Revista Regio nr.30/iulie 2014: Sănătatea, tratată cu fonduri europene.

Nr. 30, Iulie 2014

SĂNĂTATEA, TRATATĂ CU FONDURI EUROPENE Târgovişte: din anii ’70, direct la „Anatomia lui Grey“

Fondurile europene, o şansă pentru comunităţile defavorizate

Târgu Mureş: o lecţie de management în sănătate

Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov: „Cei peste 500 de voluntari care fac gărzi sunt o completare importantă a resurselor umane limitate pe care le avem. Fără ei, ne-ar fi infinit mai greu.“

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial INVESTIŢII ÎN SĂNĂTATE, INVESTIŢII ÎN VIITOR Dezvoltarea comunităţilor şi creşterea calităţii vieţii, obiective fundamentale ale politicilor din toate statele membre ale Uniunii Europene, sunt de neimaginat fără o stare generală bună de sănătate a oamenilor.

Investiţiile în sănătate se regăsesc în creşterea productivităţii muncii şi în gradul mai ridicat de participare a oamenilor la viaţa publică.

Problema este că menţinerea unei bune stări de sănătate în rândul cetăţenilor nu este un obiectiv aflat chiar la îndemâna tuturor guvernelor. Sănătatea publică reprezintă o problemă greu de rezolvat pentru statele mai sărace, însă şi bugetele statelor mai bogate resimt tot mai mult presiunea costurilor. Tehnologiile de ultimă oră sunt costisitoare, iar procesul de îmbătrânire a populaţiei, alături de creşterea duratei medii de viaţă, ridică provocări noi, greu de imaginat acum câteva decenii.

România trebuie să găsească răspunsuri la o multitudine de probleme pentru a asigura un sistem de îngrijire a sănătăţii la standarde europene.

O mare parte din aparatura spitalelor şi policlinicilor este uzată moral şi fizic, multe clădiri au ele însele nevoie de reparaţii. Iar la acestea se adaugă problemele legate de factorul uman. Salariile mici din sistem îi împing pe mulţi specialişti să-şi caute posturi în străinătate, mult mai bine plătite şi condiţii de lucru mult mai bune. Liberalizarea accesului pe piaţa muncii în UE, la 1 ianuarie 2014, a înlăturat şi ultimele bariere din calea medicilor şi asistenţilor care doresc să plece din ţară. Şi totuşi, ceva se întâmplă. Fondurile europene încep să-şi aducă o contribuţie importantă la spargerea acestui cerc vicios generat de lipsa dotărilor. Iar autorităţile locale au înţeles că fără a atrage bani pentru investiţii în sănătate, dezvoltarea comunităţilor este imposibilă.

Vă prezentăm în actuala ediţie a revistei noastre o serie de reuşite în domeniul renovării şi reutilării instituţiilor sanitare cu ajutorul fondurilor Regio. Sunt argumente în sprijinul ideii că lucrurile pot fi mişcate în direcţia bună. Şi sunt tot atâtea exemple de urmat pentru alte localităţi, mai mari sau mai mici, ale României.

Ovidiu NAHOI

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro.

Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

2

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

SUMAR

04

SEMNAL EUROPEAN Strategii, politici şi finanţări europene pentru sănătate

06

INTERVIU

Alis Grasu, managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti Ilfov: „Fără cei 500 de voluntari ne-ar fi infinit mai greu“

10

ŞTIRI REGIONALE

12 DOSAR: SĂNĂTATEA, TRATATĂ CU FONDURI EUROPENE Brăila: servicii de calitate pentru 145.000 de pacienţi Brâncuşi, o policlinică medicală tânără într-un cartier tânăr Târgovişte: din anii 70, direct la „Anatomia lui Grey“ Beiuş: clădire istorică, spital nou Târgu Mureş: o lecţie de management în sănătate Fondurile UE au resuscitat Ambulatoriul Spitalului Judeţean Suceava Moldova Nouă salvează sănătatea Servicii medicale mai bune pentru locuitorii din Orşova

26

REGIUNI EUROPENE

Franţa: îngrijirea medicală la distanţă, mai eficientă şi mai ieftină Austria: turismul medical revigorează staţiunile montane

30 31

INFORMAŢII UTILE EURO-TUR

Călătorie culinară prin Europa IULIE 2014

3

Semnal european

STRATEGII, POLITICI ŞI FINANŢĂRI EUROPENE PENTRU SĂNĂTATE Importanţa sănătăţii este inutil de argumentat — pur şi simplu este imposibil pentru o ţară să se dezvolte fără a beneficia de un nivel bun de sănătate al locuitorilor săi. Între principiu şi starea de fapt există, însă, diferenţe majore, ce ţin şi de lipsa banilor, şi de lipsa unei strategii.

Instituţiile europene vin în sprijinul statelor membre cu strategii în domeniul sănătăţii.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

I

de la modelul centrat pe spitale către serviciile integrate şi îngrijirea cu sprijinul comunităţii.

REDUCEREA INEGALITĂŢILOR O altă abordare, sprijinită financiar de UE, este îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate sustenabile, înalt calificate şi la un preţ convenabil. Aici, un accent special se pune pe reducerea inegalităţilor între regiuni şi îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale pentru grupurile dezavantajate şi comunităţile marginalizate. De asemenea, sunt

FOTO: shutterstock

nvestiţiile în sănătate ocupă un loc central în Strategia Europa 2020, document-cheie pentru reformele propuse de UE care ţin cont de trei principii de bază. Unul dintre acestea prevede că bugetele sistemelor de sănătate nu trebuie neapărat să fie mari, ci în primul rând să fie cheltuite mai inteligent.

Al doilea arată că este nevoie de investiţii în domeniu, în special prin programele de promovare a stării bune de sănătate. Al treilea prevede

că sunt necesare investiţii în asigurările de sănătate, pentru a reduce inegalităţile şi excluziunea socială. În februarie 2013, Comisia Europeană a publicat un document de lucru privind investiţiile în sănătate, prin implementarea Fondului Social European în perioada 2014-2020. În plus, fondurile structurale şi de coeziune pot cofinanţa investiţiile în sănătate ale statelor membre care urmează o strategie coerentă. Aceasta ar putea avea ca primă abordare investiţii în infrastructura de sănătate care implică schimbarea radicală a sistemului — în particular mutarea

4

www.inforegio.ro

Semnal european

lua în considerare, în programul de activitate pentru 2014, costurile legate direct de punerea în aplicare a acţiunilor sprijinite, pentru a fi eligibile pentru finanţare începând cu 1 ianuarie 2014, chiar dacă au fost acoperite de către beneficiar anterior depunerii cererii pentru grant.

CRITERII DE CALIFICARE

sprijinite proiectele care promovează adaptarea, îmbunătăţirea competenţelor şi învăţarea continuă a forţei de muncă din domeniul sanitar. Nu în ultimul rând, UE sprijină programele de angajare a forţei de muncă înaintate în vârstă, pentru a promova o viaţă activă şi, prin urmare, mai lungă. Oportunităţi financiare se oferă şi prin programul UE pentru cercetare şi inovare, Orizont 2020.

BANI EUROPENI PENTRU SĂNĂTATE Cel mai important document european în domeniul sănătăţii este, de departe, Regulamentul 282/2014 al Parlamentului şi al Consiliului European din 11 martie 2014. Acesta vizează instituirea celui de-al treilea program de acţiune a Uniunii în domeniul sănătăţii, pentru perioada 2014 - 2020. Comisia precizează în document că programul ar trebui să se aplice pentru o perioadă de şapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada amintită este de peste 449 milioane de euro, la preţurile actuale.

Creditele anuale sunt autorizate de către Parlamentul European şi Consi-

liu, în limitele cadrului financiar multianual. În privinţa formelor de intervenţie, contribuţiile financiare din partea Uniunii iau forma granturilor, a achiziţiilor publice sau a oricăror alte forme de intervenţie necesare.

Se pot atribui granturi pentru a finanţa acţiuni cu o valoare adăugată clară pentru UE, cofinanţate de către autorităţile competente din domeniul sănătăţii sau de către alte organisme publice, neguvernamentale sau private. Astfel de sume pot primi şi ONG-urile. Trebuie precizat că granturile acordate de Uniune nu depăşesc 60% din costurile eligibile pentru o acţiune referitoare la un obiectiv al programului sau pentru funcţionarea unui ONG. În cazuri de utilitate excepţio­ nală, contribuţia din partea UE poate fi de până la 80% din costurile eligibile. Aceasta vizează situaţiile în care cel puţin 30% din bugetul acţiunii propuse este alocat statelor membre al căror Venit Naţional Brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. De asemenea, vizează situaţiile în care participă la acţiune organisme din cel puţin 14 state membre, din care cel puţin patru sunt ţări al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Foarte important, Comisia poate

Beneficiarii eligibili pentru granturi sunt organizaţiile, autorităţile pu­blice, organismele din sectorul pu­ blic legal constituite, în special instituţiile de cercetare şi de sănătate, universităţile şi instituţiile de învăţământ superior. În privinţa ONG-urilor, sunt eligibile cele care nu au scop lucrativ şi nu fac obiectul unor conflicte de interese de natură industrială, comercială, profesională sau de altă natură. De asemenea, ONG-urile care se califică pentru granturi trebuie să îşi desfăşoare activitatea în domeniul sănătăţii publice, joacă un rol important în procesele de dialog civil la nivelul UE şi urmăresc cel puţin unul dintre obiectivele specifice ale programului. În plus, ONG-urile trebuie să fie active în Uniune şi în cel puţin jumătate din statele membre.

Pachetul financiar pentru program poate include şi cheltuielile legate de activităţile de pregătire, monitorizare, control, audit şi evaluare, necesare pentru gestionarea programului şi pentru atingerea obiectivelor sale.

Asta mai ales în ceea ce priveşte studiile, reuniunile, acţiunile de informare şi comunicare, inclusiv comunicarea instituţională a priorităţilor politice ale Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi acoperite în măsura în care ele sunt legate de obiectivele generale ale programului. Pot fi acoperite şi cheltuielile legate de reţelele IT care se concentrează pe schimbul de informaţii, precum şi orice alt tip de cheltuieli privind asistenţa tehnică şi administrativă pe care le acoperă Comisia în contextul gestionării programului.

IULIE 2014

5

Interviu

ALIS GRASU, MANAGERUL SERVICIULUI DE AMBULANŢĂ BUCUREŞTI ILFOV:

„FĂRĂ CEI 500 DE VOLUNTARI NE-AR FI INFINIT MAI GREU“ Un voluntar cu multă, multă dăruire, un telefon mobil şi aplicaţia potrivită. Toate acestea stau la baza unui proiect unic în România. Revista Regio v-a prezentat în ediţia din luna aprilie câteva informaţii despre proiectul „Există un erou în fiecare dintre voi“, pus la punct de către Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF) şi Societatea de Salvare Bucureşti.

Cei peste 500 de voluntari care fac gărzi la Salvare sunt astăzi de mare ajutor în importanta misiune de salvare de vieţi omeneşti. Managerul SABIF, dr. Alis Grasu, ne-a vorbit despre acest proiect, dar şi despre problemele cu care se confruntă cel mai mare serviciu de ambulanţă din România.

