Revista Regio nr. 19/februarie 2013: Fondurile europene dau roade.

re v i s t a

nr. 19, februarie 2013 Un spital modern la Galaţi – o şansă pentru copii, cu ajutorul Regio

Interviu cu vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice

2013

Fondurile europene dau roade

Cu Regio, sporturile de iarnă atrag turiştii pe pârtiile de la Mărişel şi Feleacu Casa Ventura, Botoşani - O bijuterie a stilului baroc a devenit obiectiv turistic în regiunea Nord-Est Peste 1.100 de elevi din Onești vor învăța într-un liceu al secolului XXI

Editorial Vânt în pânzele fondurilor europene În structura actualului executiv, dezvoltarea regională a trecut printr-o reorganizare. Dacă, până acum, a făcut echipă cu turismul, de acum încolo, sub mandatul vicepremierului Liviu Dragnea, dezvoltarea regională merge mână în mână cu administraţia, cea care a părăsit barca internelor. Îmi permit să cataloghez mişcarea drept una înţeleaptă. Şi voi explica.

Europa ne cere, pentru o mai uşoară implementare a programelor finan­ ciare, indiferent de natura lor, o regionalizare concretă a ţării.

Practic, o reîmpărţire pe zone mai mari decât actualele judeţe, care ne-ar ajuta în accesarea, ceva mai simplă, a banilor nerambursabili.

Punerea în practică a unei astfel de idei nu poate fi dusă la capăt cu succes decât de un minister al administraţiei puternic, coerent.

L-am văzut, în nenumărate cazuri, pe Liviu Dragnea, în apariţiile sale televizate, susţinând ideea cu argumente clare şi logice, inclusiv prin avantajul de a absorbi mai uşor fondurile ce ne sunt puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Astfel, dacă o nouă hartă pe regiuni a României ne ajută în obţinerea şi, mai ales, cheltuirea efectivă a banilor, trebuie să punem în aplicare sugestia cât mai rapid.

Suntem la începutul unui nou an, ce nu se anunţă uşor, în ciuda creşterii economice din 2012. O uşoară pală de vânt negativ în economia europeană se poate transforma în furtună, aici, la graniţa Uniunii.

Vă invit să citiţi cu atenţie, în paginile 4 – 7, interviul pe care

vicepremierul Dragnea ni l-a acordat, la o lună de la preluarea mandatului dezvoltării regionale și administraţiei publice. Veţi înţe­lege, ca şi mine, că fondurile europene nu fac politică, nu se înscriu în partide, nu se bucură de o victorie în alegeri, nimic din toate acestea. Ele au doar menirea de a ridica economia, de a pompa viaţă în dezvoltarea României.

Este cât se poate de serios ca orice ministru care va coordona dezvoltarea regională să înţeleagă că banii aceştia sunt vitali şi să pună umărul solid la ridicarea gradului de absorbţie. Vă rog să lecturaţi, în această direcţie, şi analiza completă făcută de colegul meu, Bogdan Ionescu, în paginile 24 – 25. Suntem pe drumul cel bun, lucrurile se îndreaptă, anul 2012 a fost mult mai bun decât 2011 din punctul de vedere al absorbţiei fondurilor Regio. Dar clasa politică nu trebuie să se culce pe o ureche.

Din acest punct de vedere, sub atenta lupă a Europei, lucrurile nu „merg şi aşa”. Nici vorbă. Ne trebuie voinţă, proiecte eligibile, susţinere politico-administrativă şi măcar un strop de birocraţie eliminată. Lucruri uşor de scris, dar nu întotdeauna simplu de pus în practică. Şi, tocmai de aceea, trebuie să le cerem celor ce au câştigat alegerile în decembrie, iar acum au la dispoziţie o majoritate stabilă, să trateze problema cu maximă seriozitate şi să umple bu­ zunarele României cu banii euro­ peni nerambursabili.

Lectură plăcută!

Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar

Regio în românia

04

Interviu cu vicepremierul Liviu Dragnea Structurile ministerului, care gestionează fonduri europene, comasate sub management unic

08

20 24

22

Favorizarea spiritului antreprenorial în Uniunea Europeană

10

Locuitorii din Baia Mare au acces la servicii medicale de înalt nivel

12

Casa Ventura, Botoşani - o bijuterie a stilului baroc a devenit obiectiv turistic în regiunea Nord-Est

14

Cu Regio, sporturile de iarnă atrag turiștii pe pârtiile de la Mărișel și Feleacu

16

Regio ajută bătrânii din Zimnicea, prin Centrul social pentru recuperare persoane vârstnice

18

Un spital modern la Galați – o șansă pentru copii, cu ajutorul Regio Peste 1.100 de elevi din Onești vor învăța într-un liceu al secolului XXI

Ştiri regionale Finanțări europene de aproape patru miliarde de euro alocate proiectelor de dezvoltare regională

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 28 30 31

Spitalul din Szeged „conectat” la energia verde Cu sprijin european, în avangarda medicinei regenerative Agendă Să mai și zâmbim!

FEBRUArie 2013

3

Interviu

Regio în România Bogdan IONESCU

Structurile ministerului, care gestionează fonduri europene, comasate sub management unic

Practicile eficiente la nivelul unui program vor fi generalizate la nivelul tuturor programelor europene gestionate de MDRAP Interviu cu vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice

C

e fonduri mai sunt disponibile pentru

Se

Regio?

finanțările

mai pot depune proiecte și pe

ce domenii, în perioada curentă de

programare?

schimbările de

Ce

aduse

programare

Care de

vor

fi

perioada

2014-2020?

efecte va avea noul plan de

împărțire regională a țării?

Ministrul Liviu Dragnea răspunde, pe larg, acestor întrebări într-un interviu extensiv despre strategiile pentru dezvoltarea României ale ministerului pe care îl conduce.

2013 este ultimul an de contractare pentru Regio.

Mai sunt fonduri disponibile pentru semnarea de

contracte? În ce domenii de finanţare?

4

www.inforegio.ro

Fondurile alocate Programului Ope­ raţional Regional 2007-2013 au fost contractate în proporţie de 100%. Însă mai avem de lucru pe partea de contractare, pentru că încă se mai pot disponibiliza sume.

Concret, pe măsură ce proiectele sunt implementate, apar unele eco­ nomii faţă de estimarea iniţială.

De exemplu, după o achiziţie, be­ neficiarul poate constata că ser­ viciul sau lucrarea cumpărată costă mai puţin decât valoarea estimată.

Alte sume pot rezulta din corecţiile aplicate unor proiecte, după re­ zilierea unor contracte de finanţare, sau din evoluţia cursului valutar.

Toate aceste sume sunt reintroduse în procesul de contractare, ele devin sursa de finanţare pentru proiectele aflate pe lista de rezervă. De aceea, chiar şi în acest an, putem încheia noi contracte de finanţare prin Regio.

Mai mult, mergem şi pe supracon­ tractare, până la nivelul de 120%, pentru toate axele prioritare (res­ pectiv 130% pentru axa 2, destinată infrastructurii rutiere), tocmai pen­ tru a compensa eventuale viitoare disponibilizări de sume. Practica este permisă de legislaţia în vigoare. În al doile rând, avem, încă, dome­ nii pe care se pot depune cereri de finanţare, pentru că există o regulă a programului, care prevede

menţinerea cererii de proiecte până la atingerea pragului de 150% faţă de valoarea alocată pe regiune de dezvoltare (exemplu: domeniul 3.1, pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov, do­ meniul 4.1 pentru Regiunea NordEst, domeniul 5.2, pentru Regiunile Sud-Vest, Sud-Est şi Centru, pentru domeniul major de intervenţie 5.2 destinat infrastructurii turistice).

Recent a fost deschis domeniul ma­ jor de intervenţie 1.2 Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe.

E

stimaţi că vor mai fi redeschise domenii de

finanţare?

Mai degrabă nu. Avem situaţii, pe anumite domenii şi regiuni, când sumele rămase disponibile depăşesc necesarul proiectelor din lista de rezervă (de exemplu, regiunea NordEst, domeniul major de intervenţie 5.2 destinat infrastructurii turisti­ ce, unde sunt disponibile în acest moment aproximativ 7 milioane euro). Pentru aceste cazuri, redes­ chiderea sesiunilor de depunere nu este o soluţie, pentru simplul fapt că durata contractării şi implementării unor eventuale noi proiecte ar de­ păşi timpul disponibil din actuala programare. În schimb, sumele pot fi realocate pe alte domenii din cadrul acelorași

Interviu

Regio în România axe prioritare, cu aprobarea Consi­ liilor de Dezvoltare Regională (CDR) şi al Comitetului de Monitorizare. În regiunea Nord-Est, sunt proiecte suficiente depuse pe domeniul rea­ bilitării patrimoniului cultural şi, de aceea, considerăm că aceasta ar fi cea mai corectă/eficientă abordare.

