Revista Regio nr. 18/ianuarie 2013: Tehnologia dezvoltă, inovează şi distrează.

re v i s t a

nr. 18, ianuarie 2013 Internetul broadband, o prioritate pentru dezvoltarea durabilă

Inovațiile IT dau roade și în domeniul public Interviu cu Doamna Claudia Ursățeanu, director general RomSoft

Tehnologia Dezvoltă, Inovează şi Distrează

Sibiu Baroc Update sau cum se fabrică un brand de succes Cea mai dotată şcoală din Oradea, prin programul REGIO Mercy Street: primul lung metraj de animație 3D produs în România

Editorial 2013 - u ltimul an de contractare regio Iată-ne ajunşi şi în 2013 și, drept urmare, trebuie să ne apucăm, din nou, de treabă, iar anul care tocmai a început se anunţă unul extrem de important.

Avem sarcina de a duce mai departe negocierile pentru bugetul european, de a atrage, în continuare, uriaşele fonduri nerambursabile pe noile axe ce vor fi deschise pentru anii 2014 – 2020, de a face tot posibilul ca rata de absorbţie să crească, astfel încât să nu ne trezim, noi, ca ţară, că rămânem cu miliarde de euro în visterie, pe care nu ştim, nu putem sau nu suntem capabili să le cheltuim.

Revista Regio vă atrage atenţia, în fiecare număr, prin exemple, analize, interviuri sau ştiri, cât de importanţi sunt banii europeni, mai ales pentru o economie ca cea a României, vulnerabilă, dar totuşi în uşoară creştere. Orice euro nerambursabil adus dinspre bătrânul continent spre România poate însemna un loc de muncă în plus, diferenţa dintre un fali­ ment şi o afacere prosperă, şi, de ce nu?, chiar o ţară mai puţin birocratică. În sensul ultimei afirmații, în paginile actualului număr al revistei Regio puteţi citi un interviu interesant şi dinamic cu Claudia Ursăţeanu, director general al companiei RomSoft, unul dintre liderii în domeniul IT din România, care, cu ajutorul Programului Operaţional Dezvol­ ta­rea Capacităţii Admi­nis­tra­tive a dezvoltat soluții de software

pentru a ușura înda­toririle cetă­ țenilor și pentru a eficientiza activitatea funcționarilor publici.

De asemenea, numărul dedicat dezvoltării IT și comunicațiilor ne introduce și în lumea companiei After Hours Shop, care a produs primul lung metraj de animație 3D autohton. Mână în mână cu tehnologia merge și dezvoltarea infrastructurii, aceasta fiind marcată de modernizarea tron­ so­nului Segarcea – Cârna, din ju­ dețul Dolj, cunoscut și sub nu­me­ le de DJ 561.

Două oraşe pot fi şi ele date ca exemple, în dorinţa lor de a-și respecta blazonul câștigat: Timişoara – pune accent pe in­ formarea cetățenilor, instalând, cu ajutorul fondurilor neram­ bursabile, 29 de panouri in­ formative pe străzile orașului şi Sibiu – pune în scenă cele mai multe evenimente de stradă din țară, atrăgând influențele baroc și medievale, specifice regiunii. Cele două reportaje de la faţa locului ale colegelor Adela Mohanu şi Carmen Ivanov, sunt sigur, vă vor convinge.

Sunt doar câteva exemple.

Reuşitele din banii europeni sunt, însă, tot mai multe şi vă las să descoperiţi o parte dintre ele chiar în acest număr al revistei Regio.

Lectură plăcută!

Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar Regio în românia

04

07

Internetul broadband, o prioritate pentru dezvoltarea durabilă „Fără economia digitală, Europa ar fi în recesiune”

08

Sibiu Baroc Update sau cum se fabrică un brand de succes

12

Mercy Street: primul lung metraj de animație 3D produs în România

14

Cea mai dotată şcoală din Oradea, prin programul REGIO

16 18

INFORMAȚIA CIRCULĂ MAI REPEDE CU REGIO

20

Centrul de afaceri ROMEX din Târgu-Mureş - Un sprijin esențial pentru IMM-uri și afaceri la început de drum

22 24

Drumuri mai bune în Dolj, cu ajutorul REGIO

Ştiri REGIONALE

Inovațiile IT dau roade și în domeniul public

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 28 30 31

Internet de mare viteză în regiunea Kozani Sprijin financiar european pentru dezvoltarea rețelelor wireless din munții Greciei Republica Cehă – Centrul pentru excelență în Tehnologia Informației Un supercomputer în top 100 mondial AGENDĂ SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! IANUArie 2013

3

Analiză

Regio în România Bogdan IONESCU

Internetul broadband, o prioritate pentru dezvoltarea durabilă 50% dintre companiile românești au prezență pe web

Ț

in minte ziua în care tehnicianul de la poștă a instalat primul

telefon

Noul

în

casa

gadget

–

părinților

mei.

termen complet

– mi-a imediat. Am

necunoscut în vremea aceea acaparat

interesul

învârtit discul cu cele zece găuri până am obosit.

Am dus receptorul

la ureche de zeci de ori și ascultam tonul de apel până mă deconecta centralista.

Nu îndrăzneam să formez un număr, nici nu cred că știam vreunul. Telefonul mi-a deschis apoi ușa unei lumi întregi.

Puteam vorbi cu prietenii, cu rudele din alte orașe, din alte țări, puteam afla ora exactă, formând numai trei cifre sau timpul probabil, formând altele trei.

Astăzi e greu de imaginat că cineva s-ar mai entuziasma la fel în fața aparatului devenit, vai, atât de banal, când numărul liniilor telefonice fixe a depășit patru milioane, iar numărul cardurilor SIM a depășit numărul locuitorilor României. Astăzi, telefonul ni se pare un bun de la sine înțeles, ca electricitatea sau apa curentă, la care oricine poate avea acces. În anii nouăzeci ai secolului trecut, o nouă invenție a reușit să entuziasmeze, la fel ca invenţia lui Graham Bell, cu câteva decade mai devreme: Internetul de bandă largă (broadband). După 15 ani, pentru mulți dintre noi, accesul la Internetul broadband a devenit la fel de banal și de la sine înțeles ca 4

www.inforegio.ro

accesul la telefonie. Din păcate, comparația se limitează doar la atât.

Serviciile de Internet de bandă largă sunt, potrivit EUROSTAT, accesibile doar pentru 47% dintre români (date din 2011), comparativ cu 73% media europeană. Întârzierea în ceea ce privește prezența pe Internet se regăsește și la nivelul mediului de afaceri, mai puțin de 50% dintre companiile românești având site-uri web. La capitolul informare publică, situația este și mai dezamăgitoare: numai 15% dintre utilizatorii români, comparativ cu 50% la nivelul UE, au obţinut informaţii de pe paginile web ale autorităţilor publice. Din acest punct de vedere, România ocupă ultimul loc la interacţiunea

online cu administraţia publică: doar 10% dintre utilizatori au descărcat diverse formulare de pe paginile web ale autorităţilor. „Pe segmentul comerţului elec­ tro­ nic, foarte popular în Europa, impli­ când peste 80% dintre utilizatori, în România suntem abia la 13%. Veniturile din e-commerce ale com­paniilor româneşti sunt sub 5%, de două ori mai puţin decât me­ dia europeană. Accesul scăzut şi temerea de a folosi plăţile cu car­ dul online frânează dezvoltarea co­merţului electronic”, a declarat, într-o conferinţă, ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica.

Analiză

Regio în România Procentul

de populaţie fără acces la conexiuni în bandă largă

Procent

Judeţ

Număr de judeţe

50%-80%

Vâlcea, Vaslui, Mehedinţi, Sălaj, Neamţ, Gorj, Olt, Buzău, Brăila, Vrancea, Giurgiu, Bacău, Botoşani, Covasna, Argeş

15

40%-50%

Iaşi, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Caraş-Severin, Bihor, Satu Mare, Teleorman, Alba, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Cluj

12

20%-40%

Tulcea, Mureş, Călăraşi, Dolj, Arad, Hunedoara, Timiş, Galaţi, Sibiu, Harghita, Maramureş, Constanţa, Braşov

13

13%

Ilfov

1

Potrivit statisticilor la nivel națio­ nal, în 2009, în 27 dintre județele țării, un procent din populație cu­ prins între 40 și 80 la sută nu avea acces la conexiuni de Internet în banda largă. Situația exactă poate fi găsită în tabelul de mai sus, publicat în Strategia guvernamentală de dez­ voltare a comunicaţiilor electro­nice în bandă largă în România pentru perioada 2009 – 2015. „Astfel, luând în considerație informaţiile din tabelul de mai sus şi faptul că trebuie să existe o definire exactă a zonelor în care accesul la serviciile de comunicaţii electronice în bandă largă este limitat din diferite circumstanţe, vom defini zona dezavantajatã din punctul de vedere al accesului ca fiind orice localitate cu cel mult 10.000 de locuitori, unde sunt prezenţi cel mult doi furnizori de servicii de internet”, se spune în strategia guvernamentală.

