Revista Regio nr. 62/ian 2019: Succes în afaceri by Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Nr. 62, Ianuarie 2019

Succes în afaceri Noi soluții pentru IMM-uri în Regiunea Centru

Cum a creat Rubik Hub un ecosistem antreprenorial

Ana Maria Onu, director general al Institutului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

„Interesul din partea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene este crescut“

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

Ocrotiți această energie creativă! Fondul European de Dezvoltare Regională

EUROPEANĂ ricumUNIUNEA ai privi România, e imposibil să nu remarci un lucru esențial. Care nu scapă nici măcar celor mai insensibile priviri. Avem atâta energie creativă în această țară, încât ar putea cu ușurință menține la turație maximă motoarele Fondul European de Dezvoltare Regională economiei. Toate investițiile de până acum în stimularea acestei UNIUNEA EUROPEANĂ energii au demonstrat că afacerile mici și mijlocii sunt organisme vii, sănătoase, care generează forță de muncă și bunăstare în comunitățile în care se nasc și se dezvoltă.

Cheia succesuluiFondul economic European de al acestor afaceri este identificarea Dezvoltare Regională acelor nișe capabile să aducă valoare adăugată efortului creativ la care, în mod salutar, mulți tineri talentați din România sunt dispuși să se înhame. Nu e un jug, e o dulce călătorie a devenirii. Din fericire pentru ei, în ultimii 4-5 ani programele destinate sprijinirii inițiativelor private din sectorul IMM s-au înmulțit, oferind o altă UNIUNEA EUROPEANĂ perspectivă de business tinerilor, până acum sceptici în ceea ce privește șansa lor de reușită. Regio 2014-2020 este un astfel de mecanism de finanțare care și-a concentrat acțiunile pe sprijinirea afacerilor mici și mijlocii cu potențial de creștere spectaculoasă, în Fondul European de domenii variate. Investițiile Dezvoltare Regionalătrebuie să continue în cercetare, inovare și transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă, pentru UNIUNEA EUROPEANĂ a asigura firmelor din România o competitivitate sporită pe piața europeană. De asemenea, programul Start-Up Nation, aflat la a doua ediție, revizuită și îmbunătățită, aduce și mai multe posibilități de accesare Fondul European depentru acele idei care nu merită să stea în de fonduri nerambursabile Dezvoltare Regională sertar. Răsfoind paginile numărului de față al revistei veți afla care sunt așteptările mediului de afaceri în anul care tocmai a început, care sunt provocările sectorului IMM, dar și noutățile programelor de finanțare create pentru sprijinirea reușitei în business. Totodată, aveți ocazia să cunoașteți rezultatele pe care le-au obținut unele dintre regiunile de dezvoltare din România care au mizat pe programe de susținere a tinerilor antreprenori.

4 3 Ştiri din regiuni 6 3 Iniţiativele Regio pentru mediul de afaceri din România

E atâta energie creativă în România! Sprijiniți-o! Cu toții putem face asta.

Dan L. Brumar REDACTORI:

Elena ALEXA

Vlad Epurescu

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2061-2251

Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar CORECTOR:

Pompiliu L. DUMITRESCU

coordonator de proiect: Maria-Ionela caprian

www.inforegio.ro

9 3 Interviu cu Ana Maria Onu, director general al Institutului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

sumar

13 3 Despre inovare în business – noi soluții pentru IMM-uri în Regiunea Centru 16 3 Cum a creat Rubik Hub un ecosistem antreprenorial

21 3 O nouă șansă pentru bolnavii de cancer 22 3 Ați întrebat? Vă răspundem! 26 3 Agenda 19 3 Birourile judeţene de informare

27 3 Supe delicioase pentru zile friguroase

20 3 Rețeaua femeilor de succes, finanțată cu bani europeni ianuarie 2019

din regiuni Centru social pentru copii și bătrâni Grijă pentru copiii proveniți din familii cu posibilități financiare reduse, dar și pentru bătrânii cu probleme grave de sănătate. La Bârlad a fost inaugurat, recent, Aşezământul Social „Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei“. Centrul, deschis de Asociaţia „Filantropia Ortodoxă Huşi“, în parteneriat cu Consiliul Local Bârlad şi Consiliul Judeţean Vaslui funcţionează în cadrul Parohiei „Sfântul Gheorghe“ Bârlad. În cadrul Centrului de zi pentru copii sunt ajutați 25 de micuți, iar Serviciul de îngrijire la domiciliu ajută 25 de persoane vârstnice și bolnave, care nu beneficiază de ajutorul familiilor.

Locuitorii din Timișoara vor fi încurajați să-și folosească mai rar mașinile și să folosească alte soluții, mai bune atât pentru sănătate, cât și pentru mediu. Conform reprezentanților Primăriei, pentru început, 25 de trotinete vor fi puse la dispoziţia timişorenilor, gratuit, în trei staţii: Complexul Studenţesc, Universitatea de Vest și Universitatea Politehnică. În acest an, numărul acestora va crește și, în plus, vor fi achiziționate segway-uri. Trotinetele sunt destinate în primul rând studenţilor, dar le poate folosi oricine în sistemul în care se închiriază deja biciclete gratuit.

www.inforegio.ro

NO RD

S VE

Trotinete electrice pentru timișoreni

NO R T ES D-

Locuitorii din opt comune din județul Sălaj vor avea acces la servicii mai bune de sănătate. În localitatea Şimişna, într-un spațiu modern și dotat cu aparatură nouă, a fost inaugurat un centru medical de performanță, pus la dispoziție de administrația locală. Potrivit reprezentanților Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj, centrul va deservi comunele Gâlgău, Ileanda, Letca, Lozna, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna şi Zalha, cu o populaţie totală ST E V de 11.777 de locuitori. Centrul a fost necesar din cauza numărului redus de medici de familie din zonă și a distanțelor mari până la spitale.

Asistenţă medicală pentru opt comune

Sibiul, regiune gastronomică europeană

2019 este un an important pentru cochetul Sibiu! Orașul care deține statutul de Regiune Gastronomică Europeană este singurul loc din România care a fost inclus în topul destinațiilor recomandate pentru a fi vizitate în acest an de către revista National Geographic Traveller. În plus față de diversitatea bunătăților gastronomice oferite, Sibiul este lăudat și pentru festivalurile sale, pentru „bijuteri ile” orașului medieval, dar și pentru muzeele care atrag în fiecare an mii de turiști. Populari tatea orașului a crescut începând cu 2007, când a fost Capitală Culturală Europeană.

din regiuni Internet gratuit în spațiile publice Acces mai rapid la informații și la tehnologie modernă. În patru localități din județul Brăila, locuitorii vor avea acces gratuit la internet în spații publice, grație programului european WIFI4EU. Orașul Ianca și comunele Siliştea, Bărăganul şi Surdila Greci se află printre câștigătoarele primului apel de proiecte din cadrul acestui program și vor primi finanțare de 15.000 de euro pentru echipamente și costuri de instalare. Primăriile din aceste localități vor instala puncte de acces la internet în spaţii publice (primărie, bibliotecă, centru de sănătate, muzeu, piaţă, parc).

Bani pentru transport ecologic

SUD -VE ST

T -ES

TIILF OV

Donații pentru sprijinirea educației

SU D

MU SUD

Prind contur mai multe proiecte importante în Craiova. 40 de autobuze cu emisii reduse vor putea fi achiziționate de administrația locală grație unei finanțări de 15 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Tot în scopul de a îmbunătăţi mediul şi calitatea vieţii în regiune, vor fi reabilitate, în cadrul aceluiași program, 14 clădiri publice din oraș. IA N E T Municipiul Craiova este primul oraş din RoOL mânia care se alătură programului BERD pentru Oraşele Verzi, cu investiții și în domeniul transporturilor, al infrastructurii de apă şi salubritate.

NT EN IA

Asigurarea unor condiții decente de dezvoltare prin educație. Acesta este scopul principal al unei campanii lansate, la sfârșitul anului 2018, de mai multe companii private importante, la Școala Gimnazială „Matei Basarab” din comuna Brebu (jud Prahova). Laboratorul de Informatică al școlii a fost dotat cu 10 desktop-uri licențiate, dar și cu scaune noi. Campania va continua cu astfel de donații în special în școlile din micile localități, care nu beneficiază de aproape niciun suport material. Se încearcă astfel și prevenirea abandonului școlar, fenomen semnalat des în special în zonele defavorizate.

