Revista Regio nr 33, octombrie 2014

Nr. 33, Octombrie 2014

AFACERI ÎN CREŞTERE Parteneriat pentru 2014-2020 Calea spre succes: calitate şi promptitudine Şansă la viaţă pentru bolnavii oncologici din Harghita

Priorităţi pentru finanţările europene: inovare, locuri de muncă, ecologie

Dr. Ionuţ MORARU, fondator ProNatura: Pe piaţa de suplimente din România, principalii cinci jucători nu sunt companii autohtone, fapt care duce la scoaterea profiturilor din ţară.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Instrumente Structurale 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial UN NOU ÎNCEPUT În urmă cu două luni, Comisia Europeană a dat undă verde Acordului de Parteneriat cu România. Astfel, se deschide calea pentru utilizarea fondurilor prevăzute în dreptul României în cadrul Bugetului UE 20142020. Documentul — elaborat la Bucureşti, în cooperare cu Comisia Euro­peană şi adoptat la Bruxelles, după mai multe runde de negocieri — stabileşte strategia optimă de utilizare a 23 de miliarde de euro, cât reprezintă fondurile europene alocate României în următorii şapte ani.

Cum s-ar spune, mingea este acum în terenul nostru, câtă vreme Comisia a aprobat planul general de cheltuire a banilor, aşa cum noi l-am construit. Ne ştim, aşadar, priorităţile şi ştim şi pe ce bani ne putem baza.

Dar provocările de-abia încep. Mai întâi, România trebuie ca măcar să menţină ritmul absorbţiei din 2013, pentru a putea încheia la un nivel satisfăcător precedentul ciclu bugetar. Apoi, trebuie să ne ridicăm la înălţimea cerinţelor din cadrul noii politici de coeziune. Aşa cum se arată în cel de-al şaselea Raport al Comisiei Europene privind coeziunea economică, socială şi teritorială, politica de coeziune se va orienta în următorii şapte ani mai puternic către investiţii în domenii-cheie precum eficienţa energetică, ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi IMM-urile, astfel încât investiţiile să aducă beneficii maxime cetăţenilor. Veţi găsi în această ediţie a revistei Regio analize consacrate atât Acordului de parteneriat, cât şi celui de-al şaselea Raport privind coeziunea.

Veţi găsi, de asemenea, o serie întreagă de poveşti de succes ale întreprinderilor mici şi mijlocii în aventura finanţărilor europene. Că este vorba despre achiziţionarea de utilaje pentru secţii de producţie sau de îmbunătăţirea serviciilor hoteliere, de proiecte din domeniul medical sau din industria media, toate au ceva în comun: creează ­locuri de muncă şi contribuie la dezvoltarea comunităţilor.

Sunt exemple care demonstrează că un salt în privinţa atragerii banilor europeni este la îndemâna noastră. Şi că, în acest context, Acordul de Parteneriat, recent adoptat de Comisia Europeană, poate reprezenta o continuare cu succes a integrării României în Uniunea Europeană.

Ovidiu NAHOI

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro.

Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări.

2

www.inforegio.ro

www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU

SUMAR

4

Semnal european PARTENERIAT PENTRU 2014-2020

7

Analiză PRIORITĂŢI PENTRU FINANŢĂRILE EUROPENE: INOVARE, LOCURI DE MUNCĂ, ECOLOGIE

9

Interviu

Dr. IONUŢ MORARU, FONDATOR PRONATURA: „STATUL AR TREBUI SĂ ÎNCURAJEZE TERAPIILE NATURALE“

12

Ştiri regionale

14

DOSAR

14 SERVICII HOTELIERE NOI CU AJUTORUL REGIO 16 CU UN PAS ÎNAINTEA TUTUROR 18 ŞANSĂ LA VIAŢĂ PENTRU BOLNAVII ONCOLOGICI DIN HARGHITA 19 FURNIZOR DE SUCCES PENTRU INDUSTRIA AUTO LA TIMIŞOARA 21 BOTOŞANI: BANI DIN CUTII DE CARTON 22 ROŞIORII DE VEDE: FIRMĂ MICĂ, CU AMBIŢII MARI 24 MAI MULT DECÂT FOTBAL… FONDURI EUROPENE! 26 CALEA SPRE SUCCES: CALITATE ŞI PROMPTITUDINE

28

Regiuni europene

28 MICILE FIRME, SUSŢINUTE ÎN SUBURBIILE CU LOCUINŢE SOCIALE DIN STRASBOURG 29 FONDURILE UE AU CREAT MII DE SLUJBE ÎN ANDALUZIA

30 31

Informaţii utile Alt fel de ştiri

OCTOMBRIE, LUNĂ PLINĂ DE FESTIVALURI ÎN EUROPA OCTOMBRIE 2014

3

Semnal european

PARTENERIAT PENTRU 2014-2020 Negocierile între autorităţile de la Bucureşti şi reprezentanţii Comisiei Europene, pe tema modului în care vor fi cheltuiţi banii europeni în următorul exerciţiu bugetar, s-au încheiat cu succes pe 6 august.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

O

FOTO: www.roadtvitalia.it

dată cu adoptarea Acordului de Parteneriat 20142020 de către Comisia Europeană, România a devenit cel de-al 11-lea stat UE care a primit undă verde pentru cheltuirea banilor europeni conform planificării interne. În esenţă, documentul stabileşte strategia de folosire optimă, în întreaga ţară, a fondurilor structurale şi de investiţii europene.

DRUMUL BANILOR EUROPENI politica de coeziune. De asemenea, din această sumă, 8 miliarde de euro sunt prevăzute pentru dezvoltare rurală şi 168 milioane de euro

pentru sectorul pescuitului şi pentru cel maritim. În ultimele zile de negociere a Acordului de Parteneriat, Ministerul Fondurilor Europene a

Acest Acord de parteneriat reflectă hotărârea comună a Comi­ siei Europene şi a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE — investiţiile noastre trebuie să aibă caracter strategic, conform noii politici de coeziune — care să vizeze în mod preponderent economia reală, creşterea economică sustenabilă şi investiţiile în oameni. Însă obiectivul major nu este viteza, ci calitatea, iar în lunile următoare suntem pe deplin dedicaţi să negociem cel mai bun rezultat posibil în ceea ce priveşte investiţiile realizate din fondurile structurale şi de investiţii europene în perioada 2014-2020. Pentru a asigura derularea unor programe de o bună calitate este nevoie de angajament din partea tuturor părţilor implicate.“ Johannes Hahn, comisar pentru Politică Regională.

4

www.inforegio.ro

FOTO: www.vebidoo.de

În următorii şapte ani, România va beneficia de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 de miliarde de euro sunt alocate pentru

Semnal european

trimis Comisiei Europene, prin sistemul informatic de comunicare, versiunile oficiale pentru trei programe prin care România va atrage fonduri europene structurale şi de investiţii în perioada 2014-2020. Programul Operaţional Capital Uman a fost transmis în 6 august, Programul Operaţional Competitivitate a fost trimis în 28 iulie, iar Programul Operaţional Asistenţă Tehnică — în 25 iulie.

ALOCĂRILE FINANCIARE PE PROGRAME OPERAŢIONALE PENTRU PERIOADA 2014-2020

PRIORITĂŢI REGIO 2014-2020

Programul Program Operaţional Infrastructură Mare REGIO Program Operaţioanl Capital Uman Program Operaţional Competitivitate Program Operaţional Capacitate Administrativă Program Operaţional Asistenţă Tehnică Plăţi directe în agricultură Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală Program Operaţional Pescuit Facilitatea „Connecting Europe“ Programe de cooperare teritorială

Potrivit variantei de lucru pentru Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, finalizate în iulie 2014 şi publicate de Ministerul Dezvoltării Regionale, programul se va axa, în următorii şapte ani, pe completarea şi dezvoltarea direcţiilor şi priorităţilor de dezvoltare regională conţinute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) şi în Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) 20072013. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante al Regio 2007-2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională

va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare priorităţile majore de dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013. Astfel, sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de infrastructuri — de transport, educaţională, de sănătate — completate cu priorităţi noi. Potrivit strategiei Regio, este necesară dezvoltarea unor centre de transfer tehnologic, astfel încât ele să poată funcţiona ca un intermediar între oferta de cercetare şi cererea de inovare pe piaţă.

Apoi, pentru ca România să-şi menţină competitivitatea pe piaţa globală, IMM-urile autohtone tre-

Alocarea financiară 9,41 miliarde de euro 6,7 miliarde de euro 4,22 miliarde de euro 1,33 miliarde de euro 0,55 miliarde de euro 0,21 miliarde de euro 10 miliarde de euro 8 miliarde de euro 0,17 miliarde de euro 1,23 miliarde de euro 0,45 miliarde de euro

buie să devină mai productive şi să ofere o mai mare diversitate a produselor şi serviciilor. Iar pentru aceasta, ele vor fi sprijinite în accesarea de fonduri şi atragerea de forţă de muncă înalt calificată. Alte direcţii prioritare vizează reducerea consumurilor energetice nesustenabile, mai ales la fondul de clădiri, şi a nivelului ridicat de poluare. De asemenea, investiţiile în restaurarea, protecţia şi valorificarea prin turism a patrimoniului cultural vor permite regiunilor de dezvoltare să folosească avantajele oferite de potenţialul lor turistic în consolidarea identităţii proprii.

FOTO: fvm.dk

Este important ca beneficiile creşterii economice şi ale creării de locuri de muncă să fie vizibile nu doar în oraşe, ci şi în mediul rural, unde, în prezent, toate fondurile structurale şi de investiţii pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunătăţite (…) De asemenea, îmi exprim satisfacţia că Programul de dezvoltare rurală a României a fost deja transmis Comisiei şi, în prezent, este în curs de examinare. Va fi unul dintre cele mai mari programe de dezvoltare rurală din UE şi, dacă fondurile sunt utilizate în mod judicios, iar programul este bine implementat, acesta va oferi oportunităţi agricultorilor şi părţilor interesate din mediul rural pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă.“ Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală OCTOMBRIE 2014

5

Analiză

Programul Operaţional Capital Uman are o alocare financiară de aproximativ 4,22 miliarde de euro, sumă din care vor fi finanţate proiecte care vor încuraja ocuparea şi mobilitatea forţei de muncă, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor situate în afara pieţei muncii, promovarea incluziunii sociale şi comba-

terea sărăciei, alături de susţinerea educaţiei, dezvoltarea competenţelor şi încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii. În ceea ce priveşte Programul Operaţional Competitivitate, acesta are alocate fonduri cu o valoare de aproximativ 1,33 miliarde de euro, din care vor fi finanţate proiecte care vor sprijini consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi

Felicit România pentru eforturile ei de a finaliza Acordul de parteneriat şi mulţumesc autorităţilor române pentru cooperarea lor constructivă. În perioada 2014-2020, din Fondul Social European vor fi disponibile 4,77 miliarde de euro pentru a ajuta România să crească nivelul de ocupare a forţei de muncă şi să reducă sărăcia, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 şi cu recomandările UE specifice fiecărei ţări.“ László Andor, comisar pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune 6

www.inforegio.ro

inovării, dar şi îmbunătăţirea utilizării, calităţii şi accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică sunt alocate fonduri de 221 milioane de euro, din care vor fi finanţate proiecte pentru sprijinirea orizontală în utilizarea fondurilor europene structurale şi de investiţii.