Cifrele sunt alarmante în context european și mondial. Dar devin și mai alarmante dacă ne gândim că aproximativ 50% din creșterea economică la nivelul Uniunii Euro­ pene este dată de industriile infor­maționale. Iar ca acestea să prospere, este absolut necesar un acces cât mai larg al cetățenilor la infrastructura broadband.

Pentru a atinge acest deziderat, România doreşte să utilizeze fon­ durile structurale alocate prin Pro­gra­mul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Econo­ mice”, prin intermediul proiectului „RO-NET - Sprijin pentru înfiinţarea reţelelor de bandă largă în zonele insuficient deservite, zonele albe”. În urma analizării modelelor de implementare a infrastructurii de comunicaţii în bandă largă realizate prin cooperare interinstituţională, a consultării pieţei de comunicaţii şi a asociaţiilor de profil, precum şi a consultărilor avute cu reprezentaţii Comisiei Europene, s-a luat decizia utilizării fondurilor structurale dis­ po­nibile pentru dezvoltarea unei infrastructuri, proprietate a sta­ tului, care să fie pusă la dispoziţia operatorilor de comunicaţii, pe baze comerciale şi fără restricţionarea accesului.

Acest proiect, în valoare totală de aproximativ 84 de milioane de euro, constituie, după criteriile Comisiei Europene, un proiect major, pen­ tru care va trebui elaborată docu­ mentaţia cores­pun­zătoare (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, do­ cumentaţie de mediu, docu­mentaţii de avizare, etc).

Obiectivele generale ale Proiectului RO-NET Proiectul îşi propune să dezvolte o infrastructură de reţele electronice, care să asigure capabilităţile tehni­ ce necesare furnizării de servicii de bandă largă în zonele rurale din România, care nu sunt în prezent deservite şi pentru care nu există planuri de investiţii private în urmă­ torii trei ani (zone albe).

Obiectivul general urmărit de auto­ rităţile române este de a îmbunătăţi disponibilitatea servi­cii­lor în bandă largă pentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă. Constituirea reţe­lelor

Planul „Mecanismul de conectare a Europei” prevede un buget de

50

de miliarde de euro, destinat investițiilor în rețelele de transport, energie și digitale în zone care nu sunt deservite în prezent va reduce costurile iniţiale de investiţii pentru operatorii co­ merciali şi îi va încuraja în extin­ derea acoperirii cu reţelele proprii a acestor zone rurale defa­vorizate comunicaţional, creând faci­lităţi în oferirea de servicii la preţuri accesibile. Cu scopul de a reduce cheltuielile de investiţie ini­ţială, precum şi cheltuielile de ope­ rare ulterioare implementării, se propune ca autorităţile locale care deţin spaţii/sedii în zonele albe, să pună la dispoziţie spaţii de colocare şi distribuţie, beneficiind, în schimbul acestor facilităţi, de resurse de comunicare, destinate asigurării serviciilor de e-guvernare.

Acest lucru constituie o prioritate IANUArie 2013

5

Analiză

Regio în România înțeleasă și de organismele europene (Uniunea Europeană fiind depăşită în acest domeniu de Statele Unite și China, ca ritm de creștere și pene­trare a Internetului de bandă largă). Astfel, Comisia Europeană a aprobat planul „Mecanismul de conectare a Europei”, care prevede un buget de 50 de miliarde de euro, destinat investițiilor în rețelele de transport, energie și digitale. Dintre aceștia, 9,2 miliarde de euro sunt alocate investițiilor în rețelele de bandă largă rapide și ultrarapide și în serviciile digitale paneuropene.

Aceste fonduri vor mobiliza alte fonduri private și publice, care vor avea, drept rezultat, dezvoltarea mai multor segmente ale economiei.

Pe baza unor estimări prudente, Comisia consideră că finanțarea infra­structurii de rețea ar putea stimula investiții în valoare de peste 50 miliarde de euro.

O altă propunere de finanțare este planul Horizon 2020, în cadrul căruia au fost solicitate 80 miliarde de euro pentru investiții în cercetare și inovație (ICT – Tehnologia Co­ mu­nicației și Informațiilor – repre­ zentând un important segment). În sincron cu strategia europeană, Ministerul pentru Societatea Infor­

6

www.inforegio.ro

mațională urmează o strategie na­țională care are următoarele obiective: l creşterea ratei de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a conexiunilor de bandă largă până la 80%, până în 2015; l creşterea gradului de acces la serviciile de comunicaţii electronice de bandă largă la nivelul populaţiei de 100%, până în 2015;

l conectarea şi creşterea gradului de utilizare a serviciilor de bandă largă la nivelul IMM-urilor; l creşterea ratei de penetrare a serviciilor de comunicaţii elec­ro­ nice de bandă largă, pentru zonele dezavantajate din punct de vedere al accesului; l creşterea ofertei de servicii online pentru sectorul guverna­mental şi cel de afaceri.

Luând în considerație dezvoltarea rapidă, în pofida startului luat mai târziu, a serviciilor de comunicații broadband în România, de preocu­ parea factorilor de decizie pentru introducerea acestor servicii în zo­ nele defavorizate, în special în mediul rural, și de intenția acestor factori de a include comunicațiile de bandă largă în cadrul serviciului universal, este de așteptat ca tendințele de creștere rapidă să se mențină și în viitor, iar decalajul față de alte state din Uniunea Europeană să dispară în următorii câțiva ani.

O caracteristică încurajatoare a României, comparativ cu alte state, este receptivitatea populației la noile tehnologii și adoptarea rapidă a acestora.

Europa digitală

Regio în România Bogdan IONESCU

„Fără economia digitală, Europa ar fi în recesiune” actori implicați să expe­rimenteze această energie.

Cu toții ne dorim motive de speranță în momentele acestea. Nu le căutați în clădirile oficiale, căutați-le la acești antreprenori. Ei construiesc viitorul și se dezvoltă mai repede decât China. Iar ideile lor pentru politicile europene sunt excelente.

Oricare ar fi specificul ideilor, vă rog să fiți atenți la momentul acestei mișcări. Aceasta este energia de care are nevoie Europa. Aceasta este ceea ce dorește să ofere Agenda Digitală Europeană”.

„Ziua de ieri nu contează în lumea digitală – automulțumirea e un ucigaș. Și Europa nu mai are timp.

Economia digitală crește de șapte ori mai repede decât restul eco­ nomiei. Fără economia digitală, Europa ar fi în recesiune. Mesajul meu este că trebuie să ne asumăm riscuri și să împingem lucrurile înainte. Europa nu-și poate permite să fie leneșă.

2013 este un an al acțiunii. În loc să elaborăm și mai multe legi, putem obține mai multe doar adu­ cându-i pe oameni împreună. Să nu considerați lipsa de regulamente și directive ca pe o slăbiciune sau o lipsă de ambiție: este doar un semn că mințile noastre lucrează. Trebuie să vedeți Agenda Digitală Europeană ca pe o rețea de rețele, precum conferințele antreprenorilor web, precum companiile furnizoare de servicii broadband la sate, precum Campionii Digitali. Și dacă tot vorbim de campionii digitali, iată câțiva lideri care ne

pot inspira: Martha Lane Fox din Marea Britanie, care a câștigat milioane din afaceri online. Gergana Passy din Bulgaria și Paul Baran* din România sunt la fel de buni.

Veți înțelege de ce sunt convinsă că lumea digitală oferă posibilități nelimitate și de ce cred că putem atinge succesul economic în Europa, dacă aplicăm o gândire fără frontiere. De ce să nu înființăm un concern digital după modelul Airbus? Aceasta este măsura succe­ sului atunci când elimini granițele și lu­crezi în parteneriat.

Vreau, de asemenea, să știți că Internetul creează locuri de muncă.

Probabil, patru milioane, dacă reușim să implementăm integral Agenda Digitală. Cuvintele nu sunt destul de încăpătoare să descrie energia pe care o simt atunci când lucrez cu antreprenorii web și cu activiștii din lumea digitală a Europei. Sunt hotărâtă să îi spijin, ca vocile lor să se audă în dezbaterile europene, ca și ceilalți

Cuvintele de mai sus îi aparțin lui Neelie Kroes, Vicepreședinte al Comisiei Europene, responasbil cu Agenda Digitală, și au fost spuse în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc în decembrie 2012.

Neelie Kroes are 71 de ani și este o militantă neobosită pentru dez­ voltarea digitală a Uniunii Euro­ pene. Politiciana olandeză ser­ vește în organismele europene din anul 2004 și a apărut de șase ori în lista celor mai puternice 100 de femei din lume a revistei Forbes.

*) Paul-Andre Baran este directorul Biblionet Romania și conduce un proiect de reformare a bibliotecilor publice din România cu un buget de 26,9 milioane dolari, finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates.

IANUArie 2013

7

Eveniment

Regio în România

Adela MOHANU

Baroc, Sibiu este numele tău

Sibiu Baroc Update sau cum se fabrică un brand de succes

D

or i-a mai fost amintească de

Sibiului de un an atât de plin, încât să-i 2007, cel al Capitalei Culturale Europene.

