Foaia Transilvana Nr 1

Lãmuriri necesare

de Cornel Nistorescu PAGINA 2

Mircea Miclea rupe tãcerea:

CONVORBIRI ESENÞIALE

PAGINILE 4-5

Învãþãmîntul românesc, de la sãrãcie la delir megalomanic

Lumea vãzutã de la Cluj

Anul 1, nr. 1, 23 - 29 noiembrie 2006 32 pagini (16 + 16) apare JOI

Numãr promoþional Se distribuie gratuit!

www.ftr.ro

Mutaþi capitala României!

Drumul spre capitalã este pentru fiecare român care porneºte cu jalba-n bãþ, la fel ca acum un secol, o corvoadã. Cineva spunea cã suferim de sindromul trenului de noapte. Cãlãtorim noaptea, ajungem în gara imensã, strãinã faþã de tot ce avem noi acasã, cãutãm, ºi ne lovim de toþi þeparii lumii de mahala.

ROMÂNIA ÎN MIªCARE PAGINILE 8 - 9 - 10

ÎN

SUMAR JOCURI DE CABINET

Liberalii ardeleni riscã pe mîna lui Tãriceanu

PAGINA 3

SPORT

Galeria monºtrilor acri

PAGINA 17

TENSIUNI

LA FAÞA LOCULUI

Operaþiunea «inscripþiile maghiare»

Strategia ºi diversiunile pe care le-au pus în aplicare membrii Comisiei de Iniþiativã „Bolyai” (CIB) - organizaþie neguvernamentalã care militeazã pentru înfiinþarea universitãþii independente de stat cu predare în limba maghiarã – în vederea afiºãrii inscripþiilor în limba maghiarã în clãdirile Universitãþii „Babeº-Bolyai” (UBB), în cursul zilei de miercuri au fost demne de filmele de spionaj.

Dupã ce jurnaliºtilor li s-au trimis plicuri sigilate cu locul ºi ora demarãrii acþiunii, aceºtia au fost invitaþi sã urce din faþa Rectoratului UBB în taxiurile comandate pentru a merge în faþa sediului UDMR. De acolo, grupul de presari a mers pînã la Facultatea de Geografie, unde portarii, luaþi pe nepregãtite, l-au scãpat înãuntru pe vicepreºedintele CIB, Hantz Peter, care a lipit plãcuþe cu „Dohányozni tilos” (Fumatul interzis). La Facultatea de Filologie, ºeful pazei din UBB

a încercat în zadar sã îl împiedice pe Hantz sã batã în cuie plãcuþe la cîteva catedre ºi sãli. La Colegiul Academic, CIB n-a reuºit sã lipeascã o placã aniversarã în maghiarã ºi englezã, pe lîngã cea în românã ºi latinã existente. La final, în clãdirea Rectoratului au fost lipite numai douã plãcuþe. „Nu mi-e fricã de repercusiuni. Existã o hotãrîre de Senat al UBB pentru afiºarea inscripþiilor bilingve ºi un pliant în care se afirmã existenþa acestora ºi tot ce vreau este ca aceastã afirmaþie sã fie pusã în practicã”, a declarat Hantz Peter. În replicã, purtãtorul de cuvânt al UBB, Cristina Nistor, a afirmat cã acþiunea a fost ilegalã, iar universitatea „se va opune agresiunii anunþate pompos de extremiºti”. De altfel, Rectoratul a solicitat ieri guvernului ca prin viceprimministrul (Marko Bela – n.r.) sã îºi asume rãspunderea emergenþei extremismului.

(Mãdãlina Prundea)

România tatuatã la Cluj

PAGINA 27

Victimele Unirii ÎN NUMÃRUL DE JOIA VIITOARE FOTO LIVIU SCRIPCARU

2]

LUMEA VÃZUTÃ DE LA CLUJ

SÃ-ÞI SPUN CEVA

Lãmuriri necesare

Blogurile aduc Foaia „Fostul director al EVZ, Cornel Nistorescu îºi face sãptãmânal la Cluj. Nistorescu este asociat cu Florin Danciu, fostul ºef al EVZ pe Transilvania. Dupã ce a pãrãsit EVZ, Nistorescu a realizat pentru câteva luni un talk show la Realitatea TV Se vorbea la un moment dat de Nistorescu la Cotidianul. Cornel Nistorescu a lansat la începutul anilor ‘90 un sãptãmânal de succes, Expres. Trustul Expres a scos apoi mai mulþi pui, printre care Expres Magazin cu Ion Cristoiu ºi apoi Eve-

nimentul Zilei tot cu Cristoiu la timonã. În 1997, Nistorescu a preluat conducerea EVZ înlocuindu-l pe Cristoiu. Nistorescu ºi Mihai Cârciog, celãlat acþionar al EVZ, au vândut ziarul mai întâi trustului Bertelesman, care apoi a avândut Ringier“. „În primul rînd cã nu e „Primul rînd”, ci se-ntoarce foaia la „Foaia transilvanã”. În al doilea rînd, nu e economic, ci... ceva, mai curat, mai spãlat, mai departe de Bucureºti. În fine, nu e Volga ºi nici bicicleta, ci sãptãmânalul lui Cornel Nistorescu, care se va lansa

pe 23 noiembrie la Cluj“. „Dupã prima citire ºi cîteva clipe de rãgaz înclin sã cred cã titlul va prinde! (tinerii condeieri de azi vor strîmba din nas la un asemenea titlu, dar asta este o altã poveste) Salut reapariþia lui Cornel Nistorescu în presã dupã o destul de lungã absenþã!( din motive pe care nu le comentez!). Un mare reporter, un foarte bun ziarist (stiu ce scriu, nu mã feresc de cuvinte) care (cã tot ne plac lucrurile rotunde se întoarce la jurnalism, presa, etc. exact acolo unde a început la Cluj.

Vînãtoarea de muºte DE CORNEL NISTORESCU e ce o foaie la Cluj? Pentru cã obiceiul „cetirii” ei a dat Transilvaniei acea diferenþã culturalã care o individualizeazã. ªi pentru cã în cîrligul Carpaþilor, foaia de temperaturã a podiºului e datã de Cluj. Aici vin copiii la ºcoalã, aici sînt universitãþile, aici sînt marii doctori. Ardeleanul, cînd se trezeºte dimineaþa, se uitã spre Cluj. Ascultã radioul regional, ascultã ºtirile despre vreme ºi cugetã la mersul politicii. El îi ºtie pe clujenii din Parlament ºi nu-i suportã pe „domnii” care se þin bãþoºi, privesc la þara de sus ºi mint de sting.

Pentru cã existã în reflexele cotidiene, în modelul cultural ºi în orizontul de aºteptare ceva ce þine de loc, am socotit cã o foaie care sã le înmãnuncheze ar fi de folos. Într-o þarã care se stricã de hãhãit, un strop de seriozitate chiar însoþitã de o anume lipsã de umor nu stricã. Noi nu vrem sã rîdem de sãrãcie, de credinþe ºi nici de multe alte lucruri care dor, sau au mare însemnãtate. Încercãm sã le privim „gospodãreºte”. Poate izbutim sã miºcãm ceva. De fiþe, de flecãrealã, de bancuri e plinã România. Poate cã e nevoie ºi de un strop de temeinicie! Iar Transilvania chiar poate furniza o asemenea atitudine.

D

România e de prea multã vreme o þoapã, o coanã rujatã strident „parlind” când pe franþuzeºte, cînd pe turceºte sau spanioleºte, în timp ce se dã drept primadonã virginalã pe la vecinii din toate pãrþile. Dar noi o ºtim mai bine! Din primul numãr, Foaia transilvanã declarã rãzboi deschis tuturor obosiþilor ºi reduºilor de la televizor sau din ziare, funcþionarilor înþepaþi, sau ºmecheraºilor. Chiar ºi bãtrâneilor care te împing în autobuz sau pupã moaºte pânã nu mai ºtiu de ei. Pentru cã ne enerveazã.

Ce Te (...), Popescu?

Luni seara, imediat dupã ce a apãrut luna plinã ºi, odatã cu ea a ieºit Firea pe post, bampirul presei româneºti a venit ºi el, fâlfâl, la Antena cu o temã secatã demult: E condusã presa româneascã de capital? Ca o „persoanã eticã ºi moralã, care spune numai lucruri interesante” – dupã cum nu mai contenea sã observe jurnalista-brici a Antenei – C. T. Popescu a trebuit sã îºi dea, acu’, în prag de sãrbãtori, demisia de la conducerea CRP-ului.

Asta nu ne-ar fi enervat prea mult, dacã nu ar fi fiinþat dintr-o datã în faþa camerelor sã dea a mia oarã lecþii despre cum jurnalistul trebuie sã fie un fel de Domn Trandafir, curat, ruºinos, cu cãmãºuþa albã ºi, pe cât posibil, „cu strungã mare între dinþi”.

oaia transilvanã se vrea ºi un demers împotriva provincialismului, dar, mai ales, o încercare de eliberare de sub teroarea Bucureºtilor. Vom încerca sã dãm aripi unor valori ale locului ºi sã strîngem în jurul nostru tînãra generaþie de jurnaliºti. Prea multã vreme, tinerele condeie au migrat la Bucureºti, lãsînd Clujul în mîinile ºpãgarilor sau ale celor copleºiþi de mize mici.

F

oaia transilvanã se vrea o reevaluare a tipului de jurnalism practicat în urbe într-un moment în care, asupra profesiei, apasã îndoieli amare.

Foaia transilvanã mai este ºi o datorie de absolvenþi . ªi în mãsura în care clujenii nu cred în victoria becalizãrii ºi a manelizãrii Foaia transilvanã mai este ºi o datorie de cititor.

Cu CRP-ul proaspãt decapitat, C.T. Popescu face acum, la început de post, apel la toþi jurnaliºtii „de bine”, care nu au pãcãtuit nici cu fapta, nici cu vorba ºi nici mãcar cu gândul la vreo viluþã la periferie cu un Bemveuþ în

F

garaj, sã dea mînã cu mînã ºi sã o mai punã de o organizaþie condusã de – surprizã mare -, ei bine, tot de el. Cãci a lor va fi toatã lauda, toatã roºeaþa sãnãtoasã din obraji ºi laptele ºi mierea noii organizaþii, care nu va fi dusã în ispitele ce au lãsat CRP-ul fãrã cea mai înaltã frunte a sa.

Români, vã ordon, închideþi televizorul!Pe când ajungi acasã, rupt de un weekend de muncã, nu mai poþi decât sã mãnânci, sã bei un pahar de vin ºi sã dai drumul pe Realitatea sã îi auzi pe Pleºu ºi pe Liiceanu. Sã þinem minte: sã îi auzi, nu sã îi asculþi. ªi dacã tot vrei sã asculþi ce zic, pregãteºte-te sã numeri secundele pânã când Gabriel va începe sã suduie televiziunea. Cât de rea e pentru noi, pentru viaþa, cultura ºi toate cultele noastre. Îi mai dau cel mult o lunã lui Liiceanu sã se ridice de pe scaun ºi sã urle în faþa camerelor: „Bã, tu nu auzi sã închizi televizoru’?, fi-þi-ar Bãnicã, Radu ºi Stoicescu sã-þi fie!”

Tasta space de la calculatorul de acasã. Becali, Oana Zãvoranu, Vadim.

Ca pe aproape tot omul.

Nimic special.Dar pe mine mã enerveazã cel mai tare.

Dacã nu ar exista eticã, cei ºapte ani de acasã, corectori, editori ºi seniori-editori i-aº f¤#” în gurã pe toþi în articolele mele. Aº scrie

cã toþi conducãtoriii ziarelor, televiziunilor ºi trusturilor de presã sunt niºte speriaþi cã nu au curajul sã piardã o conferinþã de-a lui Becali. ªi aºa ni-l bagã pe gât în fiecare zi de la ora 5, 7, 9 ºi seara târziu. Aº scrie cã Oana Zãvoranu este o femeie ca toate femeile ºi nu are nici o vinã cã apare pe toate tarabele ºi pe toate sticlele. Presa e de vinã. Aº scrie cã Vadim e inteligent ºi cult ºi nu e nebun. Dar e disperat ºi presa e singurul lui sprijin. ªi presa o sã-l ajute. 90% din ea e cultivatoare de bube. Urâte ºi pline de rahat. Nu o sã ma lase nimeni sã scriu despre asta ºi probabil n-aº avea curajul. Aºa cã, o sã merg acasã sã-mi arunc tastatura de pãmânt, sã cumpãr una cu un SPACE bun ºi o sã revin la articolele mele binevoitoare.

Mã enerveazã pensionarii. Mai ales pe mijloacele de transport în comun. Mai nou beneficiazã gratuit de respectiva facilitate urbanã. E minunat pentru tot restul populaþiei care circulã cu un scop real. Din cîte vãd eu dimineaþa, copiii care merg la ºcoalã rãmîn aiurea prin staþii în aºteptarea unui autobuz, troleibuz sau ce-o fi care sã nu fie împînzit de vîrsta a treia. Bun, trebuie menajaþi bãtrînii, dar nu toatã ziua! Cu toþii am prefera sã circule la anumite ore cînd traficul este mai

Mircea, fã-te cã mã iubeºti

Director general: Florin Danciu

Senior editor: Mihai Tropa Director Marketing: Monica Alb Administraþie: Cristina Haþiegan Grafica: Mihai Armanca Str. Salcîmului nr. 30 Tel. 0264 429 150 0264 429 160 Fax. 0264 428 077 www.ftr.ro Editat de Q Media SRL

aglomerat.

JULIUS CONSTANTINESCU

e lumea asta, existã oameni care se iubesc chiar ºi dincolo de moarte, ca Romeo ºi Julieta sau Orfeu ºi Euridice, ºi oameni care se urãsc sincer, ca Marius ºi Sylla, Cezar ºi Pompei sau Andreea Marin ºi Mihaela Radulescu. Existã, însã, ºi o categorie de oameni inconstanþi, care pur ºi simplu nu ºtiu dacã se iubesc sau se urãsc: o sãptãmînã sunt cei mai buni prieteni, pe care doar moartea îi va putea despãrþi, iar sãptãmîna urmãtoare se iau de la un mãrunþis, gen cîteva milioane de dolari, ºi devin cei mai buni duºmani, pe care doar moartea (sau ºi mai multe milioane de dolari) i-ar putea împãca. Aºa sunt Mircea Dinescu ºi Cristian Tudor Popescu.

Pe vremea cînd încã nu relansase pentru a douãsprezecea oarã cu acelaºi imens succes revista „Plai cu boi”, Mircea Dinescu îl invita pe CTP sã scrie la el la revistã (de ce, n-aº putea sã vã spun, dat fiind cã CTP-ul e un tip atît de haios, încît n-ar putea face sã rîdã nici mãcar o gagicã beatã cui).

Din pãcate, CTP-ul nu numai cã l-a refuzat pe poet, dar, în loc sã pretindã cã-l doare capul sau cã e obosit, cum face orice cucoanã elegantã, a ºi declarat cã el nu agreeazã pornografia promovatã de revista „Plai cu boi” (pe vremea aia, CTP-ul îl agrea

P

foarte tare pe Guzganul rozaliu, deci n-avea nevoie sã-ºi încalce principiile pentru bani).

Lovit în amor, Mircea Dinescu avea sã ºteargã pe jos cu „justiþiarul conþopist”, în 2004 dedicîndui acestuia, în revista „Aspirina Sãracului” (un alt mare succes, relansat anul acesta a treia oarã), un editorial intitulat „Pupãza din trei: Cristian Tudor Popescu”. Dar, sã vã lãsãm puþin sub tirania lecturii: „Unui copil cãzut în mãmãligã fierbinte poate sã nu-i mai placã nici mãmãliga rece, dar unui ins care cultivã cu seninãtate cãcaþii, încruntîndu-se la iarba din jur, sã nu-mi spuneþi cã nu-i place cãcatul”.

Ei bine, la fel de adevãrat e ºi faptul cã, la rîndul sãu, nici „vulturul opãrit” nu stãtea cu mîinile-n sîn.

Marele om de cultura de la „Adevãrul” D.P. (probabil, un descendent direct al notarului Anonymus) îi trata cu cuvenita lipsã de respect pe pseudo-intelectualii Mircea Dinescu ºi Andrei Pleºu: „ªtiati cã bãtrîneii care cîrcoteau la balcon, în fiecare episod din Muppet Show, sunt, de fapt, membri CNSAS? Cã unul e poet, iar celalalt – filosof ºi diplomat?” („Adevãrul”, 16 octombrie 2004, “Moºuleþii din Muppets”).

Un car de vreme (adicã jumãtate de an) a trecut de la aceastã vrajbã de moarte ºi pe Mircea Dinescu l-a cuprins aºa o jale ºi un dor de coama

Sau

Televizorul. Mircea Radu. Pentru cã de nu-ºtiucîþi ani aduce tot felu’ de oameni, care mai de care mai urîþi ºi mai prost îmbrãcaþi, mai inculþi ºi mai agramaþi. Dupã ce ºi-au bãtut consoarta timp de n ani, indivizii ãºtia sunt aduºi la TV sã se plîngã cã au fost pãrãsiþi. În ultima vreme parcã merge din penibil în mai penibil emisiunea ºi invitaþii ºi Mircea ãsta nu se mai opreºte. Dar ce om serios ar merge sã se cearã înapoi la iubit-iubitã într-o emisiune la TV! Mã enerveazã cã existã ºi Iarta-mã ºi Schimb de mame ºi 955 ºi toate emisiunile lacrimogene ºi penibile. Cã nu mai pot sã mã uit la TV ºi trebuie sã fur filme bune ºi emisiuni miºto de pe dc++. Aºa. ªi telenovelele ºi muzica proastã de la TV ºi tot ce e prost la TV. Adicã tot. Vedetele fabricate, femeile frumoase ºi proaste de pe sticlã.

O prezentatoare de sport nu mai ºtiu de la care post care prezintã ca ºi cum ar prezenta ca ºi cum ar interpreta un rol prost într-o telenovelã. La bloc, divertis, toate serialele româneºti care sunt cicã de comedie ºi oamenii care se uitã la ele. Reclamele de la radio ºi TV care îl imitã pe Bãsescu.

GULLIVER ÎN ÞARA MITICILOR

O iubire de-o varã: Dinescu ºi CTP

Editori generali: Ruxandra Hurezean Ovidiu Blag Sabin Gherman

puþin deloc.

leoninã a vulturului pleºuv, încît nu s-a putut abþine ºi i-a mãrturisit cã nu poate trãi fãrã el ºi cã trebuie musai sã facã un ziar împreunã. Cel puþin, cam asta am înþeles din împãcarea dintre Mircea Dinescu ºi „nepotul lui Goebbels”, „politrucul lipsit de imaginaþie”, „funcþionarul vînat”, „omul cu oarece probleme nerezolvate la timp”. În sfîrºit, cei doi depãºeau problemele dintre ei ºi recunoºteau deschis cã-i leagã o dragoste sincerã: cea pentru banii lui Vîntu. În mai 2005 au înfiinþat societatea comercialã „Cruciºãtorul” (datã fiind reputaþia lui Dinescu de creator de reviste de succes, poate era mai bine sã îi zicã „Titanic”). Ba chiar, CTP-ul avea sã declare cã, în ciuda disensiunilor din trecut, el ºi Dinescu au foarte multe lucruri în comun (evident, altele decît bãutura).

Pînã la urmã, aºa cum se întîmplã adesea în viaþã, dupã ce s-au iubit la infinit, fiecare s-a îndrãgostit de altcineva. Scîrbit de presa comercialã, mereu în goanã dupã senzaþional ºi tiraje mari, CTP-ul a plecat la Adrian Sîrbu – un tip serios, care nu face decît presã de calitate (ºi unde, probabil, va face în curînd emisiuni simpatice, gen „Bucãtãria lui Cetepeu”). Concomitent, Dinescu s-a scîrbit pentru a treisprezecea oarã de banii lui Vîntu (cu care are o relaþie de genul Prigoanã – Bahmuþeanca) ºi s-a asociat cu Dinu Patriciu, un om cinstit, care poate jura oricînd cu mîna pe cãtuºe cã n-a furat în viaþa lui nimic.

Dupã rupturã, cei doi au reînceput sã-ºi arunce cuvinte relativ urîte prin ziare. Ceea ce, în fond, e normal: nu o datã, dupã ce-þi trec aburii iubirii, realizezi cã fosta ta era cam urîtã ºi cam curvã.

JOCURI DE CABINET Theodor Stolojan

3

Horia Uioreanu, deputat PNL

Liderul platformei a afirmat dupã întîlnirea de marþi cã a avut trei cerinte în faþa conducerii partidului: «anularea tututor excluderilor fãcute în mod abuziv a tuturor celor excluºi pentru cã au aderat la platforma liberalã; anularea declaraþiei politice potrivit cãreia orice liberal care aderã la platforma liberalã este considerat exclus ºi crearea posibilitãþii de dezbatere a platformei liberale în interiorul partidului».

«Mi se pare normal sã i se retragã sprijinul politic colegului Flutur, este pe undeva normal, dânsul se aflã în guvern pentru cã partidul l-a pus acolo. La fel este ºi cu democraþii. Dacã preºedintele Bãsescu nu va da avizul, se va vedea ºi mai bine cã în spatele acestor contestãri este chiar el, personal. Noi avem resurse umane: Mircea Cherteº este bun, este medic veterinar, a fost ºeful Agenþiei Naþionale Veterinare între 1996-2000, ºi este consilier guvernamental pentru aceste probleme» FOTO / LIVIU SCRIPCARU

Liberalii ardeleni nu vor sã fie pro-stolojeni PNL din Transilvania acceptã ideea de a fi un fel de UDMR,

care sã poatã intra în toate combinaþiile ce vor ajunge la putere

RUXANDRA HUREZEAN

ruxandra.hurezean@ftr.ro

rã, cu riscul de a rãmîne în PNL-ul istoric doar acel nucleu de puritate ideologicã de la care se revendicã gruparea Tãriceanu. În aceastã variantã de lucru, liberalii lui Tãriceanu vãd pentru partidul lor o evoluþie asemeni UDMR-ului de acum: partid mic, dar puternic, ce poate intra în orice combinaþie capabilã sã guverneze. În aceastã variantã, PNL s-ar stabiliza la cîteva procente deasupra pragului electoral de intrare în Parlament, dar destul pentru a fi o piesã importantã în construirea unui „puzzle” guvernamental, indiferent cine va cîºtiga majoritatea relativã în Parlament.

UN MOMENT remarcat de presã, în care s-a vorbit pentru prima oarã despre un grup liberal de la Cluj, a fost cel din 20 iulie, atunci cînd lide- PENTRU CA ARDEALUL sã fie rul PNL Marius Nicoarã i-a convo- rãsplãtit pentru susþinerea sa, concat la o întîlnire zonalã pe toþi liderii ducerea centralã a partidului a înadin Transilvania, pentru a condam- intat ipoteza ca locul lui Gheorghe na „Apelul la unitate” lansat de trio- Flutur - ministrul care a demisionat ul Mona Muscã, Theodor Stolojan ºi din funcþia politicã, ºi pe care preValeriu Stoica, pe care-l apreciau mierul l-a invitat sã pãrãseascã ºi drept „tendenþios, nefondat si agre- guvernul - sã fie preluat de un clusiv” ºi de naturã sa aducã prejudici i- jean din grupul lui Marius Nicoarã. maginii ºi credibilitãþii partidului. Este vorba de Mircea Cherteº, libeAceste întruniri au avut ca invitaþi ralul care acum este consilier al preºi vechi liberali, mierului Tãriceaprecum Radu nu. Acest lucru ar Cîmpeanu, dar ºi dovedi în faþa libalþi lideri PNL din eralilor, dar ºi în Ardeal, pentru a faþa electoratului Cãlin Popescu da mai multã gretransilvãnean, Tãriceanu vrea utate, printr-o atisensibil la orice tudine comunã, miºcare politicã un PNL purificat poziþiei lor. de ocupare a teriTãriceanu i-a invitat Lucrurile, întoriului din zona pe platformiºti sã plecepînd de atunci, guvernamentalã ce la PD, apreciind cã au evoluat pe acede cãtre personeaºi formulã, iar liaje provenite de aceºtia nu vor reuºi sã beralii ardeleni se aici, cã Marius predea PNL-ul pe «alîntîlnesc frecvent, Nicoarã îi contarul altcuiva», câtã schimbînd doar oduce pe liberalii vreme va conduce el raºul, într-un fel ardeleni spre sucpartidul. «Dacã ei de conferinþe itineces. Cã el ºi oferã, cred cã ideile partenerante, care au loc dar ºi primeºte. fie la Cluj, fie la rilor noºtri de Alianþã Baia Mare, Tîrgu Felul în care se sunt mai valoroase Mureº sau, mai reraporteazã Madecât ale noastre, ºi cent, la Oradea. rius Nicoarã la vor sã meargã la ei, Schimbînd oraºul centrala PNL sunt liberi sã o facã», de întîlnire, libercomportã însã ºi a precizat liderul alul clujean Maun mare risc. rius Nicoarã a doLiberalii de rînd PNL. Cãlin Popescu rit sã dea mai mulpot percepe jocul Tãriceanu a mai afirtã greutate ºi creacesta ca pe unul mat cã în acest modibilitate mesajupersonal, avînd în ment se poate spune lui de susþinere, vedere relaþia de cã este o furtunã «pe implicînd tot Arprietenie veche platformã, ºi nu în dealul ºi îndepãrcu premierul, sau tînd astfel specucel mult un joc de PNL. Este extrem de laþiile cu privire la grup, din care cîºimportant sã rãmâprietenia sa cu tigurile sã parã nem bine ancoraþi în premierul Tãriceaexclusive ºi perrealitate. Realitatea nu. La rîndul lor, sonale. nu este cea de politicã liberalii din zonã Astfel, restul libde doi bani între Iose simt protejaþi eralilor din orgasub aripa Tãrinizaþiile de bazã nescu ºi Popescu, sau ceanu, din motive ar putea reacîntre unul care a sãrit lesne de înþeles: þiona la un mope platformã ºi cel caºeful guvernului le ment dat asemere a rãmas în PNL», susþine la rîndul ni acelor rebeli a adãugat premierul. sãu proiectele de din PNL, care administraþie lol-au acuzat pe Cãcalã, care-i valilin Popescu-Tãrideazã în funcþiile ceanu de o confispolitice locale pe care a partidului care le deþin. în folosul grupului sãu de putere.

ULTIMA ÎNTRUNIRE liberalã de la Oradea a întãrit convingerea cã TRANSILVANIA este liberalã în ardelenii joacã pe mîna actualului gîndire: acesta este suportul de lepreºedinte Cãlin Popescu-Tãricea- gitimitate ºi forþã al liberalilor trannu. Ei au avut acolo poziþii pro-Tãri- silvãneni. Chiar trecutul istoric îi receanu, de susþinere clarã a acestei comandã pe ardeleni ca fiind liberali alternative. În cursul dezbaterilor s- în gîndire, acest avantaj fiind ºi aa conturat ipoteza ca PNL sã se lim- proape singurul pe care-l au liberalii pezeascã pînã la esenþa sa doctrina- de aici. În oraºul democrat condus

de Emil Boc, liberalul Marius Nicoarã se simte concurat de colegii din Alianþã, ºi nu o datã au avut probleme care au scãpat cãtre presã. Între Marius Nicoarã ºi Emil Boc se simte o permanentã concurenþã în revendicarea paternitãþii marilor proiecte cu impact major la public. Competiþia dintre ei se transferã acum ºi la nivel guvernamental. Dacã Emil Boc, ca preºedinte al PD, poate pune clujeni în funcþii importante la Bucureºti, ºi chiar a reuºit sã cucereascã astfel cîteva ministere, Marius Nicoarã nu se lasã mai prejos, negociind de fiecare datã încã un post în guvern pentru liberalii sãi. Un lucru cert: concurenþa cu PD este aici mai puternicã decît în restul þãrii.

Va avea sau nu de cîºtigat Transilvania din aceasta?

DACà LIBERALII lui Tãriceanu vor cîºtiga bãtãlia cu aripa Stolojan, rãmînînd la putere pînã la sfîrºitul mandatului ºi guvernînd acceptabil þara, transilvãnenii ar putea sã aprecieze tãria de caracter ºi tenacitatea ardeleneascã a lui Tãriceanu. Stilul sãu de lucru, ºi reþinerea pe care o au ardelenii faþã de tipul de politician neserios ºi sforar, ºmecher ºi populist, s-ar putea sã-l avantajeze pe acest liberal cu ºtaif. Dealtfel, Doina Cornea, un personaj credibil ºi arhicunoscut din Cluj, a trimis, la adunarea liberalã de la Braºov o scrisoare „cãtre ultimul partid istoric care a mai rãmas în viaþã”, în care fãcea apel la unitate ºi consecvenþã.

Nici avantajele de putere ºi susþinere financiarã ce decurg din ataºamentul ardelenilor faþã de gruparea Tãriceanu, nu sînt de neglijat. În discursul politic, dovezile concrete de sprijin material pot sã fie mult mai convingãtoare decît efuziunile de popularitate ale democraþilor.

RISCUL pe care ºi-l asumã liberalii ardeleni este mare.

Dacã formaþiunea pe care grupul lui Stolojan o pregãteºte va deveni, aºa cum s-a spus, partidul DA, alãturi de democraþi, este limpede pentru toatã lumea cã pot cîºtiga teren, cã vor putea cîºtiga chiar viitoarele alegeri anticipate, sau pe cele la termen. Întreaga nemulþumire a populaþiei se poate bascula spre guvernarea Tãriceanu, iar PNL ar putea avea soarta PNÞ.

Marius Nicoarã ar putea deveni pentru liberalii ardeleni un Cãlin Popescu-Tãriceanu, asupra cãruia sã se reverse toate refulãrile acumulate de-a lungul vremii

LIVIU SCRIPCARU

PNL se sprijinã în mare mãsurã pe susþinerea organizaþiilor din Ardeal, Moldova ºi restul þãrii, fiind fie mai apropiate de Theodor Stolojan, fie indecise. Ardelenii au dovedit de cîteva ori în ultimii doi ani cã se pot mobiliza pentru a crea un zid de apãrare în jurul nucleului dur din PNL.

4

CONVORBIRI ESENÞIALE

Pentru prima datã, în ultimii 15 ani, un ministru al educaþiei îºi dã demisia din motive ce privesc doar educaþia. Ardeleanul Mircea Miclea a avut curajul sã renunþe la o carierã de ministru, ca sã-i trezeascã pe politicienii ce dorm în bãncile þãrii. Acum are curajul sã spunã de ce învãþãmîntul românesc naºte fantasme, ºi cum a ajuns România sã fie condusã de comuniºtii care nu-ºi mai pot scoate delirul megalomanic din cap.

Învãþãmîntul românesc de În exclusivitate, pentru Foaia Transilvanã, Mircea Miclea explicã cum sãrãcia ºi megalomania pot omorî România Este o reminiscenþã comunistã ºi o anumitã apatie printre cadrele didactice...

Avem de-a face cu o îmbãtrânire a cadrelor sistemului? Avem dea face cu o diferenþã colosalã între generaþii ºi între mentalitãþi?

Este o îmbãtrânire, aceasta ºi deoarece educaþia este din ce în ce mai puþin atractivã. Vreau sã spun urmãtorul lucru: e clar cã învãþãmântul nu este locul unde se câºtigã cei mai mulþi bani, opþiunea pentru a intra în învãþãmânt se face nu numai pentru bani, se face pentru cã e o profesie care te ajutã sã formezi personalitãþi, îþi permite mai multã libertate, se face pentru cã practic ai mai mult timp liber, cel puþin vacanþele. Se face din motive profesionale, ºi din motive care nu sunt numai financiare. Niciunde în lume un profesor nu câºtigã decât eventual la nivelul mediei superioare

lucreze într-o corporaþie. Aceasta înseamnã, de exemplu, disciplinã, “uniformã”, e bine sã te îmbraci într-un anume fel, existã anumite regulamente de ordine interioarã, o anumitã traducere în imagine a performanþei, o anumitã alocare a posturilor în funcþie de pregãtirea ta anterioarã, o anumitã dependenþã foarte clarã a nivelului de salarizare faþã de educaþia continuã la care ai fost suspus: asta este mentalitate corporatistã. ªi atunci, ºcoala...

Sunt sigur cã se va promova, odatã cu dezvoltarea culturii corporatiste la noi, un model în care învãþarea ºi studiile fãcute îºi vor avea din nou locul foarte important. Acum, în perioada de tranziþie, s-a prãbuºit un sistem, nu s-a construit celãlalt, abia de-acum se constitue noile valori. Odatã cu dezvoltarea corporaþiilor va reveni aceastã eticã a datoriei, care nu þine de ideologii, þine de performanþã.

Normal, viaþa ne expune la aºa ceva...

Inevitabil... þine de performanþã ºi de evoluþia fireascã a societãþii, este sigur cã va fi substanþial de mai mare importanþã

De ce ºi-a dat ministrul Miclea demisia? Aº dori rãspunsul complicat.

Rãspunsul mai complex este: pentru cã nu am vrut sã accept compromisul de a continua subfinanaþarea învãþãmântului, menþinându-mi postul de ministru. Cred cã învãþãmântul a ajuns subfinanaþat cronic pentru cã dupã ’90 niciun ministru nu a avut curajul sã-ºi punã la bãtaie propriul post, pentru a asigura mai multã finanaþare pentru învãþãmânt. Practic, în fiecare an, miniºtrii au înghiþit argumentele guvernului ºi ale miniºtrilor de finanþe, cum cã nu sunt bani pentru educaþie ºi cã trebuie sã ne mulþumim cu cît avem. ªi atunci, eu vã spun foarte clar, nu am vrut sã „pun botul” la aºa ceva. Mi s-a pãrut aberant faptul cã miniºtrii, ca sã-ºi pãstreze locurile, au acceptat bugete incredibil de mici, iar asta în condiþiile democraþiei, în care puteau sã spunã oricând în cei 15 ani „aºa ceva nu se poate”. Gestul meu a fost tocmai cel de a spune cã „aºa ceva nu se mai poate”: subfinanþarea cronicã va distruge complet învãþãmântul.

Doi, prin gestul acesta am vrut sã atrag foarte clar atenþia opiniei publice, ºi astfel sã devinã un caz public. ªi a devenit.

Un gest eficient... s-au dat 5,2% la educaþie pentru 2007.

Un ministru este dator sã facã tot ce poate pentru domeniul pe care-l conduce, nu pentru scaunul ministerial. Poate cã învãþãmântul a pierdut un ministru, dar a câºtigat un buget mai bun, ºi cred cã o mare parte din efect se datoreazã demisiei mele. Apoi a fost ºi greva profeso-

rilor, dar greve ale profesorilor au mai fost ºi nu s-au soldat cu nimic. A fost o situaþie în care opinia publicã a fost sensibilizatã, iar guvernul a fost presat prin acest fapt, de demisie a unui ministru.

Au fost mulþi care au spus eºti fraier, Miclea, e o prostie..., ai viitorul în faþã, nu te gândeºti la cariera ta, când mai ajungi ministru?

Da, au fost ºi din aceia, ºi vreau sã spun cã a fost o perioadã extrem de dificilã pentru mine dupã ce mi-am dat demisia; în urmãtoarele zile au existat presiuni substanþiale asupra mea, din partea guvernului, de a renunþa la demisie. În felul acesta mi-aº fi pãstrat postul, n-aº fi fost fraier, cum mi-au zis mulþi, însã aº fi compromis încã odatã ideea cã subfinanþarea a ajuns atât de gravã încît atenta la esenþa învãþãmântului. Nu e joc de cuvinte, e realitate.

Ca ministru v-aþi întâlnit cu foarte mulþi directori de ºcoli ..., pe lângã finanaþare, nu credeþi cã sunt ºi altfel de probleme în învãþãmânt?

Una dintre probleme se leagã de incapacitatea oamenilor din învãþãmânt de a face proiecte elaborate în aºa fel, încât sã permitã gãsirea de surse de finanþare. Vã spun un lucru la care m-am gândit: din pãcate, cadrele didactice s-au exprimat mult prea mult prin sindicatele lor ºi mult prea puþin prin asociaþiile lor profesionale. Iar datoritã faptului cã s-au exprimat excesiv pe linie sindicalã, au creat un prototip social al profesorului, care este complet

dezavatajant pentru profesia didacticã. E prototipul unui om amãrât, care aproape cã întinde mâna sã cerºeascã, care este umilit de elevii lui, care este umilit de sistemul de educaþie în general, care este umilit de toatã lumea.

a salariilor din þara respectivã. Înainte, un absolvent de universitate avea foarte puþine alternative de alegere: terminai facultatea, o limbã strãinã sã zicem, aveai posibilitatea sã lucrezi în învãþãmânt, ºi mai ce? ªi altceva, ce?

faptul cã educaþia va duce la reuºitã socialã, în mod firesc.

ªi atunci, ce ar fi trebuit sã facã? ªi acum sînt în prag de grevã.

Este vorba ºi de a putea lucra aplicat...

Nu, cred cã reforma nu trebuie sã aibã nimic personal, cred însã cã reforma este un proces permanent de adaptare a unui sistem la mediu. Mai mult, eu cred cã oamenii din sistem, cei buni, ºtiu în mare mãsurã ce e de fãcut ºi dacã e sã faci reformã, poþi sã faci reforma aºa cum ºi-o reprezintã ei, reformezi ceea ce cred ei cã trebuie reformat ...

EFECTUL MICLEA?

5,2%

din PIB la educaþie în bugetul pentru 2007 Percepþia socialã este cã profesorii, în afarã de faptul cã cer bani, nu mai fac nimic. Ei nu s-au exprimat ºi profesional, încât sã vinã la asociaþiile lor profesionale ºi sã spunã: „vrem o nouã curriculã pentru matematicã, care sã fie în concordanþã cu nevoile vieþii de adult, sau vrem o nouã curriculã pentru cutare materie, sau iatã, asociaþia noastrã de limbã francezã solicitã schimbarea curriculei, pentru a face franceza mai conversaþionalã ºi mai puþin plictisitoare”. Atunci credibilitatea lor ar fi fost mult mai mare.

Este o reminiscenþã comunistã, nu?

Exact. Iar pe de o altã parte existã ºi o devalorizare a importanþei învãþãrii în societate; ce vreau sã spun prin asta: mediile sunt pline de imagini ale unor persoane care au avut succes în viaþã, în afaceri, fãrã sã aibã ºcoalã. ªi atunci ce sã mai creadã oamenii?

Acesta este modelul pe care-l promoveazã presa?

Da, ºi este promovat destul de des. Nu va mai þine mult acest model, va trebui promovat în mediile de informare ºi un model de competenþã. Nu a apãrut încã sistemul corporatist, care începe sã se formeze în momentul în care oamenii încep sã

Ce se poate înþelege din reforma învãþãmântului? A promovat fiecare reforma lui, este acesta un model de reuºitã, vorbim oare de o reforma personalizatã?

Altfel nici nu funcþioneazã, de aceea nu funcþioneazã nici în universitate, nu-i aºa? Unii au un orgoliu care nu rezoneazã cu restul lumii, ºi prin urmare... orchestra nu cântã!