FOTO: www.getcaughtreading.eu

ALTE PROGRAME OPERAŢIONALE

FOTO: shutterstock

Regio 2014-2020 are 12 axe prioritare — dublu faţă de perioada anterioară de finanţare — şi un buget estimat în Acordul de Parteneriat la 6,7 miliarde de euro. Axa prioritară 4 — Dezvoltare urbană, care are ca obiectiv tematic sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, dar şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor, beneficiază de cel mai mare buget, de aproape 3 miliarde de euro. Axa prioritară 6 — Infrastructură de transport rutier, are ca obiectiv tematic promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore şi un buget de 900 de milioane de euro. Urmează creşterea competitivităţii IMM-urilor, prin axa prioritară 2, cu un buget de 700 de milioane de euro, şi promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, prin axele 8 şi 9, cu un buget de aproape 500 de milioane de euro.

Analiză

PRIORITĂŢI PENTRU FINANŢĂRILE EUROPENE: INOVARE, LOCURI DE MUNCĂ, ECOLOGIE Crearea a peste 600.000 de locuri de muncă, sprijinirea a 80.000 de startup-uri şi instruirea a 8,6 milioane de europeni sunt doar o parte din rezultatele politicii de coeziune a UE în exerciţiul bugetar trecut. Pentru actuala rundă financiară, planurile sunt şi mai mari.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

C

onform concluziilor celui de-al şaselea Raport privind coeziunea în Uniunea Europeană, politica de coeziune a reuşit ca, în perioada de criză, să atenueze declinul dramatic al investiţiilor publice în multe state membre. Astfel, aceasta a contribuit la o stabilitate financiară în respectivele state membre. Documentul arată că, deşi criza economică recentă a dus la creşterea discrepanţelor regionale în ceea ce priveşte trendul ascendent, cifrele şi previziunile naţionale indică o inversare a tendinţei, datorită unor investiţii mai bine direcţionate în cadrul politicii de coeziune.

Potrivit Raportului, în perioada 2014-2020, aproximativ 336 miliarde de euro sunt alocate, în următorii şapte ani, programelor naţionale şi regionale pentru domeniul Investiţii pentru dezvoltare şi locuri de muncă. Acestea vor viza domeniicheie, precum eficienţa energetică, ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială şi IMM-urile, astfel încât investiţiile să aducă beneficii maxime cetăţenilor.

Resursele noii politici de coeziune sunt împărţite după cum urmează: 187,5 miliarde de euro către

FOTO: www.bloomberg.com

UNDE VOR MERGE FONDURILE EUROPENE

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 63 de miliarde de euro către Fondul de Coeziune şi 85 de miliarde de euro către Fondul Social European. Cea mai mare alocare dinspre cele trei fonduri este destinată infrastructurii de transport şi energie (59,1 miliarde de euro sau

18,2% din total), urmată de creşterea sectorului Cercetare şi Dezvoltare (R&D) şi Inovaţie (40 de miliarde de euro sau 12,3% din total) şi sprijinirea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon (37,8 miliarde de euro sau 11,6% din total). Ca o comparaţie, pentru acest OCTOMBRIE 2014

7

Analiză

LOCURI DE MUNCĂ DURABILE, DE CALITATE „Vremea subvenţiilor uriaşe pentru drumuri şi poduri începe să treacă, întrucât multe state membre şi-au redus decalajele în domeniul infrastructurii. Investiţiile direcţionate înspre inovare şi o creştere economică ecologică vor crea locuri de muncă durabile şi de calitate şi vor spori competitivitatea regiunilor noastre“, a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru Politica Regională. La rândul său, László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, consideră că raportul oferă o imagine aprofundată a valorii adăugate a politicii de coeziune a UE. „Raportul de coeziune vine într-un moment important, în care se ­adoptă acordurile individuale de parteneriat cu statele membre pentru perioada de programare 20142020 şi în care se negociază programele operaţionale. Raportul oferă o bună imagine asupra situaţiei în care ne aflăm şi asupra a ceea ce ne mai rămâne de făcut pentru a transpune bugetul pentru 2014-2020 în proiecte pe teren“, a spus Andor.

Alocările financiare pentru susţinerea locurilor de muncă noi, educaţie şi training, protecţia mediului şi măsuri de incluziune socială sunt la fel de consistente, ridicându-se la aproximativ 33 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă în jur de 10% din total. Banii destinaţi susţinerii agendei digitale, adaptarea la schimbările climatice şi buna guvernanţă sunt mult mai mici. Potrivit estimărilor privind impactul actualei politici de coeziune, se aşteaptă ca PIB-ul UE să fie, până în 2023, cu 0,4% mai mare decât în scenariul de bază, respectiv cel al absenţei acestei politici.

8

www.inforegio.ro

O PRIORITATE: DEZVOLTAREA URBANĂ Dezvoltarea urbană reprezintă, de asemenea, una dintre priorităţile viitoarei perioade de finanţare. Potrivit noilor reguli ale politicii de coeziune, cel puţin 20% din Fondul Social European trebuie să fie orientat pentru consolidarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei. Comisia Europeană (CE) consideră că mediul urban a avut cel mai mult de suferit de pe urma crizei, chiar dacă, în general, oraşele sunt motoare de creştere şi de inovare. De asemenea, locuitorii oraşelor sunt, în general, mai expuşi riscului de sărăcie şi excluziune, în comparaţie cu locuitorii mediului rural.

FOTO: shutterstock

ultim sector, în perioada anterioară de programare bugetară se alocaseră 16,6 miliarde de euro.

PLATFORMĂ DE COMENTARII ŞI DEZBATERI CE a lansat o Platformă care furnizează şi informaţii despre investiţiile realizate şi rezultatele obţinute, în vederea asigurării transparenţei utilizării fondurilor Politicii de Coeziune. Prin aceasta, se urmăreşte şi promovarea dezbaterii privind eficienţa finanţării în cadrul aceleiaşi politici. Portalul conţine şi numeroase hărţi şi grafice interactive, fiind conceput ca o platformă de comentarii şi dezbateri şi poate fi consultat la adresa http://cohesiondata.ec.europa.eu/.

BUNA GUVERNARE: CONDIŢIE ESENŢIALĂ PENTRU CREŞTERE Raportul subliniază şi necesitatea unei bune guvernări. Comisia Europeană susţine că, în lipsa acesteia, nu pot fi realizate rate semnificative de creştere şi nici nu pot fi atinse obiectivele privind convergenţa economică regională.

Raportul constată că guvernanţa s-a îmbunătăţit în Uniunea Europeană, iar CE va continua investiţiile pentru consolidarea capacităţii administrative în anumite state membre. Vor fi finanţate programe pentru formarea şi sprijinirea personalului, cu scopul de a asigura „o utilizare robustă şi eficace a banilor contribuabililor din UE“, după cum se precizează în Raport.

Interviu

Dr. IONUŢ MORARU, FONDATOR PRONATURA:

„STATUL AR TREBUI SĂ ÎNCURAJEZE TERAPIILE NATURALE“ Plante, săruri, esenţe, produse apicole. Din inima naturii, pentru sănătatea cetăţenilor. Peste 1.100 de produse naturiste şi 45 de medalii internaţionale. Aşa ar suna, pe scurt, povestea unui medic pasionat de fitoterapie care a reuşit să pună pe picioare una dintre cele mai apreciate companii din România, ProNatura. Puţini sunt românii care nu s-au tratat, măcar o dată, cu siropurile, ceaiurile sau spray-urile nazale făcute în laboratoarele fabricii de lângă Bucureşti. Ionuţ Moraru, doctor în ştiinţe medicale, a vorbit cu redactorii revistei Regio despre afacerea sa, greutăţile pe care le-a întâmpinat şi planurile de viitor.

regio@mdrap.ro

REGIO: Conduceţi una dintre cele mai cunoscute afaceri din România în domeniul produselor naturiste. De unde a pornit ideea înfiinţării ProNatura?

Ionuţ Moraru: Întrebarea aceasta mă întoarce cu 20 de ani în urmă! Începând cu anul 1992, perioada înfiinţării primei companii, făceam import şi distribuţie de medicamente pe piaţa românească. Perioadă foarte grea, din cauza diferenţelor de curs valutar, dobânzilor uriaşe ale băncilor (120-130%), dificultăţii efectuării de schimburi valutare (se stătea la coadă ca la pâine, iar cei „şmecheri“ intrau în faţă) etc. Nu era introdus în preţul medicamentului la acea perioadă riscul valutar şi iată-ne în 1996, când, într-o noapte, dolarul a urcat de la 2.700 lei la 9.000 lei, stabilizându-se undeva în jur de 8.000 lei, fapt ce a dus la pierderea profiturilor realizate în 4 ani, dar şi la datorii de sute de mii franci elveţieni la companiile farmaceutice elveţiene sau americane ce reprezentau principalii furnizori.

Practicând medicina tradiţională orientală (acupunctura), care întotdeauna este însoţită de fitoterapie, am realizat oportunitatea înfiinţării

unei unităţi de producţie de suplimente nutritive şi produse de wellness, care să completeze formulele chimice ale substanţelor de sinteză din industria farmaceutică. Proiectul primului produs — Royal Tonic pentru adulţi — a fost realizat în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetări Chimiofarmaceutice, care ne-a efectuat cercetările preclinice (pe animale de laborator). Rezultatele au fost extrem de promiţătoare şi, ca atare, primul produs a fost manufacturat prin bunăvoinţa domnului doctor Chirilă, managerul

firmei Naturalia din Voluntari. Vânzarea acestui produs ne-a generat sursele pentru dezvoltarea şi producerea următoarelor patru produse, care, având succes pe piaţă, ne-au permis să demarăm lucrările la prima fabrică, de fapt, o mini fabrică întinsă pe 150 mp, în care am lucrat aproximativ cinci ani şi am dezvoltat o gamă de 70-80 de produse. În această perioadă am avut numeroase colaborări cu institute de cercetare din România — Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Institutul de Cercetări Laborator ProNatura

FOTO: Click!

ELENA ALEXA

OCTOMBRIE 2014

9

Interviu

­ arine, Centrul Naţional de Terapii M Alternative şi multe altele, unde am şi cunoscut persoane de excepţie, care ne-au influenţat benefic evoluţia.

REGIO: Ce aţi adus nou pe piaţa de profil?

Ionuţ Moraru: Am încercat să aducem cât mai multe elemente de noutate în ceea ce priveşte materiile prime, modalităţile de tratament, combinaţiile, aparatura medicală ne­­con­venţională, modalităţile de ad­mi­nistrare, care de altfel s-au şi reflectat în obţinerea de medalii la cele mai valoroase târguri de inventică din Europa. Instinctul mi-a dictat că o producţie fără distribuţie sau viceversa reprezintă doar jumătăţi de măsură, de aceea, pe lângă firma ce se ocupa de cercetare şi manufacturare, am înfiinţat o reţea de distribuţie naţională, cu aproximativ 60 de angajaţi, şi o

10

www.inforegio.ro

FOTO: Click!

