Revista Regio nr. 24/iulie 2013: Itinerarii de vacanţă Regio

re v i s t a

nr. 24, iulie 2013 Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită

„Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” - Ion Caramitru

Itinerariu de vacanţă Regio În județul Prahova, turiștii învață despre traseul fructelor, din livadă până în cramă

Emoţii sibiene

Rustic şi gustos - Tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni

Editorial Bani europeni pentru cultura autohtonă În urmă cu exact un an scriam primul editorial pentru revista pe care o citiți acum. Descopeream, alături de echipa editorială, cu uimire, ce înseamnă bugetul comunitar, atât pentru România, cât și pentru toate celelalte țări din Uniunea Europeană. Vă mărturisesc că am avut nevoie de o documentare seri­ oasă, amănunțită, pentru a înțelege până în cele mai mici detalii proiectul la care urma să lucrăm. Până în acel moment, tratam subiectul, în emisiunile de știri pe care le moderam la televiziune, doar din perspectiva nefericită a fondurilor necheltuite. A sumei uriașe pe care România o avea la dispoziție, acolo, undeva, la Bruxelles, într-o pușculiță uriașă, ținută sub un lacăt fără cheie de paznicul – trezorier al Uniunii Europene. Ușorușor, cu exemplele concrete în față, cu reușitele atâtor instituții ale statului, ale antreprenorilor privați, ale lăcașurilor culturale, am priceput că banii europeni nu sunt o Fata Morgana. Că îi putem atinge mai ușor decât suntem tentați să credem, doar cu seriozitate, proiecte viabile și onestitate.

Eram uimit ce mană cerească pot fi fondurile nerambursabile pentru firme, școli, muzee, cetăți, ateliere, iar enumerarea poate continua pe încă două pagini. În numărul de față, ne-am propus să abordăm studiul și prezentarea câtorva proiecte culturale susținute din fondurile structurale. O analiză extrem de interesantă, referi­toare la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București, veți citi în paginile 8 – 9. Peste 13 milioane de euro a costat renovarea instituției, bani veniți de la Ministerul Culturii, dar şi dintr-un împrumut european.

Ei bine, odată cu modernizarea, numărul de vizitatori a crescut la peste 400 de mii de oameni pe an.

Dacă înmulțim cu 20 de lei, prețul mediu al unui bilet de intrare, obținem o sumă deloc de neglijat: opt milioane de lei. Adică aproape două milioane de euro. Iată cum, banii investiți cu cap, cu grijă, aduc, la rândul lor, alți bani. Muzeul are acum din ce să susțină o parte însemnată a cheltuielilor, blocajele financiare bugetare sunt de domeniul trecutului. Trecând mai departe, vă propun și studiul de caz din paginile 24 – 25. Teatrul Național București capătă haine noi, săli moderne, foaiere elegante, în concordanță cu pretențiile specta­torilor din secolul XXI. Și de această dată, ca în atâtea și atâtea alte cazuri, banii au reprezentat cheia succesului proiectului. Și am subliniat numai exemplele din București. Însă, în toată țara găsim proiecte interesante și reușite. Muzeul de Artă Ion Irimescu din Fălticeni, Biserica Evanghelică din Sibiu sunt alte lăcașuri modernizate, ale căror povești le găsiți în actualul număr al revistei Regio. Nu în ultimul rând, subliniem și interviul cu maestrul Ion Caramitru, care a avut amabilitatea - și îi mulțumim pe acesată cale de a răspunde întrebărilor noastre într-un moment dificil, în care se confruntă cu probleme de sănătate.

Convins să v-am stârnit interesul, nu-mi rămâne decât să vă urez lectură plăcută. Vă dăm întâlnire din nou, cu revista Regio, în toamnă și promitem să revenim cu subiecte la fel de importante.

Vacanţă plăcută!

Vlad IONESCU

R E V I S TA R E G IO www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrap.ro; tel.: 0372 11 14 09 TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl

Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti, Tel./Fax: 031/425.53.69, office@tipomar.ro, www.tipomar.ro

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

2

www.inforegio.ro

Redactor-şef: Redactori: FOTOGRAF: GRAFICIAN: SPECIALIST DTP:

www.inforegio.ro Mihai CRAIU Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU Dinu TARNOVAN Cristian SCUTELNICU Lioara MAREŞ Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU

Sumar

Regio în românia „Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” - Ion Caramitru

04 08

Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită

10 12

Emoţii sibiene

14

O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni

16

În județul Prahova, turiștii învață despre traseul fructelor, din livadă până în cramă

19 20 22

Comunicatorii Regio fac schimb de bune practici

Rustic şi gustos - Tradiţii şi obiceiuri populare din Bihor

Visul unui fan Ştiri regionale TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI

24

După o investiție de 51 de milioane de euro, vom avea una dintre cele mai moderne instituții culturale din Europa

BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

26 28 30 31

SPANIA

Bani europeni pentru transformarea radicală a unui complex minier în obiectiv turistic UNGARIA

Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă un nou impuls turismului lângă lacul Balaton Agendă Să mai și zâmbim!

IUlIE 2013

3

Interviu

Regio în România Vlad IONESCU

„Cultura reprezintă efigia ornamentală a unei țări” Ion Caramitru

U

n dialog cu

Ion Caramitru

înseamnă întotdeauna o lecţie

de viaţă, de moralitate, de bun simţ şi adevăr.

Maestrul

a avut

amabilitatea să stea de vorbă cu noi într-un moment dificil, la doar

patru zile după o operaţie despre care, zâmbitor, spunea că că presa nu a aflat”.

„se miră Gândurile

sale despre cultură, despre epoca pe care o traversăm, despre criză şi multe altele, în cele ce urmează.

Î

n ultimele două decenii, cultura a fost deplânsă ca

fiind cenuşăreasa bugetului naţional.

Mai este adevărat acest lucru?

Ca să fim sinceri, când a fost, când n-a fost Cenuşăreasă. Eu nu pot să mă plâng. În perioada mea

de ministeriat am avut un buget mulţumitor. E adevărat că pentru asta mi-am depus două demisii care mi-au întors bugetul ce fusese tăiat. Cred că e o marotă chestiunea asta, că pentru cultură nu se găsesc bani, că, dacă e nevoie în altă parte, mai bine se taie de la cultură. Eu am putut demonstra contrariul. Iar bugetul pe care l-am avut în primul an de ministeriat pentru refacerea monumentelor a fost de 36 de ori mai mare decât cel al predecesorului meu. Progra­ mul naţional de restaurare a monu­ mentelor pe care l-am înfiinţat funcţionează şi acum; sigur că depinde de politica guvernului, de priorităţi. Nu mai sunt la curent cu acest lucru. În ultimii ani, s-au redus foarte mult fondurile pentru cultură. A intervenit un program de reduceri de cheltuieli, de reduceri de personal. Mi-e teamă ca toate acestea să nu afecteze terminarea

Biblioteca Naţională

4

www.inforegio.ro

restaurării Teatrului Naţional din Bucureşti. Pe de altă parte, trist este că bugetele alternative - să le numesc aşa - pentru evenimentele importante, cultural vorbind, s-au redus aproape până la zero. Sponsorii au dispărut, pentru că legea nu le permite să doneze decât 5% din venitul brut şi doar dacă au profit. În general, firmele raportează un profit aproape de zero. Aşa că sunt extrem de rare momentele în care mai găsim sponsori.

Interviu

Regio în România

În al treilea rând, sunt voci cinice care spun aşa: cu bani, fără bani, cultura merge înainte. Total fals.

Cultura reprezintă efigia ornamen­ tală a unei ţări. Nimic nu e lipsit de cultură în tot ce se întâmplă pozitiv în societate. Cultura nu înseamnă numai arte, cultura înseamnă cerce­tări, inventică, geniu. Aici mă izbesc eu de neputinţa de a înţelege. Fac paralele an de an în ultimii douăzeci de ani - cu ce se întâmpla în România înainte de Revoluţie. Guvernele erau ocupate atunci de miniştri mai puţin docţi sau semidocţi, cu rare excepţii. La Consiliul Culturii se perindau tot felul de închipuiţi. Pot să înţeleg că atunci le era teamă de cultură, se simţeau ameninţaţi de ea.

Acum, guvernele sunt formate din intelectuali de marcă: profesori universitari, jurişti, medici şi iată că cine are de suferit e tocmai cultura. Este un paradox.

America. Acolo nu există un minister al culturii, dar marile fundaţii aco­ peră toate nevoile culturale ale unui stat imens, aşa cum este America.

T

eatrele româneşti, cel puţin cele din

Bucureşti,

joacă majoritatea pieselor cu casa închisă.

Care este explicaţia acestui lucru?

Am lăsat preţurile cât mai jos cu putinţă, nu am putut face o politică de mărire a preţurilor în plină criză.

Oamenii vin la teatru nu pentru lux, nu pentru entertainment, ci pentru că îşi găsesc un loc de referinţă.

Numărul mare de spectatori pe care l-am avut de-a lungul anilor a crescut şi cu 180%, în momentele bune. Toate acestea, la un loc, aduceau Teatrului Naţional un buget mulţumitor. Totalul veniturilor din bilete a reprezentat, dacă nu exa­ gerez, un fel de record naţio­nal, între 18 şi 20% din totalul cheltuie­ lilor. Cele mai mari cheltuieli sunt, însă, în cadrul Teatrului Naţional.