C

e se va întâmpla cu proiectele propuse pentru

finanţare, dar care se află pe lista de rezervă?

Explicam mai devreme că proiectele din lista de rezervă intră în pro­ cesul de contractare pe măsura disponibilizării unor fonduri. Totoda­ tă, supracontractarea este un mijloc important de aducere a gradului de absorbţie cât mai aproape de ținta asumată pentru sfârşitul perioadei de programare 2007-2013.

Atrag atenţia asupra necesităţii de a fi întocmite proiecte tehnice cât mai bune, astfel încât să fie eliminată orice posibilitate de a întârzia pro­ cesul de contractare, respectiv de implementare, ştiut fiind faptul că data limită de implementare a activităţilor unui contract de finan­ ţare este 31 iulie 2015.

tăţii româneşti pot fi acoperite din fonduri europene. Acest proces de analiză şi definitivare a strategiilor de dezvoltare pentru perioada 20142020 este în curs de derulare.

Dacă vorbim despre regiuni, rea­ mintesc faptul că suntem în plină dezbatere pe tema asta – proiec­ tul privind regionalizarea va fi im­ plementat în urma unei largi con­ sultări publice, în care ne dorim să implicăm experţi din cât mai multe domenii.

C

are sunt concluziile

preliminare pe care le-aţi

tras de la preluarea funcției?

Ce a mers bine? Unde credeți

că ar trebui făcute schimbări?

Am făcut deja câteva schimbări, precum cele la nivelul organizării ministerului. Ca să mă refer strict la structurile ministerului care ges­tionează fonduri europene, am preferat o comasare a lor sub un management unic. Obiectivul este ca practicile ce s-au dovedit eficiente la nivelul unui program să

fie generalizate la nivelul tuturor programelor europene gestionate de noi. Pe măsură ce aprofundăm analiza internă, pot apărea şi alte decizii. Le vom anunţa la timpul lor.

F

aptul că procesul de descentralizare

administrativă a fost întârziat are vreo influență asupra gradului destul de scăzut de absorbție a fondurilor? da, ce se poate face?

Dacă

Întârzierea procesului de descentra­ lizare administrativă a dus şi poate duce, în continuare, la un grad re­ dus de absorbţie a fondurilor euro­ pene. Descentralizarea ar atrage simplificarea procedurilor de veri­ ficare a cererilor de finanţare, a cererilor de rambursare, dar şi o responsabilizare mai mare a fac­ torilor de decizie regionali şi locali.

Mi-am propus ca, până la sfârşitul anului 2013, acest proces de regio­ nalizare să parcurgă toţi paşii nece­ sari, astfel încât noua perioadă de programare 2014-2020 să ne

C

um vor arăta regiunile

României în perioada 2014-2020? Cum vor fi

gestionate fondurile europene: centralizat sau la nivelul fiecărei regiuni?

Se păstrează

structura actualelor

Programe operaționale sau vor apărea și altele noi?

Desigur, vor fi unele schimbări în cadrul programelor. Din experienţa implementării actualelor progra­ me europene putem extrage date cu privire la ce alte necesităţi de finanţare pentru dezvoltarea socie­ FEBRUArie 2013

5

Interviu

Regio în România găsească pregătiţi pentru o abordare adecvată a gestionării fondurilor ce vor fi alocate României.

Î

ntreprindeți vreun demers pentru identificarea

sectoarelor prioritare pentru investițiile din fonduri pentru o dezvoltare durabilă?

Suntem în plină derulare, la nivel naţional, a procesului de pro­ gra­ mare a fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2014-2020. Anul trecut s-a pus la punct cadrul naţional în acest sens, modalitatea de colaborare între instituţii. Este vorba de un cadru partenerial de consultare, structurat pe 12 domenii, în sensul

6

www.inforegio.ro

că este o muncă de echipă, nu sunt implicate doar ministerele, ci şi autorităţile locale, regiunile de dezvoltare, mediul academic, societatea civilă şi alţi experţi. Se lucrează pe comitete, fiecare cu mai multe grupuri de lucru.

Unul dintre comitetele de acest fel pe care le coordonăm, ca minister, este Comitetul Consultativ privind Dezvoltarea Regională (CCDR).

Din acest proces complex, de pre­ gătire a accesării fondurilor euro­ pene din viitorul exerciţiu financiar multianual, vor rezulta strategii pentru fiecare domeniu. Ele au la bază analizele socio-economice ela­ borate pentru fiecare regiune şi vor constitui baza pentru documentele de programare.

Practic, ele vor servi la poziţionarea României în discuţiile cu Comisia Europeană privind Acordul de Parte­ neriat şi programele operaţionale finanţabile din fonduri structurale şi de coeziune pentru perioada 2014-2020. Acordul de Parteneriat reprezintă strategia convenită între Guvern şi Comisia Europeană privind accesarea fondurilor europene pen­ tru perioada financiară 2014-2020.

Subliniez că toată această muncă se face printr-o largă consultare naţională şi implicare a unor grupuri diverse de specialişti. Este important să propunem linii de finanţare pentru investiţii de care România chiar are nevoie, care să aducă dezvoltare reală, şi nu să facem programare de dragul programării.

Interviu

Regio în România finanţarea respectivă. În paralel, permanent are loc o analiză internă. În urma măsurilor întreprinse de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, în noul raport întocmit, Autoritatea de Audit a constatat că sistemul de management şi control al Autorităţii de Management funcţionează, dar necesită unele îmbunătăţiri, urmând ca presuspendarea să fie ridicată.

F

aptul că în structura ministerului a fost inclusă

Administrația are vreo

influență benefică asupra

procesului de dezvoltare?

Cu certitudine, includerea adminis­ trației în structura ministerului va avea o influență benefică asupra procesului de dezvoltare, având în vedere faptul că administraţiile locale au responsabilităţi în procesul dezvoltării socio-economice loca­ le. Realizarea procesului de des­ centralizare într-o manieră coordo­ nată și coerentă va conduce la efi­ cientizarea implementării politicilor de dezvoltare.

C

e strategie de dezvoltare

D

v-ați propus pentru România?

e curând am ieșit

dintr-un blocaj al

plăților pe

POSDRU.

Ce este de făcut ca această întrerupere să nu se mai repete în viitor?

La fiecare semnare de contract de finanţare atragem atenţia bene­ ficiarilor că grijile nu se încheie la acel moment – ei trebuie să continue să fie atenţi la respectarea regulilor specifice programelor europene şi după ce au primit alocarea, altfel riscă să piardă parţial sau integral

Pe partea de fonduri europene, v-am vorbit deja de strategiile în lucru. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională va armoniza politicile şi strategiile în diferitele domenii ale vieţii economice şi sociale cu impact la nivel regional: educaţie, cultură, servicii publice, transport şi comunicaţii, sănătate, servicii sociale, probleme de tineret şi sport.

Strategia de dezvoltare teritorială a României va stabili direcţiile de dezvoltare teritorială pe termen

lung, care sunt obiectivele strategice şi zonarea strategică a terito­ riului naţional (axe, poli, coridoare, concentrări, arii polarizate etc.), precum şi politicile sectoriale şi integrate care trebuie implementate în scopul îndeplinirii obiectivelor strategice. Strategia are în vedere un cadru de planificare pentru a asigura dezvoltarea teritoriului na­ ţional, echilibrată din punct de vedere social, economic şi fizic. Şi nu în ultimul rând, Strategia pentru consolidarea eficienţei admi­ nistrative are la bază prevederile asumate în Programul de guvernare, pe parte de reformă administrativă, şi poziţia Comisiei Europene pri­ vind condiţionalităţile necesare a fi îndeplinite de România pentru programarea post 2014.

Pentru programele guvernamentale, ţinta este ca, la nivelul anilor 20162017 să avem o minimă dotare a localităţilor, să nu mai existe cazuri fără alimentare cu apă, de exemplu.

Pentru acest lucru, mergem pe pri­ oritizarea programelor, cu accent pe rezultate – să vedem ce in­ vestiţii contribuie cu adevărat la dezvoltarea locală. Ne dorim să încheiem practica de a derula mai multe programe pentru acelaşi tip de investiţii.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează, în prezent, Strategia Naţională pen­tru Dezvoltare Regională 2014 – 2020 (SNDR), document integrator, care va avea aceeaşi abordare cu Planurile pentru Dezvoltare Regio­ nală elaborate de către ADR-uri, cu sprijinul larg al partenerilor re­ gionali, respectiv o viziune largă, pentru a include activităţi care pot fi finanţate din multiple surse de finanţare (buget naţional, buget local, fonduri structurale).

FEBRUArie 2013

7

Studiu de caz

Regio în România Bogdan IONESCU

Favorizarea spiritului antreprenorial în Uniunea Europeană Uniunea Europeană este cea mai mare economie din lume, cu un produs intern brut de 17.611 miliarde de dolari (20% din PIB-ul mondial) și o populație de peste o jumătate de miliard de locuitori.

