Revista Regio nr. 56/iul 2018: Servicii medicale și sociale de calitate

Nr. 56, Iulie 2018

Servicii medicale și sociale de calitate Totul despre axa prioritară 8 (poster)

Conacul Ion Pillat va deveni centru de zi pentru vârstnici La Spitalul Județean Dâmbovița, calitatea actului medical a crescut simțitor

Președintele AdministraŢiei Fondului de Mediu, Cornel BrezuicĂ:

„Vrem să reducem impactul asupra mediului şi să trezim spiritul civic”

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

De la PIB la Sănătate.

Un drum cu sens dublu Fondul European de Dezvoltare Regională

Î

nțelepciuneaUNIUNEA populară pune sănătatea pe primul loc, dacă ne EUROPEANĂ raportăm la proverbe, urări sau formule de salut. Mai presus de bani, bunăstare materială sau noroc, de care te poți bucura doar dacă ești sănătos. În psiho-sociologie, Piramida lui Maslow este reperul de la Fondul European de care pornește analiza uman. La baza piramidei se află, Dezvoltarecomportamentului Regională evident, nevoile UNIUNEA primare, instinctuale, care asigură funcționarea normală EUROPEANĂ a corpului. După satisfacerea acestor nevoi, oamenii se pot concentra pe nevoile de validare socială sau pe creativitate.

Politicile Uniunii Europene reflectă aceste realități. Obiectivul UE de a Fondul European de Dezvoltare Regionalăeconomie a lumii, bazată pe cunoaștere și pe deveni cea mai competitivă coeziune socială, este în legătură directă cu politicile de sănătate.

Relația este una complexă, din punctul de vedere al teoriei economice.

Cele mai vechi studii arată că o economie puternică contribuie la o stare bună de sănătate a populației.

UNIUNEA EUROPEANĂ Studii mai recente arată și că o stare de sănătate bună contribuie la creșterea economică.

Sănătatea și investițiile în sistemul medical contribuie la creșterea PIB prin câteva canale: obținerea unei productivități mai mari, disponibilitatea mai mare a forței de muncă, un grad mai bun de Fondul European de instruire, ca urmare a perioadei Dezvoltare Regională mai mari petrecute în școli și ateliere, și direcționarea economiilor personale către investiții. O stare de UNIUNEA EUROPEANĂ are un impact negativ direct asupra câtorva sănătate precară a populației parametri: câștiguri salariale, ore lucrate, grad de ocupare, pensionări anticipate sau eficiența în muncă a celor care trebuie să aibă grijă de membri ai familiei.

Fondurile Regio pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate și a Fondul European de Dezvoltare serviciilor sociale sunt Regională disponibile exact în această logică europeană.

La capitolul servicii sociale pentru copii vulnerabili, investițiile se vor îndrepta spre centre de zi sau de reabilitare, apropiate de comunitate, odată cu închiderea centrelor de capacitate mare, care mai mult îi izolează pe tineri. Această strategie are ca scop integrarea socială și economică a viitorilor adulți, astfel încât aceștia să fie mai puțin expuși la riscuri și să își poată construi o carieră.

Treptat, lumea va începe să fie atentă nu doar la câți bani pleacă spre sistemul de sănătate din bugetele publice, dar și la beneficiile pe care aceleași bugete le vor avea datorită unei stări de sănătate mai bune în rândul populației.

Dan L. Brumar REDACTORI:

Alice-Claudia Gherman

Elena ALEXA

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2601-2251

Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneL CORECTOR:

Pompiliu L. DUMITRESCU

coordonator de proiect: Andreea Stoenescu

2

www.inforegio.ro

22 3 Ați întrebat?

Vă răspundem!

24 3 Asistenţă în familiile cu bolnavi psihic 25 3 Mănăstire transformată în institut de cercetare biomedicală

sumar

4 3 Ştiri din regiuni 6 3 Regio sprijină dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate 8 3 Conacul Ion Pillat va deveni centru de zi pentru vârstnici 9 3 Cantină socială și îngrijire la domiciliu cu bani europeni 11 3 O viață mai bună pentru bătrânii bolnavi și abandonați 12 3 La Spitalul Județean Dâmbovița calitatea actului medical a crescut 14 3 Prevenția, cheia unei populații mai sănătoase 16 3 Peste 500 de vehicule de transport public urban noi cu zero emisii 18 3 Ajutor nerambursabil pentru consumatorii casnici care vor să devină producători de energie 19 3 Interviu cu Cornel Brezuică, președintele Administraţiei Fondului de Mediu 26 3 Agenda 27 3 Reţete cu parfum de epocă iulie 2018

3

din regiuni Centru modern de neurochirurgie Proceduri moderne, șanse mai mari de recuperare și durată mai mică de spitalizare. Acestea sunt principalele avantaje pe care le au pacienții din zona de nord-est a țării odată cu inaugurarea noului centru de chirurgie spinală la Spitalul Clinic de Neurochirurgie Prof. dr. „Nicolae Oblu” din Iaşi. Conform specialiștilor, dotările de ultimă generație fac din acest centru cel mai modern din Europa de Est. Sistemul folosit de medici, de imagistică intraoperatorie, cu imagini 3D și expunere minimă la radiații, creşte atât nivelul de siguranţă pentru chirurg şi pentru pacient, cât și gradul de precizie pentru toate procedurile în chirurgia coloanei.

T

Vești bune pentru cei care ajung în această vară la cetatea Deva, una dintre principalele atracții ale județului Hunedoara. Turiștii români și străini vor putea înțelege mai bine istoria și atracțiile locului grație unor panouri de informare în mai multe limbi, care au fost instalate în zonă. Cele 10 panouri conțin informații în limbile română, maghiară și engleză. Conform reprezentanților Primăriei Deva, inițiatorul proiectului, vizitatorii vor afla detalii interesante despre cele mai cunoscute obiective din Cetate, printre care Poarta Cezarului, Platforma Artilerie Vest, camera Artileriștilor, Podul de lemn, Bastionul semicircular Bethlen şi Zwingerul de Vest.

4

www.inforegio.ro

U

NO RD

S VE

Panouri de informare la cetatea Deva

NO R T ES D-

Un proiect inedit inițiat de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) a cucerit întreaga comunitate din Satu Mare. Demarat anul trecut și încheiat recent, proiectul „Milioane de capace, milioane de zâmbete” intră în Cartea Recordurilor cu un spectaculos rezultat final: un panou uriaş, mozaic, în lungime de 120 de metri, realizat din capace de PET-uri. Școlarii din 92 de unități de învățământ au colectat capace, iar apoi au asamblat, pe panouri, scene din povești.

Conform reprezentanților APM, s-au colecST E V tat peste 2.035.000 de capace, adică circa 4,1 tone! Pe lângă distracţie, proiectul a avut ca scop şi educarea populației în privința gestionării deșeurilor.

TR

Grija pentru mediu, în Cartea Recordurilor

N

Loc de joacĂ în stil medieval

Vacanța și pofta de joacă se „asortează” perfect în această vară, la Tg. Mureș, cu un loc de joacă inedit. Primăria a inaugurat recent, pe Bulevardul Cetății, un spațiu de distracție construit în stil medieval. Locul de joacă reprezintă, de fapt, o cetate cu șase turnulețe, poduri suspendate, scări din lemn și lanțuri, perete de alpinism, tobogane. Dotat cu echipamente modern, spațiul a fost împărțit în trei zone, pentru diferite categorii de vârstă: 1-3 ani, 3-7 ani și 7-12 ani, în așa fel încât fiecare copil să fie în siguranță și să se bucure de distracție. Investiţia din bugetul local s-a ridicat la peste 400.000 lei.

CE

din regiuni Încărcare gratuită pentru mașinile electrice

Campanie de informare despre pericolele verii

SUD -VE ST

T -ES

TIILF OV

Caravană medicală umanitară la sate

SU D

MU SUD

Informare, conștientizare și prevenție. Acestea sunt principalele puncte pe care le urmărește Asociația Română de Oncologie „Sfânta Ana” prin proiectul „Speranță pentru viață”, derulat la Târgu Jiu. Pe toată perioada verii, voluntarii și colaboratorii asociației le vor explica tinerilor și nu numai care sunt riscurile expunerii la soare și cum își pot petrece timpul liber în siguranță. Mai multe materiale informative au fost distribuite înainte de vacanță în școli și licee, iar IA N E T pe timpul verii vor fi împărțite în parcuri, OL la piscine și în zonele pietonale. De asemenea, pentru prevenirea apariției cancerului de piele, vor fi acordate consultații gratuite cu dermatoscopul.

Mai multă grijă pentru mediu în municipiul Tulcea. Localnicii sau turiștii care ajung în oraș cu mașini electrice sau hibride pot „realimenta” gratuit de la un încărcător special pus în funcțiune în apropierea primăriei. Prin acest sistem, primul de acest gen din localitate, se dorește încurajarea achizițiilor de mașini care nu poluează mediul. Anul trecut, autoritățile au primit mai multe sesizări din partea unor turiști care se aflau în tranzit prin Tulcea și ar fi avut nevoie să realimenteze mașinile electrice. În planurile autorităților se mai află și amenajarea unei parcări de 300 de locuri pentru turiști, care să aibă și două stații de încărcare.

N

TE Începând din această vară și până la NIA sfârșitul anului, locuitorii din mai multe sate și comune vor beneficia de asistență medicală gratuită printr-un proiect inițiat de Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Ion Jianu” din Piteşti. Caravana medicală „Uniţi sub tricolor prin Sănătate” va ajunge în localități din judeţele Argeş, Vâlcea şi Dâmboviţa.

Principalele spe­ cialități reprezentate sunt cardiologie, chi­rurgie, medicină de familie şi O.R.L. Specialiștii îi învață, astfel, pe pacienți cât de importantă este prevenția, le fac recomandări, re­dac­ tează scrisori me­ di­­cale și îi consultă pe cei care, din di­ ver­se motive, nu au posibilitatea să ajun­ gă la un medic.

Ş RE U BUC

Creșă pentru copii cu dizabilități

Îngrijire, servicii moderne de recuperare, posibilitate de socializare. Toate acestea sunt la dispoziția copiilor cu dizabilități în singura creșă de profil din țară, care funcționează în sectorul 4 al Capitalei. La Centrul de Educație Timpurie „Neghiniță” sunt 45 de locuri pentru copii de până în 3 ani, inclusiv o grupă destinată sugarilor. În spațiile special amenajate, există camere senzoriale, locuri de joacă, cabinet de kinetoterapie, logopedie și consiliere psihologică. Micuții diagnosticați cu autism pot participa la programe de terapie timpurie, astfel încât recuperarea acestora să fie mai simplă și completă.

iulie 2018

5

sinteză

Regio sprijină dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate

foto: MDRAP

O practică medicală dezechilibrată în România (prin care cetăţenii, de multe ori, se internează doar pentru a avea acces la analize medicale) are șanse de a fi corectată în actuala perioadă de programare bugetară. Iar integrarea socială a persoanelor defavorizate completează obiectivul general.

