Revista Regio nr.16/noiembrie 2012: Călătorie în lumea Regio.

re v i sta

nr. 16, noiembrie 2012 Pro Istoria Fest Respect pentru trecut – reflectoare pe cetăţile româneşti

BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A SPITALELOR

CĂLĂTORIE ÎN LUMEA REGIO

Cetatea Oradea – investiţii de peste 35 de milioane de lei REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVIN INFRACȚIONALITATEA ÎN ZONA BAICULUI, BUCUREȘTI REGIO ajută bătrânii din Deva prin Centrul social pentru persoane vârstnice Centru multifuncţional de dezvoltare a afacerilor în județul Giurgiu

Editorial sănătatea, parte din regio!

O nouă incursiune în lumea fondu­ rilor europene. Asta vă propune, bineînţeles, şi numărul actual al revistei Regio. Şi venim cu veşti bune. Pentru că la Oradea a avut loc, pe 23 şi 24 octombrie, o întrunire extrem de importantă: Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional 2007-2013. Iar anunţul făcut de Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ne dă o nouă viziune asupra a ceea ce vor însemna banii europeni în perioada 2014– 2020.

Materialele realizate de colegul meu, Dan Birta, pe care le puteţi citi la pagina 13, ne atrag, cu siguranţă, atenţia. Sume importante vor fi disponibile pentru reabilitarea spitalelor de stat din România. La începutul anului viitor va fi lansat ghidul solicitantului, iar până la 31 decembrie 2013 trebuie finalizat procesul de contractare. Proiec­ tele trebuie implementate până în 2015.

Aşadar, trebuie să facem tot posibilul – şi aici atragem atenţia în primul rând autorităţilor res­ ponsabile – să accesăm toţi aceşti bani. Numai de noi depinde dacă reuşim sau nu să le asigurăm celor bolnavi condiţii mai bune în spitale, dacă îi tratăm cu mai mult respect decât am făcut-o vreodată.

Tot în acelaşi material veţi citi despre un alt program pentru perioada 2014–2020, ale cărui baze se pun încă de acum. 300

de milioane de euro vor fi alocaţi pentru „Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”. Lansarea apelului de proiecte a avut loc chiar zilele trecute, mai exact pe 2 noiembrie.

La întâlnirea de la Oradea au fost prezenţi şi invitaţi importanţi din afara ţării: Angela Martinez – Sarasola, şefa Unităţii pentru România din cadrul DG REGIO (Directoratul General pentru Politică Regională al Comisiei Europene) şi Koen Delanghe, manager de programe al Comisiei Europene, în cadrul DG REGIO. Cei doi oaspeţi nu au ratat ocazia de a vizita câteva obiective în curs de realizare sau realizate prin finanţări europene. Dintre acestea, se detaşează Cetatea Oradea (despre care puteţi citi un amplu material realizat de Bogdan Ionescu în paginile 10–12) şi Parcul Industrial Euro­business. „Reprezentanţii Comisiei Euro­ pene au fost plăcut impresionaţi de obiectivele vizitate” - a subliniat secretarul de stat Marcel Boloş. Au apreciat, în mod deosebit, faptul că în urma parteneriatului cu agenţii economici s-au creat, la Oradea, câteva sute de locuri de muncă.

Sunt doar câteva exemple. Reu­ şitele din banii europeni sunt, însă, tot mai multe şi vă las să descoperiţi o parte dintre ele chiar în acest număr al revistei Regio. Sunt convins că veţi avea şi de această dată o...

LECTURĂ PLĂCUTĂ Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar Regio în românia

04

fotoreportaj

06

Pro Istoria Fest Respect pentru trecut – reflectoare pe cetăţile româneşti

10

Cetatea Oradea – investiţii de peste 35 de milioane de lei

13

BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A SPITALELOR

14

REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVIN INFRACȚIONALITATEA ÎN ZONA BAICULUI, BUCUREȘTI

16

REGIO ajută bătrânii din Deva prin Centrul social pentru persoane vârstnice

18

Centru multifuncţional de dezvoltare a afacerilor în județul Giurgiu

20

REGIO - UN SPITAL REABILITAT, O ŞANSĂ ÎN PLUS LA VIAŢĂ

22 24

Ştiri REGIONALE

FESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN – ŞANSA ROMÂNIEI DE PROMOVARE A TURISMULUI DE IARNĂ

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 28 30 31

Austria -Trăiește experiența medievelă în stil tirolez Irlanda – Falezele din Moher AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! NOIEmbrie 2012

3

Fotoreportaj

Regio în România Ambulatoriul spitalului municipal râmnicu sărat

Liceul Iulia Haşdeu, în renovare şi reconstrucţie prin programul REGIO

Clădirea renovată a Ambulatoriului Spitalului Municipal Râmnicu Sărat

Jurnaliştii vizitează noua anexă a Liceului Iulia Haşdeu

Constructori, lucrând la faţada Liceului Iulia Haşdeu

Lucrări în desfăşurare la Liceul Iulia Haşdeu

Schema noilor laboratoare înfiinţate prin programul REGIO în Liceul Iulia Haşdeu

Primul pacient care beneficiază de aparatura modernă a Spitalului Municipal Râmnicu Sărat

Liceul Iulia Haşdeu, una dintre instituţiile emblemă ale Bucureştiului

Aparatura nou achiziţionată prin Regio, în funcţiune la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat

4

www.inforegio.ro

liceul iulia hașdeu din BUCUREȘTI

Fotoreportaj

Regio în România praxis dent buzău

Cabinet stomotologic modern Praxis Dent Buzău, realizat prin fonduri REGIO

Centrul de îngrijiri paliative Sf. Irina, amenajat prin fonduri REGIO

Microscop optic pentru endodonţie, unic în judeţul Buzău, achiziţionat prin fondurile REGIO

Saloane amenjate la standardele europene prin fonduri REGIO

Pacienţii Praxis Dent beneficiză de condiţii moderne de tratament

Spaţiul de lucru al asistentelor din cadrul Centrului de îngrijiri paliative Sf. Irina

CENTRUL DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE sf. irina din voluntari

Unul dintre cabinetele medicale ale Clinicii stomatologice Praxis Dent

NOIEmbrie 2012

5

Filă din istorie

Regio în România Bogdan IONESCU

Pro Istoria Fest

Respect pentru trecut – reflectoare pe cetăţile româneşti Peste 100.000 de persoane au luat parte la evenimente

O

abordare pe cât de originală, pe atât de interesantă este

seria de evenimente a festivalului

Pro Istoria Fest, un proiect al Asociaţiei Star Education.

Festivalul îşi propune să aducă în

atenţia

publicului

obiective

cultural-istorice de mare impor­ tanţă de pe teritoriul

României

şi

face acest lucru prin organizarea unor evenimente de înaltă ţinută, în care restituirea trecutului se împleteşte

armonios

prezentului.

Lista

cu

valorile

evenimentelor

din acest an, al doilea de existenţă al iniţiativei, cuprinde

Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Goleşti, Cetatea Enisala, Sighişoara, Sarmizegetusa, Cetatea Râşnov şi Ansamblul Istoric Târgovişte.

Iniţiativa a beneficiat de sprijinul finanţărilor europene, proiectul în­ cadrându-se pe Axa 5 a Programu­ lui Operaţional Regional, Dezvol­ tarea durabilă şi promovarea turis­ mului, domeniul de finanţare Dez­ voltarea şi consolidarea turismu­ lui intern prin sprijinirea pro­ movării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice.

Astfel, suma totală finanţată pentru cinci evenimente în anul 2012 a fost de 3.765.123,15 de lei fără TVA. Un punct important de menţionat este acela că numărul vizitatorilor a crescut cu 50 până la 900 la sută la obiectivele unde s-au desfăşurat 6

www.inforegio.ro

evenimentele Pro Istoria Fest. Un alt aspect interesant al acestui proiect este că acesta nu s-a restrâns la o singură arie geografică, ci a adus beneficii mai multor regiuni de dezvoltare: Regiunea Nord-Est (Cetatea Sucevei), Regiunea Sud-Est (Cetatea Enisala), Regiunea Centru (Cetatea Sighişoara), Regiunea Sud (Muzeul Goleşti), Regiunea Vest (Cetatea Sarmizegetusa).

Seria de festivaluri Pro Istoria Fest este organizată de Asociaţia Star Education, organizaţie nonguvernamentală, la o iniţiativă a lui Zoli Toth, membru al formaţiei muzicale Sistem, şi a debutat în anul 2011 cu trei evenimente la Curtea Domnească din Târgovişte, la Cetatea Poenari şi la Cetatea Râşnov. Anul 2012 a urcat proiectul pe o nouă treaptă, astfel că în circuitul evenimentelor au fost incluse încă cinci obiective istorice: Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Goleşti, Cetatea Enisala, Cetatea Sarmizegetusa şi oraşul Sighişoara.

CETATEA ENISALA. PESTE 25.000 DE VIZITATORI ÎN DOUĂ ZILE Primul eveniment al anului a avut loc în luna iulie 2012, la Cetatea Enisala, obiectiv istoric medieval din judeţul Tulcea. Festivalul a debutat cu o paradă medievală menită să reînvie spiritul genovez al cetăţii.

Au fost organizate ateliere de creaţie pentru copii, unde aceştia au avut ocazia să deprindă mânuirea

Cetatea Enisala, judeţul Tulcea

ISTORIC ENISALA

A

fost ridicată de puterea imperială bizantină şi de cea comercială genoveză, la sfârşitul secolului al XIII-lea, începutul secolului al XIV-lea şi a fost, apoi, inclusă în sistemul defensiv al Ţării Româneşti. Mai târziu, a fost transformată în garnizoană otomană. Abandonată de către turci, cetatea s-a ruinat în următoarele veacuri, dar este singura cetate medievală care a supravieţuit confruntărilor ar­ mate ruso-turce de pe teritoriul Dobrogei.