Ş RE U BUC

Lifturi modernizate în blocurile anvelopate

Bucureștenii din sectorul 1 care locuiesc în blocurile reabilitate termic ar putea avea și lifturi moderne. Conform reprezentanților administrației locale, la sfârșitul lunii decembrie 2018 a fost votat un program de investiții pentru modernizarea ascensoarelor din blocurile anvelopate. Lucrările pot viza înlocuirea ușilor exterioare cu uși automate, a panourilor de comandă sau a cablurilor și a motorului. Principalele avantaje sunt asigurarea unui grad sporit de siguranță și confort, dar și economii importante la energia electrică. ianuarie 2019

sinteză

Iniţiativele Regio pentru mediul de afaceri din România De la incubatoarele de afaceri şi parcurile industriale, până la stimularea folosirii Internetului şi a comerţului electronic, Regio a adus opţiuni relevante de finanţare pentru IMM-urile din România. Obiectivul comun celor două perioade de programare bugetară a fost încurajarea spiritului antreprenorial. Vlad Bârleanu

reșterea competitivității IMM-urilor este un element-cheie pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere că 99% din întreprinderile din Uniune corespund acestui sector. În România, IMM-urile constituie structura de bază a economiei, reprezentând 99,64% din numărul afacerilor. Deși ele reprezintă motorul principal al creşterii economice, acest sector se confruntă cu o serie de probleme, cu un impact direct asupra competitivității economice. Astfel, gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile – este una dintre principalele probleme. În 2011, în România, existau 21 IMM-uri la mia de locuitori, valoare situată sub 50% din media UE. Apoi, problema masei critice a IMM-urilor este influențată și de rezistenţa noilor afaceri, în condiţiile în care două din trei întreprinderi noi dispar de pe piață în primul an de viață. De asemenea, dezvoltarea unui IMM este limitată de accesul redus la finanțare, de eficiența scăzută a procesului de producție şi a gradului de inovare, dar şi de legături slabe cu propriile piețe. Noul program Regio a trebuit să ţină cont de toate aceste aspecte în fixarea obiectivelor de finanţare. La aceste probleme s-a adăugat scăderea, între 2008-2010, cu aproximativ 20%, a IMMurilor care exportă în special în UE, dar și ponderea redusă a IMM-urilor care exportă – raportat la nivelul UE – mai ales în zone extracomunitare.

Lecţii învăţate În perioada anterioară de programare bugetară, IMM-urile au beneficiat de sprijin prin intermediul structurilor de incubare a afacerilor, dar a fost insufici-

www.inforegio.ro

ent. Astfel, deși la nivel național există mai multe astfel de structuri, în 2012 erau acreditate și monitorizate doar 10 incubatoare de afaceri, din care numai 7 funcționale, sprijinind 149 IMM-uri, cu 327 locuri de muncă. Conform studiilor în domeniu, întreprinderile care au beneficiat de sprijin în cadrul incubatoarelor ar trebui să fie mult mai puțin predispuse riscului de a eșua în primii ani de activitate după înființarea lor, ca urmare a serviciilor numeroase pe care aceste structuri ar trebui să le asigure. Sectorul IMM din România poate fi caracterizat prin orientare relativ slabă către activităţi productive, acces redus la capital, tehnologie şi infrastructură, aspecte care afectează negativ productivitatea economică.

Domenii fără interes În intervalul 2007-2013, IMM-urile au ignorat câteva activităţi specifice: promovarea produselor şi proceselor de producţie prietenoase cu mediul, măsuri care stimulează cercetarea, inovaţia şi antreprenoriatul în IMM-uri sau modernizarea şi întărirea instituţiilor din domeniul pieţei muncii. Pentru aceste acţiuni nu s-a contractat niciun proiect. De asemenea, a existat un interes redus pentru proiecte de infrastructură a locuinţelor sociale, de infrastructură telefonică (inclusiv reţelele în bandă largă) sau alte măsuri pentru îmbunătăţirea accesului şi eficienţa folosirii de aparatură IT&C prin IMM-uri, fiecare cu ponderi sub 10% față de sumele estimate inițial. Pe de altă parte, au existat acţiuni în care IMM-urile au manifestat un interes crescut, fiind folosite ca repere şi pentru actualul Regio. De pildă, prin Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, s-au creat aproape 8.650 de noi locuri de muncă în structurile de sprijinire a afacerilor.

Un Regio mai înţelept Actualul Regio a plecat de la lecţiile învăţate în prima perioadă de programare bugetară a fondurilor comunitare. Astfel, prin Axa Prioritară 2, sunt vizate în special IMM-urile care dezvoltă activități inovative, având în vedere că România trebuie să devină competitivă. Programul va sprijini iniţiativele firmelor inovative, mai puţin cele care includ efectiv activităţi de cercetare, finanţate printr-un alt program. Având în vedere necesitatea stimulării competitivității economice, sunt sprijinite IMM-urile din turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, sănătate şi produse farmaceutice, energie şi management de mediu, biofarmaceutică şi biotehnologii.

foto: Shutterstock

sinteză

Rezultate pe Domeniul Major de Intervenţie 4.1: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală Art.

Nr. cereri de finanţare, contracte semnate, proiecte finalizate

Valoare totală

Rezultate pe Domeniul Major de Intervenţie 4.3 - Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor Art.

Contribuţie comunitară (*grad depunere, contractare, alocare)

Nr. cereri de Valoare finanţare, totală contracte semnate, proiecte finalizate

Contribuţie comunitară (*grad depunere, contractare, alocare)

Cereri depuse

282

1,85 mld. euro

808 mil. euro (385%)

Cereri depuse

5.402

1,09 mld. euro

717 mil. euro (269%)

Contracte semnate

404 mil. euro

166 mil. euro (79%)

Contracte semnate

2.106

417 mil. euro

278 mil. euro (105%)

239,9 mil. euro

135,4 mil. euro (64% din alocarea FEDR)

Proiecte finalizate

2.101

299,6 mil. euro

268 mil. euro (101% din alocarea FEDR)

Proiecte finalizate

Sursa: Raport monitorizare Regio 2007-2013

ianuarie 2019

fotografii: MDRAP

sinteză

Stimularea spiritului antreprenorial Unul dintre obiectivele AP 2 este încurajarea spiritului antreprenorial. Astfel, principalele activități sprijinite vizează construcția, modernizarea și extinderea spațiului de producție şi servicii al microîntreprinderilor, inclusiv dotarea cu active corporale şi necorporale. De asemenea, este sprijinită crearea, modernizarea şi extinderea incubatoarelor şi a acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente. Pentru microîntreprinderi sunt susţinute investițiile în active corporale, cum ar fi achiziționarea de terenuri și spații, construcții noi necesare desfășurării activităților specifice, dotarea cu echipamente, precum și cele în active necorporale de tipul brevete, licențe şi alte drepturi şi active similare. În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente, este finanţată achiziţionarea de echipamente IT, tehnică de calcul, echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru - inclusiv software-ul aferent,

www.inforegio.ro

aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare. De asemenea, este finanţată dotarea cu echipamente de birotică necesare desfăşurării normale a activităţii, realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor promovate, inclusiv instrumente de vânzare on-line, facilitarea comerțului și inovații specifice. Nu în ultimul rând, este finanţată achiziţionarea de instalaţii sau echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile şi alternative de energie pentru eficientizarea activităţilor la care a solicitat finanţare.

Extinderea capacităţii de producţie O altă prioritate de investiţie, respectiv sprijinirea creării şi extinderii capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor, va susţine dezvoltarea IMM-urilor cu o vechime mai mare de un an. Principalele activităţi sprijinite vizează construcţia, modernizarea şi extinderea spaţiului de producţie şi servicii, inclusiv dotarea cu active corporale şi necorporale. De asemenea, sunt finanţate activităţile necesare pentru parcurgerea şi implementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, precum şi promovarea produselor şi serviciilor, realizarea de site-uri online, inclusiv

platforme de comerţ electronic. Nu în ultimul rând, este sprijinită participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, precum şi investiţiile în adaptarea proceselor tehnologice de producţie a sistemelor de certificare şi standardizare, specifice pieţelor de export. De altfel, folosirea beneficiilor Internetului este unul dintre obiectivele majore ale Regio în acţiunile de stimulare a mediului de afaceri autohton, având în vedere că mai puţin de jumătate din afacerile româneşti au o pagină web. Totodată, având în vedere că numai 5% din IMM-urile cu 10 până la 250 de angajați vând on-line, Regio îşi propune să contribuie şi la adresarea provocărilor şi nevoilor referitoare la e-commerce. Este finanţată introducerea de servicii IT&C într-un proces de afaceri existent, prin achiziţionarea de aplicaţii pentru cataloage electronice, achiziții publice, e-licitație, facturarea electronică, customer service, aprovizionare electronică, magazin electronic, piaţa unui terţ, furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerţ electronic, plată electronică şi altele.

foto: MDRAP

Obiectivului Tematic 3, reprezentat prin AP 2 - îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, îi sunt alocate 14,49% din fonduri. Este sprijinită dezvoltarea IMM-urilor în toate etapele de dezvoltare, atât prin finanţare directă, cât şi prin intermediul structurilor suport de incubare. Având în vedere că, în cadrul acestei axe prioritare, sunt implementate măsuri care se supun legislației ajutorului de stat, luându-se în considerare inclusiv utilizarea instrumentelor financiare, efectul de multiplicare a fondurilor alocate este considerabil mai mare.

interviu

Ana Maria Onu, director general al Institutului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

„Interesul din partea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene este în continuare crescut“ Antreprenorii români nu au încă o cultură a dezvoltării de afaceri inovative şi nici nu pun mare preţ pe cercetare şi dezvoltare. Doar că acestea sunt ingrediente obligatorii în cursa competitivităţii, iar Regio, prin instrumentele de finanţare oferite, încearcă să educe inclusiv spiritul de întreprinzător. Ana Maria Onu, director general al Institutului Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (INIMM), ne oferă câteva direcţii extrem de importante pentru o afacere care se orientează spre bani europeni. Vlad Bârleanu

foto: Agerpres

Regio: Care sunt cele mai atractive oportunităţi de finanţare cu fonduri europene, în acest moment, pentru IMM-urile din România? Ana Maria Onu: Este greu de spus care este cea mai atractivă oportunitate de finanţare, deoarece există fonduri europene pentru mai multe domenii de activitate, fiecare cu importanţa lui. Miza este să reuşeşti să atragi aceste finanţări. Astfel, liniile de finanțare destinate dezvoltării IMM-urilor sunt puse la dispoziţie prin trei programe: Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR – n.r.) – gestionat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Regio, care este gestionat de Autoritatea de Management a programului, şi Programul Operaţional Competitivitate (POC – n.r.), aflat în responsabilitatea propriei Autorităţi de Management. Programele Regio şi POC sunt destinate atât mediului urban, cât şi celui rural, pe când PNDR este destinat doar mediului rural. Cât priveşte Regio, acesta are primele două axe destinate dezvoltării IMM-urilor. Astfel, Axa 1- Promovarea transferului tehnologic oferă prin Obiectivul Specific 1.1.A