Dr. Ionuţ MORARU, fondator ProNatura

Părerea mea, şi nu numai a mea, este că aşa cum diagnosticul actual se bazează în mare măsură pe testări ca rezonanţă magnetică, computer tomograf sau ecografie, şi tratamentele se îndreaptă cu paşi rapizi către terapii energetice. firmă care se ocupă de vânzările online, importuri şi exporturi.

Succesele obţinute atât pe plan profesional, cât şi material ne-au permis să ne extindem prin construirea unei fabrici de aproximativ 3.500 mp, a unor depozite, birouri şi a unui centru de terapii alternative.

O altă noutate, pe care o consider cea mai importantă, este abordarea corectă, energetică şi holistică a terapiilor naturale. Aveam trei mari patimi: acupunctura, apiterapia şi fitoterapia. Toate trei mă fascinau în aceeaşi măsură şi am reuşit să le implementez în cadrul cercetării şi producţiei noastre. Părerea mea, şi nu numai a mea, este

că aşa cum diagnosticul actual se bazează în mare măsură pe testări ca rezonanţă magnetică, computer tomograf sau ecografie, şi tratamentele se îndreaptă cu paşi rapizi către terapii energetice, lucruri cunoscute de mii de ani, de altfel, dar „îngropate“ de profiturile fabuloase ale industriei farmaceutice.

REGIO: Care au fost cele mai mari probleme cu care v-aţi confruntat?

Ionuţ Moraru: Marea problemă cu care ne-am confruntat a fost lipsa legislaţiei la acea vreme şi indiferenţa autorităţilor pentru un domeniu de pionierat în România,

Interviu

REGIO: Care e reţeta cu care aţi reuşit să vă întăriţi poziţia pe piaţa din România?

Linie producţie ceaiuri

FOTO: Click!

produsele naturale. Deşi la acea vreme erau implicate aproximativ 25.000 de persoane în acest domeniu, în 2003 domeniul a fost interzis printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii. A urmat un an de lupte cu un sistem ce nu accepta apariţia unui nou domeniu în sănătate. Ceea ce în Europa era natural, în România se desfiinţa lăsând loc doar produselor chimice, de sinteză. De aceea, în august 2003, s-a reglementat, tot prin ordin de ministru, domeniul şi modalitatea de înregistrare şi punere pe piaţă a suplimentelor nutritive. Chiar dacă acest ordin nu ne permite să folosim termeni medicali (boli, simptome, mod de administrare, doze) limitându-ne limbajul şi înţelegerea lui de către pacienţi, cel puţin dă dreptul acestui domeniu la existenţă. Nu uitaţi că de foarte mulţi ani în Occident nu se mai vorbeşte despre terapii complementare sau alternative, ci de o Medicină Integrativă (situând pe aceeaşi poziţie medicina alopată cu terapiile tradiţionale). În 2005, când am trecut în subordinea Ministerului Agriculturii, lucrurile au început să intre pe un făgaş normal. Totuşi, am pierdut foarte mult faţă de companiile concurente din vestul şi centrul Europei şi Statele Unite ale Americii. În condiţiile unor sisteme de asigurări de sănătate bombardate de industria farmaceutică cu noi produse, statul ar trebui să încurajeze şi să deconteze terapiile naturale.

Pe piaţa de suplimente din România, principalii cinci jucători nu sunt companii autohtone, fapt care duce la scoaterea profiturilor din ţară. Cu toate că avem o tradiţie îndelungată în folosirea plantelor medicinale şi a produselor apicole, haosul legislativ de aproximativ 20 de ani a împiedicat dezvoltarea acestui segment şi a firmelor româneşti de profil.

Ionuţ Moraru: Reţeta succesului?

Muncă, un efort imens, tenacitate şi inteligenţă, reflectate într-un portofoliu de 1.100 de produse, brevete de invenţie, peste 350 branduri naţionale şi internaţionale, cercetare cu aplicare practică.

REGIO: Aţi accesat fonduri europene pentru investiţia dvs.?

Care au fost rezultatele şi cum v-a ajutat concret acest lucru?

Ionuţ Moraru: Am derulat cinci proiecte europene care ne-au permis să avem o stupină de 600 de stupi şi laborator de cercetare a produselor apicole, două laboratoare de analiză fizico-chimică, un laborator de microbiologie şi unul de testări dermatologice şi o structură IT performantă.

REGIO: Planurile de viitor includ extinderea afacerii sau întărirea brandului? Concret, ce planuri aveţi?

Ionuţ Moraru: Din punctul meu de vedere, o afacere este un organism viu, iar în momentul în care nu mai reuşeşti să o dezvolţi, mai bine o vinzi. Întărirea brandului înseamnă inclusiv întărirea afacerii la

nivel global. De curând am deschis ­ProNatura Spania (în afara exporturilor uzuale pe care le facem în Grecia, Azerbaidjan, Italia, Germania).

De asemenea, am înfiinţat compartimentul ProNatura Vet şi sperăm, cu ajutorul proiectelor europene, să înfiinţăm o linie de producţie bazată pe microorganisme (nu uitaţi că, actualmente, la nivel mondial, aproximativ 40% dintre produsele medicamentoase sunt obţinute prin biotehnologii).

REGIO: Aţi primit recunoaştere importantă, aveţi premii la salonul de la Geneva. Care sunt cele mai importante distincţii obţinute?

Ionuţ Moraru: Pe lângă cele 45 de medalii internaţionale obţinute la târgurile de inventică şi inovatică, mai avem o „pungă“ de medalii şi diplome româneşti şi internaţionale care semnifică performanţa firmelor. Toate îmi sunt la fel de dragi şi au reprezentat „cărămizile ce au format zidul“.

REGIO: Cum aţi caracteriza mediul de afaceri din România?

Ionuţ Moraru: Într-un singur cuvânt: degringoladă.

OCTOMBRIE 2014

11

Ştiri regionale

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI, REDESCHISĂ

CLUJENII, CEI MAI PRIETENOŞI CU TURIŞTII STRĂINI

RD

-V E

ST

FOTO: commons.wikimedia.org

FOTO: Joaquinbarroso.com

TR U

NO

T

FOTO: novatv

CE N FOTO: radiotimisoara.ro

www.inforegio.ro

-ES

ST

Iniţiativa inedită a unui ONG şi pasiunea voluntarilor ar putea trimite Timişoara direct în Cartea Recordurilor. În această vară, în oraşul de pe Bega a fost realizat un altfel de pod. Mai precis, unul făcut din 104.502 sticle din plastic. Reprezentanţii Eco Stuff România şi voluntarii timişoreni au lucrat o lună la uriaşul pod din spatele Catedralei Mi­t ropolitane.

Conform organizatorilor, iniţiativa a avut drept scop şi lan­sarea unui semnal către cetăţeni pentru colectarea de PET-uri în scopul reciclării. Timişorenii speră să intre în Guiness Book, mai ales că recordul omologat anterior menţionează un pod făcut din doar 40.000 de sticle din plastic.

12

RD

VE

POD DIN PET-URI LA TIMIŞOARA

Veşti bune pentru turiştii pasionaţi de istorie care ajung în Suceava! Cetatea de Scaun a fost redeschisă parţial publicului, deşi se află încă în proces de restaurare.

Aici au fost organizate, la sfârşitul verii, două manifestări cu tradiţie: ­Festi­va­lul Medieval şi Bucovina Rock Castle. Din program au făcut parte turniruri cavalereşti, spectacole de dans medieval şi scene de luptă, dar şi teatru pentru copii. Programul de vizitare pentru turişti este de luni până vineri, între orele 17.00 şi 20.00, şi în weekend, între 8.00 şi 20.00. La finalul lucrărilor de reabilitare, susţinute cu fonduri Regio, Cetatea va avea noi amenjări peisagistice, reţele de canalizare modernizate şi puncte de informare turistică.

NO

Dacă eşti turist străin, ospitalitate mai mare ca la Cluj nu găseşti pe nicăieri! Aceasta este concluzia unui sondaj inedit realizat recent de către jurnaliştii englezi în 79 de oraşe europene. Rezultatele au arătat că locuitorii din Cluj sunt cei mai prietenoşi cu străinii. 91% dintre clujeni sunt de părere că prezenţa străinilor este benefică pentru oraş, deoarece îl ajută să se dezvolte. Următoarele poziţii în top sunt ocupate de oraşele Luxembourg, Cracovia, Copenhaga, Ljubljana şi Oslo. Şi alte două oraşe din România au reuşit să intre în clasament: Piatra Neamţ (locul 10) şi Bucureşti (locul 18). Circa 41.000 de persoane din toată Europa au fost chestionate pentru realizarea studiului.

FONDURILE REGIO, CONTRACTATE INTEGRAL Autorităţile şi investitorii au „exploatat“ la maximum fon­durile Regio destinate reabilitării centrelor sociale.

Conform statisticilor, atragerea acestor surse de finanţare nerambursabile s-a încheiat la sfârşitul verii. Ultima instituţie care a beneficiat de acest program a fost Centrul de Plasament Gulli­ver, din Sibiu. La iniţiativa DGASPC Sibiu, pentru acest proiect, au fost contractate de către ADR Centru fonduri nerambursabile de peste 2,7 milioane de lei. Scopul este modernizarea şi extinderea centrului social dedicat copiilor instituţionalizaţi din judeţ. Acest contract încheie procesul de atragere a fondurilor Regio în domeniul dedicat investiţiilor în infrastructură socială.

Ştiri regionale

PREMII PENTRU HANDBALISTELE DE AUR

BANI PENTRU COMUNITĂŢILE IZOLATE DIN DELTĂ

FOTO: www.infotravelromania.ro

FOTO: www.oddycentral.co.uk

BU C - IL URE FO ŞT V I

„ARIPI CA ÎN CER“ PENTRU COPIII BOLNAVI

O expediţie românească în care s-a reuşit escaladarea vârfului Mont Blanc, cel mai înalt din Alpi, a fost dedicată copiilor bolnavi de cancer. La finalul campaniei „Aripi ca în cer“ a fost iniţiată şi o strângere de fonduri pentru Asociaţia P.A.V.E.L., care ajută copiii internaţi în secţia de Oncopediatrie a Institutului Fundeni din Bucureşti. Eliza Niţescu, iniţiatoarea campaniei şi cea care a şi reuşit escaladarea vârfului de 4.810 metri a declarat că proiectele ei pentru această asociaţie nu se vor opri aici. „Ceea ce face această echipă pentru copiii bolnavi este o muncă fantastică şi extrem de valoroasă. Acesta este doar un început al prieteniei noastre“, a spus Eliza Niţescu.

FOTO: Beneficiar

SU OL D-V TE ES NI T A

T

ES

Obiectivele turistice din judeţul Argeş vor fi mult mai bine puse în valoare. La Piteşti va exista un nou centru de informare turistică, de unde cei interesaţi vor putea afla detalii utile atât despre locurile atractive, cât şi programul manifestărilor culturale (expoziţii, concerte, festivaluri). Consiliul Local Piteşti a aprobat alocarea de fonduri pentru implementarea acestui proiect în valoare totală de peste 560.000 de lei, o parte din bani fiind din fonduri Regio. Printre cele mai importante obiective turistice din Argeş se numără mănăstirile Aninoasa şi Cotmeana, Peştera Dâmbovicioara, Parcul Naţional Piatra Craiului sau Castrul Roman Jidava.