Vlad Bârleanu

S

trategia Națională de Sănătate (SNS) 2014-2020 se bazează în proporție semnificativă pe finanțarea europeană și vizează întreaga piramidă de servicii medicale: îngrijirea primară, asistența ambulatorie și cea de urgență, precum și îngrijirea spitalicească. În cadrul programului Regio, acestui obiectiv i-a fost dedicată axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sociale și de sănătate.

Finanțarea axei se face, preponderent, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), fiind vizate regiunile mai puțin dezvoltate.

Primul obiectiv specific al axei 8 este creșterea accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și ale celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate. În România, asistența medicală se bazează, aproape exclusiv, pe îngrijirea spitalicească de urgență. Aceasta nu doar că este cea mai costisitoare, dar, de multe ori, se dovedește inutilă pentru tratamentul optim al pacienților din spitale. Astfel, comutarea îngrijirii medicale spitalicești în

6

www.inforegio.ro

cea cu regim ambulatoriu (îngrijire de zi în ambulatoriu, cabinete medicale și centre de diagnostic și tratament) este unul dintre principalele obiective ale SNS.

Prevenție și terapie Persoanele sărace și cele din zonele cu acces redus formează categoria cea mai defavorizată, atunci când este vorba despre accesul la serviciile medicale. Primul obiectiv al axei 8 vizează consolidarea bazei piramidei, pentru a putea prelua afecțiunile de gravitate mică și pentru a face prevenție. El se va realiza și prin măsuri de reglementare, dar și prin finanțarea unor proiecte de infrastructură și dotare a rețelei de ambulatorii și de centre comunitare integrate (CCI), care vor furniza, integrat, atât servicii medicale, cât și sociale (inclusiv consiliere și asistență socială).

Consolidarea infrastructurii ambulatoriilor se va face prin investiții în reabilitare, modernizare, extindere sau dotare a acestor unități, inclusiv a celor care vor rezulta din reorganizarea spitalelor mici și ineficiente. Această „reorganizare” ar putea presupune și închiderea unora dintre aces-

tea, scopul fiind reducerea inegalităților în ceea ce privește starea de sănătate a populației, mai ales a celei din mediul rural, din zone izolate sau defavorizate economic. Acest lucru se poate face prin diagnosticarea incipientă şi prin tratarea cu succes a unor afecţiuni mai puţin grave, ducând la scăderea numărului persoanelor cu nevoi medicale neacoperite. Investițiile în reţeaua de ambulatorii și de CCI vor fi prioritizate în funcție de gradul de sărăcie, de accesul pre-existent la servicii medicale şi de alți indicatori de vulnerabilitate (rate ridicate ale prezenței medicului de familie, indicatori slabi de mortalitate și morbiditate, rate ridicate ale prezenței populației defavorizate).

Echipamente și dotări De asemenea, prin Regio se vor susține investițiile în infrastructură și echipamentele necesare unităților de primiri urgențe.

Scopul final este asigurarea serviciilor medicale de urgență și prim ajutor în timp util, în special pentru persoanele fără asigurare și marginalizate. Aceste tipuri de investiţii se vor adresa autorităţilor și instituțiilor

administraţiei publice locale, precum și parteneriatelor create între acestea.

Un alt obiectiv specific al axei 8 este creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale. Îmbătrânirea populației și reducerea numărului de persoane active sunt cele mai profunde fenomene sociale care afectează România în prezent. În mediul rural, centrele sociale sunt extrem de puține și nu dispun de personalul necesar. Astfel, prin Regio se dorește creșterea calității și accesului la serviciile sociale de zi, pentru a ușura tranziția de la serviciile instituționalizate la cele furnizate în comunitate, extrem de importantă pentru confortul și incluziunea socială a persoanelor vizate. La acest capitol, progresele sunt extrem de limitate, mai ales la copii și persoanele cu dizabilități. Astfel, numărul acestor persoane care sunt îngrijite în instituții rezidențiale de mari dimensiuni este în continuare mare, în timp ce serviciile comunitare destinate lor nu sunt suficient dezvoltate.

Acces la servicii de zi

foto: MDRAP

Prin investiţia în infrastructura serviciilor de îngrijire de zi, România îşi propune să asigure accesul la centre de consiliere, de recuperare sau de reabilitare și la cantinele sociale pentru până la 3% din numărul persoanelor vârstnice. Pentru serviciile sociale destinate persoanelor cu dizabilităţi, investiţiile se vor concentra pe reducerea numărului beneficiarilor din instituțiile vechi de mari dimensiuni (peste 120 de beneficiari), unele având condiții improprii de viață, altele aflate la distanță mare de comunitate și de serviciile de sănătate, educație și de recuperare. Acestea vor fi substituite cu locuințe protejate și centre de zi. În ceea ce privește serviciile sociale destinate copiilor vulnerabili, investițiile vor viza, de asemenea, închiderea centrelor de plasament în cadrul cărora beneficiarii serviciilor de protecție sunt copiii care pot avea un regim normal de viață, pot be-

neficia de servicii medicale și educaționale adecvate.

Acestea vor fi substituite, de asemenea, cu apartamente de tip familial și centre de zi. Pentru toate aceste categorii vulnerabile, acțiunile vor mai viza construcţia, reabilitarea, modernizarea apartamentelor de tip familial (pentru copii), precum și a locuinţelor protejate (pentru persoane cu dizabilități), dublate de centre de zi (pentru consilierea beneficiarilor și a aparținătorilor).

Aceste tipuri de investiţii se vor adresa, în special, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi furnizorilor de servicii sociale de drept public sau privat, acreditați în condițiile legii.

Rezultatele din exercițiul bugetar anterior În perioada anterioară de programare bugetară, infrastructura de sănătate a avut un grad de realizare de 160%, iar cea a serviciilor sociale, de 87%. Acesta este definit ca număr al unităților medicale sau al centrelor sociale reabilitate raportat la ținta propusă prin Regio. Astfel, au fost reabilitate 99 de unități medicale, față de o țintă de 62, și 234 de centre sociale față de o țintă de 270. În ceea ce privește impactul asupra comunității – măsurat ca număr al persoanelor care beneficiază de cele două tipuri de infrastructură, gradul de realizare este cu mult peste țintă: 14.342%, respectiv 639%.

Depășirea semnificativă a țintei privind unitățile medicale reabilitate se explică prin numărul mai mic de spitale județene de urgență care au aplicat pentru finanțare, în comparație cu planificarea inițială. Astfel, majoritatea unităților beneficiare au fost ambulatorii, cu valori medii mai reduse ale proiectelor. Și în cazul persoanelor beneficiare ale infrastructurii de sănătate, există o explicație pentru depășirea țintei: înțelegerea diferită a modului în care acest indicator trebuie colectat. Astfel, ținta a fost definită, inițial, ca număr de beneficiari pe zi, după care s-a trecut la număr de persoane pe an. În total, în exercițiul anterior, pentru infrastructura socială

foto: MDRAP

sinteză

s-au făcut plăți de peste 700 de milioane de euro, din care finanțarea de la bugetul de stat a fost de 13,5%. Rata de certificare a axei prioritare 3 a fost de 85,5%.

Regiunea de dezvoltare sud-est a avut cel mai mare grad de contractare pe cele două domenii (infrastructura socială și de sănătate).

Trei spitale regionale Investiţiile în sănătate vor fi completate prin investiţiile în construirea unor spitale regionale, urmărindu-se, astfel, îmbunătățirea calității și a eficienței îngrijirii medicale. Măsurile luate în calcul sunt reducerea numărului de internări la secțiile de boli acute în spitale. Astfel, se va acorda sprijin pentru construirea unei rețele de spitale regionale de urgență si a unei rețele integrate pentru direcționarea pacienților (de la medicul de familie la me­dicul specialist, din ambulatoriu sau din spital). Spitalele de urgenţă regionale vor trata cazurile cele mai complexe într‑o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic.

Concret, prin Regio, se va acorda sprijin financiar pentru construirea şi dotarea a trei spitale regionale: Nord Est (Iaşi), Sud Vest (Craiova) şi Nord Vest (Cluj-Napoca).

Prin construcția lor, în sistem monobloc, se vor crea premisele reducerii numărului total de paturi cu aproximativ 2.000 de unități (din cadrul spitalelor mici și ineficiente), crescând eficienţa îngrijirii terţiare (spitalicești) şi a reţelelor de direcţionare a pacienţilor. În plus, construcția spitalelor din Iaşi şi Craiova va degreva spitalele universitare de urgență din București de un număr mare de cazuri care, în prezent, nu pot fi tratate local și sunt transferate, implicând riscuri și costuri ridicate.

Activitățile privind spitalele de urgenţă regionale vor avea ca beneficiari Ministerul Sănătății, precum și parteneriate între acesta și autoritățile și instituțiile publice locale. iulie 2018

7

proiecte

Conacul Ion Pillat va deveni centru de zi pentru vârstnici

foto: Shutterstock

Grijă pentru monumentele istorice, dar și acces la servicii sociale de calitate. Un proiect finanțat cu fonduri europene combină util și elegant aceste două obiective. În comuna Rădăuți-Prut din județul Botoșani, Conacul Ion Pillat va fi reabilitat și transformat în următorii doi ani într-un centru social de zi destinat persoanelor vârstnice.

Elena Alexa

C foto: Mitropolia Moldovei

și Bucovinei

el puțin 180 de bătrâni vor beneficia de servicii medicale și sociale, grație unui proiect ambițios pus la punct de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Comuna

8

www.inforegio.ro

Rădăuți-Prut nu a fost aleasă întâmplător: nivelul de trai este foarte scăzut, iar procentul populației vârstnice este de peste 28%, conform statisticilor. În spatele cifrelor seci, stau însă poveștile oamenilor ajunși la bătrânețe, fără venituri și cu boli grave, pentru care singura speranță ar putea fi sprijinul comunității.

Un centru de zi este soluția salvatoare. „Impactul social va fi unul important. În urma implementării proiectului nostru, vor beneficia de servicii sociale circa 180 de persoane vârstnice. În localitate nu este nici un serviciu social

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Denumire: Înființare Centru de Zi pentru Persoane Vârstnice în sat Miorcani, jud. Botoșani 2 Valoare totală: 2.190.343,56 lei 2 Valoare totală eligibilă: 2.182.638,31 lei 2 Beneficiar: Mitropolia Moldovei și Bucovinei

acreditat, iar cei mai mulți bătrâni locuiesc singuri, ca urmare a migrației tinerilor în marile orașe sau în străinătate. Un centru de zi este gândit în așa fel, încât să reducă atât presiunea pe familie, cât și pe sistemul de sănătate”, a explicat, pentru revista Regio, Alina Nistor, manager de proiect în cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

proiecte Sediul noului centru va fi un loc cu parfum de epocă, conacul academicianului și poetului Ion Pillat. Clădirea monument istoric va fi consolidată, reabilitată arhitectural, dotată cu instalații electrice, sanitare și termice noi, precum și cu echipamente și dotări specifice. Concret, vor exista spații destinate evenimentelor culturale (sala Ion Pillat), cabinet medical, cabinet de kinetoterapie, vestiare. Pentru integrarea socială a bătrânilor, foarte importante sunt activitățile de terapie ocupațională și petrecere a timpului liber. Seniorii care vor veni la centrul de zi se vor putea relaxa citind, ascultând muzică, croșetând sau confecționând obiecte decorative.

