Revista Regio nr. 17/decembrie 2012: O şansă pentru fiecare, dezvoltare pentru toţi

re v i sta

nr. 17, decembrie 2012 Aproape jumătate din populaţia urbană a României a auzit de Regio

POVESTE DE SUCCES DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ

O ŞansĂ pentru fiecare, dezvoltare pentru toŢi

Crăciun în Bucovina - Un carnaval popular de o spectaculozitate unică DEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEA PĂNICEL DE LÂNGĂ CETATEA RÂŞNOVULUI piaţa cerealelor revitalizată LA MALUL DUNĂRII

Editorial LA MULȚI ANI din PARTEA regio! Încheiem anul 2012 printr-o scurtă analiză a situaţiei econo­ mice din România şi din Uniunea Europeană.

A fost un an greu, criza mondială nu-şi arată capătul, investiţiile străine în România scad ver­ti­ ginos, iar veştile nu sunt îm­ bu­curătoare.

Specialiştii în eco­nomie spun că 2013 va fi şi mai dificil, în condiţiile în care bugetul european pentru 2014 – 2020 încă nu a fost votat, iar statele membre sunt pe poziţii, de cele mai multe ori, opuse.

De aceea cred, încă o dată, că trebuie să ne unim eforturile, autorităţi centrale şi locale, be­ neficiari privaţi, şi să nu pierdem niciun cent din finanţările europene. Şi în numărul acesta al revistei noastre – dedicat egalităţii de şanse, dar şi unor proiecte spectaculoase - aflaţi cât de importanţi şi de bineveniţi sunt banii alocaţi prin Programul Operaţional Regional.

Iată, în paginile 24 – 25, sub semnătura lui Bogdan Ionescu, veţi descoperi o părticică din viaţa extraordinară pe care doctorul Raed Arafat şi-a construit-o în România. S-a născut la Damasc, în Siria, şi a venit aici, la studii, la numai 16 ani. În 1990, a pornit singur într-o bătălie inimaginabilă: înfiinţarea unui sistem de urgenţă şi reanimare.

Toţi, sunt convins, cunoaşteţi acum ce înseamnă SMURD. Un rol important în dezvoltarea serviciului l-au avut şi finanţările

europene. Cum? Citiţi materialul şi vă veţi edifica.

La final de an ne lămurim şi cum stăm din punct de vedere al cunoaşterii programului Regio.

Pagina 7 este dedicată unui sondaj extrem de important, care ne deschide ochii asupra percepţiei pe care o au românii despre programele europene de finanţare, în special Regio.

Concluziile sunt surprinzătoare şi vă lăsăm bucuria de a le desco­ peri. În paginile 14 – 15, colega mea, Carmen Ivanov, face o o emoţionantă trecere în revistă a condiţiilor în care îşi duc viaţa micuţii cu sindromul Down. Prin finanţările Regio, Centrul de zi Iedera pentru copiii bolnavi, aflat în Oradea, a fost reabilitat şi extins, oferind acum condiţii excelente micuţilor suferinzi.

Aş mai adăuga la recomandări articolul despre Complexul Tu­ ristic de la Pănicel, lângă Cetatea Râşnovului. Şi asta pentru că banii veniţi prin Programul Operaţional Regional au făcut acolo adevărate minuni. Două clădiri - pensiuni, trei lacuri de agrement şi pescuit, chiar un manej acoperit, toate vă aşteap­ tă pentru zile de relaxare unice.

Ca de fiecare dată, vă urez lectură plăcută, pentru că sunt convins că veţi descoperi un sumar bogat şi interesant. Şi pentru că ne vom reîntâlni în 2013, vă urăm Sărbători fericite, un Crăciun luminos şi La mulţi ani!

Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar Regio în românia

04

07

POVESTE DE SUCCES DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ Aproape jumătate din populaţia urbană a României a auzit de Regio

08

Crăciun în Bucovina Un carnaval popular de o spectaculozitate unică

12

DEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEA PĂNICEL DE LÂNGĂ CETATEA RÂŞNOVULUI

14

REGIO ajută copiii cu sindrom Down din Oradea

16

PIAŢA CEREALELOR REVITALIZATĂ LA MALUL DUNĂRII

18

Centrul de Terapie Ocupațională de la Tântava este aproape gata

20

Egalitatea de șanse și nediscriminarea – un pact pentru o societate modernă

22 24

Ştiri REGIONALE

Un drum lung de 22 de ani Raed Arafat, omul care a revoluționat serviciile de urgență

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26

Malta – Centrul pentru Științele Vieții Un pas înainte către o economie bazată pe cunoaștere și inovație

28 30 31

Ungaria – biblioteca pe roți Un sprijin pentru comunitățile defavorizate AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! DECEmbrie 2012

3

Interviu

Regio în România Vlad IONESCU

POVESTE DE SUCCES DAMIAN DRĂGHICI: DE LA CERŞETOR LA PRINŢ

O

ricât de mult nu ne place s-o

România înfruntat

recunoaştem,

romii

din

au avut întotdeauna de bariere

puternice

în

calea spre succes sau, de multe ori, spre o simplă normalitate.

Vrem,

nu vrem, societatea, ideile

preconcepute, educaţia din fami­

liile de români primită de la cele

– de multe ori – le-au stat în cale şi

mai fragede vârste împotriva lor

atunci când au vrut şi au putut să realizeze lucruri măreţe.

Cu toate

astea, mulţi dintre conaţionalii

noştri de etnie romă s-au ridicat împotriva tuturor obstacolelor şi au reuşit în domenii dintre cele mai vaste.

Damian Drăghici, Marius Mihalache, Bănel Nicoliţă, Anina Ciuciu, Connect-R, Nicolae 4

www.inforegio.ro

Gheorghe, Mădălin Voicu

sunt

doar

care

câţiva

dintre

romii

şi-au asumat cu mândrie etnia şi au demonstrat că oricine vrea cu adevărat reuşeşte.

Iar

exemplele

nu se opresc, bineînţeles, aici.

În cele ce urmează îl veţi descoperi pe Damian Drăghici, un naist de excepţie, în prezent consilier guver­ namental, un artist ce a cucerit scenele internaţionale. Dincolo de acestea, însă, un om ce a luptat cu viaţa şi luptă în continuare, pentru a scoate în evidenţă lucrurile bune ale unei etnii puse, de cele mai multe ori pe nedrept, la colţ.

A

ți cântat pe cele mai mari scene ale lumii, sunteți

unul dintre marii artiști ai

României. De unde ați pornit și cum ați ajuns aici?

M-am născut în Bucureşti, într-o familie cu o tradiţie muzicală de șapte generaţii. Muzica mi-a fost familie de la o vârstă foarte fragedă, pentru că am început să cânt de pe la trei ani. Când am împlinit zece ani, după o „căutare” a identității mele muzicale, am hotărât că naiul este marea mea pasiune. Conjunctura a făcut ca, la vârsta de 15 ani, să fiu considerat un „copil minune” al muzicii, dar tot conjunctura mi-a oferit posibilitatea de a cânta și înregistra împreună cu Orchestra Radio.

A urmat o perioadă de permanente căutări şi descoperiri, presărată din plin cu neprevăzut: fuga de comunism şi de ce a reprezentat el, viaţa de emigrant în Grecia, şansa extraordinară de a fi auzit de oameni din domeniul muzicii, care, ulterior, mi-au oferit posibilitatea de a studia la Berkley College of Muzic, faima internaţională şi, odată cu ea, performanţa artistică alături de mari nume ale scenelor mondiale (i-aș aminti pe James Brown și Joe Cooker) și aventura numită redescoperirea originilor, reprezentată de proiectul „Damian Brothers” . Iar aici… astăzi înseamnă o permanentă redefinire a ceea ce fac și cine sunt: de la un susținător necondiționat al tinerelor talente lipsite de posibilități materiale, până la un susținător asiduu al cauzei celor ce își duc viața într-o permanentă luptă pentru recu­ noaștere și acceptare: cetățenii români de etnie romă. Și cum nimic pe lumea asta nu vine fără efort, iată-mă ducându-mi eforturile la un nou nivel, prin poziția recent câștigată, cea de senator în Senatul României.

Interviu

Regio în România C

are au fost marile obstacole pe care a

trebuit să le depășiți în cariera dumneavoastră?

Dura realitate, acesta a fost cel mai mare obstacol. Pentru că, la 18 ani, auzisem poveşti mișto, văzusem filme americane, capitalismul din mintea mea era un rai. Grecia, Italia, Spania erau pentru mine America, pentru că însemnau lumini multe, însemnau Coca-Cola, însemnau lucrurile astea foarte simple care ne-au bântuit după revoluție vreo zece ani. Pentru mine, când am ajuns în Vest, a fost un șoc complet.

Viața în sine a fost dură, alegerea pe care am făcut-o atunci, pentru că așteptările mele se bazau pe ceea ce auzisem de la alții. Te aștepți la căței cu covrigi în coadă. Și eu mă așteptam ca, după șase luni, să am o casă, o mașină și totul să fie superb. După șase luni, făceam același lucru pe care îl făcusem în prima zi: cerșeam. Cântam pe la mese, întindeam mâna și cerșeam.

Am făcut asta un an și ceva.

