Revista Regio nr. 57/aug 2018: Șanse mari pentru orașele mici

Nr. 57, August 2018

Șanse mari pentru orașele mici

900 de beneficiari pe an la cantina socială din Carei

Totul despre Axa prioritară 13 (poster)

Cum putem face școala mai atractivă Directorul general al ADR Nord Vest, prof.univ.dr. MARCEL IOAN BOLOȘ

„Fondurile europene sunt o alternativă extrem de importantă pentru dezvoltarea orașelor mici și mijlocii”

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

Atenție la oameni!

O

Fondul European de Dezvoltare Regională

rice analiză asupra investițiilor în regenerarea orașelor mici și mijlocii din România trebuie să plece de la UNIUNEA EUROPEANĂ al politicilor europene în domeniul social tabloul general și al dezvoltării urbane.

În prezent, peste două treimi din populația Uniunii Europene Fondul European Modul de trăiește în zoneDezvoltare urbane. de dezvoltare a acestora va Regională determina evoluția economică și socială a UE. Orașele joacă un rol UNIUNEA EUROPEANĂ esențial – sunt motoare ale economiei, spații de conectivitate și inovație, dar și centre care deservesc zone periferice.

Partea întunecată a realității arată și că orașele sunt afectate de Fondul European de Regională șomaj, sărăcie Dezvoltare și segregare.

Frontierele administrative ale orașelor nu mai reflectă realitatea socială, economică sau culturală, pentru că au apărut forme de coagulare alternative, virtuale, care nu mai țin cont de geografie. În acest context, obiectivul la nivel UNIUNEA EUROPEANĂ european este transformarea orașelor în spații care să asigure coeziune socială, educație universală, dialog democratic, creștere economică și regenerare ecologică.

România are o serie de particularități care reclamă urgența Fondul European de unor investiții din fonduri europene. Indicatorii macroeconomici Dezvoltare Regională naționali sunt încă departe de media UE. Însă veniturile din orașele UNIUNEA EUROPEANĂ mici sunt mult sub cele din marile orașe. În comparația cu zonele rurale, există dezavantajul că nu se practică agricultura pentru autoconsum. De asemenea, România suferă un declin demografic sever, iar pe plan intern depopularea în cazul orașelor mici este mai pregnantă decât în cazul Fondul European de orașelor mari.

Dezvoltare Regională

Axa prioritară 13 a programului Regio este dedicată regenerării orașelor mici și mijlocii, cu obiectivul de a îmbunătăți calitatea vieții. Centrele sociale de zi, educative, culturale și recreative sunt eligibile pentru UAT-uri, preferabil în parteneriat cu ONG-uri sau alte instituții. Iar gradul de sofisticare nu vine doar din această cerință. Serviciile sociale se vor adresa persoanelor afectate de excluziunea socială, având un grad redus de încredere în sine, sau, în cazuri extreme, comportamente deviante sau violente.

Beneficiarii vor trebui să lucreze cu atenție și empatie față de cel mai prețios capital din societate – capitalul uman.

Vlad Bârleanu REDACTORI:

Alice-Claudia Gherman

Elena ALEXA

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2601-2251

Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Dănuț-Sorin IoneL CORECTOR:

2

www.inforegio.ro

Pompiliu L. DUMITRESCU

coordonator de proiect: Andreea Stoenescu

22 3 Ați întrebat?

Vă răspundem!

24 3 Centrul oraşului Szécsény, renăscut cu fonduri europene

sumar

4 3 Ştiri din regiuni 6 3 Regenerarea orașelor mici și mijlocii, obiectiv Regio 9 3 Cinci moduri în care putem face școala mai atractivă pentru copiii noștri 12 3 Ce greșeli trebuie evitate în planurile pentru centrele sociale 14 3 Viziunea integrată a revigorării orașelor, în locul hei-rupismului tipic 16 3 Mai avem nevoie și de cultură 17 3 900 de beneficiari pe an la Cantina Socială din Carei 18 3 Interviu cu prof. univ. dr.

Marcel Ioan Boloș, directorul general al ADR Nord Vest 25 3 Impuls investiţionar pentru oraşele irlandeze 26 3 Agenda 27 3 Meniu uşor şi sănătos august 2018

3

din regiuni Campanie amplă de vaccinare Grijă pentru sănătatea copiilor din localități izolate, dar și pentru sănătatea publică. Aproape 200 de copii au fost vaccinați, recent, în cadrul unei campanii de informare şi recuperare a vaccinării în comuna Coţofăneşti, din județul Bacău. Acțiunea a fost organizată de Ministerul Sănătății, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF și a beneficiat de sprijinul mai multor voluntari, medici și specialiști în promovarea educației pentru sănătate. Copiii au fost vaccinați contra rujeolei, dar și cu vaccin pneumococic. Acţiunea de la Coţofăneşti a reprezentat proiectul-pilot în cadrul campaniei de vaccinare demarată de Ministerul Sănătăţii în mai multe judeţe din ţară.

T

Mai puțină poluare, consum mai mic de energie și costuri reduse. Acestea sunt, pe scurt, principalele beneficii pe care le aduce primul proiect „Smart village” („sat inteligent”) lansat la Frumușeni, în județul Arad. În prima etapă, clădirile administrației locale au un nou sistem de iluminat prin care îşi reduc cu o treime consumul de energie electrică. Conform specialiștilor E. ON Energie România, urmează modernizarea sistemului de iluminat stradal şi montarea de panouri fotovoltaice. Iniţiativa face parte dintr-un program mai amplu prin care compania şi-a propus să dezvolte conceptul smart village în localităţile rurale din România, comuna Frumușeni fiind selectată din peste 1.500 de localități.

4

www.inforegio.ro

Terapie multisenzorială pentru copii N CE cu deficiențe

U

NO RD

S VE

„Sat inteligent”, în județul Arad

NO R T ES D-

Turiștii români și străini care au ales în această vară să viziteze Maramureșul nu au regretat nici o secundă decizia luată.

Pitorescul tren Mocănița, bisericile din lemn, Valea Vaserului și primitoarele pensiuni rurale au fost principalele puncte de atracție pentru vizitatori. Conform reprezentanților Asociaţiei Naţionale de Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC, excursiile de o zi spre anumite puncte turistice, cum ar fi o vizită combinată pe traseul Cimitirul Vesel din Săpânţa, Muzeul Satului ST E V din Sighetu Marmaţiei, Muzeul Memorial Sighet, Mănăstirea Peri Săpânţa, Mă­ năstirea Moisei şi Mănăstirea Bârsana au fost extrem de apreciate de turiști.

TR

Bisericile și Mocănița, atracții pentru turiști

Peste 120 de copii cu diferite tipuri de deficiențe din Brașov și Covasna se bucură de terapie gratuită prin proiectul „Dr.Peștișor – terapeutul copiilor”. Inițiativa aparține Centrului de Cercetări Subacvatice din Dalnic, județul Covasna și este sprijinită de o companie privată.

Sesiunile, care se vor desfășura pe toată durata verii și în luna septembrie, vor îmbina terapia asistată de pești cu meloterapia și unele elemente de hidroterapie. Scopul proiectului este acela de a îmbunătăți calitatea vieții și de a dezvolta abilitățile de comunicare ale unor copii cu tulburări de spectru autist, sindrom Down, dificultăți de cunoaștere și învățare.

din regiuni Se actualizează hărțile de navigație Direcţia Hidrografică Maritimă (DHM) a avut o misiune importantă în această vară. Specialiștii au efectuat misiuni de cercetare hidrografică şi topo-geodezică a liniei ţărmului Mării Negre, în nordul litoralului românesc, pentru actualizarea hărţilor marine de navigaţie şi a documentelor nautice. Obiectivul principal a fost completarea şi actualizarea bazei de date, de la Sulina la Zaton, în contextul monitorizării schimbărilor de relief. Cercetătorii au avut la dispoziție mai multe șalupe speciale, autoutilitare-laborator, precum și autovehicule de teren și aparatură mobilă pentru procesarea datelor colectate.

Adolescenții, profesori la bibliotecă

SUD -VE ST

T -ES

TIILF OV

Investiții la Spitalul Județean Ploiești

SU D

MU SUD

Preșcolarii și școlarii din Craiova care s-au înscris în proiectul „Biblioteca de vacanță” au avut parte de o surpriză. Profesori le-au fost adolescenți din cele mai bune licee, dar și tineri din Societatea Studenților Stomatologi. În fiecare săptămână, în cadrul activităților, se abordează teme legate de familie, animalele preferate, igienă. Micuții cu vârste între 5 si 10 ani au aflat de la prietenii lor mai mari, înscriși voluntari la Biblioteca Județeană „Alexandru IA N E T și Aristia Aman”, cât de importantă este OL igiena dentară, de ce nu trebuie să-i sperie o vizită la cabinetul stomatologic și cum se tratează o carie ca să nu devină o problemă gravă.

NT EN IA

Rețea electrică nouă, sistem de control al accesului, monitorizare video. Acestea sunt principalele investiții de care va beneficia Spitalul Județean Ploiești, după ce autoritățile locale au decis alocarea unui buget de peste 3,1 milioane lei pentru unitatea sanitară. Rețeaua electrică a fost realizată în anii 70 și nu mai face față cerințelor actuale, mai ales din cauza aparaturii medicale tot mai complexe. O parte importantă din bani va merge către sistemul de securitate în clădirea principală, sistem care va include turnicheţi la intrare, cartele magnetice pentru deschiderea uşilor şi camere de supraveghere video.

Ş RE U BUC

Cros pentru Parcul Natural Văcărești

Inițiativă inedită, care promovează atât grija pentru mediu, cât și pentru sănătate. Pe 29 septembrie, în București, se organizează prima ediție a crosului Sun Challenge Văcărești, competiție de alergare care are obiectivul strângerii de fonduri pentru salvarea speciilor din Parcul Natural Văcărești. O atenție deosebită i se va acorda țestoasei de apă, plasată în categoria speciilor vulnerabile. La evenimentul care se va desfășura pe digul care înconjoară parcul sunt așteptați 250 de alergători, cu vârste de peste 18 ani, care se vor întrece pe două distanțe: 10 kilometri, respectiv 15 kilometri.

august 2018

5

foto: MDRAP

sinteză

Regenerarea orașelor mici și mijlocii, obiectiv Regio Vechiul Cămin Cultural, parcul neîngrijit din mijlocul orașului, aleile și străzile întunecoase și pline de gropi, azilurile mari, deprimante și cu servicii precare – toate pot fi modernizate sau transformate în centre de calitate și prezente în comunitate. Axa 13 din Regio oferă toate pârghiile pentru acest lucru.