„Există fonduri europene pentru mai multe domenii de activitate, fiecare cu importanţa lui. Miza este să reuşeşti să atragi aceste finanţări.“ ianuarie 2019

foto: Shutterstock

interviu

Sprijinirea entităților de inovare și transfer tehnologic (ITT) finanţare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro, iar la această sumă se adaugă o cofinanţare de 10%. Acest obiectiv este destinat IMM-urilor care desfăşoară activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, şi care au trecută această activitate în codul CAEN. Pe de altă parte, Axa 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii oferă finanţări nerambursabile prin două scheme: cea de ajutor de minimis, de până la 200.000 de euro, cu o cofinanţare de 10%, şi cea de ajutor de stat, care până anul acesta a oferit un ajutor de maximum 1 milion de euro, la care se adaugă o cofinanţare de 30% din partea beneficiarului. Ajutorul de minimis se oferea prin Obiectivul Specific 2.1.A Microîntreprinderi, iar ajutorul de stat prin Obiectivul Specific 2.2 Sprijinirea creării

și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor.Apoi, POC oferă sprijin acelor IMM-uri care vor să deruleze proiecte inovative. Este vorba despre Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor, prin Acţiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universităţi, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care prezintă potenţial de creştere. Aceasta oferă finanţări nerambursabile, atât prin schema de minimis de până la 200.000 de euro start-up-urilor şi Spin-off-urilor inovative, cât şi prin ajutor de stat de până la 22,5 milioane de lei IMM-urilor care derulează proiecte tehnologice inovative.

„Cele mai căutate finanţări sunt cele derulate prin Regio - Axa 2 şi AFIR - Măsurile 4 şi 6. Apoi, finanţările Regio 2.1 şi 2.2 sunt căutate, precum şi ajutoarele de stat sub Măsurile 4.1 şi 4.2, precum şi 6.1, 6.2 şi 6.4.” 10

www.inforegio.ro

Nu în ultimul rând, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale derulează Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, existând mai multe măsuri care finanţează IMM-urile. Cea mai de interes este schema de ajutor de stat derulată prin Măsura 4: Investiții în active fizice. Această măsură are, la rândul ei, două submăsuri. Prin acestea se pot accesa fonduri nerambursabile de până la 2,5 milioane de euro, iar cofinanţarea poate fi cuprinsă între 10% şi 50%. O altă măsură de interes în spaţiul rural este Măsura 6: Dezvoltarea fermelor și a întreprinderilor. Aici sunt finanţaţi fermierii pentru înfiinţarea de ferme mici şi activităţi neagricole în mediul rural. Finanţările sunt oferite prin schema de minimis care merge până la maximum 200.000 de euro, având cofinanţări ce pot varia între 0 şi 30%. Regio: Care este nivelul de interes manifestat de antreprenorii români pentru fondurile europene, mai exact nivelul de interes pentru Regio în comparaţie cu alte programe? Ana Maria Onu: Cele mai căutate finanţări sunt cele derulate prin Regio - Axa 2 şi AFIR - Măsurile 4 şi 6. Apoi, finanţările

foto: Shutterstock

interviu

Regio 2.1 şi 2.2 sunt căutate, precum şi ajutoarele de stat sub Măsurile 4.1 şi 4.2, precum şi 6.1, 6.2 şi 6.4. Regio: De ce finanţările de dezvoltare şi nu cele inovative? Ana Maria Onu: Pentru că antreprenorii români nu au o cultură a dezvoltării de afaceri inovative şi nu investesc suficient în cercetare-dezvoltare. Astfel, Regio - Axa 1 şi POC 1.2.1 sunt insuficient apelate de întreprinzători. Regio: Care sunt cele mai atractive scheme pentru depunerea de proiecte cu fonduri europene, din experienţa dvs.? Ana Maria Onu: Surpriza a fost să constatăm că cele mai active sunt cele în care se oferă ajutoare de stat, deoarece schemele de minimis sunt limitate la 200.000 de euro. Ajutoarele de stat oferite prin Regio 2.2, de până la 1 milion de euro, şi cele de maximum 2,5 milioane de euro oferite de AFIR prin submăsura 4.1 au fost cele mai căutate. Regio: Ce dificultăţi în accesarea fondurilor europene reclamă IMM-urile din România? Ce îşi doresc antreprenorii în

„În primul rând, un întreprinzător trebuie să citească atent documentele oficiale referitoare la finanţările oferite de stat..” interacţiunea cu funcţionarii de la AM-uri şi ADR-uri? Ana Maria Onu: Pentru toate aceste linii de finanţare enumerate mai sus, în anii 2017 şi 2018 au fost depuse, evaluate şi contractate proiecte. Problemele pe care le-au întâmpinat întreprinzătorii pe care noi îi reprezentăm au fost legate de durata mare de evaluare şi contractare a proiectelor. Astfel, proiecte depuse în anul 2017, evaluate la începutul lui 2018 ianuarie, declarate eligibile tot atunci, au semnat contractul de finanţare în septembrie, octombrie, noiembrie 2018. Astfel, este o distanţă cam mare între perioada în care concepi proiectul şi momentul în care te apuci efectiv să îl implementezi. În general, proiectele sunt compuse din două părţi: una de achiziţii servicii de construcţii-montaj şi una de achiziţii tehnologii şi echipamente. Pornind de la conceptul proiectului – de pildă, producţie într-un domeniu în care in-

ginerul de specialitate alege tehnologia şi concepe fluxul tehnologic – până la conturarea temei de proiectare a construcţiei pe care o realizează arhitectul, pentru a amplasa tehnologia, şi terminând cu utilităţile pe care le aduce în locaţie, toate necesită timp şi bani. Prin perioada mare de evaluare şi contractare a proiectului, practic acesta se perimează, iar dacă inflaţia este mare, devizul general al proiectului devine insuficient. Dacă plecam în 2016 de la un curs de schimb de 4,5 lei şi ajungem în 2019 la 4,7 lei, practic antreprenorul mai trebuie să vină cu bani de acasă pentru a cofinanţa proiectul. Nu în ultimul rând, în doi ani, tehnologiile se schimbă şi e posibil să necesite alte analize de flux tehnologic. Pe lângă aceste probleme, se mai înregistrează şi modificări ale ghidurilor solicitantului în timpul jocului, atât în perioada de scriere a proiectului, cât și ulterior, în perioada de implementare. ianuarie 2019

interviu „Interesul din partea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene este în continuare crescut. Pe lângă aceste finanţări, există şi fonduri naţionale de sprijin a IMM-urilor.” Astfel, este posibil să te trezeşti cu proiectul neeligibil printr-o reinterpretare şi modificare a ghidului solicitantului de către Autorităţile de Management. Alt factor care a îngreunat depunerea de proiecte este sistemul informatics MySmis. Acum, proiectele se depun electronic. Doar că sistemul este foarte greoi şi presupune achiziţia unei semnături electronice de la un furnizor de servicii autorizat. Pe lângă aceasta, se mai solicită şi documentele pe suport de hârtie, ceea ce face întreg procesul unul extrem de redundant. Toţi aceşti factori pot determina întreprinzătorii să renunţe la finanţare.

foto: MDRAP

Regio: Ce paşi trebuie să urmeze un IMM pentru a accesa fonduri europene? Ana Maria Onu: În primul rând, un întreprinzător trebuie să citească atent documentele oficiale referitoare la finanţările oferite de stat. Pasul următor ar fi să se facă membru într-o asociaţie de întreprinzători care oferă sprijin propri ilor membri şi care îi informează cu privire la ce se cere de la el prin finanţările oferite. Al treilea pas ar fi să fie dispus să aloce bani pentru a concepe proiectul: de la achiziţionat terenul sau închiriat

www.inforegio.ro

spaţiul, până la obţinerea avizelor şi autorizaţiilor de construire şi la punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii. Următorul pas este să gândească proiectul pe termen mediu şi să aibă răbdare, să fie conştient că nu se poate apuca de implementare de mâine. Apoi, trebuie să îşi aleagă bine consultantul şi să îi respecte munca, să facă diferenţa între realizarea unei investiţii şi punerea ei în funcţiune. Fondurile europene finanţează realizarea investiţiei, darea în exploatare depinzând de sumele pe care investitorul trebuie să le deţină. Regio: Cum estimaţi gradul de dificultate al accesării de fonduri europene pentru un IMM, pe o scală de la 1 la 5, 1 fiind cel mai uşor, 5 – cel mai greu? Care este cea mai dificilă etapă şi de ce? Ana Maria Onu: Gradul de dificultate este undeva la 4, pentru că cea mai dificilă etapă este cea a implementării proiectului. Aceasta necesită încadrarea în termene şi alocarea de fonduri. Beneficiarul trebuie să aibă un cash-flow de derulare a proiectului. Regio: Care sunt cele mai importante interacţiuni în efortul de depunere a unui

