Revista Regio nr. 63/feb 2019: Pentru un viitor mai sănătos

Nr. 63, Februarie 2019

Pentru un viitor mai sănătos

O nouă casă pentru copiii din centrul social „Bogdana”

Centrele sociale asigură o viață demnă la bătrânețe

Cât de importante sunt spitalele regionale pentru România

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

Editorial

O nouă șansă pentru serviciile de sănătate din România Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

R

Fondul European de Dezvoltare Regională

EUROPEANĂ omâniaUNIUNEA a primit o nouă șansă în vederea absorbției de fonduri structurale și de investiții europene. S-au creat condițiile pentru lansarea mai multor apeluri de proiecte pentru finanțarea investițiilor în infrastructura de sănătate Fondul European de Dezvoltare Regională prin Regio 2014-2020.

Alocărilor prevăzute inițial prin Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale li s-au adăugat componente noi prin axa 14. Până în 2020, domeniul sănătății poate beneficia de 334 de proiecte finanțate de Comisia Europeană, proiecte care vizează reabilitarea, extinderea și dotarea a 43 de unități de UNIUNEA EUROPEANĂ primiri urgențe din cadrul spitalelor județene.

Față de exercițiul bugetar anterior, autoritățile și instituțiile publice centrale au fost trecute pe lista beneficiarilor eligibili, prin semnarea de parteneriate cu orice alte autorități și instituții ale administrației Fondul European de publice locale.Dezvoltare Pentru Regională sporirea calității actului medical și a accesului românilor la servicii medicale a fost creată o axă specială, care vizează UNIUNEA EUROPEANĂ investiții în construirea unor spitale regionale.

Concomitent cu investițiile în modernizarea serviciilor de urgență din spitalele județene, actualul Regio se apleacă asupra infrastructurii de servicii medicale și sociale integrate. Numărul mare de proiecte Fondul European de dovedește că strategia Regio referitoare depuse în perioada 2007-2013 Dezvoltare Regională la modernizarea serviciilor de asistență socială este îmbrățișată de autoritățile locale de la noi. În paginile acestui număr al revistei veți afla care e modelul de protecție socială adoptat de instituțiile publice din România pentru combaterea excluziunii sociale a vârstnicilor, dar și a copiilor și adulților cu dizabilități. Totodată, vă propun să aruncăm o privire la vecinii noștri europeni, pentru a afla cum au folosit ei fondurile nerambursabile pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale de care toată lumea are nevoie.

Dan L. Brumar REDACTORI:

Elena ALEXA

Vlad Epurescu

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 ISSN 2061-2251

Vlad BÂRLEANU Dan L. Brumar CORECTOR:

Pompiliu L. DUMITRESCU

coordonator de proiect: Maria-Ionela caprian

2

www.inforegio.ro

4 3 Ştiri din regiuni 6 3 Planuri mari pentru un domeniu mereu sensibil: Sănătatea 9 3 Cât de importante sunt spitalele regionale pentru România

sumar

21 3 Birourile judeţene de informare 12 3 Centre sociale pentru o viață demnă la bătrânețe 15 3 Dezinstituționalizarea adulților cu dizabilități - noua formă de protecție socială 17 3 Centru de zi și îngrijire la domiciliu pentru peste 150 de bătrâni 19 3 O nouă casă pentru copiii din centrul social „Bogdana”

22 3 Ați întrebat?

Vă răspundem!

24 3 Medicina regenerativă, reinventată cu bani europeni la Edinburgh 25 3 Lecția de sănătate predată de Estonia 26 3 Agenda 27 3 Delicii din bucătăria austriacă FEBRUARIE 2019

3

din regiuni Zonă metropolitană la Piatra Neamț

T

Premieră la Timișoara. Administrația locală a introdus linii speciale de transport destinate elevilor din patru cartiere, urmând ca sistemul să fie extins în tot orașul. Primii beneficiari sunt școlarii din cartierele Circumvalaţiunii, Lipovei, Şagului şi Soarelui, care învaţă la liceele „C.D. Loga“, Pedagogic „Carmen Sylva“, „E. Ungureanu“ şi „I.C.Brătianu“. Microbuzele pornesc pe traseu începând cu ora 7.10, iar întoarcerea se face începând cu ora 12.10. Măsura are ca scop fluidizarea traficului, având în vedere că foarte mulți părinți foloseau mașinile personale pentru a-și duce copiii la școlile situate departe de casă.

U

NO RD

S VE

Linii speciale de transport pentru elevi

NO R

T ES D-

Avantaje mari pentru pacienți, dar și economii importante pentru unitatea sanitară. Acestea sunt principalele avantaje ale deciziei luate de conducerea Spitalului Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix de a utiliza o sursă proprie de apă geotermală.

Aceasta va fi folosită în procedurile medicale de tratament, printr-un proiect finanţat din bugetul propriu. Conform reprezentanților managementului spitalului, economiile făcute vor fi folosite pentru ST E V investiții în aparatură și tratamente. Anul trecut, unitatea sanitară a acordat servicii medicale în regim de spitalizare continuă unui număr de 5.638 pacienţi.

TR

Apă geotermală pentru Spitalul din Băile Felix

Proiect ambițios la Piatra Neamț, în ideea accesării de fonduri pentru dezvoltare. Primăria Piatra Neamț își dorește să înființeze, alături de comunele limitrofe, o zonă metropolitană.

Conform reprezentanților administrației locale, aceasta este cea mai bună soluție pentru a realiza proiecte integrate, a folosi mai bine resursele zonei și a atrage mai mulți investitori.

Dacă primăriile acceptă, din viitoarea zonă metropolitană ar urma să facă parte 22 de localităţi aflate pe o rază de 30 kilometri în jurul municipiului Pia­tra-Neamţ.

Scopul final este creș­te­­­rea calită­ții vie­ ții lo­cal­ni­­ci­lor și dez­ vol­ta­rea economică a zonei.

CE

N

Centru modern pentru studenți Proiecte ambițioase la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş. Studenții vor avea la dispoziție un modern centru didactic și de examinare, dotat la cele mai înalte standarde. Conform conducerii universității, Centrul UniX va avea, pe lângă săli de curs și seminarii, spații modern utilate pentru activități educaționale și simulatoare medicale. Sălile de examinare vor fi dotate cu sisteme de proiecţie video, ecrane de proiecţie HD şi sisteme de înregistrare audio-video, iar pupitrele vor fi prevăzute cu monitoare încastrate. Investiţia de peste 16 milioane lei se va face din fonduri proprii.

4

www.inforegio.ro

din regiuni Laborator nou de rezonanță magnetică Vești bune pentru pacienții Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa. Calitatea investigațiilor medicale va crește o dată cu darea în folosință a noului Laborator de Rezonanţă Magnetică Nucleară. Prin sistemul informatic modern, rezultatele examenelor de imagistică vor putea fi consultate de toate departamentele medicale din unitate. Investiția are o valoare totală de peste 800.000 de euro și a fost realizată prin Programul sectorial de reformă - Îmbunătăţirea Calităţii şi Eficienţei Sistemului Sanitar cu finanţare de la BIRD şi prin sponsorizări. Pe lângă echipamente, s-a investit și în recompartimentarea și modernizarea spaţiului şi mobilierului.

SUD -VE ST

MU SUD

NT EN IA

Cursuri de instruire pentru proiecte de succes

SU D T -ES

17 tramvaie, 38 de autobuze electrice și 40 de autobuze diesel. Acestea sunt planurile pentru modernizarea Regiei de Transport Craiova, conform reprezentanților autorităților locale. Investițiile vor fi finanțate, în cea mai mare parte, din fonduri europene, iar avantajele pentru locuitorii Craiovei sunt multiple: condiții mai civilizate de transport, un mediu mai curat, economii. Edilii au în vedere, tot penIA N E T tru acest an și un proiect de sistematizare a OL circulației și condiții speciale în trafic pentru mijloacele de transport în comun, astfel încât acestea să asigure cea mai eficientă deplasare în Craiova.

TIILF OV

Se modernizează transportul public

Promenadă pe insula Lacul Morii

Ş zonă cu potențial uriaș din Capitală, RE dar înOcare U nu s-a investit nimic în ultimii ani, C BU ar putea căpăta o înfățișare nouă. Primăria sec-

torului 6 a lansat la sfârșitul lunii ianuarie, în dezbatere publică, proiectul de amenajare a insulei Lacul Morii și a unei zone de promenadă. Potrivit proiectului, aici vor fi construite o plajă artificială, zone de sport, terase și restaurante și va fi modernizată promenada care înconjoară Lacul Morii. Pe toată lungimea acestei zone va exista și o bandă de alergare, pentru a-i încuraja pe iubitorii sportului în aer liber. Conform edililor, lucrările ar putea începe în această primăvară.

Reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, coordonator al consorțiului proiectului PROSME, au participat recent la Timișoara la cursul de instruire organizat în cadrul Enterprise Europe Network. Evenimentul a avut scopul de a prezenta noua viziune a rețelei pentru anul 2019, privind îmbunătățirea abilităților consultanților EEN, pentru a crește impactul pe care serviciile oferite de aceștia îl au asupra IMM-urilor. Sesiunea de training a fost organizată de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, coordonator al proiectului Ro-Boost. În cadrul unui interesant workshop, antreprenorii și-au prezentat afacerile precum și provocările cu care se confruntă.