Partea medicală va fi și ea foarte bine reprezentată, având în vedere că majoritatea vârstnicilor suferă de boli cronice. „Centrul va avea capacitatea de a acorda terapii de recuperare și kinetoterapie, conform unui plan individualizat de asistență și îngrijire. În plus, persoanele vârstnice vor fi în permanență monitorizate din punct de vedere al stării de sănătate, pentru că vom avea un cabinet medical bine dotat”, ne-a mai spus managerul de proiect.

Clădire - monument istoric Proiectul este important și din perspectiva faptului că își propune să salveze un monument istoric aflat într-o stare avansată de degradare. Clădirea i-a aparținut unei personalități marcante a literaturii române, Ion Pillat (academician, antologist, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist). Tatăl poetului, Ion N. Pillat, un cunoscut moșier și parlamentar, a construit pe moșia cumpărată la Miorcani un conac (pe o veche construcție din anii 18301832), unde venea adesea cu familia pentru a petrece puținul timp liber. După moartea poetului, conacul a rămas fiului acestuia, Dinu Pillat, dar regimul comunist a preluat în mod abuziv moșia și a transformat-o într-o secție a spitalului Darabani (spital rural ce a funcționat 20 de ani, asigurând asistența medicală în zonă). În 1987, în anexele care serveau odinioară muncitorilor de la vechiul conac, s-a amenajat un muzeu în care se regăseau obiecte personale ale poetului. După 1990, conacul cu anexele sale, cu livada și curtea imensă, precum și pădurea din afara localității, care au aparținut lui Ion Pillat și apoi fiului său, au fost revendicate de rudele rămase în viață. Clădirea împreună cu toate proprietățile au fost donate Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în anul 2002.

Cantină socială și îngrijire la domiciliu cu bani europeni Bătrânețea este cu adevărat o haină grea în România. Sărăcia bătrânilor, problemele lor de sănătate și lipsa unui sistem coerent de servicii sociale sunt piese de puzzle care, unite, refac un tablou trist. „Rețeta” salvatoare pare simplă: implicare și bani. Autoritățile locale dintr-o comună vâlceană s-au ambiționat ca primul lor proiect cu fonduri europene să fie pentru seniorii aflați în nevoie.

Elena Alexa

I

deea realizării acestui centru a pornit de la o realitate socială cu care se confruntă de altfel toată România și îndeosebi mediul rural: îmbătrânirea populației. Comuna Măciuca este pe locul al doilea în județul Vâlcea în ceea ce privește gradul de îmbătrânire, populația de peste 65 de ani fiind de peste 35%”, ne-a explicat primarul comunei Măciuca, Mugur Marcoianu.

Mai exact, 632 de persoane pentru care traiul este tot mai greu de la o zi la alta. Bani nu sunt nici măcar pentru mâncare sau pentru plata utilităților minime,

foto: Primăria Măciuca

„

iulie 2018

9

foto: Shutterstock

proiecte

iar despre analize, controale medicale și tratamente nici nu se mai pune problema. Mai dramatic este faptul că o parte dintre seniori nu are absolut nici un venit cu care să se întrețină. În aceste condiții, un centru de zi, o cantină socială și îngrijirea la domiciliu, adică cele trei tipuri de servicii finanțate prin proiectul cu fonduri europene, sunt exact ceea ce lipsește comunei vâlcene.

Masă caldă pentru 50 de persoane

foto: Primăria Măciuca

Autoritățile locale speră ca, până la sfârșitul anului 2019, clădirea fostei școli generale să fie complet reabilitată, modificată și dotată în așa fel încât să devină un centru de zi în care zeci de bătrâni

10

www.inforegio.ro

să‑și regăsească liniștea, zâmbetul și să se simtă apreciați și îngrijiți. Bunicii și străbunicii pe nedrept uitați de familie vor avea un loc unde să se poată relaxa, să-și reamintească de hobby-urile demult abandonate, să citească și să se uite la televizor sau să stea de vorbă cu un psiholog. Tot aici va funcționa și o cantină socială, de mare ajutor pentru cei mai nevoiași bătrâni. 50 de persoane vor primi aici masa caldă pe care nu și-o permit din cauza sărăciei.

Bătrânii care din cauza sănătății precare nu pot veni la centrul de zi vor primi un ajutor vital grație unui serviciu foarte bine pus la punct de îngrijiri la domiciliu.

Tot mai multe persoane trecute de 80 de ani vor fi dependente de astfel de servicii, mai ales în condițiile în care suferă de afecțiuni cronice, iar familia este departe.

Vârstnicii vor beneficia atât de asistență socială (plan de îngrijire, consiliere, monitorizarea cazurilor speciale) precum și îngrijire personală. Vorbim despre ajutor în realizarea igienei personale, ajutor la deplasare, hrănire și hidratare, precum și despre asistență la activități zilnice (cumpărături, menaj, ajutor la plata

În Centru va funcționa și o cantină socială, de mare ajutor pentru cei mai nevoiași bătrâni. 50 de persoane vor primi aici masa caldă pe care nu și-o permit din cauza sărăciei.

facturilor). „De aceste servicii de îngrijire la domiciliu vor beneficia, pentru început, 20 de persoane în fiecare lună, inclusiv pacienți cu dizabilități”, spune primarul Mugur Marcoianu despre primul proiect cu finanțare europeană obținut de comuna Măciuca.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Denumire: „Complex de servicii sociale pentru persoane vârstnice în comuna Măciuca, judeţul Vâlcea” 2 Numele beneficiarului: UAT COMUNA MĂCIUCA 2 Valoarea totală a proiectului: 4.289.308,44 lei 2 Valoarea totală eligibilă: 4.289.308,44 lei

proiecte

O viață mai bună pentru bătrânii bolnavi și abandonați Bolnavi și neputincioși, singuri și cu pensii de mizerie, mulți bătrâni își trăiesc chinuiți ultimii ani din viață. Serviciile de îngrijire la domiciliu ar reprezenta o soluție excelentă, însă autoritățile locale nu au întotdeauna fondurile necesare. Bănățenii din comuna Giroc au găsit însă rezolvarea: un proiect cu bani europeni.

Elena Alexa

foto: Primăria Giroc

foto: Shutterstock

Î

n ultimii ani, personalul Serviciului de Asistență Socială din comuna Giroc (județul Timiș) a sesizat tot mai des câte o poveste dramatică.

Persoane imobilizate care au nevoie de ajutor, bătrâni bolnavi sau abandonați de către rudele tinere și în putere, oameni ajunși la pensie care abia trăiesc de la o zi la alta. Așa s-a născut ideea de a demara un proiect care să asigure servicii sociale de calitate. Totul a prins contur cu ajutorul fondurilor europene, prin Regio 2014-2020. În doi ani, în zona centrală a localității Chisoda, din comuna Giroc, va funcționa un centru de zi pentru persoanele vârstnice şi o cantină socială, iar bătrânii bolnavi vor beneficia de îngrijiri la domiciliu. „Practic, noi facem pionierat în acest domeniu. În comuna Giroc nu există în prezent nici un furnizor de servicii sociale, îngrijiri și hrană la domiciliu. Beneficiarii noștri vor fi 42 de vârstnici, dintre care 22 sunt imobilizați la pat”, ne-a explicat Manuela Bîlc, consilier programe de dezvoltare locală în cadrul primăriei Giroc.

Conform proiectului, Centrul de zi va funcționa într-o clădire nouă cu un etaj, cu o suprafață construită desfășurată de 268 mp și cu toate dotările necesare

desfășurării activităților. Oamenii care au muncit o viață-ntreagă, iar acum, la bătrânețe, sunt săraci și bolnavi vor găsi puțină alinare uitând de singurătate, socializând cu alți pensionari și primind sfaturi de la specialiști. „Scopul nostru este acela de a crește accesul și furnizarea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile, prin crearea acestei structuri inovative de asistență autonomă la domiciliu. Va fi asigurată hrană caldă, îngrijire medicală, consiliere și companie pentru vârstnicii aflați în nevoie”, a detaliat Manuela Bîlc pentru re-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Denumire: Extindere și modernizare anexă parter pentru amenajare centru de zi, cantina socială și prestare servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici în Comuna Giroc 2 Beneficiar: UAT Comuna Giroc 2 Valoare totală (Lei):1.539.969,46 2 Valoarea totală eligibilă: 1,358,644.06 lei.

vista Regio. Proiectul are o componentă importantă și pentru populația activă a comunei: se vor crea noi locuri de muncă. În Centrul de zi și pentru asistența la domiciliu a bătrânilor imobilizați va fi nevoie, printre altele, de medic, asistent social, bucătar sau șofer. iulie 2018

11

reportaj

La Spitalul Județean Dâmbovița calitatea actului medical a crescut simțitor

foto: Dan L. Brumar

Cei 500.000 de locuitori ai județului Dâmbovița au un spital de top, pe care îl meritau din plin. Principala unitate medicală a județului a trecut prin ample lucrări de modernizare prin Regio 2007-2013 și, la cinci ani de la dotarea masivă prin acest program, aici se poate vorbi de performanță ca de o stare normală a lucrurilor.

Dan L. Brumar

A

gitație mare la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Județean Dâmbovița din Târgoviște. Este o zi de marți și nu e mai încărcată decât una de luni sau decât o zi de vineri. Circa 220 de persoane din județ sosesc la Urgențe cu diverse probleme medicale având certitudinea că medicii de aici au o soluție pentru fiecare. Bolnavii care au avut „ghinionul” să se trateze de două ori în ultimii șaseșapte ani au putut sesiza o diferență uriașă între posibilitățile din 2011 și cele de acum. Calitatea actului medical a crescut simțitor, grație unei investiții de 56,61 de milioane de lei, contractată prin Regio de Consiliul Județean Dâmbovița. „Faptul că avem gărzi permanente pe specialități medicale și acces perma-

12

www.inforegio.ro

nent la laborator și ecograf înseamnă foarte mult pentru pacienți. Accesul lor la aceste servicii a fost îmbunătățit datorită noilor dotări prin Regio. La UPU avem în medie 220 de prezentări pe zi și, pentru fiecare caz în parte, se efectuează analize și investigații”, punctează asistent primar Rodica Nicolae, director Îngrijiri Medicale.

