Foaia Transilvana NR 2 by Mihai Armanca

SÃ-ÞI SPUN CEVA

„Pentru mahalagiii de pe Dîmboviþa unitatea n-a fost niciodatã o valoare sau un ideal. Cîrteala ºi bîrfa au fost însã întotdeauna preocupãri cotidiene.”

S-AU APRINS BUCUREªTII!

z cît dau judeþele la bugetul de stat z dezvoltare „vicioasã“ în detrimentul „provinciei“ z cum trebuie evaluate contribuþiile locale

PAGINA 2

de CORNEL NISTORESCU

ROMÂNIA ÎN MIªCARE

Anul 1, nr. 2, 24 - 30 noiembrie 2006 32 pagini (16 + 16), PREÞ 1,5 RON apare JOI

PAGINILE 8-9

Lumea vãzutã de la Cluj O PROPUNERE

Rãzboi ºi teatru la extrem

NAÞIONALIZAREA PETROM

PAGINA 14

PAGINA 10

ANDREI ªERBAN

www.ftr.ro

VICTIMELE UNIRII

PUBLICITATE

ÎN

SUMAR CONFLICT

Moºtenirea lui Funar

Angajaþii Primãriei îºi cautã în instanþã statutul de funcþionar public PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ

PAGINA 11 ISTORIA, CA O POVARÃ

PAGINILE 3 - 6

z Marea Unire de la 1918 adunã toate superlativele în manualele ºcolare ºi în ode. Orice dezbatere ce trece de epitetele consacrate Unirii cu „patria mamã” e o blasfemie în ochii multor români. La 1 Decembrie vom sãrbãtori - comemora un gest considerat de cãtre marea majoritate a românilor drept unul fundamental în evoluþia României. Numai cã sindromul festivismului golit de orice conþinut real, al festivismului strivitor prin abundenþa vorbelor goale, nu permite libera

exprimare a celorlalte voci. Orice spirit democratic pãleºte în faþa simbolurilor socotite, prea multã vreme, intangibile. z La 88 de ani de la Unire, Alba Iulia rãmîne pentru majoritatea românilor un simbol. Dupã ce a traversat controversele interbelice, mistificãrile comuniste ºi euforiile postrevoluþionare, e nevoie ca momentul 1 Decembrie sã fie asumat în cunoºtinþã de cauzã. Istoria nu mai este demult un adevãr

FABRICA DE VISE

ROMÂNIA DEFECTÃ

Mircea Miclea PRE-SCRIPTELE AVIZAÞILOR

monolitic, în care toatã lumea orbeºte, ci trebuie sã ne dãm seama cã existã mult mai multe adevãruri, mult mai multe voci, care nu pot fi ignorate. Numai luînd în considerare toate interpretãrile avem dreptul sã spunem cã sentimentul naþional este real ºi nu doar o isterie propagandisticã la care unii iau parte o zi din an. De aceea, avem nevoie de cele mai multe adevãruri despre Unirea de la Alba Iulia ºi felul în care a marcat evoluþia româneascã ulterioarã.

„Trãind prea mult la marginea Europei, am început sã avem mentalitate de marginali: sã vrem sã fim fie nemþi, fie americani, fie orice altceva, numai sã scãpãm de povara de a fi noi înºine.”

CONVORBIRI ESENÞIALE

PAGINA 7

SITUAÞIUNEA ROMÂNEASCÃ

Vasile Dâncu

Ioan Groºan

„Campania electoralã permanentã din România este tot mai mult un spectacol al persuasiunii nelimitate. Deontologiile rãmîn în cãrþi, oamenii sînt singuri în faþa tunurilor de cuvinte ºi imagini. Nimeni nu-i oferã cetãþeanului o cît de micã ºansã de a se apãra.”

„Scandalul PetromOMV este încã un prilej pentru Traian Bãsescu de a intra în teren, asemenea acelor rezerve de lux pe care le au marile echipe de fotbal europene.”

MEDIA-POLIS

PAGINA 15

ALTERNATIVE

Arta pusã la zid Atelierul lor este strada, iar pînzele, pereþii. Cinci tineri artiºti clujeni impresioneazã prin dezinvolturã ºi nonconformism în timp ce deseneazã. LA FAÞA LOCULUI

PAGINA 27 SUPERLATIV

Nemþii revin acasã Dupã Bruno Roshnafsky, s-a întors la Cluj un alt baschetbalist celebru, Marcel Þenter

PROFESIONIªTII

PAGINA 19

2 ] LUMEA VÃZUTÃ DE LA CLUJ VÎNÃTOAREA DE MUºTE

SÃ-ÞI SPUN CEVA

CORNEL NISTORESCU

pelul nostru de a muta Capitala României, în loc sã-i punã pe gînduri pe politicieni, le-a stîrnit proteste. Cu aerul sau de frizer optimist, Adriean Videanu a sãrit ca ars, de parcã i-am fi pus în pericol nu doar funcþia, ci ºi buzunarul decretînd cã România musai sã fie condusã de la Bucureºti. Unii gînsaci din media, în loc sã cîntãreascã ideea ºi situaþia, s-au apucat sã rãspundã cu picioarele. La astfel de reacþii, subiectul chiar trece pe lîngã creierele lor netede ºi riscã sã lase în umbrã o problemã de fond. Drama României vine de la capitala ei. Cel mai mare ºi cel mai bogat oraº al þãrii este în acelaºi timp ºi principala sursã de atitudine non civicã. Ca megapolis, Bucureºtii sînt unul dintre cele mai ºarmante oraºe europene. Murdar, plin de viaþã, inclusiv de desfrîu, fãrã reguli ºi fãrã lege, el exercitã un magnetism pentru cei copleºiþi de tentaþii, sînt Sodoma ºi Gomora spiritului civic, sînt un loc blestemat. În parte, istoria lor explicã incoerenþele de azi, chiar slãbiciunile ei. Privind la rece, eºti forþat sã te gîndeºti cã o Românie europeanã, modernã, democraticã nu poate fi construitã cu o capitalã într-un asemenea oraº. Explicaþiile sînt multiple.

ªerban Cioculescu folosea pentru Bucureºti o formã de plural. Bucureºtii erau pentru el o aºezare alcãtuitã din însumarea mai multor tîrguri ºi mahalale. Un Miticã pur ºi instruit cum este istoricul Adrian Majuru chiar formuleazã diagnos-

Bucureºtii - handicapul României

ticul Bucureºtii Mahalalelor (Editura Compania, 2003): „A venit, poate vremea sã ne întrebãm ce dãdea viaþã clãdirilor ºi strãzilor care ºi-au schimbat, arareori întîmplãtor, înfãþiºarea. Ce poate fi acest Bucureºti apãrut din comerþul unui tîrg sezonier ºi din interesul unor domnitori de a spori veniturile vistieriei? Cum poate fi sufletul marelui oraº nãscut din puzderia de mahalale (în jur de 120 menþionate în documente) apãrute haotic ºi mulþimea pestriþã venitã de pretutindeni sã se aºeze aici?” (p. 17). E limpede cã la baza sa, Bucureºtii n-au avut un nucleu bine definit. Oraºul s-a nãscut din valuri de adunãturi, din tîrgoveþi, din vagabonzi ºi cerºetori, din mici meseriaºi nomazi ºi prostituate. Aerul sãu de bîlci a fost ºi rãmîne singurul specific. În fond, Bucureºtii n-au nici început ºi nici sfîrºit, n-au cap ºi coadã ºi ca atare n-au nici modele, nici repere, nici reguli ºi nu recunosc nici o autoritate. Bucureºtii, din chiar începuturile lor

în acest spirit izolaþionist ºi egoist al mahalalelor se aflã originea disensiunilor specifice societãþii româneºti. Pentru mahalagiii de pe Dîmboviþa unitatea n-a fost niciodatã o valoare sau un ideal. Cîrteala ºi bîrfa au fost însã întotdeauna preocupãri cotidiene. Cu timpul, specificul mahalalelor a devenit specific urban ºi, mai apoi, specific naþional. Nici în puþinele secvenþe de eroism, oraºul n-a fost atins de trãiri mãreþe. În toatã istoria sa, martirajul este ca ºi inexistent. În trecutul sãu, oraºul mahalalelor n-are nici un sacrificiu care sã-i dea duratã. Ce putea da mentalitatea de tîrg balcanic unei clase politice? Un comportament pe mãsurã! Dar practicile din mahalalele dominate de hoþi, cîntãreþi, comercianþi ºi aventurieri? O clasã politicã pusã pe împuºcat banul, fascinatã sã corupã ºi nerãbdãtoare sã fie coruptã. E lesne de înþeles cã obiceiurile funcþionarilor fanarioþi ºi

Bucureºtiul s-a nãscut din valuri de adunãturi, din tîrgoveþi, din vagabonzi ºi cerºetori, din mici meseriaºi nomazi ºi prostituate.

Aerul sãu de bîlci a fost ºi rãmîne singurul specific.

n-au avut instinct civic. De la faza de bazar, tîrg ºi dormitor pînã la cea de mare aglomerare pestriþã, oraºul n-a avut avut criterii, n-a avut disciplinã ºi n-a stimulat dezvoltarea unui spirit civic. Breslele au fost neputincioase, mahalalele s-au luptat între ele, interesele majore n-au adunat multã lume ºi n-au izbutit sã unifice spiritul dominant al periferiilor. De la începuturile lor, Bucureºtii au fost dominaþi doar de forþe centrifuge. Cu siguranþã cã

viciile slugilor domneºti au preluat slãbiciunile mahalalelor ºi le-au adus pînã în mecanismele instituþiilor publice de astãzi. Metehnele funcþionarului public de astãzi vin cu siguranþã din fanar ºi sînt consolidate de slãbiciunile exacerbate în vremea comunismului. Tranziþia a fãcut bulevarde largi din apucãturi tradiþionale. Ba a ºi instituþionalizat corupþia ºi hoþia, inventînd ºmecherii, fixînd preþuri, tehnici de ocolit legea ºi de

pãcãlit comunitatea. România de astãzi suferã din cauza generalizãrii unor practici istorice,

înceapã astãzi. Asta pentru cã Bucureºtii au rãmas ceea ce au fost la începuturi. Iar în 1989 au

Viciile Bucureºtilor, generalizate, fac din România o problemã europeanã. Spiritul civic renaºte cu greu. Societatea civicã poartã ºi ea amprente ce pot fi identificate în istoria mahalalei bucureºtene. consolidate în Bucureºti ºi apoi extinse la nivelul întregii þãri. Cîtã vreme „la centru” ºi la vîrful piramidei se trãieºte aºa, de ce-ar încerca românii din restul þãrii sã urmeze o altã cale. Viciile Bucureºtilor generalizate fac din România o problemã europeanã. Spiritul civic renaºte cu greu. Societatea civicã poartã ºi ea amprente ce pot fi identificate în istoria mahalalei bucureºtene. Primãriile de sector ºi primãria mare nu sînt decît niºte antimodele de instituþii ale marii aºezãri urbane. Fiecare pãcãleºte sau înºealã pe cine apucã. Statul e doar un instrument de care se folosesc cei desemnaþi sã îl reprezinte. În Bucureºti, funcþia publicã este acoperirea idealã pentru atingerea obiectivelor personale. Dupã cîteva sute de ani, idealul comunitar este doar un excelent pretext de rîs ºi bãºcãlie. Clima imposibilã, solul lipsit de soliditate ºi obiceiurile proaste au fãcut din Bucureºti o capitalã ameninþatã. Istoria României cunoaºte destule momente în care mutarea Capitalei de pe Dîmboviþa s-a pus cu mai mare insistenþã decît astãzi. Numai vicisitudinile primei pãrþi a secolului trecut au determinat ca România sã nu aibã capitla în alt oraº important. Cele douã rãzboaie mondiale au pus capãt unor dezbateri ce ar trebui sã re-

ratat ultima ocazie de a deveni o capitalã modernã. Dupã cãderea comunismului, în instituþii s-au pripãºit neinstruiþii, cãzãturile, eroii de ocazie, ciubucarii ºi afaceriºtii veroºi. Oraºul a intrat într-o fazã de dezvoltare haoticã. Lipsit de preocupãri serioase în domeniul sistematizãrii, Bucureºtii au devenit oglinda gîndirii lui Halaicu, Lis ºi Bãsescu, adicã o aºezare cu dezvoltãri aberante, cu proiecte aiuritoare dar fãrã principalele linii de comunicare ºi trafic fãrã legi ºi fãrã reguli solide. Intrãrile au fost înecate de talciocuri sau de afaceri mãrunte, parcurile devastate de constructori ºi revendicãri întemeiate pe hîrtii mãsluite. Bucureºtii aratã astãzi ºi arhitectural, ºi instituþional ºi civic ca un oraº scãpat de sub control, haotic ca la începuturile sale de pe marginile bãlþilor puturoase, incapabil sã îºi impunã reguli ºi modele ºi, pe cale de consecinþã, incapabil sã propunã României o formulã europeanã de existenþã. Trecutul ºi prezentul Bucureºtilor conþin suficiente argumente pentru schimbarea capitalei. Oraº desfrînat, plin de nebunie ºi petreceri, de cele mai incredibile soluþii de a pãcãli, ºterpeli ºi înºela, el reprezintã o irezistibilã tentaþie dar ºi cea mai proastã variantã pentru relansarea operaþiunii de modernizare europeanã a României.

Simpaticul realizator al emisiunii „Emil Boc ºi invitatul sãu”, despre colegul Ion Novãcescu facem vorbire, nu mai vinde costume ºi cãmãºi. De fapt s-a hotãrît sã nu mai vîndã nimic ºi îmbãtat fiind de apropierea Sãrbãtorii Crãciunului s-a decis sã doneze. Iatã cã minunile, ce îndeobºte se întîmplã în proximitatea Marilor Sãrbãtori Creºtine, se aratã ºi la Cluj. ªi generos cum îl ºtim de o viaþã pe iubitul nostru camarad de presã, teamã ne este sã nu rãmînã pe drumuri ºi falit datoritã acestei noi, frumoase ºi irepresibile dorinþe de a dãrui. Dar vorba pãrintelui Steinhardt, dãruind vei dobîndi, Niky. Mai mulþi colegi de breaslã constituiþi sub generoasa siglã a Asociaþiei Profesioniºtilor din presa clujanã, se întîlnesc aproape ritualic, în fiecare luni, în sala de concerte a TVR Cluj. Am fost ºi noi de cîteva ori, dar repede neam dat seama cã avem de-a face cu activitãþi conspirative, asta dacã ne luãm dupã numãrul redus de participanþi. Credem cã este vorba de un grup de deviaþioniºti, de împãciutoriºti care se abat de la linia tradiþionalã creºtinã ºi talibanã a organizaþiei. Cu siguranþã, în alt loc ºi mult mai mulþi membri se întîlnesc pentru servirea adevãratelor scopuri ale APPC. Moarte trãdãtorilor!!! Senzaþional! Ioan Rus ºi-a cumpãrat Logan. Dacia Logan. Noi suntem convinºi cã asistãm la o nouã ºi mare manipulare de presã. Din informaþiile noastre obþinute de la un jurnalist sub acoperirea de tinichigiu categoria a III-a, secþia Maybach, la reprezentanþa Mercedes condusã de Ioan Rus, Loganul este de fapt un Mercedes S Classe, ultimul tip, modificat în uzinele de la Stuttgart. Uimiþi de succesul de piaþã al Loganului, inginerii, tehnicienii, întregul colectiv de oameni ai muncii de la Mercedes au realizat un prototip de S Classe sub caroserie Dacia. Considerînd cã nu poate exista un test-drive mai bun decît Ioan Rus conducîndu-l pe strãzile ostile ale lui Emil Boc, sa ajuns la aceastã situaþie neaºteptatã. ªi nu stricã te plimbi cu un Logan în preajma alegerilor din partid. Dezvãluiri senzaþionale în numãrul urmãtor! În lumina, ah orbitoare, a rezultatelor vizitei domnului Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca în Republica Popularã Chinezã în laboratoarele secrete ale Primãriei se lucreazã din greu. Directorul Sorin Apostu se pregãteºte pentru scoaterea la licitaþie a lucrãrilor „Micul zid chinezesc din Cluj” ºi „Marele zid clujean din China”. ªtefania Ferencz pregãteºte spaþii (cu altã destinaþie decît cea de locuinþe) pentru miile de oameni ai muncii din China care vor invada fabricile Clujului. Viceprimarul Adrian Popa gîndeºte un mare spectacol literar-muzical-coregrafic în cinstea venirii lor. Celãlalt viceprimar Ianos Boros cautã un maghiar cunoscãtor al limbii chineze. Iar arhitectul ºef Adrian Iancu...ei bine, ce face Adrian Iancu noi nu mai ºtim. Lansãm pe aceastã cale un concurs pentru cititorii noºtri, al cãrui mare premiu este o excursie în China, pe traseul domnului Boc, pentru cel care ne va informa cel mai repede ºi corect asupra activitãþii arhitectului ºef. Fiecare cititor care va trimite o scrisoare va primi o pereche de teniºi chinezeºti.

GULIVER ÎN ÞARA MITICILOR

Ultima fiþã de Bucureºti

JULIUS CONSTANTINESCU

PUBLICITATE

ntrucît dumneavoastrã sînteþi un provincial amãrît ºi habar n-aveþi ce e bun, presupun cã n-are nici un rost sã vã mai întreb dacã ºtiþi care e ultima fiþã de Bucureºti. În cel mai bun caz, o sã rãspundeti ceva de genul Golden Blitz sau BT Cafe (dacã sînteþi o fetiþã de cel mult 14 aniºori, s-ar putea sã rãspundeþi cã Rolls-ul lui Irinel). Ei bine, nici vorbã: nu mai e nici o ºmecherie sã mãnînci la douã mese de Bãsescu sau sã te spargi în figuri în acelaºi club cu Botezatu, Fizz sau Anda Adam. La fel cum nu mai e mare chestie sã dai o groazã de bani pe niºte pantofi Gucci sau ochelari Prada – orice fraier cu bani poate face asta. Ultima modã în materie de fiþe din Bucureºti e sã te duci în niºte locuri în care laºi atîþia bani încît ºi sultanul Brunei-ului s-ar gîndi de douã ori înainte sã

intre ºi, în schimb, sã nu primeºti mai nimic. În piaþa Unirii, la Viacafe, un Carlsberg la 330 ml costã 80.000, dar nu banii sînt importanþi, ci atmosfera: te simþi fix ca la terasa Nãvodari din colþ. În primul rînd, ar trebui sã vii cu scrumiera de-acasã, dat fiind cã, pînã vine un chelner, te poþi lãsa lejer de fumat. Decoraþiunile interioare par a fi fãcute de nea Ilie de la IMGB, pentru o sticlã de Unirea. Iar la plecare, chelnerul are un sictir imens cã s-a deranjat pînã la masã pentru un bacºiº (probabil cã, în curînd, ºi mai de fiþe or sã fie barurile unde chelnerii vor avea o camerã special amenajatã în care sã se uite la televizor, iar tu va trebui sã te ridici de la masã ºi sã te duci pînã la ei sã le dai un bacºiº). În parcul IOR, pe partea cu fostul cinematograf Gloria, e un bar unde se întîlnesc

toþi cocãlarii din Titan ºi Sãlãjan – parcarea ar putea trece lejer drept salonul auto de la Berlin (de altfel, s-ar putea ca maºinile sã fie furate chiar de-acolo). Acum, probabil vã închipuiþi cã înãuntru e ceva care ar putea stîrni pînã ºi invidia ºeicilor din Dubai; am dat 50.000 pe un ceai – mi-au adus o canã de apã relativ cãlduþã, un pliculeþ de ceai de la alimentara ºi o lopãþicã de plastic, sã mi-l fac singur. Ma gîndesc cum se laudã cocãlarii între ei, cînd se întîlnesc: „Unde ai fost, frate, asearã?”. „La Ambiance Cafe. Am dat o groazã de bani, da’ a fost supertare”. „Eºti coca. Io’ am fost într-un loc mult mai miºto. Am lãsat 5 milioane, da’ tipii au fost ireproºabili: m-au tratat mizerabil, ca pe ultimul om!”.

ISTORIA, CA O POVARÃ Iuliu Maniu:

«(...) Chiar ºi cu ocazia realizãrii Unirei, Ardealul ºi Banatul au avut suficienþi intelectuali pentru a putea conduce viaþa administrativã ºi judiciarã, iar evident acum dupã 20 de ani dela Unire, s-a creat o pletorã de intelectuali ardeleni ºi bãnãþeni, cari, însã, sunt sistematic înlãturaþi...»

Traian Vuia:

«Cînd am vãzut în ce mîini necompetente, peºti politici ai fanarioþilor, este depusã soarta poporului român aici, m-am retras scîrbit. Bãrbaþii noºtri cred cã marile probleme politice se rezolvã prin discursuri frumoase, fraze alese, alegorii patriotice ºi ditirambe poetice.»

ªtefan Meteº: «Politicienii bucureºteni îºi închipuie cã în capul lor s-a cuibãrit înþelepciunea veacurilor ºi de aceea, vezi Doamne, trebuie sã aibã necondiþionat 5-10 slujbe ºi consilii de administraþie foarte gras retribuite.»

Alexandru Marghiloman:

«Un þãran, Munteanu din Poiana Sibiului, la Bucureºti de multã vreme, a rugat pe Mihali sã-l ajute sã iasã din România cu porumbul lui ºi jurã cã niciodatã nu va mai pune piciorul aici, cãci prea mult l-au furat din toate pãrþile.»

VICTIMELE UNIRII

FOTO / MIRA MÃRINCAª

Marea Unire de la 1918 adunã toate superlativele în manualele ºcolare ºi în ode. Orice dezbatere ce trece de epitetele consacrate Unirii cu „patria mamã” e o blasfemie în ochii multor români. La 1 Decembrie vom sãrbãtori - comemora un gest considerat de cãtre marea majoritate a românilor drept unul fundamental în evoluþia României. Numai cã sindromul festivismului golit de orice conþinut real, al festivismului strivitor prin abundenþa vorbelor goale, nu permite libera exprimare a celorlalte voci. Orice spirit democratic pãleºte în faþa simbolurilor socotite, prea multã vreme, intangibile. DE IANCU MOÞU

motu@ftr.ro

UNANIMITATEA ÎN CUGET ªI SIMÞIRI/ Demersul nostru nu e un gest iresponsabil, nici unul „antiunionist”. E simplul dezacord cu balcaniada de vorbe goale ºi manifestãri ce cad, nu de puþine ori, în ridicol. Sentimentul de unanimitate pe care vor sã ni-l transmitã cei care nu fac decît demagogie pe tema «1 Decembrie» ne este aproape strãin, pentru cã ºtim cã nici nu se putea pune problema unanimitãþii în favoarea alipirii teritoriilor intracarpatice – numite în mod general Transilvania

Spaime ºi nostalgii

– la Regatul României. Tre- care-ºi atribuie puteri, cu prefacem, sã nu mai ascunbuie sã fim conºtienþi cã care-ºi manifestã un dis- dem adevãrul. Probabil cã multe dintre personalitã- preþ abia disimulat nu mai doar aºa vom învãþa, în þile de seamã ale Ardealu- este de acceptat. De prea sfîrºit, sã ne respectãm relui din acea epocã, au avut multã vreme, guvernanþii ciproc. Iar respectul recirezerve în faþa unirii sau de la Bucureºti considerã proc trebuie sã plece ºi de la unele dintre ele ºi-au expri- fostele provincii doar un soi o constatare: cele petrecute mat dezacordul total. La fel de colonii, care existã nu- în Ardeal, Banat, Criºana, au simþit ºi bucovinenii ºi mai pentru deplasãrile lor Maramureº în anii de dinabasarabenii ºi ardelenii. „în teritoriu”. inte de Primul Rãzboi MonDin nefericire, istoricii dial, pe parcursul acestuia de meserie ºtiu cã nu s-a ÎNTOARCEREA LA ISTO- ºi în a doua jumãtate a apus, nici o secundã, proble- RIE / Desigur, ziua de 1 nului 1918 nu au fost de ma ca întreaga comunitate Decembrie îºi are impor- naturã sã ducã, în mod auromâneascã sã fie con- tanþa sa. La 16 ani dupã ce tomat, la unirea acestor ºtientã de ceea ce însemna a fost declaratã drept zi na- teritorii cu Regatul Româunirea cu Roniei. Ajunge sã mânia ºi cu atît citim sau sã remai puþin ca li«România este ameninþatã acum citim date din derii românilor numai de nerostirea adevãrului» memorialistica sã fie într-un tovremii ca sã ne tal acord cu fordãm seama cã mele acesteia. ªi tot din nesituaþia nu era nici pe defericire, continuã sã oculte- þionalã, ne putem întreba parte tranºatã în favoarea ze ºi sã deformeze adevãrul însã dacã sîntem un popor unirii teritoriilor care au istoric. Motivele pentru ca- serios. În cei 140 de ani de format ceea ce se numeºte re se tace asupra unor mo- la venirea pe tronul Româ- România Mare. Foarte mente precum cel din preaj- niei a lui Carol I am schim- mulþi se feresc sã recuma ºi de dupã 1 Decembrie bat de patru ori ziua naþio- noascã acest lucru astãzi. 1918 sînt, astãzi, de neac- nalã. De tot atîtea ori ne-am Tot atît de mulþi trec foarte ceptat. Siguranþa României schimbat ºi imnul. Ca atare, grãbit peste datele ºi gesnu este astãzi periclitatã de trimiterile la istorie sînt turile unora dintre cei mai nici un potenþial sau real dacã nu ridicole, cel puþin importanþi oameni politici adversar extern, deci nici motiv de glume mai mult ai vremii deveniþi mai tîrintegritatea teritoriului na- sau mai puþin piperate. ziu mari eroi a ceea ce nuþional. Ceea ce rãmîne este Însã cu glume ºi ironii nu mim Unirea. doar un pericol intern: ne- se va produce o discuþie seSe ºtie, de pildã, cã în rostirea adevãrului. Pericu- rioasã asupra actului de la perioada neutralitãþii Roloasã rãmîne necunoaºte- 1 Decembrie 1918 ºi asupra mâniei (1914-1916), I. C. rea ºi nerespectarea speci- consecinþelor sale. Nu prin Brãtianu nu era un prea ficului provinciilor istorice, autosuficienþã ºi nu prin entuziast susþinãtor al upericuloasã rãmîne ati- discursuri sforãitoare se va nei eventuale uniri, cã a tudinea de superioritate ºi produce aplanarea aspe- blocat aproape toate iniþiade autosuficienþã manifes- ritãþilor ce existã fie cã pla- tivele curentului de tip tatã de marea majoritate a ce, fie cã nu. Dacã Ardealul unionist ºi cã nu avea prea celor care administreazã a fost dorit, dacã tot sîntem mare încredere în politica România. Aroganþa cu împreunã, sã nu ne mai unora dintre marile puteri

occidentale. ªi serioase rezerve au avut ºi mulþi alþi oameni politici extrem de cunoscuþi de la Bucureºti sau de la Iaºi ºi chiar din Austro-Ungaria.

Din strãinãtate, Traian Vuia a sancþionat foarte dur politica româneascã de dupã 1918

Sacrificiile «anexãrii» Traian Vuia, marele inventator român, a fost reþinut în conºtiinþa româneascã, mai mult prin realizãrile sale în domeniul aviaþiei. Foarte puþini ºtiu cã Traian Vuia a fost unul dintre cei care au participat, din strãinãtate, la ceea ce urma sã fie unirea Transilvaniei ºi Banatului cu România. Departe de a fi un adversar al Unirii, Vuia a avut însã o altã poziþie faþã de cei care au semnat actele de la Alba Iulia. Poziþia inventatorului român faþã de actul de la 1 decembrie se reflectã ºi în scrisoarea pe care o publicãm mai jos. Din ea putem desprinde motivele care au stat la baza reþinerilor pe care Vuia le-a manifestat, încã din 1919, faþã de Unire, în urma unor extrem de lucide analize ale unor adevãruri îndelung ascunse. Scrisoarea pe care o prezentãm mai jos este adresatã lui George Dobrin, primul prefect al Lugojului, dupã 1919.

Garches, 11 aprilie 1922 Iubite Domnule Dobrin, Am urmat cu mare atenþiune campania electoralã. Dacã vã reportaþi la scrisorile mele din 1919, aflaþi cã toate s-au petrecut aºa cum trebuiau sã se petreacã. „Cum îþi aºterni, aºa dormi”. Cînd s-a fãcut unirea, nu s-a pus nici o condiþiune. Au fost douã momente istorice cînd trebuiau discutate condiþiunile Unirei. 1. Înainte de intrarea României în rãzboiul european, cînd România cu concursul mandatarului Partidului Naþional Român a stabilit frontierele României Mari, cari au servit de bazã guvernului român în tratativele sale cu aliaþii. Era momentul cel mai favorabil pentru fixarea condiþiunilor noastre. 2. Dupã armistiþiu, la Alba Iulia, sau mai bine zis înainte cu ceva. Aici au lucrat oamenii noºtri în mod copilãresc. S-au fãcut declaraþiuni platonice, cari angajeazã mai mult pe aceia cari le-au fãcut, decît pe guvernul român. Unirei trebuia sã precedereze un pact bilateral între guvernul român ºi mandatarii poporului nostru întrunit la Alba Iulia ºi ratificat apoi printr-o Constituantã. Toatã Unirea s-a redus la un gest pur teatral, pe care ciocoii din Vechiul Regat l-au primit cu zîmbet ºi au zis cã suntem naivi cã n-au avut nevoie decît de a deschide uºa casei în care noi am intrat de voie. Cînd doi indivizi se asociazã, cînd douã societãþi fuzioneazã, se face un contract, un pact. Cînd în 1917 ºi 1918 prin forþa împrejurãrilor ºi neîmpins de nici o ambiþiune personalã am fost silit sã mã ocup de prepararea Unirei noastre a trebuit sã vãd vîrful urechilor lor (ale politicienilor din Vechiul Regat - n.r. ). Ei nu admiteau nici mãcar termenul „unire”. Baza anexãrei dupã dînºii trebuia sã fie sacrificiul adus de Vechiul Regat prin participarea lui în rãzboiul european. Raþionamentul lor ducea drept la acea ce dreptul internaþional numeºte „droit de conquete”. ªi într-adevãr, Unirea s-a fãcut pe aceastã bazã. Ei, ca sã nu vatãme susceptibilitatea ºi ºtiind cã suntem naivi ºi neexperimentaþi, ne-au lãsat sã vorbim despre Unire, lãsînd ca timpul sã ne trezeascã. (…) C-un cuvînt, „Unirea” a fost o bãtaie de cuvinte (bãtaie de joc n.n.), ea n-a fost decît o anexare deghizatã, un hap amar învãluit în zahãr. N-avem sã ne învinovãþim decît pe noi înºine: lipsa noastrã de înþelepciune, de pricepere, superficialitatea noastrã proverbialã, absenþa unui bãrbat cu pregãtire europeanã, o naivitate nepermisã la aceia, cari pretind a conduce destinele unui popor… Ceea ce mã întristeazã mai mult ºi mã face sã mã lapãd de optimismul meu obicinuit este cînd mã gîndesc la acea ce mi-aþi repetat de atîtea ori: „Suntem un popor nefericit”. Trebuie sã rãmînem ºi de aici înainte slugi ºi cerºitori pe la uºile domnilor. Traian Vuia Notã: Textul scrisorii a mai fost publicat în Aradul Cultural ºi în revista Provincia.

Textul integral pe www.ftr.ro

ISTORIA, CA O POVARÃ

«Cum ar putea jubila o þarã compusã din atîtea provincii, a cãror drepturi ºi interese sînt în total ºi în particular nesocotite ºi neglijate? Cum ar putea un popor jubila, ai cãrui reprezentanþi legitimi sînt împiedicaþi sistematic sã ia contact cu Suveranul þãrii, izolat complect de naþiune prin zidul ce-l formeazã în jurul sãu persoane neavenite ºi iresponsabile.» (Iuliu Maniu)

«În asemenea împrejurãri lipsesc animatorii, cari sã trezeascã conºtiinþele adormite de o presã ce nu poate sã scrie adevãrul. Nimeni nu ºtie unde mergem, ce vrem sã facem ºi ce cale vom urma. Suntem sub interdicþie, ca minorii. Cîrmuitorii statului sunt lipsiþi de autoritate ºi de popularitate. Unii din ei sunt chiar odioºi. Aceastã stare de lucruri este insuportabilã.» (Iuliu Maniu)

MEMORANDUL

unui martir «fãrã ocupaþie» În 1953, Iuliu Maniu îºi trãia ultimele zile în închisoarea de la Sighet, pe un pat de fier acoperit cu o saltea fãcutã din pînzã de sac, în care cineva azvîrlise o mînã de paie. Pe actul care îi certificã moartea rãmîne scris, pînã astãzi, cã marele om politic, preºedinte de partid, preºedinte de Consiliu Dirigent, ministru, reprezentant în Dietã, obsedat de grija pentru þarã, pentru Ardeal ºi pentru Banat era „fãrã ocupaþie”. „Oamenii muncii” au hotãrît cã Maniu a fost un om fãrã cãpãtîi, fãrã importanþã, pe care poþi – aºa cum s-a ºi întîmplat – sã-l îngropi într-un loc uitat de lume, în fostul Cimitir al sãracilor, din apropiere de Sighet. Într-un regim dictatorial, Iuliu Maniu era lãsat fãrã principala sa ocupaþie: lupta pentru funcþionarea politicã ºi administrativã a României Unite ºi a provinciilor ei. DANIEL IFTENE

iftene@ftr.ro

O RECONSTITUIRE a întregii activitãþi politice a lui Iuliu Maniu ar necesita sute de pagini. La fel ºi pentru a descrie, cum s-ar cuveni, grija sa nemãsuratã pentru cauza româneascã ºi pentru funcþionarea impecabilã a statului, giratã în Adunarea de la Alba-Iulia, în 1918. Deºi un mare susþinãtor al Unirii cu þara, Maniu a rãmas departe de efuziunile patriotarde ale naivilor ºi parveniþilor politici de la Bucureºti sau din þarã, sancþionînd fiecare mãsurã ce îndepãrta mersul þãrii de pricipiile care au stat la baza unirii Transilvaniei cu Regatul. Dupã cum le aminteºte ºi în Memorand, acestea au fost: „ideea naþionalã, dreptatea socialã ºi regimul democratic”. ANUL 1938 a debutat extrem de îngrijorãtor pentru întreaga clasã politicã româneascã. Carol al II-lea punea în drepturi monarhia autoritarã prin Constituþia din 27 februarie, urmînd ca, dupã numai o lunã, sã fie urmatã de decretul de desfiinþare a partidelor politice. Iuliu Maniu se înverºuneazã ºi mai mult împotriva „camarilei blestemate” adunate în jurul regelui, cu care a fost întotdeauna în rãzboi. În Memorandul adresat regelui la 15 decembrie 1938, atenþioneazã asupra nelegitimitãþii unui astfel de demers, pe care îl aºazã în continuarea încercãrilor carliste de a-ºi consolida regimul dictatorial ºi de a înlãtura orice opoziþie politicã. „În sfîrºit, numirea guvernului Patriarhului Miron Cristea, înlãturarea parlamentului, generalizarea stãrii de asediu, suspendarea partidelor po-

Oricît de avangardiste, statuile capitalei nu pot rãscumpãra destinul lui Maniu

Ostilitatea statului total

SABIN GHERMAN

uliu Maniu a fost un mire urît de nuntaºi. Invitaþii de onoare de peste munþi preferau sã admire mireasa, sã-i fure pantoful, sã mãnînce ºi sã bea ºi, la final, înfãºuraþi în noul tricolor, sã fugã cu darul dincolo de Carpaþi. Despre mire s-a mai vorbit, cu jumãtate de gurã, doar la aniversãri. Pentru cine priveºte harta economicã a României din 1938, golul din sudul ºi estul României dodoloaþe poate pãrea o minciunã – în afara Bucureºtiului, Ploieºtiului ºi Iaºului, hic sunt leones. Asta în timp ce micile burguri transilvane

litice ºi, pe urmã, impunerea unei noui aºezãri de stat au dovedit tuturor cã Majestatea Voastrã este hotãrîtã a instaura un regim dictatorial, îndrumat de voinþa unilateralã regalã, ridicatã la înãlþimea unei dogme de stat, ca isvor al tuturor funcþiunilor naþionale constituite în organismul de stat, absolut contrarã chiar ºi principiului accentuat ºi în noua Constituþie, cã toate drepturile emanã dela Naþiune”, scria Maniu, în prima parte a Memorandului, dedicatã „Stãrilor din Ardeal”.

surilor de supraveghere luate de Carol al II-lea, la Bucureºti nu au ajuns decît 51 de reprezentanþi, regele evitînd astfel un protest de stradã. Cele patru revendicãri din finalul primei pãrþi a Memorandului, numite, respectuos, „rugãminþi” pentru „o deslegare dreaptã a crizei în care se aflã þara”, cuprind, pe lîngã respectarea principiilor Adunãrii de la Alba-Iulia ºi reinstaurarea ordinii constituþionale, „împãrtãºirea Transilvaniei ºi Banatului cu o dreaptã participare la viaþa de Stat ºi Administrativã, ºi ocrotirea intereselor naþionale, economice ºi culturale”. În contextul pierderii oricãrui control democratic asupra deciziilor politice din România, Memorandul semnat de 51 de oameni politici, aleºi pentru implicarea lor în realizarea Marii Uniri, se constituie într-adevãr într-un

constituie nu numai într-un rechizitoriu la adresa organizãrii prezente, ci ºi într-un proiect politic ºi administrativ, pentru a rezolva criza în care se afla România.