FEBRUARIE 2019

5

sinteză

Planuri mari pentru un domeniu mereu sensibil: Sănătatea

foto: MDRAP

Unități de primiri urgențe modernizate, ambulatorii de specialitate reabilitate și dotate la standarde înalte, acces îmbunătățit la servicii de sănătate. Acestea sunt doar câteva din beneficiile pe care fondurile europene le aduc unui domeniu extrem de important: sănătatea.

Vlad Bârleanu

Î

n actuala perioadă de programare bugetară, prin Acordul de Par­te­ne­ riat semnat cu Comisia Europeană, România şi-a asumat îndeplinirea a 36 de condiţionalităţi ex-ante pentru atra­gerea şi utilizarea fondurilor struc­ tu­rale şi de investiţii. Ministerul Sănătăţii s-a angajat, la rândul său, la respectarea unei astfel de pre-condiţii, care vizează existenţa unui cadru strategic de politică naţională sau regională pentru sănătate.

Acţiunile care trebuiau să fie întreprinse se refereau la detalierea cartografierii serviciilor de sănătate şi elaborarea unui cadru comprehensiv de monitorizare şi evaluare a Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020.

6

www.inforegio.ro

În august 2017, Comisia a notificat oficial România cu privire la ridicarea condiţionalităţii ex-ante, ceea ce a permis lansarea apelurilor de proiecte pentru finanţarea investiţiilor în infrastructura de sănătate din cadrul Regio 2014-2020.

Pentru actualul exerciţiu financiar, iniţial s-a prevăzut o singură axă prioritară dedicată infrastructurii sanitare din cadrul Regio, unde urmau să fie finanțate următoarele activități eligibile: reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii ambulatoriilor și a unităților de primiri urgențe, precum și construirea, reabilitarea, modernizarea sau dotarea infrastructurii de servicii medicale și sociale integrate (centre comunitare integrate).

Este vorba despre Axa Prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale.

PESTE 300 de proiecte pentru Sănătate Suma pusă la dispoziţie prin Regio 2014-2020 pentru domeniul sănătăţii este de 372 de milioane de euro. Prin actualul Regio, Sănătatea poate beneficia până în 2020 de 334 de proiecte sprijinite și finanțate de Comisia Europeană, care vor avea impact direct asupra comunităților locale și a calității vieții oamenilor. Printre aceasta se numără – în afara spitalelor regionale – investiții în reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea a 44 de unități de urgență în spitalele județene.

La mijlocul lui 2018, autorităţile au adus o serie de modificări aplicabile tuturor axelor prioritare ale Regio. Este

sinteză vorba despre modificarea cadrului de performanţă prin introducerea etapelorcheie de implementare şi revizuirea ţintelor pentru anul 2018, respectiv 2023, acolo unde au fost făcute modificări ale alocărilor financiare. Apoi, autorităţile și instituțiile administraţiei publice locale au fost adăugate ca beneficiari eligibili, fiind introduse şi parteneriate şi colaborări cu orice alte autorităţi sau instituţii publice care pot contribui la buna implementare a proiectului.

serviciilor sociale din România rămâne în continuare precară şi necesită realizarea de investiţii în reabilitarea, modernizarea şi dotarea clădirilor în care se desfăşoară acestea. Numărul mare al proiectelor depuse în exerciţiul anterior (423 de proiecte până la 31 iulie 2013) atestă nevoia reală de modernizare a infrastructurii serviciilor sociale, precum și interesul manifestat de autoritățile publice locale în combaterea excluziunii sociale.

Bani pentru modernizarea cabinetelor medicale Prin Regio, Axa Prioritară 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii – submăsura 2.2, medicii pot obține până la 70% finanțare din valoarea unui proiect. Mai exact, suma nerambursabilă este între 200.000 de euro și 1 milion de euro, dacă investiția este în zona rurală sau urbană. Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie să se încadreze în

foto: MDRAP

Încă din exerciţiul bugetar anterior, finanțarea din Regio a infrastructurii serviciilor de sănătate s-a dovedit a fi relevantă în contextul în care sistemul național de sănătate se confrunta – şi încă se confruntă – cu multe dificultăți.

Pe fondul contracției PIB și a creşterii presiunilor bugetare în perioada re­ce­ siunii, ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB a scăzut de la 5,95% în 2010 la aproximativ 5,84% în anul 2011. În contextul crizei economice, strategia Regio s-a dovedit una dintre puținele surse viabile de finanțare a infrastructurii serviciilor de sănătate. Situaţia in­fra­structurii

foto: MDRAP

Nevoie continuă de servicii sociale

FEBRUARIE 2019

7

foto: MDRAP

sinteză

Axă nouă pentru Spitale Regionale categoria unei microîntreprinderi cu cel mult 9 salariați și o cifră de afaceri netă de până la 2 milioane de euro (echivalentul în lei). De asemenea, trebuie să aibă sediul social sau punctele de lucru în mediul urban (inclusiv sate aparținătoare de orașe). Sunt eligibile şi întreprinderile mici, având între 10 şi 49 de salariați, și o cifră de afaceri netă de până la 10

milioane de euro. Aceleaşi reguli ca şi la microîntreprinderi sunt valabile pentru sediul social. De asemenea, sunt eligibile întreprinderile mijlocii, având între 50 şi 249 de salariați, și o cifră de afaceri netă de până la 50 de milioane de euro. Sediul social sau punctul de lucru trebuie să fie în mediul rural.

Una dintre modificările specifice aduse axelor prioritare ale Regio a fost realizarea unei axe separate pentru spitalele regionale, respectiv Axa Prioritară 14.

De asemenea, a fost suplimentată alocarea financiară pentru Axa Prioritară 8 - Sănătate pentru finanțarea achiziției de ambulanțe și echipamente care deservesc ambulatoriile și UPU, precum și pentru a acoperi compensările necesare pentru creșterea ratei unice de cofinanțare din FEDR de la 50% la 70% în cadrul acestei axe.

foto: MDRAP

Cu fondurile primite se pot construi, extinde sau moderniza cabinetele medicale, inclusiv racordarea la utilitățile generale aferente (alimentarea cu apă, gaze naturale, canalizare, energie electrică). De asemenea, se pot achiziționa echipamente noi, software, licențe, drepturi de autor, mobilier sau autovehicule pentru transport. Fondurile primite pot fi folosite şi pentru certificarea produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, a sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății ori pentru internaționalizarea serviciilor, prin participarea la târguri și expoziții internaționale sau misiuni comerciale.

8

www.inforegio.ro

ANALIZĂ

Cât de importante sunt spitalele regionale pentru România

foto: Shutterstock

Cu toții ne dorim servicii medicale de calitate în România, spitale la standarde europene în toată țara, acces la tratamente moderne. Un pas important îl reprezintă, în acest sens, înființarea spitalelor regionale, destinate cazurilor complexe, patologiilor grave și urgențelor, pentru pacienții dintr-o anumită zonă a țării. Specialiștii din cadrul Departamentului Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale din cadrul Ministerului Sănătății au explicat pe larg, pentru revista Regio, care este importanța acestor unități sanitare.

De ce este nevoie de spitale regionale?

Cum vor ajuta acestea sistemul de sănătate?

Strategia națională pentru sănătate 2014-2020 a fost aprobată printr-o Hotărâre de Guvern în 2014, reprezentând cadrul de stabilire a obiectivelor prioritare din domeniul sănătății, pentru perioada de finanțare UE 2014-2020. Viziunea strategică este dezvoltarea unei națiuni de oameni sănătoși și productivi, prin asigurarea accesului la servicii de prevenire, de urgență, curativă și de reabilitare de înaltă calitate, prin utilizarea eficientă a resurselor disponibile și prin introducerea celor mai bune practici.

În ceea ce privește serviciile medicale terțiare, acestea prezintă mai multe probleme. Nivelul terțiar al sectorului sănătății se bazează pe o infrastructură proiectată cu 50-60 de ani în urmă, când nevoia de servicii de sănătate era diferită de realitățile de astăzi, caracterizată printr-un număr mare de spitale și paturi de spital care operează într-o structură fragmentată și cu o dezvoltare insuficientă a diferitelor niveluri de îngrijire. Spitalele variază în funcție de mărime, de la spitalele universitare mari care oferă cele

Reforma asistenţei medicale cu paturi cuprinde reevaluarea spitalelor, raţionalizarea, revizuirea criteriilor de clasificare a spitalelor, reorganizarea pe niveluri de competenţă mai complexe servicii de îngrijire terțiară spitalelor mici cu una, două sau trei specialități de bază. Există, de asemenea, FEBRUARIE 2019

9

ANALIZĂ Populația este nevoită să parcurgă distanțe foarte mari, pentru a accesa servicii din alte județe și regiuni, față de cele de reședință o mare varietate de diferențe în ceea ce privește echipamentul, capacitățile de abordare a cazurilor complexe și accesibilitatea. Majoritatea spitalelor publice au fost construite în anii 1970 și 1980, sunt bazate pe standarde depășite și se află în prezent într-o stare fizică critică.