proiect finanţat cu fonduri europene, din perspectiva factorului uman? Ana Maria Onu: Dacă vă referiţi la interacţiunea cu factorul uman reprezentat de autorităţile de management, aici aceasta este greoaie, deoarece ei trebuie să respecte cu stricteţe proceduri şi reglementări legale. De altfel, întregul proces de accesare a fondurilor europene este îngreunat de aceste rigori birocratice europene, de la care reprezentanţii români din AM-uri nu au voie să se abată, deşi ei depun toate eforturile pentru a uşura întreaga procedură. Dacă vă referiţi la interacţiunea cu consultanţii, aceasta este greoaie pentru că se foloseşte un limbaj specific: eligibil, nerambursabil, axă, call şi altele. Regio: Care sunt primele lucruri pe care trebuie să le ştie un IMM care doreşte să obţină bani europeni? La ce trebuie să se aştepte în tot acest proces? Ana Maria Onu: Un IMM trebuie să ştie că singur este foarte greu să acceseze bani europeni. Este necesar un consultant care să îl îndrume în accesarea de fonduri europene. IMM-ul trebuie să se aştepte la faptul că poate investi timp şi bani în scrierea unui proiect care este posibil să nu intre la finanţare. Asta înseamnă că poate avea nişte cheltuieli pe care să nu le mai recupereze. Regio: Cum percepeţi situaţia absorbţiei fondurilor UE în actuala perioadă bugetară, comparativ cu perioada anterioară? Ana Maria Onu: Absorbţia fondurilor europene a început greoi, cu un decalaj de 2-3 ani. Practic, anii 2014 şi 2015 au fost pierduţi, iar finanţările au început să fie alocate din anii 2016, 2017. Vârful de lansări a finanţărilor este în anii 2018 şi 2019. Deci, un lucru care putea fi realizat în 7 ani s-a realizat forţat în 3 ani. Interesul din partea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene este în continuare crescut. Pe lângă aceste finanţări, există şi fonduri naţionale de sprijin a IMM-urilor. Interesul a fost foarte crescut şi acolo. De asemenea, se pot oferi finanţări nerambursabile şi prin proiecte depuse direct la Comisia Europeană, fără a mai fi nevoie de intermedierea autorităţilor de management din România. Aici, firmele româneşti au aplicat mai puţin.

foto: Adr Centru

sinteză

Despre inovare în business – noi soluții pentru IMM-uri în Regiunea Centru Încă nu s-a demonstrat științific dacă dragostea durează doar trei ani, însă este o certitudine că o întreprindere mică sau mijlocie (IMM) din România atinge cu greu această vârstă. Cauzele sunt multiple, însă pregătirea inadecvată a întreprinzătorilor care pornesc o afacere ocupă un loc fruntaș. Dan L. Brumar

entru a crește rata de succes a business-ului de viitor, România trebuie să facă mai mult pentru creșterea unei generații de antreprenori 2.0, cu abilități cultivate în programe de mentorat în afaceri. O analiză de specialitate făcută publică la sfârșitul anului trecut a scos la iveală că 117.000 de firme din țară s-au închis sau au declarat insolvența, în perioada ianuarie – octombrie 2018. Datele culese de Si-

erra Quadrant, o societate cu 18 ani de experiență în insolvență, arată că principalele cauze ale insuccesului acestor afaceri sunt capitalizarea insuficientă, accesul dificil la finanțare și slaba pregătire economică a investitorilor. De aceste lucruri se vorbește de mai mulți ani, iar principalele mecanisme de finanțare europeană la care au avut acces tinerii întreprinzători s-au concentrat inclusiv pe susținerea unor măsuri de prelungire a duratei de viață a afacerilor mici și mijlocii. Azi vorbim despre două astfel de

proiecte destinate IMM-urilor și tinerilor aflați la început de drum în business, gestionate de ADR Centru, pe cont propriu sau în colaborare cu alte organisme internaționale de profil.

CRE:HUB, inspirație pentru industriile creative Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a început în aprilie 2016 un proiect care vizează îmbunătățirea modului de implementare a politicilor și programelor ianuarie 2019

sinteză

Întreprinderea mică sau mijlocie (IMM) este o firmă care are peste zece angajați, dar nu mai mult de 250, o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 2 milioane de euro și 50 de milioane de euro sau active totale cu o valoare cuprinsă între 2 milioane de euro și 43 de milioane de euro.

Ce este o microîntreprindere Microîntreprinderea este o firmă care are mai puțin de zece angajați, o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 milioane de euro sau active totale cu o valoare mai mică de 2 milioane de euro.

Ce este un start-up Start-up este denumirea pe care o are o firmă care activează pe piață de mai puțin de trei ani.

de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii. „CRE:HUB - Politici pentru Industriile Culturale și Creative: Elementul central al dezvoltării regionale bazată pe inovare” este finanțat în cadrul programului de cooperare interregională al Comisiei Europene - Interreg Europe. Proiectul este coordonat de Regiunea Basilicata din Italia și implementat de un consorțiu format din opt organizații partenere provenind din șapte state europene. Asemeni celor șapte organizații partenere, ADR Centru a intuit că e nevoie ca IMM din România să fie mai bine sprijinite și încurajate să se dezvolte și să se lanseze în activități de inovare. Proiectul are o perioadă de implementare de cinci ani, iar pe parcursul acesteia partenerii au ca scop identificarea, împărtășirea și transferul celor mai bune practici și modele de îmbunătățire a politicilor de promovare și susținere a domeniului Industriilor Culturale și Creative (ICC). În cadrul proiectului sunt prevăzute grupuri de lucru de nivel regional, unde se urmărește crearea și implementarea unor planuri de acțiune pentru îmbunătățirea instrumentelor de finanțare disponibile la nivelul regiunilor participante, astfel încât acestea să acorde o mai mare importanță sectorului ICC. Instrumentul politic pe care ADR Centru își propune să-l modifice și să-l îmbunătățească este Prioritatea de investiții 2.1 a Programului Operațional Regional 2014-2020 – „Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice

www.inforegio.ro

a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri.”

Ce s-a făcut până acum și ce urmează Proiectul se derulează în perioada aprilie 2016 – 30 septembrie 2020 (54 de luni), iar până în acest moment fiecare regiune participantă a realizat următoarele obiective: • A selectat un instrument politic de la nivel regional sau național legat de obiectivul tematic al proiectului, spre a fi îmbunătățit în contextul proiectului; • A luat parte la cele șapte sesiuni de schimburi de experiențe organizate în regiunile partenere; • A identificat și împărtășit celorlalte regiuni modelele de bune practici privind politicile regionale/naționale din sectorul Industriilor Culturale și Creative; • A realizat un plan de acțiune privind îmbunătățirea instrumentului politic selectat la nivel de regiune. „Faza a doua de implementare a proiectului se va încheia în septembrie 2020 și va fi dedicată monitorizării implementării planurilor de acțiune realizate în Faza 1”, a declarat pentru Regio, responsabilul de comunicare al ADR Centru, Mirela Groza. Bugetul total al proiectului CRE:HUB este 1.484.484 de euro cu o contribuție FEDR de 1.243.762 de euro. Din această sumă, valoarea alocată ADR Centru este 149.080 de euro, din care 85% reprezintă cofinanțare FEDR, 13% reprezintă cofinanțarea națională, iar 2% cofinanțarea proprie a ADR Centru.

Un nou program StartUp, la Centru În ianuarie 2018, la nivelul Regiunii Centru a demarat un alt proiect care vizează pregătirea antreprenorială a tinerilor care pornesc la drum în business. „StartUp Hub Centru” este un program derulat de ADR Centru, în parteneriat cu SC DAD Expertise SRL. Proiectul are ca scop instruirea a cel puțin 300 de persoane din regiune în vederea demarării unei afaceri și, ulterior, finanțarea a cel puțin 36 de planuri de afaceri. Beneficiarii acestei linii de finațare sunt locuitorii județelor din Regiunea Centru – Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu,

foto: ADR Centru

Ce este o IMM

iar cursurile au fost programate în fiecare din cele șase județe. „StartUP Hub Centru” este finanţat prin intermediul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, linia de finanțare Romania Start Up Plus. Până în acest moment, peste 360 de persoane au participat la cursurile de formare profesională în vederea accesării unei finanțări nerambursabile de până la 38.000 euro, din care 306 au trecut de această etapă. „Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru este în faza de jurizare a planurilor de afaceri din proiectul „StartUp Hub Centru” în Regiunea Centru. Următoarea etapă din cadrul acestui proiect a constat în definitivarea documentațiilor întocmite de cursanți și depunerea planurilor de afaceri. La nivelul Regiunii Centru, în proiectul coordonat de ADR Centru au fost depuse 84 de planuri de afaceri, din care cele mai bune 40 ar putea fi finanțate”, spun reprezentanții ADR Centru. Bugetul acestui proiect, în valoare de 8.886.946,18 lei, este dedicat asigurării

sinteză

instruirii antreprenoriale pentru cel puțin 300 de persoane din Regiunea Centru, selectării a cel puțin 36 de planuri de afaceri și susținerii înființării firmelor pentru inițiatorii acestor planuri de afaceri. Totodată, o componentă importantă a acestui program o constituie completarea instruirii formale a celor care și-au propus să dezvolte aceste firme cu o instruire practică, printr-un internship în companii mature din domeniile pe care antreprenorii le vizează. Nu în ultimul rând, programul asigură acces la o linie de finanțare de cel mult 177.002 lei/proiect (cca 38.000 euro).