Spitalul Județean a fost reabilitat termic și a beneficiat de o schimbare a tâmplăriei, a instalațiilor de încălzire, electrice și sanitare. Marele câștig al unității medicale a fost dotarea masivă cu aparatură medicală de generație nouă. Secția Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), compartimentul de Terapie Intensivă al secției de Neonatologie, blocul operator, sterilizarea centrală sunt componentele unui spital județean care au suferit în trecut din acest punct de vede-

re. Lucrările, care au început în toamna anului 2010 și s-au finalizat în decembrie 2013, au vizat și modernizarea sălii de nașteri și dotarea secției de Imagistică cu un Computer Tomograf (CT) și un aparat de Rezonanță Magnetică (RM). Faptul că spitalul a beneficiat de această aparatură modernă, pe care unitatea nu le-ar fi putut achiziționa din surse proprii sau cu subvenții de la Consiliul Județean ori minister, a condus automat la accelerarea procesului de diagnosticare a pacienților. „Înainte de implementarea acestui proiect, pacienții erau trimiși pentru CT la un centru privat pentru obținerea unui diagnostic precis. Acum nu mai e cazul, diagnosticul se pune rapid în cadrul spitalului și, în funcție de competențe și de problemele medicale pe care le are pacientul, acesta poate fi trimis la București, dacă e vorba de intervenții de natură

foto: Dan L. Brumar

neurochirurgicală. În alte situații, pacienții sunt tratați la noi în spital”, ne lămurește Rodica Nicolae, șefa secției de Îngrijiri Medicale. La momentul inaugurării noii secții de Imagistică, reprezentanții spitalului se așteptau la o „explozie” a interesului pentru acest tip de investigație medicală. Realitatea avea să depășească orice previziune, în prezent aparatul fiind supraexploatat. Zilnic se fac circa 30 de examinări, iar beneficiari sunt atât pacienții care vin în regim de urgență la UPU, cât și cei internați sau sosiți cu bilet de trimitere din paraclinic. La secția de Imagistică se lucrează 24 de ore din 24 din cauza cererilor ridicate de investigații CT, însă acest lucru e posibil datorită faptului că spitalul a reușit să acopere toate turele. Nu același lucru e valabil pentru investigațiile RM, unde în prezent se lucrează doar în tura de dimineață. Lipsa personalului calificat pentru specializările Radiologie și Imagistică afectează și Spitalul Județean din Târgoviște. „Aceste două aparate au crescut calitatea actului medical și satisfacția pacienților. La momentul anului 2012 nu ne așteptam să avem atâtea solicitări”, ne spune Rodica Nicolae, recunoscând că mai există un aspect pe care nu l-au prevăzut atunci managerii unității medicale: costurile ridicate ale mentenanței și contractelor de service pentru aparatele noi. Totuși, conducerea spitalului a găsit resurse pentru acoperirea acestor cheltuieli. Laboratorul de Imagistică a mai fost dotat în cadrul proiectului finanțat prin Regio cu un aparat de ventilație anestezie tip Dräger și cu un monitor funcții vitale antimagnetic, care pot fi utilizate și în sala de RM. Puține spitale județene mai au așa ceva.

foto: Dan L. Brumar

reportaj

Numărul internărilor continue, în scădere Un mare pas în față realizat de Spitalul Județean a fost reducerea numărului internărilor continue, grație dezvoltării sistemului de internări de zi. În ciuda numărului mai mare de prezentări la Urgențe, numărul de internări continue a scăzut. Din circa 9.000 de prezentări la UPU pe lună se internează cel mult 1.800 de persoane, ceea ce înseamnă cheltuieli mai mici pentru spital. Unitatea medicală deține două centre pentru spitalizare de zi pentru specializările Medicină Internă, Nefrologie, Gastroenterologie, Neurologie, Pneumologie, Diabet, Boli Infecțioase și Oncologie. Circa 400 de pacienți cu afecțiuni oncologice fac ședințe de chimioterapie în regim de spitalizare de zi, în fiecare lună. Casa de Sănătate nu plătește foaia de spitalizare, ci ședințele de chimioterapie, iar acest lucru este mai puțin costisitor.

Secția ATI, care are 30 de paturi, a fost dotată cu aparatură de monitorizare, ventilație și anestezie. Înainte de investiția prin Regio, secția avea cinci aparate de ventilație mecanică. Din această cauză, nu puteau fi spitalizați mai mult de cinci pacienți care necesitau acest serviciu medical. Medicii de aici nu aveau altă soluție decât să-i trimită pe bolnavi în alte clinici sau la spitale din București.

Acum, secția are 19 astfel de aparate, lucru care a crescut standardul medical al secției

ATI. Blocul operator, care e compus din șase săli de operații, a fost reabilitat complet. Fiecare sală are în componență toate echipamentele necesare realizării unei intervenții chirurgicale complicate, iar medicii au căpătat acea încredere că pot înfăptui la Târgoviște aproape toate intervențiile pentru care s-au pregătit.

Compartimentul de Terapie Intensivă al secției Neonatologie a fost dotat cu ventilatoare, incubatoare, pătuțuri de transport, lămpi de fototerapie și infuzomate. Anul trecut, gradul maternității a crescut de la 2 la 3, ceea ce înseamnă că secția poate primi prematuri și din județe limitrofe. Este un pas important în existența acestui spital, care nu mai este pus în situația de a-și refuza pacientele și de a-i trimite pe micuții născuți prematur la București pentru o șansă la viață.

Investiție de o importanță majoră „Reabilitarea și modernizarea Spitalului Județean de Urgență Dâmbovița reprezintă o investiție de o importanță majoră pentru dâmbovițeni. La 5 ani de la finalizarea proiectului, sunt bucuros că putem pune la dispoziția locuitorilor județului Dâmbovița servicii medicale eficiente, complexe și de calitate.

Am înțeles cu responsabilitate că este obligația noastră, a administrației locale și județene, să susținem crearea unor condiții optime pentru unitățile sanitare. Îmi doresc ca și în cadrul exercițiului financiar 2014 – 2020, Dâmbovița să găsească cele mai potrivite soluții și să obțină o finanțare europeană mai bună, în beneficiul dâmbovițenilor”, ne-a declarat președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Daniel-Nicolae Comănescu.

iulie 2018

13

prevenţie

Prevenția, cheia unei populații mai sănătoase Cu un buget „sărac” alocat sănătății și cu un PIB incomparabil cu cel al statelor vecine din vest, România cheltuiește, totuși, prea mult pentru tratarea bolnavilor săi. Paguba vine din modul în care sunt irosiți banii publici, deseori alocați pentru vindecarea bolilor grave, și mai puțin pentru prevenirea lor. Risipa trebuie oprită.

Dan L. Brumar

14

www.inforegio.ro

foto: Shutterstock

S

e zice că poți să-ți dai seama cât de bolnavă e populația unei țări după bugetul alocat anual programelor de sănătate. În ciuda lipsurilor financiare tot mai mult subliniate în ultimii ani, România cheltuiește anual prea mulți bani pentru tratarea afecțiunilor acute și prea puțin pentru prevenție și tratarea acestora în ambulatoriu.

Sistemul public de sănătate poate deveni cu adevărat eficient în momentul în care se vor face pași importanți în trecerea de la îngrijirea spitalicească la cea care nu necesită internare. Programele naționale de sănătate trebuie să se dezvolte mai mult în direcția prevenirii și monitorizării afecțiunilor în fază incipientă, iar screeningul medical joacă aici un rol cheie. Este unul din mesajele actualului Regio 2014-2020 care, prin măsurile anunțate în cadrul axei prioritare 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale, și-a propus să contribuie la dezvoltarea bazei piramidei serviciilor medicale, respectiv îngrijirea primară și asistența comunitară.

România are deja experiența exercițiului financiar anterior, prin care s-a asigurat acces la investiții importante în consolidarea și modernizarea infra­ structurii spitalicești. La cinci ani de la închiderea acestui capitol de finanțare, statisticile sunt reci și converg către aceleași concluzii: se putea face mai mult pentru acoperirea unei palete mai largi de servicii medicale. În ciuda investițiilor de apreciat din perioada 2007-2013, populația din mediul rural continuă să aibă acces greoi la servicii medicale uzuale, comunități întregi de oameni nu-și fac un control medical de rutină măcar o dată în viață și o bună parte din persoanele aflate în zone vulnerabile nu-și cunosc drepturile legale de acces liber la servicii primare.

Iată de ce, misiunea Regio se schimbă în perioada 2014-2020 și mizează pe susținerea investițiilor în construcția, reabilitarea și modernizarea centrelor comunitare care deservesc aceste zone defavorizate. În cadrul acestor centre vor fi asigurate servicii medicale și sociale de bază, în vederea identificării persoanelor vulnerabile, consilierii și îndrumării lor către personalul medical de specialitate.

Prin apelul de proiecte lansat în cadrul axei prioritare 8, Regio crede cu tărie că România are nevoie să-și consolideze infrastructura de ambulatorii pentru reducerea internărilor care pot fi evitate. În acest fel vor fi reduse inegalitățile în ceea ce privește starea de sănătate a populației din mediul rural sau din medii defavorizate economic, prin diagnosticarea incipientă şi tratarea cu succes a unor afecţiuni mai puţin grave. O serie de organizații din România, active în do-

meniul sănătății, fac la scară mică ceea ce statul român ar fi trebuit să realizeze la cote mult mai mari în direcția prevenirii și controlului unor afecțiuni grave și extrem de costisitoare.

Coaliție pentru ținerea sub control a diabetului juvenil Diabetul zaharat de tip 1 este o problemă de sănătate publică în România, unu din zece conaționali având un diagnostic de acest fel. Ceea ce sperie și mai tare autoritățile medicale de la noi este lipsa controlului acestei afecțiuni, din cauza campaniilor firave de informare cu privire la riscurile asociate acestei boli depistate târziu sau netratate. Un semnal de alarmă tot mai puternic vine, însă, și din partea mai multor organizații neguvernamentale reunite în cadrul proiectului

prevenţie Coaliție pentru Diabet Juvenil. Conform acestora, numărul copiilor români care suferă de diabet zaharat de tip 1 crește de la un an la altul, realitate care necesită o serie de măsuri urgente. Inițiatorii acestui proiect militează pentru accelerarea procesului de informare publică în ceea ce privește dinamica acestei boli cronice (simptome, tratament, monitorizarea cazurilor existente). Totodată, membrii coaliției solicită Ministerului Sănătății introducerea în Programul Național de Diabet Zaharat a decontării senzorilor de monitorizare continuă a glicemiilor pentru copii cu diabet care au până la 18 ani și decontarea a patru teste de glicemie pe zi pentru tinerii cu diabet zaharat care au peste 18 ani.

Asociația „Suflet pentru Dulcinei”, Federația Asociațiilor Diabeticilor din România, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică şi Asociația „Sprijin pentru Diabet” și-au denumit campania „Diabetul nu este o joacă“, prin intermediul căreia și-au propus să aducă în atenția autorităților medicale problematica diabetului zaharat juvenil.

Prin campanii de informare realizate la nivel național, inițiatorii acestui demers au avut ca scop informarea părinților pentru depistarea afecțiunii încă din stadiu incipient și pentru recunoașterea simptomelor în vederea evitării stărilor comatoase în care cei mici pot ajunge.