La început, era o combinație între supraviețuire și oportunitatea pe care o aveam de a mă afla într-un context care avea legătură cu muzica, în care lucram cu oameni

și eram pe scenă, depășindu-mi condiția de cerșetor. Foarte mulți râdeau de mine: „Ăsta e românul care nu știe piesele”, pentru că, pentru a cânta în cluburile din Grecia trebuia să cunoști peste 3.000 de piese. De exemplu: trebuia să te aștepți în orice moment ca solistul să revină la o piesă care se afla în repertoriul grecesc de acum 50 de ani, iar tu trebuia să o recunoști după primele două cuvinte. Asta m-a ambiționat pe zi ce trecea, să le dovedesc și lor, dar și mie, că sunt bun în ceea ce fac. În numai doi ani am devenit unul dintre cei mai buni cântăreți la clape din Grecia, cu 7-8 clape pe scenă, și cântam la cele mai mari cluburi, cu cântăreți cunoscuți, cum ar fi Lefteris Pantazis, Anna Vissi. Dar s-a întâmplat ceva atunci și asta a fost declicul între lăutar și artist. La început, eram plătit cu 50 de dolari pe seară, dar eram nemulțumit că nu iau 80; apoi, luam 80 și tot nu eram fericit. Am ajuns la 200, 300, 400 sau 500 de dolari pe noapte.

Mi-am dat seama că nu este vorba de bani atunci când am organizat un concert cu un prieten al meu, chitarist, într-un teatru de 200 de locuri. L-am închiriat, am plătit 300 de dolari, am invitat oameni și n-a venit nimeni, decât fosta mea soție,

prietena și sora lui. Le-am cântat noi celor trei. Dar m-am simțit foarte bine și mi-am dat seama: problema e că vreau să fiu ascultat. Nu-mi place, acolo unde cânt, să am 2.000 de oameni care beau, aruncă cu farfurii, nu-i interesează ce cânt eu, aud numai furculițe și cuțite. Atunci am luat decizia să studiez muzica și mi-am dat seama că mi-ar plăcea să am doar 30 sau 50 de oameni numai pentru mine, care să asculte muzica mea.

V

-ați lovit vreodată de atitudini sau acțiuni

discriminatorii? În în afară?

România sau

De atitudini discriminatorii ne lovim fiecare dintre noi, în fiecare zi. Fie că este funcționarul de la ghișeul administrației publice locale, fie că este învățătoarea copilului nostru care nu are timp să ne primească, discriminarea este o componentă omni-prezentă în viața noastră.

Ce diferențiază este atitudinea față de aceasta. Iar în cazul meu, soluția la discriminare este simplă: analizează-mă prin prisma lucrurilor pe care le-am făcut pentru această țară, prin prisma rezultatelor mele profesionale și nu prin prisma sângelui care îmi curge în vine.

Iar atunci când vei face asta, vei vedea cât de puțină însemnătate are discriminarea pentru mine și cât de multă importanță am dat și dau rezultatelor muncii mele. Damian Drăghici este om, în primul rând, iar acest lucru este definitoriu.

C

um le-ați făcut față?

Și-au pus amprenta

asupra dumneavoastră din punct de vedere personal sau profesional?

Am fost și sunt un perfecționist.

Tot ceea ce am făcut, fac și voi face poartă o singură amprentă, DECEmbrie 2012

5

Interviu

Regio în România care îi infectează și pe cei tineri. Cele aproape șapte luni petrecute în această poziție mi-au dat ocazia să învăț, să descopăr, să văd cât de mare este distanța dintre rapoartele pe care le produc cei ce câștigă bani frumoși din scrierea acestor ra­poarte și viața celor care își duc viața de zi cu zi în comunități al că­ror mod de viață și mai ales po­ si­bilități de a-și exercita acest drept fundamental - „dreptul la viață” - țin mai degrabă de seco­lele anterioare decât de secolul în care trăim. Îmi doresc ca, după a­ceas­tă perioadă de descoperire, să am suficientă putere în continuare pentru ca acele politici ce vor fi implementate să vină, într-adevăr, în întâmpinarea nevoilor celor pe care i-am descoperit.

Pentru că, altfel, nu voi fi decât un perpetuator al ipocriziei sociale față de această comunitate, or eu nu vreau să fac asta.

C

e credeți despre politicile

cea a lucrului bine făcut. E simplu: dă înapoi tuturor ca și cum ți-ai da ție, fă pentru cei din jur ca și cum o faci pentru tine și nu vei da greș.

Niciodată. Pentru că niciodată, dar niciodată, nu vrem să ne facem rău.

S

unteți consilier al primului ministru pentru probleme

legate de etnia romă.

Care

sunt principalele probleme pe

care le-ați identificat și cum le vedeți rezolvate?

Problema romilor nu e simplă, nici cele mai bune proiecte insti­ tuționale n-ar putea s-o rezolve peste noapte. Vorbim aici de un întreg proces social, educație, sănă­ tate, etc. Pe de altă parte, nici nu poți să condamni statul. Pentru că între stat și această etnie au exis­ tat întotdeauna niște mediatori.

Cea mai mare piedică în succesul implementării unui program pentru romi sunt mentalitățiile învechite, 6

www.inforegio.ro

antidiscriminatorii

ale

Uniunii Europene?

Funcționează ele și în România?

Principiul nediscriminării reprezintă un principiu general al legislației Uniunii Europene. EI este menționat expres în numeroase dispoziții ale tratatelor. „Orice discriminare ba­ zată pe orice criteriu precum sex, rasă, culoare, etnie sau origine so­ cială, trăsături genetice, limbă, religie sau credință, opinie politică sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilitate, vârsta sa, etc...”

Personal, nu m-am simțit discriminat.

Dar probabil ţine de tine, ca individ.

Trebuie să scapi de un complex de inferioritate. La mine a durat până când am scăpat. Eu doar în America am spus pentru prima dată pe scenă „Sunt ţigan”. Se întâmpla în 1996, când aveam 26 de ani.

Toate instrumentele juridice care există au nevoie de un singur lucru, pentru a putea să își arate eficiența: mentalitatea adecvată. Atâta timp cât noi încă avem un deficit major în ceea ce privește abilitatea de a ne schimba mentalitatea, atâta timp cât suntem foarte reticenți la „diferență” și la „diferit”, instru­ mentele juridice ale unora sau altora nu ne pot ajuta prea mult.

Noi, fiecare în parte și comunitatea din care facem parte, trebuie să ne modelăm după nevoile celui de lângă noi. După aceea, în timp, vom ajunge să și folosim în beneficiul nostru instrumentele UE sau cine ştie ce altă entitate internaţională.

V

edeți vreun progres în acceptarea de către

societate a conceptului de egalitate a șanselor?

Nu e important dacă eu văd sau nu vreun progres, ci e vital ca, dacă acesta există, să se răsfrângă și să producă efecte asupra fiecărui membru al societății în care trăim. Atâta timp cât construim clișee sociale care sunt apanajul doar al unor „enclave sociale” (cu precădere aglomerările urbane și mediul corporatist) nu vom reuși decât să adâncim distanța dintre cei care și-au creat și maximizat șansele și cei care au crezut în șansă, dar trăiesc deziluzia șanselor pierdute.

Vorba românească „Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și în traistă” este mai prezentă decât oricând în cotidianul colectiv.

C

um ar arăta, în viziunea dumneavoastră, o

fără discriminare?

Românie

Ar fi o Românie în care 60% din întrebările acestui interviu nu și-ar mai avea rostul. Dumneavoastră și cititorii dumneavoastră ce credeți, cât mai avem până acolo?

Sondaj

Regio în România Vlad IONESCU

O

Aproape jumătate din populaţia urbană a României a auzit de Regio Auto­ a Pro­

preocupare constantă a

Management gramului Operaţional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) rităţii de

este ca oamenii să afle ce înseamnă fondurile europene derulate prin intermediul

Să

programului

cunoască

modul

de

Regio. accesare

a banilor, ce şi cum poate primi finanţare,

condiţiile

ce

trebuie

îndeplinite, limitele în care pot fi

cheltuiţi banii şi, la fel de important, rezultatele proiectelor deja finan­ ţate.

Vorbim,

de

fapt,

despre

investiţii făcute cu bani publici, iar populaţia are dreptul să ştie cum au fost cheltuiţi aceşti bani.

COMUNICAREA – COMPONENTĂ ESENŢIALĂ A UNUI PROGAM DE SUCCES Autoritatea de Management a Pro­ gramului Operaţional Regional și Organismele Intermediare derulează anual acțiuni de informare menite să conducă la o mai bună cunoaștere a rezultatelor programului. În scopul evaluării impactului acestor acțiuni, Autoritatea de Management a derulat, în anul 2012, un sondaj1 de opinie național, în rândul populației urbane, beneficiare directe a rezul­ tatelor proiectelor realizate prin Regio. Rezultatele arată că aproape 44 de procente din populația urbană a României a auzit de Regio, fie de la televiziune (65,5%), fie prin panourile stradale (10,6%), fie prin

internet (9,1%). În ceea ce priveşte gradul de conştientizare, cea mai bună percepţie despre investiţiile cu bani europeni o au patronii, persoanele de top management şi cei cu studii superioare.

Majoritatea populaţiei intervievate (68,8%) declară că, din câte a auzit, în oraşul în care locuieşte au fost realizate proiecte din bani europeni. În ceea ce priveşte destinaţia banilor, cei mai mulţi oameni cred că ei au fost investiţi în infrastructură (28,5%), urbanism (10,3%), turism (5,4%), agricultură (4%).

CE VOR OAMENII SĂ ŞTIE DESPRE REGIO Sondajul derulat de Autoritatea de Management a Programului Opera­ ţional Regional a avut drept scop şi identificarea tipurilor de informaţii pe care populaţia ar vrea să le cunoască despre Regio. Cei mai mulţi dintre ei (54,2%) şi-au exprimat dorinţa de a afla care sunt tipurile de proiecte ce pot primi finanţare prin Regio. Apoi, 30% doresc să ştie care sunt rezultatele investiţiilor făcute până în prezent, iar 28,8% vor să afle cum poate fi obţinută o finanţare prin Regio.