D-

D IA SU TEN N

MU

CENTRU DE INFORMARE TURISTICĂ LA PITEŞTI

Autorităţile pun la bătaie peste un miliard de euro pentru Delta Dunării, graţie faptului că a devenit operaţională Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ITI (Investiţii Teritoriale Integrate).

Din bugetul total, cea mai mare alocare financiară va reveni comunităţilor izolate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Suma care va fi alocată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) este de circa 360 de milioane de euro, iar banii vor fi destinaţi îmbunătăţirii infrastructurii rutiere, a unităţilor sanitare şi de învăţământ. S-au semnat deja acorduri cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Fondurilor Europene, instituţii cu abilităţi în implementarea fondurilor europene.

SU

FOTO: www.curieruldevalcea.ro

Victoria lor la Campionatul Mondial de Handbal din Macedonia le-a adus multă bucurie românilor. Campioanele nu au fost uitate de autorităţile locale, care ­le-au răsplătit cu premii în bani. Consiliul Local Râmnicu Vâlcea le-a premiat cu câte 3.000 de lei pe sportivele Florentina Craiu şi Iulia Andrei, care activează la HCM Râmnicu Vâlcea, respectiv Grupul Şcolar Energetic.

Fetele care au câştigat cu echipa medalia de aur au primit şi câte o plachetă şi o diplomă de excelenţă din partea autorităţilor, care susţin financiar Centrul de Excelenţă. Tinerele au promis că vor continua să facă performanţă şi că vor mai aduce şi alte titluri importante în ţară.

OCTOMBRIE 2014

13

AFACERI ÎN CREŞTERE SERVICII HOTELIERE NOI CU AJUTORUL REGIO Să creşti cifra de afaceri în plină criză economică, în timp ce alţii se zbat să atragă clienţii în zone turistice mult mai vestite, iată ştiinţa de a face business a celor de la Pensiunea Castle Inn din Şimleu Silvaniei. Accesând fonduri Regio, Castle Inn şi-a diversificat oferta cu servicii de fitness, wellness, spa şi squash.

FOTO: Omega Prodcom

Pensiunea Castle Inn, Şimleu Silvaniei

14

www.inforegio.ro

Dosar

• Titlul proiectului: Extinderea serviciilor oferite de pensiunea Castle Inn — crearea unui complex turistic Şimleu Silvaniei.

• Beneficiarul Proiectului: SC OMEGA PRODCOM SRL, Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“ • Valoarea totală a proiectului: 1,62 milioane de lei, din care: -- FEDR: 830.935 lei -- Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei -- Contribuţia beneficiarului: 796.873 lei ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro

L

a aproximativ 100 km de Oradea, Baia Mare şi Cluj-Napoca, se află Şimleu Silvaniei.

Cine a trecut prin această localitate, aflată la poalele dealului Măgura Şimleului, unde în vremuri de mult apuse s-a înălţat celebra cetate Dacidava, nu a putut să nu rămână impresionat de imaginea pitorească a acestui mic orăşel din regiunea Crişana, judeţul Sălaj. Şi, cu siguranţă, şi-a dorit să se oprească, măcar pentru o zi sau două, spre a vedea pe îndelete comorile mai mult sau mai puţin ascunse ale zonei. Şimleu Silvaniei are multe de arătat, de la bisericile sale vechi (1532 — Biserica catolică cu o singură uşă, 1765 — Biserica ortodoxă Sf. Apostoli din Cehei, 1730 — Biserica reformată şi Sinagoga construită în 1876 şi transformată în 2005 în Muzeul Holocaustului) la un peisaj natural de vis şi o panoramă

FOTO: Omega Prodcom

Sala de sport, pensiunea Castle Inn

deosebită asupra oraşului, pentru cei care urcă pe dealul Măgura Şimleului, de la ruinele Castelului Bathory din secolul al XIV-lea la ştrandul termal „Broscăria“, aflat la cinci km de oraş. De asemenea, în apropierea oraşului, la numai 3 km, se afla mănăstirea Bic, un loc de pelerinaj unic în regiune. Şimleu Silvaniei este cunoscut şi pentru celebra fabrică de vinuri spumante, ale cărei galerii subterane se întind pe 3,5 km, dar şi pentru faptul că este un vechi centru de cultură, renumit prin valoarea şcolilor şi a dascălilor săi. Pentru a vizita toate aceste obiective turistice, călătorul trebuie să rămână cel puţin o noapte în localitate. Între cele câteva oferte de cazare ale localităţii, una atrage atenţia în mod special — Pensiunea Castle Inn, cotată cu trei margarete. Cu arhitectura ce aduce a castel medieval, foarte frumos şi somptuos amenajat în interior, dar şi în ceea ce priveşte grădinile din exterior, Castle Inn oferă o perspectivă minunată către Măgura Şimleului, râul Crasna şi Pădurea Morii din apropiere.

Pensiunea şi-a câştigat de-a lungul timpului numeroşi clienţi, fiindcă administratorii săi au încercat să-şi îmbunătăţească în permanenţă capacitatea de cazare şi serviciile oferite oaspeţilor care au ales să se oprească la Castle Inn. Astfel s-a născut proiectul de extindere a serviciilor, prin care activităţile societăţii, iniţial re-

zumate numai la cazare şi servicii de catering, s-au diversificat adăugând în portofoliu servicii de fitness, wellness, spa şi squash. „Observând că numărul de turişti care ne treceau pragul era în creştere, am decis să extindem domeniul de activitate şi am accesat finanţare prin Regio, pentru a putea diversifica ofertele de servicii ale pensiunii cu programe de fitness, wellness sau squash.

Astfel, oaspeţii noştri beneficiază de ore de antrenament cu un instructor de fitness, pot lucra, individual, pe aparate moderne sau pot face tratamente de tip spa. Pentru localnici, se pot face abonamente lunare la sală sau la spa, individuale sau pentru întreaga familie. Toţi turiştii noştri pot beneficia acum de serviciile de spa, wellness sau fitness în cadrul pensiunii şi deja avem semnale pozitive că oferta noastră interesează oaspeţii“, a declarat Sranko Karoly, managerul pensiunii Castle Inn. Cameră, pensiunea Castle Inn

FOTO: Omega Prodcom

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Proiectul s-a derulat, fără probleme, în perioada decembrie 2011 — noiembrie 2012 şi, la finalul implementării sale, a dus la creşterea cifrei de afaceri a pensiunii de 3,12 ori în primul an, faţă de anul preimplementării proiectului, de 1,09 ori în anul al doilea şi de 1,02 ori în al treilea an, faţă de anul al doilea. Mai mult decât atât, extinderea ­serviciilor oferite de pensiunea Castle Inn a creat nouă locuri de muncă, la finalul perioadei de implementare, şi a adăugat trei camere şi două apartamente spaţiului existent de cazare.

OCTOMBRIE 2014

15

Dosar

CU UN PAS ÎNAINTEA TUTUROR Să deţii o staţie de tratare pentru depoluarea vehiculelor scoase din uz nu este obligatoriu, în acest moment, în România. Doar că o firmă autohtonă cu viziune s-a gândit să fie cu un pas înaintea altora şi, profitând de finanţarea obţinută prin Regio, a ajuns un exemplu pentru ceea ce înseamnă dezmembrările auto „ecologice“.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

16

www.inforegio.ro

FOTO: Automond

A

Sediul Automond

şi pentru obţinerea unor standarde foarte ridicate ale serviciilor oferite, Auto Mond a decis abordarea segmentului de depoluare a autovehiculelor. Din punctul nostru de vedere, toate firmele care fac dezmembrări ar trebui să se preocupe de partea de mediu“, crede Zinel Săcăluş, administrator al firmei.

FOTO: Automond

uto Mond din Focşani activează în domeniul tratării vehiculelor şi comerţului cu piese auto încă din anul 2000, când a fost înfiinţată. Firma a fost de la început una dintre cele care aleg să investească permanent în tehnologie, IT şi resurse umane, ca strategia cea mai potrivită pentru dezvoltare. În ultimii 14 ani activitatea a rămas aceeaşi: colectare, dezmembrare, tratarea vehiculelor scoase din uz (VSU) şi vânzarea pieselor second-hand. Toate, pe o piaţă cu o evoluţie sinuoasă şi afectată serios de criză în ultimii ani, când românii au renunţat mai greu la maşinile vechi şi au preferat să le repare. Însă evoluţia pieţei a fost determinată, în principal, de frecventele modificări ale legislaţiei naţionale şi europene legate de protecţia mediului.

Potrivit reprezentanţilor Auto Mond, ideea de a investi într-o linie de depoluare a apărut în 2009, managementul companiei simţind potenţialul ridicat al acestei pieţe. Şi, având în spate o vastă experienţă a firmei în domeniu, ideea de investiţie a fost agreată şi s-a trecut la identificarea variantelor de finanţare. „Era necesară implementarea unei linii de tratare performante, pentru reducerea efectelor negative asupra mediului înconjurător, din cauza substanţelor şi materialelor poluante din componenţa autovehiculelor scoase din uz.

Astfel, datorită preocupării noastre pentru protecţia mediului, dar

În 2010 s-a întocmit cererea de finanţare, iar implementarea proiectului s-a făcut în perioada iunie 2012 — iunie 2014. „De la semnarea contractului de finanţare am întâmpinat mai multe probleme, legate în principal de lucrările de construcţii implicate în realizarea proiectului.

Dar beneficiile oferite de implementarea proiectului au fost mult mai importante decât problemele întâmpinate“, este convinsă Lenuţa Săcăluş, manager de proiect. Potrivit acesteia, cel mai mare avantaj a fost finanţarea Regio, sprijin financiar fără de care firma nu ar fi reuşit să ­implementeze acest proiect

Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Extindere spaţii de prestări servicii pentru înfiinţarea unei linii de depoluare“ • Beneficiar: SC Auto Mond SRL • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţii — 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“ • Valoarea totală a proiectului: 1,11 milioane de lei, din care: -- FEDR: 778.128 lei -- Contribuţie de la bugetul de stat: 91.872 lei -- Contribuţia beneficiarului: 248.635 lei

Atelierul Automond

tea superioară a serviciilor oferite şi eficienţa economică.

TEHNOLOGIE DE TOP Instalaţia de tratare a vehiculelor scoase din uz conţine, în principal, o staţie automată de depoluare, care permite aspirarea cu perforator a fluidelor (precum uleiul uzat, antigelul sau lichidul de frână) şi rezervoare cu sistem de atenţionare a umplerii. De asemenea, instalaţia mai are o staţie de filtrare şi decantare a combustibilului, dar şi

FOTO: Automond

la standarde europene de calitate.

O a doua variantă pentru susţinerea investiţiei ar fi fost contractarea unui credit bancar, situaţie care ar fi generat costuri suplimentare importante şi scăderea rentabilităţii economice a investiţiei.