ELENA ALEXA regio@mdrap.ro

REGIO: Conduceţi cel mai mare Serviciu de Ambulanţă din ţară.

Cum reuşiţi să-l menţineţi pe „linia de plutire“?

Alis Grasu: Este o slujbă de 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, iar un serviciu care funcţionează continuu produce continuu probleme care trebuie rezolvate rapid.

SABIF este, deocamdată, singura ambulanţă regională şi reuşeşte să funcţioneze nu doar prin eforturile conducerii, ci mai ales prin eforturile anonime şi continue ale celor peste 800 de „membri ai familiei“ salvariştilor.

REGIO: Care este cea mai mare problemă cu care vă confruntaţi?

Alis Grasu: Fără niciun dubiu, lipsa de personal. Această boală cronică te consumă, deoarece se reflectă direct în capacitatea de răspuns, cu implicaţii şi repercusiuni directe asupra sănătăţii angajaţilor. Concret, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov are circa 40% deficit de personal. Tocmai de aceea, voluntariatul, cel puţin la SABIF, este foarte

6

www.inforegio.ro

important. Cei peste 500 de voluntari care fac gărzi sunt o completare importantă a resurselor umane limitate pe care le avem. Fără ei, ne-ar fi infinit mai greu.

Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov are circa 40% deficit de personal. Tocmai de aceea, voluntariatul, cel puţin la SABIF, este foarte important.

REGIO: Aţi iniţiat şi un program special destinat voluntarilor. De ce este acesta important pentru pacienţi?

Alis Grasu: „Există un erou în fiecare dintre voi“ este un proiect de alertare a voluntarilor pregătiţi să acorde primul ajutor. Ei răspund la cazurile de cod roşu sau galben (urgenţe) care se produc în locuri publice. Practic, voluntarii aflaţi pe o rază de 1.000 de metri de caz primesc un mesaj cu adresa şi o scurtă descriere a evenimentului. Ei intervin până la sosirea echipajelor specializate (SABIF, ISU, SMURD). Apoi, profesioniştii preiau intervenţia.

Scopul este să reducem timpul în care nimeni nu intervine la o durată mai mică de 5 minute.

REGIO: Poate sistemul de sănătate din România să ofere îngrijire medicală la standarde europene?

Alis Grasu: S-a demonstrat că da. Cel puţin în prespital, nu avem de ce să ne fie ruşine cu serviciile oferite pacienţilor români. Cred chiar că ne putem compara cu cei mai buni din Europa.

REGIO: Funcţionează ­corect

Interviu

anii ‘90, la situaţia actuală, în care nici măcar consultaţiile la domiciliu nu mai sunt susţinute de medicii de familie.

REGIO: În momentul de faţă, unde ar trebui investite fonduri în domeniul sanitar? Dotări, infrastructură, motivarea personalului, salarii la standarde europene?

Alis Grasu: Sunt priorităţi diferite, în funcţie de domeniu sau specializare. Preţ de 25 de ani, în sănătate s-au făcut economii doar pe baza menţinerii salarizării la un nivel inacceptabil de scăzut, ce a dus la consecinţe care acum au devenit foarte grave. În infrastructură s-a mai investit, aparatură s-a mai cumpărat, doar personalul a fost tratat cu o totală desconsiderare.

Plătim acum pentru aceste politici păguboase.

REGIO: Ajung suficienţi bani în sănătate? Cum ne-ar putea ajuta fondurile europene?

Alis Grasu: Banii din sănătate nu sunt suficienţi şi nu vor fi încă ani buni de acum încolo. Până nu vom ajunge la o alocare de minim 6% din PIB, nu putem vorbi de o finanţare acceptabilă. Banii europeni sunt buni în măsura în care pot fi accesaţi şi se asigură cofinanţarea necesară.

în România relaţia pacient-medic de familie-îngrijire pre-spital-urgenţă?

Alis Grasu: E o problemă complexă şi grea. Relaţia medic–pacient, în general, în România, s-a deteriorat continuu în ultimii 1015 ani. Nu are rost să cercetăm de ce sau din cauza cui. Cert este că, fără o intervenţie hotărâtă, fără o

cooperare a tuturor celor implicaţi, sunt şanse ca această problemă să ducă la destabilizarea întregului sistem. Cât despre urgenţe, pre-spital şi medicii de familie, părerea mea este că statul nu a ştiut să gestioneze corect condiţiile. Astfel, am ajuns de la o participare masivă a medicilor de familie la acordarea asistenţei în pre-spital, cum era în

REGIO: Se vorbeşte tot mai des despre un exod al medicilor foarte bine pregătiţi spre străinătate. Ce măsuri ar trebui luate pentru a-i păstra în România?

Alis Grasu: Nu doar banii îi fac pe doctori să aleagă un loc de muncă în străinătate. Lipsa de respect pentru munca lor, atacurile tot mai dese din partea mass media şi a pacienţilor, legislaţia care uneori îi dezavantajează, lipsa de orizont în dezvoltarea profesională, toate acestea contribuie la exodul cadrelor medicale.

Sunt necesare măsuri care trebuie să trateze fiecare din aceste motive de nemulţumire.

IULIE 2014

7

Interviu

COPIII, APROAPE O TREIME DIN POPULAŢIA URBANĂ MARGINALIZATĂ

FONDURILE EUROPENE, O ŞANSĂ PENTRU COMUNITĂŢILE DEFAVORIZATE Dacă aş fi un călător în timp, m-aş întoarce la începutul anilor ’90 şi aş compara oraşele gri, cu blocuri vechi, cu urbea modernă, presărată cu zgârie-nori, cu centre comerciale luxoase, tipică prezentului nostru. Doar aşa se poate vedea pasul uriaş făcut de ţara noastră în ultimii ani, diferenţa pe care nu o simţim zi de zi, dar care ne uimeşte atunci când o constatăm la distanţă de câţiva ani.

DANIELA SURDEANU regio@mdrap.ro

FOTO: Banca Mondială

D

ar ceea ce ne uimeşte şi mai tare este faptul că, alături de zonele moderne, asemănătoare celor din oricare ţară europeană, la doar câţiva metri distanţă, descoperim comunităţi defavorizate: zone de gheto-uri, cu blocuri de proastă calitate, adăposturi improvizate, locuinţe sociale improprii, străzi insalubre, locuite de oameni care nu au acces la educaţie sau la un loc de muncă decent, având o stare precară de sănătate, zone în care ponderea mamelor singure este crescută, numărul de copii este foarte mare, iar numărul infracţiunilor comise de minori este

Zonă de tip ghetou

pe măsură. Şi ne întrebăm cum de mai sunt acolo, de ce nu face nimeni nimic pentru aceşti oameni.

FOTO: Banca Mondială

Zonă de tip mahala

8

www.inforegio.ro

Şi, totuşi, investiţii se fac, edilii alocă bani îmbunătăţirii nivelului de trai din aceste zone, ONG-urile derulează proiecte ce vizează probleme punctuale. Doar că aceste investiţii nu au coerenţă, nu acoperă toate nevoile, iar fondurile insuficiente sunt doar un motiv.

Autoritatea de Management a Programului Operaţional Regional în parteneriat cu Banca Mondială a derulat proiectul „Elaborarea strategiilor de integrare pentru zonele de sărăcie şi comunităţile defavorizate”, cu un buget de 450.000 euro, al cărui scop a fost identificarea şi definirea cu exactitate a comunităţilor urbane marginalizate, în scopul fundamentării viitoarelor investiţii care vor viza îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor comunităţi.

Interviu

Botoşani Satu-Mare

Maramureş

Suceava

Iaşi

Bistriţa-Năsăud

Sălaj

Neamţ

Bihor Cluj Mureş

Vaslui

Harghita Bacău

Arad Alba Covasna

Sibiu

Timiş

Hunedoara

Vrancea

Braşov

Caraş-Severin

Buzău

Argeş

Vâlcea

Galaţi

Brăila

Prahova

Gorj

Tulcea

Dâmboviţa Ilfov

Ialomiţa

Mehedinţi BUCUREŞTI Călăraşi

Olt

Constanţa

Teleorman

Dolj

Giurgiu

Regiune

% populație în zone nedezavantajate

Județ

% populație în zone dezavantajate pe locuire % populație în zone dezavantajate pe ocupare % populație în zone dezavantajate pe capital uman

Populație stabilă

% populație în zone marginalizate % populație în zone cu instituții sau cu mai puțin de 50 de persoane

Sursa: INS, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011

Zonă de tip ghetou

FOTO: Banca Mondială

Astfel, au fost stabilite tipologii ale zonelor şi comunităţilor în discuţie, au fost elaborate hărţi ale sărăciei cu accent pe zonele cele mai afectate, având comunităţi sărace, discriminate, marginalizate sau aflate în risc de excluziune socială, şi a fost elaborat un manual de intervenţie integrată pentru incluziunea acestora. Pentru a facilita derularea proiectelor dedicate acestor comunităţi, finanţate din fondurile europene alocate pentru perioada

2014-2020, au fost elaborate propuneri de proiecte–pilot pentru Brăila, Slobozia şi Târgu Mureş, în care s-au analizat problemele şi nevoile comunităţilor marginalizate din aceste oraşe şi au fost propuse soluţii pentru soluţionarea acestora.

Experţii care au lucrat în cadrul acestui proiect au depus eforturi uriaşe pentru a aduna toate datele existente la Institutul Naţional de Statistică şi la alte instituţii ale statului şi pentru a verifica, pe teren, informaţiile astfel centralizate.

Can­­titatea uriaşă de informaţii acumulate a folosit la întocmirea unui Atlas al zonelor urbane marginalizate din România.

Studiul realizat de experţii Băncii Mondiale nu s-a limitat doar la a trasa hărţi ale zonelor care necesită cea mai mare atenţie, din punct de vedere al investiţiilor, ci a analizat, în profunzime, cauzele care au contribuit la crearea acestor zone, la degradarea stării lor, şi au propus

soluţii concrete. De la reglementări legate de dreptul de proprietate în mahalale, până la modificarea normelor fiscale aplicabile locuitorilor acestor zone, toate aspectele au fost incluse în studiu, analizate, fundamentate şi constituie baza de analiză pentru unul dintre viitoarele domenii de finanţare ale Programului Operaţional Regional 2014-2020.

Acelaşi studiu a evidenţiat faptul că eforturile autorităţilor, ale organismelor care activează în domeniu nu vor fi suficiente fără responsabilizarea acestor comunităţi, fără pro­movarea exemplelor pozitive din rândul acestora şi fără sancţionarea comportamentelor indezirabile.

Pen­­­tru că, de cele mai multe ori populaţia majoritară este reticentă faţă de investirea banilor publici în aceste comunităţi izolate, implicarea tuturor, transparenţa deciziilor şi a modului de cheltuire a fondurilor constituie factori esenţiali, care contribuie la succesul oricărei strategii pentru dezvoltare dedicate zonelor aflate în dificultate.

Zonă de tip mahala

FOTO: Banca Mondială

TIPOLOGIA ZONELOR URBANE

Programul Operaţional Regional 2014-2020 va dedica o axă prioritară regenerării economice şi sociale a comunităţilor sărace din oraşe, ce va fi implementată prin strategii integrate, dezvoltate pe baza iniţiativelor locale gestionate la nivelul comunităţilor. Proiectul despre care am vorbit mai sus este un instrument esenţial pentru fundamentarea nevoilor de investiţii în cadrul acestei axe a viitorului program.

