Foaia Transilvana

PAGINA 2

Anul 2, nr. 50

Lumea vãzutã de la Cluj

www.ftr.ro

8 Noiembrie 2007 32 pagini preþ

1,5 lei

apare JOI

Scandalul Roma

T R A N S I L V A N Ã

de CORNEL NISTORESCU

PUBLICITATE

Italienii din Cluj: România nu-i o ºatrã!

PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ PAGINA 9

AEROPORTUL NOKIA MUªCÃ DIN CLUJ

DOSAR FTR: OBIECTIV AEROPORTUL

Cum sã fugi din România ca sã ajungi profesor universitar în S.U.A.

ªUETE CU VEDETE

PAGINA 28

PAGINILE 3 - 5

TRANSFERURI

CFR respectã normele UE SPORT

PAGINA 30

Cãtãlin ªtefãnescu vrea Cinematecã în Cluj

TIMP LIBER PAGINA 27

2]

LUMEA VÃZUTÃ DE LA CLUJ

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Sã-þi spun ceva de Cornel Nistorescu

Bietul Mailat! Niciodatã nu va înþelege ce fitil a aprins! O tîlhãrie stupidã ca toate tîlhãriile, fãcutã din foame, din disperare, din ignoranþã, dintr-o apãsare ce vine ºi din generaþiile de bunici ºi strãbunici. În acelaºi timp, tîlhãria lui Mailat n-a fost comisã doar cu mîna retardãrii sale socio-culturale. În actul sãu comis la periferia Romei e ºi un pic din nepãsarea primãriei care-i condamnã fapta. Cum s-au putut dezvolta acele colonii ale disperãrii de la periferia Romei fãrã ca Roma sã reacþioneze?

Una dintre cele mai vechi metropole ale lumii avea chiar pe la începutul anilor 1990 sute ºi mii de emigranþi veniþi din Estul Europei care trãiau în grote. Nu în barãci de scîndurã ºi plastic ci în scobiturile stîncilor ce se ridicã în preajma oraºului etern. Ce credeau mai marii Romei? Cã mulþimile flãmînde vor fi absorbite pe nesimþite, fãrã costuri, fãrã durere, fãrã programe municipale, guvernamentale ºi europene. Ce au crezut italienii, cã pe cei buni îi pun la muncã pe jumãtate de leafã italianã iar pe cei rãi îi lasã sã se resoarbã la periferie? A crezut Roma civilizatã cã dacã ignorã o problemã socialã ea se rezolvã de la sine? Infracþiunea lui Mailat ar fi un bun moment pentru a-i întreba pe italieni ce programe au pentru combaterea sãrãciei ºi infracþiunilor din rîndul emigraþiei estice? Cît au cheltuit pentru? Disconfortul de dinaintea oricãrui rãspuns n-ar putea sã ne scape. La fel ºi cu România. Oricît de condamnabili sînt italienii pentru atitudinea lor exageratã, nepãsarea noastrã a fost ºi ea în mîna lui Mailat în timp ce a comis aceastã tîlhãrie ºi celelalte fãcute înainte. Ce a fãcut România pentru Romulus Mailat ºi pentru cei ca el? Dacã n-ar fi fost americanii ºi unii strãini din ONG-uri, am fi continuat sã nu-i vedem, sã o þinem tot în capitalismul nostru sãlbatic. Aºa am mai stimulat o dezbatere, o masã rotundã, am mai fãcut douã-trei locuri pentru studenþi, poliþiºti ºi asistenþi sociali cu

Scandalul ROMA

destinaþie expresã. Ar trebui sã fim oneºti ºi sã recunoaºtem cã ne-a bucurat de emigrarea în masã a sãracilor ignoranþi, crezind cã am scãpat de o problemã. Zicem cã-i o problemã ºi recunoaºtem repede cã-i aºa pentru a nu ajunge în situaþia de a constata cã este chiar o tragedie a Europei contemporane. ªi acum, cînd subiectul a devenit unul de maximã importanþã, zicem cã þiganii sînt de vinã. Ei ne stricã imaginea, ei au declanºat un scandal pe care nu-l mai vedem terminat. Ba un politician cu materia cenuºie în cãlduri zice cã italienii au dreptate sã se poarte cum se poartã.

Cît timp au cheltiuit politicienii români pentru a convinge cã situaþia romilor ºi a sãracilor din România a trecut de limita suportabilitãþii? Ce dosare ale problemei au dus la Bruxelles? În general, cît timp au cheltuit pentru asta ºi cît pentru scandaluri, nu ºi în ce scop? Chiar ºi preºedintele, el cît s-a luptat pentru cauzã în raport cu timpul pierdut pentru circ ºi lucrãturi?

Noi încã facem diferenþa dintre þigani ºi români, de parcã asta ne-ar dezlega de obligaþia de a rezolva situaþia lor.

Dar Uniunea Europeanã ce face? Cere Italiei sã respecte dreptul la liberã circulaþie ºi sã nu expulzeze decît individual, dupã ce s-a respectat dreptul la apãrare. Adicã sã crape în mod legal, cu respectarea tuturor normelor de civilizaþie! Dar cînd este sã punã banii pentru salvarea lumii sãrace, atunci pardon, ea n-a completat corect formularele ºi n-a întocmit proiectele dupã standard. Cînd sã ia banii, Europa civilizatã, prin reprezentanþi, n-are nici un scrupul. Pe douã acadele ºi-un gablonz ea a luat oþelul, petrolul, cimentul, orice pentru cã noi nu ºtim sã le utilizãm ºi, pe deasupra, sîntem corupþi. Cînd sã scoatã profit din Est, n-are nici o milã. Cînd sã dea bani pentru progresul regiunii sau a populaþiilor sãrace de aici, mai vedem!