Mijloacele de informare preferate de către diferite segmente ale populaţiei chestionate variază de la mass-media locale şi centrale, pentru persoanele cu vârste cuprin­ se între 46 şi 65 de ani, la Internet, pentru cei cu vârste de 18 la 25 de ani. Contactarea companiilor de consultanţă este un mijloc de informare la îndemână persoanelor

cu vârste între 46-55 ani, ca şi participarea la seminarii de instruire şi informare.

CONCLUZIE Rezultatele sondajului prezentat mai sus sunt o dovadă a eforturilor Autorităţii de Management a Progra­ mului Operaţional de a populariza informaţiile, dar, mai ales, rezul­ tatele obţinute prin investiţiile de­ rulate în cadrul programului Regio.

Totodată, acestea constituie o bază pentru activităţile viitoare de comunicare, acestea urmând a se concentra pe canalele de informare preferate de populaţie, dar şi pe tipurile de informaţii pe care oamenii le solicită.

Dincolo de toate, însă, este esenţial ca românii să înţeleagă importanţa Regio şi a Uniunii Europene în dezvo­ tarea României. Trebuie să atragem în continuare fonduri substanţiale şi, mai important decât orice, să învăţăm să le cheltuim prin investiţii sănătoase şi durabile.

Sondajul de opinie s-a desfășurat în perioada 21-27 iulie 2012, la nivel urban, pe un eșantion reprezentativ de 2011 persoane, cu o marjă de eroare de ± 2,2%. Raportul de cercetare detaliat poate fi găsit pe pagina de internet a Programului Operațional Regional, www.inforegio.ro, la adresa: http://www.inforegio.ro/evaluare.html.

1

DECEmbrie 2012

7

Tradiţii

Regio în România

Bogdan IONESCU

Z

Crăciun în Bucovina Un carnaval popular de o spectaculozitate unică onă de basm și de o frumusețe rară,

Bucovina

este una dintre

destinațiile de vis pentru turistul român și străin.

De

la formele

de relief, la natura aproape nealterată, de la vestigiile istorice, la mărturiile religioase eternizate pe zidurile mănăstirilor, de la oamenii

ospitalieri, până la frumoasele obiceiuri ale locurilor, vizitatorul este prins într-un vârtej al experiențelor irepetabile.

Din

bogata zestre a

tradițiilor și obiceiurilor populare bucovinene, cele mai bine păstrate, dar și cele mai spectaculoase sunt tradițiile și obiceiurile de iarnă.

Prin

inițiativa proiectului

Crăciun

în

Bucovina,

autoritățile locale

promovează aceste minunate caracteristici locale în întreaga țară și dau un imbold turismului bucovinean.

Având toate datele geografice, is­ torice și culturale pentru o desti­ nație turistică de prim rang, zona Bucovinei avea nevoie de un mesaj și un concept integrat pentru atra­ gerea vizitatorilor din țară și din străinătate.

Astfel, capitalizând spectaculozi­ 8

www.inforegio.ro

tatea și originalitatea tradițiilor de iarnă, Consiliul Județean Suceava a lansat proiectul Crăciun în Bucovina, care a propus un nou tip de turism, turismul de eveniment.

Proiectul, finanțat cu peste 763.000 de lei, nerambursabili, prin Programul Operațional Regional 2007-

2013, axa prioritară 5, „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, domeniul major de intervenție 5.3, „Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică”, are ca scop principal creșterea competitivității județului Suceava pe piața turistică regională, prin valorificarea potențialului cultural imaterial al Bucovinei.

Datinile și obiceiurile de iarnă în Bucovina încep de Sfântul Nicolae și continuă până la începutul lunii ianuarie, de Sfântul Ion, și cuprind o paletă incredibilă de manifestări artistice și religioase în care creația muzicală, dansul, costumele, jocul dramatic, colindele și recuzita populaWră se împletesc într-un adevă­rat carnaval.

Tradiţii

Regio în România Obiceiuri străvechi, păstrate cu sfințenie Ciclul sărbătorilor de iarnă începe de Sfântul Nicolae, când cei mici așteaptă sosirea Moșului cu daruri. În percepția populară bucovineană, Moș Nicolae se arată pe un cal alb, care vestește venirea iernii. Este primit ca un personaj bun, care poartă grija văduvelor, orfanilor și a tuturor celor necăjiți. Sosirea lui Moș Nicolae deschide un al doilea eveniment al iernii: formarea ce­ telor de tineri care încep repetițiile pentru obiceiurile de iarnă, adevă­ rate scenarii dramatice care recon­ stituie, an de an, evenimente isto­ rice, religioase sau îndeplinesc ritualuri de alungare a spiritelor rele. Costumațiile membrilor cetei

sunt realizate de ceilalți membri ai comunității. În apropierea solsti­

țiului, pe 20 decembrie, are loc Ignatul porcului, o celebrare a

DECEmbrie 2012

9

Tradiţii

Regio în România

unei divinități solare și vegetale care „moare și se naște” în acest ritual. Obiceiul datează din vre­ muri precreștine, iar semni­ ficația întregului ritual este păstrată de localnici. Urmează Ajunul Crăciunului, o sărbătoare încărcată de simboluri și ritualuri de curățenie, de prosperitate, de fertilitate. Crăciunul reprezintă cea mai importantă sărbătoare din an și încununarea pregătirilor de până atunci. Cetele de flăcăi colindă întreaga noapte, mesele se întind în toate gospodăriile, tradiția bucovineană spunând că e păcat ca cineva să stea cu poarta închisă de sărbătoarea Crăciunului.

Promovarea frumoaselor tradiții în cadrul Proiectului Activitățile din cadrul proiectului Regio au constat în crearea unei secțiuni dedicate, în română și engleză, pe situl web al Consiliului Județean Suceava (http://www. cjsuceava.ro/cib), editarea și tipă­ rirea a 200 de afișe, 50 de bannere, 500 de invitații, 500 de pliante, 3.000 de programe ce conțin 10

www.inforegio.ro

Tradiţii

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Crăciun în Bucovina, CJ Suceava Program: Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenție 5.3 Costuri totale: 966.542,80 lei, din care: TVA 187.072,80 lei Finanțare nerambursabilă UE: 763.880,60 lei Contribuția Consiliului Județean Suceava: 15.589,40 lei

agenda evenimentelor, 5.000 de albume, realizarea și difuzarea a 10 spoturi de promovare pe tele­ viziunile naționale, publicarea a 14 comunicate de presă la nivel local și național și orga­nizarea evenimentului Crăciun în Bucovina, care a reunit cele mai importante formații artistice din județul Suceava, sub egida Festivalului Datinilor de Iarnă din Bucovina, organizarea Târgului de Crăciun, o expoziție culinară de Crăciun, plimbări cu mocănița și cu trăsurile cu cai.

Impact pozitiv al proiectului asupra comunităților locale Peste o sută de comunități locale și-au promovat tradițiile, obiceiurile și portul în cadrul spectacolelor organizate, 32 de formații artistice din județ au fost invitate să susțină spectacole, peste 170 de unități turistice s-au deschis în luna decem­ brie 2010, la nivelul întregului județ. Numărul turiștilor a crescut cu peste 5% în județ și cu 23% în municipiul Suceava.

DECEmbrie 2012

11

Dezvoltarea turismului

Regio în România Vlad IONESCU

DEZVOLTARE ŞI RELAXARE LA PENSIUNEA PĂNICEL DE LÂNGĂ CETATEA RÂŞNOVULUI

Î

ntr-un cadru de vis, străjuită în

zări,

oriunde

ţi-ai

arunca

privirea, de semeţia munţilor Bucegi, Piatra Craiului şi Postăvarul, Pensiunea Pănicel a devenit punct de referinţă în agro-turismul judeţului

Pentru

Braşov.

a oferi celor care îi trec

pragul toate condiţiile de cazare,

relaxare şi distracţie, complexul

Pănicel

a

de aproape programul

obţinut

o

4 milioane Regio. De

finanţare de lei prin la călărie

şi pescuit, până la mâncăruri şi băuturi

româneşti

naturale,

autentice

Pensiunea Pănicel

şi îşi

răsfaţă acum oaspeţii cu tot ceea ce le pofteşte inima.

DE LA O SIMPLĂ PENSIUNE LA pensiune, aşa cum sunt sute în UN COMPLEX TURISTIC Până în urmă cu câţiva ani, când spuneai Pănicel, spuneai o simplă

12

www.inforegio.ro

preajma Cetăţii Râşnovului. O casă ceva mai mare, câteva camere modeste, sala de mese şi... cam atât. Să nu uităm şi să fim corecţi până la capăt: plus aer curat din belşug şi privelişti care îţi taie răsuflarea. Proprietarii, oameni gospodari, au simţit, însă, că trebuia ceva mai mult. Ceva-ul acela care să îi diferenţieze de vecini, care să îi atragă ca un magnet pe turişti, să le ofere un plus de relaxare prin mişcare, prin activităţi pe care nu le găsesc acasă. De aici a pornit şi ideea extinderii. Se spune că omul sfinţeşte locul. Cu siguranţă aşa a fost şi la Pănicel. Numai că era nevoie şi de bani, iar proprietarii au stat şi au gândit drept: o investiţie majoră cu ajutorul fondurilor europene, prin programul Regio, le putea îndeplini visul. Au descoperit

Axa 5 a Programului Operaţional Regional, care le-a şoptit, negru pe alb, încă din titlu, exact ceea ce doreau şi aveau nevoie să audă: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Cu un proiect bine structurat, cu zile lungi de muncă, cu convingerea că vor reuşi, au ajuns la capăt. Aproape 4 milioane de lei au atras pentru dezvoltarea infrastructurii de agrement. Prin eforturi proprii, pe de o parte, cu ajutorul fondurilor europene, pe de altă parte, a fost construită o nouă clădire ce oferă încă 130 de locuri de cazare moderne, pescarii au la dispoziţie trei lacuri artificiale unde îşi pot arunca momeala, ferma proprie a complexului aduce pe mesele turiştilor numai produse eco, au apărut o saună, un loc de joacă pentru copii, o sală de conferinţe şi internet wireless în orice colţişor.

