Cercetare absenteism școlar-prof. NEAGOE MIHAI CĂTĂLIN
III. METODOLOGIA CERCETĂRII III.1. Scopul şi obiectivele cercetării Lucrarea de faţă tratează absenteismul şcolar la nivelul claselor a IX–a şi a X–a, relaţiile acestuia cu alte forme ale devianţei şcolare, influenţa principalilor factori prezenţi în etiologia devianţei şcolare (familie, şcoală, relaţia familie-şcoală, grupul şcolar, grupul informal, personalitatea elevului) asupra acestuia, cât şi măsurile de prevenţie/intervenţie ce trebuie luate în acest sens. Obiectivele formulate sunt următoarele: 1. analiza mediului socio-cultural si a tipurilor de familie din care provin elevii devianţi, analiza frecvenţei si a rezultatelor şcolare, a tipurilor de devianţă scolară; 2. analiza atitudinii elevilor faţă de educaţia scolară şi de cadrele didactice; 3. determinarea factorilor si a condiţiilor care favorizează aparitia absenteismului şcolar; 4. analiza practicilor educationale ale profesorilor in raport cu absenteismul şcolar; 5. detectarea modalitatilor de diminuare a absenteismului şcolar. III.2. Formularea ipotezelor cercetării Ipoteza 1: Dacă prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe nu sunt aplicate, absenţele nemotivate negenerând reacţii vizibile din partea autorităţilor şcolare, atunci rata absenteismului creşte. Ipoteza 2: Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut, cu atât nivelul absenteismului la elevi este mai mare. Ipoteza 3: Dacă există disfuncţionalităţi la nivelul familiei, atunci nivelul absenteismului la copii este mai mare. Ipoteza 4: Dacă motivaţia pentru disciplinele din şcoală este mică, atunci rata absenteismului este mare.
1
III. 3. Prezentarea lotului de subiecţi Cercetarea s-a desfăşurat la Grupul Şcolar de Construcţii Montaj ,,Elie Radu” sector 3, Bucureşti, pe elevii din 4 clase a IX-a şi 4 clase a X-a din cadrul Şcolii de arte şi meserii. A fost investigat un lot de 98 elevi din cadrul acestei şcoli având: a) vârsta: cuprinsă între 16 – 19 ani; b) sexul: - feminin: 15 eleve (15,3%) - masculin: 83 elevi (84,7%) c) tipuri de familii din care provin elevii: - familii organizate: 64 elevi (65%) - familii dezorganizate: 34 elevi (35%) d) nivelul socio-cultural al părinţilor: - studii superioare: 11 (11%) - studii medii: 56 (57%) - 5-8 clase: 29 (30%) - sub 4 clase: 2 (2%) III.4. Prezentarea metodelor şi tehnicilor de cercetare folosite 1. Observaţia indirectă. Această metodă presupune observarea unor obiecte materiale, a unor documente sociale care ne pot da informaţii despre un aspect al vieţii sociale trecute sau la care nu avem acces în mod direct, observaţia opiniilor subiecţilor sau reacţiile acestora.1 2. Analiza documentelor scolare: cataloage, caietul dirigintelui, fisa psihopedagogica, registrul de rapoarte al profesorului de serviciu. 3. Ancheta pe bază de chestionar. Chestionarul este un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane şi de identificare a factorilor care le determină. Ancheta pe bază de chestionar are un caracter standardizat, deoarece întrebările sunt formulate clar dinainte, la fel şi numărul şi ordinea acestora; se poate afirma că ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor cantitative şi nu calitative.2 Chestionarul utilizat este prezentat în ANEXA 3, fiind realizat în vederea obţinerii unor date relevante legate de obiectivele 2 şi 3.
1
I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, Metodologia cercetării sociologice-metode şi tehnici, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2004, p. 101. 2 I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, op. cit. p. 51.
2
III.5. Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor cercetării Din cataloagele claselor investigate au fost culese date privind: numărul total de absenţe, numărul de absenţe motivate, numărul de corigenţe şi al situaţiilor neîncheiate, mediile la purtare, pe fiecare semestru, cât şi media generală, acestea, fiind înscrise în tabele după modelul din ANEXA 2. Datele privind nivelul socio-cultural al părinţilor, tipul de familie etc. au fost obţinute prin administrarea lotului de subiecţi a chestionarului din ANEXA 3. a.
Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 1
Ipoteza 1: Dacă prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe nu sunt aplicate, absenţele nemotivate negenerând reacţii vizibile din partea autorităţilor şcolare, atunci rata absenteismului creşte. Din datele culese au fost calculate absenţele nemotivate ale fiecărui elev. Gruparea absenţelor nemotivate ale fiecărui elev, în intervale de grupare s-a făcut alegând ca limită de raportare numărul 20. Această alegere are la bază faptul că în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, ART. 125(1), la un număr de 20 de absenţe nemotivate se acordă preavizul de exmatriculare. După gruparea datelor s-au obţinut tabelele din ANEXA 4. Pe baza tabelelor din ANEXA 4 s-au trasat: - histogramele repartiţiei numărului de elevi în raport cu intervalele de absenţe considerate, pentru clasele a IX-a şi a X-a, semestrul I şi II, din cadrul şcolii de arte şi meserii; - grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absentelor nemotivate din semestrele I şi II ale fiecărei clase; - grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor nemotivate, între clasele din acelaşi an şcolar; - grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor nemotivate, între aceeaşi clasă în doi ani şcolari consecutivi; Interpretarea acestor grafice se face pe baza modului în care diriginţii fiecărei clase aplica prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe. În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, ART. 125(1), la un număr de 20 de absenţe nemotivate la diferite discipline de studiu, se acordă preavizul de exmatriculare. Învăţământul 3
de 10 clase fiind obligatoriu, în cazul elevilor din clasele a IX-a şi a X-a, preavizul de exmatriculare se transformă într-o înştiinţare adresată părinţilor. În conformitate cu ART.131 din acelaşi regulament, ,,pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar, la fiecare zece absenţe nejustificate pe semestru, din totalul orelor de studiu sau 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct. Scăderea notei la purtare sub 6, atrage după sine repetarea anului şcolar.” Pentru clasa a IX-a B (an şcolar: 2004 – 2005): Fig. 1: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 16
numar elevi
14 12 10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
intervale absente
Fig. 2: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. II 14
numar elevi
12 10 8 6 4 2 0 1
2
3 intervale absente
4
4
5
Fig. 3: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 16
numar elevi
14 12 10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
intervale absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
Fig. 4: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
intervale absente
5
19
21
23
25
Pentru clasa a IX-a C (an şcolar: 2004 – 2005):
numar elevi
Fig. 5: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
intervale absente
Fig. 6: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. II 6
numar elevi
5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
intervale absente
6
numar elevi
Fig.7: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
intervale de absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
Fig. 8: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 7
numar elevi
6 5 4 3 2 1 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
intervale absente
7
19
21
23
25
Pentru clasa a IX-a E (an şcolar: 2004 – 2005):
numar elevi
Fig. 9: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
intervale absente
Fig. 10: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. II: 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
intervale absente
8
5
6
numar elevi
Fig. 11: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
intervale absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
Fig. 12: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
intervale de absente
9
19
21
23
25
Pentru clasa a IX-a I (an şcolar: 2004 – 2005): Fig. 13: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
8
9
intervale absente
Fig. 14: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. II 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
intervale absente
10
7
Fig. 15: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
intervale absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
Fig. 16: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 7
numar elevi
6 5 4 3 2 1 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
intervale absente
11
19
21
23
25
Referitor la clasele a IX-a sam: Histogramele frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe fiecare semestru (figurile: 1; 2; 5; 6; 9; 10; 13; 14) prezintă o repartiţie asimetrică spre dreapta. În general, în primul interval (1 – 20) din semestrul I numărul elevilor care absentează este mare, după care scade brusc în al doilea interval (21 - 40), începutul acestuia corespunzând cu înştiinţarea adresată părinţilor şi cu şedinţa cu părinţii. Cauza scăderii numarului de absenţe se datorează în acest caz exercitării controlului părinţilor asupra elevilor, după şedinţa cu parinţii. Se observă că un număr redus de elevi continuă să absenteze până la sfârşitul anului. Distribuţiile din figurile 5; 6; 13 şi 14, nu prezintă acestă scădere în intervalul 2, deoarece: - figurile 5 şi 6 corespund histogramelor frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe semestrele I şi II ale clasei a IX-C, clasă la care şedinţa cu părinţii a fost programată cu întârziere iar dirigintele are un stil excesiv de permisiv în raport cu elevii; - figurile 5 şi 6 corespund histogramelor frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe semestrele I şi II ale clasei a IX-I, clasă cu o structură neomogenă din punct de vedere al tipurilor de familii din care provin copiii, al comportamentelor şi din punct de vedere etnic. Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute (număr elevi) din semestrul I şi II ale claselor a IX-a (figurile 3; 7; 11; 15) se observa o creştere a numărului de elevi cu număr ridicat de absenţe, în semestrul II, comparativ cu semestrul I. Elevii cunosc deja limita toleranţei sistemului şcolar, iar controlul parinţilor asupra elevilor este slab exercitat contactul cu şcoala fiind din ce în ce mai redus.