LEGÃTURA LUI MANIU cu Ardealul ºi Banatul a fost întotdeauna sursa forþei ºi determinãrii sale politice. Reprezentant al Transilvaniei, în primul rînd, ºi implicit al tuturor provinciilor româneºti afectate de deciziile guvernelor centrale ce s-au perindat la conducerea þãrii în perioada interbelicã, Maniu a stat întotdeauna împotriva MEMORANDUL ROMÂNIoricãror mãsuri unilaterale. LOR din Transilvania (ArÎn 1938, reacþiile regelui la deal, Banat, Criºana, Marademersurile repetate ale lui mureº), adresat MS Regelui Maniu au venit prin presa Carol la 15 decemvrie 1938, controlatã politic ºi prin memnu punctezã decît unul dinbrii camarilei care l-au acuzat tre numeroasele momente pe politicianul ardelean cã înfoarte tensionate ale raporcearcã sã dezmembreze þara turilor politice ale lui Maniu ºi sã desprindã Transilvania cu Regalitatea ºi de „patria mamã”. deciziile primejdiRãspunsurile oase ale acesteia. politicianului arde«Care este bilanþul a 20 de ani ai În mod paradoxal, lean la asemenea o bunã parte din regimului din Ardeal ºi Banat? Se poate acuzaþii au fost cei care se opresc Maniu spune lãmurit: un complect dezastru» furtunoase. asupra biografiei a fost revoltat de politicianului arîndrãzneala „ofidelean trec, nejustificat, pescinei cunoscute a zbirilor lipte momentul 15 decembrie, apel nu la o schimbare de gu- siþi ºi de cel mai elementar sau catalogheazã documen- vern, „ci la o schimbare de simþ de rãspundere ºi de patul drept o simplã contestare regim radicalã”. Dar acesta triotism”. Asemenea demera regimului dictatorial al lui nu este decît unul dintre suri l-au îndîrjit ºi mai mult Carol al II-lea, fãrã a insista punctele nevralgice sancþio- pe militantul ardelean: „Uasupra importanþei sale ca nate de Maniu. Memorandul rãsc din tot sufletul tirania, manifest împotriva statului e prilejul de a insista pe una iubesc cu fanatism libertatea centralizat, dezechilibrului dintre problemele cele mai ºi ordinea legalã, ºi þin nedecizional ºi economic dintre dureroase ale vremii: situa- clintit la democraþia naþiocentru ºi provincii, ca expre- þia provinciilor nedreptãþite nalã. Vreau sã fie înfãptuit sie a gustului amar rezultat ºi dezamãgite de politica constituþionalismul parladin încãlcarea promisiunilor centralistã a vremii. Maniu mentar în România pe veci ude la 1918. sintetizeazã punctul care nitã, de la care prostia ºi rãuLucrul la Memorandul formeazã obiectul principal tatea profitorilor de conmenit sã sancþioneze politica al demersului, într-un mod juncturi ruºinoase nu mã vor „bestiei de rege” a început în foarte tãios: „Care este bi- putea înstrãina”, scria Maniu luna noiembrie ºi este descris lanþul a 20 de ani ai regimu- într-un comunicat „privitor la în Jurnalul Politic al profe- lui din Ardeal ºi Banat? Se calomniile îndreptate îmsorului Ioan Hudiþã. Sem- poate spune lãmurit: un potriva D-sale în chestiunea natarii au fost aleºi pentru a complect dezastru”. Ardealului ºi a Banatului”. face din cererile cuprinse în el Anexa Memorandului, îChiar ºi în ultimul Connu doar niºte revendicãri dic- naintatã la aceeaºi datã re- siliu de Coroanã, din august tate de o viziune politicã gelui, care are ca tezã – dupã 1940, Iuliu Maniu se proexclusivistã, ci de o comuni- însemnãrile din manuscri- nunþa categoric împotriva tate profund implicatã în în- sele lui Iuliu Maniu – „situa- dezlipirii Transilvaniei de fãptuirea ºi evoluþia statului þia internã”, detaliazã ºi sus- România, denunþînd încerunitar. Dupã cum indicã do- þine prin exemple ºi statistici carea de a „hotãrî asupra cumentele din Istoria P.N.Þ, din provincii toate acuzele soartei Ardealului, fãrã a fi Memoriul trebuia sã fie formulate în prima parte. O- întrebat poporul român din înaintat regelui de o delegaþie prindu-se asupra unor prob- Ardeal”, la „masa verde, formatã din 400 de re- leme precum descentraliza- între patru pereþi, oricît de prezentanþi, din toate strarea, legitimitatea, presa, li- distinse ar fi persoanele înturile sociale. Din pricina mã- bertatea º.a., Memorandul se trunite”.

dãdeau practic tonul economiei româneºti. Iuliu Maniu nici nu a cerut foarte mult – în afara încercãrii disperate de a convinge puterea de pe Dîmboviþa cã locuitorii din provinciile istorice nu sînt o sub-specie a românitãþii, ºi nici niºte musafiri care trebuie sã-ºi plãteascã însutit masa ºi cazarea în noua patrie. Numai cã statul român, departe de a-ºi onora obligaþiile, a devenit brusc un tarabostes jalnic, fãcînd din Ardeal un lagãr de muncã ºi din Moldova o colonie administrativ-penitenciarã. Cei ºmecheri veneau aici pentru îm-

bogãþire, cei pedepsiþi erau trimiºi în Moldova, pentru cuminþire. Sînt realitãþi statistice, sînt relatãri din presa vremii ºi discursurile oficiale. Pãcatul fundamental al statului român nu se va vedea niciodatã din Ferentari sau Colentina; acolo ghiftuiala þine loc de prosperitate ºi þeapa se dã pe baza unui contract. Inconsistenþa identitarã e vizibilã doar în provincii, începînd din Dobrogea pînã-n Banat, sau din Oltenia pînã-n Maramureº. La Bucureºti nu s-a fãcut niciodata diferenþa între solidaritate ºi

haiducie – poate ºi de aceea ºmecheria e acum o valoare culturalã valahã. În Memorandum, Maniu a spus cam tot. A vorbit în numele tuturor provinciilor, în numele tuturor nuntaºilor simpli, obligaþi sã treacã repede-repede de la „Trandafir de la Moldova” la „O, viaþa mea”, de la Þitruº la Vali Vijelie. ªi, ca la orice nuntã româneascã, dupã felicitãri, masã ºi dans, mirelui i s-a pus cuþitu’ la gît. Cã fraþii miresei erau mulþi ºi flãmînzi ºi – o ºtim din istorie – mai niciodatã nu-ºi gãseau de lucru...

ISTORIA, CA O POVARÃ

«Faptul ca aceastã nemulþumire nu izbucneºte în mod zgomotos trebuie sã se atribuie patriotismului ºi înþelepciunii politice a poporului român ºi stãrii excepþionale care þine în lanþuri întreaga opinie publicã. Mutismul pe care sfãtuitorii de azi ai Majestãþii Voastre îl interpreteazã ca liniºte, este tãcerea mormântului în care este îngropatã însufleþirea, nãdejdea ºi dorul de muncã al unui popor, care însã nu poate admite sã fie înmormântat de viu.» (Iuliu Maniu)

«Guvernele care au urmat dupã Consiliul Dirigent au procedat întîi la distrugerea esenþei însãºi a vieþei politice, care este dreptul de vot. Practica monstruoasã a furtului de urne, pusã în aplicare ºi repetatã în mod sfidãtor la fiecare nouã guvernare, a deschis calea celorlalte abuzuri. Guverne cu totul lipsite de prestigiu ºi de popularitate în aceste provincii au aruncat asupra Ardealului ºi Banatului clientela lor politicã.» (Iuliu Maniu)

RÎNDURI ESENÞIALE

IULIU MANIU

Memorandul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Criºana, Satu-Mare, Maramures) prezentat M.S. Regelui Carol al II-lea în 15 decembrie 1938 FRAGMENTE

Sire, Sistemul centralist nu a înþeles aceea ce încã pentru România fost un principiu elementar de înþelepciune politicã: metoda de asimilare treptatã, fãrã procedãri violente, a noilor provincii, prin respectarea tradiþiilor, a concepþiilor ºi datinilor respective, prin descentralizarea serviciilor publice, ºi prin atragerea elementelor locale reprezentative ºi de valoare la o colaborare activã în viaþa publicã ºi administrativã. Aceste metode de înþelepciune politicã au fost cãlcate în picioare faþã de o provincie care nu fusese, totuºi, cuceritã, ci se unise printr-un act de liber entuziast consimþãmînt. Procesul de asimilare ar fi trebuit sã se facã treptat ºi cu prudenþã, nu numai spre a cruþa sensibilitãþile, obiceiurile ºi instituþiile înrãdãcinate, dar ºi spre a nu smulge florile odatã cu buruiana, spre a nu distruge ºi partea de tradiþii bune ºi sãnãtoase, odatã cu înlãturarea organizaþiei de stat ºi a influenþelor strãine. În general, românii ardeleni ºi bãnãþeni, în loc de a spori forþa lor economicã, se gãsesc într-o situaþie inferioarã faþã de trecut. Bãncile ardelene, odinioarã mîndria acestei provincii, în plin progres înainte de rãzboi, astãzi sînt doborîte la pãmînt. Preoþimea, intelectualitatea, partea mai înstãritã a þãrãnimii au suferit pierderi de miliarde. Dar ceea ce este mai dureros este lipsa de credit ieftin pentru þãrãnime, care nemaiputînd emigra în America, nu mai este în stare sã-ºi procure pe aceastã cale capitalurile de investiþiune necesare progresului ei, desãvîrºirii ºi modernizãrii economiei rurale. Dintre toate consecinþele grave ale regimurilor ce am îndurat, starea de stagnare economicã a mîndrei þãrãnimi ardelene, care a urmat pe conducãtorii ei politici în toate luptele din trecut cu însufleþire ºi a alergat cu încredere curatã la Alba-Iulia ca sã voteze Unirea, este fenomenul care ne umple cel mai mult de durere adîncã pe noi, cari am mers în fruntea ei în timpul acelor lupte. Singura clasã socialã care a sporit ca numãr în Ardeal ºi Banat este funcþionãrimea, în special clasa micilor salarizaþi publici, trãind din lefuri foarte modeste. (...) Deºi lovite în interesele lor vitale ºi umilite în mîndria lor naþionalã ºi în conºtiinþa lor democraticã, Ardealul, Banatul, Criºana ºi Maramureºul nu numai cã resping cu indignare ºi desgust continuele suspectãri de pretins separatism ce li se aruncã cu o jignitoare uºurinþã, dar sînt adînc chinuite de un sentiment de teamã, grijã ºi nesiguranþã în ce priveºte viitorul lor.

DESCENTRALIZAREA Probabil pentru a contracara puþin efectele acestei ocupaþiuni în Ardeal ºi Banat, sau pentru a preveni oarecare reacþiuni cari se desinau în strãinãtate, Dictatura Majestãþii Voastre a fãcut în pripã descentralizarea!... Dar parcã aceasta era reforma noastrã cea mai hulitã, defãimatã, menitã sã dea satisfacþie strigãtelor Provinciilor: era legea noastrã cea desfiinþatã la 1931, printr-un guvern care salva þara contra noastrã ºi venise la cârmã pentru acea singurã raþiune: era legea la reînfiinþarea cãreia nici nu eram lãsaþi sã ne mai gândim. (...) Din experienþa noastrã puteau ºti cã a descentraliza înseamnã a nu relega, de la Ministere la Þinut, numai atribuþiuni birocratice, ci ºi mijloacele. Asfel descentralizarea nu-ºi meritã numele, e numai desconcentrare, poate nici atât. (...) Vom ilustra cu un exemplu, ceea ce s-a fãcut, cu ceea ce era aºteptat sã se facã. Luãm exemplul Þinutului Timiº, þinut relativ bogat. Din acest Þinut, Statul încaseazã pe an aproximativ 5-6 miliarde. ªtiþi cât îi rãmân din aceste miliarde pentru nevoile lui administrative, culturale, economice, sanitare, etc.? 200 milioane! Atât face bugetul Þinutului Timiº! Legiuitorul a reunit bugetele celor 5 judeþe cari îl compun ºi a creat Þinutul. Mijloacele au rãmas aceleaºi, dar cheltuielile infructuoase au sporit, cu un organ în plus: Rezidenþa. Cele 200 milioane se cheltuiesc aproape în întregime pe salarii ºi materiale. Drumurile judeþene, cari au fost în sarcina judeþelor, au trecut în sarcina Rezidenþei. Rezidenþa le va lãsa în aceeaºi stare în care au decãzut de mult. Dealtfel, ºoselele naþionale cari sunt în sarcina Ministerului Drumurilor, n-au nici ele o soartã mai bunã. În Þinutul Timiº, Ministerul n-a fãcut nici un drum modern, autostrade, pânã acum. De mulþi ani sunt fãcute toate ºoselele internaþionale maghiare cât ºi iugoslave, în autostrãzi pentru automobilism, noi n-avem nici una. Exemplul Þinutului Timiº aruncã o luminã tristã asupra stãrii din celelalte Þinuturi, ajunse într-o stare ºi mai tristã, ca putere de acþiune ºi de rezistenþã naþionalã. (...) Textul integral pe www.ftr.ro

Profesorul Ioan Hudiþã a fost secretar general adjunct al Partidului Naþional Þãrãnesc, alãturi de Ghiþã Pop, ºi a fost alãturi de Iuliu Maniu la redactarea ºi promovarea Memorandului de la 15 decembrie 1938. În continuare, vã oferim câteva dintre însemnãrile din jurnalul sãu: Marþi, 1 noiembrie „Dejun la Fãnel Mihãiescu, cu Maniu, Lupu, eu ºi Ghiþã Pop” Cei prezenþi vor sã scape de „bestia de rege” ºi sã-l someze, printr-un Memoriu, sã abdice, dacã nu restabileºte Constituþia. Maniu s-a declarat «în principiu» de acord. El ne-a informat cã, deja cu o sãptãmânã în urmã, s-a gândit sã întreprindã o acþiune în sensul celei propuse de Lupu, ºi de douã zile lucreazã la acest Memoriu, cãruia i-a dat

Jurnal politic numele de Memorandum, întrucât s-ar pune în el toatã problema constituþionalã pe care poporul român este dator sã o rezolve, înainte de a proceda la mãsurile necesare impuse de gravele împrejurãri externe”.

Miercuri, 2 noiembrie „Am lucrat toatã dimineaþa cu Ghiþã Pop, acasã la Maniu, la Memorandul schiþat de el, în linii generale”. Joi, 3 noiembrie „La Maniu, cu Ghiþã Pop. Lucrãm de la 9 la 12 la Memorandum. Dupã masã am continuat de la 5 la 8 seara. A rãmas ca Maniu sã-ºi facã observaþiile lui,

pentru a-i da o formã definitivã mâine dimineaþa”.

Vineri, 4 noiembrie „La ora 9, Memorandul nostru a fost gata. Maniu a fãcut foarte puþine observaþii. El va fi bãtut astãzi la maºinã”. Duminicã, 6 noiembrie „Vãd pe Maniu, dimineaþã, de la 9, împreunã cu Ghiþã Pop. E supãrat pe Mihalache ºi pe Madgearu, care se opun categoric la trimiterea Memorandului, în forma lui actualã, regelui. Ei pretind cã e suficient sã cearã regelui repunerea în funcþiune a Constituþiei ºi formarea unui guvern naþional, ºi sã nu cearã

În doar cîþiva ani, guvernanþii de la Bucureºti au reuºit sã trãdeze entuziasmul Unirii de la Alba Iulia

abdicarea lui. Maniu n-a cedat, aºa cã a rãmas sã fie prezentat regelui în forma lui actualã”. Joi, 10 noiembrie „Maniu este atât de convins de necesitatea acestei operaþii, încât e dispus sã se despartã de Mihalache ºi de toþi prietenii acestuia, dacã ei mai sperã sã poatã colabora cu acest monstru de perfidie. «Cu cât este interzis mai mult, continuã Maniu, cu atât el se va rãspândi mai uºor; într-o sãptãmânã el va fi cunoscut de toatã lumea noastrã politicã»”. Luni, 28 noiembrie „Trec pe la Maniu pe la 9 dimineaþa. El pleacã în seara aceasta la Cluj, pentru câteva zile. Nu vrea sã fie în capitalã acum, când soseºte regele, ca o demonstraþie.”

«Dorim descentralizarea administrativã» ªtefan Meteº, istoric, preot (1886-1977). A fãcut studiile la Liceul „Andrei ªaguna” din Braºov (1901 - 1909), apoi a urmat institutele teologice din Arad, Sibiu ºi Caransebeº (1909- 1912) ºi Facultatea de litere ºi filosofie a Universitãþii din Bucureºti. A fost director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947), deputat în primul Parlament al României întregite, subsecretar de stat în Ministerul Instrucþiunii ºi membru corespondent al Academiei Române (1919). În timpul regimului comunist, a fost deþinut mai mulþi ani în închisoarea de la Sighet. A semnat numeroase lucrãri de istoria Bisericii româneºti din Ardeal, studii de istorie socialã ºi localã º.a. - Oameni dintre cei mai serioºi susþin cã Ardealul este pus într-o situaþie de inferioritate. Pe de o parte, din cauza centralismului administrativ, iar pe de altã parte din cauza spiritului care domneºte la Bucureºti faþã de provincia de peste munþi. Ce aveþi de spus în legãturã cu aceste constatãri ºi obiecþiuni ?

- Fãrã îndoialã cã centralismul administrativ pricinuieºte adînci nemulþumiri morale ºi mari pierderi materiale în Ardeal. Aceasta fiindcã-i tîmpit în soluþii ºi zãbavnic în execuþii, dacã sînt bune. O descentralizare e absolut necesarã pentru consolidarea statului, dar sã fie cuminte ºi pusã în practicã folositoare de oameni pricepuþi, nu ca în 1930, cînd umblai de la un „ministru” din provincie la cel din Capitalã ºi viceversa, pierzînd timp ºi bani, fãrã sã þi se dea soluþia dreaptã ºi imediatã a chestiunii pentru care te osteneai de la Ana la Caiafa.

Politicienii bucureºteni îºi închipuie cã în capul lor s-a cuibãrit înþelepciunea veacurilor ºi de aceea, vezi Doamne, trebuie sã aibã necondiþionat 5-10 slujbe ºi consilii de administraþie foarte gras retribuite. Ei întotdeauna inventeazã cîte un pericol naþional, numai sã nu scape puterea din mîinile lor binecuvîntate! ªi cînd sînt membri exponenþi ai unui partid ei totuºi rãmîn între partide, afacerile lor se dezvoltã întotdeauna oricare partid ar fi la guvern. Provincialul pentru ei este o fiinþã inferioarã, care nu-i permis sã aibã decît o modestã ºi singurã slujbã redus ºi greu plãtitã, el trebuie sã adune voturi ºi sã care pietre la locul de mãrire al Excelenþei Lor, care sînt convinºi cã þara prin ºi pentru ei s-a creat ºi fãrã sprijinul lor s-ar prãbuºi în neant. Descentralizãrii administrative ei pun, ca urmare, steagul roºu al regionalismului distrugãtor al unitãþii statului român.

Aceºti politicieni, gravi ºi pretenþioºi, de fapt sînt cei mai feroci regionaliºti ºi cautã, prin toate mijloacele, sã impunã þãrii ideile lor anatopice ºi anacronice, dovedite de atîtea ori cã sînt izvor nesecat de sãrãcie moªtefan ralã ºi materialã. Meteº Românii ardeleni doresc toþi, solidar, o descentralizare administrativã pe regiune, dar exclusiv numai pentru a consolida ºi fortifica mai deplin ºi mai urgent unitatea statului român. Orice altã interpretare datã acestei dorinþi juste trebuie socotitã ca o prostie care se condamnã.” (ªtefan Meteº, istoric, interviu acordat ziarului Adevãrul ºi publicat în 24 martie 1936)

6 ] ISTORIA, CA O POVARÃ Punctul IX al hotãrârii Adunãrii naþionale de la Alba Iulia IX. «Pentru conducerea mai departe a afacerilor naþiunii române din Transilvania, Banat ºi Þara Ungureascã, Adunarea naþionalã hotãrãºte instituirea unui Mare Sfat naþional român, care va avea toatã îndreptãþirea sã reprezinte naþiunea românã oricând ºi pretutindeni faþã de toate naþiunile lumii ºi sã ia toate dispoziþiunile pe care le va afla necesare în interesul naþiunei»

Faþã în faþã cu Alba Iulia

NOTE POLITICE

Alexandru Marghiloman vol I, pentru anul 1915

Citirea Actului Unirii - Alba Iulia 1 Decembrie 1918 La 88 de ani de la Unire, Alba Iulia rãmîne pentru majoritatea românilor un simbol. Dupã ce a traversat controversele interbelice, mistificãrile comuniste ºi euforiile postrevoluþionare, e nevoie ca momentul 1 Decembrie sã fie asumat în cunoºtinþã de

cauzã. Istoria nu mai este demult un adevãr monolitic, în care toatã lumea orbeºte, ci trebuie sã ne dãm seama cã existã mult mai multe adevãruri, mult mai multe voci, care nu pot fi ignorate. Numai luînd în considerare toate interpretãrile avem dreptul sã

spunem cã sentimentul naþional este real ºi nu doar o isterie propagandisticã la care unii iau parte o zi din an. De aceea, avem nevoie de cele mai multe adevãruri despre Unirea de la Alba Iulia ºi felul în care a marcat evoluþia româneascã ulterioarã.

Moºtenirile austro-ungare

Impunerea particularismului transilvan 1 Decembrie este e printre puþinele zile în care putem vorbi înflãcãrat ºi patetic despre istoria noastrã.. Ceea ce este de admirat ºi nu de sacralizat este urmãtorul lucru: capacitatea politicã admirabilã a elitei transilvãnene de a organiza un stat, de la 1918 ºi pînã la unificarea administrativã. Este exemplul extraordinar de cum „poporul român din Transilvania”, în decurs de mai puþin de douã sãptãmîni, ºi-a construit structurile organizatorice, administrative, statale, de la siguranþã ºi ordine publice, pînã la cele culturale ºi de învãþãmînt. Este admirabilã aceastã repliere pe termen scurt care demonstreazã capacitatea poporului român ºi a românilor transilvãneni, în cazul de faþã, care au fost excluºi de la viaþa politicã a Transilvaniei (spunem noi, deºi am avut oameni care au condus în lumea comitatelor ºi e necesar sã o spunem ca sã nu intrãm într-o zonã a masochismului politic) au reuºit sã construiascã o viaþã de stat ºi care puteau conduce Transilvania mult ºi bine. Este prima mea admiraþie ºi prima mea înflãcãrare, sã zicem, pateticã, admirativã, pe care îmi permit sã mi-o etalez faþã de un eveniment istoric. A ne repoziþiona astãzi, pentru cã întotdeauna existã o judecatã a trecutului din perspectiva prezentului, cînd se pune problema unui particularism sau a regionalitãþii, a descentralizãrii, lecþia de la Alba Iulia este una de mare decizie ºi de mare acþiune româneascã. Dacã astãzi existã voci care ar renegocia acest eveniment de la Alba Iulia, existã tot atîtea voci, de partea cãrora sînt, care spun „Dacã cineva are ceva cu noi, cu Alba Iulia – vorba unui bãtrîn oºan, de la care am primit o mare

„Teodor Mihali (fruntaº al Partidului Naþional Român, n.n.), înspãimântat de ceea ce se petrece cu porumbul. Au fost 30 de vagoane pentru Transilvania care are nevoie de 3000! Politica sãlbaticã proclamatã de Filipescu: dacã flãmînzeºte Ardealul, el se va revolta în contra ungurilor ºi atunci se va putea interveni!... Un þãran, Munteanu din Poiana Sibiului, la Bucureºti de multã vreme, a rugat pe Mihali sã-l ajute sã iasã din România cu porumbul lui ºi jurã cã niciodatã nu va mai pune piciorul aici, cãci prea mult l-au furat din toate pãrþile. Mã roagã sã spun Regelui cã România a pierdut mai mult de jumãtate din creditul ei în ochii ardelenilor....” „Pretenþiile româneºti formulate de Aurel Popovici de acord cu Iuliu Maniu... sînt: Autonomie provincialã pentru românii din Transilvania ºi Ungaria... o Camerã ( Dietã) pentru legislaþia provinciei...; o reprezentare proporþionalã numãrului lor în Camera de la Budapesta... un ministru fãrã portofoliu la Budapesta...” Emil Costinescu (om politic, ministru): „Cînd vom face rãzboiul, nu va fi nici de dragul ruºilor, nici pentru aºa-ziºii fraþi din Ardeal !” „Teodor Mihali e foarte amãrît de tot ceea ce vede. Niciodatã n-a fost mai umilit decît în România. El îºi va continua apostolatul spre a împiedica populaþia de a muri de foame. În împrejurimile Dejului se afurisesc românii. Dupã treisprezece cãlãtorii, toate fãgãduielile posibile, bani depuºi, Mihali de-abia a obþinut 130 de vagoane din 1000... Filipescu a susþinut în faþa lui cruda teorie cã refuzându-se de toate populaþiei, ea va fi împinsã spre revoluþie!” (T.) Mihali este furios, exasperat. Sã-mi scap cu bine banii ce am în porumb ºi piciorul meu sã nu-mi mai calce prin România!... Noi vorbim adeseori de ceea ce se petrece aici ºi adevãrat nu mai dorim decît un lucru: sã stea la ei acasã ºi sã ne lase în pace. Sînt într-adevãr anateme contra noastrã: totul este furt, minciunã, dispreþ de drepturile altuia...”

VICTOR NEUMANN

DORU RADOSAV lecþie – o mai facem o datã. Mai facem o datã Adunarea de la Alba Iulia”. Oricum am negocia ºi am renegocia, existã voci ºi pro ºi contra. Cei care potenþeazã aceastã dimensiune regionalã a Transilvaniei, la care subscriu în mare parte, trebuie sã-ºi punã ºi întrebarea: „De ce noi, Ardealul, Transilvania, care ne aflam pe un nivel cultural ºi de civilizaþie mai înalt decît cei din vechiul Regat n-am reuºit, dupã atîtea decenii, sã influenþãm noi partea sudicã a þãrii?”. Nu de ce au reuºit ei sã ne miticizeze pe noi, ci de ce nu am reuºit noi sã ne impunem standardele, pornind de la reþetele pe care le-am învãþat din toate ºcolile, cã o civilizaþie superioarã influenþeazã o civilizaþie inferioarã. Sînt pentru o Transilvanie care îºi cultivã particularismul, o Transilvanie care trebuie sã-ºi facã o voce clar vizavi de malefacþiunile bucureºtene. Sînt cu toatã capilaritatea mea în aceastã zonã ºi sînt mîndru de acest lucru, dar marea mea problemã e cã noi trebuie sã ne impunem standardele, cultivîndu-ne particularismul, dar sã impunem ºi exemplaritatea acestui particularism transilvãnean.

La o privire sumarã, se poate spune cã dupã aproape nouã decenii de existenþã statalã, România nu s-a folosit de cea mai bunã ºansã de a-ºi dezvolta cãile de acces ºi de integrare în cultura ºi civilizaþia europene. Prin sistemul centralist promovat de Constituþia anului 1923 ºi continuat de toate regimurile

de atunci ºi pînã astãzi, statul român nu s-a afirmat plenar, prin bogãþia sa, prin mulþimea tradiþiilor sale, respectiv, prin diversitãþile ei regionale ºi social-culturale. Nu a ºtiut sã se ridice prin ce a avut mai de preþ. Moºtenirile lãsate de fosta monarhie austro-ungarã în economie, administraþie ºi civism, îndreptãþeau Transilvania ºi Banatul sã devinã motorul economic, cultural ºi educaþional al României mari. Comparativ cu populaþia Vechiului Regat, societatea transilvano-bãnãþeanã era mai instruitã, beneficiind de o

eticã a muncii de inspiraþie occidentalã, de statuarea relaþiilor instituþionale în temeiul legilor ºi de o mai bunã organizare. Se poate spune cã „victimã” a fost masa locuitorilor þãrii. Probabil, aici e de fãcut ºi menþiunea potrivit cãreia transilvãnenii ºi bãnãþenii se descopereau pe sine „victime” o datã în plus în momentul în care comparau propria lor situaþie materialã ºi nivelul lor de instrucþie cu acela mai scãzut al conaþionalilor lor de dincolo de Carpaþi. În ceea ce priveºte elitele, inclusiv acelea banato-transilvane – atunci cînd se

legitimau prin apartenenþa la grupul etnic majoritar -, ele se asimilaserã noului sistem politic, jucînd însã adesea rolul opoziþiei. Cît priveºte alte „victime”, ele s-au selectat din rîndul grupurilor minoritare, maghiari, germani ºi mai ales evrei. Acestea au reprezentat categoria cetãþenilor de gradul II sau III, încercarea de asimilare a lor fiind un eºec. În cazul unora dintre ele, excluderea sau vînzarea, aºa cum s-a întîmplat în anii fascismului cu evreii ºi în anii comunismului cu germanii ºi evreii, reprezentînd o pierdere irecuperabilã.

Înainte de 1989, Unirea de la Alba Iulia devenise o banalitate

GHEORGHE BODEA În 1966, Constantin Daicoviciu, împreunã cu Miron Constantinescu, cu profesorul C.C. Giurescu ºi cu alte personalitãþi au hotãrît sau au primit dispoziþia – asta nu ºtiu – sã încerce abordarea studierii adevãrului istoric în ceea ce priveºte momentul 1 Decembrie 1918. Au ales o formulã ambiguã: o carte care s-a numit „Destrãmarea Imperiului Austro-

Ungar”. Cartea a apãrut în 1967, înainte de a se sãrbãtori 50 de ani de la Unire. Anul urmãtor am fost cooptat în colectivul care a lucrat la prima monografie de dupã 1944 consacratã Unirii de la Alba Iulia. Este o lucrare scrisã în acele condiþii specifice anilor ‘70 dar, din fericire, în afarã de cîteva citate lipite de texte, nu aveai cum sã stalinizezi sau sã faci marxistã lupta pentru Unire, decît cu forcepsul. În anii care au urmat, au mai apãrut lucrãri pe aceastã temã, astfel încît au fost salvaþi pentru istorie cei mai longevivi oameni pe care i-a cunoscut Alba Iulia, în 1918.

În anii aceia, 1968 – 70 se deschide, pentru istoriografie, tema Unirii de la Alba Iulia. Cu atît mai mult cu cît Ceauºescu, din dorinþa de a apãrea ca un adevãrat patriot ºi de a combina patriotismul ºi comunismul, în 1968, la a cincizecea aniversare se duce la Alba Iulia ºi organizeazã mari serbãri. În anii urmãtori, spiritul serbãrilor de la Alba Iulia a încercat sã fie folosit în anumite scopuri politice ºi, cum se întîmplã de obicei cînd amesteci politica mulþimii cu politica indivizilor, atunci totul devine un fiasco. Astfel încît, înainte de 1989, Unirea de la Alba Iulia devenise aproape o banalitate.

Noi, dupã 1989, ne-am ocupat pompieristic de Marea Unire ºi încã nu am plecat în lume sã vedem cum au privit cei din Vest lupta pentru unitate naþionalã. Acum, cred cã avem obligaþia viitorului nostru european sã ne pãstrãm identitatea, sã ne pãstrãm ziua naþionalã. În anii urmãtori, asperitãþile dintre naþiuni vor dispãrea. Nu pentru cã vor ele, ci pentru cã aceastã construcþie europeanã nu va mai fi legatã de asperitãþi. Vom avea nevoie totuºi de o vatrã strãmoºeascã în care sã ne întoarcem, iar lucrul de care ne vom putea prinde va fi ziua naþionalã.

CONVORBIRI ESENÞIALE «La aproape un secol de la Unire, provinciile româneºti nu s-au integrat încã, nu avem o Românie modernã. Ce ºanse avem sã ne integrãm în Uniunea Europeanã? Noi nu avem o integrare internã, ne va fi foarte greu sã avem una externã.» Vasile Puºcaº

«Am auzit voci care spun cã ne-am luat ºi noi bilet pe Titanic. Poate ultimul bilet pe Titanic l-a prins România.» Emil Hurezeanu

Europa se poate ºi despãrþi de România Dacã nu face faþã provocãrii lansate de integrare, România poate fi exclusã din UE, explicã Vasile Puºcaº, fost negociator ºef al României

drept. Toate celelalte aproape cã nu mai conteazã. Ce probleme majore credeþi cã avem în raportat la calendarul european? Se vorbeºte de handicapul nepregãtirii populaþiei, de lipsa structurilor care sã gestioneze fondurile structurale. Se invocã probleme pe toate liniile. Românii ºtiu un lucru simplu: Europa înseamnã bani care vin. Ori nu e aºa de simplu.

Ne-am luat bilet pe Titanic, domnule profesor?

Vasile Puºcaº: – Hmm... Sînt momente cînd aceastã navã dã semne de crizã. Ca acum. Este adevãrat cã Uniunea Europeanã trece printr-un moment mai dificil. Ce se întîmplã? Europa a dorit sã beneficieze cît mai mult de pe urma rãzboiului rece, iar modernizarea pe care ºi-a propus-o nu s-a petrecut în ritmul dorit. În plus, Europa s-a extins foarte mult, a înregistrat votul negativ al Franþei ºi Olandei ºi, mai grav decît atît, nu are un leadership. Nu are viziune. S-a pus semnul întrebãrii dacã Europa va avea capacitatea de a se exprima unitar. Existã serioase inabilitãþi de a coopera în cadrul Uniunii. Europei îi trebuiesc marii bãrbaþi cu viziune care sã o conducã ºi sã aibã carismã ºi autoritate. Prin urmare, sã urcãm pe navã?

V. P.: – Avem altã soluþie? Pe de altã parte, eu sînt optimist. Putem pleca cu vasul ãsta, eu nu sînt fatalist. Românii se uitã spre continent cu mari speranþe. Poate prea mari speranþe. Putem sã ne trezim cu sindromul Budapesta?

V.P.: – Riscul existã. Doar cã noi trebuie sã informãm populaþia ºi sã o prevenim. Nu Europa ne va creºte salariile, ci productivitatea noastrã mai bunã, nu Europa ne va face curãþenie în þarã, ci noi trebuie sã o facem. Europa ne oferã doar ºansa sã ne modernizãm statul. Pentru cã, ce se întîmplã? De la 1859, 1864 încoace se încearcã modernizarea instituþionalã a României. Nu s-a reuºit. Noi nu avem nici acum un stat de drept, acesta este adevãrul. Iar Europa este ºansa de a ne face un stat de

V.P.: Nu, nu e simplu ºi nu explicã nimeni aceste lucruri. În primul rînd cã nu am depus proiectul în care ar fi trebuit sã dezvoltãm ºi noi, ca ºi alte þãri din Uniune, ideea de regionalizare, pe care merge toatã filosofia europeanã. Cîtã vreme nu avem o astfel de proiecþie, nu putem vorbi de accesarea fondurilor în condiþii de performanþã. Nici cadrul instituþional, nici structurile actuale nu sînt capabile sã absoarbã fondurile oferite de Uniune. Existã un pericol real de a fi cotizanþi fãrã a fi beneficiari. În þãrile din fostul bloc comunist, dupã integrarea lor, s-a întîmplat cã au reuºit sã absoarbã nu mai mult de 26% din fondurile puse la dispoziþie. Prin urmare, trebuie sã þinem cont, ele erau state care lucraserã mai mult la informarea populaþiei ºi la perfecþionarea sistemului instituþional, mult mai mult decît am fãcut-o noi ºi tot nu au reuºit sã absoarbã fondurile. În locul autoritãþilor româneºti, m-aº cam îngrijora. Dacã ne opunem, dacã tragem în piept ºi Europa, ce se întîmplã?

V.P.: – Grecii au încercat asta, au þinut la tradiþie, la felul lor de a trãi, la ce aveau ºi s-au opus integrãrii, întîrziind-o foarte mult. Cincisprezece ani au tras de timp pentru ca apoi sã intre pe fãgaº. Pentru cã nu existã altã soluþie. Dacã ne opunem, pierdem timp ºi bani. Vom ajunge sã participãm ºi sã nu beneficiem, pentru cã altfel nu este posibil. ªtiu cã atunci cînd mergi la cãsãtorie nu vorbeºti despre divorþ, dar cum se poate despãrþi Europa de România?

ROMÂNIA DEFECTÃ

MIRCEA MICLEA ntrarea României în UE, un lucru care pãrea departe de a fi realizat, a devenit deja o chestiune de zile. Nu mai e mult pînã departe. Cu 16 ani în urmã, ieºeam sãraci ºi plini de complexe dintr-un socialism multilateral subdezvoltat. Ne era ruºine de noi, cã nu ne-am revoltat mai devreme împotriva dictaturii, cã aveam prea mulþi copii handicapaþi, cã prin gãri ºi canale miºunau aurolacii ºi cã în Austria

«Citim declaraþia de la 1 Decembrie 1918 . Este exact dezideratul modernizãrii, este un ultimatum adresat Bucureºtiului ca sã ne construim instituþiile statului. Dupã cãderea dinastiei Brãtienilor, celor care cereau modernizarea þãrii în loc de balcanizarea ei li s-au adus invective, au fost catalogaþi regionaliºti sau separatiºti. Acest eºec al democratizãrii s-a acutizat în anii 30, cînd s-a ajuns la negarea statului de drept (vezi resurecþia miºcãrilor de drepta ºi a liderilor mesianici) pentru cã cetãþenii n-au putut fi adunaþi în jurul unui proiect instituþional ºi nu în jurul unui om. Nici acum nu avem un proiect instituþional care sã-i adune pe români în jurul unui scop comun.»

V.P.: – E o întrebare interesantã, nu mi-a mai fost pusã. Da, se poate. Avem o relaþie contractualã cu Europa, o relaþie în care ambele pãrþi au convenit ceva. Desigur, e mai greu ca o þarã sã fie exclusã sau sã se retragã pentru cã trebuie întrunitã consensualitatea celorlalte þãri ºi asta e foarte greu. Dar în urmãtoarea constituþie europeanã care va veni foarte curînd va fi un articol care va stipula foarte clar cã o þarã poate fi exclusã, dacã nu respectã clauzele. Dacã statul X nu se integreazã, dacã nu se aliniazã obiectivelor uniunii, dacã are altã axã de exemplu, poate fi invitatã afarã. Acest lucru, de acum înainte ni se poate întîmpla pentru cã în viitoarea constituþie se poate prevede excluderea automatã. Cum credeþi cã vor reacþiona românii? Vom avea tablouri cu Barosso la prefecturã?