Este un edificiu. Încălzirea, lumina, toate serviciile de mentenanţă care se fac cu firme, pentru că nu mai avem personal, duc la o singură concluzie: fără ajutor de la stat, Teatrul Naţional moare, nu poate trăi din încasările aduse de biletele vândute. Fără ajutor de la stat, niciun teatru nu poate supravieţui în acest moment. E nevoie de o reformă, trebuie schimbat totul. Ungurii, de exemplu, au făcut un gest radical, au anulat contractele pe termen nedeterminat. Dar nu actorii sunt problema. Teatrul Naţional avea 500 de angajaţi - acum mai sunt 400.

Actori erau 100, restul de 400 de oameni reprezentau serviciile. Deci ei - actorii - reprezintă cam 25%.

Ateneul Român

D

eci cultura are nevoie de sprijin de la bugetul de

stat?

Obligatoriu! Sau poate trebuie rein­ ventat sistemul. De exemplu, să îl adoptăm pe cel care funcţionează în IUlIE 2013

5

Interviu

Regio în România Sigur că au, în măsura în care sunt distribuiţi în piesele care pleacă peste hotare. Şi putem să ne amintim de spectacolele lui Purcărete, cu foarte mulţi tineri.

Ei au făcut turnee în toată lumea.

Depinde şi de festivalul care te invită. Problema tinerilor este alta.

Schemele bugetarilor sunt închise.

Nu se fac angajări.

Casa Armatei

R

Teatrul Naţional Bucureşti,

evenind la

proiectul de reconstrucţie este unul dintre cele mai mari sau cel mai mare din

A

ţi declarat, cu ocazia primirii stelei din

Piaţa

Timpului, că „Suntem în

primele rânduri ale teatrului mondial.

Oriunde merge teatrul românesc, lasă urme adânci, artiştii români sunt recunoscuţi ca atare”. Ce înseamnă această recunoaştere pentru mediul teatral românesc?

Dar pentru tinerii absolvenţi?

6

www.inforegio.ro

Înseamnă foarte mult. Reprezintă un important orizont de aşteptare.

TNB, Bulandra şi toate celelalte teatre întreprind turnee în toate ţările şi artiştii sunt văzuţi în producţii excepţionale. Nu poate exista o bucurie mai mare pentru un artist. Este o recunoaştere peste hotare a teatrului românesc.

Ş

i este la fel de important şi pentru tineri

? Ei au

aceleaşi sanse pe care le-aţi avut dvs.?

România,

iar o parte din fonduri provine

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Cât de

de la

greu a fost sa obţineţi aceste fonduri?

Să ne amintim cum au venit aceşti bani în ţară. Guvernul Tăriceanu a făcut un împrumut specific pe cultură de la această bancă, bani pe care i-a împărţit pe obiective. Au fost două obiective mari - instituţii de anvergură care funcţionează în interiorul unor monumente istorice şi clădiri de interes public:

Interviu

Regio în România S

e va schimba sau va creşte rolul socio-cultural al

celui mai mare teatru al ţării?

Biblioteca Naţională şi TNB. Numai că nu toţi banii vin de acolo, o parte vine de la guvern. Aproape jumătate din fonduri ne-au fost date de executive. Odată începută construcţia la un asemenea edificiu, guvernele au înţeles acest lucru, iar lucrurile au mers bine.

Va creşte imens, pentru că avem un proiect serios. Vom dezvolta Teatrul Naţional pentru copii. Sala Mică va fi la dispoziţia experimentului actorilor tineri, cei care nu au unde să îşi joace piesele, le punem la dispoziţie tot ce are teatrul: trei săptămâni de repetiţii şi o săptămână de spectacole, seară de

seară. Dacă spectacolul e bun, îl păstrăm în stagiune.

C

um vedeţi viitorul culturii în

România?

Bine. Nu pot spune că am dubii. (zâmbeşte, n.r.). N-a murit cultura în regimul comunist, nu o să moară acum, în regim democratic. Cultura nu moare, ea se adaptează. Cu aceleaşi vorbe, teatrul nu moare, el se adaptează.

Muzeul „George Enescu”

C

Teatrul Naţional din Bucureşti la încheierea proiectului? um va arăta

Dacă intraţi pe Internet, vedeţi imagini virtuale, atât din interior, cât şi din exterior. Va arăta splendid.

Va avea un teatru în aer liber, pe acoperiş. Refacem Lăptăria lui Enache. Cafenele, florării, trei săli noi - două sunt gata, iar a treia va fi terminată pe 1 iulie, vorbim de fosta sală de pictură de decoruri.

IUlIE 2013

7

Analiză

Regio în România Vlad IONESCU

Muzeul Antipa – un exemplu de reuşită

D

e

la

redeschiderea

septembrie

Grigore Antipa

din

2011, muzeul din Bucureşti a

atins recorduri de vizitatori la care nici cei mai optimişti muzeografi nu îndrăzneau să viseze.

Dacă treci, la sfârşit de săptămână, prin Piaţa Victoriei, nu poţi să nu observi coada interminabilă din faţa girafei

uriaşe care a devenit, ea în sine, un punct de atracţie al capitalei.

Zeci

de oameni aşteaptă cuminţi,

în coloană, să intre în instituţia modernizată

cu

13

milioane

de

euro. Iar ceea ce găseşti înăuntru te lasă cu respiraţia tăiată.

ISTORIE DE APROAPE DOUĂ SECOLE, MODERNIZARE DE DOI ANI În cei aproape 200 de ani de existenţă, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii a fost găzduit în diferite clădiri din Bucureşti. Sediul actual, cel din Piaţa Victoriei, a fost proiec­ tat şi construit prin munca doctoru­ lui şi savantului Grigore Antipa, director timp de peste jumătate de secol al instituţiei, adică între anii 1893–1944. De altfel, acestea au fost şi motivele pentru care Regele Carol al II-lea a hotărât ca muzeul

să poarte numele celui care i-a dedicat, efectiv, viaţa. La vremea respectivă, muzeul era o noutate, atât prin modul de expunere, cât şi prin rolul şi activitatea sa. Grigore Antipa are şi marele merit de a fi îmbogăţit substanţial colecţiile instituţiei cu piese unice, adunate cu mare greutate din toate colţurile lumii.

În perioada comunistă şi postdecembristă, chiar dacă instituţia a cunoscut o uşoară îmbogăţire a patrimoniului, iar muzeografii au participat la câteva expediţii internaţionale extrem de intere­ sante şi benefice, putem spune că lucrurile, în mare, au stagnat.

8

www.inforegio.ro

Asta, până în anul 2009. Directorul Dumitru Murariu, cel care conducea muzeul încă din 1988, a avut îndrăzneala să propună un plan măreţ de modernizare. Aşa cum simţea şi a avut tăria să recunoască, în pofida conservatorilor care i s-au opus, realitatea secolului XXI trebuia să intre şi pe uşile muzeului.

Murariu a intuit că profilul vizi­ tatorului s-a schimbat. De acum, muzeul trebuia să atragă utilizatorul tabletelor, smartphone-urilor, omul obişnuit deja cu interactivitatea în orice domeniu. De asemenea, profesorul Murariu a intuit că, fără o strategie de marketing bine pusă la punct, muzeul nu are nicio şansă să crească interesul oamenilor faţă de munca ştiinţifică din Antipa.

Lucrările ample de renovare, restaurare şi reconstrucţie au durat doi ani. Din fericire, statul român a conştientizat importanţa cople­ şitoare a unui asemenea muzeu în formarea şi atragerea către ştiinţele naturale, inclusiv a copiilor de şcoală generală. 13 milioane de euro

Analiză

Regio în România a fost bugetul pus la dispoziţie de Ministerul Culturii, iar restul provine dintr-o finanţare europeană. După modernizare, s-au format cozi, lumea a venit să vadă schimbarea.

Fără tăgadă, putem afirma că este cel mai mare succes pe care l-a înregistrat o astfel de instituţie, după Revoluţie.

MUZEUL ANTIPA, ÎN CÂTEVA CIFRE. IMPRESIONANT! În patrimoniul muzeului găsim colecţii zoologice, de minerale şi de roci, paleontologice şi etnografice.

Exponatele, în cea mai mare parte, au fost colectate sau cumpărate de specialişti din ţară şi străinătate, dar au existat şi donaţii importante.

Astfel, colecţia muzeului a sporit permanent. În prezent, în Muzeul Antipa găsim peste 2 milioane de piese. Iar cele enumerate mai jos vă vor face să înţelegeţi de ce am ales supratitlul. Este, într-adevăr, impresionant: l 66 de infotouch-uri, proiecţii 3D, plasme şi sisteme interactive de prezentare a exponatelor; l 30 de trofee (un leopard, un crocodil, o vulpe polară, o marmotă, etc.) au fost donate de milionarul Gheorge Iaciu; l 85.000 de euro au costat pregă­ tirea şi transportarea trofeelor;

l 15.000 de euro a costat numai naturalizarea exemplarului de urs alb; l 30 de diorame spectaculoase le arată vizitatorilor viaţa animalelor din toate bioregiunile ţării. Cinci sunt exact aşa cum le-a aranjat Grigore Antipa; l 4,5 metri înălţime şi 3,5 metri lungime are exponatul vedetă al Muzeului Antipa, mamiferul Deinotherium gigantissimum; l Peste 400.000 de oameni vizi­ tează muzeul anual. Înainte de modernizare, cifra era sub 100 de mii; l 6.000 de oameni, în medie, trec pragul instituţiei într-o zi de weekend.