N-a fost nevoie decât să se uite în oglindă și a găsit răspunsul pentru frământările sale: Sibiul baronului Brukenthal, al rochiilor masive, al clădirilor bogat ornamentate și al balurilor fastuoase. Sibiul Baroc. Dar Sibiul este și al tinerilor care dorm pe caldarâm, al bicicliștilor, al turiștilor care vin cu avionul și al muzicii rock. Este, vorba englezului, up-to-date. Și din această oglindă cu două fețe, în care s-a privit singur, Sibiul s-a descoperit pe sine Baroc Update. Și așa i-a rămas numele anului cultural 2012, în unul dintre cele mai bogate în evenimente și cele mai dinamice orașe din România.

8

www.inforegio.ro

Calendar 2012 Au fost peste 50 de evenimente la Sibiu, în anul cultural 2012 - şi vorbim aici doar despre cele incluse şi cofinanţate din bugetul programului cultural. Multe altele s-au petrecut cu surse proprii de finanţare. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că evenimente mari, ca festivalurile de teatru şi film, propun cel puţin 10 reprezentaţii zilnic, putem spune că, în Sibiu, nu a fost zi în care să nu se petreacă ceva. „Evenimentele de stradă, cam 80% ca și procentaj, au atras vizitatori nu numai din Sibiu, ci și din țară și

Eveniment

Regio în România de peste hotare”, spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela Gligore.

Luna aprilie a anului 2012 avea să aducă în faţa marelui public de pe străzile Sibiului, care deja a devenit un fin cunoscător al spectacolelor de stradă, o paradă cum nu s-a mai văzut. Parada barocă a marcat intrarea în oraş a baronului Samuel von Brukenthal cu un spectacol monumental. Care alegorice, peste 600 de actori, costume, muzică şi animaţie s-au perindat în centrul istoric al oraşului, prin faţa a peste 20.000 de spectacori. În a cincea lună a anului baroc, la Sibiu a fost o aglomerare de evenimente care s-au întrecut pe ele însele în prestaţie. Sibiu Jazz Festival, cu tema „De la Baroc la Jazz şi înapoi”, a dat tonul unei dezbateri îndrăzneţe despre cât de departe se poate merge cu tema baroc. Aşa cum şi-au dorit organizatorii, ordinea universală pe care caută s-o ilustreze muzica baroc s-a asociat cu aparenta „dezordine” a jazzului, în concerte electrizante.

La „Huet Urban Goes Baroc”, pu­blicul a fost invitat să guste, lite­ral­mente, din baroc: un Mare Bal în costume, o cină barocă pur­tând toate exagerările şi tot fastul protocolar şi gastronomic al perioadei, de­ mon­straţii de măiestrie oferite de atelierele stradale meş­te­şu­gă­reşti care folosesc prac­tici şi mij­loace specifice, un spec­ta­col de videomapping (proiectarea unor imagini pe suprafețe neregulate) care a ani­ mat arhitectura pieţei, concer­te, spectacole dramatice şi dans.

Noaptea Muzeelor, organizată în toată lumea pe 19 mai, a avut, în 2012, la Sibiu, musafiri de vază.

Actori întruchipându-i pe Baronul Samuel von Brukenthal şi pe Sophia Katherina von Brukenthal, aşa cum sunt înfăţişaţi şi în portretele lor, dar şi personalul casei (cameristă, IANUArie 2013

9

Eveniment

Regio în România

lacheu, etc.), îmbrăcaţi în costume reconstituite cu cea mai mare atenţie pentru detaliu, au însoţit vizitatorii muzeului prin palat.

Piesa de rezistenţă a anului a fost, ca întotdeauna, Festivalul Intern­ aţional de Teatru. Pe parcursul a zece zile, oraşul s-a transformat într-o scenă uriaşă, care a reunit peste 2.500 de artişti, din toate colţurile lumii.

Sunt doar câteva dintre evenimentele care au marcat anul baroc 2012, însă vizitatorii au putut găsi la Sibiu, în anul baroc, şi cea mai mare

convenţie de tatuaje din România, un tur unic de vizitare a orgilor din bisericile din Sibiu, festivaluri de modă şi de interpretare muzicală, un festival rock, târguri de carte, un bâlci împrumutat din tradiţia saşilor şi spectacole de cultură populară transilvăneană.

Rezultatele, în cifre Anul baroc al Sibiului nu ar fi avut succesul scontat fără aportul fon­ durilor structurale, prin programul

„La Centrele de Informare Turistică – deci ne referim aici doar la acei turiști care au intrat în centrele noastre solicitând informații, dar au fost mulți alții care nu au intrat în aceste birouri și pe care nu-i putem contabiliza – au fost foarte mulți turiști care au venit din țară. Peste 7.000 de turiști români s-au înregistrat la Centrele noastre, alți 8.500 din Germania, au fost 2.000 de vizitatori din Franța, o cifră similară și de vizitatori din Spania și alți peste 1.500 din Marea Britanie. Dar am avut turiști și țări mult mai îndepărtate, ca Japonia, Malaezia sau Iordania”, mai spune Mirela Gligore.

10

www.inforegio.ro

Regio, care au finanţat promovarea pachetului turistic propus de Sibiu în 2012. „Pentru promovarea turismului cultural pe această temă, Sibiu Baroc Update, municipalitatea a accesat fonduri structurale.

Proiectul, practic, a însumat peste 700.000 de lei, fondurile fiind folosite pen­tru promovarea celor şapte trasee turistice propuse pentru anul 2012”,

explică purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mirela Gligore.

Banii s-au tradus în peste 21.000 de broșuri, machete în mass-media, panotaj outdoor în marile oraşe ale ţării, printre care Braşov, Bucureşti şi Constanţa, 3.000 de DVD-uri multimedia şi 14.000 de calendare cu evenimentele culturale lunare.

A fost cheia unui succes care a venit şi cu satisfacţia creşterii numărului de turişti.

Eveniment

Regio în România Cele şapte trasee turistice Anul 2012 a adus pentru Sibiu un concept nou de promovare, care a beneficiat de finanţare europeană.

Turiștii care vin în orașul din inima Transilvaniei descoperă nu numai o așezare medievală per­ fect conservată. Lor li se oferă nu mai puțin de şapte variante de trasee turistice, fiecare dintre ele reprezentând una dintre identitățile pe care Sibiul și le-a asumat: tra­ seul Muzeul Brukenthal, traseul Cen­trului Istoric, traseul Turnul Sfatului, traseul Fortificațiilor, tra­ seul Ecumenic, traseul Muzeul Astra și traseul Verde. „Turiştii care vin în centrele noastre de informare, pe lângă facilităţi de cazare, de transport şi aşa mai departe, întreabă şi de obiectivele turistice ale Sibiului. Cele şapte trasee, practic, includ obiectivele de cel mai mare interes”, explică purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mirela Gligore.

Traseul Muzeul Brukenthal - Este cel dintâi muzeu din România şi din Centrul Europei (deschis pentru public din anul 1817), datorânduşi existenţa uneia dintre cele mai importante personalităţi ale Transilvaniei: Baronul Samuel von Brukenthal, guvernator al acestei provincii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Puţini ştiu, însă, că muzeul Brukenthal poate fi cu adevărat considerat un traseu şi din alt motiv: sub tutela sa funcţio­ nează nu numai Palatul Brukenthal, ci şi alte cinci facilităţi, care poartă paşii vizitatorilor prin aproape tot centrul istoric. Muzeul de Istorie, situat în vecinătatea Palatului Brukenthal, funcţionează în sediul fostei Primării a oraşului, din epoca medievală. Muzeul de Istorie a Farmaciei din Piaţa Mică reprezintă, prin profilul său, o rari­tate în peisa­ jul muzeografic româ­nesc, dar şi

european. Înfiinţa­rea muzeului în Sibiu nu este întâm­plătoare: aici a funcţionat prima far­macie de pe teritoriul ţării noastre, atestată documentar în anul 1494. În traseu mai sunt incluse Muzeul de Istorie Naturală de pe strada Cetăţii, muzeul de Vânătoare de pe strada Şcoala de Înot şi Galeria de Artă Contemporană, din Piaţa Mare.

Traseul Centrului Istoric - Centrul istoric al Sibiului înglobează cele trei pieţe centrale – Piaţa Mare, Piaţa Mică şi Piaţa Huet – cu cele mai importante obiective turistice ale oraşului. În afară de emblemele arhitecturale ale oraşului: Turnul Sfatului, Podul Minciunilor şi Biserica Evanghelică, harta mai conţine alte 14 puncte de interes.

Traseul Turnul Sfatului - Urcând scările până în vârf, Turnul Sfatului oferă o minunată panoramă a întregului oraş. Privind înspre nord, Sibiul dezvăluie râul Cibin, oraşul de sus fiind dominat de Turnul Bisericii Evanghelice Parohiale.

Traseul Fortificaţiilor - Fortifi­ carea Sibiului a început în secolul al XIII-lea, însă o parte dintre zidurile vechii cetăţi se păstrează şi astăzi.