Proiectul a vizat construirea unei hale de 517 metri pătraţi, pentru prestarea serviciilor, şi achiziţionarea unei instalaţii de tratare, necesare pentru depoluarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Reprezentanţii Auto Mond spun că echipamentele se bazează pe cea mai nouă tehnologie în domeniu, asigurând calita-

cisterne pentru stocarea lichidului inflamabil. O altă staţie este folosită pentru recuperarea şi reciclarea gazului (freon). Instalaţia conţine şi un elevator electrohidraulic, ­bancuri de lucru şi un aparat de spălat cu presiune. Dotările tehnologice mai constau într-o structură pentru suportul vehiculelor cu rezervor izolat, cu braţ articulat pentru perforator, dulapuri de scule mecanice şi cricuri tip crocodil pentru ridicare. „În urma implementării proiectului, au fost create şase locuri de muncă, dintre care două pentru femei, fapt care a avut un impact benefic la nivelul comunităţii locale, ţinând cont de faptul că judeţul Vrancea a avut în ultimii ani o rată a şomajului superioară mediei naţionale“, mai arată Lenuţa Săcăluş.

INVESTIŢIE PROFITABILĂ Reprezentanţii Auto Mond spun că impactul asupra cifrei de afaceri este greu de estimat în acest moment, fiindcă a trecut foarte puţin timp de la finalizarea implementării, dar, din experienţă, au certitudinea că acesta va fi unul pozitiv. În acest moment, deşi nu este obligatoriu să deţii staţie de tratare, firma vrânceană respectă Directiva Europeană în domeniul gestionării deşeurilor. Anul trecut, prin Programul de înnoire a parcului auto naţional au fost casate peste 19.800 de maşini mai vechi de 10 ani, conform datelor anunţate de Administraţia Fondului de Mediu. Ţinând cont de vechimea mare a autovehiculelor de pe piaţa românească şi de iniţiativele Guvernului pentru înnoirea parcului auto naţional, piaţa depoluării autovehiculelor scoase din uz va înregistra, cu siguranţă, o creştere pe termen mediu şi scurt. În plus, este de aşteptat ca depăşirea crizei economice să dea populaţiei posibilitatea de a-şi cumpăra autoturisme noi şi de a renunţa la cele învechite.

OCTOMBRIE 2014

17

Dosar

ŞANSĂ LA VIAŢĂ PENTRU BOLNAVII ONCOLOGICI DIN HARGHITA Din datele statistice medicale, putem constata că numărul îmbolnăvirilor oncologice şi a deceselor din această cauză este în creştere. Screening-ul pentru prevenirea şi depistarea precoce a bolii este un obiectiv de primă importanţă, pe care clinica Humanitas din Miercurea Ciuc l-a înţeles. Drept urmare, a accesat fonduri europene pentru a achiziţiona un sistem ultrasonografic performant.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN

Cabinet Humanitas

regio@mdrap.ro

FOTO: Humanitas SRL

O

rganizaţia Mondială a Sănă­ tăţii consideră că 15-40% din numărul total de cazuri de decese ar putea fi prevenite cu diagnosticarea timpurie, ceea ce necesită dezvoltarea calităţii serviciilor medicale primare, prin achiziţionarea de echipamente cu tehnologii performante, care permit depistarea tumorilor în stadiu incipient. Cunoscându-se că evoluţia cancerului este îndelungată, depistarea cât mai precoce a tumorilor este factorul care condiţionează în mod direct supravieţuirea pe termen lung. Medicii şi administraţia Clinicii Humanitas din Miercurea Ciuc au hotărât să vină în sprijinul pacienţilor printr-un proiect care să ajute la îmbunătăţirea nivelului de asistenţă medicală preventivă oncologică. În consecinţă, a fost achiziţionat un sistem ultrasonografic cu modul de sonoelastografie ultraperformant. „Achi­ziţioanarea aces-

tui echipament performant asigură creşterea calităţii serviciilor de asistenţă medicală şi în această regiune, asigurând accesul populaţiei din judeţul Harghita şi judeţele limitrofe la o deservire medicală preventivă în domeniul oncologiei la nivelul existent în marile oraşe universitare.

Medicina modernă indică eşalonarea

SCHIMBARE DE ATITUDINE — PROFILAXIE CRESCUTĂ „Faptul că acest echipament are o amplasare mai apropiată de domiciliul locuitorilor din regiune şi ţinând cont şi de desfăşurarea unei campanii de promovare a acestuia, atitudinea populaţiei faţă de importanţa profilaxiei s-a schimbat în bine, având, drept consecinţă directă, participarea în număr mai mare la screening-ul oncologic. De la punerea în funcţiune a ecografului cu modul de sonoelastografie achiziţionat prin proiect au participat la screening 450 de persoane în medie anuală, ceea ce reprezintă în total circa 550 de examinări.

Rezultatele constatate prin examinarea cu ecograful cu modul de sonoelastografie au fost confirmate ulterior în laboratoarele de histopatologie“, ne-a spus administratorul Katalin Bachner.

18

www.inforegio.ro

screening-ului pentru anumite grupe de vârstă pentru a avea o prevenţie corectă. De pildă, pentru cancerul mamar la femei, între 35 şi 39 de ani trebuie făcută o primă examinare, apoi, între 40 şi 49 de ani, examinarea se face la 2 ani, iar după vârsta de 50 de ani, trebuie făcută anual.

Pentru cei depistaţi cu tumori benigne, controlul e obligatoru anual.

Pentru cancerul de prostată, la bărbaţii de peste 45 de ani, se face anual, la fel pentru organe precum ficat, pancreas, tiroidă — la apariţia anumitor simptome. Acum toate acestea se pot face în judeţul Harghita“, a declarat Katalin Bachner, administratorul S.C. ­HUMANITAS SRL. Implementarea proiectului s-a realizat prin contractarea unui împrumut bancar. Principala problemă a reprezentat-o faptul că, nefiind

Dosar

plătitoare de TVA, societatea a fost nevoită să finanţeze din surse proprii şi valoarea TVA-ului aferent cheltuielilor eligibile. Dincolo de acest neajuns, rămân avantajele oferite de echipamentul achiziţionat prin proiect (ecograf multidisciplinar cu Doppler Color dotat cu modul de sonoelastografie în timp real) faţă de echipamentele existente pe plan local la data depunerii cererii de finanţare — ecografe cu o tehnologie de generaţie mai veche. Acestea presupun o mai bună înţelegere a structurilor anatomice obţinute prin tehnica ecografică, detectarea tumorilor în faza incipientă şi în timp real într-un mod non-invaziv faţă de biopsie şi faptul că permite reducerea expunerii la radiaţii. Un alt avantaj, nu mai puţin important, al realizării proiectului, îl reprezintă accesibilitatea la acest tip de examinare performantă a locuitorilor judeţului Harghita şi judeţelor limitrofe. Până la realizarea proiectului, cele mai apropiate localităţi în care existau astfel de echipamente erau Cluj-Na-

poca şi Bucureşti, fiind la o distanţă de 250-270 km de Miercurea Ciuc.

Dar ce este ecograful cu modul de sonoelastografie? Acest echipament încorporează cele mai noi tehnologii apărute în domeniu. Şi anume: elastografia — un instrument non-invaziv de detectare precoce a tumorilor canceroase de dimensiuni reduse (mm) cu utilizare în: cancerul de sân, tiroidă, testicol, prostată, pancreas, mediastin; sonoelastografia permite vizualizarea tumorilor în faza incipientă,

foarte greu de detectat în mod normal, prin compararea parametrilor de elasticitate a ţesuturilor. „Acest sistem ultrasonografic este unul multidisciplinar, care poate depista tumorile în stadiu incipient şi în timp real, oferind o imagine excepţională, configurare modulară şi un management inovativ al informaţiilor legate de examinare“, a explicat Katalin Bachner. Achiziţionarea echipamentului ultraperformant a dus şi la crearea a trei locuri de muncă permanente.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Îmbunătăţirea nivelului de asistenţă medicală preventivă oncologică în judeţul Harghita, prin exploatarea unui sistem ultrasonografic cu modul de sonoelastografie“ • Beneficiarul proiectului: SC HUMANITAS SRL, Miercurea Ciuc • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie – 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“ • Valoarea totală a proiectului: 597.073 lei, din care: -- FEDR: 335.001 lei -- Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei -- Contribuţia beneficiarului: 262.072 lei

FURNIZOR DE SUCCES PENTRU INDUSTRIA AUTO LA TIMIŞOARA În urma unui proiect cu fonduri Regio, compania Ştanţobanat Producţie şi-a crescut cifra de afaceri cu 90% şi a triplat numărul de angajaţi, devenind un partener apreciat de către firmele producătoare de subansamble auto.

BOGDAN MUNTEANU

Hală de Producţie Ştanţobanat SRL

FOTO: Ştanţobanat

regio@mdrap.ro

Î

n lumea afacerilor, crizele economice „îngroapă“ adesea firme care aveau succes cândva, dar, în acelaşi timp, creează oportunităţi pentru naşterea altora. De o astfel de şansă au profitat cei doi acţionari ai companiei timişorene Ştanţobanat Producţie. Ei nu s-au OCTOMBRIE 2014

19

Dosar

FOTO: Ştanţobanat

Hală de Producţie Ştanţobanat SRL

lăsat descurajaţi de faptul că mulţi agenţi economici din domeniul lor (construcţiile metalice) au dat faliment sau au intrat în conservare în ultimii ani.

Dimpotrivă, faptul că firmele concurente se închideau, a fost privit ca un îndemn pentru a cuceri cotele de piaţă lăsate libere.

Pentru atingerea acestui obiectiv, firma a depus o cerere de finanţare pentru modernizarea capacităţii de producţie, prin care să obţină un avantaj competitiv.

Fiind amplasată în Parcul Industrial şi Tehnologic Timişoara (PITT), Ştanţobanat beneficia deja de avantajele acestui proiect de susţinere a dezvoltării IMM-urilor, realizat cu

finanţare Phare de către Consiliul Judeţean Timiş. În cadrul PITT, firmele au la dispoziţie infrastructură industrială (reţele de apă, canalizare, gaz, electricitate, telefonie etc.) şi se află aproape de graniţa cu Ungaria (la 75 km), de Gara de Nord din Timişoara (8 km) şi de Aeroportul Internaţional „Traian Vuia“ (15 km).

Ceea ce îi mai lipsea companiei Ştanţobanat erau echipamentele mo­­derne, care să permită creşterea calităţii construcţiilor metalice oferite clienţilor, dar şi a cantităţii — pentru a prelua comenzi de volum mai mare. Prin proiectul cu finanţare europeană, au fost cumpărate un aparat de sudură, un utilaj de roluit (pentru structuri metalice de tipul

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Realizare hală de producţie şi dotarea cu echipamente“ • Beneficiar: SC Ştanţobanat Producţie SRL, Timişoara • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 – „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“ • Valoarea totală a proiectului: 1,54 milioane de lei, din care: -- FEDR: 832.920 lei -- Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei -- Contribuţia beneficiarului: 707.245 lei

20

www.inforegio.ro

unor burlane, jgheaburi), unul de calandrat (folosit pentru subţierea, aplatizarea, netezirea sau imprimarea unor materiale) şi unul de îndoit tablă. În mod concret, aceste echipamente permit realizarea de tăvi industriale, coşuri, suporturi şi alte construcţii metalice, produse în ur­ ma unor comenzi care trebuie să respecte parametrii solicitaţi de clienţi. „Suntem mai competitivi prin lucrurile pe care le putem face, dar am şi redus costurile, cum ne-au solicitat clienţii“, ne-a declarat Sorin Vesa, acţionar al firmei şi manager de proiect.