Cele mai multe dintre ele nu respectă circuite spitalicești, au mari deficiențe legate de facilități de bază (ascensoare, holuri de acces, spații pentru diagnostic și tratament, băi, etc.), reprezentând riscuri pentru siguranța pacientului. Infrastructura spitalului se caracterizează printr-o fragmentare ridicată, cu multe pavilioane / clădiri care se află uneori la mai mulți kilometri unul de celălalt, necesitând transferul prin ambulanță între secțiile / departamentele aceluiași spital.

Dotarea cu echipamentele necesare este necorespunzătoare, în multe spitale și, adesea, distribuția teritorială a echipamentelor este insuficient echilibrată și calibrată în comparație cu nevoile reale.

Dată fiind această situație, a distribuirii inegale a unor servicii spitalicești terțiare performante în teritoriu, populația este nevoită să parcurgă distanțe foarte mari, pentru a accesa servicii din alte județe și regiuni, față de cele de reședința. Astfel,

accesul populației la servicii medicale secundare și terțiare este critic, mai ales pentru populația vulnerabilă, care de cele mai multe ori nu dispune de sumele necesare pentru a se deplasa, sau nu are informațiile necesare prin disponibilitatea acestor servicii.

Pentru a răspunde acestor probleme, reforma asistenţei medicale cu paturi cuprinde reevaluarea spitalelor, raţionalizarea, revizuirea criteriilor de clasificare a spitalelor, reorganizarea pe niveluri de competenţă. Se urmărește dezvoltarea unor rețele de spitale, formată din spitale județene, municipale, care să răspundă nevoilor de îngrijiri medicale ale populației și care să aibă în vârful său, spitalul regional de urgență. SRU va fi înființat la nivelul fiecărei regiuni și este destinat a răspunde cazurilor complexe, patologiilor grave și urgențelor, pentru pacienții de la nivelul regiunii. În acest fel se urmărește îmbunătățirea accesului la servicii adecvate de calitate. Aceste spitale vor fi concepute din punct de vedere arhitectural, al materialelor de construcție, al dotărilor și al personalului, conform celor mai înalte standarde de performanţă. În plus, proiectul spitalului include servicii cost-eficiente și eficace (spitalizare de zi, ambulatorii), ce vor permite deservirea unui număr crescut de pacienți, într-un timp mai scurt, cu mijloace tehnice moderne. În ultimii ani, majoritatea serviciilor de urgență (UPU și CPU) ale spitalelor au fost îmbunătățite, la fel și multe dintre ambulatoriile de specialitate, dar rămân importante distorsiuni în furnizarea de servicii medicale secundare și terțiare, deficit acut de medici și asistente me-

dicale, în special în sectorul spitalicesc.

Acum dezvoltarea asistenței medicale terțiare urmează logic, pentru a asigura continuitatea asistenței medicale pentru populație.

foto: MDRAP

Aceste spitale vor fi concepute din punct de vedere arhitectural, al materialelor de construcție, al dotărilor și al personalului, conform celor mai înalte standarde de performanţă 10

www.inforegio.ro

Ce etape urmează în proiectul spitalelor regionale?

Importanța fondurilor europene pentru sistemul de sănătate din România Fondurile europene aduc un sprijin esențial pentru

foto: MDRAP

ANALIZĂ

(revizuire SF, elaborare de documente tehnico-economice suport, elaborare aplicații, sprijin în etapa de clarificare). l Etapa 2, finanțată din POR 2021-2027 - va avea ca obiective: executarea lucrărilor de construire și operaționalizarea celor trei Spitale Regionale de Urgență.

Prin Memorandum de Guvern, în dezvoltarea sistemului de sănătate din România, fiind luna decembrie 2018, s-a stabilit rea­ focalizate pe realizarea unor obiective importante ale lizarea proiectelor celor 3 SRU în 2 Strategiei naționale de sănătate 2014-2020. Aceste etape, în vederea obținerii finanțării obiective se referă atât la investițiile în infrastructură (asistență comunitară, ambulatorie, urgență, spitale), europene nerambursabile suplimen- în dezvoltarea capitalului uman (programe specifice tare, de aproximativ 1 miliard de euro, de formare pentru medici și asistente), a măsurilor din ciclul de finanțare 2021-2027, de reformă (de exemplu, modificarea legislației din Principalele necesară acoperirii deficitului de sănătate), cât și a unor servicii medicale preventive provocări pentru 2019 (screening pentru cancer de col, sân, colon, hepatite, finanțare. a serviciilor pentru pacienți cu TBC, alte afecțiuni). l Etapa 1, finanțată din POR Se urmărește continuarea 2014-2020 - va avea ca obiective: înactivităților de pregătire a do­cu­ tocmirea proiectelor tehnice și verifica- planul de training, curricula de training și mentației pentru cele trei Spitale Regiorea acestora, întocmirea planurilor de reabilitare, modernizare și dotare centru nale, lansarea procedurilor de achiziție reorganizare locală (model inovativ de de training), a caietelor de sarcini pen- publică privind contractarea serviciilor organizare și funcționare a spitalului re- tru execuție lucrări de construire, pre- de proiectare și asistență tehnică, semgional de urgență, conversia serviciilor, cum și sprijin tehnic pentru pregătirea narea contractelor de servicii aferente etc.), a planurilor de tranziție (inclusiv aplicațiilor de finanțare pentru etapă 2 proiectării.

FEBRUARIE 2019

11

PROIECTE

foto: Shutterstock

Centre sociale pentru o viață demnă la bătrânețe

Două centre sociale dezvoltate de ADR Vest prin intermediul Axei 8 le vor ușura vârstnicilor din județele Arad și Timiș viața la bătrânețe.

Vlad Epurescu

P

rocesul de îmbătrânire rapidă a populației din țările europene este una dintre cele mai mari provocări ale epocii moderne. În condițiile menținerii actualei rate a natalității, statistica Națiunilor Unite arată că, în prezent, 1 din 7 români are peste 65 de ani, iar ecartul se va micșora în 2030 la un raport de 1 la 5 și, din 2060, la 1 din 3.

Prin «îmbătrânire demografică» se înţelege creşterea relativă a populaţiei vârstnice de 60 ani şi peste în totalul populaţiei, ca un proces ferm şi de lungă durată, în paralel cu scăderea numărului de persoane din grupul tânăr de populaţie aparţinând vârstei de 0-14 ani, în timp ce ponderea persoanelor adulte, de 15-59 ani înregistrează modificări nesemnificative.

12

www.inforegio.ro

Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensionari la fiecare salariat, raportul s-a inversat din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la orizontul anului 2060 la fiecare salariat să fie 1,5 pensionari.

Acest declin demografic pune o presiune mare pe autoritățile locale care trebuie să vină în întâmpinarea bătrânilor cu proiecte sociale care să-i ajute să depășească mai ușor obstacolele pe care le aduce cu sine înaintarea în vârstă. În mod normal, familia rămâne o sursă principală de sprijin pentru persoanele vârstnice, ale căror nevoi socio-economice sunt mai mari. Creşterea rapidă a proporţiei vârstnicilor are, așadar, o importanţă specială în termeni de politici publice, deoarece acest segment de vârstă, din cauza degradării fireşti a stării de sănatate, reclamă îngrijiri specializate

şi individualizate pe termen lung.

Dar ce se întâmplă cu bătrânii care nu mai sunt ajutați, din diferite motive, de familie? Pe ei cine îi ajută? Pentru a răspunde nevoilor acestei categorii de vârstnici, ADR Vest, prin intermediul Axei 8, va înființa, în comuna Zerind, din județul Arad, un centru de zi și, în comuna Giroc din județul Timiș, va construi un centru social, fără componență rezidențială.

Unitate de îngrijire pentru bătrânii din comuna Zerind În comuna Zerind există un număr crescând de persoane vârstnice care, pentru a avea o viață demnă, ar avea nevoie de sprijin pentru integrarea sau reintegrarea lor în societate. Acest lucru presupune identificarea soluțiilor prin

care pot fi rezolvate probleme legate de la capacitatea lor fizică și până la informare în domeniul social și juridic.

Pe de altă parte, există o categorie de persoane care nu mai reușește să își gestioneze singură viața cotidiană. Are nevoie de ajutor, dar membrii familiei fie nu se află în apropiere, fie nu au suficient timp pentru a-i ajuta. În aceste condiții, ADR Vest a considerat că este nevoie să înființeze o structură capabilă să furnizeze servicii sociale de calitate pe termen lung, pentru a veni în sprijinul persoanelor vârstnice din Zerind.

Administrația publică locală a găsit posibilitatea să pună la dispoziție un imobil care, în urmă cu mai multă vreme, era o unitate de grăniceri. El va servi ca centru de zi pentru persoane vârstnice, în cadrul căruia va funcționa și o unitate de îngrijire la domiciliu a bătrânilor. „Acest imobil este în stare relativ bună, dar necesită niște lucrări de reabilitare și de modernizare, pentru adaptarea sa la cerințele noii destinații”, ne-au spus cei de la ADR Vest. Clădirea este, în prezent, neutilizată, și este dotată cu un corp

foto: ADR Vest

foto: ADR Vest

PROIECTE

principal care are două nivele.

Pentru furnizarea serviciilor va fi nevoie de mobilier, de echipamente și de dotări specifice. Definirea funcțiilor încăperilor și a serviciilor care se vor furniza în cadrul noii structuri au fost întocmite cu ajutorul specialiștilor Direcției sociale din cadrul Consiliului Județean Arad, care au experiență mare în acest domeniu.