Vlad Bârleanu

Î

n România, orașele mici înregistrează cel mai ridicat grad de sărăcie și, prin urmare, de excluziune socială. Dacă în mediul rural populația găsește mai ușor resursele de trai, inclusiv prin agricultura de subzistență, zonele urbane de mici dimensiuni permit puțin sau deloc acest lucru. Mai mult, șomajul este ridicat, în condițiile în care oportunitățile economice sunt reduse.

Potrivit Eurostat, România este a doua țară din Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de persoane în risc de sărăcie aflate în zonele cu densitate mică și medie. De altfel, statele mai

6

www.inforegio.ro

dezvoltate din blocul comunitar se confruntă cu fenomenul invers, în sensul că, în cazul lor, rata de sărăcie este mai mare in aglomerațiile urbane.

Combaterea subdezvoltarii Orașele mici și mijlocii din România au, în medie, veniturile cele mai reduse, astfel că și serviciile publice au de suferit.

Aici găsim cele mai multe spații comune degradate, infrastructurile de bază sunt inexistente sau neîntreținute, iar blocurile și clădirile nerezidențiale arată prăfuit. Centrele urbane mici și mijlocii au și alte probleme care se simt mult mai

acut decât în cazul zonelor rurale sau al orașelor mari, precum depopularea și îmbătrânirea populației. Potrivit datelor existente, în România există 843 de zone urbane marginalizate. Tipologia lor cuprinde zonele de tip mahala sau cele aflate în centrele istorice ale orașelor, așa-zisele comunități izolate, fără acte de proprietate. Sunt zone de tip „ghetou”, cu adăposturi și locuințe improvizate, într-un peisaj amestecat cu locuințe sociale modernizate. În actuala perioadă de programare bugetară, prin Regio, regenerării acestor zone li s-a dedicat axa prioritară 13. Obiectivul central al axei este îmbunătățirea calității vieții populației din orașele mici

sinteză și mijlocii. Cuvântul-cheie în implementarea sa, în ansamblu, este „parteneriat”: între autoritățile administrativ-teritoriale ale orașelor și satelor aparținătoare, precum și ale municipiilor sub 100.000 de locuitori, între instituțiile publice locale și alte autorități, între toate acestea și ONG-uri.

Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu cele finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), în ceea ce privește investițiile la scară redusă (străzi, parcuri, infrastructura educaționala și socială). Intervențiile pot include diverse activități de regenerare urbană, ținând cont de nevoile specifice. Ele pot viza construcția, reabilitarea sau modernizarea clădirilor destinate serviciilor publice, precum centre sociale de zi, educative, culturale și recreative. Aici este inclusă dotarea acestor centre cu echipamente specifice.

Centrele sociale fără componentă rezidențială, centrele comunitare sau cele de zi sunt o nevoie critică în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, pentru a livra servicii individualizate de asistență socială. Acestea abordează nevoile speciale ale persoanelor vulnerabile. Pentru a facilita trecerea de la instituțiile rezidențiale mari la îngrijirea comunitară și pentru a preveni instituționalizarea, se va acorda sprijin proiectelor care încurajează integrarea copiilor și a persoanelor cu dizabilități în societatea locală. Este vorba despre centre sociale de zi cu una sau mai multe funcțiuni, pentru copii, vârstnici, pentru persoane cu dizabilități și pentru alte categorii de persoane vulnerabile. De asemenea, sunt incluse cantinele sociale pentru persoane în risc de sărăcie, locuințele sociale, creșele și grădinițele, precum și școlile primare și gimnaziale, inclusiv nivelul clasei pregătitoare.

Utilități și spații recreative De asemenea, investițiile pot viza crearea sau modernizarea spațiilor verzi, a parcurilor și a locurilor de joacă pentru copii, a străzilor, aleilor pietonale,

foto: MDRAP

Coordonarea cu alte programe

trotuarelor și pistelor pentru bicicliști.

Sunt incluse și investițiile în utilități, în terenuri de sport, mobilier urban sau wi-fi în spațiile publice. De asemenea, centrele de tineret, centrele culturale, cele educaționale și recreative, bibliotecile, muzeele și teatrele pot fi proiecte de investiții finanțate din bugetul alocat axei 13. În final, se urmărește creșterea gradului de satisfacție a locuitorilor pentru

Se urmărește creșterea gradului de satisfacție a locuitorilor pentru serviciile publice, al numărului celor care beneficiază de aceste servicii și, în final, orașe mici și mijlocii mai atractive, cu o calitate mai bună a vieții.

serviciile publice, al numărului celor care beneficiază de aceste servicii și, în final, orașe mici și mijlocii mai atractive, cu o calitate mai bună a vieții. În ceea ce privește investițiile în spațiile publice urbane, sunt încurajate construirea, extinderea, modernizarea sau reabilitarea drumurilor publice din limitele administrative ale orașelor. Se pot transforma străzi urbane în zone pietonale sau instala sisteme de supraveghere video.

Abordare integrată Prioritatea de investiții în cadrul axei este oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. În cadrul unui proiect depus pe această axă, cel puțin 50% din cheltuielile eligibile sunt destinate investițiilor referitoare la clădiri. Se vor finanța acele proiecte care fac parte dintr-o strategie de dezvoltare locală și sunt complementare cu strategiile naționale sau regionale relevante. Un alt principiu de acordare a finanțării este nivelul de august 2018

7

foto: MDRAP

sinteză

Prioritatea de investiții în cadrul axei este oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate.

Cel puțin 50% din cheltuielile eligibile sunt destinate investițiilor în clădiri.

8

www.inforegio.ro

axe prioritare, programe operaționale sau al căror buget provine din alte surse de finanțare. Toate acestea fac parte din abordarea integrată pe care dorește să o respecte această axă.

Apelurile de proiecte În 28 martie 2017 au fost lansate apelurile de proiecte aferente axei 13. Închiderea depunerii este 30 august 2018, iar alocarea financiară pentru cele trei apeluri este de aproximativ 230,6 milioane de euro. Valoarea minimă eligibilă pentru un proiect este de 100.000 de euro, iar cea maximă – de 5 milioane de euro. Ratele de cofinanțare sunt: 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), 13% de la bugetul de stat, iar 2% este contribuția solicitantului. În cazul parteneriatelor încheiate cu ONGuri acreditate ca fur-

nizori de servicii sociale, cofinanțarea din partea solicitantului va fi asigurată numai de UAT-uri sau de instituțiile publice.

Indicatorii de realizare sunt metrii pătrați de spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane, metrii pătrați de clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane, numărul persoanelor care trăiesc în orașe mici și mijlocii unde s-au implementat strategii de dezvoltare locală, precum și numarul clădirilor publice construite, modernizate sau extinse.

foto: MDRAP

dezvoltare al orașului sau municipiului (cu excepția celor reşedință de județ), în sensul în care sunt vizate zonele cu venituri reduse și grad redus de dezvoltare.

De asemenea, se punctează contribuția investiției la realizarea obiectivului specific al Regio, dar și calitatea și sustenabilitatea acesteia. În plus, proiectele trebuie să respecte principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea. Nu în ultimul rând, este extrem de importantă complementaritatea cu alte investiții finalizate sau în curs de implementare, care aparțin altor

analiză

Cinci moduri în care putem face școala mai atractivă pentru copiii noștri

Dan L. Brumar

D

atele furnizate de Eurostat la începutul anului reprezintă o medie a comportamentului elevilor români din mediul urban și rural. Dacă în orașele mari cifrele arată puțin mai bine decât cu un an în urmă, rata de abandon în localitățile urbane mici și în comune este aproape dublă faţă de cea de la orașe. Cea mai comodă explicație pentru insuccesul programelor de educație în mediul rural este că elevilor nu le place cartea. În realitate, numărul tot mai mic de absolvenți de gimnaziu proveniți din micro-orașe și comune e o consecință a lipsei serviciilor educaţionale de calitate, dar și a marginalizării sociale a unor comunități expuse la sărăcie. Învățământul obligatoriu și gratuit nu-i chiar atât de accesibil cum s-ar crede, iar de aici pleacă cele mai mari pro-

bleme în înțelegerea necesității instruirii tinerilor pe tot parcursul vieții. Dar școala poate deveni mai atractivă, iar autoritățile publice locale au un rol central în atingerea acestui obiectiv. Unele comunități au găsit soluții, iar programele guvernamentale destinate combaterii abandonului școlar vin să completeze eforturile din teritoriu. Un număr însemnat de organizații guvernamentale derulează proiecte similare, la scară mult mai mică, desigur, pentru creșterea calității procesului educațional în orașele cu cel mult 100.000 de locuitori. Iată cinci moduri în care putem face școala mai atractivă!

Centre social-educative Pentru un elev de ciclu primar, mersul la școală e ca spălatul pe dinți. Știe că trebuie să-l facă, deși nu-i place. De

foto: eematico.org

foto: Crucea Roşie

Rata abandonului școlar e un indicator de performanță al unui sistem de învățământ. În România, cifrele sunt alarmante, peste 27.000 de tineri părăsind școala de timpuriu. Cu 18,3% rată de renunțare în 2017, învățământul românesc se prezintă precum un ciur cu găuri prea mari.

aceea, el va avea nevoie de sprijin și de activități extracurriculare care să-l facă pe deplin conștient de importanța pregătirii sale pentru anii în care își va putea decide singur drumul în viață. Iar una dintre nevoile mari pe care le au copiii din orașele mici este aceea de a fi implicați în acțiuni care le stimulează apetitul pentru școală și calitățile pe care le au deja la început de drum. De aceea, marea provocare a autorităților august 2018

9

fotografii: eematico.org

analiză

locale este să le ofere acestora acces facil la o serie de activități care să le lărgească orizonturile încă de pe băncile școlii primare. Investițiile în construcția sau reabilitarea centrelor social-educative, culturale sau recreative sunt încurajate inclusiv de noul Regio, prin obiectivele sale specifice din axa prioritară 13.

Edilii unor orașe mici din România au înțeles necesitatea creării acestor centre cu destinație publică, iar un exemplu demn de menționat este cel al Centrului Cultural Mioveni. Inaugurat în 2007, în urma unei hotărâri a Consiliului Local Mioveni, instituția oferă gratuit pentru copiii și tinerii din comunitate cursuri de limba engleză, limba franceză, tehnici de modelaj în lut, lecții de pian, dansuri moderne, pictură și desen, fotografie, public speaking și multe altele.