Printre clienţii firmei timişorene se numără companii cu unităţi de producţie la Sânnicolau Mare (Zoppas Industries), Reşiţa (Velocity) şi Timişoara (Flextronics). În afara acestor beneficiari ai construcţiilor metalice, câştigul cel mai mare este chiar al firmei Ştanţobanat, care a atins toate obiectivele enunţate în proiectul de modernizare.

Productivitatea a sporit cu 100%, iar numărul clienţilor s-a dublat, ceea ce se vede în creşterea cu 90% a cifrei de afaceri. De la trei angajaţi permanenţi, numărul actual al acestora a ajuns la nouă.

Dosar

BANI DIN CUTII DE CARTON O firmă din Botoşani a reuşit să-şi crească cifra de afaceri de 40 de ori, în decursul a doar patru ani. Cum de a fost posibil? Prin curajul de a pune la punct planuri de dezvoltare în plină criză, prin sesizarea inteligentă a oportunităţilor oferite de piaţă. Dar şi prin utilizarea banilor europeni.

VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro

SPAŢIU ŞI UTILAJE Obiectivul proiectului avansat de firma din Botoşani a fost construirea unui spaţiu de producţie şi achiziţia de utilaje pentru realizarea ambalajelor de carton. Astfel, a fost construită o hală de aproximativ 1.200 de metri pătraţi şi au fost cumpărate 10 utilaje şi echipamente, respectiv: o maşină de tăiat şi biguit cu cuţite-lamă, o maşină de ştanţat cu role, un slotter cu excentric, o maşină semiautomată de tăiat şi lipit, un capsator cu braţ, o masă de serigrafiere, două sisteme

FOTO: ADR Nord-Est

S

ocietatea Katermob a fost înfiinţată în 2004, în Botoşani, iar, de atunci şi până în 2010, a desfăşurat mai multe activităţi, printre care şi cea de comercializare a ambalajelor din carton. În ianuarie 2010, noul administrator al firmei decide — în ciuda curentului general destul de sceptic şi în plină criză — că e cazul să se dezvolte.

Aşa că demarează un proiect pe bani europeni, prin care să treacă de la liga mică, de comerţ, la cea de producţie. „În martie 2010 am depus dosarul cererii de finanţare la ADR Nord Est. Contractul de finanţare a fost semnat în iulie 2011, moment în care a început şi investiţia“, a precizat Lucian Creţu, administrator al Katermob. Doi ani mai târziu, Katermob a finalizat proiectul, care i-a crescut cifra de afaceri de la 74.000 de lei în 2009, la 3 milioane de lei în 2013.

Hală de Producţie Katermob SRL

de calcul, o imprimantă şi un copiator multifuncţional. Adică tot ce-i trebuie unei firme care vrea să producă, în mod constant şi consistent, cutii de carton.

Prin intermediul proiectului au fost create nouă locuri de muncă,

cu normă întreagă. Potrivit lui Lucian Creţu, în prezent, produsele firmei din Botoşani ies pe poarta fabricii într-o gamă variată de ambalaje de carton ondulat, acoperind aproape toate tipurile de formare a cutiilor.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Spaţiu de producţie şi achiziţie utilaje pentru fabricarea pungilor ecologice din hârtie şi a cutiilor din carton ondulat“ • Beneficiar: SC Katermob SRL • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“ • Valoarea totală a proiectului: 2,65 milioane de lei, din care: -- FEDR: 840.000 lei -- Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei -- Contribuţia beneficiarului: 1,81 milioane de lei OCTOMBRIE 2014

21

Dosar

ROŞIORII DE VEDE: FIRMĂ MICĂ, AMBIŢII MARI O companie din domeniul comerţului cu amănuntul a riscat să se lanseze în producţia de mobilă la comandă. Şi aceasta, într-un oraş cu mari dificultăţi economice. Graţie unui proiect cu finanţare europeană, firma şi-a crescut cifra de afaceri de cinci ori, iar profitul de zece ori, astfel că visează să intre pe piaţa din Bucureşti, Piteşti şi Craiova.

regio@mdrap.ro

Hală de producţie Bambini SRL

22

www.inforegio.ro

FOTO: Bambini SRL

S

ansa ţine partea celor îndrăzneţi, spunea poetul latin Virgiliu, iar, din vremea lui şi până în prezent, proverbul îşi dovedeşte permanent valabilitatea. Adesea, acolo ne-am aştepta mai puţin. De pildă, în Roşiorii de Vede, unde un tânăr antreprenor, Marius Daniel Vocheci, a intrat în producţia de mobilă la comandă şi, în ciuda climatului economic defavorabil, ambiţia lui dă roade.

Municipiul din judeţul Teleorman, fondat pe ruinele unui castru

roman din secolul al III-lea d.Hr., pare că este „mort“ din punct de vedere economic. „Zona industrială arată ca la Cernobîl“, spun

l­ocalnicii. Şi ceea ce pare o judecată prea aspră se adevereşte sub ochii privitorului — din fabrica de vagoane care făcea faima urbei cu decenii în urmă nu au mai rămas decât ruine, iar dintre fabricile de textile mai funcţionează doar câteva.

Foarte mulţi oameni în putere au luat calea Spaniei, Italiei şi Marii Britanii. Dintre cei rămaşi, mulţi sunt pensionari sau angajaţi cu salarii de circa 600-700 de lei. Destui alţii — şomeri. În aceste condiţii, pe ce ar da cineva puţinii bani: „pe pâine sau pe mobilă?“, se întreabă patronul Vocheci cu mintea românului cea de pe urmă.

FOTO: Bambini SRL

BOGDAN MUNTEANU

Dosar

hale de producţie, iar proiectul cu bani europeni a vizat exclusiv achiziţia de echipamente. Pentru exploatarea lor, au fost create şase locuri de muncă permanente. Prin amenajarea unui showroom de mobilă în oraş, aveau să fie create alte trei slujbe.

Cu aparatura deţinută acum, producţia ar putea fi mult mai mare, dar cererea locală este foarte redusă. „Am început producţie

de serie mică, pe care să o prezentăm în showroom, am oferit preţuri mici, am făcut spoturi publicitare, dar am observat că în 7-8 luni nu am avut rezultatele scontate...“, constată dezamăgit patronul.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Achiziţia de utilaje pentru fabricarea mobilei“ • Beneficiar: SC Bambini SRL, Roşiori de Vede, jud. Teleorman • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“ • Valoarea totală a proiectului: 900.482 lei, din care: − FEDR: 649.293 lei − Contribuţie de la bugetul de stat: 76.660 lei − Contribuţia beneficiarului: 174.527 lei

FOTO: Bambini SRL

Când a intrat în acest domeniu, fără să fi avut o zi de experienţă în producţia de mobilă (ci numai în comerţ — un magazin cu produse pentru copii în centrul oraşului), cel care deţine firma SC Bambini SRL avea o previziune mult mai optimistă. Exista un singur producător de mobilă în oraş, cu o cifră de afaceri de 1 milion de euro pe an, astfel că şi-a propus să ajungă măcar la jumătate din sumă.

Astăzi, firma concurentă de atunci este în insolvenţă şi SC Bambini SRL este singurul jucător pe piaţa locală. Chiar dacă nu înregistrează cifra de afaceri visată (500.000 de euro pe an), aceasta tot a fost de cinci ori mai mare în mai 2014 faţă de aceeaşi lună a anului 2013 — adică la un an de la implementarea unui proiect prin intermediul căruia s-au cumpărat utilaje pentru producţia de mobilă, cu finanţare Regio.

Profitul a crescut de 10 ori faţă de anul 2010, când firma a depus cererea de finanţare. SC Bambini SRL achiziţionase cu 70.000 euro două

FOTO: Bambini SRL

FOTO: Bogdan Munteanu

„În condiţiile actuale, nu mai poţi să te dezvolţi din autofinanţare. Până în 2010 se putea. Dacă nu ar exista ajutorul oferit de fondurile europene, nu ştiu cât s-ar putea dezvolta o microîntreprindere. În orice domeniu, cererea este destul de mică şi oferta foarte mare.“ (Marius Daniel Vocheci, administrator SC Bambini SRL, Roşiorii de Vede)

PLANURI DE EXTINDERE A AFACERII În Roşiorii de Vede, un client deabia dacă îşi comandă un şifonier de 500 de lei, pe când într-un oraş cu putere de cumpărare mai mare, clientul standard ar opta pentru unul de 1.500 de lei. Faţă de un buget pe familie de 1.500-2.000 de lei aici, acesta poate ajunge şi la 6.0007.000 de lei, în marile oraşe. Pe baza unor astfel de calcule, domnul Vocheci porneşte în planificarea extinderii afacerii, printr-un magazin online. „Încercăm să ne extindem piaţa, către Bucureşti, Craiova sau Piteşti, oraşe la circa 100 km de Roşiori“, spune acesta, precizând că firma dispune de mijloacele de transport necesare. Clienţii ar putea să-şi comande mobilierul pe internet, să solicite modificări, apoi să primească produsul dorit la domiciliu.

Pe baza unei poze a camerei şi a câtorva indicii, cumpărătorii îşi vor putea vedea mobilierul proiectat. „Programul reprezintă un avantaj în plus pentru noi, căci ne permite să-i prezentăm clientului un proiect 3D, cu parchet, covoare, lumini, ferestre, ca să-i reproducem exact încăperea în care vrea să proiecteze mobilierul“, explică Cristi Ilie, vechi angajat al firmei, care a învăţat la locul de muncă să opereze software-ul.

OCTOMBRIE 2014

23

Dosar

MAI MULT DECÂT FOTBAL… FONDURI EUROPENE! În timp ce unele întreprinderi mici se plâng că nu au bani pentru a-şi dezvolta afacerile, altele, cu ajutorul fondurilor europene, reuşesc să se dezvolte. Postul de radio Sport Total FM este un bun exemplu.

regio@mdrap.ro

P

e holurile radio Sport Total FM e linişte în orele dimineţii. Forfota începe un pic după ora 12.00, când vin

Studioul Sport Total FM

24

www.inforegio.ro

reporterii de pe teren cu informaţii proaspete, apar invitaţii la emisiuni sau au loc transmisii live. Îi poţi întâlni aici, fie pe Doru Isac, nou selecţioner al naţionalei de fotbal sub 19 ani, fie pe fostul scrimer, laureat cu aur la Sydney 2000 şi bronz la

FOTO: Sport Total FM

ALICE-CLAUDIA GHERMAN

Beijing 2008, Mihai Covaliu, pe Petre Grigoraş, antrenorul de la Pandurii Tg. Jiu, pe Mihai Teja, fostul antrenor al echipei FC Universitatea Cluj, pe Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal sau pe mulţi, mulţi alţii, personalităţi din fotbal sau alte sporturi.

Momentan, la pupitru nu se află decât un realizator; se aude muzică.