Nu cântã... din pãcate. UBB nu a optat încã pentru o dezvoltare de niºã, în care-þi alegi câteva domenii unde excelezi, iar pe acele domenii obþii ºi excelenþã internaþionalã: asta e opþiunea universitãþilor care sunt în top 500 Shanghai.

Suntem mari ºi suntem importanþi; de ce nu suntem în top 500?

Pentru cã acum construim socialismul. UBB este un exemplu clar de delir megalomanic. Este reproducerea societãþii socialiste din capul oamenilor, bine instruiþi în timpul socialismului, ºi care acum se proiecteazã pe instituþie. Aº numi chestia asta „întoarcerea reprimatului”, adicã ai fost educat în timpul societãþii socialiste ca sã construieºti so-

cialismul, unii au fost foarte bine educaþi ºi prin faptul cã au fost ºi ºefi la partid, activiºti importanþi de partid. A venit schimbarea din ‘90, ºi-au reprimat dorinþa lor de a conduce instituþii de tip socialist - adicã ºi-au schimbat retorica -, ºi acum ceea ce ºi-au reprimat se reîntoarce, dacã ne uitãm la comportamentele lor. Iatã-i cât de mult se agaþã de putere, nu se mai lasã, uitaþi-vã cã nu sunt interesaþi de dezvoltare de niºã, de performanþã, ci vizeazã dezvoltarea orizontalã, nu cea verticalã. Se mai face un combinat, mai facem ºi tractoare ºi maºini agricole, automobile, avioane ºi bomba atomicã, ºi facem tot... cã putem face tot. Rezultatul este colapsul total al economiei. Acest lucru se va întâmpla ºi cu instituþiile din învãþãmântul superior, instituþii care continuã sã reproducã imaginea societãþii socialiste multilateral dezvoltate. Se laudã în fiecare an cã mai oferã încã o secþie, în loc sã spunã „nu mai oferim nici o secþie, fiindcã iatã ce performanþe am obþinut cu secþia cealaltã”. Ca sã faci performanþã trebuie sã stabileºti ce e valabil ºi la nivel de personal ºi la nivel instituþional. Trebuie sã stabileºti ce nu faci, deci ai nu numai atitudinea de „fac cutare ºi mai fac ºi cutare lucru”, ci trebuie sã poþi spune ºi „nu vom face cutare lucru: e foarte interesant, e extraordinar, dar ºtiþi, asta nu facem”. Asta spun acum: dacã nu ai o limitã, sau dacã nu-þi impui o limitã, nu obþii performanþã. Asta este strategia modernã. Uitaþi-vã la MIT - Massachusetts Institute of Technology. Marele lor prestigiu academic este dublat de o pozitie foarte solida in contextul economiei mondiale, dar au mai puþin de jumãtate din câte specializãri are UBB. Ideea este nu de a te extinde, ci de a te dezvolta pe niºã, ºi de a deveni foarte performant.

Mircea Miclea a fost ministru: cum se evalueazã universitãþile?

Se pot regla devierile actuale?

Da, se pot regla cumva... Situaþia e asta: e foarte greu sã-þi faci o echipã. Sunt atât de multe probleme care trebuie rezolvate urgent, încât ai de ales: sau sã-þi faci o echipã, ºi atunci asta cere timp ºi laºi probleme nerezolvate, sau sã te apuci sã rezolvi problemele care au ajuns critice, ºi îþi amâni formarea echipei.

Pe de altã parte e clar cã reformele trebuie concepute în profunzime, trebuie elaborat un document care reprezintã strategia de ansamblu, trebuie desemnatã o comisie de experþi. În þarã existã un grup de oameni care se pricep la astfel de lucruri, iar la aceastã comisie de experþi partidele politice îºi pot adãuga proprii lor experþi. Acest grup elaboreazã un document despre reformarea sistemului de învãþãmânt, ºi anume tot sistemul de educaþie, luat de la zero ani pânã la final, ºi propune restructurarea coerentã la toate nivelele, nu pe bucãþi. Dupã care, partidele convocate de preºedinte, convocate de primul-ministru, vin ºi-ºi dau acordul pentru acest document. Avem nevoie de un atare document naþional, agreat ºi semnat de partidele politice, care sã stabileascã politica de dezvoltare a educaþiei pe urmãtorii 10-15 ani, ºi care sã nu se mai modifice de la guvern la guvern, de la ministru la ministru, în interiorul alceluiaºi culoar de guvernare. Atunci un partid ar spune „asta sunt ºi asta facem”, ºi nu ar mai fi orgoliul unuia sau al altuia de

5

CONVORBIRI ESENÞIALE Cum e în alte þãri?

Ceea ce am cerut eu atunci a fost o chestie absolut minimalã, ºi am argumentat cererea de minim 5% din PIB, în condiþiile în care Republica Moldova acorda 5,7% din PIB ºi în condiþiile în care toate þãrile care intraserã în Uniunea Europeanã, inclusiv Ungaria, Cehia, Polonia ºi aºa mai departe, dându-ºi seama de handicapul pe care-l au, ajunseserã la peste 6,5% din PIB pentru educaþie.

Deci eu ceream ceva foarte raþional, ºi nu ceream ca sãmi fie mie bine, ci pentru cã sistemul nu mai putea continua sã funcþioneze. În iarna asta s-a vãzut cum erau ºcolile: neîncãlzite ºi nereparate.

la sãrãcie la delir megalomanic

Mircea Miclea: «Universitãþile pregãtesc studenþi, nu pentru lumea realã, ci dupã fantasmele ºi iluziile conducãtorilor» a spune „fac reforma lui Mircea” sau „fac reforma lui Grigore”. Facem ceea ce s-a cãzut de acord cã trebuie fãcut, ºi atunci ar exista ºansa unei evoluþii coerente.

Dar Mircea Miclea a discutat cu cineva subiectul unei reforme unice în învãþãmînt?

Am propus acest subiect.

Cui?... Adicã, nu conteazã, dar mã interesa reacþia.

Reacþia a fost pozitivã.

O facem, dar mai încolo...? Oricum, ºi asupra politicii trebuie lucrat altfel. ªi la ei, ca ºi în universitãþi, existã un lider care se ocupã de toate, face de toate, ºi care din pãcate este ºi singurul investit sã ia decizii. Ar trebui sã existe un eºalon doi, format, ca sã zic aºa, din oamenii aºezaþi, din adevãraþii experþi, care nu trebuie sã iasã în conferinþe de presã în fiecare zi, dar care sînt meniþi sã propunã soluþii. Liderul nu trebuie sã decidã totul.

El are ºarmul lui personal, are charismã, el trebuie doar sã ofere o viziune, nu sã propunã soluþii punctuale.

Oamenii vor înþelege ºi în politicã faptul cã trebuie sã fie profesioniºti.

În mod cert, încet-încet se va selecþiona un grup, o „clasã”, care va face din politicã o carierã ºi care va respecta anumite rigori, anumite cerinþe de dezvoltare ºi de expertizã profesionalã. Una e sã faci din politicã o carierã ºi alta e sã faci din politicã un prilej de îmbogãþire.

Spun asta pentru cã toþi, sau aproape toþi cei care au fost în politicã, s-au îmbogãþit.

Lucraþi cu studenþi; sunt ei pregãtiþi pentru un alt mod de a-ºi trata profesia? Ei de la cine învaþã sã-ºi construiascã o carierã?

Ce formeazã cu adevãrat învãþã-

mântul?

ªtiþi cum este - acum vã spun cîte ceva din propriile mele observaþii -, eu cred învãþãmântul s-a masificat. La admitere se intrã în masã, astfel încât toþi absolvenþii de liceu pot sã intre acum la o facultate.

Practic, vom avea de-a face cu o masificare a învãþãmântului, care are ºi pãrþi bune, ºi pãrþi rele. Chiar ºi aºa, pe parcursul studiilor vezi cã din ei se desprinde o elitã. Ai aºadar de-a face cu o elitã capabilã de performanþã profesionalã ºi cu o masã care va face meseria la nivel de masã. Ei, dar elita asta de unde învaþã? Învaþã de la profesorii lor, dar vreau sã spun urmãtorul lucru: profesorul este în primul rând prezent acolo ca sã creeze experienþa de învãþãmânt, ºi nu ca sã ofere informaþii.

Dar aici avem ºi cele mai mari probleme, nu? Pentru cã mulþi sunt rigizi, ºi în procesul de predare mai degrabã plafoneazã ºi uniformizeazã.

Dacã e sã vorbim de universitãþi, ele sunt cele mai conservatoare instituþii dupã bisericã, ºi asta în ciuda retoricilor despre schimbare. Dacã ne uitãm la practicile dintro corporaþie de la 1900 ºi la practicile dintr-o corporaþie din anul 2000, schimbãrile sunt uriaºe, pe când la universitãþi ele sunt minime.

Corporaþiile se modeleazã în funcþie de realitatea de afarã, universitatea îºi închide uºile în spatele tãu ºi gata.

Da. Într-o universitate o decizie proastã pe care o iei nu este penalizatã automat de realitate, într-o corporaþie o decizie proastã e penalizatã imediat. Dacã þin un curs prost se întâmplã ceva? Nu: dau note mari la sfârºit studenþilor ºi totul e “în ordine”, iar dacã am putere construiesc ºi o secþie, nu numai un curs, ºi nu predau numai un curs, ci creez o nouã specializare într-o universitate. Zãpãcesc de cap 4 ani de zile

«Gândiþi-vã la un profesor bun pe care l-aþi avut în liceu. Sunt sigur cã nu vã mai aduceþi aminte tot ce a spus, dar vã aduceþi aminte o anumitã stare emoþionalã pe care o aveaþi la un moment dat, cînd el spunea un anumit lucru, ºi starea aceea emoþionalã este cea care v-a fãcut sã luaþi o anumitã decizie. Aºa ceva nea determinat cîndva tuturor în mod fundamental viaþa. Oare de ce? Pentru cã atunci nu am primit numai cunoºtinþe, ci am primit ºi experienþe, trãiri.

Asta trebuie sã ofere profesorii, trãirea legatã de un anumit proces de cunoaºtere, o trãire intensã. Acestea sunt idei fundamentale pentru formarea profesionalã.»

studenþii, pregãtindu-i pentru o specializare care e o iluzie ºi care are zero ºanse pe piaþa muncii. Pregãtesc, ce ºtiu eu, într-un oraº de provincie, care n-are nici un fel de ambasadã, pregãtesc pentru relaþii politice internaþionale. E normal asta?

Nu e normal, e o iluzie, e o fantasmã. ªi ce fac oamenii aceia?

Vreau sã vã întreb aºa: îmi dã mie realitatea peste degete? Ce mi se poate întâmpla mie, ca profesor, care am ºi o anumitã putere ºi am creat ºi o specializare? Am avut un delir ºi l-am instituþionalizat, era „cumva-ceva” în capul meu ºi am fãcut o instituþie pe seama delirului meu. Îmi face mie realitatea ceva?

Nu-mi face nimic. Timp de 4-5 ani de zile eu tot fac lucrul ãsta ºi uite, realitatea nu mã penalizeazã. Într-o corporaþie sau într-un ziar poþi sã iei o decizie greºitã azi ºi mîine încã sã supravieþuieºti, dar a doua oarã nu cred cã mai ai aceastã ºansa.

Aºadar, faci o astfel de secþie ºi absolvenþii nu-ºi gãsesc ulterior un loc de muncã. Ai sã spui cã nu tu i-ai pregãtit prost, ci cã economia nu funcþioneazã, cã societatea nu-i bu-

nã, cã tot ceea ce faci tu e extraordinar, dar uite, concretul ãsta... nu te ajutã nicicum.

Psihologul ºtie cel mai bine cã oamenii aceia se rateazã, cã acumuleazã frustrãri ...

Da, din pãcate nu numai cã-þi toceºti bucuria de a învãþa ºi nu mai ai chef sã te pregãteºti, dar pierzi ºi patru ani de zile de-a moaca. Universitãþile, mai ales universitãþile astea megalomane, au încetat sã mai vândã produse viabile, ºi vând fantasme. Multe dintre specializãrile pe care le propun ei sunt instituþionalizarea propriului lor delir.

Cum spuneam: ai un curs ºi faci din el o secþie, dacã ai destulã putere.

Dar nu existã vreo instituþie care sã verifice aceste lucruri? Autonomie, autonomie, dar...

Agenþia de Asigurare a Calitãþii va controla printre altele urmãtoarele lucruri: în primul rând, care este rata de încadrare pe piaþa forþei de muncã a absolvenþilor pe domeniul în care-i pregãteºti - ºi nu în alte domenii, forþaþi de necesitatea de a supravieþui. În al doilea rând va preciza

relaþiile dintre calificãri ºi curriculã, astfel încât universitãþile vor trebui sã stabileascã concret ce calificare vor avea la finalul unui program de studii studenþii. Aceasta ºi deoarece Curricula a inceput sã fie adesea rezultatul luptei de putere dintre triburile universitare. Dacã universitãþile nu vor gãsi mecanisme interne de restructurare, nu vor avea prea multe ºanse de reuºitã. Druker, pãrintele managementului, spunea aºa: „dacã în secolul XXI universitãþile nu se vor restructura radical, ele vor dispãrea”.

Eu zic cã nu vor dispãrea, dar vor deveni niºte entitãþi exotice, aºa cum sînt colecþiile de fluturi sau de cutii de bere goale. Monopolul cunoasterii de vîrf nu mai aparþine universitãþilor, ci industriei si institutelor de cercetãri care lucreazã pentru industrie vezi cazul biotehnologiior legate de genomul uman, sau cel al softului de calcul superperformant.

Dar nu universitatea este cea care-i pregãteºte pe cei care lucreazã în aceste institute?

Ba da, universitatea îi pregãteºte, dar e privitã tot mai mult doar ca un rezervor de resurse umane.

Cel de-al doilea monopol al ei, livrarea de cunoºtinþe, e ºi el cedat treptat marilor corporaþii, care au acum propriile lor universitãþi.

Universitãþile sînt interesate sã aibã cât mai mulþi clienþi, care înseamnã cât mai mulþi bani.

Da, dar foarte mulþi bani se pot obþine ºi din cercetare, însã e mult mai dificil. E mult mai uºor sã reproduci acelaºi curs în 10 locuri decât sã faci cercetare, ºi asta este o schizofrenie de care suferã universitãþile, inclusiv universitãþile care pretind cã sunt bune Dar ce se întâmplã cu rezultatele cercetãrii?

Rezultatele cercetãrii se stocheazã în reviste ºi cãrþi, în loc sã se transfere în mediul economic. Cu-

noaºterea este o resursã, ca oricare altã resursã naturalã. O þarã poate sã aibã resurse naturale, dar degeaba le are, dacã nu le exploateazã. Noi avem multe resurse naturale de turism, dar nu le exploatãm, acelaºi lucru se întâmplã ºi cu cunoaºterea: putem sã avem multã cunoaºtere, dar sã nu o exploatãm. Din nefericire, sistemul de promovare nu are nimic de a face cu cât din cunoaºterea ta este transferatã mediului economic. În cel mai bun caz, promovarea ta þine de numãrul de articole publicate ºi de cãrþi scrise. E mult mai comod sã publici articole decât sã converteºti cunoaºterea respectivã într-un produs vandabil.

Realitatea asta cine o schimbã?

Vine Gigi Becali ºi spune „o schimb eu”, aste e, ºi e firesc, ºi oamenii cred în el. Trebuie sã recunoaºtem cã Gigi Becali este într-o mare mãsurã un eºec al intelectualitãþii incapabile sã producã proiecte, incapabilã sã transfere cunoaºterea în produse vandabile, în servicii viabile. E o chestie fainã plãcerea de a scrie texte, numai cã realitatea, ºtiþi, o amânãm pentru... ªi asta e, poate nu vorbesc acum foarte coerent, dar ºtiþi, schimb realitatea ... ªi modelul Bãsescu e în aceeaºi situaþie ...

Da, el este un om care schimbã realitatea. Pânã la urmã este o responsabilitate a noastrã a tuturor, ºi dacã nu schimbãm realitatea, ce facem? Scriem texte? Sunt sute de miliarde de texte. ªi atunci Mircea Miclea de ce ºi-a dat demisia?

Dându-mi demisia am schimbat realitatea.

OK... M-aþi prins.

A consemnat Ruxandra Hurezean

6]

VIAÞA CAPITALULUI

David Ciceo, directorul Aeroportului Cluj-Napoca:

«Blue Air Transport Aerian» este prima companie aerianã din România care opereazã zboruri în sistem de lowcost, ºi are capital 100% privat. Compania este autorizatã sã efectueze zboruri regulate internaþionale de pasageri de tip charter, zboruri de tip charter la cerere, zboruri interne ºi internaþionale de pasageri regulate, transporturi cargo ºi Duty Free. Din Cluj-Napoca, Blue Air opereazã zboruri la Bucureºti ºi Valencia.

«Suntem deja în discuþii avansate cu compania Transilvania Express, care ºi-a manifestat intereseul sã acopere traseul Cluj-Napoca – Bucureþti, de asemenea la tarife tip low-cost. Dupã estimãrile mele, zborurile acestei companii vor începe în luna ianuarie a anului viitor. De asemenea, suntem în tratative cu patru-cinci companii low-cost, care sã sigure zboruri pe rute externe, þi cred cã cel puþin douã dintre acestea vor intra pe piaþa Clujului din vara viitoare».

Atac aerian la calea feratã

Dupã apariþia primei companii aviatice low-cost care opereazã pe piaþã clujeanã, CFR-ul riscã sã-ºi piardã clienþii care se deplaseazã în capitalã VIOREL DÃDULESCU

dadulescu@ftr.ro

APARIÞIA, la începutul acestei luni, pe piaþa clujeanã a trasporturilor, a companiei aeriene lowcost Blue-Air poate însemna încã o loviturã datã transportului pe calea feratã, fiind de aºteptat ca tot mai mulþi dintre clujenii care se deplaseazã la Bucureºti sã prefere avionul în locul clasicului tren.

Dacã pânã acum, un drum la Bucureºti cu avionul depãþea posibilitãþile unei bune pãrþi dintre clujeni, alternativa oferitã de Blue Air are avantajul unui preþ inferior sau egal cu cel perceput de CFR pentru un drum cu vagonul de dormit. Cel mai mic preþ pentru un zbor dus-întors este de 50 euro (1.850.000 lei), în timp ce un drum dus-întros cu vagonul de dormit costã 2.596.000 lei, iar unul cu intercity, la clasa întâi, 1.838.000 lei. ªi aceasta în condiþiile în care un drum cu avionul este ºi mai comod ºi mult mai rapid, durând doar 45 de minute, timpul total al deplasãrii (dacã luãm în calcul þi formalitãþile de la aeroport) nedepãþind 3 ore, în timp ce o cãlãtorie la Bucureºti pe calea feratã þine cca. 8 ore. O altã ofertã atractivã a companiei este transportul gratuit dus-întors la/de la Bucureþti pentru cei care îþi cumpãrã un bilet pentru un zbor în strãinãtate. În prezent, Blue Air oferã doar 20 de locuri la tariful minim, la clasa tarifarã imediat superioarã un bilet

dus-întors costând 2.460.000 lei, totuþi cu ceva mai puþin decât un drum cu vagonul de dormit.

CFR-ul rãmâne în continuare „redutabil” la preþurile transportului de clasa a doua, însã þi pe acest segment pare sã-þi piardã supremaþia, concurenþa fiind reprezentatã de ccompaniile de transport cu autocarul, care percep un preþ similar sau chiar cu ceva mai mic celui care trebuie plãtit pentru un bilet cu acceleratul. In plus, de multe ori condiþiile oferite de companiile auto sunt superioare celor din tren, iar cãlãtorii pot sã se mai dezmorþeascã ºi sã fumeze o þigarã în pauzele de pe drum, ceea ce nu mai este posibil în tren, unde fumatul a fost interzis recent.

DEOCAMDATÃ, clujenii nu apeleazã foarte frecvent la transportul aerian low-cost (conform agenþiei Dinamic Travel, care vinde bilete pentru Blue Air, sunt ocupate între 20 ºi 30 de locuri pe zbor), însã este de aºteptat ca gradul de atractivitate a acestui tip de transport sã sporeascã, mai ales cã, din luna ianuarie a anului viitor, traseul spre capitalã va fi acoperit de încã o companie aerianã, ceea ce ar putea duce la reducerea preþurilor biletelor. Iar costul redus al biletelor nu pare a fi obiectivul CFR-ului, care a crescut regulat preþurile, ºi care a obþinut recent aprobare de la Guvern pentru a-ºi majora trimestrial tarifele.

Tarife avion Cluj-Napoca - Bucureºti BLUE-AIR: zbor dus-întors - 1.850.000 lei (50 Euro) – cel mai mic tarif, 20 locuri , rezervate pe zbor.

- 2.460.000 lei – clasa tarifarã imediat superioarã TAROM: zbor dus-întors - 3.450.000 lei – rezervare fãcutã cu 5 zile înainte - 4.150.000 lei – rezervare fãcutã cu 3 zile înainte - 5.210.000 lei – bilet cumpãrat în ziua zborului

Tarife tren Cluj-Napoca - Bucureºti INTERCITY: clasa 1 - 919.000 lei clasa a 2-a – 623.000 lei RAPID: vagon de dormit - 1.298.000 lei cuºetã – 855.000 lei (compartiment cu 4 locuri), - 755.000 lei (compartiment cu 6 locuri) clasa 1 – 856.000 lei clasa a 2-a – 577.000 lei ACCELERAT:

clasa 1 – 650.000 lei clasa a 2-a – 420.000 lei

CUPOLA TRANZIÞIEI eºi nu sunt economist, am acceptat propunerea de a colabora regulat la pagina economicã a FOII TRANSILVANE pentru cã, în virtutea unei experienþe personale, am înþeles politica determinantã a deciziei economice, ºtiu cum funcþioneazã mecanismele care guverneazã economia româneascã, ºi cred cã este bine ca „fenomenul” sã fie înþeles de cât mai mulþi. Când cetãþenii unui stat democratic încearcã sã-ºi amelioreze circumstanþele activitãþii lor economice ºi, pânã la urmã, condiþia materialã, ei sunt nevoiþi sã apeleze la pârghia politicã. Vor reuºi sau nu sã-ºi atingã scopul, în mãsura în care vor alege corect politici ºi proRADU SÂRBU grame. Din pãcate, de prea multe ori ºi în prea mare mãsurã, în perioadele electorale, atenþia românilor a fost în mod deliberat deturnatã spre false probleme, astfel încât, deºi au ales de trei ori „schimbarea”, au fost de fiecare datã rapid dezamãgiþi.

D

rin anii ’80, Mircea Danieliuc a fãcut un film-parabolã care se numea Glissando. Acþiunea se petrecea întrun sanatoriu de nebuni, care avea la parter un cazinou. Eleganþi, jucãtorii jucau sub privirile apatice ale nebunilor zdrenþãroºi, care, uneori, îi mai ºi aplaudau. Filmul viza statul totalitar, dar el rãmâne actual pentru cã eroii ºiau pãstrat rolurile ºi dupã 1989. Sã mã explic: Dictatura a fost posibilã numai datoritã aparatului represiv, în frunte cu Securitatea. Dar dictatorul a fãcut un lucru elementar pentru a se proteja: a lãrgit planul doi, înlocuind ierarhia cu o structurã de tip cupolã. În aceste condiþii, eliminarea dictatorului a eliberat cupola de singurul ºef. Chiar dacã rãsturnarea lui Ceauºescu a fost iniþiatã de Moscova ºi înfãptuitã cu ajutorul unei pãrþi minoritare a serviciilor secrete române (agenþii KGB ºi GRU din Securitate, Armatã ºi din

P

Glissando

PCR), majoritatea celorlalþi a aderat, înþelegând imediat miza: nemaiavând ºef, EI controleazã puterea. Iar cine are puterea, controleazã economia ºi finanþele þãrii, pe scurt, dispune de bani. EI ºi-au transformat puterea poliþieneascã, conferitã de statul totalitar, în putere financiarã.

Dupã unele estimãri, þara a fost furatã de aproape 100 de miliarde de dolari (Cotidianul, 16 noiembrie 2004). Priviþi clasamentul primelor 300 de averi ºi veþi constata cã beneficiarii tranziþiei sunt, cu puþine excepþii, „foºtii”.

Cum au procedat? Simplu! În timp ce noi ne mai uitam la televizor, ca sã ne asigurãm cã sãracul dl. Iliescu reuºeºte sã preia puterea, ei au luat bani din bãnci, mai ales din BANCOREX, au deturnat contravaloarea unor exporturi realizate ºi neîncasate, ºi-au privatizat comerþul exterior cu beneficiile sale enorme, au provocat un proces hiperinflaþionist care a pauperizat populaþia, a decapitalizat întreprinderile ºi a falimentat bãncile, au cãpuºat întreprinderile, întârziind cât s-a putut de mult privatizarea lor, pentru a le cumpãra apoi pe nimic. ªtefan Andrei, ex vice-prim-ministru, responsabil cu relaþiile eonomice internaþionale, a declarat cã „dupã 1989, în ianuarie ºi februarie 1990, din BRCE au dispãrut 1,8 miliarde de dolari.” (Naþional TV, 23 martie 2006). Întrun interviu, Rãzvan Temeºan spunea cã, „din sutele de milioane de dolari rulaþi de Securitate în exterior, au mai intrat unele tranºe doar pânã pe 18 ianuarie 1990. Apoi na mai venit nimic.” (România liberã, 15 iunie 2006). Dacã la sfârºitul lui 1989 România nu avea nici o datorie externã, ba dimpotrivã, dispunea de peste douã miliarde de dolari, în toamna anului 1990 vistieria þãrii era goalã, iar România a contractat primele credite post-ceauºescu, pe termen

scurt ºi cu dobândã mare, având scadenþe copleºitoare în perioada 1997-1999. Nimeni nu a rãspuns în faþa justiþiei, pentru cã s-a furat cu legea în mânã. Limitarea ºi reducerea influenþei lor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esenþialã a procesului de aderare a þãrii la structurile euro-atlantice. Deºi România a fost pânã la urmã acceptatã, partida nu este nici pe departe câºtigatã, deoarece structurile de sorginte securisto-comunistã ºi-au plasat oameni în toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, ºi chiar politic. Aceºtia sunt de regulã tineri, fãrã nici o legãturã formalã cu fosta Securitate, absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmânt superior de elitã, care controleazã o bunã parte din informaþiile valorificabile financiar. Ei alcãtuiesc reþeaua de informatori a acestor vremuri, înlocuind vechile reþele ale statului totalitar. Astãzi, când fiecare este liber sã spunã ce vrea, informatorii poliþiei politice nu mai sunt necesari. Dupã pãrerea mea, dosariada la care asistãm confirmã schimbul de generaþii ºi de obiective în cadrul serviciilor secrete. Serveºte imaginii externe a þãrii (vezi, Doamne, cã românii fac în sfârºit curãþenie!), dar serveºte în ºi mai mare mãsurã interese clientelare. Cupola funcþioneazã în continuare, chiar dacã o bunã parte a ei a difuzat, sub formã de ofiþeri acoperiþi sau nu, în societate. Într-un interviu recent, Ioan Talpeº, cunoscãtor în materie, a recunoscut acest lucru.

Soluþiile nu sunt miraculoase ºi nu vor veni de afarã.

Noi trebuie sã le gãsim! O societate civilã puternicã ºi o presã independentã sunt indispensabile. Doar aºa vom reuºi sã-i facem pe europeni sã-ºi schimbe opinia despre noi, atât de plastic exprimatã de fostul lor ambasador, dl.

J. Scheele: “Corupþia este o problemã în România, care, în final, va fi rezolvatã, dar numai atunci când va exista un sistem juridic ºi o administraþie publicã eficientã. România este o þarã pe care cu cât o cunoºti mai bine, cu atât o înþelegi mai puþin.”

Cont de business pentru IMM-uri la Banca Transilvania Banca Transilvania a lansat contul de business dedicat clienþilor corporativi IMM-urile medii ºi mari.

Contul de business oferã o gamã largã de servicii, de la credite acordate în decurs de cîteva ore pentru nevoi urgente, pînã la finanþãri menite sã restructureze bilanþul clienþilor, de la carduri de credit aprobate pe loc pînã la detalii care privesc operaþiunile de cash management. De aceste tip de cont pot beneficia clienþii care îºi deruleazã prin bancã cel puþin 50% din afacere.

Activitatea Bãncii Transilvania este structuratã pe trei linii principale: retail, IMM si corporate, pentru care banca pune la dispoziþie produse ºi servicii specifice. În domeniul corporate banca are 8.500 de clienþi activi ºi a alocat acestui sector credite de peste 500 milioane Euro.

ªCOALA ÎN DERIVÃ Achim Mihu, rectorul Universitãþii Avram Iancu: Nu am nevoie bani de la stat! Îmi conduc universitatea în aºa fel încît sã nu am nevoie de bani de la stat. E drept cã salariile la noi sunt mai mici, dar asta pentru cã þin sã investesc în infrastructurã. În ceea ce priveºte ministerul (MEdC - n.r.), mie nu îmi trebuie politicã, eu fac ºcoalã. Spun aceasta ºi pentru cã ministerul doar cãprãreºte învãþãmântul, încercând sã producã un învãþãmânt statal.

7

Laszlo Tokes, preºedintele CNMT: Discriminare inacceptabilã Comunitatea maghiarã din România este discriminatã în multe privinþe, inclusiv în cea a educaþiei. Cele 1.500.000 de suflete nu au acces total la o educaþie superioarã în limba maternã.

Aceastã discriminare e inacceptabilã pentru comunitatea noastrã. Avem dreptul la o universitate independentã finanþatã de stat, însã iatã cã trebuie se ne luptãm pentru asta.

FOTO / LIVIU SCRIPCARU

Hãrdãu minte în România sau în Ungaria Provocare pentru bugetul învãþãmântului: sã se finanþeze de la buget universitãþile private

Universitãþile private maghiare vor ca statul român sã acopere jumãtate din bugetul pe care-l primesc acum din partea Ungariei: suma pretinsã este de 135 de miliarde de lei vechi! Reprezentanþii comunitãþii maghiare valorificã fiecare ocazie pentru a lansa noi solicitãri. Universitãþile private româneºti percep aceste mesaje ca un prilej pentru a cere ºi ele bani de la statul român. Maghiarii sperã cã avînd astfel de aliaþi, vor avea ºi mai mult succes.

MÃDÃLINA PRUNDEA

PRUNDEA@FT.RO

COSMIN BORZ ÎN PROCES DE ACREDITARE / Universitatea Partium este în curs de obþinere a acreditãrii din partea instituþiilor responsabile române, în timp ce Universitatea Ungarã din Transilvania Sapientia are deocamdatã numai aprobare provizorie de funcþionare. Potrivit rectorului Universitãþii Sapientia, Szilagy Pal, acest proces va mai putea dura încã circa un an ºi jumãtate. „Anul trecut cele douã guverne s-au înþeles în principiu asupra finanþãrii, dar existã încã o piedicã legislativã (obþinerea acreditãrii – n.r.).

BORZ@FT.RO

Nu cred cã este cazul sã se forþeze lucrurile. Dacã acest lucru nu e permis deocamdatã din partea legislaþiei române, nu are rost sã se insiste”, a explicat rectorul maghiar. „Am vrea, în principiu, ca statul român sã ofere jumãtate din bugetul oferit de Ungaria”, a afirmat rectorul Universitãþii Sapientia. Motivul care stã la baza acestei solicitãri este cetãþenia românã a studenþilor, care implicã, evident, plata taxelor ºi impozitelor cãtre statul român.

Din moment ce suma anualã alocatã de þara vecinã pentru universitãþile Partium ºi Sapientia fluctueazã între 1,5 ºi 2 miliarde de forinþi, jumãtatea pe care ar urma sã o acopere statul român se ridicã la circa 135 de miliarde de lei vechi. De menþionat cã finanþarea pe care o primeºte în anul universitar 2006 – 2007 cea mai mare universitate din Transilvania, Universitatea BabeºBolyai - cu 21 de facultãþi ºi circa 50.000 de studenþi - se ridicã la aproape 740 de miliarde de lei vechi.

Dacã în 2001 la Sapientia existau 9 specializãri, pânã în prezent numãrul acestora a trecut de 18. La admiterea de anul trecut s-au înscris circa 950 de candidaþi, pe 790 de locuri. Jumãtate din acestea sînt bugetate de statul ungar, iar pentru cealaltã ju-

mãtate se percepe o taxã care variazã între 200 ºi 350 de euro. La Sapientia studiazã în prezent circa 2500 de studenþi. În baza de date a Agenþiei Române de Acreditare a Calitãþii în Învãþãmântul Superior, Partium figureazã cu 14 specializãri, respectiv cinci facultãþi, iar Sapientia cu 18 specializãri, respectiv 12 facultãþi.

MAGHIARII, ALTRUIªTI CU BUGETUL ROMÂN / În acelaºi timp, rectorul de la Sapientia se aratã „preocupat” faþã de colegii sãi români de la universitãþile private româneºti. „Este logic ca ºi ei sã cearã bani. Din moment ce contribuie la formarea tineretului din România, rezolvã parþial o problemã existentã ºi e natural ca statul sã finanþeze acest lucru” este de pãrere Szilagy Pal. Potrivit acestuia, statul român ar putea urma exemplul statelor europene, unde alocãrile de la bugetul educaþiei se ridicã la jumãtate din necesarul instituþiilor în cauzã. Bodo Barna, preºedintele Comisiei de Iniþiativã Bolyai (CIB), una dintre cele mai active organizaþii care se concentreazã pe dezvoltarea învãþãmântului maghiar, a declarat cã va milita ca ºi universitãþile private acreditate sã primeascã un sprijin financiar de la bugetul de stat. „Fãrã finanþare, calitatea învãþãmântului are de suferit”, explicã Bodo. „Cred cã situaþia actualã o sã se schimbe. În momentul de faþã cred cã statul nu doreºte sã facã nici un pas pozitiv în sensul finanþãrii acestor universitãþi, dar aceastã poziþie rigidã nu se îndoaie, ci se zdrobeºte, ºi nu cu paºi mici, ci cu paºi mari. Este clar cã e vorba de discriminare, din moment ce ºi maghiarii sunt contribuabili la bugetul de stat”, este de pãrere ºi vicepreºedintele CIB, Hantz Peter.

Dupã ºedinþa guvernelor reunite Ministrul Educaþiei, Mihail Hãrdãu a declarat pentru Foaia Transilvanã cã nu a fãcut nicio declaraþie la ºedinþa de la Budapesta referitoare la finanþarea Universitãþii Sapienþia.

Afirmaþia vine dupã ce corespondeþii presei centrale i-au „pus în gurã” ministrului propunerea ca, începând de anul viitor, statul român sã con-

Ministrul Hãrdãu umblã cu Sapienþia vopsitã între guvernele României ºi Ungariei

tribuie la bugetul universitãþii ungare.

«Nu am fãcut nicio referire la Sapienþia. Ministrul ungar a declarat cã trebuie sã gândim forme de cofinanþare a acestei universitãþi. Sunt chestiuni care sunt în analizã ºi e o problemã pe baza cãreia nu am luat o poziþie publicã», a declarat Hãrdãu.

MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII (MEdC) are o poziþiei rezervatã în acest context. „MedC va analiza situaþia ºi vom lua o decizie”, a declarat purtãtorul de cuvânt al instituþiei, Mircea Mureºan. „Vrem sã oferim aceleaºi facilitãþi universitãþilor aflate în aceeaºi situaþie, pentru cã dorim sã lucrãm cu aceeaºi unitate de mãsurã”, a conchis reprezentatul ministerului.

Pe de altã parte, persoane din conducerile unor universitãþi private româneºti considerã acþiunea colegilor maghiari drept deplasatã. Ele subliniazã nevoia de independenþã financiarã, pentru ca instituþiile de învãþãmînt private sã-ºi poatã desfãºura curricula academicã conform propriilor programe educaþionale.

DAN DICAN, DIRECTOR LA CENTRUL REGIONAL CLUJNAPOCA AL UNIVERSITÃÞII SPIRU HARET: «E bine sã fie separate aceste chestiuni, respectiv învãþãmântul de stat ºi iniþiativa privatã, liberalã. Noi încercãm sã oferim o alternativã la învãþãmântul de stat, prin urmare nu putem cere bani de la buget.

Dacã o universitate particularã este nevoitã sã cearã bani de la buget, înseamnã cã nu are un management performant».

TIBERIU BANU, PURTÃTOR DE CUVÂNT, UNIVERSITATEA BOGDAN VODÃ: «Universitatea «Bogdan Vodã» nu intenþioneazã sã cearã bani de la buget, mai mult, se distanþeazã de orice demers de acest gen. Potrivit legislaþiei în vigoare, este practic imposibil ca o universitate particularã sã fie finanþatã de stat.»

Aceste demersuri ale etnicilor maghiari se îndreaptã spre un deziderat mai ambiþios: crearea unui consorþiu universitar maghiar. Potrivit lui Hantz Peter, acesta ar urma sã fie format din universitãþile Partium ºi Sapientia, care ar oferi latura ºtiinþelor exacte, ºi Bolyai, universitate independentã formatã din linia maghiarã de studii a Universitãþii Babeº-Bolyai, care ar contribui cu latura umanistã.

«Cel mai bun lucru ar fi fost sã se fi înfiinþat o universitate maghiarã prin anul 1995. Acum e mult mai complicat, cã sunt cinci, nu una, dar nu e o tragedie, considerã Hantz.

Potrivit acestuia, maghiarii sunt foarte slab reprezentaþi în educaþia din România ºi dispun de un numar redus de specializãri. Educaþia maghiarã trebuie sã fie unificatã ºi finanþatã de stat», a conchis Hantz.

FOTO / EJU PRES

PERSONALITÃÞI ale comunitãþii maghiare au participat la cea de-a doua ediþie a Conferinþei europene a Învãþãmântului Superior al Minoritãþilor Naþionale, desfãºuratã între 3 ºi 5 noiembrie, la Centrul Diaconic „Bethelen Kata” din Cluj-Napoca. Aceastã manifestare este organizatã de Comisia de Iniþiativã Bolyai (CIB), Societatea Muzeului Ardelean, Consiliul naþional Maghiar din Transilvania, Uniunea Studenþilor Maghiari din Cluj-Napoca ºi Asociaþia ErGo. Cu ocazia acestei conferinþe a fost redactatã ºi validatã „Carta de la Cluj privind educaþia superioarã a minoritãþilor naþionale din Europa”. Potrivit lui Kovacs Lehel, al doilea vicepreºedinte al CIB, textul

Cartei va fi prelucrat într-o formã finalã în timp de ºase sãptãmâni.

Ulterior, dupã ce va circula ºi va fi semnat de toþi participanþii universitãþilor minoritare din Europa, organizatorii intenþioneazã ca acest document sã fie supus aprobãrii Parlamentului European, beneficiind de susþinerea tuturor europarlamentarilor implicaþi, pentru a deveni un act normativ în domeniul educaþiei superioare la nivelul Uniunii Europene.