Dezvoltarea turismului

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Investiţii în infrastructura de agrement a Complexului Turistic Ferma Pănicel Beneficiar: SC Iman Consult SRL, judeţul Brașov Sursa finanțării: Programul Operaţional Regional, AXA 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice Valoare totală: 7.031.286,86 lei Valoare nerambursabilă UE: 3.764.814,34 lei

parte a contractului cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin care au fost alocate fondurile Regio. Un site care ne face să înţelegem că orice afacere, mai ales în turism, nu poate funcţiona fără o strategie de comunicare bine pusă la punct, fără un plan de marketing impecabil.

FONDURILE REGIO – CHEIA DEZVOLTĂRII TURISMULUI

Şi peste toate, ca o coroană a imperiului, manejul acoperit, unic în zonă, la standarde internaţionale.

PROMOVARE DE NOTA 10 „Pănicel este un pârâu limpede și sprințar care le-a șoptit unor oameni destoinici că se plictisește singur pe dealurile din preajma Cetății Râșnov și că ar vrea şi el să susure povești spumoase celor care iubesc viața. Că a văzut multe și poate spune și mai multe despre eroismul cavalerilor și frumusețea domnițelor, despre măreția cailor, despre prospețimea ierbii și a florilor, despre dansul norilor și al fulgilor de nea. Și despre două gâște certărețe care, mai nou, și-au găsit culcuș pe malurile lui. Iar pentru că veselia, istoria, tradiția, omenia, bucatele alese s-au adunat toate sub același acoperiș, vă

invităm și pe dumneavoastră să le descoperiți. Indiferent că doriţi doar clipe de linişte sau relaxare, o partidă de pescuit, o plimbare cu trăsura sau chiar cursuri de echitaţie cu un instructor autorizat, toate le puteţi găsi la Pănicel. Vă puteţi bucura de toate acestea în timp ce admiraţi panorama munţilor care înconjoară acest domeniu.

Iar câteva bucătărese pricepute trebăluiesc deja în jurul blidelor aburinde.” – aşa scrie pe site-ul www.panicel.ro.

Nu întâmplător am ales cuvintele de mai sus, între ghilimele. Expri­mă mai bine decât o poate face orice reporter, starea de spirit extra­ ordinară ce te cuprinde când intri pe poarta complexului. Vorbele nu îmi apaţin, sunt luate, mot-à-mot, de pe site-ul complexului. Un site de promovare extrem de profesionist,

Dezvoltarea complexului turistic Pănicel ne arată, încă o dată, fără putinţă de tăgadă, importanţa pro­ gramelor europene, a fondurilor Regio, în pasul uriaş ce trebuie făcut în turismul românesc. Cele aproape 4 milioane de lei investite la Pănicel trebuie, ca şi în alte cazuri, să se transforme în exemplu. Vrem turism de calitate? Trebuie să investim.

N-avem bani? Trebuie să accesăm fondurile europene. Aici este cheia ce poate duce România la un alt nivel turistic, egal cu cel al statelor vestice.

DECEmbrie 2012

13

Social

Regio în România Carmen IVANOV

REGIO ajută copiii cu sindrom Down din Oradea

P

entru

părinte,

orice

vestea

aducerii pe lume a unui copil cu

sindrom

Sunt,

Down

este devastatoare.

însă, persoane care află

prea târziu sau care pur și simplu își asumă creșterea unui copil cu o astfel de afecțiune.

Down des

Sindromul

este una dintre cele mai

întâlnite

probleme

în zilele noastre.

Este

genetice cauzat de

prezența unui cromozom în plus în fiecare celulă a organismului.

Aceasta boală se mai numește și Trisomia 21. Pentru a crește un copil cu sindrom Down este nevoie, pe

lângă

permanentă, special.

îngrijirea

medicală

și

program

de

un

Îngrijirea

copiilor

cu

dizabilități este diferită de modul în care creștem un copil obișnuit.

De

aceea,

este

recomandat

ca

persoanele care au în îngrijire un astfel de copil să opteze pentru serviciile speciale.

oferite

Un

de

centrele

astfel de centru de

îngrijire a copiilor care suferă de sindromul

Down

a fost reabilitat

cu ajutorul fondurilor

REGIO

și funcționează azi, la standarde europene, în

Oradea.

REGIO – ȘANSa LA O VIAȚĂ NORMALĂ Modul în care societatea percepe handicapul începe să se modifice în România, iar interacţiunea dintre persoanele care suferă de Down şi diferitele segmente ale sistemului social au de acum două sensuri: 14

www.inforegio.ro

societatea este cea care trebuie să se adapteze la persoanele care o compun, nu numai persoana să se adapteze societăţii. Cei mai mulți dintre copiii afectați de sindromul Down au nevoie de o terapie a tulburărilor de vorbire şi de limbaj şi de psihoterapie individuală şi de grup, pentru sprijinirea integrării pe plan social.

De asemenea, copiii au nevoie de ajutor suplimentar din partea profesorilor, fiind necesar să pri­ mească, în activitatea şcolară, sarcini simplificate și să fie ajutați și asistați în procesul de pregătire.

Centrul de zi Iedera pentru copiii cu sindrom Down situat în Oradea, pe strada Louis Pasteur nr.42, este una dintre instituțiile care ajută persoanele în dificultate, începând cu acceptarea lor în centru şi rezol­ varea unor probleme specifice cu care acestea se confruntă, până la organizarea unor ateliere de lucru pentru dezvoltarea deprinderilor

de viaţă independente şi a compe­ tenţelor profesionale.

Centrul Iedera a fost reabilitat și extins prin fondurile REGIO de către Municipiul Oradea, în ca­ drul Axei prioritare 3 – „Îmbunătă­ ţirea infrastructurii sociale”, do­ meniul major de intervenţie 3.2 – Reabilitarea, modernizarea, dez­ voltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale a Programului Operaţional Regional 2007-2013.

Lucrările de reabilitare și extin­ dere au vizat o suprafață de 435,45 mp (suprafaţă construită), reprezentând spații ale imobilului care a fost recondiţionat și man­ sardat (suprafaţă utilă iniţială de 121,40 mp extinsă la 365 mp de suprafaţă utilă finală, reabilitată şi extinsă/mansardată). Astfel, spațiul destinat îngrijirii copiilor cu sindrom Down a crescut cu 67%.

Valoarea totală a proiectului a fost de 1.936.750,68 de lei. Valoarea cheltuită efectiv, în urma derulării

Social

Regio în România procedurilor de achiziţie publică, este 794.554 lei fără TVA. Această sumă reprezintă cheltuieli de execu­ ţie a lucrărilor, dotări cu mobilier şi echipamente specifice persoanelor care suferă de sindromul Down, asistenţă tehnică și dirigenţie de şantier, audit extern, servicii de publicitate a proiectului.

Durata de implementare a proiec­ tului fost de 15 luni și s-a derulat în intervalul decembrie 2010 – martie 2012.

REGIO – TEHNOLOGIE DE ULTIMĂ GENERAȚIE Peste 70 de persoane beneficiază, în prezent, de serviciile oferite de către Centrul de zi Iedera pentru copiii cu sindrom Down, care a fost dotat cu aparate necesare recuperării, dar și cu echipamente pentru activități sportive și activități informatice.

Mobilier, spaliere, saltele sport, masă pentru tenis, bicicletă medi­ cală, panou pentru baschet, bară pentru balet, televizoare, DVD Player, CD Player, computere dotate cu softuri speciale terapeutice pentru sindromul Down sunt doar câteva dintre echipamentele pe care Centrul de zi Iedera le-a achiziționat prin programul REGIO. Centrul asigură o gamă variată de servicii. Activitățile sunt desfă­ șurate pe grupe, sub formă de ateliere: ergoterapie, informatică, meloterapie, dans, jocuri de societate, kinetoterapie, antrena­ mente – Special Olympics, relaxare, activitate de socializare și integrare socială.

Beneficiari indirecți ai activității centrului sunt cele peste 150 de familii care au copii afectaţi de această maladie şi ale căror vieţi vor putea urma un făgaş cât mai apropiat de cel normal.

DECEmbrie 2012

15

Investiţii în mediul de afaceri

Regio în România Alexandru COTESCU

PIAŢA CEREALELOR REVITALIZATĂ LA MALUL DUNĂRII

C

âtă lume îşi mai aminteşte de interbelică?

Corabia

Poate

doar bătrânii dunăreni, cu mândrie

în glas, ne pot povesti că ceasul exact al grânelor româneşti se dădea de la ei din oraş.

Acolo

exista, între cele două războaie

mondiale, una dintre cele cinci burse ale cerealelor din

În

acest

oraş,

România.

mângâiat

de

bătrânul fluviu, se stabilea preţul grânelor,

iar

micii

producători

puteau

să-şi

România

a dispărut orice formă

vândă

marfa

la

adevărata valoare. Între timp, din

de tranzacţionare a cerealelor.