Acesta este formatul postului: un melanj între muzică şi ştiri, interviuri şi reportaje cu şi despre sport, ceea ce justifică pe deplin sloganul Sport Total FM, mai mult decât fotbal! De la ora 7.00 la 23.00, Sport Total FM este alături de publicul său. Din când în când, muzica este întreruptă de ştiri. „Sorana Cîrstea a trecut de Kiki Bertens“; „Demersurile pentru naturalizarea lui Fatai se intensifică. Victor Piţurcă îl vrea în lot“; „Adrian Iencsi aşteaptă ca Steaua, Astra şi Petrolul să arate mai mult în noul sezon de Liga 1“. Acum ştirile Sport Total FM se aud mult mai bine pe frecvenţa 105,8 Mhz. Aceasta pentru că postul de radio a accesat fonduri europene prin care şi-a îmbunătăţit calitatea emisiei şi aria de acoperire. „Am fost finanţaţi 100% prin Regio, pentru proiectul Sprijinirea dezvoltării SC Global MEDIA Expert SRL. Este drept, noi am achitat integral valoarea proiectului şi după aceea ne-au fost rambursaţi banii, dar nu ne putem plânge că am avut probleme, în două luni după cererea de rambursare, am primit banii. Am achiziţionat echipamente pe care le-am împărţit pe mai

Dosar

FOTO: Sport Total FM

Studioul Sport Total FM

mente au constituit-o cele folosite pentru activitatea din punct de vedere editorial adică reportofoane, computere, sisteme de transmisie GSM la conferinţele de presă sau evenimente sportive. Toată această dotare tehnică ne-a permis o calitate mult mai bună a emisiei şi o lărgire a ariei de acoperire. ­Auzindu-ne mai bine şi pe o suprafaţă mai mare a ţării, implicit, am câştigat public.

La ora actuală, acoperim, din punctul de vedere al licenţelor, zona Bucureşti-Ilfov integral şi încă 12 oraşe din ţară. Între acestea, se numără Braşov, unde avem şase licenţe, Galaţi, avem o licenţă la Severin, una la Focşani, alta la Botoşani etc.

Urmează să obţinem o licenţă şi la Drăgăşani.“, ne-a declarat Şerban

FONDURILE REGIO NE-AU POZIŢIONAT MAI BINE PE PIAŢĂ

­ ulte categorii. În primul rând, m echipamente folosite pe partea de emisie, adică emiţătoare, antene şi procesoare de sunet noi. A doua

categorie a fost reprezentată de mixere de sunet, microfoane noi şi alte subansamble pe partea de studio, iar a treia categorie de echipa-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Sprijinirea dezvoltării SC Global Media Expert SRL“.

• Beneficiarul Proiectului: SC Global Media Expert SRL, Bucureşti • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“ • Valoarea totală a proiectului: 989.227 lei, din care: − FEDR: 705.313 lei − Contribuţie de la bugetul de stat: 83.274 lei − Contribuţia beneficiarului: 200.638 lei

FOTO: Sport Total FM

„Îmbunătăţindu-ne foarte mult calitatea programelor prin acest proiect, de fapt, am fost ajutaţi să ne poziţionăm mult mai bine în piaţă, ceea ce înseamnă că, pe termen lung, totul se transformă în profit. Funcţionăm ca singurul post de radio de nişă, pe sport. În 94% dintre cazuri, avem informaţii sportive, invitaţi din toate domeniile sportive, de la oameni din fotbal, la oameni din lumea şahului. Când am lansat formatul postului nostru, acum şase ani, am decis să nu ne ocupăm numai de fotbal. Sigur, fotbalul a reprezentat sportul de bază cu cei mai mulţi adepţi, fotbalul vinde. Aici se mişcă ceva! Dar, asta nu a însemnat că restul celorlalte sporturi nu au fost şi nu continuă să fie prezente în cadrul emisiunilor noastre. Poate nu atât de mult pe cât ne-am dori şi ar trebui să o facem, dar, cu siguranţă, cu mult mai mult decât ne permite piaţa din România“, ne-a mai spus managerul Şerban Chioncel.

Chioncel, general manager, la Sport Total FM. Principiul oricărei afaceri e obţinerea unui câştig, iar, privită în perspectivă, finanţarea primită pentru achiziţionarea de echipamente a ajutat societatea Global MEDIA Expert să se dezvolte şi să aibă şansa de a-şi mări profitul.

Achiziţionarea de echipamente moderne pentru postul Sport Total FM nu a însemnat numai îmbunătăţirea calităţii transmisiei emisiunilor, ci şi asigurarea a opt locuri de muncă, prin contracte pe perioadă nedeterminată, atât pentru personal tehnic, cât şi pentru ziarişti.

OCTOMBRIE 2014

25

Dosar

CALEA SPRE SUCCES: CALITATE ŞI PROMPTITUDINE Spui Râmnicu Vâlcea, spui Oltchim. Iar cum societatea nu o duce prea bine în aceste zile, nici perspectivele economice ale zonei nu par încurajatoare. Există însă şi o veste bună: la umbra combinatului cresc afaceri mici, cu ajutorul banilor europeni. Aceste afaceri pot asigura dezvoltarea oraşului.

regio@mdrap.ro

A

tunci când un colos industrial ca Oltchim este în prag de prăbuşire, aproape că nu mai speri nimic de la economia unei zone ca aceea a oraşului Râmnicu Vâlcea. Asta până ieşi pe teren şi vezi cum stau lucrurile în realitate. În oraşul de pe malul Oltului se întâmplă lucruri — mai exact afa-

La Cofrarom Flex cifra de afaceri a crescut constant începând din anul 2009

26

www.inforegio.ro

ceri, care cresc organic, se extind, investesc, creează locuri de muncă, aduc valoare adăugată şi hrănesc producţia unor companii mai mari.

Dacia şi Pirelli, de pildă, îşi iau de aici furtunuri şi garnituri. Mai exact, de la Cofrarom Flex, o companie implicată în industrie, care produce şi furnizează sisteme de etanşeizare pentru mentenanţă industrială.

Firma a crescut constant din 1992, anul în care s-a înfiinţat, şi,

în timp, a ajuns să fie reprezentanţa pentru companii de renume din Europa, precum Hallite, Lidering sau Hansa Flex. „Puţine societăţi din România se pot măsura cu noi“, ne spune Claudia Mega, contabil-şef al companiei.

BILANŢURI ÎN CREŞTERE Cifra de afaceri a companiei a crescut constant începând din 2009,

FOTO: Cofrarom Flex

VLAD BÂRLEANU

Dosar

anul implementării proiectului Regio. Astfel, de la vânzări de 1,15 milioane de lei, în urmă cu cinci ani, societatea a ajuns la 2,95 milioane de lei, la sfârşitul lui 2013, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Şi profitul a ajuns la un număr din şase cifre, mai exact a crescut de 11 ori, de la 19.800 de lei, la peste 218.000 de lei. Cum au ajuns aici? În 2005, compania a depus un proiect pe programul Regio, pentru a-şi extinde capacitatea de producţie şi pentru a se muta ­într-un nou sediu. „Utilajul acesta l-am luat în leasing, iar pe acesta l-am cumpărat prin proiectul Regio“, ne spune «creierul financiar» al societăţii, în timp ce ne prezintă noua hală de

FOTO: Vlad Bârleanu

Claudia Mega, contabil-şef Cofrarom Flex

Maşina achiziţionată prin proiect este de la o firmă din România, iar cea în leasing, din Austria. Noi vindem doar pentru piaţa din România producţie. „Prin prisma faptului că cifra de afaceri a crescut, fiindcă a crescut plaja produselor oferite, am mărit şi spaţiul de depozitare.

Prin proiect am făcut hala, sediul de birouri... Către Pirelli Slatina vindem furtunuri şi garnituri. Nu-i aşa, domnu’ Doru?“, îl întreabă doamna Mega pe unul dintre maiştrii companiei, un bărbat la vreo 40 de ani, care-i răspunde afirmativ.

Au fost patru tranşe de rambursare, iar societatea a făcut licitaţie pentru achiziţia unui utilaj performant şi pentru construcţia noului sediu. În acest moment, Cofrarom Flex are 15 angajaţi, după ce şase locuri de muncă au fost create în urma implementării proiectului eu­ ro­pean. „În mare parte, agenţi de vânzări, care sunt foarte importanţi, pentru că noi nu vindem biscuiţi. Ce oameni căutăm noi sunt mai greu de găsit. Trebuie să aibă cunoştinţe de mecanică, hidraulică, permis de conducere, capacitate de negociere, să ştie să vândă...“, ne mai spune reprezentanta com-

paniei. Şi totuşi, au reuşit să-şi ia oamenii potriviţi de la Bursa Locurilor de Muncă, organizată de AJOFM Vâlcea.

FERICIŢII RECESIUNII Anii grei şi instabili ai crizei economice au trecut parcă pe nesimţite pentru compania din Râmnicu Vâlcea. Care a fost reţeta? „Criza nu ne-a afectat, ci am avut creştere. Motivul este calitatea şi promptitudinea în onorarea comenzilor.

Iar aceste maşini şi utilaje pe care le avem se pliază perfect pe comanda clientului. Maşina achiziţionată prin proiect este de la o firmă din România, iar cea în leasing, din Austria. Noi vindem doar pentru piaţa din România“, punctează Claudia Mega. Tot ea ne informează că nu au fost probleme în implementarea şi monitorizarea proiectului.

Cât priveşte partea de finanţare a societăţii, aceasta a fost asigurată printr-un credit.

Prin proiectul Regio, Cofrarom şi-a amenajat o hală de producţie şi un spaţiu de birouri, de unde se vede, tristă şi în aşteptare de investitori, platforma combinatului Oltchim.

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlu proiect: „Construcţie hală şi creştere capacitate de producţie, Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea” • Beneficiar: SC Cofrarom Flex CO SRL • Axa prioritară 4, Domeniul major de intervenţie 4.3. „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“.

• Valoarea totală a proiectului: 1,6 milioane de lei, din care: − FEDR: 670.103 lei − Contribuţie de la bugetul de stat: 0 lei − Contribuţia beneficiarului: 931.728 lei OCTOMBRIE 2014

27

Regiuni europene

MICILE FIRME, SUSŢINUTE ÎN SUBURBIILE CU LOCUINŢE SOCIALE DIN STRASBOURG Un fond de asistenţă pentru micii întreprinzători din zonele dezavantajate economic ale oraşului francez a contribuit la evitarea falimentelor, păstrarea câtorva zeci de locuri de muncă şi crearea altora noi.

Neuhof

BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro

28

www.inforegio.ro

FOTO: Strasbour.eu

D

eşi găzduieşte Parlamentul European şi Consiliul Europei, primind sute de mii de vizitatori pe an, oraşul Strasbourg are şi cartiere mai puţin prospere, unde activităţile economice sunt mai reduse. În urmă cu 7-8 ani, suburbiile din sudul oraşului (Meinau, Neuhof, Musau şi Port du Rhin) se confruntau cu şomajul, sărăcia, lipsa de oportunităţi economice şi şcoli cu o reputaţie proastă.

Mulţi dintre cei 37.000 de locuitori din suburbiile menţionate trăiau în locuinţe sociale, fără a avea în apropiere suficiente magazine şi alte firme de cartier, foarte răspândite în alte oraşe ale Franţei. La începutul anilor 2000, întreprinderile mici şi mijlocii din zonă înregistrau multe falimente, proprietarii erau cu precădere vârstnici şi multe locuri de muncă riscau să fie desfiinţate.