Pe lângă aceste activități care se desfășoară în cadrul centrului, instituția organizează periodic în școlile din Mioveni programe extracurriculare, care au

Primul pas pe care o administrație locală îl poate face este să-și concentreze eforturile pentru crearea unor programe destinate copiilor cu risc crescut de abandon școlar, proveniți din medii defavorizate.

10

www.inforegio.ro

scopul de a le pune în lumină valorile și competențele într-o manieră recreativă. Să știi mai multe, să fii mai bun este un proiect extrașcolar care constă în derularea, la nivelul fiecărei unități de învățământ, a unui orar special format din activități cu caracter non-formal.

Programul își propune, astfel, să implice și elevii și profesorii în activități care să facă școala mai atractivă, pe parcursul celui de-al doilea semestru al fiecărui an școlar.

Centre și programe after school Școala după școală nu este o invenție românească, dar funcționează foarte bine și la noi atunci când autoritățile locale înțeleg necesitatea programului și găsesc resurse financiare pentru a-l derula. Însă, un proiect after school pentru toți elevii dintr-un oraș cu 25.000-50.000 de locuitori este extrem de costisitor, fiindcă implică atât cheltuieli de personal, cât și resurse pentru crearea unui orar de activități pe placul elevilor. De aceea, centrele specializate în oferirea unor astfel de servicii sunt o piatră de încercare pentru primăriile cu bugete anuale extrem de scăzute. Din fericire, astfel de locuri în care copiii își pot face temele după școală și în care sunt implicați în activități conexe studiului până la terminarea programului de lucru al părinților lor își găsesc finanțare și prin Regio. Iar primul pas pe care o administrație locală îl poate face este să-și concentreze eforturile pentru crearea unor astfel de programe destinate copiilor cu risc cres-

cut de abandon școlar. E vorba de cei proveniți din medii defavorizate și din familii dezorganizate sau foarte sărace.

Lupeni, Hunedoara. Valea Jiului. O fostă zonă industrială, acum defavorizată, unde siguranța zilei de mâine este incertă pentru localnici. Și aici trăiesc copii care au nevoie de acces la educație, însă resursele extrem de reduse ale părinților, completate de lipsurile la fel de mari ale autorităților locale, au dat naștere unor nevoi care sunt acoperite tot mai greu. Crucea Roșie Română a deschis în orășelul minier de la poalele Munților Vâlcan un centru comunitar de zi pentru copiii și tinerii defavorizați din județ. În fiecare zi, circa 500 de copii și părinții lor beneficiază de activități care au ca scop prevenirea abandonului școlar, dobândirea de noi abilități și îmbunătățirea competențelor. Peste 150 de elevi iau masa zilnic în cadrul centrului, iar pentru mulți dintre ei este singura la care au acces într-o zi. În plus, sunt ajutați la teme și li se asigură acces la tabere gratuite o dată pe an. Proiectul a beneficiat de finanțare până în septembrie 2017. După această dată, reprezentanții Crucii Roșii au apelat la sprijin din partea agenților economici și autorităților locale. Iar povestea centrului merge mai departe, fiind extinsă și în comunități defavorizate din județele Botoșani și Dolj.

Învățare prin joacă În 2018, n-ar trebui să fie un secret pentru nimeni faptul că procesul de învățare este mult mai atractiv atunci când implică jocul. Însă, aici nu vorbim de

analiză

foto: centrulculturalmioveni.ro

emoțional) și pune în practică noțiuni abstracte cu care copiii se întâlnesc în cadrul programei obligatorii, ca matematica și știința”, mai spune Alice Ferentz.

Masă caldă pentru elevi Introducerea unui stimulent alimentar gratuit pentru fiecare elev din instituțiile de învățământ preuniversitar poate deveni realitate începând cu anul școlar 2018-2019. În ciuda unei întârzieri de un an, proiectul-pilot de oferire a unei mese calde pentru 20.000 de elevi din România s-a desfășurat în ultimele luni ale anului școlar 2017-2018. În timpul vacanței de vară, inspectoratele școlare vor centraliza datele și le vor transmite Ministerului Educației în vederea analizării posibilității extinderii programului guveramental la nivel național. Dacă proiectul va fi avizat de guvern, autoritățile locale și centrale vor trebui să identifice resurse pentru a-l finanța. Potrivit estimărilor de până acum, asigurarea unei mese calde la școală, în valoare de 7 lei/ copil, necesită un efort financiar de circa 1 miliard de lei pe an. Însă, beneficiile acestui program în încurajarea copiilor să vină la școală nu pot fi negate.

Stimulente pentru preșcolari și elevii de liceu Din 2016, familiile sărace din România beneficiază de tichete sociale în valoare de 50 de lei pe lună pentru a-și ține copiii la grădiniță. Programul guvernamental „Fiecare copil la grădiniță” s-a bucurat de un succes enorm, mai ales în rândul comunităților din mediul rural și din orașele mici. În primul an de la lansare, proiectul avea un grad de implementare de circa 80% în mediul rural, iar beneficiarii

foto: Crucea Roşie

joaca pe telefon sau tabletă în timpul orelor, ci de o cu totul altă filozofie menită să-i țină pe copii atenți și implicați 100% la școală. „A face școala mai atractivă este un demers amplu și complex, iar în timp ce mulți se simt copleșiți și renunță să acționeze în acest sens, alții se înhamă cu răbdare, determinare, pasiune și se pun în mișcare, indiferent de cât de măruntă sau vag conturată ar fi acțiunea lor”, ne spune Alice Ferentz, responsabil de comunicare al organizației Eematico.

Echipa organizației a dezvoltat o serie de programe educaționale care au ca scop dezvoltarea abilităților copiilor prin învățare experiențială bazată pe joacă. În 2017, organizația a derulat cinci module ale cursului Maker Exploratorium – Natural Science pentru școli în cadrul Școlii Gimnaziale 134 din cartierul bucureștean Ferentari. Din toamnă, copiii de aici vor beneficia, tot gratuit, de experiența ultimelor trei module ale cursului.

Succesul de care s-au bucurat atelierele în rândul copiilor i-au determinat pe creatorii acestor programe să ofere și copiilor din provincie posibilitatea să participe la ele. Printre ei se numără elevii Școlii Gimnaziale nr. 5 din Săcele (județul Brașov) și, din acest an, elevii Școlii nr. 1 din Brănești (Ilfov) și ai Școlii Postliceale Sanitare „Grigore Ghica Vodă” din Iași. „Noi le oferim materialele didactice și kiturile de bricolaj necesare, iar cursurile pot fi replicate ori de câte ori doresc.

Programul I Can Be este format din mai multe module, conturate în jurul unor meserii. Programul îi stimulează pe copii pe toate cele trei mari planuri ale dezvoltării personale (fizic, cognitiv şi socio-

erau familii de etnie romă. Ideea alocării unui sprijin financiar pentru stimularea părinților să-și ducă odraslele la grădiniță a pornit de la un proiect inițiat în anul 2000 de voluntara Peace Corps, Leslie Hawke. De-a lungul anilor, aceasta a reușit să convingă mai multe primării din țară să se implice în sprijinirea familiilor care nu dispun de bani pentru educația timpurie a copiilor lor. În 2011, Leslie Hawke și Ministerul Educației au semnat un parteneriat, care s-a extins la începutul anului 2016.

Altă schemă de sprijin guvernamental gândită pentru combaterea abandonului școlar este programul „Bani de liceu”. Începând cu anul 2004, Ministerul Educației sprijină elevii de liceu și din școlile de arte și meserii sărmani cu un ajutor financiar acordat lunar. La începutul lunii iulie 2018, ministerul a lansat în dezbatere publică un proiect de majorare a acestui stimulent, de la 180 de lei/lună la 250 de lei/lună, concomitent cu majorarea plafonului de venituri pe membru de familie care asigură acces la acest sprijin. august 2018

11

analiză

Ce greșeli trebuie evitate în planurile pentru centrele sociale

foto: MDRAP

Autoritățile locale au șansa de a face progrese mari în domeniul asistenței sociale, prin intermediul investițiilor din bani europeni. Aplicanții trebuie să învețe, însă, din greșelile făcute de autorități în anii trecuți și să colaboreze cu sociologi și psihologi pentru a obține rezultatele dorite.

Vlad Bârleanu

F

inanțarea centrelor sociale prin axa prioritară 13 răspunde exact nevoilor pe care le au oamenii din orașele mici, afirmă Ionel Chiriță, președinte executiv al Asociației Orașelor din România. Utilitatea pornește de la o realitate socială evidentă: în multe comunități, majoritatea persoanelor cu putere de muncă au plecat în străinătate, lăsând copiii și bătrânii în urmă. „Dacă vorbim de centrele de zi pentru copii, centrele permanente pentru persoane în vârstă sau pentru persoane abuzate, trebuie să acceptăm că autoritatea locală trebuie să se ocupe”, spune Chiriță. Acesta atrage atenția că multe orașe prestează astfel de servicii și pentru zonele rurale adiacente. De exemplu, Târgu Neamț, un oraș cu 23.000 de locui-

12

www.inforegio.ro

tori, oferă servicii publice care deservesc aproximativ 100.000 de persoane.

Majoritatea celor 217 orașe din România, care nu sunt municipii, nu au resurse financiare pentru lucrări de infrastructură în domeniul asistenței sociale. Însă, experiența ultimelor decenii a arătat că problema nu este rezolvată odată

cu ridicarea sau dotarea unei clădiri, deoarece este nevoie de fonduri și pentru funcționarea centrului. Există exemple de clădiri renovate și dotate pentru scopuri sociale, care nu sunt folosite, pentru că nu au fost gândite ca proiecte pe termen lung. Pentru a-și îndeplini funcția pentru care au fost create, aceste centre

„Dacă vorbim de centrele de zi pentru copii, centrele permanente pentru persoane în vârstă sau pentru persoane abuzate, trebuie să acceptăm că autoritatea locală trebuie să se ocupe” Ionel Chiriță, președinte executiv al Asociației Orașelor din România

analiză au nevoie de angajați pe termen lung asistenți sociali și cadre medicale. Astfel, axa prioritară 13 a programului Regio încurajează proiectele care se realizează integrat cu alte tipuri de investiții din fonduri europene, de exemplu prin POCU, sau prin parteneriat cu alte instituții sau ONG-uri, tocmai pentru ca acestea să contribuie la implementarea proiectului și la prestarea serviciilor.

unde să-și petreacă timpul. Totuși, cererea pentru cinema, teatru, sală de gimnastică, piscine, cărți, muzee este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, chiar și atunci când se află în proximitatea comunității. „Existența acestor servicii nu este neapărat o soluție și nici nu ar genera o rată mare a vizitării lor”, afirmă sociologul.