Până

acum.

milioane de

Cu lei,

un buget de opt dintre care peste

trei milioane veniţi prin programul

REGIO, Consiliul Judeţean Olt a ridicat la Corabia prima bursă de cereale din România postbelică.

BURSA DE CEREALE INVESTIŢIE REGIO PENTRU JUDEŢUL OLT ŞI JUDEŢELE LIMITROFE În judeţul Olt, precum şi în judeţele vecine, producţia agricolă se bazează, în primul rând, pe cereale.

Aşa că înfiinţarea unei Burse a cerealelor era o prioritate pentru autorităţile din zonă. Consiliul Judeţean a luat hăţurile în mână şi a pornit – în luna mai a acestui an (2012) - la construirea primei astfel de instituţii din România, după cel de-al doilea război mondial. Bursa de cereale din oraşul Corabia este un proiect care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional, domeniul de finanţare 16

www.inforegio.ro

Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de impor­ tanţă regională şi locală. Clădirea în care au fost investiţi banii are o suprafaţă de peste 1000 de metri pătraţi şi beneficiază de toate facilităţile necesare funcţionării – de la căi de acces până la spaţii specifice funcţionării tranzacţiilor cu cereale. Bursa este amplasată chiar pe malurile Dunării, în vecină­ tatea silozurilor, iar beneficiile nu au întârziat să apară. Mai mulţi întreprinzători privaţi, români şi spanioli, au simţit imediat poten­ ţialul extinderii afacerii şi a unui profit sănătos şi au construit în vecinătate încă 20 de silozuri.

Iată cum o investiţie serioasă, cu ajutorul fondurilor europene, poate revitaliza mediul de afaceri din zonă, ajutând astfel la crearea unor locuri de muncă, a unei atmosfere propice dezvoltării şi iniţiativei private. „Practic, bursa de cereale de la Corabia va dinamiza infrastructura de afaceri din zona de sud a jude­ ţului, va determina dezvoltarea schimburilor comerciale în regiune şi intensificarea cooperării economice în zona transfrontalieră”, a decla­ rat Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt.

NAŞTEREA BURSEI DE CEREALE – MULTE ÎNCERCĂRI, O SINGURĂ REUŞITĂ, CEA DE LA CORABIA Revista Capital – sub semnătura lui Alexandru Boariu - publica în luna octombrie a acestui an o analiză extrem de interesantă despre chinurile naşterii unei burse de

cereale în România. Aproape toate guvernele din anul 2000 şi până acum au avut în plan crearea unei astfel de instituţii care să regleze piaţa cerealelor. Iniţiativele neconcreti­ zate ale mai multor guvernări care s-au succedat au fost urmate de iniţiativa mai multor antreprenori în agricultură care au încercat să pună bazele unei burse la Brăila, dar şi acest proiect s-a împotmolit.

A existat şi ideea de a reînfiinţa bursa la Galaţi. Şi acest proiect a rămas în aer, de data aceasta din lipsa finanţării. Punctul pe „i” a fost pus de Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, care spunea, în 2011, că România va putea deveni un adevărat jucător pe piaţa europeană a cerealelor doar atunci când va avea o adevărată bursă a grânelor. „Dacă ne uităm pe harta agroeconomică a Europei şi a Uniunii Europene, în această zonă nu există astfel de instrumente. Toate sunt concentrate spre zona de frontieră a Uniunii Europene cu Oceanul, respectiv către ceea ce vine şi pleacă din SUA. Se vorbeşte despre preţul cerealelor la Marea Neagră doar din perspectiva a doi mari jucători: Rusia şi Ucraina. În schimb, partea centrală, de est şi de sudest nu este suficient de bine organizată ca să concureze pe aceste pieţe unde se stabilesc preţurile cerealelor”, afirma Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură, pentru revista Capital.

Investiţii în mediul de afaceri

Regio în România FINANŢAREA REGIO – SOLUŢIA PERFECTĂ PENTRU BURSA DE CEREALE Aceste încercări ne arată cât se poate de clar câtă nevoie are România de o astfel de bursă. Producătorii întâmpină mari dificultăţi în valori­ ficarea cerealelor, preţul este de foarte multe ori subevaluat, iar obiectivul principal al investiţiei este studierea pieţelor de cereale şi fixarea preţurilor corecte. Din fericire, hopul finanţării a fost, în sfârşit, trecut. Peste 3 milioane de lei veniţi prin Regio - Programul Operaţional Regional au făcut ca prima bursă de cereale din România postbelică să ia naştere la Corabia.

Clădirea este prevăzută cu căi de acces pentru camioane şi tractoare

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Programul Operațional Regional AXA 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local DMI 4.1: Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală Beneficiar: Consiliul Judeţean Olt - Autoritate publică Partener: Consiliul Local Corabia Valoare totală: 8.048.031,46 lei Valoare nerambursabilă UE: 3.158.656,49 lei

şi spaţii de depozitare specifice activităţilor de depozitare şi comer­ cializare a cerealelor. Din primăvara anului vitor (n.r. 2013), fermierii vor ocupa clădirea nou-nouţă şi vor face afaceri sănătoase, la un raport

cerere-oferă corect şi transparent.

Nu mai vorbim de cele minimum 15 locuri de muncă create numai în instituţie. Acestea se adaugă celor câteva zeci din afacerile şi investiţiile învecinate bursei.

DECEmbrie 2012

17

Incluziune socială

Regio în România Mihai CRĂCIUN

Centrul de Terapie Ocupațională de la Tântava este aproape gata

C

entrul

de

țională de la

Giurgiu,

Terapie Ocupa­ Tântava, județul

va avea în scurt timp

un nou sediu, după ce lucrările privind reabilitarea, începute acum doi ani de

(n.r.2010), Printre

se apropie

ale

proiect

se

gradului

de

sfârșit.

majore numără:

acestui

creșterea

obiectivele

incluziune a persoanelor adulte cu nevoi speciale, prin dezvoltarea abilității de viață independentă,

dar și crearea unui mediu de viață cât mai normal, care să contribuie la o stare de spirit pozitivă a persoanelor

asistate

care

parte la acest program.

93

de

cadrul

persoane

Centrului

Astfel,

asistate de la

iau din

Tântava

vor beneficia de noile dotări ale 18

www.inforegio.ro

clădirii, împreună cu cei angajați ai

Centrului,

52

de

care vor

avea condiții de muncă mai bune și implicit, își vor face meseria cu mai multă eficiență și profesionalism.

Centrul de Terapie Ocupațională de la Tântava – Condiții de viață mai bune Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Tântava deţine trei clădiri, dintre care două pavilioane de 70, respectiv 40 de locuri şi o clădire care include şapte anexe, trei dintre acestea fiind ateliere.

Acum, lucrările se apropie de final.

Acestea au vizat consolidarea și reabilitarea termică a celor două pavilioane, dar și demolarea a trei anexe, care au fost înlocuite cu spații

de recreere pentru beneficiari. În plus, pe lângă reabilitarea propriuzisă, s-au făcut reparații și lucrări de modernizare la toate imobilele amintite mai sus. Totodată, au fost achiziţionate dotări pentru sălile de mese, bucătărie, spălătorie, cabinetul medical și psihologic, pentru birouri și săli, dar și pentru atelierele de tâmplărie, croitorie și patiserie. „Pot spune că, în principiu, sunt mulțumit de modul cum s-au desfășurat lucrările, deși am înregistrat aproape trei luni de întârzieri din cauza vremii nefavorabile, în anumite momente, pentru unele lucrări”, a declarat managerul de proiect din partea Consiliului Judeţean Giurgiu, Cristian Ţone.

Incluziune socială

Regio în România Conform declarațiilor managerului de proiect, până în momentul de față au fost renovate și efectuate lucrări de reabilitare la cele trei clădiri care aparțin centrului de la Tântava, fiind renovate și amenajate nu mai puțin de 24 de dormitoare.

Obiectivele proiectului „Obiectivul principal al proiectului îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor sociale şi ridicarea acestora la standarde europene în cadrul Centrului, cu impact direct asupra creşterii cali­

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Reabilitarea, modernizarea și dotarea Centrului de integrare prin terapie ocupațională Tântava, Grădinari Beneficiar: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Giurgiu Finanțat prin: Programul Operațional Regional 20072013, Axa 3 Domeniu major de intervenție 3.2 lei

Valoare totală: 3.636.281,84

Valoare nerambursabilă UE: 2.245.411,85 lei tăţii serviciilor de îngrijire acordate persoanelor cu handicap din judeţul Giurgiu şi Regiunea Sud-Muntenia, şi asigurarea participării acestora la viaţa socială”, a declarat Cristina Ingeaua, manager public în cadrul Consiliului Judeţean Giurgiu.

Printre altele, finalizarea Centrului de Terapie Ocupațională de la Tântava are ca scop creșterea gra­ dului de incluziune a persoanelor adulte cu handicap, prin dezvoltarea abilității de viață independentă, încurajarea și facilitarea legăturilor interumane, apropierea de familie, conștientizarea opiniei publice pri­ vind persoanele cu dizabilități, aspect extrem de vulnerabil, care necesită sprijinul comunității și, nu în ultimul rând, întărirea capacității administrației publice locale în încercarea de a implementa iniția­ tive în domeniul infrastructurii serviciilor locale. „Preocuparea noastră a fost întot­ deauna pentru domeniul social și pot spune că în acest moment avem în lucru șase proiecte în acest domeniu, fiecare în valoare totală de aproximativ 800.000 de euro”, a

declarat și preşedintele Consiliului Județean Giurgiu, Vasile Mustăţea.

Cât costă proiectul?