Imobilul va trece, astfel, printr-o multitudine de transformări. În urma lucrărilor, corpul principal de clădire va

fi modernizat, mansardat, anvelopat cu materiale incombustibile pentru izolare termică, accesibilizat pentru persoane cu dizabilități prin amenajarea de rampe, lifturi și băi speciale. Va fi amenajată și o anexă unde va fi instalat un garaj. Se vor mai construi căi de acces și locuri de parcare, printre care și două pentru persoane cu dizabilități și vor fi amenajate spații verzi.

Ulterior, ADR Vest va achiziționa mobilierul necesar pentru fiecare încăpere, stabilit pe baza funcției pe care o va avea încăperea respectivă.

FEBRUARIE 2019

13

foto: Shutterstock

PROIECTE

Echipamentele ce se vor achiziționa cuprind, pe de o parte, aparatură de uz gospodăresc, mașină de spălat și mașină de uscat care vor fi utilizate atât de centrul de zi cât și pentru unitatea de îngrijire la domiciliu, tehnică de calcul care va asigura accesul la internet al persoanelor vârstnice și activitatea curentă a centrului, echipamente și dotări pentru petrecerea timpului liber, precum televizoare și echipamente sportive. Se va achiziționa, de asemenea, și un autovehicul destinat unității de îngrijire la domiciliu, care va fi adaptat și pentru transportul persoanelor aflate în scaun cu rotile.

Cantină socială pentru bătrânii din Giroc

foto: ADR Vest

Comuna Giroc, din județul Timiș, este una dintre cele mai prospere din punct de vedere economic din România. Infra-

14

www.inforegio.ro

structura se dezvoltă într-un ritm mult mai rapid decât în alte zone ale țării, iar serviciile pentru utilități se extind de la o zi la alta.

Cu toate acestea, comuna Giroc se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populației. Așa că, în vara anului trecut, ADR Vest anunța extinderea și modernizarea unui centru de zi cu o cantină socială și cu o zonă de prestări servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoanele trecute de 65 de ani din zona Giroc.

ADR Vest intenționează să creeze o structură inovatoare de asistență la domiciliu, care va asigura servicii sociale de calitate – livrarea de hrană caldă, servicii de consiliere și companie, asistență medicală unui număr de 22 persoane vârstnice aflate în nevoie, și în imposibilitatea de a se deplasa.

Practic, prin acest proiect, ADR Vest

va reduce inegalitățile cu privire la accesul la servicii de sănătate pentru cei bătrâni. Va promova incluziunea socială prin îmbunătățirea serviciilor sociale, culturale și de recreeare. Valoarea eligibilă a proiectului este de aproximativ 240.000 de lei.

Soluțiile găsite de cei de la ADR Vest vor contribui la bunăstarea şi traiul decent al persoanelor în vârstă, singure, semidependente și nedeplasabile pentru a-și îmbunătăţi încrederea de sine, autonomia, securitatea şi integrarea în viața activă a comunității, prin prestarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru vârstnicii din Comuna Giroc.

Serviciile vizate de ADR Vest sunt prepararea și distribuirea hranei calde zilnice la domiciliul beneficiarilor printr-o alimentație suficientă și soluții personalizate de regim prin persoanele de specialitate implicate în proiect.

O altă direcție de îmbunătățire este asigurarea companiei, iar consilierii, prin conversație și implicare, îi vor ajuta pe bătrâni, în diferite activități de recreere, fie la centrul de zi, fie la domiciliul beneficiarilor.

Asigurarea unor servicii medicale de rutină și aducerea unui personal specializat, implicat în proiect, este un alt obiectiv la ADR Vest. Tot acest efort va presupune angajarea a 6 persoane noi în cadrul centrului de zi pentru vârstnici, în următoarele funcții: medic, bucătar, ajutor de bucătar, șofer, asistent social, responsabil curățenie precum și implicarea persoanelor cu dizabilități în activități de voluntariat în cadrul centrului.

PROIECTE

Dezinstituționalizarea adulților cu dizabilități - noua formă de protecție socială

foto: Shutterstock

Infrastructura socială destinată persoanelor cu dizabilități din România a rămas încremenită în secolul XX. Nevoilor actuale ale acestei categorii de oameni li se răspunde cu aceleași mijloace utilizate acum 50 de ani, realitate de necontestat care a stârnit îngrijorare la nivel european.

Dan L. Brumar

M

odul învechit în care se face protecție socială pentru persoanele vulnerabile și cu dizabilități din România va fi curând amintire, grație unei schimbări radicale de paradigmă. Trecerea de la îngrijirea instituționalizată la o stare de semiindependență a adulților cu dizabilități este prioritară în vederea stimulării abilităților celor care au beneficiat până acum de grijă permanentă.

Peste 700.000 de români se confruntă cu o formă sau alta de dizabilitate, iar cei mai mulți dintre ei au mari dificultăți în ceea ce privește accesul la un loc de muncă, la servicii publice de sănătate ori la activități de învățare pe tot parcursul vieții. În prezent sunt discrepanțe mari între me-

diul rural și cel urban în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale, în special din cauza acoperirii slabe cu personal calificat și cu infrastructură adecvată, care să încurajeze aceste persoane să facă trecerea de la regimul de îngrijire permanentă.

Una dintre măsurile care ar putea reduce semnificativ presiunea exercitată asupra sistemului de asistență socială este crearea unor centre de zi pentru stimularea abilităților celor care vor să muncească și să se bucure de roadele muncii lor.

Eforturi se fac, în acest moment, în toate regiunile de dezvoltare, iar Regio 20142020 este unul dintre cele mai accesibile instrumente de finanțare puse la dispoziția autorităților locale în vederea atingerii obiectivelor de țară. În zona de Sud-Est se pune mare accent pe încurajarea dezinstituționalizării

persoanelor adulte cu dizabilități, prin crearea unor centre moderne de servicii sociale integrate mai mici, care au ca scop îmbunătățirea calității serviciilor sociale oferite. Un exemplu este cel al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Tulcea, care și-a propus să diminueze capacitatea Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică de la Babadag și să creeze două noi centre protejate, la Mahmudia și Smârdan.

Centrul de la Babadag, care în prezent găzduiește în regim full time 173 de persoane adulte cu dizabilități, își va reduce capacitatea la 93 de persoane și va trece printr-o serie de lucrări de modernizare. În urma evaluării medico-psiho-sociale s-a constatat că 80 dintre cei 173 de beneficiari posedă un potențial considerabil de a-și spori abilitățile de viață semi-dependentă.

FEBRUARIE 2019

15

PROIECTE

Filosofia acestor proiecte este schimbarea de optică în ceea ce privește modul în care se acordă îngrijire persoanelor cu dizabilități. Prin diminuarea centrului de la Babadag se urmărește crearea a trei locuințe protejate la Mahmudia și alte trei locuințe protejate în comuna Smârdan, care să ofere un loc adecvat desfășurării activităților. Complementar, se urmărește reabilitarea, dotarea și modernizarea centrului existent și transformarea acestuia în centru de zi ca un nou serviciu social pentru persoanele adulte cu dizabilități dezistituționalizate. „După finalizarea proiectului, lo­cuin­ țele protejate vor fi folosite de un număr de 80 beneficiari care vor fi dezin­ stituționalizați și vor desfășura ac­tivități de autogospodărire printr-o fermă proprie și grădinărit, vor avea ac­tivități de croitorie, pictură, răchitărie, ac­tivități generatoare de venituri pentru auto­ susținere. Astfel se vor reduce costurile de întreținere cu cele 80 de persoane independente”, ne spune Mirela Daniela Ghergulescu, director general adjunct DGASPC Tulcea.

Cele 80 de persoane care vor ieși din regimul de îngrijire dependentă al centrului de la Babadag vor fi găzduite în locuințele protejate, astfel: la Centrul de zi Babadag vor locui 27 de persoane, la Centrul de zi Smârdan vor fi 26 de persoane, iar la Centrul de zi Mahmudia - 27 de persoane. Proiectele au fost depuse de DGASPC Tulcea în urma apelului de proiecte lansat prin Axa prioritară 8 „Investițiile în infrastructurile sanitare și sociale“, Prioritatea de investiții 8.3 B ITI – „Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru grupul vulnerabil persoane cu dizabilități“. Dosarele se află în etapa finală a evaluării, iar contractarea e preconizată în luna februarie a acestui an. Proiectele asigură cerințele Reg.

16

www.inforegio.ro

foto: Shutterstock

Locuințe protejate în loc de îngrijire permanentă

1303/2013 și implementarea „Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării”. Valoarea totală a proiectelor este de peste 6,2 milioane lei, din care finanțarea neramburasabilă este de aproximativ 6,08 milioane lei.

Conform reprezentanților DGASPC Tulcea, proiectul este complementar apelului POCU – „Dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități aflate în instituții de tip vechi- Servicii sociale la nivelul comunității”, astfel încât instituția va depune un proiect pe apelul POCU, în cadrul căruia se vor asigura serviciile sociale și plata personalului ce deservește centrul de zi și se ocupă cu administrarea locuințelor sociale.

Eforturi pentru reintegrarea în comunitate Aceeași strategie este urmată de DGASPC Vrancea, instituție care a depus o cerere de finanțare în cadrul Axei prioritare 8, Prioritatea de investiții 8.3 B –„Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru grupul vulnerabil persoane cu dizabilități“. Autoritățile din Vrancea urmăresc să înființeze noi locuințe și centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilități în localitățile Panciu, Odobești și Dumbrăveni.