Cine sunt beneficiarii La cursurile de dezvoltare antreprenorială au avut acces gratuit șomerii, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani cuprinși într-o formă de învățământ, dar și persoanele care au deja un loc de muncă și au dorit să inițieze o mică afacere. La jumătatea lunii decembrie 2018

(la închiderea ediției) au fost selectate cele mai bune planuri de afaceri propuse. Strategiile de practică și procedurile necesare în vederea finanțării proiectelor acceptate vor avea loc în primul trimestru al anului 2019. „Scopul proiectului, care se va desfășura pe durata a 36 de luni, până la sfârșitul anului 2019, este susținerea dezvoltării antreprenorialului în sectoarele non agricole din zona urbană a Regiunii Centru, ca o condiție esențială a dezvoltării economice și sociale a Regiunii. Dezvoltarea antreprenorialului într-un areal geografic are vocația de a contribui în mod esențial la crearea de noi locuri de muncă. Noile afaceri rezultate prin proiectul StartUp Hub Centru trebuie să angajeze forța de muncă locală, inclusiv prin polarizare din zona periurbană sau chiar rurală din vecinătatea orașelor, în etapa de înființare și creștere a afacerilor și, mai ales, în etapa ulterioară de consolidare”, mai spun reprezentanții ADR Centru.

Profilul unui antreprenor de succes Faptul că aproape jumătate din firmele mici și mijlocii din România nu reușesc să performeze sau să se mențină măcar pe linia de plutire în primii trei ani de la înființare nu e doar o consecință a mediului în care activează. De cele mai multe ori, nereușita în afaceri vine de la un eșec personal al celui care gestionează business-ul. „Întreprinzătorul reprezintă principalul factor de succes al unei afaceri, iar lipsa abilităților și cunoștințelor necesare conducerii afacerii, inadaptabilitatea întreprinzătorului, sunt elemente care pot conduce la eșecul acesteia”, spune Iuliana Poștaru, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România, în cadrul unui interviu susținut în numărul 49 al revistei Regio. Aceasta afirma că, deși nu există o afacere cu succes garantat, un tânăr întreprinzător din România se poate afla mai aproape de reușită dacă deține acele calități care fac diferența în business: viziune, creativitate, determinare, pasiune, încredere, apetit pentru risc și spirit competitiv.

ianuarie 2019

analiză

Cum a creat Rubik Hub un ecosistem antreprenorial La 20 de luni de la lansare, proiectul Rubik Hub a ajuns la maturitate și a creat un ecosistem antreprenorial susținut de o comunitate în care oamenii se pot conecta și pot accesa suport educațional, în care cei cu spirit antreprenorial sunt încurajați și inspirați să dezvolte startup-uri cu potențial de scalare globală. Vlad Epurescu

genția de Dezvoltare Regională Nord-Est a căutat tot timpul să găsească cele mai bune soluții pentru a contribui la bunăstarea regiunii, iar Rubik Hub începe să devină

www.inforegio.ro

unul dintre factorii care au contribuit la ridicarea nivelului de trai și la alinierea la standardele internaționale ale Nord-Estului României. Acest proiect a venit la momentul oportun pentru a consolida coloana vertebrală a economiei: sectorul afacerilor

mici și mijlocii. Atunci când pornești o afacere, crearea de conexiuni cu oameni cu aceleași pasiuni sau nedumeriri, dorința de a împărtăși experiențe și de a învăța din greșelile altora, de a face schimb de cunoștințe și de a dezvolta noi abilități antreprenoriale sunt esențiale,

fotografii: Rubik Hub

analiză

iar Rubik Hub a reușit să găsească un răspuns potrivit acestor nevoi.

Cum a apărut Rubik Hub Istoria Rubik Hub începe, de fapt, în anul 2016, atunci când, în cadrul ADR Nord-Est, era înfiiințată Direcția pentru Dezvoltarea Afacerilor. Scopul său a fost acela de a-și concetra eforturile pentru a sprijini comunități care voiau să pornească o afacere, pentru a facilita parteneriate internaționale care să constituie un important aport de investiții private. Direcția s-a consolidat pe doi piloni. Este vorba despre Biroul Startup și Biroul de Investiții Privae. Primul s-a concentrat,

practic, pe dezvoltarea ecosistemului antreprenorial prin conectarea, educarea și sprijinirea comunităților de fondatori de startupuri, mentori și investitori. Al doilea pilon a avut ca obiectiv atragerea și facilitarea investițiilor private directe. În cadrul Biroului Startup, în mai 2017, era inaugurat primul spațiu de coworking din Piatra Neamț. Conceptul Rubik Hub nu presupune doar un spațiu fizic de coworking, ci și o inițiativă care prin programele și activitățile sale să stimuleze antreprenoriatul la nivel regional. Un rol important l-a avut Vlad Gliga, directorul executiv al Rubik Hub și cel care, practic, a pus bazele proiectului, folosindu-se de experiența sa educațională

și profesională acumulată în SUA și în Danemarca. „La momentul inaugurării, această comunitate de startup regională era aproape inexistentă, divizată și neconcludentă. Ne-am dorit să construim un ecosistem antreprenorial susținut de o comunitate în care oamenii se pot conecta si pot accesa suport educațional, în care cei cu spirit antreprenorial sunt încurajați și inspirați să dezvolte startupuri cu potențial de scalare globală”, ne-au povestit cei de la ADR Nord-Est. Încet-încet, Rubik Hub a mijlocit conexiunea cu o rețea globală de start upuri, prin implementarea unor formate internaţionale de evenimente dedicate ianuarie 2019

foto: Rubik Hub

analiză

2018, anul maturizării În anul 2018, echipa de la Rubik Hub condusă de Vlad Gliga a consolidat proiectele începute în 2017, precum Entrepreneurship Track în cadrul Codecamp, Office Hours și Meetups și a dezvoltat concepte noi. Rubik Edu a fost un program de educație antreprenorială care a fost predat în 5 universități din Regiunea de Nord-Est a României. Startup Fair a fost înființat ca o oportunitate pentru startupurile care au ajuns la acel nivel în care își doresc să obțină validarea din partea unui public relevant. Square 1 Bootcamp a fost o tabără de educație antreprenorială pentru cei care au dorit să își pună în practică ideea la care lucrează, iar Startup Spinner Makeathon a fost un eveniment dedicat startupurilor aflate la început de drum, care își doresc să își consolideze produsul sau serviciul cu ajutorul unor ateliere de lucru și a mentorilor dispuși să împărtășească din experiența lor. „Mai mult, ultimul eveniment organizat în 2018, Startup Spinner Makeathon, a avut participanți, mentori și jurați din

www.inforegio.ro

străinătate, din Marea Britanie, Olanda și Danemarca. Acest lucru a însemnat pentru echipa Rubik Hub o validare a faptului că educația antreprenorială nu are bariere georgrafice. Fiind venită din partea unui public internațional relevant ne dă speranță că, prin astfel de inițiative, Regiunea de Nord-Est a României se poate dezvolta la fel de bine ca orice altă regiune de pe glob”, au spus cei de la ADR Nord-Est.

Așteptări pentru anul 2019 Pentru 2019 s-au setat niște obiective clare, ambițioase, deloc ușor de realizat, care însă pot genera rezultate extraordinare. Esența activităților din cadrul Rubik Hub se traduce prin dorința de a conecta, educa, inspira și încuraja tineri antreprenori să dezvolte afaceri de succes. Dar misiunea Rubik Hub va fi, cu siguranță, facilitată de faptul că Vlad Gliga, CEO-ul Rubik Hub, a atras și format un nucleu de oameni competitivi, care împărtășesc aceleași valori și care și-au asumat realizarea unui scop comun. Așteptările Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est în ceea ce

privește Rubik Hub în anul 2019 au fost sintetizate de către Directorul General al ADR Nord-Est, Vasile Asandei. „Sperăm că Rubik Hub va dezvolta și va consolida comunitatea tinerilor antreprenori din regiune, să inspire și să valideze cât mai multe startup-uri, să dezvolte noi programe de educație antreprenorială, să fie vârful de lance în schimbarea mentalității «la noi nu se poate» și să-i unească pe cei care cred și vor să demonstreze că «se poate», se poate să fim creativi și inovativi, se poate să avem și să dezvoltăm idei de afaceri de mare valoare, se poate să facem din regiunea noastră un loc preferat pentru a munci, a crea, a investi și a trăi frumos”, a spus Vasile Asandei.

foto: Rubik Hub

startupurilor precum Rockstart Answers sau Techstars Startup Weekend.

