Revista Regio nr. 61/dec 2018: REGIO, în anul centenarului by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Nr. 61, Decembrie 2018

Regio, în anul Centenarului Vestul se conectează la drumurile europene Apetență pentru investiții în zona privată

Fondurile Regio au salvat bugetele locale în regiunea Sud-Est

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

Nu e sfârșitul, e un nou început Fondul European de Dezvoltare Regională

sfârșit deUNIUNEA an șiEUROPEANĂ toată lumea își face bilanțul. Unii au tras tare încă din prima zi, alții încearcă să îngrașe porcul în Ajun. Cert este că, prin nu știm ce minune, România semnase, până la sfârșitul lunii septembrie, contracte cu finanțare nerambursabilă prin Regio Fondul European de Dezvoltare Regională 2014-2020 în valoare de peste 12,3 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor proiecteUNIUNEA e în EUROPEANĂ curs de implementare, însă doar un mic procent din acestea sunt deja finalizate. Dar sfârșitul nu e aici. Mai sunt doi ani cruciali pentru România în care toate organismele de implementare a Programului Operațional Regional trebuie Fondul European de să-și intensifice eforturile de a aduce banii Dezvoltare Regională europeni în țară. A fost un an greu pentru Agențiile de Dezvoltare Regională, datorită noilor axe prioritare adăugate și noilor apeluri de proiecte lansate. La acest volum de muncă s-au adăugat activități de evaluare, selecție și contractare pentru UNIUNEA EUROPEANĂ trei priorități de investiții prevăzute în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). În paginile numărului de față veți afla care au fost provocările fiecărei regiuni în 2018, dar și strategiile la care au recurs Agențiile de Dezvoltare Regională pentru sporirea numărului de proiecte Fondul European de angajate. În unele zone sunt multe plusuri. În Regiunea Nord-Est, spre Dezvoltare Regională exemplu, eforturile s-au concentrat pe sprijinirea beneficiarilor de fonduri UNIUNEA EUROPEANĂ nerambursabile care aduc soluții inovatoare de creștere a productivității în domeniile agro-alimentar, biotehnologii, textile și noi materiale, energie, tehnologia informațiilor, mediu, sănătate și turism. Acestea și nu numai au ridicat valoarea proiectelor contractate la 605 milioane de euro. Fondul Europeanînsă de mai avem doi ani la dispoziție să ne Cu siguranță, nu e sfârșitul, Dezvoltare Regională decidem dacă vrem să continuăm pe acest drum. Următoarea perioadă de programare, 2021-2027, este una cu totul specială și propune modernizarea politicii de coeziune. Investițiile pe care Uniunea le va sprijini vor avea în centrul atenției o Europă mai inteligentă, o Europă mai verde, o Europă mai conectată – cu rețele strategice de transport și digitale, o Europă mai socială și o Europă mai apropiată de cetățenii săi. Sunt cei cinci piloni centrali pe care se va sprijni întreaga politică de coeziune după 2020, însă aceștia nu pot fi ridicați fără fundația pe care o construim acum.

La final de an și, când o fi, la final de exercițiu bugetar, ar trebui să privim cu toți jumătatea plină a paharului. Fiindcă nu e sfârșitul, e un nou început.

Dan L. Brumar REDACTORI:

Elena ALEXA

Vlad Epurescu

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2061-2251

Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar CORECTOR:

Pompiliu L. DUMITRESCU

coordonator de proiect: Maria-Ionela caprian

www.inforegio.ro

4 3 Ştiri din regiuni 6 3 O regiune cu dezvoltare peste media UE 8 3 Apetență deosebită a solicitanților de fonduri Regio pentru investiții în zona privată 10 3 Oltenii se grăbesc să ia bani europeni

sumar

12 3 Fondurile Regio au salvat bugetele locale în regiunea Sud-Est, în 2018

16 3 „Avem un standard de normalitate europeană în regiunea Centru” 18 3 Contracte de peste 4 miliarde de lei semnate în Regiunea Nord-Vest

14 3 Apetit pentru cercetare și inovare în Regiunea Nord-Est

20 3 Vestul se conectează la drumurile europene

22 3 Gânduri la final de an 25 3 Cum a reușit un orășel portughez să devină un important centru IT 26 3 Util pentru beneficiari 27 3 Crăciunul în Germania are aromă de prăjiturele și vin fiert decembrie 2018

din regiuni Iașiul va fi Capitala Tineretului

Clujul, premiat pentru transportul public

NO RD

NO R T ES D-

Progresele făcute în regiunea nord-vest la capitolul mobilitate urbană au fost recunoscute oficial și premiate. Primăria Cluj-Napoca a câștigat premiul de Excelență în sistemul de transport public și mobilitate la Gala Asociaţiilor Municipi ilor din România. Conform reprezentanților autorității locale, acest premiu reflectă preocuparea municipalităţii pentru îmbunătăţirea transportului în comun din ClujNapoca, consolidarea de surse de finanţare pentru investiţii semnificative în sector, ST E V utilizarea noilor tehnologii, siguranţa călătorilor şi creşterea standardelor în ceea ce priveşte mobilitatea urbană în general.

Iașiul va fi, anul viitor, un punct de interes major pentru tineri. Municipiul a câștigat titlul de Capitală a Tineretului din România 2019-2020 în cadrul unei gale organizate recent la Baia Mare. Conceptul câștigător se numește #rISeUP! și se bazează pe un buget de circa 500.000 de euro. Conform autorităților locale, în calitate de Capitala Tineretului din România, Iaşiul îşi doreşte să poată antrena tinerii, organizaţiile de tineret şi întreaga comunitate ieşeană într-un amplu proces de dezvoltare urbană. #rISeUP! urmăreşte dezvoltarea unor legături sustenabile între organizaţiile de tineret şi administraţia publică locală. În Iași locuiesc aproape 200.000 de copii și tineri cu vârste de până în 35 de ani.

www.inforegio.ro

S VE

Proiect inedit cu ocazia Centenarului, T realizat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. Peste 100 de persoane din județ refac drumul pe care delegaţii unionişti bănăţeni la Marea Adunare Naţională din 1918 de la Alba Iulia l-au parcurs în urmă cu un secol. Unul din scopurile proiectului „Centenar bănăţean - Călătoria către Unire“ este acela de a familiariza publicul cu amănunte mai puțin cunoscute, dar importante, despre Marea Unire. Specialiștii au identificat 42 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Timiş care şi-au trimis reprezentanţi la Alba Iulia în 1918. Acum, primăriile sunt invitate să-şi desemneze din nou reprezentantul.

Călătorie în istorie

Troiță pentru eroi în munții Călimani

Omagiu emoționant pentru cei 771 de soldați români care și-au pierdut viața în luptele din munții Călimani, în primul război mondial. O troiță de lemn a fost ridicată și sfințită în memoria celor care au luptat pentru reîntregirea României. Cei prezenți la ceremonie, îmbrăcați în costume populare, au aprins câte o lumânare pentru fiecare erou. Conform inițiatorului proiectului, troița a fost amplasată lângă un izvor, astfel încât cei care se opresc acolo să bea apă, să îşi aducă aminte şi de soldații care s-au jertfit. Rămăşiţele pământeşti ale celor 771 de soldaţi se află la Mausoleul Eroilor de la Secu-Topliţa.

din regiuni Arbori plantați în cinstea Centenarului

Se reabilitează drumul către „Athosul românesc“

SUD -VE ST

T -ES

TIILF OV

Centrul de transfuzie Ploiești, modernizat

SU D

MU SUD

Vești bune pentru turiștii care ajung în județul Vâlcea. Drumul către Mănăstirea Frăsinei, unul din cele mai cunoscute și mai vizitate locuri din județ, intră în reabilitare. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean, cei 14 kilometri ai Drumului Judeţean 658, care pleacă din DN 7, traversează comuna Muereasca şi ajunge până în poarta mânăstirii Frăsinei, urmează să fie recondiţionaţi în cadrul unui proiect prin PNDL 2, cu o valoare de peste 25,6 milioane de lei. MănăsIA N E T tirea, cunoscută și drept Athosul românesc, OL este singurul lăcaş de cult din România unde femeile nu au acces şi unde viaţa monahală se ghidează după rânduielile de la muntele Athos.

Acțiune de mediu importantă, dar și cu valoare simbolică, în județul Vrancea. Angajaţii Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu au plantat în zona stadionului din comuna Gologanu, un număr de 100 de paltini, în cadrul proiectului „100 pentru 100“, dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1918. Zona a fost special aleasă pentru a încuraja acţiunile de reîmpădurire în partea sudică a judeţului. Conform autorităților, acțiunile de acest gen vor continua și anul viitor, în primăvară. Acțiunea a fost sprijinită și de Direcţia Silvică Vrancea, care a asigurat puieții, cu participarea reprezentanţilor autorităţii locale, dar și de elevii și profesorii din comună.

NT EN IA

Tot mai multe programe încurajează donarea de sânge, dar și sprijină modernizarea centrelor de transfuzii sanguine. La Ploiești, în cadrul programului „O șansă pentru viață”, a fost modernizat recent Centrul de transfuzie sangvină. Proiectul a inclus renovarea spațiilor care acoperă traseul donatorului, cabinetele de consultații și zonele dedicate activităților suport, având o suprafață totală de aproape 1.700 de mp, precum și dotarea cu mobilier medical pentru sala de așteptare. Finanțarea a fost de aproape 150.000 de lei. Centrul de la Ploiești este al doilea centru de transfuzie din România, după cel din București.