Din cauza infrastructurii deficitare din județ, DGASPC Vrancea mizează pe cele trei proiecte depuse în cadrul Regio 2014-2020 pentru a înființa două locuințe protejate și un centru de zi în orașul Panciu (48 de beneficiari), trei locuințe protejate și un centru de zi în orașul

Odobești (60 de beneficiari) și două locuințe protejate și un centru de zi în comuna Dumbrăveni (50 de beneficiari). „Locuințele protejate vor asigura servicii de cazare în sistem protejat, îngrijire personală, asistență și suport beneficiarilor. În cadrul centrelor de zi vor fi organizate activități diverse în scopul prevenirii instituționalizării și susținerii integrării/reintegrării în comunitate a persoanelor cu dizabilități, prin dobândirea de noi abilități, creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii”, declară reprezentanții DGASPC Vrancea.

Cele trei proiecte depuse au ca scop crearea unei infrastructuri sociale care să asigure servicii sociale mult mai flexibile și mai adaptate nevoilor actuale ale persoanelor care în prezent sunt instituționalizate în cadrul Centrului de Integrare prin Terapie Ocupațională (CITO) Odobești. Totodată, aceste servicii vor fi disponibile și persoanelor adulte cu dizabilități din cele trei localități care în prezent sunt neinstituționalizate. „Efectele implementării acestor proiecte se vor reflecta asupra calității vieții beneficiarilor, prin consolidarea deprinderilor de autonomie personală și socială, dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, reintegrarea familială și comunitară a beneficiarilor, menținerea în mediul familial a persoanelor cu dizabilități neinstituționalizate, prevenind destructurarea familiilor, îmbunătățirea vieții întregii familii din care provin persoanele cu dizabilități neinstituționalizate”, mai spun reprezentanții DGASPC Vrancea.

Valoarea totală a proiectelor este de aproximativ 8,15 milioane de lei, din care finanțarea neramburasabilă este de circa 8 milioane de lei.

PROIECTE

Centru de zi și îngrijire la domiciliu pentru peste 150 de bătrâni

foto: Shutterstock

Când problemele comunității devine prioritate pentru un edil, când autoritățile locale înțeleg importanța inițiativei pentru rezolvarea unor nevoi reale și când există și o sursă de finanțare pentru transpunerea planurilor în realitate, putem vorbi despre ingredientele unui proiect de succes.

Vlad Epurescu

Î

n orașul Ștefănești din județul Vaslui, peste 150 de bătrâni vor beneficia de servicii sociale complexe și de calitate.

Din decembrie 2018, proiectul „În­ fiin­țarea unui centru de zi și a unei unități de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice“ a primit șansa de a deveni realitate cu sprijinul unei finanțări nerambursa­bile.

Proiectul are o valoare nerambursabilă de 673.096 euro și este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (Regio), Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infra­structurii de sănătate și sociale.

Fosta brutărie din localitate, care în prezent este folosită ca depozit, va fi supusă unui proces amplu de reabilitare, remodelare și modernizare. Construcția rezultată va asigura suprafața utilă (575

mp) și spațiile funcționale necesare acordării unor servicii complexe, în sistem integrat, pentru persoanele vârstnice. În mod complementar, prin proiect va fi dezvoltată infrastructura corespunzătoare pentru o unitate de îngrijire la domiciliu, în vederea asigurării unui grad mai ridicat de independență și siguranță a persoanelor vârstnice, dar și pentru a reducere riscul de instituționalizare.

Impactul social, benefic pentru localitate și regiune Reprezentanții ADR Nord Est ne‑au explicat că amenajarea și echiparea tehnico-funcțională și cu dotări de specialitate a infrastructurii create în concordanță cu destinațiile vizate (centru de zi, unitate de îngrijire la domiciliu)

„Am convingerea că, urmare a acestui proiect, bătrânii din Ștefănești vor avea parte de zile mai demne și mai frumoase. Se dovedește că astfel de proiecte, inițiate de comunități mici, dar ambițioase, își găsesc sprijin în Programul Operațional Regional“ Vasile Asandei, director general al ADR Nord-Est

FEBRUARIE 2019

17

18

darea integrată asumată în Acordul de parteneriat 2014-2020.

Cine sunt beneficiarii direcți

✔ Minimum 100 de persoane vârstnice, care vor beneficia de serviciile so­ ciale, medicale și socio-profesionale acor­ date în cadrul centrului de zi, respectiv: consiliere psihosocială și informare, socia­ lizare și petrecerea timpului liber, terapii de recuperare si relaxare, organizare și implicare în activități comunitare și culturale, asistență și suport pentru familie ✔ Minimum 50 de persoane vârstnice cu limitări severe (bătrâni singuri) care

vor beneficia de ajutor pentru realizarea activităților de bază ale vieții curente, îngrijire personală, terapii de recuperare, îngrijiri medicale și alte forme de ajutor acordat de personalul unității de ingrijire la domiciliu ✔ Familiile persoanelor varstnice, prin faptul ca vor dobândi competențe pentru a gestiona problemele specifice ale persoanelor vârstnice în vederea asigurării unei mai bune îngrijiri a acestora ✔ Serviciul de asistență socială al Comunei Mihăileni, prin asigurarea infrastructurii și dotărilor de specialitate, necesare furnizarii unei game variate de servicii sociale, adaptate nevoilor grupului țintă.

foto: Shutterstock

foto: ADR Nord Est

și activitățile care urmează a fi derulate (furnizarea de servicii sociale și sociomedicale de proximitate) vor permite acordarea de servicii sociale în sistem integrat, prin realizarea unor acțiuni sociale coerente, unitare și eficiente în beneficiul persoanelor vârstnice. Astfel, vor fi combinate serviciile de asistență socială cu cele de ocupare, de sănătate, de educație, precum și cu alte servicii sociale de interes general. „Ca om care are un deosebit respect pentru inițiativele adresate semenilor, am convingerea că, urmare a acestui proiect, bătrânii din Ștefănești vor avea parte de zile mai demne și mai frumoase. Se dovedește că astfel de proiecte, inițiate de comunități mici, dar ambițioase își găsesc sprijin în Programul Operațional Regional, dar sunt convins că apetitul pentru surse de finanțare abia acum li se deschide”, a declarat pentru Regio Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est. Impactul social al serviciilor dezvoltate prin acest proiect va fi unul benefic pentru localitate, dar si pentru regiunea de implementare, respectiv Nord-Est. Proiectul se implementează într-o regiune în care nevoia de servicii sociale este mult mai mare în comparație cu alte zone ale țării. Astfel, obiectivele proiectului contribuie la compensarea decalajului dintre regiuni în ceea ce privește acoperirea nevoii de servicii sociale. De asemenea, proiectul se încadrează în principalele tipuri de acțiuni planificate pentru vârstnici, care fac parte din abor-

foto: MDRAP

PROIECTE

www.inforegio.ro

PROIECTE

O nouă casă pentru copiii din centrul social „Bogdana”

foto: MDRAP

Locul pe care copiii instituționalizați din Bogdănești (Iași) îl numeau „acasă” va trece prin modificări substanțiale în următoarele 38 de luni. Centrul Rezidențial „Bogdana”, din satul Bogdănești, județul Iași, va fi închis și reamenajat pentru a oferi copiilor un spațiu de găzduire mai prietenos, corespunzător nevoilor lor.

Dan L. Brumar

M

ediul înconjurător are o influență covârșitoare în dezvoltarea armonioasă a unui copil, iar când vine vorba de copiii instituționalizați atenția la lucrurile care conturează personalitatea fiecăruia trebuie să fie aceeași.

Fideli acestui principiu, reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Iași au avut ideea de a le crea copiilor găzduiți în Centrul Rezidențial „Bogdana” o nouă casă, care să corespundă nevoile lor de azi. Prin închiderea centrului social actual și construirea unor case de tip familial, inițiatorii proiectului au mers pe strate-

„Mă bucur că prin Programul Operațional Regional avem ocazia să finanțăm astfel de investiții în Regiunea Nord-Est, întrucât ele au cu adevărat un impact social major asupra comunității. Menționez faptul că acesta este singurul proiect de acest tip, finanțat în Regiunea Nord-Est, felicit echipa de la DGASPC Iași pentru toate eforturile depuse, dar îmi exprim speranța că astfel de investiții pot fi inițiate și de administrațiile publice locale și de ONG-uri, pentru ca obiectivul de acoperire cu servicii sociale de calitate să fie cu adevărat atins” Vasile Asandei, director general al ADR Nord-Est

FEBRUARIE 2019

19

foto: MDRAP

PROIECTE

foto: ADR Nord Est

gia dezinstituționalizării asistenței sociale și creării ununi nou tip de îngrijire și protecție socială.