La acestã manifestare au fost invitaþi reprezentanþi ai mai multor universitãþi ale minoritãþilor naþionale din Europa, cum ar fi sami din Norvegia, gãgãuzii din Moldova, maghiarii din Slovacia, Voivodina ºi Transilvania, belgii din Marea Britanie sau ruºii din Estonia.

KINGA GAL, EUROPARLAMENTAR DIN PARTEA FIDESZ:

Situaþia fiecãrei minoritãþi este unicã în felul sãu, dar existã totuºi similitudini, în sensul în care dreptul la limba maternã ºi dreptul de a avea acces la educaþie în limba maternã sunt garanþiile pentru supravieþuirea comunitãþii. E foarte clar cã potrivit standardelor europene, comunitatea naþionalã maghiarã din România, care are peste 1,5 milioane de suflete, ar trebui sã aibã mãcar o instituþie publicã de învãþãmânt superior.

MARKO BELA, PREºEDINTELE UDMR:

De la începutul anilor 90, învãþãmântul în limba maternã a reprezentat pentru minoritatea maghiarã unul dintre dezideratele principale, iar universitatea maghiarã, un simbol al autonomiei acestei minoritãþi în România. E important sã avem o universitate a noastrã. În ceea ce priveºte Universitatea Babeº-Bolyai, cred cã trebuie sã avem secþia, departamentele ºi facultãþile noastre, pentru a avea dreptul de a decide pentru noi.

SMARANDA ENACHE, LIGA PRO EUROPA:

Unificarea forþatã a vechilor universitãþi, cea româneascã ºi cea maghiarã, impulsionatã de Nicolae Ceauºescu a rãmas ca un moment dureros în memoria maghiarilor.

Trebuie sã oferim o reparare constructivã, prin dezvoltatarea multiculturalismului, ºi a autonomiei. Privitor la soluþiile posibile, putem vorbi despre crearea unei noi universitãþi în limba maghiarã ºi finanþatã de stat, despre derularea reformei în cadrul UBB în sensul obþinerii unui real bilingvism, sau despre finanþarea universitãþii Sapientia de cãtre stat.

ROMÂNIA ÎN MIªCARE

ROMÂNIA ÎN MIªCARE

«Dacã o sã vã uitaþi în numeroase Constituþii din Europa, ºi nu numai din Europa, nu o sã gãsiþi referiri la capitala þãrii.

Capitala Germaniei s-a mutat de la Bonn la Berlin, fãrã sã fie nevoie de modificãri constituþionale!»

Victor Babiuc, Parlamentul României

GHEORGHE FUNAR, fost primar al Clujului, senator: „Problema este de actualitate, s-a mai discutat, dar cred cã a venit vremea sã avem, dupã modelul Braziliei, o capitalã economicã ºi una politico-administrativã. Iar una dintre ele, cea politicã, trebuie mutatã în Ardeal. Poate fi mutatã la Cluj sau în zona Bîrsei, unde am putea construi o capitalã nouã, iar mafia bucureºteanã sã intre o parte la puºcãrie, iar cealaltã sã rãmînã la Bucureºti.”

Capitala oricãrui stat este, prin natura funcþiei sale, principalul oraº care genereazã dezvoltare socialã, fie din perspectivã economicã ºi financiarã, fie din cea a afacerilor sau culturalã.

Bucureºtiul concentreazã nu mai puþin de 10% din populaþia României, o pondere similarã cu cea a oraºului New York în raport cu populaþia Statelor Unite.

Zona Bucureºti-Ilfov, care urmeazã sã constituie viitoarea metropolã de pe Dâmboviþa, produce un PIB/cap de locuitor aproape dublu faþã de celelate zone ale þãrii, beneficiind, în acelaºi timp, de 56% din totalul investiþiilor strãine directe fãcute în România. Indicele investiþiilor strãine directe pe cap de locuitor este aici de aproape cinci ori mai mare decât în restul þãrii. Forþa magneticã pe care o exercitã capitala asupra investiþiilor strãine schimbã ºi ceilalþi indicatori economici ºi financiari, în raport cu media lor naþionalã. Astfel, rata ºomajului se situeazã cu puþin peste 40% faþã de media naþionalã, asta în timp ce în capitalã numãrul întreprinderilor mici ºi mijlocii reprezintã 250% faþã de media naþionalã. Acest lucru se reflectã ºi în mãrimea veniturilor salariale, ºi a nivelului de trai mediu al locuitorilor capitalei. În acelaºi timp însã, Bucureºtiul este ºi oraºul cel mai scump din România, atât în ceea ce priveºte costul vieþii, cât ºi din perspectiva pieþei imobiliare. Costurile proprietãþilor imobiliare le sfideazã pe cele ale metropolelor Europei occidentale, iar oraºul are nevoie de restructurãri semnificative în plan edilitar, pentru a nu se sufoca.

Experþii prevãd necesitatea construirii zonei metropolitane, astfel încât megalopolisul rezultat sã poatã gãzdui nu mai puþin de 7 milioane de locuitori.

Aceastã populaþie va ajunge, potrivit ultimelor estimãri, sã reprezinte mai bine de 35% din populaþia României, în condiþiile în care demografii prevãd o drasticã scãdere a populaþiei þãrii în urmãtoarele câteva decenii. Va mai putea atunci Bucureºtiul sã satisfacã nevoile de guvernare a societãþii româneºti?

Va fi nevoie sã gãsim un înlocuitor pentru Bucureºti, sau mãcar un alt oraº cu care sã împartã povara viitoare a gestionãrii destinului României?

FOAIA TRANSILVANÃ

redactia@ftr.ro

CE SPUN POLITICIENII? VASILE PUªCAª, DEPUTAT PSD, fost negociator ºef al României: Sã se mute Capitala?! Chiar este momentul unei astfel de discuþii!

„Mi se pare o idee bunã. ªi alte state au optat pentru o astfel de formulã, în sensul separãrii capitalei politico-administrative de cea economicã. Au fost discuþii pentru o altã capitalã ºi în 1919, reluate în 1940, dovadã cã în momentele de crizã, tema revine. Bucureºtiul atrage acum 57% din investiþiile de capital care intrã în þarã. Mi se pare inadmisibil sã acumuleze mai mult de jumãtate din capitalul care se investeºte. Dacã s-ar dezvolta ºi un alt oraº, asta ar fi de bun augur pentru noi: s-ar crea premisele pentru o altã zonã, s-ar atrage ºi acolo capital ºi sar echilibra lucrurile. În plus, sã ne înþelegem, aceastã filosofie au avuto ºi o au ºi alte state. S-a mutat capitala Germaniei, deºi faptul nu a fost gustat de birocraþi. Pentru aceasta ai nevoie de resurse, desigur, dar sînt investiþii care pe termen lung meritã sã fie fãcute. ªi în Germania avem de-a face cu o capitalã politicã ºi cu una financiarã, care este Frankfurtul. Eu cred cã Braºovul are calitate rezidenþialã, ºi are ºi o poziþie geograficã bunã, centralã. În primul rînd trebuie sã lãmurim însã un lucru: ce fel de stat vrem sã fim? Pentru cã, pe mãsurã ce statul iese din rolul lui de antreprenoriat economic, vor exista altfel de structuri de piaþã, pe care se creeazã parteneriatul. Globalizarea trebuie sã schimbe ºi funcþiile statului.

Bucureºtiul nu mai face faþã provocãrilor viitoare. Pe el s-a pus pecetea de centralism, iar noi trebuie sã mergem pe descentralizare.

E foarte bine cã se pune o astfel de întrebare acum, cã se începe o discuþie pe aceastã temã. Trebuie sã regîndim funcþiile statului, sã descentralizãm puterea, iar în acest context, discutarea rolului capitalei este foarte binevenitã. Existã opozanþi la aceastã idee, dar asta pentru cã nimeni pînã acum nu a ridicat aceastã problemã într-un context prielnic, ºi nu au existat dezbateri reale.”

HORIA UIOREANU, DEPUTAT PNL: Capitala? Am o variantã mai bunã!

„Mã bucur cã aducem în discuþie acest subiect. Aº vrea sã spun de la bun început cã o separare a centrului financiar-economic de cel administrativ-politic, deºi greu de realizat, ar asigura o eficientizare a celor douã activitãþi. ªi eu m-am lovit, o datã cu mutarea mea la Bucureºti, de un sentiment al suprasaturaþiei urbane. Pare cã actuala capitalã nu mai este destul de încãpãtoare pentru sutele de mii de oameni veniþi din toate colþurile þãrii, unii sã munceascã, alþii sã investeascã sau sã experimenteze diverse activitãþi.

Bucureºtiul pare acum o “varzã a la Cluj” desãvârºitã, ºi de aici ºi problemele lui. Municipiul Cluj-Napoca este de asemenea un centru de putere, atât financiarã, cât ºi politicã, deja destul de aglomerat.

Prin urmare, varianta care mi se pare cea mai potrivitã, pentru a crea o capitalã politicã ºi administrativã, care nu ar fi interpretatã ca o dezbinare, ar fi Alba Iulia. Am argumente. În primul rând, din punct de vedere geografic, Alba Iulia se aflã în centrul României ºi este destul de apropiatã de toate oraºele importante ale þãrii. Din punct de vedere sentimental, românii se simt ataºaþi de acest oraº, prin simbolul istoric reprezentat de actul Unirii de la 1918. În al treilea rând, deºi ºtiu cã voi supãra câteva orgolii dâmboviþene, o capitalã politicã aflatã în Ardeal ar putea coabita mai bine cu celebrele calitãþi ardeleneºti: corectitudinea, bunul simþ ºi raþionalitatea.”

MIHAIL HÃRDÃU, MINISTRUL EDUCAÞIEI: Bucureºtenii? mincinoºi ºi nesimþiþi!

„Capitala? Întrebarea vine ca un duº rece. Trebuie sã trag aer în

Capitala României este la 439 de kilometri distanþã faþã de Cluj, la 558 km de Oradea, 452 km de Suceava ºi la 61 km de Giurgiu, iar de la Satu Mare pînã la Bucureºti sînt 587 km. Aflat la cîmpie, Bucureºtiul are acum peste 2 milioane de locuitori. Se preconizeazã cã peste douãzeci de ani va avea 7 milioane de locuitori ºi va înghiþi 100 de comune ºi oraºe.

Drumul spre capitalã este pentru fiecare român care porneºte cu jalba-n bãþ, la fel ca acum un secol, o corvoadã. Cineva

spunea cã suferim de sindromul trenului de noapte. Cãlãtorim noaptea, ajungem în gara imensã, strãinã faþã de tot ce avem noi acasã, cãutãm, ºi ne lovim de toþi þeparii lumii de mahala. De la taximetrist pînã la înaltul funcþionar de stat, toþi te fraieresc ºi te iau de prost.

Românul se izbeºte de viermuiala bucureºteanã, trezindu-se cã de fapt urãºte ºi oraºul, ºi “manierele” sale. Asta nu i sentîmplã doar românului de rînd, ci ºi miniºtrilor, parlamentarilor sau funcþio-

narilor guvernamentali care pleacã la muncã în Capitalã.

Integrarea europeanã înseamnã totodatã noi confruntãri, iar capitala noastrã ºi centralismul pe care-l impune sînt o piatrã grea de moarã atîrnatã de grumajii þãrii. Noi nu am avut un zid al Berlinului, dar avem alte ziduri, poate mai puternice, în suflet. România nu iubeºte Bucureºtii.

Foaia Transilvanã ridicã acum cortina, ºi

spune cu dezinvolturã ceea ce multã lume gîndeºte, dar se sfieºte sã rosteascã: aceastã capitalã a devenit un colos fãrã identitate, un centru de putere care atrage mai mult de jumãtate din investiþiile din România. Divizarea acestui dinozaur în douã bestii mai mici pare a fi opþiunea tot mai multor români. E necesarã acum o capitalã funcþionalã, cu componente distincte: cea economico-financiarã ºi cea administrativ-politicã. Poate cã este nevoie de o altã capitalã.

OVIDIU PECICAN, istoric, politolog: «Aº muta-o în fiecare zi!» „Ca pe vremea lui Carol, aº muta-o în fiecare zi.

Suveranul se muta cu tot cu calabalîc, de pe o moºie pe alta, de la o reºedinþã la alta. ªi ªtefan cel Mare se muta, de la Suceava la Vaslui, în timpul principilor calvini capitala a fost la Alba Iulia, iar în 1848 Clujul a fost un centru de putere. Nu este nevoie de o capitalã centralizatã, ci de distribuirea puterii în teritoriu.

Concentrarea de putere ºi finanþe la Bucureºti e de-a dreptul nefastã. Eu aº vedea o capitalã a României la Braºov. S-ar echilibra lucrurile, ºi ar fi în consonanþã cu principiul descentralizãrii.”

Mutaþi Capitala României

piept. Cînd am auzit discuþii despre mutarea capitalei, cu ceva vreme în urmã, nu am înþeles ce-i cu asta. Mi s-a pãrut o prostie. Ei bine, acum înþeleg. Dacã nu trãieºti în capitalã o vreme, nu ai de unde sã ºtii cum e aici, ce înseamnã sã te deplasezi, sã comunici sau sã rezolvi ceva în capitalã. Aici nu te poþi baza pe nimic. E cumplit cîtã neseriozitate e peste tot.

Eu aº vedea capitala României pe terenul dintre Codlea ºi Rîºnov, unde acum se cultivã cartofi. Acolo am putea începe sã construim de la faþa pãmîntului, de la firul ierbii, o altfel de capitalã, sã cultivãm altã politicã, altã administraþie, mai sãnãtoasã. Pe pãmînt ardelenesc am cultiva ceva curat. Cel mai mult mã enerveazã la Bucureºti minciuna ºi neseriozitatea. Aici oricine îþi aruncã în faþã tot felul de mizerii.

Sînt niºte nesimþiþi.”

german e posibil ca unele instituþii ale statului sã-ºi aibã sediul în alte oraºe decît în capitala administra-

LIDERUL GRUPULUI DE LA CLUJ, SOCIAL-DEMOCRATUL IOAN RUS nu a dorit pentru moment sã abordeze acest subiect.

VASILE BLAGA, MINISTRUL ADMINISTRAÞIEI ªI INTERNELOR: Sã mutãm capitala? Nu avem bani! „În perspectiva descentralizãrii, Capitala va fi doar sediul instituþiilor statului, urmând ca fiecare unitate administrativ-teritoriala sã fie stapâna pe majoritatea problemelor importante ale colectivitatii. Noi dorim ca fiecare localitate sã devinã

EMIL BOC, PRIMARUL CLUJULUI, PREªEDINTE PD „Transilvania este ºi va rãmîne capitala politicii româneºti, indiferent de locul unde se aflã capitala administrativã a þãrii. Dupã modelul

tivã a þãrii. În Germania Curtea Constituþionalã nu-ºi are sediul la Berlin. Important este ca noi, ardelenii sã confirmãm pãrerea bunã pe care am creat-o despre noi ºi sã nu devenim altcineva cînd ocupãm funcþii administrative sau politice la Bucureºti.”

un motor de dezvoltare a României.

Descentralizarea va descãtuºa resursele existente în zona administraþiei publice locale.

Proiectul nostru de reformã va aduce decizia mai aproape de cetãþean - la el acasã, la primãrie sau la consiliul local. În acest fel, administraþia localã va putea deveni performantã, iar cetãþenii vor putea beneficia din plin de avantajele fondurilor europene substanþiale pe care le vom avea la dispoziþie de anul viitor, ca stat membru al UE. În aceste condiþii, consider cã discuþiile referitoare la o eventuala mutare a capitalei sunt inutile, mai ales ca ar necesita cheltuieli enorme, pe care nu ni le putem permite.”

PETRU PRUNEA, economist, om de afaceri clujean „Noi am avut capitala la Viena, am fost formaþi altfel ca popor, cei din sud au avut capitala la Istambul, poate de aceea avem o colaborare

foarte dificilã cu ei. Pentru ei vorbele sînt sunete, iar pentru noi angajamente, de aceea se nasc tensiuni. Au ºi ei calitãþi, sînt mai maleabili, noi sîntem încãpãþînaþi rãu. Locul unei noi capitale ar fi dincoace de Carpaþi.

La Braºov sau Alba Iulia.”

CLAUDIU COªIER, DIRECTOR ADR NV: „ªi la noi, dacã se discutã, se discutã pornind de la niºte sentimente, frustrãri, ºi nu în mod obiectiv. Nu s-a schiþat nicãieri ºi pãrerea mea este cã nu poate fi mutatã. Apoi, nu se justificã, pentru cã acest model nu este conform tradiþiei. Eu înþeleg cã unii ar vrea sã atragã capitala acasã. Un model pe care municipiile, nu numai Clujul, ar putea sã ºi-l propunã este sã devinã capitalã economicã, nu administrativã, pentru cã din punct de vedere teritorial, e nevoie de un echilibru. România trebuie sã aibã mai mulþi poli economici, pentru cã acum avem numai doi – Bucureºti ºi Timiºoara, care nu se leagã la reþelele europene economice. Ceea ce am declarat dintotdeauna este cã Clujul trebuie sã devinã un pol economic care sã polarizeze tot Nordul României ºi mai departe, sã facã legãtura cu exteriorul.”

GEORGE SCRIPCARU, PRIMAR BRAªOV: „Infrastructura

Braºovului este pregãtitã pentru o asemenea schimbare. Discuþia mi se pare foarte bunã, mai ales cã acum, ca sã ajungi la Bucureºti, din Baia-Mare, de exemplu, trebuie sã pleci cu douã zile înainte. Avantajul geografic este unul evident. De oriunde ai pleca, de la Botoºani, de la Constanþa, de la Satu-Mare, ajungi în acelaºi timp la Braºov. Deci chestiunea accesului poate cântãri foarte mult în aceastã problemã. Al doilea avantaj þine de tradiþia locului. Întotdeauna, în istoria României, Braºovul a fost un oraº cu o importanþã deosebitã. Dupã cum ºtim, în Braºov au avut loc numeroase evenimente marcante la nivel naþional. Din acest motiv, între Braºov ºi Alba-Iulia, aº alege oricând Braºovul.

O asemenea discuþie a avut loc ºi în timpul lui Ceauºescu, numai cã atunci se discutau Târgoviºte ºi Braºovul. Nu ºtiu exact de ce nu s-a finalizat nimic.

Infrastructura oraºului este ºi ea pregãtitã pentru a susþine o asemenea schimbare, prin urmare, Braºovul este o variantã foarte bunã de mutare a capitalei politice a României”.

MIRCEA HAVA, PRIMAR ALBAIULIA: Aici e baia de mulþime „Normal, cã mi-aº dori sã se mute capitala de la Bucureºti la Alba-Iulia, dar trebuie sã ne gândim întâi la toate celelalte lucruri pe care le putem real-

DAR CE SPUN ARDELENII?

iza cu banii cheltuiþi pe o asemenea miºcare. Trebui sã ne gândim întâi la realizarea infrastructurii necesare în atâtea domenii, lucruri de care oamenii au nevoie. De oraº e legat, întradevãr un sentiment naþional. Aici, la Alba-Iulia, noi simþim acest lucru 365 de zile pe an ºi poate chiar mai mult.

Aº vrea sã-mi arãtaþi politician român care sã se gândescã la asta mai mult de o zi pe an, la anuala baie de mulþime? Alte avantaje, în afarã de ataºamentul sentimental al românilor faþã de Alba-Iulia, ar fi industria uºoarã, care s-a dezvoltat în oraº, reprezentativitatea religioasã, având Episcopie la Alba-Iulia, existenþa centrelor de învãþãmânt superior.

Alba-Iulia are, cât de cât, infrastructura necesarã ca sã susþinã o capitalã politicã ºi aº fi foarte fericit sã se producã o astfel de mutare, dar întâi trebuie sã rezolvãm celelalte probleme ale oamenilor ºi dupã aia o sã facem ºi lucrul ãsta”.

„Ar fi bine sã fie capitala la Braºov sau la Sibiu, pentru cã ardelenii sunt mai de cuvânt, mai harnici, iar miticismul nu ar fi atât de rãspândit ca acum.

Pe lângã Braºov ºi Sibiu, Clujul ºi Timiºoara sunt alte douã localitãþi cu potenþial economic ºi social, cu inteligenþã ºi hãrnicie.” Avocat, 62 ani „Bucureºtiul se descurcã greu ca ºi capitalã, asta se vede clar din scumpirea gazelor, din preþurile mari ºi din pensiile mici. Eu sunt din Bistriþa, dar iubirea mea este Clujul, care s-ar putea descurca mai bine, dar ºi cu condiþia sã se schimbe conducerea þãrii, pentru cã nu vede problemele þãrii, ci doar se luptã sã se îmbogãþeascã.” Învãþãtoare pensionarã, 67 ani „Ar fi ok sã se schimbe capitala, poate ne mai favorizeazã ºi pe noi aºtia de prin Transilvania, ar fi o chestie sã fie capitala la Braºov, ar fie exact în centrul þãrii, de acolo ar merge poate mai uºor ºi mai egal fondurile cãtre restul þãrii. Clujul nu cred cã ar fi foarte potrivit ca ºi capitalã, deºi e centru universitar, deoarece e prea mic ºi e deja prea aglomerat.” Student, 24 ani „Bucureºtiul, pentru a fi o adevãratã capitalã, are nevoie sã se mai dezvolte în direcþia alinierii la restul capitalelor europene. Braºovul ar fi o capitalã mai potrivitã: pe lângã faptul cã e mult mai curat ºi frumos, are ºi avantajul cã se aflã în centrul þãrii, cu un grad de dezvoltare mare ºi o culturã solidã.” Inginer agronom, 35 ani

9

«Nu numai cã nu este firesc sã precizãm prin Constituþie care este capitala þãrii, dar cred cã ar trebui s-o mutãm în Ardeal, la Braºov sau Fãgãraº».

Valeriu Stoica, Parlamentul României, 24 iunie 2003

Oraºe candidate

ALBA-IULIA Populaþie: 66.369 de locuitori, din care 94% români, 3% maghiari, 2% rromi.

Suprafaþa: 103,65 km2 În Evul Mediu, Alba-Iulia era cunoscutã drept Bãlgrad sau Cetatea Albã. Numele de Alba-Iulia a rezultat din treducerea în limba latinã a numelui schimbat în 953 de cãpetenia maghiarã Gyula. Alba-Iulia va rãmâne pentru români oraºul în care a fost proclamatã, la 1 decembrie 1918, Unirea Transilvaniei, Banatului, Criºanei ºi Maramureºului cu România.

Economia Alba-Iuliei e dominatã de industria uºoarã, cu câteva întreprinderi care exportã produse din porþelan, covoare persane ºi vin. Aproape 200, dintre 3000 de societãþi beneficiazã de capital strãin.

BRAªOV Populaþie: 321.870 de locuitori – estimat pentru 2006 – (90,66% români, maghiari 23,30%, germani 0,60%, rromi, 0,26%). În 2005, a fost creatã zona metropolitanã Braºov, ajungând astfel la aproape 400, 000 de locuitori.

Suprafaþã: 267 km2 Atestat documentar din 1234, sub numele Corona, într-o listã a tuturor mãnãstirilor premostratense din Ungaria ºi Transilvania. La câþiva ani, numele zonei va deveni Brassu, nume ce va deriva pentru a da numele de astãzi.

Economie: Braºovul are un Produs Intern Brut de peste 3 miliarde de Euro, atrãgând majoritatea investiþiilor din regiunea Centru. Oraºul, la rândul lui, concentreazã 45% din populaþia activã a judeþului. Valoarea patrimoniului societãþilor cu participare strãinã la capital este mai mare de 370 de milioade de dolari, 30% dintre ele venind din Germania, 16% din SUA ºi aproape 15% din Anglia.

CLUJ-NAPOCA

FOTO LIVIU SCRIPCARU

8

Populaþie: 317.953 de locuitori dintre care 79,4% români, 18,86% maghiari, 0,96% rromi Suprafaþa: 179,5 km2 Cluj-Napoca a fost atestatã documentar în anul 124, sub denumirea Municipium Aelium Hadrianum Napoca, iar în 1167 devine cunoscut drept Castrum Clus. În prezent, Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din þarã. Cea mai importantã industie rãmâne cea prelucrãtoare. Oraºul atrage investiþii strãine de peste 160 de milioane de dolari capital strãin subscris, principalii investitori venind din Ungaria, Luxemburg, Italia ºi Statele Unite. Potrivit topului realizat de revista Capital, la începutul lui 2006, Clujul este cel mai scump oraº din þarã.

Produsul intern brut al Clujului este într-o continuã ascensiune, depãºind 2500 de dolari pe cap de locuitor, valoarea totalã fiind de aproximativ 60 000 de miliarde de lei.

Principalii indici de dezvoltare a «capitalelor» româneºti

10 ]ROMÂNIA ÎN MIªCARE Dinu Braunstein:

«La 20 iunie 1991, dupã 12 ore de dezbateri, Bundestagul a hotãrât mutarea capitalei Germaniei de la Bonn la Berlin. O datã cu începerea, în aceastã toamnã, a ultimei sesiuni parlamentare a mileniului, decizia luatã la începutul ultimului deceniu al acestui secol va deveni realitate. S-a scris enorm, cel puþin aici în Germania, despre aceasta migraþie parlamentarã unicã în Europa ultimilor 50 de ani: estimari de costuri, descrieri logistice, statistici. Pentru ca

regiunile de sub ocupaþia americanã, englezã ºi francezã sã capete ºanse de dezvoltare oarecum egale, capitala trebuia sã fie un oraº mic destinat administraþiei, în centrul þãrii, dar mai ales distrus cât mai puþin de bombe. Bonn, oraº universitar, locul de naºtere al marelui Beethoven, situat aproape de marea metropolã Koln, la intersecþia drumurilor spre Franþa, Belgia, Luxemburg ºi Olanda, a devenit capitala unei naþiuni care se afla în acel moment la grãdiniþa democraþiei. Ideal ar fi fost mutarea întregului

Bonn, piatrã cu piatrã, chiar ºi mutarea Rinului la Berlin; ideal, dar imposibil, ideea reprezentând, din pãcate, numai un subiect de poveste pentru visãtori. Nu se poate spune «Adio, Bonn» fãrã a aminti enormul efort de mutare a reprezenþantelor diplomatice, cãutãrile unui loc adecvat în noua capitalã. O datã cu prima ºedinþã, din septembrie, a parlamentului la Berlin, Bonn va deveni un mic orãºel de provincie, unde pensionarii, foºti înalþi funcþionari de stat, îºi vor depãna amintirile.» (Lumea, nr. 9 (77), 1999)

Ei au mutat capitala

De ce vrem ºi noi

e ce nu este municipiul Bucureºti cea mai bunã soluþie pentru a fi capitala politicã a României? O trecere în revistã a funcþiunilor pe care le îndeplineºte capitala de pe Dâmboviþa contureazã totodatã un tablou al punctelor slabe ale oraºului.

D

Bucureºtiul este, incontestabil, capitala economicã a României. Faptul cã aici se aflã sediul unic al celor mai multe mari companii multinaþionale, dar ºi piaþa de capital autohtonã, prin principala sa instituþie – Bursa de Valori, ºi cã tot aici sînt instalate instituþiile majore de reglementare ale pieþei, fac din el centrul economic ºi financiar al întregii þãri. Capitala este ºi cel mai important nod de transport din România, aflându-se-n fãgaºul a douã coridoare de transport pan-europene, coridoarele multimodale IV ºi IX. Premisele de mai sus genereazã ºi alte fenomene economice: Bucureºtiul este ºi centrul turistic al României, în ciuda faptului cã “eterna ºi fascinanta Românie” se aflã în altã parte. Aceasta, pentru cã existenþa de oferte turistice este legatã de turismul de afaceri (stare potenþatã în mod deosebit de lipsa unei descentralizãri reale a puterii administrative), recreaþional sau sportiv, capitala fiind – din punctul de vedere al turistului strãin, dacã nu ºi a omului de afaceri autohton – cea mai cunoscutã destinaþie turisticã româneascã.

Efectele sociale ale acestui tablou economic sunt, la rândul lor, uºor de intuit. Pe de o parte, zona Bucureºti se constituie într-un pol naþional al creºterii economice ºi a creãrii de noi locuri de muncã (raportînd, la sfârºitul anului 2004, un ºomaj de sub 3%, în condiþiile în care media naþionalã depãºea 6%). În plus, structurarea pe sectoare a economiei a municipiului, cu o componentã a serviciilor care a ajuns sã reprezinte 63,4% din producþia realizatã în capitalã, face din Bucureºti o piaþã cu caracteristicile economiilor dezvoltate pe plan mondial. În mod paradoxal însã, toate aceste caracteristici nu sunt suficiente, ºi nici nu reprezintã cea mai bunã recomandare pentru o capitalã modernã, mai mult sau mai puþin europeanã. Bucureºtiul prezintã un grad de modernizare scãzut al drumurilor publice (52,4%), trafic intens în zona urbanã (circa 1.500.000 maºini circulã zilnic în municipiu) care determinã blocarea frecventã a circulaþiei în oraº. Fenomenul este determinat ºi de aglomerarea tuturor instituþiilor statului în capitalã, dar ºi de faptul cã ºoseaua de centurã din jurul Bucureºtiului este încã nefinalizatã. Infrastructura de sãnãtate ºi educaþie necesitã reabilitãri ºi îmbunãtãþiri majore, fapt care nu face nicidecum din Bucureºti un centru modern ºi apt sã reprezinte o capitalã politicã a României.

Degradarea socialã – mai ales în zonele urbane afectate de o masivã restructurare economicã – a unor cartiere mãrginaºe cu condiþii precare de locuit (ilustrate atât de acut de recentele incidente din Ferentari) sunt alte tare ale municipiului, care pretinde sã devinã “capitalã europeanã”. Potrivit studiilor realizate în ultimii ani, infrastructura inadecvatã este o frînã masivã pentru dezvoltarea economicã ºi socialã, ºi cu atât mai mult pentru cea politicã. Întrebarea e doar una: pe cînd vom realiza cã aceastã piatrã de moarã atîrnã mult prea greu de trupul României?

Washington, D.C. vs. New York

Casa Albã, Congresul, Curtea Supremã de Justiþie, CIA, Arhivele Statului, Banca Mondialã, FMI: sunt doar o micã parte din agenþiile guvernamentale ºi neguvernamentale, naþionale ºi internaþionale care au ales Washingtonul drept reºedinþã. „Orãºelul” cu nici mãcar 600.000 de locuitori trãieºte de pe urma organizaþiilor ºi agenþiilor, majoritatea locurilor de muncã depinzând de prezenþa acestora.

Din acest motiv, funcþionarii de toate rangurile, avocaþii, angajaþii organizaþiilor de lobby sau non-profit, stabiliþi în capitala Statelor Unite, nu se tem prea mult de fluctuaþiile economiei naþionale sau mondiale. Din punct de vedere economic, Washingtonul este practic imun în faþa recesiunii, deoarece agenþiile funcþioneazã în

orice împrejurare. În mod paradoxal, în timpul crizelor economice, locuitorii capitalei americane resimt chiar uºoare creºteri financiare. Deºi puternic politizat – majoritatea celor care protesteazã împotriva mãsurilor guvernamentale alegându-ºi drept þintã Washingtonul –, oraºul nu este un punct vital pentru economia naþionalã, PIB-ul înregistrat în 2004 fiind doar cu puþin peste 75 de miliarde de dolari, situându-l pe locul 36 în ierarhia celor 50 de state americane.

Cu aspectul sãu de orãºel provincial, Washingtonul nu este nici mãcar un centru cultural semnificativ. Totuºi, americanii apreciazã oraºul datoritã memoriei istorice, majoritatea locuitorilor punând piatra de temelie a patriotismului printr-o

vizitã la Washington.

NEW YORK. „Oraºul care nu doarme niciodatã”, capitala economicã ºi culturalã a Statelor Unite, oraºul care îºi distinge locuitorii cu râvnitul titlu de newyorkez, este celãlalt taler al balanþei puterii americane. Capitalã pentru mai puþin de 5 ani, la sfârºitul secolului al XVIII-lea, New Yorkul a dat prioritate dezvoltãrii economice, devenind unul dintre centrele de comandã pentru economia mondialã, alãturi de Londra ºi Tokyo. Cu o populaþie de peste 8 milioane de locuitori în zona urbanã ºi 18 milioane în zona metropolitanã, gigantul concureazã cu succes pentru titlul de „capitalã financiarã, mediaticã ºi artisticã a lumii”.

Deºi ONU rãmâne principala organizaþie politicã internaþionalã care ºi-a pãstrat sediul în New York, companiile internaþionale se aglomereazã în jurul metropolei, asigurând una din zece slujbe din sectorul privat. În ceea ce priveºte PIB-ul înregistrat în 2004, acesta este cel mai mare din Statele Unite, cu o cifrã de 900 de miliarde de dolari. ªi din punct de vedere cultural, New Yorkul face sã pãleascã toate oraºele americane, majoritatea miºcãrilor literare ºi artistice americane pornind de aici. Asta pe lângã toate muzeele, bibliotecile, Broadway-ul, Opera Metropolitanã, cele peste 500 de ziare ºi reviste care îºi au cartierele generale în „Big Apple”, cum mai este numit oraºul.

Brasilia vs. Rio de Janeiro

Berlin vs. Bonn Dupã cãderea zidului, BERLINUL a putut redeveni, dupã 45 de ani, capitala Germaniei. Cel mai mare oraº german, ºi al doilea ca mãrime în Uniunea Europeanã, ºi-a reluat astfel statutul pe care l-a avut încã din 1871, când devenise capitala Imperiului German. Mutarea capitalei din modestul Bonn în impozantul Berlin nu a fost finalizatã decât în 1999, deºi a fost hotãrâtã la 20 iunie 1991. O parte din instituþiile politice cu o importanþã mai scãzutã au ales sã rãmânã totuºi în vechea capitalã. În prezent, Berlinul, cu aproape 3,5 milioane de locuitori, este renumit pentru diversitatea lui etnicã. În septembrie 2006 avea aproape jumãtate de milion de locuitori, din 183 de þãri. Cei mai numeroºi sunt turcii, peste 100.000 ºi polonezii, aproape 50.000. Capitala germanã este recunoscutã astfel drept un oraº deschis, care a promovat întotdeauna libertatea de exprimare, pãstrând spiritul fostului Berlin de Vest. Chiar dacã din punct de vedere economic Berlinul nu este cel mai im-

portant oraº german, oraºul profitã de pe urma plasãrii sale în apropierea celor mai importante rute europene de transport.

BONN. Dupã al doilea rãzboi mondial, fiind poziþionat în zona de ocupaþie britanicã, Bonn-ul a devenit capitala Berlinului de Vest. Deºi Frankfurtul dispunea de facilitãþile necesare alegerii capitalei, influenþa noului cancelar al Germaniei de Vest, Konrad Adenauer, a contat foarte mult. Aceastã alegere, dictatã de legãtura afectivã a cancelarului cu Bonn-ul, a costat cu 95 de milioane de mãrci mai mult decât ar fi fost necesar pentru mutarea la Frankfurt. Fiind un oraº doar de 300.000 de locuitori, dintre care peste 30.000 studenþi ai Universitãþii din Bonn, fosta capitalã a fost, de multe ori, ironizatã prin apelativul Bundesdorf („satul federal”).

Mutarea capitalei la Berlin a fost hotãrâtã în 1991, dupã o serie de dezbateri foarte aprinse, care au fãcut-o pe preºedinta Parlamentului sã exclame, la ora întârziatã la care s-au încheiat discuþiile, urmãtoarele: „Acum mergem, în sfârºit, sã bem ceva!”

Pentru alegerea Brasiliei drept capitalã a Braziliei a contat foarte mult poziþia geograficã. Politicienii brazilieni au observat, încã de la sfârºitul secolului al XIX-lea, cã fosta capitalã, Rio de Janeiro, atrãgea foarte multe fonduri, creând un dezechilibru economic îngrijorãtor între sud-estul þãrii ºi restul provinciilor. Construcþia Brasiliei a durat 41 de luni ºi a fost finalizatã în 1960. În prezent, Brasilia este oraºul îndrazneþ în care s-au stabilit Preºedinþia, Guvernul ºi cele mai importante instituþii juridice ºi legislative. Proiectat în formã de cruce, Brasilia gãzduieºte toate instituþiile guvernamentale pe o singurã axã, Axa Monumentalã.

Economia Brasiliei depinde de existenþa organizaþiilor guvernamentale, iar criticii

apreciazã cã din punct de vedere cultural e un oraº steril, a cãrui construcþie aproape cã a falimentat statul brazilian.

Rio de Janeiro rãmâne, fãrã nici o îndoialã, cel mai important oraº brazilian.

Dupã 200 de ani în care a fost capitalã a Braziliei, Rio a fost înlocuit, pentru a echilibra dezvoltarea regionalã a întregului stat. „Oraºul minunat” sau simplu, Rio, dupã cum îl alintã brazilienii, are o populaþie ce depãºeºte 5 milioane, la care se adaugã sutele de mii de turiºti, veniþi mai ales în perioada celebrului Carnaval. Deºi oraºul este una dintre cela mai importante metropole mondiale, peste 15% dintre locuitori trãiesc în sãrãcie, ilustrând disparitãþile care existã ºi în prezent pe teritoriul Braziliei.

PROVINCII «Se pare cã principalul avantaj al noilor regiuni asupra celor vechi e faptul cã noile centre regionale au resurse umane mult mai bine pregãtite pentru a acþiona eficient la nivel internaþional. O cooperare fructuoasã ºi o competiþie reuºitã presupun însã ca atât întreaga comunitate de experþi din domeniul academic, cât ºi reprezentanþii diferitelor instituþii ce activeazã în domeniul dezvoltãrii regionale, sã-ºi ofere sprijinul responsabililor din administraþia regionalã». (Viktor Glowacki, analist politic)

11

«Voievodatul Sileziei ºi-a schimbat imaginea. Astãzi, Silezia este o regiune în care se remarcã dezvoltarea dinamicã a tehnologiei avansate, a construcþiilor de maºini, tehnologiei informaþiei, întreprinderilor mici ºi mijlocii, a sectorului serviciilor ºi producþiei agricole. Ramurile tradiþionale, ajustate nevoilor pieþei ºi întrunind cerinþele europene în ceea ce priveºte protecþia mediului, au rãmas încã un element important al economiei noastre». (Michal Czarki, Mareºal al Voievodatului Silezia)

Deºtepþii au ales reforma radicalã

ADEPTÃ A TERAPIILOR DE ªOC, Polonia (38 mil. locuitori, 312 680 kmp) ºi-a reformat din temelii nu numai economia, ci ºi administraþia. Analistul Grzegorz Gorzelak identificã „doi stâlpi ai succesului schimbãrilor poloneze: guvernarea localã ºi iniþiativa particularã”. Raportul Napolitano menþioneazã 16 regiuni (voievodate), 373 de districte (powiat) ºi 2489 de municipalitãþi, dintre care 65 de oraºe cu statut de district.