Ş RE U BUC

Dotări moderne la neonatologie

Secția de terapie intensivă neonatală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu din București a fost dotată cu aparatură modernă ce constă într-un incubator și două monitoare de funcții vitale. Aparatura a fost donată de către Organizația Salvați Copiii, în cadrul unui amplu program de reducere a mortlității infantile. Noile echipamente înseamnă și șanse mai mari la viață pentru bebelușii născuți prematur. Statisticile arată că spitalul primeşte anual aproape 180 de cazuri grele de la maternităţi din Bucureşti, dar și din provincie: malformaţii, afecţiuni chirurgicale sau patologii complexe, iar dotarea este limitată. decembrie 2018

foto: MDRAP

sinteză

O regiune cu dezvoltare peste media UE În regiunea București Ilfov, reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale a activat cel mai mult interesul autorităţilor locale: 169 proiecte depuse, cu o finanţare nerambursabilă solicitată de 1,56 miliarde de lei. Aceasta reprezintă 343% din suma alocată. De asemenea, proiectele din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov vor avea un impact asupra calităţii serviciilor de transport public din regiunea Bucureşti-Ilfov. Vlad Bârleanu

egiunea București-Ilfov este încadrată, potrivit reglementărilor europene, în tipul de „regiune mai dezvoltată” din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor. Astfel, în 2016, potrivit Eurostat, această zonă economică înregistra un PIB cu mult peste media UE (100 SPC – Standarde ale Puterii de Cumpărare), de 150 SPC. Pe de altă parte, discrepanţa dintre Regiunea Bucureşti-Ilfov şi restul României rămâne foarte mare. Având în vedere gradul de dezvoltare al zonei, alocarea prin Programul Regio 2014-2020 este mult mai redusă (1,92 miliarde de lei) în comparație cu celelalte regiuni din România. În acelaşi timp, acoperă doar cinci axe de finanţare, respectiv 3, 5, 6, 9 şi 10.

www.inforegio.ro

Cea mai consistentă alocare de fonduri este pentru Axa 3 - Creșterea eficienţei energetice şi reducerea emisiilor de carbon, reprezentând peste 70% din alocarea totală a regiunii. Potrivit Dan Nicula, director general ADRBI, pe această axă au fost depuse 227 de proiecte şi au fost contractate, până în prezent, 95 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de 797 de milioane de lei.

Un an cu mai multe proiecte Dinamica contractării proiectelor a înregistrat un trend crescător în anul 2018, în această regiune, comparativ cu 2017. Astfel, prioritatea de investiții 3.1 A - Reabilitare termică clădiri rezidențiale - a înregistrat 49 de proiecte contractate în acest an (406 blocuri), reprezentând

„Până în prezent au fost semnate 88 de contracte de finanţare, iar acestea vizează 687 de blocuri de locuinţe care vor fi reabilitate termic. Acest tip de proiecte are un impact important şi direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor”

Dan Nicula, director general ADRBI

foto: MDRAP

sinteză

o creștere de 25,6% faţă de anul anterior. Suma nerambursabilă solicitată depăşeşte 473 de milioane de lei. Apoi, pe prioritatea de investiţii 3.1 B - Reabilitare termică clădiri publice - s-au contractat 6 proiecte, reprezentând o creștere de 83% faţă de anul 2017. Suma nerambursabilă solicitată este de 33,5 milioane de lei. Prioritatea de investitii 5.1 - Conservare monumente istorice - are 5 proiecte contractate, faţă de un proiect contractat în 2017. Suma nerambursabilă solicitată este de 62,5 milioane de lei. Pe prioritatea de investiţii 5.2 - Regenerare urbană - s-au contractat două proiecte, cu unul mai mult faţă de anul 2017. Suma nerambursabilă solicitată prin aceste două proiecte este de aproximativ 22 milioane de lei. Nu în ultimul rând, pe prioritatea de investiţii 10.1 B - Infrastructură şcolară s-a contractat un proiect, faţă de niciunul în anul 2017. Suma nerambursabilă solicitată este de 22,7 milioane lei. În total, numărul de proiecte contractate a crescut cu 50% în 2018 faţă de anul anterior.

Solicitări de două ori mai mari

cuinţe care vor fi reabilitate termic. Acest tip de proiecte are un impact important şi direct asupra calităţii vieţii cetăţenilor, iar numărul vorbeşte de la sine”, declară Dan Nicula, director general ADRBI. Printre contractele semnate anul acesta, pe celelalte priorităţi de investiţii, se află Restaurarea sediului central al Arhivelor Naţionale, Reabilitarea şi modernizarea Muzeului Naţional al Pompierilor „Foişorul de Foc” din Bucureşti şi Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a bisericii „Adormirea Maicii Domnului - Icoanei”. Acestea se adaugă unor obiective similare contractate anul trecut, iar lucrările de conservare şi reabilitare la aceste proiecte sunt în curs de desfăşurare. În 2017 au fost semnate contractele de finanţare pentru două obiective istorice importante pentru Bucureşti. Este vorba despre „Restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentului istoric Aşezămintele brâncoveneşti Biserica Domniţa Bălaşa” şi proiectul „Consolidare, restaurare şi punerea în valoare a Bisericii Adormirea Maicii Domnului – Scaune”.

Planuri de mobilitate urbană În anul 2018 a fost semnat primul contract de finanțare pe Prioritatea de Investiții 3.2 „Mobilitate urbană durabilă” cu Primăria Municipiului București (PMB), care vizează modernizarea liniei de tramvai 55. Acesta este primul proiect dintr-o serie depusă de PMB, cu scopul implementării Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov, proiecte declarate eligibile şi aflate în diferite faze de contractare, cu o valoare de peste un miliard de lei. Alte 3 primării din regiune (Voluntari şi asocierea Chitila-Mogoșoaia) au depus proiecte în cadrul acestui apel, ceea ce face ca totalul finanțării pentru implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov să fie de peste 1,2 miliarde de lei. Toate sumele sunt investite în mijloace de transport, care vor avea un impact direct asupra modului în care se desfășoară transportul în comun în toată regiunea.

foto: MDRAP

De la începutul perioadei actuale de programare bugetară, totalul proiectelor contractate în regiunea Bucureşti-Ilfov este de 105, prin acestea solicitându-se suma nerambursabilă de 930 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 48,2% din totalul alocat regiunii. În prezent, toate apelurile de proiecte sunt închise, totalul proiectelor depuse fiind de 328, cu o valoare nerambursabilă solicitată de 4,63 miliarde de lei (240% faţă de suma totală alocată regiunii). „Până în prezent au fost semnate 88 de contracte de finanţare, iar acestea vizează 687 de blocuri de lodecembrie 2018

sinteză

Apetență deosebită a solicitanților de fonduri Regio pentru investiții în zona privată O regiune care gravitează în jurul celui mai mare pol de dezvoltare al României, Bucureşti-Ilfov, are nevoie, la rândul ei, de un ritm rapid de creştere. De multe ori, acesta este influenţat de dinamica economică a Capitalei, însă fondurile europene pare că au un rol cel puţin la fel de important. Vlad Bârleanu

genţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia este formată din şapte judeţe, acoperind o populaţie de 1,16 milioane de locuitori. Rata medie a şomajului pe regiune este de 8,7%, cele mai ridicate niveluri fiind în Teleorman (10,8%) şi Ialomiţa (9,6%). La polul opus se află Argeş (7,4%), Giurgiu şi Prahova, cu 8,4%. Potrivit reprezentanţilor ADR Sud Muntenia, în ultimii 20 de ani, în cele şapte judeţe ale regiunii au fost implementate peste 1.600 de proiecte, cu o valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro. În acest an, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regioanle și Administrației Publice a adus o serie de modificări constând în noi priorități de investiții și în apeluri pentru proiectele nefinalizate. Tot în 2018, aproximativ trei sferturi dintre prioritățile de investiții aferente axelor prioritare ale Programului au fost închise. „Regio 2014-2020 este în plină derulare și funcționează intens. Anul acesta, în regiune au fost depuse 250 de aplicații – dintr-un total de 1.069 – în cadrul diferitelor axe prioritare deschise, în valoare totală de peste 3,4 miliarde de lei”, arată directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat.

Comunicare online şi offline ADR Sud Muntenia, în calitate de Organism Intermediar al Regio, a adoptat o strategie bazată pe o comunicare eficientă şi pe o relație strânsă cu potențialii beneficiari de fonduri. Acesta este unul dintre aspectele-cheie pe care beneficiarii le-au transmis încă din timpul exerciţiului bugetar anterior. Astfel, prin proiectele

www.inforegio.ro

inițiate ce răspund nevoilor comunității, aceștia evidențiază valoarea culturală, istorică și turistică a regiunii, dezvoltând-o totodată și din punct de vedere economic și social. De la debutul Programului până în prezent, au fost organizate peste 90 de evenimente de informare, la care au luat parte peste 3.000 de participanți. Sesiunile de informare destinate potențialilor beneficiari sunt urmate de seminarii de instruire, în cadrul cărora experții ADR Sud Muntenia le oferă beneficiarilor de fonduri Regio detaliile tehnice de care aceștia au nevoie pentru implementarea proiectelor. De asemenea, în cadrul Agenției există un departament unde solicitanții sunt asistați gratuit în clarificarea unor aspecte legate de completarea şi pregătirea cererilor de finanţare. Campaniile de informare ale Agenției realizate prin intermediul seminariilor sunt dublate de comunicarea online, prin site-ul propriu, reţeaua socială Facebook și un newsletter dedicat, disponibil pentru abonare tuturor solicitanților pe website.