Valoarea totală a proiectului este de 3,6 milioane de lei, din care 2,2 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile, în timp ce restul banilor sunt asigurați de la bugetul de stat și bugetul Consiliului Județean Giurgiu.

Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupațională Tântava este finanțată prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 3 – „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, domeniul major de inter­ venție 3.2 – „Reabilitarea, moder­ nizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale”. „Lucrările sunt finalizate, mai tre­ buie efectuate anumite montaje,

Valoarea totală a proiectului

3,6

milioane lei lucrări adiacente: centrala termică va fi susținută din fondurile Con­ siliului Județean Giurgiu, pen­ tru că repararea acesteia nu era prevăzută la începerea proiectului de reabilitare. Prin reabilitarea și extinderea Centrului de Terapie Ocupațională de la Tântava cresc condiţiile de trai ale oamenilor implicați în proiect, se dezvoltă aptitudinile de iniţiativă, proiectul fiind benefic pentru sensibilizarea locuitorilor”, a spus managerul de proiect din partea Consiliului Județean Giurgiu, Cristian Țone.

DECEmbrie 2012

19

Reportaj

Regio în România Bogdan IONESCU

Egalitatea de șanse și nediscriminarea – un pact pentru o societate modernă

I

storia discriminării este pe atât de lungă, pe cât este istoria

omenirii.

De-a

lungul

timpului,

discriminarea a fost prezentă în societăților,

majoritatea rent

de

forma

Sociologii

indife­

organizare.

de

și istoricii au pus, în

parte,

existența

discriminării

seama

lipsei

contact

diferitele

de

culturi

și

pe

între

civilizații,

care a dus la percepții negative asupra celor care nu făceau parte din grupul principal.

Discriminarea

variate

a căpătat cele mai

forme

și

s-a

manifestat

pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, convingeri, orientare sexuală, categorie so­ cială,

sex,

fizice

sau

vârstă,

psihice.

handicapuri

Atitudinea

asupra grupurilor discriminate a variat, de la blocarea accesului la oportunitățile oferite de societate,

până la violențe extreme, soldate cu eliminarea fizică a victimelor.

Din fericire, odată cu evoluția so­ cietăților, a culturii și a economiei, discriminarea a fost identificată ca o tară socială. În zilele noastre, puține mai sunt țările din lume care să nu aibă în legislație interzicerea discriminării, sub toate formele sale. Acestea sunt, însă, evoluții re­ cente, care au de luptat, de multe ori, cu preconcepții adânc înră­ dăcinate în societate. De aceea, discriminarea, sub orice formă, necesită o monitorizare atentă și măsuri proactive de eradicare.

România nu face excepție de la 1

Programul Operațional Regional 2007-2013.

20

www.inforegio.ro

evoluția mondială. În sincron cu legislația europeană în domeniu, legislația noastră garantează ce­ tățenilor drepturi egale de a parti­ cipa, fără discriminare, la viața eco­ nomică și socială.

Programul Operațional Regional – asigurarea egalității de șanse și combaterea discriminării În conformitate cu art. 16 din Re­ gulamentul Consiliului nr. 1083/2006 privind prevederile generale pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune, principiul egalităţii de şanse trebuie respectat pe tot parcursul implementării pro­ iectelor finanţate din fondurile structurale şi de coeziune, atât în faza de programare, cât şi în faza de implementare.

Autoritatea de Management a Pro­ gramului Operaţional Regional, prin documentele de programare, pre­ vede măsurile necesare pentru a asi­ gura accesibilitatea beneficiarilor la finanţare, fără discriminare pe criteriu de sex, rasă, origine etnică, religie, vârstă, dizabilităţi sau orien­ tare sexuală.

Regio acordă o atenţie specială grupurilor sociale defavorizate (de ex. populaţia de etnie romă) prin includerea, în cadrul axei prioritare „Îmbunătăţirea infrastructurii so­ ciale”, a unor măsuri de reabilitare şi modernizare a centrelor sociale şi a celor rezidenţiale; se creează facilităţi de acces la infrastructura destinată persoanelor cu dizabilităţi, precum şi dotări cu echipamente specifice. De asemenea, programul

acordă atenţie problemelor de şomaj din rândul tinerilor şi se adresează nevoilor specifice ale acestui grup, prin îmbunătăţirea infrastructurii preuniversitare şi pentru educaţie continuă, pentru a favoriza obţinerea unor rezultate educaţionale mai bune. Principiul egalităţii de şanse este un criteriu de selecţie a proiectelor, iar potenţialii beneficiari de asistenţă financiară prin Programul Operaţional Regional au obligaţia să demonstreze că proiectele propuse nu contravin acestui principiu1.

Strategia integrată – soluție eficientă Fenomenul discriminării este unul complex, iar măsurile necesare pentru prevenirea sau combaterea acestuia sunt eficiente doar dacă sunt parte dintr-o strategie globală, implementată de mai mulți actori,

Reportaj

Regio în România de la organizații guvernamentale, până la ONG-uri.

Unul dintre acești actori este Con­ siliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), autoritate de stat, sub control parlamentar, garant al aplicării și respectării principiului nediscriminării, așa cum este el definit în legislația în vigoare. Responsabilitățile și atri­ buțiile consiliului cuprind preveni­ rea și medierea faptelor de dis­cri­ minare, investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discri­ minare și acordarea de asistență juridică victimelor discriminării.

O misiune importantă a CNCD vi­ zează reducerea și eliminarea discriminării. În perioada 20082010, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a primit un total de 1946 de petiții, reclamând diferite tipuri de discriminare. Dintre acestea, 1199 au fost respinse ca neîntemeiate, 188 au fost admise, aplicându-se sancțiuni variind de la avertismente până la amenzi, iar în cazul a 559 de petiții, Consiliul și-a declinat competența. Ca tendință, se constată un vârf al numărului de petenți în anii 2007 și 2008, urmat de o scădere semnificativă în anii următori. (Vezi tabelul alăturat).

Egalitatea de șanse, o prioritate pentru Ministerul Muncii Ministerul Muncii, Familiei și Pro­ tecției Sociale a elaborat și imple­ mentat o Strategie Naţională pen­ tru egalitatea de şanse între fe­ mei şi bărbaţi, propunându-și să stabilească o serie de măsuri spe­ cifice destinate eliminării oricărei forme de discriminare directă sau indirectă şi exercitării libertăţii cetăţeanului şi a drepturilor sale fundamentale, indiferent că este bărbat sau femeie. Pentru im­ple­ mentarea strategiei, a fost în­ 2

ființată Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES). Agenția a derulat două analize, la nivel rural și urban, privind implicarea femeilor în lua­ rea deciziilor la nivel familial și comunitar. Concluziile celor două analize au fost, în linii mari, similare: femeile își asumă în proporție de peste 90% responsabilitățile do­ mestice, dar, în ciuda faptului că votează în proporție de peste 90%, nu se implică în deciziile privind comunitatea din care fac parte2. În urma acestor analize, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi a inițiat campania „Participă la decizie!”, care a avut ca scop informarea și educarea femeilor, în vederea unei implicări mai accen­tuate în luarea deciziilor în ceea ce privește viața comunității.

Colaborarea cu alte instituții și organizații Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) a încheiat un protocol de colaborare cu Agenţia Naţio­ nală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) și a organizat burse ale locurilor de muncă la nivel naţional, având ca obiectiv

facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a femeilor în situaţie sau cu risc de marginalizare, în localităţile cu un număr ridicat de femei aflate în şomaj şi sărăcie. ANES a semnat, de asemenea, un protocol de cola­ borare cu Agenţia Naţională pentru Romi (ANR), în vederea analizării problemelor specifice ale femeilor de etnie romă, pentru dezvoltarea de proiecte şi programe de inserţie a acestora pe piaţa muncii.

O altă inițiativă interesantă a ANES a fost campania „Angajează-mă, pot ce poţi şi tu”, o campanie de informare a opiniei publice cu privire la serviciile de consiliere şi mediere pentru persoanele cu dizabilităţi, care s-a desfăşurat sub egida Anului European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi. Scopul campaniei: sen­ sibilizarea cetăţenilor cu privire la un tratament egal şi la o viaţă fără discriminări, facilitarea accesului şi participării la viaţa socială a persoanelor cu dizabilităţi.

Eliminarea discriminării nece­ sită un efort conjugat, de la condiționarea finanțării proiec­ telor de dezvoltare, până la edu­ carea populației, de la iden­ tificarea și monitorizarea acțiu­ nilor de discriminare, până la sancționarea acestora.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Strategie Naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, 2006-2009.

DECEmbrie 2012

21

Ştiri regionale

Regio în România Parteneriat pentru dezvoltare

Proces de planificare

ES -V ADR Vest a organizat, în luna noiembrie, pentru jurnalişti, un tur al proiectelor de succes din regiune, finanţate prin Regio – Programul Operaţional Regional.

Judeţele vizitate au fost Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş-Severin, iar scopul vizitelor a fost de a asigura transparenţa necesară pentru justificarea accesării fondurilor europene, dar şi de a prezenta rezultatele obţinute în regiune prin implementarea acestor proiecte. În cadrul turului la proiectele Regio Programul Operaţional Regional, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale s-au alăturat reprezen­ tanţilor ADR Vest, beneficiarilor Regio şi jurnaliştilor din Regiunea Vest.