Polonezii au recurs la prima „reformã” în 1975, când comuniºtii au înlocuit cele 17 voievodate existente atunci cu 49. Era de fapt o stratagemã: autoritãþile comuniste centrale „puteau controla mai eficient 49 de secretari de partid regionali mici decât 17 mari”, dar acum regiunile nu mai reprezentau nimic, nu mai aveau nici o forþã economicã sau culturalã, iar aºa-zisele capitale de regiune erau oraºe ºterse, fãrã performanþã, prea mici pentru a duce politici competitive proprii de dezvoltare, explicã Gorzelak.

SABIN GHERMAN

gherman@ftr.ro

Din 1999, Polonia a devenit un stat unitar descentralizat, dupã ce dezbaterea publicã trecuse prin tentaþia federalizãrii – crearea a 6 sau 8 „polonii”, de fapt regiuni autonome cu competenþe legislative similare landurilor germane.

Sistemul adoptat a fost pânã la urmã cel al voievodatelor (16 la numãr), conduse de un mareºal ales prin vot, ºi de un voievod, reprezentant al guvernului în teritoriu. Consiliul regional (sejmik) este ºi el ales ºi asigurã autogu-

Polonezii au susþinut organizarea regionalã depãºind toate eforturile comuniºtilor de centralizare excesivã vernarea regiunii, dezvoltarea în toate domeniile, strategiile pe termen lung. La nivelul intermediar, powiat-ul este o unitate subetaticã complet autoguvernatã, fãrã sã fie dublatã de vreo autoritate a guvernului central.

Tot Gorzelak aratã cã politica regionalã polonezã se bazeazã pe parteneriatul contractual – principiul contractelor regionale –, o

medie între planul naþional de dezvoltare regionalã, al guvernului, ºi strategia fiecãrui consiliu regional.

De exemplu, prioritãþile pentru primul program de susþinere 2001-2002, extins ulterior ºi în 2003 au fost: 50% - dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii, care stã la baza competitivitãþii regiunilor

ATITUDINI

Între mîndria ardeleanã ºi «glazurile» de Bucureºti

m cãlcat pentru prima oarã în Cluj în 1985.

Stau în oraºul ãsta din 1990. Aici am studiat la facultate, aici mi-am învaþat meseria, prin pãrþile astea îmi sînt cei mai mulþi dintre prieteni ºi spaþiul ãsta a devenit, pentru mine, acasã.

Deseori le spun, glumind, celor care mã întreabã ce mai fac, cum îmi mai merge, cã din cauza faptului cã n-am învãþat carte, sînt tot timpul pe drumuri, facînd naveta între Cluj ºi Bucureºti. ªtiu însã cã a trãi între lumile astea douã e un priCÃTÃLIN ªTEFÃNESCU vilegiu pentru care nu contenesc sã fiu recunoscãtor.

Altminteri, e foarte simplu. Cãlãtorind mult în afara spaþiului în care te-ai aºezat, reuºeºti sã te vezi altfel, sã te „mãsori”, sã ai o imagine generalã mai… relaxatã, mai puþin partizanã, o altfel de percepþie a lumii în care exiºti. Am venit din sudul rãu famat printre transilvãneni, ghiftuit, îmbibat, impregnat ºi supraîndoctrinat cu ºcoala ardeleanã, cu principii sãnãtoase, cu respect pentru cetate ºi cu „lecþia Clujului” deprinsã pînã la obsesia perfecþiunii. În timp, multe dintre legendele în care credeam ca un fundamentalist s-au uscat, s-au subþiat ºi, cu toate cã le ºtergeam de praf în fiecare zi, multe dintre ele s-au ciobit, au cãpãtat ruginã, s-au destrãmat ca hainele vechi puse la pãstrare. La Cluj, de fapt oriunde în Ardeal, e greu sã intri în comunitãþi. Dacã reuºeºti, nu e nici o ruºine sã fii mîndru.

Chiar e un soi de performanþã. Pe de altã parte

A

însã, dupã performanþa asta, de cele mai multe ori, se instaureazã un soi de liniºte atotcuprinzãtoare.

Comunitatea se ascunde în ea însãºi, în propria ei legendã, în carapacea sigurã a diferenþei nete dintre NOI ºi EI. Nu vreau sã se creadã cumva cã metaforizez cine ºtie ce vechi dispute româno-maghiare, sau alte locuri comune ale discuþiilor la o pãlincã, despre competiþia Româniilor din România. Nici vorbã. Pe de alta parte, vreau sã le-o iau înainte ºi celor care m-ar acuza cã m-am „miticizat” ºi servesc la desert glazuri bucureºtene care relativizeazã absolut orice gust. Ceea ce vreau sã spun, cu o anume prudenþã lesne de înþeles, e cã legendele se þin în viaþã prin acþiune. Prin deprinderea spiritului care le-a zãmislit. În nici un caz prin scoaterea lor de la naftalinã ºi fluturarea lor la sãrbãtori, ca pe cine ºtie ce moaºte. Respect la fel de mult, ca în juneþea fundamentalistã, mîndria ardeleneascã. Dar o vãd ca pe o povestioarã rãtãcitã în mitomania general româneascã, atunci când nu e dublatã de realitatea unor valori comunitare palpabile. Putem sã vorbim ani în ºir despre tradiþie, despre cine eram, sau am fi putut fi, despre diferenþa pe care o simþi trecînd Carpaþii, despre seriozitate, punctualitate, solidaritate, respectarea cuvîntului dat. Cîtã vreme toate acestea sînt doar un refren rostit în momentele cheie ale discuþiilor „antimiticeºti”, ele rãmîn o zestre spiritualã…ferecatã în lada de zestre. Atunci cînd redevin valori ale comunitãþii vii, asumate normal ºi nu ca haine de paradã, atunci legenda coboarã printre noi ºi se împrãºtie în fiecare, gãsindu-ºi, în sfîrºit, locul. De acolo pleacã, în modul cel mai normal, civilizaþia.

De altfel, sãnãtoasa noastrã obsesie multisecularã.

15% - restructurarea bazei economice a regiunilor ºi crearea condiþiilor pentru diversificarea sa 12% - dezvoltarea capitalului uman 18% - sprijinirea regiunilor care au nevoie de impulsionare ºi sunt ameninþate cu marginalizarea 5% - dezvoltarea cooperãrii interregionale

Din bugetul total alocat politicilor regionale, suma este distribuitã conform prioritãþilor, apoi este alocatã regiunilor dupã urmãtoarele principii: 80% în funcþie de numãrul populaþiei 10% regiunilor cu districte în care PIB pe cap de locuitor este sub 80% din media naþionalã 10% pentru teritoriile cu o ratã a

ºomajului care depãºeºte cu 150% media naþionalã.

Cu o asemenea strategie a politicilor regionale, polonezii se pot mândri cã au reuºit implementarea unui sistem compatibil cu valorile europene ºi cã, practic, de acum încolo, vor armoniza acest sistem pe mãsurã ce Europa însãºi va face ºi ea acest lucru.

La intrarea în UE,

Silezia pariazã pe tradiþia localã Chiar dacã Voievodatul polonez al Sileziei nu corespunde graniþelor vechii regiuni Silezia, acesta pãstreazã încã o foarte veche tradiþie a autoguvernãrii.

Guvernarea regionalã a fost posibilã aici în urma unui act al Parlamentului polonez, emis în 1920, cunoscut sub numele de Statutul Organic al regiunii Silezia. Actul oferea o autonomie foarte mare, instituind atât un parlament, cât ºi un consiliu regional. Depãºind cu greu presiunile exercitate de ideea de stat centralizat de-a lungul timpului, colapsul sistemului regional a avut totuºi loc în 1975, când Partidul Comunist a creat 49 de regiuni pentru a înlocui cele 17 voievodate existente. Ideea regionalã revine însã în 1980, când Solidaritatea opteazã pentru o structurã regionalã, contrar organizãrii sindicale tradiþionale. Chiar dacã, dupã 1989, sistemul regional a fost puternic dezbãtut, reforma nu a fost definitivatã decât în 1999.

Astfel, la 1 ianuarie 1999, se stabileºte ºi conturul actualului Voievodat al Sileziei, format prin contopirea a trei voievodate.

Silezia este în prezent una dintre cele mai populate ºi industrializate zone din întreaga þarã, 71% din populaþie locuind în mediul urban. Densitatea populaþiei este de 382 de locuitori pe kilometru pãtrat, de trei ori mai mare decât media pe þarã.

La fel ca în cazul fiecãrei regiuni poloneze, Silezia este condusã de un guvern regional, cu atribuþii foarte bine delimitate de cele ale municipalitãþilor ºi ale districtelor. Guvernul regional al Voievodatului Silezia defineºte strategia de dezvoltare regionalã ºi implementeazã politica de dezvoltare dupã cum urmeazã: elaboreazã condiþiile de dezvoltare economicã, inclusiv crearea pieþei de muncã; menþine ºi extinde infrastructura socialã ºi tehnicã specificã Voievodatului; obþine ºi combinã resursele financiare publice ºi private pentru sprijinirea ºi derularea activitãþilor necesare creºterii nivelului educaþional al cetãþenilor; utilizeazã raþional resursele naturale ºi protejeazã mediul înconjurãtor, dupã principiile unei dezvoltãri armonioase; sprijinã dezvoltarea ºtiinþei

ºi cooperarea dintre sfera ºtiinþificã ºi cea economicã; promoveazã progresul tehnologic, protecþia ºi întrebuinþarea raþionalã a moºtenirii culturale; promoveazã aºteptãrile ºi oportunitãþile de dezvoltare ale Voievodatului.

Conform legislaþiei în vigoare, guvernul regional Silezia are atribuþii în urmãtoarele domenii: educaþia publicã, incluzând învãþãmântul superior; sprijinirea ºi protecþia sãnãtãþii; protejarea valorilor culturale; asistenþa socialã; modernizarea zonelor rurale; managementul teritoriului; protecþia mediului; drumurile publice ºi transportul în comun; educaþia fizicã ºi turismul; combaterea ºomajului ºi activarea pieþei muncii.

12 ] PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ ªtefan Dimitriu, preºedintele Camerei de Comerþ

Alin Tiºe, prefect:

«Noi am înaintat deja documentaþia de mansardare ºi vrem ca proiectul sã fie cât mai repede gata, pentru cã avem nevoie de spaþiu. Nu avem de ce sã avem reþineri. ªtiu cã ar exista la nivel de intenþie un eventual proiect de lege, prin care toate actualele Camere de Comerþ din þarã sã fie recunoscute ca ºi continuatoare ale celor vechi. Oricum, ºi dacã se va vota vreodatã o asemenea lege, noi tot am beneficia de un teremen de graþie de minim 5 ani, fiind vorba despre sediul unei instituþii de utilitate publicã. În fine, ideea unei clãdiri noi pentru prefecturã este poate chiar necesarã, având în vedere lipsa de spaþiu cu care ne confruntãm»

«Vom merge pînã la capãt cu revendicarea. Noi nu cedãm, pentru cã nu vrem clãdirea pentru noi, ci pentru Camerã. A fost a noastrã: CCI este moºtenitoarea camerei care a ridicat respectiva clãdire. Fostele sedii s-au dat înapoi în toatã þara. La Cluj e o problemã: în clãdirea noastrã lucreazã un prefect ºi un preºedinte de consiliu judeþean, adicã puterea politicã».

Rãzboiul Camera de Comerþ - Prefecturã - Primãrie, pe final

Nebunia retrocedãrilor

ªTIRI Spaþiile comerciale au adus peste 1,5 milioane de lei la buget Primãria Cluj-Napoca a încasat peste 1,5 milioane de lei noi din vânzarea spaþiilor comerciale scoase la licitaþie. În aceste zile au expirat termenel de platã pentru toþi cei care ºi-au adjudecat cele 11 spaþii vândute în urma licitaþiilor. „Am avut doar trei cazuri în care nu s-ai plãtit spaþiile ºi pentru care va trebui sã organizãm din nou licitaþii: Tipografiei 9, Horea 34 ºi Dorobanþilor 47. În rest am avut cumpãrãtori serioºi”, a declarat preºedintele comisiei de spaþii, consilierul local PNL, Ovidiu Turdean.

Pentru cele trei spaþii neplãtite primãria ar fi trebuit sã obþinã încã 1,5 milioane de lei noi.

Reguli noi pentru finanþarea revistelor Revistele de culturã din oraº ar putea fi sprijinite financiar dupã alte criterii începând cu anul viitor. Consilierul PNL Ciprian Pãun doreºte sã propunã comisiei de specialitate a Consiliului Local Cluj-Napoca adoptarea unor noi reguli. Pãun susþine cã ar trebui sã se facã în primul rând diferenþã între revistele studenþeºti ºi revistele culturale. „Pentru revistele studenþeºti banii ar trebui sã vinã de la bugetul local prin intermediul universitãþilor în funcþie de numãrul de studenþi ai acestor instituþii. Celelalte publicaþii culturale de limbã românã, maghiarã ºi germanã vor primi o finanþare directã în funcþie de prestigiu, numãr de apariþii ºi posibilitãþi de cofinanþare”, susþine Pãun.

Consilierul PNL este convins cã propunerea sa va fi acceptatã de comisie. Pentru anul viitor bugetul estimat pentru finanþarea publicaþiilor culturale se cifreazã la aproximativ 150.000 de lei.

Sesiune de proiecte pentru ONG-uri

ªtefan Dimitriu, preºedintele CCI, omul care vrea sã ducã rãzboiul clãdirilor pânã la capãt Camera de Comerþ sã se mute la Consiliul Judeþean, Consiliul Judeþean sã se mute la Primãrie ºi Primãria sã se mute... Nu e un simplu exerciþiu de imaginaþie, ci un posibil deznodãmânt al proceselor care pun faþã în faþã autoritãþile locale ºi judeþene clujene, într-un joc hilar ar retrocedãrilor. Finalul se apropie, ºi fiecare dintre instituþiile implicate se vede deja victorioasã, chiar dacã hotãrârile date de instanþe se bat, de cele mai multe ori, cap în cap.

IOANA POP

pop@ftr.ro

„Rãzboiul” a fost deschis de Camera de Comerþ ºi Industrie, care a solicitat încã din 2000 sã-i fie restituit Palatul administrativ, în care funcþioneazã în prezent Consiliul Judeþean ºi Prefectura.

Palatul Prefecturii din Cluj-Napoca, situat pe b-dul 21 Decembrie 1989 la numãrul 58, a fost construit conform planurilor arhitectului Josef Huber. În clãdire a funcþionat iniþial Camera de Comerþ ºi Industrie, acesta fiind ºi motivul pe baza cãruia s-a formulat revendicarea. Prima rundã a meciului a fost însã nefavorabilã Camerei de Comerþ, deoarece instanþa de judecatã a emis o sentinþã definitivã ºi irevocabilã, prin care nu se recunoºtea cã actuala instituþie este continuatoarea vechii Camere de Comerþ ºi Industrie. „Pe baza sentinþei respective am emis în acest an un ordin de respingere a revendicãrii, ºi nu ºtiu sã mai existe în prezent un alt demers legal referitor la aceastã

clãdire. Nu ºtiu sã-mi fi fost atacat ordinul”, a declarat prefectul Alin Tiºe.

CONSILIUL JUDEÞEAN VREA PE MOÞILOR! / ªi Consiliul Judeþean s-a prins în jocul revendicãrilor, cerând nici mai mult, nici mai puþin decât clãdirea Primãriei. În anul 1990, reprezentanþii Primãriei Cluj-Napoca au cerut reprezentanþilor Prefecturii de atunci sã punã la dispoziþia administraþiei locale un nou sediu. Prefectul de atunci, Grigore Zanc, a cedat cãtre autoritãþile locale dreptul de administrare a actualei clãdiri a Primãriei. Dupã decizia lui Zanc din 16 noiembrie 1990, administraþia judeþeanã s-a mutat în fosta clãdire a Comitetului Judeþean al PCR, unde funcþioneazã ºi în prezent. În schimb, Primãria a dobândit sediul de pe Moþilor numãrul 3, dar ºi-a pãstrat ºi vechiul ei sediu, din Piaþa Unirii, unde funcþioneazã în prezent Oficiul Stãrii Civile ºi Administraþia Financiarã a Municipiului. În anul 2001 începe disputa pentru clãdirea de pe Moþilor, care are în culisele ei, de fapt, ºi o disputã politicã între PSD ºi PRM. Consiliul Judeþean Cluj era atunci dominat de PSD, iar Primãria îl avea la cârmã deja de 10 ani pe PRM-istul Gheorghe Funar.

Autoritãþile judeþene invocau lipsa inventarului public la municipiu, obligaþie prevãzutã de Legea 213 din 1998. Ca urmare, Consiliul Judeþean adoptã Hotãrârea 14 din 2001, referitoare la însuºirea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al judeþului, pe listã aflându-se ºi sediul Primãriei. Lista bunurilor din domeniul public a fost apoi aprobatã printr-o hotãrâre de Guvern.

Primãria a atacat în instanþã prevederea

din hotãrârea de consiliu judeþean referitoare la sediul primãriei, iar Tribunalul Cluj a anulat parþial aceastã hotãrâre, mai exact partea care se referea la dreptul de proprietate al Consiliului Judeþean asupra sediului Primãriei. Judecãtorii au stabilit cã sediul aparþine autoritãþilor locale, dar nu au anulat ºi Hotãrârea de guvern care fãcea referire la proprietatea asupra acestei clãdiri. Reprezentanþii Primãriei au contestat ºi aceastã hotãrâre a Guvernului. Consiliul Judeþean nu s-a lãsat învins ºi, în 2002, a acþionat în judecatã municipiul ClujNapoca pentru recunoaºterea dreptului de proprietate asupra clãdirii Primãriei.

Motivele invocate de autoritãþile judeþene de atunci se refereau la faptul cã acea clãdire, construitã în 1898, a fost destinatã inclusiv de regimul austro-ungar unei conduceri regionale, ºi a rãmas ºi dupã 1919 sediul Consiliului Judeþean.

Potrivit Serviciului juridic al Primãriei Cluj-Napoca, procesul are loc chiar ºi, în prezent, la Arad, iar la ultimul termen de judecatã din 27 septembrie 2006, instanþa a respins acþiunea formulatã de Consiliul Judeþean. Nu aceeaºi este însã ºi poziþia Consiliului Judeþean, care afirmã cã hotãrârea încã nu i-a fost comunicatã.

GUVERNUL TÃRICEANU SALVEAZÃ PRIMÃRIA LUI BOC! Un alt proces a fost înregistrat de CJ la Tribunalul Cluj, Secþia contencios administrativ.

Acþiunea are ca obiect anularea parþialã a Hotãrârii de Consiliu Local 133 / 2005, privind însuºirea inventarului public al municipiului. Primãria susþine cã procesul a fost suspendat, deoarece s-a invocat

excepþia Hotãrârii de Guvern nr. 969 / 2002 privind apartenenþa domeniului public, prin care clãdirea Primãriei era trecutã în patrimoniul Consiliului Judeþean. În 11 octombrie aceastã excepþie s-a soluþionat de cãtre Curtea de Apel Cluj, care a dat câºtig de cauzã municipiului. Consiliul Judeþean susþine însã cã nimic nu este definitiv. Cert este cã actuala clãdire a Primãriei a fost cuprinsã în inventarul public al municipiului, având valoarea de 109.473.321,56 RON. BA NU, PE 21 DECEMBRIE LA NUMÃRUL 104! „Mesajul” se pare cã a fost înþeles ºi de autoritãþile judeþene.

Astfel, preºedintele Consiliului Judeþean, Marius Nicoarã, a lansat un proiect pentru a obþine circa 1400 de metri pãtraþi de la unitatea militarã care deþine câteva clãdiri pe bulevardul 21 Decembrie numãrul 104-106, pentru un nou sediu al Consiliului Judeþean. „Þinând cont de zonã ºi de regimul de înãlþime, am putea ridica pe circa 1000 de metri pãtraþi o clãdire cu 10 etaje care sã fie un sediu atât pentru CJ, cât ºi pentru agenþiile regionale. Clujul se doreºte a fi un centru regional. Pentru a primi acest teren avem nevoie doar de avizul ministrului Apãrãrii, nu de cel al CSAT-ului.

Chiar dacã avem un ministru nou, care vine de la PD, eu sper sã se înþeleagã importanþa proiectului”, a declarat Marius Nicoarã. Ca atare, vârtejul revendicãrilor între autoritãþi pare sã se apropie de sfârºit ºi, cel mai probabil, fiecare instituþie va rãmâne pe loc.

Deocamdatã.

ONG-urile clujene sunt aºteptate sã depunã proiecte pentru a obþine finanþare de la bugetul local în 2007. Data limitã pentru depunerea documentaþiei este 15 decembrie. „Este vorba despre proiecte educative, culturale sau pentru tineret pe care dorim sã le putem analiza. Aceasta pentru a estima câte dintre ele vom reuºi sã le finanþãm de la bugetul local în prima sesiune pentru ONG-uri. Sper sã reuºim sã prindem în buget circa 500.000 de lei pentru acest capitol.

Formularele sunt disponibile pe site-ul primãriei”, a precizat consilierul local PNL Ciprian Pãun. La ultima sesiune de proiecte pentru ONG-uri au fost depuse peste 50 de dosare, dintre care au fost selectate pentru finanþare peste 20.

Preþul gazului casnic îngheaþã pînã în 2009 Primul-ministru Cãlin Popescu-Tãriceanu a anunþat cã a convenit, cu conducerea OMV ºi a Petrom, sã fie gãsitã o formulã prin care preþurile la gaze pentru consumatorii casnici sã nu mai creascã pînã la sfârºitul anului 2008. La întâlnirea cu Tãriceanu au participat Wolfgang Ruttenstorfer, preºedintele companiei OMV, ºi Mariana Gheorghe, de la CEO Petrom. „Am convenit, de principiu, sã gãsim o formulã prin care sã evitãm, pânã la finele anului 2008, creºterea preþului la gaze pentru consumatorul casnic, din cauza alinierii la preþurile mondiale”, a precizat ºeful Executivului, dupã întrevedere. O variantã pentru evitarea creºterii preþurilor la gaze pentru consumatorii casnici ar putea fi constituirea unui fond de ajutorare socialã, în care compania Petrom va putea sã aibã o contribuþie ºi care sã atenueze variaþiile de preþuri. „Este o formulã care va permite sã nu mai avem creºteri de preþuri în urmãtorii doi ani. În aceastã perioadã este previzionatã o scãdere a preþului gazelor pe piaþa mondialã, ceea ce va fi, evident, un avantaj”, a arãtat primul-ministru.

Ajutoare pentru încãlzirea cu lemne Persoanele cu venituri mici care încãlzesc locuinþele cu lemne sau cãrbune, vor primi ajutoare pentru încãlzire, potrivit unui proiect de lege aflat la Ministerul Muncii, Solidaritãþii Sociale ºi Familiei, a anunþat premierul Cãlin Popescu Tãriceanu. „Mai sunt niºte probleme de ordin tehnic, niºte proceduri ºi norme ce trebuie puse la punct. Ne-am gândit ºi la aceastã categorie, a celor cu venituri foarte mici ºi care nu se încãlzesc cu energie termicã sau cu gaze.

Nu este încã rezolvatã problema, dar sper ca în maxim douã sãptãmâni sã avem soluþia” a precizat premierul Tãriceanu.

PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ Spaþii de 300 de milioane de euro în þarã

Viceprimarul Adrian Popa, preºedintele organizaþiei locale a PNL:

Valoarea realã a sediilor de partide din întreaga þarã este estimatã la circa 300 de milioane de euro. În Bucureºti, pentru cele 51 de spaþii propuse spre a fi vîndute partidelor politice sau uniunilor minoritãþilor naþionale, ar trebui sã se încaseze aproximativ 13 milioane de euro.

«Din punctul de vedere al viceprimarului nu susþin ideea de a cumpãra un sediu de partid, în condiþiile în care legea nu este foarte clarã privind la ce se întîmplã cu acel spaþiu dacã partidul în cauzã se destramã. În plus, chiriile pentru partide sunt modice ºi nu constituie o problemã financiarã. Aºa cã nu vãd de ce ar trebui ca partidele sã îºi cumpere sedii la preþuri preferenþiale».

Partidul imobiliar Þin partid în viaþã pentru sediu!

Cel mai mare sediu de partid din oraº, închiriat de la primãrie, este sediul PD: peste 500 de metri pãtraþi O lege promulgatã pe vremea PSD-ului în 2003 ar putea aduce pierderi de milioane de euro la bugetul local. Potrivit acesteia, formaþiunile politice au dreptul sã achiziþioneze sediile în care funcþioneazã la preþul de inventar. Astfel, aproximativ 21 de spaþii ale primãriei clujene ar putea fi vîndute pe preþuri de nimic. Dacã în capitalã campania de „cumpãrãturi la preþ redus” a ºi început, la Cluj lucrurile par sã fie încã în suspensie.

IOANA POP

pop@ftr.ro

LEGEA 90/2003, privind vînzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, prevede simplu cã acestea „pot fi vîndute”. Nu se face nici un fel de referire la calitatea de partide parlamentare sau neparlamentare. Pe de altã parte, formaþiunile politice au ºi posibilitatea, prevãzutã de o altã lege din acelaºi an, 14/2003, de a plãti chirii modice pentru sediile în care funcþioneazã, astfel cã partidele politice pot opta pentru închirierea sau cumpãrarea acestor spaþii. Legea dã posibili-

Preþuri stabilite la doar 30% din valoarea de piaþã Primãria clujeanã a reuºit în ultimii doi ani sã valorifice la preþuri foarte bune spaþiile cu altã destinaþie, pe care le deþinea în centrul oraºului. Multe dintre acestea au fost evaluate la preþuri cuprinse între 1000 ºi 2000 de euro pe metru pãtrat. În schimb, pentru cele patru sedii deþinute în zona ultracentralã de PNL, PD, PRM ºi PSD, Primãria ar urma sã obþinã în urma reevaluãrii din 2003 doar circa 325.000 de euro. La valoarea de piaþã, doar pentru aceste patru spaþii

tate formaþiunilor politice sã cumpere în fiecare unitate administrativ-teritorialã toate spaþiile destinate sediilor acestora. „Favoarea” vine însã pentru cîte un singur sediu. „Partidele politice pot cumpãra în fiecare unitate administrativ-teritorialã un singur spaþiu, destinat sediului acestora, la valoarea de inventar a acestuia. Spaþiul care urmeazã a fi astfel cumpãrat trebuie sã fi fost deþinut cu chirie cel puþin trei luni anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, de cãtre partidul politic respectiv”, se aratã în articolul 4, aliniatul 1, al Legii 90/2003. Singura condiþionare mai serioasã pentru cumpãrãtor este sã nu înstrãineze sub nici o formã timp

13

municipalitatea ar trebui sã încaseze la bugetul local nu mai puþin de 1.100.000 de euro. Practic, valoarea de inventar este stabilitã la doar o treime din cît ar valora aceste spaþii pe piaþa imobiliarã. În aceste condiþii se ridicã serioase semne de întrebare asupra potenþialului imobiliar al sediilor de partide care pot fi achiziþionate la preþuri preferenþiale, mai ales cã nu în toate cazurile poate fi doveditã utilitatea realã a sutelor de metri pãtraþi «puºi în slujba democraþiei».

de 10 ani de la data cumpãrãrii spaþiul astfel dobîndit. În caz contrar, actul de vînzare-cumpãrare este lovit de nulitate ºi bunul se reîntoarce de drept în proprietatea statului sau a unitãþii administrativ-teritoriale. Partidul – proprietar poate însã sã închirieze spaþiul cumpãrat de la stat cãtre persoane juridice de drept public sau de drept privat cu scop identic sau asemãnãtor.

De asemenea, în cazul imobilelor pentru care existã solicitãri de restituire, vînzarea se poate face numai dupã clarificarea regimului lor juridic.

21 DE SEDII PENTRU 13 PARTIDE / Primãria Cluj-Napoca are închiriate 21 de spaþii, situ-

ate central, pentru 13 formaþiuni politice. Cele mai mari spaþii sînt închiriate PD-ului, care are douã sedii: unul pe Eroilor la numãrul 2, cu o suprafaþã de 358,43 metri pãtraþi ºi un contract care expirã în aprilie 2007, ºi unul pe Moþilor la numãrul 30, de 194,18 metri pãtraþi, închiriat pînã în luna mai 2009. PNL-ul are trei spaþii, ceva mai mici: în Piaþa Unirii la numãrul 1, cu 25 de metri pãtraþi ºi un contract valabil pînã în martie 2009, pe Eroilor, numãrul 6-8, cu o suprafaþã de 119,87 metri pãtraþi, ºi pe Eroilor numãrul 2, cu o suprafaþã de 86,5 metri pãtraþi. Mai ghinionist este PSD-ul care are trei sedii închiriate, dintre care douã sînt însã revendicate: pe

strada Napoca la numãrul 9, cu o suprafaþã de 102,80 metri pãtraþi, sediu care a fost cîºtigat în instanþã de revendicatori, fãrã ca partidului sã i se cearã predarea spaþiului pînã în acest moment. Celelalte doua sedii PSD sînt pe bulevardul Eroilor, unul la numerele 21-23, de 58,48 metri pãtraþi, ºi celãlalt la numãrul 2, cu o suprafaþã de 99,46 de metri pãtraþi. Tot trei sedii are ºi partidul fostului primar Gheorghe Funar, PRM: pe strada I.M. Klein, la numãrul 21, este sediul tineretului PRMist, care mãsoarã 57,54 metri pãtraþi. Celelalte douã spaþii sînt în P-þa Unirii numãrul 1, un sediu de 89,31 de metri pãtraþi, ºi pe strada V. Goldiº, la numãrul 2, de 53,25 de metri pãtraþi. Pentru aceste spaþii se plãteºte o chirie de numai de 2500 lei/lunã/metru pãtrat, indexabil cu rata inflaþiei. În ceea ce priveºte preþul de cumpãrare pentru asemenea sedii, prin Ordonanþa de Guvern 81/2003 privind reevaluarea ºi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituþiilor publice, s-a stabilit ca valoarea de inventar sã fie reevaluatã numai pentru clãdirile care nu au depãºitã durata de funcþionare, adicã, potrivit legii, 50 de ani. Astfel, valoarea de inventar ar rãmîne aceeaºi pentru imobilele construite înainte de 1953.

Interes viu pentru sedii de partide moarte Cel puþin patru dintre sediile de partide din Cluj-Napoca aparþin unor partide despre a cãror activitate nu mai ºtie nimeni. Este vorba despre Partidul Liberal Democrat Român care deþine 76 de metri pãtraþi pe strada Avram Iancu la numerele 13-15, Uniunea Liberalã Brãtianu, cu un sediu de 43 de metri pãtraþi, situat pe bulevardul Eroilor numãrul 43, ºi Partidul Socialist al Muncii, care are douã sedii, unul de 48 de metri pãtraþi în Piaþa Unirii numãrul 1, ºi unul de 34 de metri pãtraþi pe bulevardul Eroilor la numãrul 20.

Nici una dintre aceste formaþiuni politice nu a avut nici o acþiune publicã în ultimii doi ani. Totuºi, legea nu permite municipalitãþii sã lase aceste partide fãrã sediu. În unele cazuri au mai intervenit ºi cererile de revendicare care existã pentru aceste spaþii. Potrivit Biroului de spaþii cu altã destinaþie din Primãrie, sediul Partidului Liberal Democrat Român de pe strada Avram Iancu este revendicat, ºi de aceea nici nu i s-a mai prelungit contractul de închiriere. În aceeaºi situaþie se aflã ºi spaþiul Uniunii Liberale Brãtianu care este, de asemenea, revendicat. ªi PSM trebuie sã elibereze spaþiul din Piaþa Unirii numãrul 1. Chiar ºi în aceastã situaþie, unele partide care nu mai au activitate de ani buni ar putea, conform legii, sã-ºi cumpere la preþ de inventar sedii situate de cele mai multe ori pe arterele centrale ale oraºului, ºi care pe piaþa liberã ar valora enorm.

LA CLUJ A INTERVENIT JUSTIÞIA / Filialele clujene ale Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat au demarat procese prin care sã oblige Primãria sã le vîndã sediile imediat dupã apariþia Legii 90 din 2003. Cele douã formaþiuni politice au recurs la justiþie dupã ce primãria condusã de Gheorghe Funar nu a dat curs cererilor de cumpãrare depuse în 23.10.2003 ºi respectiv 28.08.2003. PNL a dorit sã cumpere sediul de peste 80 de metri pãtraþi de pe bulevardul Eroilor numãrul 2, iar PD-ul spaþiul de peste 350 de metri pãtraþi de la aceeaºi adresã. Primarul a cerut la acea vreme reevaluarea celor douã imobile, conform legii contabilitãþii, ºi a creat cîteva „surprize” neplãcute pentru cumpãrãtori.

Instanþele au decis cã Primãria este obligatã sã vîndã aceste sedii cãtre PNL, respectiv PD. Spaþiul PNL a fost reevaluat la 1,6 miliarde de lei, iar cel al PD-ului la 6,69 de miliarde de lei. În acelaºi proces de reevaluare au intrat ºi sediile PSD, de la aceeaºi adresã, ºi PRM din Piaþa Unirii nr. 1: PRM 1,1 miliarde de lei, PSD 2,1 miliarde de lei. Valorile cerute de Funar i-au determinat pe liderii locali ai partidelor sã prefere în continuare calitatea de chiriaºi. ªi actuala administraþie este hotãrîtã, din acest punct de vedere, sã-ºi exploateze la maximum patrimoniul.

14 ]TERAPIE INTENSIVÃ Mortalitatea prin cancer de col uterin în Europa (2002)

Dr. Ofelia ªuteu, medic primar epidemiolog

asistent universitar la Catedra de epidemiologie, UMF Cluj

«România este pe primul loc în Europa, cu cea mai mare incidenþã ºi mortalitate la cancerul de col uterin.. Eu cred cã adevãrul nu trebuie prezentat gol ci... în cãmaºã. Dar adevãrul gol-goluþ la acest capitol e cã ne putem compara cu Africa neagrã».

Moartea merge des la coafor

Sîntem bolnavi de cancer ºi de paradoxuri

ªtiri Faceþi-vã provizii de sãnãtate

Greva SANITAS este iminentã

Anunþatã cu o lunã mai devreme, cu intenþia bunã de a lãsa loc negocierilor cu Ministerul Sãnãtãþii, greva SANITAS devine iminentã. Ultima sãptãmînã dinaintea grevei generale ºi greva de avertisment de 2 ore de marþi nu vor lãsa timp negocierilor cu sindicatele.

Aleºii noºtri sînt ocupaþi cu aprobarea bugetului de stat din care sãnãtatea a fost uitatã. Cererile sindicaliºtilor sunt clare: majorare salarialã de 75 %, bonuri de masã pentru toþi angajaþii din sãnãtate ºi modificarea statutului asistenþilor medicali. În România, posturile au rãmas blocate pana la limita incapacitatii de actiune, salariile sunt mici, statutul asistenþilor medicali este incert.

Sãtuli de promisiuni niciodatã onorate integral greva SANITAS este deci iminentã ºi, de aceastã datã, se pare cã ea va fi una de duratã ºi foarte serioasã.

Tarife majorate pentru expertizele medico-legale

FOTO LIVIU SCRIPCARU

Þara în care moartea merge des la coafor este þara mea. Înainte sã moarã de cancer, femeile au pãr puþin, dar e pus cu grijã pe bigudiuri. România a inventat testul Babeº-Papanicolau, care descoperã cancerul de col uterin înainte ca el sã se declanºeze. Aceeaºi þarã este pe primul loc în Europa la moartea provocatã de cancerul de col uterin. Culmea culmilor?

Nu. Pentru cã tot în þara mea, mioara îi spune mamei cã ciobanul a murit, ºi nu ciobanul îi spune mamei „Vor sã mã omoare; o sã-i omor eu pe ei!”

ANCA GEORGESCU

georgescu@ftr.ro

PE HOLURILE INSTITUTULUI ONCOLOGIC din Cluj e foarte aglomerat.

Dacã eºti un optimist, poþi sã te gîndeºti cã numai la Cluj ºi la Bucureºti existã institute oncologice, ºi de-asta e aglomerat.

Dacã esti pesimist, te gîndeºti cã România moare masiv de cancer. Iar dacã eºti curios, îl cauþi pe doctorul Florian Nicula . Este coordonatorul general al programului de depistare precoce a cancerului de col uterin.

Nu are mult timp pentru noi; îºi anunþã un coleg cã, din pãcate, pentru doamna cutare nu se mai poate face nimic, ºi pleacã. La o partidã de vînãtoare. Dupã ce aflu de la o altã doctoriþã cum ºi cît luptã doctorul Nicula cu cancerul ca boalã ºi ca fenomen, trãiesc primul moment din viaþa mea în care aprob vînãtoarea. Probabil cã trebuie cã din cînd în cînd sã omori cu mîna ta, ca sã suporþi în fiecare zi mîna morþii.

ROMÂNIA NU MOARE masiv de cancer, dar, fãrã dubiu, moare prea mult. Cifrele nu sînt nici suficiente, nici exacte. Chiar ºi Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii are pentru România cifre care vorbesc despre mortalitate ºi nu despre incidenþa bolii. Deºi existã Registre ale cancerului la trei nivele: instituþional, judeþean ºi naþional, existã un procent uriaº de cazuri diagnosticate numai la deces; în plus, nici medicii ºi nici spitalele nu respectã întotdeauna o lege care îi obligã sã raporteze cu acurateþe îmbolnãvirile. Doctoriþa Ofelia Suteu, epidemiolog, ºtie pe de rost cancerul, în real-

itãþi ºi cifre, dar are încã ochii albaºtri ºi buni. Lucrurile pe care le spune sînt unul mai ºocant decît celãlalt. Da, România are programe de screening pentru cancer, adicã de control preventiv, care sã împiedice apariþia bolii sau sã o depisteze în faza primarã, toate þãrile civilizate le au. Le are, dar... nu merg singure, merg pe bazã de bani. Bani nu avem, nu vrem sã avem, nu putem sã avem, cine mai ºtie?!

Se ºtie doar cã în 2006, la Cluj, a fost nevoie de 40.000 de teste BabeºPapanicolau, iar în þarã de 2.000.000, pentru un program de screening decent.

Ministerul Sãnãtaþii a finanþat, atenþie, mare atenþie, 56.500 de teste. Pe þarã.

Pentru prevenirea ºi depistarea cancerului la sîn, numai la Cluj ar trebui testate 43.500 de femei. Tot pe an. Sînt finanþate 8000 de teste. Pe þarã. Iar în Cluj, aºa mîndru ºi fãlos cum e, existã numai 4 mamografe, ceea ce înseamnã cã ar trebui fãcute aproape 200 de mamografii pe zi, fiecare interpretatã de douã persoane. Pentru cancerul colorectal sînt finanþate de minister 10.000 de teste pe an, în timp ce e nevoie, numai la Cluj, de 232.000.