Focus pe cultura antreprenorială ADR Sud Muntenia, prin statutul de partener în cadrul unor proiecte strategice, vizează obiective precum: creșterea ocupării în Regiune prin dezvoltarea culturii antreprenoriale (proiectul „Start pentru afacerea ta!”), îmbunătățirea

instrumentelor de politică regionale și naționale (proiectul ClusterFy), crearea unei rețele transnaționale cu scopul de a promova un model inovator (proiectul SENSES), îmbunătățirea politicilor de internaționalizare a IMM-urilor din regiunile partenere (proiectul UPGrade SME), dezvoltarea întreprinderilor competitive pe plan internațional, stimularea capacității de inovare a IMM-urilor europene (proiectul PROSME). Regiunea Sud Muntenia este considerată o zonă a contrastelor. Cu o istorie bogată și fascinantă, multe dintre

„Anul acesta, în regiune au fost depuse 250 de aplicații – dintr-un total de 1.069 – în cadrul diferitelor axe prioritare deschise, în valoare totală de peste 3,4 miliarde de lei”

Liviu Mușat, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

foto: ADR Sud Muntenia

sinteză

„Situația proiectelor depuse până la această dată pune în evidență o apetență deosebită a solicitanților de fonduri Regio din Sud Muntenia pentru investiții în zona privată”, mai arată Liviu Muşat. Astfel, microîntreprinderile au contractat 300 de proiecte, ceea ce reprezintă o acoperire de 85,95% din fondurile alocate exclusiv liniei de finanțare destinate lor. De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii și-au manifestat un interes semnificativ în accesarea de fonduri în cadrul Programului Operaţional Regional, 82 de proiecte primind finanțare în cadrul Priorității de investiții 2.2, gradul

foto: ADR Sud Muntenia

Interes pentru bani europeni

de acoperire în această situație fiind de 123,03%. Un alt aspect important evidențiat de statistica proiectelor depuse în regiune este modernizarea și reabilitarea rețelelor de drumuri județene. Este vorba despre cele care asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu rețeaua TEN-T. În acest context, cele patru apeluri de proiecte aferente priorității de investiții 6.1 reflectă un grad de acoperire de 219,70 %. Un real interes al autorităților locale din Regiunea Sud Muntenia pentru revitalizarea comunităților din zonele urbane s-a concretizat prin cele 29 de proiecte depuse în cadrul Axei prioritare 13, Prioritatea de investiții 9b, în această situație gradul de acoperire fiind de 440%. Cea mai mare solicitare – 61 de aplicații depuse, cu o rată de acoperire de 742,26% - aduce în prim-plan infrastructura educațională pentru învățământul obligatoriu, proiectele fiind în etapa de evaluare.

foto: ADR Sud Muntenia

obiectivele cultural-istorice au fost reabilitate prin fonduri Regio. De altfel, cifrele evidențiază o rată de acoperire de 188,18% pentru proiectele de patrimoniu cultural – Axa prioritară 5.1.

decembrie 2018

sinteză

Oltenii se grăbesc să ia bani europeni

foto: MDRAP

Regiunea Sud-Vest Oltenia are un grad foarte mare de acoperire pe proiecte din Axa 6 – Infrastructură rutieră, Axa 10 – Infrastructură educaţională şi Axa 13 – sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii. Nu este singura zonă din România în această situaţie, ceea ce înseamnă că România încă are nevoie de investiţii în infrastructura de bază.

Vlad Bârleanu

egiunea Oltenia se află în zona de sud-vest a României şi este formată din cinci judeţe: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Ea ocupă 12,25% din suprafaţa totală a României, cele mai importante resurse naturale fiind Dunărea şi Subcarpaţii. Potrivit reprezentanţilor ADR SV Oltenia, 2018 a fost un an al provocărilor pentru beneficiarii de finanţare, dar şi pentru Agenţie. „Pentru a îndeplini cel mai important obiectiv stabilit pentru final de an, respectiv atingerea unui grad ridicat de contractare şi de absorbție a fondurilor alocate la nivel regional, am încercat să valorificăm rezultatele înregistrate în anii anteriori în activitățile de informare şi promovare a oportunităților de

www.inforegio.ro

finanțare, evaluare şi contractare a cererilor de finanțare”, precizează Marilena Bogheanu, Director General al ADR SV Oltenia.

O regiune harnică Primul contract regional, din actuala perioadă de programare bugetară, a fost semnat în 29 mai 2017. De atunci s-au parafat alte 380 de documente, cu beneficiari din administraţia publică sau din mediul privat. „A fost aşadar o activitate foarte intensă, care a presupus un ritm de lucru susținut, cu multe perioade de vârf şi cu o mobilizare exemplară a personalului implicat în gestionarea Regio în zonă”, punctează şefa ADR. Potrivit acesteia, regiunea a fost constant pe primele locuri în ceea ce priveş-

te numărul de proiecte contractate, dar şi sumele decontate către beneficiari. De asemenea, IMM-urile au avut o dinamică foarte bună în implementare. Astfel, până în prezent, 78 de milioane de lei au fost deja rambursat către beneficiarii priorității 2.1A. Sumele reprezintă 60% din totalul alocat regiunii pentru primul apel al acestei priorităţi de investiții, iar numărul proiectelor finalizate (83) reprezintă 20% din totalul contractat.

Soluții prin aplicaţia online MySMIS Regio 2014-2020 este un program complex, cu 43 de scheme de finanţare, care vizează domenii diverse. Unul dintre elementele de noutate ale programului a fost depunerea, evaluarea

sinteză

Interes pentru educaţie Având în vedere că autoritățile publice locale sunt în proces de contractare a proiectelor tehnice şi de execuţie de lucrări, aceste proiecte vor genera cheltuieli în 2019, contribuind substanțial la atingerea unui grad ridicat de absorbție. Complementar investițiilor finanțate prin Axa 6, interesul autorităţilor locale din regiune, pentru acest tip de investiţii, s-a manifestat şi prin depunerea unui număr mare de aplicaţii pe apelurile lansate

„Modul de abordare al Axei 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile este unul de pionierat, introducând în schemă documente strategice, proceduri şi entităţi noi”

Marilena Bogheanu, director general ADR Sud Vest Oltenia

în cadrul Regio – Proiecte nefinalizate, SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) şi al Programelor de cooperare transfrontalieră. Un număr semnificativ de aplicaţii a fost înregistrat şi în cazul apelurilor din cadrul priorităților de investiții privind modernizarea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale (360% acoperire regională pentru învățământul obligatoriu, 313% pentru cel profesional şi tehnic, şi 458% pentru învățământul universitar). De asemenea, pentru apelul de proiecte din cadrul Axei 13 - Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în oraşele mici şi mijlocii, autorităţile locale din localităţile vizate s-au mobilizat şi au depus cereri de finanţare pentru proiecte integrate şi complexe într-un termen foarte scurt, înregistrându-se 341% din acoperirea regională.

Solicitări de peste 1 miliard de euro Potrivit Marilenei Bogheanu, modul de abordare al Axei 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile este unul de pionierat, introducând în schemă docu-

mente strategice, proceduri şi entităţi noi. Este vorba despre autorităţile urbane, care permit municipiilor din regiune prioritizarea și selectarea cât mai eficientă a proiectelor de dezvoltare urbană. „Ținând cont de specificul proiectelor care vor fi depuse în cadrul Axei Prioritare 4, respectiv pregătirea documentelor strategice sau prioritizarea proiectelor de către autoritatea urbană, experţii din cadrul Compartimentului Sprijin pentru Dezvoltare Urbană au acordat asistență tehnică specifică celor cinci municipii reședință de județ. Asistenţa a vizat modul de elaborare a documentelor şi proiectelor, realizând totodată şi o preverificare a acestora înainte de evaluare, conform procedurilor”, mai arată directorul general al agenţiei. Până în acest moment, din cele 840 de proiecte în valoare solicitată de peste 1 miliard de euro şi depuse la sediul ADR SV Oltenia pentru finanțare prin Regio 2014-2020, în cele cinci județe ale regiunii s-au contractat 381 de proiecte, în valoare de aproximativ 388 milioane de euro din fonduri nerambursabile, reprezentând 60% din alocarea regională.

foto: MDRAP

şi implementarea proiectelor exclusiv prin sistemul MySMIS. „Având în vedere că ADR SV Oltenia a fost prima dintre agenţiile de dezvoltare care a demarat activitatea de evaluare a proiectelor, iar sistemul MySMIS nu fusese încă testat, a trebuit ca împreună cu beneficiarii proiectelor şi cu Autoritatea de Management a Regio să găsim întotdeauna soluții la probleme specifice fiecărui proiect”, mai spune Marilena Bogheanu. De asemenea, este pentru prima dată când Regio finanțează proiecte strategice de infrastructură de transport rutier – pentru conectarea la rețeaua TEN-T – prioritizate la nivel regional, în baza unor Hotărâri ale Consiliilor pentru Dezvoltare Regională. Până la sfârșitul anului 2017, au fost contractate toate cele opt proiecte incluse în lista celor strategice, însumând 385 de kilometri, în valoare nerambursabilă totală de peste 962 de milioane de lei, gradul de acoperire la nivel regional fiind de 222%.

decembrie 2018

foto: ADR Sud Est

sinteză

Fondurile Regio în sprijinul bugetelor locale în regiunea Sud-Est, în 2018 Cu o presiune mare venită din partea solicitanților de bani europeni, Regiunea Sud-Est a încheiat anul 2018 cu peste 500 de proiecte de finanțare semnate și cu alte 100 în curs de definitivare. În ultimele 10 luni, eforturile ADR Sud-Est s-au concentrat în direcția degrevării bugetelor instituțiilor locale de cheltuieli pe proiecte care aveau aceleași obiective cu finanțările Regio. Dan L. Brumar

na din mizele ADR Sud-Est în acest an a fost identificarea acelor proiecte aflate în implementare, programate pentru finanțare de la bugetele locale, din surse guvernamentale sau din împrumuturi, care erau eligibile pentru finanțare prin Regio. Nu a fost o misiune ușoară, fiindcă vorbim de sute de proiecte, fiecare

www.inforegio.ro

într-un stadiu diferit de implementare. Solicitanții de fonduri publice sau de credite bancare din regiune și-au putut finanța ideile cu fonduri nerambursabile, grație transferului de documente de la o instituție financiară la alta. Astfel, s-au putut finanța proiecte de modernizare a drumurilor județene, proiecte de mobilitate urbană, precum și proiecte care vizează modernizarea infrastructurii în domeniul sănătății și educației.