IULIE 2014

9

Ştiri regionale

AU PRIMIT CERTIFICATUL „ŞCOALĂ EUROPEANĂ“

PESTE 200 DE FILME DIN 55 DE ŢĂRI LA TIFF

ST -V E RD NO

FOTO: bacaulive.ro FOTO: www.mesagerul.ro

RU CE NT

FOTO: www.tion.ro

www.inforegio.ro

T

10

-ES

Un proiect atrăgător pentru iubitorii de sport şi de tu­ rism a fost demarat la Timişoara. La sfârşitul lunii mai 2014 au început lucrările la o pistă de biciclete de 37 de kilometri care începe la Podul Modoş, ultimul pod din oraş, şi se termină, în prima fază, la graniţa cu Serbia. În 2015, conform autorităţilor, traseul va fi prelungit şi în ţara vecină. Lucrările în cadrul proiectului transfrontalier între România şi Serbia au fost demarate în zona ecluzei de la Sânmihaiul român. Termenul de finalizare pentru realizarea pistei este decembrie 2014. Tot în cadrul acestui proiect se va realiza şi un punct de trecere a frontierei pentru biciclişti.

RD

ST VE

PISTĂ DE BICICLETE PE CANALUL BEGA, PÂNĂ ÎN SERBIA

Elevi cu rezultate bune, o programă de nivel european, activităţi extraşcolare interesante. Acestea au fost atuurile pentru care trei unităţi de învăţământ din Bacău au primit, în luna mai 2014, certificatul de „Şcoală europeană“. Este vorba despre Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“, Şcoala Gimnazială „Al. I. Cuza“ şi Colegiul Naţional „Ferdinand I“, declarate câştigătoare în competiţia organizată de Ministerul Educaţiei şi desfăşurată sub patronajul Parlamentului European. Certificatele au fost înmânate reprezentanţilor unităţilor şcolare la Palatul Victoria şi fiecare instituţie de învăţământ a primit şi câte 5.000 de lei. Aceasta a fost cea de-a XI-a ediţie a competiţiei destinate învăţământului preuniversitar.

NO

FOTO: www.voceatransilvaniei.ro

Mii de cinefili din România şi-au dat întâlnire la Cluj, unde a avut loc cea mai spectaculoasă ediţie de până acum a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). În cele zece zile de festival, care s-a încheiat pe 8 iunie, au fost proiectate 217 filme din 55 de ţări, s-au organizat concerte şi dezbateri în spaţii publice, iar iubitorii de film au avut şansa să se întâlnească la sesiunile speciale „Question and Answer“ cu actori români şi cu vedete internaţionale. Invitată de onoare a fost actriţa Debra Winger, nominalizată la Oscar. O selecţie a filmelor de la cea de-a 13 a ediţie TIFF a fost prezentată şi la Bucureşti, tot în luna iunie.

PREMIANŢII DIN BRAŞOV, RECOMPENSAŢI FINANCIAR Ai carte, ai parte… de premii importante! Autorităţile locale din Braşov au decis că elevii premianţi, de la clasa I până la clasa a XII-a, vor fi recompensaţi cu premii în bani, la sfârşitul acestui an şcolar. Elevii „cu coroniţă“ vor primi 300 de lei, cei care iau premiul al doilea se vor alege cu 200 de lei, iar cei care încheie anul cu premiul al treilea, 100 de lei. Iniţiativa are ca scop stimularea performanţei în şcoli, iar hotărârea a fost luată cu unanimitate de voturi în Consiliul Local.

Pe lângă premiile în bani de la sfârşit de an, elevii buni la învăţătură ar mai putea primi lunar, burse în valoare de 30 de lei.

Ştiri regionale

ELEVI ROMÂNI, LA L’EUROPE EST SERVIE

DELTA DUNĂRII, PROMOVATĂ ÎN EUROPA

FOTO: www.x-tours.ro

BU C - IL URE FO ŞT V I

FOTO: www.sensotv.ro

FOTO: stiri.ph

T

ES

Proiect inedit şi unic în România, în domeniul reciclării deşeurilor; margarina, îngheţata, muştarul, maioneza sau alte produse alimentare expirate vor fi transformate în energie regenerabilă. Proiectul a fost pus la punct de către Unilever şi Grupul Genesis Biopartner. Deşeurile alimentare vor fi procesate în fabrica de biogaz din comuna Filipeştii de Pădure (Prahova). Produsele vor fi transformate în biogaz şi, ulterior, în energie regenerabilă. Energia electrică astfel obţinută este livrată în reţeaua naţională, iar energia termică, sub formă de abur şi apă caldă, către un consumator local. Staţia procesează zilnic 50 de tone de substrat organic.

D-

D IA SU TEN N MU

CĂLDURĂ ŞI CURENT DIN ALIMENTE EXPIRATE!

Frumuseţea şi unicitatea Deltei Dunării vor fi prezentate europenilor printr-o expediţie inedită. Iniţiatorul acestui proiect este bloggerul Doru Panaitescu, care a început în mai 2014, împreună cu alţi 20 de bloggeri, o călătorie prin cele opt delte ale Europei. Primele două delte vizate au fost Delta Ropotamo (Bulgaria) şi Delta Nestos (Grecia), situate în sud-estul Europei, iar localnicii au aflat detalii despre Delta Dunării, mulţi declarând că abia aşteaptă să-şi petreacă aici vacanţa. Până la sfârşitul lui 2014, vor avea loc expediţii şi în Delta Atmatei (Lituania), Delta Rhonului (Franţa), Delta Padului (Italia), Delta Ebrului (Spania) şi Delta Lumi Drin (Albania).

SU

SU OL D-V TE ES NI T A

Gastronomia tradiţională românească a fost promovată în Polonia de un grup de elevi şi profesori din Gorj.

Evenimentul a avut loc în luna mai, în cadrul proiectului „L’Europe est servie“ (Europa este servită). Participanţii români de la Liceul Tehnologic General „Constantin Şandru“ din Bâlta, comuna Runcu, au făcut schimb de experienţă cu delegaţiile din Grecia, Italia şi Franţa şi au discutat cu oficialităţi din regiunea Krapkowicke. Nu a fost uitată nici componenta turistică a proiectului: elevii au refăcut traseul parcurs de Papa Ioan Paul II, patronul spiritual al şcolii-gazdă. O întâlnire similară va fi găzduită, în decembrie 2014, şi de ţara noastră.

AUR PENTRU MEDICI ROMÂNI LA GENEVA O echipă de medici de la Spitalul Colentina din Bucureşti a câştigat medalia de aur la salonul de inventică de la Geneva pentru realizarea unui simulator destinat instruirii medicilor rezidenţi şi specialiştilor urologi.

Aparatul îi va ajuta pe specialiştii care efectuează intervenţii chirurgicale de înlăturare a litiazei renale (piatră la rinichi) să-şi perfecţioneze tehnica. Invenţia medicilor Victor Cauni, Cristian Perşu şi Felix Voinea a mai primit pentru acest simulator şi premiile Technopol Moscova şi Arabia Saudită. Conform specialiştilor, simulatorul care reprezintă o premieră mondială va fi pe piaţă în cel mult doi ani.

IULIE 2014

11

SĂNĂTATEA, TRATATĂ CU FONDURI EUROPENE BRĂILA: SERVICII DE CALITATE PENTRU 145.000 DE PACIENŢI Ca şi alte unităţi sanitare, nu cu mult timp în urmă, Ambulatoriul de la Brăila era în pericol de a nu mai obţine autorizaţia de funcţionare. Acum, pacienţii au la dispoziţie un spital modern şi un ambulatoriu care funcţionează la standarde înalte de calitate. Fondurile Regio au fost esenţiale pentru atingerea acestor obiective.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

A

mbulatoriul de Specialitate integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila oferă servicii pentru cetăţenii din toate localităţile judeţului (40 de comune, 3 oraşe mici şi municipiul Brăila). În fiecare an solicită serviciile medicale în ambulatoriu un număr mediu de 145.000 de pacienţi, conform fluxului din perioada 2005-2007. Şi încă o problemă! „Intervenţia a fost de prioritate maximă din cauza faptului că spaţiul şi dotările aferente erau în pericol să nu mai obţină autorizaţia de funcţionare de la Ministerul Sănătăţii Publice, înainte de a fi restructurat şi modernizat“, a explicat Antoniu Mocanu, şef de birou în cadrul Consiliului Judeţean Brăila. „Obiectivul aşteptat a fost ca prin reabilitarea şi dotarea ambulatoriului cu aparatură modernă de investigaţii, recuperare şi fizioterapie, să se mute centrul de greutate al tratamentului din spitale, unde costurile sunt mari, spre ambulatoriu, unde să fie rezolvate majoritatea cazurilor, iar internările să se facă numai pentru cazurile grave, chirurgicale şi, pe cât posibil, cât

12

www.inforegio.ro

mai aproape de ziua intervenţiei, reducându-se durata spitalizărilor“, a mai spus Antoniu Mocanu. În consecinţă, era absolut necesară modernizarea ambulatoriului şi dotarea cu echipamente medicale performante. Dar cum, în condiţiile în care sistemul sanitar este subfinanţat? Cu fonduri Regio — unica soluţie găsită de conducerea spitalului şi de Consiliul Judeţean Brăila.

Dosar

BRĂILENII, MULŢUMIŢI DE REUŞITA PROIECTULUI La doi ani şi jumătate de la implementarea proiectului, conform unui chestionar realizat de www. portal-braila.ro, toţi cei care au fost pacienţi ai Ambulatoriului de Specialitate integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, s-au declarat de acord că serviciile medicale de care au beneficiat aici au fost bune şi foarte bune şi că investiţia era într-adevăr urgentă. Cei care au răspuns întrebărilor spun că elementul forte al proiectului îl reprezintă dotarea tehnică, echipamentele medicale ultraperformante, urmate de modernizarea spaţiului şi îmbunătăţirea confortului.

Şi a meritat. Astfel, s-a achiziţionat echipament de imagistică prin rezonanţă magnetică pentru imagistica întregului corp — RMN, Sistem IRM 3 Tesla (o noutate în explorarea imagistică, era al doilea de acest fel din ţară la momentul achiziţionării), echipament de diagnostic imagistic prin tomografie computerizată CT, aparate de tip ecograf, aparate Rőentgen şi multe altele.

Dar modernizarea nu a însemnat numai achiziţionarea de echipamente, ci şi reamenajarea spaţiului din ambulatoriu. Astfel, pacienţii care trec pragul unităţii spitaliceşti, acum, după finalizarea implementării proiectului, găsesc la parter două cabinete (pediatrie şi neurologie pediatrică), complet utilate, la etajul unu al clădiri sunt 36 de cabinete (fizioterapie, chirurgie, neurologie, obstetrică-ginecologie, logopedie, der­matologie, explorări funcţionale, medicină internă, endocrinologie etc.) şi un salon. La etajul doi a fost amenajată o sală de aşteptare şi cinci cabinete (chirurgie buco-maxilo-facială, chirurgie reparatorie şi arşi, chirurgie ortopedică infantilă, urologie şi ORL).