TOT MINISTERUL Sãnãtaþii a produs în domeniu, cu multã graþie, o altã aberaþie: pînã în 2006 nu a precizat în normele de testare Babeº-Papanicolau, nici o limitã de vîrstã. Dacã au existat solicitãri din partea femeilor pînã la 25 de ani, acestea au trebuit onorate. Dupã pãrerea doctoriþei ªuteu, acestea au fost teste irosite; specialiºtii ºtiu cã incidenþa cancerului de col uterin la femeile între 18 ºi 25 de ani este aproape nulã. În 2006 s-au înregistrat doar 8 cazuri noi, ceea ce, statistic vorbind, e extrem de puþin. În acelaºi an 2006, însã, ministerul, zelos, impune limitele de vîrstã... 18-65 de ani. Specialistul nu poate decît sã comenteze: „Este aberant, cei care sînt acolo nu stiu ce fac. Trist e cã noi ºtim exact ce trebuie fãcut, dar nu putem face”.

EFORTURILE INSTITUTULUI ONCOLOGIC din Cluj au fost de-a lungul timpului uriaºe. În 1999 s-a derulat la Cluj primul program organizat de screening pentru cancerul de col uterin, alãturi de Asociaþia medicilor de medicinã generalã ºi de Societatea Românã de Cancer. Din 2002, acest program a fost extins la nivel

SRC organizeazã grupuri de support ºi pentru asistentele de la Oncologie, ca ºi pentru medici, împreunã cu voluntari de la Institutul de Psihologie din Cluj. Între 1972 ºi 1989 în România a existat un program de screening al cancerului de col uterin. Era însã formal, pentru cã în realiate urmãrea sarcina ºi avorturile. Rezultatele desfãºurãrii acestui program se vãd astãzi în cifrele mortalitãþii.

Pe primul loc ca incidenþã la barbati ºi pe locul patru la femei, cancerul bronhopulmonar este cauzat în proporþie de 95% de fumat. În România, 60% din medicii pneumologi fumeazã. naþional. Nu fãrã greutate. Doctorul Nicula a mers mult la Bucureºti. Pentru cã orgoliile, invidia ºi sindromul cancerigen „Lasã cã stim noi, nu trebuie sã ne-nvãþati voi!” erau prezente, cum stã bine somitãþilor ºi instituþiilor importante, ministere inclusiv. Dar a mers, probabil, ºi la vînãtoare mult, pentru cã pînã la urmã a reuºit. Acum, duºmanul atacã din interior. „Atitudinea medicilor de familie a fost dezamãgitoare”, spune doctoriþa ªuteu.

S-a pornit de la premisa cã medicii de familie sunt cei mai importanþi, ºi pot fi cei mai eficienþi în a face informare ºi educaþie.

111 medici au fost pregãþiti de Institutul Oncologic pentru a deveni veriga primarã a programului de screening. Astãzi, au rãmas în program doar 10 medici, pentru cã nu mai primesc 100.000 lei pentru un test, ci doar 50.000. În plus, spune doctoriþa ªuteu, un medic de familie care are 80 de pacienþi la uºã, nu are nici timp, nici rãbdare sã convingã o femeie sã facã un test care ar putea sã... dacã nu cumva... eventual... cine ºtie...

S-a încercat ºi o alta variantã, elegantã ºi civilizatã: Institutul Oncologic a trimis timp de 6 luni scrisori prin care femeile erau invitate sã facã un test Babeº-Papa-

Foºtii bolnavi de cancer se numesc «supravieþuitori».

Tibi este unul dintre ei.

nicolau. Probabil cã aceastã modalitate de acþiune era nepotrivitã cu nivelul nostru de civilizaþie, ca ºi cu nivelul nostru financiar. Dupã 6 luni, medicii ºi-au dat seama cã doar banii pentru timbre muºcau deja prea mult din fondurile disponibile ºi nici femeile nu se înghesuiau sa onoreze invitaþia. Înghesuiala însã vrei nu vrei, se va produce. Peste cîþiva ani, pe holurile de la Oncologie. ªi la coafor...

SOCIETATEA ROMÂNÃ DE CANCER, cu sediul la Cluj, organizeazã grupuri de suport pentru bolnavii diagnosticaþi cu cancer. Membrii grupurilor se întîlnesc o datã la douã sãptãmîni, iar întîlnirile sînt moderate de doi psihologi voluntari, Gabriela Martin ºi Natalia Nistor.

Discutã despre viaþa lor, mai multã sau mai puþinã, despre legislaþia din domeniul sanitar, dar ºi despre reþete de prãjituri.

Cîteodatã, merg la operã sau la o cafenea.

De curînd l-au sãrbãtorit pe Tibi. Tibi are 63 de ani, spune cã se simte de 50 ºi va merge înainte pînã la 100. A împlinit 6 ani de supravieþuire. „Nu mi-a spus nimeni, nimic. Rudele ziceau cã sînt bine, eu mã uitam în oglindã, la spital, ºi ziceam în gîndul meu cã numai coasa îmi mai lipseºte, aºa arãtam. Plîngeam în hohote, ºtiam cã e ceva rãu, cã s-a-ntîmplat un lucru urît. Am vãzut fiºa din întîmplare. Cînd m-am trezit dupã una din operaþii, era bine si cald, ºi era o doctoriþã cu ochi albaºtri, am crezut cã sînt în rai. Dar nu murisem. La început m-am gîndit cã sînt cel mai nenorocit om din lume; la spital oamenii erau albi ca varu’, sau galbeni, sau gri. La Chirurgie e o uzinã mare, nu rãmîn nicicînd paturi libere. Apoi am cunoscut o doamnã la grupul de suport de la SRC, care avea cancer ºi o grãmadã de alte probleme ºi nu se plîngea de nimic, aºa ca m-am gîndit cã eu de ce sã mã plîng atîta!

Dupã aia, m-am enervat rãu cã în spital m-au pus la muribunzi, au murit doi, apoi trei. Am zis atuncea: Eu nu! Aºa mã gîndesc ºi-acuma, dacã am stat între ãia care au murit, eu nu mã mai sperii de nimic. N-am adus nimic pe lume cînd am venit, nici de luat nu iau nimic cînd mã duc, aºa cã nu mã mai stresez. Mi-o trecut vremea ca pãlãria de paie, da’ mie tot îmi place sã pescuiesc ºi sã joc ºah; atîta îmi pare rãu, cã nu pot sã merg la Felix.”

Guvernul a aprobat tarifele pentru efectuarea expertizelor medico-legale, a constatãrilor ºi a altor lucrãri medico-legale.

Tarifele au fost majorate cu un procent de 133,2%, echivalent cu indicele de creºtere a preþurilor de consum în perioada aprilie 2003 – mai 2006, transmis de Institutul Naþional de Statisticã. Examinarea persoanelor ºi constatarea leziunilor traumatice va fi taxatã cu 38 de lei, examinarea persoanelor pentru evaluarea capacitãþii de conducere auto va costa 63 de lei, examinarea persoanelor ºi recoltarea de probe biologice pentru alcoolemie va costa 26 de lei, examinarea persoanelor ºi recoltarea de probe biologice, în care se include ºi trusa standard de recoltare pentru alcoolemie, va fi taxatã cu 80 de lei, iar examinarea medicalã a persoanelor în vederea autorizãrii deþinerii ºi preluãrii armelor ºi muniþiilor va costa 110 lei. A fost completatã ºi lista de prestaþii medico-legale, acestea ajungînd la cifra de 172. Printre noile prestaþii se aflã prelevarea ºi conservarea de probe biologice de sînge sau salivã în vederea analizei ADN – 30 de lei, detecþia ºi cuantificarea ADNului de naturã umanã în probele biologice sau pe corpuri delicte – 100 lei, sau expertiza medico-legalã pentru constatarea stãrii de sãnãtate, avînd ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumitã activitate, care va costa 400 de lei.

Analizele pentru stabilirea filiaþiei biologice (paternitate sau maternitate), pe baza testului ADN - pornind de la probele biologice de sînge sau salivã - vor costa 2.700 lei.

Bursa ºpãgii în spitale Cît costã o intervenþie medicalã, care este bursa ºpãgii în spitalele clujene? La cine ar fi bine sã mergi ca sã ieºi mai ieftin cu boala ta?

De exemplu, la Spitalul CFR, mercurialul e considerat rezonabil: - o operaþie de colon 200 de euro - o operaþie de hernie 50 - 100 de euro - o intervenþie ginecologicã 200 de euro - o operaþie la stomac 200 - 300 de euro - o histerectomie 100 - 150 de euro - o operaþie de fiere 100 - 150 de euro O naºtere normalã, la Stanca, costã între 3 ºi 5 milioane de lei vechi. O operaþie la Clinica Medicalã I, se face cu 4-6 milioane de lei ºpagã, la fel ca la Spitalul Evreiesc. În general, asistenþii primesc în jur de 300.000 - 400.000, iar brancardierii ºi portarii cam 20.000 - 30.000 de lei.

La Oncologie, preþul unei operaþii simple se învîrte în jurul sumei de o sutã de euro.

La Neurologie, o operaþie pe coloanã te costã în total cam 300 de euro, din care 2-3 milioane de lei îi dai anestezistului, care-þi ia durerea cu mîna. Toate astea, pînã cînd ne-om hotãrî sã asigurãm cadrelor medicale salarii decente (politica, politica!).

TERAPIE INTENSIVÃ Conflictul dintre rechini ºi... delfini nu ne-a convins de la început. Treabã de fãcut este, la fel ºi oameni cu bani, de ce sã nu fie loc ºi pentru unii ºi pentru alþii? Dar noi suntem oameni de litere. Oamenii de... cifre poate înteleg mai bine: la o policlinicã privatã o consultaþie costã 500.000 lei vechi. La Familia Sfântã se fac într-o lunã aproximativ 800 de consultaþii.

Cifra? 400.000.000 lei vechi. O ecografie costã 500.000 lei vechi. Policlinica Familia Sfântã ar putea încasa pentru ecografii, într-o lunã, 200.000.000 lei vechi.

Dar nu încaseazã. ªi tocmai de-asta, nu încaseaza nici alþii. Ce sã-i faci, iubirea face viaþa grea!

15

Doctorul Boilã ne conduce la etaj, sã vorbim ºi cu alþi medici. Îl cãutãm pe unul dintre ei, lipseºte, «A coborât cu o doamnã.», spune cineva. «Tânãrã?» întreabã doctorul Boilã. «Nu, mai în vârstã», i se rãspunde. «Atunci se întoarce repede» se aude mucalit rãspunsul. Pe scãri îmi spune cã nu-mi permite sã public articolul, l-a citit ºi crede cã am exagerat, ce face el acolo e foarte puþin, da, e din ºi despre iubire, oricum numai iubirea conteazã, dar e foarte puþin.

În Transilvania conteazã sã fii Maniu

În vreme ce pretutindeni pe glob, medicina produce sume uriaºe, Ioan Boilã îi trateazã gratis pe clujeni Dr. ROBERT SCHWARTZ: „Pentru unii medicina e o meserie, pentru alþii e o boalã.

Existã ºi în alte pãrþi medici care lucreazã voluntar, doar cã cine face voluntariat nu strigã asta în gura mare. Eu pur ºi simplu am auzit de clinicã, am venit aici ºi am rãmas; conteazã foarte mult mediul, vii în clinicã, nu eºti stresat de bani, îþi faci treaba, omul e mulþumit, tu eºti mulþumit.

Cred cã aº înceta sã vin numai dacã aº pleca în altã þarã.

Trist e ce se întâmplã în afara clinicii, câteodatã am senzaþia cã suntem priviþi ca niºte infractori pentru cã luãm clientela celor care fac medicina ca

«Nu existã o instituþie cu o funcþie socialã mai importantã pentru sãraci, decât o policlinicã gratuitã...

Eu am împins cãruþa dar nu aveam nici cal, nici roþi. Au venit strãinii, ºi acum nu facem decât sã þinem calul de cãpãstru» Ioan Boilã

Am plecat greu, cu o apãsare de neexplicat; se pare ca e o afecþiune cardiacã, ºtiinþific se cheamã iubire. ªi cu regretul cã nu l-am vãzut pe Publicitate

Toate specialitãþile medicale în afarã de radiologie.

Toþi medicii sunt voluntari.

Periodic, câte o circularã împotriva mitei. O capelã în care în fiecare searã un grup de tineri face adoraþie euharisticã. Un centru de fizioterapie ºi kinetoterapie extrem de modern, ca formã de autofinanþare. Vitralii suave ºi un Christ aurit la câþiva metri de un fiºier medical electronic.

ANCA GEORGESCU

georgescu@ftr.ro

NU POÞI HOTÃRÎ cam ce atitudine ar trebui sã afiºezi: pioasã? Doar aºtepþi pe banca de rugãciune, care e ºi salã de asteptare. Sã fii detaºat ºi profesionist? Doar ai venit sã scrii un articol! Nu e bine nici aºa: de unde detaºare dacã îl aºtepþi pe doctorul Ioan Boilã, care e nepotul lui Iuliu Maniu? ªi ai citit mult, ai fost copleºit, dar ai uitat tot, acum când trebuie sã aparã. Din cauza aºteptãrii prea lungi gândurile se subþiaza, ºi uiþi sã-þi fie jenã cã nici mãcar nu ºtii cum aratã omul pe care îl aºtepþi; nu conteazã, numai sã vinã odatã..

Doctorul Boilã e un bãrbat energic, cu gesturi scurte, uºor agitate; pronunþã octomvrie, ºi o secundã parcã se vede istoria în spatele lui; are vocea puternicã, pare un om aspru, dar când se uitã la tine, tu nu te mai poþi uita la nimic. Are mult umor; în biroul modest soarele îi acoperã din când în când umãrul drept; e uºor ciufulit, ºi mai ales e constant uimit cã ºtiu despre cartea pe care a scris-o, “Ziduri cu ferestre spre cer – Amintiri ºi gânduri din gulagul comunist”. Nu e sigur, dar parcã ar bea o cafea, neapãrat slabã.

Doamna în halat care aduce cafeaua învârte repede linguriþa. Tandreþea ºi grija din gestul ei se simt în aer. ªi povestim... În 1994, la Cluj, 10 medici deschideau o policlinicã fãrã platã întrun apartament cu patru camere: un birou ºi trei cabinete; în bucãtãria apartamentului – farmacia. Doctorul Ioan Boilã, directorul de atunci ºi de acum al Policlinicii Familia Sfântã, povesteºte fãrã mândrie lucruri de care pare ºi el sã se mire din când în când, când le aude rostite; spune doar la sfârºit «Toþi eram sãraci atunci... ºi uitaþi unde am ajuns. » În douã luni, 150 de medici ºi-au exprimat disponibilitatea de a lucra voluntar în policlinicã. Câteva dintre asistente fãceau ºi ele muncã voluntarã. Cererea era uriaºã ºi treaba mergea din plin. S-au primit donaþii în aparaturã ºi mobilier. Nu exista, cum nu existã nici azi, nici un fel de condiþionare a primirii pacienþilor, era suficient ca aceºtia sã spunã cã nu-ºi permit sã plãteascã doctorul, nu se cereau adeverinþe sau dosare stufoase. Cuvântul era, este ºi azi, suficient.

Arderea iniþialã însã s-a consumat repede. Realitatea izbea dureros: nevoile tot mai mari, pretenþiile crescute ale pacienþilor, din ce în ce mai puþinã susþinere, de orice fel. Comunitatea localã? Surdã! Un foc de paie românesc? Un vis îndrãzneþ spulberat înainte sã devinã coºmar?

Categoric NU. Focul arde ºi azi în ochii doctorului Boilã, iar visul deatunci este o realitate valoroasã, dar mult prea discretã în viaþa Clujului.

La policlinica Familia Sfântã, care are azi un sediu modern ºi generos pe strada Moþilor 32, se fac în fiecare zi 20-30 de ecografii, în fiecare lunã aproximativ 1000 de intervenþii

medicale diverse. Totul este complet gratuit. Doctorul Boilã spune cã l-au sfãtuit mulþi sã-i întrebe pe pacienþi, mãcar informativ, ce venituri au. A fost întotdeauna împotrivã.

Minunea aceasta nu este din pãcate meritul comunitãþii clujene ci, spune doctorul Boilã, «o iniþiativã care s-ar fi stins în ridicol fãrã ajutor din afarã.» În 1996 trei cãlugãriþe din Congregaþia Doctrinei Creºtine din Luxemburg au vizitat policlinica, ºi doctorul Boilã îºi aminteºte de uimirea lor. Dupã spusele mãicuþelor, era o instituþie unicã în lume.

De atunci, Congregaþia Doctrinei Creºtine din Luxemburg este principalul susþinãtor al activitãþii policlinicii. E rândul doctorului Boilã sã fie uimit: «Eu vã spun sincer, nici acum nu înþeleg. Strãinii au rezerve în legaturã cu românii, dar mãicuþele acestea... nu ºtiu cum au avut atâta încredere în mine, cã numai dupã mutrã...». Doctorul Boilã nu poate vedea desigur focul din proprii-i ochi... În povestea policlinicii au apãrut rar, ºi deloc pãtimaºe, cuvintele ºacali, invidie, aberaþie, foarte greu, aproape imposibil. Aºadar cum este totuºi posibil? Doctorul Boilã nu se grãbeºte sã identifice cu precizie motivaþia oamenilor care lucreazã aici voluntar, presupune doar: «Eu cred ºi sper cã-i motiveazã caritatea creºtinã, care pânã la urmã înseamnã pur ºi simplu sã faci bine în numele lui Isus Christos». Despre motivaþia personalã vorbeºte senin, nimic nu-i mai firesc: «Satisfacþia personalã, asta dã tinereþe, dacã aº trãi întrebându-mã câþi bani câºtig nu ºtiu ce s-ar întâmpla, aº face un atac, ceva, nici eu nu ºtiu. Sã nu credeþi cã nu-i greu, sunt probleme, sunt pacienþi scandalagii, pretenþioºi, au complexe, dar dacã nu vii cu bucurie...»

un business. Ei însã ar trebui sã se gândeascã cã omul care vine la doctor nu cere mult, vrea sã fie consultat ºi respectat, atât. Eventual sã primeascã ºi chitanþã. Aici asta primeºte; mai puþin chitanþã. În alte pãrþi nu e primit pentru cã pute. Eu zic cã dacã pute nu e mai puþin om ºi nu e mai puþin bolnav.”

DR. MARIUS ABRUDAN: „Îi încurcãm pe rechini, asta e clar.

Motivaþia mea e foarte simplã, poate e prea pateticã, dar v-o spun: soþia mea a murit de cancer, n-am reuºit s-o salvez, am pierdut-o. Sunt sigur cã ea ar fi vrut sã fiu aici ºi de asta sunt. Ce sa vã spun... era, de exemplu, total împotriva mitei ºi a lucrurilor care nu þi se cuvin, avea aproape o obsesie. În plus cred cã mai ales acum existã un soi de decrepitudine a medicinii, mã îngrozesc de ce îmi povestesc oamenii cã se întamplã în alte instituþii, parcã se face o întrecere socialistã de câºtigat bani. ªi sã ºtiþi cã îi încurcãm pe rechini, asta e clar. Din pãcate pentru ei, oamenii, ºi medici ºi pacienþi, vin aici pentru cã sunt scârbiþi de ce se întâmplã în clinici.”

Rex, câinele policlinicii, despre care doctorul Boilã spune cu ochi de copil: «E aici în spate, vi-l arãt, eu l-am adus aici. Mie îmi plac câinii, nu

prea îmi plac pisicile ºi mi-e scârbã de ºobolani.» Mã întreb dacã am înþeles tot ce am auzit ºi am vãzut.

Mã tem cã nu...

16 ] CLUJUL DE COLECÞIE Rãdãcini ardelene ale Majestãþii Sale Elisabeta Mihail Rhedey de Kis-Rhede (1720-1791) ºi Terezia Bánffy (n. 1765 - m. 11 martie 1807), au fost pãrinþii contelui Ladislau Rhedey de Kis-Rhede (1773-1835), cãsãtorit cu Ágnes Inczédy de Nagyvárad. Fiica celor doi, Claudine Rhedey (1812-1841), s-a cãsãtorit la 2 mai 1835 cu ducele Alexandru de Würtemberg (1804-1885). Fiul acestora, Francisc de Teck (1837-1900), cãsãtorit în 1866 cu Mary Adelaide de Cambridge, principesã a Marii Britanii ºi Irlandei de Nord, a fost tatãl prinþesei Mary de Teck (1867-1953), cea care a devenit, la 6 iulie 1893, soþia lui George al V-lea, Rege al Marii Britanii ºi Irlandei între 1910 ºi 1936. Fiul acestora, George al VI-lea, Rege al Marii Britanii ºi Irlandei între 1936 ºi 1952, este tatãl Majestãþii Sale Elisabeta.

Inochentie Micu Klein, Cotitã ºi Dragalina erau vestite, în secolul trecut, prin bordelurile lor

Strada plãcerilor Clujul de la sfârºitul secolului XIX - începutul secolului XX nu oferea puzderie de locuri de distracþie, ca-n prezent. Ceea ce era însã un avantaj, cu precãdere pentru bãrbaþii vremii, era libertatea prostituþiei. Legislaþia permisivã a dus la înflorirea acestei „branºe”, mai ales în apropierea universitãþilor sau a liceelor. Motivul, dupã cum povesteºte istoricul Vasile Lechinþan, referent principal în cadrul Arhivelor Naþionale din Cluj, era unul simplu: liceenii ºi tinerii, pe lângã ofiþeri sau turiºti, erau cei mai frecvenþi clienþi ai acestor stabilimente.

MÃDÃLINA PRUNDEA

prundea@ftr.ro

PUÞINI CLUJENI ºtiu cã, în prima parte a secolui trecut, strada Inochentie Micu-Klein, din preajma zidului Cetãþii, era cunoscutã prin casele de plãceri. Pe aceastã stradã, numitã mai întîi „Buza”, apoi strada Florilor, erau nu mai puþin de trei bordeluri care figurau în ghidul oraºului drept firme la fel de respectabile ca oricare altele. Clãdirile în care prostituatele îºi ofereau serviciile dãinuiesc încã, fie sub forma unor case familiale, dar ºi ca baruri; altfel spus, distracþia dãinuie, chiar dacã sub alte forme.

UN SECOL AL MORAVURILOR UªOARE / Meseria de prostituatã apare în scrierile vremii încã din secolul XVI. Într-un document din 1573 este menþionat pentru prima datã termenul de „casã bordel” (bordelyhaz – magh.), dar nu pentru a face referire la o clãdire în care se practicã prostituþia, ci în sens peiorativ. „În perioada aceea încã nu erau bordeluri, iar pentru adulter, femeile erau bãgate într-un sac ºi aruncate pe Someº”, povesteºte istoricul Lechinþan. Începând cu anul 1850, încep sã aparã în acte adevãratele bordeluri ale Clujului. În anul 1914, în „Ghidul firmelor ºi lo-

Renumitã pentru pitorescul urban ºi pentru «moravurile uºoare», strada Scãrilor, de pe colþ cu Dragalina, apare într-o fotografie fãcutã de un autor anonim în 1948, chiar înainte de demolarea clãdirilor din preajma scãrilor ce urcã pe Dealul Cetãþuii.

Aceste ilustraþii inedite fac parte din arhiva personalã a istoricului Gheorghe Bodea. cuitorilor Clujului”, scris de Potor Dezso, printre alte ocupaþii figureazã ºi ºase bordeluri, trei pe strada Buza (actuala Inochentie Micu Klein), douã pe strada Cotitã ºi unul pe strada Dragalina. „Am gãsit o plângere, datatã în 1914, scrisã de locuitorii de pe strada Dragalina, care erau foarte supãraþi cã din casa de la numãrul 18 ieºeau femeile, mai dezgolite mai ales în apropierea Liceului Gheorghe Bariþiu”, explicã Vasile Lechinþan. „Pe Dragalina am pãþit-o ºi eu, pe pielea mea, când eram student, cã mi s-a ridicat ºapca de pe cap de la o fereastrã”, îºi aminteºte un alt istoric clujean, Gheorghe Bodea. „Oamenii care treceau pe aici în drum spre Viena, moldoveni sau munteni, trebuiau sã se distreze”,

povesteºte el. În 1948 când a venit Naþionalizarea, a venit ºi sfârºitul acestei industrii legale a plãcerii. „Am cunoscut un tânãr ofiþer din miliþie,care mi-a povestit cã a participat atunci la prima acþiune de închidere a bordelurilor. Au încãrcat femeile în camioane ºi le-au dus, iar unele dintre ele s-au întors ca muncitoare în fabricile vremii”, îºi aduce aminte Bodea. „MADAMÔ DE CLUJ, STRÃMOAªA REGINEI ANGLIEI / Una dintre „pionierele” acestei industrii în Cluj a fost contesa Rhedey Mihalne (în traducere exactã „soþia lui Rhedey Mihail”), pe numele sãu Terezia Banffy. În 1778, aceastã doamnã de viþã nobilã ºi „de lume”, a construit o casã în centrul Clujului,

unde balurile erau la ordinea zilei. În ascuns, dupã cum povesteºte Lechinþan, locul a devenit unul în care întîlnirile amoroase au cãpãtat amploare. Tocmai de aceea, în momentul în care tavanul casei s-a surpat, probabil dintr-un defect de construcþie, „puritanii” timpului s-au bucurat ºi au dat vina pe „moravurile uºoare”.

De notorietate printre istorici este arborele genealogic al familiei Rhedey, care ajunge pânã la Casa Regalã a Angliei. Potrivit lui Tudor Sãlãgean, ºeful Secþiei de istorie a Muzeului Naþional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), Mihail Rhedey ºi Terezia Banffy (soþia sa, contesa) sunt strã-strã-strã-strãbunicii reginei Elisabeta, ºi strã-strã-strãstrã-strãbunicii prinþului Charles.

SPIRIT CLUJEAN În Londra, acum un an, niºte londonezi nebuni au pornit la lipit poezii pe geamurile din metrou.

Dupã aceea, volumele respective sau editat de zece ori. La Milano ºi în Sicilia, poeþii se urcã în metrou ºi-ºi recitã poeziile. Volumele lor se vînd apoi în tiraje uriaºe. Vi se pare o nebunie sã publici în presa de consum, poezie? Ei bine, Foaia transilvanã o face.

Lucian Blaga trebuie sã dãinuie în noi precum Dumnezeu. Oraº al veghei, Clujul este mai ales

COLÞ MEDIEVAL LA CLUJ: 1570 Pe lângã Bastionul Croitorilor, pe strada unde stau alãturi biserica reformatã ºi alte case cu ogive medievale, o întâmplare se repetã, ciudatã, în fiecare dimineaþã, pe la acelaºi ceas.

Se pot vedea pe-acolo înºiruite subt streºini ovale de-argilã. Ovale. Tulburãtoare, frumoase ovale.

Trecãtori, purtaþi de febra dimineþii, se opresc brusc, în sus sã priveascã. Întâi unul, apoi doi, apoi trei, în numãr crescând,

al lui Lucian Blaga, oraº în care a pãtimit ºi s-a stins. Poet al mirãrii ºi al luminii, Lucian Blaga rãmâne cel mai însemnat poet român al secolului XX. Am ales un poem, dintre ultimele scrise de Lucian Blaga, un poem despre Clujul sãu, propunând prin aceasta ºi o tresãrire cititorilor noºtri: mai pãstreazã astãzi Clujul mirãrile din poezia lui Lucian Blaga? Frumuseþea acestuia nu este una liniºtitoare. Pacea ce se prelinge din cuvinte, largile aripe ale curiozitãþii ºi semnele fecunditãþii ºi ale înþelepciunii unui timp, timp pe care noi l-am, rãvãºit, transmit cititorului neliniºti întemeietoare. Poezia lui Lucian Blaga este întemeietoare. Cu toate acestea, Clujul nu

pânã când mulþimea zãdãrniceºte mersul, înaintarea, întoarcerea.

Gâlceava se stârneºte între tineri ºi bãtrâni.

Spre ovalele rânduite subt streºini cãtând tinerii spun: «Sunt jumãtãþi de sâni».

Bãtrânii rãspund: «Sunt cuiburi de rândunici».

Disputa se-ncinge aprigã, medievalã, ca focul.

Fetele cari se-abat prin preajmã se opresc ºi ele o clipã. Apoi ºovãitoare pãrãsesc locul prefãcându-se a nu-nþelege despre ce e vorba; sau intrã zâmbitoare în bisericã s-asculte orga.

Oamenii privesc nedumeriþi la statuia

mai reþine astãzi parcã nici muzica izvorîndã din biserici, nici amãrãciunea luminoasã din îndoielnica rãpunere a „balaurului” ºi nici aburul tãmãduitor al gâlcevei înþelepþilor. Clujul nostru pare a fi încremenit într-o înduioºãtoare, perpetuã sãrbãtoare a ungerii de „domni”, grãbiþi dregãtori degeaba spre o capitalã a cãpãtuielii ºi a mankurtizãrii. Iar cei ce rãmân sînt prea istoviþi de viaþa lor ticsitã de probleme spre a-ºi mai rezerva deliciul de a privi, bunãoarã, în sus la „tulburãtoare, frumoase ovale”. Ne rãmâne Poezia ca o posibilã, speratã salvare. Acesta este ºi rostul rubricii pe care o alcãtuim cu sfialã.

(Dumitru CERNA)

Sfântului Gheorghe, care încã n-a învins bãlaurul.

Pe la amiazã, în sfârºit, mulþimea se destramã. În câteva ceasuri argumentele ostenite sunt date uitãrii. Oamenilor le mor dovezile, treptat.

Ei se privesc strãini parcã niciodatã nu s-ar fi certat.

A doua zi disputa începe de la capãt.

Bãtrânii spun: «Sunt jumãtãþi de sâni!»

Tinerii rãspund: «Sunt cuiburi de rândunici».

[1959-1960]

FOAIA TRANSILVANÃ

SPORT TURISM

/ SÃNÃTATE / LIFE & STYLE

17

www.ftr.ro

Galeria monºtrilor acri GIGI BECALI Babuinul pe motor / Pierde punctele de zor

MEDIAFAX FOTO

Ziariºtii bucureºteni se înghesuie de zor la fundul mare ºi roz al lui Gigi Becali, convinºi cã fiecare limbã le aduce un punct de audienþã în plus ºi fãrã sã-ºi dea seama cã organele nu pot substitui niciodatã gîndirea.

Florin Cãlinescu Urmaºul lui Dem Rãdulescu se screme sã ne facã sã rîdem ºi pe un canal de sport invizibil.

FUGA DE ACASÃ

Giovanni Becali

MM Stoica

Ar mai vrea încã o echipã de îmbolnãvit, dupã Rapid ºi Dinamo.

La Steaua nu are loc de vãru-so. Portari de noapte, dacã-l vedeþi prin Cluj, împuºcaþi-l cu sare!

Fandosit ºi frustrat notoriu, filosof de doi bani, un bufon la curtea «regelui» Jiji

PERICOL

Situatã la aproximativ 40 km de Cluj-Napoca, pe valea Someºului Rece, comuna Mãguri - Rãcãtãu este de un pitoresc deosebit, ca de altfel toate zonele muntoase din judeþ. Cei din capitalã, ºi mai toþi românii care locuiesc la cîmpie, tînjesc dupã astfel de locuri.

TURIST

PAGINA 21

Obezitatea ºi televizorul merg mînã în mînã, mai ales atunci cînd este vorba despre copii. Acest lucru este confirmat de un studiu condus de cercetãtorii de la ªcoala de Sãnãtate Publicã de la Harvard. Punctul de plecare este faptul cã în faþa televizorului, cei mici sfîrºesc prin a înghiþi în mod aproape inconºtient cantitãþi excesive de mîncare.

PAPILA GUSTATIVÃ

PAGINA 22

Pe numele sãu adevãrat Adrian Bogdan, Bughi se ocupã cu tot ce înseamnã organizare la clubul universitar. Visul sãu este sã-ºi continue munca anul viitor în prima ligã. FTR dezvãluie cum aratã preziua ºi ziua meciului din viaþa celui mai ocupat component al grupãrii «ºepcilor roºii».

SPORT

PAGINA 19

18 ] ECHIPA MOMENTULUI

Roschnafsky / FOTO: Liviu Scripcaru

Seals / FOTO: Liviu Scripcaru

ODÃ MITICULUI teaua, Dinamo ºi Rapid au terminat ultimele trei sezoane pe podium, în ordine ACB, ABC ºi BAC. Dacã adãugãm cã din 1990-1991 nici o echipã din provincie nu s-a mai putut apropia de titlu, spunem, fãrã sã greºim, cã bucureºtenii pot fi consideraþi... mitici.

Cu echipele, v-am lãmurit. Hai s-o luãm cu oamenii acum. Deveniþi între timp zei. Nu cred cã vã supãr dacã încep cu Gigi Becali, acest Maybach al Mercedesurilor, general, rãzboinic, politician, filosof, bun creºtin, afacerist cinstit, îndrãgostit de arte, ce mai, un mitic autentic. Ajungem la Cristi Borcea, un „gentleman desãvîrºit“, un ins atent atunci cînd îºi asorteazã costuOVIDIU DE BLAG mul cu cãmaºa mov ºi ciorapii albi, un „orator de clasã“, „un vizionar“. Încheiem cu George Copos, acest „Morocãnos” din „Albã ca Zãpada”, pasionat de dulciuri ºi electronicã deopotrivã, utecist, ministru, patron, ce mai, om mare. Deranjez pe cineva oare dacã îi plasez ºi pe aceºti trei domni printre mitici? Nu cred, îmi fac doar datoria. Noi, cei din provincie, ar trebui sã reflectãm la toate acestea. Ar trebui sã ne vedem lungul nasului, sã ne înscriem în competiþii doar ca sã ne exersãm umilinþa. Sã avem grijã ca fiecare pas al nostru sã fie unul greºit, pentru cã altfel ne-am situa contra legii firii.

S

acã vreunul dintre voi nu este de acord cu mine, n-are decît sã facã pe nebunul. Sã spargã monopolul miticilor ºi sã creadã în forþele proprii. E o întreprindere riscantã, dar cu atît mai importantã poate fi victoria.

D

FOTO: Liviu Scripcaru

U Mobitelco joacã în fieful formaþiei OHL Brno

Clujenii se plimbã pe uliþa cehã OVIDIU BLAG

blag@ftr.ro

Universitatea Mobitelco se aflã astãzi în faþa celui mai dificil examen din cadrul grupei B a Euro Cup Challenge. Bãieþii lui Miodrag Perisici întîlnesc, de la ora 18.30, în deplasare, pe A PLUS OHL Brno (Cehia).

Clujenii sînt liderii grupei, dupã ce au învins pe Boncourt (Elveþia), 83-74 ºi Keravnos (Cipru), 100-95. În cazul unei victorii, U Mobitelco poate rezolva în mare parte ecuaþia calificãrii, avînd în vedere cã primele douã clasate acced în fazele superioare ale competiþiei.

LE VAR SEALS, PE VAL / La capitolul marcatori, ierarhia din Challenge Cup este condusã de cãtre Le Var Seals, americanul de la Cluj marcînd 59 de puncte în douã întîlniri. Le Var, 24 de ani ºi 1, 95 m, a fãcut un salt calitativ uriaº în acest sezon, avînd evoluþii entuziasmante atît în Europa, cît ºi în campionatul intern.

Al doilea marcator de la U Mobitleco este Tudor Dumitrescu, 26 de puncte, un baschetbalist prea puþin folosit în întrecerea internã.

CRISTESCU, OMUL MIZELOR MARI / Pariul cu Europa l-a fãcut managerul Mircea Cristescu. Dupã experienþa nereuºitã de anul trecut, cînd clujenii au pãrãsit prematur competiþia, el sa ambiþionat, asumîndu-ºi riscul înscrierii formaþiei în Challenge Cup. În condiþiile în care în acest campionat clujenii au pierdut douã meciuri, la Ploieºti ºi Piteºti, calificarea în Europa devine una vitalã. Ar fi o revanºã indirectã pentru înfrîngerea de la Asesoft. Pentru cã ploieºtenii sînt pe punctul de a pãrãsi Eurocup, în timp ce clujenii sînt aproape de a se “integra” în Europa, în 2007.

Dupã ce acest capitol se va fi încheiat, U Mobitelco se va concentra ºi pe competiþia internã, pentru cã de 10 ani încoace, Clujul aºteaptã un nou titlu naþional.

Le Var Seals, marcînd în cel mai autentic stil NBA FOTO: Liviu Scripcaru

PROFESIONIªTII

19

Bughi este alãturi de Universitatea Cluj din 2000. La cei 48 de ani, secretarul general al clubului este o piesã importantã din angrenajul unei echipe pe care mulþi s-au sãturat sã o vadã în liga a doua. Apare în toate pozele de grup, dar mai mult ca sigur cã nu îl remarcã nimeni. Directorul general, Alin Bãnceu, spune cã nea Bughi este indispensabil pentru club. Suporterii îl cunosc ºi-l respectã. Nu face echipa, nu marcheazã goluri ºi nu aduce bani la club. Dar fãrã el, Universitãþii i-ar fi de douã ori mai greu sã urce pe prima scenã a fotbalului românesc.

Adrian Bogdan, fost campion de lupte, este ºeful din culisele „ªepcilor roºii”

Greco-romanul de la «U» SORIN RºNOVEANU

rasnoveanu@ftr.ro

Numele din buletin: Adrian Bogdan. Lumea îl strigã nea Bughi. Scund, mereu preocupat ºi mereu pus pe ºotii. Îl vedem în poza echipei, dar nu zãbovim niciodatã asupra lui. I se spune secretar general al clubului. Ce face omul ãsta pentru club? De ce este tot timpul aproape de conducere, de jucãtori? Are pile? La cine?

Ne-am hotãrît sã-l urmãrim în cele mai aglomerate momente ale vieþii sale: preziua ºi ziua unei banale etape din campionat.

Adrian Bogdan, omul care meritã premiat în cazul promovãrii Universitãþii VINERI, ORA ªAPTE DIMINEAÞA / Am bãtut la uºa lui Adrian Bogdan, foarte devreme. Vorbim în ºoaptã, pentru cã soþia ºi copiii dorm. „Nu ºtiu cum îmi mai tolereazã lipsa de acasã în weekend”, mãrturiseºte nea Bughi, care ne face apoi un scurt inventar al zilei: maºina pentru echipã sã fie pregãtitã, terenul de antrenament pus la punct, telefoane la Jandarmi, Poliþie, Pompieri în vederea meciului de mîine. Telefon la FRF. Verificarea carnetelor jucãtorilor de cel puþin douã ori. Raportul zilnic cãtre directorul general Alin Bãnceu. „Bine cã nu suntem în deplasare cã ar trebui sã mã ocup ºi de rezervãri!”, spune nea Bughi zîmbind. ªi cu aceasta închide agenda roºie de care nu se desparte niciodatã. Apoi zbatere ºi alergãturã. La sfîrºitul zilei, toate sunt rezolvate. Inclusiv repetiþia cu copiii de mingi care poartã steagul lui “U”. Telefonul de la Bãnceu, care-l anunþã cã totul este în regulã, îl face sã doarmã liniºtit. Urmeazã ziua meciului.

SÎMBATÃ DIMINEAÞA / Delega-

douã vorbe Ovidiu Blag: Ce momente deosebite aþi trãit la Universitatea?