Cifrele de mai sus ne pot da, ca cetățeni europeni, un anume grad de confort. Realitatea este, însă, ceva mai complicată decât o arată topurile economice. În ultimii ani, economia Europei a trecut prin schimbări majore și a fost nevoită să facă față unor provocări dramatice.

Cunoscută ca având o industrie bazată pe manufactura produselor de medie și înaltă tehnologie și

8

www.inforegio.ro

bazându-și producția pe companii de mari dimensiuni, Uniunea Euro­ peană a fost afectată, în primul rând, de globalizare, industriile manufacturiere relocându-se rapid în zone (țări) în care costurile cu mâna de lucru erau semnificativ mai reduse. Pentru a-și păstra competitivitatea, marile companii europene au fost nevoite fie să se încadreze în tendințe și să își mute capacitățile de producție în regiuni cu costuri mici, fie să re­ tehnologizeze procesele de produc­ ție și să introducă mijloace de producție automatizate.

Consecința a fost schimbarea struc­

turală majoră pe care a suferit-o eco­nomia Europei: între 1972 și 2000 numărul corporațiilor gigant a scăzut, iar numărul firmelor a crescut de la 29 de milioane, la 45 de milioane. În aceste condiții, singurul mod în care Uniunea Europeană își mai putea păstra avantajul competitiv în raport cu ceilalți jucători importanți de pe piața mondială (Statele Unite ale Americii, China, țările Asiei de SudEst) a fost o schimbare de paradigmă, prin orientarea economiei către acti­vi­tățile bazate pe cunoaștere, ino­vație și noile tehnologii. Adop­ ta­rea și dezvoltarea tehnologiei

Studiu de caz

Regio în România infor­mației și a comunicațiilor au dus la dezvoltarea unui sector nou și dinamic, care a revoluționat în scurt timp procesele de producție în majoritatea industriilor și a dus la creșterea spectaculoasă a sectorului serviciilor.

Organismele Uniunii Europene s-au implicat activ în sprijinirea noilor inițiative de afaceri generate de noul tip de economie, prin eliminarea barierelor comerciale, armonizarea legislației între țările membre și facilitarea circulației capitalului, informației și mărfurilor în cadrul uniunii, cu scopul de a se poziționa ca „cea mai competitivă și dinamică economie din lume, bazată pe

„România este o piață în plină dezvoltare, cu o mulțime de proiecte de infrastructură și reabilitare”, a declarat Adriana Rapas, inginer la Plot Plan.

cunoaștere, capabilă de o creștere sustenabilă, creatoare de locuri de muncă și de coeziune socială” (cf.

Declarației de la Lisabona, 2000).

Oficialii europeni au recunoscut faptul că un mediu favorabil des­ chiderii și dezvoltării de noi între­ prinderi este esențial pentru atinge­ rea acestor scopuri. Dar eliminarea barierelor birocratice și armonizarea legislativă nu au fost suficiente.

Pentru a-și păstra avantajul compe­ titiv, factorii decizionali au înțeles că este nevoie de o implicare activă în sprijinirea mediului antre­ prenorial, prin înființarea unor programe de training și finanțare a întreprinzătorilor.

Dintr-un sondaj realizat de Gallup la solicitarea Comisiei Europene în anul 2010, opt din zece cetățeni europeni au răspuns că principalul obstacol în deschiderea unei afaceri este lipsa suportului financiar. 71% dintre res­ pondenți au reclamat procedurile administrative complexe necesare înființării unei firme, iar peste 50% s-au declarat mulțumiți de ușurința cu care se pot obține informațiile pentru lansarea unei afaceri.

Adaptându-se cerințelor realității, Uniunea Europeană oferă sprijin financiar prin programele opera­ ționale și sprijin logistic și formativ prin programe ca Enterprise Europe Network. În fiecare număr al revistei Regio ați putut citi – extensiv - des­ pre experiențele de succes ale an­ treprenorilor care au depus proiecte de finanțare și despre beneficiile aduse de implementarea aces­ tor proiecte comunităților locale.

Plot Plan este o microîntreprindere spaniolă, al cărei obiect de activitate este prestarea de servicii tehnice de inginerie, arhitectură și consultanță

în construcții. Având 10 angajați, compania lucrează atât pentru proiecte publice, cât și pentru cele private. Dorind să se dezvolte și să se extindă în afara Spaniei, conducerea Plot Plan a apelat la resursele Enterprise Europe Network (EEN), o organizație europeană formată din 600 de membri, al cărei scop este consultanța în afaceri. EEN a consiliat firma spaniolă în vederea deschiderii unei filiale în România și a oferit asistență în indentificarea oportunităților de afaceri. Cu spri­ jinul European Enterprise Network, Plot Plan a deschis filiala românească la București în anul 2008 și a câștigat un contract de consultanță pentru proiectul de construcție a unei case de bătrâni. Contractul, în valoare de 850.000 de euro (dintre care 650.000 de euro finanțați de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională) a constat în construirea unei case de bătrâni cu 38 de paturi și a fost un succes, compania Plot Plan asigurându-și, astfel, intrarea pe piața românească.

FEBRUArie 2013

9

Dezvoltarea afacerilor

Regio în România Bogdan IONESCU

Baia Mare - Regio sprijină serviciile medicale

Locuitorii din Baia Mare au acces la servicii medicale de înalt nivel

O

clinică nou-nouță, cu dotări de

ultimă

echipamente

generație

specializate

și

cu

pentru

chirurgie plastică reconstructivă, chirurgia mâinii, microchirurgie și arsuri.

De

aceasta vor avea parte

locuitorii orașului

Baia Mare,

ca

rezultat al utilizării fondurilor

Regio. Clinica de specialitate Cosmedica, din Baia Mare, a beneficiat de fonduri în valoare de peste

540.000

lei, bani proveniți

Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. prin proiectul finanțat de

Clinica a fost înființată în anul 2002, la inițiativa doctorului Chertif Costache, chirurg cu peste 30 de ani de experiență. Fiind singura unitate medicală cu specializare în microchirurgie, Cosmedica și-a dovedit în scurt timp utilitatea pentru pacienții din Baia Mare și din întregul județ Maramureș. Având un sediu cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați, care cuprinde un ambulatoriu de specialitate cu șase paturi, sală de operații, salon de terapie intensivă, sală de consultații, sală de tratamente, clinica a obținut certificarea de management al calității potrivit standardelor internaționale.

Firesc, ambițiile de dezvoltare și de creștere a nivelului și pachetului de servicii oferit pacienților nu s-au oprit aici. Astfel, dr. Chertif și echipa sa au depus un proiect pentru finanțare nerambursabilă prin Pro­ gra­mul Operațional Regional, axa 10

www.inforegio.ro

prioritară 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local”, domeniul de intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntre­ prinderilor”. Proiectul a fost accep­ tat pentru finanțare și, apoi, imple­ mentat în anul 2011.

Fondurile europene au fost folosite pentru dotarea clinicii Cosmedica

cu echipamente medicale de ultimă generație, cum ar fi instalaţia de aer steril mobil, un aparat complex de anestezie cu seturi pentru adulţi şi nou născuţi şi un aspirator bronşic portabil, un monitor pentru funcţii vitale, un sterilizator cu plasmă, un aparat de ventilaţie și o pompă injectomat. Aceste dotări permit

„Misiunea noastră este de a asigura servicii la standarde europene, specializate în chirurgie plastică, microchirurgie reconstructivă, chirurgia mâinii, arsuri şi chirurgie estetică. Cosmedica dispune de un ambulatoriu de specialitate, staționar cu patru paturi, bloc operator și serviciu de terapie intensivă cu două paturi. În zona noastră nu mai există alte clinici cu astfel de dotări și suntem mândri că putem oferi locuitorilor din Baia Mare servicii medicale de calitate. Prin accesarea fondurilor cu sprijinul Regio, le putem oferi oamenilor care solicită intervenții condiții de calitate, la fel ca în străinătate”, a declarat directorul clinicii, dr. Chertif Costache.

Dezvoltarea afacerilor

Regio în România clinicii să asigure un nivel calitativ ridicat de servicii medicale.

Beneficiarul acestui proiect, clinica de profil Cosmedica, a reușit să bifeze cu succes, cu sprijinul Regio și al fondurilor europene, o nouă etapă de dezvoltare. De asemenea, investiția a permis crearea a trei locuri de muncă. Membrii comu­ nității locale au acces acum la servicii medicale pentru care, altfel, ar fi trebuit să se deplaseze până la cel mai apropiat centru similar, situat în municipiul Cluj-Napoca.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Beneficiar: S.C. CHE. COSMEDICA S.R.L. Baia Mare Nume proiect: „Dotare tehnică centru medical, specialitate chirurgie plastică reconstructivă, chirurgia mâinii, microchirurgie şi arsuri”, proiect cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională Valoarea proiectului: 671.318,40 lei Finanțare nerambursabilă UE: 540.524,80 lei

FEBRUArie 2013

11

Patrimoniu cultural

Regio în România Bogdan IONESCU

Casa Ventura, Botoşani

O bijuterie a stilului baroc a devenit obiectiv turistic în regiunea Nord-Est

C

onstruită în urmă cu peste

150

de ani de scriitorul și

Grigore Ventura, tatăl celebrei actrițe Maria Ventura, casa omonimă din muni­ cipiul Botoșani își conservă și astăzi, în ciuda furtunilor isto­ rice care au trecut peste ea, compozitorul

valoarea

de

bijuterie

barocă

a

patrimoniului național românesc.