Filă din istorie

Regio în România ISTORIC SARMIZEGETUSA

S

Amfiteatrul, Ţara Haţegului, Ulpia Traiana Sarmizegetusa

spadei, mişcarea scenică, cioplitul în lemn, olăritul, tirul cu arcul. Nici atelierele pentru adulţi nu au lipsit, iar programele de scrimă cu spada şi sabia, aruncarea cuţitelor şi lupta românească au fost dintre cele care s-au bucurat de un mare succes. „Ne bucurăm foarte mult că proiec­ tele noastre au reuşit să impună un brand cu care ne mândrim.

Pro Istoria Fest, festivalul care pune muzica prezentului în slujba trecutului, a adunat, în 2012, peste 100.000 de spectatori la cele opt evenimente pe care le-am organizat.

Ne dorim să continuăm dezvoltarea acestuia şi în anii următori, astfel încât Pro Istoria Fest să devină o destinaţie de vacanţă în sine, pentru iubitorii de festivaluri, locuri frumoase şi istorie. Dorim să mulţumim Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, care ne-a creditat cu încredere prin accep­ tarea proiectelor depuse de aso­ ciaţia noastră”, ne-a declarat Zoli Toth, Preşedintele Asociaţiei Star Education.

Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei Romane. Evenimentul de aici a însemnat un mix între vechi şi nou, publicul având parte de activităţi desprinse, parcă, din vremea dacilor şi a romanilor, îmbinate cu elemente contemporane. Festivalul a debutat pe 11 august, cu o paradă dacoromană: oşteni daci şi soldaţi romani cu armuri strălucitoare au amintit localnicilor şi turiştilor despre istoria singurului oraş din provincia Dacia care a primit titulatura metropolis în timpul Imperiului Roman.

Vizitatorii adulţi au avut parte de

armizegetusa se află situată în partea de vest a Ţării Haţegului, la aproximativ 8 km de „Porţile de Fier ale Transilvaniei”, de unde se face trecerea în Banat. În antichi­ tate, romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 m şi închideau, în interior, o supra­ faţă de aproximativ 33 ha. Pe o suprafaţă de 60-80 ha, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case parti­ culare, morminte. lecţii de scrimă, aruncarea cuţite­ lor la ţintă, concursuri de tras frânghia şi trântă românească. Nici cei mici n-au fost uitaţi, pentru ei organizându-se activităţi atractive, precum face painting, figurine din baloane şi proiecţii de desene animate.

ÎN CAPITALA DACIEI, SARMIZEGETUSA Pro Istoria Fest a continuat, o săptămână mai târziu (n.r. iulie 2012), la Ulpia Traiana NOIEmbrie 2012

7

Filă din istorie

Regio în România PESTE 25.000 DE PARTICIPANţI LA TÂRGOVIşTE Spre deosebire de ediţia precedentă, care a avut loc în perimetrul curţii domneşti, anul acesta, în prima jumătate a lui septembrie, Pro Istoria Fest s-a defăşurat în Piaţa Tricolorului, sub egida Zilelor Oraşului Târgovişte.

Festivalul Pro Istoria Fest a fost organizat în parteneriat cu Primăria Târgovişte.

La evenimentul dedicat oraşului au participat meşteşugari şi folclorişti din întreaga ţară, iar vizitatorii au fost invitaţi să ia parte la manifestări ce promovează valorile, tradiţiile şi obiceiurile locale.

ISTORIC târgoviște

O

raşul Târgovişte a fost pentru prima dată men­ ţionat drept capitală a Ţării Româneşti în 1427, iar Curtea Domnească este atestată documentar încă din timpul lui Mircea cel Bătrân. După mijlocul secolului al XV-lea, fortificaţiile Curţii Domneşti devin cele mai mari din ţară. Curtea Domnească a avut un important rol în de­ fensiva ţării, reprezentând, toto­ dată, şi reşedinţa unora dintre voievozii importanţi din istorie.

ZILE DE SĂRBĂTOARE, LA GOLEşTI Atmosfera de sărbătoare a cuprins şi localitatea argeşeană Goleşti.

Pro Istoria Fest a adus în faţa publicului artizani locali care au făcut demonstraţii de pictură de icoane pe lemn şi pe sticlă, olărit şi modelaj în argilă, sculptură în lemn, confecţionarea obiectelor casnice şi dogărit, cel mai popular meşteşug

ISTORIC GOLEŞTI

M

uzeul Goleşti a fost înfiinţat de către Regele Carol al II-lea sub numele de Muzeul Dinicu Golescu, pe data de 7 iunie 1939. Aşezământul s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu noi secţiuni şi expoziţii care reflectă atât istoria familiei, cât şi istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale argeşene.

Curtea Domnească din Târgovişte 8

www.inforegio.ro

Filă din istorie

Regio în România local. Micii negustori au etalat pe tarabe şi în chioşcuri păpuşi, aranjamente florale, jucării, figurine de turtă dulce şi multe bunătăţi şi preparate tradiţionale.

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI ÎşI RETRĂIEşTE GLORIA Un alt obiectiv cultural şi istoric, o altă manifestare spectaculoasă: festivalul Pro Istoria Fest s-a oprit la Cetatea de Scaun a Sucevei.

Pentru două zile, cetatea a revenit la viaţă, ca pe vremurile când juca un rol cheie în viaţa moldovenilor.

Piesele de teatru pentru copii, puse în scenă de trupa Zurli, atelierele de creaţie pentru cei mari şi cei mici, demonstraţiile de luptă, dar şi de meşteşuguri străvechi au reprezentat principalele atracţii pe timpul zilei. Spre seară, muzica a luat în stăpânire zidurile medievale. Încheierea evenimentului a fost sărbătorită cu spectaculoase jocuri de lasere şi artificii.

ISTORIC CETATEA SUCEVEI

C

etatea de Scaun a Sucevei este atestată documentar la 11 februarie 1388, fiind ridicată în timpul domniei lui Petru I (1375–1391). Aceasta făcea parte din sistemul de fortificaţii construit în Moldova la sfârşitul secolului al XIV-lea.

Cetatea a fost a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ştefan cel Mare şi distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitraşcu Cantacuzino. În momentul de faţă, Cetatea de Scaun a Sucevei constituie un monument de arhitectură militară medieval reprezentativ pentru Moldova, fiind inclus în patrimoniul cultu­ ral naţional.

Sursa: Asociaţia Star Education 2012

SIGHIşOARA, GAZDA ÎNCHEIERII SEZONULUI Unul dintre cele mai fermecătoare oraşe din România a fost gazda ultimei etape, cea care încununa un an de eforturi uriaşe şi de reuşite pe măsură. Piaţa Sigma a fost animată, pentru două zile, de mii de vizitatori, artişti, meşteşugari, artizani şi muzicieni. Pe lângă deja obişnuitele ateliere, cursuri de scrimă şi demonstraţii de creativitate, pe scena din Sighişoara a urcat o constelaţie a muzicii contemporane.

ISTORIC SIGHIŞOARA

F

ondat în secolul al XII-lea de către saşii aduşi în zonă de regii maghiari, oraşul Sighişoara este astăzi unul dintre cele mai bine conservate oraşe medievale ale Europei. Farmecul şi valoarea istorică a numeroase clădiri şi străzi ale oraşului au determinat includerea lor în patrimoniul UNESCO. Atracţiile acestui oraş înghețat, parcă, în timp, sunt numeroase, dar poate cele mai emblematice sunt Turnul cu Ceas, Casa lui Vlad Dracul, Biserica Mănăstirii Dominicane, Scările Acoperite sau Şcoala din Deal.

Finanţarea prin Programul Operaţional Regional a contribuit în mod esenţial la succesul acestui proiect. Demn de menţionat este şi faptul că avem un exemplu relevant al diversităţii domeniilor care pot beneficia de sprijin financiar nerambursabil. Vorbim despre un proiect axat pe promovarea turismului, de care s-au bucurat mai multe regiuni de dezvoltare. De asemenea, mulţumită banilor europeni, organizatorii au putut edita şi publica materiale promoţional-informative, cum ar fi hărţi turistice ale zonelor în care s-au organizat manifestările, pliante de informare turistică şi cultural-istorică. Aceste materiale au fost distribuite unui numeros public.

NOIEmbrie 2012

9

Reportaj

Regio în România Bogdan IONESCU

CETATEA ORADEA - UN EXCEPȚIONAL OBIECTIV TURISTIC, ISTORIC ȘI CULTURAL POZIŢIONEAZĂ REGIUNEA NORD-VEST PE HARTA PATRIMONIULUI UNESCO

E

ușor, azi, după aproape o mie de

ani,

pentru

un

călător

pasionat de istorie, să se imagineze călcând pe urmele regelui

Întâiul. Deși sub

Ladislau

relieful s-a schimbat

eroziunea

vremurilor

și

a

generațiilor, drumețul realizează imediat că apele

Crișului Repede

vor

bună

fi

fost

miazănoapte,

o

iar

pavăză

cocoașa

la de

pământ va fi oferit un necesar avantaj

strategic

împotriva

vălitorilor.

nă­

Legenda ne spune Cetatea Oradea că era de necucerit. Forma pentagonală, semnul unei defensive agresive, despre

păienjenișul de tuneluri subterane ale

căror

puncte

terminus

se

găseau în afara zidurilor și șanțul cu apă termală adusă din pârâul

Peța

și care nu îngheța iarna, ne

conving că legenda nu e departe

10

www.inforegio.ro

de adevăr.

Dar

este, totuși, o

legendă, cetatea fiind cucerită, distrusă chiar, de mai multe ori în cele nouă veacuri de existență.