- Momentele plãcute au fost multe în aceºti ani, dar acum îmi amintesc un moment care se leagã de Dan Anca. Când era antrenor, aveam meci la Satu Mare, ºi nu am gãsit cazare decât la un cãmin, în condiþii vitrege, cu paturi etajate.

Mi-a spus atunci, sã nu-mi fac griji, cã mai bine sã avem problemele astea decât altele ºi cã oricum ne ajutã sã câºtigãm meciul. A doua zi am ºi bãtut, aºa cum spusese. Avea darul de a gãsi mereu rezolvãri la problemele pe care le întâlneam.

þia oficialã (arbitri, observatori etc.) trebuie sã aibã la hotel ziarele, apoi un mic dejun la stadion. Bughi se ocupã ºi de asta. Dupã inspectarea terenului, urmeazã ºedinþa tehnicã, unde împreunã cu delegatul de la echipa oaspete ia cunoºtinþã despre regulamente, reguli sau doleanþe ale brigãzii de arbitri ºi ale observatorului. Începe meciul. În timpul partidei stã pe bancã, notîndu-ºi atent fiecare schimbare, cartonaº

O.B.: A fost vreun moment când aþi spus cã renuntaþi?

- Da, au fost ºase luni în care nu am luat banii ºi mã gândeam sã renunþ. Soþia a fost cea care m-a fãcut sã continui. Este ºi ea U-istã, de micã o ducea socrul meu la meciuri.

O.B.: Cum aþi sãrbãtori promovarea?

- Mi-ar place sã facem la fel cum a fost atunci când am promovat din C în B. Cu un foc de tabãrã uriaº, sã ardem toate relele ºi neajunsurile care au fost în club.

sau avertisment. „Luni fac graficul ºi rãspund cu capul pentru eventualele neconcordanþe, mai ales la cartonaºe” spune Nea Bughi.

FAN ÎNFOCAT / Obligatoriu se ridicã la gol, vrînd parcã sã onoreze ºi el reuºita. Dacã însã luãm gol se zburleºte, dã nemulþumit din cap ºi noteazã numai el ºtie ce în carneþel. În general, dupã meci lumea se manifestã în funcþie de rezultat. In-

Carte de vizitã

diferent însã de ce s-a întîmplat pe teren, nea Bughi continuã munca: arbitrii ºi observatorul sunt în regulã? ªedinþã tehnicã. Maºina pentru bãieþi, Poliþie, Jandarmi, Salvare. Evacuarea stadionului e gata? E pregãtitã conferinþa de presã? Cînd totul este în regulã, nea Bughi poate rãsufla uºurat. El ºi-a fãcut treaba.

Ca întotdeauna. Bãieþii mai au de muncit. Nea Bughi nu vrea altceva decît Divizia A. E visul sãu suprem.

Nume: Bogdan Adrian Data naºterii: 11.07.1958 Cariera: 1973 - legitimat la ªc. Sp. Braºovia - secþia Lupte greco-romane 1975 - campion naþional 1975 - 1980 legitimat la Steagul Roºu Braºov 1980 - 1983 legitimat la ASA Cluj Divizia A, arbitru Divizia A (lupte) 1986 - 1990 antrenor lupte AS Unirea Dej 1990 - 2000 secretar de club ºi organizator de competiþii la AS Unirea Dej începînd din 2000 - secretar general Universitatea Cluj

CURIOZITÃÞI

Fotbalul explicat matematic

Alan Shearer, autorul golului cu pricina

Lucrarea lui John Wesson, “ªtiinþa Fotbalului”, încearcã sã desluºeascã sportul rege pînã în cele mai amãnunþite detalii. De la presiunea balonului ºi unghiul de lovire, pînã la explicarea în cele mai mici detalii a traiectoriei balonului în funcþie de diferite condiþii meteorologice. Ce mai, lucrare ºtiinþificã! ªi cînd te gîndeºti cã naþionala Angliei tot nu joacã nimic, chiar ºi cu atîþia specialiºti în spate. Dacã aceastã lucrare s-ar fi realizat în România, schema pe care vo prezentãm în cele ce urmeazã ar fi fost înlocuitã.

Asta pentru cã indiferent de inovaþile din fotbal, de imaginaþia jucãtorilor sau de ºtiinþa antrenorilor, jucãtorii noºtri au un talent de a complica lucrurile teribil.

Urmãriþi linia de la centru ºi, dacã nu ameþiþi în urmãtoarele 15-20 de secunde veþi vedea cum s-au desfãºurat cele 6 minute dintre golurile lui Sheringham ºi Shearer în partida dintre Anglia ºi Olanda la Campionatul European din 1996. O adevãratã miºcare brownianã. O þesãturã complexã care rãmîne totuºi o banalã schemã de joc.

Mingea a circulat 6 minute de când a fost repusã la centru pânã când a intrat în poartã

20 ] PLANETA FOTBAL CE VREMURI! Primul 11 al naþionalei, cu un clujean veritabil, Rãzvan Cociº (ultimul de pe rândul de sus) ºi un fost locuitor al Clujului ºi cel mai bun promotor al fotbalului din oraº, Dorinel Munteanu (al treilea pe rândul de jos)

Interziºi la Bucureºti

Fotbaliºtilor clujeni nu li s-a prea cîntat imnul naþional

Selecþionerii echipei naþionale s-au dovedit foarte zgîrciþi de-a lungul timpului cu convocãrile de la echipele clujene EMIL MOLDOVAN

Anca a rãmas singurul clujean care a jucat pe stadionul Wembley, în Anglia-România 1-1. ªtiinþa, echipa de aur a Clujului anilor ‘60, a dat la naþionalã doi dintre cei mai importanþi jucãtori pe care i-a avut oraºul de sub Feleac. Petru Emil, cunoscut pentru tehnica lui extraordinarã ºi Zoltan Ivansuc au jucat de trei ori împreunã pentru prima reprezentativã, o victorie cu Marocul ºi douã înfrîngeri, cu R. D. Germanã ºi cu Spania.

moldovan@ftr.ro

OVIDIU BLAG

blag@ftr.ro

CEL MAI IMPORTANT jucãtor pe care l-a avut Clujul în ultimele decenii, Dorinel Munteanu, a reuºit sã spargã un record negativ, care dura de 12 ani. Din 1993, cînd Cornel Dinu l-a selecþionat pe Marius Predatu de la Universitatea Cluj pentru o partidã cu Cipru, nici un jucãtor al vreunei echipe clujene nu a jucat vreun minut în culorile naþionalei. „Am prins un an bun atunci. Am dat gol din foarfecã pe Ghencea, apoi am bãtut Rapidul pe „Ion Moina” cu 50. Eu am marcat 4 goluri. La naþionalã m-au primit bine, n-am avut probleme de integrare. Regret cã nu am jucat decît un meci oficial”, îºi aminteºte Predatu.

Conjunctura dar ºi ghinionul au fãcut ca feroviarii Tilincã ºi Jula, observaþi de Piþurcã, sã nu apuce sã intre pe teren nici mãcar într-un meci amical. Primul s-a accidentat ºi nu a prins lotul, iar al doilea a rãmas pe bancã toate cele 90 de minute ale partidei cu Finlanda din preliminariile CM 2006. Doisprezece ani deci, în care Iordãnescu, Boloni, Hagi sau Piþurcã au ignorat total Universitatea ºi CFR-ul, cele mai importante echipe clujene.

AMINTIRI CU TIM, ANCA ªI IVANSUC / Înainte de 1993, lucrurile stãteau un pic mai bine.

Jucãtorul Universitãþii Cluj, Zoltan Kadar, a jucat douã meciuri pentru naþionalã, cu Spania ºi Norvegia.

Dorinel Munteanu

Marius Predatu Zsolt Muzsnay, actualul antrenor secund al lui CFR, dar fost jucãtor la „U”, a prins trei partide în tricoul reprezentativei în timp ce activa la Cluj,

dintre care una cu Irakul, chiar la Baghdad.

Alþi doi „studenþi” clujeni, Septimiu Câmpeanu ºi regretatul Dan Anca au strâns patru,

respectiv ºapte selecþii pentru echipa naþionalã, primul reuºind sã marcheze ºi un gol întrun amical cu Israelul, câºtigat de ai noºtri cu scorul de 3-2. Dan

Iuliu Mureºan are un plan original pentru a-ºi motiva fotbalistii

Buzunarul cu fermoar

Iuliu Mureºan, preºedintele lui CFR, este încrezãtor în privinþa ultimelor dispute din 2006. „Important pentru noi este sã cîºtigam ultimele 3 meciuri care le mai avem de disputat. Dacã vom bate tot eu sînt convins cã vom urca pe podium. Atît Steaua cît ºi Rapidul se vor împiedica în meciurile rãmase”, a declarat convins preºedintele clubului, Iuliu Mureºan care îºi doreºte ca tradiþia din meciurile cu Farul Constanþa sã se confirme ºi sîmbãtã. „De cîte ori am jucat cu Farul am reuºit sã cîºtigãm. Avem un ascendent moral faþã de ei ºi sper sã batem ºi acum”, a spus Mureºan. Boss-ul din Gruia nu renunþã la planul sãu de a-ºi motiva oamenii. „Am legat primele din ultimele patru meciuri. Ori vor lua toate primele ori nu vor lua deloc. Totul sau nimic. Dacã nu vom bate un meci, contractele se vor înjumãtãþi, iar dacã nu vom cîºtiga douã meciuri din ultimele patru, bãieþii vor Surdu, responsabilul cu golul la CFR merge în vacanþã fãrã nici un ban în buzunar”, a ameninþat cu ceva

DE CARTEA RECORDURILOR / În cazul CFR-ului, naþionala s-a numit „tãrîm interzis” pentru foarte mult timp, chiar dacã Þegean sau alþi jucãtori ai echipei dintre anii 1970-1975 ar fi meritat poate câteva minute sub tricolor. Ultimul jucãtor care a fost selecþionat la prima reprezentativã direct din echipa CFRului, s-a numit Anton FerencziFernbach ºi a jucat un singur minut într-un amical cu Ungaria, pierdut de România cu 5-1 în toamna anului 1948. Partea interesantã este cã a fost titular.

Jurnalistul sportiv Laszlo Ferencz, în presã din 1950, îºi aminteºte cã Fernbach s-a ciocnit chiar în primele faze ale partidei cu un jucãtor advers ºi a trebuit sã fie schimbat chiar în minutul doi. „Dacã nu mã înºel, întîmplarea este unicã în istoria echipei naþionale. Fernbach era un jucãtor foarte puternic ºi juca bine în acea perioadã, dar a avut ghinion”, spune jurnalistul. Dupã 58 de ani, Dorinel spune cã se simte onorat cã a întrerupt „seceta” la acest nivel. „Nu ºtiam

nimic despre aceastã istorie. De acum înainte cred cã nimeni nu mã va putea scoate din istoria CFR-ului, o echipã la care m-am simþit onorat cã am putut evolua”, spune Dorinel. Internaþionalul explicã ºi de ce nu mai sînt convocaþi ceferiºti la naþionalã. „Sînt prea mulþi strãini la CFR, localnicii nu se pot afirma. Doar dacã, prin prestaþiile lor, vor reuºi sã ducã echipa în cupele europene. Atunci sigur vor atrage atenþia selecþionerului”, a opinat Munteanu.

ISTORIE / Graþian Sepi, de la U Cluj, a fost jucãtorul cu cele mai multe selecþii la naþionalã, în timp ce activa la echipa studenþeascã. El a adunat 19 partide, marcînd 14 goluri, fiind de cîteva ori chiar cãpitanul echipei.El a fost prezent ºi în singurele partide ale României în care Clujul a trimis trei jucãtori: RomâniaBulgaria 5-2 (alãturi de Alexandru Szatmari ºi Gh. Mureºan) ºi Lituania-România 2-4 (alãturi de Szatmari ºi Lazãr Sfera).

Viorel Mureºan, Paul Marcu, Pavel Grãjdean, Ion Suciu, Viorel Mateianu, Vasile Alexandru, Stere Zeanã, Sever Coracu, Andrei Sepci, Andrei Criza, Nicolae David, Nicolae Munteanu, Giurgiu, Cipcigan, Lazãr, Chifer, Krieskoffer, Guga, Hirsch, Leitner ºi Iacob Felecan sunt alþi internaþionali clujeni, care meritã mãcar sã fie menþionaþi.

Universitatea primeºte „vizita” celor din Lupeni timp în urmã preºedintele Iuliu Muresan. De altfel, se anunþã o iarnã extrem de spectaculoasã din punctul de vedere al transferurilor la CFR, Mureºan promiþînd: „veþi vedea un cu totul alt CFR în retur!”

CÃPITANUL NU JOACÃ LA CONSTANÞA / Clujenii nu vor putea conta în meciul cu Farul Constanþa pe „cãpitanul” Alin Minteuan care este suspendat din cauza cumul de cartonaºe galbene, acesta urmînd a fi înlocuit în primul unsprezece de cãtre Pedro Oliveira care ºi-a revenit în totalitate dupã accidentarea din meciul cu Rapidul. De asemenea, prezenþa lui Casian Miclãuº se aflã sub semnul întrebãrii dupã problemele respiratorii apãrute în timpul partidei cu Poli Iaºi. Îmbucurãtoare pentru suporterii „feroviari” este însãnãtoºirea sîrbului Svetozar Mijin care a bifat 90 de minute în meciul „satelitului” Unirea Dej din weekend-ul trecut.

(Vasile Berci, Ovidiu Blag)

Fãrã mineriade VASILE BERCI

Dupã un început de campionat ezitant, în care jocul Universitãþii a fost mult sub aºteptãrile patimaºilor fani, jucãtorii antrenaþi de Adrian Falub au fost treziþi din amorþeala de înfrîngerea usturãtoare de la Caracal (0-4) din etapa a 5-a. De atunci, “studenþii” au realizat o serie impresionantã de unsprezece meciuri fãrã înfrîngere, ceea ce i-a asigurat Universitãþii prima poziþie la finalul turului de campionat. Cu toate acestea, jucãtorii n-au intrat încã în vacanþã, conducerea tehnicã considerînd obligatorie o victorie în meciul de sîmbãtã împotriva celor de la Minerul Lupeni, una dintre principalele urmãritoare. “Sînt convins cã va fi o partidã grea pentru noi.

Minerul Lupeni a dovedit cã este o echipã tare ºi prin faptul cã s-a menþinut tot turul de campionat în plutonul fruntaº. Trebuie sã batem ºi sã arãtãm suporterilor cã avem valoare de Liga I”, a declarat antrenorul Adrian Falub.

CSIK REVINE PE “ION MOINA” Unul dintre jucãtorii care a pus serios umãrul la rezultatele echipei din Valea Jiului este fundaºul din sezonul trecut al Universitãþii, Tiberiu Csik care îºi doreºte ca echipa lui sã dea lovitura pe “Ion Moina”. “Voi avea puþine emoþii pentru cã îmi voi întîlni foºtii colegi ºi prieteni. Mã bucur pentru ei cã, în sfîrºit sînt acolo unde ºi-au propus. Sper sã nu se supere dacã le vom lua punctele. Au de unde sã lase ºi la alþii”, a glumit Csik.

TURIST 21 Cãlãtorim în stil mare! Deci, jumãtate din timp e ca ºi cum ar fi vacanþã. Asta e povestea mea, ºi nu mã despart de ea!

(PAUL MCCARTNEY)

Iau tot timpul un prieten cu mine când cãlãtoresc.

Am nevoie de cineva care sã-mi aducã aminte cine sînt. E greu sã fii singur.

(LEONARDO DICAPRIO)

Dacã vã apasã ceva pe creier, puteþi încerca

Ofertã Revelion 2007

La o aruncãturã de bãþ de Cluj te relaxezi dupã o sãptãmînã agitatã

Apropierea de România ºi multitudinea ofertelor accesibile fac din Slovacia o destinaþie preferatã de clujeni. În Slovacia se gãsesc pîrtii ideale pentru schi, foarte bine îngrijite, practicabile ºi dacã au doar un strat relativ mic de zãpadã. Majoritatea dispun de tunuri de zãpadã. Asemenea pîrtii sunt perfecte pentru începãtori, dar sunt mulþumitoare ºi pentru experþi.

Efectul Mãguri - Rãcãtãu

CABANA IONEL

43 km

EMIL MOLDOVAN

moldovan@ftr.ro

SOARELE este din ce în ce mai scump la vedere. Cînd apare, nu ajutã la nimic, pentru cã trãim în oraº. „ªcolile” sunt în toi iar zilele de concediu, pe ducã. Singura „portiþã” cãtre o mini-vacanþã rãmîne weekend-ul. Clujeanul va lãsa însã cu greu patul ºi telecomanda pentru drumeþii foarte complicate, pe trasee aproape imposibile. Obosit este, pentru cã o sãptãmînã întreagã de muncã are, fireºte, un aºa efect. E ºi încãrcat de adrenalinã, pentru cã strãzile Clujului nu sunt tocmai liniºtite. Aºa cã vrea relaxare, cãldurã, mîncare bunã ºi prieteni.

de Cluj-Napoca

WEEKEND DE-A GATA / Situatã la aproximativ 40 km de Cluj-Napoca, pe valea Someºului Rece, comuna Mãguri - Rãcãtãu este de un pitoresc deosebit, ca de altfel toate zonele muntoase din judeþ. Cei din capitalã, ºi mai toþi românii care locuiesc la cîmpie, tînjesc dupã astfel de locuri. De aceea, pe drum se întîlnesc maºini înmatriculate în aproape toate pãrþile þãrii. Nici vecinii noºtri maghiari nu sunt deloc „strãini” de locul acesta. Apropo de drum, trebuie sã amintim cã ultimii 8 km se vor face anevoie, deoarece este plin de gropi. Se poate trece ºi peste acest inconvenient ºi se ajunge la „Ionel”.

CABANA CU DE TOATE / Cabana „Ionel” este cea mai cunoscutã ºi mai cãutatã din zonã. De aceea, oricine va ºti sã îndrume cãlãtorul în direcþia bunã.

Drumul se va bifurca de cîteva ori, aºa cãi mai bine sã întrebaþi, decît sã încercaþi sã ghiciþi. Camerele se rezervã cu douã sãptãmîni înainte, la telefon, fãrã avans, doar pe „cuvînt”. Ionel este ajutat de amabila lui soþie care organizeazã totul de la „A” la „Z”, astfel încît cãlãtorului sã nui lipseascã nimic. Cele trei cabane, dotate cu grup sanitar, pot gãzdui pînã la 40 de persoane. Existã o singurã bucãtãrie, dar foarte mare. Aceasta este dotatã cu vase, oale ºi toate cele necesare gãtitului. Douã dintre cabane au cîte o camerã de zi, în care se stã la taclale, la jocuri de cãrþi, rummy, table sau ºah, iar seara devine spaþiu perfect pentru o discotecã. Fiecare cabanã are o salã cu ºemineu, aranjatã cu mult bun gust. Focul este întreþinut tot timpul, lemnele sunt la discreþie.

TELEVIZOR NU, SPORT CÎT ÎNCAPE / Pe una dintre terase este amplasatã o masã de ping-pong. Acesta este spaþiul cel mai solicitat, unde locuitorii de weekend ajung sã se cunoascã între ei.

Se organizeazã campionate, pe echipe.

Acestea se mutã apoi pe terenul de fotbal sau de volei. Indiferent cine cîºtigã, ziua

Slovacia

Loc de ascunziº pentru îndrãgostiþi

Agenþia Eximtur propune un hotel direct la pîrtie: Hotel Sachticka, din Spania Dolina, un loc inconjurat de 35 de kilometri de pîrtii. Staþiunea este situatã în Tatra Joasã, la o altitudine de 1102 de metri. Skipass-ul costã 69 de euro pentru 6 zile. Pentru posesorii de skipass, pîrtiile din regiunile mai mari de schi sunt conectate prin skibus gratuit.

CAZARE: 7 NOPÞI MASA: demipensiune (micul dejun ºi cina-bufet) Cinã festivã în noaptea de Revelion FACILITÃÞI HOTEL: piscinã interioarã, fitness, tenis de masã, debara pentru echipamente sportive ÎNCHIRIERI ECHIPAMENTE DE SCHI: 55 DE EURO PENTRU 6 ZILE AGENÞIA ORGANIZATOARE: EXIMTUR

am fost ºi noi

PREÞ:

Ce ne-a plãcut Preþul bun (25 lei de persoanã, pe noapte) Poþi alege între camerele cu 2, 3 ºi 4 locuri Lemnele gata tãiate, grill-ul pregãtit Apa curentã Desfãcãtorul de conserve ºi tirbuºonul, gratis Peisajul superb Lipsa traficului Cã nu am vãzut ºtirile de la ora 5 Cum i-am bãtut pe bucureºtenii din cabana alãturatã la ping-pong Cã „doamna Ionel” ne-a lãsat numãrul de telefon: 0740-946.121

DE EURO/ PERSOANÃ

Pont La Milano, mai ieftin iarna

Ce ne-a enervat Cei 8 km de drum prost Cele 35 de grade celsius din camerã Deºi vasele nu erau ale noastre, tot a trebuit sã le spãlãm Cã a trebuit sã plecãm se terminã cu grãtare ºi cu bere, bineînþeles în jurul focului imens de tabãrã. De aici poþi sã-þi suni prietenii rãmaºi la Cluj, sã te lauzi un pic. Poþi s-o faci, pen-

560

tru cã ai semnal la telefonul mobil.

Tehnica se opreºte însã aici: televizor nu este, iar laptopul ar fi doar bagaj în plus.

Cei care vor sã ajungã la Milano trebuie sã ºtie cã acum este momentul sã cãlãtoreascã mai ieftin. Compania Blue Air pune la dispoziþia turiºtilor bilete pornind de la preþul de 1 euro plus taxe. Oferta este valabilã pînã în 25 martie 2007, pe ruta Bucureºti (Bãneasa) - Milano.

Existã unsprezece planuri tarifare diferite, iar locurile sunt limitate pentru fiecare dintre acestea. Cel mai ieftin este biletul dus-întors, care costã 91 de euro (2 euro biletele ºi 89 de euro taxele). Existã 3 astfel de zboruri pe sãptãmînã, în zilele de marþi, joi ºi sîmbãtã. Este important ca rezervarea sã se facã din timp. Cel mai mare preþ care poate fi plãtit la Blue Air pentru un bilet de avion via Milano, în aceastã perioadã, este de 349 de euro.

turist bazar Natura, la ea acasã

DAN PÃVÃLOIU

M AVUT NOROCUL de a mã naºte într-o familie de mari iubitori de naturã ºi animale. Nu am avut pãrinþi prãpãstioºi, mi s-a permis sã plec singur, de mic copil, în excursii.

Prima ieºire de trei zile în naturã am avut-o la 12 ani. Nu ºtiam pe vremea aceea cã activitãþile acestea vor deveni meseria mea.

A

DUPà TERMINAREA facultãþii, am lucrat cîþiva ani în presa scrisã. În paralel am practicat toate sporturile ºi activitãþile care se pot desfãºura în naturã. Am lucrat 6 ani în echipa Salvamont Cluj. De 12 ani sunt în Televiziunea

Românã regizor, cameraman ºi realizator de reportaje. Acum 3 ani mi-a venit ideea realizãrii unor serii de filme despre activitãþi în naturã, pe care voi acum le vedeþi pe TVR2 sub genericul “Naturã ºi Aventurã”. Nu ºtiu dacã ele vã plac sau nu, dar eu cred în ceea ce fac, ºi mai ales cred cã unica soluþie pentru a contrabalansa stresul cotidian al societãþii actuale este activitatea fizicã în naturã. O turã în parcul oraºului cu un hamburger în mînã nu o sã vã ajute, dar o incursiune în intimitatea naturii vã va reda tonusul fizic ºi psihic pentru multã vreme.

XISTÃ ÎNCÃ în România locuri izolate, departe de aglomerãrile turistice îndeobºte frecventate. Aici veþi auzi muzica adevãratã, a rîurilor sau a frunzelor foºnind în vînt, nu chiote sãlbatice ºi rîsete zgomotoase. Veþi putea pescui liniºtiþi, veþi prinde peºti sãnãtoºi, care nu seamãnã deloc cu cei din crescãtoriile sau iazurile destinate “pescuitului sportiv”. În jur nu va exista obiºnuita colecþie de ambalaje sau pet-uri. Existã locuri în care nu am vãzut nici mãcar un muc de þigarã. Florile

E

stau la locul lor - adicã acolo unde le-a pus natura - ºi nicidecum în buchete uriaºe pe bancheta din spate a maºinii. Iar lemne de foc, cîte doreºti! Unde mai pui cã, încã, în România, dacã ºtii unde sã cauþi, mai poþi vedea urºi, capre negre, cerbi, cocoºi de munte, marmote, enoþi, pelicani, ºi multe alte specii de animale rare. În aceste locuri poþi practica diferite activitãþi specifice: cãþãrare, video-hunting, pescuit, speologie, parapantism, rafting, canyoning, vînãtoare sau scufundãri.

OARTE BINE, veþi zice, dar unde sunt aceste locuri de vis? Tocmai aceasta este sarcina mea, de a vã dezvãlui, rînd pe rînd, aceste minunate oaze de sãlbãticie pe care încã le mai avem. Eu le cunosc, pentru cã asta-mi este meseria, ºi m-am întrebat cînd am fost solicitat sã scriu pentru acest sãptãmînal, dacã fac bine cã le dezvãlui (vor mai fi la fel dupã aceea?). Mã gîndesc cã cititorii “Foii transilvane” sunt oameni responsabili, care iubesc natura. Din numãrul viitor, trecem aºadar, “la treabã”.

F

POLARTEK Oferta de iarnã a magazinului de pe strada Universitãþii este foarte bine pusã la punct, încã de la începutul sezonului. Noua gamã Rossignol cuprinde schiuri de slalom, de competiþie ºi de slalom uriaº, cu preþuri de la 840 pânã la 3.500 lei.

Polartek oferã ºi o gamã largã de echipament second-hand, atât schiuri cât ºi accesorii, de la 120 pânã la 400 lei (produse Volkl, Atomic, Blizard, etc). Îmbrãcãmintea adecvatã sporturilor de iarnã se gãseºte începînd cu preþuri care variazã între 100 ºi 500 lei, marca Sorry sau Salomon.

Amatorii, începãtorii ºi copiii gãsesc echipamente special destinate îndemînãrii sau dimensiunilor corporale ale fiecãruia.

Snowboard, legãturi, snowboard boots ºi patine de gheaþã se gãsesc de la 500 pînã la 600 de lei.

Un nou lot de marfã este aºteptat la sfîrºitul lunii noiembrie. Acesta va cuprinde atît snowboard-uri, cît ºi schiuri noi.

Obiºnuiþii pîrtiei de la Bãiºoara vor putea închiria schiuri sau snowboard-uri, împreunã cu accesoriile corespunzãtoare, de la magazinul de închirieri, aflat vizavi de Hotelul Bãiºoara.

22 ]PAPILA GUSTATIVÃ Adevãrata desfãtare vine din activitatea minþii ºi exerciþiul trupului; cele douã sunt întotdeauna unite Humboldt

Deºi nu putem controla tot ceea ce ni se întâmplã nouã , putem controla ceea ce se întâmplã înlãuntrul nostru.

Ben Franklin

Fiecare dintre noi are puterea de a decide între sãnãtate ºi slãbiciune, bogãþie ºi sãrãcie, libertate si sclavie.

Noi controlãm aceste lucruri, nimeni altcineva.

Richard Bach

Poþi rezolva sã fii bolnav , sau poþi alege sã rãmai sãnãtos.

Wayne Dyer

E mai bine fãrã E-uri

Substanþele adãugate în alimente pot cauza, în unele cazuri, afecþiuni deosebit de grave Dacã acest titlu v-a dus pentru o clipã cu gândul la sensul filozofic al noþiunii de „eu”, sunteþi pe o pistã falsã.

Ar fi cazul sã coborâþi cu picioarele pe pãmânt ºi sã vã gândiþi mai degrabã la hrana cea de toate zilele ºi la e-urile pe care în mod inevitabil aceasta le conþine.

CRISTINA SECÃREANU CINE NE SUNT DUºMANII ? / Eurile nu sunt niºte substanþe în sine, ci niºte coduri folosite în industria alimentarã în scopul de a uºura munca de identificare a acestora în compoziþia produselor alimentare.

Se mai numesc ºi produse adãugate ºi sunt de fapt conservanþi, neutralizanþi, coloranþi, îndulcitori ºi stabilizatori care intrã în compoziþia produselor alimentare, a sucurilor ºi a bãuturilor alcoolice. În ultimul timp s-a pus din ce în ce mai des problema efectului pe care îl au aceºti compuºi chimici asupra organismului uman.

Ministerul Sãnãtãþii, prin ordinul 975/1999, avizeazã folosirea anumi-

tor E-uri în industria alimentarã, considerând cã acestea nu pun în pericol sãnãtatea populaþiei. Existã însã E-uri acceptate în România, care nu se bucurã de acelaºi regim ºi în þãrile membre UE. Este cazul E211, pe numele sãu adevãrat benzoat de sodiu, care se gãseºte în conserve ºi în preparate din carne.

Ingerarea lui timp îndelungat creºte riscul apariþiei cancerului.

DE LA GRAJD ÎN FURCULIÞÃ E DRUM LUNG / Un aliment reprezintã produsul final al unui lung lanþ de procesãri la care materia primã a fost supusã. Care sunt însã verigile slabe ale acestui lanþ? De ce anumite alimente sunt considerate mai sãnãtoase decât altele ºi, mai ales, ce înseamnã produsele biologice (ecologice)?, sunt întrebãri pe care oricare dintre noi trebuie sã ºi le punã.

Medicul Duma Alexandru, director executiv în cadrul Direcþiei Sanitar Veterinare Cluj mãrturiseºte cã: „deocamdatã noþiunea de aliment ecologic este destul de abstractã, nedefinitã în mod clar, cel puþin la noi în þarã. Dacã un litru de lapte, provine de la un animal crescut la

Televizorul dubleazã caloriile !

O orã în faþa micului ecran, aduce 167 de calorii în plus

Obezitatea ºi televizorul merg mânã în mânã, mai ales atunci când este vorba despre copii. Un studiu condus de cercetãtorii de la ªcoala de Sãnãtate Publicã de la Harvard confirmã ferm acest lucru. Punctul de plecare este deja doveditul adevãr cã în faþa televizorului cei mici sfârºesc prin a înghiþi în mod aproape inconºtient cantitãþi excesive de mâncare.

Când urmãrim pasiv ceea ce se întâmplã pe micul ecran, consumul energetic este redus la valori inferioare acelora pe care le avem în stare de repaus. Potrivit studiului, rezultã cã orice orã petrecutã în faþa televizorului “ronþãind” ceva, este echivalentã cu o dozã suplimentarã de 167 calorii. Un pachet de chips-uri, de exemplu, îºi dubleazã valoarea caloricã dupã o jumãtate de orã de desene animate. (Cristina Secãreanu)

þarã, într-o gospodãrie particularã, hrãnit doar cu furaje naturale de pe un loc netratat cu ierbicide, putem afirma cã acel lapte este ecologic”. În schimb, la produsele din carne, lucrurile se schimbã, deoarece procesarea cãrnii presupune adãugarea unor conservanþi, nitriþi, care ajutã la creºterea valabilitãþii produsului.

Practic, în zilele noastre, nu mai existã produse 100% pure. În strãinatate se gãsesc în comerþ produse biologice, însã preþul lor este mult crescut faþã de preþul lor nebiologice.

Costurile de producþie sunt foarte mari, iar termenul de valabilitate mult diminuat. În plus, preþurile lor sunt mult mai ridicate, ceea ce le face mai puþin rentabile atât din punctul de vedere al producãtorului, cât ºi al cumpãrãtorului. Ceea ce face ca un produs sã fie „bun”,spune doctorul Duma, este respectarea reþetelor standard ºi a procentajului de substanþe adãugate la materia primã din care acel aliment este preparat. În caz contrar ne aflãm în faþa unui fals. În ultimã instanþã, este o chestiune care þine de conºtiinþã,profesionalism ºi respect faþã de consumatori.

Sãrbãtori fericite pentru toatã lumea...

Apropierea sãrbãtorilor de iarnã este de obicei însoþitã de bucurie. Existã însã o categorie de oameni pentru care apropierea sãrbãtorilor de iarnã reprezintã un declanºator al suferinþei emoþionale (de ex., stãri depresive, anxietate etc.).

Psihologii-psihoterapeuþi sunt de regulã copleºiþi de cazuisticã în preajma sãrbãtorilor de iarnã. Aceastã categorie este reprezentatã în principal de cei singuri sau de cei care sunt dependenþi de muncã, fãrã suport social marcant; pentru aceºtia perioada sãrbãtorilor este un factor de stres. Isteria massmedia promoveazã cu obstinaþie un prototip al sãrbãtorilor: petrecere în familie, cu prieteni, cadouri, petrecere în staþiuni etc. Se induce astfel sentimentul cã aceasta este normalitatea, iar dacã nu te încadrezi în ea, ceva nu este în regulã cu tine. Categoria descrisã mai sus, nu se prea potriveºte cu prototipul „petrecãreþului” din timpul sãrbãtorilor de iarnã.

Trãind aceastã discrepanþã, unii oameni se decompenseazã în preajma sãrbãtorilor de iarnã, suferind psiho-emoþional, deºi sunt stabili ºi sãnãtoºi pe parcursul anului. Pentru aceºtia avem câteva sfaturi care sã îi ajute sã-ºi pãstreze normalitatea, sfaturi care scot în evidenþã ideea cã uneori, pentru a pãstra lucrurile aºa cum sunt, trebuie sã faci schimbãri. Ce schimbãri le sugerãm în luna noiembrie?

Pregãtiþi-vã din timp programul pentru sãrbãtori; la sfârºitul lunii noiembrie el trebuie sã vã fie clar.

Nu trebuie sã aveþi un program similar cu cel promovat în mass-

media: petrecere în familie, program în staþiuni etc. Faptul cã preferaþi altceva (ex. chiar a sta singur în casa ºi/sau în faþa televizorului) nu este anormal. Este doar o altã opþiune.

Acrealã pentru rãcealã

Leacuri pentru febrã

Cel mai bun remediu pentru febra mare este oþetul de mere, preferabil cel preparat în casã. Se înmoaie o pereche de ºosete în oþet, se pun ude în picioare ºi se lasã sã se usuce, stând înfofolit în pat. Dacã febra nu scade dupã prima încercare, se udã din nou.

Oþetul de mere se foloseºte ºi pentru comprese, care se aplicã pe frunte

DANIEL DAVID

Preºedintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj

Primãvara, se umple o sticlã de un litru cu petale de trandafiri (pentru dulceaþã) ºi câteva viorele ºi toporaºi peste care se toarnã oþet de mere. Se lasã la macerat douã sãptãmâni, dupã care poate fi folosit pentru frecþii. În cazul bebeluºilor e bine ca soluþia sã fie diluatã cu apã caldã, pentru a preveni iritarea pielii.

Leacuri pentru tuse Sãrbãtorile de iarnã au o încãrcãturã religioasã. pe care puteþi încerca sã o regãsiþi; pentru asta nu este nevoie de bani ºi/sau suport social. Legãtura cu divinitatea este ieftinã ºi nu trebuie mediatã de alþii. Chiar dacã nu sunteþi „credincios”, meritã oricum sã exploraþi aceastã componentã, vãzutã cultural ºi ca ritual.

Amintiþi-vã ºi repetaþi-vã cã: „simplul fapt cã nu sunteþi ca ceilalþi nu înseamnã cã ceva este în neregulã cu voi; pur ºi simplu sunteþi altfel, cu alte valori ºi ritualuri”.

Timpul liber din preajma sãrbãtorilor poate fi o oportunitate de a face lucruri mãrunte, pentru care nu aveþi timp în cursul anului (ex. sã citiþi, sã faceþi curat în casã, sã vã schimbaþi garderoba etc.).

Bucuraþi-vã, în stilul propriu, pentru Sãrbãtori Fericite!

SIROPUL DE LAMÂIE este foarte eficient împotriva tusei. Se ia o lamâie mare ºi se pune într-un ibric cu apã clocotitã. Se fierbe 2-3 minute, dupã care se lasã la rãcit.

Apoi se stoarce într-un pahar mai mãriºor. Peste zeama lãmâii se pune o lingurã de glicerinã purã, cumpãratã din orice farmacie. Paharul se completeazã cu miere de albine curatã, dupã care se amestecã ºi se pãstreazã la frigider. Se iau 4-5 linguri pe zi.

SIROPUL DE TUSE DIN RIDICHE NEAGRÃ. Se ia o ridiche neagrã, se spalã ºi se zvântã cu un ºerveþel, dupã care se taie un capac în partea de sus. Ridichea se scobeºte cu o linguriþã sau cu un cuþit, cu grijã, sã nu se perforeze marginile. Se face apoi o gaurã, prin mijlocul scobiturii, spre coadã. Se umple scobitura cu zahãr tos ºi se pune capacul deasupra. Se aºeazã ridichea într-un pahar înalt.

Prin gaura fãcutã se va scurge zeama, adicã siropul de zahãr cu suc de ridiche. Se ia dimineaþa o linguriþã sau douã, pe stomacul gol. Numai dupã o jumãtate de orã se poate mânca. Dacã zahãrul din ridiche s-a terminat se poate completa, iar dacã ridichea îºi pierde sucul ºi se micºoreazã sau se stafideºte, se poate înlocui cu alta. Acest sirop nu este recomandat persoanelor cu probleme la stomac. (Laura ªuteu)

SãnãtateTV Sîmbãtã, 25 noiembrie, 18:15

Miercuri, 29 noiembrie, 17:40

Luni, 27 noiembrie, 17:15

STILUL OANA CUZINO Pro TV

TABLETA DE SÃNÃTATE TVR Cluj

SÃNÃTATE PENTRU TOÞI! TVR i

TARE ÎN CLUJ 23

La boboace înainte! În perioada aceasta studenþiilor le zboarã gîndul de la ºcoalã mai mult decît oricînd, pentru cã e perioada balurilor

/ Corpodeanu îºi aminteºte cã pe vremuri, evenimentul era organizat de CCS ºi tinerii erau doar invitaþi. „Liberatea de a gîndi era limitatã aºa cã noi cãutam sã-i pãcãlim: era o pãcãlealã reciprocã. Cãutam din orice sã scoatem maximum, iar la Balul Bobocilor studenþii se distrau ºi se bucurau pentru o sãptãmînã întreagã.

Azi, tinerii nu au termen de comparaþie cu ce era înainte de ’89 dar trebuie lãsaþi cum sunt. Eu unul am încredere în ei”, spune Fane Nagy, basistul trupei Semnal M. Dupã ’89 însã, au apãrut tot mai multe cluburi ºi petrecerile s-au diversificat. Studenþii din anii mai mari fac regia, mediatizeazã evenimentul, strâng fonduri, sunt actori, fac scenete, momente umoristice ºi organizeazã concursuri haioase. Concursul de Miss ºi Mister este cel mai aºteptat de tinerii participanþi.