La sfârșitul lunii septembrie 2018, reprezentanții ADR Nord-Est și cei ai DGASPC Iași au semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Închiderea Cen­trului Rezidențial Bogdana, Bog­dănești, județul Iași”. Prin acest document se are în vedere construirea și dotarea a patru case de tip familial - două în satul Bogdănești (comuna Horlești) și alte două în satul Horlești (comuna Horlești) – și reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii actuale, în vederea schimbării destinației, din centru de servicii sociale în centru de zi. În prezent, în cadrul Centrului Rezi­ dențial „Bogdana” sunt ocrotiți 54 de co-

20

www.inforegio.ro

pii și tineri cu vârste cuprinse între 4 și 22 de ani. În urma evaluării medicale, psihopedagogice, sociale și psihologice, șase tineri cu vârsta peste 18 ani vor beneficia de integrare socioprofesională. Ceilalți 48 de copii și tineri vor rămâne beneficiari direcți ai programului de protecție socială și vor fi găzduiți în cele patru case de tip familial. Potrivit reprezentanților ADR Nord-Est, fiecare casă va găzdui 12 persoane, pentru a se evita supraaglomerarea și scăderea calității actului educativ.

Odată cu înființarea noilor căsuțe de tip familial, destinația Centrului Re­zi­ dențial al Complexului de Servicii „Bog­ dănești” va fi schimbată în Centru de Zi pentru Pregătirea și Sprijinirea Reintegrării/ Integrării Copilului în Familie. As-

fel, 20 de copii și tineri vor fi ocrotiți în sistemul de protecție specială în cadrul centrului de zi, în fiecare lună. Copiii și tinerii care vor fi transferați spre noile structuri sociale, vor beneficia de servicii de consiliere psihosocială și suport emoțional, supraveghere, educare și dezvoltare timpurie, suport pentru dezvoltarea abilităților pentru viață independentă, orientare vocațională, socializare și petrecere a timpului liber. „Mă bucur că prin Programul Ope­ra­ țional Regional avem ocazia să finanțăm astfel de investiții în Regiunea NordEst, întrucât ele au cu adevărat un impact social major asupra comunității.

Menționez faptul că acesta este singurul proiect de acest tip, finanțat în Regiunea Nord-Est, felicit echipa de la DGASPC Iași pentru toate eforturile depuse, dar îmi exprim speranța că astfel de investiții pot fi inițiate și de administrațiile publice locale și de ONG-uri, pentru ca obiectivul de acoperire cu servicii sociale de calitate să fie cu adevărat atins”, spune Vasile Asandei, director general ADR Nord-Est. Finanțarea proiectului, care are o durată de implementare de 38 de luni, va fi asigurată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Prioritatea de investiții 8.1 C – „Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale-Dezinstituționalizare copii”. Asistența nerambursabilă din fonduri europene este de 978.244 de euro și reprezintă 98 % din valoarea eligibilă a proiectului.

util pentru beneficiari

Birourile judeţene de informare • Biroul Judeţean prahova Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Prahova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam.

626 şi 627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. Prahova, Tel/Fax: 0244. 595 594, E-mail: prahova@adrmuntenia.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est • Biroul Regional de Informare, ADR Nord - Est Adresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poştal 610125, Piatra Neamț, Județul Neamț Telefon: 0233 224 167; Fax: 0233 224 167 Email: info@adrnordest.ro Pagina web: www.inforegionordest.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest • Biroul județean Olt: Str. Mânăstirii, nr.

1 Bis, Slatina, Tel/Fax: 0249 430 202 • Biroul Județean Gorj: Str. Victoriei, nr. 2-4, camera 254 (clădirea Prefecturii Jud. Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax: 0253/222.313 • Biroul Județean Vâlcea: Str. G-ral Praporgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Consiliului Județean Vâlcea), Tel/Fax: 0250 730 167 • Biroul județean Mehedinți: Str. Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului Județean Mehedinți); Email: doru.zaulet@ adroltenia.ro, doru.zaulet@gmail.com • Biroul Regional De Informare, ADR SV Oltenia: Str: Aleea Teatrului, nr.1, Craiova, Județul Dolj, cod poștal 200402 Tel.: 0251 418 240, Fax: 0251 412 780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www. adroltenia.ro

AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD-EST • BIROUL JUDEȚEAN BRĂILA: Str. Anghel Saligny nr. 24, Tel.: 0339 401 018; 0339 401 019; 0339 401 020, Fax: 0239 611 066; 0339 401 017; Email: helpdesk@adrse.ro • BIROUL JUDEȚEAN BUZĂU: B-dul Nicolae Bălcescu nr. 48, parter, Tel.: 0338 401 136, Fax: 0338 401 137 Email: helpdesk@adrse.ro • BIROUL JUDEȚEAN CONSTANŢA: Bulevardul Mamaia nr. 22A Tel.: 0341 428 591, Fax: 0341 440 555 Email: helpdesk@adrse.ro • BIROUL JUDEȚEAN GALAŢI: Str. Alexandru I. Cuza nr. 47, Bloc Cristal, sc.3, et.3, ap.1 Tel.: 0336 401 253, Fax: 0336 401 254 Email: helpdesk@adrse.ro • BIROUL JUDEȚEAN TULCEA: Str. Păcii nr. 20, parter, Tel.: 0240 516 986 Fax: 0240 516 986, Email: helpdesk@adrse.ro • BIROUL JUDEȚEAN VRANCEA: Str. Dimitrie Cantemir nr. 1, etaj 6, Tel.: 0237 617 692 Fax: 0237.212.228, Email: helpdesk@adrse.ro

servicii carierĂ beneficii

foto: Shutterstock

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia • Biroul Judeţean ARGEŞ Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Argeş, Piața Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Piteşti, jud. Argeş Tel./Fax: 0248/222.250 E-mail: arges@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean DÂMBOVIȚA Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, B-dul Independenței, nr. 1, et. IV, cam 101, Mun. Târgoviște, Tel/Fax: 0345 100 018, E-mail: dambovita@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean GIURGIU Adresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giurgiu, jud. Giurgiu; Tel./Fax: 0246/215.271 E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean IALOMIŢA Adresa: Sediul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun. Slobozia, jud. Ialomiţa Tel./Fax: 0343/101.131 E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro • Biroul Judeţean TELEORMAN Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Teleorman, Str. Dunării, nr. 178, parter, mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: 0247/311 201, int. 358, Fax: 0247. 312 494, E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest • Biroul Județean ARAD; Bd. Revoluției, nr. 81, cod poștal 310025, Arad, jud. Arad Tel/Fax: +40 257 285808 e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean REȘIȚA: Piața 1 Decembrie 1918, nr. 1, cod poștal 320084, Reșița, jud.

Caraş Severin; Tel/Fax: +40 255 213463 e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean DEVA: Bd. 1 Decembrie, nr. 28, cod poștal 330025, Deva, jud. Hunedoara

succes

Tel/Fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@ adrvest.ro, office@adrvest.ro web: http://www.adrvest.ro • Biroul Județean Timișoara Str. Proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod poștal 300054, Timișoara, jud. Timiş, Tel/Fax: 0256 491 981, 0256 491.923, mobil: 0746 156 521, email: office@adrvest.ro, webstite: www.adrvest.ro Agenția pentru Dezvoltare regională Nord Vest • Biroul județean Bihor P-ța Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bihor, cod poştal 400118, tel/fax: 0359 800 874, mobil: 0755777029, email: horea.droc@ nord-vest.ro • Biroul județean Bistrița-Năsăud P-ţa Petru Rareş, nr. 1, Bistriţa, cod poştal 4400, jud Bistriţa-Năsăud, Tel: 0755 777 031, email: lazar.domide@nord-vest.ro • Biroul Județean Maramureș Str. Gheorghe Şincai, nr. 46, cam. 14, Baia Mare, județul Maramureș, cod poştal 430311. Tel: 0744 777 586, email: dorinel. pacurar@nord-vest.ro • Biroul Județean Sălaj Str. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poştal 450155, jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mobil 0755 777 034, email: ovidiu.ghiurco@ nord-vest.ro • Biroul Județean Satu Mare P-ţa 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare, cod poştal 440026, jud. Satu Mare. Tel: 0-261-805143, fax 0261 710 395, mobil: 0755 777 033, email: ionica.pop@nord-vest.ro Agenția pentru Dezvoltare regională Centru • Serviciul Help-Desk și Secretariate Consilii/Comitete Regionale Tel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424 Fax: 0258/818613 E-mail:inforegio@adrcentru.ro; programe@adrcentru.ro • Departament Relații Publice și Birou de Informare Tel: 0258/818616, int.123; 121; 122 Fax: 0258/818613 E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro ADR BucureŞti Ilfov Adresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector 2, Bucureşti, cod poştal 020076 Componenţa judeţe: Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov Tel: +4021 313.80.99 Fax: +4021 315 96 59 Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi. ro Pagina web program Regio: www.regioadrbi.ro Pagina Facebook Regio: https://www.facebook.com/adrbi

FEBRUARIE 2019

21

util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

Succesul unui proiect finanțat cu fonduri europene depinde uneori de o serie de mici detalii, care trebuie perfect înțelese. Specialiștii vă răspund astăzi la câteva întrebări importante legate de investiții în sănătate și servicii sociale. În cadrul unui proiect pe care dorim să îl depunem în cadrul Axei prioritare 8/8.2. UPU, este obligatorie achiziția prin proiect a echipamentelor necesare funcționării UPU sau beneficiarul poate da o declarație că se obligă să achiziționeze aceste echipamente separat?