12
Pentru clasa a X-a B (an şcolar: 2005 – 2006): Fig. 17: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 16
numar elevi
14 12 10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
intervale absente
Fig. 18: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. II 7
numar elevi
6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
intervale absente
13
7
8
9
Fig. 19: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 16
numar elevi
14 12 10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
intervale absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
Fig. 20: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 8
numar elevi
7 6 5 4 3 2 1 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
intervale absente
14
19
21
23
25
Pentru clasa a X-a C (an şcolar: 2005 – 2006): Fig. 21: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 8
numar elevi
7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11 12 13 14 15 16
intervale absente
Fig. 22: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. II 8
numar elevi
7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11 12 13 14 15 16
intervale absente
15
Fig. 23: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 8
numar elevi
7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11 12 13 14 15 16
intervale absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
numar elevi
Fig.24: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 1
3
5
7
9
11
13
15
intervale absente
16
17
19
21
23
25
Pentru clasa a X-a E (an şcolar: 2005 – 2006): Fig. 25: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
intervale absente
Fig. 26: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe sem. II 7
numar elevi
6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
intervale absente
17
9
10
11
12
13
13
Fig. 27: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
intervale absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
Fig. 28: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 7
numar elevi
6 5 4 3 2 1 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
intervale absente
18
19
21
23
25
13
Pentru clasa a X-a I (an şcolar: 2005 – 2006): Fig. 29: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. I 8
numar elevi
7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
intervale absente
Fig. 30: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe sem. II
numar elevi
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
intervale absente
19
9
10
11
12
numar elevi
Fig. 31: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din sem. I şi II 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
intervale absente
Număr elevi –sem. I Număr elevi –sem. II
Fig. 32: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate pe întreg anul şcolar 3.5
numar elevi
3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
intervale absente
20
19
21
23
25
Referitor la clasele a X-a sam: Histogramele frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe fiecare semestru (figurile: 17; 18; 21; 22; 25; 26;29; 30) prezintă o repartiţie asimetrică spre dreapta. Comparativ cu clasele a IX-a, se observă o creştere a numărului de elevi cu absenteism ridicat, cu toate că la sfârşitul acestui an elevii care promovează susţin examenul de atestat profesional. Se păstrează totuşi scăderea frecvenţei absolute în intervalul 2 al fiecărui semestru. Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute (număr elevi) din semestrul I şi II ale claselor a X-a (figurile 19; 23; 27; 31) se observă o creştere a numărului de elevi cu absenteism ridicat în semestrul II, comparativ cu semestrul I. Cauza poate fi toleranţa sistemului şcolar privind absenteismul şi lipsa de control a părinţilor asupra elevilor, contactul acestora cu şcoala fiind din ce în ce mai redus . Fig. 33: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din clasele a IX-a B si a X-a B 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
intervale absente
Număr elevi – clasa a IX-a Număr elevi – clasa a X-a
21
11
12
13
14
15
Fig. 34: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din clasele a IX-a C si a X-a C 7
numar elevi
6 5 4 3 2 1 0 1
3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25
intervale absente
Număr elevi – clasa a IX-a Număr elevi – clasa a X-a
Fig. 35: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din clasele a IX-a E si a X-a E 12
numar elevi
10 8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
intervale absente
Număr elevi – clasa a IX-a Număr elevi – clasa a X-a
22
11
12
13
14
15
Fig. 36: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din clasele a IX-a I si a X-a I 7
numar elevi
6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11 12 13 14 15 16 17
intervale absente
Număr elevi – clasa a IX-a Număr elevi – clasa a X-a
Comparaţie referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor nemotivate, la aceeaşi clasă în doi ani şcolari consecutivi. Comparând frecvenţele absolute pentru doi ani consecutivi la aceeaşi clasă (figurile: 33; 34; 35; 36) se observă o creştere semnificativă a numărului de elevi cu absenteism ridicat în clasele a X-a, în comparaţie cu clasele a IX-a, pe fondul descreşterii numărului de elevi cu absenteism scăzut (corespunzător primelor intervale de absenţe).