La balul Universitãþii Tehnice, Adriana Toma a fost aleasã Miss Universitatea Tehnicã pentru cã a pregãtit, alãturi de partenerul ei, cea mai amuzantã parodie la Meºterul Manole.

ANDREEA CÂMPEANU

campeanu@ftr.ro

TOAMNA se numãrã bobocii, iar proaspeþii admiºi la facultate se pot numi studenþi numai odatã cu Balul Bobocilor. Aceastã sãptãmînã coincide cu explozia petrecerilor dedicate noilor „clienþi” ai facultãþilor clujene. Casa de Culturã a Studenþilor (CCS) din ClujNapoca ºi cluburile sunt, în mod tradiþional, locul de desfãºurare a celor mai mari petreceri studenþeºti de peste an.

Acesta e momentul cînd tinerii din primul an se adunã la distracþie ºi socializeazã. Cei dornici de chef studenþesc veritabil trebuie sã fie prezenþi la aceste evenimente organizate „de cînd lumea” dupã cum spune Silviu Corpodeanu, directorul CCS. Cum bobocii au primul contact cu viaþa studenþeascã, colegii din anii mai mari se strãduiesc sã le pregãteascã petreceri cît mai reuºite.

FIECARE VREA SÃ FIE CEL MAI BUN / S-a ajuns la o adevãratã bãtaie

ACUM NU MAI E CA PE VREMURI

pe vedete, pentru cã fiecare organizator vrea sã atragã cît mai mulþi boboci.

Pentru viitorii ingineri a cîntat HI-Q ºi trupa Comedica a susþinut trei momente amuzante. Cei de la Business au organizat petrecerea în clubul din Observator, iar dupã cum spune unul dintre organizatori, vor da o notã de inedit balului, fãcînd o parodie dupã premiile MTV. Dj Claus va mixa pentru petrecãreþi. Politehniºtii s-a grãbit cu organizarea balului, care s-a desfãºurat la Casa de Culturã a studenþilor, urmat de chef în clubul Obsession.

La polul opus este Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu” care, conform tradiþiei proprii, organizeazã balul când bobocii sunt mãriºori, cîndva în primãvarã. Participanþii la baluri depãºesc de cele mai multe ori o mie, o mie cinci sute de studenþi. Aceasta se datorezã mediatizãrii aproape agresive de prin facultãþi ºi din oraº, dar ºi numãrului mare de studenþi. În 21 noiembrie, în Club Obssesion, cei de la Facultatea de Horticulturã l-ai avut invitat pe Dj Adrian Efitimie, iar ieri Dj Project a cîntat pentru cei de la Medicinã Veterinarã în CSS. PUBLICITATE

DRESSING ROOM Designeri de lux la Cluj

Ce-i verde...

Dacã treceþi pe strada Emil Zola, la numãrul 1 o sã descoperiþi un nou magazin de îmbrãcãminte.

Pe vitrina lui puteþi citi numele unor mãrci de lux ca Versace, Dolce & Gabbana, Guess, Moschino, Roberto Cavalli, Cerutti, Emanuel Ungaro, Tommy Hilfinger sau Ermenegildo Zegna. De la mijlocul lunii, magazinul se bucurã de multã atenþie din partea clujenilor. Nu am rezistat tentaþiei ºi am aruncat o privire înãuntru.

Am aflat cã s-a pornit de la ideea de a face un magazin altfel decât celelalte din oraº.

Magazinul gen boutique oferã þinute bussines, elegante, casual - sport, sau de club. Hainele ºi accesoriile sunt aduse din Italia ºi sunt unicat sau în ediþie limitatã.

Preþurile produselor din magazin sunt cuprinse între 890 lei ºi 1.800 lei. Cele mai scumpe articole sunt costumele semnate Ermenegildo Zegna.

Dintr-un material care nu se ºifoneazã, acestea sunt alegerea perfectã în condiþiile în care trebuie sã petreceþi mult timp cãlãtorind. Hainele, încãlþãmintea ºi accesoriile se gãsesc într-o

FILMUL de mâine

încãpere cu un design elegant. Pentru deliciul cumpãrãtorilor, aceºtia sunt serviþi cu bomboane ºi pot sã rãsfoiascã reviste precum Marie Claire sau Glamour, aduse din Italia. Un pian aduce un plus notei de eleganþã din încãpere. Încã din primele zile de la deschiderea magazinului, mulþi clujeni s-au grãbit sã îºi completeze garderoba cu articolele de aici. S-au cumpãrat lucruri diverse, de la tricouri ºi topuri, pânã la haine de iarnã. Încurajaþi de succesul din Cluj, cei doi parteneri care au deschis Dressing Room se gândesc deja sã extindã proiectul în Timiºoara ºi Bucureºti.

(Anamaria Peter)

Bond. Cel mai bun James Bond

Noul film este de fapt remake-ul originalului Casino Royale, prima ecranizare a cãrþii lui Fleming care a generat seriile de pânã acum.

Filmul prezintã prima misiune a lui 007, precum ºi avansarea lui de la un simplu agent la rangul “00”.

Acþiunea începe în Madagascar, unde Bond (Daniel Craig) prinde firul unei organizaþii teroriste foarte întinse, iar apoi continuã în Bahamas ºi la Casino Royale din Muntenegru. La acest cazino este organizatã o competiþie de poker pe care Le Chiffre (Mads Mikkelsen) intenþioneazã sã o câºtige ºi sã foloseascã premiul pentru a finanþa acþiuni teroriste. Bond are misiunea de a-l opri ºi de a salva, pentru prima datã, lumea. Cum nu putea lipsi o femeie frumoasã alãturi de Bond, Vesper Lynd (Eva Green) are sarcina de a-l supraveghea, dat fiind cã este prima lui misiune de

CASINO ROYALE

Regizor: Martin Campbell (007 Goldeneye, Masca lui Zorro, Legenda lui Zorro) Duratã: 144 minute acest gen. Filmul este împânzit de efecte speciale extraordinare ºi de noi curente ale filmelor de acþiune, cum ar fi urmãrirea de la început în stil parkour, lucru care avantajeazã periculos de lunga duratã a filmului. Ultimul James Bond este cea mai reuºitã variantã 007 de

pânã acum, potrivit criticilor. De obicei agresivi ºi satirici vizavi de filmele de acþiune moderne, aceºtia au fost încântaþi de “Ian Fleming’s James Bond” . Filmul a fost cotat nesperat de bine, ºi acest lucru singur ar trebui sã aglomereze cinematografele. (Joe Indianul)

Clubul este frecventat constant de cãtre boboci FOTO 25H.RO

24 ]ªUETE CU VEDETE Actriþa Maria Dinulescu, este noua partenerã a lui Ioan Isaiu în Telenovela Vocea Inimii. Adorã jucãriile de pluº, îi place Beethoven, iar ca animale de companie, preferã ºoriceii. În telenovelã, interpreteazã rolul unei fete cu puteri paranormale.

La 37 de ani, actorul Ioan Isaiu este un bãrbat frumos, cu o carierã în plinã ascensiune ºi totodatã unul dintre cei mai râvniþi burlaci din România. El vede cãsãtoria ca «o schimbare în program», pe care deocamdatã nu ºi-o permite. A avut prilejul sã cãlãtoreascã în Singapore sau Noua Zeelandã, dar a rãmas foarte ataºat de Cluj, oraºul unde ºi-a început cariera de actor.

În braþele Mariei sau ale Lorenei, ambele interpretate de Anemona Niculescu? (foto dreapta) Ãsta da, secret! Dar fie Maria, fie Lorena, vorba zicalei, între douã nu te plouã.

Unde mai pui cã ambele surori sunt la fel de frumoase.

Experienþa de viaþã a actorului Ioan Isaiu ar putea fi ecranizatã cu succes

Traseist în Singapore, vedetã în România

Împreunã cu actiþa Anemona Niculescu, partenera sa din Secretul Mariei

Între douã duble, Ioan reuºeºte sã-ºi serbeze ºi ziua de naºtere.

Aºa-i viaþa de actor. Probabil ºi din acest motiv s-a nãscut sintagma scena este viaþa mea.

CARTE DE VIZITÃ Nãscut în 25 August 1969 la Hunedoara Absolvent al Facultãþii de Teatru ºi Film din Cluj-Napoca în 1995, clasa Prof. Sorana Coroamã Stanca.

A atras pentru prima datã atenþia publicului telespectator când a apãrut în telenovela „Secretul Mariei”, unde a jucat alãturi de mari nume ale scenei româneºti: Olga Delia Mateescu, George Mihãiþã, dar ºi cu actori din noua generaþie precum Toma Dãnilã, Anemona Niculescu, Cristian Popa ºi Irina Mohora. În toamna aceasta a revenit pe micile ecrane în noua producþie „Vocea inimii”, dar ºi ca prezentator al emisiunii de divertisment „Noaptea erorilor”.

Mereu alãturi de femei frumoase în telenovele, Isaiu încã îºi cautã jumãtatea în viaþa de zi cu zi MEDIAFAX FOTO

Mereu ocupat cu filmãrile, Ioan Isaiu nu a ezitat totuºi sã ne rãspundã cu promptitudine la întrebãri. Dacã sunteþi clujeni, îmi fac timp. Clujul îmi va rãmâne mereu în suflet, au fost primele cuvinte ale actorului.

CRISTINA SECÃREANU

Actorul a fost cuplat prin ziare ºi cu prezentatoarea ºtirilor sportive de la Antena 1, Simona Pãtruleasa

secareanu@ftr.ro

z Cum ai debutat?

Am fost angajat în urma unui concurs la Teatrul Naþional din Cluj, în anul absolvirii facultãþii. Lucram în paralel ºi la teatrele din Baia Mare ºi Oradea. z Ce a însemnat pentru tine perioada în care ai jucat pe scena Naþionalului clujean?

A fost perioada formãrii mele ca actor, una care mi-a adus multe bucurii. Aici am interpretat peste 25 de roluri, alãturi de colegi actori care îmi sunt ºi astãzi prieteni. z Dintre toate rolurile interpretate în perioada clujeanã, care a fost acela pe care l-ai simþit cel mai aproape?

Nu a fost doar un singur rol pe care sã mi-l amintesc cu drag. Îmi trec prin minte Martini, din „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Vaserman, Demetrius din „Visul unei nopþi de varã” de William Shakespeare, Vizitatorul din „Ultima noapte” de L. Brenan ºi multe altele.

CLUJ - BUCUREªTI, VIA SINGAPORE

Alãturi de Olga Delia Mateescu

MELANIA URSU, ACTRIÞÃ: „L-am privit în perspectivã ºi, având intuiþie, mi-am dat seama cã Ioan va avea, cu certitudine, un loc al lui în teatru.”

z Ai fost plecat în Noua Zeelandã. De ce?

De ce nu? Am plecat pentru cã am simþit cã e momentul potrivit pentru a-mi îmbogãþi experienþa de viaþã, absolut necesarã unui om ºi unui actor. Pentru a nu-mi construi repere false în viaþã, strict legate de realitatea româneascã, aºa cum se în-

MIKLOS BACS Despre Ioan, tânãr student la actorie acum câþiva ani, un operator îmi spunea în timpul filmãrilor: „Extraordinar ce fotogenic este copilul acesta! Va avea cu siguranþã o carierã în lumea filmului.”

DE LA TEATRU LA TELENOVELE

Made in Transilvania Primãvara aceasta, Ioan Isaiu a putut fi vãzut pe marile ecrane clujene, în cadrul Festivalului Internaþional de Film Transilvania, în scurt metrajul Feed-back. Filmul de 18 minute a fost regizat de clujeanul Sorin Misirianþu (foto), special pentru a fi prezentat în festival. O parte din filmãri s-au fãcut în cafeneaua Bulgakov, iar o altã parte în Pata Rât. Ioan joacã rolul lui Niki, un gigolo clujean care se distreazã agãþând femeile care dau anunþuri la rubricile de matrimoniale din ziare. Printre protagoniºti s-au numãrat Angelica Nicoarã, Melania Ursu ºi Anton Tauf.

z Care este diferenþa între munca de televiziune ºi munca pe scenã?

E vorba în esenþã de aceeaºi activitate, doar mijloacele de expresie diferã. De asemenea, ritmul este total diferit. În teatru repeþi o lunã, poate chiar douã pentru un spectacol, pe când în televiziune ai poate o sãptãmânã de pregãtire, iar replicile se învaþã din mers, cu repetiþii doar înaintea fiecãrui cadru. z Cum aratã o zi din viaþa ta?

Muncesc între 12 ºi 14 ore pe zi, dorm, iar dacã îmi rãmâne seara puþin timp mã întâlnesc cu prietenii sau ascult muzicã, citesc sau mã uit la un film.

CLUJUL, ORAº DE SUFLET z Telenovela Secretul Mariei þi-a adus notorietate, iar noua producþie, Vocea inimii þi-o consolideazã. Consideri cã în acest gen de producþii te regãseºti cel mai bine ca actor?

Aceasta este o experienþã diferitã de scenã, NICÃIERI NU E CA ACASÃ dar un actor care se respectã trebuie sã z Care au fost motivele întoarcerii? încerce sã dea tot ce este mai bun atât pe Familia ºi profescenã, cât ºi în film. sia. Îmi era dor sã Mã regãsesc în interjoc pe scenã sau pe pretarea unui rol, indiRitmul este total diferit. În teatru ecran, ºi întâmferent de genul prorepeþi o lunã, poate chiar douã plarea a fãcut ca ducþiei. Am avut ºansa pentru un spectacol, pe când în dorinþele mele sã sã interpretez 12 roluri televiziune ai poate o sãptãmânã capete contur. diferite, în 12 zile Faptul cã nu am diferite, pentru emiside pregãtire, iar replicile se învaþã mai plecat a fost unea „Noaptea Erodin mers, cu repetiþii doar înaintea determinat de rilor”. A fost o mare fiecãrui cadru ºansele pe care leprovocare pentru mine Ioan Isaiu, actor ºi pot spune cã ºi acolo am avut la nivel profesional. m-am regãsit. tâmplã din pãcate cu mulþi tineri români.

Poate ºi datoritã faptului cã mã sãturasem de „bãtutul pasului pe loc” din societatea de atunci, sub oblãduirea noilor comuniºti din guvernarea de dupã ’90.

OVIDIU CRIºAN, ACTOR, FOST COLEG: Giovanni este un excelent partener de scenã, simþi cã ai cui sã-i dai replica.

z Crezi în zodii? Dar în aºa-zisul noroc personal?

Cred în noroc, mai exact în ºansã.

Succesul meu aici ºi în strãinãtate, unde am fost plecat caþiva ani buni, se datoreazã norocului de a întâlni oameni care sã creadã în mine ºi sã-mi acorde o ºansã. z Sã ne imaginãm o clipã cã nu mai eºti actor. Spre ce alt domeniu profesional te-ai îndrepta?

Nu am practicat actoria timp de 5 ani cât am fost plecat, dar m-am implicat tot în domeniul artistic. Am stat în spatele scenei, reprezentând câþiva artiºti din Singapore ºi organizând concerte pentru diferite trupe sau soliºti. z Ai rãmas un clujean în sufletul tãu?

Plãnuieºti sã te reîntorci?

Aparþii locului unde te formezi ca om ºi eu revin cu mare drag în Cluj, de câte ori am ocazia. Nu ºtiu dacã voi reveni definitiv în Cluj, dar nu se ºtie niciodatã.

ANAMARIA P., 20 DE ANI: „Ca actor, e bun.

Totuºi, nu-mi prea place cum aratã. Nu sunt înnebunitã dupã genul Fãt-Frumos. Ca persoanã mi se pare prea plin de el.”

DOWNTOWN

«Ceasul omoarã timpul... timpul e mort atîta timp cît e mãsurat de rotiþe mici; doar cînd ceasul se opreºte timpul revine la viaþã».

William Faulkner

25

«O ieºire bunã este una petrecutã între oameni a cãror noþiune asupra timpului e mai vagã decît a ta» John B. Priestly

Distracþie latino pe cinste Într-un local clujean se danseazã pe ritmuri de salsa pînã în zori

NU POÞI RATA BUZDUGAN-MORAR. Clujenii pot sã participe azi la a treia aniversare a Clubului Zink. De încingerea atmosferei se ocupã Daniel Buzdugan ºi Mihai Morar, care organizeazã în cadrul „Nopþii DeMente” Caterinca cu Budincã. Petrecerea începe la ora 23.00.

CA LA IBIZA. Clubul Obsession continuã tradi-

Vrei sã înfloreºti o noapte? Încearcã la Salsa LIVIU SCRIPCARU FOTO

De 4 ani, pe strada Dacia nr. 2, puteþi gãsi locul perfect pentru a vã relaxa, Clubul Salsa. Aici, instructori unul ºi unul îi transformã pe cei cu douã picioare stîngi în dansatori deosebiþi.

LAURA ªUTEU

suteu@ftr.ro

LUCIAN AMBROSIE, 28 de ani, instructorul principal, explicã de ce dansurile latino au darul de a relaxa. În primul rînd, pentru cã în Club Salsa, dansuri ca merengue, batchata sau chiar salsa sunt predate aºa cum ºi-ar dori fiecare sã le înveþe: într-o ambianþã relaxantã, combinatã cu multã distracþie.

DESCHIS ºI ÎN WEEK-END / În fiecare zi, între orele 18.00-22.00, inclusiv în zilele de week-end, pentru doar 50 lei pe lunã, trei instructori stau la dispoziþia

clienþilor pentru a le transmite „microbul” latino. Salsa, merengue ºi batchata sunt cele mai populare stiluri de dans latino, dar ºi cele mai dinamice ºi mai uºor de învaþat. Pe ring, cursanþiidansatori îºi pot exersa tehnica de dans, fãrã teama de a li se observa vreo miºcare greºitã. Iar dacã se întîmplã, nu vine nimeni sã-i certe, pentru cã, în primul rînd, e vorba sã se simtã cu toþii cît mai bine.

Lucian nu se teme de concurenþã. „Nu prea avem nevoie de reclamã, deoarece vorba circulã repede, iar omul vine, întreabã ºi imediat intrã in horã”, a spus instructorul. Existã cîþiva cursanþi care se reîntorc neîncetat de trei ani, mereu cu aceeaºi plãcere, chiar dacã îºi mai schimbã partenerul din cînd în cînd.

Statistic vorbind, s-a demonstrat cã bãieþii sunt clienþii constanþi ai clubului, fetele plictisindu-se mai repede.

BLUES. Sîmbãtã, 25 noiembrie, formaþia Mike Godoroja & The Blue Spirits va susþine un concert în clubul Roland Garros. Fanii de blues ºi jazz sunt aºteptaþi la ora 22.00. Preþul unui bilet este de 20 lei, cu consumaþie inclusã.

Salsa Club / Dans ºi voie bunã NOU: Orar: 18.00-22.00 inclusiv în week-end Tarif: 50 de lei pe lunã ÎN CURÎND ºI SALSA KIDS / Deocamdatã, la aceste cursuri copiii nu au acces. Existã însã un proiect pentru la anul. Lucian se gîndeºte ca din ianuarie 2007 sã iniþieze un program de instructaj pentru copii, Salsa Kids, pe douã categorii de vîrstã: 10-14 ani ºi 14-18 ani. Deºi copiii sunt mai receptivi decît adulþii, Lucian preferã sã le predea celor din urmã, tocmai pentru cã orele de curs se pot þine într-un loc mai puþin convenþional, adicã într-un club. Localul rãmîne deschis pe durata cursului ºi pentru cei care nu

Turul restaurantelor

þia, ºi aduce în Cluj DJ`s de talie internaþionalã. Mîine va evolua cel mai în vogã DJ din Ibiza, Tommy Serano. Warm-up-ul va fi fãcut de DJ Blue, începînd cu orele 22.00.

Valsul mirilor: 25 ºedinþa

doresc sã participe activ, adicã nu vor sã danseze, ci doar sã priveascã spectacolul ºi sã savureze un cocktail.

Clubul Salsa are o reputaþie nepãtatã la capitolul violenþã. Cu toate cã atmosfera este încinsã, datoritã muzicii frenetice, Lucian Ambrosie ne-a declarat cã, de la deschidere, în acest local nu au avut loc nici un fel de conflicte violente, motiv pentru care nici nu existã bodyguarzi.

ROCK. Duminicã, 26 noiembrie, Casa de Culturã a Studenþilor gãzduieºte concertul live al celor de la Celelalte Cuvinte. Fanii trupei orãdene se vor bucura de trei ore de muzicã, începînd cu orele 20.00. Biletele se gãsesc la Hard Rock Cafe, localul Umbra din Noapte (str. Georges Clemenceau) ºi la Casa se Culturã a Studenþilor. Preþul unui bilet este 20 lei. .

PROIECÞII DEPECHE. Luni, 27 noiembrie, în Roland Garros, se lanseazã dvd-ul celor de la Depeche Mode, „Touring the Angel: Live in Milan”. Spectacolul va începe la ora 22.00 ºi include ºi proiecþii live.

Cluburile în alb ºi negru

Obsession NEGRU

chelneriþele nu prea au rãbdare sã zîmbeascã ºi

sã fie politicoase e prea scumpã intrarea – unii au plãtit ºi 80 de lei, doar pentru a intra în club la petreceri cu DJ se bea mult ºi lumea se încaierã uneori vin italieni în vîrstã care „agaþã” fete tinere se fac poze care se posteazã pe internet, aºa cã fiþi atenþi dacã sunteþi cu amantul sau amanta e prea tare muzica în fostul lounge De cîte ori nu ne-am întrebat dacã un restaurant este ce ne-am dori noi sã fie ?

De cele mai multe ori, aceastã dorinþã a noastrã nu are legãturã cu definiþia ºi nici cu încadrarea legislativã a acestui concept. Restaurantul este un loc, este un ambient, este o necesitate de moment, este o artã ºi un complex de oferte în care te simþi bine. Restaurantele se împart, din punct de vedere tehnic ºi economic, dupã cum urmeazã: clasice, specializate (pescãresc, vînãtoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian, familial, pensiune etc.), cu specific local sau naþional, crame,

braserii, berãrii ºi grãdini de varã (terase). În urmãtoarele articole ne propunem sã analizãm pentru dumneavoastrã oferta de restaurante din judeþul Cluj ºi o evaluare a acestora pe baza unor criterii privind lucrurile care sunt la vedere ºi cele care nu se vãd, dar se pot simþi, cu informaþii obþinute direct de la connaisseur-ul nostru în materie de preparate culinare ºi vinuri.

Vom afla care sunt restaurantele adevãrate, ºi care sunt cele conduse de amatori sau chiar de profitori, care nu înþeleg nimic din menirea ºi rolul lor.

Le connaisseur

ALB clubul este select, pus la punct în cele mai mici detalii încap 2.000 de persoane cei mai celebri DJ din lume vin sã mixeze pentru clu-

jeni

fetele se îmbracã bine ºi bãieþii au mulþi bani romanticii ºi iubitorii muzicii vechi se pot distra la

Retro party

cei care ºtiu sã cînte au dedicatã o searã de Karaoke animatoarele fac deliciul publicului

26 ]STIL LILI MIHACEA a devenit, în timp, una dintre emblemele Clujului.

A început sã se facã cunoscutã încã de la 16 ani, cînd ºi-a început cariera în modeling. S-a fãcut remarcatã mai întîi la Cluj, în 1991, când a fost desemnatã Miss Cluj-Napoca, ºi apoi la Miss România.

Un an mai târziu, în 1992, a participat la Miss Europa de unde s-a întors cu mai multe premii. Ca un Scorpion adevãrat, ea are un stil puþin conservator, este pasionatã de frumos, design ºi picturã. Din 2000, creazã îmbrãcãminte de damã în serii mici sau unicate. Lili este implicatã în acþiuni caritabile, de anul acesta fiind preºedinta Clubului Lions din Cluj. Nu a încercat sã caute succesul în capitalã pentru cã la Cluj se regãseºte complet.

Carte de vizitã 1991 - Titlul de Miss Cluj-Napoca 1991 - Titlul de Miss România 1992 - Participã la Miss Europa 2000 - Creeazã linia de îmbrãcãminte de damã Lili Fashion 2006 - Preºedinta Clubului Lions - Manager Euromodels

Lecþie despre jachete

Colecþiile de toamnã-iarnã pentru femei ale marilor creatori de modã includ, fãrã excepþie, jacheta ºi mantoul. Confecþionate din stofã sau lânã, cu o lungime care variazã, jacheta este un articol de îmbrãcãminte foarte practic.

Clujencele poartã jacheta cu sau fãrã cordon, cu un guler ºi nasturi mari ºi buzunare aplicate. Deºi vedeta sezonului este culoarea gri, pentru acest anotimp rãmîn în trend ºi nuanþele calde, de pãmînt, adicã maro-ul, de la cel roºcat pînã la maro mahon, ocru, portocaliu ars, galben pai, galben miere, mov. Se poartã de asemenea ºi carourile mari, stil englezesc, culoarea roºie fiind cel mai adesea prezentã în acest caz.

Pe lîngã faptul cã poate fi ºi elegantã, aceastã piesã de îmbrãcãminte se dovedeºte a fi ºi foarte practicã. Asortatã cu fuste sau pantaloni din stofã, jacheta devine un articol elegant, iar combinatã cu jeans, ea dã o alurã casual. Cizmele se potrivesc cel mai bine jachetei sau mantoului.

Pentru cã este foarte accesibilã, indiferent de lungimea sa, jacheta devine un articol indispensabil în orice garderobã. (Laura ªuteu) Rubricã realizatã cu ajutorul specialistei în modã Lili Mihacea

FOTOGRAFII LIVIU SCRIPCARU

Modelul sãptãmânii

Bluzã Light Grey, croºetatã, cu mâneci BSB Jeans Dark Blue BSB Cãciulã Carbon BSB Curea Golden BSB Cizme negre piele BSB Geantã neagrã piele BSB

FOTOGRAFII LIVIU SCRIPCARU

preþ 243 lei preþ 312 lei preþ 122 lei preþ 224 lei preþ 638 lei preþ 247 lei

Magazinul BSB se aflã în incinta Galeriilor Ferdinand, de pe str. Regele Ferdinand nr. 30.

Mihaela Mreneº, în vârstã de 20 de ani, este studentã la Cluj, la Facultatea de Farmacie, în anul doi. Nãscutã în Bistriþa, ea face modeling de la 16 ani. Mihaela are 1,84 m înãlþime ºi 58 de kilograme. Ea lucreazã ca model pentru agenþia MRA din capitalã, iar în Cluj colaboreazã cu agenþia Euromodels.

LA FAÞA LOCULUI 27 Victoria Beckham, o împãtimitã a tatuajelor, ºi-a scris pe spate o frazã din Tora, Biblia ebraicã: «Sunt a celui care mã iubeºte, cel care mã iubeºte este al meu».

Fãrã sã nominalizeze, fraza poate avea efect ºi într-un viitor fãrã David.

Personajul principal Michael Scofield (Wentworth Miller), din Prison Break - cel mai în vogã serial american - îºi tatueazã planul închisorii pe tot corpul, pentru a reuºi evadarea.

România tatuatã la Cluj-Napoca Specialiºtii susþin cã oraºul transilvan este adevãrata capitalã în domeniu

Vrei sã te tatuezi? La 5 saloane în oraº, ai de unde alege. Preþurile sunt aproximativ aceleaºi, cu mici diferenþe. Ele rãmân mici, atât timp cât nu eºti decis sã-þi tatuezi mâinile, picioarele ºi spatele, toate deodatã. Nu te chinui degeaba sã calculezi singur, socoteala de acasã nu se potriveºte cu cea de la salon, dar te poþi târgui.

Toate saloanele oferã reduceri, în special la tatuaje mari.

Deci, dacã plãnuieºti sã-þi faci un tatuaj mic la început, iar apoi sã-l continui, ai grijã sã anunþi acest lucru din timp.

ANDREI COTRÃU

cotrau@ftr.ro

TATUAJE ÎN RATE / Pe lângã reducerea de care poþi beneficia la absolut toate saloanele, acestea mai oferã ºi posibilitatea achitãrii tatuajului în rate. Este vorba de cele a cãror complexitate ºi dimensiune necesitã mai multe ºedinþe de lucru.

Menþionãm cã o ºedinþã poate dura pânã la 6 ore. În acest caz, beneficiarul va achita contravaloarea manoperei efectuate în ºedinþa în curs, chiar dacã urmãtoarea ºedinþã va avea loc peste sãptãmâni, luni, ani.

CE SE POARTÃ / În anii trecuþi predominau modelele tribale, însã acum lumea se orienteazã spre designul bio-mecanic, portrete sau stilul japonez. Aurel C., un tânãr din

INEDIT Scorul Cluj - Bucureºti este de 5 - 3

Zalãu, suferã de „febra tatuajelor” de 10 ani ºi are 3 stiluri diferite sub piele: tradiþional japonez, bio-mecanic ºi tribal. Fiecare are rezervatã o altã zonã a corpului. Tatuajele lui se extind de la umãr pânã la încheietura mâinii, o zonã vizibilã, care poate face probleme purtãtorului. Îl afecteazã cu adevãrat doar pãrerile familiei, care nu îi împãrtãºeºte vederile „liberale”. Dacã vrei sã te tatuezi într-o zonã vizibilã, fii atent la cei din jur. Multe lucruri depind de asta. Atitudinea “mi se rupe” nu va funcþiona întotdeauna. Poþi suferi din cauza celor cu prejudecãþi.

MEDIC ªI TATUATOR / Fan Art Tattoo, deschis în 1997 ºi având sediul pe strada Decebal 37, este al doilea salon ca vechime din oraº. La Filip Gheorghe ºi Laurian Bonea vin ºi oameni din Alba, Sãlaj ºi Bistriþa.

Laurian este licenþiat atât în medicinã, cât ºi în arte plastice. Filip are 4 ani de experienþã în Germania. În timpul verii, clientela devine mult mai variatã, datoritã strãinilor care vin sã se tatueze în concediu, din Germania, Austria ºi Franþa .”Am avut ºi clienþi strãini care nu aveau nici un tatuaj ºi acum s-au hotãrât sã-ºi facã unul, impresionaþi de calitatea serviciilor noastre”, spune Laurian. Salonul a fost de curând utilat, cu aparaturã de ultimã orã.

ARTÃ BIZARÃ, LA BIZZZART / Bizzzart Tattoo are sediul pe strada Regele Ferdinand, la numãrul 7.

Attila si Arpi, co-proprietarii salonului, sunt încântaþi de meseria lor ºi considerã Clujul capitala þãrii în materie de nonconformism. Experienþa lor, deºi mai redusã, au acumulat-o în Olanda ºi Ungaria, unde tatuajele sunt mult mai cãutate decât în România. Aici vin, alãturi de clujeni, gãlãþeni, bucureºteni, dar ºi suedezi. Aparatura lor este de ultimã orã. O mare parte din veniturile salonului se varsã în contul aparatelor. Bãieþii susþin cã acest salon nu existã pentru a convinge lumea sã se tatueze, ci pentru a satisface orice pretenþii ale unei persoane dornice de aºa ceva.

HOP ªI FETELE DE LA TRANSILVANIA FASHION / Body Arts Tattoo, de pe strada Memorandumului numãrul 23, este cel mai tânãr salon în domeniu. A fost deschis în 25 iulie 2005, iar proprietarul salonului, Marius Iacobean, se mândreºte cu experienþa din Franþa, Spania ºi Insulele Canare. ªi-a început activitatea folosind aparate fãcute manual, în casã. Fiind un bun desenator, s-a apucat de tatuaje în Franþa, din lipsã de ocupaþie. Clientela sa este formatã atât din români cât ºi din strãini, iar la capitolul celebritãþi a tatuat câþiva bãieþi ºi câteva fete, modele la Transilvania Fashion.

Reprezentantele sexului frumos nu stau pe gânduri atunci când vine vorba despre tatuaj

Cosmina Pãsãrin, membrã Yakuza

Strãini de Cluj

Ce-au crezut ºi ce-au gãsit Clujul deþine recordul naþional la capitolul tattoo ºi body piercing.

Momentan prosperã cinci saloane specializate în aºa ceva. Unora li s-ar pãrea multe, dat fiind cã Bucureºtiul ºi Timiºoara beneficiazã de trei, respectiv douã asemenea centre. O incursiune în cele cinci saloane dezvãluie faptul cã nu numai localnicii, ci ºi persoane din þarã ºi strãinãtate aleg Clujul.

Dacã aþi crezut pânã acum cã Lars, John, Fritz ºi Miticã viziteazã Cluj-Napoca numai pentru afaceri, ar fi momentul sã vã schimbaþi pãrerea. Pânã când preþul tatuajelor nu va creºte la nivelul occidental, acest oraº va fi întotdeauna o piaþã foarte bunã pentru acest tip de artã ºi, comparând tatuatorii clujeni cu cea mai mare parte a celor strãini, putem spune cã trãim pe picior european.

Cel mai vechi salon din Cluj, Yakuza Tattoo, cu sediul pe strada Avram Iancu numãrul 66, s-a deschis în 1995 ºi are reputaþia de a fi primul din þarã. Dispune de cea mai mare varietate de piercinguri din oraº ºi are înscrise pe lista clienþilor nume ca D.J. Pagal ºi Cosmina Pãsãrin. Salonul a fost de curând renovat ºi îmbunãtãþit. Cei care îl ºtiau din anii trecuþi vor avea o surprizã plãcutã. ªi tatuatorii s-au schimbat între timp. Acum activeazã trei bãieþi talentaþi, cu experienþã de ani de zile în domeniu. Dani, Marcel ºi Roberto au urmat traseul clasic în perfecþionarea lor ca artiºti tatuatori, începând cu aparatele hand-made.

PATRICK MCCAFERTY, de 24 ani, din micul orãºel Camden, SUA, ºi-a luat vara trecutã nevastã clujeancã. Acum e în Cluj. A vãzut cam tot ce se putea vedea din oraº ºi împrejurimi în aceastã lunã. „Clujul este un loc unde te afli în centru, înconjurat de trafic ºi de oameni, iar peste numai câteva minute te poþi afla la þarã. Clujenii sunt deciºi ºi motivaþi ca la oraº, ºi calzi, ospitalieri, ca la þarã. Eºti norocos dacã trãieºti în Cluj.” spune Pat.

TODD HEINER, de 34 de ani, e din Ocean City, SUA. El a vizitat Clujul dupã ce a cunoscut studenþi români care lucrau în programul de Work and Travel.

Todd spune cã „toþi oamenii cu care am avut de-a face au fost prietenoºi. În afarã de asta, m-a impresionat oraºul. Strãzile sunt curate în comparaþie cu cele din America, unde peste tot vezi gunoaie.

Existã clãdiri vechi, dar ºi altele, renovate. Cea mai mare diferenþã faþã de SUA este cã foarte multã lume foloseºte mijloacele de transport în comun. Am înþeles cã aceasta se datoreazã faptului cã nu toþi clujenii îºi permit sã aibã o maºinã proprie.”

28 ] TIMP LIBER Testele vã ajutã sã depistaþi toate feþetele propriei fiinþe, în vederea dezvoltãrii ºi desãvîrºirii tuturor disponibilitãþilor. Ele sînt menite sã conducã la autocunoaºtere ºi la valorificarea tuturor stimulilor externi, în vederea obþinerii atît a succesului personal, cît ºi a celui social.

Dã-þi notã!

1. În care oraº european se aflã cele mai multe poduri?

Amsterdam Hamburg Stockholm Marseille 2. Cum se numeºte ºtiinþa care se ocupã cu delimitarea suprafeþelor terestre?

Delimitografie Agronomie Antropologie Topografie 3. Ce au inventat Fraþii Lumière?

GEORGE COªBUC (1886 - 1918) la o dezlegare corectã veþi gãsi titlurile a patru volume de poezii aparþinînd poetului transilvan

Lumînãrile Cinematografia Fotografierea pe timp de noapte 4. Care din urmãtoarele state nu face parte din UE?

Finlanda Irlanda Danemarca Norvegia 5. Cum se numeºte poarta din Berlin pe care localnicii nu o puteau trece înainte de 1989?

Charlottie Brandenburg Karlsbad Sãrutului 6. Ce imperiu a condus Montezuma?

Mayaº Aztec Incaº

ORIZONTAL: 1) Rãspuns mulþumitor. 2) Se þine greu pe picioare - Merge cu tragere de inimã. 3) Disc discutabil Acces la coº. 4) Celebritãþi ale marilor platouri americane. 5) Cea din veac ! - Final de epopee! 6) Intrat în vorbã – Un fel de bãi mini - Braþul stîng !

7) Se dã cu mîinile peste cap Soluþie pentru prelucrarea metalelor. 8) Aruncare de la centru ! - Joasã frecvenþã. 9) Miezul parabolei - Umpluturã pentru drajeuri ! 10) Secretul nemuririi - Un om legat de þarina lui . 11) Trageri simultane - Timbru dintr-un registru subþire ( pl. ).

VERTICAL: 1) Miºcare de nealiniere. 2) Speranþe în deºert - Centrale atomice ( sg.). 3) Micã întreprindere comercialã - Personalul de la telefoane ! 4 ) Primul pe poziþie - Se strecoarã uºor. 5 )O femeie necredincioasã - Reproducãtor de bunã calitate. 6 ) Recuzitã de bun gust adusã pe platou - I s-a dat o bunã creºtere. 7) Marcaj la cen-

Teodor CAPOTA

Profesor de limba ºi literatura românã la Liceul de Muzicã „Sigismund Toduþã“ din Cluj – Napoca. Doctor în filologie, din 1985. Autor al mai multor cãrþi didactice pe teme de gramaticã ºi predare a literaturii române în liceu. A publicat poezii proprii ºi traduceri din limba italianã în reviste de prestigiu. Vechi ºi apreciat rebusist, colaboreazã frecvent la revista REBUS (serialul PLAY-BACK a ajuns la numãrul 92 !) precum ºi la REBUS-optim, REBUSACHE ºi altele cu careuri de definiþii ºi tematice.

tru ! - Viaþã nesfîrºitã. 8) Infirmã - Calea moºilor. 9) Scos din papuci - Oricum îl iei, e tot pentru Grivei - Nucleul atomului ! 10) Marea adunare naþionalã ( pl. ) – Umbla cu briºca. 11) Duratã din ceramicã ! - Cîntãreþi la iarbã verde.

Teodor CAPOTA

Ghicitul în palmã 7. Care a fost menirea Coloseum-ului?

Tîrg de sclavi Amfiteatru pentru luptele între gladiatori Monument pentru bãtãliile cîºtigate de Nero Organizare de coride

Rãspunsuri:

Totul conteazã la ghicitul în palmã.

Mãrimea mâinii, forma, culoarea, textura, unghiile, adîncimea liniilor, chiar ºi maniera în care cineva þine mîna pentru a fi cititã.

Mîna folositã la scris este mîna dominantã. Liniile ei se modificã de-a lungul timpului datoritã imaginilor electromagnetice emise de creierul uman. Liniile pot fi adãugate ºi odatã adãugate, nu se ºterg.