Aşadar, investiţia şi sprijinul acordat de fondurile UE au fost o

reuşită atât pentru pacienţi, cât şi pentru sistemul medical din judeţ, care degrevează Unitatea de Primire Urgenţă a Spitalului Judeţean

Brăila de pacienţii care pot fi trataţi în sistem ambulatoriu, acordânduse prioritate cazurilor care reprezintă urgenţe medicale reale.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila • Beneficiar: Consiliul Judeţean Brăila • Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 — Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate • Valoarea totală a proiectului: 42,67 milioane de lei din care: - FEDR: 30,36 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 4,43 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 923.000 lei IULIE 2014

13

Dosar

CENTRUL MEDICAL BRÂNCUŞI: O POLICLINICĂ TÂNĂRĂ ÎNTR-UN CARTIER TÂNĂR Centrul Medical Brâncuşi din cartierul bucureştean ANL-Brâncuşi a reuşit, în numai patru ani, să se extindă de la două cabinete pentru medicină de familie la o policlinică ce oferă specialităţi şi servicii medicale complexe.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

L

a capătul liniei de autobuz 168, în noul cartier ANL-Brâncuşi funcţionează, din 2009 Centrul Medical Brâncuşi. O policlinică ultramodernă, pe o suprafaţă construită de 2.000 mp, amplasată undeva, departe de agitaţia citadină.

Cabinetele au dimensiuni generoase, conforme cu normativele europene, măsurând 30 mp fiecare, iar sălile de aşteptare au tot atât, astfel încât pacienţii să nu se înghesuie pe holuri strâmte şi prost luminate, cum se întâmplă în multe policlinici de stat sau chiar private.

Despre Centrul Medical Brâncuşi se poate spune că s-a născut odată cu însuşi cartierul cu acelaşi nume. „În anul 2008, am achiziţionat terenul, apoi, în 2009, am construit clădirea prin credit bancar. Ne-am dezvoltat în acelaşi timp cu zona Brâncuşi, de aceea am şi împrumutat numele acestuia. Speram ca o mare parte din clădire să se închirieze pentru cabinete medicale, aveam credite la bancă, trebuia să ne descurcăm. În plus, a venit criza economică, noi am pornit doar cu două cabinete medicale de familie, era dificil“, povesteşte managerul clinicii, dr. Nicolae Georgescu. „În aceeaşi perioadă am auzit de fondurile europene, care, la o privire mai aprofundată, păreau să fie soluţia salvatoare. Şi au fost! Achiziţionând aparatură medicală prin proiectul cu finanţare Regio, practic am împins

14

www.inforegio.ro

înainte dezvoltarea centrului medical. Aparatura a atras cu sine noi specialităţi medicale în cadrul centrului nostru.“ Desigur, în perioada de implementare a proiectului lucrurile nu au mers chiar şnur. La un moment dat, medicul Nicolae Georgescu era gata să renunţe, cei de la ADR Bucureşti-Ilfov l-au ajutat şi l-au convins că merită să meargă mai departe.

„De la momentul aprobării proiectului la perioada de implementare propriu-zisă, a durat foarte mult, vreo nouă luni. A trebuit să închiriem cabinetele şi să susţinem medicii noştri angajaţi, să-i convingem să nu plece în altă parte. După începerea proiectului, am avut din nou probleme. Nu toată suma din proiect era eligibilă.

Astfel, banii necesari pentru cumpărarea de mobilier — birouri, scaune, mese, fişete, dulăpioare — a fost considerată neeligibilă. Surse de finanţare erau pentru numai 85% din proiect, deci pentru restul trebuia să contribuim noi. Mai mult, fiindcă noi am decis să achiziţionăm aparatură ultraperformantă, am depăşit suma iniţială din proiect. Lovitura cea mai mare a fost că nu ne-am putut deduce TVA-ul. Astfel, efortul nostru financiar s-a ridicat la aproximativ 40% din

Dosar

valoarea proiectului. Acestea au fost impedimentele, în schimb, aspectele pozitive au predominat; ele au fost cele care au influenţat proiectul.

Chiar dacă ar fi să o luăm de la început am ­face-o tot prin aceste fonduri europene. Fără sprijin Regio, având şi credite la bancă, proiectul medical nu putea fi dezvoltat, fiindcă nu ne-am fi permis să achiziţionăm aparatură medicală de foarte bună calitate“, afirmă managerul Centrului Medical Brâncuşi. Într-adevăr, intrând în cabinete, în laboratoarele de analize sau în cabinetele de imagistică ale unităţii sanitare, nu poţi să nu rămâi impresionat de dotările care îţi dau sentimentul că păşeşti într-o clinică medicală din Europa occidentală, deşi te afli în marginea unui cartier de locuinţe abia date în folosinţă. Dacă mergi în cabinetul de imagistică, descoperi un aparat de radiologie foarte modern, cu un nivel foarte scăzut de radiaţii, unde se pot face cele mai diverse radiografii. În cabinetul de ecografie există un ecograf multidisciplinar, de ultimă generaţie, inclusiv cu imagini 4D; în cabinetul de explorări funcţionale se află un spirometru multifuncţional, un fiziotest pentru acuitate vizuală, un holter EKG şi un holter tensiune, pentru urmărirea tulburărilor de ritm derapant şi a eficienţei tratamentului dat pacientului. Lista

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Program de investiţii pentru extinderea şi dezvoltarea activităţii firmei • Beneficiar: S.C. BAU M.A.N. CONSTRUCT SRL, Bucureşti • Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.3 — Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.

• Valoarea totală a proiectului: 1,6 milioane lei din care: - FEDR: 858.000 lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 0 lei - Contribuţia beneficiarului: 773.107 lei aparaturii medicale de ultimă generaţie este lungă şi extrem de bogată.

Din februarie 2012, proiectul a permis, prin intermediul unui contract încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), şi înfiinţarea unui Centru de permanenţă, unde sunt angajaţi şapte medici de familie şi şapte asistente, care asigură un program de gardă, între 15.00 şi 8.00 dimineaţa, inclusiv în zilele libere. Aici sunt primiţi, datorită parteneriatului cu CASMB, atât pacienţi asiguraţi, cât şi de neasiguraţi, în măsura în care aparatura şi specialităţile medicale ale centrului pot ajuta la stabilirea unui diagnostic şi tratament. „Mai mult decât atât, pacienţii care sunt la un anumit medic de familie şi nu-l găsesc, nu se mai duc la urgenţă, la camerele de gardă ale

spitalelor, vin la noi. Noi încercăm să degrevăm camerele de gardă prin aceste centre de permanenţă. Centrul de permanenţă are 60 mp, două paturi în care pacientul poate fi lăsat sub observaţie, i se poate administra un tratament perfuzabil, iar pentru cazurile extreme avem defibrilator care poate fi utilizat, până la venirea serviciilor de urgenţă. În plus, având parteneriat cu CASMB, pacienţii nu trebuie să plătească aceste servicii medicale, ci doar să aibă un bilet de trimitere de la medicul de familie“, a declarat Nicolae Georgescu.

SERVICII MAI BUNE PENTRU CETĂŢENI, LOCURI DE MUNCĂ PENTRU MEDICI „Datorită tuturor dotărilor achiziţionate prin Regio, am reuşit să dezvoltăm şi să diversificăm serviciile medicale. Am plecat cu un proiect care trebuia să angajeze nouă salariaţi cu 4-5 specialităţi şi am ajuns astăzi să avem circa 25 de salariaţi numai în zona medicală, plus personalul auxiliar. Avem de trei ori mai multe specialităţi — adică în jur de 15 specialităţi care cuprind: dermatologie, diabet-nutriţie, endocrinologie, geriatrie, ginecologie, homeopatie, medicină de familie, medicina muncii, ORL, ortopedie, psihologie, recuperare medicală, stomatologie — şi acoperim toată aria de investigaţii“, spune dr. Nicolae Georgescu.

IULIE 2014

15

Dosar

TÂRGOVIŞTE: DIN ANII ’70, DIRECT LA „ANATOMIA LUI GREY“ Complexul de clădiri de pe str. Tudor Vladimirescu a fost reabilitat complet şi echipat cu aparatură de ultimă generaţie, de care vor beneficia cei peste 46.000 de pacienţi trataţi anual în regim de urgenţă, respectiv circa 300.000 în ambulatoriu, din întregul judeţ Dâmboviţa.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

Î

n urmă cu patru ani, „bătrânul“ Spital Judeţean Dâmboviţa din Târgovişte risca să nu mai primească autorizaţia de funcţio­nare ca unitate sanitară, în lipsa unor reparaţii urgente. Incintele şi instalaţiile tehnice erau degradate, iar echiparea secţiilor şi a blocului operator erau uzate fizic şi moral.

Atunci, cu greu şi-ar fi închipuit cineva că la finele anului 2013 (când clădirea a împlinit 40 de ani), ea va fi „întinerită“ în urma unui amplu proiect cu finanţare europeană, demarat de Consiliul Judeţean. Astăzi, când intri acolo parcă păşeşti pe platoul de filmare al unui serial TV ca Spitalul de urgenţă sau Anatomia lui Grey.

Scările, coridoarele, mobilierul, lifturile — toate sunt noi, curate, bine ventilate. Seamănă cu cele dintr-o clădire de birouri şi nu degajă acel miros specific „de spital“, care agravează neliniştea pacienţilor înainte să afle de ce suferă. Corpurile de clădire reabilitate, în care se află 634 de paturi (din totalul de 1.938), sunt accesibile şi persoanelor cu dizabilităţi, iar uşile permit accesul cărucioarelor şi paturilor mobile.

Până să se ajungă aici, personalul medical şi auxiliar (circa 2.000 de angajaţi) a trebuit să dea dovadă de multă răbdare. Deoarece judeţul nu putea fi lăsat fără servicii medicale de urgenţă nici măcar o zi, lu-

16

www.inforegio.ro

crările s-au desfăşurat concomitent cu activitatea obişnuită, din toamna lui 2010 până în decembrie 2013.

Reabilitarea termică a patru corpuri de clădire, înlocuirea lifturilor, a sistemului de încălzire şi a celui de ventilaţie, a instalaţiilor electrice şi sanitare, a ferestrelor etc., precum şi recompartimentarea spaţiilor au presupus eforturi considerabile. „Nu a fost deloc uşor când o parte din etaj era închisă complet, iar alături exista activitate medicală. Spaţiile au fost foarte bine izolate, dar zgomotul era puternic. La terminarea lucrărilor a ieşit ceva util pentru personal şi pacienţi, aşa că s-au uitat lucrurile neplăcute din timpul desfăşurării lucrărilor“, ne-a declarat Rodica Nicolae, director de Îngrijiri medicale.

Pe lângă lucrările care au asigurat eficienţa energetică a clădirii, au sporit nivelul de securitate în caz de incendiu şi gradul de igienă, un obiectiv major al proiectului a constat în reînnoirea aparaturii medicale. „La blocul operator, mesele de operaţie, cărucioarele de tratament, instrumentarul, laparoscopul, echipamentele de anestezie şi monitorizare sunt noi, chiar şi spălătoarele medicilor chirurgi“, spune Rodica Nicolae.