ANTIPA – PE LOCUL CINCI ÎN EUROPA „Eu cred în rolul social pe care trebuie să-l îndeplinească Antipa.

Muzeul trebuie să fie un loc de întâlnire cu prietenii, un spaţiu de relaxare. Nu trebuie coborâtă şta­cheta programelor muzeale, dar nici nu trebuie să fie ignorate aştep­tările vizitatorilor. Păstrând caracterul ştiinţific al unei infor­ maţii, o serveşti vizitatorului pe măsura aşteptărilor sale, el vrea să butoneze, omul a evoluat şi folo­ seşte tehnologia.” - Directorul Mu­ zeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Dumitru Murariu.

Dumitru Murariu este de părere că Muzeul Antipa, în forma şi structura actuale, se situează pe locul cinci în Europa, după instituţiile similare din Londra, Paris, Berlin şi Viena.

O mândrie naţională susţinută de un om, în vârstă de 77 de ani, cu picioarele pe pământ, nicidecum visător. De omul care a înţeles şi şi-a asumat epoca în care trăim şi care a avut tăria să pună în practică ceea ce a gândit. Iar rezultatele se văd. Bine ar fi ca exemplul Antipa să se regăsească oriunde. Iar cozile de duminica, din Piaţa Victoriei, să fie replicate în faţa fiecărei instituţii culturale din ţară.

IUlIE 2013

9

Filă din istorie

Regio în România Florian Schiponca

Emoţii sibiene Am revenit în Sibiu mai repede decât mă aşteptam. De fiecare dată, o fac cu aceeaşi plăcere şi mă întreb, oare, ce surpriză îmi mai pregăteşte bătrânul Hermanstadt. Îmi place să mă plimb prin centrul vechi al oraşului, să privesc clădirile vechi, să admir liniile frumoase ale arhitecturii, să-mi imaginez oamenii care au trecut, de-a lungul vremii, pe aceste străzi. Trăiesc, de fiecare dată, o experienţă emoţionantă şi răscolitoare şi cred că în asta constă farmecul deosebit al acestei aşezări.

Pătrunzând în inima Sibiului, în Piaţa Mare, simţi din plin parfumul vre­ murilor demult apuse. Fosta Bancă de Credit Funciar, astăzi Pri­mă­ria oraşului, Biserica Catolică, Tur­nul Sfatului şi o adevărată „salbă” de

10

www.inforegio.ro

clădiri cu valoare de patrimoniu, aşezate ca mărgelele într-un şirag, ţi se dezvăluie şi te încântă. Pentru o clipă, timpul pare că se opreşte.

Prin pasajul de sub Turnul Sfatului sau printre clădirea primăriei şi Biserica Catolică poţi pătrunde în Piaţa Mică, unde eşti înconjurat de zeci de clădiri splendide, toate cu o valoare de patrimoniu inestimabilă. În spatele Pieţei Mici găseşti Piaţa Huet, maiestuos dominată de su­ perba clădire a Catedralei Evan­ ghelice, cea mai importantă bise­ rică săsească din România, în jurul căreia s-a dezvoltat întregul oraş.

Aici şi-au găsit liniştea veşnică baronul Samuel von Brukenthal sau domnitorul Mihnea Vodă cel Rău.

„Nu este cea mai mare biserică a sașilor, poate nici cea mai frumoasă, dar este cea mai importantă. Aici au fost înmormântaţi toţi oamenii celebri ai sașilor din zonă, prim-preoții, dar și comiți, şi, bineînțeles, primarii Sibiului. În ceea ce privește istoria, aceasta se regăseşte în nucleul vechi al orașului de sus al Sibiului. Aici a început, într-adevăr, Sibiul”, ne spune Frank Thomas Ziegler, manager cultural al Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu.

Filă din istorie

Regio în România FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Denumire proiect: „Conservarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentului patrimoniu Naţional Biserica Evanghelică CA Sibiu prin restaurarea acoperişului clădirii” Programul Operaţional Regional, Axa 5, Dezvoltarea și promovarea turismului, domeniul major de intervenţie 5.1., Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe Beneficiar: Parohia Evanghelică Sibiu Valoare totală proiect: 12.442.166 lei Valoare totală eligibilă: 9.811.322 lei Contribuţie de la bugetul local: 1.275.471 lei Iată suficiente motive care au dus la iniţierea unui amplu proiect de restaurare a acoperişului impresionantei catedrale, proiect numit „Conservarea, protejarea şi punerea în valoare a monumen­

tu­lui patrimoniu naţional Biseri­ca Evanghelică CA Sibiu prin restau­ rarea acoperişului clădirii”, care a obţinut finanţare Regio prin in­ termediul Axei 5 a Programului Operaţional Regional, Dezvoltarea și promovarea turismului. Implemen­ tarea acestui proiect se întinde pe durata a 40 de luni, timp în care s-au executat, şi încă se execută, delicate lucrări de consolidare şi restaurare, prin care se doreşte oprirea unui pericol iminent, acela de prăbuşire şi, la final, introducerea traseului cu şarpantă originală din secolele XIV – XV, unică în țara noastră, în circuitul turistic. „Dorim ca, după restaurarea acestei vechi șarpante, să facem un fel de coridor, un traseu prin șarpantă, unul iluminat și cu toate detaliile speciale care pot fi oferite vizitatorilor interesați de valoarea deosebită a acestei construcții medievale. Noi nu dorim să facem un monument funerar aici, vrem să facem un loc viu, vizitat de turiști, de aceea vrem să restaurăm acoperișul și bolțile, să nu riscăm să se prăbușească acoperișul”, spune Kilian Dörr, prim-preotul Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu.

Termenul de finalizare a lucrărilor este luna octombrie a acestui an, lucrările de consolidare a con­ strucţiei şi cele de zidărie fiind finalizate în proporţie de 90%. Acum

se lucrează intens la învelitoarea turnului bisericii, urmând ca, până la final, 80% din ţiglă să fie înlocuită.

Valentin Păun, managerul de pro­ iect, cel care şi-a luat uriaşa respon­ sabilitate a reabilitării minunatului edificiu gotic, ne spune: „Dacă ați fost oriunde în Occident, în orice capitală, în orice oraș, dacă pui GPS-ul pe centrul orașului, acesta te duce la o catedrală. Și ne-am gândit că același rol o să-l joace și acest obiectiv superb. A durat foarte mult până a fost evaluat proiectul, un proiect de dimensiuni foarte mari, și cred că, dintre toate proiectele pe care le-am făcut, acesta este cel mai important”.

12.442.166 lei valoare totală proiect

Nu-i aşa că am avut dreptate în deschiderea articolului, atunci când am spus că Sibiul ne pregăteşte, în continuare, surprize?

Mă puteţi contrazice?

IUlIE 2013

11

Tradiţii

Regio în România Florian Schiponca

Rustic și gustos – Tradiții și obiceiuri populare din Bihor

A

rta culinară este cel mai bine păstrată la țară.

Delicatese și

bunătăți sunt preparate înainte de fiecare sărbătoare.

E

o minunăție

să vezi femeile și fetele în straiele de la străbuni, cum pregătesc merinde și bucate, gustoase și sănătoase.

Tradițiile

și obiceiurile sunt duse

din tată în fiu, iar preocuparea

Uniunii Europene conservarea în

lor

finanţarea

au

drept

pentru pentru se

transpune

proiectelor

obiectiv

moştenirii culturale.

care

promovarea

Proiectul „Rustic și gustos – Tradiții și obiceiuri populare din Bihor”, creat și implementat de A.N.T.R.E.C Bihor (Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural) urmează

12

www.inforegio.ro

această linie şi a primit finanţare prin Regio, tocmai pentru a aduce în atenţia turiştilor, dar şi a localnicilor, ceea ce reprezintă esenţa fiecărei regiuni: identitatea culturală. „Rustic și gustos” are rolul de a

conserva și cultiva datinile și obi­ ceiurile românești în timp și spațiu.

Zona etno-folclorică a Bihorului se defineşte prin portul popular, prin folclorul muzical şi coregrafic, prin obiceiuri şi tradiţii calendaristice,

Tradiţii

Regio în România Rustic și Gustos” și „Târgul de produse bihorene ecologice”. „Numai prin organizarea celor două evenimente dedicate sărbătorilor de iarnă și a târgului de produse ecologice, am avut un impact foarte puternic, am reușit să atragem turiștii orientați mai mult spre zona submontană. Numărul acestora a crescut în zonă cu 200.000”, a declarat reprezentantul A.N.T.R.E.C, Maria Tătar. „Suntem mulțumiți de colaborarea, la nivel financiar, cu instituţiile abilitate, Autoritatea de Manage­ ment şi Organismul Intermediar pentru Turism, au fost prompți în a răspunde tuturor solicitărilor

prin specificul fiecărei entităţi rurale.