Prea multe mame mor dând viață Rata mortalității materne în România este de trei ori mai mare decât în Bulgaria, Slovenia și Slovacia și de șase ori mai mare decât în Italia și Spania. Raportat la toate cele 27 de state membre UE, România semnalează de două ori mai multe cazuri de decese în maternități, iar victime sunt mamele care suferă complicații în

timpul nașterii. E o realitate crudă care a determinat World Vision România să demareze în acest an proiectul „Mame pentru viață. Viață pentru mame”. Programul de reducere a ratei mortalității materne în România se desfășoară în următorii trei ani, iar persoanele vizate sunt femeile din mediile defavorizate și de la țară din județele Dolj, Vaslui și Vâlcea. Au fost incluse în proiect 30 de localități din mediul rural, selectate pe baza sărăciei, ratei mortalității materne și accesului scăzut la servicii medicale de bază.

Primele concluzii ale programului au fost dureroase, inițiatorii identificând un procent extrem de ridicat de tinere mame care fuseseră investigate ginecologic doar în ziua nașterii. Din această cauză, ele prezintă în sala de naștere risc obstetrical direct sau indirect, care le pune viața în pericol. Un număr considerabil de femei nu-și cunoșteau drepturile legale referitoare la serviciile medicale de care dispun în mod gratuit pe perioada sarcinii. Grație acestui program, finanțat cu 500.000 de dolari printr-un grant obținut de fundație în cadrul MSD for Mothers, câteva mii de femei au beneficiat deja de acces la servicii medicale de monitorizare a sarcinii, de cursuri de asistență și planificare familială, de contact direct cu personalul medical din cadrul celor mai apropiate centre medicale de stat. Totodată, programul vizează și creșterea capacității autorităților locale și centrale de a asigura accesul neîntrerupt al femeilor la servicii integrate de îngrijire maternală și de planificare familială. Demersul World Vision România se înscrie în campania mult mai cuprinzătoare a MSD for Mothers, inițiativă ce are o durată de zece ani și având ca scop reducerea mortalității materne în întreaga lume. Proiectul din România se adresează unui număr de 15.000 de femei.

Uniți împotriva cancerului de sân O boală care nu cruță pe nimeni dacă e depistată prea târziu, cancerul mamar este o mare problemă pentru autoritățile medicale din România. Deși peste 3.000 de românce mor anual din cauza acestei afecțiuni, țara noastră nu are încă un program național de screening pentru această afecțiune. Ministerul Sănătății a avut o tentativă de a lansa un programpilot, la începutul acestui an, grație unei finanțări europene nerambursabile de 21 de milioane de euro. Însă, demersul a fost amânat pentru sfârșitul lui 2018.

Până atunci, femeile din România sunt informate constant în legătură cu necesitatea realizării controalelor periodice, în vederea depistării timpurii a acestei boli. Printre cei mai importanți actori din acest sector se numără Fundația Renașterea care, din 2007, facilitează accesul gratuit al femeilor la mamografii.

Organizația a adus în țară primul centru mobil pentru investigații de sân și col uterin ce implementează primul program destinat efectuării de mamografii și teste Babeș-Papanicolau, în zonele rurale și orașele mici. În vehicul sunt amenajate cabinete de ginecologie și mamografii.

Programe similare au fost implementate și în alte țări din Uniunea Europeană și s-au dovedit extrem de eficiente. Complementar, fundația a acordat fonduri suplimentare pentru tratamentul necesar femeilor diagnosticate cu cancer mamar și a facilitat accesul acestora la cele mai noi descoperiri medicale din domeniul tratării acestei boli. Toate datele culese din teritoriile vizate au fost transmise Ministerului Sănătății, drept suport în vederea realizării unei strategii naționale care vizează protejarea sănătății româncelor.

iulie 2018

15

foto: Shutterstock

anunŢ

Peste 500 de vehicule de transport public urban noi cu zero emisii Investiție finanțată printr-un proiect Regio, în parteneriat cu orașele României și cu sprijinul JASPERS

Î

n prezent, în România, mobilitatea urbană este deficitară. Marile orașe sunt sufocate de trafic, trotuarele sunt ocupate de mașini, pietonii și cicliștii nu au infrastructură de calitate, iar transportul în comun este greoi, printre altele și din cauza mijloacelor de transport învechite. A investi în lărgirea străzilor, în construcția de pasaje și parcaje subterane sau supraterane, sau în amenajarea de noi locuri de parcare la bordură, în scopul de a rezolva problemele de trafic din orașe, este o rețetă practic garantată pentru eșec. Traficul va crește, iar problemele, rezolvate doar pe termen scurt, vor reapărea într-o formă și mai gravă.

A investi, însă, în transportul public și nemotorizat conduce la o dezvoltare a mobilității durabile, dar și la o creștere a calității vieții în orașe. În acest sens, Uniunea Europeană a pus la dispoziția

16

www.inforegio.ro

orașelor din România în jur de 1,47 miliarde euro prin Regio 2014 – 2020 pentru a finanța proiecte de mobilitate urbană durabilă.

Proiectul comun de achiziție de material rulant a apărut în contextul deficitului de înnoire a materialului rulant pentru transportul în comun urban acumulat în decursul ultimelor decenii în România.

La începutul anului 2018, a fost conturată ideea unui proiect comun între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice și JASPERS. Acesta prezintă o serie de avantaje, printre care cele mai importante: • sprijinirea orașelor care în ultimele decenii nu au achiziționat ele însele material rulant nou prin asistență în întocmirea specificațiilor tehnice, în așa fel încât noile vehicule să răspundă cât mai bine nevoilor orașelor, fără însă a restrânge competiția în piață;

• atragerea interesului majorității producătorilor, prin licitarea de loturi mai mari și, de asemenea, obținerea unor prețuri unitare mai avantajoase.

Proiectul a fost conceput pentru a viza înlocuirea materialului rulant de pe rute de transport public actualmente deservite de material rulant depășit sau altfel necorespunzător (acesta putând fi însă utilizat, în cazul în care mai are viață reziduală, pentru creșterea frecvențelor de operare pe alte rute sau pentru introducerea de noi rute). În acest sens, au fost predefinite o serie de clase de mărime ale vehiculelor noi ce vor fi achiziționate prin prezentul proiect care, conform necesarului estimat, ar fi suficiente pentru a satisface nevoile de mobilitate a tuturor orașelor din România (posibil cu excepția anumitor rute cu cerere extrem de ridicată din București).

Pregătirea prezentului proiect s-a

desfășurat printr-o serie de chestionare care au fost pregătite de JASPERS și care s-a desfăşurat în trei etape: • Etapa I: expresia de interes pentru participarea în proiect a tuturor orașelor din România cu sisteme de transport public urban funcționale.

• Etapa a II-a: analiza nevoilor la nivel de rută, prin care s-a urmărit procesul de realizare a analizei de nevoi, urmând a răspunde la întrebarea: „Ce număr și ce clasă de vehicule sunt necesare pentru fiecare rută inclusă în proiect?”.

• Etapa a III-a: particularități ale sistemelor de transport din fiecare oraș, necesar a fi luate în calcul ca date de intrare pentru elaborarea specificațiilor tehnice ale noilor vehicule. În urma analizei nevoilor realizate la nivel de oraș și rută au rezultat ca fiind incluse în proiectul comun 119 rute de transport public din 24 de orașe, pentru care prin prezentul proiect vor fi achiziționate 537 de vehicule. Tabelul de mai jos prezintă sintetic datele pentru fiecare clasă de vehicule.

Anumite orașe au decis să investească prin prezentul proiect în mai multe moduri de transport: spre exemplu, în Ploiești vor fi achiziționate tramvaie pentru rutele 101 și 102, troleibuze pentru rutele 44 și 202 și autobuze electrice pentru rutele 2 și 2 barat.

De asemenea, este îmbucurător interesul majorității orașelor pentru a investi în modernizarea transportului cu tramvaiul, mod de transport urban în care în ultimii ani majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au investit prioritar și la scară largă. Astfel, prin prezentul proiect vor fi achiziționate tramvaie de dimensiuni

Tip de vehicul

mari pentru Iași, de dimensiuni medii pentru Craiova, și de dimensiuni mici pentru Botoșani, Brăila, Galați, Ploiești și Reșița. În mod aparte, se remarcă Reșița, prin eforturile pentru reintroducerea transportului cu tramvaiul (care a fost suspendat în urmă cu șase ani), acțiune ce ar putea reprezenta un model pentru alte orașe din România.

Pot fi men­ ționate și alte situații aparte din proiect: cazul Timișoarei, care a ales să investească în autobuze electrice exclusiv de mare capacitate pentru cele 13 rute incluse în proiect; cazul Brașovului, care urmărește o renaștere a transportului public electric (după ce acesta a fost marginalizat în ultimele două decenii, prin desființarea liniei de tramvai și reducerea semnificativă a rețelei de troleibuz) prin achiziția a 26 de troleibuze articulate, sau cazul orașului Târgu Jiu, care va achiziționa troleibuze cu autonomie pe bază de baterii electrice.

Cele 368 de autobuze electrice ce vor fi achiziționate vor reduce substanțial nu doar poluarea din orașele respective, ci și

Numărul orașelor pentru care vor fi achiziționate vehicule din clasa respectivă

Numărul total de vehicule ce vor fi achiziționate prin proiect

Tramvaie mari (L max. 32 m)

1

16

Tramvaie mijlocii (L 23 - 30 m)

1

17

Tramvaie mici (L 17 - 19 m)

5

70

Troleibuze articulate (L ~ 18 m)

1

26

Troleibuze solo (L ~ 12 m)

2

40

Autobuze electrice articulate (L ~ 18 m)

1

44

Autobuze electrice solo (L ~ 12 m)

11

157

Minibuze electrice (L ~ 8-10 m)

13

167

foto: Shutterstock

anunŢ

costurile operaționale aferente transportului în comun, deoarece atât „carburantul” (energia electrică), cât și întreținerea sunt mult mai puțin costisitoare pentru autobuzele electrice în comparație cu autobuzele diesel. Autobuzele electrice necesită, însă, planificarea unei strategii pentru încărcarea cu energie electrică a bateriilor acestora, iar JASPERS sprijină orașele din proiect pentru pregătirea unei strategii optime în acest sens – atât privind încărcarea lentă pe timp de noapte, cât și privind încărcarea rapidă, la capetele de linie.

Vehiculele achiziționate prin proiectul comun vor fi de ultimă generație, cu podea joasă, și în plus vor fi echipate cu echipamente ITS moderne: sisteme GPS, echipamente WiFi, sisteme de supraveghere video în interiorul și exteriorul vehiculelor, sisteme de informare (video și audio) a călătorilor, atât în vehicule, cât și în exteriorul acestora, sisteme de numărare automată a călătorilor etc.

Procedurile de achiziție publică aferente noilor vehicule urmează a se desfășura începând cu luna iulie 2018.