De asemenea, în secţia ATI (anes­­­­ tezie şi terapie intensivă), „începând de la rampele de fluide medicale, fiecare pat este utilat cu apa­rat de ventilaţie, monitor de funcţii vitale, injectomat, infuzo­mat etc“. Un singur pat complet echipat dispune de aparatură modernă cu o valoare totală de aproape 50.000 euro.

Dosar

PREMISE PENTRU UN ACT MEDICAL PERFORMANT „Toate aceste lucruri uşurează foarte mult munca personalului medical, pentru că, anterior proiectului, spitalul avea doar cinci aparate de ventilaţie. Erau insuficiente şi le mutam permanent de la un pat la altul când era nevoie. Acum avem 20“, a precizat doamna Nicolae.

Personalul avea nevoie de o îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în aceeaşi măsură în care clădirea necesita reparaţii, căci „toate secţiile spitalului sunt sub normativul de personal, dar mai ales secţia ATI, Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), secţia de nou-născuţi“. „Este o ma­ re diferenţă între situaţia în care 7-8 pacienţi de la ATI în stare gravă sunt îngrijiţi de către un singur asistent sau cazul când acesta are în grijă 2-3. În primul caz, volumul de muncă se dublează“, apreciază Rodica Nicolae, descriind astfel cea mai gravă problemă a spitalului.

La rândul său, medicul-şef al Sec­ţiei de Neonatologie, Roxana Aldea, are numai cuvinte de laudă despre „aparatura ultimul răcnet“ care permite echipei pe care o conduce, „salvarea unor copii născuţi prematur chiar şi la şase luni şi jumătate, pe care nu mai suntem nevoiţi să-i trimitem la Bucureşti“. În acelaşi timp, remarcă aceeaşi problemă, a deficitului de personal, care înseamnă uneori şi zece gărzi

(a câte 24 de ore) pe lună pentru medici, respectiv îngrijirea a câte 10 copii de către o singură asistentă, în loc de 2-3.

Alături de aparatura performantă adusă de proiectul cu finanţare Regio, dacă ar avea personal complet, Secţia de Neonatologie ar putea fi omologată drept maternitate de grad superior, ceea ce i-ar permite accesul la o mai bună finanţare. Aceasta ar însemna servicii mai bune şi pentru cei 2.300 de copii născuţi anual în Spitalul Judeţean.

Implementarea proiectului a adus deja „o diferenţă de la cer la pământ“ între condiţiile din spital de acum câţiva ani şi cele de acum, constată şi un pacient care vine de trei ori pe săptămână la dializă. El şi vecinul său de salon sunt foarte mulţumiţi, şi ca „obişnuiţi“ ai spitalului, nu pun probleme personalului.

Din păcate, alţi pacienţi şi vizitatori sunt mult mai dificili, pentru că „nu respectă curăţenia, aruncă pe jos mucuri de ţigări, gumă de mestecat, pahare de unică folosinţă…“, mărturiseşte trist Rodica Nicolae. Spitalul nu are nevoie doar de cadre medicale (pentru a compensa plecarea a 20-30 de asistenţi medicali din 2010 încoace), ci şi de muncitori calificaţi şi îngrijitori, care să păstreze la parametri optimi beneficiile aduse de proiectul de modernizare.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitarea şi modernizarea Spitalului Judeţean Dâmboviţa“ • Beneficiar: Consiliul Judeţean Dâmboviţa • Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 — „Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“ • Valoarea totală contractată a proiectului: 83,54 milioane de lei, din care: - FEDR: 56,61 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 24,49 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 2,42 milioane de lei

IULIE 2014

17

Dosar

BEIUŞ: CLĂDIRE ISTORICĂ, SPITAL NOU O clădire veche de 125 de ani, un proiect care a început după trei ani de la depunerea cererii de finanţare, 60 de ani de la ultimele reparaţii capitale. Toate aceste cifre ar descuraja pe oricine să înceapă lucrări atât de ample de reabilitare, precum cele de la ambulatoriul de specialitate al Spitalului „Episcop Nicolae Popoviciu“ din Beiuş. Şi totuşi, proiectul a început.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

C

lădirea care găzduieşte ambulatoriul integrat al Spitalului „Episcop Nicolae Po­poviciu“ din Beiuş a fost construită în anul 1889. Ultimele reparaţii capitale au fost făcute în 1953, când construcţiei i s-a dat destinaţia de astăzi. Dincolo de aspectul dărăpănat, nici echipamentele medicale nu mai făceau faţă la cerinţele legate de diagnostic sau de tratament, majoritatea fiind cumpărate în anii 2000. Personalul medical s-a plâns frecvent de timpul de diag­nosticare nejustificat de mare sau de nereuşitele în efectuarea unui diagnostic corect şi în timp real. În septembrie 2009, Primăria Beiuş a depus o cerere de finanţare pentru reabilitarea unităţii de care depind 100.000 de persoane. „Considerăm că o piedică în calea acestui proiect a fost perioada mare de la depunerea cererii de finanţare până la semnarea contractului“, a declarat managerul de proiect Beatrice Şerb. A fost un început puţin încurajator pentru un proiect care presupunea nu numai reabilitarea unei clădiri pentru a corespunde inclusiv unor standarde obligatorii de siguranţă, dar şi modernizarea şi echiparea ambulatoriului.

Planurile de pe hârtie arată că, la final, vor fi reabilitaţi, modernizaţi şi echipaţi 731 metri pătraţi suprafaţă utilă. Mai detaliat, proiectul presupune lucrări ce încep cu schimbarea completă a acoperişului

18

www.inforegio.ro

şi se continuă până la introducerea apei calde menajere. Pentru că, da, ambulatoriul nu beneficia de aşa ceva! Proiectul este finanţat prin Regio, administraţia locală contribuind cu o cofinanţare de numai 2%, la care se adaugă cheltuielile de proiectare şi pentru plata studiilor efectuate.

Cât priveşte lucrările ce vor fi executate, prioritare sunt înfiinţarea a trei noi cabinete — de cardiologie, diabetologie şi pediatrie (cu izolator), amenajarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi şi înlocuirea tuturor instalaţiilor ter-

mice, electrice şi sanitare. Cele 12 cabinete medicale care vor rezulta în urma reabilitării ambulatoriului vor fi dotate cu echipamente medicale şi mobilier specific de ultimă generaţie. Beneficiarul doreşte să realizeze inclusiv o pagină de internet dedicată, de unde pacienţii să-şi poată lua toate informaţiile necesare. În plus, prin proiect este prevăzută şi înfiinţarea a patru ­locuri de muncă pentru acoperirea noilor servicii medicale ce vor face parte din oferta de specialitate a ambulatoriului. „Acest proiect este de o importanţă majoră pentru toată Ţara Beiuşului, cu aproximativ 100.000 de locuitori. Oamenii vor avea acces la un ambulatoriu modern, unde vor beneficia de servicii medicale de foarte bună calitate“, spune managerul de proiect.

După finalizarea proiectului, res­ pectiv ianuarie 2015, va creşte numărul locurilor de muncă, având în vedere noile servicii medicale din structura ambulatoriului.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Ambulatoriu integrat al Spitalului Municipal «Episcop Nicolae Popovici» — reabilitare, modernizare, echipare“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Beiuş, judeţul Bihor • Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 — Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate • Valoarea totală contractată a proiectului: 3,05 milioane de lei din care: - FEDR: 1,90 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 827.633 lei - Contribuţia beneficiarului: 318.006 lei

Dosar

TÂRGU MUREŞ: O LECŢIE DE MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE În domeniul sanitar, municipiul Târgu Mureş este considerat un adevărat centru de excelenţă, prin calitatea şi gradul de specializare ale actului medical, prin nivelul ridicat al învăţământului medical şi al proiectelor de cercetare. Investiţia în sănătate este o prioritate pentru autorităţile locale.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

M

unicipiul Târgu Mureş este recunoscut ca un centru tradiţional şi de calitate în asigurarea serviciilor medicale, având unităţi sanitare de prestigiu în multiple specialităţi. Există la Târgu Mureş unităţi de elită dotate cu aparatură performantă şi cadre medicale cu înaltă specializare între care: Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) Târgu Mureş — unitate de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească, care, la vremea apariţiei sale, era un proiect pilot la nivel naţional —, şi Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, unitate de excelenţă în domeniul transplantului. Pe lângă toate acestea, la Târgu Mureş mai există ceva: disponibilitate pentru noi proiecte de investiţii în sănătate. La acest capitol, multe alte judeţe ale ţării au de învăţat!

Spitalul Clinic Judeţean Mureş de­ţinea circa 16 clinici amplasate în 10 imobile dispersate în tot oraşul, funcţionând în clădiri vechi şi cu mari probleme în asigurarea spaţiilor pentru cabinetele ambulatoriului. Pentru foarte mulţi pacienţi era extrem de dificil să se deplaseze de la o clinică la alta pentru a efectua investigaţii complexe în regim ambulatoriu. Gruparea cabinetelor medicale în numai două locaţii era absolut necesară. Şi mai era o problemă…

BENEFICIILE PROIECTULUI PENTRU PACIENŢII AMBULATORIULUI SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN MUREŞ: Lărgirea gamei serviciilor medicale oferite, prin crearea de servicii medicale noi.

Creşterea calităţii actului medical prin modernizarea şi dotarea cu echipamente performante, respectiv crearea unui mediu ambiental adecvat.

Scăderea numărului pacienţilor redirecţionaţi la alte spitale/ambulatorii datorită aparaturii medicale noi.

Diminuarea timpului necesar pentru diagnosticare şi tratament, ca urmare a dotării cu instrumentar la standarde europene.

„Dotarea cabinetelor medicale ale Ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic Judeţean Mureş cu echipamente medicale, instrumentar şi mobilier specific era deficitară, multe dintre acestea având o vechime de 10-20 ani, iar mobilierul chiar 20-40 ani. O parte a acestor aparate au fost propuse pentru casare, iar altele au fost folosite în continuare, deşi erau depăşite din punct de vedere fizic şi moral (de exemplu, microscopul binocular cu an de fabricaţie 1968)“, ne-a explicat Călin Suciu, şeful serviciului Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Judeţean Mureş.