Obiectivul proiectului „Rustic şi gustos” a fost promovarea unui produs turistic durabil, care să respecte şi să perpetueze tradiţiile şi obiceiurile populare specifice din preajma Crăciunului și promovarea produselor culinare tradiționale eco ale zonei, prin târguri de profil.

Cu ajutorul finanțării europene, ANTREC a organizat „Festivalul

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Denumire proiect: „Rustic şi gustos - tradiții şi obiceiuri populare în zona Bihorului” Beneficiar: ANTREC Bihor Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Valoare totală: 920.989 lei Valoare eligibilă: 743.784 lei noastre”, a adăugat reprezentantul beneficiarului, Maria Tătar. „Rustic și gustos” se va desfășura și în perioada post-implementare, astfel că turiștii vor putea lua parte, din nou, la evenimentele organizate cu ocazia Crăciunului: ritualul de sacrificare a porcului, concursul pentru pregătirea preparatelor tradiţionale - cârnaţi, caltaboşi, jumări, slănină, toroş - sau pot asista la pregătirea băuturilor tradiţionale, pălinca şi vinul fiert.

La toate acestea se vor adăuga obiceiuri şi tradiţii locale, așa cum sunt colindele, scenetele rustice, dansurile populare, mersul cu colindatul, alditu colacului, jocul turcii, dansul de Aleşd.

IUlIE 2013

13

Artă

Regio în România Florian SCHIPONCA

O perlă a coroanei culturale a Municipiului Fălticeni În periplul nostru pe tot cuprinsul României, în căutarea proiectelor de succes finanţate de Regio, ne-am oprit în Nordul Moldovei, în Municipiul Fălticeni. Un oraş de care auzim destul de rar, dar care este remarcabil prin numărul mare de oameni de cultură şi de ştiinţă pe care i-a dat neamului românesc. Atestat documentar de pe vremea domnitorului Alexandru Lăpușneanu, Fălticeni este cel de-al doilea centru urban al judeţu­ lui Suceava, dar și unul dintre cele mai importante ale României, dacă ne raportăm la valoarea tezau­rului spiritual pe care-l adăposteşte.

De-a lungul timpului, aici s-au format 16 academicieni, 60 de doctori în ştiinţă şi cultură şi 12 generali ai armatei române. Cel mai dificil este să enumeri toate personalităţile Fălticeniului, fără a uita pe cineva. Pentru a percepe, totuşi, dimensiunea excepţională a acestui adevărat leagăn de cultură şi ştiinţă, vă voi spune că aici îşi au rădăcinile scriitorii Nicolae Istrati, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Horia Lovinescu, Nicolae Labiș, istoricii şi criticii literari Eugen Lovinescu, Teodor V. Stefanelli, Mihai Gafița, Constantin Ciopraga, muzicieni şi oameni de teatru, Matei Millo, Grigore VasiliuBirlic, Paul Călinescu, omul de ştiinţă Dimitrie Leonida, chirurgul Ion Tănăsescu şi artiştii plastici Ion Irimescu, Dimitrie Hârlescu şi Aurel Băeşu.

Proiectul despre care doresc să vă vorbesc este „Repararea, reabi­li­ tarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Municipiul Fălticeni”, finanţat prin Programul Operaţional 14

www.inforegio.ro

Regional 2007-2013. Obiectivul pro­ pus a fost acela de a reda circuitului turistic cultural galeriile de artă şi colecţiile cu o valoare excepţională pe care muzeul le adăposteşte.

Maestrul Ion Irimescu, de care ne-am despărţit cu numai opt ani în urmă (2005), a adunat în peste un secol de viaţă cea mai mare colecţie de autor din România, a doua din lume, cea mai mare fiind Colecţia Rodin de la Paris. Aici se găsesc 5.500 de volume de artă, aproximativ 1.000 de lucrări de grafică şi peste 300 de sculpturi create de artist şi recunoscute internaţional.

Clădirea muzeului însăşi are o deosebită valoare de patrimoniu, fiind construită în anul 1846, după un plan tradiţional. Nivelul superior a fost adăugat în anul 1890, când s-a construit balconul de inspiraţie neobizantină şi scara monumentală din lemn de stejar. În cei peste 150 de ani de existenţă, clădirea a avut destinaţii dintre cele mai diferite, de la Palat Administrativ al Judeţului Suceava, la sediu de prefectură, de consiliu popular, casă a pionierilor şi casă de cultură.

Proiectul complex a presupus lucrări de consolidare şi termoizolare, de refacere a structurii de lemn a şarpantei, refacere a pardoselilor, a tavanelor, a învelitorii, înlocuirea completă a tâmplăriei, realizarea iluminatului interior şi exterior, de siguranţă şi decorativ, dotări inte­ rioare specifice tuturor muzeelor (instalaţii, echipamente şi dotări destinate asigurării condiţiilor optime de climatizare, antiefracţie şi siguranţă la foc) şi modernizarea utilităţilor (branşamente electrice, canalizare, încălzire, alimentare cu apă). A fost achiziţionat mobilier specific pentru expunerea şi prote­ jarea obiectelor de patrimoniu şi a fost realizată infrastructura nece­ sară pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă.

Iată câteva mărturii ale celor direct implicaţi în realizarea proiectului, ocazionate de redeschiderea mu­ zeului: „Redeschiderea Muzeului de Artă Ion Irimescu este un eveniment im­ portant pentru comunitatea fălti­ ceneană, pentru întregul ansamblu cultural naţional. Deţinem o zestre

Artă

Regio în România culturală cu care ne putem mândri pe toate scenele lumii. Am constatat că această colecţie este cunoscută în străinătate şi că oamenii vor să vină să o viziteze. Începând de astăzi, le transmitem că pot să vină să viziteze şi să se bucure de tot ceea ce înseamnă beneficiile acestui proiect pentru cultura fălticeneană.

Mulţumesc tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment, nu vorbesc doar de deschiderea festivă ci, mai ales, de tot ceea ce au însemnat munca şi rezultatele vizibile ale proiectului de reparare, reabilitare şi modernizare” (prof.

Gheorghe Cătălin Coman - Primarul municipiului Fălticeni) „Redeschiderea acestei instituţii de cultură înseamnă punerea în valoare a tezaurului pe care maestrul Ion Irimescu l-a dăruit oraşului Fălticeni. Printr-un act generos, Ion Irimescu a dorit să ridice pe trepte înalte, din punct de vedere spiritual, localitatea, să devină un adevărat centru cultural. Vizitatorul care trece pragul muzeului începând de astăzi simte un confort şi o satisfacţie spirituală. Muzeul ră­ mâne un punct de atracţie, atât prin lucrările expuse, cât şi prin amenajarea sălilor, a mobilierului cu care a fost dotat. Avem în vedere etapa a doua, în care va fi reorganizată pinacoteca, pentru că maestrul Irimescu a donat o parte

din colecţia sa personală cu lucrări ale artiştilor consacraţi, vârfuri ale picturii româneşti. Muzeul va fi un spaţiu de interferenţă a artelor, în care se poate viziona expoziţia, se pot face audiţii muzicale, se poate studia în bibliotecă, se vor organiza expoziţii temporare, concerte de muzică clasică şi multe alte acti­ vităţi care să atragă publicul şi care să demonstreze că Muzeul Ion Irimescu este un centru cultural de studii şi creaţie”. (Gheorghe Dăscălescu - Directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”) „Datoria Fălticeniului era să creeze un ambient adecvat acestui tezaur.

Acest lucru s-a înfăptuit. Ţin să-i felicit pe toţi cei care au participat la acest proiect”. (prof. Alexandru Rădulescu – Vicepreşedinte, Consi­ liul Judeţean Suceava) „Pe durata execuţiei lucrărilor am avut 36 de deplasări Iaşi – Fălticeni, pentru a putea urmări şi pentru a contribui la realizarea unei lucrări de calitate. Am avut concursul specialiştilor angrenaţi în acest proiect şi o colaborare foarte bună cu Primăria Fălticeni. Palatul lui Ion Irimescu este o clădire tipic moldovenească, de trecere de la conac la palat, are asemănări funcţionale şi de planimetrie cu Palatul de la Ruginoasa”. (Arh. Ovidiu Alexievici – Proiectant)

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Denumire proiect: „Repararea, reabi­litarea şi modernizarea obiectivului de patrimoniu Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Municipiul Fălticeni” Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 5, Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul major de intervenție 5.1, Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe Valoare totală: 5.132.387 lei Finanţare FEDR: 3.393.365 lei Cofinanţare de la bugetul de stat: 518.985 lei Finanţare de la bugetul local: 79.843 lei „Nu pot să nu-mi aduc aminte de bileţelul de pe măsuţa din apar­ tamentul maestrului. Două lucruri erau scrise acolo: bani pentru muzeu şi centru cultural la Fălticeni. Primul punct a fost realizat. Am speranţa şi credinţa că va fi pus în aplicare şi cel de-al doilea. Merită cuvinte de mulţumire toţi cei care au făcut posibilă redeschiderea muzeului.