22

www.inforegio.ro

CE

ST VE

Rezultate

NT R

U

T

-ES

RD

RD

NO

ADR Nord–Est a demarat procesul de consultare regională cu reprezentanții mediului de afaceri din regiune. Cele șase întâlniri bilaterale au punctat nevoile şi oportunităţile de dezvoltare la nivel local și regional. S.C. Arcelor Mittal Tubular Products S.A. Roman, S.C. Aerostar S.A. Bacău, S.C. Agricola Internaţional S.A. Bacău, S.C. Antibiotice S.A. Iaşi, S.C. Apavital S.A. Iaşi, S.C. E.ON Moldova Distribuţie S.A. Iaşi au fost partenerii de discuţie ai ADR Nord– Est. Iniţiativa ADR Nord–Est va continua şi în 2013, în vederea stabilirii direcţiilor strategice din 2014-2020, pentru mediul de afaceri.

NO

T

ADR Nord-Vest a organizat, în luna noiembrie, seria de reuniuni ale grupurilor de lucru judeţene pentru planificarea dezvoltării Transilvaniei de Nord 20142020, „Parteneriat pentru dezvoltare 2020”. Subiec­ tele discutate au vizat priorităţile de dezvoltare ale regiunii, realizarea consensului în ceea ce priveşte viziunea comună de dezvoltare şi priorităţile identi­ ficate, dar şi reprezentarea intereselor regionale în consultările de la nivel naţional. Printre invitaţii la eveniment s-au numărat şi: membrii Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Vest, membrii Comitetului Executiv pentru elaborarea PDR 2014-2020, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inspec­ toratul Judeţean de Protecţia Mediului.

Parteneriat ADR Centru din România şi ADR Centru din Republica Moldova au semnat, în luna decembrie, Acordul de Parteneriat. Scopul parteneriatului este de a stabili cadrul comun de cooperare continuă și echilibrată între cele două regiuni, pentru a putea extinde scopurile și obiectivele Uniunii Europene în Europa Centrală și de Est, atât în ceea ce privește planificarea dezvoltării, cât și în ceea ce privește punerea lor în practică. Acordul de Parteneriat mai prevede şi schimburi de experiență între cele două regiuni, în scopul dezvoltării capacităților tehnice ale angajaţilor ADR Centru Republica Moldova şi ADR Centru România.

Ştiri regionale

Regio în România

T

ES

ADR Sud-Muntenia a organizat, în luna decembrie, la Sinaia, cea de-a III-a Conferinţă Regională a Parteneriatelor. Subiectul principal al întâlnirii a fost revizuirea analizei socio-economice din cadrul Planului de Dezvoltare Regională 2014–2020, urmat de tratarea temelor despre noul context al programării strategice pentru regiune şi noile orientări la nivel european şi naţional, ce vor ghida programarea instrumentelor structurale pentru perioada 2014–2020. De asemenea, s-au prezentat stadiul de implementare a Programului Operaţional Regional la nivelul regiunii Sud-Muntenia şi rezultatele obţinute cu ajutorul fondurilor nerambur­ sabile alocate prin Regio.

D-

D IA SU TEN N

MU

ConferințĂ

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 în Regiunea de Dezvol­ tare Sud-Est, organizează pe parcursul lunii decembrie șase conferințe de presă, care vor fi urmate de vizite la proiecte finanțate din fonduri europene. Evenimentele se desfășoară la Focșani, Buzău, Brăila, Galați, Constanța și Tulcea. La întâlnirile cu reprezentanţii mass-media sunt prezentate stadiul implementării Programului Operaţional Regional în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, precum şi rezultatele obţinute prin implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene la nivelul județelor componente ale regiunii.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

ADR Sud–Vest Oltenia a organizat, în perioada octombrie-noiembrie, nouă întâlniri ale grupurilor de lucru. Prioritizarea portofoliului de proiecte, elaborarea analizei socio-economice şi a analizei SWOT pentru principalele domenii din Planul Regional de Dezvoltare 2014-2020 (infrastructură regională, competitivitate economică, resurse umane, agricultură şi dezvoltare rurală, turism şi dezvoltare durabilă), au fost elementele discutate în aceste întâlniri de lucru. Planul de dezvoltare regională 2014-2020 este un instrument care susţine includerea în strategiile naţionale a obiectivelor de investiţii şi fundamentează domeniile de intervenţie şi necesarul de finanţare din fonduri europene.

Întâlniri cu jurnaliștii în Regiunea Sud-Est

BU C - IL URE FO ŞT V I

Planificare şi programare 2014-2020

bilanţ ADR BI a organizat, în luna decembrie, Conferinţa „Regio – realizări și perspective în regiunea București Ilfov”, la Hotel Radisson Blu, Bucureşti. Scopul eveni­ mentului a fost de a prezenta și dezbate experiențele și rezultatele implementării Regio - Programul Opera­ țional Regional în București şi în Ilfov, în cei şase ani parcurși de la începerea acestui program, dar şi abordarea perspectivelor dezvoltării regionale în perioada 2014-2020.

Detalii despre eveniment pot fi găsite la adresa de internet: http://www.regioadrbi.ro/.

DECEmbrie 2012

23

Studiu de caz

Regio în România Bogdan IONESCU

Un drum lung de 22 de ani

Raed Arafat, omul care a revoluționat serviciile de urgență

S

-a

născut la

dar

a

Damasc,

copilărit

Siria, de urgență din Europa, Serviciul în Nablus, Mobil de Urgență, Reanimare și familie obiș­ Descarcerare, pe scurt SMURD. în

Cisiordania, într-o nuită, cu tatăl inginer și mama casnică. A venit în România, la studii, pe când avea numai 16 ani. În ciuda opoziției familiei, a abandonat favoarea

studiul medicinei.

ingineriei

în

În 1990

a

pornit singur într-o bătălie ce părea sortită eşecului: înființarea,

România,

în

urgență

și

a

unui

reanimare.

sistem

de

Era,

pe

atunci, un tânăr medic în vârstă de doar

26

de ani.

A

ajuns să ocupe

funcţia cea mai înaltă în stat în domeniul sănătăţii, a fost decorat

de două ori cu Ordinul Național „Pentru Merit”, iar de numele său

este legată existența unuia dintre cele mai eficiente sisteme medicale

1990 - Acronimul fără D Specializat în Anestezie-Terapie intensivă, tânărul absolvent Raed Arafat s-a lovit de ineficiența ser­ viciului de Salvare, cum era numit pe atunci. Practic, serviciul de urgență era inexistent. Potrivit conceptului vremii, de inspirație sovietică, Salvarea era un soi de micro-clinică ambulantă, cu ajutorul căreia medicul făcea consultații la domiciliul pacientului, iar, dacă situația se dovedea a fi gravă, bolnavul era pus pe targă și transportat la spital. Revoluția lui Raed Arafat a pornit de la înțelegerea faptului că, într-o organizare modernă și eficientă,

serviciul de urgență se bazează, în primul rând, pe intervenția rapidă la fața locului, pe rezolvarea cazurilor grave: accidente, stopuri cardiace și respiratorii. Pe scurt, misiunea unui astfel de serviciu: salvarea vieților omenești. Prima punere în practică a acestui model a fost la Târgu Mureș unde, în ciuda opoziției birocratice specifice acelor ani, Raed Arafat a reușit să înființeze un echipaj de urgență și reanimare, SMUR. Inițiala finală „D” lipsea din acronim pentru că în România acelor ani nu exista niciun echipament de descarcerare.

Abia în 1993 au apărut primele echipamente de acest tip, donate de pompierii germani și scoțieni.

De la mașina personală, la acoperire națională Prima ambulanță a SMURD a fost mașina personală a doctorului Arafat, urmată de o alta, la mâna a doua, donată prin efortul personal al unei foste colege de facultate stabilite în Germania. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate și, foarte curând, sub egida unităților de pompieri care posedau experiența 24

www.inforegio.ro

Studiu de caz

Regio în România

necesară pe partea de intervenție rapidă, entitățile SMURD au început să se extindă și în alte județe: Bihor, Cluj, Timiș, Sibiu, Dolj. Aceștia au fost pionierii, iar modelul a fost adoptat de tot mai multe județe, ajungând, astăzi, să acopere întrea­ ga țară.

Un pas hotărâtor a fost făcut în anul 2006, când în Legea Sănătății a fost inclus un capitol care reglementa, în detaliu, funcționarea SMURD și a serviciilor de urgență. „A fost dovada succesului pentru tot ce s-a întâmplat până atunci. Legea s-a scris pe baza experienței care s-a cumulat timp de 16 ani”, declara Raed Arafat într-un interviu. Partea despre urgență a acestei legi a fost preluată integral de Banca Modială și oferită drept model altor țări, pentru dezvoltarea unor sisteme similare.

„Arabul ăsta a învățat medicina tot în România, așa că este tot un produs al României” Pornind de la un vis și de la o ambiție, Raed Arafat a reușit să provoace una dintre cele mai mari schimbări în societatea româ­ nească. I-a fost greu, a fost nevoit să se lupte cu inerțiile unui sistem învechit și cu oamenii lui. A fost nevoit să convingă și din poziția străinului naturalizat în România.

Cum a făcut față acestei provocări?

„Le-am răspuns de fiecare dată că arabul ăsta a învățat medicina tot în România, așa că este tot un produs al României”.

Bani europeni pentru SMURD Un rol important pentru dezvolta­ rea SMURD l-au avut și finanțările europene. Astfel, 64 de autospecia­ le de intervenție au fost achizițio­ nate numai de Inspectoratele pentru Situaţii de Urgență din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, prin proiectul „Îmbunătăţirea dotării cu echipa­ mente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă din Transilvania de Nord”, în valoare de aproape 50 de milioane de lei, prin Programul Operațional Regional.

Rezultatul implementării acestui proiect a fost reducerea timpilor de intervenție de la 18 la 9 minute, în mediul urban, și de la 34 la 17 minute, în mediul rural.