Contractarea proiectelor alternative a dus, astfel, la degrevarea bugetelor locale și naționale de cheltuielile împovărătoare. Totodată, a crescut gradul de absorbție a fondurilor europene alocate prin POR 2014-2020. Până la începutul lunii noiembrie fuseseră semnate, la nivelul Regiunii Sud-Est, peste 500 de proiecte. Alte circa 100 de proiecte în zona ITI Delta Dunării sunt în curs de semnare. Sumele puse la dispoziția beneficiarilor în cadrul

foto: ADR Sud Est

sinteză și pe proiectele care aveau ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii în stațiunile turistice și reabilitarea monumentelor istorice. Aceste investiții aduc plus valoare zonei prin creșterea atractivității turistice, acest tip de infrastructură aflându-se în mare deficit de finanțare. „Anul 2018 a fost un an cu multe provocări, lansări de linii de finanțare, campanii de promovare a oportunităților de finanțare, multe întâlniri cu factorii de decizie, astfel încât să se poată pregăti proiecte de calitate, finanțabile, care să ducă la dezvoltarea regiunii. La sfârșitul anului 2018 se încheie practic prima jumătate a perioadei de programare 20142020. În acest an am reușit să lansăm toate liniile de finanțare și să contractăm jumătate din suma alocată la nivel regional. Au început să fie vizibile proiectele finanțate prin Regio, unele dintre ele fiind deja finalizate, în cazul beneficiarilor privați”, ne-a spus Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.

foto: ADR Sud Est

Seminarii de informare în toate județele

acestor contracte de finanțare sunt semnificative, reprezentând mai mult de jumătate din suma totală alocată în cadrul actualei perioade de programare. „Pentru anul 2019, ținta noastră e să fim cât mai aproape de beneficiari pentru ca aceștia să poată implementa cu succes proiectele”, spun reprezentanții ADR Sud-Est.

Infrastructura rutieră de importanță regională, vitală în Sud-Est Sute de kilometri de drumuri județene au fost modernizate sau în curs de modernizare în cele șase județe ale Regiunii Sud-Est grație fondurilor puse la dispoziție prin Regio. Pentru implementarea acestor proiecte cu finanțare nerambursabilă, autoritățile locale și județene au încheiat parteneriate pentru a putea satisface o cerință primordială impusă

în Axa prioritară 6 – Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. Orașele și comunele nu puteau atrage fonduri singure, ci doar în asociere cu autoritățile județene, beneficiari direcți ai fondurilor alocate. Astfel au fost finanțate cu precădere proiecte care asigurau conectivitatea drumurilor din județe la rețeaua Ten-T și proiecte care au vizat modernizarea drumurilor județene (circa 500 km). Totodată, în Regiunea Sud-Est s-a pus accent, în 2018,

Planul de comunicare al Regiunii Sud-Est a mizat pe întâlniri directe cu potențialii beneficiari ai fondurilor nerambursabile, atât din sectorul administrației publice locale ori centrale, cât și din mediul privat. Seminarii de informare au fost organizate periodic în Brăila, Buzău, Galați, Constanța, Tulcea și Vrancea, județele care compun Regiunea Sud-Est. Din datele culese în primele 11 luni ale anului în curs se pare că solicitanții privați s-au mișcat mai bine și au atras mai repede fondurile de care au avut nevoie pentru dezvoltarea activității. „Prin intermediul birourilor noastre județene am fost tot timpul aproape de potențialii solicitanți de finanțare, care au adresat întrebări cu privire la condițiile de finanțare sau în legătură cu programul lansării noilor ghiduri de finanțare”, ne-au spus reprezentanții ADR Sud-Est.

„Anul 2018 a fost un an cu multe provocări, lansări de linii de finanțare, campanii de promovare a oportunităților de finanțare, multe întâlniri cu factorii de decizie.”

Luminița Mihailov, director general ADR Sud-Est

decembrie 2018

sinteză

Apetit pentru cercetare și inovare în Regiunea Nord-Est

foto: ADR Nord-Est

Regiunea Nord-Est a început această perioadă de programare cu cel mai mare buget disponibil prin Regio dintre cele opt regiuni ale țării. Acesta a fost un imbold pentru toți factorii responsabili să aloce toate energiile disponibile în vederea unei absorbții cât mai ridicate. Dar, după cum se va vedea, și o mare provocare.

Dan L. Brumar

este un miliard de euro a fost repartizat Regiunii Nord-Est prin noul Regio, adică 17,51% din alocarea națională. Ca urmare a necesității finanțării unor proiecte integrate de cercetare-dezvoltare-inovare, promovate în parteneriat public-privat, reprezentanții ADR Nord-Est au solicitat suplimentarea cu 29 de milioane de euro a bugetului inițial. Cu ajutorul acestor bani s-a urmărit asocierea producătorilor agricoli pentru dezvoltarea unei facilități de fabricare a amidonului din cartofi în județul Suceava și crearea unei facilități de producție pentru produse de uz general bazate pe nanoparticule din PET reciclat în județul Neamț. Totodată, s-a avut în vedere crearea unui laborator viu pentru dezvoltarea și testarea de soluții de reciclare a deșeurilor textile cu aplicații pentru industria mobilei, automotive, HORECA, în județul Iași. În 2018, ADR Nord-Est și-a concentrat atenția pe familiarizarea potențialilor beneficiari de fonduri europene cu concepte precum mobilitate urbană, eficiență energetică, economie circulară, speci-

www.inforegio.ro

alizare inteligentă. Mai mult, în ultimul an s-a urmărit valorificarea finanțărilor oferite prin Regio, dar și identificarea de noi forme pentru a lansa inițiative antreprenoriale, de a încuraja atragerea de investitori și de a promova noi proiecte împreună cu parteneri din Europa. „Deși direcțiile de dezvoltare ale Regiunii Nord-Est sunt multiple, domeniile care au fost identificate ca fiind prioritare la nivelul regiunii și care pot conduce la transformarea economică bazată pe cercetare și inovare sunt următoarele: agro-alimentar, biotehnologii, textile și noi materiale, energie și mediu, sănătate și turism pentru stil de viață sănătos, tehnologia informațiilor și comunicațiilor”, declară Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est.

605 milioane de euro, valoare contractată Nu mai puțin de 1.247 de proiecte au fost depuse în cadrul tuturor apelurilor lansate. Dintre acestea, 503 proiecte sunt semnate sau în curs de semnare, iar valoarea contractată a acestora se ridică

„Suntem conștienți că pentru a ne dezvolta avem nevoie de o viziune modernă, o strategie coerentă și un mecanism de implementare articulat.”

Vasile Asandei, director general ADR Nord-Est

foto: ADR Nord-Est

sinteză

de implementare”, mai spune Vasile Asandei.

foto: ADR Nord-Est

Care sunt planurile pentru 2019

la 605 milioane de euro. Fiecare proiect este capital pentru regiune sau pentru comunitățile pe care le deservește. În 2018, ADR Nord-Est a acordat o importanță sporită finanțării proiectelor rutiere strategice în zonă. Astfel, 511 km de drumuri județene vor fi modernizați prin Regio pentru a fluidiza traficul si a asigura conexiunea la rețeaua TEN-T în cadrul Axei prioritare 6 - Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională. Cele 250 de milioane euro alocate prin Regio 2014-2020 vor fi utilizate în implementarea următoarelor proiecte: • Axa rutieră strategică 1: Iași-Suceava • Axa rutieră strategică 2: Botoșani-Iași

• Axa rutieră strategică 3: Neamț-Bacău • Axa rutieră strategică 4: Vaslui Reprezentanții ADR Nord-Est spun că două sunt caracteristicile care le diferențiază de celelalte investiții. „În primul rând, planificarea. A fost pentru prima dată în cadrul acestui exercițiu financiar când decizia a ceea ce va fi finanțat în domeniul infrastructurii rutiere a fost luată în Consiliul pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, înaintea concretizării oportunității de finanțare. Aceste axe strategice au rezultat din propunerile și cooperarea dintre Consiliile Județene. Astfel, parteneriatul este al doilea cuvânt cheie când vorbim de aceste proiecte, atât în faza de concepție, cât și în faza