Această situaţie, precum şi necesitatea lărgirii gamei de servicii medicale oferite de spital în regim ambulatoriu, ridicarea nivelului calitativ al actului medical, reducerea IULIE 2014

19

Dosar

numărului de pacienţi redirecţionaţi Gyorgy Fazakas Istvan salută pro- ca toate spitalele din ţară să aibă şi scăderea timpului necesar pentru iectul de modernizare a Ambulato- spaţiul, dotările şi echipamentele diagnosticare şi tratament au impus riului din Mureş: „Punerea în apli- pe care le avem noi aici.“ realizarea unui proiect cu totul nou. care a acestui proiect a fost o idee Ca urmare a lărgirii gamei de „Proiectul a urmărit să contribuie la excelentă. Actul medical în sine servicii medicale oferite şi a asigucrearea unui sistem de sănătate ori- s-a îmbunătăţit. De pildă, la chi- rării dotărilor cu aparatură medicaentat pe prevenirea bolilor, capabil rurgie avem acum la dispoziţie trei lă performantă, s-a dorit creşterea să ofere populaţiei serviciile necesare încăperi: o sală de consultaţii, una numărului de consultaţii la nivelul pentru menţinerea şi dobândirea unei pentru intervenţiile chirurgicale ambulatoriului, scăderea numămai bune stări de sănătate. O mare rului de internări în clinici pentru parte dintre serviciile medicale de investigaţii medicale, reducerea prevenire se desfăşoară în cabinetele timpului de diagnostic şi tratament din structura ambulatoriului, ceea ce în ambulatoriu şi eficientizarea acBENEFICII PE PIAŢA justifică realizarea acestor dotări şi tivităţii medicale din secţiile cu modernizări. Unele dintre serviciile paturi, atât din punct de vedere MUNCII: medicale care au făcut obiectul economic, cât şi administrativ, Proiectul de modernizare a proiectului erau disponibile poprin folosirea eficientă a reAmbulatoriului din Târgu Mureş pulaţiei doar în clinicile de spesurselor umane şi materiale, a dus la crearea unui număr de 4 locuri de cialitate ale spitalului, altele cu posibilităţi de reducere a muncă permanente. Înfiinţarea în cadrul lipseau în totalitate, pacienţii costurilor pe spital. proiectului a compartimentului de scintigrafiind nevoiţi să se deplaseze în „Implementarea cu succes fie a impus angajarea de personal specialialte localităţi“, a mai spus Căa proiectului vine în întâmpizat şi calificat pentru acest tip de inveslin Suciu. narea aşteptărilor pacienţilor, tigaţie. Astfel, au fost înfiinţate 4 noi Implementarea proiectului avându-se în vedere acoperirea posturi: 1 medic radiolog, 1 fizician Regio nu a fost simplă. Modificaîntregii populaţii aferente spitaşi 2 asistente cu specializare în rea procedurilor de evaluare a conlului cu servicii medicale compleprotecţie radiologică. formităţii documentaţiilor de atribute, corelate cu nevoile de sănătate. ire aferente contractelor de achiziţie Proiectul este benefic şi din punct de publică din perioada septembrie — vedere social, atât prin prisma depisdecembrie 2011 a condus la întârzitării şi tratării precoce a afecţiunierea procedurilor. Totodată, pe par- minore, care nu necesită spitaliza- lor acute şi cronice, cât şi prin priscursul execuţiei lucrărilor a existat o re, şi un spaţiu unde medicul poate ma costului redus pentru populaţie, perioadă în care antreprenorul nu a urmări evoluţia post operatorie a aceasta beneficiind de servicii mereuşit să mobilizeze suficientă forţă pacientului. Eu cred că acum sunt dicale accesibile pe plan local şi inde muncă. Aşa au apărut întârzieri respectate normele europene de vestigaţii gratuite decontate de Casa care au avut consecinţe şi asupra tratament chirurgical ambulatoriu Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate graficului de livrare a echipamente- din ţările Europei de Vest. Ar trebui Mureş“, a mai spus Călin Suciu. lor şi aparaturii medicale. Şi totuşi, povestea a avut un final fericit atât FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI pentru pacienţi, cât şi pentru medicii care deservesc Ambulatoriul Spitalului Judeţean Mureş.

• Titlul proiectului: Modernizarea şi dotarea Ambulatoriului Spitalului „Dotarea şi modernizarea AmbulaClinic Judeţean Mureş toriului I şi II este un pas mare îna• Beneficiar: Consiliul Judeţean Mureş inte, fiindcă pacienţilor şi medicilor • Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 — care lucrează aici li se oferă condiţii Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de foarte bune de muncă şi tratament. sănătate.

Pacienţii noştri vin din toate judeţele • Valoarea totală a proiectului: 11,26 milioane lei din care: ţării, cam 70% vin din alte judeţe“, a - FEDR: 7,5 milioane de lei declarat prof. univ. Nagy Ors, medic - Contribuţia de la bugetul de stat: 3,2 milioane de lei specialist în ortopedie, Policlinica/ - Contribuţia beneficiarului: 459.866 lei Ambulatoriul nr. 2 din Târgu Mureş.

La rândul său, medicul chirurg

20

www.inforegio.ro

Dosar

FONDURILE UE AU READUS LA VIAŢĂ AMBULATORIUL SPITALULUI JUDEŢEAN SUCEAVA Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava a primit finanţare prin Regio şi a fost modernizat şi dotat cu echipamente de ultimă generaţie.

Contribuţia europeană s-a dovedit vitală, într-un sector subfinanţat de foarte mulţi ani, precum sănătatea.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

P

ână în 2013, pacienţii care treceau pragul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava nu aveau deloc motive să fie încântaţi de aspectul şi dotările pe care le găseau aici. Cabinete medicale neprimitoare, săli de intervenţii chirurgicale depăşite, cu instrumentar şi echipamente uzate moral, mobilier de zeci de ani, toate dădeau o înfăţişare neatrăgătoare actului medical efectuat aici. Nici medicii care îşi desfăşurau activitatea în această unitate sanitară nu erau mai mulţumiţi de aspectul încăperilor şi de echipamentele cu care erau nevoiţi să lucreze.

Ideea de a dota cu echipamente noi Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou a venit tocmai din interiorul instituţiei, de la medicii care activau în incinta unităţii spitaliceşti. Doctorii şi conducerea spitalului au scris cererea de finanţare, iar implementarea propriu-zisă a proiectului a revenit exclusiv în sarcina personalului angajat în cadrul Consiliului Judeţean Suceava. „Necesitatea implementării proiectului a fost impusă de nevoile populaţiei, care provine atât din mediul rural, cât şi urban, ambulatoriul având pacienţi din munici-

piul ­Suceava şi din toate celelalte localităţi ale judeţului. Câştigul a fost dublu: pe de o parte, populaţia beneficiază de servicii mai bune şi, pe de altă parte, cadrele medicale au acum posibilitatea de a-şi face meseria în condiţii mult mai bune“, a explicat pentru revista „Regio“ managerul proiectului, ­Anna-Maria Pelin.

La un an de la implementarea proiectului, pacienţii şi medicii deja simt o diferenţă uriaşă între ce a fost şi ce este Ambulatoriul Spitalului Judeţean Sf. Ioan cel Nou. Actul

medical în sine s-a îmbunătăţit, fiindcă medicii lucrează acum cu plăcere într-un mediu adecvat, dotat cu echipamente de ultimă generaţie.

La finalizarea execuţiei lucrărilor de modernizare, capacitatea de primire a pacienţilor în ambulatoriu a ajuns la 100%. Proiectul de modernizare, dezvoltare şi echipare a unităţii spitaliceşti a creat şi 18 noi locuri de muncă, în urma atribuirii contractului de execuţie a lucrărilor. În perioada de implementare a proiectului s-au menţinut şapte locuri de muncă, reprezentând posIULIE 2014

21

Dosar

turile ocupate de membrii echipei de implementare a proiectului şi un loc de muncă ocupat de persoana desemnată să monitorizeze proiectul în perioada de sustenabilitate (este vorba de perioada de trei ani necesară pentru a se asigura operarea şi întreţinerea investiţiei după finalizarea proiectului — n.r.). Mai mult, modernizarea şi echiparea ambulatoriului a oferit posibilitatea angajării unui număr de şase noi cadre medicale în primul an de postimplementare a proiectului. Astfel, a fost angajat câte un medic pe specialităţile diabet-boli de nutriţie şi metabolice, obstetrică-ginecologie, chirurgie generală, ortopedietraumatologie, radiologie-imagistică me­­­di­cală şi medicină internă. Este un câştig important, în condiţiile în care multe cadre medicale preferă să-şi caute locuri de muncă în statele Uniunii Europene.

Directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava, dr. Tiberius Marius Brădăţan, subliniază importanţa dotărilor obţinute prin Regio la Suceava: „Ambulatoriul Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf.Ioan cel Nou Suceava, care acoperă toate cele 23 de specialităţi medicale, este o componentă importantă în desfăşurarea activităţii medicale la nivelul unităţii noastre. Prin organizarea şi dotarea cu aparatură de înaltă performanţă există acum posibilitatea acordării de îngrijiri medicale de calitate. Prin activitatea desfăşurată în cadrul Ambulatoriului, în contract cu Casa Judeţeană de Sănătate, se realizează un aport bugetar important care se regăseşte în eforturile de permanentă dezvoltare a spitalului.“ Într-adevăr, Ambulatoriul preia spre consult pacienţii veniţi din teritoriul judeţului, pe cei programaţi cum sunt bolnavii cronici, dar şi pacienţii trimişi de medicii de familie. Secţia decongestionează Spitalul Judeţean de Urgenţă, bolnavii

22

www.inforegio.ro

cronici putând să efectueze o serie de analize şi investigaţii imagistice, fără a mai fi nevoie de internări în spital.

AMBULATORIUL ATRAGE PACIENŢI DIN MAI MULTE JUDEŢE „Pentru a evalua gradul de satisfacţie al pacienţilor, Consiliul Judeţean Suceava împreună cu Spitalul Judeţean Suceava au realizat un sondaj de opinie în rândul acestora. „Am vrut să verificăm impactul proiectului asupra creşterii calităţii serviciilor medicale, prin modernizarea şi echiparea ambulatorului integrat

din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou. Răspunsurile primite de la pacienţi şi de la cadrele medicale relevă importanţa pe care implementarea proiectului o are asupra creşterii calităţii serviciilor medicale oferite în ambulatoriu. În urma modernizării şi echipării cu aparatură modernă a ambulatoriului, ca şi în urma promovării de care a beneficiat spitalul, pacienţi din judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Galaţi, Bacău, Vaslui şi Bistriţa Năsăud au ales să apeleze la serviciile medicale din ambulatoriul integrat din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava, numărul acestora crescând de la an la an“, a precizat Anna-Maria Pelin.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Modernizare, dezvoltare şi echipare a Ambulatoriului de Specialitate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou din Suceava • Beneficiar: Consiliul Judeţean Suceava • Axa prioritară 3, domeniul major de intervenţie 3.1 — Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate • Valoarea totală a proiectului: 4,60 milioane de lei din care: - FEDR: 3,28 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 1,23 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 80.790 lei

Dosar

MOLDOVA NOUĂ SALVEAZĂ SĂNĂTATEA ÎN CLISURA DUNĂRII Autorităţile din oraşul Moldova Nouă aproape că dărâmă un mit în România: să livrezi servicii medicale de calitate fără să aştepţi bani numai de la bugetul de stat. Cei implicaţi în reabilitarea policlinicii de care depind peste 30.000 de oameni din Clisura Dunării au ales utilizarea banilor europeni.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

D

upă ce timp de 34 de ani nu se realizase nicio reparaţie capitală, nicio retehnologi­zare, nicio modernizare, Po­li­clinica Moldova Nouă devenise ultimul loc în care un pacient şi-ar fi dorit să meargă la tratament. Clădirea a fost construită şi dată în folosinţă în anul 1976. După 1989, clinica a fost scoasă de pe lista investiţiilor, inclusiv în anii de creştere economică.