Până în prezent, Autoritatea de Management pentru Programul Ope­ raţional Regional a semnat contracte de finanţare în valoare de peste 100 de milioane de euro pentru dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă din întreaga ţară, iar această sumă va creşte până la finalul anului 2013.

DECEmbrie 2012

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Malta – Centrul pentru Științele Vieții

Un pas înainte către o economie bazată pe cunoaștere și inovație

P

reocuparea

Uniunii Europene

pentru dezvoltarea unei eco­

nomii sustenabile, bazate pe inteli­ gență și inovație, se regăsește în majoritatea proiectelor finanțate prin

Un

și

programele exemplu

înființarea

operaționale.

spectaculos

Centrului

este pentru

Științele Vieții în parcul industrial din San Gwann, Malta.

Inițiativa înființării Centrului pentru Științele Vieții i-a aparținut lui Joseph Sammut, membru al Consiliului Maltez pentru Știință și Tehnologie. Construit pe un teren ocupat anterior de o fabrică de confecții, plasat strategic la mică distanță de Universitatea Malteză și Spitalul Mater Dei, centrul ocupă o suprafață de 13.500 de metri pătrați și va găzdui laboratoare, facilități pentru cercetare, săli de conferințe și va fi dedicat cercetărilor în far­ maceutică, imagistică medicală și biotehnologie. Trei mii de metri pătrați vor fi dedicați unui „incubator de afaceri” pentru întreprinderile aflate la început de drum.

26

www.inforegio.ro

„Centrul va deveni un punct focal pentru cercetare în do­ meniul științelor vieții și al biotehnologiei și va sprijini colaborarea științifică în­ tre studenți, cercetători, medici, pentru fondarea și dezvoltarea unor companii și instituții cu activități în domeniul cercetării și noilor tehnologii”, a declarat Joseph Sammut pentru ziarul „Times of Malta”.

Potrivit estimărilor inițiale, pro­ iectul va genera, în mod direct, peste 200 de locuri de muncă în primul an de la deschidere (20132014), majoritatea în domeniul cercetării și al tehnicii de laborator, iar în câțiva ani acest număr va crește semnificativ prin dezvoltarea ulterioară a unui parc științific. Un beneficiu imediat va fi concentrarea de profesioniști cu pregătire la nivel de doctorat sau post doctorat.

Statisticile efectuate la nivel inter­ național estimează că, pentru fiecare loc de muncă ce necesită

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Centrul pentru Științele Vieții, San Gwann, Malta Sursa finanțării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007 -2013 Cost total: 18.000.000 € Valoare nerambursabilă UE: 15.300.000 € studii doctorale, se creează, automat, alte două-trei locuri de muncă adiacente.

Dezvoltarea proiectului științific din San Gwann se integrează în strategia europeană de dezvoltare care prevede ca, până în 2020, Europa să devină o economie bazată pe cunoaștere și inovație.

Transformarea strategică a economiei europene este una din soluțiile la provocările în fața cărora va fi pus spațiul european în următorii ani.

Proiectele de dezvoltare regională, încurajate și finanțate de Uniunea Europeană au ca scop crearea de locuri de muncă, creșterea nivelului de calificare profesională și a per­ formanței științifice, creșterea pro­ ductivității și a competitivității, totul pe fundalul unui echilibru între dezvoltarea economică, protejarea mediului înconjurător și asigurarea accesului egal la oportunități a cetățenilor Uniunii. Astfel, Centrul pentru Științele Vieții din Malta beneficiază de o finanțare de 80% din costul proiectului de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Proiectele de tipul celui descris mai sus, sprijinite de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, au un rol esențial în atingerea obiectivelor Strategiei de Dezvoltare EU 2020.

DECEmbrie 2012

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Ungaria – biblioteca pe roți

Un sprijin pentru comunitățile defavorizate

Î

n ultimii ani,

Ungaria

a fost

nevoită, asemenea multor state

europene,

să

se

confrunte

cu

fenomenul declinului și îmbătrânirii populației din zonele rurale.

Cele

peste o mie de comunități rurale având

sub

500

de

locuitori

suferă de excludere economică, de insuficiența școlilor, a serviciilor de asistență sanitară, a serviciilor poștale și a altor servicii sociale.

Regiunea Baranya se află pe un nedorit loc întâi în acest clasament, cu peste 250 de sate având mai puțin de o mie de locuitori, dintre care

28

www.inforegio.ro

214 au mai puțin de 500 de locuitori.

Pentru a facilita accesul la carte și la informație, biblioteca publică „Csorba Győző” a inițiat proiectul Biblioteca pe roți și, cu sprijinul unei finanțări de peste 300.000 de euro de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, a achiziționat un autovehicul de transport de mari dimensiuni.

Autovehiculul, format dintr-un trac­ tor și o remorcă de peste zece metri lungime, a fost adaptat pentru a deveni o adevărată bibliotecă mo­ bilă. Astfel, interiorul remorcii a fost compartimentat și dotat cu rafturi pentru materialele tipărite, birouri, sală de lectură, sală de pro­ iecție. De asemenea, a fost dotat cu aparatură tehnică pentru accesul la informație, precum: antenă de satelit, proiector digital, punct de acces wireless, imprimantă multi­ funcțională și computere (acestea din urmă, prevăzute cu aplicația software JAWS pentru persoanele cu dizabilități de vedere). În exteriorul

vehiculului a fost montată o plat­ formă de acces prevăzută cu rampă pentru persoanele cu dizabilități.

Biblioteca mobilă are un traseu fix, pe parcursul căruia vizitează 27 de mici comunități locale, permițând accesul la serviciile sale unui număr de peste 7500 de persoane, dintre care 69% sunt de etnie rromă.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Biblioteca pe roți pentru comunitățile defavorizate Sursa finanțării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007-2013 Cost total: 364.000 € Valoare nerambursabilă UE: 310.000 € „Autobuzul cu cărți”, așa cum l-au numit localnicii, ajunge în fiecare localitate dintre cele 27, o dată la două săptămâni și zăbovește câte o oră și jumătate, timp în care beneficiarii au acces la peste 4000 de volume de carte, ziare, reviste și alte publicații periodice, colecții de DVD-uri, acces la Internet, servicii de copiere de documente, informații despre Uniunea Europeană, acces la siturile de locuri de muncă. De asemenea, locuitorii pot împrumuta din fondul de carte sau audio-video disponibil în biblioteca pe roți sau pot opta pentru fondul de peste un milion de volume din biblioteca regională.

Adițional serviciilor de bibliotecă, echipa de pe „autobuzul cu cărți” organizează serii de evenimente

dedicate copiilor, cum ar fi proiecții de filme și jocuri educative.

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate,

în primele șase sătămâni de la debutul proiectului, peste două sute de locuitori din localitățile deser­ vite de biblioteca pe roți au devenit membri ai bibliotecii „Csorba Győző”, 27% dintre aceștia fiind copii sub 14 ani, și au fost organizate opt evenimente și activități educative pentru cei mici.

DECEmbrie 2012

29

Agendă Bruxelles, Belgia, 15 ianuarie 2013

InfoDay în cadrul „FP7- cel de-al şaptelea Program-Cadru pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică” Comisia Europeană organizează un eveniment de informare în ceea ce priveşte cercetarea mediului înconjurător, în domeniul inovării şi implementării proiectelor legate de apă. Va fi prezentat programul de lucru din FP7, cu scopul de a oferi sprijin participanţilor, dar şi pentru a actualiza propunerile în contextul progreselor recente de parteneriat european privind apa. Sunt acceptaţi maximum 250 de participanţi.

Pentru înregistrare şi alte detalii: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?form=InfoDayWater

Bruxelles, Belgia, 31 ianuarie 2013

Premiile RegioStars

Obiectivul acestui eveniment este să identifice bune practici în dezvoltarea regională şi să evidenţieze proiecte inovative, deja puse în practică, ce ar putea fi atractive şi pentru alte regiuni. Se vor oferi premii unor proiecte din domenii cum ar fi dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă pentru generaţia tânără, investiţii în transportul public urban sau legate de eficienţa energetică şi economie. Premiile vor fi acordate de către Comisarul European pentru Politici Regionale, Johannes Hahn, împreună cu membrii juriului.

Pentru mai multe detalii: http://ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/regions_for_economic_change/regiostars_en.cfm

Praga, Cehia, 13-15 martie 2013

Conferinţa PACITA – „Evaluarea tehnologiilor şi a zonelor politice de mare tranzit” Conferinţa este deschisă pentru politicieni, reprezentanţi ai guvernului, cercetători, studenţi, organizaţii non-guver­ namentale, media, experţi în domeniul tehnologic, dar şi pentru publicul larg. Se vor organiza workshop-uri legate de sănătate şi medicină, furnizarea de energie, schimbările climatice, implementarea tehnologiilor computerizate în toate domeniile societăţii.

Pentru înscrieri şi alte detalii: http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=conferences&eventcode=CBA224FC-B38F-7812-45E4AC7E83234D24

Organismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro, Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim!

- Cum știi că Moș Crăciun este barbat?

- Simplu. Nicio femeie nu poartă aceeași îm­ brăcăminte în fiecare an.

Cele 4 stagii ale vieţii: Crezi în Moş Crăciun Nu mai crezi în Moş Crăciun l Eşti Moş Crăciun l Arăţi ca Moş Crăciun l l

Iarna în IT...

Discuţie între doi colegi de birou: - Oau, ce frumos ninge!!!!

- Unde?! Dă un link!

- De ce e Crăciunul ca o zi de lucru?

- Pentru că tu faci toată treaba și burtosul în costum primește toate laudele.

DECEmbrie 2012

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

 Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: decembrie 2012