Ca urmare, locuitorii a 24 de orașe din România vor începe să se bucure, începând cu anul 2019, de condiții semnificativ îmbunătățite privind transportul în comun. iulie 2018

17

casa verde

Ajutor nerambursabil pentru consumatorii casnici care vor să devină producători de energie Programul „Casa Verde”, demarat în 2009 – pentru instituții publice - și în 2010 – pentru persoane fizice – a avut ca prim scop eliminarea instalațiilor neperformante care generează cantități importante de emisii și înlocuirea lor cu unele care utilizează energie regenerabilă. În 2018, viziunea nu s-a schimbat, însă programul urmează să aibă o nouă componentă, care va face „Casa Verde” mult mai atractiv.

foto: Shutterstock

P

este 44.500 de persoane fizice și circa 230 de instituții publice au beneficiat de finanțare în cadrul programului „Casa Verde”, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), iar interesul rămâne în continuare ridicat. Cu ajutorul subvențiilor acordate, benficiarii programului și-au putut finanța lucrări de înlocuire a instalațiilor de încălzire vechi și poluante cu panouri solare presurizate/nepresurizate, pompe de căldură, instalație de producere a energiei termice pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere și silvice.

Pentru persoanele juridice, însă doar cu statut de instituție publică, s-au finanţat proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, energie pe bază de biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz sau orice sisteme care conduc la îmbunătățirea calității aerului, apei și solului.

Vestea bună pentru persoanele fizice este că, în această perioadă, reprezentanții AFM poartă discuții cu reprezentanții Autorității de Management pentru Regio 2014-2020, pentru identificarea unor

soluții în vederea accesării fondurilor nerambursabile din programul Regio 2014-2020.

Astfel, prin intermediul axei prioritare 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, prioritatea de investiții 3.1 ce prevede sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile, se va lansa un apel de proiecte dedicat AFM, ca beneficiar unic, pentru care experții AM POR lucrează la un ghid specific. Conform ghidului în lucru, al cărui obiectiv specific este Casa

informații-cheie pentru persoanele fizice Beneficiarii trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României, să fie proprietari/coproprietari al imobilului-teren și al imobilului-construcţie pe care se implementează sistemul de încălzire pentru care se solicită finanţare.

Imobilele nu trebuie să facă obiectul unui litigiu în curs de soluţionare la instanţele judecătoreşti, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică.

Finanţarea proiectelor persoanelor fizice se ridică până la: a) 3.000 lei, pentru panourile solare nepresurizate. b) 6 .000 lei, pentru panourile solare presurizate și pentru instalațiile de producere a energiei termice pe bază de peleți, brichete, tocătură lemnoasă, precum și orice fel de resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere și silvice. c) 8.000 lei, pentru instalarea pompelor de căldură, exclusiv pompele de căldură aer-aer.

18

www.inforegio.ro

verde, AFM va trebui să respecte condiții specifice de eligibilitate a cheltuielilor și a acțiunilor ce se pot finanța din Regio 2014-2020, astfel încât, beneficiarii finali, respectiv persoanele fizice, să poată beneficia de achiziția de panouri fotovoltaice, care să acopere consumul propriu al consumatorilor casnici. De asemenea, ghidul prevede că AFM va elabora șapte cereri de finanțare, care se vor concretiza, după evaluare, în șapte contracte de finanțare, aferente celor șapte regiuni mai puțin dezvoltate din România, respectiv regiunile: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru, Nord-Vest.

O altă discuție prevede ca surplusul de energie obținut să poată fi descărcat în rețeaua națională de electricitate. Practic, prin „Casa Verde”, un consumator casnic va putea deveni producător de curent electric cu ajutorul noilor echipamente de producere a energiei nepoluante. Pentru a face posibil acest lucru, trebuie modificată Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată în 2010.

interviu

Președintele AdministraŢiei Fondului de Mediu, Cornel BrezuicĂ:

„Vrem să reducem impactul asupra mediului şi să trezim spiritul civic” Dacă ne pasă de sănătatea noastră, trebuie să ne pese și de mediul înconjurător. Dacă ne dorim un viitor curat pentru copii, nu putem să nu ne gândim la poluare și la resursele planetei. Putem avea mai multă grijă?

Fiecare, în propria gospodărie, și împreună, prin programe naționale? Președintele Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), Cornel Brezuică, a vorbit despre problemele de mediu cu care se confruntă România, dar și despre soluțiile găsite prin programe responsabile.

România și-a asumat obligații în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

foto: Mediafax

Regio: Care sunt principalele probleme de mediu cu care se confruntă România?

Cornel Brezuică: O problemă stringentă de mediu cu care se confruntă România se referă la poluarea aerului, în special la poluarea cauzată de mijloacele de transport, dar și ca rezultat al utilizării combustibililor fosili la producerea de energie termică și electrică. Eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule a influențat direct calitatea parcului auto național, înregistrându-se în cursul ultimilor doi ani o creștere semnificativă a numărului de mașini vechi achiziționate, dar și aglomerări urbane record.

Regio: Cât de mult au ajutat proiectele derulate în ultimii ani, cum ar fi Casa verde sau Rabla?

Cornel Brezuică: În contextul necesității instituirii, de urgență, a unor măsuri de combatere și reducere a efectelor negative produse de acțiunea omului asupra mediului, România și-a asumat, alături de alți parteneri europeni și internaționali, obligații în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, este foarte importantă alocarea fondurilor destinate promovării energiei obținute din surse regenerabile, care permite eliminarea utilizării combustibililor clasici, generatori de emisii.

Pentru realizarea obiectivului menționat, AFM contribuie, prin mai multe programe din portofoliul de finanțare,

iulie 2018

19

interviu

la atingerea rezultatelor scontate. Unul dintre aceste programe a fost Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit generic Casa Verde, adresat persoanelor fizice și juridice, prin care a fost finanțată nerambursabil instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă – solară și geotermală.

Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național (Programul Rabla Clasic) se desfăşoară din anul 2005, fiind, astfel, cel mai longeviv program guvernamental prin care s-au casat aproximativ 600.000 de autovehicule poluante. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin înnoirea Parcului auto naţional. În cadrul acestui program, cuantumul primei de casare este de 6.500 lei și se acordă pentru autovehiculul nou al cărui sistem de propulsie generează

Consider oportună subvenţionarea în domeniul mediului şi din fonduri europene pentru a se finanţa proiecte noi în acest domeniu şi pentru ca numărul beneficiarilor proiectelor să fie cât mai mare.

Până în prezent, pentru persoane fizice au fost deschise trei sesiuni de finanțare, în anii 2010, 2011 și 2016, cu un buget total alocat de 290 milioane de lei.

Pentru persoanele juridice au existat, de asemenea, trei sesiuni de finanțare deschise, două în 2009 și una în 2016, cu un buget total alocat de 324.739 mii de lei.

maximum 130 g CO2/km. La prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.000 lei care se acordă la achiziţionarea unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie care generează o cantitate de emisii de maximum 98 g CO2/km în regim de funcţionare mixt și/ sau un ecobonus în valoare de 1.700

lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, echipat cu sistem de propulsie hibrid. Dacă se întrunesc ambele condiții, cele două ecobonusuri pot fi cumulate cu prima de casare, ajungându-se astfel la acordarea unei finanțări în cuantum de 9.200 lei.

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) se desfăşoară din anul 2016, fiind aprobate aproximativ 1.600 de autovehicule pur electrice/ electricehibrid. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride şi vizează atingerea următoarelor deziderate de protecţie a mediului de interes general. În cadrul Programului Rabla Plus, se acordă un ecotichet de 45.000 lei, dar nu mai mult de 50% din preţul de comercializare pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau 20.000 lei, dar nu mai mult de 50% din preţul de comercializare pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid plug-in cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

Prima de casare oferită în cadrul Programului Rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetul prevăzut de Programul Rabla Plus. În cazul în care solicitantul casează o mașină mai veche de 8 ani și decide să achiziționeze un autovehicul nou electric, beneficiază atât de prima de casare de 6.500 lei, cât și de ecotichetul de 45.000 lei, iar dacă optează pentru un autovehicul electric hibrid plug-in va primi prima de casare de 6.500 lei și ecotichetul de 20.000 lei.

foto: AFM

Regio: Cât de importante sunt fondurile europene în acest domeniu?

Cornel Brezuică: Fondul pentru Mediu reprezintă principalul instrument național de sprijin financiar acordat proiectelor de protecție a mediului. Prin urmare, proiectele finanțate de instituția noastră reprezintă o contribuție importantă la reducerea impactului asupra mediului, însă proiectele pe care le putem finanţa sunt în limitele bugetului instituţiei. Astfel, consider oportună subvenţionarea în domeniul mediului şi din fonduri

20

www.inforegio.ro

foto: AFM

interviu

Prima de casare oferită în cadrul Programului Rabla Clasic se poate cumula cu ecotichetul prevăzut de Programul Rabla Plus. europene pentru a se finanţa proiecte noi în acest domeniu şi pentru ca numărul beneficiarilor proiectelor să fie cât mai mare.

Regio: Ce proiecte cu fonduri europene derulați?

Cornel Brezuică: Recentele modificări ale legislației au creat cadrul necesar atragerii surselor financiare obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de gaze cu efect de seră. De asemenea, suntem în discuții cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru obținerea finanțării prin programul Regio 2014-2020 a noii variante a obiectivului Casa Verde.

Regio: Cum vă gândiți să vă apropiați mai mult de oamenii obișnuiți, în ideea de a-i „mobiliza” să fie mai responsabili cu mediul?

Cornel Brezuică: Administraţia Fondului pentru Mediu, prin toate proiectele şi programele pe care le finanţează, doreşte să reducă impactul asupra mediului şi, totodată, să trezească un spirit civic în rândul cetăţenilor care ar trebui să conştientizeze faptul că trebuie să fie mai responsabili cu mediul.

Regio: Care sunt principalele obiective ale AFM pentru perioada viitoare?

Cornel Brezuică: În contextul reducerii veniturilor la Fondul pentru mediu, instituția noastră încearcă să asigure susținerea programelor în derulare: apă - canal, împăduriri, casa verde persoane fizice, rabla și rabla+, stații de reîncărcare, continuitatea acestora fiind una dintre cele mai importante preocupări. De asemenea, încercăm să identificăm noi surse de venit, astfel încât să putem lansa, din nou, programe în cadrul cărora nu

Programul Rabla Clasic se desfăşoară din anul 2005, fiind, astfel, cel mai longeviv program guvernamental prin care s-au casat circa 600.000 de autovehicule.

au mai fost deschise sesiuni de mai mulți ani, cum ar fi – gestionarea deșeurilor, finanțarea investițiilor de apă-canal sau stații de epurare. În altă ordine de idei, au fost create premisele atragerii de fonduri rezultate din licitarea certificatelor de gaze cu efect de seră (GES), acestea urmând a fi utilizate de AFM pentru lansarea unor programe care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, finanțarea urmând a fi acordată pentru: achiziționarea de autobuze electrice și GNC de către municipiile reședință de județ; instalarea de stații de reîncărcare a autovehiculelor electrice în municipiile din România; instalarea de stații de reîncărcare pe autostrăzi, drumuri naționale și europene; montarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică în gospodăriile individuale izolate, care nu se pot racorda la rețeaua de distribuție. Aceste activităţi sunt complementare celor finanţate din programul Regio 2014-2020. De asemenea, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), AFM lucrează la dezvoltarea unui program destinat finanțării instalării panourilor fotovoltaice în gospodăriile individuale, care să asigure consumul de energie electrică, iar surplusul să fie furnizat în rețeaua de distribuție. iulie 2018

21

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

Fondurile europene sunt foarte importante când vorbim despre sistemul sanitar și despre serviciile sociale. Ce proiecte sunt eligibile în aceste domenii? Se pot finanța centre de zi pentru persoanele vârstnice? Iată doar câteva din întrebările puse de beneficiarii unor proiecte finanțabile prin Axa prioritară 8 a Regio 2014-2020, precum și răspunsurile oferite de specialiști.