ADR Nord-Est este Organism Intermediar pentru Implementarea Programului Operațional Regional 20142020, ceea ce înseamnă că a preluat de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice anumite sarcini și atribuții. Acordul este valabil pe toată perioada de implementare a Regio 2014-2020, precum și pentru o perioadă de cinci ani după încheierea oficială a misiunii Regio 2014-2020 în România. Pentru anul viitor, ADR Nord-Est își propune să continue misiunea atribuită de Autoritatea de Management, dar și să dezvolte proiecte de cooperare complexe. Apartenența la rețele profesionale prestigioase, precum Asociația Europeană a ADR - EURADA, Rețeaua Regiunilor Europene Inovative – ERRIN, Enterprise Europe Network, Europe Direct Network, dar și existența Biroului de reprezentare la Bruxelles, s-au concretizat în proiecte de cooperare complexe, menite să conducă la dezvoltarea socio-economică a regiunii. „Suntem conștienți că pentru a ne dezvolta avem nevoie de o viziune modernă, o strategie coerentă și un mecanism de implementare articulat. Trebuie să ne uităm cu atenție la tendințele lumii de azi, la provocările societale, să ne depășim limitele și să acționăm cu îndrăzneală și profesionalism”, conchide directorul general al ADR Nord-Est. decembrie 2018

foto: adr Centru

sinteză

„Avem un standard de normalitate europeană în regiunea Centru” Anul 2018 a fost unul special pentru Regiunea 7 Centru, fiindcă s-au împlinit 20 de ani de la înființarea Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Încă de la început, misiunea ADR a fost să coordoneze procesul de dezvoltare regională în cele șase județe ale regiunii. Dan L. Brumar

e întâmplă multe în 20 de ani, iar reprezentanții ADR Centru le-au contabilizat pe toate: de la neajunsuri la împliniri, de la proiecte greu de implementat la mari investiții care au schimbat considerabil fața celor șase județe din regiune. În ultimii 20 de ani, competitivitatea județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu a crescut simțitor, mai ales datorită celor peste 1,5 miliarde de euro atrase prin proiectele finanțate cu fonduri europene. „Sunt peste 700 km de drumuri județene și străzi urbane reabilitate prin fonduri europene, infrastructura rutieră locală și regională o depășește calitativ pe cea de clasificare națională, iar legătura Regiunii Centru cu regiunile europene este tot mai bună, fie pe calea ferată, aeriană și pe sistemul rutier”, ne spune Simion Crețu, director general ADR Centru. Una dintre prioritățile ADR Centru a fost încurajarea și dezvoltarea inițiativei private, strategie care a ajutat firmele să-și păstreze angajații și chiar să creeze

www.inforegio.ro

peste 7.000 de posturi noi, cu ajutorul fondurilor nerambursabile. S-au investit sute de milioane de euro în școli, ambulatorii și spitale și, drept urmare, peste 15.000 de elevi și profesori au condiții educaționale mai bune și mii de pacienți au posibilitatea de a beneficia de un tratament medical corespunzător. „În acești ani s-a dezvoltat întreaga regiune, s-a îmbunătățit calitatea vieții și avem un standard de normalitate europeană. A crescut calitativ rolul societății civile, a crescut speranța de viață a populației, dar și numărul absolvenților de facultate. Sunt mai multe aspecte care înclină indiscutabil balanța în sens pozitiv, în special la nivelul regiunilor de dez-

voltare care, în urmă cu douăzeci de ani, nici nu existau”, adaugă Simion Crețu.

Provocări mai mari în 2018 La final de an, oricare ar fi el, toată lumea are tendința de a sublinia energiile consumate și eforturile depuse în îndeplinirea sarcinilor trasate la începutul exercițiului financiar. Însă, anul 2018 a fost cu adevărat problematic și provocator pentru toate regiunile, având în vedere că în noul Regio au fost adăugate noi axe prioritare și au fost preluate activități suplimentare de evaluare, selecție și contractare. Dacă vorbim doar de Axa prioritară

„A crescut calitativ rolul societății civile, a crescut speranța de viață a populației, dar și numărul absolvenților de facultate. Sunt mai multe aspecte care înclină indiscutabil balanța în sens pozitiv” Simion Crețu, director general ADR Centru

foto: adr Centru

sinteză

13 – Regenerarea orașelor mici și mijlocii, Axa prioritară 14 – Spitale regionale de urgență și Axa prioritară 15, care vizează inițiativa pentru IMM, transferată de la Programul Operațional pentru Competitivitate Economică, avem o imagine clară a volumului de muncă și de activități, care a crescut progresiv de la începutul anului. Pe lângă aceste axe și prioritățile gestionate regional prin ADR Centru, au mai fost preluate și activitățile de evaluare, selecție și contractare ale trei priorități de finanțare prevăzute pentru SUERD (Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării). În plus, ADR Centru va monitoriza și implementarea proiectelor derulate la nivel regional de Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară, care ar fi trebuit să fie derulate exclusiv de ANCPI, și va monitoriza și proiectul semnat de IGSU privind dotarea cu ambulanțe a tuturor centrelor de intervenții în situații de urgență din regiune. Tot în acest an, prin POR 2014-2020 s-au utilizat resurse financiare în cadrul priorităților pentru proiectele nefinalizate, prin care s-au decontat cheltuielile realizate de beneficiari pentru drumuri, infrastructură sanitară și școlară. În anul 2018 s-au lansat la nivel regional 22 de priorități de finanțare și a fost evaluată cea mai mare parte din cele 1.280 de proiecte care au o valoare totală de peste 8,8 miliarde euro. Beneficiarii lor sunt firme și autorități publice din cele șase județe. „Am contractat peste 450 de proiecte noi, ajungând la aproape 500 de contrac-

te semnate în cadrul cărora am verificat peste 492 de cereri de pre-finanțare, plată sau rambursare, cu o valoare de 157 milioane lei. În același timp, tot în acest an un număr de 18 proiecte finalizate au fost depuse și evaluate, spun reprezentanții ADR Centru.

Comunicare online cu potențialii beneficiari Succesul unui program de finanțare de anvergura Regio depinde de modul în care informația vitală ajunge la potențialii beneficiari. În această direcție, ADR Centru a experimentat cam toate modalitățile posibile de a ajunge la cei care intenționau să-și finanțeze ideile cu bani europeni. Pentru a atrage cât mai mulți beneficiari, reprezentanții ADR Centru au organizat întâlniri de grup cu beneficiari eligibili, au publicat broșuri, au oferit informații prin social media și prin intermediul paginii web www.regio-adrcentru.ro. Comunicarea online a funcționat și mai bine grație newsletter-ului Catalogul Surselor de Finanțare Nerambursabile, prin care potențialii beneficiarii au primit peste 150 de informații și noutăți despre apelurile lansate și despre posibilitățile de finanțare.

Un parteneriat de succes cu Landul Brandenburg Regiunea Centru a militat mereu pentru o dezvoltare prin proiecte în parteneriat. Conform reprezentanților

ADR Centru, atunci când pornești de la experiența celor cu care te asociezi, te dezvolți mult mai repede și sustenabil. Iar aici avem un exemplu care e unic în țară și anume parteneriatul cu Landul Brandenburg. Inițiat în anii 2000 ca un proiect de bune practici și pregătire administrativă a experților ADR Centru, în ultimii 10 ani s-a concretizat într-un birou de Reprezentanță în Regiunea Centru, la sediul ADR Centru. Acest parteneriat susține în prezent dezvoltarea reciprocă prin documentații, proiecte și evenimente comune, vizite de studiu. „Colaborarea cu Landul Brandenburg și multe regiuni europene ne sprijină în a realiza și mai mult în anii ce vor urma, atât din punct de vedere al relațiilor instituționale, al cooperării economice, cât și în alte domenii ale societății”, spun reprezentanții ADR Centru.

Cum va fi anul 2019 Regiunea Centru are planuri mari pentru anul viitor, iar prima opțiune este contractarea a cel puțin 90% din fondurile disponibile. În acest moment, prin cele 493 de contracte de finanțare semnate, există o sumă angajată de 491,54 milioane euro, fonduri nerambursabile, iar alte 58 de proiecte aflate în fază de precontractare ar urma să fie finanțate cu 107 milioane euro. Totodată, ADR Centru își propune pentru 2019 o rată cât mai mare de implementare a proiectelor mari, de anvergură, iar mare parte dintre proiectele derulate de microîntreprinderi sau firmele mari să fie finalizate.

decembrie 2018

sinteză

Contracte de peste 4 miliarde de lei semnate în Regiunea Nord-Vest

foto: adr Nord Vest

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a fost implicată, încă de la înfiinţarea sa, în proiecte strategice importante. Acordând sprijin financiar, ADR Nord-Vest a reușit să-și atingă obiectivele de dezvoltare la nivel regional. În programul Regio 2014-2020, două mari obiective sunt decarbonizarea transportului și încurajarea inovațiilor din domeniul tehnicii medicale.

Vlad Epurescu

e spune că motorul oricărei economii sunt întreprinderile mici și mijlocii. Dezvoltarea acestui sector poate transforma mediul de afaceri într-unul vibrant și inovativ, aducând o contribuție esențială la scăderea șomajului și la crearea unei culturi a competiției bazată pe flexibilitate și producție. Pe acest lucru au mizat și cei de la ADR Nord-Vest. Din cele 651 de contracte de finanţare depuse atât de sectorul privat cât și de autoritățile publice, cele mai multe au fost semnate pe „Axa 2 – Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, Prioritatea de investiţii 2.1.A Microîntreprinderi”. IMM-urile au primit o linie de finanțare pentru 344 de contracte, iar pe aceeaşi axă vedem că este şi cea mai mare valoare totală a contractelor semnate: 931.403.000 milioane de lei. Dintre axele destinate beneficiarilor publici, cele mai multe contracte sem-

www.inforegio.ro

nate de autorităţile locale sprijină proiectele care au legătură cu tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, refacerea clădirilor publice și dezvoltarea urbană.