Sau poate legenda inexpugnabilității Cetății Oradea se referă la altceva: la încăpățânarea locului și a zidu­ rilor de a nu se lăsa biruite de timp și de năvălitori, din orice direcție ar fi venit ei. În aproape un mileniu, cetatea a fost reconstruită, îmbunătățită, dezvoltată, dar nicio­ dată abandonată. Până și azi, zidurile fortăreței își dovedesc utilitatea, ele adăpostind Facultatea de Arte vizuale a Universității Oradea.

ANUL 1000 - ÎNCEPUTURI Istoria cetății a început în secolul al XI-lea, când regele Ladislau Întâiul - sau cel Sfânt - a construit pe o „insulă”, între brațele Crișului Repede, o mănăstire fortificată. În perimetrul palisadelor și al valurilor

Reportaj

Regio în România CETATEA, îN CIFRE Suprafaţa totală: 150.000 mp Suprafaţa construită: 21.000 mp Suprafaţa utilă: 38.000 mp Construcţie renascentistă: ü zidul de apărare Construcţii baroce: ü Palatul Episcopal ü Biserica Catolică ü Brutăria ü Corpurile anexe.

Conform legii 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Cetatea Oradea este monument istoric de valoare națională excepţională.

Cetatea Oradea face parte din lista patrimoniului UNESCO.

de pământ ale primei fortificații și-a găsit protecție și adăpost Episcopia romano-catolică de Oradea.

Prima mare cumpănă a cetăţii, din multele pe care aveau să i le aducă vremurile, a fost atacul tătaromongolilor din anul 1241. În ciuda fortificațiilor încă primitive, poziția strategică excepțională a permis orădenilor să se apere cu oarecare succes, mongolii având nevoie de o tactică bazată pe o extremă mobilitate pentru a reuși, într-un final, să cucerească și să distrugă cetatea. Evenimentul a avut atât de mare impact, încât călugărul Rogerius l-a descris în poemul Carmen Miserabile sau Cântec de jale.

La mai puțin de cinci ani de la distrugere, în urma Conciliului de la Lyon, care a acordat cetății noi facilități, a pornit un amplu proces de reconstrucție care s-a desfășurat pentru mai bine de un secol.

Construcția catedralei, una dintre cele mai mari din această zonă a Europei, slujită de un colegiu de 24 de preoți, a crescut importanța

așezământului și a făcut din acesta nucleul polarizator al comunităților din arealul orădean.

CENTRU EUROPEAN DE RELIGIE, CULTURĂ ȘI ȘTIINȚĂ În 1401, Papa Bonifaciu al IX-lea a acordat catedralei din cetate același rang pe care îl aveau bisericile San Marco din Veneția și Santa Maria Portiuncula din Assisi, aceasta de­ venind loc de pelerinaj pentru credincioșii catolici din întreaga Europă. Secolul al XV-lea a fost perioada de cea mai mare glorie pentru cetate, fiind numit și secolul de aur. Grație episcopilor cărturari Andrea Scolari, Ioan Vitez de Zdrena și Sigismund Thurzo, Cetatea Oradei devine unul dintre cele mai importante centre ale umanismului și Renașterii din Europa centralestică.

Se înființează o bibliotecă impresio­ nantă, un „Lyterarum asylum”, loc de întâlnire și de dezbateri pentru învățații vremii. Un vestit fizician al Universității din Viena, Georg Peuerbach, a fondat un observator astronomic. Rodul cer­ cetărilor lui Peuerbach a fost lucrarea de referință pentru

astronomia medievală, „Tabulas Varadienses” (Tabelele orădene), în care astronomul considera că meri­ dianul zero trecea prin Oradea și, în funcție de acesta, a calculat poziția corpurilor cerești și a eclipselor lu­ nare și solare. Izvoarele istorice spun că exploratorul Cristofor Columb ar fi avut o copie a Tabelelor în expediția sa către Indiile de Vest.

PRIN VÂRTEJURILE ISTORIEI Existența tumultoasă a Cetății Oradea a continuat și în secolele următoare, fiind presărată de ase­ dii, cuceriri, distrugeri și recon­ strucții. Edificiul s-a aflat, pe rând, în proprietatea Imperiului Habsburgic, Imperiului Otoman sau a Principatului Transilvaniei.

Oștenii garnizoanei au participat la importante campanii militare, cum ar fi cruciada de la Varna (1444) sau bătălia de la Mohacz (1526). Pe lângă legăturile cu marile centre

NOIEmbrie 2012

11

Reportaj

Regio în România culturale, religioase, administrative și militare europene, Cetatea Oradei a dezvoltat și legături strânse cu principatele Moldovei și Țării Românești. În epoca modernă, Cetatea Oradei a devenit bază strategică a revoluționarilor pașoptiști, a găzduit o școală de jandarmi între cele două războaie mondiale, a fost lagăr de tranzit în primii ani ai dictaturii comuniste. Organizată ca obiectiv militar, cetatea a fost utilizată până în 1989 de ministerele Apărării și Internelor.

PROIECTUL DE REVITALIZARE A CETĂȚII ORADEA Importanța istorică a Cetății Oradea face din aceasta unul dintre cele mai importante centre turistice și culturale din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. În cadrul Programului Operațional Regional, a fost lansat proiectul „REVITALIZAREA CETĂŢII ORADEA ÎN VEDEREA INTRODUCERII ÎN CIRCUITUL TURISTIC: CETATEA ORADEA, COMPLEX TURISTIC EURO­ PEAN”.

Proiectul are ca obiectiv general

Fişa tehnică a proiectului PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local. DOMENIUL DE INTERVENŢIE 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe Titlul proiectului

Revitalizarea Cetăţii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea, Complex turistic european - etapa I

Perioada de implementare:

IUNIE 2009 – IUNIE 2015

VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI:

36.780.329,12 LEI

VALOAREA ELIGIBILĂ A PROIECTULUI:

29.306.839,60 LEI

ASISTENŢA FINANCIARĂ NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ:

28.717.702,60 LEI

transformarea zonei Cetății Oradea într-o zonă de interes turistic major, poartă culturală și de patrimoniu de intrare în circuitele culturale din regiune, nucleu al turismului cultural şi de patrimoniu, pilon de dezvoltare durabilă urbană și centru multicultural european.

Asemenea altor proiecte europene similare, Cetatea Oradea își pro­ pune să devină un centru în jurul căruia se vor crea surse de venit su­ plimentar la nivel regional şi local, în jurul căreia se vor crea noi locuri

de muncă în domeniul culturii, tu­ rismului și al ramurilor economice conexe. De asemenea, proiectul își propune construirea unor avantaje competitive la nivel regional, prin inovarea şi dezvoltarea unei noi generaţii de experienţe turistice culturale, care vor atrage, pentru o perioadă de şedere mai lungă, vizitatori noi sau deja existenţi, în diversitatea culturală locală şi re­ gională, protejând şi conservând Cetatea Oradea ca patrimoniu turistico-cultural.

Dintre obiectivele majore ale proiectului, menţionăm: Ø Consolidarea, conservarea, restaurarea și refuncţionalizarea corpurilor de clădire A, G, H, I, K ,L, M, P, însumând aproximativ 13514 mp construcții, aproximativ 190 încăperi și 13514 mp suprafețe exterioare; Ø Creșterea accesibilității monumentului prin refacerea, reamenajarea căilor de acces, iluminarea exterioară și decorativă, amenajări peisagistice; Ø Extinderea sezonului turistic și chiar eliminarea extrasezonalității vizitării obiectivului turistic, de patrimoniu și cultural, prin introducerea cetăţii în circuitul turistic și cultural European și prin revitalizarea unor activități economice tradiționale în Cetate; Ø Creşterea cu 300% a numărului de turişti, în termen de 36 luni de la finalizarea proiectului; Ø Instalarea de facilități pentru persoanele cu dizabilități în corpurile de clădire reabilitate; Ø Creșterea eficienței energetice în corpurile reabilitate cu 100%.

12

www.inforegio.ro

Eveniment

Regio în România Dan BIRTA

BANI DE LA UNIUNEA EUROPENĂ PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A SPITALELOR

V

Oradea. Sala „Traian Moşoiu” a Primăriei a găzduit, pe 23 şi 24 octombrie 2012, lucrările Comitetului de Monitorizare al Programului Operaţional Regional 2007 – 2013, la care a fost prezentă Angela Martinez–Sarasola, şefa Unităţii pentru România din cadrul DG REGIO (Directoratul General pentru Politică Regională a Comisiei Europene) şi Koen Delanghe, manager de program în cadrul Comisiei Europene, DG REGIO. eşti bune de la

Potrivit lui Marcel Boloş, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Autoritatea de Management are în vedere realizarea unei scheme de finanţare, în cadrul Programului Operaţional Regional, care să acopere cheltu­ ielile de reabilitare termică a spi­ talelor: „Este o investiţie mult aş­ teptată şi am stabilit ca, până la următoarea întâlnire a Comitetului de Monitorizare, să definitivăm schema de finanţare”, a declarat Marcel Boloş.

Directorul general al Autorităţii de Management a Programului Ope­ raţional Regional, a subliniat, în deschiderea evenimentului, priori­

tăţile de finanţare ale programului „Impactul asupra comunităţii este mult mai ţintit. 90% din aceşti bani sunt folosiţi pentru proiecte comunitare: spitale, utilităţi, etc, şi, în mai mică măsură, pentru proiecte de afaceri”.