Este de datoria noastră să facem cunoscută această comoară tuturor celor care vizitează Fălticeniul”. (ing. Vasile Tofan – Primar al munici­ piului Fălticeni/2004-2012) Finalizat în anul 2012, proiectul a reintrodus Muzeul de Artă „Ion Irimescu” în circuitul turistic cul­ tural atât de bogat în zona nordului Moldovei, având în vedere aşezarea geografică excepţională şi afluenţa mare de turişti pelerini în Bucovina.

IUlIE 2013

15

Turism viticol

Regio în România Florian Schiponca

În județul Prahova, turiștii învață despre traseul fructelor, din livadă până în cramă

J

udețul

Prahova

pentru

livezile

este renumit de

fructe,

pentru cramele pline de sortimente

de vinuri, care de care mai alese și

pentru

Măiestria

veselia

locuitorilor.

localnicilor

se

vede

din prima clipă după felul în care

îngrijesc pomii, cum culeg roadele și le transformă în licori bahice.

Autoritățile

locale au știut să

Muzeul de Istorie Brebu

pună în valoare aceste calități deosebite ale locului și au obținut două

proiecte

cu

finanțare

europeană, care să îi încânte pe turiști.

Promovarea obiectivelor turistice de pe Drumul Fructelor Aflat în nordul judeţului Prahova, „Drumul fructelor” străbate, de la vest la est, mai multe localităţi. Ruta are ca scop facilitarea dezvoltării zonei, renumită pentru producţia

16

www.inforegio.ro

Castelul Iulia Haşdeu

Turism viticol

Regio în România

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica Sf. Voievozi

de fructe. Drumul leagă, între ele, optsprezece localităţi prahovene şi punctează 28 de obiective turistice.

Pe drumul fructelor, turistul intră în lumea comunităţii săteşti, participă la sărbătorile şi obiceiurile locului, intră în atelierele meşteşugarilor şi admiră arta acestora, colindă dea­ lurile şi livezile, respiră atmosfera satului prahovean. „Produsul Drumul fructelor a fost promovat în cadrul a șase eveni­ mente, târguri de profil, plus 63 de apariţii TV – la televiziunea naţională de turism Travel Mix”, a declarat Marius Nicolae, director executiv al Direcției de Absorbție a Fondurilor Europene din cadrul CJ Prahova.

Valoarea totală a proiectului este de 992.334 lei.

Biserica Cuvioasa Paraschiva Vărbilău

Biserica Văleni

Biserica Brebu IUlIE 2013

17

Turism viticol

Regio în România Incursiune în istorie pe Drumul Vinului din Județul Prahova După ce viticultorul și-a tăiat vița de vie, îi dă „mâncare” (îngrășăminte) pentru tot anul și o „aranjează” frumos pe sârme. De acum încep grijile lucrătorului din vie și se termină doar atunci când strugurii au fost duși la cramă. Grija cea mare este aceea de a păstra via sănătoasă până în toamnă. Aceasta este perioada cea mai recomandată pentru turiști să deguste mustul proaspăt sau soiurile „Căpşunică”, „Zaibăr” și „Fragă”, considerate sortimente de vinuri autohtone. „Drumul Vinului” șerpuiește prin localităţile Filipeştii de Pădure, Floreşti, Băicoi, Plopeni, Boldeşti-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Denumire proiect: „Promovarea obiectivelor turistice de pe drumul fructelor” Beneficiar: Consiliul Județean Prahova Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Valoare totală: 992.334 lei Valoare eligibilă: 707.100 lei

Muzeul vinului - Tohani 18

www.inforegio.ro

Scăieni, Bucov, Vărbila, Valea Călugărească, Jercălăi, Urlaţi, Ceptura, Mizil şi Tohani. Turiştii au posibilitatea de a degusta din vinuri premiate la nivel național și internațional aflate în cramele domeniilor Dealu Mare, Tohani, Budureasca, Ceptura, Halewood, Basilescu, Videlmar şi Rovit Valea Călugărească. Pe „Drumul Vinului” pot fi vizitate palate regale, case memoriale, biserici, mănăstiri și conace. „Adiacent, promovând Drumul Vinului, am amenajat o cramămuzeu, cramă din 1777, care va

Grădină Muzeul vinului - Tohani

intra ca obiectiv turistic în proiect”, a declarat Vasilică Neacșu, primarul comunei Valea Călugărească, unul dintre beneficiarii proiectului.

Dezvoltarea rurală în satele pra­ hovene a devenit vizibilă: se construiește, se creează locuri de muncă, oamenii sunt mulțumiți. „Mi-am atins scopul cu acest proiect, se construiesc pensiuni, muzeul a început să se promoveze, mai există o cramă care poate fi amenajată. Din punct de vedere al dezvoltării regionale, proiectul și-a atins scopul”, a mai adăugat primarul.

Interior Muzeul vinului - Tohani

Eveniment

Regio în România Echipa Regio

Comunicatorii Regio fac schimb de bune practici Pentru că, cel mai rapid, informaţiile circulă din om în om, şi în domeniul promovării fondurilor europene s-a dovedit că implicarea cât mai multor oameni, comunicatori din instituţii centrale sau locale, din ONG, din mediul privat sau din presă, aduce importante beneficii Programului Operaţional Regional.

Pornind de la o mână de oameni, responsabilii de comunicare din cadrul Autorităţii de Management şi ai Organismelor Intermediare ale programului, reţeaua celor implicaţi în răspândirea informaţiilor despre această sursă de finanţare a luat naştere în 2009 şi a ajuns la peste 100 de membri, în prezent. De fiecare dată când apare o modificare legislativă, o actualizare a ghidurilor solicitantului de finanţare, o in­ struc­ţiune utilă în implementarea proiectelor, comunicatorii Regio din toată ţara răspândesc vestea, astfel încât informaţiile utile să ajungă, în timp oportun, la cei care derulează proiecte finanţate prin program. Şi când spun că răspândesc vestea, mă refer la utilizarea tuturor canalelor de comunicare existente, de care beneficiem toţi şi care ne

ţin conectaţi la realitatea din lumea întreagă: site-urile instituţiilor, sesiuni de informare cu beneficiarii sau alte categorii de public, paginile din reţelele de socializare.

Pentru a consolida această reţea de oameni implicaţi în proiectele finanţate cu fonduri Regio, Autori­ tatea de Management a Programului Operaţional Regional organizează, în fiecare an, o întâlnire, pentru a le oferi oamenilor posibilitatea să se cunoască, să schimbe informaţii, dar, cel mai important, să identifice mijloacele optime de comunicare, cele care au dat cele mai bune rezultate.

Anul acesta, comunicatorii Regio s-au reunit la Mamaia, în perioada 26-28 iunie, la cel de-al patrulea Forum, pentru a analiza activităţile de informare şi publicitate deru­ late de la ultima întâlnire (septem­ brie 2012). Tema centrală a eveni­ mentului a fost identificarea celui mai eficient mijloc de comunicare pentru Regio. Evident, misiune imposibilă, întrucât fiecare parti­ cipant, a adus un exemplu care, în regiunea/judeţul/instituţia sa a dat rezultate.

Dar a fost util, comunicatorii – peste 100 de participanţi - au avut ocazia să fure meserie, să înveţe unii de la alţii, ba chiar mai mult, să se pună la curent cu cele mai noi tehnici şi tehnologii în comunicare, aduse la dispoziţia lor de către Autoritatea de Management, prin intermediul trainerilor cu experienţă invitaţi la eveniment. S-a vorbit, aşadar, despre atragerea utilizatorilor pe paginile dedicate, din reţelele de socializare, despre impactul filmului interactiv, despre implicarea consu­ matorului de informaţie în alegerea canalului pe care vrea să fie informat.

IUlIE 2013

19

Restaurare

Regio în România Florian Schiponca

Visul unui fan Sunt un fan declarat al ciclismului.

Urmăresc în fiecare an marile tururi cicliste ale Europei, în special Turul Italiei şi Turul Franţei. Competiţii sportive de mare angajament, întinse pe parcursul a câte trei săptămâni fiecare, încleştări dra­ matice între cei mai mari ciclişti ai lumii, adrenalină şi mult efort fizic. Dincolo de toate acestea, sunt absolut fascinante bogăţia de imagini şi decorul extraordinar în care se deplasează caravana multicoloră. Am întâlnit oameni care nu au urcat niciodată pe o bicicletă, dar care urmăresc ciclismul datorită „călătoriei” pe care acesta o oferă prin inima ţării în care se desfăşoară traseul competiţiei. Sunt prezentate locuri şi oameni, oraşe, comune, sate, cătune, fiecare cu povestea lor, cu istoria lor. Sunt prezentate, mai ales, vestigii istorice, ruine, castele, monumente, toate pentru a marca vechimea şi importanţă istorică a fiecărui loc în parte.

Se vede o grijă deosebită pentru conservarea rădăcinilor locale şi naţionale. Fascinant... Nu de puţine ori mi-am imaginat cum ar arăta un astfel de spectacol sportiv pus în scenă în România, într-o ţară atât de binecuvântată, cu locuri şi peisaje superbe, cu oameni frumoşi,

Incinta III – Poarta 1 dinspre aval situaţia existentă 20

www.inforegio.ro

Cetatea Devei

cu atâta istorie... Avem atât de multe locuri minunate, dar, din păcate, multe dintre ele se găsesc într-o avansată stare de degradare. Şi în acest domeniu, Regio dă o mână de ajutor, prin axa „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, asigurând finanţări substanţiale proiectelor care au un asemenea obiectiv. În ultima vreme, edilii localităţilor care au astfel de obiec­ tive pe teritoriul lor au început să descifreze mecanismul întocmirii proiectelor, pentru a obţine finan­ ţările atât de necesare.

