent, dar ferm, să nu se brânzească. Adăugaţi acest amestec peste crema de lapte cu amidon şi fierbeţi, timp de cinci minute, până se îngroaşă. Din foietaj tăiaţi cercuri cât să încapă în formele de brioşe, umpleţi fiecare cerc de foietaj cu crema de ouă şi vanilie şi daţi la cuptor timp de 20 de minute. Serviţi prăjiturelele calde. Poftă bună!

foto: shutterstock.com

Paella este un preparat spaniol, o specialitate purtând marca oraşului Valencia. Paella pentru doi este o reţetă care face trimitere la trei tipuri de paella: cea mixtă (carne în combinaţie cu fructe de mare), marisco (din fructe de mare) şi vegetariană. Fiecare familie spaniolă are propria variantă de paella, a noastră e pentru două persoane. Ingrediente: 2 ceşti cu supă de pui, 3 linguri cu ulei de măsline, o ceapă, un căţel de usturoi, o roşie tăiată cubuleţe, 150 g de orez, 3 fire de şofran, sare, după gust, 250 g de carne de porc tăiată cuburi, 2 calamari, tăiaţi inele, 2 copane de pui, 4 midii, 4 creveţi, 3 scoici mici, un ardei gras roşu, tăiat fâşii, o anghinare, tăiată sferturi, un sfert de vânătă medie, bulion. Încingeţi uleiul într-o tigaie mare de paella, sotaţi ceapa, usturoiul şi cuburile de roşie, amestecând până ceapa devine translucidă. Adăugaţi cuburile de carne, inelele de calamar, pulpele de pui, şi gătiţi cam 10 minute, amestecând înconti-

Pasteis de Belem Povestea acestei prăjiturele-foietaj portugheze a început în primii ani ai secolului al XIX-lea, în mănăstirea Sf. Ieronim. Era anul 1820, când vântul revoluţiei liberale a închis toate mănăstirile, iar, pen-

mai 2018

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Data publicării: Mai 2018