Arhitectura clădirii în ansamblul ei, decorațiunile din fier forjat, vitraliile, scările interioare își păstrează, miraculos, și astăzi far­ mecul inegalabil, fapt ce a dus la clasificarea Casei Ventura drept monument

istoric

reprezentativ

pentru patrimoniul local.

Consiliul Județean Botoșani a realizat po­ten­țialul turistic major pe care l-ar putea reprezenta Casa Ventura pen­tru orașul și județul Botoșani și chiar pentru întreaga regiune Nord-Est. Astfel, autoritățile locale au lan­ sat o inițiativă de restaurare, valo­ rificare și introducere în circuitul turistic a edificiului. Date fiind di­mensiunile Casei Ventura și vo­ lu­mul extensiv al lucrărilor de re­ parații necesar, resursele locale s-au dovedit insu­ficiente. Astfel, inițiativa s-a transformat într-un proiect de finanțare pe axa 5 a Regio. Proiectul, având ca obiec­ tiv principal „Restaurarea şi va­ lorificarea durabilă a patrimo­niului cultural din judeţul Botoşani, în vederea includerii acestuia în circuitul turistic şi promovarea lui 12

www.inforegio.ro

pentru atragerea turiştilor, con­ tribuind astfel la creşterea poten­ ţialului turistic şi a gradului de atractivitate a Regiunii Nord-Est” a fost selectat pentru cofinanțare de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Valoarea totală a proiectului este de peste 11,5 milioane lei, dintre care peste 7,3 milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile Regio. Obiec­tivele specifice pe care și le-au propus inițiatorii proiectului au fost restaurarea completă a edifi­ ciului de patrimoniu, sistematizarea, do­tarea și valorificarea spațiului in­terior pentru a putea adăposti Secția de Etnografie a Muzeului Ju­ dețean și, respectiv, introducerea

aces­teia în circuitul turistic regional și reabilitarea și modernizarea in­ frastructurilor conexe, pentru a ușura accesul publicului la Școala Populară și la Muzeul Etnografic.

Lucrările au cuprins hidroizolarea subsolului și suprafețelor de zidărie, extinderea fundațiilor, consolidarea pereților structurali, refacerea in­ tegrală a acoperișului, instalarea unor noi sisteme de încălzire, ven­ tilație, tratarea aerului, noi insta­ lații sanitare și electrice.

Cei aproape 1.700 de metri pătrați ai Casei Ventura au suferit lucrări complete de renovare, au fost con­ struite șase noi locuri de parcare, au fost reamenajaţi peste o mie de metri pătrați de spații verzi, s-au

Patrimoniu cultural

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe din zona Casei Ventura din municipiul Botoşani, în vederea amenajării Muzeului Etnografic al Judeţului Botoşani Beneficiar: Consiliul Județean Botoșani Valoarea totală a proiectului: 11.518.638,68 lei Finanţare nerambursabilă UE: 7.332.387,76 lei

Valoarea totală a proiectului este de

11.518.638,68 lei făcut amenajări peisagistice și au fost construite căi de acces. De asemenea, bugetul a prevăzut și achiziționarea de dotări și echipa­ mente tehnologice. Toate aceste lucrări și achiziții au, drept scop, creșterea numărului de vizitatori de la 5.000 la 8.000, în fiecare lună.

De rezultatul acestui proiect vor beneficia turiștii din întreaga țară și din străinătate, practicanți fie ai turismului recreaţional, fie ai turismului ecleziastic sau cultural, persoanele și instituțiile din oraș, județ și regiune, angajații și cursanții Școlii Populare de Arte și Meserii, angajații Muzeului Etnografic al judeţului Botoşani. Indirect, prin amenajarea și introducerea Casei Ventura în circuitul turistic, bene­ ficiază comunitatea locală, deoa­ rece obiectivul turistic va duce la creșterea economică a zonei.

FEBRUArie 2013

13

Turism

Regio în România Andrei ONOFREI

A

Cu Regio, sporturile de iarnă atrag turiştii pe pârtiile de la Mărişel şi Feleacu șa cum

Elveția

este cunoscută

de foarte multe persoane, în

special pentru pârtiile de schi, și România are un relief montan care îi permite să amenajeze foarte multe

pârtii de schi, reușind să se lupte de la egal la egal cu celelalte țări.

România se mândrește cu 132 de pârtii. Cele mai multe, în număr de 25, sunt situate în Prahova, Maramureș și Brașov. În

prezent,

Începând cu anul acesta, pe lângă cele trei pârtii consacrate din județul Cluj - Pârtia Mare, Slalom și Feleac, clujenii vor beneficia de o nouă bază de agrement – baza Mărișel - cu trei pârtii de schi, construită pe terenul concesionat de Primăria Mărișel. Totodată, și baza de agrement Feleacu ur­ mează să fie modernizată. Pentru

14

www.inforegio.ro

a pune în aplicare acest pro­ iect privind construcția noii baze Mărișel și modernizarea bazei Feleacu, Primăria Mărișel a aplicat pentru obținerea unor fonduri ne­ rambursabile de la Fondul Euro­ pean pentru Dezvoltare Regio­ nală, în valoare de 16.681.631 lei.

Valoarea totală a proiectului este de 32.965.759 lei.

REGIO FINANȚEAZĂ TREI PÂRTII DE SCHI LA MĂRIȘEL O nouă bază de agrement pentru practicarea sporturilor de iarnă va fi deschisă, în acest an, la Mărișel.

Complexul va include trei pârtii cu grade de dificultate diferite: pârtie uşoară (albastră – 1.700m), medie (roșie – 1.500m) şi grea (neagră – 1.350m). Fiecare dintre aceste pârtii va beneficia de facilități precum teleschi și telescaun, instalaţie de

lumină nocturnă, centru de închi­ riere de echipamente de schi, centru de cursuri de schi pentru grupuri, webcam live, dar și serviciu de salvamont.

Lucrările au început în luna iunie a anului trecut (n.r. 2012) și se vor finaliza în iarna lui 2014. Investiția se ridică la aproximativ 33 de milioane lei, dintre care eligibile pentru finanțare, 23,8 milioane lei. Astfel, Fondul European pentru Dezvoltare Regională finanțează, prin Regio, 16,7 milioane lei, reprezentând 70% din valoarea eligibilă a proiectului, restul fondurilor fiind asigurate de către beneficiar, respectiv, com­ pania clujeană Teleschi SRL. Terenul pe care se vor amenaja cele trei pârtii de schi a fost concesionat de Primăria Mărișel pentru 49 de ani.

Investitorul Vasile Mureșan a apelat la fonduri europene pentru a putea duce proiectul la bun sfârșit.

Turism

Regio în România „Este un proiect foarte generos și, într-adevăr, este finanțat cu fonduri europene. Vor fi trei pârtii de schi. Pârtiile vor fi de peste un kilometru, fiecare. Vor fi trei instalații de transport pe cablu și se vor realiza 300 de parcări. Valoarea proiectului pentru zona Mărișel e în jur de 4,5 milioane de euro, sursele de finanțare fiind şi din fondurile europene”, a declarat proprietarul pârtiei de schi, Vasile Mureșan.

BAZA DE AGREMENT FELEACU MODERNIZATĂ CU REGIO Pe lângă cele trei pârtii de schi ce vor fi amenajate la Mărișel, proiectul Regio contribuie la modernizarea bazei de agrement de la Feleacu, care va dispune, pe lângă altele, și de o extindere a instalației de produs zăpadă artificială şi de crearea unui bob de vară. Moderni­ zarea instalației de zăpadă constă în înlocuirea pompei existente cu două pompe cu puterea de 35 KW si debit de 10l/s, obținându-se un

debit total de 20l/s, necesar pentru funcționarea concomitentă a cinci tunuri de zăpadă. Odată cu această instalație, vor fi modernizate atât rețeaua electrică de alimentare a stației de pompare pentru tunurile de zăpadă, cât și rețeaua de alimentare cu apă.