Până în toamna lui 2011, unitatea sanitară era nevoită să funcţioneze în spaţii prost întreţinute, cu instrumentar învechit şi fără acces la tehnologiile noi de investigare şi tratament. „Unitatea semăna mai mult cu o instituţie în care se primesc şi se expediază bilete de trimitere către alte unităţi sanitare. Şi era iremediabil decuplată de la noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii“, descrie situaţia managerul de proiect, Liviu Bratu. În condiţiile subfinanţării şi reformării sistemului sanitar, autorităţile din Moldova Nouă nu şi-au mai permis luxul de a aştepta bani doar de la bugetul de stat. Aşa că s-au pus cu burta pe carte, au învăţat cum să ia bani de la UE, iar în octombrie 2011 au reuşit să demareze proiectul de reabilitare, modernizare şi dotare a Policlinicii Moldova Nouă.

Obiectivele proiectului au fost uşor de pus pe hârtie şi uşor de înţeles. Primul dintre ele: asigurarea accesului egal a celor aproximativ 30.000 de cetăţeni care depind de

serviciile de sănătate, dintr-o zonă ce cuprinde şase comune şi oraşul Moldova Nouă. Un alt obiectiv a fost aducerea structurii actuale a serviciilor de sănătate publică la nivel european, pentru a se permite prevenirea bolilor şi reacţia promptă la ameninţările şi provocările din domeniu.

„Implementarea proiectului, alături de creşterea rolului administraţiei publice locale în finanţarea şi conducerea instituţiilor medicale din teritoriu, va potenţa controlul factorilor de risc, va face posibilă depistarea precoce a bolilor şi va îmbunătăţi managementul sistemu-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: reabilitarea, modernizarea şi dotarea Policlinicii Moldova Nouă • Beneficiar: Primăria Oraşului Moldova Nouă • Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 — „Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“ • Valoare totală contractată a proiectului: 10,24 milioane de lei, din care: - FEDR: 6,93 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 3,01 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 291.971 lei

IULIE 2014

23

Dosar

lui de sănătate în Clisura Dunării şi, mai ales în Moldova Nouă“, consideră managerul de proiect.

Dacă găsirea argumentelor pentru finanţare nu a fost o sarcină grea, nu la fel s-a dovedit a fi şi partea practică. Potrivit lui Liviu Bratu, una dintre problemele întâmpinate a fost chiar sistarea de către Comisia Europeană a plăţilor către programul Regio. „Astfel, după o perioadă de implementare de un an, nu primisem fondurile care erau datorate în urma depunerii unor cereri de rambursare. În situaţia aceasta, oraşul Moldova Nouă, după o cheltuială considerabilă, nu a mai putut face faţă plăţilor şi, ca atare, ritmul lucrărilor a încetinit“, arată managerul de proiect. Însă problema a fost depăşită: în momentul în care sistemul de plăţi şi-a reluat activitatea, ritmul plăţilor s-a derulat conform programărilor.

BENEFICII PENTRU REGIUNE DAR ŞI PENTRU TURIŞTI În afara locuitorilor din Clisura Dunării şi din Moldova Nouă, de serviciile policlinicii vor beneficia şi turiştii. „Trebuie menţionat faptul că localitatea a fost de tip monoindustrial, cu activitate în minerit, iar în zonă sunt mulţi pensionari care au mare nevoie de servicii de sănătate uşor accesibile, de bună calitate, şi de tratament ambulatoriu“, spune Liviu Bratu.

Proiectul este extrem de complex, de la reabilitarea completă a imobilului policlinicii până la dotarea cu instrumentar şi aparatură, fără care policlinica nu poate funcţiona la standarde europene. Astfel, se vor reface integral instalaţiile electrice, cele sanitare, instalaţiile de încălzire, se va face reabilitarea termică, lucrări de finisare interi-

oară şi de repartizare a spaţiilor pe cabinete.

Proiectul are ca termen de finalizare luna octombrie 2014, însă rămâne problema lipsei de personal.

De altfel, aceasta este singura care poate contamina obiectivele iniţiale ale proiectului. „Sistemul medical de la Moldova Nouă nu se deosebeşte cu nimic de cel naţional, pentru că şi noi ne confruntăm cu un deficit de personal medical.

Dacă la începutul implementării acestui proiect aveam acoperite aproape integral secţiile şi cabinetele de specialitate, la momentul actual, în urma exodului de personal către ţări ale Uniunii Europene, ne găsim în situaţia în care avem cabinete de specialitate precum Cabinetul de Dermato-venerologie sau cel de Ortopedie şi Traumatologie, pentru care nu mai avem nici măcar asistente medicale“, a mai declarat managerul de proiect.

SERVICII MEDICALE MAI BUNE PENTRU LOCUITORII DIN ORŞOVA Modernizarea cu fonduri Regio a Ambulatoriului Spitalului Municipal Orşova contribuie la îmbunătăţirea accesului la servicii medicale pentru mai bine de 20.000 de oameni — locuitori ai oraşului, dar şi ai satelor învecinate.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

D

e când se numea Dierna şi primea statutul de municipiu în Imperiul Roman (anul 193), aflat ulterior sub stăpânirea domnilor Munteniei, a Regatului Ungar, a Imperiului Otoman, a celui Habsburgic, integrat apoi în România Mare, oraşul Orşova a avut o istorie la fel de învolburată ca valurile Dunării la Cazane. Una dintre cele mai grele încercări prin care a trecut urbea a fost strămutarea vetrei

24

www.inforegio.ro

milenare (între 1966 şi 1971), odată cu amenajarea Lacului de acumulare „Porţile de Fier I“. În acea perioadă a fost construit şi Spitalul Municipal, dar, de la bun

început, infrastructura nu a fost suficientă pentru a acoperi nevoile întregii zone, iar în ultimii ani problemele s-au agravat. Unitatea sanitară nu-i deserveşte doar pe cei peste 10.400 de locuitori ai oraşului, ci şi un număr cel puţin egal de oameni din aşezări rurale — multe şi sărace — de pe Clisura Dunării: Sviniţa, Plaviseviţa, Ieşelniţa, Dubova, Iloviţa şi altele.

Numele acestor pitoreşti localităţi ar putea fi cunoscute miilor de turişti care vizitează anual Cazanele Dunării, însă mai puţin ştiute sunt

Dosar

problemele locuitorilor, dintre care foarte mulţi sunt în vârstă. Clisura Dunării, unde principala activitate economică era pescuitul, acum câteva decenii, este presărată cu sate sărace, de unde cei care au nevoie de îngrijire medicală trebuie să vină la Orşova.

Din evidenţele Primăriei Municipiului reiese că, în 2008, la Ambulatoriul Spitalului Municipal Orşova s-au efectuat 20.174 de consultaţii, iar în 2009 — 25.872 de consultaţii, în condiţiile unei dotări precare.

Unitatea spitalicească era suprasolicitată, în condiţiile în care are 151 de angajaţi, dintre care numai 23 sunt medici, iar 64 au pregătire sanitară medie, restul fiind personal auxiliar.

Această situaţie a dus la necesitatea reabilitării Ambulatoriului iar oportunitatea s-a ivit odată cu obţinerea fondurilor Regio, între decembrie 2012 şi decembrie 2013. Potrivit managerului de proiect din cadrul Primăriei, Emilia Munteanu, acesta a fost cel de-al cincilea proiect al instituţiei, deja experimentată în implementarea proiectelor cu finanţare europeană.

Reabilitarea Ambulatoriului a pre­­su­pus mai multe categorii de activităţi. Pe de o parte, s-au efectuat lucrări esenţiale pentru confortul personalului şi al pacienţilor: zugrăvire, montare de gresie şi faianţă, înlocuirea uşilor şi ferestrelor, refacere a instalaţiilor electrice, sanita-

„Datorită proiectului, putem acorda o asistenţă medicală la nivelul standardelor actuale. Ne desfăşurăm activitatea în spaţii generoase, luminoase, încălzite, ventilate şi corespunzător mobilate, care asigură confortul pacienţilor şi al personalului. În funcţie de specificul activităţii, cabinetele au fost dotate cu aparatură şi instrumentar nou: spirometre, aparate de aerosoli, EKG, electrocardiograf, echipament de testare efort, mamograf, colposcop digital, ecograf, aparat endoscopic, aparate pentru fizioterapie şi kinetoterapie etc.“ Rodica Brăgaru, Medic pediatru la Spitalul Municipal Orşova din 1987 re şi de încălzire. Pe de altă parte, lucrările au vizat o mai bună organizare a spaţiilor, facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi şi dotarea cu mobilier şi aparatură de specialitate, pentru a îmbunătăţi efectiv serviciile medicale oferite.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Reabilitarea Ambulatoriului Spitalului Municipal Orşova“ • Beneficiar: Primăria Municipiului Orşova • Axa prioritară 3, Domeniul Major de Intervenţie 3.1 — „Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“ • Valoarea totală a proiectului: 2,56 milioane de lei, din care: - FEDR: 1,5 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 679.141 lei - Contribuţia beneficiarului: 321.293 lei

„După părerea mea, este cel mai frumos proiect implementat la noi, în municipiul Orşova, deoarece este un proiect la cheie, adică am reabilitat şi modernizat construcţiile (corpul A-parter şi anexa din incinta Spitalului) şi am realizat dotările cu echipamente medicale, IT, mobilier, instrumentar, aparate de aer condiţionat“, a declarat Emilia Munteanu, Manager de proiect, Primăria Orşova.

Noile dotări permit atingerea obiectivelor specifice ale proiectului: creşterea calităţii serviciilor medicale şi reducerea costurilor până la jumătate, obţinute prin transferarea centrului de greutate al tratamentului din spital, unde costurile sunt mult mai mari, în ambulatoriu.

IULIE 2014

25

Regiuni europene

FRANŢA: ÎNGRIJIREA MEDICALĂ LA DISTANŢĂ, MAI EFICIENTĂ ŞI MAI IEFTINĂ O reţea informatică permite servicii de telemedicină (servicii medicale la distanţă) în regiunea franceză Languedoc-Roussillon, prin care pacienţii au acces la prescripţiile unor specialişti, fără a se deplasa departe de casă şi fără zile de spitalizare inutile.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

N

imeni nu se duce la doctor cu dragă inimă, dar drumul este şi mai greu de făcut dacă specialistul căutat se află la zeci sau chiar la sute de kilometri distanţă. Nu o dată deplasarea presupune şi câteva zile de spitalizare (care nu ar fi neapărat necesare), concediu medical, cheltuieli şi stres.

Pentru a atenua aceste inconveniente, în regiunea Languedoc-­

26

www.inforegio.ro

Roussillon din sudul Franţei există o reţea de telemedicină a profesioniştilor în îngrijirea rănilor dificile, încă din 1901, cunoscută drept CICAT-LR. Vreme de mai multe decenii, consultaţiile au fost oferite prin telefon şi prin vizite la domiciliu. În ultimii ani, acurateţea diagnosticelor şi eficienţa tratamentelor a sporit, odată cu posibilitatea de a trimite imagini ale rănilor prin telefonul mobil, dar asociaţia profesională a căutat mereu să-şi îmbunătăţească serviciile. Din cau-

za deficitului de specialişti, pentru mulţi pacienţi greu deplasabili (mai ales cu vârste înaintate), îngrijirea medicală de calitate se făcea cu întârziere.

Astfel, din 2011, CICAT-LR a ade­rat la reţeaua de telemedicină „Doloplaies“, care a pus în legătură medicii şi pacienţii din LanguedocRoussillon (sudul Franţei) cu cei din Normandia de Jos (vest). Proiectul de cooperare între regiuni a fost finanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).