De câte ori trec prin Ardeal, îmi place să zăbovesc la Deva, oraş aşezat ca într-un căuş de palmă

Incinta II – Bastion semicircular Bethlen secţiune propunere

între dealuri, ultimele ramificaţii ale munţilor Poiana Ruscă. Peisajul este dominat de Dealul Cetăţii, pe care se ridică, încă maiestuoase,

Incinta III – Poarta 1 dinspre aval propunere de reabilitare

Restaurare

Regio în România

Poarta 2 văzută din aval - situaţie existentă

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Denumire proiect: „Reabilitarea zonei urbane Dealul Cetăţii Deva” Programul Operaţional Regional, Axa prioriată 5, Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, domeniul 5.1., Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe Valoare totală: 29.304.648 lei lei

Finanţare FEDR: 21.965.880

Valoarea nerambursabilă din bugetul național: 3.359.487 lei Cofinanțarea beneficiarului: 516.844 lei ruinele Cetăţii Deva. Starea avansa­ tă de degradare a ruinelor, cel mai important punct de atracţie turistică al oraşului, a determinat autorităţile devene să iniţieze proiectul „Reabilitarea zonei urbane - Dealul Cetăţii Deva” - monument al naturii şi istoric cu valoare turistică ridicată. Într-o discuţie avută cu Andrei Nistor, purtător de cuvânt şi consilier al primarului Municipiului

Poarta 2 Secţiune propunere de reabilitare

Deva, acesta mi-a spus: „Cetatea Devei este principalul obiectiv turistic al municipiului. Este unul dintre puţinele monumente din ţară care are o dublă importanţă: este atât monument al naturii, cât şi monument istoric. Tocmai de aceea se impunea aducerea sa la un stadiu care să permită valorizarea maximă a potenţialului său turistic.

Evident, asta se traduce în bani la bugetul local, atât direct, cât şi indirect.”

Proiectul este complex şi presupune ample lucrări de restaurare, execu­ tate sub strictă supraveghere arheo­ logică, începând cu înlăturarea vegetaţiei din apropierea clădirii, curăţarea zidurilor de depuneri şi de vegetaţie (ierburi şi muşchi), degajarea părţii superioare de depunerile de pământ şi moloz din dărâmături, restabilirea cotelor originale, conservarea primară şi consolidarea, curăţarea suprafeţelor de zidărie din piatră şi cărămidă, plombări de ziduri, consolidări ale zidăriei, consolidări ale arcelor şi bolţilor din cărămidă, consolidări ale arcelor porţilor de acces, lucrări de reabilitare volumetrică şi funcţională, refacerea pardoselilor din lespezi de piatră naturală, refacerea rigolei din piatră naturală, refacerea porţilor de acces din lemn, refacerea tâmplăriei din lemn de stejar. În plus, se va

asigura iluminatul spaţiilor folosind proiectoare luminoase şi reflectoare.

Proiectul este, încă, la început, însă am suficiente motive să cred că, în sfârşit, frumoasa Cetate a Devei va fi salvată. Hotărârea oficialităţilor locale de a se mobiliza pentru atra­ gerea fondurilor europene, expri­ mată de Petru Mărginean, primarul Municipiului Deva, îmi întăreşte această convingere: „Am spus, în repetate rânduri, că dezvoltarea comunităţii nu se poate face în lipsa accesării fondurilor europene. Este una dintre priorităţile mandatului meu să eficientizăm Direcţia de Programe Europene din cadrul primăriei şi să creştem gradul de absorbţie a fondurilor europene.”

Visez la ziua în care Turul României va fi unul important în calendarul mondial şi se va opri la Deva, iar elicopterul Eurosport va survola oraşul şi cetatea, într-o transmisiune directă de excepţie.

Incinta III – Poarta 1 – starea actuală IUlIE 2013

21

Ştiri regionale

Regio în România Festival

Reuniuni

U NT R CE

-V E RD NO www.inforegio.ro

T

22

-ES

În luna iunie, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat o întâlnire de lucru cu beneficiarii fondurilor Regio, cu scopul prezentării stadiului implementării programului în Sud Muntenia, al contractelor de execuţie de lucrări pentru proiectele finanţate din Regio, al decontării cheltuielilor şi pentru a explica prevederile Instrucţiunii nr. 105, privind mecanismul decontării cererilor de plată. Totodată, s-au purtat discuţii tehnice legate de problemele apărute în implementarea contractelor de finanţare, precum şi despre neregulile identificate şi corecțiile financiare aplicate. Prioritatea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este prevenirea unor astfel de probleme în proiectele aflate în implementare în acest moment.

RD

D IA SU TEN N

MU

Fonduri Regio

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în colaborare cu Consiliul Concurenței, a organizat, în luna iunie, la Piatra Neamţ, „Reuniunea bilaterală România – Republica Moldova” privind cooperarea în domeniul concurenței şi al dezvoltării regionale.

Reuniunea a constituit o oportunitate pentru autoritățile naționale, regionale și locale din cele două țări de a puncta cele mai importante aspecte ale cooperării dintre România şi Republica Moldova în domeniul menționat. Agenda evenimentului a constat în prezentarea rezultatelor proiectelor de twinning derulate de Consiliul Concuren­ței și ADR Nord-Est, precum și dezbateri privind noutățile legislative în domeniul concurenței și al ajutorului de stat.

NO

ST

În perioada 18-21 iulie, la Cluj-Napoca va avea loc Festivalul Peninsula. Evenimentul se derulează cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca şi reuneşte, în acest an, artişti de top, precum: Alborosie, vedetă internaţională a muzicii reggae, DJ din Ungaria, Sterbinszky şi Julian, trupa clujeană Altar şi mulţi alţii. Anul 2013 marchează mutarea festivalului de la Târgu Mureş, la Cluj. Pentru mai multe informaţii despre eveniment, accesaţi http://www.peninsula.ro/

Acces la cetate Pe 21 iunie 2013 a fost semnat, la sediul ADR Centru din Alba Iulia, contractul de finanțare Regio pentru proiectul „Ascensor plan înclinat Cetatea Râșnov”.

Prin această investiție, se va realiza ascensorul în plan înclinat la Cetatea Râşnov, cu o lungime de rulare de 165 metri liniari, cu două stații și având o cabină de 18 persoane şi se vor amenaja un centru de informare turistică, precum și 65 mp de alei de acces, cu o platformă pentru belvedere. Proiectul are un buget total de peste 15,3 milioane lei, din care suma nerambursabilă solicitată este de circa 7,25 milioane lei. Durata întregului proiect este de 17 luni.

Ştiri regionale

Regio în România Afaceri

Vizită de studiu

BU C - IL URE FO ŞT V I

T

ES

La sfârşitul lunii iunie 2013, Primăria Municipiului Brad a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Reabilitare infrastructură municipală – Strada Decebal Brad, jud. Hunedoara”. Prin realizarea acestui proiect Regio, beneficiarul urmăreşte îmbună­ tăţirea accesibilităţii şi mobilităţii în zona municipiului Brad, prin modernizarea legăturilor rutiere în nordul judeţului Hunedoara şi prin asigurarea unei alternative de conectare la reţeaua drumurilor naţionale.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 7,64 milioane lei, dintre care, aproximativ 6,05 milioane lei reprezintă finanţarea nerambursabilă. Proiectul va fi implementat pe parcursul a 9 luni.

D-

ST VE

Hunedoara va avea drumuri noi

În perioada 24–27 iunie 2013, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud–Est a găzduit o vizită de studiu efectuată de un grup de reprezentanți ai societății civile şi ai Agenției de Dezvoltare Regională Sud, din Republica Moldova. Vizita de studiu a avut ca scop cunoașterea specificului activității instituțiilor de dezvoltare regională din România și a modului de implementare a politicilor de dezvoltare regională. Au fost prezentate informaţii generale despre Programul Operaţional Regional 2007–2013 şi despre activităţile finanţate prin acest program. Sesiunea a fost urmată de vizite la proiecte Regio finalizate.

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

ADR Sud-Vest Oltenia anunţă depunerea, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, a trei pachete integrate de proiecte, în vederea obţinerii unor finanţări nerambursabile prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice - POS CCE, Axa prioritară 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie, în cadrul Operaţiunii 1.3.1 „Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naţional şi internaţional – Poli de Competitivitate”. Astfel, ADR S-V Oltenia îşi propune să dezvolte o serie de clustere şi poli de competitivitate în domenii precum: mediu, turism, automotive, agricultură şi servicii urbane.

Această iniţiativă este în desfăşurare şi vizează dezvoltarea uniformă şi susţinută a acestor sectoare.