În program vor intra spitale municipale Conform dezbaterilor care au avut loc, se doreşte ca banii să fie utilizaţi pentru reabilitarea termică a spitalelor din municipiile reședință de județ. Fondurile nu vor putea fi accesate de către spi­ talele private. „Este vorba de două componente: reducerea cheltuie­ lilor de funcţionare pentru spitale, pe de o parte, şi confortul termic al pacienţilor, pe de altă parte”, a subliniat secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

După definitivarea schemei de finanţare, procesul de contractare va trebui finalizat până la 31 de­ cembrie 2013. Aceste proiecte va trebui implementate până la 31 iulie 2015. „Este un program absolut necesar pentru România, pentru asigurarea condiţiilor în domeniul sănătăţii”, a explicat Marcel Boloş. „Este vorba despre un program pilot. Câştigul cel mai mare este pentru perioada 2014 – 2020. În condiţiile în care acest program merge bine, vom avea uşa deschisă pentru a negocia astfel de programe pentru eficientizarea energetică şi pentru clădirile publice, şcoli, de exemplu”, a conchis Marcel Boloş.

Totodată, în cadrul şedinţei Co­ mitetului de Monitorizare au fost

aprobate criteriile pentru dome­niul de finanţare „Sprijinirea investi­ ţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”. Lansarea apelului de proiecte a avut loc, ulterior, pe data de 2 noiembrie, iar începând cu 3 decembrie 2012 pot fi depuse proiecte de către poten­ ţialii beneficiari.

Bugetul alocat acestui domeniu este de 300 de milioane de euro, împărţiţi, egal, pe cele opt regiuni de dezvoltare. Valoarea maximă a unui proiect nu trebuie să depăşească 46 milioane de lei. Proiectele depuse de un solicitant (municipiu reşedinţă de judeţ sau sector al municipiului Bucureşti) nu vor depăși 35% din alocarea financiară aferentă regiunii respective pentru acest domeniu, astfel încât să se evite concentrarea fondurilor aferente unei regiuni într-un singur municipiu sau sector din acea regiune.

NOIEmbrie 2012

13

Dezvoltare urbană

Regio în România Carmen IVANOV

REGIO ȘI TEHNOLOGIA DIGITALĂ PREVIN INFRACȚIONALITATEA ÎN ZONA BAICULUI, BUCUREȘTI

C

etățenii

Bucureștiului

se pot

bucura acum de un grad sporit

de

47

siguranță, de

mulțumită

camere

de

celor

supraveghere

ce asigură accesul permanent al forțelor de ordine din arealul

acestea sunt de maximă importanță.

Forțele de ordine trebuie să se modernizeze permanent, să fie cu un pas înaintea infractorilor. Însă „teoria ca teoria, dar practica ne omoară” – cel puțin așa stăteau lucrurile până la apariția inițiativelor de tipul celei care face subiectul acestui articol.

Baicului la redare video în timp real, pentru a putea preveni și SUPRAVEGHERE VIDEO LA combate fenomenul criminalității, NIVEL URBAN prin intermediul Centrului de Comandă și Dispecerat al Poliției În linia definită de către REGIO – Inițiativă locală. Dezvoltare regio­ sectorului 2.

București – capitală a unei țări cu aspirații occidentale, însă confruntată cu un nivel ridicat al infracționalității, ce riscă să sufoce accesul metropolei românești pe scena internațională a marilor orașe ale Uniunii Europene.

Siguranța pe străzi, în magazine, în spațiile publice – acel sentiment că viața, bunurile și activitatea nu sunt amenințate la fiecare pas – toate

14

www.inforegio.ro

nală – proiectul de supraveghere video urbană, finalizat în beneficiul Poliției Sectorului 2 București și al locuitorilor capitalei, are o valoare totală de 3,5 milioane de lei, din care peste un milion de lei este contribuția beneficiarului. Proiectul vizează creșterea siguranței sociale și a securității din zona Baicului, dar și prevenirea criminalității, prin eficientizarea activităților de

depistare, detectare și combatere a infracțiunilor.

Toate operațiunile din Centrul de Co­ mandă se desfășoară în colaborare cu Poliția Rutieră. În zona acoperită, mai multe infracțiuni au fost depistate și oprite în intervale record, de până la 5 minute, de către forțele de ordine. „Înainte de implementarea sistemului de supraveghere video din arealul Baicului, conducerea Poliției Secto­ rului 2 a realizat o atentă docu­ mentare în străinătate, unde sunt deja imple­mentate și utilizate, la nivel de oraș, astfel de sisteme de supraveghere anti-infracțională. De asemenea, inițiativa a venit și ca o măsură de a compensa personalul insuficient al forțelor de ordine, iar efectele s-au făcut simțite imediat. În perioada 2011-2012, numărul infracțiunilor a scăzut la mai puțin de jumătate față de anul precedent”, a declarat Directorul Poliției Sectorului 2 – București, Aurel Dobrilă.

Dezvoltare urbană

Regio în România

SIGURANȚĂ ÎN TIMP REAL – REGIO Dacă latinii spuneau: Si vis pacem, para bellum. (Dacă vrei pace, pregăteștete pentru război), proiectul de față adoptă o altă abordare: Este mai bine să previi, decât să combați. Acesta este rolul esențial al tehnologiei angajate social, puse în slujba binelui public.

Drept dovadă, cei care au avut ocazia să pătrundă în Centrul de Comandă din Poliția Sectorului 2 - București au putut vedea o imagine desprinsă, parcă, dintr-un film american: un video wall imens, format din moni­ toare care transmit în timp real imagini din principalele intersecții din zona Baicului. Doi ofițeri specia­ lizați în tehnici de monitorizare și supraveghere analizează fluxul video. În cazul în care observă posi­ bile activități infracționale, le transmit colegilor din teren toate informațiile relevante cu privire la zonă, suspecți, victime potențiale, daune și alte detalii care se dovedesc necesare pentru o intervenție rapidă și eficientă. Toate imaginile captate de către camerele video sunt păstrate timp de 30 de zile în biblioteca elec­ tronică a Poliției Sectorului 2, unde se află și serverele Centrului de Comandă. Astfel, unele dintre cele mai sofisticate echipamente digitale disponibile, în lume, la ora actuală, servesc unui singur scop: siguranță 24 de ore din 24.

Proiectul a început, efectiv, pe 16 decembrie 2011 și este considerat un succes deplin, deoarece nu a întâmpinat niciun fel de probleme de implementare.

MAI MULT DECÂT SECURITATE: RESPONSABILITATE SOCIALĂ ȘI FIABILITATE În perioada de implementare a proiectului au fost create 12 locuri de muncă, dintre care, după finalizare, zece angajați și-au continuat activitatea. Însă, indiferent de cât de eficient ar fi un astfel de sistem, atât de puternic tehnologizat, oare nu există riscul ca întregul Centru de Comandă să devină neoperațional

în cazul unei pene de curent? Soluția este, pe cât de elegantă, pe atât de eficientă: continuitatea operațiunilor este asigurată, chiar și în condițiile unei întreruperi a furnizării de energie electrică, mulțumită in­ stalării celor șapte unități UPS (Uninterruptible Power Supply) care asigură desfășurarea activității de supraveghere fără sincope.

Este evident că acest proiect este o necesitate într-o lume cu o dinamică redefinită de tehnologia secolului al XXI-lea. Inițiativa de față este prima de acest gen din București, însă, cu siguranță, nu și ultima. Este un exemplu de urmat pentru toate celelalte cinci sectoare ale Capitalei și, de ce nu, și pentru alte orașe din România.

NOIEmbrie 2012

15

Social

Regio în România Carmen IVANOV

REGIO ajută bătrânii din Deva

prin Centrul social pentru persoane vârstnice

Ș

tim

cu

toții

pensionarilor

că

veniturile

din

România multe ori,

nu sunt, de cele mai

suficiente nici pentru traiul de zi cu zi, iar când vine vorba despre tratamente medicale, cei mai mulți

bătrâni preferă să sufere în tăcere și să ducă boala pe picioare, din cauza lipsei de bani.

Lucrurile stau altfel pentru pensionarii din Deva, deoarece Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Deva, cu ajutorul fondurilor europene, a reușit să înființeze un Centru social pentru persoane vârstnice, unde mii de oameni pot beneficia de tratamente pentru afecțiunile specifice vârstei a treia, în cele zece cabinete medicale dotate la standarde europene.

Proiectul are o valoare totală de aproximativ 3,5 milioane de lei, iar contribuția REGIO a fost de peste 2,5 milioane de lei. Proiectul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Deva a avut o perioadă de implementare de 16 luni.

REGIO – TEHNOLOGIE DE ULTIMĂ GENERAȚIE PENTRU SĂNĂTATEA BĂTRÂNILOR Cele mai noi studii arată că peste 68% din populaţia Pământului sufe­ ră de dureri lombare și cele mai afectate sunt persoanele trecute de 60 de ani.

Noul centru social pentru persoane vârstnice este dotat cu aparatură medicală performantă care este pusă la dispoziția tuturor celor care au nevoie de tratamente.

16

www.inforegio.ro

„Numai în secțiile de Fiziokine­ toterapie şi Recuperare Medicală lucrează, în fiecare zi, patru asis­ tente și cel mai renumit medic din oraș și vin și persoane din afara Devei pentru tratamente. Aparatura este una de ultimă generaţie şi deserveşte unei game largi de ac­ tivităţi medicale: terapie de cu­ renţi interferenţiali, vacuum prin electroterapie, terapie cu ultrasu­ nete, magnetoterapie, terapie Laser, terapie cu unde scurte, te­ rapie cu microunde, tracţiune con­ trolată, baie de parafină, terapie cu lumină monocromatică, elongaţii cervicale şi lombare’’, a declarat preşedintele CARP Deva, Francisc Kovacs.

Pacienții și însoțitorii celor cu pro­ bleme care vin din alte localități la Centrul social pentru persoane vârst­ nice CARP Deva beneficiază gratuit de spații de cazare și au un oficiu de pregătire și servire a mesei.

Fiecare membru al Casei de Ajutor Reci­proc Deva, de care aparține Centrul so­cial pentru persoane vârstnice, poate beneficia, fără să plătească nimic, de patru tratamen­ te de fizioterapie, timp de 10 zile, indiferent de pensia pe care o are.