23
Fig.37: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din clasele a IX-a B, IX-a C, IX E şi a IX-a I 12 10
numar elevi
8 6 4 2 0 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
intervale absente
Frecvente absolute - clasa a IX-a B Frecvente absolute - clasa a IX-a E Frecvente absolute - clasa a IX-a I Frecvente absolute - clasa a IX-a C
Fig. 38: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi) din clasele a X-a B, X-a C, X E şi a X-a I 8
numar elevi
7 6 5 4 3 2 1 0 1
2
3
4
5
6 7
8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 intervale absente
Frecvente absolute - clasa a X-a B Frecvente absolute - clasa a X-a E Frecvente absolute - clasa a X-a I Frecvente absolute - clasa a X-a C
24
Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute pentru clasele analizate (figura 37 şi 38) se observă ca: Rata cea mai mare a absenteismului se întâlneşte la clasa a IX-a şi respectiv a X-a C, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru cel puţin 30 de absenţe nemotivate. În ordine descrescătoare urmează: - clasele a IX-a/X-a I, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru 15-20 de absenţe nemotivate; - clasele a IX-a/X-a E, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru 15-20 de absenţe nemotivate; - clasele a IX-a/X-a B, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru 15-20 de absenţe nemotivate. b. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 2 Ipoteza 2: Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut, cu atât nivelul absenteismului la elevi este mai mare. S-au analizat corelaţiile dintre nivelul socio-cultural al părinţilor şi absenţele nemotivate ale elevilor. Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale. alegându-se ca limită de raportare numărul 40. Această alegere are la bază faptul că în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, ART. 127.(1), un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu corespunde sancţiunii de exmatriculare cu drept de reînscriere în anul următor. Datele privind nivelul socio-cultural al părinţilor au fost extrase din chestionarele (Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Nivelul socio-cultural a fost raportat la următoarele categorii: a) analfabet. b) sub 5 clase; c) 5 – 8 clase; d) liceu; e) studii superioare.
25
S-au obţinut: TABELUL 1 Distribuţia numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de nivelul sociocultural al părinţilor: Intervale absenţe 0 – 40 41 – 80 81 – 120 121 – 160 161 – 200 peste 200 Total (%)
Nivel socio-cultural al părinţilor Studii superioare 3 2 3 3 11
5–8 clase 12 5 5 3
Liceu 27 5 5 12 3 5 57
5 30
Sub 5 clase 2
Total (%) 44% 10% 12% 18% 3% 13% 100%
2
Fig. 39: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de nivelul socio-cultural al părinţilor
numar elevi%
30 25 studii superioare
20
liceu
15
5-8 clase
10
sub 5 clase
5 0 0-40
41-80
81-120 121-160 161-200 peste 200 intrvale absente
26
Cei mai mulţi elevi cu absenteism ridicat provin din familii în care părinţii aveau 5 – 8 clase şi liceu. Elevii cu cele mai puţine absenţe sunt elevii care provin din familii în care părinţii aveau 5 – 8 clase şi liceu. c.
Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 3
Ipoteza 3: Dacă există disfuncţionalităţi la nivelul familiei, atunci nivelul absenteismului la copii este mai mare. S-au analizat corelaţiile dintre tipul de familie a elevului şi absenţele nemotivate ale elevilor. Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale, alegându-se ca limită de raportare numărul 40. Această alegere are la bază faptul că în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, ART. 127.(1), un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu corespunde sancţiunii de exmatriculare cu drept de reinscriere în anul următor. Datele privind tipul de familie a elevului au fost extrase din chestionarele (Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Tipul de familie a elevului a fost raportat la următoarele categorii: a) familie normală, b) părinți despărțiți, c) tată (mamă) decedat; d) părinţi vitregi; e) fără părinţi. S-au obţinut: TABELUL 2 Distribuţia numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de tipul de familie: Intervale Tipul de familie din care face parte elevul absenţe Normala Părinţi Tată/mamă Părinţi Fără Total despărţiţi decedat(ă) vitregi părinţi (%) 0 – 40 28 15 43 41 – 80 7 2 2 11 81 – 120 8 1 1 10 121 – 160 8 5 3 2 18 161 – 200 2 2 4 peste 200 12 2 14 Total 65 10 21 2 2 100 (%) 27
Fig. 40: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de tipul familiei 30
numar elevi
25 20
normala
15
parinti despartiti tata(mama) decedat(a)
10
parinti vitregi fara parinti
5 0 0-40
41-80
81-120 121-160 161-200
peste 200
intervale absente
Cei mai mulţi elevi cu absenteism ridicat provin din familii normale, urmaţi în ordine descrescătoare de elevii proveniţi din familii cu părinţi despărţiţi, din famili monoparentale, elevi cu părinţi vitregi şi fără părinţi. Elevii cu cele mai puţine absenţe sunt elevii care provin din familii normale şi din familii monoparentale. d.
Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 4
Ipoteza 4: Dacă motivaţia pentru disciplinele din şcoală este mică, atunci atunci rata absenteismului este mare. S-au analizat corelaţiile dintre motivele care determină absentare elevilor de la ore şi absenţele nemotivate ale elevilor. Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale alegându-se ca limită de raportare numărul 40. Această alegere are la bază faptul că în conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, ART. 127.(1), un număr de cel puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu corespunde sancţiunii de exmatriculare cu drept de reînscriere in anul următor. Datele privind motivele care determină absentare elevilor de la ore au fost extrase din chestionarele (Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Motivele care determină absentarea elevilor de la ore au fost raportate la următoarele categorii: a) supraincarcarea orarului scolar in detrimentul timpului liber; b) lipsa de motivatie (dezinteres) pentru disciplina respectiva; 28
c) probleme familiale (conflicte, situatie materiala precara etc.); d) neincrederea in perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de absolvire; e) stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absentelor in catalog, acordarea cu usurinta a mediilor de trecere); f) anturajul; g) atitudinea profesorului (stilul de predare, relaţia profesor-elev, personalitatea profesorului); S-au obţinut: TABELUL 3 Distribuţia numărului de elevi în funcţie motivele care determină absentarea elevilor de la ore: Intervale Motive care determină absentarea elevilor de la ore: absenţe Orar Lipsă Proble- NeînStil Anturaj Atitudine Nu încărde me cre- permisiv profesor au cat moti- famidere profesor răsvaţie liale puns
0 – 40 41 – 80 81 – 120 121 – 160 161 – 200 peste 200 Total (%)
8 2 3 2 15
7 3 2 3
15
8 3 2 2 5 20
2
2
2
2
29
12 2 5 5 2 5 31
5 2 3 1
3 1
6
9
Total (%)
44 10 15 14 5 12 100
Fig. 41: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de motivele care determină absentarea elevilor de la ore 14 supraincarcare orar
numar elevi
12
lipsa motivatie
10
probleme familiale
8
neincredere
6
sti permisiv profesor
4
anturaj
2
atitudine profesor
0 0-40
41-80
81-120 121-160 161-200 peste 200
nu au raspuns
intervale absente
Cauzele principale ale absenteismului ridicat sunt date de anturaj şi problemele familiale. Lipsa de motivaţie faţă de disciplinele de studiu este considerată o cauză a absenteismului doar de elevii cu puţine absenţe. III.6. Concluzii parţiale 1. Analiza graficelor din figurile 1 – 39, confirmă ipoteza 1: Elevii cu absenteismul cel mai ridicat se găsesc în clasele în care diriginţii: - nu aplică prevederile regulamentului şcolar, referitoare la absenţele nemotivate (Art. 131. din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar): cu cât este mai mare numărul de absenţe nemotivate pentru care se scade un punct la purtare cu atât numărul elevilor cu absenteism ridicat creşte în semestrul şi respectiv în anul următor; - nu menţin un contact direct şi permanent cu părinţii elevilor (prin şedinţele cu părinţii, telefonic etc); în acest caz se observă o creştere a absenteismului încă din semestrul I al clasei a IX-a ca urmare a lipsei exercitării controlului parinţilor asupra elevilor; Creşterea numărului de elevi cu un absenteism ridicat în clasa a X-a, clasă care urmează să susţină examenul de atestat profesional, comparativ cu clasa a IX-a, are la bază lipsa de reacţie în aplicarea regulamentului şcolar, a 30
conducerii şcolii, mulţi elevi întrunind numărul de absenţe nemotivate corespunzător unei medii la purtare mai mici de 6, fapt ce ar implica repetarea anului şcolar. Lipsa de reacţie a autorităţilor şcolare e dată de: imposibilitatea exmatriculării elevilor, învăţământul fiind obligatoriu până în clasa a X-a; menţinerea unui număr suficient de elevi pentru anii următori în vederea menţinerii catedrelor; neimplicarea diriginţlor şi a profesorilor suplinitori, aceştia schimbânduşi periodic locul de muncă. 2. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de nivelul socio-cultural al părinţilor din TABELUL 1 şi a graficului din figura 39, confirmă ipoteza 2: Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut cu atât absenteismul copiilor creşte. Se observă un absenteism ridicat şi la elevii cu părinţii absolvenţi de liceu cauzat de: - lipsa comunicării părinţilor cu dirigintele, cu autorităţile şcolare; - mentalitatea părinţilor care consideră că şcoala este răspunzătoare de toată activitatea elevilor; 3. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de tipul de familie din TABELUL 2 şi a graficului din figura 40, nu confirmă întru totul ipoteza 3. Se observă un absenteism ridicat al elevilor proveniţi din familii normale, fapt cauzat de lipsa comunicării familiei cu şcoala din diverse cauze: - lipsa de timp datorită serviciului; - mentalitatea părinţilor care consideră că şcoala este răspunzătoare de toată activitatea elevilor; - încrederea în copil, care pleacă zilnic la şcoală, respectând programul, fără a ajunge la ore; În ordinea descrescătoare a absenţelor, elevilor proveniţi din familii normale, le urmează elevii proveniţi din familii despărţite, apoi cei din familii cu un părinte decedat, părinţi vitregi şi fără părinţi. De remarcat numărul mare de elevi cu absenteism scăzut, proveniţi din familii cu un părinte decedat. Aceşti elevi, sunt maturizaţi în urma problemelor materiale familiale, fiind nevoiţi să compenseze lipsa părintelui decedat. 4. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de motivele 31
care determină absentarea elevilor de la ore din TABELUL 3 şi a graficului din figura 41, nu confirmă ipoteza 4. Cauzele principale ale absenteismului elevilor de la şcoala de arte şi meserii sunt date de anturaj şi de problemele familiale, şi nu de lipsa motivaţiei faţă de disciplinele de studiu. Prezenţa anturajului poate genera în rândurile elevilor şi alte forme de devianţă şcolară (vandalism, violenţă, toxicomanie).