Traseul fortificaţiilor este extrem de ofertant şi include nu mai puţin de 15 obiective din epoca medievală, printre care Turnul Scărilor, Zidul exterior de apărare, Turnul Dulghe­ rilor şi Turnul Pulberăriei.

Traseul Ecumenic - Include 12 biserici ortodoxe, romano-catolice, e­van­ghelice, reformate, unitariene, dar şi o capelă a Ordinului Călugă­

rilor Dominicani, biserica unei foste mănăstiri a călugăriţelor franciscane şi o sinagogă.

Traseul Muzeul Astra - Complexul Naţional Muzeal Astra este cea mai importantă aşezare etnomuzeală din România şi se întinde pe aproape 100 de hectare. O plimbare pe acest traseu nu este numai un izvor de cultură populară tradiţională, dar şi un prilej perfect de relaxare, într-un cadru natural în care casele ţărăneşti sunt puse în valoare de grădini atent îngrijite, un lac natural şi alei împădurite pe care turiştii se pot plimba în caleşti sau sănii – în funcţie de anotimp – trase de cai.

Traseul Verde - Traseul le propune turiştilor o plimbare prin cele patru parcuri ale Sibiului, cel mai vechi dintre acestea, Parcul Sub Arini, datând din anul 1856. Pasionaţii de natură pot închiria bicilete de la unul dintre centrele din oraş şi pot parcurge acest traseu într-un mod ecologic, pentru că toate aceste obiective sunt legate între ele de piste pentru biciclişti.

Sibiul propune şi în 2013 o temăumbrelă. Sibiu SMART, adică Sibiul academic, este principiul după care vor fi organizate cele mai multe dintre evenimentele care vor avea loc anul acesta în oraş.

Cu cei 15.000 de studenţi înscrişi la cele cinci uni­versităţi din oraş, există toate premisele ca agenda culturală 2013 să le depăşească în originalitate pe predecesoarele sale.

Foto: Sebastian Marcovici

IANUArie 2013

11

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România Bogdan IONESCU

Fondurile europene în sprijinul artelor vizuale

Mercy Street: primul lung metraj de animație 3D produs în România

P

entru ca ochiul omenesc să fie

„mințit”

de fotograme pe percepem

24 secundă. Astfel,

este nevoie de

imaginile

ca

fiind

în

mișcare, fie că suntem spectatori de

cinema

Adău­gați la dim ­ ensională

sau

telespectatori.

aceasta grafica tri­ și

multele

planuri

ale imaginii și veți înțelege cât de laborioasă este producția unui film de animație

3D. Veți

bănui,

de asemenea, de câtă putere de calcul este nevoie ca acțiunea sim­ paticelor personaje să devină film.

Acestea au fost provocările cărora a trebuit să le facă față Radu Nicolae și echipa sa de la After Hours Shop. Ideea exista: un lung metraj original, având ca eroi un grup de copii care înfruntă un personaj malefic ce vrea să fure sunetele și, odată cu ele, întreaga muzică din lume. Premisele de succes existau și ele: era primul lung metraj de animație pentru copii care ar fi fost

12

www.inforegio.ro

produs, după o lungă perioadă, iar scenariul a fost notat cu un punctaj excelent de către Centrul Național al Cinematografiei. În ciuda auspiciilor favorabile, obstacolul major de care s-a lovit echipa de realizatori a fost lipsa aparaturii de producție: stații grafice, servere, computere, dispozitive de stocare.

La îndemnul unui prieten, Radu

Nicolae, managerul de proiect, a înaintat spre selecție o cerere de finanțare prin Programul Opera­ țional Regional, axa 4, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri re­gional și local, domeniul de fi­ nanţare 4.3, Sprijinirea dezvol­ tării microîntreprinderilor. Valoa­ rea întregului proiect a fost de 767.693 de lei, din care fonduri

Dezvoltare pe mai multe planuri

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Dezvoltarea și modernizarea societății SC After Hours Shop SRL prin achiziționarea de echipamente tehnologice, licențe software

Sursa de finanțare: Programul Operațional Regional, AXA 4, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local, DMI 4.3, Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor Valoare totală: 767.693,00 lei Valoare nerambursabilă UE: 581.734,00 lei nerambursabile, 581.734 de lei. Cu ajutorul acestei finanțări, firma a reușit să achiziționeze stații gra­ fice, servere, dispozitive de sto­ care, imprimante profesionale, o microtipografie și toate pachetele de aplicații software și sistemele de operare necesare.

L-am rugat pe Radu Nicolae să le ofere cititorilor noștri un sfat cu privire la procesul de obținere a fondurilor europene. „Inițial am fost sceptic, eram convins că fondurile se dau pe pile. M-am convins de

contrariu. Până la implementarea proiectului, am comunicat cu cei de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov numai prin e-mail. Un lucru însă este foarte important: trebuie să fii foarte bine organizat, să ai toate documentele în perfectă ordine.

Această experiență a fost benefică și pentru mine, ca manager. A fost, dacă vreți, un curs intensiv de managementul afacerilor”.

Beneficiile directe ale proiectului au fost imediate și evidente: fil­ mul Mercy Street este aproape de finalizare, urmând să aibă premi­ era peste numai câteva luni. Regi­ zorul și scenaristul vor face curând o deplasare în Croația, pentru a lucra muzica filmului cu renumitul compozitor Ozren Glaser, ultima etapă înainte de montajul final.

Au fost create cinci locuri de muncă în cadrul societății After Hours Shop SRL. Și, nu în cele din urmă, prin dotările de specialitate achiziționate, After Hours Shop este capabilă să pună la dispoziția clienților externi un studio pentru producția de animație compute­ rizată, echipat la standarde pro­ fesionale.

Realizarea acestui film de animație

Valoarea totală a proiectului este de

767.693 lei

3D îi va face pe micii spectatori să (re)descopere cinematografia autohtonă, care i-a cam ignorat în ultimele câteva decade. Dar lucrurile nu se vor opri aici. Mercy Street va fi dublat în engleză, franceză, rusă, poloneză, ucraineană și sârbocroată și va fi distribuit internațional, după cum ne-a spus Radu Nicolae. Totodată, această pro­ ducție a oferit o oportunitate dese­ natorilor români și, probabil, va deschide o poartă artiștilor grafici care nu și-au putut exercita până acum profesiunea în proiecte de anvergură.

Foto: Victor Dumitrel IANUArie 2013

13

Educaţie

Regio în România Mihai CRĂCIUN

Cea mai dotată şcoală din Oradea, prin programul REGIO

Î

ntr-o țară în care diplomele de liceu sau de facultate se tipăresc

pe bandă rulantă la instituții cu sau fără dotări sau având cadre didactice

insuficiente,

Colegiul Oradea discordantă. Această

Tehnic Andrei Șaguna face notă instituție

este

una

din

dintre

cele

mai bine dotate şcoli tehnice din zona

Bihor. Tinerii care aleg să își

facă pregătirea profesională aici vor avea parte de echipamente de ultimă generație, care îi vor ajuta să se pregătească pentru domeniile cu cea mai mare căutare pe piața

România, din acest moment, cum sunt: alimentaţia publică, mecanică, electronică, electrotehnică sau sudură. muncii

din

UN VIITOR MAI FRUMOS, CU REGIO Pentru Primăria Municipiului Oradea fondurile europene nu sunt un mit.

14

www.inforegio.ro

Reprezentanții instituției, prin Di­ recția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională, au depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regio­nală Nord-Vest proiectul cu titlul Reabilitarea, modernizarea și do­tarea Grupului Şcolar „Andrei Şaguna” din Oradea, spre finanţare prin in­termediul Programului Opera­ ţio­nal Regional, axa prioritară 3, Îmbunătăţirea infrastructurii so­ ciale.

Proiectul de reabilitare a acestui grup școlar a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de 4.573.784,26 lei. Durata de implementare a proiectului a fost de 18 luni,

între noiembrie 2010 şi mai 2012.

Contribuția de la bugetul local a fost de 262.088 lei.

REGIO A REABILITAT CEA MAI BUNĂ ŞCOALĂ DE MESERII De aceste investiții se bucură peste 1.400 de elevi care urmează cursurile Colegiului Tehnic Andrei Șaguna și care vor putea studia, la standarde europene, materiile de bază predate în această instituție. „În municipiu există o lipsă evi­ dentă de specialişti în domeniul tehnic, astfel încât orice investiţie în ateliere sau în laboratoare de specialitate, care vor pregăti spe­ cialişti în acest domeniu, este mai mult decât binevenită. Sper ca, de acum încolo, sălile acestei instituţii să fie pline cu tineri dornici să învețe meserie”, a declarat fostul viceprimar din Oradea, Florica Cherecheș.