Capcanele muncii în domeniu Din punct de vedere psihologic, conceptul de sărăcie este foarte relativ. Psihologul Radu Leca spune că „sărăcia” reprezintă cuvântul-sursă de la baza lipsei de motivație. Prin intermediul motivației, al educației, al credinței și familiei, sărăcia poate fi anulată. Profilul psihologic al subiectului ce acceptă sărăcia conține elemente psiho-emoționale din structura anxietății, a depresiei și a violenței extreme. Acesta are o frică de schimbare, un nivel foarte scăzut al încrederii, o lipsă a dorinței de a fi activ și dezvoltă ideea că toți îi sunt datori cu ceva anume. Concentrarea sărăciei în cartierele aflate predominant la periferia oraşelor impune un comportament demografic atipic, cu număr

mare de familii monoparentale, căsătorii neoficiale și copii ilegitimi. „Supra-aglomerarea cartierului și a locuinței, lipsa totală a intimității, locuirea ilegală în condiții mizere, incidența alcoolismului și a consumului de substanțe chimice, violența în familie și infracţionalitatea, deficitul educațional considerabil, atât la adulți, cât și la tineri, sănătatea șubredă și profilul psihologic caracterizat de neajutorare învățată, toate acestea transformă subiectul sărac într-o țintă pentru traficanții de organe și carne vie.

Serviciile sociale sunt potrivite atâta timp cât nu sunt și alte interese la mijloc. Centrele de zi și cantinele reprezintă factori de echilibrare și reechilibrare a subiectului sărac. Cu toate acestea, în funcție de atitudinea personalului din cadrul centrelor de zi și a cantinelor, subiectul sărac poate claca psihic”, concluzionează Radu Leca.

foto: MDRAP

Aceste proiecte au ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții populației aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, iar de aici poate începe discuția despre profilul psiho-social al acestei populații.

Sociologul Radu Mălureanu, expert în dezvoltare comunitară, spune că nu este posibil să creezi un profil general, pentru că este o populaţie eterogenă. Orăștie nu este la fel ca Tecuci sau Moreni. Totuși, se pot lua în calcul câteva trăsături comune: • multe dintre orașele mici se confruntă cu o migrație accentuată a populației active, în afara țării sau în marile orașe din țară. Tinerii rămași au acces limitat la locuri de muncă și au venituri scăzute; • se creează un cerc vicios al sărăciei: resurse puține - oportunități reduse - actori economici puțini sau cu performanțe slabe - revenirea la resurse puține. Astfel, se generează o populație dependentă.

Adesea, economia informală este cea care primează, câmpul de opțiuni fiind mic. Resursele sunt obținute, în principal, prin asistență socială sau financiară de la stat, de la rude - îndeosebi emigranți, sau din comerțul informal.

• întreprinzătorii din aceste zone au puține direcții de acțiune și investiție, în lipsa unor acțiuni concertate ale administrației centrale, care să cuprindă facilități, subvenții, politici de educație și instruire, investiții în infrastructură.

Pentru compensarea neajunsurilor, serviciile sociale precum cele promovate prin axa 13 pot aduce beneficii. „Totuși, ruperea cercului vicios presupune revigorarea economică a zonei, nu numai tratamente paleative”, mai spune Mălureanu. În context, acesta atrage atenția că, în toate studiile sociologice, românii declară că își doresc să aibă în proximitate locuri de „loisir” – diverse centre, locuri

foto: MDRAP

Cercul vicios din orașele mici

august 2018

13

prevenţie

Viziunea integrată a revigorării orașelor, în locul hei-rupismului tipic

foto: MDRAP

Depopularea României e un fenomen care îi îngrijorează tot mai mult pe specialiștii în demografie.

Exodul spre Vest afectează economia românească în ansamblul ei, dar are efecte devastatoare și asupra orașelor mici, cele mai expuse acestui proces.

E

în natura omului să caute condiții de trai mai bune, însă migrația unor întregi comunități, confruntate cu aceleași probleme, anunță eșecul tuturor planurilor de până acum de sporire a calității vieții. În timp ce mulți tineri încă aleg Bucureștiul, Clujul sau Iașiul pentru a începe o nouă viață, un grup și mai mare de „creiere” optează pentru un salt mai amplu. Căutarea fericirii în afara granițelor țării a devenit o țintă pentru cei care au văzut cu ochii lor o înrăutățire a calității vieții în interiorul ei. Calitatea locuirii s-a degradat succesiv după 1990, iar cele mai afectate sunt comunitățile din orașele mici de provincie. Centrele urbane mici și medii sunt abandonate din cauza mai multor factori și, de cele mai multe ori, un individ nu are un singur motiv pentru care părăsește localitatea de baștină.

Zonele rurale și orașele mici și mijlocii coagulează cel mai mare număr de

14

www.inforegio.ro

persoane supuse riscului de sărăcie și procesului de excluziune socială. Aceste localități au handicapuri mari față de centrele urbane importante, cum ar fi infrastructura de bază nemodernizată, îmbătrânirea populației, șomajul în creștere, degradarea spațiului public și a spațiului de locuit. Cea mai comodă soluție este abandonarea localităților, însă cea mai îndrăzneață este recuperarea lor prin măsuri de îmbunătățire a infrastructurii de bază și a accesului la servicii publice.

Regenerarea orașelor mici necesită o viziune integrată, iar acest lucru se poate realiza printr-un plan de măsuri în beneficiul celor care încă vor să trăiască aici.

palele spații publice. În orașele cu profil industrial, fostele cămine muncitorești încă adăpostesc familii sărace, care azi trăiesc la limita sărăciei și cu amintirea anilor de glorie a industriei românești.

Multe dintre aceste spații de locuit sunt deconectate de la orice sursă de energie sau de la termoficare și sunt departe de a oferi locatarilor un con-

Îmbunătățirea spațiului de locuit Există orașe în care nu s-a mai construit niciun ansamblu de locuințe după 1990 sau în care elementele de mobilier urban din anii ‘80 populează încă princi-

foto: MDRAP

Dan L. Brumar

fort minim. În afara acestor clădiri, care au primit funcțiune de locuit în ciuda condițiilor jalnice de locuire, orașele mici sunt populate cu eternele ruine urbane, construcții începute în anii ‘80, dar neterminate, și cu clădiri industriale abandonate cărora nu li s-a găsit nicio utilitate după 1990. „Activitatea principală a acestor orașe a fost închisă fără alternative viabile și fără o preocupare reală a recuperării și păstrării valorilor materiale și memoriale. În general, dreptul la memorie și lupta împotriva tabula rasa este o excepție a unor grupuri de inițiativă, nicidecum a administrațiilor locale, așa cum este firesc. Fie că e vorba de patrimoniul arhitectural, industrial, de peisajul natural, peisajul cultural, resursele orașului trebuie folosite integral”, susține arh.

Ilinca Păun Constantinescu în lucrarea sa „Orașe românești în declin”.

Prin noul program Regio, autoritățile locale au avut șansa de a regândi spațiul urban, prin atragerea de fonduri nerambursabile în vederea conversiei de substanță a acestor „mamuți” industriali, care sluțesc spațiul urban.

Recuperarea spațiului urban Sondajele de opinie sunt o modalitate prin care administrațiile locale încearcă să înțeleagă nevoile reale ale comunității.

La întrebarea „Care considerați că ar trebui să fie prioritățile primăriei în următorii patru ani?”, unul dintre cele mai comune răspunsuri este „amenajarea de spații verzi”. Parcurile și alte spații cu verdeață sunt asociate cu viața sănătoasă, dar și cu un nivel crescut al calității locuirii. De aceea, din strategia unei localități mici de sporire a calității locuirii nu trebuie să lipsească misiunea de recuperare a spațiului urban. Iar orașele mici și mijlocii din România nu au nevoie doar de plantarea unor arbuști pe aliniamentele stradale și schimbarea unor borduri.

Regenerarea spațiului urban e un proces mult mai complex și presupune transformarea spațiilor publice abandonate în zone de recreere, conversia unor terenuri industriale în parcuri publice, reorganizarea piațetelor și schimbarea tuturor elementelor de mobilier urban.

Un efort important în atingerea acelui confort necesar vieții într-un

foto: MDRAP

prevenţie

Sporirea climatului de siguranță Este o realitate faptul că orașele mici se confruntă și cu un grad ridicat de infracționalitate. Lipsa unor intervenții integrate în regenerarea urbană, care să conducă la sporirea calității vieții locuitorilor de aici, a condus la crearea unor zone defavorizate. Comunități largi din mediul urban s-au trezit marginalizate, iar sărăcia, accesul greoi la educație, la locuri de muncă, la servicii de sănătate și, practic, la șanse egale de reușită în viața

oraș mic de provincie, care contribuie substanțial la creșterea calității locuirii, este amenajarea unor locuri de joacă generoase pentru copii. Aceste investiții, corelate cu cele de extindere a infra­ structurii educaționale (creșe, grădinițe, școli), stimulează comunitatea să se lege de acel loc și să găsească motive suficiente pentru a nu căuta fericirea în altă parte.

Accesibilizarea spațiului urban O componentă esențială a proiectelor de regenerare urbană este conectarea facilă și firească a spațiilor supuse intervențiilor. Locuitorii trebuie să aibă acces ușor la zonele destinate utilizării publice, prin crearea unor rețele de

personală, le-a înscris pe o traiectorie de negare și chiar contestare a autorității.

De aceea, orice strategie de dezvoltare a unei localități urbane trebuie să aibă în vedere sprijnirea incluziunii sociale a comunităților marginalizate. Reducerea infracționalității se poate face prin sprijinirea creşterii accesului și participării la educaţie şi formare, încurajarea intrării sau menţinerii pe piaţa muncii. Deci, prin oferirea de alternative.

drumuri, alei pietonale, trotuare și piste de biciclete. Toate aceste artere asigură accesibilizarea unui spațiu cu destinație publică și stimulează frecventarea lui. Accesul la internet este o problemă în zonele rurale și în orașele mici din România, de aceea parcurile și zonele de recreere nou create pot fi dotate cu rețele wi-fi. În acest fel, beneficiarii investițiilor de regenerare urbană au un motiv în plus să petreacă timp în mijlocul naturii sau în spațiile special create pentru relaxare.