Eveniment Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov a participat, în luna iunie, în calitate de partener, la evenimentul ECONOPHYSICS, NEW ECONOMY & COMPLEXITY INTERNATIONAL CONFERENCE „ENEC 2013”, organizat la Facultatea Hyperion din Bucureşti.

Scopul acestui eveniment a fost de a aduce împreună oameni de ştiinţă, profesori, cercetători şi specialişti, în vederea schimbului de noi idei şi practici în aria econofizicii şi a noii economii mondiale. Au fost susţinute prezentări de către specia­liştii invitaţi din mai multe ţări, în cele 3 secţiunii: Econofizica, Noua economie şi Complexitate. Spe­cialiştii ADR au susţinut prezentări pe următoarele teme: „Rolul leadershipului în noua economie”, „Complexitatea procesului de integrare în Uniunea Europeană” şi „Barierele comunicării în administraţie publică”.

IUlIE 2013

23

Studiu de caz

Regio în România Bogdan IONESCU

TEATRUL NAȚIONAL BUCUREȘTI

După o investiție de 51 de milioane de euro, vom avea una dintre cele mai moderne instituții culturale din Europa „Afluența publicului fu atât de mare, încât prețul unui bilet de intrare se urcă până la un galben pentru un loc la parter. Lojile scânteiau de luxul poleielilor și de toaletele elegante ale doamnelor, ale căror parure prețioase reflectau razele nenumăratelor lumini și semănau ca niște fluturi într-un stup de albine”, Cezar Boliac, în ziarul Trompeta Carpaților. „[...] Monumentul este clădit într-un stil nobil și într-adevăr artistic; proporțiunile îi sunt potrivite și distinsa-i simplicitate este imposantă. Teatrul cel nou din București este, fără îndoială, unul din cele mai frumoase teatre din Europa și o podoabă a Capitalei. Are un parter de 338 de staluri, împărțite în două categorii, trei rânduri de loji frumos decorate și deasupra o largă și încăpătoare galerie”, Bukarester Deutsche Zeitung, nr. 2.

al Palatului Telefoanelor. Dispărut fizic, în urma bombardamentului, teatrul și-a păstrat spiritul viu până la construirea noii clădiri pe locul în care se află și astăzi, în Piața Universității. Construcția pe lângă care trec zilnic sute de mii de bucureșteni sau vizitatori ai capitalei a fost inaugurată în 1973 și a trecut prin câteva „facelift”-uri arhitecturale. În anul 2008, autoritățile locale ale

Bucureștiului și cele din Ministerul Culturii – puse în fața unor probleme de funcționalitate a instituției și de rezistență structurală a clădirii – au inițiat un proiect de renovare majoră a sediului Teatrului Național.

Cu o valoare de 51 de milioane de euro, dintre care 27 de milioane de euro, credit de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, renovarea TNB devine cel mai mare proiect de reabilitare și restaurare

Citatele de mai sus sunt extrase din presa anului 1852, anul inaugurării Teatrului Național din București. În peste un secol și jumătate de existenţă, teatrul a trecut prin toate meandrele istoriei României și a capitalei. Încă de la început, instituția a devenit un focalizator al vieții culturale românești, pe care nu l-a putut distruge nici chiar bomba americană lansată în 1944, încasată de Teatrul Național, deși menită edificiului mai mare și mai vizibil Macbeth - Mihai Calota, Ovidiu Cuncea, Matei Alexandru, Eduard Adam 24

www.inforegio.ro

Studiu de caz

Regio în România a infrastructurii culturale din România.

Lucrările, pentru care au licitat zece firme de construcții, au demarat în anul 2011. Proiectul este, însă, mult mai ambițios decât simpla renovare: unul dintre capitolele foarte importante din „caietul de sarcini” a fost refuncționalizarea teatrului. După modelul Teatrului Barbican Hall din Londra, TNB va deveni un centru cultural, deschis de dimineața până seara târziu, care va oferi vizitatorilor accesul la

Egoistul - Lamia Beligan şi Radu Beligan

pe 1 iulie, vorbim de fosta sală de pictură de decoruri”, ne-a declarat directorul TNB, Ion Caramitru, în cadrul interviului pe care îl puteți citi în paginile numărului de față al revistei Regio. „Rolul socio-cultural al teatrului va creşte imens, pentru că avem un proiect serios. Sala Mică va fi la dispoziţia experimentului actorilor tineri, cei care nu au unde să îşi joace piesele, le punem la dispoziţie tot ce are teatrul”.

Inimă de câine - Mircea Rusu, Victor Rebengiuc

evenimente și întâmplări culturale diverse, nu numai din lumea tea­ trului: expoziții, biblioteci, lecturi, conferințe. Interesul uriaș al iubitorilor de teatru care a făcut ca, în ultimii ani, majoritatea pieselor să se joace cu casa închisă, i-a determinat pe comanditarii proiec­ tului să prevadă mărirea capacității clădirii de la 1.720 de locuri, în prezent, la peste 3.100, la predarea lucrărilor, în 2014.

La finalizarea lucrărilor, Teatrul Național va avea unul dintre cele mai mari și mai moderne sedii din Europa, sediu care va cuprinde spații pentru expoziții, conferințe, cafe­ nele și șapte spații de joc: Sala Mare (900 de locuri), Sala Mică (250 de locuri), Sala Studio (598 de locuri), Sala Atelier (300 de locuri), Sala Pictură (286 de locuri), Sala Media şi Amfiteatrul în aer liber. Sălile vor

fi rezervate atât spectacolelor per­ ma­nente ale instituției, cât și spec­ tacolelor realizate de studenți sau mini-stagiunilor unor teatre invitate. „Va arăta splendid. Va avea un teatru în are liber pe acoperiş.

Refacem Lăptaria lui Enache.

Cafenele, florării, trei săli noi - două sunt gata, iar a treia va fi terminată

Așa cum spuneam, reabilitarea, restaurarea și refuncționalizarea Teatrului Național București este cel mai mare proiect de acest gen din România și reprezintă un extraordinar exemplu de colaborare între autoritatea locală, respectiv Primăria Generală a Municipiului București, și factorii decizionali din Ministerul Culturii.

IUlIE 2013

25

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Bogdan IONESCU

SPANIA

Bani europeni pentru transformarea radicală a unui complex minier în obiectiv turistic

P

reocupările pentru îmbunătă­

țirea calității vieții, reducerea

consumului de energie din surse neregenerabile, luării,

corelate

reducerea cu

o

po­

creștere

economică sănătoasă și sustenabilă,

au produs, în întreaga Uniune Europeană, schimbări – pe termen scurt – uneori dramatice, alteori surprinzătoare. Aceste schimbări s-au tradus prin închiderea unor mari unități industriale, facilități de producție, centrale termice pe combustibili fosili, exploatări miniere. Consecințele, așa cum spuneam, pe termen scurt, au fost dispariția unui mare număr de locuri de muncă, crize economice localizate, dispariția unor întregi ramuri

economice.

Pentru

a

contracara aceste efecte negative, a fost nevoie de creativitate și de resurse financiare.

Iar

beneficiile

apărute pe termen mediu au arătat că deciziile inițiale au fost de bun augur.

Un

închiderea mercur din

26

exemplu relevant este minelor

spaniole

de

La Mancha, Castilla.

www.inforegio.ro

Timp de 2000 de ani, exploatarea minieră Almadén a fost cel mai mare furnizor de mercur al lumii. Se estimează că de aici a fost extrasă o treime din cantitatea de mercur folosită de umanitate, în întreaga sa istorie. La apogeul său, în complexul minier castilian lucrau peste 2.000 de mineri. În anul 2003, minele din Almadén au fost închise ca urmare a restricțiilor

Uniunii Europene privind producția, stocarea și exportul mercurului (una dintre cele mai toxice substanțe, cu efecte ireversibile asupra siste­ mului nervos uman și animal).

Pusă în fața acestei decizii dure, compania minieră Mayasa a inițiat un proiect cu două direcții de acțiune complementare: curățarea și restaurarea ecologică a zonei și transformarea acesteia într-un parc istoric și educațional.

Ambițiile proiectului au fost uriașe, dacă luăm în consideraţie doar operațiunile de ecologizare. Numai deșeurile de extracție acumulate

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Denumire proiect: „De la exploatare minieră, la parc turistic minier” Finanțare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2000-2007 Cost total: 10.918.300 euro Finanțare nerambursabilă: 1.410.800 euro în ultimele două secole atinseseră un volum de 3,5 milioane de tone, acoperind o suprafață de zece hectare. Cea de-a doua direcție a proiectului a constat în conservarea și restaurarea facilităților: galerii subterane, utilaje de minerit, clădiri și situri cu semnificație istorică, cu scopul includerii acestora în circuitul turistic și educațional. Astfel, după implementarea proiectului, înce­ pând cu anul 2006, complexul a fost deschis publicului, vizitatorii având acces în galeriile minei principale, în Spitalul San Rafael, construit între anii 1755-1773, în clădirile în care erau cazați minerii, în fostul depozit de mercur devenit muzeu.

Una dintre principalele căi de acces în complexul din Almadén este

Poarta Carlos al IV-lea, restaurată ca pe vremea când prin ea treceau carele trase de bivoli ce transportau mercurul până la Sevilla, de unde era trimis în Mexic, pentru obținerea argintului.