Prin programul Regio au fost reabi­ litați peste 1.000 de metri pătrați de clădire din corpurile B și B1 şi din hala numărul 5 a Colegiului Tehnic Andrei Șaguna. De asemenea, au fost dotate cinci ateliere și nouă

Educaţie

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă Finanțare nerambursabilă UE: 4.573.784,26 lei Contribuţia bugetului local: 262.088 lei Durata proiectului: 18 luni laboratoare, deja existente, cu echipamente de ultimă generație și au fost construite trei noi laboratoa­ re pentru specializarea tinerilor în domeniul IT.

REGIO - UN PROIECT PENTRU O NOUĂ GENERAŢIE DE SPECIALIŞTI Majoritatea tinerilor care au obți­ nut o specializare în România și au performat în domeniile lor op­ tează pentru locuri de muncă în străinătate, mai bine plătite, astfel

că, după mai mulți ani de exod de specialiști, țara noastră a ajuns în stadiul în care una dintre marile nevoi este aceea de oameni care știu meserie. În zona Oradea există un parc industrial care are nevoie de oameni tineri, specializați, pentru a putea fi profitabil. Colegiul Tehnic Andrei Șaguna este pepiniera care alimentează întregul municipiu cu personal specializat.

„Peste 60% din totalul chel­ tuielilor au fost folosite pentru dotări. Când s-a depus acest proiect, justificarea a fost că avem nevoie de forță de muncă pentru investitorii din Parcul Industrial. Nu există alt proiect în țară care să fi luat atâția bani pentru dotări”, a explicat fostul viceprimar din Oradea, Florica Cherecheș.

IANUArie 2013

15

Informare urbană

Regio în România Carmen IVANOV

INFORMAȚIA CIRCULĂ MAI REPEDE CU REGIO

D

acă,

în

vremuri

cetățenii

să

fie

îndepărtate,

tot

ce

natală, ziarul

se

de

fie

fie

ca

curent

întâmplă

local,

foarte

pentru la

trebuia

abonamente

nu

în

să să

cablu

cu

urbea

cumpere plătească pentru

a

viziona programele televiziunilor locale sau regionale, astăzi, cel

Timișoarei, totul este mult mai simplu și, în același timp, gratuit. Asta pentru că Primăria Timișoara a montat puțin pentru locuitorii

panouri

informative

întregul oraș.

uriașe

Timișorenii

în

află,

astfel, care sunt drumurile în

lucru, ce spectacole sau concerte

vor avea loc în orașul lor, pe ce străzi și la ce ore vor avea loc întreruperi de apă sau de curent și sunt anunțați de toate dezbaterile publice.

FII INFORMAT CU REGIO Primăria Timișoara a reușit să obțină fonduri nerambursabile în valoare de 4.522.865 lei pentru proiectul „Sistem de Informare şi Comunicare Facil pentru Cetăţeni; Panouri in­ formative”, prin Programul Opera­ țional Regional 2007-2013, axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor; poli urbani de creștere, domeniul de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană. Durata de implementare a proiectului a fost de 12 luni.

Pe străzile Timișoarei sunt amplasate 29 de panouri informative, în cele mai aglomerate zone ale orașului.

Primele panouri instalate au fost în Piața 700 și în parcarea Primăriei 16

www.inforegio.ro

Imagine panoramică a oraşului Timişoara noaptea, cu accent pe Catedrala Ortodoxă

Timișoara. Acestea măsoară 2/3 metri, respectiv 3/4 metri. Al treilea panou gigant este montat la stadionul „Dan Păltinișanu” și este cel mai mare dintre cele 29, măsurând 6/8 metri.

INFORMAȚIA ÎNSEAMNĂ BANI Timișorenii spun că, după imple­ mentarea acestui sistem de infor­ mare pentru cetăţeni sunt nu doar mai informați, ci sunt de părere că și fața orașului s-a schimbat. „Toate cele 29 de panouri pornesc deodată și funcționează prin intermediul unei rețele”, au declarat reprezen­ tanţii Primăriei Timișoara. Pe aceste panouri, instalate prin programul REGIO, nu vor putea rula clipuri pu­ blicitare, însă timișorenii vor primi informații despre plata taxelor, noile hotărâri ale Primăriei, eve­

nimente organizate de către insti­ tuțiile statului sau despre ședințele ogranizate de Consiliul Local.

Restul de 26 de panouri sunt cu afișaj electronic monocolor și au dimensiunea de 1,5/1 metri.

Prin proiect, administraţia locală îşi propune să pună la dispoziţia cetăţenilor un nou mijloc de infor­ mare şi comunicare, uşor accesibil şi la îndemâna oricărui cetăţean. „În acest fel, ne dorim o transparentizare mai mare a administraţiei publice locale, cât şi o mai bună şi mai rapidă informare a cetăţenilor, referitor la administraţia publică şi la viaţa comunităţii”, afirmă managerul de proiect, Violeta Mihalache.

Aceste panouri vor fi folositoare nu doar localnicilor din Timișoara, ci și celor care tranzitează orașul sau se

Informare urbană

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Programul Operațional Regional 2007-2013, axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor; poli urbani de creștere; domeniul de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană poli de creştere Finanțare nerambursabilă UE: 4.522.865,00 lei Durata de implementare a proiectului: 12 luni află în vizită. Ei pot afla informații despre traficul rutier din zonă și despre eventualele străzi blocate sau impracticabile. De asemenea, aceștia pot afla detalii despre con­ certele organizate de Primărie în

orașul Timișoara.

Implementarea proiectului a fost supervizată de Unitatea de Ma­ nagement a Proiectului, o structură constituită la nivelul Municipiului Timişoara, în colaborare cu Minis­

terul Dezvoltării Regionale şi Admi­ nistraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Ope­ raţional Regional şi Organismul In­ termediar pentru Programul Opera­ ţional Regional în Regiunea de Vest.

Piaţa Unirii, Timişoara IANUArie 2013

17

Infrastructură

Regio în România

Mihai CRĂCIUN

Drumuri mai bune în Dolj, cu ajutorul REGIO Cele mai grave probleme cu care se confruntă șoferii care circulă pe drumurile publice din România sunt chiar drumurile, mai bine spus, calitatea acestora. Asta pentru că, pe cele mai multe dintre drumurile

naționale și județene, după căderea primei zăpezi, apar gropi de adâncimi și mărimi diferite, suficient de mari, însă, pentru a distruge parțial sau total mașinile care circulă pe acolo. Chiar și turiștii care vin în

România spun că drumurile sunt proas­te și că infrastructura rutieră reprezintă un disconfort cu care se confruntă în țara noastră. Mai mult, utilizatorii celebrului forum de infrastructură și construcții, skyscrapercity.com, au realizat o hartă a celor mai proaste drumuri din România, pe care șoferii din țară, dar și din străinătate ar trebui să le evite. Pe această hartă, cu siguranță, nu se regăsește și drumul județean 561, tronsonul SegarceaCârna (Dunăreni), județul Dolj, pen­tru că această porțiune de drum a fost reabilitată și moder­ ni­zată cu fonduri europene, prin programul Regio, axa prioritară 2, Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale.

DRUMURI DE CALITATE SUPERIOARĂ, PRIN REGIO Consiliul Judeţean Dolj a reuşit să obţină bani europeni pentru 18

www.inforegio.ro

Infrastructură

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Programul Operațional Regional, Axa 2: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Valoarea totală a proiectului: 45.495.007 lei Finanțare nerambursabilă UE: 35.997.452 lei

reabilitarea tronsonului SegarceaCârna, în valoare totală de 45.495.007 lei, din care valoarea nerambursabilă este 35.997.452 de lei. Proiectul a început în anul 2007 şi se va încheia anul acesta, în

luna aprilie, timp în care aproape 27 de kilometri vor fi reabilitaţi.

Drumul Judeţean 561 va îmbunătăţi conexiunea la reţeaua TEN-T, dar şi la reţeaua de drumuri naţionale, pentru că acesta se intersectează cu două drumuri naţionale DN56 (E79) Craiova-Calafat şi DN55A Bechet-Calafat. Totodată, peste 170 de drumuri laterale care se

Proiect în valoare de

45.495.007 lei interesctează cu DJ 561 vor fi amenajate pe o lungime de 25 de metri, lucrările pornind de la intersecţia cu drumul judeţean.

Peste 40.000 de locuitori din zona centrală a judeţului vor beneficia de acest drum.

IANUArie 2013

19

Mediul de afaceri

Regio în România Bogdan IONESCU

Centrul de afaceri ROMEX din Târgu-Mureş

Un sprijin esențial pentru IMM-uri și afaceri la început de drum

Î

n lumea întreprinzătorilor există o zicală:

începutul”.

„Cel mai greu este Și toți cei care au

pornit o afacere de la zero pot confirma adevărul acesteia. întreprinzător

aflat

la

Un

început

de drum este pus în fața multor

provocări: lipsa capitalului, lipsa experienței, lipsa conexiunilor în

piață. Compania Romex din Târgu Mureș a înțeles aceste provocări și a inițiat deschiderea unui Centru de afaceri.

20

www.inforegio.ro

Început în mai 2011 și finalizat în septembrie 2012, centrul de afaceri constă într-un sediu modern, cu o suprafață de 725 metri pătrați, care pune la dispoziția IMM-urilor 11 birouri, cu suprafaţa între 20 și 40 metri pătrați, dotate cu mobilier și aparatură IT, sală de conferințe, spațiu de recepție, oficii și 20 de locuri de parcare.