Bistrița devine orașul verde al României Micuțul oraș de la poalele munților Călimani pare să fie primul din România care vrea să răspundă uneia dintre cele mai mari provocări de la nivelul UE. Atât autoritățile publice cât și mediul privat au înțeles nevoia de a contribui la realizarea unui sistem de transport inspirat din poveștile de success ale marilor capitale europene. Autoritățile publice din Bistrița vor, prin proiectul Linia Verde, să reabiliteze infrastructura rutieră și să consolideze o rută nouă de transport public eficient. Bistrițenii vor putea traversa orașul de la est la vest, prin centru, cu autovehicule electrice. Autoritățile din Bistrița speră ca

numărul de pasageri să crească cu 22,2% după primul an de la finalizarea proiectului și să reducă emisiile de carbon cu 5,3%. Proiectul mai presupune modernizarea stațiilor de transport public existente, realizarea de piste pentru bicicliști, trasee pietonale, relocarea rețelelor de utilități și, acolo unde este cazul, modernizarea iluminatului public. „Poate cel mai important proiect pe care îl avem în regiune, în momentul de faţă, este cel al Liniei Verzi de transport, proiect derulat de către municipalitatea Bistriţa, a cărui valoare este de 58.823.323,26 de lei. Scopul acestui proiect este acela de a moderniza linia de transport public. La finalul său, sperăm să avem un exemplu de bună practică şi să deschidem apetitul şi altor administraţii pentru accesarea de fonduri europene, mai ales pentru că această resursă este de multe ori una dintre marile şanse pe care administraţiile locale le au”, a precizat Marcel Ioan Boloș, directorul general al ADR Nord-Vest.

foto: adr Nord Vest

sinteză

Un alt proiect interesant din Bistrița este conceput de o firmă privată. Cei de la SC RMG Casual SRL vor construi o linie de asamblare pentru automobilele electrice, „prima de altfel din România”, spun cei de la ADR NordVest. Proiectul are o valoare totală de 5.651.370,74 de lei.

Municipiul Turda, premiat de Comisia Europeană La începutul acestui an, Municipiul Turda a câștigat locul I în cadrul unei competiții organizată de Comisia Euro-

peană, în care a premiat cel mai bun plan de mobilitate urbană durabilă, la nivel european! Accesibilitate, integrarea și atractivitatea durabilă sunt cele trei priorități prin care municipalitatea vrea să transforme Turda într-un oraș inteligent. Creșterea utilizării transportului public de la 21% la 30%, creșterea ponderii modale de biciclete de la 6,7% la 13%, creșterea ponderii transportului pietonal de la 19% la 27% și scăderea utilizării autoturismelor personale de la 53% la 30% sunt printre principalele obiective ale administrației.

„Poate cel mai important proiect pe care îl avem în regiune, în momentul de faţă, este cel al Liniei Verzi de transport, proiect derulat de către municipalitatea Bistriţa”

Marcel Ioan Boloș, director general ADR Nord-Vest

„Avem proiectele depuse de către municipiul Turda, fie că este vorba de proiecte de patrimoniu, mobilitate urbană sau de regenerare urbană”, a completat directorul general Marcel Ioan Boloș.

Secretul celor de la ADR Nord-Vest Selectarea proiectelor care au avut nevoie de finanțare europeană s-a bazat pe un criteriu foarte simplu. „Strategia noastră a fost orientarea înspre beneficiari şi proiectele lor. Am încercat să nu fim o doar o instituţie de control, ci un partener pe care beneficiarii se pot baza. În felul acesta am reuşit să le stârnim interesul şi se pare că până acum a funcţionat. Totodată, suntem conştienţi că fiecare beneficiar are propriile sale nevoi şi implicit, probleme. Acesta este motivul pentru care încercăm să avem cât mai multe întâlniri de lucru cu ei, întâlniri din care fiecare să plece cu soluţii.“ decembrie 2018

foto: ADR Vest

sinteză

Vestul se conectează la drumurile europene

Pentru ADR Vest, 2018 a fost primul an în care contractele POR în valoare de 450 de milioane de euro au început să producă efecte în mod consistent. Vlad Epurescu

oncentrarea activității în anul 2018 pentru ADR Vest a fost în zona de evaluare și contractare de proiecte finanțate din POR 2014-2020, dar și continuarea dialogului din anii anteriori pentru pregătirea și informarea beneficiarilor cu scopul de a depune proiecte calitative, dar și relevante pentru regiune. Efortul a vizat toate axele și măsurile programului care au avut apeluri de proiecte lansate în anul 2017 și chiar în primele luni din anul 2018, cu termen limită de depunere sau în limita alocărilor financiare ale apelului. „În termeni financiari, cele mai importante proiecte din 2018 sunt cele de la nivelul axei prioritare de drumuri județene. În termeni de locuri de muncă create sau menținute sunt proiectele din zona privată, iar în termeni de creștere a atractivității

www.inforegio.ro

regiunii sunt proiectele din zona de patrimoniu cultural”, a explicat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest. Proiectele contractate în cadrul apelurilor de proiecte, destinate patrimoniului cultural și drumurilor județene, respectiv 5.1 și 6.1, care asigură legătura cu coridoarele de transport european TEN-T, sunt cele a căror implementare va genera un impact semnificativ în prima etapă. „Pentru cele două componente estimăm o creștere a numărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural, respectiv a populației deservite de infrastructura rutieră modernizată”, a spus Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

71,34 de kilometri de drum județean modernizat Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este un proiect al Uniu-

nii Europene ce prevede crearea unei interconexiuni complete de transport auto, feroviar și naval. Rețeaua urmează să conecteze pe teritoriul Uniunii Europene infrastructura de transport, telecomunicații și energie a statelor membre. ADR Vest a înțeles importanța strategică a acestui obiectiv și s-a concentrat pe îmbunătățirea conectivitătii la rețeaua europeană de drumuri. În acest sens, modernizarea drumurilor județene 709 Arad – Pîncota – Buteni și 691 Timișoara – Dumbrăvița - Autostrada A1 sunt proiectele emblematice de infrastructură rutieră finanțate de ADR Vest. Vor fi modernizați peste 70 de kilometri de drum ce includ stații de transport, alveole, elemente suplimentare destinate siguranței circulației, sensuri giratorii și un refugiu auto. În plus, 570.000 de locuitori vor beneficia de aceste modernizări.

sinteză

Seminarii transmise online pentru sprijin în depunerea de proiecte Transparența, deschiderea, permanenta informare a tuturor celor interesați în legătură cu oportunitățile de finanțare existente prin POR 2014-2020 și profesionalismul în relația cu beneficiarii a reprezentat o preocupare constantă pentru ADR Vest. „Ușile agenției sunt deschise pentru toți cei care au nevoie de sprijin și consiliere, avem birou de helpdesk dedicat în fiecare județ al regiunii și răspundem tuturor prin mijloacele de comunicare aflate la îndemână. În acest sens, ne-am adaptat abordarea și am folosit tehnologii moderne organizând alături de seminariile “clasice” de informare, și seminarii on-line (webinar-uri), care au putut fi vizualizate și după finalizarea lor. Dincolo de acestea, pentru autoritățile publice, am avut o comunicare permanentă, am organizat întâlniri individuale dedicate, atât cu factorii de decizie, cât și cu personalul tehnic”, au spus cei de la ADR Vest. Soluția aleasă a fost una de succes. În acest an au fost create peste 900 locuri de muncă și au fost menținute alte pes-

„Se poate identifica o contribuție a programului și în direcția sprijinirii sectoarelor de specializare regională: industria componentelor auto, TIC, industria textilă, construcții și turism”

Sorin Maxim, directorul ADR Vest

proiecte mature care să se lege de cele începute în prezent. În plus, obiectivele pentru anul 2019 sunt legate și de finalizarea activității de evaluare și contractare de proiecte. „Dorința noastră este de a ajunge la nivelul de 200% proiecte contractate la nivel de alocare regională a POR 20142020. La nivelul anului 2019, în termeni de contracte semnate estimăm că vom semna suplimentar contracte de încă aproximativ 450 milioane de euro. Mai mult, proiectele municipiilor reședință de județ, estimate la peste 250 milioane de euro, care vor fi depuse spre sfârșitul anului 2018, vor urma să producă efecte semnificative în special în zona de dezvoltare și mobilitate urbană”, a mai spus Sorin Maxim.

te 3.500 locuri de muncă. În plus, multe afaceri din regiune au avut acces la tehnologie de ultimă generație. „Apreciem că proiectele finanțate sunt relevante pentru nevoile de dezvoltare ale Regiunii Vest, în primul rând din perspectiva sprijinirii investițiilor productive ale IMM-urilor. Se poate identifica o contribuție a programului și în direcția sprijinirii sectoarelor de specializare regională: industria componentelor auto, TIC, industria textilă, construcții și turism”, a mai spus Sorin Maxim.

Planuri mari pentru 2019

ADR Vest și-a propus pentru anul vi itor să înceapă demersurile pentru pregătirea noului exercițiu financiar 20212027 și să dezvolte un portofoliu de

fotografii: ADR Vest

Valoarea finanţării nerambursabile a primului proiect este de aproximativ 138 milioane lei, reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului. Astfel, valoarea totală a acestuia ajunge la aproximativ 142 milioane lei. Al doilea proiect are o valoare totală de 17,27 milioane euro din care, finanțarea nerambursabilă este de 14,29 milioane euro, iar contribuția beneficiarului este de 2,98 milioane euro (la cursul Inforeuro de 4,6513 lei/euro).

foto: ADR Vest

Restaurări importante Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Castelul Corvinilor - Municipiul Hunedoara și a monumentului istoric Teatrul Mihai Eminescu din Oravița sunt două proiecte culturale pentru care ADR Vest a alocat o finanțare prin Programul Regio de aproximativ 14 milioane de euro.

decembrie 2018

bilanţ

gânduri la final de an

REGIO formează oameni

Camelia Coporan, secretar general adjunct Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

www.inforegio.ro

2018 a fost un an foarte greu, cu extrem de multă muncă.Din cele peste 3500 de proiecte contractate, peste 2500 au fost semnate in 2018! Vorbim de contracte a căror valoare totală depășește 5 miliarde de euro. Anul acesta am demonstrat, încă o dată, că suntem O ECHIPĂ - ECHIPA REGIO, pentru că aceste rezultate au fost obținute cu efortul comun al tuturor celor implicați. De aceea, aș vrea să le mulțumesc pentru activitatea susținută beneficiarilor, atât celor din autorități publice, cât și celor din companii private, tuturor colegilor din Autoritatea de Management, din structurile suport și din Agențiile de Dezvoltare Regională și, nu