V.P.: – S-ar putea, avem tradiþie aici. Sîntem în stare sã facem serbãri faraonice, sã ne manifestãm balcanic, sã cheltuim banii aiurea. Europa nu vrea asta de la noi. Trebuie sã dãm dovadã de modestie, de chibzuialã. Pentru cã nu te poþi duce sã ceri ajutorul ºi, în acelaºi timp, sã te lansezi în festivitãþi pe care doar þãrile fãrã alte probleme ºi le pot permite. A consemnat Ruxandra Hurezeanu

Sã excelãm prin a fi noi înºine

unii de-ai noºtri mîncau lebedele. Pãrinþii au devenit nesiguri pe valorile lor ºi dezarmaþi în faþa copiilor care îi întrebau cum trebuie sã-ºi trãiascã viaþa. Copiii s-au trezit buimaci ºi fãrã repere morale. Cu excepþia lichelelor care, în orice condiþii, îºi revin ºi se reproduc cu repeziciune, aproape fiecare individ din aceastã þarã a trãit, mai intens sau mai domol, o crizã de identitate, de valori. Meritã sã duci o viaþã de muncã cinstitã cînd, în final, te alegi cu o pensie din care mori de foame? Meritã sã înveþi cînd venitul tãu nu depinde de ce ºtii, ci pe cine ºtii? Soluþiile la aceastã crizã au fost multiple. Unii au emigrat, sperînd cã o nouã cetãþenie le va aduce o nouã identitate. Alþii au început sã urmãreascã toate talk-

show-urile, sperînd cã de-acolo vor învãþa cum sã-ºi ghideze viaþa. Alþii s-au refugiat în religie, iar alþii ºi-au luat lumea în cap ºi-au devenit cãpºunari în Spania. Trãind prea mult la marginea Europei, am început sã avem mentalitate de marginali: sã vrem sã fim fie nemþi, fie americani, fie orice altceva, numai sã scãpãm de povara de a fi noi înºine. Criza a trecut de la indivizi la societate. Am abandonat pieþe cu potenþial uriaº în China, în Rusia, în þãrile arabe, numai pentru cã ele ne aduceau aminte de comunism, iar asta ne complexa ºi mai tare. Am renunþat sã mai facem produse „made in Romania” , care ne dãdeau o identitate, un brand ºi am preferat sã facem out-sourcing sau sã lucrãm pe lohn. Adicã am renunþat la pro-

duse ºi pieþe care ne puteau conferi ºansa de a avea o identitate economicã. Complexaþi, am renunþat adesea la propriile interese, numai sã plãcem altora care ne dãdeau note. S-au scurs 16 ani grei, în care am învãþat multe ºi am trãit toate decepþiile necesare unei maturizãri. Acum nu ne mai ia cu frig când citim un comunicat de la FMI sau de la o agenþie de rating. Nici nu ne mai afecteazã vreo remarcã dintr-un ziar occidental, când am ajuns sã vedem cu toþii cum sîntem fãcuþi tuberculoºi ºi violatori, pe nedrept. Nu mai avem idoli! E trist, dar e ºansa noastrã de a ne regãsi pe noi înºine, ca indivizi ºi comunitate. De la 1 ianuarie 2007 nu mai sîntem marginali; sîntem cetãþeni eu-

ropeni, ca ºi francezii, nemþii sau austriecii; sîntem egali. Dacã nu folosim aceastã nouã realitate ca sã scãpãm de complexele noastre, vom înregistra un nou eºec istoric. Respingînd orice naþionalism stupid ºi gãlãgios, va trebui sã excelãm, nu în a-i imita pe alþii, ci în a fi noi înºine. Adicã sã ne urmãrim pragmatic propriile interese, aºa cum o fac toþi ceilalþi, sã ne promovãm valorile noastre, aºa cum o fac toþi ceilalþi. Avem ºansa de a ne construi, în sfîrºit, o nouã identitate; depinde de noi dacã o valorificãm. Un lucru e sigur: dacã vom continua sã ne dispreþuim, dacã vom continua sã umblãm umili ºi complexaþi, vom sfîrºi prin a fi dispreþuiþi de toata lumea.

ROMÂNIA ÎN MIªCARE

ROMÂNIA ÎN MIªCARE Bãsescu i-a dat degeaba lecþii lui Videanu: «Cred cã nu avem alt drum decît acesta, administrarea centralizatã nu face nimic altceva decît sã ducã la un eºec previzibil» Preºedintele Bãsescu supãrat cã în anului 2006, organizarea statalã a

þãrii noastre este la fel ca ºi cea de dinainte de 1989 declarã: «sunt convins cã cea mai bunã soluþie pentru România este un proces rapid de descentralizare» ºi aceasta din cauzã cã primarul ºi consilierii «se întîlnesc în fiecare zi cu

Capitala blocheazã România Supremaþia economicã a capitalei se datoreazã exclusiv factorilor administrativi, nu pentru cã bucureºtenii ar munci mai mult Afirmaþia din primul numãr al revistei „Foaia Transilvanã” a ministrului Mihai Hãrdãu, potrivit cãreia i-ar plãcea ca România sã aibã o capitalã nouã, situatã pe cîmpul unde acum se cultivã cartofi, undeva între Codlea ºi Rîºnov, a incendiat orgoliul elitei bucureºtene. Dupã taxarea fãrã menajamente a afirmaþiei ministrului, oameni cu expertizã s-au simþit datori sã punã în luminã forþa, statura impunãtoare ºi bunãvoinþa capitalei faþã de celelalte comunitãþi ale þãrii. Între aceste luãri de poziþie, trebuie remarcatã replica infantilã a primarului general al capitalei, care, din poziþia de conducãtor al capitalei, s-a simþit dator sã explice cã þara funcþioneazã datoritã Bucureºtiului ºi cã cea mai mare parte a resurselor capitalei sînt redistribuite restului þãrii. Pentru a lãmuri care este sursa acestor declara-

Cum stãm la Cluj

alegãtorii lor» ºi «nu au cum sã ia decizii împotriva voinþei comunitãþii» deoarece «ei depind de mandatul comunitãþii ºi nu de o negociere politicã ca în cazul miniºtrilor». În plus primãriile sunt «mai credibile ca instituþii ºi decît Preºedinþia». Adresîndu-se celor care

deja au început sã regrete sistemul centralizat, adicã medicilor ºi profesorilor, le-a spus: «ªtiu cã e neplãcut sã auziþi acest lucru, dar va trebui sã-l acceptaþi» deoarece «nu are cum un minister sã administreze mai eficient decît administraþia localã problemele comunitãþii» Oradea, oct 2006

«Transilvania este ºi va rãmîne capitala politicii româneºti, indiferent de locul unde se aflã capitala administrativã a þãrii. (...) Important este ca noi, ardelenii, sã confirmãm pãrerea bunã pe care am creat-o despre noi ºi sã nu devenim altcineva cînd ocupãm funcþii administrative sau politice la Bucureºti», Emil Boc în Foaia Transilvanã, la Cluj. «Capitala administrativã este ºi rãmîne Bucureºti!» rãspunde Emil Boc la Bucureºti.

Adriean Videanu, primar al capitalei «Þara trãieºte din resursele date de Bucureºti. Ea funcþioneazã datoritã Bucureºtiului. 78% din resursele Bucureºtiului sînt redistribuite la celelalte comunitãþi din România».

S-au aprins Bucureºtii!

Pentru a vedea în ce constã «pierderea» pentru judeþe a marilor contribuabili, am luat cazul judeþului Cluj. Acesta «participã» la Direcþia «Mari Contribuabili» cu 42 de societãþi. «Aceste societãþi - marii contribuabili - sînt în general buni platnici pentru cã pentru fiecare zi de întîrziere suportã penalitãþi foarte mari, avînd în vedere sumele mari care trebuie plãtite ºi, prin urmare, societãþile nu-ºi permiteau sã nu fie la zi cu plãþile», afirmã Grigore Gavriº, ºef de serviciu în cadrul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice Cluj. Potrivit estimãrii sale, volumul contribuþiilor acestora la bugetul de stat reprezenta nu mai puþin de 75% din totalul contribuþiilor judeþului!

þii belicoase ºi pline de grandomanie, „Foaia Transilvanã” vã propune o analizã economicã asupra modului de constituire a bugetului de stat ºi despre felul în care contribuie judeþele þãrii la formarea acestuia. CÎT DAU JUDEÞELE LA BUGETUL DE STAT / Recent, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã a dat publicitãþii o sintezã a modului de constituire a bugetului consolidat de stat, punînd în evidenþã modul în care judeþele contribuie la formarea lui. Potrivit acestui document, din cele 78,62 de miliarde de lei (echivalentul a 22,4 miliarde de euro), cît reprezintã veniturile totale la bugetul consolidat, 18,8%, adicã

4,23 miliarde de euro, sînt vãrsate de municipiul Bucureºti. Pe urmãtoarele locuri în topul judeþelor care aduc cei mai mulþi bani la buget se aflã Constanþa, cu 3,80 miliarde de lei (1,08 miliarde de euro), Prahova – 3,3 miliarde de lei (865,9 milioane de euro), Timiº – 2,29 miliarde de lei (655,6 milioane de euro) ºi Cluj – 2,1 miliarde de lei (600,3 milioane de euro). La polul opus, adicã judeþele care aduc cei mai puþini bani la buget, se aflã Teleorman, cu 283,49 de milioane de lei (80,9 milioane de euro), Ialomiþa – 287,09 de milioane de lei, Cãlãraºi – 287,02 de milioane de lei, Mehedinþi – 295,98 de milioane de lei ºi Caraº-Severin, cu 296,85

de milioane de lei. Aceste informaþii fiscale au fost utilizate recent într-o disputã legatã de îndreptãþirea moralã de a emite judecãþi de valoare privind modul de a fi a unora sau altora dintre cetãþenii României. Fãrã a comenta modul în care participarea la bugetul naþional poate oferi sau nu îndreptãþiri cu privire la analiza trãsãturilor caracteriale ale locuitorilor þãrii, putem totuºi trece în revistã capacitatea judeþele româneºti de a contribui la formarea bugetului consolidat de stat, încercînd sã realizãm un tablou al resurselor productive specifice acestora ºi al principalelor probleme legate de modul în care companiile româneºti contribuie la susþinerea cheltuielilor publice. CUM TREBUIE EVALUATE CONTRIBUÞIILE LOCALE / Simpla enumerare a sumelor cu care judeþele þãrii contribuie la formarea bugetului consolidat de stat este incompletã ºi neproductivã pentru o analizã corectã a aportului fiecãrui judeþ în parte. A spune cã municipiul Bucureºti, capitala României, contribuie la bugetul de stat cu aproape a cincea parte din bani ºi cã aceastã situaþie ar trebui sã fie tratatã ca un titlu de glorie, însoþit de graþioasã umilinþã din partea judeþelor, este incorect. Aceasta pentru cã municipiul Bucureºti grupeazã mai bine de 10% din populaþia României. Astfel, pentru a evidenþia mai precis capacitatea de a produce resurse bugetare pentru cheltuie-

Ce-i rãspund ardelenii lui Adrian Videanu Noi finanþãm Bucureºtiul, deºi literalmente au dreptate, ei adunã banii ºi ni-i redistribuie nouã, dau fiecãrei regiuni dupã cum vor. Practic ce spun ei nu-i adevãrat, sînt doar gogomãnii ale miticilor, deoarece banii pe care-i redistribuie sînt banii pe care-i adunã de la noi, aceºtia sînt banii cu care susþin ei þara. Noi, clujenii, producem mult, avem un aport major la buget. În plus, ne-am descurca sã redistribuim ºi fãrã ajutorul lor. Pensionar, 62 de ani Ar trebui sã ne ferim sã facem declaraþii cum ar fi cea fãcutã de ministrul Hãrdãu, asta în primul rînd pentru a dovedi cã noi ardelenii sîntem altfel decît cei din capitalã. Trebuie sã fim circumspecþi ºi cînd sprijinim idei care indicã faptul cã Bucureºtiul ºi bucureºtenii nu ne reprezintã, personal nu cred cã existã pic de adevãr în ceea ce spune Adriean Videanu, dar nu pot dovedi aceasta. Inginer, 48 de ani Eu am o pãrere total contradictorie cu cea a lui Adriean Videanu, iar despre el nu meritã nici sã am vreo pãrere, nu sînt de acord nici cu pretenþiile lor, eu cred cã mai degrabã e invers. Cel puþin din cîte ºtiu eu, mai degrabã Ardealul finanþeazã Bucureºtiul decît invers, ca exemplu putem lua Clujul care pompeazã niºte bani la buget din care vin înapoi cota parte, deci e o prostie sã spui cã Bucureºtiul susþine Ardealul, cînd noi avem puterea sã-i susþinem financiar pe ei. Electronist, 44 de ani Eu nu sînt ardelean de origine, dar nu cred cã e adevãrat ceea ce declarã primarul Bucureºtiului. Ardealul e o zonã deosebitã, care nu cred cã are nevoie de sprijinul Bucureºtiului, ca alte zone ale þãrii. Acum, unele localitãþi din Ardeal sînt deja bucãþi din Occident atît din punct de vedere al curãþeniei, cît ºi al nivelului de trai, dar poate cã nu ar fi la fel dacã ar avea nivelul Bucureºtiului care e o metropolã ºi e mai greu de administrat. Traducãtor, 28 de ani Dacã e vorba despre PIB, e o chestie doar în acte, nu cred cã dom-

nul Videanu ºtie prea multe despre produsul intern, deºi ar trebui sã ºtie mai multe decît mine, ori asta nu se vede din declaraþiile lui. Eu sînt din Craiova ºi am avut mult de-a face cu Bucureºtiul, e adevãrat cã e mai dezvoltat decît restul þãrii, dar de la asta ºi pînã la a susþine din surse proprii þara... Videanu nu ºtie despre ce vorbeºte. Bucureºtiul atrage investiþii strãine, dar firmele strãine din Bucureºti produc pentru ele, nu pentru noi, nu pentru Bucureºti. Inginer, 47 de ani E... asta nu se poate, mai ales la economia noastrã! Cum sã susþinã Bucureºtiul restul þãrii, nu au cum, nu îi vãd producînd aºa de mult. Dacã nu se restructureazã economia þãrii, o sã fie ºi mai rãu. E vorba de incompetenþa lor, a celor din Bucureºti, de la conducere, ei lasã de dorit. În plus, ei nu-s în stare sã întreþinã bine capitala, ce sã mai poatã sã finanþeze restul þãrii. Muncitor, 52 de ani Greºit! Banii merg din Transilvania cãtre restul þãrii, majoritatea resurselor sînt la noi, cum sã poatã produce mai mult cei din regat decît ardelenii? Deºi, dacã ne gîndim bine, fiecare îºi susþine punctul de vedere, cei din sud pe al lor, noi pe al nostru. Pensionar, 58 de ani Miticii... îi cunosc eu... nu aº face vreo afacere cu ei nici... Doamne fereºte! Pentru cã nu am încredere în mitici, ºi cu atît mai puþin în ceea ce spune Videanu. Om de afaceri, 48 de ani În primul rînd ar trebui fapte, vorbele sînt vorbe, pe lîngã ele trebuie ºi fapte. Primele ar trebui sã aparã faptele provenite din promisiunile lor electorale. Iar Bucureºtiul ar trebui sã sprijine toatã þara, nu sã facã diferenþieri între regiuni. Sînt politicieni care au obþinut portofolii pe vorbe, iar Videanu ar trebui sã ne arate care dintre vorbele lui au devenit fapte. Electromecanic, 45 de ani Bucureºtiul abia se susþine financiar singur, cu toate cã au salarii mari, cã au ºi preþurile ºi cheltuielile

mai mari. Videanu ãsta a cîºtigat alegerile pe minciunã, a zis cã lucreazã pentru cetãþeni 24 din 24, dar nu-i nimic din astea. La fel ºi cei din guvern, nu se înþeleg deloc, se ceartã pe banii publici. Muncitor, 54 de ani Nu-i adevãrat nimic din ce zice Videanu, pînã nu se face o descentralizare clarã nu avem de unde sã ºtim ce ºi de unde vine, în rest sînt doar speculaþii fãrã temei. E clar cã în Ardeal se simte cã circulã banul, Ardealul nu are nevoie de Bucureºti. Eu din întîmplare sînt oltean, dar vãd care e realitatea, vãd contrastul din punctul de vedere al dezvoltãrii dintre sud ºi Transilvania. E adevãrat cã în Bucureºti se investeºte mult, dar e mãmãliga asta mare care se cheamã buget, din care Bucureºtiul dã din coate sã scoatã cît mai mult pentru el, nu sã dea ºi la alþii. Descentralizarea va rezolva problema, uitaþi-vã la cantoanele elveþiene, avem nevoie de autonomie, dar administrativã, nu politicã. Artist instrumentist, 46 de ani

«Mulþi români din Ardeal nu iubesc Bucureºtiul, dar le e teamã, din cinism sau laºitate sã-ºi exprime sentimentele faþã de capitala þãrii. În mintea românilor din provincie mocneºte revolta faþã de capitalã, faþã de locuitorii ei, insolenþi ºi nepãsãtori la problemele din teritoriu», scrie Ionuþ Þene în cartea sa.

Cum a perceput presa bucureºteanã provocarea

lile publice, în tabelul alãturat am introdus coloane corespunzãtoare indicatorilor privind contribuþia pe cap de locuitor, a ponderii contribuþiei fiecãrui judeþ, precum ºi o coloanã care precizeazã cît reprezintã populaþia fiecãrui judeþ din totalul populaþiei româneºti. Dupã cum se poate constata, introducerea acestor

noi indicatori atenueazã discrepanþele aparente observate în lipsa lor. Astfel, dacã ecartul maxim în ceea ce priveºte volumul contribuþiilor este de raportul de 1 la 52 (Teleorman vs. Bucureºti), atunci cînd refacem acest calcul pentru impozitele „per capita”, acelaºi ecart se reduce la un raport cu puþin peste 1 la 10.

MARILE COMPANII NU CÎªTIGÃ DOAR DIN CAPITALÃ / Cu alte cuvinte, dacã ar beneficia de aportul marilor companii, judeþele în care acestea activeazã ar realiza o contribuþie la bugetul public echivalentã cu ponderea lor în populaþia þãrii. Chiar dacã aceastã prezumþie nu poate fi aplicatã tuturor ju-

„Marii contribuabili” duc la marea distorsiune Cu toate acestea, cei mai importanþi contribuabili nu sînt, în metodologia de lucru a Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã, judeþele, ci «marii contribuabili». Aportul acestora reprezintã aproape o treime din sumele care se constituie în vãrsãminte la Bugetul de Stat, în sumã de peste 25 de miliarde de lei dintr-un total de 78 de miliarde de lei. Relaþia fiscalã cu marii contribuabili (aproximativ 1.500 de companii) este gestionatã de ANAF printr-o direcþie specialã. În aceastã categorie intrã societãþi care au cifre de afaceri de peste 50 de milioane de lei sau au obiecte de activitate specifice «intermedierilor» financia-

re: sînt bãnci, societãþi de asigurãri sau operatori de jocuri de noroc. Potrivit unui recent comentariu emis din capitalã, relevanþa acestor sume în performanþele economice este mare, avînd în vedere cã judeþele, dar mai ales capitala, au fost «vãduvite» de aportul marilor contribuabili, majoritatea lor regãsindu-se în Bucureºti. Rãmînînd la aspectul «relevanþei», se poate observa în tabelul contribuþiei judeþelor un ecart constant între participarea la buget (exprimatã în procente, coloana 6) ºi ponderea judeþelor în totalul populaþiei (exprimatã tot procentual, în coloana a 7-a). Judeþele care au

realizat o contribuþie bunã la bugetul de stat (exprimatã atît în volum, cît ºi pe cap de locuitor) au în cele douã coloane procente apropiate, dar subunitare, dupã principiul «la populaþii egale, contribuþii egale». Raportul dintre coloana 6 ºi 7 rãmîne totuºi subunitar (cu douã excepþii notabile în judeþele Constanþa ºi Ilfov), însã extragerea marilor contribuabili din arealul lor de activitate naºte prezumþia (în lipsa unor date statistice exacte) cã acest ecart ar putea deveni (supra)unitar în aceste judeþe în situaþia în care aceºtia ar fi contabilizaþi în locul de origine.

deþelor, ºi în special celor „defavorizate”, contribuþiile marilor companii la buget nu pot fi puse doar pe seama activitãþii lor în capitalã. Deºi aici îºi au sediul companii cu o productivitate uriaºã (vezi cazul operatorului de telefonie mobilã Orange, cu o cifrã de afaceri de 1.689.442,70 lei/angajat/an, adicã aproape o jumãtate de milion de euro), veniturile impozabile ale acestora nu se realizeazã integral în capitalã, ci se distribuie pe întreg teritoriul þãrii. Este cazul companiilor mari, contribuabili care activeazã în domeniul telecomunicaþiilor, a bãncilor sau a serviciilor de retail.

judeþe, economia se aflã la pãmînt, cã aici lipsesc resursele naturale ºi financiare necesare dezvoltãrii zonei. A unei dezvoltãri durabile, capabile sã se autosusþinã ºi sã se autogenereze. La celãlalt capãt al listei, capitala a cotizat, în primele zece luni ale acestui an la bugetul de stat cu peste ºapte mii de lei noi de persoanã. Faptul cã aceastã contribuþie este de douã ori mai mare decît a judeþului Cluj (cu 2.990 de lei), de pildã, este semnul cã aici preþurile sînt mai mari (iar capitala este un oraº mai scump), cã se fac profituri mai mari ºi cã media salariilor primite de angajaþi este superioarã celor din þarã.

CAPITALA, TÃRÎMUL FÃGÃDUINÞEI ECONOMICE / În definitiv, judeþele care contribuie cu impozite mici pe cap de locuitor nu îºi asumã prin aceasta plaga lenei sau a proastei administrãri a banilor. Este semnul cel mai evident cã, în respectivele

DEZVOLTARE „VICIOASÃ” ÎN DETRIMENTUL „PROVINCIEI” / Economia Bucureºtiului este în mare parte concentratã în jurul instituþiilor administrative ºi guvernamentale. Cantitatea mare de bunuri ºi servicii oferite pe piaþã este menitã sã satisfacã ce-

rerea unui oraº care polarizeazã majoritatea investiþiilor autohtone ºi strãine private, dar ºi comenzi de stat care nu se vor regãsi în restul þãrii. Dezvoltarea instituþiilor care asigurã servicii guvernamentale este însoþitã de dezvoltarea ofertei serviciilor private, care au avantajul competitiv de a dispune ºi de o piaþã imensã deschisã de populaþia atrasã de mirajul centrului. Prin aceasta, restul þãrii este privat, în mãsurã semnificativã, de resursele financiare ºi logistice necesare dezvoltãrii economice. Cu probleme similare s-au confruntat ºi alte state ale lumii contemporane, însã soluþiile alese n-au respectat un model unitar. Probabil, cea mai categoricã soluþie a fost cea aleasã de statul brazilian, care a decis sã schimbe configuraþia economicã a dezvoltãrii teritoriale prin construirea unei capitale pe loc viran. O analizã ViataCompaniilor.com

Vor fi foarte mulþi ardeleni care îl vor aplauda pe ministrul educaþiei, Mihail Hãrdãu, pentru faptul cã le-a spus bucureºtenilor cã sunt niºte mincinoºi” ºi ,,nesimþiþi”. ªi, poate la fel de mulþi, vor considera cã, în aceste condiþii, n-ar fi rãu sã mutãm Capitala undeva în Ardeal, fie chiar ºi pe un câmp unde acum se cultivã cartofi. Sã fim însã sinceri: Hãrdãu nu a fãcut decât sã reia un cliºeu, ºi încã unul destul de uzat. Iar ideea de a muta Capitala undeva pe un teren viran, unde sã înãlþãm un oraº nou, locuit de oameni noi, cu o mentalitate ,,sãnãtoasã”, este o utopie care ar putea fi experimentatã doar de un regim de mânã forte. În ultimul secol au fost, este adevarat, ºi state democratice care au renunþat la vechea capitalã ºi au mutat administraþia centralã în locuri complet noi. Australienii ºi-au ales Canberra drept capitalã. În 1913, pentru a pune capãt disputelor, marcate de orgolii, dintre Melbourne ºi Sidney, brazilienii i-au construit, undeva în centrul þãrii, oraºul Brasilia, pentru a opri dezvoltarea excesivã a zonei de coastã, centratã în jurul lui Rio de Janeiro. Acest proiect utopic — oraºul are forma unul avion - a dus însã þara la faliment, iar preºedintele care a ridicat Brasilia în 41 de luni a fost alungat, în 1964, de armatã. Nu trebuie însã nici sã privim cele spuse de Hãrdãu ca pe niºte simple afirmaþi ale unui ministru cam mediocru, dornic sã ºocheze.

Nemulþumirile sale sunt ºi expresia unui fapt: sistemul ,,statului naþional unitar” determinã ca, în Capitalã, sã se adune imensa majoritate a valorilor — materiale sau culturale —, aceste valori fiind în mare mãsurã drenate din provincie. Iar din aceastã perspectivã, ar fi momentul, poate, ca România sã treacã peste temerile legate de loialitatea rninoritãþii maghiare ºi sã accepte refacerea vechilor regiuni istorice. Aºa-numitele “regiuni de dezvoltare”, create în 1998 pentru a absorbi fondurile europene, sunt un eºec. Aceste regiuni reprezintã, de fapt, o asociere forþatã a judeþelor, fãrã nicio legãturã cu tradiþia. Asocierea a fost impusã pentru cã, prin lege, s-a stabilit ce judeþe fac parte dintr-o regiune sau alta, astfel încât sã se evite gruparea zonelor cu populaþie majoritar maghiarã. Este adevãrat cã liderii UDMR duc, la Bruxelles, o activitate subteranã, prin care încearcã sã obþinã sprijin european pentru refacerea vechii regiuni autonome maghiare. ªi

ce? Dacã, într-o situaþie extremã, vor reuºi acest lucru, cu ce va fi afectatã România, de vreme ce aceastã þarã va fi, în câþiva ani, în spaþiul Schengen, iar euro va înlocui moneda naþionalã? Un exemplu relevant este Catalonia, regiune istoricã a Spaniei, cu Capitala la Barcelona, care, treptat, odatã cu aderarea la UE, a obþinut un regim de semi-independenþã. În 2006, cei de aici au obþinut chiar statutul de “naþiune”. Puterea centralã ºi-a pãstrat însã principalele atribuþii —cele legate de apãrare ºi politicã externã —, iar pentru un turist care viziteazã Spania, singurul lucru vizibil este antipatia dintre suporterii de la F.C. Barcelona ºi Real Madrid. Nici într-o Românie care va fi membrã a UE nu se va întâmpla, probabil, nimic rãu, dacã vor fi reconstituite regiunile istorice. Niciun etnic maghiar nu va avea interesul sã creeze o nouã entitate administrativã care sã iasã din NATO ºi din UE. Dinpotrivã, banii vor fi mai bine gestionaþi, iar Maramureºul ºi Bucovina îºi vor putea crea propria imagine sau propriul ,,brand”, pentru a atrage mai mulþi turiºti, de exemplu. Într-un fel, Hãrdãu, în stilul sãu enervant ºi confuz, nu a fãcut decât sã redeschidã discuþia despre regionalizare, discuþie pe care, vrem sau nu, va trebui sã o purtãm. De preferinþã, însã, în termeni civilizaþi, în care sã evitãm un rãzboi mediatic între bucureºteni ºi restul þãrii sau între maghiari ºi români. (Mircea Marian în Adevãrul, 28 noiembrie 2006)

10 ] LECÞIA DE CAPITALISM O propunere - Naþionalizarea Petrom FOAIA TRANSILVANÃ crede cã statul român are datoria sã asigure resursele energetice absolut necesare pentru existenþa decentã a cetãþenilor sãi. Este vorba despre

resursele vitale pentru un popor care se doreºte european ºi civilizat. Cînd spunem aceasta, ne gîndim la resursele de petrol, gaz, precum ºi la resursele alternative. Dupã ce gu-

vernele de pînã acum au dat cu ambele mîine resursele energetice, concesionîndu-le într-o formulã care duce la pierderea controlului statului român asupra acestora, este momentul sã gîndim o formulã reparatorie.

Statul român poate opta fie pentru investiþii de achiziþii de pachete de acþiuni ale companiilor care au preluat operatorii noºtri energetici (dupã modelul OTE, care a achiziþionat RomTelecom, vînzînd pe bursã o parte din acþiunile deþinute de statul elen la propriul opera-

«Perla neagrã» s-a mutat la Viena Cazul PETROM vãzut din Ardeal

Analizã de RADU SÎRBU

sirbu@ftr.ro

ZESTREA PETROM / În anul 2004, la privatizare, PETROM deþinea: - rezerve estimate la un miliard de echivalent barili petrol, plus încã pe atît gaze naturale, asigurînd, prin cele 13.856 de sonde petroliere, o producþie zilnicã de 220.000 de barili de petrol; - o capacitate de rafinare de opt milioane de tone de petrol anual, în rafinãriile Arpechim ºi Petrobrazi ; - o reþea de distribuþie formatã din 600 de staþii, dintre care 200 au fost aduse la standarde occidentale, 145 de depozite, 1.540 de autocisterne rutiere, 1.470 de vagoane de cale feratã, peste 15.000 de kilometri de conducte de transport petrol ºi gaz; - o cotã de 40% din piaþa naþionalã de combustibili. VALOAREA TRANZACÞIEI / Consultantul Guvernului, banca de investiþii Credit Suisse First Boston, a certificat stocuri în valoare de 13.121 miliarde de lei vechi ºi un numerar de aproximativ 160 de milioane de euro, adicã active de peste 4 miliarde de euro. În plus, PETROM era proprietarul a peste 30 din cele 90 milioane m2 de teren folosiþi în total. Plãtind pentru 33,34% din acþiuni 669 de milioane de euro, OMV a evaluat Petrom la douã miliarde de euro, adicã la jumãtate din valoarea estimatã de consultanþi, la rîndul ei puternic subevaluatã, pentru cã zãcãmintele fuseserã evaluate în anul 2002, la un curs de 22 USD/baril, iar în momentul semnãrii contractului acesta crescuse deja la 35 USD/baril, ceea ce ridica valoarea PETROM la 5,5 miliarde de euro (astãzi barilul face 50 de dolari...). Guvernul român a acceptat oferta, ba chiar s-a declarat încîntat, renunþînd ºi la posibilitatea stabilirii

SECRETE / Subiectul Petrom a ajuns în atenþia Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, preºedintele lansînd, cu populismu-i caracteristic, bomba eventualei renaþionalizãri! Termenii contractului de privatizare ºi ai anexelor sale sînt secreþi ºi au rãmas necunoscuþi pînã ºi comisiilor parlamentare de specialitate, care l-au avizat «politic». Afirm, în cunoºtinþã de cauzã, cã nu existã temeiuri pentru secretizarea unui contract de privatizare, odatã semnat. Confidenþiale sînt negocierile, dar contractul parafat trebuie sã devinã public, pentru cã este vorba de

preþului la benzinã ºi gaze naturale! În consecinþã, în anul 2006, românii au plãtit carburanþii la nivel occidental, iar gazele naturale importate la cel mai mare preþ european. Atîta doar cã veniturile noastre nu se comparã cu cele din UE... PERLA NEAGRÃ / Deºi PETROM era denumit „perla coroanei” economiei româneºti, în momentul privatizãrii s-a dovedit cã ani buni nu ºi-a plãtit obligaþiile faþã de stat. Valoarea totalã a datoriilor neîncasate de statul român în ultimii zece ani depãºeºte suma de cinci miliarde de dolari. Numai la privatizare, în anul 2004, PETROM a fost scutit de datorii faþã de bugetele statului depãºind 250 de milioane de euro. A acumulat aceste datorii pentru cã, pe de-o parte, a fost permanent cãpuºat, iar pe de altã parte pentru cã nuºi putea încasa creanþele. Mai mulþi potenþiali cumpãrãtori ai PETROM au renunþat la achiziþie, pe mãsurã ce înþelegeau cît de mari sînt creanþele companiei (peste 600 de milioane de euro) ºi cît de greu vor fi de recuperat. În plus, PETROM era asociat în 38 de firme-cãpuºã, deºi numãrul cãpuºelor era mult mai mare, iar unii experþi considerã cã PETROM nu este o companie, ci o grãmadã mare de active,

averea statului, nu a guvernanþilor trecãtori! Motivele pentru care contractul a fost ºi a rãmas secret, pot fi doar speculate. Cu siguranþã, clauzele ºi anexele secrete ale contractului ascund faþa întunecatã a companiei ºi încearcã sã muºamalizeze furturile produse sub administrarea statului, în favoarea clientelei politico-securistice. Privatizarea trebuia sã ºteargã urmele hoþiilor ºi sã «claseze» dosarele, prin trecerea obligaþiilor privilegiaþilor în contul datoriei publice. Exact aºa cum s-a procedat ºi în cazul BANCOREX ori la SIDEX.

structuratã organic în scopul de a fi furatã, estimînd gaura undeva între cinci ºi ºapte miliarde de dolari. Liderul de sindicat Liviu Luca a declarat cã „Ministerul Industriei obliga PETROM sã dea þiþei gratis rafinãriilor private”, iar fiul lui Nicolae Vãcãroiu a avut exclusivitatea distribuþiei pentru multe produse în benzinãriile PETROM. Parcã pentru a demonstra dimensiunile jafului de dinainte, dividendele acor-

zarea PETROM a fost o mãsurã binevenitã. Dar felul în care s-a fãcut ignorã interesul naþional ºi chiar bunul simþ. Mai mult, OMV este protejatã total în urmãtorii zece ani, pentru cã România este singurul stat petrolier care nu ºi-a asigurat pîrghii de control al preþului litrului de benzinã ºi metrului cub de gaz. Pe cît de bine aratã viitorul OMV, pe atît de negru

14 ani, bugetul de stat va include 50 de milioane de euro anual, pentru plata eventualelor daune de mediu provocate de PETROM prin contaminarea istoricã. Prin contract, statul român ºi-a asumat despãgubiri care „nu vor putea depãºi valoarea acþiunilor vîndute ºi a acþiunilor subscrise de OMV în procesul de privatizare” (1,5 miliarde de euro), ceea ce înseamnã mult mai mult decît a încasat (669 milioane de euro). CONCLUZII / Privatizarea PETROM a fost întîrziatã cît s-a putut de mult, pentru a putea fi cãpuºat în continuare. Ea s-a produs doar atunci cînd o nouã tergiversare ar fi periclitat aderarea þãrii la UE. Anularea privatizãrii ºi renaþionalizarea PETROM ar obliga statul român la plata unor daune substanþiale ºi ar transmite un semnal catastrofal mediilor de afaceri internaþionale, cu consecinþe dramatice asupra investiþiilor strãine, atît de necesare pentru menþinerea ritmu-

Viitor roz... numai pentru noii proprietari

Din dividendele încasate pînã acum ºi din vînzarea cãtre PETROM a staþiilor sale din Balcani, OMV a recuperat deja o sumã mai mare decît cea plãtitã pentru pachetul sãu de acþiuni. Austriecii ºi-au planificat sã extragã anual 80 de milioane de barili de þiþei, ceea ce le va aduce un profit minim anual de 400 de milioane de euro doar din extracþie.

date pentru anul 2005 depãºesc valoarea cumulatã a dividendelor din ultimii ºapte ani, astfel cã valoarea de piaþã a PETROM a crescut de trei ori în mai puþin de doi ani. Din perspectiva stopãrii furtului, privati-

este al pãrþii române, care va avea costuri mai mari decît veniturile din privatizare! Statul va plãti 100 de milioane de euro pentru ecologizarea miilor de sonde abandonate de PETROM de-a lungul anilor. Pentru urmãtorii

rilor ridicate de creºtere economicã. Nu ne rãmîne decît sã regretãm cã privatizarea PETROM a fost fãcutã de cel mai corupt guvern din istoria þãrii. ªi sã plãtim ponoasele...

tor de telefonie), fie – dacã se impune – prin mãsuri mai dure, mergînd pînã la negocieri de redeobîndire a controlului. Dacã toate aceste nu pot da rezultatele scontate, naþionalizarea rãmîne ultima opþiune strategicã pentru pãstrarea independenþei energetice.

Privatizarea S.N. Petrom între determinãri obiective ºi facilitãþi subiective OPINIE

nainte de a emite judecãþi de valoare în legãturã cu modul în care s-a fãcut vînzarea S.N. Petrom, sau a oricãrei societãþi comerciale, trebuie sã plasãm problema privatizãrilor în contextul politic ºi economic mondial în care se desfãºoarã acest proces complex. Politica economicã PETRU PRUNEA mondialã foloseºte în ultimele decenii trei instrumente strategice: dereglementarea, liberalizarea ºi privatizarea. La ele se recurge, într-o mãsurã sau alta, aproape peste tot, pentru a crea o mare ºi unicã piaþã pe care se pot miºca în voie companiile de anvergurã mondialã pentru a-ºi valorifica la maximum poziþia dobînditã ºi factorii de producþie existenþi în diferite regiuni. Nevoia lor de spaþiu liber de orice constrîngere naþionalã, pentru a duce afacerile la cele mai înalte cote de eficienþã ºi puterea financiarã enormã pe care o deþin le-a permis sãºi impunã concepþia potrivit cãreia trebuie înfãptuite necondiþionat privatizarea ºi dereglementarea sectoarelor conduse de stat, a tuturor întreprinderilor care pînã acum funcþionau în regim de monopol de stat. Desigur cã publicului larg i se oferã o motivaþie acoperitoare a adevãratelor intenþii, anume cã aceste firme pot deveni apte pentru concurenþã, numai prin privatizare. Ceea ce este, în bunã mãsurã, adevãrat în unele spaþii economice. Formula „Totul pentru patrie ºi popor” a fost înlocuitã cu alta, promovatã de susþinãtorii fundamentalismului de piaþã, prin nimic mai beneficã popoarelor decât cea anterioarã. Acum cuvântul de ordine este „Totul trebuie sã se vândã ºi sã se cumpere” fãrã nici o consideraþie faþã de situaþiile particulare în care se desfãºoarã tranzacþia. Singurul obiectiv urmãrit este ca banii sã aducã mai mulþi bani. Dacã interesul financiar surclaseazã orice altã preocupare, el se structureazã însã pe nivele de decizie ºi fiecare individ implicat în deciziile majore ia cât ºi cum poate. De aceastã formulã magicã au auzit unii mai repede decât alþii, sau cel puþin i-au intuit posibilitãþile de aplicare în nesfîrºita tranziþie la economia de piaþã. Dovada receptivitãþii deosebite a unora la aceastã orientare acþionalã, care ºterge totul în calea ei, îndeosebi în fostele þãri comuniste, o oferã CV-ul marilor privatizatori din þara noastrã. Boss-ul de la FPS care a vîndut grecilor Romtelecomul pe un preþ care nu acoperã nici cheltuiala cablurilor din fibrã opticã introduse în reþea, în anul dinaintea privatizãrii ºi-a fãcut mîna în anii comunismului vînzând la negru casete video. Ministrul finanþelor ºi-a exersat capacitatea de negociator vînzând blugi prin pieþe. Altul, mai de-al nostru, l-a vîndut pe Nãstase pentru un prostãnac mai uºor de dus de nas, la nevoie. Coordonatele privatizãrii S. N. Petrom n-au diferit prin nimic faþã de marile privatizãri înfãptuite la noi anterior. Atenþia mai mare care se acordã acestei operaþiuni are câteva explicaþii care o particularizeazã. În primul rând, consecinþele ei sunt resimþite din plin ºi în mod acut de o populaþie a cãrei sãrãcie s-a accentuat în ultimii ani. Nemulþumeºte pânã la revoltã nu faptul cã s-a vîndut pe un preþ derizoriu cea mai mare societate comercialã autohtonã. Banca Comercialã este prima dintr-o listã lungã care poate oricînd eclipsa corectitudinea vînzãrii S.N.P. Ceea ce este greu de acceptat este vînzarea pe un preþ de nimic a celor mai importante bogãþii ale subsolului care ne-au mai rãmas: petrolul ºi gazul. Dar cîte alte bogãþii ale subsolului nu s-au „privatizat” o datã cu firmele care le exploateazã. Ce spunem de materialele de construcþii, de ciment, de lemn etc.? Se vorbeºte ºi se scrie acum atît de mult despre privatizarea S.N. Petrom ºi pentru cã acest fapt s-a întîmplat sub vechea conducere a þãrii ºi nu poate fi decît benefic sã-i mai tragi o loviturã. Doar cã în ultimii 15 ani privatizãrile s-au desfãºurat dupã aceeaºi reþetã: cei interesaþi de achiziþionarea unor active, mai degrabã decât a unei afaceri, au cumpãrat conºtiinþe. Drept urmare, informaþiile confidenþiale s-au vândut de cãtre unii, iar firmele, sub preþul corect, de cãtre alþii, fiecare cerîndu-ºi partea. Pericolul decurge acum din posibilitãþile tot mai reduse de a struni forþele dezlãnþuite ale celor care vor sã cumpere. Sã cumpere pãmântul pentru rodnicia lui sau pentru humus-ul care odatã decopertat se poate transporta în locurile unde el s-a epuizat, sã cumpere firmele pentru activele pe care le deþin, pentru segmentele de piaþã pe care le ocupã, sã cumpere orice pentru oricît. În aceste condiþii, care om politic poate sã devinã compatibil cu interesul naþional? Niciunul. ªi nici magistraþii numiþi pentru a le judeca faptele. Aºa cã toatã tevatura în legãturã cu privatizarea S.N. Petrom se va dovedi doar un simplu exerciþiu de imagine.

PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ ªtefania Ferencz:

Valer Suciu:

«Organigrama Primãriei este în lucru, sãptãmîna aceasta va fi pe masa primarului. Fiecare serviciu sau direcþie a avut un termen pentru a face propuneri de restructurare. Acum analizãm aceste propuneri. Procesul intentat Primãriei de Sindicatul «Civitas» nu ne afecteazã, întrucît angajaþii solicitã doar recunoaºterea lor ca funcþionari publici, lucru care, de altfel, se va ºi întîmpla, dupã adoptarea noii organigrame» susþine ªtefania Ferencz, director în Primãria Cluj-Napoca

ÎN MOD PARADOXAL, Primãria Cluj-Napoca este singura instituþie de gen din þarã în care majoritatea angajaþilor nu sînt, potrivit legii, funcþionari publici. Aceasta, în pofida faptului cã au trecut deja ºapte ani de la intrarea în vigoare a Legii 188, care reglementeazã activitatea funcþionarilor publici. În consecinþã, asistãm acum la primul conflict deschis între angajaþii Primãriei Cluj-Napoca ºi primarul Emil Boc. Aceºtia au acþionat în instanþã instituþia, pentru a-l obliga pe Boc sã aplice o dispoziþie emisã de fostul primar, Gheorghe Funar, prin care sînt investiþi ca funcþionari publici. DORIN PETRIºOR

petrisor@ftr.ro

LEGEA 188/1999, sau Statutul funcþionarilor publici, cum mai este denumitã, a fost conceputã cu scopul de a responsabiliza ºi, în acelaºi timp, de a proteja angajaþii instituþiilor publice de ingerinþele politicului sau de capriciile conducãtorilor acestor autoritãþi. Mai precis, legiuitorul a intenþionat profesionalizarea acestei ocupaþii, dupã modelul european. Legea prevede, la art. 49, obligativitatea organizãrii concursului pentru ocuparea tuturor funcþiilor publice. În plus, interzice apartenenþa politicã a funcþionarilor publici. Întrucît, pînã la apariþia acestei legi, primãriile marilor oraºe aveau deja, fiecare, sute de angajaþi, acelaºi act normativ prevede ca cei deja încadraþi sã fie numiþi pe posturi în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial. FUNCÞIONARII PUBLICI DEVIN MAI PUÞIN OBEDIENÞI / Nici fostul primar, Gheorghe Funar, nu s-a grãbit sã aplice respectiva lege. El a emis abia în 2003 Dispoziþia nr. 2540, prin care angajaþii Primãriei ClujNapoca erau investiþi ca funcþionari publici. Dar fostul primar nu a dus lucrurile pînã la capãt, în sensul cã s-a mãrginit sã emitã respectiva dispoziþie, fãrã a-i investi la propriu pe angajaþii Primãriei ca funcþionari publici. Funar nu s-a grãbit dintr-un motiv cît se poate de simplu: Primãria funcþiona ca un SRL, deci nu avea nevoie de subordonaþi independenþi, aºa cum ar fi devenit angajaþii instituþiei în cazul în care ar fi fost investiþi cu demnitatea de funcþionari publici. Tipul acesta de mentalitate, de „stãpîn”, este, în fond, o moºtenire a stilului comunist de administraþie publicã, în care nimeni nu putea fi sigur de continuitatea pe post dacã nu-l servea cu obedienþã pe ºef. În schimb, Legea 188/1999 prevede, la art. 35, stabilizarea funcþiei publice: „pentru motive de sãnãtate, funcþionarilor publici li se poate aproba, în mod excepþional, schimbarea compartimentului sau a autoritãþii, ori a instituþiei publice în care îºi desfãºoarã activitatea”. În traducere liberã, acest paragraf al legii statueazã un soi de inamovabilitate a funcþiei publice, similarã cu cea acordatã magistraþilor. Exemplul european cel mai elocvent în ce priveºte acest model administrativ este cel al Italiei. Cu toate crizele politice

«Din moment ce avem sentinþa Tribunalului Braºov, care confirmã perimarea acþiunii, dispoziþia fostului primar rãmîne în vigoare. Actualul primar a refuzat constant dialogul cu sindicatul, pentru a gãsi împreunã o soluþie convenabilã ambelor pãrþi, astfel cã ne vom adresa justiþiei».

Fostul primar, Gheorghe Funar patronînd din capul mesei ovale destinele angajaþilor primãriei Clujene

Moºtenirea lui Funar

care au zguduit „cizma” vreme de o jumãtate de secol (Italia a avut mai mult de 50 de guverne în acest rãstimp), funcþionarii publici rãmîneau „pe baricade”, fapt care a condus la o creºtere economicã susþinutã, chiar în condiþiile instabilitãþii guvernamentale. Exemplul românesc era diametral opus: un an din patru, adicã ºase luni înainte ºi ºase luni dupã alegeri, administraþia era, practic paralizatã, întrucît funcþionarii nu ºtiau dacã noii guvernanþi îi vor menþine sau nu în funcþii. EXCEPÞIA ÎNTÃREªTE DISPOZIÞIA / Straniu este faptul cã nici noua administraþie nu s-a grãbit sã stabilizeze situaþia angajaþilor, Clujul rãmînînd, astfel, singurul oraº din þarã care nu dispune, legal, de funcþionari publici. Dispoziþia emisã de Funar a fost atacatã, din reflex, în contencios administrativ, de cãtre fostul prefect PSD, actualul deputat Vasile Soporan. Alegerile locale ºi generale din 2004 au înlãturat însã PSD de la putere, deci procesul a rãmas „în conservare”. Un an mai tîrziu, actualul prefect, Alin Tiºe, „consiliat”, conform unor surse din Primãria Cluj-Napoca, de actua-

Emil Boc: «Dispoziþia nr. 2540/2003 a fost emisã fãrã respectarea prevederilor art. 90 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã cu modificãrile ulterioare. La data emiterii dispoziþiei în cauzã Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca nu a adoptat nici o hotãrîre cu privire la stabilirea funcþiilor publice, neexistînd avizul Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici».

lul secretar, Aurora Þãrmure, a solicitat instanþei suspendarea procesului. Prefectul a ignorat însã un posibil viciu de procedurã: excepþia perimãrii, constatatã de Tribunalul Braºov prin sentinþa civilã nr. 1112 / 13.06.2006. Termenul juridic de „perimare” a unei cauze aflate pe rolul instanþei înseamnã cã, dacã nici una dintre pãrþi nu aduce nimic nou în respectivul dosar, acesta se claseazã ºi decizia atacatã este consideratã legalã. În consecinþã, Sindicatul „Civitas” al angajaþilor Primãriei Cluj-Napoca, prin liderul acestuia, inginerul Valer Suciu, îi trimite lui Emil Boc, în septembrie, o adresã, prin care îl invitã sã ia act de decizia instanþei, sã-i investeascã pe subordonaþii sãi cu statutul de funcþionari publici ºi, evident, sã le recalculeze salariile, acordîndu-le retroactiv majorãrile presuspuse de legea 188. O lunã mai tîrziu, Emil Boc rãspunde negativ solicitãrii Sindicatului Civitas. El aduce ca principal argument faptul cã „prin Sentinþa Civilã nr. 1112 / C / 13.06.2006, Tribunalul Braºov constatã perimarea acþiunii în contencios-administrativ formulatã de reclamanta Prefectura

Cluj în contradictoriu cu pîrîtul primarul municipiului Cluj-Napoca, fãrã a intra în cercetarea fondului. Perimîndu-se acþiunea din Dosar nr. 195/2005 a Tribunalului Braºov, instanþa nu s-a pronunþat asupra legalitãþii sau nelegalitãþii actului atacat”. Prin urmare, am solicitat opinia unui avocat. „Conform art. 137 din Codul de Procedurã Civilã, instanþa se pronunþã, în primul rînd, asupra excepþiilor care fac inutilã judecarea cauzei, în tot, sau în parte. În caz de perimare, caz prevãzut expres de Codul de Procedurã Civilã, nu se mai poate face nimic, chiar dacã actul atacat este profund ilegal. În cazul descris de dumneavoastrã, nici mãcar o nouã dispoziþie emisã de primar nu poate avea efecte decît pentru viitor, întrucît, cu excepþia legii penale celei mai favorabile, acesta nu poate genera efecte retroactive. Chiar dacã ar fi aberantã, în acest caz, efectele vechii dispoziþii rãmîn”, ne-a explicat avocatul Flaviu Moldovan.

CE ÎNSEAMNÃ „SAU”? / În al doilea rînd, primarul Emil Boc invocã prevederile art. 98 din legea 188 / 1999, care precizeazã cã „funcþiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate ºi instituþie publicã, în parte, de conducãtorul acesteia ori prin hotãrîre a consiliului judeþean sau, dupã caz, a consiliului local...”. În consecinþã, primarul considerã ilegalã dispoziþia datã de Funar, motivînd cã nu a existat o hotãrîre de consiliu local în acest sens. Cu toate acestea, legea nu prevede (este utilizatã conjuncþia „sau”, nu „ºi”) obligativitatea adoptãrii unei asemenea hotãrîri. Mai precis, primarul poate consulta deliberativul local, dar nu este obligat. În fine, Boc mai argumenteazã cã Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publici a dat un aviz negativ (Aviz nr. 1235 / 29.05.2003) pentru funcþiile publice din aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local

al Municipiului Cluj-Napoca. Aprecierea primarului este, însã, contrazisã de Valer Suciu, liderul sindicatului. „Ce zice primarul în adresa aceea sînt poveºti de adormit copiii. În primul rînd, instanþa nici nu avea cum sã intre în cercetarea fondului,

din momentul ce cauza s-a perimat. Iar avizul de care vorbeºte nu este unul conform, deci este pur consultativ, nu trebuie sã fie neapãrat pozitiv”, a conchis Suciu. El ne-a anunþat cã sindicatul pe care-l reprezintã acþioneazã în instanþã instituþia, pentru a-l obliga pe Emil Boc sã aplice prevederile Dispoziþiei 2540 / 2003. Un conflict pe care Emil Boc ar putea sã-l piardã, avînd în vedere cã prevederile legale nu-l favorizeazã.

Codul de Procedurã Civilã?: «Art. 137. - Instanþa se va pronunþa mai întîi asupra excepþiilor de procedurã, precum ºi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Excepþiile nu vor putea fi unite cu fondul decît dacã pentru judecarea lor este nevoie sã se administreze dovezi în legãturã cu dezlegarea în fond a pricinii». Conform Legii 188/1999, salariaþii Primãriei Cluj, în cazul în care vor cîºtiga procesul intentat instituþiei, au de recuperat sporuri cuprinse între 10 ºi 25 la sutã, în funcþie de funcþia sau de vechimea fiecãruia, raportate la salariul de încadrare. Acestea ar trebui sã fie acordate retroactiv, cu începere din 2003, de la emiterea Dispoziþiei 2540.

PUBLICITATE

12 ] TERAPIE INTENSIVÃ Lobby pentru podium

Mircea Moroºan, preºedinte director general CJAS Cluj:

«Sîntem un centru medical în care se face medicinã performantã, ne batem pentru bani cu Bucureºtiul, cu Iaºiul, Timiºoara. Am fãcut lobby pentru a obþine bani serioºi la Cluj. Vreau ca oraºul nostru sã fie pe podium. Dacã nu putem fi pe locul I din cauza Bucureºtiului, mãcar pe locul II sã fim. Bineînþeles cã mã lovesc de mentalitãþi

«Spitalul Clinic Judeþean e un colos. Sînt foarte multe locaþii, foarte multe cheltuieli. Cred cã acolo e nevoie de un management cu adevãrat performant. Dar problema se va rezolva cu adevãrat abia cînd vom avea un spital regional de urgenþã.»

Problema spitalelor se rezolvã tot în stil pompieristic

Cu greva deasupra patului Spitalele clujene au nevoie de cel puþin 15 milioane de lei noi (adicã de peste patru milioane de euro) pentru a nu colapsa pînã la sfîrºitul anului. Conducerea Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate susþine cã banii care vor fi primiþi de la guvern dupã ultima rectificare vor fi îndestulãtori. Ei vor asigura funcþionarea fãrã probleme a clinicilor clujene, pînã la finele anului.

Ce ºi pe cine mãnîncã boala în spital?

P. S, din Dej: Azi dimineaþã am mîncat pîine cu ceai si margarinã. La prînz avem mazãre sau cartofi sau macaroane. Ce sã-i faci, sãrãcie! Dacã nu mi-ar aduce soþul din cînd în cînd, cã nici el nu poate tot timpu’, nu ºtiu ce-aº face. Îmi aduce parizer sau aºa ceva, din astea, cã nici acasã n-avem prea mult. Sãnãtoºi sã fim, cã de mîncat se mai gãseºte. I. D., din Cluj-Napoca: Mîncarea nu e rea, nici nu-i grozavã. Acuma, ce sã-i facem, bine cã-i caldã. Da’ la omu’ bolnav poate ar ajuta ºi mîncarea mai bunã!?

IOANA POP

M. P., din Satu Mare: Sã ºtiþi cã la început nu m-a interesat, cã eram bolnav, da’ acuma cã mã simt mai bine, aºa aº mînca niºte sarmale... Da’ de unde, atîta mazãre cîtã am mîncat în spital... nu mai vreau sã vãd mazãre toatã viaþa mea.

pop@ftr.ro

ANCA GEORGESCU

georgescu@ftr.ro

Situaþia criticã în care se aflã spitalele clujene este pusã de preºedintele CJAS Cluj, Mircea Moroºan, pe seama moºtenirii lãsate de fosta administraþie ºi asta chiar dacã sîntem la doi ani de la alegeri. „E vorba despre un adevãr istoric. Anul 2004 a fost an electoral, aºa cã s-a cheltuit în neºtire în sistemul sanitar. De exemplu, farmaciile nu aveau plafoane. Ca atare, anul 2005 a venit cu un buget de austeritate pentru cã s-a dorit neapãrat sã se plãteascã datoriile. Au fost 14 ani în care s-a tot mers cu datorii neachitate de la un an la altul. Acum s-a ajuns aproape la zero. Din aceastã cauzã ºi bugetul pe 2006 a fost proiectat dupã istoricul din 2005. Dar se ºtia în în-

de genul: tu colectezi acolo 3.000 de miliarde de lei ºi cheltuieºti 3.800 de miliarde. Da, le rãspund eu, dar 40% dintre pacienþii care îmi vin mie la Cluj sînt din alte judeþe. ªi aºa am reuºit sã obþin fonduri substanþiale care sã ne ajute sã rezolvãm ºi interminabilele cozi de la farmacii pentru medicamentele compensate ºi gratuite», spune Mircea Moroºan.

Ce spun sindicaliºtii: Sãnãtatea va ieºi din impas doar dacã va ºti sã-ºi reformeze ºi mentalitatea

S. L., îngrijitoare, UPU I: Nu-mi scrieþi numele, scrieþi numai iniþialele, S. L., de la sãrãcie lucie. Nu rîdeþi, cã aºa e; parcã sîntem tot mai sãraci ºi mai sãraci. Bãrbatul meu e în pensie de boalã, pensia lui merge pe pilule ºi cu banii mei nu ºtiu ce se-ntîmplã, cã nu apuc sã-i vãd. De-aia aºtept bonurile.

treg sistemul cã e un buget proiectat cu gîndul la o rectificare, adicã era clar un buget pe 10 luni ºi nu pe 12. Rectificarea ce deja s-a aprobat va acoperi necesitãþile la un nivel rezonabil. Adicã spitalele vor putea funcþiona mult deasupra nivelului de

avarie.” a declarat Mircea Moroºan. LA ANUL NE VA FI MAI BINE / Potrivit preºedintelui CJAS, anul 2007 va aduce nu numai un buget cu aproximativ 35% mai mare la casele de asigurãri de sãnãtate, ci ºi cîteva cheltuieli în minus. „Aºa cum este firesc ºi cum se întîmplã în alte þãri, Ministerul Sãnãtãþii face plata pentru programele naþionale, cum ar fi diabetul sau transplantul. La fel se va întîmpla ºi la noi de la anul. Se mai discutã chiar ºi de preluarea programelor referitoare la TBC sau cancer. Ministerul va putea apela în acest sens la fondurile colectate prin taxa pe viciu”, spune preºedintele CJAS Cluj. CLUJUL A PRIMIT 258 DE MILIARDE DE LEI / Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate a

primit ieri fila bugetarã aprobatã pentru sistemul sanitar al judeþului la ultima rectificare de buget. Potrivit acesteia Clujul va beneficia de o sumã semnificativã în valoare de 258,65 de miliarde de lei vechi. Fondurile suplimentare vor fi împãrþite între serviciile medicale din unitãþile sanitare cu paturi, care primesc 223,46 miliarde de lei vechi, medicamente cu ºi fãrã contribuþie personalã în tratamentul ambulatoriu 20 de miliarde de lei vechi, servicii de urgenþã prespitaliceºti ºi transport sanitar -10 miliarde de lei vechi, medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naþionale de sãnãtate - 4,53 miliarde de lei vechi ºi dispozitive medicale destinate corectãrii ºi recuperãrii unor deficienþe organice sau funcþionale ori corectãrii unor deficienþe fizice 660 milioane lei vechi. „În cel mai scurt timp posibil,

aceste prevederi bugetare suplimentare, urmeazã sã fie alocate furnizorilor de servicii medicale, conform normelor contractului cadru, în baza unor acte adiþionale, ”, a declarat Mircea Moroºan, preºedinte director general al CJAS Cluj . Luna urmãtoare însã nu va fi o „lunã a cadourilor” pentru angajaþii Casei deoarece în perspectiva integrãrii în Uniunea Europeanã toþi cei 800 de furnizori de servicii medicale din judeþ trebuie evaluaþi potrivit unor noi criterii. „Trebuie îndeplinite niºte standarde foarte clare. Ce e cu adevãrat nou faþã de ceea ce ceream noi pînã acum se referã la calitatea apei utilizate, la modul de dezafectare a reziduurilor medicale, asigurarea accesului pentru cei cu handicap. Cel mai greu ne va fi sã evaluãm cele 17 spitale din subordinea noastrã”, a subliniat Mircea Moroºan.

Integrarea ºi directorul Moroºan ne predau concepte noi:

AUTOFINANÞARE. Fiecare spital va trebui sã-ºi gãseascã surse de autofinanþare, aºa se întîmplã peste tot în lume. De exemplu, Institutul Inimii nu are nici o datorie pentru cã cei de acolo au înþeles mai devreme decît alþii cum va funcþiona sistemul. Pentru Spitalul Judeþean va fi mai greu, sînt multe locaþii, enorm de mulþi angajaþi, un colos. MANAGER DE SPITAL. Sistemul consumã cît îi dai, dacã îi dai mult, consumã

mult. Aºadar, situaþia fiecãrui spital va depinde în cea mai mare mãsurã de managerul lui. Dacã te apuci sã faci comenzi pentru cele mai scumpe medicamente, pe hîrtie o sã arate bine, dar dacã în timpul ãsta n-ai Digoxin, Miofilin ºi Cortizon ca sã salvezi viaþa omului, atunci, pe termen lung, vei fi un manager prost. PACHET MINIMAL DE SERVICII MEDICALE. Ne-am agitat prea mult

cu banii ºi prea puþin cu mentalitatea, ne vãietãm prea mult. E adevãrat cã ºi eu, în campania electoralã urlam sã se facã ºi sã se dreagã, dar acum ºtiu cã nu e uºor, dar ºi cã dracu nu-i aºa de negru; de exemplu, pachetul minimal de asigurare oferit acum de minister e bun ºi e esential sã existe. Totusi, cred cã peste zece ani vom aprecia ce avem acum, pentru cã lucrurile vor fi mult mai bine organizate dar ºi mult mai scumpe.

G. L., asistent medical, Spitalul clinic judetean: Grevã, negrevã, noi oricum venim la serviciu ºi ne facem treaba. N-am primit bonuri de masã din iunie ºi nici al treisprezecelea salariu, dar asta poate nu-i aºa de grav, cã ne-am obiºnuit. Mai grav e cã n-avem materiale, navem cu ce lucra, pînã nu demult nu aveam decît douã tipuri de seringi, de 2 ºi de 5 ml. Nu sînt pungi de urinã iar noi trimitem bolnavii la farmacie sã-ºi cumpere medicamentele pe care ar trebui sã le primeascã de la spital, asta ºtiþi deja.

Deocamdatã, greva se amînã

Negocierile au adus sindicaliºtilor o majorare salarialã de 44 %, bani pe care oamenii îi vor primi eºalonat, în 2007 ºi 2008. Au mai fost promise ºi facilitãþi pe care sindicaliºtii le considerã fireºti: reþete gratuite, investigaþii ºi tratamente gratuite pentru toate cadrele medicale ºi gratuitate la eliberarea de certificate prenupþiale, fiºe medicale pentru conducãtorii auto sau alte documente medicale. Dacã aceste promisiuni nu vor fi respectate, sindicaliºtii vor intra în grevã pe 14 decembrie. Bonurile de masã ºi al 13-lea salariu au incetat sã mai fie o prioritate. Tomiþa Dan, lider de sindicat la UPU I, spune cã sfîrºitul anului e prea aproape ca sã mai spere cã oamenii vor primi bonurile pe care le asteaptã de mult sau al 13lea salariu restant, dar cã e mulþumitã de rezultatele negocierilor.

Liderul sindical de la Clinica medicalã I, Eugenia Bâru (foto): Sîntem destul de mulþumiþi cu ce am obþinut; sigur cã am fi vrut ca mãririle de salariu sã fie, nu neaparat mai mari, dar mai rapide, sã evitãm eºalonarea. Dar dacã altfel nu se poate, e bine ºi aºa.

ANCHETÃ

Prins în ofsaid, purtãtorul de cuvînt al Inspectoratului Poliþiei Rutiere, Marius Stupar, a declarat surprins: «Nu se poate aºa ceva! Eu ºtiu cã eprubetele nu le þinem noi, ci Institutul de Medicinã Legalã!»

«Fãrã buget, sîntem morþi. Autofinanþarea Institutului nu poate sã acopere necesarul de cheltuieli, pentru cã o expertizã medico-legalã valoreazã cît un tuns ºi un bãrbierit. Prin urmare, noi am închis linia de gardã ºi nu mai recoltãm sînge», susþine Marius Vartic, directorul IML Cluj.

Rutierii, de veghe la eprubete

Noul cod rutier prinde Poliþia încurcatã în protocoale

Noul cod rutier îi prinde pe picior greºit pe poliþiºtii. Oamenii legii s-au trezit cu eprubetele cu sînge în servietã din cauzã cã Institutul de Medicina Legalã nu mai efectueazã recoltãri de la ºoferii care conduc în stare de ebrietate. Deºi orice expertizã medicolegalã necesitã condiþii stricte de depozitare a probelor, acest lucru nu se respectã nici de cãtre medici, nici de cãtre legiºti. Codul rutier care intrã în vigoare începînd cu 1 decembrie este considerat cel mai dur cod rutier care a existat vreodatã în România. Sancþiunile aspre din noua lege presupun o activitate ireproºabilã a Poliþiei Rutiere. Foaia transilvanã vã prezintã însã, traseul incredibil al probelor de sînge prelevate de la ºoferii suspectaþi de consum de alcool. ALA SPRÎNCEANÃ

sprinceana@ftr.ro

Institutul de Medicinã Legalã din Cluj nu mai recolteazã probe de la ºoferii care consumã bãuturi alcoolice. Laboratorul medico-legal ºi-a suspendat acest gen de activitate, declinînd competenþa cãtre unitãþile de primire a urgenþelor. Prin alocarea unui buget necorespunzãtor faþã de cerinþele Institutului de Medicinã Legalã, Ministerul Sãnãtãþii a generat probleme serioase.

Unitatea de Primire a Urgenþelor de pe strada Clinicilor nu are o secþie specialã care sã se ocupe de ºoferii ce trebuie testaþi. Medicii au la dispoziþie un timp optim de 30 de minute pentru recoltarea probelor biologice, iar dacã nu se încadreazã în acest timp, analizele nu mai sînt relevante.

POLIÞIªTII CUMPÃRÃ SERINGI / Medicii din cadrul unitãþilor de primire a urgenþelor sînt foarte revoltaþi pentru cã s-au trezit peste noapte cu o problemã care le dã mari bãtãi de cap. Deºi nu le intrã în atribuþii, medicii de la Urgenþã sînt obligaþi de „conjuncturã” sã facã ºi acest serviciu. „Chiar nu-i treaba noastrã sã recoltãm sînge de la ºoferii suspectaþi, dar n-avem ce face, asta-i situaþia. Ni s-au bãgat pe gît operaþiuni care nu ne aparþin. Ne încurcã ºi ne deranjeazã pentru cã muncim în plus, fãrã sã ne rãsplãteascã cineva”, spune directorul UPU, Dorin Mureºan. În acest context, unitãþile de urgenþã sînt obligate sã-ºi consume materialele pentru operaþiuni paraclinice. „Am avut situaþii cînd i-am trimis pe poliþiºti sã cumpere din farmacie seringi pentru clienþii lor, pentru cã la noi în unitate este o regulã: cel mai grav are prioritate”. Întrebat de ce nu rãmîn probele în laboratorul UPU, directorul Mureºan, a susþinut: „Ar fi culmea s-o facem ºi pe paznicii. Responsabilitatea este prea mare, Doamne fereºte, dispare vreo fiolã!”. POLIÞIA RUTIERÃ ÞINE PROBELE ÎN BUZUNAR / Dupã ce Unitatea de primire a urgenþelor îºi face ,,datoria”, fiolele cu sînge nimeresc pe mîna poliþiºtilor. Probele recoltate de la ºoferii suspectaþi de consum de alcool sînt înaintate de organele de cercetate penalã laboratorului IML doar în timpul orelor de program. ,,Noi admitem doar probe care sînt bine sigilate ºi însoþite de o cerere de analizã. Institutul de Medicinã Legalã respinge flacoanele nesigilate. De asemenea, acestea trebuie sã fie însoþite de un proces-verbal, care conþine semnãtura a doi martori prezenþi la examinarea persoanei, precum ºi la sigilarea flacoanelor”, susþine Marius Vartic, directorul IML.

O fiolã «pierdutã» Am încercat sã intrãm în circuitul complex al drumului cu fiola. Sîmbãtã noaptea, în timpul unei razii, clujeanca V.L. a oprit maºina la semnalul poliþiºtilor rutieri. A suflat în fiolã iar aceasta a indicat o alcoolemie de 0, 016. A contestat rezultatul ºi a insistat sã dea probe de sînge. V.L a „donat” sînge în doua reprize. Poliþistul Rotar a luat fiolele ºi le-a strecurat în geantã. Apoi a dispãrut. Nici luni, nici marþi, nici miercuri, nici joi pînã la ora zece dimineaþa eprubetele nu au ajuns la IML. „Nu s-au pierdut, eu le-am predat la colegii mei de la accidente grave”, spune Rotar. Dupã ce ºefii poliþiei rutiere au intervenit, fiolele au ajuns la IML. Medicii toxicologi din cadrul IML susþin cã poliþiºtii sînt obligaþi sã predea probele biologice în ziua imediat urmãtoare recoltãrii, dacã recoltarea a avut loc pe raza municipiului.

„PÃZIM EPRUBETELE CU CAPUL” / Problema se complicã la sfîrºit de sãptãmînã cînd se fac de obicei raziile nocturne. Numãrul ,,donatorilor” creºte, laboratorul este închis, iar poliþiºtii sînt nevoiþi sã care sîngele dupã ei . „Aºa-i în toatã þara, nu doar la Cluj, pentru cã s-a stricat protocolul între Ministerul Sãnãtãþii ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor. Aºa cã avem un frigider în cadrul instituþiei, unde probele se þin la rece. Luni, la prima orã, cînd se deschide poarta de la IML, obligatoriu le înaintãm la laborator. Nu ne e uºor, dar pînã se schimbã legislaþia, ne confor-

mãm”, spune subcomisarul Florin Goia (foto medalion), din cadrul Poliþiei Rutiere Cluj. Faptul cã fiolele se pot sparge în servieta poliþiºtilor sau se pot pierde, pur ºi simplu, pe drumul între instituþii, nu îi sperie pe mai-marii Poliþiei Rutiere. „Nu am avut asemenea cazuri, pãzim fiolele cu capul. Oricum, pentru a evita asemenea supoziþii era bine ca recoltãrile sã se efectueze în cadrul IML, aºa cum se întîmpla pînã nu demult”, spune Florin Goia. POLIÞIªTII POT COMITE NEREGULI? / ªoferii supuºi testelor de sînge sînt intrigaþi de faptul cã probele nu sînt pãstrate într-un loc sigur ºi

susþin cã poliþiºtii pot face nereguli. Conducãtorii auto nu sînt de acord cu „traseul” eprubetelor. „Trãim în þara ciudãþeniilor! Cu niºte cobai ca noi, se poate face orice!”, spune

gãsesc spitalele de urgenþã, pînã se recolteazã, organismul metabolizeazã alcoolul ºi acest lucru este iarãºi în favoarea infractorului”, spune directorul adjunct al Direcþiei de Sãnã-

ªeful Poliþiei Rutiere, subcomisarul Alexandru Mureºan îºi apãrã instituþia invocînd sondajele: „ultimele statistici aratã cã Poliþia Rutierã este pe primul loc în ceea ce priveºte percepþia populaþiei referitoare la modul nostru de activitate. Aºa cã, în acest context, chiar nu-mi pasã de ceea ce vorbesc beþivii.”

ºoferul Cosmin P. „Dacã o sã-mi deschidã dosar penal, o sã-i dau în judecatã pentru abuz în serviciu. N-au dreptul sã scoatã sîngele din unitate. Sau poate vor sã facã matrapazlîcuri ”, se aratã revoltat ºoferul Nelu V. SANCÞIONÃM POLIÞIA? / Despre condiþiile în care trebuie pãstratã o eprubetã cu sînge cît ºi despre mãsurile de sancþionare a pãstrãrii improprii. ,,Sîngele se pãstreazã la temperatura de plus 4 grade. Iar cu cît se pãstreazã sîngele mai mult, cu atît e în avantajul celui care a consumat alcool. Era bine cînd funcþiona laboratorul IML pentru cã pînã se

tate Publicã, dr. Nicolae Deleanu. În ceea ce priveºte frigiderul poliþiei, nimeni nu poate fi sancþionat, întrucît: “nu e treaba noastrã, atîta timp cît nu avem sesizãri în acest sens. Aceste nereguli se pot contesta în instanþã”, declarã acesta. Pe rolul instanþelor judecãtoreºti clujene nu a fost înregistratã nici o contestaþie în acest sens, dar nici intrarea în UE cu fiola în buzunar nu e o cinste. ,,Este o disfuncþionalitate pe care nu ºtiu cum ar putea s-o rezolve o instanþã. Cel mai grav este cã dacã nu soluþionãm aceastã problemã de lumea a treia, vom fi sancþionaþi de UE”, susþine avocatul Cristian Sãvuº.

14 ]CONVULSII CULTURALE «Sînt momente în spectacol cînd simþul estetic al regiei produce imagini în miºcare de o tulburãtoare ºi sfîºietoare frumuseþe, dar ele sînt insule de simpatie într-o duratã a indiferenþei. Departe de trãirea scenicã a adevãrului unor relaþii, în cãutarea unui sens de dincolo de cuvinte, actorii se supun indicaþiilor, izbutind pe alocuri sã transmitã ceva din tumultul unor aspiraþii inexprimabile. Pe alocuri. (...) În eta-

declarã cã a ales piesa «Purificare» pentru a scoate teatrul românesc din blazare. Polemicile provocate de piesã aratã cã scopul a fost atins.

Andrei ªerban

pa de acum, viaþa în artã a lui Andrei ªerban, acest artist român atît de puternic în opþiuni, atît de fascinant în modul de transfigurare a realitãþii, atît de surprinzãtor în imaginile sale scenice, se consumã pe un drum accidentat: cei care ar vrea sã-l urmeze se simt adeseori pãrãsiþi. Ar plãti oricît sã-l simtã din nou alãturi pe marele regizor». Magdalena Boiangiu, Cotidianul, 11 noiembrie 2006

Polemica? Aºa se creeazã evenimentul!

Jurnalul unei polemici

„Nu e niciodatã binevenit sã rãspunzi criticilor ºi, cu o excepþie, de cîte ori am fãcut-o, am regretat. Voi regreta poate ºi acum (...) În acest context, cronica dvs. mi se pare respectuoasã, deºi e clar cã nu v-a plãcut. Aveþi dreptul! Dar argumentele sînt neconvingãtoare. (...) ªi faptul cã sute de tineri erau sus la balcoane (nupe gradene printre elitele de specialiºti cu bani sau invitaþii) dupã ce au fost nevoiþi sã se lupte cu conducerea festivalului ca sã fie primiþi în cele din urmã, ºi cãei au apreciat evenimentul, asta nu merita semnalat?”. Andrei ªerban, Cotidianul, 13 noiembrie 2006

Rãzboi ºi teatru la extrem

„Dacã n-ar fi fost o scrisoare deschisã, cu toatã preþuirea pe care o am pentru Andrei ªerban, nu aº fi propus textul sãu spre publicare. Chiar dacã în cronica sa Magdalena Boiangiu s-ar fi înºelat în evaluarea spectacolului regizat de Andrei ªerban. O scrisoare deschisã intrã într-un cu totul alt regim publicistic decît un drept la replicã. Cred însã cã autorul care se simte nedreptãþit sau neînþeles de un critic n-ar trebui sã-i facã acestuia procese de intenþie ºi cu atît mai puþin sã-l înveþe în scrisori deschise cum sã-ºi scrie cronicile. Aºa cum pledez pentru libertatea de creaþie a artistului, cred, la fel de mult, în libertatea de exprimare a criticului”. Cristian Teodorescu, Cotidianul, 14 noiembrie 2004 „Timp de douã ore ºi jumãtate cît dureazã spectacolul, ritmul de derulare a evenimentelor este extrem de lax, iar acumularea de agresiuni devine la un moment dat insuportabilã. E limpede cã regizorul a urmãrit sã împingã spectatorul pînã dincolo de limita suportabilitãþii, dar ceea ce lipseºte este eliberarea de tensiune. Prea puþinele momente de poezie autenticã de care sînt responsabili actorii sînt îngropate într-un fluviu plin de aluviuni, care sfîrºeºte prin a sufoca spectatorul”. Cristina Modreanu, Gîndul, 14 noiembrie 2006 „Dragã Andrei, Eu am fost sincer tulburat de acest spectacol care mi-a descoperit o piesã ce mã pasiona, dar îmi rãmînea strãinã. (...) Mi-a plãcut enorm tocmai raportul între le grand guignol „protector” - el nu te înspãimîntã, ci te îndepãrteazã „ironic” - ºi elanul extraordinar de liric al proiecþiilor. Ele îþi permiteau sã respiri, sã înþelegi cã existã un altundeva, cã totul nu e distrus, nici corupt. (...) Din piesa asta atît de complicatã tu ai scos în evidenþã liniile de forþã ºi imensa ei dimensiune afectivã! La Warlikowski, cel care a fãcut un triumf cu ea la Avignon, era altceva, la tine altceva! Îi admir spectacolul lui Warlikowski, dar pe al tãu îl iubesc, cãci - argument simplu, dar real - în el mã recunosc! Sigur cã ºi eu, ºi tu sîntem mai strãini „dragostei homosexuale” care, de altfel, ºi în spectacol e mai puþin sfîºietoare ca la „prietenul” polonez expert în materie. Înþeleg cu ceea ce mã identific... frazã deloc brechtianã!” George Banu, Evenimentul zilei, 16 noiembrie 2006 „Am avut norocul sã vãd acest spectacol pe casetã video ºi bulversarea pe care o naºte nu mã surprinde. E un spectacol care marcheazã o rupturã esteticã de ceea ce o întreagã generaþie de actori, de regizori ºi de oameni ai scenei din România ar fi trebuit, cred, sã se desprindã de mai multã vreme. (...) Vãzînd spectacolul de aici, de la aceastã mare distanþã, într-un oraº în care toate artele ºi formele estetice dintre cele mai moderne, dar ºi dintre cele mai tradiþionale, coexistã ºi se recalibreazã una pe cealaltã, am ºtiut cu precizie cã Purificare este o demonstraþie pentru care, estetic vorbind, nici critica, nici „publicul specializat“ din România nu sînt încã pregãtite. Sunã pretenþios, ºtiu, dar am convingerea cã aºa e.” Corina ªuteu, New York, Cotidianul, 27 noiembrie 2006

ATITUDINI

CÃTÃLIN ºTEFÃNESCU

Mã uit cu ochii… cãscaþi, ca sã nu zic altfel, mai pe româneºte, la eforturile pe care le fac autoritãþile române din tot spaþiul daco-roman, pentru sãrbãtorirea aderãrii noastre la Uniunea Europeanã. În primul rînd, toatã lumea vorbeºte despre “ziua integrãrii noastre”. Fraþilor!