Mai mult decât atât, se va amenaja și o zonă de protecție pentru pârtia de schi, pe partea vestică a pârtiei, prin plantarea de arbori din specia rășinoaselor. Scopul acestei zone este protejarea pârtiei de

schi împotriva vântului, care este predominant din partea vestică. În plus, zona de protecție creează o ambianță plăcută și ajută la creșterea calității mediului. „Vom avea şi muzică pe pârtie, şi supraveghere video, din acest sezon”, a declarat Vasile Mureşan.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Dezvoltarea activităților de agrement prin crearea Bazei de agrement cu pârtii de schi Mărișel și extinderea și modernizarea Bazei de agrement Feleacu Program: Programul Operațional Regional, Axa 5, Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, domeniul 5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice Valoarea totală a proiectului: 32.965.759 lei lei

Valoare eligibilă: 23.830.901

Finanţare nerambursabilă UE: 16.681.631 lei FEBRUArie 2013

15

Social

Regio în România Carmen IVANOV

Regio ajută bătrânii din Zimnicea, prin Centrul social pentru recuperare persoane vârstnice Banii din pensii, pentru bătrânii din România, nu sunt, de cele mai multe ori, suficienți nici pentru traiul de zi cu zi, iar când vine vorba despre tratamente medicale, cei mai mulți bătrâni preferă să sufere în tăcere și să ducă boala pe picioare, din cauza

lipsei

bani.

de

Lucrurile

stau altfel pentru pensionarii din

Zimnicea. Cu ajutorul fondurilor europene, acum pot beneficia de serviciile unui Centru social de

recuperare

pentru

persoane

vârstnice.

Proiectul are o valoare totală de peste 2,8 milioane de lei, iar contribuția Regio a fost de peste 1,9 milioane de lei. Proiectul pentru centrul social a avut o perioadă de implementare de 24 de luni și a început în decembrie 2010.

Condiții moderne pentru persoanele în vârstă Beneficiarul proiectului „Centru so­ cial pentru recuperare persoane vârstnice Zimnicea” este parte­ ne­riatul dintre oraşul Zimnicea şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleor­ man. „Obiectivul general al proiectului îl constituie facilitarea accesului la sistemul de asigurări sociale pentru persoanele vârstnice din cea mai sudică localitate a ţării.

Prin realizarea proiectului se do­ reşte, între altele, asigurarea de servicii medicale de recuperare 16

www.inforegio.ro

pentru această categorie de per­ soane, de asistenţă socială şi psi­ hologică, astfel încât vârstnicii să conştientizeze sentimentele de uti­ litate şi de apartenenţă la comu­ nitatea locală”, a declarat primarul oraşului Zimnicea, Petre Pârvu.

Activitățile de modernizare a clă­ dirii vechiului spital din oraș au început în luna martie 2011, iar azi, acesta s-a transformat într-un frumos centru pentru recuperarea persoanelor vârstnice. Din spațiul

insalubru, care era folosit pe post de depozit de gunoi pentru oamenii din vecinătate, acum clădirea renovată și dotată după standarde europene

Social

Regio în România

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Centrul social pentru recuperare persoane vârstnice Zimnicea Program: Programul Operațional Regional, axa 3 Îmbunătățirea infrastructurii sociale, domeniul 3.2 Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale Valoarea totală a proiectului: 2.857.072,84 lei Valoare nerambursabilă UE: 1.900.853,35 lei nu mai aduce a nimic din ceea ce era odată și găzduiește aproape 20 de persoane vârstnice fără posibilități financiare.

„Centrul este amenajat în clădirea dezafectată a fostului spital din Zimnicea. S-au efectuat lucrări de reabilitare: tot ceea ce înseamnă acoperiş, structură de rezistenţă, tencuială interioară, reţea electrică, reţea de apă, de canalizare, geamuri şi uşi moderne”, a spus Ionuţ Iancu, managerul proiectului.

REGIO ARE GRIJĂ DE COMUNITATE Centrul pentru bătrâni din Ziminicea va oferi cazare permanentă şi îngri­ jire medicală pentru un număr de 17 până la 20 de persoane. Managerul proiectului spune că a fost adeseori abordat de localnicii din Zimnicea, care se interesează de stadiul lucrărilor şi de data la care va avea loc recepţia centrului pentru bătrâni. „Am fost oprit pe stradă de o doam­ nă al cărei tată este în vârstă şi are

nevoie de îngrijire permanentă.

Aceasta mi-a spus că serviciul nu îi permite să se ocupe de el şi i-ar fi mult mai convenabil să îl aducă la centru, decât să plătească un asistent personal. Astfel de cazuri nu sunt singulare în comunitatea noastră”, a mai declarat managerul proiectului.

REGIO CREEAZĂ LOCURI DE MUNCĂ În timpul lucrărilor de reamenajare a fostului spital din Zimnicea a fost plătită o echipă completă de muncitori, însă vor apărea noi lo­ curi de muncă şi după deschiderea acestui centru. Mai precis, nouă locuri de muncă vor fi create. Pen­ tru o îngrijire adecvată a rezi­den­ ţilor din centrul social va fi an­ga­jat un medic de permanenţă, un ad­ ministrator şi şapte asistente me­ di­cale, care să se ocupe zilnic de locatarii noii instituţii.

FEBRUArie 2013

17

Dezvoltare urbană

Regio în România Mihai CRĂCIUN

Un spital modern la Galaţi – o şansă pentru copii, cu ajutorul Regio

D

e ceva vreme, un spot publicitar îmi atrage atenţia pe toate

posturile de televiziune. reclamă spital.

atipică,

Da,

Este

promovează

o un

aţi citit bine, un spital

Galaţi. Are doar 30 de secunde – veţi spune că foarte puţin. Nu, am să vă contrazic. Sunt 30 de secunde pline de substanţă, de adevăr, de viaţă. 30 de secunde care comprimă temerile, speranţele de copii din

şi

confirmările

Galaţi

părinţilor

şi împrejurimi.

din

INVESTIŢIE REGIO PENTRU MAI MULT DE 120.000 DE COPII În 30 de secunde poţi spune mai mult decât într-o viaţă. Pentru că aproape o viaţă au avut de aşteptat gălăţenii ca să îşi ducă micuţii într-un spital civilizat, curat, echi­ pat cu tot ceea ce trebuie.

Peste

120.000 de copii

sunt principalii beneficiari ai acestei investiţii

Spitalul de copii, aşa cum îl cunoaşte toată suflarea de la malul Dunării, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Ioan din Galaţi, aşa cum se numeşte oficial, se află în zona 18

www.inforegio.ro

de vest a oraşului. În anul 2009, mai exact în luna septembrie, a fost semnat contractul de „modernizare şi echipare a ambulatoriului de spe­ cialitate”, cu o investiţie totală de peste 14 milioane de lei, din care aproape 11,5 milioane de lei au venit de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Regio. Proiectul este finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii so­ciale. Spitalul are acum 300 de paturi, ambulatoriu în care funcţio­ nează cabinete cu diferite specia­ lităţi, şi este singura unitate spi­ talicească ce deserveşte, exclusiv, populaţia sub 18 ani a judeţului Galaţi, dar şi a judeţelor limitrofe.

Practic, peste 120 de mii de copii sunt principalii beneficiari ai acestei investiţii atât de importante. În plus, există şi beneficiari indirecţi: 35 de medici, 57 de asistenţi me­ dicali, cinci chimişti şi biologi, 13 îngrijitoare, cât şi familiile copiilor şi comunitatea locală.

UN SPITAL DE STAT CU ATMOSFERĂ DE PRIVAT Spitalul de Pediatrie – aşa cum s-a numit la începuturi – există în Galaţi din anul 1986. În anul 2002 a devenit Spital de Urgenţă, prin Dispoziţia Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Galaţi. Când intri acum pe poarta lui, răuvoitor să fii şi tot nu ai cum să nu remarci atmosfera prietenoasă, curăţenia, mobilierul şi aparatura moderne.

Concret, remarci de la prima ve­ dere tâmplăria PVC şi de aluminiu care a înlocuit fostele ferestre din lemn tocit şi metal ruginit, noile podele antibacteriene, antiseptice şi antiderapante. Pardoselile din gresie ceramică sau parchetul la­ minat îţi dau o plăcută senzaţie de curăţenie şi strălucire. Să mai enumăr cele remarcate la prima vedere? Pereţii proaspăt zugrăviţi, instalaţiile electrice, sanitare şi racordările la reţeaua de apă şi canalizare nou-nouţe, instalaţia termică şi caloriferele de ultimă

Dezvoltare urbană

Regio în România

generaţie au făcut ca cheltuielile cu utilităţile să scadă cu 15 procente.

De asemenea, au fost cumpărate mai mult de 50 de echipamente medicale specifice: de la ecograf şi RMN – atât de necesare unui spital de copii – până la instalaţii de oxigen şi aer comprimat în fiecare cabinet. Şi încă un lucru trebuie subliniat.