Precizăm că în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului, pentru a fi eligibil, proiectul precum și activitățile proiectului trebuie să se încadreze în obiectivul specific corespunzător priorității 8.1 a POR



Un solicitant intenționează să depună un proiect în cadrul POR 2014-2020, Axa prioritară 8, Obiectivul specific 8.1, Operațiunea A - Ambulatorii. Prin proiect se dorește reabilitarea și modernizarea a două corpuri de clădire ale Ambulatoriului de specialitate din cadrul Spitalului Județean de Urgență.

Dacă într-un corp de clădire există cabinete particulare, este eligibil proiectul în cazul în care respectivul corp de clădire va fi doar dotat iar celălalt corp de clădire va fi reabilitat și modernizat? În varianta în care proiectul este eligibil, dotările corpului de clădire unde există cabinete particulare sunt eligibile?

Conform ghidului specific, sunt neeligibile cererile de finanțare care includ ambulatorii ale căror spații au fost



vândute, cu excepția cererilor de finanțare care vizează exclusiv dotări. În situația descrisă de dumneavoastră, cererea de finanțare (care vizează ambele corpuri) nu presupune doar dotări, ci și lucrări de reabilitare și modernizare. Astfel, dacă spațiile la care faceți referire au fost vândute, proiectul propus nu este eligibil. În cazul în care în clădire există spații/unități de clădire închiriate/date în folosință gratuită/concesionate unor persoane juridice, trebuie îndeplinite următoarele condiții: → Ocupanții (persoanele juridice) trebuie să fi fost selectați printr-o procedură transparentă și nediscriminatorie, conform legislației în vigoare. → Suprafața utilă aferentă acestor spații/ unități de clădire nu depășește 10% din suprafața totală utilă a clădirii. → Este atașată Declaraţia ocupantului (persoană juridică, care a închiriat/a primit în folosință gratuită/a obținut în concesiune spații/unități de clădire) prin care îşi exprimă acordul ca Solicitantul să realizeze investiția. → (unde e cazul) În cazul în care într-o clădire sunt mai multe spații/ unități de clădire închiriate/date în folosință gratuită/concesionate, în condițiile enunțate mai sus, se va întocmi un Tabel centralizator al acestor ocupanți la nivel de clădire, în care se vor menționa informațiile de mai sus, inclusiv suprafața totală utilă a clădirii (mp) și suprafața utilă a acestor spații/unități de clădire (mp și %).

Suprafața utilă cumulată aferentă acestor spații/unități de clădire nu depășește 10% din suprafața totală utilă a clădirii. În situația în care sunt îndeplinite condițiile de mai sus dotarea corpului de clădire care cuprinde cabinetele particulare ar fi eligibilă.

Se poate construi prin POR 2014-2020 un centru pentru bătrâni? În conformitate cu prevederile Ghidului specific aferent Axei

 22

www.inforegio.ro

prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de investiții 8.1, Obiectivul Specific 8.3 -Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale, Grup vulnerabil: persoane vârstnice, investițiile eligibile se referă la reabilitarea/modernizarea/extinderea/ do­ tarea infrastructurii de servicii sociale fără componentă rezidențială, destinată persoanelor vârstnice (centre de zi, unităţi de îngrijire la domiciliu şi/ sau cantine sociale). În consecință, în cadrul POR 2014-2020 nu este eligibilă construirea de centre pentru persoane vârstnice. În cazul aplicațiilor depuse în cadrul Apelurilor de proiecte specifice operațiunii 8.1.A „Ambulatorii” este posibilă semnarea cererii de finanțare și a anexelor acesteia de către o persoană împuternicită?

Conform ghidului specific Priorități de investiții 8.1 – „Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale și de recreere, precum și trecerea de la serviciile instituționale la serviciile prestate de comunități”, Obiectivul Specific 8.1 – „Creșterea accesiblității serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace



foto: Shutterstock

util pentru beneficiari

foto: MDRAP

și izolate”, Operațiunea A – „Ambulatorii” documentele trebuie să fie semnate cu semnătură electronică extinsă, certificată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a reprezentantului legal al solicitantului/împuternicitului acestuia. Astfel, se acceptă semnarea și transmiterea sub semnătură electronică extinsă, certificată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a cererii de finanțare de către o persoană împuternicită, cu excepția de­ cla­rațiilor în nume propriu și a certificării aplicației. În cazul în care cererea de finanțare va fi semnată de către persoana împuternicită, declarațiile în nume propriu (anexe la prezentul ghid) alături de certificarea aplicației vor fi semnate olograf de către reprezentantul legal al solicitantului și ulterior semnate cu semnătură electronică extinsă, certificată în conformitate cu prevederile legale în vigoare de către persoana împuternicită. În cazul parteneriatelor, fiecare dintre reprezentanții legali ai partenerilor/persoanele împuternicite ale acestora vor semna electronic conform mențiunilor de mai sus, documentele pe care aceștia le încarcă în MySmis, cu excepția certificării aplicației care va fi semnată doar de către reprezentantul legal al liderului de parteneriat .

Este obligatorie aplicarea autocolantelor pe echipamentele achi­zițio­nate?

Conform Anexei – „Măsuri de informare și publicitate”, pentru informarea publicului cu privire la faptul că mijloacele fixe au fost achiziționate în cadrul unui proiect cofinanțat de UE, vor fi folosite autocolante sau plăcuțe. Acestea se vor aplica pe bunurile achiziționate în cadrul proiectului, dacă bunurile respective au o valoare de achiziție mai mare sau egală cu 25.000 lei și o durată de viață mai mare de 1 an. În vederea depunerii unui proiect în cadrul P.O.R/2018/8/8.1/ 8.1.A/1/7 regiuni - cod apel POR/266/8 Operațiunea 8.1.A Ambulatorii, vă rugăm să ne comunicați dacă este eligibilă construcția unei clădiri noi situată în



imediata proximitate a sediului existent al ambulatoriului, având în vedere definiția pentru „activități de extindere” prezentată în ghidul solicitantului.

Activităţi de extindere: în sensul prezentului Ghid, lucrări asupra unor clădiri, realizate atât pe verticală, prin construirea de etaje noi, mansarde, cât şi pe orizontală prin construirea unui corp anexă în continuarea clădirii existente sau pe același amplasament, care să fie legat structural şi/sau funcţional de clădirea existentă (aceeaşi destinaţie şi funcţionare a corpului anexă condiţionată de funcţionarea construcţiei iniţiale sau ca o completare necesară la funcționalitatea clă­dirii existente). O cerere de finanțare va include o singură clădire publică în cadrul căreia unitatea sanitară își desfășoară activitatea cu excepția situației în care există există clădiri tip corpuri/secții/pavilioane etc., construcții individuale, amplasate în aceeași localitate și în același perimetru/parcelă/ adresă (care au număr cadastral comun sau numere cadastrale alăturate), în cadrul cărora se desfășoară/se acordă asistență medicală ambulatorie. În acest caz, o cerere de finanțare poate cuprinde una, mai multe sau toate aceste clădiri (componente) care vor face obiectul proiectului, în condițiile prevăzute în prezentul Ghid.



FEBRUARIE 2019

23

idei europene

foto: http://www.crm.ed.ac.uk/about-us

Scoția Medicina regenerativă, reinventată cu bani europeni la EdiNburgh

Centrul scoțian pentru medicină regenerativă (SCRM) joacă din anul 2012 un rol-cheie în dezvoltarea științelor biologice, combinând cercetarea, fabricarea și comercializarea liniilor de celule stem.

Vlad Epurescu

P

roiectul SCRM înseamnă 9 000 m² de unități de cercetare în cadrul BioQuarter, o facilitate din cadrul Universității din Edinburgh, ea însăși un proiect strategic cheie care reunește lideri mondiali în domeniul cercetării în medicina regenerativă. SCRM oferă un mediu optim pentru cercetare, colaborare și dezvoltare științifică.

Creșterea profilului științelor biologice

foto: http://www.crm.ed.ac.uk/abou

t-us

SCRM este dedicat sprijinirii întreprinderilor și a rețelelor de cercetare, pentru a mijloci dezvoltarea de noi produse și servicii medicale care să conducă, într-un final, la extinderea companiilor care iau parte la acest proiect.

24

www.inforegio.ro

El a avut un rol-cheie în dezvoltarea științelor biologice în Scoția și a contribuit la realizarea unei mase critice, atrăgând investiții suplimentare. Proiectul a interacționat, de asemenea, cu companiile existente în domeniul științelor vieții, a atras noi companii de înaltă pregătire ca urmare a activității de comercializare cu celule stem și a oferit oportunități de colaborare în rețea și în regim de colaborare.

Investiția în infrastructura din cadrul SCRM cuprinde aproximativ 9.000 m² de spațiu interior pentru 280 de spații pentru cercetare și pentru personalul aferent, translațional. Această zonă include 5.570 m² de cercetare pură, suport pentru cercetare, spațiu pentru birouri și spații administrative, o unitate de cercetare de biomedicină de 750 m² pentru lucrări in

vivo în modele non-umane, o unitate de curățenie de 930 m² pentru dezvoltarea și fabricarea de celule și produse din țesut la standardul GMP licențiat pentru studii clinice și aplicații terapeutice.

O altă suprafață de 1.750 m² a fost pusă deoparte pentru zonele auxiliare. Totul a fost dotat cu echipamente științifice pentru laboratoarele, zonele de vivarium și GMP. Infrastructura IT este de ultimă generație, iar mobilierul și accesoriile pentru clădirile generale sunt de ultimă generație.