Despre Purificare de Sarah Kane, montat de Andrei ªerban la Naþionalul din Cluj, au apãrut, din iunie ºi pînã în perioada Festivalului Naþional de Teatru, doar... interviuri. ªi, fireºte, materiale de campanie promoþionalã. Cum o cronicã nu voi face (nu e cinstit sã intervii de douã ori, iar o analizã detaliatã am publicat deja încã în primele zile ale lui noiembrie, în ManInFest) aº începe cu o curiozitate. De ce n-au apãrut cronici în proximitatea premierei, ori mãcar a deschiderii stagiunii? Supoziþia mea, întemeiatã pe româneºtile reacþii de la colþuri de stradã („off-the-record” autohton) e cã... de fricã. MIRUNA RUNCAN

runcan@ftr.ro

Fricã de ce? Fricã de spectacol, de complexitatea lui? Pe de-o parte. Fricã de stranietatea aparent barbarã a unui text provocator? ªi asta e posibil. Dar, mai ales, fricã sã nu te faci de rîs, expunîn-

du-þi îndoielile, faþã în faþã cu opera unui... „monstru sacru”. Altfel spus, dintr-un prudent cripto-snobism. Numai cã, în realitate, spectacolul de teatru e un produs viu, ca ºi muzica live, ca ºi, în fond, orice operã de artã. Fiecare încercare e o nouã probã, a cãrei percepþie nu þine neapãrat seama de... legenda în care s-a transformat artistul. Arta adevãratã n-ar trebui sã se transforme în idolatrie. Teatrul Naþional din Cluj a riscat enorm, a investit din greu ºi a cîºtigat. Polemica provocatã de artistul însuºi (lucru nu tocmai de bun gust, dar unui mare artist i se iartã lipsa de gust mediatic, chiar repetatã: vezi cazul Oedip de acum un deceniu) a lucrat ºi a produs. E greu de crezut cã fãrã strigãtul de luptã al lui ªerban rãspunsul celor implicaþi în polemicã, de aici ºi de aiurea (criticul George Banu din Franþa, directoarea ICR de la New York, care... a vãzut spectacolul pe casetã) ar fi fost atît de rapid ºi de rãspicat. Fãrã festival, probabil cã sfiala cronicãreascã ar fi continuat, atît din partea celor grãbiþi sã atace, cît ºi din partea celor grãbiþi sã sarã în apãrare. În plus, în condiþiile în care în salã, în mod nor-

mal, intrã doar douã sute de persoane, polemica promoþionalã despre costul biletelor la Bucureºti, ca ºi cea ulterioarã reprezentãrii propriu-zise, au umplut sãlile ºi, evident, vor continua sã le umple multã vreme. Cum e, în cele din urmã, spectacolul acesta? E... un must (în traducere aproximativã, de neratat). ªi asta nu neapãrat pentru cã „marcheazã o rupturã esteticã”, aºa cum ne previne cronicarul improvizat de la New York. Estetic vorbind, el nu o rupe nici cu ªerban de acum cincisprezece ani, nici cu estetica deja canonizatã a marilor noºtri regizori în plinã activitate, aici, în Cluj. E însã o mare experienþã, mai ales plecînd de la textul autoarei, una cum rar îþi poþi permite. Dar pentru care trebuie sã te þinã ºi rãrunchii. ªi în plus, e o ofertã de actorie dintre cele mai neobiºnuite, într-un decor excepþional. Purificare, asemeni tuturor pieselor autoarei dispãrute în 1998, nu e scrisã ca sã placã. Nu e o felie de tort. E scrisã ca sã empatizezi cu stãri ºi situaþii despre care nu þi-ai imaginat vreodatã cã tear putea implica ºi care sînt absolut adevãrate, tot atît de bine cum sînt ºi complet

imaginare ori coºmareºti. E scrisã ca sã recunoºti victima victorioasã din tine... care e oricine altcineva, ºi totuºi tu. Spectatorul care vrea sã se... relaxeze uºor, dupã o sîmbãtã cu prînz copios, riscã un efect de avion. Cel care vrea sã ºtie, poate risca doar sã nu fie convins. Dar de aflat, va afla.

Mama lor de artificii!!!

Alooooo! Data de 1 ianuarie 2007 este data la care ADERÃM. Integrarea o sã dureze mult ºi bine. Noi, naþie veselã ºi optimistã, deja ne-am vãzut cu sacii în cãruþã, gata integraþi, cu posmagii bine muiaþi ºi abia aºteptãm sã ne batem pe burtã cu englezii, cu nemþii ºi cu francezii. În plus, tare ne-ar mai da mîna sã zicem cu gura pîna la urechi: “Gata, fraþilor, am venit, puneþi masa, ce-i al vostru e ºi-al nostru!” Cînd ãia strîmbã din nas, ne revoltãm, nevoie mare, ºi-i facem intoleranþi ºi xenofobi. Adicã ne-au lãsat pradã ruºilor atîta amar de vreme, iar acum, cînd venim sã ne luãm ºi noi partea de

drept, ãºtia fac figuri. Raþionamentele simpliste în jurul oalei cu sarmale sînt deliciul nostru, al românilor, al urmaºilor celor mai “viteji ºi mai drepþi dintre traci”. Sîntem gata oricînd sã umplem de derizoriu orice moment sublim, ca nu cumva sã pãrem vreodatã cã am lua ceva în serios. N-aº vrea sã se înþeleagã cã pic de cealaltã parte a baricadei, în tagma etern nemulþumiþilor care îºi înjurã naþia cu orice prilej. Nici vorbã. Dar mã stupefiazã, mã pulverizeazã, mã lichefiazã ºi mã umple de obidã graba noastrã de a rîde, cu orice prilej, de bunul simþ ºi de necesitatea mãsurii în lucruri.

Obsesia asta maladivã de a da, ori de cîte ori avem ocazia, legendara palmã la rahat. Aºteptãm cu nerãbdare jocurile de artificii. Autoritãþile promit peste tot mari jocuri de artificii. Orice program culmineazã cu jocurile de artificii. Sînt sate, comune ºi oraºe ca vai de mama lor, fãrã apã, fãrã gaz, fãrã curent, dar primãriile dau bani pentru mari jocuri de artificii. ªi ni se spune tuturor cã trebuie sã sãrbãtorim cum se cuvine… integrarea noastrã în Uniune. Pe la televizor vãd campanii stupide care pur ºi simplu te scot din sãrite. Ba cu unu’ care vrea sã-ºi vîndã Dacia, ba cu unu’

Cât despre polemicã, e de constatat din nou cã la români, fie ei din Bucureºti sau din... Cluj, din Franþa sau din America, sîngele se înfierbîntã mai repede decît poate raþiunea sã-l rãcoreascã cu argumente. Treaba artiºtilor e sã facã spectacole, iar a criticii, cum îi zice ºi numele,... sã le critice. Pînã ºi excepþia tîrziu-adolescentinã a lui Andrei ªerban ar trebui sã confirme legea nescrisã. Nici una dintre doamnele cu opinii negative, citate mai sus, n-au ieºit nici din ordinea argumentaþiei stricte, nici din cea a eleganþei respectuoase. Dacã însã coborîþi pe forumuri, la opiniile de spectator, scorurile nu mai sînt aºa dezechilibrate, solidaritatea de „scrisori deschise” (dar îndrãgostite) nu mai e aºa de iute în reflexe; iar publicul acela, despre care de la New York aflãm cã e... nepregãtit pentru o asemenea revoluþie teatralã, nu pare (decît în mod excepþional) unul de troglodiþi. Dar, despre public, obiºnuim sã vorbim numai în metafore, atunci cînd ne vine la îndemînã.

care vrea sã taie un copac, ba cu unu’ care nu ºtiu ce mai face, ºi apare mereu un poºtaº atotºtiutor care, cicã, le explicã ceva pe înþelesul oamenilor simpli. E atît de strãvezie graba heirupistã de a face ceva pe ultima sutã de metri, de a umple locul cu ceva, ce-o fi, cã-þi vine sã-þi iei cîmpii. N-am vãzut în ultimii ani nici o campanie publicã serioasã, de mari dimensiuni, nici un program integrat, nici o strategie de comunicare coerentã, sau mãcar consecventã. În schimb, instituþia care prosperã ciclopic e, fãrã doar ºi poate, instituþia jocurilor de artificii.

MEDIA-POLIS SITUAÞIA ROMÂNEASCÃ

IOAN GROºAN

PREªEDINTELE PE TUªÃ? Încã de la începutul mandatului sãu la Cotroceni, Traian Bãsescu avertiza cã va fi “un preºedinte-jucãtor”, sugerînd, vezi Doamne, cã precedesorii sãi (Emil Constantinescu, Ion Iliescu) ar fi fost niºte molîi, prizonieri ai Palatului de lîngã Grãdina Botanicã, incapabili sã ia o decizie pe cont propriu. ªi s-a þinut de cuvînt, în sensul cã a intrat în teren ori de cîte ori s-a ivit ocazia de a-i da la gioale lui Tãriceanu.

Cu atît mai stranie pare povestea de-acum, cînd preºedintele susþine cã n-a ºtiut nimic despre privatizarea Petrom ºi nici n-a aflat care e structura acþionariatului companiei OMV, cea care deþine în momentul de faþã 51% din Petrom. Ai impresia cã e pentru prima oarã cînd preºedintele se vede trimis pe tuºã ºi e legat de mîini ºi de picioare. Apãi, fie vorba între noi, ceau pãzit SRI, SIE ºi alte “structuri” din Ministerul Internelor dacã nu l-au putut informa pe ºeful statului nu despre ce nebunii a mai fãcut ginerele

Insectar cu politicieni convingãtori

FABRICA DE VISE

Campania electoralã permanentã din România este tot mai mult un spectacol al persuasiunii nelimitate. Deontologia comunicãrii persuasive furnizeazã definiþii privind atitudinea celui care exercitã persuasiunea pentru o influenþã nenocivã ºi un exerciþiu lucid al unui liber arbitru faþã de subiectul de convins. Dar deontologiile rãmîn în cãrþi, oamenii sînt singuri în faþa tunurilor de cuvinte ºi imagini. Nimeni nu-i oferã cetãþeanului o cît de micã ºansã de a se apãra. Poate însã dacã oamenii ar cunoaºte mai bine efectele specifice ale unor manipulãri ºi semnele pentru a le recunoaºte ar fi mult mai uºoarã rezistenþa, mãcar selectivã, la mesajele ascunse ale acestei campanii electorale permanente.

ISÃRESCU, STOLOJAN. Efectul de competenþã se obþine prin enunþul ferm, sobru ºi inteligibil al faptelor, exemplelor, cifrelor, mãrturiilor, experienþelor ºi preferinþelor. Acest efect se fondeazã pe credibilitate. Are rãdãcini în viaþa concretã, practicã. Pentru a practica acest efect cel care doreºte acest lucru trebuie sã stãpîneascã perfect domeniul sãu de activitate. Presa abuzeazã de acest efect deºi de cele mai multe ori scrie despre lucruri pe care le cunoaºte doar superficial. NÃSTASE. Efectul demonstrativ se bazeazã pe o logicã simplã, avînd o bunã reputaþie în sistemul nostru de gîndire. Trece prin folosirea unor silogisme (iatã, deci, ori etc.) ºi a unor lanþuri deductive ºi cauzale (pentru cã, în consecinþã, la urma urmei etc). Efectul demonstrativ cere timp, ascultarea partenerului, ceea ce este un lucru dificil întro dezbatere aprinsã. Cei care folosesc aceastã tehnicã în mod inteligent, vorbesc încet ºi cu aplomb, punînd în evidenþã cuvintele de legãturã. VADIM TUDOR - Efectul de repetiþie ºi de insistenþã. Este un efect de multe ori lãsat la o parte (cu excepþia creatorului de publicitate), deºi el are foarte multe virtuþi. Impune în memorie, întãreºte caracterul de certitudine al discursului enunþat. Multiplicã ºansele obþinerii unui acord, reveleazã angajamentul ºi voinþa de afirmare. Efectul de

PUBLICITATE

repetiþie polarizeazã atenþia, evitã dispersiunea, poate face foarte mult pentru credibilitatea ºi eficienþa demersului persuasiv. ILIESCU. Efectul de complicitate se obþine reluînd ceea ce poate fi acceptat ºi ceea ce nu este stînjenitor în raport cu convingerile partenerului de discuþie. Cautã aspecte comune din discuþia partenerilor pentru a le pune în contradicþie mai tîrziu. Întîlnim formule de genul: „sîntem cu toþi de acord în ceea ce priveºte dificultãþile...”. Se creazã astfel un climat de compromis care poate avea însã ºi efecte mai puþin dorite, creînd ºi declanºînd teama partenerului. Acest procedeu cere o bunã stãpînire de sine, iar în cazul folosirii în exces apare ca manifestare de paternalism. BECALI. Efectul de exemplaritate constã în a pune în valoare propriile idei sau propriul comportament, mod de a acþiona ca ºi garanþie pentru ceea ce urmeazã sã fie fãcut. De exemplu - a face opere de caritate va ajuta la convingerea celorlalþi de a urma exemplul.

TÃRICEANU. Efectul de principiu doreºte sã impunã un mod de raþionament, de discuþie, impune anumite reguli ºi convenienþe de folosit. Acest tip de efect rigidizeazã ºi formalizeazã schimbul de idei ºi mesaje subliminale. Este o emanaþie a valorilor ºi a evidenþei. Efectul de evidenþã pune în valoare certitudinea ºi convingerea, de exemplu: „este necesar ..., niciodatã nu a fost mai...”. Dicþia, limbajul elevat, gesturile, privirea, însoþesc ºi accentueazã efectul de evidenþã. BÃSESCU. Efectul de intimidare: intimidarea a fost, vreme îndelungatã prezentatã ca ºi sursã a convingerii. Ea rãmîne perceputã în viaþa curentã ca ºi

VASILE SEBASTIAN DÂNCU

modalitate de ºantaj. Exemplu: „dacã nu accepþi sã... noi vom fi nevoiþi sã...”. Efectul de intimidare funcþioneazã ca un dezechilibru de forþe. Nu poate fi folosit decît cu toatã responsabilitatea deoarece reputaþia celor care o practicã este influenþatã în mod direct. MONA MUSCÃ, pînã nu demult. Efectul de bunã credinþã este pe alocuri resursa martirului, a celui care poate face astfel, a celui care a fãcut tot ce i-a stat în putinþã, a celui care spune adevãrul sau vorbeºte în cunoºtinþã de cauzã. Invocarea lui Corneliu Coposu, a unor valori eterne sau a unor eroi ai neamului reprezintã o mare resursã de persuasiune pentru discursul politic românesc contemporan. BÃSESCU, plîngînd. Efectul emoþional relevã ceea ce am putea numi tirania afectivitãþii sau a sentimentului. Cel care vrea sã convingã vizeazã sensibilitatea interlocutorului sau a interlocuitorilor. În acest caz persuasiunea este un proces de contagiune. Ambalajul pateticului, generozitatea vocii ºi a gestului fac parte în mod tradiþional din registrul efectului emoþional. Tot ceea ce amplificã cuvîntul este în serviciul discursului de acest tip. A emoþiona este o componentã a persuasiunii ºi înseamnã a crea un deranjament, o tulburare temporarã în echilibrul eului auditorului. GUºÃ. Efectul Cowboy este reprezentat prin cel care încearcã sã transmitã imaginea unei politici în care forþele rãului lucreazã solidar iar singur el, politicianul fãrã de noroc, cavalerul fãrã de prihanã, se luptã sã învingã binele. Absolut dezinteresat! TOÞI POLITICIENII. Efectul de purtãtor de cuvînt îºi atribuie rolul de a vorbi în numele oamenilor, al lucrurilor, al vieþii ºi al logicii, al adevãrului. Acest efect ia forma enunþurilor globalizatoare ºi a judecãþilor de valoare.

sãu, Bodo, ci despre, poate, cea mai importantã privatizare din România post-decembristã, care a oferit peste jumãtate din resursele energetice ale þãrii unei companii strãine? Dar impresia de mai sus, cã preºedintele e de data asta în afara jocului, e falsã. De fapt, scandalul Petrom-OMV este încã un prilej pentru Traian Bãsescu de a intra în teren, asemenea acelor rezerve de lux pe care le au marile echipe de fotbal europene, care sunt introduse pe gazon ultimele douãzeci de minute ºi care mai ºi înscriu.

Dar scopul jucãtorului prezidenþial nu e sã înscrie, ci sã faulteze, iar de data asta faulteazã “stereo” , ca sã zic aºa, adicã îi ia prin alunecare, pe la spate, ºi pe Adrian Nãstase, sub a cãrui guvernare s-a încheiat contractul de privatizare, ºi pe Tãriceanu, care a declarat cã o anulare a acestui contract ar fi “un semnal devastator pentru investitorii strãini”. Meciul F.C. Cotroceni - F.C. Victoria continuã. Probabil va continua ºi-n “primãvara europeanã”.

TELESPECTATOR IMPROVIZIBIL

Ce se întîmplã dacã bunica aruncã iarba HORAÞIU DAMIAN

damian@ftr.ro

Acum 14 ani aveam TVR 2. ªi astãzi avem TVR 2. Singura diferenþã e cã acum dai ºi de programe interesante. Ba chiar unele de umor, într-o vreme cînd pe ecranele româneºti umorul rimeazã, de multe ori cu omorul. Emisiunea despre care scriu se dã în fiecare vineri. E ciudatã. Cei care o realizeazã nu au silicoane nici în buze, nici mai jos (ele). ªi nici gel de pãr (ei). De aici prima concluzie: realizatorii emisiunii nu sunt vedete. Nu fac parte din cele 10- 20 de mutre care se perindã, prin rotaþie, pe coperta revistelor glossy. N-a avut nimeni timp sã se plictiseascã de ei. Nu-i vorbã, românii se plictisesc greu. Pânã acum nu s-au plictisit nici de Andreea Marin, nici de Dan Negru. Faþã de cei doi, emisiunea despre care scriu are haz ºi un nume: Campionatul de comedie. Se dã urmãtoarea situaþie: bunica sãdeºte flori; nepotul PUBLICITATE

sãdeºte cînepã; bunica udã florile; nepotul fumeazã cînepa. Bunica locuieºte la etajul XII. Ce se întâmplã dacã bunica aruncã din greºealã iarba respectivã? Cum ar arãta un film pe tema asta? Un studiu de piaþã poate da rãspuns. Unii ar vrea sã vadã o telenovelã - în care nepotul pleacã în Venezuela dupã sora sa vitregã fãcutã de tatãl pe când lucra în Libia etc. etc.; alþii un film de groazã- atunci bunica zombi l-ar devora pe nepot; sau un thriller în stil american- nepotul îºi trimite bunica dupã cînepã, de la etaj pe scurtãturã; iar nostalgicii ºi-ar alina dorul cu un film realist socialist - în acest caz nepotul îºi ia angajamentul sã lupte pentru a da þãrii cât mai multã cânepã, fiindcã, vorba cântecului ,,mai avem nevoie ºi de iarbã”. Puteþi vedea toate variantele ºi multe altele dacã urmãriþi Campionatul de comedie.

Emisiunea mai are un nume: Improvizabilii. Ei se numesc Dragoº Huluba, Lucian Ifrim, Irina Velcescu, An-

ghel Popescu ºi Pavel Bârsan. Moderator: Marius Rizea. Toþi exceleazã într-o artã mai puþin încercatã în divertismentul românesc: improvizaþia. Aceasta constã în a face din þînþar armãsar ºi din rahat bici. Actorul sau actorii primesc o temã, o idee, pe care trebuie sã brodeze o situaþie, o scenã. Tema poate fi interpretarea unui cîntec în care sã aparã trei cuvinte, sã zicem nevastã, vodcã, topor (nu neapãrat în aceastã ordine). Dacã e manea, sunã într-un fel, sã moarã toþi duºmanii de invidie. La rock nu sunã în nici un fel, doar se urlã. Vã las sã vã imaginaþi cum sunã interpretatã pe ruseºte de un actor care nu ºtie o boabã pe limba lui Putin.

Sã-i lãsãm pe parlamentari sã doarmã, pe platformiºti sã platformeascã. Din partea lor nu ne aºteaptã surprize, surprize, chiar dacã i-am privi în trei schimburi. Pînã ºi campionatul de fotbal e previzibil. Campionatul Improvizibil, nu. Se dã vineri, de la 22,10, pe TVR 2.

16 ] CLUJUL DE COLECÞIE

New York-ul se poate întoarce la Cluj Cluj, între 10 ºi 11 dimineaþa. Domni impozanþi, cu jobenuri lucioase ºi mustãþi proaspãt tunse, unii ducînd de braþ doamne de-o eleganþã admirabilã, pãtrund cu miºcãri domoale în sãlile cafenelei de la hotelul New York. Nu azi, nici ieri, ci acum 100 de ani. Astãzi, fostul hotel New York, acum ºi fostul hotel Continental, nu-ºi mai deschide uºile decît rar, pentru o mînã de consumatori de artã, primiþi printre pereþi scorojiþi, ferestre murdare ºi mult praf. motu@ftr.ro

Fostul hotel New York sau Conti, aºa cum le era familiar clujenilor, se înalþã impunãtor ºi elegant între clãdirile Pieþei Unirii, fostã ºi ea a Libertãþii. O construcþie impozantã ºi plinã de farmecul unui baroc liniºtit, aºezatã într-un ansamblu arhitectonic cu stil asemãnãtor, dominat însã de centrul în care se ridicã goticul sobru al Catedralei romano-catolice Sfîntul Mihail. Cu 100 de ani în urmã, hotelul, restaurantul ºi cafeneaua se aflau în centrul vieþii cotidiene clujene. Domnii îmbrãcaþi în frac ºi purtînd cu eleganþã pãlãrii cilindru ºi mãnuºi treceau pragul cafenelei de la New York, alãturi de doamne stilate ºi pline de graþie. În urma lor veneau domnii mai tineri, cu costume de tweed ºi „pãlãrie moale”, de braþul cãrora se sprijineau domniºoarele îmbujorate de emoþia iniþierii în viaþa publicã. Viaþa unui oraº cu o moralã severã, în care distincþia ºi seriozitatea dãdeau tonul. Un oraº care avea un farmec aparte, astãzi pierdut pentru totdeauna. La cafeneaua de la New York se întîlneau notabilitãþile oraºului, de la nobili la universitari, de la oameni de afaceri la magistraþi ºi oameni de artã. În faþa intrãrii aºteptau trãsurile urbei ºi cele private, iar la un colþ de clãdire, peste drum, florãrese cu enorme coºuri cu flori de sezon întindeau buchete trecãtorilor. Cafeneaua se umplea încet ºi liniºtit, începînd de la 10 dimineaþa. Pe la ora 11, printre chelnerii îmbrãcaþi impecabil în frac, cu ºorþuri fãrã patã ºi mãnuºi imaculate, începeau sã miºune micuþii vânzãtori de ziare. Cu rafinament englezesc, chelnerii miºcau cu dibãcie cafetierele de argint sau alpaca, umplînd ceºtile cu cîte un „ºvarþ” ºi, cîteodatã, o picãturã de lichior sau de cognac fin. Nimeni nu ridica tonul, iar muzica

FOTOGRAFII MIRA MÃRINCAª

IANCU MOÞU

capcanele injuriilor, nu se avîntau în campanii patetice ºi nejustificate în favoarea vreunui politician, evitau confruntãrile interconfesionale sau interetnice. Cînd se întîlneau cu toþii la cafeneaua de la New York, mesele se alãturau pentru a înlesni discuþiile însufleþite ce se prelungeau pînã la ore tîrzii. Cafeneaua devenise un cartier general al presei româneºti din Cluj, locul în care se dezbãteau vise, destine ºi atitudini. Se distila, în acea vreme, un nou stil de viaþã, într-o subtilã combinaþie cu cel vechi. Oraºul era pregãtit sã dea de-o parte vechile confruntãri, sã reînnoade tradiþiile culturale ºi sã elimine diferenþele încã atît de supãrãtoare. Exemplul îl gãseau în presa de limbã maghiarã ºi cea sãseascã, susþinutã de condeiele iscusite ale unor publiciºti de primã mînã. Toþi se înscriau într-o competiþie a bunului simþ, a ideilor corecte, a bunului gust. Români de prin Ardeal sau din Vechiul Regat, intelectualii clujeni ºtiau cît de important este sã se integreze într-un spaþiu pe care unii îl vedeau ca pe un pãmânt al fãgãduinþei. Astfel erau Ardealul ºi Clujul pentru aceºti tineri de 25 ºi 30 de ani, care ºtiau cã intrã într-o întrecere pe care nu aveau cum sã o piardã.

În 2006, fosta cafenea New York nu mai e decît o clãdire pustie în centrul Clujului orchestrei de café-concert susura printre rotocoalele bine mirositoare de tutun bun ºi aromele de cafea proaspãt macinatã. Dupã rãzboi, cafeneaua de la New York a revenit în centrul vieþii tumultuoase a unui oraº care-ºi schimba de-acum înfãþiºarea. Totul se transformã dupã anii cumpliþi ai rãzboiului ºi dupã alipirea Transilvaniei la România. La începutul anilor ’20, oraºul

intra în contact cu o colonie de tineri veseli ºi euforici, veniþi din toate zonele regatului României. Veneau la Cluj dornici sã cunoascã o þarã nouã. Numãrul mare de studenþi ºi absolvenþi întinerea oraºul, îl fãcea sã uite toate pierderile din vremea rãzboiului. Mulþi dintre ei deveneau jurnaliºti ºi îºi propuneau sã contribuie la construirea unei culturi româneºti, marcatã de seriozitatea tradiþiei ardelene. Scriau pentru Patria,

Voinþa, România, sau Þara noastrã, deseori cu sentimentul unui apostolat pe care ºi-l asumau de bunãvoie. Nu se lãsau atraºi în

Revista Gândirea a luat ºi ea naºtere la cafeneaua New York. Printre cei de-acolo erau prezenþi Lucian Blaga, Adrian Maniu, Gib. I. Mihãiescu, Emil Isac, Radu Dragnea, Cezar Petrescu. Acestora li s-au alãturat alþi creatori de artã, dar ºi profesori, medici sau magistraþi. Au visat împreunã la o revistã culturalã, în timpul lungilor plimbãri prin Parcul Central. Mai apoi, la mesele de la New York, mereu alãturate pentru a încãpea cu toþii, proiectul s-a realizat pe deplin.

Cezar Petrescu i-a dat numele ºi, fãrã a avea nici bani ºi nici perspective de a face rost de ei, s-a nãscut Gândirea, revistã ce avea sã joace un rol important în România interbelicã. A fost doar unul dintre proiectele care au prins contur în acea vreme, o revistã în benefica tradiþie transilvanã a publicisticii de idei, nu a confruntãrilor stridente ºi sterile. Primul numãr i-a adus laolaltã pe Adrian Maniu, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Aron Cotruº, Lucian Blaga, Victor Ion Popa ºi mulþi alþii. Apoi li s-au alãturat Al. O Teodoreanu, Demostene Botez, Ionel Teodoreanu, Ion Vinea, Al. Philippide ºi Perpessicius. Pînã ºi-a mutat sediul redacþiei la Bucureºti, Gândirea a ales sã fie, în mare parte, cum era ºi cafeneaua New York: sobrã ºi rafinatã, surprinzînd prin fineþea interpretãrilor ºi entuziasmul tinereþii. Dupã ce Gândirea a pãrãsit Clujul ºi atmosfera cultivatã de la New York, aceastã amprentã sa estompat treptat ºi apoi a dispãrut cu totul. Tot între 10 ºi 11dimineaþa, dar aproape un veac mai tîrziu, florãresele sînt tot acolo, pe treptele fostei cafenele de la hotelul New York, între timp devenit ºi fostul Continental. Florile sînt tot de sezon, mai frumoase decât mîinile sbîrcite care le oferã. Birjarii nu mai trãiesc de multã vreme, iar în locul lor aºteaptã taximetriºtii; o cafea bunã poþi bea acum oriunde, în jurul fostului hotel. O poþi bea chiar ºi-n cafeneaua New York, ponositã dincolo de faþada ºi firma impresionantã, în care totuºi se mai adunã unii intelectuali clujeni pentru a pune la cale, în liniºte, proiecte, sau doar pentru a-ºi aminti vremurile trecute.

Uºa fostei cafenele de la New York rãmîne însã închisã, deschizîndu-se doar rar, pentru cîte o expoziþie de artã contemporanã. Dincolo de opacitatea ferestrelor mînjite nu mai poþi privi admirativ la luxul începutului de secol, ci doar la pereþii crãpaþi, sau la un disc Electrecord pierdut pe podea, lîngã o sticlã de jumãtate, pe care cineva a scris, cu litere mari ºi negre «apã sfinþitã». Nu tu chelneri cu mãnuºi albe ºi nici copii cu ziare sau þigãri fine. Iar domnii impunãtori ºi doamnele sfioase au ajuns, între timp, nume de strãzi.

SPIRIT CLUJEAN La 18 martie 2006, într-o sîmbãtã însoritã, la aniversarea sa, Bartolomeu Valeriu Anania fãcea urmãtoarea mãrturisire, cu un soi de veselie îngînduratã: «Nu mi-am propus niciodatã sã trãiesc atît» “Unii au trimis ºi haite de lupi pe urmele mele sã mã rãpunã. Dar nu le-a reuºit. De ce era nevoie de o haitã întreagã? Pentru a fi sfîrtecat, era de ajuns doar un

singur lup flãmînd!”. Poet al candorii ºi al rãcorii bizantine a litaniei, Valeriu Anania este, nu încape îndoialã, o personalitate complexã ºi carismaticã a culturii ºi ortodoxiei române. Un scriitor între ierarhi ºi un ierarh între scriitori. Poezie acatisticã, adicã în care este întrupatã rugãciunea, dar ºi imnicluminoasã, strãbãtutã de muzica pioºeniei ºi a venerãrii, poezia lui Valeriu Anania este însoþitoare de mir. Axion o dovedeºte cu prisosinþã. Imn liturgic de preamãrire a Mariei Fecioara, învãluit în parfumul unui limbaj

arhaic într-adins, ca un semn parcã al recunoaºterii, spre a fi îngãduit lângã chilia de tãmîie a Preacuratei, poemul pãtrunde profunzimile luminoase ºi întremãtoare ale smereniei. Poetul lasã spre a-i fi zãritã doar, înfãþiºarea lutnicã a celui sfios ca aburul gliei, în timp ce se apropie de slava domoalã, doar spre a-i fi desluºitã mai curat spovedania: Uºor pentru humã, prea greu pentru cer. Mitropolit ºi poet, Bartolomeu Valeriu Anania are harul de a te face pãrtaº la Zarea Rugãciunii. Axios! (Dumitru Cerna)

AXION , M apropii de tine cu dulce sfialã, ca aburul gliei de slava domoalã, ºi cumpãn vãzduhul ca norul stingher; uºor pentru humã, prea greu pentru cer.

Mã mântui prin tine cu dulce minune, cum gândul nu ºtie, cum graiul nu spune, , cum numai oglinda fãptura mi-o ngînã , , cu o faþã n luminã, cu alta n þãrînã.

Mã bucur de tine cu dulce cântare, , , ca scoica ntr o undã, ca roua’ntr’o floare, cã numai prin tine suflarea-mi scânteie a opta luminã pe reci curcubeie.

ªi cîntu-te Doamnã, cu dulce uimire, cu inima prinsã pe strunã subþire, , , , ca steaua ntr o razã, ca mãru n parfum, cercînd veºnicia pe clipa de-acum.

FOAIA TRANSILVANÃ

SPORT TURISM Ce-i aia om de fotbal?

/ SÃNÃTATE / LIFE & STYLE

www.ftr.ro

Dintre condamnaþii la galere, «U» urcã pe punte

ECHIPA MOMENTULUI

OVIDIU DE BLAG MÃ ENERVEAZÃ la culme sintagma „om de fotbal”. Cred cã de fapt înseamnã un om care nu ºtie nimic ºi atunci îºi spune aºa. M-am tot întrebat, oare de ce nu existã „om de medicinã”, ci medic. De ce nu se spune „om de pescuit”, ci pescar. N-am auzit de „om de fotografie, om de ziar sau om de judecãtorie. Am auzit în schimb de om de zãpadã, sau de tinichea. Ãsta, ultimul, chiar seamãnã cu omul de fotbal. Hai sã dãm ºi un caz concret. Nimeni nu a „cãzut pe spate” atunci cînd Adi Falub a preluat Universitatea Cluj. „Oamenii de fotbal” au început cîrcotelile: „E prea tînãr. Unde a mai antrenat? De ce o fi lãsat banii ciprioþilor? Nu-l prinde paltonul la echipã”, erau unele dintre opiniile acestor atotºtiutori. Mulþi dintre ei, chiar din anturajul Universitãþii. Or fi uitat cã Falub a salvat la un moment dat aceastã grupare, pe vremea cînd din vînzarea lui în Elveþia, echipa a mai supravieþuit, de bine, de rãu. Aºa cum au uitat probabil cã trãind în Europa, Adi a învãþat cîte ceva. Lucruri simple dar care adunate înseamnã ceva: corectitudine, rigoare, ambiþie, muncã. ªi uite aºa, dintr-un antrenor începãtor, Falub a ajuns sã fie ofertat de Farul Constanþa, echipã de primã ligã. De slab pregãtit ce era. Cã a refuzat oferta, preferînd sã rãmînã la „U”, este poate o altã poveste. Sau tot aia, cu rigoare, corectitudine, ambiþie, muncã. Hai, serios, domnilor „oameni de fotbal”, mai lãsaþi-ne, cã avem treabã!

Universitatea Cluj este campioana de toamnã a seriei a II-a Adi Falub ºi compania vor sã demonstreze tuturor cã timpul „ªepcilor Roºii“ PAGINA nu va apune niciodatã. E vremea regãsirii la «U», 18 iar Radu Sabo, veteranul echipei, a simþit acest lucru printre primii

CARIERÃ

HOBBY

Misirianþu: povestea unui regizor non-conformist „Sorin e un om care se bagã cu capul înainte, în orice domeniu. A ajuns sã se creadã cel mai bun regizor, fotbalist, tenismen sau actor. Pînã acum acest stil i-a prins bine” - Tudor Runcanu ªUETE CU VEDETE

PAGINA 24

INTIM

La copcã

Ceainãria din parc

Cînd spunem pescuit de iarnã, majoritatea dintre noi înþelegem pescuit la copcã. Deºi sezonul propice pentru aºa ceva încã nu a sosit, n-ar strica sã vã aprovizionaþi din timp. TURIST

PAGINA 21

Pe o strãduþã de lîngã Parcul Mare, str. Ciºmigiu nr.1, la demisolul unui bloc, domneºte o atmosferã destinsã, cu iz regal ºi miros de ceai bun. DOWNTOWN

PAGINA 25

18 ] ECHIPA MOMENTULUI

FALUB: «Nu mã intereseazã

Antrenorul Universitãþii a infirmat zvonurile potrivit cãrora foºtii jucãtori ai „ºepcilor roºii” ar putea reveni la Cluj

Liviu Mihai ºi Iuriºniþi» Adrian Falub este un antrenor liniºtit. Are un avans destul de mare faþã de contracandidatele la promovare ºi echipa joacã în sfîrºit cum ºi-a dorit el. Dar cum prima scenã este tot mai aproape, presa a început sã facã speculaþii despre lotul pe care „U” îl va afiºa anul viitor în Liga I. blag@ftr.ro

EMIL MOLDOVAN

moldovan@ftr.ro

Janos Szekely (în alb), un fotbalist de care antrenorul Adrian Falub nu concepe în nici un fel sã se despartã FOTO LIVIU SCRIPCARU

PRIMELE DOUÃ „bombe” lansate de jurnaliºtii clujeni: Liviu Mihai ºi Iuriºniþi. „Îi cunosc pe amîndoi, sînt niºte jucãtori valoroºi dar pot spune cu mîna pe inimã cã nu intrã în planurile mele. Deocamdatã mã gîndesc doar sã-mi pãstrez jucãtorii cãrora le expirã contractele în varã. Cu mulþi dintre ei, vreau sã-mi continui munca în prima ligã”, a declarat Falub. Unii dintre jucãtorii cãrora le expirã înþelegerile cu „U” sînt Janos Szekely, Goga ºi Giurgiu, trei jucãtori foarte importanþi pentru echipã în acest tur de campi-

onat. Pentru a-i putea pãstra, tehnicianul „ºepcilor roºii” va face tot posibilul ca întreg efectivul sã-ºi primeascã banii promiºi pentru sãrbãtori. VREA ªI PATALAMA / Falub va pleca în 11 decembrie la Bucureºti, de unde sperã sã revinã licenþiat ca antrenor. El se va întoarce în 15 la Cluj ºi va petrece sãrbãtorile acasã, împreunã cu familia. Reunirea lotului se va face în 15 ianuarie, iar în 22 se va pleca în cantonament la Cîmpulung Moldovenesc. Echipa va „zbura” apoi în Cipru, pe 12 februarie, unde vor susþine cîteva partide amicale. Ca niciodatã în ultimii ani, tot ce se întîmplã în tabãra Univer-

FOTO PRO SPORT

OVIDIU BLAG

ADRIAN FALUB sitãþii Cluj aduce a înalt profesionalism. La toate nivelurile, oamenii de acolo îºi fac treaba. Dupã cum spuneau chiar cei din „mijlocul evenimentelor”, singurul pericol care planeazã asupra echipei poate veni din interior. Este interesant de urmãrit dacã aceastã posturã nouã de lider autoritar nu va fi o armã cu douã tãiºuri.

ADVERTORIAL

Începutul anului viitor poate aduce Clujul în prim-planul pieþei româneºti ºi internaþionale de încãlþãminte. Clujana, care era pînã nu demult o marcã a oraºului, ºi-a redeschis porþile ºi a dat drumul la producþie. Acum aºteaptã un investitor puternic, care sã-i rãspîndeascã numele în þarã ºi strãinãtate. Puþinã lume ºtie însã cã fabrica s-a deschis de peste un an ºi deja produce încãlþãminte de calitate superioarã, dupã multe eforturi ale noii conduceri ºi ale Consiliului Judeþean.

Clujana renãscutã trimis în Canada ºi SUA. „Clujana nu a fost niciodatã cunoscutã pe plan internaþional, dupã cum se vehiculeazã. A exportat sub marcã proprie doar în URSS. Deci nu trebuie sã recucerim, trebuie sã cucerim piaþa internaþionalã”, spune Sabin Pop, directorul Clujana.

Potenþial extraordinar De ce privatizare? „În regim de lohn, unde profitul este de aproximativ 2% anual, nu vom putea creºte salariile, la nivelul concurenþei.Costurile necesare producþiei vor creºte ºi nu le vom putea acoperi. Nu vom putea atrage muncitori calificaþi. Clujana poate ajunge pînã la 1.200 de angajaþi, la o cifrã de afaceri de 50 milioane de euro anual (un milion jumãtate în prezent) ºi la o producþie de 60-70 de mii de perechi pe lunã”, a mai declarat Sabin Pop.

Puþinã istorie... În 2003 Consiliul Judeþean preia „defuncta” Clujana prin ordonanþã guvernamentalã ºi o trece în administrare proprie. Un an mai tîrziu, conducerea fabricii prezintã un plan de afaceri pe cinci ani. Clujana avea însã datorii de 4, 9 milioane de dolari cãtre statul român, mai exact cãtre Bancorex, preluate în execuþie de cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Ca acþiunea de resuscitare a fabricii sã poatã continua, a fost necesarã conversia datoriei în acþiuni. Aceasta s-a produs în 27 aprilie 2004, cînd 80% din acþiunile firmei au fost transferate cãtre AVAB, 13 % rãmînînd în proprietatea CJ, care va administra însã toate cele 93%. În capitalul social al Clujanei, o asociaþie

a foºtilor salariaþi mai deþine 6% din acþiuni, iar restul de aproximativ 1 % sunt ale SIF Oltenia. Fãra povara datoriei pe umeri, conducerea Clujanei trebuia sã gãseascã fonduri pentru noi investiþii. Au cîºtigat nouã miliarde de lei vechi din vînzarea încãlþãmintei rãmasã pe stocdin 110 mii de perechi, au reuºit sã vîndã peste 85 de mii. Fierul vechi (utilaje depãºite, ºinelor de cale ferate) le-a mai adus un miliard. Utilajele vechi au fost ºi ele comercializate. În total, 16 miliarde din vînzãri, doar în 2004. În primãvara lui 2005 sau vîndut o serie de active (clãdiri ºi terenuri) pentru 2 milioane de euro, sumã care este ºi în ziua de astãzi în conturi bancare ºi este destinatã exclusiv investiþiilor.