Este clar că modernizarea spitalului a adus o atmosferă mai caldă şi în rândul doctorilor şi asistentelor. Cu

toţii sunt mai calmi, zâmbitori, cu o vorbă bună pentru micuţii pacienţi, dar şi pentru părinţii lor.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Modernizarea şi echiparea ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru copii „Sf. Ioan” Galaţi Solicitant: Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Galați Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Municipiul Galați Valoarea totală a proiectului: 14.611.092,21 lei Valoare eligibilă: 11.745.706,00 lei Locuri de muncă temporare, pe întreaga perioadă de execuţie a lucrărilor: 50 10

Crearea de locuri de muncă: FEBRUArie 2013

19

Educaţie

Regio în România Bogdan IONESCU

Cu 1.300.000 euro, bani europeni

Peste 1.100 de elevi din Onești vor învăța într-un liceu al secolului XXI 1.170 de elevi studiază la Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” din Onești, județul Bacău. 55 dintre aceștia au luat premii și mențiuni la olimpiadele școlare naționale și județene. Sute de elevi participă la cursuri de certificare internațională cum ar fi CISCO (rețelistică și periferice IT), EOSL Cambridge (abilități de comunicare în limba engleză, în parteneriat cu British Council), ECDL - European Computer Driving Licence. Colegiul oferă elevilor săi posibilitatea de a studia la profilele uman (specializarea Filologie) și real (specializările Matematică-Informatică și Științele Naturii) și le pune la dispoziție patru laboratoare de informatică, ale căror calculatoare sunt accesibile permanent elevilor, laboratoare de fizică și de chimie.

20

www.inforegio.ro

Ambițiile conducerii, ale corpului didactic și ale elevilor de la „Dimitrie Cantemir” sunt mari. Aceștia își doresc un mediu de învățământ la nivel european, care să ofere șanse maxime de reușită fiecărui absolvent. Un sistem de educație sub semnul eficienței, care să-i motiveze pe profesori și să-i implice pe elevi ca parteneri în procesul de învățământ. De asemenea, instituția dorește să fie parte integrantă din comunitatea locală, în așa fel încât să răspundă nevoilor acesteia.

Educaţie

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Reabilitarea Colegiului Național ”Dimitrie Cantemir” Program: Programul Operaţional Regional 2007 2013, Axa Prioritară 3, Domeniul de intervenție 3.4 Valoare totală proiect: 7.351.753,85 lei Finanțare nerambursabilă UE: 6.065.693,34 lei Legăturile strânse cu angajatorii, cu instituțiile administrației locale, parteneriatele cu alte forme de învățământ sunt parte din strategia de funcționare a Colegiului Național „Dimitrie Cantemir”.

Pentru a atinge aceste deziderate, Colegiul Național „Dimitrie Cante­ mir” avea nevoie de o investiție majoră în reabilitarea și moderni­ zarea celor patru corpuri de clădire în care își desfășoară activitatea și, de asemenea, în dotarea cu tehnică și echipamentele necesare procesului de învățământ. În acest scop, autoritățile locale din Onești au propus un proiect în urma căruia a fost încheiat con­ tractul de finanţare între Municipiul Oneşti, în calitate de beneficiar, şi Ministerul Dezvoltării Regiona­ le şi Administrației Publice, ca Autoritate de Management. Pro­ iectul a obţinut finanţare de la Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007 - 2013, axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea in­ fra­structurii sociale, domeniul de intervenţie 3.4. Reabilitarea/mo­ dernizarea/ dezvoltarea și echi­ parea infrastructurii preuniversi­ tare, universitare și a infrastruc­ turii pentru formare profesională continuă.

Valoarea întregului proiect este

de peste 7,3 milioane lei, din care peste 6 milioane lei fonduri neram­ bursabile prin Programul Operațional Regional.

Lucrările au demarat în a doua parte a anului trecut (n.r. 2012), iar la finalizare vor fi reabilitate cele patru corpuri de clădire (Corpul A – 2.300 metri pătrați, Corpul B – 1.421 metri pătrați, Corpul C cămin – 2.451 mp, Corpul D cantină – 621 mp). În prezent, se execută lucrări de consolidare, izolare termică, faţade, tencuieli, zugrăveli inte­ rioare, placări cu faianţă şi gresie, pardoseli din PVC şi parchet, in­ stalaţii sanitare, electrice, la toate cele patru corpuri de clădire, pre­

cum şi amenajări exterioare (teren de sport, alei de acces, spaţii verzi). În lunile următoare vor fi achi­ ziționate mobilierul, aparatura IT și echipamentul didactic, care le vor înlocui pe cele existente, uzate fizic și moral.

Beneficiarii direcți ai acestui proiect sunt cei 1.170 de elevi și cele 110 cadre didactice care își vor desfășura activitatea într-o facilitate de în­ vățământ dotată la standarde eu­ ropene. În mod indirect, vor bene­ ficia și comunitatea locală și mediul de afaceri, acesta din urmă având acces la o forță de muncă mai bine calificată.

FEBRUArie 2013

21

Ştiri regionale

Regio în România Proiecte strategice

ES -V Masteranzi din anul 1 și 2 la specializarea Geografie de la Universitatea de Vest din Timișoara își efectuează stagiul de practică în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest). Aceștia contribuie la colec­ tarea de date, centralizarea și interpretarea lor, în vederea întocmirii Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2014 – 2020 și astfel dobândesc noi cunoș­ tințe și abilități utile în perspectiva angajării într-o organizație precum ADR Vest. Planul de Dezvoltare Regională este documentul de planificare strategică al Regiunii Vest, cu rolul de a orienta dezvoltarea regiunii şi de a fundamenta accesul Regiunii Vest la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

22

www.inforegio.ro

CE

ST VE

Planificare RegionalĂ a Regiunii Vest

NT R

U

T

-ES

RD

RD

NO

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord–Est a participat, în perioada 30 ianuarie – 3 februarie 2013, la târgul internațional de turism FITUR 2013, Madrid, Spania. Proiectul RECULTIVATUR - Elaborarea unui instrument pentru includerea valorilor cultural religioase în procesul de dezvoltare și planificare al centrelor urbane și comunităților rurale învecinate a permis ADR Nord–Est promovarea, în cadrul târgului, a obiectivelor de interes cultural-religioase din re­giune.

NO

T

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest a organizat, la Cluj-Napoca, atelierul de discuţii cu reprezentanţii comunităţilor locale, pentru identi­ ficarea proiectelor prioritare din regiune, în perioada 2014 – 2020. Rezultatul întâlnirii a fost prioritizarea nevoilor comunităţii zonei metropolitane şi s-a convenit că mobilitatea, resursele umane şi dezvoltarea economică sunt domeniile prioritare care pot susţine dezvoltarea municipiului şi a comunelor limitrofe.

Următoarele ateliere vor avea loc în judeţele Sălaj şi Dej.

Regiunea Nord–Est la FITUR 2013

Centrul Europe Direct Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru pune la dispoziția cetățenilor, timp de cinci ani (2013 - 2017), Centrul Europe Direct Regiunea Centru. Acesta este un proiect de comunicare, care va aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni, pentru a le da acestora posibilitatea de a se implica și de a contribui activ la politicile europene, pe baza informațiilor primite.

Ştiri regionale

Regio în România Întâlniri de lucru

BU C - IL URE FO ŞT V I

T

ES

Municipiul Piteşti a primit, în luna ianuarie, fonduri nerambursabile din Regio, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere”, pentru proiectele „Modernizarea Străzii Zona II Calea Câmpulung” şi „Realizare Centru Multifuncțional”. Cele două proiecte au o durată de implementare de 28 de luni, interval de timp în care se vor realiza: 2,2 km de străzi şi o reţea de canalizare de 3,5 km, iar cea de-a doua investiţie vizează transformarea cinematografului Bucureşti într-un centru multifuncțional modern.

D-

D IA SU TEN N

MU

Pol de Dezvoltare

Pe data de 29 ianuarie 2013 s-a semnat contractul de finanțare a proiectului „Reabilitare și modernizare Parc Monument” din municipiul Brăila, în valoare de 2.073.954,24 euro.

Odată cu acest proiect, a fost contractată întreaga sumă alocată polului de dezvoltare urbană Brăila, din cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, respectiv 18,06 milioane euro.

Astfel, în cadrul acestui pol de dezvoltare, vor fi im­ plementate nouă proiecte, care vizează: infrastructura publică urbană, patrimoniul cultural, infrastructura socială, siguranţa cetăţenilor.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, împreună cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Craiova, a organizat, la sfârşitul anului 2012 şi înce­ putul anului 2013, întâlniri de lucru la care au parti­ cipat reprezentanţii localităţilor aflate în arealul de influenţă al Polului de Creştere Craiova. Extinderea Zonei Metropolitane Craiova, alcătuită din şase uni­ tăți adiministrativ-teritoriale - Craiova, Breasta, Gher­ ceşti, Mischii, Pieleşti, Simnicul de Sus, prin aderarea a opt noi membri, şi anume Almăj, Bucovăţ, Işalniţa, Murgaşi, Predeşti, Terpeziţa, Ţuglui, Vârvoru de Jos, a fost principalul punct tratat. S-au mai discutat subiecte legate de identificarea nevoilor şi priorităţilor de dezvoltare, estimarea necesarului de finanţare şi pregătirea şi elaborarea portofoliului de proiecte integrate al polului de creştere.