Este eligibil un proiect care include două centre sociale, un centru de zi și o unitate de îngrijire la domiciliu, ce se va implementa în două imobile aflate la două adrese diferite în interiorul aceluiași oraș?

Toate mențiunile din ghid, precum și din grile, indică faptul că este eligibil un proiect care presupune mai multe centre de servicii sociale, în același imobil. Mai mult decât atât, fiecare centru de servicii sociale va fi evaluat separat și se va face media punctajului, neexistând astfel vreun avantaj pentru solicitanții care își propun crearea mai multor centre (într-o singură clădire vor putea funcţiona mai multe centre de servicii sociale: ex. un centru de zi pentru vârstnici şi o unitate de îngrijire la domiciliu, sau o cantină socială şi o unitate de îngrijire la domiciliu, sau un centru de zi şi o cantină socială sau toate trei. În cazul în care într-o singură clădire vor funcţiona două sau mai mul-

foto: MDRAP



te centre de servicii sociale, se va avea în vedere justificarea necesităţii finanţării pentru fiecare dintre centrele respective. Fiecare centru de servicii sociale va fi evaluat separat conform scopului său (vezi criteriul 2.7 din secțiunea 3.3 Criterii de evaluare tehnică și financiară. Idem criteriul 2.7 din grila de evaluare tehnică și financiară, iar ulterior va fi făcută media punctajului). De asemenea, Ghidul nu limitează posibilitatea ca un solicitant să aplice cu mai multe cereri de finanțare, pentru imobile diferite, situație care ar putea fi avută în vedere în cazul prezentat de dumneavoastră.

Este eligibilă extinderea unei clădiri finalizate în anul 2017 pentru înfiinţarea de noi centre sociale fără componentă rezidenţială? Dacă clădirea este în stadiu de construcție „la roșu“,

22

www.inforegio.ro

este eligibilă extinderea acesteia pentru înfiinţarea de noi centre sociale fără componentă rezidenţială?

Investițiile eligibile pentru cofinanțare prin acest apel se referă la reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială, destinată persoanelor vârstnice, în care, în accepțiunea prezentului apel, prin infrastructură se înțelege clădirea cu sau fără utilităţi şi dotări. De asemenea, ghidul menționează că „Nu este eligibilă construirea de clădiri noi.”

Extinderea unei clădiri, în scopul înființării unui nou centru social fără componentă rezidențială (clădire care nu a avut înainte această funcțiune), este activitate eligibilă pentru PI 8.1/8.3/A. Totuși, dacă clădirea este „la roșu”, adică construcție nefinalizată, nefuncțională, fără finisaje și partea exterioară a acoperișului, incluzând



util pentru beneficiari fundația, ridicarea pereților și structura acoperișului pe care se montează ulterior țiglă sau tablă, în faza în care nu este realizată partea de instalații (cabluri electrice, țevile de apă/gaze, racordare la utilități), nu putem vorbi despre activitate de extindere, astfel proiectul fiind neeligibil în cadrul acestui apel.

Este eligibilă construcția unui centru de zi pentru persoane vârstnice? În conformitate cu prevederile Ghidului specific, este eligibilă numai reabilitarea/modernizarea /extinderea/ dotarea centrelor de zi destinate persoanelor vârstnice.



foto: MDRAP

Este eligibilă construcția unui cămin/azil de bătrâni? În conformitate cu prevederile Ghidului specific, este eligibilă numai reabilitarea/modernizarea /extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială, destinată persoanelor vârstnice.

Precizăm că la nivel european, se consideră că instituţionalizarea (regimul de viaţă al beneficiarilor – pacienţi (bătrâni, persoane cu dizabilităţi etc.) într-o instituţie de tip cămin, nu mai este o variantă acceptabilă, întrucât aduce atingere dreptului individului de a decide asupra propriului regim de viaţă. Astfel, la nivelul UE, s-a decis că este necesară stimularea adoptării unei alternative mai acceptabile, respectiv a dezinstituţionalizării şi a oferirii serviciilor sociale în cadrul comunităţii, cât mai aproape de mediul în care trăieşte beneficiarul (bătrân, persoană cu dizabilităţi etc.).

foto: MDRAP



În consecință, în cadrul acestui apel de proiecte este eligibilă numai partea de infrastructură de servicii sociale fără componentă rezidenţială, destinată persoanelor vârstnice: centre de zi, unităţi de îngrijire la domiciliu şi/ sau cantine sociale, nefiind eligibile spre finanțare centrele rezidenţiale pentru persoanele vârstnice.

Poate depune o unitate de cult un proiect în cadrul acestui apel? În conformitate cu prevederile Ghidului specific, secțiunea 3.2, solicitanții de finanțare pot fi: A. Unităţi administrativ-teritoriale, alte entităţi de drept public.

B. Entități de drept privat: • asociaţii şi fundaţii constituite în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare în România • unităţi de cult/ structuri ale cultelor aparţî-



nând cultelor religioase recunoscute în România conform anexei la Legea nr.

489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, şi constituite conform statutului de organizare și funcționare al cultului respectiv.

Statutele de organizare și funcționare ale cultelor recunoscute în România se pot accesa pornind de la următoarea adresă: http://www.culte.gov.ro/biserici-culte, pentru fiecare cult în parte, la secțiunea documente atașate.

C. Parteneriate între oricare dintre entitățile menționate la punctele A şi B. Pentru a fi eligibil, solicitantul de finanţare/ fiecare membru al parteneriatului, după caz trebuie să aibă personalitate juridică.

Adăugăm faptul că solicitantul de finanţare, sau unul dintre parteneri, trebuie să fie furnizor de servicii sociale acreditat în condiţiile legislaţiei naţionale aplicabile în vigoare şi să aibă o vechime de cel puţin un an de la înfiinţare, la data depunerii cererii de finanţare și să dețină drepturi asupra imobilului, obiect al proiectului, la data depunerii cererii de finanţare, precum şi pe o perioadă de minim 5 ani de la data plății finale (aşa cum reiese din documentele depuse), pentru care poate fi acordat dreptul de execuţie a lucrărilor de construcţii. În consecință, dacă unitatea de cult îndeplinește cumulativ toate condițiile de eligibilitate menționate în Ghidul specific, poate depune un proiect în cadrul acestui apel. iulie 2018

23

idei europene

Asistenţă psihologică în familiile cu bolnavi psihic Germania

foto: Shutterstock

Problemele de sănătate mintală ale adulţilor îi afectează în mare măsură pe copii. Aceste familii au nevoie de susținere și de strategii clare de sănătate publică. Iată premisele de la care au pornit autoritățile din oraşul german Emden, din landul Saxonia Inferioară, care au dezvoltat cu fonduri europene un proiect extrem de util.

Alice-Claudia GHERMAN

S

tudiile specialiştiilor în neuroştiinţe au dovedit că afecţiunile psihice grave, cum ar fi depresia, tulburarea bipolară şi schizofrenia, afectează capacitatea părinţilor de a-şi creşte copiii. Ei își găsesc greu de muncă sau aleg un serviciu foarte prost plătit, astfel încât lipsa banilor le agravează problemele de sănătate. De asemenea, procentul abuzului de substanţe psihotrope sau alcool este mai mare în cazul părinţilor cu afecţiuni mintale. Plecând de la aceste considerente, autorităţile locale din Emden, împreună cu Universitatea din Emden/Leer, au demarat proiectul Management integrat de îngrijire – noi modalităţi de a susţine familiile cu probleme, primind sprijin din fonduri

24

www.inforegio.ro

UE. Proiectul a pornit de la premisa că, în general, copiii născuţi din părinţi care suferă de boli mintale nu primesc suficientă asistenţă şi îngrijire psihologică în municipiul Emden. Datele au fost colectate şi comparate la nivel local şi naţional şi au arătat că atât în Emden, cât şi în Germania, în ansamblu, unul din patru minori este afectat de aceste aspecte.

Sărăcia şi dificultăţile în gestionarea problemelor de zi cu zi, inclusiv contactarea autorităţilor şi instituţiilor, amplifică problemele de sănătate ale părinţilor, dar se răsfrâng și asupra copiilor lor. În cadrul proiectului au fost înregistrate şi analizate cazuri specifice. Asistenţa socio-educaţională familială, care este un drept în Germania, a fost examinată temeinic. Pentru a creşte gradul de conştientizare, problema a fost studiată la

nivel universitar, precum şi în cadrul unor cursuri de formare dedicate practicienilor. Proiectul a oferit o bază pentru stabilirea unor standarde intersectoriale pentru tratarea unor asemenea cazuri. În cadrul acestui demers, nu numai că au fost analizate problemele copiilor născuţi din părinţi care suferă de boli psihice, dar au fost făcute şi recomandări practice privind modul în care aceşti copii ar putea fi mai bine integraţi în serviciile de asistenţă locală oferite. „Indicarea drumului, construirea de poduri – acesta este principiul călăuzitor al proiectului şi reflectă numeroase niveluri de comunicare oferite în beneficiul copiilor şi familiilor afectate. Mă refer aici la cooperarea între bună­ starea tinerilor şi psihiatria socială la nivel local, precum şi promovarea de noi alianţe la nivel regional şi chiar statal. Relaţiile publice eficiente, forumurile şi publicaţiile profesionale ne ajută şi ne arată cele mai bune practici necesare în asemenea situaţii, ridicând problema de la nivel local sau regional la nivel statal”, a declarat prof. dr. Eva-Maria Rothenburg de la Universitatea de Studii Aplicate Emden/Leer.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Management integrat de îngrijire – noi modalităţi de a susţine familiile în context regional 2 Beneficiar: Hochschule Emden/Leer 2 Buget total: 193.304 euro 2 Contribuţie FEDR: 52.391 euro

idei europene

Mănăstire transformată în institut de cercetare biomedicală Italia

foto: Shutterstock

În orașul Salerno din regiunea Campania (sudul Italiei), clădirile fostului complex mănăstiresc San Nicola della Palma au fost restaurate cu ajutorul fondurilor UE. Ulterior restaurării, vechea mănăstire benedictină a devenit sediul Institutului European de Cercetare Biomedicală din Salerno (EBRIS).

Alice-Claudia GHERMAN

P

e una dintre colinele oraşului Salerno a existat vreme de câteva secole complexul mănăstiresc San Nicola della Palma. O structură de clădiri vechi, cu valoare arhitectonică importantă, situată într-o locaţie ce oferă o vedere panoramică asupra oraşului şi a golfului Salerno. Municipalitatea a decis să o restaureze ca parte a unui program mai amplu de regenerare urbană, concentrându-se asupra părţilor istorice din Salerno. Obştea mănăstirii nu mai exista de mult, aşa că, la finalul restaurării, s-a hotărât să i se dea complexului o altă destinaţie, respectiv una de cercetare medicală. Situl găzduieşte, din 2012 încoace, sediul Institutului European de Cercetare Biomedicală din Salerno (EBRIS), un proiect comun al Fondazione Scuola Medica Salernitana şi al Spitalului pentru Copii din cadrul Şcolii Medicale de la Harvard.