Prin intermediul axei prioritare 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii – noul Regio a venit cu soluții de finanțare pentru autoritățile publice locale din zonele vizate, cu scopul de a contribui la creșterea calității vieții locuitorilor și de a promova incluziunea socială a populației defavorizate. august 2018

15

cultura

Mai avem nevoie și de cultură Scăderea dramatică a audienței evenimentelor culturale este o realitate la nivelul tuturor statelor Uniunii Europene. În România, accesul publicului la spectacole de teatru, operă, balet sau concerte este aproape inexistent în mediul rural. E secetă mare de cultură la țară și în orașele mici de provincie, dar există o soluție care ar putea pune aceste zone defavorizate pe harta evenimentelor culturale de anvergură.

Dan L. Brumar

foto: teatrulact.ro

16

www.inforegio.ro

foto: Palatul Cultural Blaj

C

ultura trebuie să fie un produs de mase, fiindcă are potențial emancipator și de reducere a inegalităților sociale. Un act artistic are capacitatea de a vorbi pe limba celor mulți, iar prin extinderea accesului la oferta culturală se pot asigura incluziunea socială, combaterea stereotipurilor, educarea populației și îmbunătățirea calității vieții. Tocmai de aceea, cheia revigorării audiențelor evenimentelor culturale este eliminarea concentrării evenimentelor culturale în marile orașe și „mutarea” scenelor în zonele private până acum de reprezentații artistice.

Pe 2 iulie 2018, celebra Inna a susținut un concert memorabil în satul SlatinaNera din Caraș-Severin. Evenimentul a resuscitat o comunitate „adormită” de tineri de la țară, reușind să strângă laolaltă câteva mii de iubitori ai muzicii care o cunosc pe artistă doar de la televizor sau de pe Instagram. Satul are 361 de locuitori, însă audiența din seara concertului a fost de zece ori mai mare, semn că evenimentul a atras public din mai toate satele și comunele învecinate.

Pe 18 martie 2018, Marcel Iureș a dus la Mioveni spectacolul său „N-ai tu treabă”, care s-a bucurat de un imens succes în rândul localnicilor. Casa de Cultură a Sindicatelor din localitate a fost

arhiplină, iar pentru ca acest lucru să fie posibil, organizatorii au redus substanțial prețul biletelor. Dacă la București spectacolul poate fi văzut pentru cel puțin 60 de lei, la Mioveni biletele au costat 35 de lei. Marcel Iureș a fost providențial în reprezentația lui, susținută într-un orășel de provincie cu 30.000 de locuitori. Însă, actorul a declarat că nu-l interesează marile scene, ci marile roluri, pe care le poate juca oriunde.

Sigur, există o problemă. Pentru a putea aduce evenimente de o asemenea anvergură în localități mici, în mijlocul unor comunități defavorizate sau expuse la sărăcie, ai

nevoie în primul rând de spații culturale.

E una dintre constatările noului Regio, program prin care autoritățile locale au putut atrage fonduri nerambursabile în vederea construirii sau modernizării centrelor/ căminelor culturale. Un exemplu de excepție vine de la Blaj, unde autorităţile locale au reușit, chiar și fără fonduri Regio, să modernizeze Palatul Culturii din localitate și să-l redea comunității avide de evenimente culturale. Edificiul, de importanță capitală pentru județul Alba, a fost reabilitat pentru prima dată de la construirea sa acum 81 de ani. Investiția s-a ridicat la 1 milion de euro, bani proveniți de la Primăria Blaj și Consiliul Județean Alba. Proiectul a obținut Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cutural în 2017, la Bruxelles. Palatul Culturii din Blaj a fost inaugurat oficial la 12 mai 2018, în prezența președintelui Klaus Iohannis, și poate găzdui azi spectacole de teatru, operă, balet, concerte, expoziții, lansări de carte.

proiect

900 de beneficiari pe an la Cantina Socială din Carei În bucătăria luminoasă, echipată modern și strălucind de curățenie, miroase atât de îmbietor, încât ți se face foame instantaneu. Într-o oală uriașă, pe plită, fierbe o ciorbă delicioasă, cu carne și legume de sezon. Se apropie prânzul iar în bucătăria Cantinei Sociale din Carei se muncește la foc continuu. E și normal: câteva zeci de persoane urmează să vină la masă, iar alte câteva zeci de porții vor „pleca”, frumos ambalate, spre casele unor bătrâni care nu se pot deplasa.

Elena Alexa

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI de Dezvoltare Locale din cadrul Primăriei Carei, Carmen Egli.

Reamenajarea și modernizarea spațiului au dus și la diversificarea serviciilor oferite. Dotările specifice le dau acum posibilitatea angajaților să pregătească și meniuri dietetice speciale, pentru persoanele cu probleme de sănătate, dar și meniuri care sunt distribuite la domiciliul bătrânilor nedeplasabili. În plus, a fost amenajată și o sală specială, în care copiii și elevii pot lua masa. „Capacitatea Cantinei de Ajutor Social a crescut de la 250 la 450 de locuri.

300 dintre acestea sunt destinate copii-

2 Denumire: „Reabilitare si modernizare Cantina socială Carei” 2 Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Carei 2 Valoare totală:1.511.715,76 lei 2 Valoarea totală eligibilă: 1.227.769,16 lei.

lor preșcolari și școlari, cum ar fi cei din centre de zi sau din instituții școlare care au în structură copii din familii defavorizate, iar 150 pentru persoane adulte, adică familii fără venituri, persoane cu dizabilități, vârstnici. În total, vorbim despre 900 de beneficiari pe an”, a detaliat pentru Regio Carmen Egli.

fotografii: Primăria Carei

foto: Primăria Carei

foto: Primăria Carei

D

in toamna anului 2012, de când a fost redeschisă, după un amplu proces de reabilitare și modernizare, prin programul Regio 2007-2013, cantina socială din orașul Carei este mâna de ajutor de care au nevoie familiile fără posibilități financiare sau bătrânii bolnavi și săraci.

Persoane fără venituri, persoane bolnave sau nedeplasabile, dar și elevi sau copii cu nevoi speciale, cu toții beneficiază de servicii sociale importante și de calitate. De altfel, acesta a fost și scopul proiectului: protejarea persoanelor care, din cauza unor motive de natură economică, fizică sau psihică, nu au avut posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru participarea activă la viaţa socială.

Cu ajutorul fondurilor europene, fosta cantină a devenit de nerecunoscut, transformându-se într-o unitate modernă și foarte bine utilată. „Clădirea era într-o stare avansată de degradare. Prin acest proiect, s-a realizat o nouă compartimentare, s-au utilat corespunzător spațiile de gătit și depozitare, cu aparatură profesională și instalații frigorifice. În plus, s-au creat facilități noi de deservire, pentru persoane cu nevoi speciale”, ne-a explicat șef serviciu Proiecte, Programe

august 2018

17

interviu

directorul general al ADR Nord Vest, prof. univ. dr. MARCEL IOAN BOLOȘ

„Fondurile europene sunt o alternativă extrem de importantă pentru susținerea dezvoltării orașelor mici și mijlocii din România“

În plină luptă cu sărăcia, îmbătrânirea populației și lipsa investitorilor, localitățile mici și nebăgate în seamă din România au o șansă reală să progreseze. Această șansă, spun specialiștii, sunt fondurile europene. Directorul general al ADR Nord Vest, prof. univ. dr. Marcel Ioan Boloș, a explicat, într-un interviu pentru revista Regio, care sunt soluțiile pentru orașele mici și mijlocii, dar și cum a reușit să-i determine pe beneficiari să depună proiecte importante și atractive.

18

www.inforegio.ro

„Șansa de dezvoltare reală, mai ales în ceea ce privește infrastructura, indiferent de natura acesteia, o reprezintă fondurile structurale” de eficiență energetică a locuințelor. La aceasta se adaugă lipsa organizării adecvate a spațiilor dintre blocuri și problemele ar putea continua. Practic, nu s-a pus accentul pe regenerarea urbană ca soluție pentru creșterea standardelor de calitate a vieții. În sfârșit, o ultimă problemă este cea a faptului că orașele mici și mijlocii nu sunt foarte atractive pentru investitori.

Motivele sunt numeroase. Lipsa forței de muncă calificate este un motiv principal.

Conectivitatea la rețeaua de transport, accesul la utilități publice a amplasamentelor destinate investițiilor și exemplele ar putea continua. Cei mai mari angajatori la nivelul acestor unități administrativ-teritoriale au devenit furnizorii de servicii medicale (spitalele) și/ sau, după caz, furnizorii de servicii educaționale (școlile).

Regio: Cât de importante sunt fondurile europene pentru dezvoltarea acestor localități?

Marcel Ioan Boloș: Fondurile europene sunt o alternativă extrem de importantă pentru susținerea dezvoltării orașelor mici și mijlocii din România. Însă ele singure nu pot face minuni. Fie că vorbim de infrastructura rutieră și, mai nou, de cea destinată mobilității urbane, fie că vorbim de infrastructura destinată serviciilor de sănătate, educație, dar și cea destinată condițiilor de locuit, toate la un loc au ca element comun fondurile structurale. Șansa de dezvoltare reală, mai ales în ceea ce privește infrastructura indiferent de natura acesteia o reprezintă fondurile structurale. Cine a înțeles acest lucru are asigurată calea cea mai bună pentru o rețetă de succes în progresul comunităților locale.

Regio: Care ar trebui să fie principalele măsuri pe care ar trebui să le ia autoritățile pentru ca orașele mici şi mijlocii să devină atractive pentru investitori?

Marcel Ioan Boloș: Orașele mici și mijlocii din România au o sarcină extrem de grea și complexă pentru a se face atractive investitorilor.

„Prima și cea mai importantă problemă este cea determinată de îmbătrânirea populației, dar și de migrarea forței de muncă”

foto: ADR Nord-Vest

Regio: Axa 13 se concentrează pe orașele mici și mijlocii din România. Care credeți că sunt principalele probleme cu care se confruntă aceste localități?

Marcel Ioan Boloș: Orașele mici și mijlocii din România ocupă un loc important în dezvoltarea economică a României. Nu se poate vorbi de macro-dezvoltare la nivel național fără a nu lua în considerare aceste categorii de unități administrativ-teritoriale.

Problemele cu care se confruntă acestea sunt numeroase. Prima și cea mai importantă problemă este cea determinată de îmbătrânirea populației, dar și de migrarea forței de muncă.