CAPITOLUL IV CONCLUZII FINALE ŞI RECOMANDĂRI Absenteismul şcolar reprezintă o problemă dominantă în cadrul şcolilor de arte şi meserii. Cauzele sale se prezintă ca o combinaţie între factori care ţin de instituţia educativă şi factori exteriori şcolii. Combaterea acestei forme de devianţă se poate realiza prin două abordări diferite: 1. intensificarea sancţiunilor; 2. creşterea motivaţiei pentru frecvenţa şcolară. De menţionat că prima strategie nu rezolvă absenteismul celor cu o motivaţie şcolară redusă, aceştia abandonând în cele din urmă şcoala. În literatura de specialitate este mult mai bine reprezentată ce-a de a doua abordare, fiind prezentate experimente de succes realizate în SUA. În ţara noastră nu există măsuri eficiente de prevenire sau combatere a absenteismului şcolar, nici în sens pozitiv de susţinere, recompensare, a frecvenţei şcolare, dar nici în sens punitiv. Aceasta pe fondul: - unei indiferenţe cvasitotale din partea comunităţii, faţă de această problemă, căreia nu i se percepe potenţialul de periculozitate socială şi consecinţele sociale şi economice pe termen mediu şi lung; - problemelor de natură economică pe care le are sistemul de învăţămănt; - scăderii numărului de copii şi deci a numărului de catedre, având ca urmare pierderea locurilor de muncă de către profesori; - fluctuaţiei mari din învăţământ, ca urmare a lipsei continuităţii pe post; - etichetării elevilor, în cazul şcolilor de arte şi meserii sau în cazul şcolilor cu rezultate slabe. Din studiul prezentat reiese că la nivelul şcolii de arte şi meserii sunt incriminaţi următorii factori în absenteismul ridicat:
32
1. lipsa fermităţii în aplicarea regulamentului şcolar, fapt ce duce şi la creşterea absenteismului în cadrul aceloraşi clase, de la un semestru la altul şi de la un an şcolar la altul; 2. lipsa comunicării între părinţi şi autorităţile şcolare, elevul fiind lipsit de controlul familial; 3. anturajul elevilor; 4. problemele familiale. Având în vedere inerţia mare a factorilor exteriori şcolii, pot fi luate măsuri imediate: La nivelul şcolii: 1) crearea sentimentului de securitate tuturor elevilor din şcoală; aceasta trebuie să funcţioneze astfel încât elevii să perceapă următoarele aspecte: 1. ,,şcoala este a mea”; 2. ,,şcoala este sigură”; 3. ,,şcoala este permanentă”; 2) înfiinţarea consiliului elevilor, implicarea acestuia în identificarea/listarea conduitelor nepermise şi în stabilirii sancţiunilor; 3) acordarea de stimulente elevilor cu rezultate bune şcolare; 4) realizarea parteneriatului cu părinţii, ca măsură eficientă de prevenire a devianţei şcolare; acesta asigură o supraveghere continuă a conduitei elevilor, permite acţiunea educativă convergentă şi adoptarea celor mai eficiente măsuri disciplinare în funcţie de situaţie; 5) impunerea regulamentului şcolar cu privire la scăderea notei la purtare, pentru toate clasele, în cazul efectuării numărului de absenţe pevăzut de regulament; 6) consilierea elevilor cu probleme disciplinare în cadrul şcolii; 7) consilierea în cadrul şcolii a părinţilor ai căror copii au probleme disciplinare; 8) colaborarea cu o firmă specializată de pază şi protecţie pentru: - asigurarea perimetrului unităţii şcolare; - împiedicării