Soluţia la care a apelat Comunitatea urbană Strasbourg (CUS), în 2004, a fost crearea unui fond de asistenţă pentru micii întreprinzători, cu finanţare asigurată din fonduri europene şi din bugetul Regiunii Alsacia. Programul URBAN II a vizat susţinerea financiară a micilor afaceri cu mai puţin de 20 de angajaţi pentru una sau mai multe dintre următoarele trei acţiuni: reconversia activităţii, investiţii de producţie (în mobilier şi alte bunuri, echipamente sau software) şi redeschiderea afacerii. În urma unei singure aplicaţii depuse la un ghişeu unic, firmele puteau

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: URBAN II • Buget total: 300.000 euro • Contribuţie FEDR: 200.000 euro • Beneficiar: Comunitatea urbană Strasbourg primi o subvenţie dacă se angajau să asigure sustenabilitatea proiectului, adică să continue activitatea timp de cel puţin cinci ani. Printre criteriile de eligibilitate pentru accesarea banilor europeni s-au numărat păstrarea locurilor de muncă existente sau crearea unora noi şi gradul de necesitate/utilitate a serviciilor oferite de compania respectivă locuitorilor din suburbiile oraşului.

IMM-urile cărora li se adresa asistenţa financiară disponibilă prin URBAN II au fost foarte receptive, deoarece, în numai un an de la în-

fiinţarea fondului, CUS a solicitat o suplimentare a bugetului din partea Regiunii Alsacia. La sfârşitul lunii septembrie 2006, beneficiaseră deja de subvenţii 14 agenţi economici, printre care se numărau trei brutării, două saloane de coafură, două ateliere de tâmplărie, o măcelărie, un magazin de telefoane mobile, o farmacie, o florărie, o firmă de catering, un centru sportiv şi un atelier de tinichigerie auto.

Acestea erau tipurile de servicii pe care autorităţile au dorit să le facă mai accesibile localnicilor, iar povestea atelierului de reparaţii auto a fost oferită adesea drept exemplu de succes al URBAN II. Anterior închis, atelierul a fost redeschis de un tânăr de 24 de ani. În privinţa locurilor de muncă, 83 au fost păstrate cu ajutorul subvenţiilor, 11 posturi au fost create permanent, iar 12 — temporar, în perioada lucrărilor de modernizare sau odată cu redeschiderea unora dintre firme.

Regiuni europene

FONDURILE UE AU CREAT MII DE SLUJBE ÎN ANDALUZIA În regiunea sudică a Spaniei, care a înregistrat un deficit de locuri de muncă timp de decenii, apar noi companii în domenii foarte diverse — de la agricultură, până la IT şi tehnologii aerospaţiale. Cu ajutorul granturilor şi al împrumuturilor avantajoase, ele contribuie la diminuarea şomajului.

regio@mdrap.ro

C

u 8,4 milioane de locuitori, Andaluzia este cea mai populată regiune a Spaniei, fiind cunoscută în lumea întreagă, atât pentru moştenirea istorică (urme ale iberilor, romanilor, cartaginezilor, maurilor), cât şi pentru cadrul natural variat (de la piscuri înzăpezite tot timpul anului, la plaje şi deşerturi).

Totuşi, cele peste 300 de zile însorite pe an au şi un mare neajuns.

Clima toridă în marea parte a anului predispune la secetă. Astfel, problemele din agricultură şi declinul unor industrii tradiţionale afectează economia locală. Încă dinainte de aderarea Spaniei la UE (1986), această parte a ţării avea şomajul cel mai ridicat.

Pentru a atenua efectele acestei probleme cronice, agenţia de dezvoltare a regiunii, Agencia de Innovación y Desarrollo de Andalucia (IDEA), a implementat un „Program de stimulare pentru inovaţie şi dezvoltarea afacerilor“, începând cu anul 2005.

Beneficiind de finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), programul oferă granturi şi credite în condiţii avantajoase tuturor companiilor, de la cele familiale, la mari întreprinderi. ­Domeniile de activitate ale firmelor finanţate sunt foarte diferite: agricultură, IT, industria aerospaţială, biotehnologie, protecţia mediului, energii regenerabile şi industrii culturale.

Condiţiile de accesare a fondurilor de sprijin nu ţin de vechimea sau mărimea companiei, nici nu sunt limitate la anumite ramuri economice, ci vizează gradul în care se promovează inovaţia, spiritul antreprenorial, eficienţa şi competitivitatea. Cele mai mari şanse de a primi finanţare le au firmele care creează noi locuri de muncă, în special în rândul tinerilor. În Spania, şomajul în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani era de 54%, în mai 2014. În ceea ce priveşte Andaluzia, acest indicator se apropie acum de media naţională, după ce, în martie 2012, înregistrase un record de 58%. Situaţia ar fi fost, poate, şi mai dezolantă fără programul IDEA, care a reuşit să ducă la crearea de locuri de muncă, chiar în anii de recesiune de după criza financiară globală, din toamna lui 2008. Între 2008 şi 2012, programul de stimulare a companiilor a creat pes-

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI • Titlul proiectului: „Program de stimulare pentru inovaţie şi dezvoltarea afacerilor“ • Beneficiar: Regiunea Andaluzia, Spania • Buget total: 741.685 euro din care: • FEDR: 519.180 euro te 7.200 de slujbe, prin finanţarea a circa 6.800 de proiecte economice. „Programul a ajutat la crearea şi modernizarea unor companii, generând un efect pozitiv asupra pieţei muncii. Realizările pot avea un efect de multiplicare în mediul de afaceri al regiunii“, aprecia Miguel Angel Serrano Aguilar, director al programului de stimulare din cadrul IDEA, pe website-ul instituţiei.

Business Innovation Centre în Granada

FOTO: Universidad de Granada

BOGDAN MUNTEANU

OCTOMBRIE 2014

29

Informaţii utile

AGENDA PARTENERIATE PENTRU INVESTIŢII INTELIGENTE ÎN REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV 9-14 octombrie, Bruxelles, Belgia

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov organizează trei evenimente tematice, la Bruxelles: „Parteneriate pentru investiţii inteligente în Regiunea Bucureşti-Ilfov“ (9 octombrie), „De ce să investim în regiunea Bucureşti-Ilfov?“ (10 octombrie) şi „Exemple de bune practici ale REGIO în Regiunea Bucureşti-Ilfov, România” (14 octombrie). Prin organizarea acestor evenimente dorim să promovăm la nivel internaţional şi european bunele practici şi să asigurăm transparenţa fondurilor utilizate pentru dezvoltarea Regiunii prin Programul Operaţional Regional-REGIO. Mai multe detalii la: http://goo.gl/hOiJxD

TÂRGUL TEHNIC INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI – TIB 15-18 octombrie, Bucureşti, România Centrul Expoziţional Romexpo găzduieşte cea de-a 40-a ediţie a Târgului Tehnic Internaţional, eveniment inclus în rândul celor mai importante târguri tehnice din lume. În subsidiar, vor avea loc ExpoEnergie — Târgul internaţional de energie regenerabilă, energie convenţională, echipamente şi tehnologii pentru industria de petrol şi gaze naturale şi Inventika — Salonul de invenţii şi inovaţii.

Principalele categorii de exponate incluse în TIB sunt Inginerie mecanică, Maşini unelte şi scule, roboţi industriali, Pompe şi echipamente hidraulice, Metalurgie, Comunicaţii, Software industrial şi Transport.

Mai multe detalii la: http://www.tib.ro/

EUROPEAN AUTUMN GAS CONFERENCE (EAGC) 28-30 octombrie, Londra, Marea Britanie Conferinţa europeană pe tema industriei gazelor naturale a ajuns la cea de-a 29-a ediţie, fiecare dintre acestea organizată în alt oraş european. Reprezentanţi ai companiilor, guvernelor, reglementatorilor şi organizaţiilor relevante vor discuta despre piaţa gazelor — cerere şi ofertă, producţie, stocare, finanţare şi aspecte politice.

Mai multe detalii la: http://www.theeagc.com/

INDAGRA 29 octombrie – 2 noiembrie Bucureşti, România Indagra — Târgul internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei este organizat de Romexpo, în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Industrie din România. Evenimentul are ca scop promovarea agriculturii din România, potenţialului zootehnic autohton, produselor tradiţionale bio şi a soiurilor de vinuri româneşti recunoscute la nivel internaţional.

Mai multe detalii la: http://www.indagra.ro/

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)

30

www.inforegio.ro

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro

Alt fel de ştiri

OCTOMBRIE, LUNA FESTIVALURILOR ÎN EUROPA „Râuri“ de bere, târguri de trufe, manifestări dedicate culesului strugurilor, nopţi albe la muzee!

Luna octombrie este plină de evenimente şi tradiţii interesante în toată Europa, care fac deliciul turiştilor. Regio vă prezintă cele mai importante puncte de reper ale distracţiei de toamnă.

ELENA ALEXA regio@mdrap.ro

GERMANIA

FRANŢA

FOTO: www.talkinfrench.com

Iubitorii de cultură nu trebuie să rateze sub nicio formă Parisul, în luna octombrie. Şi asta pentru că, din anul 2002 încoace, se organizează „Noaptea Albă“: toate muzeele, galeriile de artă, obiectivele turis-

FOTO: sacramento.cbslocal.com

Oktoberfest-ul din München este, de departe, cel mai cunoscut festival al berii din lume. Numele festivalului care adună anual milioane de turişti în Germania a fost dat, la 17 octombrie 1810, de o prinţesă-mireasă şi a rămas neschimbat, deşi distracţia începe acum la sfârşitul lui septembrie. Numai anul trecut, la Oktoberfest au venit 6,4 milioane de turişti, care au băut în total 6,7 milioane de litri de bere, potrivit organizatorilor.

Recordul a fost atins în anul 2011, când turiştii au consumat peste 7,5 milioane de litri de bere. tice importante sunt deschise toată noaptea, iar intrarea este gratuită. „Oraşul luminilor“ devine, astfel, o mare scenă, deoarece nu lipsesc nici concertele, spectacolele de stradă sau proiecţiile inedite.

ITALIA Octombrie este o lună renumită în Italia pentru festivalurile de gastronomie, „vedetele“ fiind trufele.

Cele mai „gustate“ evenimente sunt festivalurile trufelor din Piemont şi Toscana. Sunt organizate târguri, cu preparate inedite din trufe albe, localnicii se întrec în măiestrie şi amenajează care alegorice, iar restaurantele au oferte speciale la preparatele pe bază de trufe. Italienii nu îşi uită, totuşi, nici alimentul care i-a făcut celebri în toată lumea: în cea

de-a patra duminică din octombrie este sărbătorită Ziua Internaţională a Pastelor.

SPANIA Toamna este extrem de iubită în Spania, aşa că petrecerile şi festivalurile sunt în „floare“. În Madrid, distracţia începe la jumătatea lunii octombrie, cu expoziţii de artă în aer liber, reprezentaţii de stradă şi concerte.

Multe artere importante sunt închise pentru ca localnicii şi turiştii să poată petrece în voie. Strugurii şi vinul sunt şi ei sărbătoriţi de spanioli, cel mai iubit eveniment fiind Festivalul Toamnei din Jerez de la Frontera. Se culeg viile şi începe „ritualul vinului“, care este însoţit şi de spectacole de teatru cu păpuşi sau de lupte cu tauri.

OCTOMBRIE 2014

31

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

https://www.facebook.com/inforegio.ro

Doriţi mai multe informaţii? www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

) Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: noiembrie 2014