Deşi multora le-ar putea părea ciudat faptul că vechea mănăstire a fost transformată în instituţie medicală, noua utilizare a clădirii demonstrează legătura strânsă cu trecutul complexului mănăstiresc. Aici, în trecut, a funcţionat Şcoala Medicală din Salerno, şcoală medicală medievală, considerată de mulţi ca fiind cea mai importantă sursă de cunoştinţe medicale din Europa de Vest la acea vreme. Musulmanii, creştinii şi evreii şi-au unit cunoştinţele în beneficiul omenirii, permiţând şcolii să transmită un mesaj de pace şi solidaritate în decursul secolelor.

Lucrările din cadrul proiectului au inclus restaurarea fostei mănăstiri benedictine, fondată iniţial în 1060 d.Hr., şi a băilor termale medievale adiacente.

Interiorul a fost modificat şi echipat cu infrastructura ştiinţifică necesară pentru activităţile care urmează a fi realizate de EBRIS. Parterul oferă acces direct la zona băii termale, iar podelele din sticlă au fost instalate pentru a accentua rolul pe care băile l-au avut în trecut. Arhitecţii au

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI combinat, astfel, moştenirea culturală a regiunii cu nevoia de consolidare a cercetării ştiinţifice din Campania, rezultând un spaţiu care, deşi păstrează valoarea de patrimoniu, oferă toate condiţiile desfăşurării unor cercetări ştiinţifice moderne. Restaurarea a dus la crearea unui centru de cercetare cu o suprafață totală de 3.800 mp, iar Institutul cuprinde patru laboratoare de ultimă oră şi are 120 de posturi de lucru complet funcţionale pentru oameni de ştiință, studenţi şi cercetători din întreaga lume. Înfiinţat în 2012, EBRIS îşi propune să creeze un centru de cercetare de nivel mondial prin dezvoltarea de proiecte axate pe legăturile dintre sănătate şi nutriţie. Cercetarea implică investigarea condiţiilor clinice, cum ar fi boala celiacă, diabetul de tip 1, autismul şi schizofrenia, având ca scop determinarea felului

2 Titlul proiectului: Restaurarea complexului San Nicola della Palma pentru a găzdui sediul Institutului European de Cercetare Biomedicală din Salerno 2 Beneficiar: Municipalitatea Salerno 2 Buget total: 2,02 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 1,52 milioane de euro

în care nutriţia, în special în primii ani de viaţă, influenţează microbiomul (genele microbilor din organism), modelele metabolice şi mecanismele care guvernează trecerea între toleranţa sistemului imunitar şi agresiunea împotriva altor celule din debutul bolilor autoimune. În timp, rezultatele studiilor efectuate aici vor aduce beneficii operatorilor din acest sector şi publicului, datorită colaborării strânse dintre EBRIS, producătorii agroalimentari locali, multinaţionale şi institutele internaţionale de cercetare. iulie 2018

25

agendă

Sf. Gheorghe, 6-12 august Festivalul Internaţional de Film ANONIMUL 2018. Cea de-a XV-a ediție a Festivalului Internațional de Film Independent ANONIMUL se va desfășura în perioada 6-12 august 2018, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, în Complexul Green Village și Green Dolphin Camping. Proiecțiile vor avea loc în cele două săli de cinema din Green Village, în timpul zilei, iar în timpul nopții, în aer liber, pe ecranul uriaș din camping. Programul Festivalului cuprinde secțiunile Competiție Lungmetraj şi Competiție Scurtmetraj Ficțiune și Animație. În camping, nopțile de proiecție vor debuta, ca de obicei, cu spectacole live și concerte. http://www.festival-anonimul.ro Brno, Cehia, 18-20 august Târgul Internaţional de Fashion STYL & KABO 2018. În calitate de reprezentant oficial pentru România, al unuia din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii din Europa Centrală şi de Est – BVV Trade Fairs Brno, Republica Cehă, Bursa Română de Afaceri invită

companiile româneşti şi asociaţiile de profil din domeniile îmbrăcăminte, textile, încălţăminte şi pielărie să participe la cea de-a 52-a ediţie a Târgului Internaţional de Fashion STYL&KABO care se va desfăşura în august, în oraşul Brno, la Brno Exhibition Centre. Târgul, care se organizează de două ori pe an (în lunile februarie şi august), reprezintă locul perfect de promovare pentru companiile mici și mijlocii din industria modei, îmbrăcămintei, încălţămintei şi pielăriei care doresc să își promoveze propriile branduri, să lanseze noi produse și să intre în contact cu potenţiali cumpărători, distribuitori și parteneri de afaceri internaţionali. https://rbe.ro/events Sighişoara, 23-26 august ProEtnica 2018. Asociația Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara împreună cu Departamentul pentru Relații Interetnice, Consiliul Județean Mureș și organizațiile celor 20 de minorități naționale din România, vor organiza cea de a XVI-a ediție a Festivalului Intercultural Sighișoara - ProEtnica 2018, în ultima decadă a lunii august.

La ediţia actuală evenimentul intercultural va fi mai lung cu o zi. Prelungirea a fost determinată de suprapunerea programului ştiinţific cu cel artistic.

Festivalul va include 30 de manifestări artistice pe scena principală în aer liber, 25 de spectacole interactive în fața

scenei, dar şi o secţiune intitulată Agora Dialogului Intercultural care va avea ca tematică „Centenarul Minorităţilor Naţionale din România”. Această secţiune va cuprinde 8 prelegeri şi mese rotunde, 12 standuri de prezentare de carte sau meșteșugărești, precum şi o expoziţie de interior din partea artiştilor contemporani din rândul minorităților naționale (fotografii, arte plastice etc.). http://www.proetnica.ro Moeciu de Sus, Braşov, 22-27 august Școala de Vară de E-Commerce GpeC. În perioada 22-27 august 2018 va avea loc cea de a VIII-a ediție anuală a Școlii de Vară de E-Commerce GPeC - mixul perfect între cursuri practice, team-building și distracție. Singura serie de cursuri intensive de Comerț Electronic și Marketing Online din România, Școala de Vară de E-Commerce GpeC se va ţine într-un cadru natural de excepţie, res­pectiv Moeciu de Sus, judeţul Braşov. Participanţii vor beneficia de 12 cursuri a câte 90 minute fiecare, adică 18 ore de conținut intensiv de comerț electronic și marketing online – totul axat pe ponturi și exemple concrete de la cei mai buni specialiști practicieni din domeniu. Cursanţii vor avea ocazia să fie direct implicaţi în workshop-uri și să facă exerciții practice care să îi ajute în situațiile concrete de care se lovesc zilnic în business-ul lor online. https://www.gpec.ro

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

26

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro

poftiţi la masă... europeană!

Reţete cu parfum de epocă Atunci când istoria și gastronomia spun împreună o poveste, aceasta este întotdeauna încântătoare pentru turiști. Dacă ajungeți vara în Franța, trebuie neapărat să încercați puiul Marengo, despre care legenda spune că ar fi fost felul preferat al lui Napoleon Bonaparte. Iar desertul pe care vi-l prezentăm astăzi, prăjitura Cassata, îi fascinează de secole pe italieni și nu numai.

în ulei, până capătă o culoare aurie. Scoateţi-o deoparte, pe şervet absorbant.

Adăugaţi peste uleiul de la carne untul şi topiţi-l până devine spumă, sotaţi în el ceapa, timp de 2 minute. Adăugaţi vin şi lăsaţi un pic să fiarbă, apoi puneţi carnea

de pui şi roşiile cherry, reduceţi focul, acoperiţi şi lăsaţi să se gătească încă zece minute. Scoateţi carnea pe farfurie, iar în sosul rămas adăugaţi măslinele şi cimbrul şi gătiţi încă un minut. Turnaţi acest sos peste pui. Serviţi imediat. Poftă bună!

spaniolilor. Astăzi se cunosc mai multe variante, singurul lucru comun fiind „inima” prăjiturii, care are la bază întotdeauna cremă de brânză ricotta.

Ingrediente: Pentru cremă: 700 g brânză ricotta, 2 ¼ căni cu zahăr pu-

dră, 1 linguriţă cu scorţişoară, 1 linguriţă cu extract de vanilie, 150 g de fulgi de ciocolată, coaja rasă de la 2 lămâi; 3 foi de blat (cumpărat sau pregătit în casă), o jumătate de cană cu rom, 2 linguri cu apă; Glazura: 500 g de marţipan alb sau frişcă, fructe confiate sau proaspete de sezon, pentru decor. pREparare: Într-un castron mare pregătiţi crema mixând ricotta cu zahărul, scorţişoara, vanilia, fulgii de ciocolată şi coaja de lămâie. Acoperiţi bolul şi daţi-l la frigider. Pe un platou de tort, puneţi o foaie de blat, însiro­ paţi-o cu amestecul de apă şi rom, puneţi un strat de cremă de ricotta, apoi altă foaie de blat, până terminaţi. Daţi prăjitura la frigider pentru 4 ore. Întindeţi marţipanul pe masă şi acoperiţi tortul cu foaia de marţipan. Dacă folosiţi frişcă, acoperiţi tortul cu frişcă. Decoraţi cu fructe confiate sau de sezon.

Poftă bună!

foto: Shutterstock

Această reţetă are la bază o legendă frumoasă. În 1800, după ce armata lui Napoleon Bonaparte, urmărindu-i pe austrieci, a trecut Alpii în ceea ce este acum nord-vestul Italiei, a urmat bătălia de la Marengo. Napoleon a ieşit victorios, dar ... flămând. Bucătarul lui Napoleon trebuia să-i gătească cina, iar pentru asta a dat fuga în sătucul Marengo de unde a achiziţionat un pui, ceva roşii, măsline şi câteva mirodenii. Puiul a ieşit atât de bun, încât a devenit preferatul lui Napoleon.

Ingrediente: 4 fileuri de pui, fără oase şi piele, 2 linguri de ulei de măsline, 2 cuburi de unt, o ceapă medie, tocată mărunt, 300 g de roşii cherry, tăiate jumătăţi, o jumătate de cană cu măsline negre, o cană cu vin alb, o linguriţă cu cimbru, sare şi piper negru, măcinat, după gust. preparare: Condimentaţi fileurile de pui cu sare şi piper. Încingeţi uleiul de măsline într-o tigaie, frigeţi carnea de pui

foto: Shutterstock

Pui Marengo

Prăjitură Cassata Prăjitura Cassata are și ea o poveste specială. Reţeta a fost pregătită de patisierii sarazini pentru emirul Yassuff, când Sicilia se afla sub dominaţia arabă, apoi a fost reinventată la mănăstire în secolul al XVII-lea, sub influenţa

iulie 2018

27

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Data publicării: Iulie 2018