Certificatã la nivel internaþional

sunt cu cîteva zeci de lei noi mai mici decît la ceilalþi producãtori de gen.

S-a investit în utilaje noi, materiale, renovarea clãdirilor, un cabinet medical modern, o salã de mese, o halã nouã ºi toate dotãrile pe linie de protecþia muncii ºi a mediului. În iulie anul acesta, fabrica a fost certificatã ISO 9001 pentru calitatea producþiei ºi ISO 14001 pentru calitatea mediului. În aprilie 2005, a reînceput producþia, cu douã linii de cusut feþe ºi 70 de muncitori. Astãzi Clujana are 300 de muncitori, un atelier de croit, decupat, detaºat feþe de încãlþãminte, cinci formaþii de cusut de feþe ºi un atelier de ansamblat-aplicat tãlpi. Se produce încãlþãminte de zi pentru omul mediu ºi binenþeles încãlþãminte de iarnã, predominant pentru femei. Preþurile

Calitatea este una superioarã, mai ales datoritã investiþiei de peste1 milion de euro pentru utilaje noi, renovãri ºi mijloace de transport. 90% din producþie este însã în regim de lohn, cu materiale asigurate de client. Lohn-ul este de fapt vînzarea manoperei ºi nu aduce decît un profit nesemnificativ. Din 20.000 de perechi produse lunar, 18.000 sunt dedicate lohnului ºi numai 2.000 pieþei interne. Acestea se comercializeazã printr-un magazin modern aflat la parterul clãdirii, prin trei firme colaboratoare din Tg. Mureº, Timiºoara ºi Satu Mare ºi prin 30 de societãþi-agenþi ai Clujanei din toatã þara. Un prim lot de încãlþãminte a fost

Pînã la aceastã orã, Frantisek Vincze, un investitor slovac ºi firma americanã New Vista Partners ºi-au exprimat dorinþa de a participa la privatizarea Clujanei, în momentul în care acþiunea va începe. Evaluarea Clujanei se va face în februarie 2007. „Prefer sã vinã o firmã care are o piaþã de desfacere mare, dar nu numai externã. Oricum, nu stãm degeaba pînã vin investitorii. Continuãm producþia ºi orice s-ar întîmpla, pînã la sfîrºitul anului viitor vom avea 450 de muncitori. Dupã pãrerea mea, condiþia principalã care va trebui sã fie pusã unui investitor, este menþinerea profilului de activitate. Clujana trebuie sã fie cunoscutã în lume ca producãtor de pantofi, activitate pe care o desfãºoarã de aproape 100 de ani”, a încheiat directorul fabricii.

PROFESIONIªTII

Dupã peregrinãri prin toatã Europa, „neamþul” s-a întors acasã

Þenter Über Alles berci@ftr.ro

S-a nãscut la Satu Mare. A debutat în baschetul profesionist în 1987 la Balanþa Sibiu, unde a atras atenþia echipelor de top din acea perioadã. A fost acontat de cãtre Universitatea Fimaro ClujNapoca unde a cîºtigat titlul de campion naþional chiar dupã primul an. A mai evoluat în prima ligã din Ungaria, Israel ºi Germania. A îmbrãcat de peste 100 de ori tricoul echipei naþionale. Este cãsãtorit ºi are doi copii. În vara anului viitor se va retrage din activitatea de jucãtor, pentru cã vrea sã se apuce de antrenorat. Acesta este Marcel Þenter, 37 de ani, unul dintre cei mai mari baschetbaliºti ai Clujului. „FRATE” CU DORINEL MUNTEANU / Cu peste 100 de prezenþe în echipa naþionalã, Marcel Þenter este, fãrã îndoialã, una dintre cele mai importante figuri pe care le-a dat baschetul românesc dupã Revoluþie. Într-o oarecare mãsurã, cariera lui Þenter este similarã cu cea a lui Dorinel Munteanu. În tinereþe ambii au servit sportul sibian, sezonul ’91/’92 prinzîndu-i pe amîndoi în oraºul de pe Cibin, Dorinel jucînd fotbal la Inter, iar Marcel evoluînd pentru echipa de baschet a oraºului, Balanþa. A urmat o perioadã de peregrinãri prin Belgia pentru Dorinel, ºi prin Ungaria ºi Israel pentru Þenter, ambii atingînd maturitatea sportivã printre germani. Dorinel la WfL Wolfsburg iar Marcel la BBC Nurnberg. Nici unul nu a uitat anii petrecuþi în România ºi s-au întors la Cluj, în inima Transilvaniei. Dorinel în calitate de antrenor-jucãtor la CFR iar Þenter în aceeaºi posturã, la U-Mobitelco. Cei doi nu au venit cu mîna goalã, ci au „furat” o parte din profesionalis-

mul nemþesc, ceea ce s-a vãzut ºi la noile lor echipe care au avut rezultate mult mai bune decît pînã în momentul venirii lor. CREDE ÎN CALIFICARE / Revenit în varã la Universitatea, Marcel Þenter este unul dintre artizanii parcursului bun al echipei, din campionat ºi din cupele europene. Cu un joc precum în prima tinereþe, Þenter este unul dintre idolii galeriei. Aceasta sperã ca fostul jucãtor al echipei Nurnberg Baskets sã revinã asupra deciziei de retragere din activitate. Despre parcursul din cupele europene, opineazã cã mai sînt ºanse de calificare.“Am cîºtigat douã meciuri, mai sînt paºi importanþi de fãcut dacã vrem sã ne calificãm mai departe. Pînã la urmã, eu cred cã lupta pentru cele douã locuri calificante se va da între noi, ciprioþi ºi cehi. ªansele de calificare sînt reale”, este de pãrere Þenter. VISEAZÃ LA TITLUL NAÞIONAL / Fostul internaþional este sceptic însã în privinþa soartei baschetului autohton. “Atît naþionala, cît ºi echipele de club româneºti sînt pe un drum bun, dar încã nu ne putem compara nici cu echipele medii din Europa. Spre exemplu, în Germania, nici o echipã din prima divizie nu are bu-

getul anual mai mic de un milion de euro, pe cînd la noi un asemenea buget este doar un vis” a spus Þenter. Fan declarat a lui Steve Nash, Marcel Þenter viseazã, ca ºi mai tinerii sãi colegi, la titlul de campion naþional, distincþie ce ar încununa întreaga sa carierã. „Bineînþeles, toþi visãm sã cîºtigãm titlul, dar eu zic cã este încã prematur sã vorbim despre acest lucru. Lupta adevãratã se va da în play-off”, ne-a declarat Þenter. BÃIATUL CEL MARE JOACÃ FOTBAL / Întors în þarã dupã10 ani, Marcel Þenter s-a stabilit definitiv la Cluj. Timpul ºi depãrtarea nu au rupt legãtura de afinitate dintre Marcel ºi Universitatea, clubul la care a cunoscut cele mai mari satisfacþii în România. Atunci, Þenter juca alãturi de alte nume grele ale baschetului românesc, precum Ghiþã Mureºan, Tiberiu Sebestyen, Dorin Pintea, Bruno Rosnavsky, Horea Rotaru sau Mircea Cristescu. Acum Marcel ºi-a trimis unul dintre fii la fotbal, sã joace pentru gruparea „ªepcilor roºii”. “Bãiatul cel mare, Radu, are 12 ani ºi joacã fotbal la o grupã de juniori a Universitãþii Cluj. Mezinul, Dragoº, are 6 ani. Încã nu ºtie ce-i ãla sport”, a glumit Þenter.

Marcel Þenter despre: publicul Universitãþii: „deosebit, este un avantaj mare pentru noi sã jucãm acasã” Ghiþã Mureºan: „este plin de iniþative atît pe plan social, tcît ºi sportiv. Mare baschetbalist.” Mircea Cristescu: „a realizat o muncã deosebitã de cînd este în conducerea clubului. A readus echipa în lupta pentru titlul naþional” familie: „deocamdatã se aflã într-un proces de readaptare la viaþa din România” Israel: „Nu am stat prea mult de teamã, mai ales pentru familia mea“

FOTOGRAFII LIVIU SCRIPCARU

VASILE BERCI

FOTBALULDECODAT

Secretul autului lung În campionatele din þãrile scandinave, un aut în apropierea careului mare poate fi mai util ca un corner. Aceasta pentru cã jucãtorii aruncã incredibil de lung, pînã în zona punctului cu var, punînd defensiva adversã în realã dificultate. Pentru a decoda aceste aruncãri ne-am reîntors la ºtiinþã, la lucrarea fizicianului John Wesson “ªtiinþa fotbalului”. Cercetãrile sale au arãtat cã pentru o aruncare de 10 metri este nevoie ca balonul

sã plece din mîinile jucãtorului cu o vitezã de 32 de Km/h. Practic, calculele fizicianului englez ne spun cã pentru fiecare metru în care mingea zboarã prin aer, trebuie depuse între 4,5 ºi 6,8 kilogrameforþã. ªi atunci, calculul matematic relativ simplu ne spune cã pentru a arunca de la margine pînã la punctul cu var, paralel cu linia porþii, este nevoie ca balonului sã-i fie imprimatã o vitezã de aproximativ 65 km/h. Un mic secret:

ambele picioare trebuie sã rãmînã în contact cu solul în momentul aruncãrii. Datoritã acestui fapt, mîinile au o acþiune limitatã, fiind nevoie ca pentru o aruncare lungã ele sã fie în contact cu mingea cel puþin o jumãtate de metru! Forþa exercitatã pentru o aruncare lungã: 15,5 kg-forþã. Recordul britanic al unei aruncãri de la margine este deþinut de David Challinor, de la Tranmere Rovers, care a reuºit o aruncare de 46,36 metri. (S.R.)

GEORGE OGÃRARU, expertul nostru în materie

FotbalTV Vineri 1 decembrie 18:00 TOP 24 – Reportaje EUROSPORT 21:45 Italia, Serie B: – Genoa – Juventus TV SPORT

Sîmbãtã 2 decembrie 17:00 Liga I: Steaua – Poli Timiºoara TVR 1 19:45 Liga I: Farul Constanþa-UT Arad NAÞIONAL TV

Duminicã 3 decembrie 13:00 Liga I CFR Cluj-Oþelul Galaþi TVR 2 19:00 Liga I Rapid – FC Naþional NAÞIONAL TV

22:15 Realitatea sportivã – talk show REALITATEA TV 22:30 Pro Sport Show – talk show PRIMA TV

20 ] ECHIPA MOMENTULUI

Tablagiii clujeni nu ºtiu cã existã o federaþie la care se pot afilia

Eºti bun la table? Fã bani din asta! Jocurile de table sau scrabble sînt mai mult hobby-uri ºi se joacã în familie sau cu prietenii. Dar se poate face ºi performanþã. Existã Federaþia Românã de Scrabble, sau Federaþia Românã de Table, care atrag din ce în ce mai mulþi sportivi. În Cluj, la Clubul Sportiv Universitar, se practicã scrabble de ani buni, sub îndrumarea profesorului Septimiu Crivei, antrenor ºi jucãtor al echipei . Aceasta adunã în acest moment ºase membri, studenþi la Politehnicã sau la UBB.

îndrumar se gãseºte pe www.ftr.ro, secþiunea Sport. Înscrierea costã 50 de lei, sumã care reprezintã taxa de legitimare.

EMIL MOLDOVAN

moldovan@ftr.ro

ANTRENAMENT ASIDUU / Scrabble este un joc în care participanþii formeazã cuvinte prin plasarea de litere pe o tablã care are dimensiunile de 15 pe 15 pãtrãþele. Cuvintele se pot forma pe orizontalã sau pe verticalã, ca ºi la „cuvinte încruciºate”, iar punctajul obþinut este mai mare atunci cînd literele folosite sunt mai rare(j, x, y, z) sau cînd sînt plasate pe pãtrãþele divers colorate, care dau diferite bonificaþii. În cazul com-

Jocul de table este practicat de oameni de toate vîrstele petiþiilor oficiale, fiecare partidã are o tematicã diferitã, cum ar fi „istoria universalã”, „Egiptul antic” sau „cuvinte rare”. De aceea, participanþii se antreneazã în continuu. Nu fizic, intelectual. Adicã multe cãrþi ºi documente pentru fiecare domeniu.

Federaþii de pominã

Puþini ºtiu cã în România se desfãºoarã în cadru organizat multe dintre sporturile care sînt concepute ca distracþii. Badmintonul, jucat de obicei la iarbã verde, este unul dintre acestea. Alpinismul, orientarea turisticã sau sportivã, tirul sau tirul cu arcul pot fi foarte interesante. Hocheiul pe gheaþã sau pe iarbã, baseball-ul sau softball-ul sunt alte sporturi unde avem Federaþii. Acestea sunt practicate asiduu în alte þãri, dar noi nu ºtim de ele decît de la televizor.

CÎªTIGÃTORII CUPEI ROMÂNIEI / Jucãtorii clujeni vor participa la Turneul final al Campionatului Naþional Individual de Scrabble pentru seniori, juniori ºi cadeþi, care va avea loc la Snagov, în perioada 1-3 decembrie 2006. Aici vor exista ºi probe în care cuvintele vor fi în limba en-

glezã. Cea mai mare performanþã a Universitãþii Cluj de pînã acum este cîºtigarea Cupei României anul trecut. Preºedintele CSU, Prof. Dr. Gheorghe Roman, spune cã echipa de scrabble nu este o povarã pentru club, deoarece nu prea consumã fonduri. „Mai le dãm noi cîte puþin, mai atrag ei sponsori, se descurcã. Acum au reuºit sã transfere un jucãtor din Moldova, dar fãrã bani, nu ca la fotbal. Aici este mai degrabã vorba de voluntariat. Nu costã nimic sã te înscrii, conteazã sã fii pasionat”, a mai declarat Roman. CLUJUL NU ARE TABLAGII PROFESIONIªTI / Federaþia Românã de Table numãrã 42 de cluburi înfiinþate în toatã þara ºi peste 600 de sportivi. Clujul este singurul oraº mare care nu are un astfel de club. Secretarul general al Federaþiei, Liviu Radu, spune cã a încercat de mai multe ori sã

porneascã o astfel de activitate aici, fãrã succes însã. Pentru a putea înfiinþa un club de table este nevoie de 700 de lei, dovada patrimoniului iniþial. Întregul

FIUL PICTORULUI RESSU A CÎªTIGAT 20.000 DE DOLARI LA TABLE / Campionatul Naþional de Table recent încheiat, a fost cîºtigat de bucureºteanul Cristian Þârtea, care a bãgat în buzunar 130 de milioane lei vechi, din cele 335 de milioane puse în concurs. Existã de fapt douã jocuri: table ºi backgammon, al doilea fiind mai complicat. „Jocul de backgammon trebuie gândit mai mult, în timp ce la table poate fi de ajuns dacã ai un noroc foarte mare. Cu norocul, este o poveste. Românul sperã sã nu aibã ghinion sã dea un zar prost, în timp ce strãinul se gîndeºte la pasul urmãtor în caz cã-l va da. E o diferenþã de mentalitate”, spune secretarul general al Federaþiei. Românii se pot totuºi mîndri cã, în 1992, Ioan Ressu, fiul cunoscutului pictor Camil Ressu, a devenit campion mondial la table ºi a câºtigat 200.000 de dolari, o sumã imensã ºi acum.

Încã de mici, copiii învaþã cuvinte noi cu ajutorul jocului cu litere

CFR-ul nu concepe sã se încurce duminicã, la meciul cu Oþelul Galaþi

Obligaþi sã cîºtige

Chiar dacã de multe ori au strîmbat din nas la rezultatele echipei, ºefii CFR-ului s-au declarat mulþumiti de poziþia pe care o ocupã echipa la sfîrºitul turului, locul 4 fiind cea mai înaltã clasare din istoria clubului.

Semedo (dreapta), ca ºi ceilalþi portughezi dealtfel, au ajuns titulari incontestabili la CFR

S-au schimbat multe de la partida de la Galaþi, din startul sezonului. Munteanu a plecat ºi i-a lãsat locul lui Bergodi. Tilincã, care marca atunci o dublã în victoria feroviarilor cu 3-1, nu a mai prins primul unsprezece demult, iar golul îi este strãin. Nici Oþelul nu mai este acea echipã care reuºea 7 victorii consecutive. Jucãtorii ”feroviari” veneau atunci odihniþi dupã vacanþã, iar acum stresaþi pentru cã trebuie sa cîºtige ºi ultimele douã meciuri ale anului pentru ca ºefii sã nu le ”umble” la contracte. Totuºi, CFR-ul pare sã fie pe drumul cel bun dupã ”ºocul” de la Bistriþa care, potrivit preºedintelui Iuliu Mureºan, a fost un moment de cotiturã în evoluþia echipei. ”Se pare cã baieþii ºi-au învãþat lecþia dupã meciul cu Gloria. Sper sã se com-

porte ca niºte profesioniºti ºi în partida cu Oþelul ºi sã cîºtigãm punctele puse în joc. Nu va fi deloc uºor pentru cã ºi Oþelul vine sã ia puncte ºi sã-ºi redreseze situaþia”, a declarat Mureºan. Pe de altã parte, antrenorul Cristiano Bergodi nu va putea conta în partida de duminicã pe fundaºul Cadu, care s-a accidentat în meciul cu Farul. De asemenea, prezenþa lui Miclãuº este sub semnul întrebãrii, braºoveanul nefiind încã apt sutã la sutã de joc. JULA VS. JULA / Cel mai periculos om al oaspeþilor se anunþã a fi atacantul Emil Jula. Cu 5 goluri reuºite în acest sezon, fostul jucãtor al ”ºepcilor roºii” îsi doreºte sã înscrie cel puþin un gol în partida de duminicã pe care sã-l dedice suporterilor Universitãþii. ”CFR-ul porneºte cu un mic avantaj avînd în vedere cã joacã pe teren propriu, dar poate se va repeta rezultatul de anul trecut ºi vom pleca cu puncte de la Cluj. Îmi doresc din tot sufletul sã marchez. Dacã voi reuºi voi dedica golul suporterilor Universitãþii pentru cã ºtiu cã vor fi alãturi de mine”, a declarat Emil Jula. (Vasile Berci)

TURIST Cînd cãlãtoreºti undeva, dacã respingi mîncarea, ignori obiceiurile, þi-e teamã de religie ºi eviþi oamenii, atunci ar fi mai bine sã rãmîi acasã - James Michener

Cãlãtorind, iþi dai seama cã diferenþele se pierd: fiecare oraº poate sã semene cu oricare altul, locurile iºi schimbã forma, ordinea, distanþele - Italo Calvino

O turã prin Retezat

Dacã simþi nevoia sã ieºi din monotonie, alege natura

DAN PÃVÃLOIU

La ora actualã, unul din locurile cele mai bine conservate din România este Parcul Naþional Retezat. Douã sînt cãile principale de acces în Masivul Retezat: prima urmeazã ruta Ohaba de sub Piatrã -Nuc-

PRIVELIªTE DE LA 2.500 DE METRI / De la cabana Rotunda se poate urca cu maºina în continuare pe valea Lãpuºnicul Mare pînã în Poiana Pelegii. De aici, maºina nu mai ajutã. Trebuie luat rucsacul în spinare ºi explorat Retezatul pe cãrãri. Douã marcaje principale pleacã din Poiana Pelegii. Unul duce la cabana Buta ºi altul la Lacul Bucura. Cel mai bine este sã ne informãm la refugiul Salvamont aflat în Poianã, refugiu care are permanenþã. Asistenþã turisticã se poate gãsi la Lacul Bucura. Cel mai înalt vârf din masiv este Peleaga, cu înãlþimea de 2.509 metri ºi o superbã perspectivã asupra Transilvaniei. Sub vîrf sînt Colþii Pelegii unde existã douã trasee de cãþãrare dificile, pentru avansaþi. Pãpuºa (în imediata apropiere a Pelegii), Retezat (traseu de 3 ore de la Lacul Bucura), Bucura I ºi Bucura II sînt alte vîrfuri înalte. Cel din urmã, deºi mai puþin înalt decât fratele sãu, are pe versantul nord-estic un perete unde gãsiþi multe trasee de cãþãrare cu un grad de dificultate mediu. Deºi din punct de vedere tehnic sînt uºoare, ele pun probleme de orientare. Dacã doriþi sã le escaladaþi, vã recomand sã aveþi mijloace de asigurare mobile (pene, nuci, bucle). Alte vîrfuri care meritã vizitate sînt Judele ºi Slãveiul, foarte spectaculoase, deºi mult mai mici decît celelalte. FAUNA ESTE ÎN FLOARE / Un alt aspect esenþial al Retezatului îl constituie flora ºi fauna. În golul alpin, vegetaþia de bazã este reprezentatã de jneapãn, ocrotit de lege. În luna iunie, gãsim înflorit rododendronul, care formeazã întinse oaze de flori roz, dar ºi cimbriºorul. În ceea ce priveºte fauna Retezatului, cred cã

ANDREI COTRÃU

cotrau@ftr.ro

Cînd spunem pescuit de iarnã, majoritatea dintre noi înþelegem pescuit la copcã. Deºi sezonul propice pentru aºa ceva încã nu a sosit, n-ar strica sã vã aprovizionaþi din timp. Mai ales cã reducerile din magazinele de specialitate sînt „lipiciul” din aceastã perioadã. Principalul inconvenient, la copcã, este frigul. ªi ghinionul la peºti, evident. Echipamentul pentru sezonul rece – valabil la orice tip de pescuit – este un întreg costum, asemenea celor pentru schi. Hainã, pantaloni, ºosete, mãnuºi, bocanci sau cizme, toate confecþionate din materiale speciale, pentru a preveni pãtrunderea frigului sau a umiditãþii, neopren de exemplu la mãnuºi ºi ºosete. „Sculele” de pescuit nu sînt sofisticate la copcã. Momeala este importantã. La rãpitori cel mai bine funcþioneazã “albiturile” cu larve de chironomus, folosite la plutã sau ºpiþ de bãþ de plutã. Se poate încerca ºi cu dan-

ºoara - colonia Cârnic. Aici se lasã maºina ºi se urcã pe jos pe valea Pietrele. Totuºi, nu recomand aceastã variantã deoarece cazarea la cabana Pietrele (precum ºi mai sus, la refugiul Genþiana) lasã de dorit,

cel puþin pentru pretenþioºi. A doua variantã ar fi Sântãmaria Orlea - Râu de Mori - barajul Râul Mare Retezat – cabana Rotunda. Aceastã cabanã oferã condiþii de cazare ºi masã decente, la preþuri medii.

REVELION 2007 Turcia Celor care nu sînt interesaþi sã schieze cu ocazia Revelionului, agenþia Universal Turism le propune un sejur într-o þarã europeanã, celebrã pentru exotismul peisajului sãu: Turcia. Sejurul se desfãºoarã între 27 decembrie- 4 ianuarie, avînd 6 nopþi de cazare incluse, la hoteluri de 3 ºi 4 stele. Plecarea este din Cluj-Napoca, la ora 8,00, din faþa Casei de Culturã a Studenþilor. Sejurul include vizitarea Istambulului, fosta capitalã a celor trei imperii (Roman de Rãsãrit, Bizantin ºi Otoman), vizitarea staþiunii Kusadasi, oraºului Efes, cetãþii Troia, oraºului Canakkale, toate avînd importante obiective turistice. În seara de Revelion, hotelul Arora**** oferã un adevãrat spectacol cu muzicã tradiþionalã orientalã, dansatoare exotice ºi mîncãruri tradiþionale (meniu special de Revelion). Cazare: 6 nopþi Masa: mic dejun Cina festivã de Revelion Facilitãþi hotel: saunã, baie turceascã, centru de fitness, bar, piscinã, tenis de masã. Agenþia organizatoare: Universal Turism Preþ: 239 euro + 55 euro masa de Revelion (obligatorie)

PONT

Atunci cînd alegeþi cãþãrarea, nu uitaþi acasã echipamentul adecvat nicãieri în alþi munþi nu veþi putea întîlni atâtea capre negre, marmote sau acvile þipãtoare. Totuºi, pentru a fi siguri, este bine sã aveþi un binoclu iar în cazul aparatelor de fotografiat un telezoom. De asemenea, trebuie sã ºtim cã pentru a avea succes la “videohunting”, trebuie sã ne miºcãm în liniºte, pe cît posibil camuflaþi. ªansele de a vedea animale sînt mai mari dimineaþa ºi seara. AVIZ PESCARILOR / Amatorii de pescuit vor gãsi în zona Masivului Retezat o ofertã excelentã. Pescuitul este permis (evident cu autorizaþie Romsilva Râu de

Oferte on-line

Pregãtirea e totul O ultimã recomandare pe care o fac este cu privire la echipament. Retezatul este un munte de altitudine, în care condiþiile meteo se schimbã rapid. În consecinþã nu plecaþi la drum fãrã un minim de echipament: bocanci, pelerinã de ploaie, cãciulã, pulover, lanternã, mâncare. Începînd din octombrie, Retezatul este accesibil doar celor iniþiaþi ºi necesitã echipamente speciale.

Mori) atât în aval de baraj cît ºi în amonte, pe lacul de acumulare ºi pe Lãpuºnicul Mare. Din acest an este permis pescuitul ºi în lacurile

Pescuitul de iarnã

diniete, la ºtiucã ºi ºalãu. SFATURI PENTRU ÎNCEPÃTORI / Celor care nu au mai încercat pescuitul la copcã li se recomandã: grosimea idealã a copcii trebuie sã fie de minimum 50 centimetri. Acest sfat vizeazã siguranþa, dar nu influenþeazã abundenþa sau lipsa de peºte. Pentru acestea, se recomandã poziþionarea copcii la marginea lacului sau rîului ºi nu în mijloc. Ca sã nu „daþi” copca cu securea

ºi sã vã treziþi cu vreo surprizã neplãcutã, va trebui achiziþionatã o forezã. Cu ajutorul acesteia, gaura se face uºor ºi îi puteþi da dimensiunea doritã în diametru. Ar fi ideali 20 de centimetri. Ca sã puteþi scoate peºtele afarã, nu de alta.Nu folosiþi undiþe, deoarece pentru copcã trebuie beþe speciale. Sînt foarte uºor de confecþionat, iar dacã doriþi un anumit model, puteþi merge la un magazin de specialitate sã vã documentaþi. O

Bucura, Ana ºi Lia. Specia predominantã este pãstrãvul, dar de la baraj în jos se gãseºte ºi clean în abundenþã.

mare parte a undiþelor crapã oricum din cauza condensului care se produce în material datoritã frigului. DESTINAÞII LA ÎNDEMÎNÃ / În apropierea Clujului patru locaþii sînt deosebit de apreciate. Pe Someº sînt Lacul Sãcãlaia ºi sub barajul din Dej. La Sãcãlaia, anul acesta au fost aduºi o tonã ºi jumãtate de caras. Gurile rele spun cã a fost doar hranã pentru ºtiuci, însã evidenþa este alta. Pe Mureº sînt locuri bune mai jos de Luduº, ºi în jurul localitãþii Rãzboieni, la 1 km de garã, pentru necunoscãtori. În aceste zone, pescuitul este practicat la o mare varietate de peºti. La scobar, clean ºi eventual mreanã se folosesc fire subþiri, cîrlige mici, iar ca momealã viermiºori sau larve chironomus. La ºtiucã ºi ºalãu fire medii, de 2025 grosime, oscilante ºi voblere pentru tehnica spinning sau peºtiºori vii pentru plutã. Material realizat cu sprijinul specialistului Cristian Jorza

Dacã aþi lãsat pe ultimul moment rezervarea unei cabane sau camere la hotel pentru Revelion ºi acum nu mai gãsiþi nimic, trebuie ºtiut cã existã cîteva web-site-uri pe care sînt prezentate locurile rãmase. De exemplu, site-ul www.eski.ro, are ofertele de cazare încã disponibile în ºase þãri: România, Italia, Franþa, Austria, Bulgaria ºi Slovacia. Pe acelaºi site sînt prezentate ºi informaþii cu privire la pîrtiile de schi din aceste zone. Un numãr mare de cabane încã neocupate din zonele montane ale României se gãsesc pe www.vacantelatara.ro. Cei care se descurcã în englezã ºi vor sã-ºi petreacã Anul Nou la schi în Slovacia au la dispoziþie pagina web www.naturateam.com.

TURIST BAZAR Avat - Articole Sportive

Pentru pescari ºi pescãriþe. Chiar dacã sexul slab nu manifestã interes pentru acest sport, nu înseamnã cã partenerul de viaþã nu ºi-ar dori un set nou de pescuit cu ocazia sãrbãtorilor. Magazinul Avat de pe strada Salcîmului numãrul 1 oferã reduceri substanþiale în aceastã perioadã, la toate articolele de pescuit. Aici gãsiþi beþe Linea Aefe, Baltzer ºi Energo Team începînd cu 80 de lei ºi ajungînd la 120 de lei. Maver Lucio ºi Katana de la 120 la 200 de lei. De asemenea, pretenþioºii pot alege între modelele Shimano Antares sau Baltzer Diabolo care ajung la 1.000 – 1.200 de lei. Momealã se gãseºte din plin, atît naturalã cît ºi artificialã. Peºtiºorii vii costã între 3 ºi 5 bani, o cutie cu larve de chironomus 1,5 lei, iar voblerele ºi lingurile între 15 ºi 25 de lei. Pentru ape cu agãþãtori, ieºi mai ieftin cu twister. Împreunã cu jig, costã 1,5 lei. Energo Team aprovizioneazã magazinul ºi cu foreze performante de la 100 la 240 de lei, haine speciale pentru orice sezon ºi bãrci cu motoare electrice silenþioase.

22 ] PAPILA GUSTATIVÃ În clipele de boalã sîntem constrînºi sã recunoaºtem cã nu trãim singuri, ci legaþi de o creaturã a unui regat diferit. Douã lumi total separate, iar aceastã creaturã nu are nici o cunoºtinþã de noi ºi prin care ne este imposibil sã ne facem înþeleºi: corpul nostru. - Marcel Proust

Foloseºte-þi sãnãtatea, chiar pînã la epuizare. Acesta este scopul ei. Cheltuie tot ce ai înainte sã mori; nu trãi mai mult decît trebuie. - George Bernard Shaw

Singurul mod de a-þi menþine sãnãtatea este de a mînca ceea ce nu vrei, de a bea ceea ce nu-þi place ºi de a face ceea ce ai prefera sã nu faci. - Mark Twain

Pãcãleala din spatele etichetei

Parizerul, o bombã alimentarã PROF. DR. OVIDIU ROTARU

Facultatea de Medicinã Veterinarã Cluj-Napoca

CE A FOST PARIZERUL ca produs din carne? O descriere clasicã îl caracteriza astfel: preparat din carne din categoria prospãturilor, care conþine (atenþie!) 65 % bradt (pastã) din carne de vitã ºi 35 % slãninã, precum ºi condimix 150 g, coriandru 150 g ºi usturoi 150 g la 100 kg compoziþie. Pe aceastã reþetã clasicã, parizerul s-a diversificat, afirmîndu-se pe piaþã numeroase sortimente. Toate au pãstrat sursa proteicã ºi de grãsimi numai de origine animalã, adicã carne ºi slãninã, la care doar gama materiilor auxiliare s-a diversificat folosindu-se piper, boia muscarit, ingver usturoi, polifosfat ascorbat de sodiu ºi membranele artificiale. CONCURS DE MINCIUNI / Ce ne spun ºi ce nu ne spun etichetele de pe sortimentele de parizer aflate în prezent pe piaþã? Din abundenþa sortimentelor de parizer am ales douã sortimente la întîmplare, cu precizarea cã unul a fost produs în Slovenia, distribuit de SC Trinomus Cluj, celãlalt fiind autohton, de la Agricola Bacãu. Sã analizãm mai întîi infor-

maþiile de pe eticheta produsului de import care, conform legislaþiei în vigoare, trebuie traduse în limba þãrii unde produsul se valorificã, pe rãspunderea importatorului. Din eticheta autocolantã aplicatã pe baton aflãm cã este vorba de „Parizer de pui extra”, respectiv parizer din carne de pui ºi care are ca ºi ingredi-

fapt carnea de pui este dezosatã mecanic. Carnea dezosatã mecanic, denumitã corect, este carnea separatã mecanic, care reprezintã resturile de carne rãmase pe oase dupã dezosarea manualã ºi care este de fapt carnea de cea mai slabã calitate, cu mult colagen ºi cu multã apã. Deci, valoarea biologicã a acestei cãrni este

UN PARIZER BUN TREBUIE SÃ CONÞINÃ

65 % bradt (pastã) din carne de vitã 35 % slãninã, 150 g - condimix 150 g coriandru 150 g usturoi la 100 kg compoziþie ente urmãtoarele: carne de pui dezosatã mecanic 68%, piele de pui, apã, proteine vegetale, sare de gãtit, condimente, stabilizatori E 450, antioxidant E 300, conservanþi E 250. PRIMA MINCIUNÃ este cã produsul ar fi parizer de pui extra. Un produs apreciat astfel ar trebui sã conþinã ingrediente de calitate extra, adicã superioarã. Ori, puþin mai jos, se spune cã de

Feriþi-vã de diabet Epidemia diabetului zaharat este o alarmantã realitate, pe toate continentele, afectînd vîrstnici ºi copii, femei ºi bãrbaþi, indiferent de etnie, religie, profesie sau conturile bancare. Federaþia Internaþionalã de Diabet comunicã recent cã, la Profesor Dr. N. Hâncu Membru al Academiei fiecare 10 secunde, diade ªtiinþe Medicale din betul omoarã un om ºi, tot România la 10 secunde, alte douã Preºedintele Federaþiei persoane sînt depistate cu Române de Diabet, Nutriþie, diabet. În România se înBoli Metabolice registreazã anual aproximativ 50.000 de noi persoane cu diabet zaharat, care se adaugã celor aproape o jumãtate de milion deja cunoscute. Se ºtie cã încã o jumãtate de milion au diabet, dar nu sînt diagnosticaþi. Aºadar, diabetul zaharat a devenit o boalã populaþionalã care necesitã o îngrijire deosebit de complexã, desfãºuratã toatã viaþa, implicînd societatea, profesioniºtii din sãnãtate, familia ºi, mai ales, pe semenii purtãtori ai bolii. Efortul tuturor este considerabil. Scopul este ca ei, cei care au diabet zaharat, sã trãiascã cu aceastã boalã, dar fãrã a fi bolnavi. În Cluj-Napoca, am iniþiat programul „Pentru sãnãtatea dumneavoastrã” care constã în depistarea gratuitã a principalilor factori de risc cardiovascular: diabetul zaharat, obezitatea, hipertensiunea arterialã, hipercolesterolemia ºi fumatul. Programul a început în data de 4 noiembrie ºi se va desfãºura în continuare în zilele de 25 noiembrie, 9 ºi 16 decembrie la Centrul Medical „Moþilor” , de pe Calea Moþilor nr. 35 (în curte).

departe de ceea ce ar trebui sã fie extra. Analizînd în continuare informaþia, aflãm cã pe lîngã aceastã carne declaratã, produsul mai conþine piele de pui, adicã colagen (proteinã inferioarã). Dar nu are bunul simþ sã spunã cît, apoi apã tot aºa, fãrã sã spunã cîtã, proteine vegetale fãrã sã spunã concret ce ºi cît. Deci, dacã evaluãm sursa de proteine a produsului, aceasta este mai mult decît submediocrã

ºi cu valoare biologicã zero. Continuînd inventarierea ingredientelor aflãm cã în produs sînt introduºi ºi stabilizatori dar nu spune care, conform nomenclatorului UE, apoi un emulsificator E 450, despre care nomenclatorul UE spune „A se consuma moderat”, antioxidant pe care de asemenea nu-l nominalizeazã ºi acidul ascorbic E 300 despre care nomenclatorul UE atenþioneazã „a se consuma în doze moderate, a nu se abuza” ºi în continuare conservanþi E 250, care este nitratul de sodiu, despre care acelaºi nomenclator UE spune „acþiune puþin cunoscutã, a se evita pe cît posibil”. Toatã informaþia, chiar aºa trunchiatã cum este ar trebui ca producãtorul so tipãreascã cu litere roºii.

LA NOI, MAI DIHAI / Sã analizãm acum ºi o etichetã a unui produs parizer furnizat de o firmã autohtonã, de la Agricola Bacãu. Întîmplãtor ºi acesta are ca ºi compus de bazã carne de pasãre. La informaþii privind ingredientele aflãm cã: produsul conþine carne de pasãre separatã mecanic, fãrã sã spunã cîtã. ªi aici, aceeaºi remarcã: carne de calitate inferioarã. În continuare aflãm cã produsul mai conþine emulsie de ºorici, nu spune cît, despre valoarea biologicã (trofico

Sfaturi pentru o viaþã raþionalã ºi fericitã

Starea noastrã de sãnãtate mentalã depinde în primul rînd de setul mental cognitiv pe care îl avem, set care se exprimã în concepþii despre lume ºi viaþã. Dacã dezvoltãm o concepþie iraþionalã atunci ea va fi asociatã cu suferinþã emoþionalã ºi comportamente problematice. Dacã dezvoltãm o concepþie raþionalã, atunci starea emoþionalã va fi una pozitivã ºi tonicã iar comportamentele noastre vor fi adaptative. Pentru a învãþa cum sã gîndeºti raþional pentru a fi fericit, vom prezenta o serie de articole despre educaþia raþionalã, emoþionalã ºi comportamentalã. -Acceptã ceea ce nu se poate schimba. -Sã doreºti ºi sã faci tot ceea ce depinde de tine ca lucrurile sã se întâmple aºa cum vrei tu, dar în acelaºi timp sã þii minte cã nu scrie nicãieri cã lucrurile TREBUIE cu necesitate sã se întîmple aºa cum vrei tu. -Nu uita cã ar fi de dorit ca alþii sã te trateze corect, sã reuºeºti în tot ceea ce faci, iar viaþa sã fie uºoarã ºi dreaptã, dar asta nu înseamnã cã ºi TREBUIE cu necesitate sã fie aºa. -Nu uita cã dacã lucrurile nu se întîmplã aºa cum þi-ai dorit,

DANIEL DAVID, psiholog asta nu înseamã cã eºti fãrã valoare ca om, ci doar cã ai avut un comportament mai puþin performant care probabil poate fi îmbunãtãþit. Poþi sã te bucuri de viaþã mai departe chiar dacã este mai greu la început. -Nu uita cã este plãcut sã ai aprobarea ºi dragostea celorlalþi ºi fã tot ceea ce este omeneºte posibil sã le obþii, dar aminteºte-þi cã ºi fãrã ele te poþi accepta ca fiinþã umanã care are dreptul sã se bucure de viaþã. -Nu uita cã este de preferat sã faci lucrurile perfect, dar este omeneºte sã faci greºeli. -Nu uita cã oamenii reacþioneazã aºa cum doresc ei, nu cum doreºti tu ºi aminteºte-þi cã ei, ca ºi tine, nu sînt perfecþi.