util pentru beneficiari

Birourile judeţene de informare Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est • Biroul Regional de Informare, ADR Nord - Est Adresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poştal 610125, Piatra Neamț, Județul Neamț Telefon: 0233 224 167 Fax: 0233 224 167 Email: info@adrnordest.ro Pagina web: www.inforegionordest.ro AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD-EST • BIROUL JUDEȚEAN BRĂILA : Str. Grădinii Publice, nr. 12, Tel : 0339 732 416, Fax : 0339 732 417 • BIROUL JUDEȚEAN BUZĂU: B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 48, corp D, parter, (Helpdesk POR), Tel: 0338 401 136, Fax : 0338 401 137 • BIROUL JUDEȚEAN CONSTANŢA: B-dul Mamaia, 22A, Tel : 0341 428 591, Fax : 0341 440 555 (Helpdesk POR) B-dul Mamaia, nr. 235, Tel: 0341 426 627, Fax : 0341 426 627 • BIROUL JUDEȚEAN GALAŢI: Str. Al. I. Cuza, nr. 47, bloc Cristal, scara 3, etaj 3, ap. 1 (Helpdesk POR), Tel: 0336 401 253, Fax : 0336 401 254 • BIROUL JUDEȚEAN TULCEA: Str. Păcii, nr. 20, parter (Helpdesk POR), Tel : 0240 516 986, Fax : 0240 516986 Str. Păcii, nr. 20 , etaj 6, Tel: 0240 505 151, Fax : 0240 505 152 • BIROUL JUDEȚEAN VRANCEA: B-dul Dimitrie Cantemir, nr. 1, etaj 6 (Helpdesk POR) Focşani , Tel: 0237 617 692 Fax : 0237 212 228

Tel/Fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@ adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean Timișoara Str. Proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod poștal 300054, Timișoara, jud. Timiş, Tel/Fax: 0256 491 981, 0256 491.923, mobil: 0746 156 521, email: office@adrvest.ro, webstite: www.adrvest.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest • Biroul județean Olt: Str. Mânăstirii, nr. 1 Bis, Slatina, Tel/Fax: 0249 430 202 • Biroul Județean Gorj: Str. Victoriei, nr. 2-4, camera 254 (clădirea Prefecturii Jud. Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax: 0253/222.313 • Biroul Județean Vâlcea: Str. G-ral Praporgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Consiliului Județean Vâlcea), Tel/Fax: 0250 730 167 • Biroul județean Mehedinți: Str. Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului Județean Mehedinți), Tel: Zaulet Doru Marian - 0745628404; 0723158058 Mail: doru.zaulet@adroltenia.ro, doru.zaulet@gmail.com

Agenția pentru Dezvoltare regională Nord Vest • Biroul județean Bihor P-ta Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bihor, cod poştal 400118, tel/fax: 0359 800 874, mobil: 0755777029, email: horea.droc@ nord-vest.ro • Biroul județean Bistrița-Năsăud P-ţa Petru Rareş, nr. 1, Bistriţa, cod poştal 4400, jud Bistriţa-Năsăud, Tel: 0755 777 031, email: lazar.domide@nord-vest.ro • Biroul Județean Maramureș Str. Gheorghe Şincai, Nr.46, Cam.14, Baia Mare, județul Maramureș, cod poştal 430311. Tel: 0744 777 586, email: dorinel. pacurar@nord-vest.ro • Biroul Județean Sălaj Str. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poştal 450155, jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mobil 0755 777 034, email: ovidiu.ghiurco@ nord-vest.ro • Biroul Județean Satu Mare P-ţa 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare, cod poştal 440026, jud. Satu Mare. Tel: 0-261-805143, fax 0261 710 395, mobil: 0755 777 033, email: ionica.pop@nord-vest.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest • Biroul Județean ARAD; Bd. Revoluției, nr. 81, cod poștal 310025, Arad, jud. Arad Tel/Fax: +40 257 285808 e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean REȘIȚA: Piata 1 Decembrie 1918, nr. 1, cod poștal 320084, Reșița, jud. Caraş Severin Tel/Fax: +40 255 213463 e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean DEVA: Bd. 1 Decembrie, nr. 28, cod poștal 330025, Deva, jud. Hunedoara

servicii carierĂ beneficii

foto: Shutterstock

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia • Biroul Judeţean ARGEŞ Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Argeş, Piața Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Piteşti, jud. Argeş Tel./Fax: 0248/222.250 E-mail: arges@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean DÂMBOVIȚA Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, B-dul Independenței, nr. 1, et. IV, cam 101, Mun. Târgoviște, Tel/Fax: 0345 100 018, E-mail: dambovita@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean GIURGIU Adresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giurgiu, jud. Giurgiu Tel./Fax: 0246/215.271 E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean IALOMIŢA Adresa: Sediul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun. Slobozia, jud. Ialomiţa Tel./Fax: 0343/101.131 E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean TELEORMAN Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Teleorman, Str. Dunării, nr. 178, parter,

mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: 0247/311 201, int. 358, Fax: 0247. 312 494, E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean prahova Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Prahova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. 626 şi 627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. Prahova, Tel/Fax: 0244. 595 594, E-mail: prahova@adrmuntenia.ro

succes

Agenția pentru Dezvoltare regională Centru • Serviciul Help-Desk și Secretariate Consilii/Comitete Regionale Tel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424 Fax: 0258/818613 E-mail:inforegio@adrcentru.ro; programe@adrcentru.ro • Departament Relații Publice și Birou de Informare Tel: 0258/818616, int.123; 121; 122 Fax: 0258/818613 E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro ADR BucureŞti Ilfov Adresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector 2, Bucureşti, cod poştal 020076 Componenţa judeţe: Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov Tel: +4021 313.80.99 Fax: +4021 315 96 59 Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi. ro Pagina web program Regio: www.regioadrbi.ro Pagina Facebook Regio: https://www.facebook.com/adrbi

ianuarie 2019

foto: Shutterstock

idei europene

Marea Britanie & Franţa

Rețeaua femeilor de succes, finanțată cu bani europeni Peste 200 de femei din Marea Britanie și din Franța, cu spirit antreprenorial, au construit o organizație care a conectat cele două maluri ale Canalului Mânecii pentru a promova abilitățile profesionale, exporturile și bunele practici din Bretania, Cornwall și Hampshire. Vlad Epurescu

rogramul de cooperare transfrontalieră interregio dintre Franța și Marea Britanie a alocat pentru 150 de proiecte, în perioada 2012 – 2015, peste 160 de milioane de euro. Unul dintre proiectele care a primit finanțare a fost Rețeaua de Afaceri a Femeilor Întreprinzătoare (B.NEW - Business Network of Enterprising Women). Această inițiativă a fost creată pentru a identifica talente și a consolida una dintre cele mai puternice comunități antreprenoriale din Franța și Marea Britanie. Investiția totală pentru a pune bazele proiectului a fost de 1.780.000 de euro. Fondul European pentru Dezvoltare Regională a contribuit cu 891.000 de euro Experiența de afaceri pusă în comun de aceste femei variază de la modă și consultanță în afaceri până la turism, meșteșuguri, design și producție de film.

www.inforegio.ro

Unul dintre obiectivele principale ale organizației a fost acela de a le ajuta pe antreprenoare să își dezvolte afacerile, intermediind accesul la noi cunoștințe și oportunități de business.

400 de companii au înțeles dinamica antreprenoriatului B.NEW a avut un succes fantastic, deoarece a sporit șansele pentru creșterea exporturilor dintre cele două țări și a creat o bază de date extrem de utilă care a contribuit la internaționalizarea afacerilor și pentru a accesa fonduri naționale și europene pentru dezvoltare. Site-ul oficial are inclusiv și un forum, acolo unde membrii săi împărtășesc experiențe din afaceri. Organizația promovează, de-asemenea, învățarea limbilor străine, înțelegerea obstacolelor în calea creă-

orul Excess Rhona Gardiner, fondatorul și direct B.NEW Energy, una din companiei înscrise în

rii unei afaceri și de ce sunt importante aptitudinile IT. Aproximativ 400 de companii au participat la activitățile rețelei B.NEW, care au inclus ateliere de lucru, cursuri de formare și oportunități de comunicare. În plus, 60 de femei au participat la sesiunile de formare lingvistică. Înțelegerea dinamicii antreprenoriatului feminin a fost, de asemenea, un obiectiv fundamental al lui B.NEW. Rețeaua a făcut pași în această direcție prin efectuarea de cercetări comparative asupra situației femeilor antreprenor din cele trei regiuni menționate. Acest lucru a fost facilitat de întâlnirile de tip masă rotundă pentru a identifica provocările cu care se confruntă și eventualele acțiuni de abordare a acestor probleme. Proiectul le-a făcut mai multe recomandări factorilor de decizie atât din Franța, cât și din Marea Britanie, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ și fiscal.

idei europene

O nouă șansă pentru bolnavii de cancer Germania

O companie IT din Germania a colaborat cu o clinică olandeză pentru a le oferi medicilor și cercetătorilor un nou instrument în lupta împotriva cancerului.

Vlad Epurescu

ratamentul radioterapeutic pentru cancer s-a îmbunătățit de-a lungul anilor, dar este încă traumatizant pentru pacienți din cauza modului în care distruge țesutul bun, în timp ce vizează tumorile. Medicii și cercetătorii doresc să perfecționeze dozele de radioterapie și să îmbunătățească diagnosticul și tratamentul pacienților cu cancer, motiv pentru care software-ul SeDI, dezvoltat de

nemții de la Sohard, este atât de încurajator. SeDI folosește abordarea internetului semantic pentru realizarea unor căutări mai bune ale imaginilor, dezvoltată pentru prima dată de inventatorul World Wide Web, Tim Berners-Lee. „Suntem primii care aplică tehnicile de tratare a datelor mari la datele medicale“, a spus Peter Feltens, coordonatorul de proiect al SeDI și directorul general al Sohard Software. Tehnicile Web semantice ajută sistemele informatice să recupereze datele într-un mod mai sofisticat decât printr-o căutare simplă a cuvintelor. Proiectul SeDI a luat naștere atunci când cei de la Sohard au dezvoltat un prototip pentru căutări semantice a unor imagini medicale cum ar fi scanările

RMN și razele X. Această soluție tehnică i-a atras atenția fizicianului Andre Dekker de la clinica Maastro din Maastricht, care l-a testat și căruia i-a înțeles și potențialul.