Desigur, cel mai solicitat serviciu este cel din cabinetul medicului de familie, unde oamenii primesc diagnosticele și sunt trimiși către secțiile specializate pe diferite afecțiuni. Deși acesta funcționa și înainte de începerea implementării proiectului REGIO, condițiile erau ru­dimentare, spațiul de lucru nu respecta toate normele în vigoare, iar majoritatea consultațiilor se bazau mai mult pe anamneză și pe simptomatologie clinică, decât pe analize de laborator sau investigații imagistice, care acum, cu ajutorul noilor aparate, sunt posibile și duc la stabilirea unui diagnostic precis.

Tot în cadrul acestui centru a fost

Social

Regio în România deschis și un cabinet de protezare auditivă unde consultațiile sunt gratuite pentru toţi membrii CARP Deva. Bătrânii cu pensii mai mici de 500 de lei și care au nevoie de astfel de aparate beneficiază de reduceri pentru aceste dispozitive. „În funcţie de fondurile alocate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, cheltuielile pot fi decontate. Pentru acest lucru, în­ tocmim un dosar individual, pe care îl înmânăm Casei de Asigurări de Sănătate, și există posibilitatea ca banii să fie recuperați ulterior de către beneficiarul protezei’’, a mai declarat Francisc Kovacs.

SERVICII MAI IEFTINE PENTRU BĂTRÂNII DIN DEVA Centrul social pentru persoane vârstnice CARP Deva nu pune la dispoziția cetățenilor doar apara­ tura medicală și spații de cazare pentru întreținători.

Pe lângă aceste facilităţi, condu­ cerea centrului dorește includerea unor servicii gratuite pentru membrii plătitori ai Casei de Ajutor Reciproc Deva. Acestea sunt tratementele de prevenție a bolilor și analizele uzuale de laborator, precum hemo­ leucograma. Într-o Românie în care sistemul de asigurări de sănătate este suprasolicitat, această inițiativă, realizată cu ajutorul fondurilor europene REGIO, vine ca o gură de oxigen pentru vârstnicii cu venituri reduse și nu numai, care, după o viață întreagă de muncă, merită un trai mai bun, iar suferințele bătrâneții ar trebui să poată fi tratate de către medici cu ajutorul unor tehnici și tehnologii moderne, în spații amenajate corespunzător pentru nivelul și cerințele secolului XXI. NOIEmbrie 2012

17

Afaceri

Regio în România Carmen IVANOV

Centru multifuncţional de dezvoltare a afacerilor în județul Giurgiu

J

udețul

Giurgiu

a făcut un pas

mare înainte în ceea ce privește

dezvoltarea

economică

locală,

odată cu finalizarea proiectului de dezvoltare a structurii de afaceri la nivelul regiunii

Sud-Muntenia.

În sudul României, problema locurilor de muncă și a dezvoltării eco­ nomice a reprezentat, dintotdeauna, o problemă majoră a locuitorilor din zona Giurgiu. Industria reprezintă motorul de creștere economică în regiunea Sud-Muntenia, generând 29% din produsul intern brut al zonei

18

www.inforegio.ro

și 13 procente din contribuția la PIB. Acest eșec al dezvoltării industriale a dus la numeroase concedieri și restructurări masive și a făcut ca numărul șomerilor să crească con­ siderabil, cu mult peste media na­ țională, din 2007 până în prezent. În sudul țării noastre sunt localizate peste 17 procente din numărul total al oamenilor fără locuri de muncă.

REGIO – NOI LOCURI DE MUNCĂ Deși județul Giurgiu se află într-o zonă de câmpie, cu condiții exce­ lente din punct de vedere al agricul­ turii, pe viitor, comerțul, industria

auto și cea petrolieră reprezintă tendințele de dezvoltare economică în această regiune, detronând agri­ cultura, industria prelucrătoare sau industria alimentară.

La începutul lunii octombrie 2012, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia a prezentat jurna­ liștilor proiectele care se desfășoară cu sprijinul financiar nerambursabil Regio, rezultatele acestora, dar și impactul pe care programul de finanțare l-a avut în regiunea din sudul României.

Durata de implementare a proiectu­ lui prin care a fost finanțat centrul multifuncțional de dezvoltare a

Afaceri

Regio în România Bugetul proiectului este de

16.005.954,82 lei afacerilor a fost de 24 de luni și a avut ca scop construcţia unei structuri de sprijinire a afacerilor, asigurarea de facilități pentru firmele din cadrul structurii, iar aici vorbim de acces la utilități, căi de acces și telecomunicații, asigurarea de spații pentru desfășurarea activi­ tăților economice de prestare ser­ vicii pentru firmele găzduite, în vederea atragerii de investiții birouri, depozite, locuri de parcare, săli de conferințe, spații tehnice sau grupuri sanitare. De asemenea, proiectul implică și valorificarea potențialului material și uman al județului Giurgiu - crearea de noi locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduite în acest centru. Vor fi create peste 70 de locuri de muncă permanente.

Grupul țintă al proiectului Regio cuprinde microîntreprinderile din domeniul serviciilor financiare, le­ gale, marketing, management, IMM-urile care se ocupă cu organiză­ rile de evenimente, expoziții sau

târguri, IMM-urile din domeniul serviciilor auto sau firme de asigurări și brokeri.

BENEFICIARUL PROIECTULUI REGIO – SC CAMION LOGISTIC SC Camion Logistic SRL este bene­ ficiarul care a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Centru multifuncţional de dezvoltare a afacerilor”. Proiectul a primit finanțare în cadrul Axei 4 - „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local” a Programului Operaţional Regional.

16.005.954,82 de lei este suma care reprezintă bugetul total al proiectului. „SC Camion Logistic SRL din Giurgiu este primul beneficiar de fonduri europene nerambursabile Regio pentru dezvoltarea dura­ bilă a structurilor de sprijinire a afacerilor. Prin realizarea acestui proiect, Regio va crește potențialul de dezvoltare a activităților econo­ mice din zona Giurgiu, structura

de afaceri din comuna Bolintin Deal devenind, astfel, un punct de atracție pentru investitori”, a declarat Liviu Mușat, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regio­ nală Sud-Muntenia. „BANII SUNT UN CAPITAL DE LUCRU” Complexul include o hală de 1900 mp pentru reparaţii, cu 18 posturi de lucru, o magazie cu o suprafaţă de 600 mp şi o înălţime de 10 m, precum şi un corp de birouri P+3, cu o suprafaţă desfăşurată de 1300 mp, cărora li se adaugă platforme de parcare şi zone de aşteptare pentru clienți. De aseme­nea, la parterul corpului de birouri, există un segment destinat celor care lucrează în cadrul complexului, compus din vestiare, sală de mese, duşuri, etc. La ultimul etaj al clă­ dirii, este amplasată o sală de conferinţe având 120 mp şi care beneficiază de tehnică modernă în domeniu.

Directorul companiei SC Camion Logistic, Ion Lixandru, este de părere că „acest program (n.r. Programul Operaţional Regional) reprezintă o soluție extraordinară de majorare a activului. Programul de finan­ țare lucrează ca un acționar care îți dă o sumă de bani și îți cere doar să respecți programul. Banii reprezintă un capital de lucru care se transformă în cerințe, un ajutor pe care societatea de afaceri îl primește pentru a-și respecta proiectul”.

NOIEmbrie 2012

19

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România Carmen IVANOV

REGIO - UN SPITAL REABILITAT, O ŞANSĂ ÎN PLUS LA VIAŢĂ

U

n

modern,

spital

cu

12

cabinete dotate cu aparatură

de

ultimă

generaţie,

mobilier

modern şi infrastructura reabili­ tată în întregime.

De asta au parte Râmnicu Sărat, după ce conducerea spitalului, împreună cu autorităţile locale, au accesat locuitorii din

peste

cinci

sprijinul

milioane

Regio.

de

lei

cu

Ambulatoriul spitalului municipal din Râmnicu Sărat a beneficiat de un proiect în valoare de 5.190.388,49 de lei, din care aproape 690.000 de lei reprezintă contribuţia benefi­ ciarului, primăria Râmnicu Sărat.

Mai mult de 50.000 de oameni beneficiază, în prezent, de serviciile oferite de spitalul municipal Râmnicu Sărat.

„Banii au fost investiţi în echipamente medicale în general, circa 500 de milioane, şi restul în infrastructură: instalaţii, fundaţii, absolut tot a fost luat de la zero. A fost reabilitată cladirea în totalitate, de la instalaţii sanitare la văruieli. Avem 15 secţii în tot spitalul, iar în ambulatoriu funcţionează peste 10 cabinete. În urma reabilitării, a crescut satifacţia pacienţilor, care au avut parte de alte condiţii în locaţia înnoită. Vin cu mai multă încredere datorită condiţiilor de care beneficiază, iar personalul medical, având condiţii mult mai bune, vede altfel viaţa la serviciu”, a declarat Adrian Danielescu, managerul spitalului.

20

www.inforegio.ro

REGIO - RESPECT PENTRU ACTUL MEDICAL Oricât de pricepuţi şi dedicaţi pro­ fesiei ar fi medicii din Râmnicu Sărat, cu siguranţă, nu pot face minuni cu aparatură veche şi în spaţii insalubre. Am stat de vorbă cu medicii care lucrează în acest spital: „actul medical se desfăşoară, după reabilitare, în condiţii mult mai bune, medicii au parte de aparatură mult mai performantă şi, astfel, timpul petrecut cu un pacient se înjumătăţeşte, pentru că toate rezultatele analizelor pot fi obţinute foarte rapid”, a declarat, pentru revista Regio, medicul spe­ cialist Carmen Milea. „În ceea ce priveşte aparatura, spitalul a fost dotat cu două ecografe de sensibilitate mare, metoda de inves­ tigare este acum mult mai precisă şi acesta este motivul pentru care şi afluenţa pacienţilor este mai mare, pentru că acum vin pentru consult şi tratament şi oameni din localităţile învecinate, chiar din judeţe învecinate, precum Vrancea sau Brăila”, a mai spus medicul specialist Carmen Milea.