Polul de dezvoltare urbană Brăila

Facebook Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov are pagină de facebook activă din luna februarie. Scopul deschiderii acestei pagini este asigurarea unui suport activ pentru persoanele interesate de activitatea agenţiei, în calitate de organism intermediar Regio, în contextul dezvoltării regiunii Bucureşti-Ilfov. În pre­ zent, platforma de socializare Facebook este accesată de peste 3,6 milioane de utilizatori în România, ceea ce reprezintă o acoperire de 16,85% din populația totală a țării.

Pentru mai multe detalii, accesaţi www.facebook.com/adrbi

FEBRUArie 2013

23

Analiză

Regio în România Bogdan IONESCU

Gradul de absorbție a fondurilor europene, Programul Operațional Regional 2007-2013

Finanțări europene de aproape patru miliarde de euro alocate proiectelor de dezvoltare regională

D

eși a fost un an dificil din punct

s-a

2012

de

vedere

economic,

remarcat

printr-o

creștere a gradului de absorbție a

fondurilor

europene

alocate

prin Programul Operațional Regional. Comparativ cu 2011, când rata a fost de 11,7%, anul trecut, numai până în luna noiembrie se accesaseră 21,1% din fondurile alocate prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), cu un grad de contractare de 98%, comparativ cu 78% în 2011. Astfel, au fost atrase în

finanțări

valoare

euro,

iar

de plățile

nerambursabile

786

milioane

efectuate

în

Programului Operațional Regional prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională s-au ridicat la 1,02 miliarde euro. În total, pentru acest program operațional au fost alocate 4,4 miliarde de euro, din care 3,7 miliarde euro de la FEDR și 0,7 cadrul

miliarde reprezentând contribuția

națională (bugete locale, bugetul de stat).

Pe axele prioritare, procentele de alocare variază între 2,65% și 30%.

Astfel: l Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere 30%; 24

www.inforegio.ro

Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale 20,35%; l Îmbunătăţirea infrastructurii so­ ciale 15,72%; l Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 13,48%; l Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 17,80%; l Asistenţă tehnică 2,65%. l

Cifrele și procentajele au relevanța lor statistică, dar o imagine mai edificatoare o reprezintă situația contractelor finalizate la nivelul lui noiembrie 2012. Pe țară, dintr-un număr de 8.157 de proiecte depuse, au fost aprobate 3.416 și au fost contractate 3.232 de proiecte ale

căror rezultate se traduc concret în: 764 de kilometri de drumuri județene, centuri ocolitoare, străzi urbane reabilitați sau modernizați; l 3.503 locuri de muncă create; l 751 de microîntreprinderi spri­ jinite; l 40 de unități mobile pentru situații de urgență achiziţionate; l 38 de centre sociale reabilitate/ modernizate/echipate; l 63 de unități de învățământ rea­ bilitate/echipate. l

Împărțite pe regiuni de dezvoltare, proiectele sunt distribuite relativ echilibrat, așa cum reiese și din harta de mai jos.

Programul Operaţional Regional indicatori - contracte finalizate (axele prioritare 1-5) - 1 octombrie 2012 -

Analiză

Regio în România Interesant de menționat este și faptul că gradul de alocare pe regiuni de dezvoltare reflectă nevoile de dezvoltare ale fiecăreia. Astfel, regiunile Nord-Est și Sud-Vest, cele mai defavorizate economic, au fost cele care au beneficiat de cele mai multe finanțări, potrivit principiului european de reducere a decalajelor între regiunile Uniunii Europene.

Regiunea Nord-Est a avut alocări de 571,2 milioane euro, dintre care contractate 560,2 milioane euro, valoarea plăților fiind de 224,7 milioane euro. Regiunea Sud-Vest a avut alocări de 490,3 milioane euro, contractate 460,2 milioane euro, valoarea plăților fiind de 176,8 milioane euro.

Deși rata de absorbție a fondurilor europene alocate prin Programul Operațional Regional a crescut în 2012, comparativ cu anul anterior, și este cea mai mare dintre toate programele operaționale, aceasta se află, totuși, la un nivel scăzut.

Una dintre cauzele identificate atât de către autorități, cât și de către beneficiari a fost vulnerabilitatea economiei românești la criza eco­ nomică mondială și impactul major

pe care îl au evoluțiile negative ale indicatorilor economici, mai cu seamă în perioada de implemen­ tare a proiectelor. O altă cauză a gradului mic de absorbție a fi­ nanțărilor a fost, potrivit multor beneficiari, rigiditatea sistemului bancar - urmare a noilor norme de creditare impuse de Banca Națio­ nală a României – în acordarea îm­ prumuturilor pentru cofinanțare. În contextul noilor condiții de cre­ ditare, solicitanții de credite tre­ buie să depună ca garanție un procent de 25-30% din suma pe care o cer pentru cofinanțare. În cele

În anul 2012 au fost atrase finanţări nerambursabile în valoare de

786 milioane euro mai multe cazuri, această garanție poate rămâne blocată de bancă până la aprobarea creditului, uneori și câteva luni.

Pentru perioada următoare, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se preconizează o serie de schimbări pentru accelerarea și eficientizarea procesului de absorbție a fondurilor europene. Unul din principalele puncte este continuarea procesului de descentralizare, lucru care ar atrage simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de finanțare și o mai mare responsabilizare a factorilor locali. De asemenea, a fost inițiat un proces de regionalizare, aflat în prezent în dezbatere publică. Noua organizare regională ar trebui să fie definitivată la sfârșitul acestui an, astfel încât România să fie mai bine poziționată pentru absorbția fondurilor la debutul perioadei de programare 2014-2020.

FEBRUArie 2013

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Ungaria

Spitalul din Szeged „conectat” la energia verde

O

amenii de știință și politicienii au

căzut

de

acord

asupra

faptului că problemele poluării, încălzirii globale și diminuării re­ surselor de combustibili fosili nu pot fi rezolvate decât printr-o abordare complexă și că soluția nu este unică. ganismelor

Preocuparea or­ Uniunii Europene

pentru soluționarea problemelor menționate se regăsește în faptul

totală a sistemului de producere, aprovizionare și distribuire a ener­ giei. Ținând cont de faptul că, la nivel european, clădirile sunt consu­ matoare a 40% din întreaga canti­ tate de energie, a fost firesc ca mu­ nicipalitatea din Szeged să opteze pentru cea de a doua variantă.

Proiectul de reabilitare energetică prin folosirea unor tehnologii ecolo­ gice a fost aprobat spre finanțare de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

că fiecare proiect propus pentru finanțarea din fondurile europene trebuie să propună soluții de efi­ cientizare energetică.

Costul total al proiectului

1.460.000 euro

Renovarea Spitalului Public din Szeged, Ungaria, este un bun exem­ plu de caz în care preocuparea pentru reducerea consumului de energie și a poluării s-a transformat într-un succes. Proiectul de renovare a spitalului a pus autoritățile locale în fața a două variante de lucru: fie repararea sistemului energetic al complexului, construit în 1984, lu­ cru ce presupunea costuri majore, cu rezultate îndoielnice în privința eficienței și poluării, fie regândirea 26

www.inforegio.ro

Premieră: panouri solare pe o clădire de interes public Astfel, vechile cazane pentru pro­ ducerea aburului și întregul sistem de conducte au fost înlocuite cu un sistem de încălzire modern, de înaltă eficiență, complet ges­

tionat de calculator. Au fost, de asemenea, instalate, pe acoperișul clădirii, panouri solare pe o su­ prafață de 800 de metri pătrați.

Noul sistem energetic produce apa caldă și căldura necesare pentru întregul spital. Un alt aspect pozitiv al acestui proiect constă în faptul că instalarea sistemului termic s-a făcut fără ca activitatea curentă și îngrijirea pacienților să fie în­ trerupte sau afectate, spitalul ră­ mânând operațional pe toată durata construcției.

Impactul implementării proiectului de reabilitare energetică a Spita­ lului din Szeged s-a făcut simțit în foarte scurt timp: cantitatea de gaze naturale consumată a scăzut cu aproximativ 43%, iar chetuielile cu consumul de energie au scăzut cu 20% (comparativ cu anul 2003).

Inovația cea mai importantă a fost

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Energie verde pentru Spitalul Szeged Program: Obiectiv 1 – Ungaria (Programul Operațional pentru Mediu și Infrastructură 2004-2005) Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională Cost proiect: 1.460.000 euro Finanțare UE: 566.000 euro instalarea, în premieră, a panourilor solare pe o clădire publică. Acest lucru a demonstrat atât locuitorilor din Szeged, cât și celor din întreaga zonă, că folosirea surselor de energie alternativă este nu doar eficientă, ci duce și la economii substanțiale.