pătrunderii persoanelor străine în şcoală; - asigurarea coridoarelor, astfel încât să nu mai fie permisă staţionarea elevilor în timpul orelor; 9) crearea unui ethos al şcolii care să le ofere elevilor mai multe alternative de exprimare/valorizare şi de acces la status, nu numai prin intermediul succesului şcolar, ci şi prin apartenenţa la echipele sportive ale şcolii, formaţii muzicale, tetru etc. ; 10) introducerea in curriculumul la decizia şcolii a unor module atractive;
33
11) introducerea instrumentelor de predicţie a comportamentului delincvent, prin aplicarea unor scale de evaluare a stării educaţionale şi morale a elevilor. La nivelul clasei: 1. respectarea regulamentului şcolar de către diriginte cu privire la scăderea notei la purtare, în cazul efectuării numărului de absenţe pevăzut de regulament; 2. menţinerea unei legături permanenete între diriginte/profesori, cu părinţii, prin intermediul şedinţelor cu părinţii, vizite la domiciliu sau telefonic; 3. continuitatea profesorului-diriginte pe perioada cel puţin a unui ciclu de învăţământ; 4. întâlniri pe diverse teme, în cadrul orelor de dirigenţie, cu reprezentanţi ai poliţiei; 5. înfiinţarea unui consiliu consultativ al clasei alcătuit din elevi, care să stabilească cu profesorii obiectivele urmărite şi regulile după care va funcţiona clasa.
34
ANEXA 1 Planul de şcolarizare al Grupului Şcolar de Construcţii Montaj ,,Elie Radu”, pentru clasele a IX-a liceu şi pentru Şcoala de Arte şi Meserii: An şcolar 2003 – 2004 2004 -2005 2005 – 2006 2006 - 2007*
Clase Şcoala de Arte şi Meserii a IX - a aX-a a XI - a 10 6 6 6 6 6 6 6 5
Clase liceu IX - zi IX - seral 4 1 6 1 1 1 1 1
* Plan şcolarizare propus
35
ANEXA 2 An şcolar:
Clasa: Diriginte: Elev nr. (în ordinea din cata-log)
SEMESTRUL I ABSENŢE Total Din care motivate
Cori genţe
Situaţie neincheiată
SEMESTRUL II Medie la purtare
ABSENŢE Total Din care motivate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
36
Co-rigen-ţe
Situaţii neincheiate
Medie la purtare
Medie generală
ANEXA 3 CHESTIONAR 1. În ce măsură consideraţi că reuşita şcolară determină reuşita în viaţă: a. deloc; b. puţin; c. moderat; d. mult; e. foarte mult. 2. Dar frecvenţa ritmică la ore, condiţionează reuşita şcolară: a. deloc; b. puţin; c. moderat; d. mult; e. foarte mult. 3. De cele mai multe ori absentaţi: a. o zi întreagă sau mai multe zile la rând; b. sporadic; numai la anumite discipline, în funcţie de situaţie. 4. Alegeţi principalele motive care determină în cazul dumneavoastră absentarea de la ore: a. supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber; b. lipsa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă; c. probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.); d. neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de absolvire; e. stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog, acordarea cu uşurinţă a mediilor de trecere); f. anturajul; g. atitudinea profesorului (stilul de predare, relaţia profesor-elev, personalitatea profesorului); 5. Ce schimbări ar putea determina, în cazul dumneavoastră, creşterea frecvenţei la ore? ……………………………………………………………………………....... 6. Care este tipul familiei dumneavoastră: a. normală; 37
b. c. d. e.