Am discutat şi cu câţiva pacienţi care aşteptau să intre la consultaţie.

Aceştia spun că, după reabilitare, vin cu mai multă încredere la spital, totul e mai curat şi speranţele puse în rezultatele actului medical au crescut. „E mult mai bine, e mult mai curat şi au aparate noi, ca în occident’’, a declarat un pacient din sala de aşteptare a ambulatoriului. Și autorităţile municipiului Râmnicu Sărat au contribuit financiar la rea­ lizarea proiectului: „Implicarea pri­ măriei a fost maximă, deoarece, în mod normal, un proiect de genul

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România Proiect în valoare de

5.190.388,49 lei acesta are o cofinanţare de 2%, iar noi am ajuns la 11%, din pri­ cina cheltuielilor neeligibile care au apărut pe parcurs. Primăria s-a implicat total pentru a duce pro­ iectul la final. A apărut această situaţie, deoarece proiectul ini­ ţial nu a cuprins toate locaţiile ambulatorului, noi am refăcut proiectul pe parcurs, astfel încât să finalizăm întreg ambulatoriul.

Iniţial, s-a urmărit doar o mo­ dernizare a instalaţiilor şi achizi­ ţionarea de echipament, însă, pănă la urmă, a trebuit să intervenim şi la fundaţii, cu subzidiri, şi la acoperiş, cu şarpan­tă. Au fost multe lucrări pe care proiectantul nu le-a prevăzut în primă fază şi pe care noi le-am acceptat pentru că erau absolut necesare pentru a încheia acestă parte a spitalului, ambulatoriul, în proporţie de 100%.

Mai avem şi alte proiecte, primăria a accesat tot ce se putea accesa la nivel de fonduri europene, în regiunea Sud-Est, valoarea totală a acestor proiecte este în jur de 40 de milioane de euro”, a declarat Viorel Holban, primarul municipiului Râmnicu Sărat.

La nivelul regiunii de dezvoltare Sud-Est au fost semnate, până la 30 septembrie 2012, un număr total de 365 de contracte de finanţare, valoarea totală solicitată fiind de 418,99 milioane de euro, ceea ce reprezintă 78,34% din valoarea alocată regiunii pentru perioada 2007-2013.

NOIEmbrie 2012

21

Ştiri regionale

Regio în România Parcul sportiv „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, reabilitat cu fonduri Regio

-V E Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a contractat proiectul Consiliului Judeţean Timiş - „Parc Tehnologic pentru Energie Alternativă Timişoara”. Proiectul va primi finanţare de aproximativ 19 milioane de lei în cadrul Regio – Programul Operaţional Regional, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere” şi vizează sprijinirea firmelor din domeniul tehnologiilor de producţie a energiei din surse regenerabile. Parcul tehnologic va avea spaţii de producţie, întreprinderi/ateliere, depozite, servicii publice; spaţii administrative, birouri; acces auto, spaţii pentru parcare auto; acces la utilităţi tehnicoedilitare.

22

www.inforegio.ro

CE

ST VE

PARC TEHNOLOGIC

NT R

U

T

-ES

RD

RD

NO

În luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi, a organizat „Conferinţa de lansare oficială a Clusterului Regional Inovativ de Imagistică Moleculară şi Structurală Nord-Est” (IMAGOMOL). Conferinţa a fost organizată în cadrul proiectului „Imagistică medicală avansată, interdisciplinară şi integrată, prin crearea unei Reţele de Clustere Regionale şi Strategii de Dezvoltare la nivel european” (AMI-4Europe), finanţat de Comisia Europeană prin Programul Cadru 7 – Regiuni ale Cunoaşterii. Obiectivul AMI-4Europe îl reprezintă dezvoltarea în regiune a nano medicinei, a farmacologiei, a biotehnologiei pentru sănătate şi a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei.

Pentru detalii, accesaţi: http://ami-4europe.eu/ sau www.imago-mol.ro.

NO

ST

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca va începe reabilitarea Parcul sportiv “Iuliu Haţieganu”, după semnarea, pe 30 octombrie 2012, a contractului de finanţare prin Programul Operaţional Regional. În cadrul proiectului se vor realiza extinderea sediului Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, reabilitarea şi modernizarea a şase terenuri de sport, reabilitarea căilor de acces, a reţelei de iluminat şi a sistemelor de alimentare cu apă, şi respectiv, canalizare din incinta campusului Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport.

IMAGO-MOL

braşov, centru de afaceri Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru va derula, în calitate de Organism Intermediar, proiectul „Centrul de dezvoltare a afacerilor Braşov” destinat structurilor de afaceri. Contractul a fost semnat în luna octombrie la Alba Iulia, în prezenţa reprezentantului Landului Brandenburg, Birgit Schliewenz, deoarece investitorii germani sunt interesaţi să dezvolte parteneriate cu firmele româneşti din Braşov. În valoare de 7,5 milioane de euro, centrul de afaceri de lângă Braşov va avea 27 de angajaţi, iar în cadrul său vor activa: 15 microîntreprinderi, 7 întreprinderi mici şi 1 întreprindere mijlocie, şi va asigura cel puţin 350 de locuri de muncă noi.

Ştiri regionale

Regio în România

T

ES

„Sesiunea de informare destinată studenţilor din regiunea Sud-Muntenia”, eveniment organizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia în luna octombrie, cu sprijinul Axei prioritare 6 „Asistenţă tehnică” a REGIO, a avut ca scop impulsionarea tinerilor pentru a profita de oportunităţile oferite de finanţările europene. Au fost organizate doua întâlniri, prima la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi cea de-a doua la Universitatea „Valahia” Târgovişte. Peste 270 de studenţi au primit informaţii despre: accesarea fondurilor europene prin Regio, asistenţă nerambursabilă pentru proiecte şi strategia de programare a instrumentelor structurale pentru 2014 - 2020. Următoarea întâlnire va avea loc în luna noiembrie, la Universitatea din Piteşti.

D-

D IA SU TEN N

MU

STUDENŢI INFORMAŢI

În luna octombrie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est a organizat întâlniri ale Grupurilor de Lucru Sub-Regionale pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Est 2014-2020. Oraşele în care s-au organizat întâlnirile au fost: Brăila, Tulcea şi Galaţi.

La aceste întâlniri au participat reprezentanţi ai auto­ rităţilor publice locale, ai direcţiilor judeţene de sta­ tistică, ai compartimentelor de dezvoltare rurală, ai instituţiilor din sistemul educaţional, reprezentanţi din mediul academic, cultural şi de afaceri, dar şi repre­ zentanţi ai societăţii civile. Întâlnirile grupurilor de lucru sunt în conformitate cu priorităţile tematice naţionale şi respectă liniile directoare menţionate în Memorandumul Ministerului Afacerilor Europene privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene 2014-2020.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

ADR Sud – Vest Oltenia, împreună cu Primăria Munici­ piului Craiova şi Asociaţia de Dezvoltare Regională Zona Metropolitană Craiova, a organizat, în luna oc­ tombrie, „Conferinţa Polilor de Creştere”, la care au participat coordonatorii polilor de creştere, reprezen­ tanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, ai Ministerului Afacerilor Europene, ai Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară. Scopul a fost de a analiza stadiul implementării Planurilor Integrate de Dezvoltare pentru 2007–2013, dar şi de a prezenta per­ spectiva Polilor metropolitani 2014–2020. Una dintre propunerile ADR SV Oltenia, pentru 2014–2020, este aceea de a introduce transportul inteligent (crearea unor coridoare de transport, pasaje şi reţele subterane de transport prevăzute cu tehnologie adecvată).

ÎNTÂLNIRI DE LUCRU

BU C - IL URE FO ŞT V I

conferinţa Polilor de creştere

PLANURI ADR Bucureşti-Ilfov, în colaborare cu Primăria Chitila, a organizat o Caravană de informare Regio. Evenimentul s-a desfăşurat joi, 1 noiembrie 2012, la Casa de cultură Tudor Arghezi, cu scopul de a prezenta date despre derularea proiectelor cu finanţare din Programul Operaţional Regional în oraşul Chitila şi în regiunea Bucureşti-Ilfov. S-au mai discutat şi priorităţile de dezvoltare ale regiunii în următorii ani, dar şi principalele direcţii de dezvoltare din Strategia Europa 2020. Participanţii la eveniment au primit pliante şi broşuri care conţin informaţii despre Programul Operaţional Regional în regiune şi revista Regio.

NOIEmbrie 2012

23

Comentariu

Regio în România Vlad IONESCU

FESTIVALUL OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN – ŞANSA ROMÂNIEI DE PROMOVARE A TURISMULUI DE IARNĂ În luna februarie a anului 2013, România va organiza cel mai mare eveniment sportiv de iarnă din în­ treaga ei istorie. Vorbim despre Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE), un fel de Olimpiadă a juniorilor, cu un impact răsunător pe plan mondial. De la Universiada de vară din 1982 – competiţie care, între timp, a dispărut de pe harta sportului mondial – România n-a mai avut şansa de a se implica într-un astfel de eveniment grandios.