Regiuni europene

„Doloplaies“ le pune la dispoziţie medicilor şi asistenţilor medicali care au în îngrijire pacienţi cu răni greu vindecabile (de pildă, escare şi ulceraţii ale picioarelor) sfaturile necesare din partea unor specialişti aflaţi la mare distanţă. Nici pacienţii, nici medicii de specialitate nu trebuie să se deplaseze, deşi consultaţia la distanţă se apropie cât de mult este posibil de rezultatele uneia desfăşurate faţă în faţă.

De la trimiterea fotografiilor efectuate cu telefonul mobil către un singur medic s-a ajuns la încărcarea lor pe un portal web (inaugurat în 2013), unde echipe virtuale de specialişti se pot pronunţa şi pot oferi consultaţii. În plus, intervalul de timp de vindecare de la efectuarea unei imagini de calitate — care să poată oferi detalii despre stadiul rănii şi eventualele complicaţii apă-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: Telemedicină pentru îngrijirea rănilor la domiciliu • Beneficiar: Asociaţia de telemedicină CICAT-LR, regiunea LanguedocRoussillon • Buget total: 1,88 milioane de euro • Contribuţie FEDR: 499.131 de euro • Adresă web: http://www.cicat-lr.org/ rute în procesul de vindecare — s-a redus la minimum.

Asistenţii medicali se deplasează la domiciliul pacienţilor sau în azilele unde locuiesc şi primesc câte o tabletă, pentru a se afla în contact permanent cu medicii. Orice posibil motiv de îngrijorare, precum schimbarea culorii sau consistenţei rănii, este transmis spre evaluare. Aderarea CICAT-LR la reţeaua „Doloplaies“ a fost justificată de îmbătrânirea po-

pulaţiei în Languedoc-Roussillon, de necesitatea aplicării unor tratamente cu durate îndelungate, inclusiv pentru pacienţi din zonele rurale, şi de dorinţa de a reduce costurile cu zilele de spitalizare şi transportul bolnavilor. În 2012, primul an de implementare a proiectului, 6.590 de pacienţi din regiune au beneficiat de serviciile de telemedicină oferite de ­CICAT-LR, 63% dintre ei având peste 70 de ani.

IULIE 2014

27

Regiuni europene

AUSTRIA: TURISMUL MEDICAL REVIGOREAZĂ STAŢIUNILE MONTANE Condiţiile climaterice din apropierea cascadei Krimml, cea mai înaltă din Europa (380 m), sunt ideale pentru tratarea astmului bronşic şi a alergiilor de către o reţea de 11 hoteluri de 3 şi 4 stele, care au înregistrat o creştere cu 30% a turiştilor între 2008 şi 2010.

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

C

onsiderate „minore“ numai de către cei care nu au suferit din pricina lor, astmul bronşic şi alergiile sunt afecţiuni care provoacă multiple neplăceri celor afectaţi şi le diminuează calitatea vieţii. Mulţi ar fi gata să

28

www.inforegio.ro

plătească oricât pentru medicamente care să le aline suferinţa, iar în cazul unor pacienţi efectele tratamentelor întârzie.

O altfel de abordare a maladiilor menţionate şi-a demonstrat eficacitatea prin proiectul „Sănătate în Hohe Tauern“ (numele unui mare parc naţional din Austria) implementat în regiunea Oberpinzgau din

vestul landului Salzburg. Proiectul cu finanţare europeană — demarat în 2008 şi premiat de către DG Regio în cadrul Galei Regiostars din 2012 — şi-a propus valorificarea condiţiilor naturale în tratarea acestor boli.

Efectele asupra sănătăţii ale microclimatului din apropierea cascadei Krimml din Oberpinzgau au fost confirmate, începând cu 2006, de

Regiuni europene

Pe baza concluziilor ştiinţifice a fost elaborat un studiu de fezabilitate privind condiţiile pe care hotelurile ar trebui să le îndeplinească pentru a primi certificarea care să ateste că un sejur acolo nu este doar recreativ, ci şi benefic pentru sănătate. În urma analizelor, 11 hoteluri de 3 şi 4 stele au primit certificarea şi s-au asociat pentru a participa la proiectul „Sănătate în Hohe Tauern“.

Proprietarii unităţilor de cazare au investit în renovare şi eliminarea tuturor substanţelor susceptibile a provoca alergii din mobilier, decora-

cercetătorii de la Universitatea Medicală Paracelsius din Salzburg. Particulele foarte fine degajate de căderea apei, poluarea foarte redusă, nivelul mic al sporilor alergeni şi perioada de înflorire scurtă a plantelor (al căror polen provoacă alergii) au fost factorii care au recomandat transformarea zonei într-una numai bună pentru turismul medical.

Potrivit cercetătorilor, câteva zile de plimbare prin parcul naţional sunt suficiente pentru a reduce considerabil simptomele rinitei alergice — una dintre afecţiunile

cronice cu cea mai largă răspândire în Europa de Vest. Efectele pozitive se cunosc nu doar pe durata şederii la munte, dar şi după ce turiştii se întorc acasă.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Sănătate în Hohe Tauern“ • Beneficiari: Asociaţia Oberpinzgau, Comunitatea Krimml, Compania Hohe Tauern GmbH, Camera de Comerţ Salzburg • Buget total: 500.000 de euro • Contribuţie FEDR: 125.000 de euro • Adresă web: www.hohe-tauern-health.at

ţiunile camerelor şi mai ales din aşternuturi. Mai mult, hotelurile au primit certificări suplimentare şi pentru a oferi anumite servicii medicale.

Agenţii economici care livrează produse alimentare hotelurilor au fost cooptaţi la iniţiativa de oferire a unor produse şi servicii „antialergice“, iar modelul s-a extins şi asupra altor ramuri economice. Industria locală a lemnului a preluat modelul şi acum promovează mobilier şi materiale de construcţie antialergice.

Dintr-o regiune în care afluxul de turişti era în scădere la începutul anilor 2000, Oberpinzgau a devenit foarte căutată de către oameni dornici să se întoarcă din vacanţă nu doar mai odihniţi, ci şi mai sănătoşi. În mica staţiune Krimml, care numără mai puţin de 900 de locuitori, prezenţa turiştilor a crescut spectaculos: de la 60.000 în 2008, la 70.000 în 2009, respectiv la 78.000 în 2010.

IULIE 2014

29

Informaţii utile

AGENDA CONFERINŢA ANUALĂ „EUROPA CENTRALĂ“ Viena, 1-2 iulie 2014 Evenimentul va aduce în prim-plan priorităţile viitoare de finanţare din Programul transnaţional „Europa Centrală“, pentru bugetul 2014-2020.

Acestea vor fi discutate cu factori de decizie din regiune şi de la nivelul UE. Conferinţa va funcţiona ca un „târg“ de idei pentru sesiunea de cereri de proiecte şi se adresează celor interesaţi de proiecte de cooperare în regiune, în domeniile inovaţie, mediu, cultură sau transport.

Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/TwqIS6

SOCIAL MEDIA ÎN SECTORUL TELECOM Londra, 16-17 iulie 2014 Compania britanică SMI organizează o conferinţă despre Social Media ca instrument de marketing în domeniul telecomunicaţiilor. Specialişti din industria comunicării şi din telecom vor căuta soluţii pentru măsurarea eficienţei şi a rentabilităţii campaniilor de social media şi vor trece în revistă cele mai noi tehnici de atragere a audienţei.

Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/C1J3rI

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „SPAŢIUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA LOCALĂ“ Cluj, 23-27 iulie 2014 Facultatea de Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai organizează a VI-a ediţie a conferinţei academice „Spaţiul rural şi dezvoltarea locală“, pentru a dezbate situaţia zonelor rurale periferice, care se zbat între subzistenţă şi dezvoltare incertă.

Organizatorii se vor concentra pe subiecte relevante legate de dezvoltare rurală, în contextul dezvoltării regionale.

Pentru detalii, accesaţi: http://goo.gl/bp653x

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională NordEst (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională SudEst (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,

30

www.inforegio.ro

cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

Euro-tur

CĂLĂTORIE CULINARĂ PRIN EUROPA EUROPENII AU VOTAT MÂNCĂRURILE TRADIŢIONALE PREFERATE. Trăieşti în Europa, lucrezi în Europa, dar te-ai întrebat vreodată care e „gustul Europei“? Sub acest slogan s-a desfăşurat, în mai 2014, un sondaj de opinie. Mii de persoane au votat pe pagina de Facebook a Parlamentului European ce mâncăruri tradiţionale din fiecare ţară le sunt pe plac. Rezultatele au fost surprinzătoare!

956 LOCUL 4, dolmathakia din Grecia!

Se aseamănă destul de mult cu sărmăluţele noastre. Este vorba despre rulouri din orez şi legume învelite în foi de viţă. Aproape 1.000 de votanţi s-au declarat încântaţi de acest fel tradiţional de mâncare.

20.227

LOCUL 1 cu „coroniţă“ (peste 20.000 de like-uri) a fost obţinut de salata bulgărească! Votanţii au decis astfel că preparatul este cel mai ­popular din Europa, întrecând la mare distanţă celebrele paste carbonara sau şniţelul vienez! Aşadar, dacă ajungeţi în vara aceasta în Bulgaria, nu rataţi o porţie de salată tradiţională, care se face foarte simplu: roşii, castraveţi, ceapă, ardei, brânză de oaie, sare, piper şi puţin ulei.

ALTE PREPARATE VOTATE

6.165 LOCUL 2, supa de sfeclă roşie din Lituania, cu peste 6.000 de aprecieri!

Merită încercat, susţin cunoscătorii în materie de gătit, mai ales că supa rozalie este foarte uşor de preparat.

Aveţi nevoie de 4-5 ouă — fierte în coajă, fin tocate, 2-3 sfecle mici, 2-3 castraveţi, 2-3 cartofi, ceapă verde, pătrunjel, mărar, 1 litru de iaurt şi 100 g smântână. Fierbeţi legumele, tăiaţi mărunt ouăle fierte şi castraveţii.

Adăugaţi apoi totul, inclusiv iaurtul, în supă. Deliciu garantat!

Rezultatul votului a stârnit reacţii aprinse între internauţi: unii susţin că salata bulgărească e de fapt o reţetă tradiţională macedoneană, iar alţii spun că salata grecească cu brânză feta e mult peste cea a vecinilor noştri bulgari. Puteţi găsi, pe larg, toate reţetele preparatelor tradiţionale la adresa http://goo.gl/ezFBMb

Pe LOCUL 3 s-au clasat sarmalele româneşti! Acestea au adunat peste 1.300 de like-uri, semn clar că gustosul amestec de carne tocată şi orez învelit în foi de varză i-a fermecat pe turiştii care 1.341 au ajuns în România!

Faimoasele paste carbonara ale italienilor, supa gazpacho din Spania sau celebrul fish and chips britanic au obţinut sub 1.000 de like-uri fiecare. Şniţelul vienez abia a reuşit să strângă 768 de aprecieri la nivel european. Culmea, celebrele chifteluţe suedeze Kottbullar (promovate de un mare lanţ de magazine) au fost în „coada“ clasamentului, alături de mâncarea de sparanghel adorată de nemţi sau de clătitele tradiţionale olandeze.

IULIE 2014

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: iulie 2014