Nu vã lãsaþi pãcãliþi de culorile îmbietoare, verificaþi conþinutul - biologicã) a ºoriciului, ce sã mai spunem. Apoi apã, dar cîtã nu se ºtie ºi proteine vegetale din soia, la fel nu se spune cît. Urmeazã o înºiruire anonimã în care se spune cã produsul mai conþine: sare, condimente, stabilizator, difosfat, antioxidant, acid ascorbic, colorant natural: carmin, conservant, azotit de sodiu. Dacã analizãm comparativ conþinutul etichetelor celor douã produse din gama atât de obiºnuitã de produse numite parizer ºi care prin reþetele iniþiale (originale) ne mai oferã cît de cît oarecare încredere, ajungem la

concluzia cã ori ar trebui sã se elimine de pe piaþã toate aceste compoziþii riscante ºi care impropriu se numesc parizer, ori sã se creeze o gamã de mezeluri cu compoziþie proprie, în care toatã informaþia sã fie trecutã în text roºu ºi sã nu se uite menþiunea: se consumã sub rezerva riscurilor chimice reprezentate de: conservanþi, coloranþi, antioxidanþi etc. NOTÃ: Analiza a fost solicitatã USAMV-ului de cãtre FTR, fãrã ca laboratorul sã cunoascã marca produselor.

Idei bãbeºti Pentru rãcealã Pentru nasul înfundat, se pune în fiecare narã o picãturã de suc de lãmîie sau se trage pe nas puþinã apã cu sare (saramurã), dintr-un pãhãrel. Deºi usturã puþin, efectele curative nu întîrzie sã aparã. Aceastã metodã nu este recomandatã persoanelor care suferã de alergii. Pentru tuse, se încãlzeºte foarte tare o canã de lapte ºi se pun douã linguri de unturã de gîscã sau de raþã, dupã care se bea cît se poate de fierbinte. În lipsã de unturã de raþã sau gîscã, se poate folosi ºi cea de porc. Dulceaþa de zmeurã este un alt remediu eficient împotriva rãcelii. Se înghit cîteva linguriþe de dulceaþã, goalã, ºi se bea mult ceai fierbinte. Este preferabil ca zmeura sã fie pusã la borcan, cu mult zahãr, la frigider. Fãrã fierbere, dulceaþa e mult mai eficientã. Zmeura provoacã transpiraþie abundentã, ceea ce e indicat în cazul rãcelilor. Pentru tuse este bun ceaiul de ceapã sau cel de nuci. Se fierbe ceapa cu tot cu coajã, iar ceaiul se îndulceºte cu miere ºi se bea cît se poate de fierbinte. La fel se procedeazã ºi în cazul ceaiului de nuci. Pentru dureri de urechi se pun cu pipeta 1-2 picãturi de ulei cãlduþ în fiecare ureche. Se pune apoi un tampon de vatã, se leagã capul cu o basma ºi se doarme aºa peste noapte. În loc de ulei se poate folosi sucul de usturoi sau spirtul medicinal.

Pentru reumatism Varza crudã este foarte eficientã pentru tratarea reumatismului. Se ia o frunzã de varzã ºi se striveºte bine pentru a lãsa zeamã. Se aºeazã pe locul dureros ºi se leagã cu o eºarfã. Se doarme aºa cîteva nopþi ºi se schimbã frunza de varzã regulat. Persoanele care au pielea sensibilã sînt sfãtuite sã ungã partea dureroasã cu alifie de gãlbenele, înainte de a aplica frunza de varzã. (Laura ªuteu)

SãnãtateTV Sîmbãtã, 2 decembrie 18:15 - Stilul Oana Cuzino Pro TV

Sîmbãtã, 2 decembrie 10:30 - Sport, dietã ºi o vedetã Prima TV

Duminicã, 3 decembrie 9:00 - Abecedarul pãrinþilor OTV

Duminicã, 3 decembrie 15.00 - Poftã bunã! TVR 2 5:40 - Medicina tradiþionalã TVR Cultural

TARE ÎN CLUJ

Unul dintre cele mai mari magazine clujene a împlinit un an campeanu@ftr.ro

100 de lei cu care puteau cumpãra orice din centrul comercial.

MAGAZINUL AMBIENT, situat în cartierul Someºeni, a sãrbãtorit recent un an de existenþã. Celor prezenþi le-au fost fãcute o grãmadã surprize. Cei care au fãcut cumpãrãturi din magazin au beneficiat de reduceri de 5 procente. A început, de asemenea, campania „Premiile casei tale” valabilã pînã în data de 27 decembrie. Toþi cei care cumpãrã pînã atunci produse în valoare de minimum 10 lei se pot înscrie la o tombolã ºi pot cîºtiga premii în valoare de 500.000 de lei, printre care ar fi un mobilier complet pentru dormitor sau sufragerie.

FETE ÎN JACUZZI / La etaj funcþioneazã un snack-bar ºi un show-room unde sînt amenajate dormitoare, sufragerii, bucãtãrii ºi bãi de lux. Existã un apartament de lux cu mobilã, ceramicã ºi decoraþiuni interioare dupã tendinþele anului 2007. Pe lîngã „camerele” amenajate impecabil ºi finisate în cel mai mic detaliu, clienþii ºi vizitatorii magazinului au avut o surprizã de proporþii. Patru fete în costume de baie se bãlãceau în voie într-un jacuzzi cu spumã, unde jucau volei. Trecãtorii amuzaþi se uitau miraþi, dar cu plãcere, la tinerele fete care pãreau sã nu observe pe nimeni. Au fost puse la dispoziþie patru fotolii de masaj, pe care clienþii le-au putut încerca nestingheriþi.

DE TOATE PENTRU TOÞI / Sîmbãtã, pentru cei mai mici dintre vizitatorii magazinului a fost organizat un teatru de pãpuºi, iar un clovn a întreþinut atmosfera veselã într-un spaþiu special amenajat. Duminicã, în jurul amiezii, un barman ºi un bucãtar au pregãtit cocktailuri ºi preparate culinare, spre deliciul celor prezenþi. O altã ofertã a fost fãcutã pentru cei care au dovedit cã sîmbãtã îºi sãrbãtoreau ziua de naºtere. Aceºtia primeau cadou un bon valoric de

FILMUL de mâine

AMBIENT TOTAL, PROGRAM DE MARCÃ / Din toamna aceasta, clienþii fideli beneficiazã de programul Ambient Total, acesta fiind cel care diferenþiazã magazinul de altele de acelaºi gen. Ambient Total este conceput pentru clienþii care achiziþioneazã un pachet de produse ºi servicii pentru realizarea lucrãrilor de construcþie sau de ame-

Ambient prietenos

Foto LIVIU SCRIPCARU

ANDREEA CÂMPEANU

najare. Aceºtia beneficiazã de un discount de 6% la achiziþionarea materialelor ºi produselor necesare lucrãrii. Se oferã, gratuit, asistenþa tehnicã. Astfel, odatã cu

procurarea de materiale din magazin, un consultant din partea Ambient asistã clientul ºi îi recomandã arhitecþi, proiectanþi ºi designeri. De asemenea, la baie,

Un spaþiu intim, distins

scripcaru@ftr.ro

Într-un interviu mai vechi, Almodovar declara cã nu existã un spectacol mai mare pentru el ca cel al unei femei plîngînd. Dupã vizionarea ultimului sãu film se poate spune acelaºi lucru ºi despre o femeie rîzînd, iubind, dansînd sau cîntînd. Dacã ultimele douã pelicule ce au rulat în cinematografele din România purtînd semnãtura lui Almodovar au fost abateri de la „dogma” sa, fiind pe nedrept subapreciate de critici (în”Hable con Ella” doi bãrbaþi au grijã de femeile lor aflate în stare de inconºtienþã de multã vreme, recompunîndu-le trecutul, unul din ei chiar ºi viitorul, printr-o „însãmînþare” pe patul de spital, iar în „La Mala Educacion” un regizor ºi un actor, homosexuali, îºi rememoreazã copilãria cu traumele lãsate de abuzurile sexuale ale profesorului lor, deci fãrã personaje feminine în centrul poveºtilor), „Volver” aduce din nou femeile în prim-plan, acolo unde le-a lãsat în 1999, în „Todo sobre mi Madre”. Tot cu Penelope Cruz într-unul din rolurile pricipale (aflatã aici într-o formã fizicã ºi actoriceascã de zile mari, cu un fund mãrit cu burete ºi poate în cel mai bun rol din cariera ei de pînã acum), tot un imn închinat ideii de mamã ºi cu acelaºi tip de poveste latino: douã surori se reîntorc în satul lor natal pentru a-ºi comemora pãrinþii ºi revedea matuºa. La scurt timp, aceasta din urmã moare ºi odatã cu strângerea la un loc a familiei, apar noi elemente legate de viaþa ºi moartea pãrinþilor; mama dispãrutã în incendiu (jucatã de Carmen Maura, o veteranã a filmelor lui

CE-I VERDE...

AªTEPTATÃ cu nerãbdare de cinefilii de pretutindeni, ultima creaþie a regizorului spaniol Pedro Almodovar este, fãrã îndoialã, evenimentul cinematografic european al anului 2006. Intitulat „Volver” (în spaniolã „Întoarcerea”), filmul lansat vara asta la Festivalul de la Cannes (unde s-a bucurat numai de critici favorabile, deºi nu a primit nici un premiu) reprezintã revenirea cineastului la tema care l-a consacrat: femeile, cu problemele, dramele ºi bucuriile lor. Volver (Spania, 2006) Regia: Pedro Almodovar Cu: Penelope Cruz, Carmen Maura, Lola Duenas, Blanca Portillo Cinema Arta-Eurimages, 1-5 decembrie Almodovar, din „La Flor de mi Secreto”ºi “Mujeres al borde de un ataque de nervios”) apare pe post de fantomã în primã fazã, ca apoi, printr-o întorsãturã de fapte din trecut, scoase la luminã, sã devinã realã. De la primul cadru al filmului (în care mai multe femei curãþã de frunze mormintele rudelor) pînã la ultimul, viaþa acestor femei e un spectacol unic ºi captivant. Pentru admiratorii lui Almodovar nu e un secret faptul cã spaniolul creazã poveºti asemãnãtoare ca gen cu telenovelele, doar cã datoritã actriþelor alese pe sprînceanã, a jocului lor impecabil, al cadrelor frumos filmate, a dialogurilor create cu mult umor ºi realism ºi, nu în ultimul rînd, a duratei filmelor, acestea devin opere cinematografice de referinþã. Aºadar, Penelope Cruz, o poveste între genul poliþist ºi comedie, imagini ºi culori filmate cu mãiestrie, femei ºi dialoguri „ca-n viaþã” ar fi motivele unui neiniþiat în Almodovar pentru a merge la „Volver”. Paºii urmãtori: imdb.com, centrele de închiriat dvd-uri, videoteca Institutului Cervantes sau DC++ ºi vizionarea întregii filmografii Almodovar. Fanii regizorului vor merge sã-l vadã fãrã sã stea pe gînduri. Pentru cã meritã.

Ofertele magazinului au fost fãcute într-un spaþiu pregãtit de sãrbãtoare, cu colinzi ºi baloane, iar magazinul a fost plin de cumpãrãtori, dar ºi de curioºi.

AUTOGRAF

Femeia ca spectacol în «Volver» LIVIU SCRIPCARU

designul ceramic este executat gratuit. Fiecare client care aduce unul nou la Ambient, primeºte 0,5 procente din valoarea cumpãrãturilor fãcute de cel din urmã.

PUBLICITATE

AUTOGRAF CLUB a fost gîndit ca loc de întîlnire pentru toatã lumea care apreciazã muzica de calitate. Localul de pe strada Memorandumului nr.23 a fost deschis de Marius Colceriu, Colþea Aurel, ºi Emeric Imre. Proprietarii încearcã sã promoveze muzica bunã ºi artiºtii tineri. Clubul e frecventat de studenþi, de tineri, dar ºi de persoane trecute de 40 de ani care vin sã asculte nume celebre în muzica folk româneascã, precum Mircea Baniciu, Mircea Vintilã sau Florin Chilian. Programul este diferit pentru fiecare searã din sãptãmînã. Se organizeazã concerte live, rockotecã, searã jazz, 60’s- 90’s Party, iar din 3 decembrie, Stand Up Comedy. Sãptãmîna aceasta în Autograf Club puteþi asculta: concerte ale formaþiilor Celelalte Cuvinte, C.A.S.H, iar în 30 noiembrie veþi putea fredona alãturi de Florin Chilian, hituri ca “Iubi” sau “Termopane”.

Localul are suficient spaþiu pentru a gãzdui 150 de persoane. Pentru dupã-amiezele de iarnã, proprietarii localului s-au gîndit sã organizeze cafenele literare, lansãri de carte, expoziþii de fotografii artistice ºi vernisaje. Sãptãmîna viitoare se pregãteºte lansarea unui CD de colinde ºi o puteþi asculta pe Tatiana Stepa în seara destinatã muzicii folk.Totul se petrece într-o atmosferã intimã, relaxantã, “la o cafea” cu prietenii. Cine nu crede, sau nu are timp sã intre la Autograf, poate consulta site-ul www.autografclub.ro. (Anamaria Peter)

24 ]ªUETE CU VEDETE Filmografie

Sorin Misirianþu, actor, regizor, scenarist

Actor «Un acoperiº deasupra capului» (2007), «Funny Money», alãturi de nume mari printre care Armand Assante, Robert Logia sau Chevy Chase (2006), «Neînvinsã-i dragostea» (1993) Regizor: Feedback (2006) Scenarist: Feedback (2006)

Teatrologie:

Actor: «Artã», «Cerere în cãsãtorie», «Spectacol coupe» Regizor: «Cerere în cãsãtorie», «Eu, cînd vreau sã fluier, fluier», «Regele Lear», «Cerere în cãsãtorie», «Richard al III-lea», «Simona», «Trainspotting»

Povestea unui regizor mai mult decît non-conformist

Sorin Misirianþu e bun la toate ANDREEA CÂMPEANU

vreau sã fluier, fluier!”. Dacã ar fi sã mai adaug una, ar fi „Dama de picã” în care evolua Ligia Moga, care din pãcate a decedat, motiv pentru care piesa nu s-a mai jucat.

campeanu@ftr.ro

NE-AM DAT ÎNTÎLNIRE cu Sorin Misirianþu într-o dimineaþã, în Art Club. Lam aºteptat mai mult de o orã, înconjuraþi de afiºele spectacolelor lui. Am ajuns sã le ºtim pe dinafarã. Sorin a venit grãbit, ne-am chiar speriat de acest iureº neaºteptat, s-a aºezat la masã ºi a comandat o cafea. Am descoperit o persoanã volubilã, în compania cãreia nu simþi cum trece timpul.

Ce sã facã, iubeºte Existã o competiþie între Teatrul Naþional ºi Teatrul Imposibil? S.M.: Teatrul Imposibil e o alternativã la Teatrul Naþional, doar cã primul nu prea are bani. Nu sînt concurente, fiecare are publicul lui, dar interesant este cã joacã aceeaºi actori. Nedea, de la Teatrul Imposibil e un bãiat de aur, iar cu Ciocu am montat o piesã la terasa More, „Robbery”. Era pe vremea lui Funar ºi a fost un succes. Asta pentru cã îi era dedicatã lui Emil Boc.

În loc de funcþionar bancar, actor

FTR: Sorin, ce ai fi fãcut dacã nu alegeai teatrul? S.M.: Acum cred cã aº fi fost angajat la o bancã. Aº fi socotit dobînzi, sau mai ºtiu eu ce. Pentru cã am început ISE-ul, la Timiºoara, dar nu am rezistat mai mult de doi ani. Noroc cã a murit Ceauºescu. Atunci am avut, mulþi dintre noi, un alt început. Înainte de 89 erau puþine locuri la teatru: douã la Tîrgu Mureº ºi douã la Bucureºti. Se intra pe bazã de „listã”. Eu nu eram însã pe listã. ªansele sã joci erau mult mai mari atunci dacã terminai teatrul. Acum sînt multe locuri, sînt mulþi actori ºi e mult mai mare concurenþa, nu reuºesc sã joace toþi. Dupã ’89 am intrat la Bucureºti, al ºaptelea. În ’95 am terminat actoria, lucram la Teatrul Naþional din Cluj, ºi regizam deja douã spectacole: „A treisprezecea noapte”, a lui Tudor Runcanu, în care a jucat Isaiu, telenovelistu’. A doua a fost „Salon Auto”, a lui Eugen Ionescu. Piesa, o premierã mondialã, a fost scrisã pentru radio, dar reprezentaþia a avut loc pe stradã. În 1996 am mai re-

Regizorul preferã sã-ºi bea cafeaua vis-a-vis de Teatrul Naþional Foto LIVIU SCRIPCARU

gizat o piesã, „Dacã aº fi rege”, care a avut premiera pe 13 ianuarie.

Actoria, ca o femeie frumoasã

Cum ai ales sã fii actor? S.M.: A fost ca ºi cînd eºti cu o fatã la o cafea, o þii de mînã, te uiþi la ea ºi-þi zici: Ea e! Cu care actor þi-a plãcut cel mai mult sã lucrezi? S.M.: Uitã-te pe afiºele spectacolelor mele. Aproape toþi actorii Teatrului Naþional au jucat la mine în piese. Lucrez cu aceeaºi plãcere cu toþi. Dacã ar fi totuºi sã nominalizez, aº face-o cu Dan Chiorean. El a jucat în toate piesele mele. Pe Ovidiu Criºan nu l-am avut încã în nici unul

dintre spectacolele mele. În sfîrºit s-a arãtat, ºi el va fi în rolul principal în „Puricele în ureche”. Îmi place mult ºi Horaþiu Mãlãele. Ce fãceai acum 10 ani pe vremea asta? S.M.: La asta nu mã aºteptam. Dar stai, cã îmi amintesc. Atunci am fãcut „Dacã aº fi rege”, cu formaþia Talitah Qumic. Spectacolul a fost „copilul” piesei „Richard al III-lea”. Pe vremea aia jucam în tot felul de „piesuþe”, pentru cã eram debutant. Mi-a prins bine mai apoi.

Misi, alãturi de Armand Assante

Care sînt realizãrile tale de datã recentã? S.M.: Feed-back e

scurtmetrajul pe care l-am Anul acesta va fi lansat în scris pentru Ioan Isaiu. El România filmul „Funny tocmai venise din Noua Money”, produs în SUA. Zeelandã ºi am zis: „Hai sã Am jucat în el alãturi de facem un film!”. A fost un nume mari printre care Arºoc faptul cã a fost prezent mand Assante, Robert Loîn TIFF, pentru cã a fost gia sau Chevy Chase. Neprimul film clujean de la au chemat la Las Vegas. festival. Am mai fãcut un Mai joacã ºi Zoltan Butuc ºi film de scurt metraj pentru Ovidiu Niculescu alãturi de festivalul „Filminute”, de care joc în alt film, „Un acoexact... 1 minut, care se nu- periº deasupra capului”. meºte UE Filmul aºi îi are ca merican «Îmi place sã vãd protagoeste regivedete. Vreau sã fac niºti pe zat de Lesdin toþi cei cu care Dan Chiolie Grief rean ºi care delucrez, vedete» Oana Rãbuteazã în duþã. De cinemaSorin Misirianþu cîteva sãptografie. tãmîni m-am întors de la „Un acoperiº deasupra caPiatra Neamþ, unde am des- pului” va fi în cinematochis Festivalul de Teatru ºi grafe tot anul acesta. stagiunea. Nu am avut în viaþa mea emoþii mai mari. Cît de cunoscãtor, de a-

taºat de teatru este publicul clujean? S.M.: Avem mare noroc cu infuzia de studenþi, astfel cã existã un oraº în oraº. Publicul clujean e unul avizat ºi e caracterizat prin constanþã, culturã ºi atitudine. Aici existã „arta de a fi spectator”, cum o numea Victor Ernest Mestek. Îmi mai place ceva. Sincer, fãrã sã mã dau bine cu autoritãþile: parcã respir altfel de cînd e Boc primar. Clujul e mult peste Timiºoara de cînd e ãsta primar. E o feerie! Care e piesa ta de teatru preferatã? S.M.: Dintre piesele jucate la Cluj cea mai bunã e „Cerere în cãsãtorie” care se joacã deja de ºapte ani aici. Dintre cele de la Bucureºti, îmi place „Eu cînd

Ca prietenii nu te ajutã nimeni

Tudor îi acordã lui Misi nota 10

Cum aratã o zi din viaþa ta? S.M.: Dimineaþa îmi beau cafeaua cu nevastãmea. Sînt cãsãtorit de ºapte ani ºi am cerut-o de nevastã la o cafea. Fac repetiþii la Cluj, la Bucureºti sau aiurea. Mã poþi gãsi de multe ori aici, în Art Club. Lunea joc fotbal la Baza Constructorul ºi mai nou joc ºi baschet. Joc ºi tenis, dar mai rar acum, din cauza lui Tudor Runcanu care nu mai are timp de mine. Miza mea era sã-l bat pe el. Ce-þi place sã faci în afarã de regie ºi actorie? S.M.: Citesc, cãlãtoresc... iubesc.

Aboneazã-te acum!

Vorba lui Runcanu Unul dintre cei mai buni prieteni ai sãi, Tudor Runcanu, redactor muzical, în prezent copyrighter la „Vitrina”, l-a caracterizat mai bine decît ar putea-o face oricine. „Sorin e un om care se bagã cu capul înainte, în orice domeniu. El este ferm convins cã este cel mai bun, indiferent de domeniu. A ajuns sã se creadã cel mai bun regizor, fotbalist, tenismen sau actor. Pînã acum acest stil i-a prins bine”, spune Tudor. El îºi aminteºte ºi de perioada studenþiei lui Misirianþu. „Cînd era vorba despre un scandal, despre un protest, semna cu ochii închiºi adeziunile, fãrã sã cunoascã mãcar subiectul. Ar fi putut fi un bun reprezentant în Frontul Salvãrii Naþionale, de exemplu”, declarã amuzat Runcanu. Nici în bucãtãrie nu se astîmpãrã deloc Misi. „Inventeazã tot felul de reþete. Experimenteazã mereu, ca ºi în teatru. Oricum, e un personaj aparte, cunoscut ºi recunoscut la Cluj ºi la Bucureºti deopotrivã.

Crezi cã existã un conflict între tînãra ºi vechea generaþie de regizori? S.M.: Existã un loc pentru fiecare, trebuie doar gãsitã forþa sã fim mai generoºi cu ceilalþi.

ABONAMENTELE se pot face la: - sediul redacþiei - oficiile poºtale* - firmele de distribuþie a abonamentelor*: Apex SRL (tel.: 0264 595 981) Apex Ab Com (tel.: 0264 565 159) - prin OP sau mandat postal

1 lunã 3 luni 6 luni 12 luni

6 18 36 72

lei lei lei *reducere 5% lei *reducere 10% Preturile sunt exprimate în lei ºi includ TVA de 9%

Contravaloarea abonamentului se poate achita în contul S.C. Q Media S.R.L- editor al sãptãmînalului FOAIA TRANSILVANA - RO 30 BTRL 0130 1202 B 338 10XX, deschis la Banca Transilvania Cluj-Napoca. Trimiteþi copie dupã documentul de platã împreunã cu talonul * Se adaugã taxa de distribuþie perceputã de firma alãturat completat cãtre SC Q Media SRL, str. Salcîmului 30, care factureazã serviciul de abonare ºi distribuþie Cluj-Napoca sau prin fax (0264) 428 077 pînã la data de 20 ale fiecãrei luni, pentru abonamentele aferente lunii urmãtoare.

TALON DE ABONAMENT Numele ºi prenumele* Funcþia CUI* Adresa* strada nr. Localitate Judet Telefon*

Vîrsta Compania* Reg. Comertului bl. sc. et. OP fax e-mail

(pentru persoanele juridice) (pentru persoanele juridice)

ap. *cîmpuri de completat obligatoriu

Prin completarea prezentului talon, sunt de acord ca datele mele sa fie incluse in baza de date cu cititorii ziarului Foaia Transilvana Pentru informatii sau sesizarii privind distributia si contractarea abonamentelor, ne puteti contacta la telefon (0264) 428 077, de luni pana vineri, intre orele 10.00 si 17.00 sau prin e-mail: difuzare@ftr.ro

DOWNTOWN

Dacã ºtii sã baþi la uºa care trebuie, ajungi înapoi în timp

Ceainãria din parc

NU RATAÞI! DJ GATHERING se întoarce! În Diesel Club, sîmbãtã seara se adunã Dj unul ºi unul. Printre cei prezenþi se numãrã ºi Diana D’Rouze (foto), Horace Dan D ºi Sebo. Dj-ii vor face proiecþii live, iar fanii sînt aºteptaþi începînd cu orele 23:00. Preþul unui bilet de intrare este de 20 lei. UN AN DE OBSESSION. În acest sfîrºit de sãptãmînã, Obsession împlineºte un an. Vineri, clubul o are ca invitatã specialã pe Miss Ellis Sexton, iar începînd cu ora 22:00 Dj Project va susþine un concert. Sîmbãtã, 2 decembrie, va avea loc un mega show dance, iar invitat special este Dj Mar-T (rezident Amnesia). La mulþi ani, Obsession! SPECTRUM NIGHT 1. Sîmbãtã, 2 decembrie,

Muzicã bunã, ambianþã relaxantã igredintele unei seri familiare la Qui One Quint LAURA ªUTEU

suteu@ftr.ro

PE O STRÃDUÞÃ DE LÎNGÃ PARCUL MARE, str. Ciºmigiu nr.1, la demisolul unui bloc, domneºte o atmosferã destinsã, cu iz regal ºi miros de ceai bun. Ceainãria al cãrei nume vine de la ungurescul „Cine e la uºã?” (Ki van kint?), a fost la început un club privat, unde aveau acces doar cei care erau membri. Acum însã, tot în încercarea de a folosi servirea ceaiului ca motiv de sociali-

zare, la Qui One Quint poate merge oricine. E ca ºi cum ai merge la cineva în vizitã, unde eºti servit cu ceai ºi prãjiturele asortate. Pick-up-ul ºi plãcile cu muzicã de jazz sau cu poveºti (!) stau la dispoziþia oaspeþilor. SERVICII DE CEAI DIN CHINA ªI JAPONIA / Oaspeþii îºi aleg ceaiul din cele aproape 80 de cutiuþe înºirate în salonul de nefumãtori ºi, dacã doresc, ºi-l pot prepara singuri. Pentru asta trebuie doar sã se

„prindã” cum funcþioneazã samovarul ºi sã ºtie cît dureazã infuzarea pentru fiecare sortiment. În celãlalt salon, într-un colþ, se aflã un pipatorium, piesã de mobilier foarte rarã, unde fumãtorii de pipã pot sã încerce, pe gratis, una dintre cele patru variante de tutun. Ceainãria Qui One Quint este ºi un show- room de antichitãþi, motiv pentru care decorul e mereu altul. Pe parcursul a doi ani, localul a fost redecorat de cel puþin 20 de ori. Portretele din secolele trecute agã-

Turul restaurantelor

Da Giacomo Trattoria Fiorentina

Totul a început la 18:15 cînd am intat ºi am cerut o masã. Am fost condus cei doi metri cãtre o masã drãguþã ºi decoratã deja cu elemente de Crãciun. Am avut ocazia sã cercetez decoraþiunile ºi aspectul general în cele 30 de secunde care i-au fost necesare hostesei sã îmi dea bineþe, sã se prezinte ºi sã îmi aducã cele 2 meniuri. Trei cuvinte despre decoraþiuni... simplu, curat ºi potrivit. Combinaþia de lemn cu pereþii deschiºi la culoare, cu desene reprezentînd Italia începutului de secol 20 ºi candelabrele din fier forjat e destul de reuºitã ºi aerisitã. Meniul a fost o plãcere la lecturare ºi oferã cam douã pagini de opþiuni pentru vegetarieni sau cei ce þin post. Atît aspectul cît ºi preþurile, poziþioneazã restaurantul spre zona de lux. O singurã remarcã din partea clientului miop, fontul cu care e redactat meniul de bãuturi ar fi bine sã fie un pic mai mare. Bucãtãria italianã e o mai veche iubire de a mea ºi în meniu am gãsit cîteva piese de rezistenþã (penne all’arrabiatta, vinete cu parmezan, gnocchi). Ce am ales a fost o tripletã de succes: Vongole (un platou de scoici ce mi-a satisfãcut dorinþa de a mã juca în

farfurie cu mîncarea, iar la sfîrºit, grãmãjoara de cochilii semãna cu un castel subacvatic) Salata de caracatiþã (se autoexplicã prin nume) ºi Lasagna. Totul foarte gustos ºi prezentat foarte estetic, iar porþiile sunt echilibrate. Selecþia de vinuri e impresionantã nu atît prin numar, ci prin nume, o varietate de vinuri italiene pentru buzunarele generoase ºi foarte generoase ºi cîteva nume importante de vinuri româneºti din rezerve strategice. Desertul a fost chiar o încununare a mesei ºi am avut ocazia sã mã delectez cu un tiramisu servit într-o cupã. Am avut ocazia sã încerc sistemul de ventilaþie, aprinzîndu-mi o þigarã de foi. A trecut cu brio testul. Da Giacomo e o afacere de familie ºi nu numai prin faptul cã bucãtarul este italian ºi patron al stabilimentului, ci ºi prin atmosferã. M-am simþit bine venit încã de la intrare, iar soþia patronului mia oferit zîmbind masa unde statea ea (restul fiind rezervate). Cei care servesc sînt atenþi fãrã a fi deranjanþi ºi nu va trebui sã dansezi cu mîinile prin aer pentru a primi atenþie. Am întrebat despre pregãtirea lor ºi mi s-a spus cã sunt atestaþi. (Le Connaisseur)

þate pe pereþi, serviciile de ceai din China sau Japonia expuse în vitrine sînt însã aceleaºi, pentru cã ele aparþin proprietarilor. ATMOSFERA E PRIMITOARE, aºa cã nimeni nu stã aici mai puþin de o orã. Dj Tamaka mixeazã muzicã de jazz, pe plãci, la diferite evenimente gãzduite de ceainãrie. De la conferinþe de presã, lansãri de carte ºi aniversãri, pînã la audiþii muzicale, ceainãria oferã un cadru intim ºi foarte plãcut.

CLUBURILE ÎN ALB ºI NEGRU

DIESEL

ALB Te poþi bucura de café, lounge sau club, depinde de dispoziþie Este cel mai cunoscut club din Cluj Elegant, potrivit pentru orice tip de întîlniri Muzica este de calitate, mixeazã deseori DJ celebri Se organizeazã concerte cu formaþii cunoscute, cele mai recente fiind Iio ºi Vama Frecventat de oameni de afaceri ºi tineri cu mulþi bani NEGRU Preþurile sînt prea mari, mai ales pentru studenþi Aglomeraþia din unele seri Servirea devine dificilã atunci cînd sînt foarte multe persoane în club Nu sînt destule locuri pentru haine la garderobã

Dj Moenotronic ºi Dj Baikonur vor mixa live în Wild Wild West. Distracþia începe în jurul orei 22.00, iar preþul unui bilet de intrare este de 10 lei, cu consumaþie inclusã. VALENTIN CIOBOTEA. After Eight Club & Cafe gãzduieºte vineri, 1 decembrie, un spectacol aniversar pentru Asociaþia Studenþilor Francofoni. Distracþia începe la ora 21:00, dupã artificii, cu cei din trupa Comedica. Valentin Ciobotea va susþine un recital (chants traditionelles), urmat de mega party-ul „Unde’s mulþi, puterea creºte!”. Pentru fete preþul unui bilet de intrare este de 10 lei, iar pentru bãieþi 20 lei, din care jumãtate reprezintã consumaþia.

26 ] STIL «Sezonul acesta este extrem de generos în ceea ce priveºte tendinþele prezentate pe podium de cãtre marii creatori de modã. Este tot mai uºor sã-þi conturezi garderoba ºi sã-þi gãseºti propriul stil. Trebuie sã þinem cont nu numai de ceea ce e modern, ci ºi de ceea ce ni se potriveºte.» Lili Mihacea

Moda nu este ceva ce existã doar în rochii. Moda este pe cer, pe stradã; moda are de a face cu ideile, cu modul de viaþã, cu ceea ce se întîmplã. Moda a fost creatã sã devinã demodatã. Moda este arhitecturã: este doar o chestiune de proporþii. Ca sã fii de neînlocuit, trebuie sã fii mereu diferit. Coco Chanel

Colanþi, sau pantaloni largi? Sezonul acesta este unul al extremelor, iar pe strãzi fenomenul este cît se poate de vizibil. Clujencele preferã pe de o parte pantalonii largi, din stofã, cu pense ºi talie înaltã, ceea ce indicã o puternicã influenþã masculinã. În extrema cealaltã, pantalonii mulaþi ºi colanþii sînt la mare cãutare. Aceºtia dau un aspect foarte feminin celor care îi poartã, tocmai pentru cã urmãresc fidel linia corpului. Colanþii sînt cel mai adesea purtaþi cu jerseuri lungi, bluze gen rochiþã, chiar ºi cu rochii, sau fuste.

De obicei din bumbac sau lînã ºi întotdeauna elastici, colanþii sînt fie simpli, uni, fie cu imprimeuri, de la carouri ºi dungi, pînã la figuri geometrice sau modele florale. Colanþii pot fi înlocuiþi cu pantalonii foarte mulaþi, al cãror material variazã de la jeans pînã la doc. Aceºtia se asorteazã perfect cu cizme ºi îi conferã un look sexy celei care îi poartã. Confortabili ºi practici, pantalonii, indiferent de forma lor, au devenit mai populari decît fustele sau rochiile. Rubricã realizatã cu ajutorul specialistei în modã Lili Mihacea

Fotografii LIVIU SCRIPCARU

OUTWEAR LA MAESTRO ENGLISH BAR

Maria TIMIª Fular Only 70 lei Cãciulã Only 30 lei Cizme Only 180 lei Jeans Only 185 lei Maieu Only 65 lei Tricou Only 75 lei Geacã Only 300 lei Geantã Only 80 lei Aceste produse se comercializeazã la Outwear, pe strada Universitãþii nr. 1. Fotografii LIVIU SCRIPCARU

22 de ani, studentã în anul IV la Facultatea de Business. Clujeanca se poate lãuda cu un bogat palmares în domeniul modelingului. Ea a apãrut pe coperta revistei Cosmopolitan în 2003, a participat la Miss World în 2005, unde a fost ºi finalistã. Maria a avut mai multe apariþii în revista J’adore, iar în 2006 a pozat pentru calendarul realizat de Pierra ºi a filmat reclame pentru Vodafone ºi Wash and Go. Recent, s-a întors de la Tokyo unde a filmat reclame pentru produse cosmetice ºi a participat la prezentãri de modã pentru cei mai în vogã creatori japonezi.

LA FAÞA LOCULUI

Stencils, paste-up, stickere, postere sau proiecþii video, un nou mod de creaþie ANDREEA CÂMPEANU

campeanu@ftr.ro

PENTRU UNII o formã de teribilism sau protest, pentru alþii o exprimare artisticã diferitã de cea clasicã, arta stradalã a intrat deja în cotidian. Este o evidenþã care nu poate fi ignoratã, iar Clujul nu duce lipsã de împãtimiþi în materie. Primele elemente de street art din Cluj (în afarã de graffiti) au fost cele cu „fetiþa manga”, personaj de desen animat japonez, avînd inscripþionat sub ea „manga porn”. Ele au înveselit pereþii oraºului în urmã cu vreo cinci ani, dupã cum îºi amintesc clujenii. Astfel de stencils-uri mai pot fi vãzute pe strada Universitãþii, sau pe fosta 6 Martie, în dreptul clubului Gold. Restul au „murit” sub vopseaua clãdirilor restaurate, iar autorul a rãmas necunoscut. DE LA ALEGERI, LA ÞEPEª, NIMIC NU TRECE NEOBSERVAT / Acum 2 ani, în perioada alegerilor prezidenþiale, centrul oraºului a fost împînzit cu un set nou de ºabloane, reprezentîndu-l pe Vlad Þepeº, cu inscripþia „Þepeº Preºedinte”. O mostrã destul de la îndemînã poate fi vãzutã acum pe stîlpul din faþa Librãriei Universitãþii. În aceeaºi perioadã, ºi probabil de aceeaºi mînã, au fost fãcute modele de pantof „ciocat” cu însemnele „ºpiþar – articol vestimentar votat no. 1”, ca protest împotriva modei de atunci, dar ºi a oamenilor care o adoptau. Se pare cã autorii sînt clujeni, pentru cã acest tip de ºabloane nu au mai fost vãzute în alte pãrþi ale þãrii. ACÞIUNE BIFATÃ LA MIEZ DE NOAPTE / I-am cunoscut pe Saddo ºi pe „lipicipespate” ºi i-am însoþit la o „acþiune”, cum o numesc ei, la miezul nopþii. Pregãtirea s-a fãcut într-un apartament din centrul Clujului, într-o camerã cu mult fum, postere pe pereþi, autocolante, spray-uri pentru graffiti ºi o... tricicletã, cãreia nu i-am înþeles destinaþia. Muzica mergea la maximum. „Lipicipespate” fãcea paste-up-urile cu care urma sã iasã în stradã: o fotografie albnegru a unui bãrbat în picioare ºi una a unui bãiat care sare cu skateboard-ul. Au luat gãleata cu aracet, o bidinea ºi au pornit spre „Matei”, adicã Piaþa Unirii. Locul faptei: una dintre vitrinele mereu acoperite de afiºe. Eram doar noi ºi mãturãtorii. Bãieþii sau uitat rapid în stînga ºi-n dreapta, au întins aracetul ºi apoi hîrtiile cît ai clipi, ºi duºi am fost. Noi uºor neliniºtiþi, iar ei mîndri cã au fãcut un „cadou”

La limita activitãþii ilicite, tinerii artiºti continuã sã creadã în libera exprimare ºi în mediile neconvenþionale

Arta pusã la zid FOTO ANDREEA CÂMPEANU

trecãtorilor. Paste-up-urile au rãmas pe vitrine doar pînã în seara urmãtoare.