Aţi putea spune că ţara noastră a mai organizat competiţii majore, precum Campionatul European de Fotbal pentru naţionalele sub 21 de ani în 1999 sau finala Europa League din 2012. Niciunul dintre aceste evenimente nu se compară însă, prin complexitatea lui, cu ceea ce vom trăi în luna februarie a anului 2013. Nu mai puţin de patru oraşestaţiuni – Râşnov, Predeal, Braşov şi Poiana Braşov - trebuie pregătite în cel mai mic amănunt ca să primească zecile de mii de sportivi şi turişti ce ne vor asalta hotelurile, pensiunile, pârtiile, restaurantele sau centrele de distracţie. O misiune deloc uşoară, dar care trebuie dusă la capăt fără strop de greşeală, pentru că imaginea României depinde extrem de mult de reuşita acţiunii. Oaspeţii – fie ei simpli turişti sau sportivi de top trebuie să plece de aici încântaţi de organizare, de spaţiile de cazare, de petrecerea timpului liber şi de ospitalitatea noastră. Este musai să îi facem să se întoarcă şi în viitor, să ia în consideraţie România ca pe o posibilă destinaţie de schi, de vacanţă de iarnă, an de an. Iar turiştii de peste hotare reprezintă doar o jumătate de miză. Nu trebuie 24

www.inforegio.ro

Comentariu

Regio în România să-i neglijăm pe românii iubitori ai sporturilor de iarnă, din ce în ce mai mulţi şi mai pasionaţi. Este extrem de important să gândim o strategie bine pusă la punct, pe termen scurt, mediu şi lung, prin care românii să redescopere frumuseţile şi atuurile de a schia aici, în ţara lor. Să nu îşi mai facă planuri în fiecare an de a pleca în Austria, Italia, Franţa sau Elveţia. În plus – lucru deloc de neglijat – competiţia va fi transmisă de cele­ bra televiziune Eurosport, un canal foarte important de sport, ce poate contribui la consolidarea imaginii pozitive a României pe bătrânul continent. Bineînţeles că o astfel de manifestare grandioasă nu există fără bani. Iar planul de modernizare a staţiunilor şi a pârtiilor de schi, snowboard, biatlon sau schi fond, a patinoarelor, a trambulinelor, a pornit, ca în orice lucru bine gospo­ dărit, acum câţiva ani. Din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, dar şi din bugetele con­ siliior locale, au fost lărgite pârtiile de schi, biatlon şi schi fond din Predeal, Poiana Braşov şi Râşnov, a fost construit de la zero patinoarul olimpic din Braşov, unde se vor juca meciurile de hochei, este deschisă procedura de modernizare a pati­ noarului din Poiana Braşov pentru competiţia de patinaj artistic, a fost construită trambulina de sărituri de la Râşnov, au fost extinse sau modernizate instalaţiile pe cablu, dar şi infrastructura.

Despre proiect am stat de vorbă, într-o primă discuţie, cu Puiu Gaspar, secretarul general al Federaţiei Române de Schi Biatlon. Este unul dintre cei mai puternici susţinători ai Festivalului Olimpic al Tineretului European şi unul dintre iniţiatorii aducerii competiţiei în România. „Este cel mai ambiţios şi binevenit plan pe care îl pune la punct Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Toate investiţiile pe care

le-a făcut instituţia în ultimii ani, în dezvoltarea infrastructurii pentru sporturile de iarnă, se vor întoarce înzecit, sunt convins. Pentru că vom ieşi cu capul sus în lumea spor­ turilor de iarnă, a schiului mai ales, un sport care atrage an de an din ce în ce mai mulţi practicanţi. În plus, sportivii noştri vor avea ocazia să concureze, la ei acasă, împotriva celor mai tari concurenţi din străinătate. Dacă vă uitaţi pe harta mondială a olimpismului veţi vedea aşa: 2012, Anglia cu Jocurile Olimpice de vară de la Londra, apoi 2013, România cu Festivalul Olimpic al Tineretului European, şi 2014, Rusia cu Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci. Este un uriaş beneficiu de imagine al României, nu numai al staţiunilor implicate ” – spune Puiu Gaspar. În staţiunile ce vor face parte din lanţul Festivalului Olimpic al Tine­ retului European sunt aşteptaţi peste 1000 de sportivi. În plus, vor ajunge în România peste 500 de membri ai staffurilor schiorilor, adică antrenori, oficiali ai federaţiilor naţionale sau ai Comitetului Internaţional Olimpic. Iar organizatorii estimează că numărul turiştilor din România sau de peste graniţe va fi de ordinul zecilor de mii.

Aşadar, Festivalul Olimpic al Tinere­ tului European poate deveni o trambulină excelentă pentru ceea ce ar trebui să reprezinte turismul de iarnă pentru România. Investim acum, ca să culegem roadele în anii viitori. Un copac se naşte dintr-un grăunte uneori aproape invizibil.

Haideţi să considerăm FOTE acest grăunte din care să renască turismul românesc.

NOIEmbrie 2012

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Austria -Trăiește experiența medievelă în stil tirolez

Restaurarea unor ruine vechi de 700 de ani a transformat complet o zonă turistică Finanțare de peste două milioane de euro

O

mașină a timpului ne poate

700 de ani în Ev Mediu. Locul?

transporta cu

urmă, în plin

Complexul de castele și fortificații de la Ehrenberg, Austria. Această experiență de-a dreptul magică

este acum posibilă ca urmare a unui proiect de restaurare început în

1997, cu sprijinul finanțării Fondul European pentru Dezvoltare Regională. anul

de la

La mai puțin de 100 de kilometri de Innsbruck, în Tirolul austriac, în urmă cu mai bine de zece ani, călătorul dădea peste niște ruine care nu mai aveau puterea să arate urmele unei glorii demult apuse.

Districtul Reutte, o comunitate alpină tiroleză, de câteva mii de suflete, legată de restul lumii printr-o singură trecătoare, se mândrește cu peste 700 de ani de istorie și cu așezarea pe anticul drum roman Via Claudia Augusta.

Astăzi, după 12 ani de eforturi și implicare, ruinele din Reutte au devenit unul dintre cele mai căutate obiective turistice din Austria.

Autoritățile locale, împreună cu artiștii și oamenii de afaceri din zonă, au văzut potențialul turistic a ceea ce mai rămăsese din fortificațiile de la Ehrenberg după invazia franceză de la început de secol XIX. Astfel a luat naștere una dintre cele mai spectaculoase inițiative de restaurare și integrare în circuitul turistic a unui întreg complex de castele și fortificații.

26

www.inforegio.ro

Numărul vizitatorilor a crescut de 28 de ori „Acest proiect a adus o creștere incredibilă a numărului de vizitatori ai complexului de fortificații, de la aproximativ 5000, în trecut, la peste 140.000 pe an, în prezent”, spune Armin Walch, arhitect și

supervizor de proiect. Timp, bani, pasiune, efort au fost investite pentru renovarea ruinelor de la Ehrenberg. Pe lângă restaurare, a avut loc și o regândire a spațiilor, astfel că astăzi complexul pune la dispoziția oaspeților săi un muzeu medieval, săli de conferințe, spații pentru evenimente speciale.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Au fost necesare peste șase milioane de euro, dintre care mai mult de două milioane fonduri europene, pentru ca cele patru fortărețe – Castelul Ehrenberg (con­ struit în 1293), Forturile Klause (1480) și Claudia (1645) și Fortă­ reața Schlosskopf (1741) – să re­ vină la strălucirea de altădată.

Dar lucrurile nu au fost ușoare. Înainte de inițiativa de restaurare, zona ruinelor de la Ehrenberg era destinația favorită a drumeților care urcau mai mult pentru panorama asupra văii Reutte, decât din interes pentru ruinele fortificațiilor ai căror proprietari erau lipsiți de capitalul și dorința de a le da circuitului turistic.

Riscuri și rezultate Autoritățile locale din Reutte șiau asumat provocarea și riscul, au cumpărat cele patru fortificații și au demarat investiția inițială în 1997. Patru ani mai târziu, pentru mai buna atragere a fondurilor, s-a constituit o asociație la cârma căreia a fost ales arhitectul Armin Walch.

Roadele acestei inițiative s-au arătat imediat: numărul vizitatorilor a cres­cut de aproape 30 de ori, gradul de ocupare a hotelurilor din zonă a crescut constant, iar șase angajați permanenți, patru angajați cu normă redusă și 20 de ghizi profesioniști fac parte astăzi din personalul complexului.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Trăiește experiența medievelă în stil tirolez Sursa finanțării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, din 1997 până la perioada de programare 2007 - 2013 Cost total: 6.055.200 € Finanţare Uniunea Europeană: 2.059.100 € Cea mai mare provocare în proiectul de restaurare a fost pusă de Fortăreața Schlosskopf care a trebuit să fie dezgropată în întregime. Azi, la 15 ani de la debutul proiectului, fortăreața se prezintă vizitatorilor ca un complex în stil baroc, prevăzut cu instalații de apărare

funcționale, cum ar fi platforme de observație, macarale cu scripeți.

La mică distanță, fostele barăci ale gărzilor de la Fortăreața Klause au devenit săli de seminarii și facilități de cazare, în timp ce un fost depozit de sare din secolul al XVII-lea a fost restaurat pentru a deveni un centru în care au loc demonstrații de arte și meserii tradiționale, dar unde se pot organiza și conferințe.

Astfel, vizitatorii pot experimenta, la prima mână, atmosfera misterioasă a Evului Mediu. O atenție deosebită a fost acordată celor mici. Lor le-a fost dedicată o întreagă secțiune a complexului de fortificații. Aici, sub con­ducerea mascotei în armură, „Cavalerul Rudiger”, copiii iau parte la o excursie în care joaca și educația se împletesc într-o expe­ riență de neuitat. Tot celor mici

le sunt dedicate o mulțime de alte evenimente precum spectacole medievale, parade cu costume de epocă și demonstrații de turnir.

Proiectul Ehrenberg, Lumea Fortă­ rețelor, este un exemplu elocvent al inițiativelor de cooperare între autoritățile locale, societatea civilă, asociațiile de artiști și oamenii de afaceri. Iar asistența financiară europeană vine să sprijine în mod esențial astfel de inițiative.