O echipă de vis Când cei de la Sohard au aplicat pentru a-și dezvolta ideea de imagistică pentru tratamentele cu radioterapie, propunerea lor a fost selectată dintr-un număr de 600 de aplicații. Practic, IT-iștii nemți au dezvoltat modalități de a permite ca datele clinice de la pacienți să fie combinate cu rezultatele analitice. În domeniul radioterapiei, căutările eficiente sunt deosebit de utile, deoarece, în timpul tratamentului unui pacient, se stochează numeroase imagini. Clinica Maastro utilizează, acum, SeDI, pentru a căuta date stocate în legătură cu volumele tumorilor și cu dozele de radioterapie date. Disponibilitatea acestor informaţii importante îi ajută, practic, pe medici, să ia decizii clinice mai precise pentru pacienții cu cancer. SOHARD se pregătește acum să vândă sistemul altor clinici. Proiectul a fost finanțat prin Eurostars și a primit 1.202.880 de euro. ianuarie 2019

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem! Începuturile unei afaceri pot fi foarte dificile, mai ales dacă sunt scăpate din vedere detaliile tehnice și există greșeli în ceea ce privește stabilirea cheltuielilor. Dacă vreți să obțineți finanțare europeană pentru un proiect, este bine să cunoașteți prevederile legale în cele mai mici amănunte. Specialiștii vă răspund astăzi la o serie de întrebări importante legate de finanțarea afacerilor.



O firmă care beneficiază de finanțare în cadrul apelului de

proiecte POR/102/2/2, pentru achiziție de echipamente/ software, fără lucrări de construcție, mai poate depune o cerere de finanțare în cadrul apelului 2018, în același domeniu de activitate, având ca obiectiv achiziția de noi echipamente și/ sau construcție spațiu de producție?



Ghidul specific pentru apelul 2018, din cadrul acestei Priorități de Investiții, document care a fost supus consultării publice până la data de 23.11.2018, nu menționează faptul că nu se poate depune o cerere de finanțare de către un solicitant care a încheiat un contract de finanțare în cadrul apelului de proiecte POR/102/2/2. Totuși, proiectul propus pentru apelul de proiecte 2018 nu trebuie să afecteze implementarea celuilalt proiect, în conformitate cu prevederile contractului de finanțare încheiat. De asemenea, proiectul nou propus trebuie să respecte toate criteriile de eligibilitate prezentate în cadrul Ghidului specific și a anexelor acestuia, aferente apelului de proiecte în care va fi depusă cererea de finanțare. O întreprindere care are datorii eșalonate la bugetul de stat este eligibilă în cadrul PI 2.2? În cadrul apelului de proiecte POR/102/2/2 în perioada 23.02 - 30.08.2017. În conformitate cu Declarația de eligibilitate aferentă etapei precontractuale, anexă la Ghidul specific pentru apelul de proiecte anterior menționat, punctul M, solicitantul trebuia să-și fi achitat obligațiile de plată nete către bugetul de stat și respectiv bugetul local, în ultimul an calendaristic/ în ultimele 6 luni, în cuantumul stabilit de legislația în vigoare. De asemenea, un solicitant care avea datorii eșalonate către bugetul de stat



www.inforegio.ro

foto: Shutterstock

Pentru un proiect contractat în cadrul PI 2.1A – Microîntreprinderi sau 2.2 – IMM-uri a POR 2014-2020, locurile de muncă nou create trebuie să fie ocupate de persoane rezidente în județul sau regiunea unde se implementează proiectul? Ghidurile specifice pentru apelurile de proiecte 2.1.A/2016 (care a fost deschis în perioada 27.07.2016 - 04.05.2017, în cadrul Priorității de Investiţii 2.1A - Microîntreprinderi), res pectiv POR/102/2/2 (care a fost deschis în perioada 23.02-30.08.2017, în cadrul Priorității de Investiţii 2.2 – IMM-uri), cât și Ghidul specific pentru apelul de proiecte pentru apelul 2018, cadrul Priorității de Investiţii 2.2 – IMM-uri, document care s-a aflat în consultare publică până la data de 23.11.2018, nu menționează faptul că persoanele angajate în cadrul proiectelor trebuie să aibă domiciliul sau rezidența în cadrul regiunii de implementare a proiectului. Cu privire la proiectele aflate în implementare, trebuie respectate toate prevederile Contractului de finanțare semnat între beneficiar și autoritatea finanțatoare.

era eligibil spre finanțare, atâta timp cât datoriile erau achitate conform graficului de eșalonare. Aceste aspecte au fost verificate în cadrul etapei precontractuale, etapă în care solicitantul a trebuit să prezinte, printre altele, Certificatul de atestare fiscală, referitor la obligațiile de plată la bugetul local și bugetul de stat, din care să reiasă că acesta și-a achitat obligațiile de plată nete la bugetul de stat și respectiv bugetul local, în ultimul an calendaristic/ în ultimele 6 luni, în cuantumul stabilit de legislația în vigoare. Care sunt cheltuielile cu consultanța eligibile? Este eligibilă furnizarea serviciilor de consultanță de către o persoană fizică autorizată? Conform Ghidului specific pentru apelul 2018, din cadrul acestei Priorități de Investiții, secțiunea 3.4. Eligibilitatea cheltuielilor, în categoriile de cheltuieli eligibile se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru consultanță, și anume:



util pentru beneficiari nele cazate în alte unităţi de primire deţinute de solicitant. Se pot achiziționa dotări (de ex: un sistem electronic de acces în camere), de care să beneficieze și celelalte unităţi de primire deţinute de solicitant? O investiţie care constă în construirea şi dotarea unei structuri de cazare poate fi considerată eligibilă, inclusiv în situaţia în care anumite facilităţi din cadrul acestei vile ar urma să beneficieze şi persoanele cazate în celelalte spaţii ale solicitantului, presupunând că toate structurile de cazare formează un complex turistic. În ceea ce priveşte achiziţionarea unui sistem electronic de acces în camere, vă punem în vedere condiţia ca proiectul de investiție să fie unul unic, respectiv să nu fie constituit, de fapt, din două (sau mai multe) investiții distincte sub umbrela unei singure cereri de finanțare. Dotările achiziţionate sunt eligibile în măsura în care vizează modernizarea unui singur complex turistic şi clasa CAEN vizată ar fi aceeași, cu respectarea condiţiilor de eligibilitate, în special în ceea ce priveşte încadrarea dotărilor în clasele de mijloace fixe eligibile pentru finanţare. Conform secţiunii 3.2 Eligibilitatea solicitantului din Ghidul specific P.I. 2.1A a POR 20142020, investiția propusă prin proiect trebuie să vizeze o singură clasă CAEN. Lista domeniilor de activitate eligibile este constituită ca anexa 2 la Ghidul specific. Astfel, cheltuielile pentru activităţile de agrement pot fi considerate eligibile atât timp cât vizează acelaşi cod CAEN eligibil înscris în cererea de finanţare.



În ceea ce priveşte investiţia pentru construirea unei pensiuni, vă rugăm să specificați dacă este posibil ca dotările de agrement din cadrul pensiunii să deservească şi persoa-

foto: MDRAP

• plata serviciilor de consultanță la elaborarea cererii de finanțare şi a tuturor studiilor necesare întocmirii acesteia (inclusiv a planului de afaceri); • plata serviciilor de consultanță în domeniul managementului proiectului; • plata serviciilor de consultanță/ asistență juridică în scopul elaborării documentației de atribuire şi/sau aplicării procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, dacă este cazul. Tot în cadrul Ghidului specific cap. 1.7, se menționează: „contribuția maximă a programului la cheltuielile eligibile aferente serviciilor de proiectare și asistență tehnică (detaliate la capitolul 3 din secțiunea 3.4. „Eligibilitatea cheltuielilor”) este de 50%, indiferent de categoria IMM în care se încadrează solicitantului ori regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul”. Vă menționăm că furnizarea serviciilor de consultanță de către o persoană fizică autorizată este eligibilă.

ianuarie 2019

foto: Shutterstock

util pentru beneficiari

Fondatorul unui incubator de afaceri poate fi și administrator al acestuia? Conform ghidului specific, entitatea solicitantă (individual) sau oricare din membrii parteneriatului pot avea și calitatea de administrator al incubatorului de afaceri.



www.inforegio.ro

Referitor la încadrarea în categoria IMM, dacă solicitantul are un număr mediu de 100 de angajați, are o cifră de afaceri anuală netă de peste 50 milioane euro însă valoarea activelor totale nu depășește echivalentul în lei a 43 milioane euro, poate fi considerată întreprindere mijlocie? Conform ghidului specific și prevederilor Legii 346/2004, întreprinderile mijlocii au mai puțîn de 250 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţîn active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro. Respectarea pragului referitor la numărul mediu anual de salariați este obligatorie. În plus, cel puțîn unul din indicatorii financiari (cifra de afaceri anuală netă și activele totale) trebuie să se încadreze în pragul aferent categoriei IMM aplicabile. Dacă, la data