Dincolo de lucrările de ecologizare și restaurare, parcul a fost dotat cu un sistem modern de măsurare a vaporilor de mercur, un sistem de protecție și siguranță a vizitatorilor și șase căi de evacuare de urgență, dotate cu alarme inteligente. Întreaga investiție a costat aproape 11 milioane de euro, dintre care peste 1,4 milioane au reprezentat finanțare nerambursabilă prin

Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Noua destinație a complexului minier a creat locuri de muncă, dar numărul lor este încă departe de a le compensa pe cele pierdute odată cu încetarea activităților de extracție și de prelucrare. Prin urmare, proprie­

tarul parcului, compania publică Mayasa, a semnat acorduri cu auto­ ritățile municipale din Almadén și cu guvernul regional din Castilla – La Mancha pentru a promova oportunitățile turistice, industriale și de afaceri pe care le oferă com­ plexul, cu scopul atragerii de noi investitori și creării de noi locuri de muncă. În anul 2012, succesul proiectului a fost recunoscut și de UNESCO, organizația incluzând complexul pe lista sa de obiective de patrimoniu de valoare mondială.

IUlIE 2013

27

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană Ilinca Obădescu

UNGARIA

Reabilitarea unui palat din secolul XVIII dă un nou impuls turismului lângă lacul Balaton

F

estetics. mai mari

datând din

Unul

dintre

castele din

1750,

Ungaria,

supravieţuitor

Doilea Război Mondial, a fost supus, cu sprijinul fondurilor nerambursabile europe­ ne, unor renovări considerabile, pentru a-şi păstra valoarea patri­ al

celui

de-al

cele

monială şi pentru a atrage și găzdui mai mulţi turişti.

„Înfiinţarea unui muzeu de vânătoare şi a unei expoziţii de machete feroviare într-o clădire nouă, în parcul Castelului Festetics,

28

www.inforegio.ro

a impulsionat turismul în regiunea de vest a Ungariei. Noul muzeu joacă un rol-cheie în satisfacerea nevoilor culturale ale vizitatorilor maghiari şi străini şi oferă numeroase noi oportunităţi de locuri de muncă pentru localnici”, spune profesorul Sandor Fodor de la Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta.

Castelul Festetics, situat în Kesthely, în apropierea Lacului Balaton, este acum casa amatorilor de vânătoare şi a împătimiţilor de machete de trenuri. Dezvoltarea noului muzeu a fost posibilă prin asistenţă financiară acordată de Uniunea Europeană

pentru modernizarea unei clădiri neutilizate a castelului Festetics.

Construit în stil baroc, Castelul Festetics se află într-un parc de mari dimensiuni, la nord de centrul oraşului Keszthley.

Construirea palatului, care a devenit reședință pentru familia Festetics pentru mai mult de două sute de ani, a început în 1745. De-a lungul existenței sale, acesta s-a triplat în dimensiune - de la 34 de camere, la 101 camere, iar grădina franceză a fost extinsă cu o grădină engleză în formă de potcoavă, proiectată de Henry Ernest Milnert.

Exemplu european

Bani europeni în Uniunea Europeană FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI Denumire proiect: „Helikon Kastélymúzeum” Program: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2004-2006 Finanțare FEDR: 2.700.000 euro Beneficiar: Helikon Kastélymúzeum Palatul adăposteşte Muzeul Castelul Helikon, o bibliotecă având un fond de carte de peste 100.000 de volume, precum şi una dintre cele mai mari colecţii de trăsuri din Europa centrală.

Ca urmare a implementării proiec­ tului, clădirea renovată poate găzdui, în condiții optime, Muzeul de Vână­toare şi Expoziţia de Machete Feroviare. Finalizarea proiectului a creat 23 de noi locuri de muncă permanente. Impactul pozitiv asu­pra economiei regiunii s-a făcut simțit încă din primul an de după implementare. Astfel, în 2008, peste 100.000 de vizitatori au trecut prin poarta monumentală

din fier forjat a complexului istoric.

Numărul vizitelor a crescut de la an la an, în prezent înregistrânduse o medie de 200.000 de vizitatori anual. La un preț mediu al bile­ tului de intrare de 6,75 euro pentru accesul general, veniturile complexului depășesc un milion de euro pe an. Creșterea numărului de vizitatori a dat un important imbold și serviciilor conexe din regiune: hoteluri, pensiuni, restaurante, vânătoare și pescuit.

2.700.000 euro finanţare FEDR pentru proiectul „Helikon Kastélymúzeum”

IUlIE 2013

29

Agendă Helsinki, Finlanda, 26-28.08.2013

Muncă, bunăstare şi avere. Îmbătrânirea activă la locul de muncă Scopul acestei conferinţe internaţionale este de a reuni cercetătorii şi experţii din domeniu, pentru a prezenta şi discuta nevoile şi soluţiile majore de cercetare şi dezvoltare. Printre subiectele discutate se vor număra: identificarea factorilor care sprijină prelungirea vieţii profesionale, relaţia dintre muncă şi bunăstare în rândul tinerilor şi al vârstnicilor, medicina muncii pentru angajaţii cu handicap, noi modele de echilibru între viaţă şi muncă şi modalităţi de lucru flexibil.

Delalii la: http://europa.eu/ey2012/ey2012main.jsp?langId=en&catId=970&eventsId=864&furtherEvents=yes

Bucureşti, România, 01.09.2013

Dialogul cetăţenilor în Bucureşti

Prin acest eveniment, oamenii au posibilitatea de a vorbi în mod direct cu politicienii Uniunii Europene despre drepturile şi aşteptările lor de la aceasta. Dialogurile au loc în fiecare ţară membră, cu ocazia Anului European al Cetăţenilor (2013). http://ec.europa.eu/debate-future-europe/citizens-dialogues/romania/bucharest/index_en.htm

Bucureşti, RomÂnia, 01-28.09.2013

Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția 2013 Festivalul va avea loc în perioada 1-28 septembrie 2013, va avea un număr de 150 de spectacole de muzică, operă și balet în Bucureşti şi în alte centre culturale din ţară: Arad, Bacău, Brașov, Cluj, Iaşi, Sibiu şi Timişoara. Festivalul Internaţional „George Enescu” este considerat de Guvernul României şi Ministerul Culturii o prioritate a politicii culturale. Detalii la http://www.cultura.ro/articol/509

În toată Europa, 21.09.2013 Ziua Europeană a Cooperării

Campania reuneşte peste 70 de programe de cooperare din UE şi la frontierele sale externe, care vizează şi România. Astfel, se arată impactul pe care programele de cooperare îl au asupra dezvoltării acestor zone. Detalii: http://www.ecday.eu

Iaşi, România, 26-29.09.2013

Târgul pentru Fermieri și Industrie Alimentară – AGRALIM Acest eveniment va fi organizat sub patronajul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Este cel mai important eveniment expoziţional din Moldova. Va avea loc în două locaţii din Iaşi şi va fi structurat pe 3 direcţii de specialitate: Agro Farma – Târg pentru Agricultură, Mașini și Utilaje Agricole; Agro Alimenta – Târg pentru Industria Alimentară și Ambalaje; Agro Zoo – Târg de Animale și Păsări de Rasă. Tot în acea perioadă se vor mai desfăşura şi Forumul Agricol şi Balul Fermierilor. Pentru mai multe detalii: http://www.madr.ro/ro/targuri-expozitii.html

Organismele de implementare şi monitorizare a Programului Operaţional Regional Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) - Ministerul Dezvoltării Regionale şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 30

www.inforegio.ro

E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093

Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Națională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro

Să mai şi zâmbim!

Un vas de croazieră, undeva în Oceanul Pacific...

Unul dintre pasageri îi arată căpitanului că pe o insuliţă, în depărtare, e un om zdrenţăros, care sare şi dă din mâini. Îl întreabă pe căpitan: - Cine e tipul?

- Nu știu, dar de câte ori trecem pe aici se bucură nespus.

Într-un castel medieval ghidul îi conduce pe turiști pe niște scări întortocheate, coborând tot mai jos și mai jos. Undeva la capătul labirintului apare o ușă pe care scrie „Camera de tortură”. Intră cu toții; înăuntru o mulțime de schelete, unele mai noi, altele mai vechi... Turiștii întreabă: - Ale cui sunt rămășițele?

Ghidul răspunde : - Legenda spune că aici și-au găsit sfârșitul turiștii care n-au dat bacșis ghidului... dar asta este doar o legendă...

Un turist impacientat sună la pompieri să anunțe un incendiu izbucnit în camera vecină a hotelului unde era cazat. Vocea de la celălalt capăt al firului întreabă: „Cum ajungem acolo?” „Aoleeeu – se sperie și mai tare turistul, dar nu mai aveți mașinile alea mari și roșii?”

Un apel telefonic la o agenție de turism: - Faceți excursii în Egipt?

- Da, desigur.

- Spuneți-mi, vă rog, ce stațiuni balneare sunt acolo?

- Sharm-eli, Hurgada, Taba, Nuveiba...

- Stop... Nuveiba. Nuveiba e bine!

- Când doriți să plecați?

- A, nu, nu plecăm. Noi doar rezolvăm integrame.

IUlIE 2013

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro



e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013” Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: iulie 2013