Un model de succes extins la întreaga regiune În plus, experiența pozitivă a Spi­ talului Szeged a declanșat o cam­

panie de reabilitare și efici­entizare energetică în toată re­giunea, mai multe clădiri municipale - școli, dis­pensare - devenind obiectul unor proiecte similare. Acest lucru repre­ zintă un câștig pentru re­gi­u­ne și prin

crearea de locuri de muncă, în mare parte, de înaltă cali­ficare, și prin provocarea lansată antreprenorilor locali, aceea de a propune soluții de proiectare care să includă sisteme energetice de înaltă eficiență.

FEBRUArie 2013

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Scoția – Fonduri nerambursabile în valoare de șase milioane euro

Cu sprijin european, în avangarda medicinei regenerative

S

trategiile

de

dezvoltare

ale

Uniunii Europene pun, încă de la semnarea Tratatului de la Lisabona în anul 2000, un accent major pe cercetare și tehnologii inovative.

O

multitudine de pro­

grame și inițiative europene vizea­ ză eliminarea obstacolelor biro­ cratice,

asigurarea

finanțării

facilitarea diseminării pe teritoriul

și

informației

Uniunii. Scopul aces­

tor acțiuni este de a păstra com­ petitivitatea spațiului european la nivel mondial și de a asigura cetă­ țenilor un standard ridicat de trai.

Începând cu anii 1990, Centrul pentru Medicină Regenerativă al Universității din Edinburgh, Scoția, s-a remarcat ca un avanpost în cercetarea de vârf în domeniul celulelor sușă (stem) și, în timp, a devenit unul dintre centrele de interes pentru strategiile de dez­ voltare ale Uniunii Europene. Scopul principal al centrului este acela de a crea o nouă clasă de medicamente care să-i ajute pe medici nu numai să trateze cauzele anumitor boli degenerative, dar să și repare efec­ tele acestora.

Pentru a exploata mai bine desco­ peririle și inovațiile realizate în cadrul Centrului pentru Medicină Regenerativă, a fost inițiat un pro­ iect de relocare a centrului într-o clădire care să ofere facilități de cercetare și producție pe măsură.

Noua construcție face parte dintr-un complex științific major 28

www.inforegio.ro

din Little French, Scoția, și are o suprafață de peste 9.000 de metri pătrați. Proiectul, în valoare totală de peste 21 milioane de euro, a beneficiat de o finanțare europeană de 6,6 milioane de euro.

Clădirea Centrului Scoțian pentru Medicină Regenerativă a fost inau­ gurată în mai 2012 și este „casă” pentru 280 de cercetători care au la dispoziție 5.570 de metri pătrați de laboratoare, spații pen­ tru experimente, birouri și spații administrative, o zonă specială cu suprafața de 750 de metri pătrați pentru cercetare in vivo pe subiecți non-umani, 950 de metri pătrați de mediu 100% steril, dedicați pro­ ducției de celule și țesuturi pentru aplicații terapeutice și 1.750 de metri pătrați care vor adăposti o fabrică de medicamente.

Profesorul Charles ffrench-Constant, directorul centrului și șeful catedrei de Neurologie Medicală a Univer­ sității din Edinburgh, a declarat la ceremonia de inaugurare: „Recentele descoperiri în do­me­ niul celulelor stem reprezintă începutul unei revoluții în me­ dicina modernă. Forța Centru­ lui Scoțian pentru Medicină Regenerativă constă în faptul că medici de renume mondial pot lucra nemijlocit cu cercetătorii în domeniu, astfel realizându-se o tranziție rapidă de la descoperirile din laborator către tratamentul pacienților.

Cer­cetările noastre vor ajuta în vindecarea unor boli devasta­ toare, pentru care în prezent nu există tratamente”.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Centrul Scoțian pentru Medicină Regenerativă Sursa de finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională 2007-2013 Cost total: 21.682.397 euro Finanțare nerambursabilă UE: 6.630.000 Dincolo de beneficiile imediate în domeniul medicinei și al științelor vieții, Centrul Scoțian pentru Medi­ cină Regenerativă va oferi suport informațional și logistic unui număr de 26 de firme și 20 de rețele de cercetare în domeniul medical și al celulelor stem, acest lucru ducând la dezvoltarea și punerea pe piață a 91 de produse și servicii noi pentru tratamentul unor afecțiuni cum ar fi cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul și bolile degenerative, cum ar fi scleroza multiplă, Parkinson sau Alzheimer. Pe durata de trei ani a implementării proiectului vor fi create aproape 400 de lo­curi

de muncă, plus încă 800 în urmă­ torii ani. Inițiatorii estimează că Centrul Scoțian pentru Medicină Regenarativă va produce venituri de aproximativ un miliard de euro din activitățile de cercetare și licen­ țiere, până în anul 2028.

Proiectul este administrat de Uni­ versitatea din Edinburgh care este și principalul său beneficiar. Însă beneficiile se extind, mai mult sau mai puțin indirect, la toți actorii, publici sau privați, din domeniul științelor vieții, din întreaga Scoție.

FEBRUArie 2013

29

Agendă Dublin, Irlanda, 28 februarie-1 martie 2013 Conferinţa „Noi competenţe şi locuri de muncă”

Comitetul European al Regiunilor va organiza o conferinţă în cadrul programului „Europa 2020”, pe tema dezvoltării de noi locuri de muncă la nivel european şi impactul pe care l-ar avea acestea la nivel local şi regional. Conferinţa face parte dintr-o serie de şapte astfel de evenimente.

Pentru înregistrare şi detalii: http://selectsurvey-gen.cor.europa.eu/TakeSurvey.aspx?PageNumber=1&SurveyID=92 135p7&Preview=true

Bruxelles, Belgia, 6 martie 2013

„Ziua societăţii civile - Rolul şi acţiunea Uniunii Europene” Comitetul Social şi Economic European (CSEE), împreună cu diferite organizaţii civile, organizează „Ziua societăţii civile”, de la orele 9:00 la 17:30, la sediul CSEE din Bruxelles. Evenimentul caută să descopere modul în care dimensiunile economice, sociale şi civile ale cetăţeniei Uniunii Europene pot fi aduse împreună şi cum pot îndeplini aşteptările societăţii europene. „Ziua societăţii civile” va aborda problemele cheie ale unei cetăţenii active şi participative, pe fondul crizei financiare majore. De asemenea, evenimentul are drept scop evidenţierea multitudinii de forme de exprimare şi de angajament existente, care demonstrează adevăratul sens al cetăţeniei europene.

Pentru participare, completaţi formularul online pe care îl puteţi găsi aici: http://selectsurvey-gen.eesc.europa.eu/TakeSurvey.aspx?SurveyID=ml1M958 Mai multe detalii despre eveniment la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-civil-societyday-2013

Bruxelles, Belgia, 6 martie 2013

Conferinţa „Către o utilizare mai responsabilă a Internetului” Conferinţa va aborda patru teme relevante pentru dezvoltarea tehnologiilor informative şi de comunicare din ziua de azi: oportunităţile şi provocările din acest domeniu, drepturi fundamentale, abordările de reglementare aplicabile, precum şi cooperarea UE şi internaţională. Se aşteaptă la cel puţin 150 de participanţi, fiind incluși oameni politici importanţi, experţi internaţionali şi reprezentanţi ai companiilor de IT. Detalii la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-internet-responsible-use

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093

Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim!

Un inginer se uită de ceva timp într-o fântână largă și foarte adâncă.

- Nu înțeleg, nu pricep... a spus el în cele din urmă. De ce ați instalat o lumină atât de puternică pe fundul unei fântâni?

- Nu știu, așa e planul... a spus muncitorul. Eu vă cunosc, dumneavoastră ați făcut proiectul. Și noi am făcut totul în conformitate cu desenele.

Ia inginerul planul construcției, se uită un pic, îl întoarce cu susul în jos: - Nepricepuților! Trebuia să construiți un far!

La 3 dimineaţa se aude o bătaie în uşă. Se scoală soţul şi, când deschide uşa, stătea un tip zâmbind: - Ce vrei, măi, e ora 3 dimineaţa!

- Scuze, n-aţi putea să mă împingeţi și pe mine?

- Du-te de aici, la 3 dimineaţa?! şi-i închide uşa în nas, apoi se duce înapoi în pat.

Soţia îl întreabă: - Cine a fost la ora asta?

- Păi, unu’, cică vrea să-l împing!

Soţia se ridică într-un cot: - Ţi-aduci aminte când ai avut pană la motor şi nu te-a împins nimeni şi ai stat 4 ore pe autostradă? De ce nu ești bun? Ți-era greu să dai o mână de ajutor?

- Bine, zise soţul. Îşi trage repede o pereche de pantaloni şi iese afară.

Prin întuneric începe să strige: - Măi, unde eşti?!

- Aici! - aude de la câțiva metri.

- Unde aici?

- Aici, în leagăn!

FEBRUArie 2013

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro



e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: februarie 2013