întocmirii situaţiilor financiare anuale întreprinderea nu se mai încadrează în plafoanele de mai sus, aceasta nu îşi va pierde calitatea de întreprindere mijlocie decât dacă depăşirea acestor plafoane se produce în două exerciţii financiare consecutive. Regula celor două exerciţii financiare consecutive se aplică atât la depășirea pragurilor cât și la scăderea sub pragurile aferente unei categorii. Având în vedere faptul că în regiunea București Ilfov nu se pot depune proiecte pentru POR 2.2, aș vrea să știu dacă este eligibilă o investiție efectuată în Târgu Mureș de către o întreprindere mică având sediul în regiunea București Ilfov. Da, investiția este eligibilă în Târgu Mureș, chiar dacă solicitantul are sediul principal în regiunea București – Ilfov, cu condiția ca locația unde se va implementa proiectul să fie înregistrată ca sediu secundar (punct de lucru) la Registrul



Comerțului. Nu este obligatoriu înscrierea la depunere, ci până la finalizarea implementării proiectului dacă e vorba de un nou punct de lucru deschis ca urmare a implementării proiectului. Conform Ghidului Solicitantului – Condițîi specifice de accesare a fondurilor, varianta supusă consultării publice, pentru a se îndeplini condițiile de eligibilitate privind locul de implementare, proiectul trebuie să fie localizat : • în mediul urban (inclusiv sate aparținătoare de orașe) pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii • în mediul rural pentru întreprinderile mijlocii La depunerea cererii de finanțare solicitantul trebuie să aibă deja locul de implementare a proiectului înregistrat ca sediu principal sau secundar (punct de lucru), conform certificatului constatator ORC. Excepție de la regula de mai sus: în cazul unei cereri de finanțare care presupune înființarea unui sediu secundar (punct de lucru) ca urmare a realizării investiției, solicitantul se va angaja (prin declarația de angajament) ca, până la finalizarea implementării proiectului, să înregistreze locul de implementare ca punct de lucru. Vă atragem atenția că județul Mureș aparține Regiunii de Dezvoltare Centru . Referitor la indicatori - în Ghid este menționat faptul că solicitanții de ajutor de minimis vor selecta numai indicatorul c - diversificarea serviciilor de TT. Dacă prin proiect ne propunem să extindem capacitatea de TT cu un serviciu (aferent indicatorului

foto: MDRAP

util pentru beneficiari

b), însă nu vom realiza o investiție fizică (clădire, modernizare), putem solicita și ajutor regional de stat pentru a extinde gama de servicii oferite? Conform ghidului specific proiectele pot avea unul sau două tipuri de investiţii/component/măsuri, în funcție de activitățile eligibile selectate și încadrarea acestora pe tipul de ajutor de stat regional/ajutor de minimis. Astfel, prin proiect se poate solicita finanțare atât pentru componenta A – care implică investiții inițiale în active necorporale și necorporale finanțate prin ajutor de stat regional cât și pentru componenta B – care implică sprijinirea personalului entităților de transfer tehnologic, inclusiv achiziționarea de servicii specifice de transfer tehnologic în sub-domeniile regi-



onale de specializare inteligentă. Prevederea din ghid la care faceți referire se adresează solicitanților care optează pentru un singur tip de investiție, respectiv Componenta B finanțată prin ajutor de minimis. În cazul în care se solicită finanțare pe ambele componente se va selecta cel puțîn unul din indicatorii menționați la punctele a)-c) din ghidul specific, în cazul dumneavoastră punctul b) – extinderea capacității unei unități existente, prin creșterea volumului a cel puțin unui serviciu de transfer tehnologic cu relevanță pentru domeniile de specializare inteligentă. Dacă ne propunem să angajăm încă 5 oameni, aceșția trebuie să fie noii angajați ITT sau trebuie să fie angajați noi ai firmei (să reiasă din bilanț că a crescut numărul de angajați ai întreprinderii)? Conform ghidului specific, Unitatea de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică trebuie să aibă personal și conducere proprii și activitatea unității să fie înregistrată distinct în cadrul contabilității persoanei juridice conform legii. Se va puncta corespunzător în cadrul grilei ETF doar dacă investiția prevede creșterea numărului mediu de salariați ai entității de transfer tehnologic (nu ai societății) în domeniile tehnologiilor avansate ca urmare a realizării investiției la finalul exercițiului financiar ulterior anului în care se finalizează implementarea proiectului și menținerea acestei creșteri pe întreaga perioadă de durabilitate a proiectului.

foto: MDRAP



ianuarie 2019

util pentru beneficiari Plovdiv, Bulgaria, 20-24 februarie

Bruxelles, Belgia, 5-6 februarie Conferința EU Industry Days 2019. Conferința Zilele Industriei din UE este organizată de Comisia Europeană și propune discuții și dezbateri cu lideri din industrie, pe teme de interes precum sustenabilitatea, globalizarea sau digitalizarea. Evenimentul se va concentra pe impactul politicilor industriale asupra cetățenilor europeni. europa.eu/newsroom/events/ eu-industry-days-2019_en

Expoziția Internațională de Agricultură - AGRA. AGRA, unul din cele mai mari evenimente de agribusiness din Europa de Sud-Est, aduce în același loc firme producătoare și institute de cercetare. În paralel, vor avea loc expoziții specializate: produse organice – Bioagra, vinuri – Vinaria, tehnologie pentru industria alimentară – Foodtech, apicultură API Bulgaria. http://www.fair.bg/en/events București, 21-24 februarie Târgul de Turism al României. Ediția de primăvară a Târgului de Turism al României are loc la Romexpo. Pavilionul

B1 este dedicat zonelor turistice din România, prin intermediul administrațiilor publice locale, asociațiilor de turism, Consiliilor Județene și Primăriilor. În Pavilionul B2 se vor afla agențiile de turism și tour-operatorii. În aceeași perioadă, va avea loc, în Pavilionul B1, ROMHOTEL – Expoziția internațională de echipamente, mobilier și dotări pentru hoteluri și restaurante. www.targuldeturism.ro Belgrad, Serbia, 21-24 februarie Târgul HORECA. Târgul Internațional de Echipamente pentru Hoteluri și Catering are loc la Complexul Expozițional din Belgrad și va aduce în atenție tehnologie pentru bucătării, restaurante, sisteme de securitate, produse de curățare. sajam.rs/en/calendar-2019/horeca Chișinău, Republica Moldova, 28 februarie – 3 martie

foto: mdrap

Expoziția Beauty. Beauty – expoziţia internaţională specializată de cosmetice, parfumerie şi echipamente pentru saloanele de frumuseţe va avea loc la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo“ din Chișinău. Scopul organizatorilor este crearea unei platforme eficiente de afaceri pentru producătorii și furnizorii de servicii din domeniu. http://beauty.moldexpo.md/

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro

poftiţi la masă... europeană!

Supe delicioase pentru zile friguroase

foto: Shutterstock

Nimic nu este mai potrivit într-o zi geroasă de ianuarie decât o supă gustoasă, aromată și aburindă. În special în Europa de Est, supele și ciorbele sunt nelipsite de la masa de prânz tradițională, așa că puteți alege dintr-o gamă largă de rețete. Noi vă prezentăm astăzi o specialitate poloneză, supa de sfeclă și un deliciu din Serbia, supa de fasole boabe.

Supă de sfeclă Polonezii o adoră pentru că este sănătoasă și foarte gustoasă. Supa de sfeclă, „barszcz“, este nelipsită de la mesele tradiționale, dar este și foarte frecvent gătită de către gospodine ca felul întâi la masa de prânz. Iată de ce ingrediente aveți nevoie și cum se prepară această supă.

Ingrediente: 4 sfecle, 4 căni de supă de pui sau de legume, 1 cățel de usturoi, 1 linguriță de zahăr, 2 lingurițe de suc de lămâie, sare, piper Preparare: dacă folosiți sfeclă proaspătă, puneți-o la cuptor, învelită în folie de aluminiu și lăsați-o circa 35 de minute.

După ce s-a răcit, tăiați-o bucăți. Într-o oală de dimensiune medie, puneți supa și mai lăsați-o să fiarbă câteva minute. Adăugați sfecla, usturoiul, zahărul, sucul de lămâie, iar la final, sare și piper după gust. Lăsați să fiarbă circa 10-15 minute. Se poate servi cu cartofi fierți cu mărar.

Supa de fasole boabe

foto: Shutterstock

Supa sârbească de boabe de fasole albă se poate prepara atât cu carne, cât și fără. Deși unii o consideră o mâncare specific zonelor rurale, această supă numită „pasulj“ a devenit o tradiție în Serbia și poate fi comandată la cele mai elegante restaurante. Ingrediente. Pentru supă: 250 grame de fasole boabe, 16 căni de apă, oase de porc, 3 morcovi, 3 roșii, țelină, o ceapă, 1 cățel de usturoi, sare, piper, 4 linguri de ulei, 4 linguri de făină, 1 lingură de paprika Preparare: Într-o oală mare de supă, puneți fasolea, apa și oasele de porc. Amestecați ocazional și lăsați să fiarbă cam o oră. La final, adăugați sare și piper. Adăugați legumele, scoateți oasele, puneți din nou totul la fiert, la foc mic, pentru o oră. Dacă vi se pare că nu este suficient de groasă, puneți într-o cratiță uleiul, făina, iar la final paprika. Adăugați o cană de supă, mai fierbeți cinci minute, iar apoi turnați peste supa inițială până obțineți consistența dorită.

ianuarie 2019

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Material distribuit gratuit

Data publicării: Ianuarie 2019