Astfel, o firmă aflată la începutul activității poate închiria spațiile de care are nevoie, fără grija inves­ tițiilor în amenajări, în dotarea cu echipament și în angajarea perso­

nalului pentru recepție și secre­ tariat. Acest lucru este extrem de benefic pentru micii întreprinzători din domenii cum ar fi: servicii finan­ ciare, tehnologia informaţiei şi co­ municaţiilor, asigurări, asistenţă tehnică şi proiectare, construcţii, activităţi de producţie, activităţi de formare profesională, de recrutare a forţei de muncă în scopul dezvoltării afacerilor.

Dincolo de spațiile pentru desfă­ șurarea activităților, Centrul de afa­ceri Romex le oferă benefi­cia­ rilor servicii de recepție și se­cre­

Mediul de afaceri

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Titlul proiectului: Înfiinţare Centru de afaceri de către S.C. ROMEX S.R.L. Valoarea totală a proiectului: 2.781.286,12 lei Finanțare nerambursabilă UE: 1.408.910,61 lei tariat, care includ primirea şi în­ dru­marea vizitatorilor, transmi­ tere/recepţie fax, e-mail, cores­ pondenţă, procesare texte, tipă­ rire şi multiplicare documente, servicii de consultață în investiții (elaborarea planului de investiții și identificarea surselor de finanțare), marketing și management, și servi­ cii juridice (înfiinţarea firmelor, în­ tocmirea contractelor, etc.). Având acoperite aceste servicii esențiale, întreprinzătorii se pot concentra pe ceea ce este important: dezvoltarea afacerilor.

Impactul pozitiv al acestei inițiati­ ve în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de afaceri a munici­ piului Târgu-Mureş şi, implicit, dez­ voltarea economică durabilă a jude­ ţului Mureş şi a Regiunii Centru, a făcut ca acest proiect să fie selectat în cadrul Regio și a beneficiat de finanţare nerambursabilă, în valoare de peste 1,4 milioane de lei, prin axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, domeniul de intervenţie 4.1 – Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de impor­ tanţă regională şi locală.

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate.

La numai câteva luni de la finalizarea implementării proiectului, gradul de ocupare a centrului a atins 90%, au fost create opt locuri de muncă, a crescut cu 5% rata de supraviețuire a întreprinderilor mici și mijlocii care beneficiază de serviciile centrului.

Obiectivul general al proiectului Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea infrastructurii de afaceri a municipiului Târgu-Mureş, care să contribuie la dezvoltarea economică durabilă a judeţului Mureş şi a Regiunii Centru.

ObiectivELE SPECIFICE alE proiectului Asigurarea accesului IMM-urilor din domeniul serviciilor la o structură modernă de sprijinire a afacerilor, reprezentată de Centrul de afaceri înfiinţat prin prezentul proiect;

Asigurarea accesului IMM-urilor la facilităţile oferite de Centrul

de afaceri şi la serviciile integrate furnizate companiilor, care să ducă la creşterea competitivităţii pe piaţă a acestora;

Asigurarea dotărilor necesare Centrului de afaceri, proiectul

contribuind la introducerea tehnologiilor şi mijloacelor informatice moderne în procesul de prestare de servicii;

Valorificarea resurselor umane prin crearea de locuri de muncă:

opt locuri de muncă necesare funcţionării Centrului de afaceri şi 15 locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduite de Centrul de afaceri.

IANUArie 2013

21

Ştiri regionale

Regio în România Comunicarea Instrumentelor Structurale

Ministerul Fondurilor Europene, prin Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS), a organizat, în luna decembrie, la București, conferința națională cu tema „Comunicarea Instrumentelor Structurale – principii și strategii”. La eveniment au fost invitați să participe comunicatori din cadrul instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune, precum și reprezentanți ai beneficiarilor, iar subiectul discutat s-a concen­ trat pe punctarea standardelor și bunelor practici folosite în comunicarea on-line, atât de către autorități, cât și de către beneficiari.

SUD-VEST OLTENIA

HartĂ digitalĂ Pentru o cât mai bună promovare a proiectelor finanțate prin Programul Operațional Regional la nivelul regiunii, în subsecțiunea dedicată programului, din cadrul site-ului www.adroltenia.ro, a fost realizată o hartă digitală care va da posibilitatea tuturor celor interesați să obțină informații privind proiectele implementate.

Informațiile vor fi actualizate în mod constant, cu noi date privind stadiul proiectelor în derulare.

Acest instrument va susține promovarea proiectelor de succes, fiind în același timp o modalitate de a disemina exemplele de bună practică din regiunea Sud-Vest Oltenia.

SUD-EST

Întâlniri

ADR Sud-Est a organizat, în luna decembrie 2012, în municipiile Buzău, Brăila, Galaţi, Constanţa, Focşani şi Tulcea, întâlniri cu membrii reţelei comunicatorilor Regio. Scopul întâlnirii a fost discutarea stadiului de implementare a Programului Operaţional Regional în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est şi la ni­ve­ lul fiecărui judeţ în parte. Participanţilor le-au fost distribuite materiale promoţionale, printre care „Revista Regio” realizată de Autoritatea de Ma­ nagement pentru Programul Operaţional Regional şi broşura „Proiecte Regio Sud-Est”, realizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

22

www.inforegio.ro

NORD-EST

Formare profesională continuă Începând cu anul 2013 Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est își completează oferta de programe de formare profesională continuă cu două noi pachete de instruire, care, împreună cu cele deja existente, formează un produs educațional integrat în Regiunea Nord-Est. Astfel, alături de cursurile certificate ANC oferite de Centrul Regional de Studii Nord–Est în domeniile: manager de proiect, expert achiziții publice și manager resurse umane, cei interesați pot obține acum o specializare în management strategic și leadership și management financiar.

Pentru detalii, vizitaţi www.adrnordest.ro.

Ştiri regionale

Regio în România centru

Drumuri noi în staţiunea Covasna Primăria orașului Covasna a primit finanţare de 29,75 milioane lei pentru proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere din localitate, asigurată prin domeniul major de intervenție 5.2 al Regio, ce alocă finanțare pentru crearea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice.

Proiectul prevede reabilitarea a 8,2 km de carosabil, amenajarea a 12,2 km de trotuare noi, reabilitarea a 7,9 km de rețea de canalizare menajeră şi amenajarea a 7,5 km de canalizare pluvială și 8,3 km de rețea de alimentare cu apă potabilă.

bucureşti-ilfov

OIADRBI porneşte în caravana Regio Organismul Intermediar pentru implementarea Regio la nivelul Regiunii Bucureşti-Ilfov are prevăzut pentru luna ianuarie organizarea unei caravane cu următoarele destinaţii: 1. Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară Bucureşti-Ilfov, vizită care are scopul de a identifica şi dezbate problemele şi oportunităţile implementării proiectelor Regio de mare amploare.

2. Federaţia Comunităţii Evreieşti, întâlnire în urma căreia se vor identifica o parte dintre problemele comunităţii şi oportunităţi pentru investiţii Regio şi se vor promova rezultatele Regio.

Pentru detalii despre calendarul şi agenda eveni­men­ tului, vă rugăm vizitaţi: http://www.regioadrbi.ro/.

SUD-MUNTENIA

Întâlnire cu mass-media ADR Sud Muntenia a organizat, în luna decembrie, un eveniment de informare dedicat reprezentanţilor mass-media din regiune. În cadrul întâlnirii au fost punctate rezultatele implementării Regio - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 în Sud Muntenia, dar şi procesul de programare a perioadei 2014 – 2020.

Până în luna decembrie, ADR Sud Muntenia a înregistrat un număr de 888 de proiecte, din care s-au semnat contractele de finanţare pentru 464 de cereri, aflate în prezent în implementare, acestea având o valoare nerambursabilă solicitată de două miliarde de lei.

NORD-vEST

Instruire ADR Nord-Vest a organizat prima întâlnire din 2013 cu beneficiarii proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional. Invitaţii au fost reprezentanţii autorităţilor publice locale şi ai firmelor care au semnat contracte de finanţare. Scopul întâlnirii a fost de ai instruii pe beneficiarii proiectelor pe subiecte precum: informare şi publicitate, managementul de proiect, monitorizarea şi evaluarea proiectului, implementare, achiziţiile publice în cadrul proiectului, precum şi instrucţiuni de prefinanţare şi rambursare a cheltuielilor. Beneficiarii au primit şi Manualul de Implementare REGIO, care îi va ajuta pe aceştia să îşi consolideze strategia de abordare a proiectelor vizate.

IANUArie 2013

23

Interviu

Regio în România Vlad IONESCU

Inovațiile IT dau roade și în domeniul public

A

șa

cum

era

Europeană, România se

așteptat,

de

odată cu intrarea în

alinieze

Uniunea

trebuie

standardelor

să

impuse

de alianță, prin urmare, pe lista de priorități este și modernizarea sistemelor informatice.