Beneficii uriașe pentru comunitate Indicatorii principali de realizare pentru proiect includ sprijin pentru 26 de întreprinderi și 20 de rețele de cercetare și colaborări. Nouăzeci și unu de produse și servicii vor fi dezvoltate prin sprijinirea întreprinderilor și a centrelor de cercetare.

Așteptările privind ocuparea forței de muncă în domeniul cercetării au fost depășite confortabil și acum există mai mult de 250 cercetători care lucrează în clădire. Această evoluție a creat fundația pentru o dezvoltare emergentă a unui grup de medicină regenerativă care s-a concentrat în jurul BioQuarter-ului din Edinburgh.

Proiectul este condus de Universitatea din oraș, ca lider de proiect, împreună cu Roslin Cells, o companie înființată de Fundația Roslin, de Consiliul de finanțare din Scoția și de Consiliul pentru Cercetare Medicală.

Investiția totală inițială s-a ridicat la 21.682.397 euro, din care 6.630.000 de euro au fost asigurați prin Programul Regio.

idei europene Estonia

Lecția de sănătate predată de Estonia

foto:: http://www.conarte.ee

Construcția campusului medical Maarjamõisa le-a adus nenumărate beneficii celor peste 100.000 de estonieni care locuiesc în Tartu, cel de-al doilea oraș ca număr de locuitori din Estonia. Obiectivele urmărite au fost îmbunătățirea accesibilității și creșterea calității serviciilor de sănătate.

Vlad Epurescu

U

niversitatea din Tartu, orașul studenților baltici, este una dintre cele mai importante și cele mai vechi din Europa, iar medicina este una dintre facultățile la mare căutare printre estonieni. Dar nu numai acesta a fost argumentul pentru construcția campusului medical Maarjamõisa, din cadrul Spitalului Universitar din Tartu.

Ce a adus nou proiectul Maarjamõisa

foto: http://www.conarte.ee

Localizat în sud-estul Estoniei, proiectul de infrastructură medicală a deservit și celelalte orașe din regiune, acolo unde potențialul economic este destul de redus, iar rata șomajului se situează peste media de 5,3% a țării.

Proiectul campusului medical, finan­ țat cu fonduri europene prin Programul Regio, a presupus construcția unei facilități, în cadrul Spitalului Universitar din Tartu, care reunește departamentul de ambulatoriu și de zi al Clinicii de Hematologie și Oncologie, departamentul de ambulatoriu și de zi al Clinicii de Medicină Internă, unitatea Chirurgie Oculară și recepție în ambulatoriu și departamentul de Chirurgie Cardiacă, inclusiv unitatea de terapie intensivă.

Clădirea are o suprafață de 19.565 de metri pătrați și mai găzduiește un centru de endoscopie, o unitate de radioterapie și o farmacie generalistă.

Au mai fost construite săli de utilități, un centru de curățenie, vestiare, facilități de duș pentru întregul personal al spitalului, un centru de dezinfecție, un departament de autopsie patologică, spații comune de laborator, cabinete cardiologice

Cât a costat campusul Investiția totală pentru proiectul „Extinderea și renovarea Spitalului Universitar din Tartu: Construcția Campusului Medical Maarjamõisa, Etapa a II-a, etapa 1“ a fost de 76.844.909 euro, din care Fondul de Coeziune al UE a contribuit cu 32.297.195 euro.

și camerele de ventilație. Noul centru a creat posibilitatea suplimentăriii cu 41 a numărului de paturi de spitalizare și cu 75 de paturi de îngrijire pentru consultații.

Și condițiile de muncă au fost îmbunătățite Furnizarea unui acces mai bun la asistența medicală de calitate a ajutat o bună parte din populația Estoniei. Ca ur­ mare a îmbunătățirii disponibilității facili­ tăților medicale și a concentrării expertizei la fața locului, numărul complicațiilor grave a scăzut.

Proiectul a îmbunătățit condițiile de tratament pentru aproximativ 500.000 de persoane. Expertiza medicală concentrată în acest campus medical a redus în mod semnificativ riscul de complicații și a sporit siguranța și satisfacția pacienților.

Cooperarea dintre disciplinele științei medicale și educație a devenit mai eficientă iar proiectul a creat 55 de noi locuri de muncă.

FEBRUARIE 2019

25

util pentru beneficiari

Chișinău, Republica Moldova, 13-16 martie Moldagrotech. Ediția de primăvară a expoziției internaționale Moldagrotech aduce în același loc producători de maşini, echipamente şi tehnologii pentru complexul agroindustrial. La ediția de anul trecut au participat producători din Republica Moldova, România, Austria, Ucraina, Cehia, Grecia, Germania, Italia și Bulgaria. www.moldagrotech2.moldexpo.md/

în față reprezentanți ai comunităților, oameni de afaceri și societatea civilă pentru a dialoga despre dezvoltarea sustenabilă a regiunilor și orașelor. În cadrul unor sesiuni separate, vor fi prezentate tehnologii noi și proiecte concrete de dezvoltare. www.citiesoftomorrow.ro Bratislava, Slovacia, 27-30 martie Expoziția CONECO - Racioenergy Expoziția este o oportunitate pentru producătorii și clienții din domeniul construcțiilor. Zonele de interes vor fi legate de materiale de construcții, tâmplă-

rie, acoperișuri, instalații electrice, saune sau grădini. www.incheba.sk/en Arad, 28-30 martie GastroPan. Organizată anual, ex­po­zi­ ția GastroPan aduce împreună cererea și oferta, furnizorii și clienții într-un cadru care permite prezentări complexe ale produselor, tehnologiilor și serviciilor din domeniul panificație-cofetărie. În 2018, expoziția a atras aproape 22.000 de vizitatori și 152 de expozanţi şi furnizori de talie mondială din 25 de ţări, care au prezentat tehnologii, materii prime și cele mai noi tendințe. www.gastropan.ro

București, 14-17 martie Mobila Expo. Târgul se adresează publicului larg și companiilor care doresc să achiziționeze direct de la companii producătoare diverse tipuri de mobilier pentru locuințe sau birouri. Evenimentul va avea loc la Romexpo. https://www.mobila-expo.ro/en

foto: mdrap

București, 26 martie Conferința „Cities of Tomorrow“ Conferința este organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, este la a șaptea ediție și aduce față

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

26

www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222 E-mail: secretariat@nord-vest.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro, Website: www.adrbi.ro

poftiţi la masă... europeană!

Delicii din bucătăria austriacă

foto: Shutterstock

În luna februarie, elevii din toată Europa au cel puțin o săptămână de vacanță. Și, pentru că zăpada și aventurile pe pârtie îi tentează pe cei mici, Austria este o destinație foarte căutată iarna. Noi vă propunem azi și o aventură culinară, cu două preparate tradiționale austriece, foarte gustoase și apreciate.

Schmarrn (clătite-bucăți) Francezii le spun crepes, americanii, pancake, dar pentru autrieci ele sunt schmarrn (clătite în bucăți mici).Se spune că i-au fost servite pentru prima oară împăratului Franz Iosif I, ca desert. De atunci, rețeta s-a îmbogățit cu multe variante, toate extrem de gustoase.

Ingrediente: 3 lingurițe de stafide, 2 lingurițe de esență de rom,4 ouă, un praf de sare, o jumătate de linguriță

foto: Shutterstock

Tafelspitz

de esență de vanilie, zeamă de lămâie (opțional), 3 lingurițe de zahăr, o cană de lapte, o cană de făină, 2 lingurițe de unt.

Preparare: Puneți stafidele într‑un bol, turnați esența de rom peste ele și puneți totul la cuptorul cu microunde pentru o jumătate de minut, și lăsați până când romul este absorbit. Într-un bol, bateți albușurile cu sare, iar în alt bol, amestecați gălbenușurile cu vanilie, zea-

ma de lămâie, zahărul, făina. Adăugați și albușurile bătute și lăsați totul circa 10 minute. Într-o tigaie, topiți untul, apoi turnați compoziția, peste care adăugați stafidele. Lăsați circa 10 minute la foc mic, apoi întoarceți-o și pe cealaltă parte.

Tăiați în bucățele în timp ce se prăjește.

Când s-au rumenit ușor, sunt gata. Pot fi servite cu zahăr pudră deasupra sau cu sirop de arțar! Poftă bună.

Vita fiartă, servită cu legume și condimente este preparatul cel mai solicitat în bucătăriile vieneze. Se servește de obicei cu sos de mere sau cu cartofi prăjiți ori copți. Secretul? Alegerea cărnii: este nevoie de o bucată de mușchi, cea mai fragedă și mai bună carne de la vacă. Rețeta este foarte simplă, dar gustul e de cinci stele! Se fierbe la foc mic, circa 3-4 ore, mușchiul de vită, alături de o ceapă, un morcov, un pătrunjel, un păstârnac, țelină, piper, cuișoare, dafin. Este atât de gustoasă, încât legenda spune că era felul preferat de mâncare al împărătesei Sisi!

FEBRUARIE 2019

27

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București Telefon: 0372 11 14 09 Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro https://www.facebook.com/inforegio.ro

$ Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională Numele Proiectului: „Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice Material distribuit gratuit

Data publicării: Februarie 2019