Consecința unor astfel de fenomene demografice este directă, cu impact asupra dezvoltării localităților. Practic, în lipsa forței de muncă calificate, aceste categorii de orașe nu atrag în niciun fel investitorii.

La această problemă importantă, se mai adaugă infrastructura destinată mobilității urbane cu tot ceea ce presupune ea: străzi urbane inadecvate actualului trafic auto (gradul de motorizare al populației a crescut semnificativ) și transportului public în comun de călători, lipsa parțială a mijloacelor de transport public în comun de călători, lipsa infra­ structurii adecvate destinate circulației pietonilor etc.

Un alt tip de problemă este cea a condițiilor de locuit și de petrecere a timpului liber. Blocurile de locuințe sunt astăzi cea mai clară dovadă că în trecut nu s-a acordat o prioritate problemelor

interviu „Orașele mici și mijlocii din România au o sarcină extrem de grea și complexă pentru a se face atractive investitorilor” Nu este suficient să dezvolți infrastructura - fie rutieră, fie educațională sau de sănătate –, și să consideri că ai făcut totul pentru a fi un oraș atractiv investitorilor. Ba mai mult, dacă proiectele mari de infrastructură la nivel național întârzie - și vorbim aici de autostrăzi, cale ferată, porturi și chiar aeroporturi se compromite șansa acestor orașe de a spera la condiții de viață mai bune și de a fi atractive investitorilor. Însă, pentru a fi atractiv investitorilor trebuie să îți faci o evaluare pragmatică a resurselor. Nu trebuie să visezi rupt de realitate, însă trebuie să ai în vedere că întotdeauna vei putea să atragi investiții de dimensiuni mici și medii, tu însuți fiind un oraș de aceste dimensiuni.

Ce măsuri poți lua? De promovare a resurselor de care dispui: spre exemplu, ai un zăcământ de apă geotermală?

Atunci trebuie să creezi oportunități de investiții în acest domeniu și să promovezi cât mai bine acest lucru. Ești în apropriere de un nod de circulație important? Trebuie să iei măsuri pentru a acorda facilități specifice investitorilor.

De exemplu, cu respectarea legii, poți să acorzi înlesniri la cumpărarea terenurilor etc.

Cu alte cuvinte, categoriile de măsuri diferă de la oraș la oraș și cel mai important lucru este ca autoritățile locale să știe cărui tip de investitori se adresează.

Regio: Care este, concret, situația acestor localități in Regiunea de NordVest a ţării?

Marcel Ioan Boloș: Majoritatea orașelor mici și mijlocii din Regiunea de Nord-Vest sunt orașe cu profil turistic, așezate în apropierea unor resurse naturale cum sunt: resursele de apă geotermală, resursele saline, dar și în apropierea unor resurse minerale cu tradiție în exploatarea acestora. august 2018

19

foto: ADR Nord-Vest

interviu

Aș putea să spun că sunt orașe cu un puternic profil de servicii, în special cele din zona de turism, așa încât în construirea portofoliilor de proiecte cu finanțare din fonduri europene trebuie să ținem cont de această realitate.

Nu aș putea să spun că tipurile de probleme ale orașelor mici și mijlocii din Regiunea de Nord-Vest sunt total diferite de cele ale celor din România. Problemele de infrastructură destinate mobilității urbane, inclusiv cele de infrastructură rutieră, problemele condițiilor de locuit și regenerare urbană, lipsa investitorilor, îmbătrânirea populației, migrarea forței de muncă, toate la un loc sunt probleme și totodată nevoi de care trebuie să ținem cont în fundamentarea strategiilor la nivel regional.

Regio: La nivelul Regiunii Nord-Vest s-a depus un număr record de proiecte.

Care este „secretul”?

Marcel Ioan Boloș: Într-adevăr, este axa cu un număr de 31 de proiecte înregistrate cu o valoare de 103,092 mil euro și cu un grad de acoperire de 475,76%.

Până la sfârșitul apelului de proiecte mai așteptăm câteva cereri de finanțare.

Care ar fi secretul? Nu știu dacă poate fi vorba de un secret anume, dar cred că trebuie să găsești acea cheie

20

www.inforegio.ro

declanșatoare necesară pentru a stârni apetitul ce determină accesarea fondurilor europene de către beneficiari. Trebuie să identifici în fiecare prioritate de investiții ce poate fi nou, inovator pentru beneficiari, astfel încât să stimulezi competiția în accesarea fondurilor europene. Te pui în pielea beneficiarilor și te întrebi ce fel de proiecte ai face tu dacă ai fi în situația lor. Dacă găsești răspuns la această întrebare atunci cred că ai succesul garantat. Beneficiarilor le trebuie modele europene de bună practică pentru a le arăta că se poate și altfel.

Regio: Cum promovați programele europene?

Marcel Ioan Boloș: Promovarea programelor europene și, în principal, a unor priorități de investiții din cadrul Regio este cheia succesului în atragerea de fonduri europene. Deviza noastră a fost și este cea în care în centrul atenției sunt așezați beneficiarii și proiectele. Stilul

nostru de management, organizarea managementului agenției și toate celelalte activități zilnice se subrogă celor două concepte de bază: beneficiarul și proiectele. Încercăm să schimbăm paradigma organizației noastre în sensul trecerii de la o organizație percepută ca organizație de „control” la cea de organizație orientată, cum spuneam, spre beneficiar și proiectele sale.

Fiecare beneficiar are propria sa categorie de probleme. De aceea este foarte important să își poată prezenta problemele și nevoile pentru ca, mai apoi, împreună cu echipa de specialiști ai agenției, să trecem la identificarea celor mai bune soluții și proiecte care răspund acestor nevoi. Aceasta poate fi calea către succes.

Fiecare beneficiar vine cu idei dacă i se arată că se poate și altfel. Cum spuneam, faptul că am organizat întâlniri cu beneficiarii, în care am prezentat studii de caz, dar și exemple de bună practică la

„Trebuie să identifici în fiecare prioritate de investiții ce poate fi nou, inovator pentru beneficiari, astfel încât să stimulezi competiția în accesarea fondurilor europene”

interviu „Lucrăm împreună cu experţii din cadrul ADR Nord-Vest la Platforma de Investiții Regionale, pe care sper să o lansăm în scurt timp”

foto: ADR Nord-Vest

Regio: Care sunt principalele obiective ale ADR NV pentru perioada imediat următoare?

Marcel Ioan Boloș: Primul obiectiv este cel legat de strategia de specializare inteligentă. Eu o consider prioritatea nr.1 a agenției pe care o conduc, pentru că este singura noastră șansă să creăm adevărata valoare adăugată la nivel de dezvoltare regională. În acest sens, deși am identificat 4 proiecte de investiții strategice în acest domeniu printre care: roboți autonomi pentru servicii logistice, vehicule electrice din material compozit, medicamente hibride sau biopsia lichidă, totuși suntem la început de drum. Sunt proiecte pe care le maturizăm destul de greu, dar de la care avem așteptări pe măsură.

Un al doilea obiectiv, deși poate părea utopie, este cel de inițiere a demersurilor necesare pentru elaborarea strategiei de mobilitate urbană și orașe inteligente la nivel de regiune, pentru a ne pregăti din timp cu proiecte necesare accesării fondurilor structurale în perioa-

foto: MDRAP

nivel european, a fost un bun prilej de a stârni apetitul pentru idei inovatoare ale acestora.

da de programare 2020-2027. În acest sens, este în curs de constituire Alianța pentru Orașe Inteligente, dar, ca să fim iarăși pragmatici, este foarte important să conturăm în acest an măcar profilul nevoilor din regiune raportat la obiectivele tematice care urmează a se finanța din fonduri structurale.

Al treilea obiectiv este cel de a ne crea instrumentele manageriale pentru a asigura atragerea de investitori la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. În acest sens, lucrăm împreună cu experții

din cadrul ADR Nord-Vest la Platforma de Investiții Regionale pe care sper să o lansăm în scurt timp.

Desigur, nu în ultimul rând, dimpotrivă, cel mai important în această perioadă, este organizarea activității de monitorizare și implementare a proiectelor de infrastructură strategice, astfel încât sarcina deloc ușoară a absorbției de fonduri structurale să poată fi dusă la bun sfârșit.

Regio: Care credeți că este cel mai de succes proiect al ADR? Marcel Ioan Boloș: Mie îmi plac proiectele care generează efect multiplicator în jurul lor, deci cele care se bazează pe complexitate, amploare și impact. În acest sens, fără a fi părtinitor față de beneficiarii regiunii, aș putea spune că cel mai de impact proiect este de departe Complexul Wellness Thermal Nymphaea din Oradea. Aceasta, deoarece, în acest moment, proiectul a determinat o creștere exponențială a numărului de turiști care vizitează municipiul Oradea.

Mai mult, în zilele de sărbătoare sau de sezon estival hotelurile din municipiu aproape că nu mai dispun de locuri de cazare. Numărul de locuri de muncă nou create sau frumusețea proiectului creează un sentiment plăcut fiecărui vizitator al municipiului. august 2018

21

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

Proiectele dezvoltate cu fonduri europene sunt vitale pentru orașele mici și mijlocii din România. Specialiștii vă răspund astăzi la cele mai importante întrebări legate de Axa 13 din programul Regio 2014-2020.

Care este dife­ rența dintre un centru recreativ (eligibil) și un centru de agrement (neeligibil)?

Centrul recreativ trebuie să cuprindă activități pentru care se elimină orice legătură cu ajutorul de stat. Dacă activitățile propuse se pot desfășura și de către mediul privat, pe o piață concurențială, sunt considerate neeligibile.

foto: XXXXX

În cadrul 13.1 POR este eligibilă achiziția unui microbuz pentru a asigura mobilitatea artiștilor care își desfășoară activitatea la casa de cultură pe care intenționăm să o reabilităm în cadrul acestei axe? În cadrul 13.1 este eligibilă activitatea de dotare a clădirilor în care se desfășoară activități sociale, educaționale și recreative. Nu este eligibilă activitatea de dotare cu mijloace de transport în comun și nici cheltuiala aferentă.

foto: MDRAP





Cu privire la documentul emis de APM solicitat la pct. 13 al secțiunii 5.4.1 din Ghidul specific, vă rugăm să menționați dacă este obligatoriu a fi depus și pentru proiectele ce prevăd numai achiziția de mijloace de transport public în comun? Fac mențiunea că aceste proiecte nu conțin lucrări și nu necesită autorizație de dezvoltare, nefiind astfel sub incidența HG nr. 445/ 2009, totuși acestea ar putea intra sub incidența art. 28 din OUG nr.