Cu

acest

prilej, se dezvoltă parteneriate solide între sectorul public și cel privat, scopul fiind dezvoltarea soluțiilor de software care să vină în ajutorul cetățenilor și al statului, prin utilizarea tehnolo­ giilor de ultimă generație în colec­ tarea taxelor și modernizarea de­ par­tamentelor administrative.

Doamna Claudia Ursățeanu, di­ rector general RomSoft, ne-a răspuns la câteva întrebări legate de implementarea proiectelor de dezvoltare

IT cu

fonduri europene

și ne-a oferit un punct de vedere al unui operator economic în ceea ce privește parteneriatul publicprivat.

1

. Consideraţi că finanţările externe pot aduce un suflu

nou în economia românescă şi, în special, pe piaţa

IT locală?

În condițiile aderării la structurile europene, accesul la sursele de finanţare nerambursabile creează pre­misele unei revigorări a pieţei locale de IT. Importanța deosebită rezidă nu numai din ajutorul financiar acordat structurilor organizațio­ nale din toate sectoarele de acti­ vitate ale economiei românești, cât și din expertiza acordată prin intermediul procedurilor de 24

www.inforegio.ro

lucru europene. Asistența tehni­ că, obligativitatea respectării stra­ tegiilor de forma­re profesională, accesul la infor­mație, la experiența de refor­mă a administrației locale din alte state membre, accesul fără costuri la studiile privind dezvol­ tarea sistemelor informatice în scopul sprijinirii activităților de mo­ nitorizare și evaluare a investi­țiilor, generează, în mod cert, un suflu nou în economia românească și, implicit, în piața locală de IT.

2

. De curând, RomSoft a implementat proiectul

„Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor

de performanţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice” prin

Programul Operaţional „Dezvoltarea capacităţii administrative” în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor. Ce aduce nou acest proiect?

Proiectul implementat de RomSoft, confinanţat din Fondul Social Euro­ pean, a avut ca scop general acce­ lerarea serviciilor comunitare de utilități publice, în conformitate cu prevederile tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.

Proiectul a inclus consultanță, audit, informare și publicitate, în scopul

Interviu

Regio în România stabilirii a șase seturi de indicatori de monitorizare a performanțelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice. Soluția a adus o abordare centralizată din punct de vedere informatic și infor­ ma­țional a monitorizării indi­ca­ torilor de performanță și a stra­ te­giilor locale. Proiectul a re­ pre­zentat o provocare, atât prin durata scurtă de implementare - patru luni - cât și prin distribuția teritorială, aplicația implementată fiind utilizată, inițial, de unitatea centrală, 145 de autorități locale și 42 de compartimente prefecturale selectate pentru faza pilot.

3

. Care sunt beneficiile proiectului pentru omul

simplu şi/sau pentru antreprenorii din

România?

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor comunitare de utilităţi publice, prin introducerea unui sistem de evaluare pe bază de indicatori a modului în care autorităţile publice locale se preo­ cupă de dezvoltarea unui manage­ ment performant al acestor servicii şi de promovarea unui program coerent de investiţii şi modernizare a infrastructurii aferente.

Creșterea nivelului transparenței autorităților publice privind calitatea și eficiența serviciilor comunitare de utilități publice, prezența unui sistem informatic de monitorizare la nivel național a acestor servicii, respectarea standardelor de cost și calitate, optimizarea comunicării, duc la îmbunătățirea calității servi­ ciilor oferite cetățenilor. În urma implementării acestui proiect, au­ to­ritățile locale și centrale vor ob­ ține informații sintetizate privind necesarul de finanțare, utilizând in­ strumente obiective pentru alo­carea eficientă a resurselor financiare către autoritățile administrației

publice locale, generând proiecte de investiții cu impact direct asupra dezvoltării mediului antreprenorial din România.

4

. Care sunt, în opinia dumneavoastră, aspectele

neplăcute ale informatizării sectorului public şi ce ar trebui îmbunătăţit?

Simplificarea procedurilor de lucru din cadrul proiectelor, în general, și, în mod specific, în cadrul celor cu fonduri europene, ar duce la creșterea numărului de proiecte. În acest sens, ar fi benefică stan­ dardizarea și stabilirea unor machete pentru toate documentele necesare livrării pe faze, pentru toate tipurile de proiecte. Analiza activității informaționale din sectorul public, printr-un management adecvat, constituie una din valorile sigure de progres, de schimbare orga­ nizatorică eficientă, prin aplicarea de tehnologii moderne. Sunt con­ vinsă că, în condițiile economiei de piață, sectorul public va face față cu succes schimbării strategice, aliniindu-se într-un termen scurt la nivelul entităților similare din Europa.

5

. „Elaborarea de mecanisme/ instrumente/proceduri

pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente”

–

este unul dintre punctele esenţiale ale proiectului despre care vorbeam mai sus.

De

altfel, colectarea incorectă a taxelor şi impozitelor este şi una dintre marile probleme ale fiecărei guvernări, problemă ce afectează, an de an, bugetul naţional.

Care este soluţia?

Cea mai bună soluție pentru creșterea nivelului de colectare a taxelor

și impozitelor este implementarea unui sistem informatic integrat, la nivelul structurilor care participă la viața economică a României.

Alte l l

l

l

l

soluții pot viza:

i mplementarea unor mecanisme de verificare încrucișate; optimizarea colectării de taxe de la cetățeni, prin obligativitatea utilizării rețelei naționale integrate, iar acolo unde nu există conectivitatea la nivel de cetățean, să existe posibilitatea conectării la nivelul primăriilor; crearea unor puncte de informare și de colectare a taxelor prin dispozitive specifice, până la cea mai mică formă de organizare teritorială care poate fi conectată la rețeaua de internet; eliminarea, prin mecanisme de control, a economiei subterane și reducerea gradului de infracționalitate informatică; o bună informare a plătitorilor asupra efectelor generate de neplata taxelor.

6

. Cum pot fi implementate iniţiativele de reducere a

duratei de livrare a serviciilor publice?

Înființarea unui birou unic elec­ tronic, de tip infochiosc, ar duce la reducerea timpului de furnizare a serviciilor publice către populație.

Este foarte importantă instruirea personalului administrațiilor locale în gestiunea achizițiilor publice, co­municării interpersonale, utili­ za­rea calculatorului, limbi străine, management de proiect.

Implementarea de sisteme infor­ matice centralizate duce la creșterea vitezei de soluționare a cererilor și solicitărilor cetățeanului, totodată, îmbunătățind munca funcțio­ narului public și, de asemenea, con­ duce la optimizarea fluxului docu­ mentelor și informațiilor.

IANUArie 2013

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Internet de mare viteză în regiunea Kozani

Sprijin financiar european pentru dezvoltarea rețelelor wireless din munții Greciei

M

acedonia

de

populație

de

Vest, cu 300.000

o de

locuitori, ocupă o poziție izolată

Nord-Vestul Greciei, peste 80% din teritoriul acestei regiuni în

fiind

reprezentat

muntoase. condiții

Ca

de

formațiuni

urmare a acestor

geografice,

regiunea

a

suferit mari deficienţe în ceea ce infrastructura,

privește lucru

descurajând

afacerilor

locale

firmelor noi.

acest

dezvoltarea și

înființarea

Reţeaua „Bridge Me” acoperă 3.500 km2 şi are 72 de puncte de acces Autoritățile locale din Kozani au identificat soluția la această pro­ blemă și au inițiat un proiect de racordare a regiunii la Internetul de mare viteză. Consecventă prin­ cipiilor sale, potrivit cărora fiecare cetățean trebuie să aibă acces neîngrădit la șanse și oportunități, Uniunea Europeană a finanțat, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 75% din costul proiec­ tului.

Rețeaua, denumită „Bridge Me”, este una dintre cele mai mari re­ țele wireless din Europa. Bazată pe tehnologii Wi-Fi și Wi-Max, 26

www.inforegio.ro

acoperă o arie de peste 3.500 de kilometri pătrați în regiunea muntoasă a Macedoniei de Vest și este constituită din 72 de puncte de acces care oferă, fiecare, o viteză de transfer de 108 Mbps, pe o rază de doi kilometri. Lărgimea de bandă este suficientă atât pentru transferul video și de date, cât și

pentru conexiunile Voice over IP, care permit realizarea convorbirilor telefonice. Tehnologiile și aparatura folosite permit transferul de date, indiferent de condițiile meteo, într-o zonă în care ceața, vântul și precipitațiile sunt foarte frecvente, iar iarna temperaturile coboară până la minus 28 de grade Celsius.