NOIEmbrie 2012

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Irlanda – Falezele din Moher

O zonă de o frumuseţe inegalabilă oferă vizitatorilor o experienţă unică Proiect finanţat de Uniunea Europeană cu peste

10 milioane de euro

B

ani europeni pentru a pune în valoare una dintre cele mai

vizitate minuni naturale din sudestul Irlandei. Falezele din Moher, formaţiuni stâncoase înalte de 214 metri, lungi de peste opt kilometri şi vechi de

319

milioane de ani,

au devenit, începând cu februarie

2007,

mai

accesibile

publicului

prin înfiinţarea unui vizitatori.

Cu

Centru pentru pând cu 2007 avem o creştere con­

sprijinul finanţării

de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, obiectivul turistic de pe coasta Atlanticului atrage astăzi peste un milion de vizitatori anual.

Punctul principal de atracţie este Centrul pentru vizitatori, o con­ strucţie care nu afectează mediul înconjurător, proiectată şi construită pentru a avea un impact cât mai mic asupra florei şi faunei din zonă. Întreaga clădire a Centrului se află în subteran şi foloseşte energie din surse regenerabile, solare şi geotermale. „Oaspeţii noştri din întreaga lume beneficiază de facilităţile noului centru şi de programul de management al turiştilor. Înce­

tinuă a numărului de vizite ale grupurilor organizate de instituţiile educaţionale şi, de asemenea, mulţumită noilor căi de acces, ne bucurăm să vedem că tot mai mulţi vizitatori seniori sau cu dizabilităţi pot, acum, să ne treacă pragul”, spune Katherine Webster, directorul Centrului pentru vizitatori Cliffs of Moher.

Centrul pentru vizitatori, intrarea principală

Turnul de observaţie O’Brien 28

www.inforegio.ro

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Elementele esenţiale: oceanul, stâncile, natura şi omul Aflat în mijlocul clădirii subterane, un dom uriaş reproduce atmosfera caracteristică a peşterilor din zonă. Această cupolă adăposteşte exponate, imagini şi diorame, pen­ tru a-i face pe vizitatori să trăiască o experienţa unică a complexului ecosistem al Falezelor. Cele patru sferturi ale domului sunt dedicate celor patru elemente care fac din acest loc una dintre minunile naturale ale continentului: ocea­ nul, stâncile, natura şi omul.

Expoziţiile interactive explică, în mod interesant şi prietenos, relaţia simbiotică între cele patru elemente. Pe un ecran central, turiştii pot „lua parte” la un tur aerian virtual al ţinutului Clare, zona administrativă în care sunt localizate Falezele.

Investiţie totală de peste 31 de milioane de euro Centrul pentru vizitatori nu a fost singura investiţie din cadrul proiectului. Pe muchia falezei, la 214 metri deasupra valurilor Atlan­ ticului, au fost construiţi peste 700 de metri de platforme de observaţie.

De asemenea, au fost construite drumuri şi căi de acces, scări şi lo­ curi de parcare. Toate aceste ame­ najări au fost cu grijă integrate în peisaj, pentru a nu deranja armonia desăvârşită a locului. Inaugurarea proiectului în valoare de 31,5 milioane de euro a avut loc simultan cu lansarea unui program de educare a publicului pentru conservarea naturii. Acest lucru a dus, odată cu creşterea numărului de vizitatori, la creşterea siguranţei acestora şi la transformarea Faleze­lor într-un spaţiu de interes pentru educatori şi cercetători. „De la inaugurarea Centrului, în 2007, am reuşit să oferim vizitato-

rilor un nou mod de a experimenta şi descoperi această minune a na­ turii. Mai mult decât atât, am colaborat cu alţi responsabili în turism pentru a promova şi alte obiective din ţinutul Clare, în afară de celebra Faleză. Un bun exemplu este biletul Burren 4 care permite accesul la patru obiective turistice în decursul unei săptămâni, la un preţ redus. Beneficiul acestei acţiuni este că turiştii rămân pen­ tru mai multă vreme în ţinutul nostru şi astfel încurajăm întreaga economie locală. Statistic, procen­ tul turiştilor care au vizitat Cliffs of Moher şi s-au cazat pentru cel puţin o noapte în Clare a crescut de la 43%, la 59%. Acest lucru arată însemnătatea deschiderii centrului pentru întregul ţinut”, a declarat, în exclusivitate pentru Regio, Katherine Webster.

Maiestuoasele stânci din Moher sunt casa uneia dintre cele mai mari colonii de păsări marine din Irlanda, iar întreaga zonă a fost declarată arie protejată şi zonă de refugiu pentru faună, încă din anul 1988.

Zona protejată se întinde pe 200 de hectare de uscat şi 200 de metri în largul oceanului Atlantic.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: O minune a naturii, trezită la viaţă pe coasta irlandeză Sursa finanţării: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2000 - 2006 Finanţare Uniunea Europeană: 10.800.000 €

Domul subteran Atlantic Edge

Expoziţie interactivă NOIEmbrie 2012

29

Agendă Cluj-Napoca, 26-27 noiembrie 2012 Zilele Regio

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest organizează, în perioada 26-27 noiembrie, la Cluj-Napoca, Zilele Regio.Vor avea loc expuneri foto şi video de la proiectele Regio, un atelier de lucru pentru reţeaua comunicatorilor Regio din Transilvania de Nord şi Gala Multiplicatorilor de Valori Europene. Locaţia evenimentului este Centrul de Cultură Urbană „Casino” din Parcul Mare.

Detalii la http://www.nord-vest.ro/

Bruxelles, Belgia, 27 noiembrie 2012

Conferinţa „Energia pentru toţi- Rolul şi acţiunea Uniunii Europene” Comitetul Social şi Economic European va găzdui conferinţa privind problemele legate de energie la nivel european. Principalele subiecte discutate vizează eficientizarea energiei prin programele europene, incluzând fondurile structurale, colaborarea între generaţii şi găsirea unor soluţii la nivel social privind resursele limitate de energie.

Detalii la: http://www.elisan.eu/manifestation.asp

Bruxelles, Belgia, 3 decembrie 2012

Conferinţa „Tineretul în mişcare”

Evenimentul este organizat de Comitetul Regiunilor (CoR), în colaborare cu Comisia Europeană şi este primul dintr-o serie de șapte astfel de întâlniri. Se va discuta viitorul tinerilor europeni, problema lipsei locurilor de muncă şi moduri de combatere a acesteia.

Detalii la: http://cor.europa.eu/en/news/events/Pages/europe-2020-conference-youth-on-the-move.aspx

La Plaine ST. Denis, Franţa, 3-4 decembrie 2012 Reuniunea reţelelor de comunicatori ale Comisiei Europene

Membrii reţelelor de comunicatori ai Comisiei Europene, INFORM şi INIO, se vor reuni în Franţa, în perioada 3-4 decembrie 2012, pentru a dezbate impactul măsurile de informare şi publicitate derulate în cadrul programelor de finanţare, la nivelul Uniunii Europene.

Comunicatorii din autorităţile de management şi din organismele intermediare din cele 27 de state membre vor discuta care sunt cele mai eficiente măsuri de promovare a fondurilor europene, în vederea îmbunătăţirii activităţii de informare şi publicitate pentru perioada 2014-2020.

Detalii la http://www.europe-en-france.fr/Centre-de-ressources/Actualites/Meeting-of-INIO-INFORM-networks-3-4-of-December-2012

3-4 decembrie, Copenhaga, Danemarca Conferinţa anuală „Oraşele de mâine – acţiunile de azi”

La această conferinţă vor lua parte oameni politici, experţi ai Uniunii Europene, care vor discuta provocările cu care se confruntă oraşele europene în acest moment, pe baza unui raport al Comisiei Europene din octombrie 2011. Se vor organiza 6 workshop-uri pe diferite teme, cu scopul de a evidenţia soluţii viitoare pentru societatea urbană.

Detalii la: http://www.conference2012.urbact.eu/

Organismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrt.ro, Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim!

Turist în Ardeal Un turist, în vizită prin Ardeal, i se adresează unui țăran: - Spune-mi, moșule, care este cel mai rapid drum către Cluj?

- Sunteți pe jos sau cu mașina?

- Cu mașina.

- Atunci, după părerea mea, cu mașina...

Salvamontiștii

Odată merge un om pe munte și cade într-o prăpastie. Peste câteva ore ajung salvamontiștii la fața locului și strigă în vale: - E cineva acolo?

- Da, eu sunt! strigă omul din prăpastie.

Salvamontiștii strigă din nou către el, aruncându-i o coardă: - O să-ți trimitem o coardă și tu să te prinzi cu mâinile de ea ca să te tragem sus!

- Nu pot, mi-am rupt mâinile!

- Atunci leagă-te de picioare și te tragem noi sus!

- Nu pot, mi-am rupt picioarele!

Se gândesc ce se gândesc salvamontiștii și răspund: - Prinde coarda în dinți și strânge-o tare și o să te scoatem de acolo.

Omul nostru ia coarda în dinți și salvamontiștii încep să-l tragă în sus: 100 de metri.......

200 de metri......... 300 de metri și aproape a ajuns, când salvamontiștii îngrijorați îl strigă: - Te ții bine?

- DDAAAaaaaaa........

Un turist vorbește cu recepționerul unui hotel: - Tariful nostru este următorul: 100 de dolari pe noapte, pat și micul dejun, sau doar 10 dolari dacă vă faceți singur patul.

- Foarte bine, îmi aleg varianta să-mi fac singur patul.

- OK! Poftiți fierăstrăul și ciocanul, rămâne doar să faceți rost de cuie.

NOIEmbrie 2012

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro e-mail: info@mdrt.ro

0372 11 14 09

 Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Data publicării: noiembrie 2012