în ultimul rând, colegilor și partenerilor noștri din DG Regio. Nu este deloc simplu să găsești un echilibru, să explici, așa încât toți actorii implicați să înțeleagă și să fie de acord cu același obiectiv: bani europeni cheltuiți corect pentru dezvoltarea fiecărei comunități în parte, care să ducă, în final, la dezvoltarea unui întreg numit România. Toți am lucrat ca o echipă. Pentru că înainte de toate, eu, personal, cred că REGIO formează oameni. Pentru că prin REGIO păstrăm trecutul și creăm viitorul. În an centenar, urez întregii echipe REGIO un sincer și călduros “La mulți ani!”

bilanţ

POR, principalul program care contribuie la modernizarea infrastructurii rutiere „Infrastructura rutieră a fost și este o prioritate pentru conducerea Consiliului Județean Mehedinți, astfel încât echipa CJ Mehedinți a profitat de toate oportunitățile de atragere a fondurilor europene pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene. Programul Operațional Regional 2014 – 2020 a oferit posibilitatea accesării fondurilor europene în valoare de 120 milioane euro pentru peste 300 kilometri, adică 43% din rețeaua de drumuri județene din Mehedinți. Totodată, pe Programul Operațional Regional, Consiliul Județean Mehedinți a aplicat pentru cinci cereri de finanțare pentru proiecte nefinalizate, finanțate inițial, cu fonduri de la bugetul local sau prin Programul Național de Dezvoltare Locală II. Este vorba despre proiecte nefina-

lizate, în valoare de 121 milioane lei, care vizează reabilitarea a peste 77 kilometri de drumuri județene și pentru care s-a profitat de oportunitatea de a le transferă pe finanțare europeană. Până în prezent s-au semnat patru contracte, urmând că cel deal cincilea să se semneze în perioada imediat următoare. Programul Operațional Regional este, așadar principalul program care contribuie la modernizarea infrastructurii rutiere. La elaborarea proiectelor s-a avut în vedere dezvoltarea turismului și a mediului de afaceri, circulația în condiții de siguranță a elevilor către unitățile de învățământ, mobilității forței de muncă, dar și asigurarea conectivității între drumurile județene și rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).“ Echipa CJ Mehedinţi

Şansa dezvoltării comunităților locale Fondurile europene reprezintă șansa dezvoltării comunităților locale, în condițiile în care veniturile repartizate de la bugetul de stat nu acoperă necesitățile investiționale ale unităților administrativteritoriale. În prezent, la nivelul Consiliului Județean Brașov avem 10 proiecte cu fonduri europene în diverse stadii de elaborare, contractare sau implementare. Cele mai importante proiectele accesate pe Axa 6 - POR 2014-2020, prin care reabilităm și modernizăm patru drumuri județene extrem de importante pentru

asigurarea conectivității cu județele învecinate. Cu aceste proiecte, Consiliul Județean Brașov investește peste de 306,6 milioane de lei în infrastructura rutieră a județului. Alte proiecte importante sunt cele de eficientizare energetică a clădirilor publice, pe care CJ Brașov le-a accesat prin POR 2014-2020 - Axa prioritară 3. Astfel, derulăm reparații capitale, modernizări, dotări și lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice la Unitatea MedicoSocială de Pneumoftiziologie Sânpetru și la Maternitatea Brașov.

Daniel Gligoraș, administrator public Consiliul Județean Brașov

2.537 contracte semnate

Laurentiu Caprian - Șef Serviciu Evaluare, Selectie și Contractare

Pentru Serviciul Evaluare, Selectie și Contractare munca din 2018, ca de altfel în fiecare an, se cristalizează în cifre. 2.537 contracte semnate cu o valoare totala de 14,83 miliarde lei, din care 55 de contracte semnate cu o valoare totala de 2,22 miliarde lei în cadrul apelurilor de proiecte dedicate evitării dezangajării. Au fost lansate 52 de apeluri de proiecte. A fost semnat proiectul major pe POR, axa 11, Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale

din România, beneficiar Parteneriatul dintre Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară și Centrul Național de Cartografiere, cu o valoare totală de 1,439 miliarde lei. 22 de oameni mereu în căutare de soluții pentru rezolvarea creativă a problemelor apărute. Gândul ca Regio contribuie la construirea unei vieți mai bune, ne motivează. Le mulțumesc colegilor pentru dedicare, implicare și muncă. Cu toții vă dorim un an mai bun! La mulți ani! decembrie 2018

bilanţ

Regio, o platformă de dezvoltare

Sef serviciu Serviciul Asistenţă Tehnică Direcţia Generală POR, bogdan ŢigĂu

Pentru beneficiarii săi, atât cei direcți cât și cei indirecți, Regio reprezintă o platformă de dezvoltare, o colecție de oportunități pentru creștere economică, antreprenoriat, sănătate, cultură, educație și servicii sociale. Pentru cei responsabili cu implementarea sa, Regio reprezintă ceva mai mult. În perioada de programare 20142020, Regio și-a extins viziunea și s-a deschis către noi categorii de potențiali beneficiari, urmărind să genereze valoare adaugată reală în domeniile pe care le finanțează. În anul 2018 ne-am străduit să facem cunoscute atât aceste oportunități, cât și impactul real al proiectelor finanțate, pentru ca România să vadă că banii europeni alocați prin POR

sunt cheltuiți cu un folos real pentru societate. Atât beneficiarii, cât și cei care își desfășoară activitatea în instituțiile ce alcătuiesc sistemul de implementare al Regio știu că nicio reușită nu vine fără eforturi. În spatele fiecărui panou informativ din cele care se văd prin locurile în care s-au implementat proiecte POR, există convingere și muncă. Există obstacole și dificultăți depășite, lecții învățate și foarte multă determinare. De aceea, de fiecare dată când văd un astfel de panou în locurile în care ajung, mă simt motivat, recunoscător și, mai ales, mândru că fac parte din ceva important pentru țara mea. Mulțumiri și gânduri bune către toți cei care contribuie! Călătoria continuă!

gibile conform programului, efectuate în perioada 01 ian 2014- prezent, de către unitățile sanitare cu paturi care se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili. De asemenea, sunt eligibile la rambursare și investițiile efectuate în beneficiul Spitalelor respective de către autoritățile administrației publice locale și de către Ministerul Sănătății. Prin accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru decontarea acestor echipamente, se facilitează atât viitoarea accesare a fondurilor nerambursabile de către spitalele din România, prin fami-

liarizarea acestora cu procedurile de lucru necesare accesării fondurilor nerambursabile și se crează premise investițiilor unor sume importante din Bugetul Național în infrastructura de sănătate. În momentul de față, activitatea susținută în cadrul acestor proiecte continuă, urmând că în luna decembrie să se depună prima cerere de rambursare pentru fiecare din cele 58 de proiecte, estimată la aproximativ 95% din valoarea totală a cererilor de finanțare.“, ne-a spus Andrei Voicu, consilier personal – Cabinet Secretar de stat Dumitrescu Dan.

58 de proiecte depuse pe Axa prioritara 8 „Ministerul Sănătății, prin efortul susținut al unei mici echipe de specialiști, a reușit în perioada august-septembrie 2018 să coordoneze elaborarea și depunerea în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de investiție 8.1 – Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreare, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale, Obiectivul specific 8.1, Operațiunea A – Ambulatorii ”Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate” și Obiectivul Specific 8.2 – Îmbunătățirea calității și a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență , Operațiunea B – Unități de primiri urgențe , a 58 de proiecte, în valoare inițială de 280.339.595,21 Euro. Proiectele depuse în cadrul apelului de Proiecte nefinalizate au ca principal deziderat rambursarea cheltuielilor eli-

www.inforegio.ro

idei europene

Cum a reușit un orășel portughez să devină un important centru IT Portugalia

Un centru de afaceri înființat la inițiativa primăriei în vechiul oraș portughez Fundão, din regiunea rurală a Portugaliei, a repopulat zona și a contribuit esențial la însănătoșirea economiei. Municipalitatea s-a folosit de clădirile goale și le-a transformat în spații de birouri pentru industriile inovative. Vlad Epurescu

flat în proximitatea a două institute de politehnică, Centro de Negócios e Serviços Partilhados (CNSP) a promovat economia colaborativă și a pus la comun infrastructură și abilități pentru întreprinderile inteligente și durabile, cu accent pe tehnologia informației și a comunicării pentru educație (TICE). Primăria din Fundão, un mic orășel cu doar 15.000 de locuitori, a reușit să atragă firme specializate din Portugalia, care au demarat un program de sprijin

în scopul dezvoltării de abilități IT pentru noile locuri de muncă din economie care se bazează pe interacțiunea dintre om și tehnologie. Centrul de afaceri găzduiește, acum, 14 întreprinderi care activează în domeniul cercetării, inovației și IT-ului, printre care se numără inclusiv patru companii multinaționale. Această inițiativă a creat peste 500 de locuri de muncă de înaltă calificare. De asemenea, a contribuit la înființarea a 70 de întreprinderi mici și mijlocii care au generat 200 de proiecte inovatoare care au primit finanțare privată pentru patru ani. Printre facilitățile tehnice de la centru se numără un laborator de fabricare digitală (Fab Lab), un centru de instruire, un centru pentru promovarea Internetului Lucrurilor, un centru de biotehnologie a plantelor și un centru de validare și certificare a software-ului. Utilizatorii își împart costurile sau plătesc pentru servicii, făcându-le să fie sustenabile financiar. Cursurile din cadrul centrului de formare, finanțate de participanți sau întreprin-

deri, acoperă abilități de mare anvergură, cum ar fi managementul industrial, dezvoltarea de software și programarea mașinilor. Taberele pentru dezvoltatorii de software au pregătit 240 de șomeri, aproape toți lucrând în prezent pentru companiile partenere CNSP. După aceste rezultate foarte bune, dezvoltarea abilităților IT s-a extins, apoi, la întreaga populație. Toți copiii din școlile din Fundão urmează cursuri de programare pentru calculator de la vârsta de 6 până la 12 ani.