Scopurile principale ale proiectului au fost: l l l

l

l

l l l

l

să ofere acces la Internet de bandă largă ariilor izolate; să susțină autoritățile locale în oferirea de servicii electronice; să permită cetățenilor accesul la serviciile publice prin intermediul

Internetului; să creeze infrastructura și sistemul pentru prevenirea incendiilor de pădure; să dezvolte sisteme de e-learning și e-health (învățare la distanță și educație sanitară); să stimuleze invovația și crearea de locuri de muncă; să crească competitivitatea întreprinderilor locale; să familiarizeze populația cu tehnologia informației și a comunicaţiilor (ICT); să creeze o rețea de telefonie Voice over IP, care să conecteze toate administrațiile locale din regiune.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Proiect: Internet de bandă largă peste munți, Kozani, Grecia Finanțare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007 -2013 Cost total: 355.000 euro Contribuție nerambursabilă UE: 266.250 euro Beneficiile proiectului, selectat pentru o finanțare nerambursabilă prin Programul Operațional Regional 2007-2013 care se derulează în

Grecia, nu au întârziat să apară.

Rețeaua „Bridge Me” conectează as­tăzi autoritatea municipală a re­ giunii Kozani și toate cele 200 de administrații locale. De asemenea, lo­cuitorii regiunii au acces la o pa­ letă largă de servicii electronice: plăți prin internet, vot electronic în alegerile locale, acces la documente oficiale, acces la băncile de locuri de muncă, acces la sistemul de pre­ venire a incendiilor de pădure, etc.

Proiectul a îndeplinit una din eta­ pele strategiei pentru dezvoltare regională care include creșterea eficienței sectorului public, dezvol­ tarea durabilă, îmbunătățirea me­ diului de afaceri și creșterea com­ petitivității sectorului de între­ prinderi mici și mijlocii.

IANUArie 2013

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

Republica Cehă – Centrul pentru excelență în Tehnologia Informației

Un supercomputer în top 100 mondial

S

upercomputerele

rămân

mister

pentru

noi,

obișnuiți.

Aflăm

despre

un

oamenii ele,

cel mult, din câte o știre de la rubrica faptelor diverse, atunci când

mai

înving

câte

un

mare

maestru la șah.

Utilitatea unui supercomputer depășește, însă, cu mult granițele unui joc de șah. De fapt, supercomputerele lucrează la frontierele cunoașterii uma­ ne. Sunt folosite în cele mai di­ verse domenii, de la simularea fenomenelor meteo, la cea a lan­ țurilor moleculare complexe; de la simularea dezastrelor naturale, la cea a exploziilor nucleare.

IT4Inovations este proiectul care își propune să aducă primul super­ computer în Republica Cehă, Regiu­

28

www.inforegio.ro

nea Moravia. Inițiat de cinci instituții cu reputație în cercetarea uti­ litară și academică – Universitatea din Ostrava, Universitatea Tehnică din Ostrava, Universitatea Tehnică din Brno, Universitatea din Opava și Institutul Ceh de Geologie, proiectul va consta în înființarea unui Centru de excelență în IT care va combina trei arii majore de cercetare: IT4People (dedicat cercetării în do­ meniul îmbunătățirii calității vie­ ții), IT4Industry (focalizat pe știința materialelor, nanotehnologie, cer­ cetare biomoleculară, științele na­ turii) și Tehnology4IT (cercetare fundamentală și metode de pro­ gramare non-tradiționale).

Proiectul, în valoare totală de aproape 78 milioane de euro, a fost selectat și aprobat de Comisia Europeană, pe data de 21 iunie 2011, pentru o finanțare de peste 66 milioane de euro prin Programul Operațional Regional din Cehia.

„Avem oameni talentați, cerce­ tători de excepție și locuitori care au nevoie de sisteme me­ dicale, de transport și servicii sociale de calitate. Pentru aceasta, trebuie să susținem tehnologiile și inovația în toate domeniile, să-i conectăm pe cei care furnizează inovația cu cei care au nevoie de ea.

Haideți să oferim suportul ne­ cesar cercetării și inovației, prin punerea la dispoziție a fondurilor pentru cercetarea și inovația de vârf pentru găsirea de soluții, pentru crearea de locuri de muncă. Am propus un buget de 80 miliarde de euro pentru Orizontul 2020 și cred că acești bani ne vor oferi toate acestea”, a spus Neelie Kroes, Vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil cu Agenda Digitală, adresându-se Parlamentului European în octombrie 2012.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Conștienți de necesitatea și impor­ tanța Centrului de excelență în IT, instituțiile inițiatoare au con­ tractat construcția sediului, care a început în a doua jumătate a lunii decembrie 2012, iar pe 9 ia­ nuarie 2013 a fost lansată cererea de ofertă pentru achiziționarea supercomputerului. Acesta va avea un set de caracteristici care îl vor plasa între cele mai puternice 100 de supercomputere din lume.

Centrul de excelență va concentra elita cercetării în domeniul Tehno­ logiei Informației sub un singur acoperiș. Acest lucru va crește efi­ ciența cercetării și va da un impuls major competitivității antrepre­ noriale cehe. Odată inaugurat, în anul 2014, centrul va deveni locul de muncă a cel puțin 300 de cercetători. În plus, vor fi create peste 200 de locuri de muncă pentru personal de înaltă calificare și peste 400 de doctoranzi vor fi atrași în cele 28 de proiecte de cercetare ale centrului.

Comunitățile locale din Regiunea Moravia vor fi, de asemenea, bene­ ficiare directe și indirecte ale acestui proiect. Cinci zone din orașele Ostrava și Brno, totalizând o suprafață de peste 11.000 de metri pătrați, vor beneficia de investiții substanțiale în infrastructură, unul dintre proiectele de cercetare ale centrului fiind axat pe eficientizarea transportului în comun din Ostrava, al treilea oraș al țării.

Proiect: Primul centru de supercomputere din Republica Cehă Finanțare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007 - 2013 Cost total: 77.955.880 euro Contribuție nerambursabilă UE: 66.262.498 euro

Peste

300

de cercetători vor lucra în cadrul centrului

IANUArie 2013

29

Agendă Bruxelles, Belgia, 28 Ianuarie 2013

Reuniunea Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit – AGRI FISH Consiliul AGRI FISH se ocupă cu politica privind agricultura: pesticide, siguranța alimentară, silvicultură, problemele veterinare, dar şi cu politica comună din domeniul pescuitului (PCP) și afacerilor maritime. Reuniunea este alcătuită din miniștrii tuturor statelor membre ale UE, care sunt responsabile pentru aceste probleme. Întâlnirea are loc o dată pe lună, iar preşedinţia este asigurată prin rotaţie.

Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/eurogroupmeeting-20130121/

Bruxelles, Belgia, 31 Ianuarie 2013

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE)

Consiliul Afaceri Externe se întrunește o dată pe lună și se ocupă cu toate aspectele legate de politica externă a Uniunii Europene. De asemenea, CAE tratează probleme precum: politica externă și de securitate comună (PESC), de securitate și apărare comună (PSAC), politica comercială externă și de cooperare pentru dezvoltare. Este prezidat de baroneasa Catherine Ashton, iar statele membre sunt reprezentate de miniștrii de dezvoltare sau de miniștrii de apărare.

Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/meetingofforeignaffairscouncilfac-20130131/

Dublin, Irlanda, 04-05 februarie 2013

COFACE și conferința Asociaţiei Internaţionale a Femeilor din mediul rural „Familii vulnerabile - Ce poate face Europa?”

Asociaţia Internaţională a Femeilor din mediul rural va reuni organizații ale societății civile, cercetători, factorii de decizie politică și autoritățile publice, pentru a reflecta împreună asupra problemelor și provocărilor aduse de efectele negative ale măsurilor de austeritate. Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/cofaceandicaconference/

Bucureşti, România, 18-22 februarie 2013

Conferinţa Camerei de Comerţ Româno-Germane despre managementul deşeurilor Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană va organiza, la Bucureşti, în luna februarie, conferinţa despre managementul deşeurilor, iar la discuţii va fi invitată o delegaţie germană. Proiectul se desfăşoară în cadrul programului Ministerului Federal al Economiei din Germania pentru accesarea de pieţe noi.

Pentru detalii: http://rumaenien.ahk.de/ro/evenimente/event/events/deutsche-loesungen-fuer-die-rumaenischeentsorgungswirtschaft-geschaeftsanbahnungsprojekt-im-rahmen-des-bmwimarkterschliessungsprogramms2013/?cHash= a63e0c5a83ed3aa7b0816efeddf0d662

Organismele de implementare Şi monitorizare a Programului OperaŢional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim!

Moare un gamer şi, după moarte, ajunge în Iad. După o săptămână, sună Satana la Dumnezeu: - Doamne, ce nebun mi-ai trimis, a distrus toate cazanele, a ucis toţi dracii, aleargă prin tot Iadul şi strigă în gura mare „Unde-i ieşirea spre nivelul 2 ?!”

Într-o benzinărie, un programator se uită derutat la pompe şi murmură: - 95?... 98?... 95!... 98!

Văzându-l pierdut, un angajat al benzinăriei se apropie şi îl întreabă: - Cu ce vă pot ajuta?

Cu o rază de fericire în privire, răspunde: - Benzină XP sau Vista aveţi?

- Care este asemănarea dintre un Windows şi un submarin?

- Cum deschizi o fereastră, cum ai o problemă!

IANUArie 2013

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro



e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: ianuarie 2013