Curbele de pe linia inimii denotã separãri, divorþuri. O linie a inimii lungã: romantic peste fire. O linie a inimii dreaptã: mintea conduce inima. Linia inimii se opreºte pe muntele lui Jupiter: vrei sã controlezi relaþiile.

Linii orizontale sub degetul lui Mercur: relaþii karma. Linii lungi care traverseazã palma spre muntele lui Venus denotã casãtorii sau concubinaj.

Cana cu sistem automat de amestecare LANSATÃ DE HAMMACHER SCHLEMMER

ispozitivul lansat de Hammacher Schlemmer are o funcþie cât se poate de utilã: amestecã orice lichid cu ajutorul unei elice fixate pe fundul cãnii. Elicea în cauzã se declanºeazã prin apãsarea unui buton ºi are o vitezã de 3000 de rotaþii pe minut. La asemenea vitezã, se poate presupune cã tot ceea ce este în canã va fi aruncat, conform legilor fizicii, afarã, însã fabricanþii s-au gîndit ºi la asta ºi au montat un capac care nu numai cã þine lichidul înãuntru, ci pãstreazã temperatura constantã.

Materialul din care este fabricat acest dispozitiv este plastic, cu o acoperire de oþel inoxidabil. Funcþioneazã cu douã baterii AA ºi cîntãreºte 127 grame. În consecinþã, o persoanã pentru care amestecatul cafelei la orele dimineþii este o activitate extrem de neplãcutã îºi va dori cu siguranþã o astfel de canã. De asemenea, este recomandatã ºi persoanelor care au deseori nedumeriri referitoare la locaþia exactã a linguriþelor.

Produsul poate fi achiziþionat online la adresa www.hammacher.com.

D

1. Hamburg 2. Topografie 3. Cinematografia 4. Norvegia 5. Brandenburg 6. Aztec 7. Amfiteatru pentru luptele între gladiatori

GHID DE MOTOARE 29

Test Drive

Hyundai Santa Fe

Coreeanul zburãtor

Între opulenþã ºi modestie Dacã Irinel Columbeanu are un Bentley (foto 1) „super-meseriaº”, iar în familia Becali nu mai ºtii la ce sã te uiþi - fie la super Maybach-ul lui Gigi sau la Rolls-ul vãrului Giovanni, probabil cã oamenii de trei ori mai bogaþi or fi având ceva prototipuri de maºini, cum nici nu ne închipuim. Nu este deloc aºa. Conform revistei Forbes, cel mai bogat om din lume, Bill Gates, cu o

avere estimatã la 46,5 miliarde de dolari poate fi vãzut adesea într-un Porsche 911 cabriolet din 1999 (foto 2). Prinþul Alwaleed Bin Talal Alsaud, al treilea bogat al lumii, cu o avere

Hyundai-ul Santa Fe a cîºtigat simpatia europenilor prin design ºi calitate ANDREEA CÂMPEANU

campeanu@ftr.ro

UN TEST DRIVE cu SUV-ul Santa Fe, lansat anul acesta, ar schimba pãrerea oricui mai este încã reticent la auzul numelor mãrcilor asiatice.

Maºina ce poartã însemnele Hyundai a fost desemnatã „Cel mai tare 4x4 SUV”în România. Pe lângã calitãþile ei de teren, este ºi foarte spaþioasã, fiind dotatã cu cinci sau ºapte scaune ºi un numãr mare de dotãri standard. „Maºina a intrat puternic pe piaþa europeanã datoritã designului exterior mai puþin asiatic decât a înaintaºului ei, Hyundai Tucson” spune Alexandru Cordoº,

BOLID

directorul Hyundai Cluj. În judeþ au fost vândute 70 de modele Santa Fe de la începutul anului. Dacã în 2005 clujenii cumpãrau lunar, în medie, 5 maºini marca Hyundai, anul acesta se cumpãrã cam 40.

PRIN FÃGET / Timp de 45 de minute am încercat limitele maºinii în drum spre Fãget ºi pe dealurile pãdurii. M-am aºezat la volan, în scaunul de piele ºi parcã eram deasupra tuturor maºinilor, Santa Fe-ul fiind o maºinã foarte înaltã. Cu aceleraþia apãsatã „pânã în fund”, pe Calea Turzii, ieºind din oraº, am testat puterea de acceleraþie a maºinii de douã tone, cu 150 de cai putere. În ciuda greutãþii mari ºi a motorului

destul de mic, maºina demareazã foarte bine. Ajunge de la 0 la 100 de kilometri în 11,6 secunde. Motorul este silenþios, dar ºi elastic, nefiind nevoie de o schimbare prea deasã a vitezelor. Trage la fel de bine, în viteza a treia, la 30 ca ºi la 60 de kilometri la orã.

PE TEREN / Am ajuns în Fãget, într-un loc ºtiut ºi testat ºi cu alte ocazii de cel care ne-a asistat la test drive, directorul de vânzãri Marius Matinca. Aici, pe pante cu înclinaþie de aproximativ 45 de grade, maºina s-a „distrat”, urcând ºi coborând dealuri cu mãiestrie. Garda la sol este înaltã, de aproximativ 20 de centimetri, astfel cã denivelãrile

mari de teren nu au fost o problemã.

Santa Fe-ul s-a simþit în largul ei, demonstrându-ºi calitãþile de maºinã de teren pentru care este atât de apreciatã.

LA ÎNTOARCEREA ÎN ORAª, pe o porþiune umedã de ºosea, cu frunze moarte, am vãzut cã maºina e sigurã în curbe ºi la viteze foarte mari, în situaþii în care, la volanul altor maºini s-ar putea pierde cu uºurinþã controlul.

Peripeþii nu au fost ºi ne-am întors la show-room cu gândul cã SUV-ul Hyundai poate concura cu maºinile din aceaºi clasã a altor mãrci probabil mai apreciate.

Jaguarul lui Buteanu

Una dintre maºinile despre care se vorbeºte încã, la cinci ani dupã apariþia ei pe ºoselele clujene, este cea a proprietarului clubului Diesel, Mircea Buteanu. Jaguarul argintiu XKR din 2001 poate fi vãzut în faþa localului sau rulând elegant pe strãzi. „Nu e o maºinã prea popularã. Nu umblã cu Jaguar nici maneliºtii, nici fotbaliºtii nici biºniþarii.

Era cea mai miºto maºinã pe care mi-o puteam permite în acea perioadã”, ºi-a motivat alegerea proprietarul bolidului.

Jaguarul a avut la început 423 de cai putere ºi un motor de 4.000 de centimetri cubi. La puþin timp dupã ce maºina a ieºit din garanþie, la numai 70.000 de kilometri, motorul s-a ars.

Reparaþia a costat în jur de 20.000 de euro. Din

pãcate, maºina a pierdut din caii putere, noul motor având doar 363. „Se simte clar diferenþa de putere.” spune Buteanu. Maºina fusese tunatã de cãtre Arden, firma de tuning oficialã a Jaguarului, din Germania.

GREU DE ÎNTREÞINUT / Cheltuiala nu s-a oprit odatã cu achiziþionarea maºinii, care a costat 135.000 de euro. Bolidul poate fi reparat numai la Budapesta sau Bucureºti, pentru cã în Cluj nu existã o reprezentanþã Jaguar.

Cauciucurile costã în jur de 2.500 de euro ºi este recomandat sã fie schimbate dupã 20.000 de kilometri. Consumul de benzinã mediu este 25 de litri la suta de kilometri. Întrebat cum preferã sã cãlãtoreascã în strãinãtate, Buteanu recunoaºte cã preferã avionul. Cel mai adesea îºi petrece vacanþele în Italia, iar un drum cu maºina îl costã în jur de 2.000 de euro. În schimb, preþul biletului de avion nu este mai mare de 250 de euro. „Se mai uitã lumea dupã maºinã, pentru cã e frumoasã. ªi eu întorc capul dupã maºini frumoase... dar ºi dupã femei. (râde). E o plãcere sã conduci modelul Cabrio, chiar ºi aici, în Cluj, în ciuda prafului”, spune Buteanu El a avut multe maºini, nu-ºi mai aminteºte câte, dar primul lui automobil a fost un Fiat 1.300 pe vremea când avea 18 – 19 ani. În perioada în care a locuit în Germania a condus în special maºini marca Volkswagen. Îndrãgostit de Jaguar, Buteanu intenþioneazã sã-ºi mai cumpere unul, aparþinând clasei limousine.

(Andreea Câmpeanu)

estimatã la 23,7 miliarde de dolari are un garaj mai rafinat, având în posesie pe lîngã maºinile luxoase, un Daewoo Matiz. Întemeietorul imperiului IKEA - Ingvar Kamprad, al cãrui avere a fost estimatã la 23 miliarde de dolari este indiscutabil cel mai modest dintre toþi: conduce un Volvo 240 GL 1993 (foto 3).

Dacia împlineºte 40 de ani În showroom-urile din þarã, în perioada 17 noiembrie - 18 decembrie 2006, Dacia aniverseazã 40 de ani de existenþã.

Posesorii de Dacii sunt invitaþi la reprezentanþele acestei mãrci unde vor primi cadou câte un CD cu melodii alese din ultimele patru decenii. De asemenea, cei care vor sã-ºi cumpere o Dacia Logan berlinã în aceastã perioadã beneficiazã de garanþia extinsã de trei ani sau de un leasing de zero procente în parteneriat cu Omniasig pentru cei care plãtesc un avans de 50 % din valoarea maºinii pe perioada de 36 sau 48 de luni. (Andreea Câmpeanu)

Cauciucuri de iarnã cadou

Dealerul auto care comercializeazã marca Skoda în ClujNapoca - Compexit Trading, pe Calea Turzii, la numãrul 223 - are ca ofertã pe perioada de toamnã – iarnã un cadou pentru cei care cumpãrã modelul Octavia. Acesta constã într-un set de anvelope de iarnã la fiecare maºinã cumpãratã. Oferta este valabilã pânã în ultima zi a anului. (Andreea Câmpeanu)

30 ] HORO/METEO Serviciul meteorologic este prea exact ca sã-l ignorãm ºi prea greºit ca sã ne bazãm pe el - Patrick Young Prognoza meteo pentru la noapte: întuneric - George Carlin Nu subestimaþi vremea; nouã zecimi din populaþie n-ar fi in stare sã porneascã o conversaþie dacã nu s-ar schimba din cînd în cînd - Kin Hubbard

AstroGrama LIVIU RADU SORESCU (27.08.1978 - ora 5 - Cluj-Napoca)

Berbec (21 martie – 20 aprilie) Dacã doreºti sã obþii ceea ce vrei, aflã pe cine trebuie sã te bazezi ºi cine te poate ajuta.

Parteneriatele îþi vor aduce mult mai multe beneficii decât dacã ai lucra de unul singur.

Ascultã mai degrabã de raþiune decât de ceea ce simþi. Dacã vei începe sã îþi promovezi ideile, cei din jur nu îþi vor putea refuza cererile.

Sfatul nostru: Ar fi mai bine sã iei o pauzã în weekend. Relaxeazã-te!

Taur (21 aprilie – 20 mai)

Carte de vizitã 2001 – Intrã în trupa Seven 2001 – Premiul pentru cel mai bun claviaturist în cadrul festivalului „Constelaþii Rock” din Râmnicu Vâlcea 2003 – Participã alãturi de Rãzvan Crivaci la preselecþia Eurovision (cei doi continuã ca duet de piano-bar) - Trupa participã la concursul de creaþie „Iuliu Merca”, unde Liviu primeºte titlul de cel mai bun claviaturist - Liviu Sorescu ºi Rãzvan Crivaci câºtigã Festivalul de la Mamaia 2004 – Liviu pãrãseºte duo Crivaci/Sorescu ºi pleacã în Spania, unde face douã proiecte muzicale, unul intitulat Nightvision (un fel de replicã masculinã la Nightwish) aprilie 2005 – Se întoarce în România martie 2006 – Reîncepe sã cânte cu trupa Seven prezent – Cântã în trupa Antract, cu care lanseazã un album pe 23 noiembrie

Nativul reprezintã un spirit liber, analitic ºi deschis la experienþe sau provocãri. E în continuã cãutare de informaþii ºi urmãreºte permanent sã se perfecþioneze. Natura sa emoþionalã e dominatã de afectivitate ºi de relaþiile pe care le construieºte în jurul sãu. Posedã certe calitãþi artistice ºi se exprimã uºor în acest domeniu, chiar dacã e uºor dramatic (plin de sine adeseori). Va lupta din greu pentru bunurile sale ºi va fi profund marcat de aceste lupte. Dorinþa de a avea siguranþã materialã e foarte mare, însã, în acelaºi timp, se va lansa în acþiuni riscante, în special din dorinþa de a obþine mai mult. Are tendinþa de a supralicita poziþia sa ºi de aici pot apãrea mari neajunsuri. Fire egocentricã, va urmãri afirmarea propriilor valori care sunt determinante pentru felul în care vede ºi îºi trãieºte viaþa. Deºi are o mare dorinþã de relaþionare, e un introvertit ºi sunt momente în care timiditatea îl poate copleºi. Iubirea ºi moartea sunt douã teme fundamentale pentru nativ ºi va medita îndelung asupra lor. Sexul este ºi el foarte important, constituind un mod eficient de a-ºi alunga neliniºtile. Cu toate cã îi plac provocãrile ºi aventura, apreciazã în mod deosebit cãldura cãminului ºi a familiei, iar dorinþa sa permanentã de echilibru ºi calm va gãsi aici un binemeritat refugiu.

Luptele pentru putere vor determina suiºuri ºi coborîºuri în devenirea sa. Nu o datã, spiritul sãu puternic egocentric va merge împotriva curentului. Nu suportã aparenþele ºi are tendinþa de a face sã cadã mãºtile celorlalþi, fapt ce îi aduce, uneori, mari deservicii. Îi place sã îi înveþe pe ceilalþi, sã îi ajute, deºi, atunci cînd întîlneºte persoane mai bine pregãtite decît el devine necooperant, încãpãþînat chiar. Toate acestea vin din dorinþa sa fantasticã de a-ºi afirma propria personalitate ºi propriile valori. Imaginea de sine îl va urmãri pe parcursul întregii sale vieþii ºi îl va lipsi, uneori, de simþul realitãþii. Iubeºte frumosul, arta ºi bijuteriile, domenii cu care va avea, fãrã doar ºi poate, atingere.

ALCAZAR

Chiar dacã de obicei lucrezi mult ºi cu responsabilitate, zilele acestea devii leneº în chestiuni importante.

Eºti capabil de mult mai mult decât o aratã aparenþele.

Economiseºte timpul ºi banii, folosind resursele pe care le ai acum.

Sfatul nostru: Ar fi cazul sã te aduni, altfel poþi uita de cele de mai sus.

Gemeni (21 mai – 21 iunie) Eºti plin de pasiune ºi entuziasm, mai ales la sfârºitul sãptãmânii. Bucurã-te de tot ce îþi poate oferi viaþa.

Perioada aceasta este prielnicã începerii unei noi relaþii amoroase sau împrospãtãrii celei vechi.

Rugãmintea noastrã: Ne chemi ºi pe noi la nuntã?

Rac (22 iunie – 22 iulie) În ultima vreme ai o mai bunã perspectivã asupra propriei vieþi ºi asupra lucrurilor din

jur. Acum e momentul sã-þi reorganizezi ºi reorientezi energia spre þinte mai concrete. Priveºte în trecut ºi vei vedea cã nimic nu este atât de tragic pe cât credeai.

Presupunerea noastrã: Ai mai fost ºi mai disperat decât acum.

Leu (23 iulie – 22 august) Sãptãmâna aceasta vei simþi mai multã motivaþie ºi îþi vei reîmprospãta forþele. În urma ultimelor evenimente, tu eºti cel care deþine puterea. Îi încurajezi pe ceilalþi ºi eºti apreciat pentru asta. Vei obosi dacã vei fi rãbdãtor la nesfârºit. Fã tot ce trebuie pentru a-þi menþine poziþia, dar nu renunþa la propriile vise.

Rugãmintea noastrã: Dream on…

Fecioara (23 august – 22 septembrie) Îþi programezi timpul mai bine ca niciodatã. Cu toate acestea, va trebui sã continui jocul rãbdãrii. În weekend va avea loc o întâmplare care va precipita puþin lucrurile. Vei avea parte de niºte rãspunsuri pe care le aºtepþi de ceva vreme. Nu fii indispus dacã nu sunt cele pe care le aºteptai. Soarele va strãluci ºi pe strada ta cândva.

Pãrerea noastrã: nu avem

Balanþã (23 septembrie – 22 octombrie) Performanþele din trecut þi-au creat o reputaþie ce trebuie ali-

mentatã iar prin noi succese.

Simþi nevoia de recunoaºtere profesionalã. Înainte de a porni la drum pe cont propriu, gândeºte-te de douã ori. Nu te baza pe umanitatea altora mãcar de data asta. Fiecare pas pe care îl faci va fi unul important ºi relevant pentru cariera ºi viaþa ta.

Sfat simplu: Ai grijã sã nu te împiedici!

Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie) Uneori trebuie sã fii pe fazã pentru a reacþiona, dar sãptãmâna asta eºti pe punctul de a ºti când ºi ce sã spui. Fii conºtient cã vorbele ºi acþiunile tale îi vor afecta pe cei din jur.

Mai bine stai calm ºi nivelul tãu de încredere va creºte. Cautã ajutor la cei care doresc sã fie productivi dar încearcã sã eviþi comunicarea defectuoasã. S-ar putea sã obþii altceva decât ceea ce vrei.

Pãrerea noastrã: Ai o viaþã cam complicatã.

Sãgetator (22 noiembrie – 21 decembrie) Faci o impresie foarte bunã, mai ales celor care te cunosc de puþin timp. Asta nu sa mai întâmplat niciodatã, deci profitã! Fii tu însuþi ºi cei din jur se vor indrãgosti de tine.

Foloseºte-þi timpul în mod inþelept ºi petrece-l cu partenerul ºi cu prietenii. Vor aprecia determinarea ta de a relaþiona ºi de a fi alãturi de ei. ªarmul propriu te va ajuta sã faci faþã responsabilitãþilor. Detaliile importante ar putea fi supra-apreciate de alþii, dar acest lucru nu te afecteazã. Eºti într-o formã de zile mari ºi faci ravagii printre persoanele de sex opus!

Doar o pãrere: Eºti foarte tare, frate!

Capricorn (22 decembrie – 20 ianuarie) Te concentrezi asupra nevoilor importante, de bazã.

Problema ta este cã, acum, toþi vor o parte din tine. Existã, de obicei, un motiv pentru tot ceea ce faci, dar creativitatea ta ar putea fi direcþionatã în mod greºit. Dacã doreºti sã schimbi situaþia, ar fi cazul sã începi acum. Foloseºte ceea ce ai pentru a obþine mai mult. Uneori e bine sã te întorci puþin din drum ºi sã recuperezi pãrþile cîndva pierdute.

Sfatul nostru: Adunã-te!

Vãrsãtor (21 ianuarie – 20 februarie) Îþi asumi responsabilitatea pentru lucrurile pe care le faci, ceea ce e bine. Alege calea onorabilã ºi vei avea doar de cîºtigat. Va trebui sã rezolvi o obligaþie familialã, deºi ai prefera sã uiþi de ea. Vei înþelege cã relaþia cu partenerul are nevoie de mai multã atenþie.

Avertizare: Ai grijã sã nu rãmîi singur.

Peºti (21 februarie – 20 martie) Te întorci din drum ºi lucrul acesta nu te avantajeazã.

Dacã nu te miºti deloc, nu vei reuºi decît sã te plafonezi. Plãcerile simple te vor ajuta sã te relaxezi. Ai grijã la ceea ce spui: cuvintelor dure li se va rãspunde cu reacþii dure. Înþelege cã temperamentul tãu implusiv nu te ajutã în perioada aceasta ºi încearcã sã te stãpîneºti.

Sfatul nostru: Fii încrezãtor în ceea ce eºti ºi te vei simþi mai împãcat!

Prognoza meteorologicã pentru judeþul Cluj în intervalul 23 - 30 noiembrie 2006 Joi, 23.11.2006 Vremea va fi în general închisã. Cerul va fi mai mult noros ºi pe arii relativ extinse va ploua. În zona montanã înaltã precipitaþiile vor fi mixte ºi vîntul va sufla slab la moderat, cu intensificãri. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 6 ºi 10 gr.C., iar cele minime între 2 ºi 5 gr.C. Izolat va fi ceaþã.

Vineri, 24.11.2006 Vremea va fi caldã pentru aceasta datã. Cerul va fi temporar noros ºi izolat va ploua slab. Vîntul va sufla de la slab la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 7 ºi 11 gr.C., iar cele minime, între 1 si 4 gr.C. Noaptea ºi dimineaþa, în zonele joase, pe arii restrînse va fi ceaþã.

Sîmbãtã, 25.11.2006 Vremea va fi caldã. Cerul va fi variabil ºi vîntul va sufla de la slab la moderat. Temperaturile

maxime vor fi cuprinse între 10 ºi 13 gr.C., iar cele minime, între 1 ºi 4 gr.C. Noaptea ºi dimineaþa, în zonele joase pe arii restrînse va fi ceaþã.

Duminicã, 26.11.2006 Vremea se menþine caldã. Cerul va fi variabil. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 ºi 14 gr.C., izolat mai coborîte în zonele cu ceaþã, iar cele minime între 2 si 5 gr.C. Noaptea ºi dimineaþa, în zonele joase, local se va semnala ceaþã.

Luni – Miercuri 27-30.11.2006 Vremea se menþine caldã pentru aceastã perioadã. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab, la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 9 ºi 13 gr.C., iar cele minime între 1 ºi 4 gr.C. Noaptea ºi dimineaþa, în zonele joase, pe arii restrînse, va fi ceaþã.

Azi nu uitaþi acasã umbrela. În restul zilelor puteþi purta încã îmbrãcãmintea de toamnã, pentru cã iarna se lasã aºteptatã. Iubitorii schiului mai trebuie sã aºtepte o vreme pentru cã în zona de munte nu existã zãpadã.

MEDIA PE DOS SITUAÞIUNEA ROMÂNEASCÃ

Nurii ºi porii Oanei Zãvoranu in declaraþia de penetrare în (ºi probabil ºi de cãtre) PRM a Oanei Zãvoranu am reþinut cu realã emoþie amãnuntul înduioºãtor cã starleta de telenovelã îl respectã pe Corneliu Vadim Tudor „prin toþi porii” ei, nu puþini la numãr, sã recunoaºtem. ªi automat m-am gîndit ce-or fi zis auzind de asta Irina Loghin ºi Angela Buciu (ca sã nu mai vorbim de Ion Dolãnescu), care ºi ei l-au respectat pe

D IOAN GROªAN

Crãiºorul Insultelor din toþi porii lor ºi uite unde-au ajuns. Ba la respectiva conferinþã de presã l-am vãzut stînd stingher ºi pe Eugen Mihãescu, pînã nu demult un grafician satiric publicat de „New-York Times”, trecut pasager prin ograda lui Ion Iliescu ºi eºuat, iatã, pe cargo-ul cu Rudotel al PRM-ului. e-i drept ºi cel puþin dintr-un anumit punct de vedere, O.Z. pare o persoanã mai „bine mobilatã” (vorba liderului PRM) decît cele pomenite mai sus, aºa cã nu e de mirare cã a afirmat sus ºi tare cã pentru a stîrpi mafia va merge „pînã-n pînzele albe”. Bietu’ Pepe – ºi el care credea cã pînzele astea îi aparþin în exclusivitate!

C

31

ar exemplul racolãrilor de tip Vadim nu e de ignorat.

Sunt convins cã dacã Oana Zãvoranu va intra în Parlament, mulþi deputaþi ºi senatori care azi îºi fac veacul mai mult pe la bufet, vor intra în sala Omnia mãcar sã-i vadã peremistei decolteul ºi uite aºa se va realiza cvorumul de vot, aflat în zilele acestea în mare suferinþã.

D

i nu e greu de imaginat cã prezenþa demnitarilor noºtri s-ar apropia de sutã la sutã dacã ºi pesediºtii i-ar oferi un mandat Andreei Marin, udemeriºtii Cicciolinei, iar liberalii lui Stolojan.

ª

Manipularea - maºina de creat vise DESPRE MANIPULARE vorbim cu oroare sau docþi, cu fascinaþie secretã sau cu spaimã. Adevarul este cã manipularea ne urmãreºte tot timpul, din primele pînã în ultimele clipe ale vieþii.

Ne ajutã sã credem, sã cunoaºtem, sã iubim sau sã fim fericiþi. Familia ne bagã în cap o serie de imagini si valori, care ne vor urmãri toatã viaþa. ªcoala ne supune unui proces lung de prelucrare, la cald ºi la rece. Suntem formaþi pentru un uriaº potenþial de supunere liber consimþitã.

Prin conformism cumpãrãm produse pentru alþii, dar cu banii noºtri, iar frustrãrile ne sunt folosite pentru a cumpãra iluzia unor compensaþii, pe terenuri legitimate de alte nevoi.

Imaginile publicitare ne seduc, iar anumite gesturi ºi limbaje nonverbale ne prind într-un lanþ de imitaþie sau sincronicitate reflexã. Compensãm defectele percepute cu produse cumpãrate fãrã rost, ºi ne identificãm inconºtient cu vedete a cãror fotografie nu am avea curajul sã o afiºãm.

Credem ca doar ceilalþi sunt niºte fazani, credem cã singuri noi înºine suntem feriþi de manipulare. Cînd sociologii ne întreabã dacã ne influenþeazã publicitatea, nu recunoaºtem.

Publicitate

Publicitate

Vorba lui Eugen Ionescu: „dragi cititori... fiecare dintre voi are dreptate, numai ceilalþi greºesc. Totdeauna. Cu o condiþie: nici unul dintre voi sã nu-ºi închipuie cã e celãlalt. Nu vã încredeþi în afirmaþiile altora. Repuneþi totul în discuþie. Fiþi voi înºivã. Nu ascultaþi nici un sfat: cu excepþia acestuia”. În jungla fiecãrei zile suntem bombardaþi cu cîteva mii de mesaje publicitare în fiecare zi. Acolo, legile percepþiei ne obligã sã selectãm inconºtient mesajele, iar dorinþele cele mai ascunse ale consecvenþei cu noi înºine ne conduc spre memorarea ºi stocarea lor selectivã sau deformatã. Prin aceastã rubricã vom vedea cum se joacã vînzatorii, publicitarii sau politicienii cu sistemul motivaþional, cum suntem bombardaþi cu cuvinte ºi imagini, care explodeazã ca niºte bombe cu efect întîrziat, dupã ce ne-au depãºit barierele conºtiente ale atenþiei ºi vigilenþei.

VOM DESCOPERI cum funcþioneazã în viaþa cotidianã o serie de procese ºi legi ale persuasiunii. Vom scrie despre modul în care acþioneazã reflexele psihologice de reciprocitate, cum aºteptãrile altora devin criterii importante de acþiune, despre nu-

meroasele reflexe de comformism sau despre aplecarea noastrã spre imitaþie. Vom decodifica modalitãþile de argumentare din discursuri ºi simbolurile folosite pentru a ne induce ideea familiaritãþii cu anumite fapte sau idei. Vom cãuta sã devoalãm mecanismele prin care politicienii par oameni de încredere, cum fac sã parã inteligenþi sau preciºi ºi cum pãtrund în casele noastre devenind membri, nu intruºi, ai familiei noastre. Ne vom concentra asupra proceselor de seducþie întinse peste tot ca o plasã din care nu scapã nici peºtii mari, nici cei mici. Nu ne vom indigna retoric, în locul dictaturilor ºi constrîngerilor de care ne-am sãturat, seducþia poate sã fie de preferat, doar vom arãta rotiþele maºinii de creat vise prin publicitate.

Vom încerca sã înþelegem, sã explicãm anatomia proceselor psihosociologice subtile de percepþie ale erotismului din reclame sau modul în care ne pãcãlesc culorile, muzica sau etichetele unor produse. Vom identifica stereotipurile ce joacã un rol fundamental în viaþa noastrã, fãcîndu-ne, direct sau indirect sã ne schimbãm comportamentele, modelele de comunicare menite sã ne înregimenteze în Publicitate

masa de consumatori ai unor produse sau mãrci. Sãptãmînã de sãptãmînã, vom încerca, în aceastã rubricã, sã descifrãm împreunã mecanismele de manipulare care ne afecteazã zilnic în spaþiul public. Cele din publicitate, din comunicarea politicã sau din mass-media. Propunerea noastrã este de a crea un dialog, o formã de minimã interactivitate. Mesajele sau neliniºtile dumneavoastrã ne pot propune teme, situaþii sau mesaje cãrora sã le descifrãm semnificaþiile ºi sã le interpretãm.

Cei care resimt publicitatea ca o forma de agresiune vor putea sã gãseascã mijloace de rezistenþã sau vor lua cunoºtinþã cu modalitãþi de deturnare a unor mesaje sau imagini.

Cititorii vor putea primi sugestii dar mai ales vor putea sã-ºi construiascã singuri modalitãþi care sã-i sprijine sã reziste persuasiunii sau manipulãrii, fie ea în scopuri electorale, comerciale sau de altã naturã. Nu vom face nici ºtiinþã, nici apologie, dar nici moralã. Vom trata manipulãrile mari ºi mici cu detaºarea ºi respectul datorate liberului arbitru ºi raþionalitãþii implicate în acþiunile umane dintr-o societate liberã.

VASILE SEBASTIAN DANCU

32 ] MAPAMONDEN Tom: «Vreau sã ne cãsãtorim. Nu am de gînd sã las femeia asta sã scape»

Sursã: ABC News

Sursã: People Magazine

CLUJUL PE-AFARÃ Un mare clujean ignorat New York Times ºi Boston Globe au anunþat moartea unuia dintre cei mai mari compozitori contemporani, Gyorgy Ligeti, la vîrsta de 83 de ani. Acesta, de origine românã, a compus cea mai inovativã muzicã a ultimei jumãtãþi a secolului douãzeci „uneori sinistrã, uneori plinã de umor, de cele mai multe ori fantasticã ºi tot timpul bine lustruitã” conform publicaþiei new-yorkeze. Nãscut la Tîrnãveni, el s-a mutat împreunã cu familia în Cluj cînd încã era copil ºi a studiat la Conservatorul de aici pînã în perioada celui de-al Doilea Rãzboi mondial. (Andreea Câmpeanu)

Katie: «Visam sã mã cãsãtoresc cu Tom Cruise cînd eram copil.

Cu toþii visãm, iar cîteodatã visele devin realitate»

Fiþe româneºti ºi americane

Monica, Irinel, Katie ºi Tom Monica Columbeanu (Gabor) a intrat în atenþia presei în momentul în care s-a afiºat alãturi de Iri. Povestea lor a devenit subiectul unui reality-show autohton

Americanul ºi binoclul rusesc Rubrica de cãlãtorii a cotidianului New York Times s-a îmbogãþit de curînd cu impresiile unui american care în vînãtoarea de chilipiruri demnã de un adevãrat colecþionar, a trecut ºi prin Cluj. În timp ce ghidul îl îndrepta spre obiectivele turistice ale oraºului, un bãiat de vreo 14 ani l-a acostat „cheap, cheap, cheap” (ieftin), încercînd sã-i vîndã „antichitãþi de contrabandã”, dupã cum le numeºte autorul. Cel mai impresionant obiect prezentat de vînzãtorul ambulant a fost un binoclu care aveau gravate însemnele comunismului „CCCP” ºi „Made in Russia”.

Acest suvenir s-a adãugat informaþiei sumare, pe care o au toþi americanii cu privire la România: Ceauºescu, Comãneci ºi Dracula. Ascunzîndu-se de soþia sa, a procurat binoclul pentru numai 16 dolari. (Andrei Cotrãu)

Karma pentru studenþi, Obsessionul pentru pretenþioºi Secþiunea de Lifestyle a publicaþiei Austin American-Statesman conþine un scurt reportaj despre viaþa de noapte a Clujului. Autorul gãseºte cã singurul lucru înspãimîntãtor din oraºul de sub Feleac este traficul ºi este mirat de cît de puþinã atenþie acordã românii Halloween-ului. El îºi informeazã cititorii cu privire la disputa dintre „maneliºti” ºi „anti-maneliºti”. Obsession-ul este caracterizat ca un club scump ºi peste posibilitãþile majoritãþii clujenilor, populat numai de femei înalte ºi slabe. Este remarcatã prezenþa, pe cealaltã parte a strãzii, a unui club unde se ascultã manele, muzicã ocãrîtã de intelectuali ce „numai acum pare sã intre în curentul muzical al þãrii”. Scena studenþeascã, dupã cum o vede jurnalistul, este reprezentatã de Club Karma, „local simplu ºi ieftin din pivniþa Casei Studenþilor.

Imagineazã-þi camera petrecerii, cu tavanul foarte jos, dintr-o casã plin de fumãtori înrãiþi.” Casa Vikingilor îi pare un restaurant care practicã preþuri suportabile pentru studenþii ce locuiesc în cãmine. (Andreea Câmpeanu)

Katherine Noelle Holmes s-a nãscut pe 18 decembrie 1978, în Toledo, Ohio.

Katie a pãtruns foarte repede în tagma actorilor de la Hollywood, odatã cu apariþia ei în serialul Dawson Creek ANDREEA CÂMPEANU

campeanu@ftr.ro

EMIL MOLDOVAN

moldovan@ftr.ro

COINCIDENÞÃ sau nu, la modã sau nu, nunþile considerate cele mai importante în acest an la noi, dar ºi la Hollywood, au adus în faþa altarului cupluri separate de o diferenþã de vîrstã considerabilã. Dacã la Irinel Columbeanu ºi Monica aceastã diferenþã (30 de ani) este mai mult decît evidentã, Tom Cruise, cu „doar” 17 ani mai în vîrstã decît proaspãta lui soþie, Katie Holmes, nu ºi-a pierdut din farmecul care l-a fãcut sã fie iubit de femeile din întreaga lume.

Nunta celor doi actori a avut loc în Italia, în apropierea Romei, la Castelul Odescalchi din Bracciano. “Dupã schimbarea jurãmintelor, cei doi s-au sãrutat atît de lung încît oaspeþii au început sã strige “Stop, stop”” povesteºte Giorgio Armani.

CELE MAI MEDIATIZATE CUPLURI / Cuplul Irinel - Monica a fost urmãrit îndeaproape, pe toatã perioada relaþiei, cu acordul lor, în cele mai intime locuri, de cãtre cameramanii unei televiziuni, în timp ce Tom ºi Katie s-au ferit cît au putut de presã. Ambele cupluri au fost privite cu „ochi rãi” la început, lucru care nu s-a prea schimbat în cazul Columbenilor, subiect de glumã pentru media din România.

Cuplul Tom@Kat a fost adoptat de cãtre public, dar presa a rãmas reticentã, spunînd cã este doar o chestiune de timp pînã cînd Cruise o sã calce strîmb.

UNII LA MAMAIA, ALÞII ÎN MALDIVE / Dacã nunta româneascã a fost transmisã în direct pentru ca populaþia sã se mire de fastul petrecerii, cea din Italia a fost feritã de privirile presei care a aflat ce s-a întîmplat în castel doar cu ajutorul unor declaraþii din interior.

Luxul a fost însã la el acasã la nunta din castel. Îmbãcãmintea mirilor a fost creatã de designerul Giorgio Armani la cererea lui Tom Cruise, iar petrecerea a fost animatã de vocea cîntãreþului italian An-

Bîrfa ca ºtire

Finlandezi fraieriþi de clujeni

Agenþia managerialã ProMusic Production din Cluj, condusã de Doru Brînduºan, a organizat luna trecutã Turneul European al formaþiei finlandeze de rock Catamenia. ProMusic a încãlcat fiecare paragraf al contractului încheiat, însã membrii formaþiei au continuat turneul, dupã cum declarã, de dragul fanilor.

Muzicienii nu au beneficiat de mese decente ºi în multe cazuri nici mãcar de apã. Au fost nevoiþi sã doarmã într-un autobuz mic ºi chitarele li s-au stricat din cauza ºoferilor care conduceau “ca nebunii”. Într-una din

nopþi, petrecutã într-o parcare din Elveþia, aºteptînd un alt autobuz pentru cã al lor se stricase, membrii trupei s-au îmbolnãvit grav, vocalul pierzîndu-ºi vocea. Dupã ultimul spectacol, rockerii au plecat la Budapesta unde, dupã cum se stabilise prin contract, trebuiau sã aibã asiguratã cazarea în perioada 24 – 27 octombrie. Formaþia a fost abandonatã însã ºi au fost nevoiþi sã-ºi plãteascã ei înºiºi cazarea. Plîngerile truperi au fost postate pe web siteul lor ºi se încheie cu exclamaþia: “Fuck off, Nelu and Dana from ProMusic Prod!” (Andreea Câmpeanu)

nu m-am întors

AM PLECAT DIN CLUJ!

SANDA, 23 ANI, SUA: „Am plecat în SUA în 2003 ºi nu am mai fost în România de atunci. Am auzit tot felul de poveºti fantastice. Am crezut cã acolo, în SUA, umblã cîinii cu colaci în coadã. Deºi nu intenþionam sã rãmîn, m-am rãzgîndit la un moment dat. Uneori îmi pare rãu, pentru cã nu e uºor sã fii departe de casã, dar am învãþat sã mã descurc. Acum locuiesc în Chicago, lucrez ca baby sitter ºi studiez psihologia copilului. De cînd am auzit cîtã lume se chinuie sã plece din România în alte þãri, mã gîndesc cã mi-ar fi fost greu sã reîncep totul acasã.”

m-am întors

MIHAI, 28 DE ANI: „Am fost prin toatã lumea, pe toate continentele, din Asia, Africa, pînã în Statele Unite, ºi m-am întors în România anul acesta. Mã ocupam de entertaiment ºi private cocktails pe vasul american „The World”, care gãzduia 110 familii. Este ca un mic orãºel. Mi-a plãcut viaþa din strãinãtate, dar mi-am construit o casã în România între timp ºi am decis sã rãmîn aici.

Aveam deja o vîrstã ºi eram pe drumuri de cinci ani. La un moment dat am simþit cã e momentul sã spun „Stop!” A venit timpul sã-mi întemeiez o familie.”

drea Bocelli. Printre invitaþi au fost Brooke Shields, Richard Gere, Jennifer Lopez, Jim Carrey ºi Victoria Beckham. Dupã nuntã, cuplul s-a îndreptat spre Maldive, unde îºi petrec luna de miere.

La noi, ceremonia religioasã a avut loc pe 22 iulie la Mãnãstirea Snagov, iar locul petrecerii nu a fost unul plin de istorie, ci reºedinþa lui Irinel din Izvorani. Au cîntat Direcþia 5, DJ Project ºi Horia Brenciu, prieteni ai omului de afaceri. Costumul mirelui a purtat însemnele Yoji Yamamoto, iar Monica Gabor a purtat o rochie cu pietre Swarovsky, semnatã Aura Dumitriu. Românii, mai modeºti decît americanii, ºi-au petrecut luna de miere în þarã, la Mamaia, sub urmãrirea camerelor de filmat.