57/ 2007. Faptul că acest gen de proiecte nu intră sub incidența prevederilor legale, ar trebui comunicat de APM sub forma Clasării notificării?

Da, este necesară o adresă de la APM în care să se menționeze dacă proiectul se va supune procedurilor de mediu sau nu .



Este eligibilă depunerea unui proiect cu 3 obiective

22

www.inforegio.ro

de investiții: OB.1: Modernizare școală gimnazială, OB2: Reabilitare parc și OB3: Dotare casă de cultură? Este eligibil al treilea obiectiv care cuprinde doar activități de dotare, fără lucrări de construcții, în condițiile în care celelalte două obiective cuprind și lucrări de construcții care se supun autorizării? În aceste condiții, descrierea celui de-al treilea obiectiv se va face doar în cererea de finanțare, sau se completează și alte documente suplimentare?

O cerere de finanațare poate conține mai multe obiective de investiții, încadrate corespunzător activităților A sau B conform descrierii din ghid. Pentru oricare din obiectivele menționate de dumneavoastră, se permite construirea / extinderea / finalizarea / modernizarea / reabilitarea / dotarea acestora. Așadar, propunerea dumneavoastră privind dotarea Casei de cultură este eligibilă, chiar dacă nu are activități de construcții. Pentru dotarea construcției, dumneavoastră trebuie să completați lista de echi-



pamente, dotări, lucrări (Modelul F din ghid), și, de asemenea, aveți nevoie de oferte de preț pentru acestea spre justificarea costurilor. Având în vedere că dumneavoastră doriți să achizionaţi doar dotări / echipamente, acestea este recomandat, pentru o mai bună înţelegere / justificare să fie amplasate / evidențiate pe planurile clădirii, astfel dumneavoastră justificați rolul acestora (de exemplu, mobilierul, amenajarea interioară). Pentru justificarea valorii eligibile din cererea de finanțare, trebuie atașat la cererea de finanțare devizul general pe obiect pentru casă de cultură, împreună cu restul documentelor obligatorii conform ghidului (extras strategia de dezvoltare locală, acte de proprietate, notă privind încadrarea în standardele de cost etc.)

Se poate efectua reabilitarea străzilor din interiorul lo­­calităților? În cadrul unei cereri de finanţare, trebuie să se regăsească în mod obligatoriu activităţi eligibile, integrate și complementare, din cadrul categoriilor A. Îmbunătăţirea serviciilor sociale, educaţionale, culturale și recreative (minim 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor pentru investiţia de bază a proiectului) şi B. Ȋmbunătăţirea spațiilor publice urbane (maxim 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor pentru investiţia de bază a proiectului). În conformitate cu prevederile Ghidului specific, în cadrul categoriei de activități B. este eligibilă construirea/ extinderea/modernizarea/reabilitarea drumurilor publice din limitele administrative ale UAT oraș/municipiu, indiferent



foto: MDRAP

util pentru beneficiari

de categoria funcțională - drum național, drum județean, stradă urbană, drum comunal, drum vicinal, asupra căruia solicitantul deține un drept real și avizul administratorului drumului, dacă este cazul, conform legii, precum şi a pistelor/traseelor/pentru biciclete şi/sau pietonale, marcaje, semaforizare, treceri de pietoni, aliniamente de arbori, canalizații tehnice pentru rețele etc. În consecință, reabilitarea unor străzi din oraș reprezintă o activitate eligibilă, cu mențiunea că investițiile din categoria B trebuie să reprezinte maximum 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor privind investiţia de bază a proiectului.

Se pot depune mai multe documentații tehnice economice în cadrul unui singur proiect? În conformitate cu prevederile Ghidului specific, se acceptă ca în cadrul unei Cereri de finanţare să fie depuse două sau mai multe d o c u m e ntaţ i i tehnico-economice pentru obiecte de investiţii diferite, dar complementare, însă

foto: MDRAP



cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. În cazul în care se depun mai multe documentații tehnicoeconomice, se va prezența inclusiv un deviz general centralizat la nivel de cerere de finanţare.

Vă rugăm să ne spuneți dacă Consiliul Județean este eligibil în calitate de partener într-un proiect pe Axa 13.1 . Obiectivul avut în vedere se află pe raza orașului care va fi aplicant.

Conform Ghidului Solicitantului pentru Prioritatea de investiții 13.1 din POR, este eligibil Parteneriatul dintre unitățile administrativ-teritoriale orașe/ municipii cu UAT județ.



Ce se înțelege prin parcări de mici dimensiuni? Conform Normativului pentru proiectarea și execuția parcajelor pentru autoturisme, indicativ NP 24-97, din 28.11.1997, cap IV.2.2 Clasificări, parcările se clasifică în 3 tipuri în funcție de mărime. În lipsa unei definiții furnizate de finanțator în ghidul solicitantului, normativul invocat de dumneavoastră, respectiv NP 24-97, din 28.11.1997, poate fi considerat un reper în privința clasificării parcărilor. Astfel, o parcare de până la 100 de locuri poate fi considerată o „parcare de mici dimensiuni”, dar finanțarea acesteia în cadrul Axei 13 va depinde, ca în cazul oricărei operațiuni, de o temeinică justificare a necesității acesteia.



august 2018

23

idei europene

Centrul oraşului Szécsény, renăscut cu fonduri europene

fotografii: mapio.net

Ungaria

Szécsény este un orăşel din Nordul Ungariei, cu un centru istoric foarte frumos, dar care avea nevoie de reabilitare. Fondurile UE au repus în valoare moştenirea culturală a micului oraş şi l-au plasat în circuitul turistic al Ungariei.

Alice-Claudia GHERMAN

C

entrul oraşului Szécsény, din judeţul Nógrád, este una dintre cele mai importante zone istorice din Ungaria de Nord. Castelul Forgách şi parcul său englezesc, Turnul Pompierilor, de la începutul secolului al XVIII-lea, Mânăstirea Franciscană şi Bastionul Szécsény sunt principalele atracţii din Szécsény. Cu toate acestea, orăşelul nu ispitea turiştii prea mult, din cauza stării precare a centrului său vechi. Fondurile europene au venit în sprijinul municipalităţii din Szécsény şi astăzi localitatea se mândreşte cu oferta sa turistică. „Datorită fondurilor europene, întregul centru istoric din Szécsény a fost reînnoit, eliminându-se, astfel, decalajele acumulate din cauza lipsei de resurse financiare”, a declarat László Péter Stayer, primarul din Szécsény.

24

www.inforegio.ro

Lucrările au vizat atât promenada orașului, cunoscută sub numele de Erzsébet tér, cât și strada sa principală, Rákóczi út. În plus, zidurile bisericii luterane au fost întărite și reconstruite, lăcașul de cult fiind acum un adevărat „magnet” pentru turiști și locul preferat de reculegere al localnicilor. Casa de Cultură a fost, de asemenea, renovată și astăzi se încadrează perfect cu mediul său istoric, îndeplinind cu succes rolul său de teatru, școală muzicală, bibliotecă și spaţiu expoziţional.

Reconstrucția primăriei monumentale a orașului Szécsény a fost cheia investiției și a îmbunătățit aspectul orașului în ansamblu. Clădirea impunătoare este acum mai eficientă din punct de vedere energetic și, prin urmare, este mai rentabilă și mai ecologică. Zidurile și bastioanele cetății, care erau în ruine, au fost reconstruite și integrate în „țesătura”

orașului. În plus, au fost reconstituite multe părți dispărute sau deteriorate, respectând aspectul cetăţii medievale care a existat aici. Întreaga investiţie a contribuit la dezvoltarea turismului și a economiei locale. În plus, calitatea ridicată a reînnoirii urbane a atras noi investitori în oraș, mai multe locuri de muncă și un plus de competitivitate localităţii.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI 2 Titlul proiectului: Reabilitarea centrului istoric al oraşului Szécsény, faza a II-a 2 Beneficiar: Primăria Szécsény 2 Buget total: 3,04 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 2,13 milioane de euro

idei europene

Impuls investiţionar pentru oraşele irlandeze Irlanda

O ţară mereu verde, înţesată de castele, având coaste oceanice abrupte şi sălbatice, Irlanda se mândreşte cu investiţii făcute nu doar în turism, ci şi în beneficiul oraşelor sale. O schemă largă de dezvoltare a permis o varietate de proiecte de amenajare publică în toate oraşele Irlandei.

Alice-Claudia GHERMAN

foto: apps.carleton.edu

Î

n Republica Irlanda, în perioada 2007-2013 a fost demarat, cu fonduri UE, un amplu program de investiţii denumit Gateways and Hubs.

Scopul programului a fost de a spori atractivitatea orașelor din întreaga Irlandă prin finanțarea unei game largi de proiecte de infrastructură, regenerare, transport, culturale și energetice. S-au ales scheme care au îmbunătățit structura economică, socială și de mediu a centrelor urbane importante din întreaga țară.

Un obiectiv central al proiectului a fost asigurarea de investiţii publice şi private care să ofere sprijin orașelor ţării pentru ca ele să-şi maximizeze potențialul de creștere economică, atât pe parcursul programului, cât și ulterior. Intenţia a fost ca oraşele desemnate pentru a primi investiţii să devină motoare-cheie ale economiilor regionale și sub-regionale. Astfel, unele, în urma aplicării strategiei, au căpătat rol de gateways/porţi de acces (este vorba de centre urbane cu o masă mare de populație care puteau susține centre educaționale de nivel înalt, transport public, locuințe și facilități de agrement), iar altele au jucat rolul de hub-uri (orașe mijlocii şi mici cu destinație strategică, a căror populație poate fi folosită pentru a sprijini activitatea economică a gateways). În acest fel, dezvoltarea economică s-a putut răspândi prin porţile de acces-gateways spre hub-uri, altfel spus din oraşele mari către cele mici şi mijlocii. Aranjamentul gateway-hub a oferit posibilități noi de angajare, formarea de specialişti și oportunităţi de creştere a calităţii vieții. O situaţie win-win pentru locuitorii oraşelor Republicii Irlanda.