„E MAI BINE AªA... PA...” / Saddo ºi „lipicipespate”, împreunã cu Ruin 35, Viorel ºi Kiddiez, formeazã „crew”-ul „The Playground”, care se „joacã” pe strãzile oraºului de un an încoace. Artiºti ai strãzii, care coloreazã ºi dau o notã vie oraºului, Saddo ºi Viorel au masteratul în arte. Tinerii au adoptat, pe rînd, paste up-ul, stencils-ul ºi stickerele. În ultima vreme, au început sã deseneze pe stickere, nu le mai fac pe computer, ca pe vremuri. Pentru cã aºa, fiecare „operã” e... originalã. „Street-art-ul s-a nãscut ca o replicã la afiºele publicitare care sînt peste tot pe strãzi. Noi facem asta din plãcere ºi nu constituie un manifest concret” spune Saddo, iar Kiddiez, mai

glumeþ, motiveazã rîzînd „Free beers and hot chicks”. „M-a impresionat cînd am vãzut asta în Bistriþa, mai demult, ºi mi-am zis cã vreau ºi eu”, povesteºte el. „E mult mai ok decît sã faci o lucrare, sã o vinzi ºi sã se tot uite proprietarul la ea. Mai bine o pui pe stradã unde o vede multã lume, chiar dacã dispare repede uneori”, spune Saddo, pe un ton calm. „Nu trebuie sã mergi în galerii sã vezi arta. Trecãtorul vede ºi admirã sau are sentimente de repulsie, unii înþeleg, alþii nu”, povesteºte el. Strada e un spaþiu neconvenþional. Arta nu þine mult aici, iar clujenii nu apucã sã se plictiseascã”, adaugã Saddo. Dacã sensul iniþial al acestui tip de manifestare a fost acela de protest, acum e mai importantã partea esteticã sau mesajul pe care-l transmit. Ruin35, student la Arte, are ca preferate niºte

stickere pe care le-a lipit pe pereþii oraºului vara aceasta. Ele erau fotografia ecranului unui telefon mobil pe care scria „...nu mai pot sã vin....” sau „e mai bine aºa... pa...” ºi motiveazã: „e mesajul tipic: îþi faci planuri mari ºi astepþi pe cineva, pînã cînd, la un moment dat, îþi sunã telefonul: ºi ai primit mesaj!”

„E FRUSTRANT, ÎNSÃ NU ATÎT CÎT SÃ TE FACÃ SÃ RENUNÞI” / „Nu e ca la ºcoalã, cînd vine profesorul ºi-þi spune „du-te acasã ºi refã”, aici poþi sã faci orice” povesteºte cel mai în vîrstã membru al crew-ului. „E foarte bine ºi pentru evoluþia ta personalã. Vede lumea pe stradã ºi zice: Uite ce tare! Nu e ca un tablou pe care ºi-l cumpãrã omul, ºi-l pune în casã ºi se uitã la el pînã se saturã”. Bãieþii spun cã e frustrant cã oamenii rup lucrãrile, însã nu atît încît

neazã cu graffiti. Cei mai cunoscuþi artiºti ai acestui gen sînt Blek le Rat, din

CLUJ – BUCUREªTI VIA WWW / Pentru joaca artiºtilor strãzii, distanþa nu este un im-

pediment. Saddo din Cluj ºi Blis din Bucureºti au fãcut un proiect, „iubire stradalã”, în ciuda faptului cã se aflau la cîteva sute de kilometri unul de celãlalt . Fiecare a avut de desenat un bãiat, respectiv o fetiþã, pe un mijloc de transport. Le-au lipit pe stradã în acelaºi timp, iar pe site-ul www.this.ro au postat fotografiile celor doi copii, ca ºi cum ei s-ar fi întîlnit. Practicanþii acestui tip de artã se cunosc ºi se întîlnesc frecvent pentru a desfãºura împreunã „acþiuni”. Luna trecutã a avut loc, la Sibiu, o expoziþie de artã urbanã care s-a numit „Sticky situation”. „Street art”iºtii din þarã pãstreazã legãtura online ºi au un „fotolog”, blogguri ºi site-uri pe care îºi posteazã lucrãrile fotografiate de pe stradã. Cele mai cunoscute sînt www.this.ro sau www. 2020.ro, ultimul al artistului Vlad Nanca.

STREET ART

MANGA / STENCILS Conform Dicþionarului «Aerosol Art», «stencils»-ul a apãrut în Paris, la mijlocul anilor 80 ºi la puþin timp în Berlin ºi New York. Este realizat, de cele mai multe ori, de absolvenþi de arte plastice, în ciuda faptului cã este o formã de artã ilegalã. Poate sã aibã conotaþii pozitive sau negative. Se taie un ºablon reprezentînd litere, fotografii sau diferite modele ºi se þine pe perete în timp ce se dese-

sã renunþe. Cel mai tînãr membru al crew-ului, „lipicipespate”, fotografiazã toate acþiunile ºi le posteazã pe internet. Dupã apariþia lucrãrilor celor de la The Playground, miºcarea aceasta a devenit un curent la care aderã ºi tinerii din licee. Bãieþii povestesc cã cei mai mici i-au contactat, au ieºit împreunã la cîteva „acþiuni”, iar acum fac street-art pe cont propriu. Se pare cã oraºul nostru se þine tare pe poziþii dupã Bucureºti ºi Timiºoara, unde acest tip de miºcare este mai dezvoltatã. În Ungaria, fenomenul este mult mai amplu, iar lucrãrile rãmîn mult mai mult timp pe pereþi, pentru cã lumea înþelege mai bine acest tip de artã.

Franþa, Die Bananen Sprazer, din Germania ºi John Fekner din SUA.

Street art-ul este, conform enciclopediei on-line «Wikipedia», o artã care se desfãºoarã în spaþiile publice, deºi termenul este mai degrabã folosit cînd se vorbeºte despre acel gen de artã care se manifestã în spaþii ilicite. Arta stradalã cuprinde graffiti, stencils (ºabloane), stickere, sau wheatpasting, postere, proiecþii video, intervenþii artistice ºi instalaþii stradale. Motivaþiile artiºtilor sînt multiple, cum ar fi lupta împotriva numãrului mare de reclame de pe

strãzi, sau pur ºi simplu expunerea lucrãrilor în public. Oricum, tema universal acceptatã este aducerea în stradã a unor opere de artã care se adapteazã perfect mediului în care sînt expuse. «Street art-ul e o nouã ramurã a artei, o formã de exprimare, chiar dacã nu este acceptatã încã de cei mai vîrstnici. Pînã la urmã, arta nu poate sã placã în aceeaºi mãsurã la toatã lumea». spune Saddo, unul dintre street-artiºtii clujeni.

28 ] TIMP LIBER ªcoala Ardeleanã

TEST FTR Testul urmãtor a fost realizat tocmai pentru a evidenþia necesitatea renunþãrii la fumat: Încercuiþi rezultatul corespunzãtor afirmaþiei þinînd cont de aprecierea sa: 1= Niciodatã 2= Uneori 3= Des 4= Întotdeauna 1.a. Fumez cînd vreau sã-mi accelerez acþiunile 1 2 3 4 b. Fumez cînd vreau sã rãmîn calm 1 2 3 4 2. a. Fumez pentru plãcerea de a fuma 1 2 3 4 b. Îmi place sã fumez cînd mã simt bine sau relaxat 1 2 3 4 3.a. Fumez cînd sînt furios 1 2 3 4 b. Fumez cind sînt anxios 1 2 3 4 c. Fumez cînd sînt într-o stare de tensiune 1 2 3 4 d. Fumez cînd sînt într-o depresie 1 2 3 4 4.a. Devin agitat cînd simt cã rãmîn fãrã þigãri 1 2 3 4 b. Devin anxios cînd trebuie sã mã duc în locuri în care nu voi putea sã fumez 1 2 3 4 5. a. Fumez prima þigarã în primele 30 de minute de la trezire 1 2 3 4 b. Fumez cînd nu mã simt bine 1 2 3 4 c. Fumez un pachet pe zi sau mai mult 1 2 3 4 6.a. Uneori fumez doar ca sã-mi þin mîinile ocupate 1 2 3 4 b. Fumez cînd sînt plictisit 1 2 3 4

La o dezlegare corectã, se vor gãsi numele a patru reprezentanþi de seamã ai ªcolii Ardelene, precum ºi titlul celei mai valoroase opere literare a unuia dintre aceºtia, singura epopee terminatã din literatura românã.

EVALUAREA Dacã majoritatea rãspunsurilor dumneavoastrã sînt din categoria 1 aceasta indicã faptul cã fumaþi pentru a cîºtiga energie sau pentru a vã stimula în muncã, pentru a vã þine treze simþurile atunci cînd organismul vã spune sã vã odihniþi. Dacã aþi rãspuns mai mult cu 2 aceasta indicã faptul cã fumatul vã ajutã sã vã relaxaþi, atît mental cît ºi fizic. Fumaþi în pauze, cînd duceþi la bun sfîrºit o muncã dificilã, la o cafea sau la un ºpriþ cu colegii. Optînd pentru rãspunsul 3 demonstraþi cã fumatul nu este pentru dumneavoastrã decît un tîrg cu lucrurile rele care vi se întîmplã în viaþã, ridicîndu-vã din supãrare, depresie sau anxietate 4 - Dacã vã încadraþi în aceastã categorie, rãspunzînd mai mult cu 4, acest fapt reflectã cã problema este una psihologicã nedepinzînd decît mental de dependenþa de nicotinã Dacã la toate rãspunsurile aþi indicat 1 sau 2 înseamnã cã aveþi o înaltã dependinþa faþã de nicotinã ºi, în cazul în care nu reuºiþi sã fumaþi perioade mai lungi resimþiþi simptome de sevraj asemãnãtoare celor cu care se confruntã consumatorii de droguri.

RELAX ORIZONTAL : 1) Vas de capacitate micã - Triumf final ! 2) Nume ºtiinþific de sunãtoare.3) Schimb in naturã. 3) O mare dintr-un tablou celebru – Prezent la alegeri. 5) Rezultate din percepere - Animal din zodiac ! 6) Cardinalul roºu - Un cuvânt înãlþãtor. 7) Trup fãrã inimã ! - Un grup de oameni mai cruzi. 8) Termen de ridicare a cotelor . 9)O pungã de fasole Miros de floare . 10) O nouã ocupaþie. VERTICAL : 1) O aºezare liniºtitã. 2) Adaos legal Solar personal. 3) Cupa unirii (pl.) - Mici la o bere ( sg.). 3) Expunere de vederi. 5) Membre inferioare Vârful Omul ! 6) Aflaþi în pronunþare, dar nu într-o posturã apãsãtoare - Se afirmã în opoziþie. 7) Schemã de joc - Îmbrãþiºãri cuceritoare. 8) Prezente la þanc .9) Pãr altoit - Albastru deschis. 10) O interpretare clasicã la fluier - Lucrãri de bilanþ în bãnci. Teodor CAPOTA

Ghicitul în palmã

Liniile verticale: cele pline care le întretaie pe cele orizontale reprezintã copiii, dacã ai decis sã ai sau nu, iar cele scurte denotã sarcini pierdute sau avorturi. Acestea vor apãrea ºi pe mîna tatãlui. Linia capului reprezintã educaþia. Absolvirea facultãþii va determina linia sã traverseze întreaga palmã. Masteratele au ramificaþii din linia capului primarã, iar ramificaþiile mai mici înseamnã alte studii efectuate. Linia vieþii înconjoarã Muntele Venus (degetul mare). Începe de deasupra degetului ºi se terminã la

încheietura mîinii. Dacã nu este legatã de linia capului deloc înseamnã cã posesorul este un spirit liber, cu gîndire independentã, va da mult în viaþã, este îndeobºte primul copil la pãrinþi sau ultimul (dacã spaþiul este larg). Linia lungã înseamnã depresie, terapie la un oarecare punct al vieþii. Un «V» în apropierea încheieturii mîinii simbolizeazã un divorþ. Un «A» simbolizeazã o plecare, o schimbare a destinului. Liniile care urmãresc linia vieþii Muntelui Venus reprezintã îndrumãri spirituale ºi reîncarnãri.

Backup-Pal de la Advanced Wireless Solutions Micul aparat are rolul de a stoca memoria telefonului mobil pînã la 128 Kb. Adicã 1000 contacte. Cu ajutorul unui adaptor universal inclus, orice telefon poate fi conectat la Backup-Pal. Telefoanele sunt furate, se pierd, se deterioreazã ºi cei care au trecut prin asemenea experienþe ºtiu ce greu este sã refacã agenda telefonicã pe care au pierdut-o. Odatã cu achiziþionarea unui Backup-Pal, posesorul nu trebuie decît sã conecteze telefonul ºi sã þinã apasat butonul “Backup” timp de trei secunde. Astfel memoria telefonului este automat stocatã. Este un aparat portabil, cu un diametru de 68 de mm, înãlþime de 25 mm la o greutate de 78 grame ºi funcþioneazã cu trei baterii AAA. Preþul lui este destul de accesibil, variind între 40 ºi 50 de dolari, în funcþie de tipul telefonului. Backup-Pal beneficiazã atît de conectivitate Serial ºi USB, cît ºi IrDa. Poate fi achiziþionat la adresa www.backup-pal.com

Test Drive

GHID DE MOTOARE

Cei de la Hyundai au gãsit un nume perfect pentru un autoturism care-þi dã confortul unei loje ºi buna dispoziþie de la un concert. În plus, merge ºi al naibii de bine

Sonata-maºina muzicalã

Maºinã confort superior, preþ 17.500 euro CIP FOTO LIVIU SCRIPCARU

EMIL MOLDOVAN

moldovan@ftr.ro

AM PRELUAT maºina la ieºirea cãtre Floreºti. Scaunul avea suport lombar ºi era încãlzit electric. Cel mai bun scaun din maºinã. Eram ca-n lojã. Am pornit maºina ºi am auzit primele sunete. Motorul 2.0 era mai „supãrat” ca la Santa Fé, dar nu-mi displãcea deloc. Semnalizez ºi vreau s-o iau din loc, dar niºte beepuri e-

nervante invadeazã maºina. Nu aveam centura. Rezolv problema ºi pornim cãtre Tarniþa. Apãs acceleraþia, trecem de Metro ºi intrãm în Floreºti. Încetinesc la 50 km/h ºi încep sã cunosc maºina. Computerul de bord îþi aratã cam tot ce vrei sã ºtii despre ea: consumul actual, numãr de kilometri parcurºi de la ultimul plin, distanþa care se mai poate face

cu motorina din rezervor ºi multe altele. Oglinzile laterale sînt foarte mari ºi vezi tot ce se întîmplã în spate. Airbaguri în toate pãrþile. În oraº, acestea se pot dezactiva de la un buton din bord, dar nu este recomandat. Pe bancheta din spate, colegul meu stãtea ca un boier. Ar încãpea lejer patru persoane, numai cã legea nu o permite. Am reglat tempe-

ratura la 21 de grade ºi am mers mai departe. ªOFERUL CA DJ / Am trecut de Floreºti ºi atît am aºteptat. 140, 150, 160 km/h. Maºina era incredibil de silenþioasã. Cauciucurile Dunlop, combinate cu jante din aliaj uºor de 17 inci îºi fãceau excelent treaba. Sonata stãtea perfect pe drum. Era totuºi prea liniºte ºi atunci am

dat drumul la muzicã. Aºezatã perfect pentru a putea fi manevratã, mai sus ca la alte maºini, combina muzicalã radio-cass-cd-mp3 era de-a dreptul impresionantã. Cele ºase boxe din dotare se auzeau perfect pe muzicã irlandezã. Nu mulþi se pot lãuda cu un astfel de sistem audio în maºinã. Partea cea mai interesantã este cã ºoferul are control complet asupra sistemului,

DACIA 1100

În anul 1966 au început lucrãrile pentru construcþia Uzinei de Autoturisme din Piteºti. Prima maºinã Dacia, modelul 1100, a fost construitã dupã Renault 8 ºi a ieºit pentru prima datã pe strãzi în 3 august 1968. Primul automobil fabricat în fabrica Dacia a fost oferit cadou familiei Ceauºescu. În 1969 se construieºte prima Dacie 1300 sub licenþa Renault 12, care continuã pînã în 1978, cînd se încheie contractul cu marca francezã. În anii urmãtori sînt fabricate Dacia 1320, 1325, 1307 ºi 1309. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism de concepþie 100% româneascã, Dacia Nova. În 1999 Dacia devine o marcã a Grupului Renault, iar în 2000 are loc lansarea modelului Dacia SuperNova. În 2003 se lanseazã Dacia Solenza, iar anul urmãtor este scoasã pe piaþã modelul Logan. Dacia Logan MCV a fost lansatã anul acesta. (Andreea Câmpeanu)

de pe volan. Mã simþeam ca un veritabil DJ. PE VALEA SOMEªULUI / Drumul era dezastruos. La început, am intrat în gropi cu vitezã destul de mare, dar suspensia a preluat ºocurile excelent ºi fãrã zgomot. Pe serpentine, maºina stãtea cuminte pe banda ei chiar ºi la curbele foarte mari. Ne-am rãtãcit ºi nu am gãsit lacul. Am întors

PATRU DECENII drumul de la 1100 la Logan

maºina, destul de greu pentru cã e imensã (4, 8m lungime ºi 1, 8 lãþime) ºi am plecat înspre casã. Nu ºtim ce a apãrut mai întîi: numele sau maºina. În orice caz, celor de la Hyundai lea ieºit, maºina este într-adevãr muzicalã. ªi dacã o execuþie de-a lui Ronaldinho poate fi o „simfonie de gol”, conform unor comentatori sportivi, Sonata este o simfonie de maºinã.

1310

SuperNova

Solenza

1300

Logan

30 ] ZODII / METEO

Berbec

ASTROGRAMA

Berbecul este probabil singura zodie care nu se poate plînge de nimic în aceastã perioadã. Asta nu înseamnã cã vor avea parte de cine ºtie ce realizãri spectaculoase, ci doar cã urmeazã niºte zile pline de liniºte ºi armonie. Berbecii ar trebui sã profite de aceastã stare de bine pentru a petrece mai mult cu familia ºi prietenii. Nu le-ar strica deloc sã-ºi reîncarce bateriile, pentru cã îi aºteaptã noi provocãri. La job, vor simþi nevoia sã mai tragã chiulul ºi vestea bunã e cã, de data asta, chiar îºi pot permite s-o facã.

Ana Maria Georgescu (17 ianuarie 1987) Carte de vizitã - s-a nãscut în ªimleul Silvaniei - ºi-a început cariera muzicalã la vîrsta de 4 ani, îndrumatã de profesorii Ioan Mureºan ºi Petre Gilguþa - a cîntat la Palatul Copiilor din Zalãu muzicã uºoarã pentru copii, compusã de Marius Þeicu - a studiat în paralel chitara

Taur

Premii: Locul I la Festivalul „Micul Prinþ” Locul III la „Ursuleþul de Aur” din Baia Mare Trofeul Festivalului Mamaia în 2001, cu piesa „Ochii tãi” (muzicã ºi text Sandy Deac) Albume: 2001 – Ochii tãi (pop) 2001 – Vine seara lui Crãciun (colinde) 2002 – Primul Dans (pop) 2006 – Cîntec pentru tine (dance)

Nativul este inteligent, plin de viaþã ºi comunicativ. Spirit practic, muncitor ºi disciplinat va cãuta sã îºi defineascã permanent sinele. Integru, credincios ºi plin de dorinþa de a-i ajuta pe cei din jur, va lucra atît asupra sa cît ºi la mediul înconjurãtor (oameni, spaþiu, atmosferã etc.) pentru a-l compatibilza cu sine ºi propriile-i valori. Om de carierã prin definiþie, imaginea sa este foarte importantã, iar pentru îmbunãtãþirea ei nu se va da înapoi de la nimic. Aceasta face ºi ea parte din lungul drum al înþelegerii propriului sine. Acelaºi scop îl va avea ºi cãutarea a noi ºi noi provocãri sau sensuri ale vieþii. Spirit liber, minte deschisã ºi iscoditoare, are tendinþa de a se opune regulilor sociale ºi face tot posbilul sã elimine mãºtile ºi convenienþele de orice tip. Din aceastã cauzã va intra, nu o datã, în conflict cu persoanele mai conservatoare ºi refractare la schimbãri. Naturã spontanã ºi creativã, va avea nevoie de liniºte ºi calm în jurul sãu, de multã afecþiune, pentru a se putea exprima la adevãrata valoare. Prietenos dar, în aceeaºi mãsurã, ºi introvertit, nativul va avea dificultãþi în a pãstra relaþiile sale (de prietenie sau intime). Individualitatea deosebitã, talentele artistice ºi dorinþa a de a-ºi impune propriile valori sînt definitorii pentru destinul sãu. Mare amator de plãceri, nativul trebuie sã fie atent la excese. Între exprimarea creativitãþii ºi experimentarea plãcerii trebuie sã înveþe sã traseze o graniþã cît mai clarã. Dacã nu va face acest lucru riscã sã devinã sclavul propriilor plãceri, uitînd adevãratul scop: definirea sinelui prin intermediul creativitãþii, talentului ºi imaginaþiei sale. Nu îi va fi deloc uºor, cãci are capacitatea de aºi accepta cu mare uºurinþã pãrþile negative. Totuºi, voinþa puternicã pe care o posedã va ajuta nativul sã renunþe la tendinþele sale negative. Mai greu îi va atunci cînd a înaintat prea mult spre partea negativã a spiritului sãu. Sexul, ºtiinþele oculte ºi moartea posedã o atracþie deosebitã pentru el (e vorba de spiritul nativului). Curajul sãu se poate transforma, deseori, în agresivitate, în special atunci cînd considerã cã îi sînt încãlcate drepturile sau libertãþile. Provocãrile ºi aventurile pe care le cautã permanent îi vor defini atît personalitatea cît ºi destinul. ALCAZAR

Taurii singuri vor trece prin emoþii legate de dragoste, pentru cã persoana doritã va avea chef de jocuri. E bine sa nu cedeze, sã fie calmi, pentru cã lucrurile se vor întoarce în avantajul lor. Celor care se aflã în cuplu le merge foarte bine, mai ales pe latura sexualã. La sfîrºitul perioadei se vor bucura de o creºtere financiarã pe linie profesionalã, posibil chiar o mãrire permanentã de salariu.

Gemeni Gemenii se vor trezi în faþa unei situaþii delicate: li se va solicita o sumã de bani din partea unei persoane pe care nu o pot refuza, însã acest lucru i-ar destabiliza financiar pentru o scurtã perioadã. Au de ales între a face un sacrificiu sau a supãrã un prieten. În dragoste, vor primi niºte acuzaþii de infidelitate care îi vor jigni destul de tare. E bine totuºi sã ofere partenerului explicaþii, pentru cã tãcerea va fi interpretatã în defavoarea lor.

Rac Nativii în rac se bucurã în continuare de o perioadã deosebit de bunã, mai ales în ceea ce priveºte relaþiile interumane. E momentul sã profite de relaþiile lor pentru a obþine avantaje în carierã, sau pentru a cuceri pe cineva. Atenþie la ºcoalã sau profesie: existã riscul unor neglijenþe care le vor da mari bãtãi de cap mai tîrziu! În privinþa banilor, vor primi un cadou substanþial la sfîrºitul sãptãmînii.

Leu

HOROSCOP

Apare o ocazie bunã sã cîºtige rapid ceva bani în plus ºi ar fi foarte bine sã accepte. Vor exista niºte discuþii neplãcute în familie, cel mai probabil cu un pãrinte, în privinþa unor decizii legate de ºcoalã sau cariera. În dragoste, cei care se aflã într-o relaþie au toate motivele sã se gîndeascã la viitor pentru cã astrele sunt de partea lor. Cei singuri, însã, riscã sã se confrunte cu un refuz care i-ar putea deprima destul de tare. Un mic eºec nu trebuie sã-i descurajeze.

Fecioara Fecioarele sunt în pericol sã comitã o gafã majorã care le-ar putea costa o prietenie. Li se va cere un mic sacrificiu, cel mai probabil de naturã financiarã ºi primul impuls va fi sã refuze. Ar fi bine sã se gîndeasca de douã ori, pentru cã gestul lor poate fi ireparabil. Banii, deºi impãrþiþi destul de strict, nu le vor lipsi în aceastã perioadã ºi sunt ºanse sã aibã chiar surpriza unei mãriri de salariu. În dragoste, se bucurã de o comunicare excelentã ºi de multã înþelegere din partea iubitului (iubitei).

Balanþã Sãptãmîna aceasta, Balanþele îºi vor justifica perfect reputaþia de persoane pretenþioase ºi înfumurate. Sunt posibile conflicte de serviciu, cauzate de niºte neatenþii care pot costa mult. În dragoste, balanþele vor fi cam greu de suportat în aceastã perioadã, pentru cã vor fi hipersensibile ºi cam puse pe ceartã. Norocul lor e ca ºtiu sã se bage sub pielea oamenilor, aºa cã greºelile lor vor fi iertate repede.

cu acea persoana, atenþie mare! Li se poate înscena o rãzbunare. În ceea ce priveºte banii, sã nu se aºtepte la mari realizãri ºi sã caute o metodã de a cheltui mai puþin.

Sãgetator Sãgetãtorii muncesc mult sãptãmîna aceasta, dar munca este profitabilã ºi existã posibiliþãti de avansare. Vor avea ocazia sã rezolve probleme financiare care pãreau cîndva copleºitoare ºi sã se revanºeze faþã de unele persoane care iau ajutat cîndva. Relaþiile cu familia vor deveni, în scurt timp, excelente. Atenþie, existã riscul unei rupturi definitive în relaþia cu un prieten apropiat! În dragoste, lucrurile se domolesc puþin: pasiunea mai scade ºi va veni momentul sã ia decizii la rece.

Capricorn Capricornii nu trebuie sã se aºtepte la prea multã acþiune în urmãtoarele zile. Va fi una din acele sãptãmîni în care nu se întamplã mare lucru. Nu este momentul pentru nici un fel de decizie radicalã, mai ales în ceea ce priveºte banii. În dragoste, vor exista mici conflicte, mici ciondãneli cu partenerul, pe care încãpãþînarea capricornilor le va agrava.

Vãrsãtor Vãrsãtorii se vor bucura, în aceastã perioadã, de recompense deosebite pentru unele servicii fãcute recent. Poate fi vorba de un proiect de serviciu, sau pur ºi simplu, de rãbdarea ºi înþelegerea arãtate în domeniul sentimental. Cei care se aflã într-o relaþie vor intra într-o perioadã de maximã armonie. În privinþa banilor, vor fi nevoiþi sã amîne o vreme unele achiziþii importante.

Peºti

Scorpion Pentru scorpioni e un moment favorabil abordãrii unor proiecte îndrãzneþe, mutãrii într-o nouã locuinþã sau eliberãrii dintr-o relaþie nefericitã. Vor avea ocazia reîntîlnirii cu o persoanã pe care nu au mai vãzut-o de foarte mult timp, posibil chiar cineva din trecutul amoros. Dacã au existat tensiuni în relaþia

Peºtii vor avea niºte zile foarte bune. Vor primi veºti de la un prieten apropiat ºi vor avea ºanse mari de reconciliere cu cei cu care sunt în conflict. Vor apãrea ºi cheltuieli neaºteptate, dar care nu le vor destabiliza bugetul. Relaþiile de familie se îmbunãtãþesc simþitor, mai ales dacã au avut neînþelegeri cu pãrinþii. În dragoste, vor avea de luptat cu zvonuri ºi bîrfe rãutãcioase.

Prognoza meteorologicã pentru judeþul Cluj în intervalul 30 noiembrie - 07 decembrie Joi, 30 noiembrie 2006

Vineri, 01 decembrie 2006

Sîmbãtã, 02 decembrie 2006

Vremea va fi în general închisã ºi existã condiþii de burniþã. Vîntul va sufla de la slab la moderat. Temperaturile maxime, în scãdere, vor fi cuprinse între 2 ºi 6 gr. C., posibil mai coborîte în zonele joase cu ceaþã, iar cele minime, între -5 ºi -1 gr. C. În zonele joase se va semnala ceaþã, local persistentã.

Vremea va fi relativ caldã, cu cerul variabil la munte. În zonele joase vor fi condiþii de ceaþã, posibil asociatã cu burniþã. Vîntul va sufla în general slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 ºi 7 gr. C., mai coborîte în zonele cu ceaþã, iar cele minime, între -4 ºi 0 gr. C.

Vremea se menþine relativ caldã, cu cer variabil la munte. În zonele joase, vremea se menþine în general închisã cu ceaþã ºi condiþii de burniþã. Vîntul va sufla în general slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 ºi 8 gr.C., mai coborîte în zonele cu ceaþã, iar cele minime între -4 ºi 0 gr.C. În zonele joase se va semnala ceaþã, local persistentã.

Duminicã, 03 decembrie 2006 Vremea se va rãci uºor, iar cerul va fi temporar noros. Vîntul va sufla slab la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 ºi 7 gr.C., iar cele minime între -4 ºi 0 gr.C. Local, în zonele joase, se va semnala ceaþã.

Luni – Miercuri, 04 – 07 decembrie 2006 Vremea va fi în general închisã. Local, vor cãdea ploi slabe, iar la munte vor predomina ninsorile. Iarna a cîºtigat lupta cu toamna ºi e momentul sã scoateþi la purtat hainele cele mai groase, fularele ºi cãciulile cãlduroase. Sursa: Centrul Meteorologic Regional Transilvania

METODA FTR Cît economisim dacã renunþãm la fumat ?

MARK TWAIN:

pe zi pe an 10 þigãri 22.500 8.212.500 20 þigãri 45.000 16.425.000 30 þigãri 67.000 24.637.500 40 þigãri 90.000 32.850.000 La un pachet care acum costã 45.000 de lei pe an am economisi aproape 1000 EURO

«Sã te laºi de fumat este cel mai uºor lucru din lume. ªtiu asta pentru cã eu am fãcut-o de cîteva mii de ori»

Drum fãrã întoarcere Fumatul? Unii ar spune un viciu. Alþii, un obicei urît ºi deranjant pentru cei din jur. Medicii, chiar ºi cei care fumeazã, spun mereu cã fumatul este un pericol real pentru sãnãtate. Pãrinþii ne spun cã este o cheltuialã inutilã.

În Uniunea Europeanã fumatul nu este bine vãzut. Cei care au cãlãtorit ºi au muncit în Europa au remarcat cã societatea i-a primit destul de rece pentru cã fumau. Iar cînd s-au angajat, au fost admonestaþi pentru pauzele de þigarã, pauze care nu mai sînt tolerate în U.E. CUM SÃ RENUNÞÃM DEFINITIV LA FUMAT? / Dacã v-am convins ºi în sfîrºit v-aþi hotãrît sã renunþaþi la fumat trebuie sã urmaþi cîþiva paºi. Mai întîi, trebuie sã stabiliþi o datã fermã de la care sã porniþi programul. Cel mai bine ar fi, din motive pe care o sã le vedeþi în continuare, sã alegi ca datã de pornire exact o sãptãmînã de la data citirii ºi aprofundãrii acestui program. Dacã-l respectaþi, de astãzi în 8 zile veþi renunþa definitiv la acest obicei costisitor, urît ºi periculos pentru sãnãtatea dumneavoastrã, iar fumatul va fi doar o amintire!

Program ZIUA 1 ªI 2 / Examinaþi-vã comportamentul de fumãtor în aceste 2 zile, utilizînd un jurnal în care sã rãspundeþi la 3 întrebãri simple: 1. De ce fumez aceastã þigarã? 2. Îmi va fi mai uºor sau mai greu fãrã aceastã þigarã ? 3. Ce-aº face în acest timp dacã n-aº fuma? ZIUA 3 / Utilizaþi una din setul urmãtor de „Arme”: Inspiraþi adînc, þineþi aerul în piept pentru cîteva secunde ºi expiraþi exact cum faceþi atunci cînd trageþi primul fum de þigarã. Inspirul profund vã va umple plãmînii de oxigen ºi, la expir, veþi elimina o cantitate mare de dioxid de carbon. Rezultatul acestui exerciþiu va fi o stare de relaxare. Încercaþi ºi veþi vedea! Timp de 5 minute sorbiþi cîteva guri de apã. Astfel, veþi masca dorinþa de a fuma ºi vã va da ceva de lucru cu mîinile. În plus, apa suplimentarã primitã în organism, va elimina nicotina din corpul dumneavoastrã. Substituiþi þigara cu o scobitoare sau ceva similar Ocupaþi-vã cu ceva, orice, staþi ocupat pentru 5 minute Înainte de a deveni o necesitate stringentã mestecaþi o gumã sau încercaþi sã menþineþi în gurã un drops tare, fãrã calorii. Ridicaþi-vã din pat sau de pe scaun ºi miºcaþi-vã continuu timp de 5 minute. Acest exerciþiu va alunga necesitatea de a fuma. Încercaþi chiar ºi un plasture cu nicotinã.

ZIUA 4 / Este ziua Marelui Test. Încercaþi sã eliminaþi (dacã n-aþi fãcut-o deja) 2-3 þigarete din rutina zilnicã. Revizuiþi jurnalul fãcut, eliminînd 1-2 þigarete din „perioadele dificile”. Amintiþi-vã cã fiind în perioada de testare a capacitãþii de renunþare la fumat, nu are rost sã vã supãraþi prea tare pe dumneavoastrã dacã n-o sã reuºiþi. Utilizaþi „Armele”, combinaþia lor putînd sã vã ajute! Dacã n-o sã reuºiþi în nici un fel sã eliminaþi vreo þigarã din „perioada dificilã” revedeþi factorii care v-au fost potrivnici ºi ce „Arme” ar trebui sã folosiþi pentru a avea succes în continuare. Dacã participaþi la diferite reuniuni sociale (aniversãri, petreceri, partide de cãrþi etc.) la care toatã lumea fumeazã, fiþi siguri cã partenera / partenerul de viaþã ºtie de programul pe care-l urmaþi – vã poate oferi un sprijin. Încercaþi sã eliminaþi tensiunile negative printr-o plimbare, mestecaþi o gumã sau utilizaþi una dintre „Arme”.

Lupta antitabac se duce ºi pe tãrîm cultural, pe scenele de teatru clujene PUBLICITATE

ZIUA 5, 6 ªI 7 / În aceste 3 zile scopul este sã reduceþi la jumãtate numãrul de þigãri pe care le consumaþi în mod normal. Dacã la început fumaþi 20 de þigarete pe zi, tãiaþi din raþie 10 þigarete. Sau mai multe. Cu cît mai multe cu atît mai bine! ZIUA 8 ...ªI CELE CARE VOR URMA / Aruncaþi din spaþiul dumneavoastrã vizual (sau ascundeþi) tot ceea ce v-ar putea aminti de viaþa de fumãtor atît acasã cît ºi la locul de muncã. Aruncaþi orice ar putea fi asociat cu fumatul: brichete, chibrituri, scrumiere etc. Mai ales îndepãrtaþi orice pachet de þigãri din preajma dumneavoastrã cãci dacã-l aveþi la îndemînã veþi fi predispus sã aprindeþi o þigarã. ªi odatã reaprinsã prima, viciul acesta vã va reprinde în mrejele sale. (Sorin Râºnoveanu)

Ce este NICOTINA? Nicotina conþinutã de þigarete creazã o reacþie biochimicã în corpul fumãtorilor care are un efect imediat asupra stãrii generale, asupra metabolismului ºi a gîndirii dumneavoastrã. Cu cît fumaþi mai mult, cu atît dependenþa faþã de aceste chimicale creºte! Chiar ºi fumãtorii ocazionali ajung sã fie dependenþi datoritã impactului psihologic al nicotinei care influenþeazã starea sufleteascã ºi sentimentele în diversele situaþii cu care vã confruntaþi.

Vã aºteptãm în concesiunile Dacia din judeþul Cluj: S.C. DACIA SERVICE CLUJ FELEAC S.A.:

S.C. SERVICE AUTOMOBILE 2 S.A. :

S.C. SERVICE AUTOMOBILE TURDA S.A.:

Cluj - Napoca, Calea Turzii 213; Tel./Fax: 0264 438 449

Cluj-Napoca, Calea Dorobanþilor 120, Tel./Fax: 0264 410 768

Turda, str. Clujului FN; Tel./Fax: 0264 313 444

32 ] FIÞE DE CLUJ Clujeanca a participat la Miss World, iar acum este imaginea mãrcii de lenjerie Piera

DELIA COLDEA de la Botezatu la Ungaro

ANDREEA CÂMPEANU

campeanu@ftr.ro

DELIA COLDEA este o tânãrã clujeancã de 20 de ani, dar deja cu un palmares bogat în modeling. Nu ar renunþa la ºcoalã sau la oraºul ei nici în ruptul capului. A fost fotografiatã în lenjeria Piera pentru un Tîrg Internaþional din Italia, iar fotografiile sînt acum în magazinele Piera din Cluj ºi Timiºoara. Ea a participat la cele mai mari prezentãri de modã din Bucureºti, Iaºi ºi Cluj, a fost hostess ºi a defilat la balurile cluburilor Rotary ºi Lions. A prezentat de mai multe ori pentru lenjeria Jolidon, a îmbrãcat creaþii ale unor designeri cunoscuþi printre care Dada sau Botezatu. A participat la concursul organizat de revista Cosmopolitan din care s-a retras, însã, dupã ce a fost selectatã sã participe la concursul Miss World.

lucreze la Bucureºti pentru cã a dezamãgit-o oraºul, oamenii ºi agenþiile de modeling. „Cînd am fost la Miss World ne-au purtat de la un hotel la altul, nu au avut grijã de noi. E foarte riscant în capitalã, pentru cã poþi sã munceºti mult ºi e posibil sã nu fii plãtitã. Eu am primit banii abia dupã ºase luni ºi au fost fete care nu au luat încã nimic, din cîte am auzit”, mãrturiseºte Delia. Ea adaugã cã de cele mai multe ori, în capitalã, castingurile sînt aranajate cu agenþiile de modeling. Fetele

LA BUCUREªTI DESIGNERII SE POARTÃ URÎT / „La Cluj nu e prea multã activitate în domeniul modei, iar banii sînt puþini” spune Delia. Totuºi, ea nu vrea sã

sînt tratate urît la prezentãrile de modã: „Designerii, în special cei mai cunoscuþi, þipã la noi, chiar dacã lucrãm bine ºi sînt foarte exigenþi” spune ea.

E MAI BINE LA SHOOTING / Delia preferã ºedinþele foto de la Cluj în locul prezentãrilor de modã, ºi cel mai bine a lucrat cu Andreea Becichi: „E foarte talentatã, mã mir cã nu a plecat din þarã. Cu ea, fiecare ºedinþã foto are o poveste ºi e atentã la fiecare detaliu, pune muzicã, are grijã ca modelul sã

se simtã cît mai bine”. În schimb, dupã cum povesteºte Delia, prezentãrile de modã sînt obositoare. Acum, ea e studentã la Comunicare ºi Relaþii Publice ºi nu ar renunþa la ºcoalã chiar dacã s-ar pune problema sã lucreze în modã în strãinãtate. Singurul care ar putea-o face sã se rãzgîndeascã este creatorul ei preferat, Emanuel Ungaro. „Îmi plac foarte mult toate colecþiile lui ºi, spre uimirea mea, imaginea mãrcii este chiar o româncã, Diana Dondoe.”

Delia Coldea a fost fotografiatã pentru concursul Miss World

Publicitate

Vã aºteptãm în concesiunile Dacia din judeþul Cluj: S.C. Dacia Service Cluj Feleac S.A.: S.C. Service Automobile 2 S.A. :

S.C. Service Automobile Turda S.A.:

Cluj - Napoca, Calea Turzii 213; Tel./Fax: 0264 438 449

Turda, str. Clujului FN; Tel./Fax: 0264 313 444

Cluj-Napoca, Calea Dorobanþilor 120, Tel./Fax: 0264 410 768