părinţi despărţiţi; tata (mama) decedat; părinţi vitregi (unul, amaâdoi); fără părinţi;
7. Care este atmosfera şi climatul familial: a. raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii; b. raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare; c. dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente; d. familie destramată sau pe cale de destrămare; 8. Ocupaţia părinţilor: tata a. fara ocupaţie b. şomer c. agricultor d. muncitor necalificat e. muncitor calificat f. maistru-tehnician g. funcţionar h. intelectual i. altă ocupaţie
mama a. fără ocupaţie b. şomer c. agricultor d. muncitor necalificat e. muncitor calificat f. maistru-tehnician g. funcţionar g. intelectual i. altă ocupaţie
9. Nivel de şcolarizare al părinţilor: tata mama a. analfabet a. analfabet b. sub 4 clase b. sub 4 clase c. 5-8 clase c. 5-8 clase d. liceu d. liceu e. studii superioare e. studii superioare 10. Surse de venituri ale părinţilor: a. munca in gospodarie; b. salariu; c. munci ocazionale; d. comert ambulant; e. diverse afaceri 11. Clasa: 12. Vârsta:
13. Nume şi prenume: 14. Sex: M F 38
ANEXA 4 Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a IX-a B sam, (an şcolar: 2003 – 2004) Număr Interval de absenţe SemestruI 1 SemestruI II interval 1 0 -20 14 12 2
21 -40
3
41 -60
4
61 -80
5
81 -100
6
101 -120
7
121 – 140
8
141 -160 Total
9
2
Anual 10
6
1
2
5
4
3
1
3 1
2 25
25
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a X-a B sam, (an şcolar: 2004 – 2005) Număr Interval de absenţe SemestruI 1 SemestruI II interval 1 0 -20 14 6
25
Anual 2
2
21 -40
3
6
7
3
41 -60
4
2
3
4
61 -80
1
4
2
5
81 -100
1
3
2
6
101 -120
1
1
7
121 – 140
1
8
141 -160
1
39
2 2
2
9
161 – 180
10
181 – 200
11
201 – 220
1
12
221 – 240
2
13
241 – 260
14
261 – 280
15
281 – 300 Total
1
1 25
25
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a IX-a C sam, (an şcolar 2003 – 2004) Număr Interval de SemestruI 1 SemestruI II interval absenţe 1 0 -20 7 5
25
Anual 2
2
21 -40
6
5
2
3
41 -60
8
2
6
4
61 -80
2
3
1
5
81 -100
1
3
3
6
101 -120
1
2
7
121 – 140
2
1
8
141 -160
1
9
161 – 180
1
1
10
181 – 200
1
1
11
201 – 220
3
12
221 – 240
1
13
241 – 260
14
261 – 280
1
1 40
4
15
281 – 300
16
301 - 320
17
321 - 340
18
341 -360
19
361 – 380
20
381 - 400
21
401 – 420
22
421 – 440
23
441 – 460
24
461 – 480
25
481 – 500
26
501 – 520 Total
1
2
2
1
1 28
28
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a X-a C sam, (an şcolar 2004 – 2005) Număr Interval de SemestruI 1 SemestruI II interval absenţe
28
Anual
1
0 -20
7
2
2
2
21 -40
3
6
2
3
41 -60
2
1
1
4
61 -80
2
7
3
5
81 -100
2
1
1
6
101 -120
4
7
121 – 140
1
8
141 -160
9
161 – 180
1 1
2 4
2
1 41
1
10
181 – 200
11
201 – 220
12
221 – 240
13
241 – 260
14
261 – 280
1
15
281 – 300
1
16
301 - 320
17
321 - 340
18
341 -360
19
361 – 380
1
20
381 - 400
1
21
401 – 420
22
421 – 440
23
441 – 460
1 1 1
1
1 1 1
24
2 Total
24
24
24
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a IX-a E sam, (an şcolar: 2003 – 2004) Număr interval 1 2 3 4 5 6 7 8
Interval de absenţe 0 -20 21 -40 41 -60 61 -80 81 -100 101 -120 121 – 140 141 -160 Total
SemestruI 1
SemestruI II
Anual
16 4 3
11 7 4
1
1 1
24
24
10 4 3 1 2 1 1 2 24
42
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a X-a E sam (an şcolar: 2004 – 2005) Număr interval 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Interval de absenţe 0 -20 21 -40 41 -60 61 -80 81 -100 101 -120 121 – 140 141 -160 161 – 180 181 – 200 201 – 220 221 – 240 241 – 260 261 – 280 281 – 300 Total
SemestruI 1
SemestruI II
Anual
11 3 1 1 2
6 4 1 1 3 1 2
4 6 2
2
1 1 1
19
1
1 1
19
1 19
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a IX-a I sam (an şcolar 2003 – 2004) Număr interval 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Interval de absenţe 0 -20 21 -40 41 -60 61 -80 81 -100 101 -120 121 – 140 141 -160 161 – 180 Total
SemestruI 1
SemestruI II
Anual
7 11 5 1
7 10 5 1
6 1 3 6 4 2 1
24
1 24
1 24
43
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare (limită de raportare = 20) Clasa a X-a Isam, (an şcolar 2004 – 2005) Număr interval 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Interval de absenţe 0 -20 21 -40 41 -60 61 -80 81 -100 101 -120 121 – 140 141 -160 161 – 180 181 – 200 201 – 220 221 – 240 241 – 260 261 – 280 281 – 300 301 - 320 321 - 340 341 -360 Total
SemestruI 1
SemestruI II
Anual
6 3 7 1 1 1 1
6
3 2 1
3 8
1 1 1 1
1 3 3 2
1 1
1 1 1
1
23
20
44
1 20