Alegerea proiectelor de finanțare a fost făcută pe baza unei multitudini de factori, printre care aspectul strategic al proiectului, raționamentul economic (inclusiv crearea de locuri de muncă), valoarea în bani, inovarea și implicarea comunității.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI În scopul finanțării prin FEDR, Republica Irlanda este împărțită în două regiuni: Regiunea de Sud și de Est (S&E) și Regiunea Border, Midland și Western (BMW). În regiunea S&E au fost acordate granturi în valoare totală de 11 milioane de euro pentru centrele majore/gateways precum oraşele Cork, Dublin, Limerick și Waterford, pentru a co-finanța proiecte cum sunt rutele de transport verde, centrele de artă și atracțiile turistice. În regiunea BMW, cele cinci centre majore desemnate ca gatewys au fost Dundalk, Galway, Letterkenny, Midlands (Athlone, Tullamore și Mullingar) și Sligo. Acestea au primit finanţări în valoare de 10,5 milioane de euro pentru transporturi, regenerare urbană și proiecte culturale.

Mai exact, în localităţile amintite s-au făcut diverse lucrări în beneficiul locuitorilor. În Dundalk a fost reamenajată Piața Centrală, în orașul Galway s-au construit benzi de autobuz și de ciclism, în Sligo și Athlone s-au realizat galerii de artă, ca să dăm doar câteva exemple. La rândul lor,

2 Titlul proiectului: Schema de Investiţie Gateways and Hubs 2 Beneficiar: Regiunea de Sud și de Est (S&E) și Regiunea Border, Midland și Western (BMW) 2 Buget total: 40,51 milioane de euro 2 Contribuţie FEDR: 28,15 milioane de euro

oraşele mai mici, desemnate ca hub-uri, precum Ballina, Castlebar, Cavan, Monaghan și Tuam, au primit şi ele 6,3 milioane de euro pentru renovarea urbană, amenajarea spațiului, eficiența energetică și investițiile în infrastructura culturală.

Directorul Adunării Regionale de Frontieră, Midland și Western, Gerry Finn, a declarat că, având în vedere încetinirea creșterii economice care se înregistra în mai toate oraşele irlandeze, programul de finanțare a oferit un impuls investițional binevenit pentru zona urbană a Republicii Irlanda. „Acest lucru a permis lucrărilor de infrastructură să continue, ceea ce altfel nu ar fi avut loc”, a mai spus el. august 2018

25

agendă teze cu alte tinere având idealuri asemănătoare. Obiectivul taberei este de a încuraja tinerele feministe din Europa să fie lideri activi într-o lume în schimbare, oferindu-le un spaţiu pentru a-şi împărtăşi experienţa, cunoştinţele şi ideile. https://www.womenlobby.org Constanţa, 1-2 septembrie

Cluj-Napoca, 7-8 septembrie

Conferinţa Raţionalilor. La începutul lunii septembrie, Hotelul Ibis din Constanţa va găzdui Conferinţa Raţionalilor, un eveniment anual care promovează gândirea știinţifică, valorile umaniste, secularismul şi educaţia ştiinţifică. Tema conferinţei va fi una foarte actuală, intitulată „Scepticism și gândire critică în epoca Fake News”, iar subiectul va fi reflectat în prezentările speakerilor – cercetători şi profesionişti din diverse domenii. La conferință și-au anunţat deja participarea neurologul Dr. Docu Axelerad Any, dna. Livia Jelea, vicepreşedintele Funky Citizen şi scriitorul Ion Aion. http://umanismromania.ro

Transylvania Hospitality Xpo (THX) 2018. „Mulţumesc!” este cea mai simplă şi mai cuprinzătoare definiţie a ospitalităţii.

Evenimentul va avea loc la Cluj, va fi găzduit de Sala Polivalentă şi îşi propune să fie pricipalul motor care să reunească sub acelaşi acoperiş o serie de activităţi dedicate celor care lucrează în industria ospitalităţii.

THX reuneşte la un loc branduri de băuturi alcoolice şi nonalcoolice, importatori şi distribuitori, antreprenori, manageri şi membri ai echipelor din domeniul HoReCa, producători, importatori şi furnizori de ustensile şi echipamente specifice HoReCa. https://www.vinsieu.ro

Bruxelles, 29 august-2 septembrie AGORA, tabăra tinerelor feministe. AGORA este un program european de lobby pentru femei, care reuneşte tinere feministe din întreaga Europă, la Bruxelles, timp de cinci zile, într-o adunare care îşi propune să discute şi să exploreze ideile feminismului. Programul este deschis oricărei tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani, care se autoidentifică cu ideile mişcărilor feministe, şi care doreşte să se conec-

Sevilla, 26-28 septembrie Conferința SMARTER privind specializarea inteligentă și dezvoltarea teritorială. Au trecut patru ani de când noţiunea de specializarea inteligentă a intrat oficial în politica europeană. Abordarea dezvoltării teritoriale prin promovarea unei creşteri inteligente, incluzive şi durabile reprezintă o oportunitate unică în politica actuală de dezvoltare teritorială.

Pentru prima dată, autorităţile naţionale

şi regionale de pe un areal cu mai mult de 500 de milioane de locuitori pun în aplicare un set comun de principii şi metodologii politice în cadrul conferinţei intitulate SMARTER. Această conferinţă oferă o imagine cuprinzătoare a experienţei politicii de specializare inteligentă, inclusiv o evaluare a rezultatelor sale inițiale şi evidenţiază evoluţiile recente, atât conceptual, cât şi empiric. Se va acorda o atenţie deosebită provocărilor de punere în aplicare şi modalităţilor de abordare a acestora, precum şi metodologiilor de evaluare a impactului. https://euagenda.eu/events Frankfurt, 26-28 septembrie Forumul Cognitive Business Automation (CBA). Cognitive Business Automation, pe româneşte Automatizarea Cognitivă a Afacerilor (ACA) este un forum anual dedicat furnizării unor informații precise privind noile inovaţii tehnice şi discutarea beneficiilor comerciale ale RPA (Robotic Process Automation), AI (Artificial Inteligence) şi Inteligenţei Automatizării şi a impactului asupra strategiilor de afaceri. Conferința oferă o platformă europeană de schimb de cunoştințe ce reuneşte experţii de top din domeniu, oferind o privire unică în lumea fascinantă a automatizării inteligente. În cadrul forumului, participanţii se vor pune la punct cu cele mai recente cunoştințe şi abilităţi tehnice pentru a obţine o productivitate mai mare, o calitate, o experienţă pentru clienţi şi economii de costuri pentru afacere. https://euagenda.eu/events/

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

26

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro

poftiţi la masă... europeană!

Meniu uşor şi sănătos În august, lună de vară şi de vacanţă, avem nevoie de meniuri uşoare, care să nu necesite o preparare dificilă şi nici să nu ne ţină prea mult în bucătărie. De aceea am ales pentru dumneavoastră ca fel principal supa grecească de pui cu ou, care se prepară rapid și este delicioasă. La desert, încercaţi şarlota franţuzească de vanilie şi fructe de pădure.

Supa de pui Avgolemono este nelipsită din meniul oricărui restaurant grecesc, regăsindu-se fie la prânz, fie la cină. Oul dă consistenţă şi îngroaşă această supă de pui cu paste orzo/orez, după cum lămâia, zeamă şi coajă, o desăvârşeşte.

Ingrediente: un pui, 12 căni cu apă, 2 morcovi, tăiaţi pe jumătate, 2 tulpini de ţelină, tăiate pe jumătate, o ceapă, tăiată în două, 2 foi de dafin, 5 boabe de piper negru, sare, după gust, ½ cană cu paste orzo sau orez, 3 ouă, coaja unei lămâi şi zeama de la două lămâi. preparare: Fierbeţi într-o cratiţă mare primele opt ingrediente, timp de o oră şi jumătate. Apoi, daţi deoparte carnea şi legumele şi strecuraţi zeama supei punând-o la loc pe foc. Adăugaţi pastele orzo în supă şi fierbeţi pentru circa zece minute. În timp ce pastele fierb, amestecaţi ouăle cu zeama de lămâie. Bateţi ouăle cu telul într-un bol, apoi, treptat, adăugaţi zeama de lămâie. Când pastele

foto: Shutterstock

Supă de pui Avgolemono

sunt gata, stingeţi focul. Adăugaţi, puţin câte puţin, din amestecul de ouă cu zeamă de lămâie, mixând cu telul încontinuu în supă. Când aţi terminat de încorporat ouăle, reaprindeţi focul la supă pentru

cinci minute, având grijă ca supa să nu înceapă să clocotească. Se potriveşte supa de sare şi piper. Tradiţional, supa se serveşte fără a mai adăuga carnea de pui în ea. Poftă bună!

foto: Shutterstock

Şarlotă de vanilie cu fructe de pădure Această reţetă delicioasă este un desert franţuzesc extrem de simplu, potrivit cu zilele de vară şi vacanţă.

Singurul lucru de care trebuie să ţineţi cont este faptul că desertul are nevoie de mult timp de răcire.

Ingrediente: Ingredientele necesare sunt: 2 căni cu căpşuni bine spălate, 17 pişcoturi, o cană cu fructe de pădure - mure, fragi, afine, zmeură. Pentru cremă: 3¼ căni cu lapte integral, 9 gălbenuşuri, ¾ cană cu zahăr, 1/3 cană cu făină, ¼ cană cu amidon de porumb şi 2 linguriţe cu extract de vanilie. preparare: Stropiţi fructele cu lămâie, presăraţi-le cu zahăr şi lăsaţi-le 24 de ore la frigider. A doua zi încălziţi laptele într-o crăticioară, fără a-l lăsa să fiarbă. Între timp, amestecați împreună

gălbenuşurile, zahărul, făina şi amidonul până când amestecul este complet omogen. Când laptele s-a încălzit, adăugaţi ½ din el în amestecul de ouă şi amestecaţi uşor cu telul, apoi adăugaţi-l peste cealaltă jumătate de lapte din cratiţă. Lăsaţi pe foc mic şi amestecaţi încontinuu cu telul până când crema se îngroaşă. Luaţi cratiţa de pe foc, lăsaţi un pic la răcit, adăugaţi extractul de vanilie şi amestecaţi. Puneţi şarlota la frigider. Între timp luaţi o formă de tort detaşabilă şi pe margine plasaţi în cerc pişcoturile, în mijloc umpleţi cu cremă, nivelând totul bine. Daţi la frigider, timp de 4 ore. Apoi răsturnaţi desertul pe un platou, scoţând inelul detaşabil al tăvii şi decoraţi deasupra cu fructele de pădure şi căpşunile, scurse bine de zeamă. Poftă bună!

august 2018

27

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Data publicării: August 2018