Proiect câștigător RegioStar Investiția totală pentru proiectul „Centro de Negócios e Serviços Partilhados (CNSP)“ a fost de 2.473.667 de euro, Fondul European de Dezvoltare Regională al UE contribuind cu 2.102.617 de euro prin programul operațional „Centro“ pentru perioada de programare 2007-2013. Investiția se încadrează în cadrul priorității „Competitivitate, inovare, cunoaștere“. Acest proiect a câștigat, în luna octombrie a acestui an, premiul RegioStar, o inițiativă care are drept scop identificarea proiectelor care promovează bunele practici în dezvoltarea regională.

decembrie 2018

util pentru beneficiari Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro

Birourile judeţene de informare Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est • Biroul Regional de Informare, ADR Nord - Est Adresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poştal 610125, Piatra Neamț, Județul Neamț Telefon: 0233 224 167, Fax: 0233 224 167 Email: info@adrnordest.ro Pagina web: www.inforegionordest.ro AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD-EST • BIROUL JUDEȚEAN BRĂILA : Str. Grădinii Publice, nr. 12, Tel : 0339 732 416, Fax : 0339 732 417 • BIROUL JUDEȚEAN BUZĂU: B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 48, corp D, parter, (Helpdesk POR), Tel: 0338 401 136, Fax : 0338 401 137 • BIROUL JUDEȚEAN CONSTANŢA: B-dul Mamaia, 22A, Tel : 0341 428 591, Fax : 0341 440 555 (Helpdesk POR) B-dul Mamaia, nr. 235, Tel: 0341 426 627, Fax : 0341 426 627 • BIROUL JUDEȚEAN GALAŢI: Str. Al. I. Cuza, nr. 47, bloc Cristal, scara 3, etaj 3, ap. 1 (Helpdesk POR), Tel: 0336 401 253, Fax : 0336 401 254 • BIROUL JUDEȚEAN TULCEA: Str. Păcii, nr. 20, parter (Helpdesk POR), Tel : 0240 516 986, Fax : 0240 516986 Str. Păcii, nr. 20 , etaj 6, Tel: 0240 505 151, Fax : 0240 505 152 • BIROUL JUDEȚEAN VRANCEA: B-dul Dimitrie Cantemir, nr. 1, etaj 6 (Helpdesk POR) Focşani , Tel: 0237 617 692 Fax : 0237 212 228 Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia • Biroul Judeţean ARGEŞ Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Argeş, Piața Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Piteşti, jud. Argeş Tel./Fax: 0248/222.250, E-mail: arges@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean DÂMBOVIȚA Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, B-dul Independenței, nr. 1, et. IV, cam 101, Mun. Târgoviște, Tel/Fax: 0345 100 018, E-mail: dambovita@ adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean GIURGIU Adresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giurgiu, jud. Giurgiu Tel./Fax: 0246/215.271, E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean IALOMIŢA Adresa: Sediul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Piaţa

www.inforegio.ro

Revoluţiei, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun. Slobozia, jud. Ialomiţa Tel./Fax: 0343/101.131 E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean TELEORMAN Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Teleorman, Str. Dunării, nr. 178, parter, mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: 0247/311 201, int. 358, Fax: 0247. 312 494, E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean prahova Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Prahova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. 626 şi 627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. Prahova, Tel/Fax: 0244. 595 594, E-mail: prahova@adrmuntenia.ro Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest • Biroul județean Olt: Str. Mânăstirii, nr. 1 Bis, Slatina, Tel/Fax: 0249 430 202 • Biroul Județean Gorj: Str. Victoriei, nr. 2-4, camera 254 (clădirea Prefecturii Jud. Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax: 0253/222.313 • Biroul Județean Vâlcea: Str. G-ral Praporgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Consiliului Județean Vâlcea), Tel/Fax: 0250 730 167 • Biroul județean Mehedinți: Str. Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului Județean Mehedinți), Tel: Zaulet Doru Marian - 0745628404; 0723158058 Mail: doru.zaulet@adroltenia.ro, doru.zaulet@gmail.com Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest • Biroul Județean ARAD: Bd. Revoluției, nr. 81, cod poștal 310025, Arad, jud. Arad Tel/Fax: +40 257 285808 e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean REȘIȚA: Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 1, cod poștal 320084, Reșița, jud. Caraş Severin Tel/Fax: +40 255 213463 e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean DEVA: Bd. 1 Decembrie, nr. 28, cod poștal 330025, Deva, jud. Hunedoara Tel/Fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@adrvest. ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean Timișoara

Str. Proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod poștal 300054, Timișoara, jud. Timiş, Tel/Fax: 0256 491 981, 0256 491.923, mobil: 0746 156 521, email: office@ adrvest.ro, webstite: www.adrvest.ro Agenția pentru Dezvoltare regională Nord Vest • Biroul județean Bihor P-ta Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bihor, cod poştal 400118, tel/fax: 0359 800 874, mobil: 0755777029, email: horea.droc@nord-vest.ro • Biroul județean Bistrița-Năsăud P-ţa Petru Rareş, nr. 1, Bistriţa, cod poştal 4400, jud Bistriţa-Năsăud, Tel: 0755 777 031, email: lazar.domide@nord-vest.ro • Biroul Județean Maramureș Str. Gheorghe Şincai, Nr.46, Cam.14, Baia Mare, jud. Maramureș, cod poştal 430311. Tel: 0744 777 586, email: dorinel.pacurar@nord-vest.ro • Biroul Județean Sălaj Str. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poştal 450155, jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mobil 0755 777 034, email: ovidiu.ghiurco@nord-vest.ro • Biroul Județean Satu Mare P-ţa 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare, cod poştal 440026, jud. Satu Mare. Tel: 0-261-805143, fax 0261 710 395, mobil: 0755 777 033, email: ionica.pop@nord-vest.ro Agenția pentru Dezvoltare regională Centru • Serviciul Help-Desk și Secretariate Consilii/Comitete Regionale Tel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424 Fax: 0258/818613 E-mail:inforegio@adrcentru.ro; programe@adrcentru.ro • Departament Relații Publice și Birou de Informare Tel: 0258/818616, int.123; 121; 122 Fax: 0258/818613 E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro ADR BucureŞti Ilfov Adresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector 2, Bucureşti, cod poştal 020076 Componenţa judeţe: Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov Tel: +4021 313.80.99, Fax: +4021 315 96 59 Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi.ro Pagina web program Regio: www.regioadrbi.ro Pagina Facebook Regio: https://www.facebook.com/adrbi

poftiţi la masă... europeană!

Crăciunul în Germania are aromă de prăjiturele și vin fiert

foto: Shutterstock

Nu există casă în Germania, târg de Crăciun sau băruleț cochet care să nu aibă miros îmbietor de fursecuri și de vin fiert. Totul se datorează condimentelor specifice Crăciunului, cu care nu prea gătim în restul anului: scorțișoară, cardamom, cuișoare. Scorțișoara, de exemplu, este atât de puternic asociată Crăciunului, încât nemții au chiar și o vorbă atunci când îi simt mirosul: „Hier riecht es nach Weihnachten!“ (Miroase a Crăciun aici!).

Fursecuri cu alune Pregătirea prăjiturelelor începe chiar cu o săptămână înainte de Crăciun și se poate întinde până de Anul Nou. Sunt multe bunătăți dulci pe care nu le găsești decât în perioada sărbătorilor de iarnă, așa că trebuie să profiți din plin de ele! Ingrediente: 250 g făină, 100 g migdale sau alune măcinate, 200 g unt,

80 g zahăr, un zahăr vanilat, 1 linguriță extract de vanilie. Preparare: Făina, migdalele, zahărul și zahărul vanilat se amestecă într-un bol. Se adaugă untul tăiat cubulețe. Se amestecă cu mâinile, până se obține un aluat sfărâmicios. Se pune totul la frigider pentru o jumătate de

oră. Se rulează apoi aluatul și se taie în felii. Cu degetele, le dăm formă de semilună (putem folosi şi forme speciale, dacă avem). Se pun pe foaie de copt, în cuptorul preîncălzit și se lasă circa 15-20 de minute, până se rumenesc pe margini. După ce s-au răcit, se poate presăra zahăr pudră.

foto: Shutterstock

Vin fiert (Gluhwein) Gust special, aromă desăvârșită, ușor de preparat. Secretul lui? Ingredientele aromate, spun nemții, care nu concept să nu aibă vin fiert în casă de Crăciun. Iată cum se prepară. •Turnați o sticlă de vin roșu sec (750 ml) într-o cratiță medie. • Adăugați 6 cuișoare, 4 steluțe de anason, 2 bețe de scorțișoară, un sfert de cană de zahăr brun, dacă vreți, puteți pune și două semințe de cardamon. • Lăsați totul să fiarbă la foc mic, amestecând până se topește zahărul. Dacă lăsați focul prea puternic, s-ar putea ca toate condimentele să lase un gust amărui, nu tocmai plăcut. • Tăiați în șase bucăți o portocală și adăugați-o în amestescul de vin și condiment și mai lăsați la fiert 10 minute. • Turnați în căni și nu uitați să puneți și câte o bucată de portocală: efectul va fi grozav!

decembrie 2018

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Material distribuit gratuit

Data publicării: Decembrie 2018