Situaþiunea româneascã: din urbea lui Bucur

de Ioan Groºan

Maramureºence la Paris Beneficiind de o bursã subiectivã a Ioanei Crãciunescu (aºa numeºte excelenta poetã ºi actriþã faptul cã te gãzduieºte în studioul ei de douã camere din piaþa Menilmontant din Paris timp de douã sãptãmîni, în vreme ce ea joacã în România), - bursã de care au beneficiat ºi alþi scriitori, artiºti plastici, actori din þarã, bîntuiam cît era ziulica de lungã prin cartier, în arondismentul 11.

Un cartier de imigranþi marocani, tunisieni, algerieni, dar ºi chinezi, coreeni º.a.m.d. ªi într-o zi, intrînd într-un bar mãrunþel ce se numea chiar aºa , Le chiquito, nu micã mi-a fost mirarea sã aud pe barman ºi pe muºterii vorbind româneºte, ºi nu oricum, ci în dialect maramureºean. Aºa am aflat cã existã acolo în cartier o întreagã colonie de pe la noi, majoritar femininã, puternicã ºi fãrã complexe instalatã în mãruntaiele Parisului. Sînt barmane, menajere, baby-sitter, bucãtãrese etc. ªi sînt foarte cãutate pentru cã nu furã ºi gãtesc excelent. Lucreazã în continuu, cîºtigînd în medie 1800-2000 euro pe lunã. S-au tras la

Paris unele pe altele, mãtuºile pe nepoate, nepoatele pe veriºoare, veriºoarele pe vecine.

Au soþi ºi copii-declaraþi, dupã cum spun ele, adicã înregistraþi oficial, cu permis de ºedere ºi permis de muncã, cu asigurãri de sãnãtate, cu impozite plãtite.

Singurul lucru nepermis pe care, în acel bar, am vãzut cã-l fac, e cã din cînd în cînd clienþilor fideli, arabi în special, le vînd licoarea noastrã tradiþionalã, de ºaizeci de focuri, aflatã la mare preþ. M-am simþit mîndru: horinca a bãtut calvadosul. Dar cel mai haios lucru e felul cum vorbesc.

Fiindcã deja se aflã la Paris de opt-nouã ani, o rup biniºor în limba lui Voltaire, dar nu-ºi uitã nici idiomul de-acasã, aºa cã poþi asista la dialoguri de felul celui pe care l-am auzit eu între douã colege de garsonierã, Anuþa din Rozavlea ºi Mãrie din Botiza: Salope! Je t’ai le dit hier sã faci un ptic de curãþenie! - Je m’en fou! - Alors, du-te-n p...!

Sã mai zicã cineva cã nu sîntem francofoni din moºi-strãmoºi...

ABONEAZÃ-TE LA FOAIA TRANSILVANÃ Preþul abonamentelor*: 3 luni: 6 luni: 12 luni:

18 lei 36 lei 72 lei

* Preþurile afiºate sînt exprimate în lei ºi includ TVA de 9%. Se adaugã taxa de distribuþie perceputã de firma care factureazã serviciul de abonare ºi distribuþie

VÎNÃTOAREA DE MUºTE O romã de frunte a Clujului, Ana Varga va primi înapoi trei kilograme de aur confiscate de Miliþie în 1970.

Ne întrebãm dacã judecãtorii care au aprobat restituirea au inclus ºi gîturile sau degetele pe care se odihnesc bijuteriile. Dacã da, sîntem siguri cã Ana îºi va deschide o ºaormãrie, unde se vor servi produse proaspete ºi calde.

Venit la Cluj, ministrul Muncii,

Paul Pãcuraru s-a întîlnit cu pensionarii ºi asociaþiile de pensionari din oraº ºi din Turda. Acest ministru are o viziune exactã asupra conceptului de «muncã» la români, motiv pentru care ne întrebãm de ce nu s-a întîlnit ºi cu ºomerii, cersetorii sau boschetarii de la Matei Corvin, care se ºtie cã oricînd sînt gata sã punã osul la muncã.

Pentru a preveni luptele de stradã între «U»-iºti ºi «CFR»-iºti, Jandarmeria Cluj s-a hotãrît sã împartã în rîndul microbistilor recalcitranþi pliante. Sperãm cã în interiorul pliantelor se ascund bastoanele de cauciuc ale jandarmilor iar împãrþeala se va face în mod egal, pe spinarea ambelor tabere.

Adjunctul (DGCCOA), Toma Rus, a fost detaºat în Italia, pentru a se ocupa de problemele românilor de acolo. Ne minunãm cum o fiinþã poate fi atît de altruistã, întrucît se ºtie cã Rus are destule probleme ºi la Cluj. ªi, în sfîrºit, o veste bunã pentru clujeni. A crescut rata ºomajului. Bineînþeles, vestea e bunã pentru clujenii cu firme, nicidecum pentru cei care sînt nevoiþi sã trãiascã din ajutorul de ºomaj, aºa cã, restul de 350.000 pot sã se relaxeze ºi sã nu

uite cã, cei de la AJOFM sperã sã «reuºeascã» sã creascã rata ai mult pînã la sfîrºitul anului. Vorba aia: «ªi la mai mare!».

O ultimã dezvãluire otevistã ne

anunþã cã Elodia, femeia care a pus pe jar o þarã întreagã ºi jumãtate din Diaconescu, a fost îngropatã cu telefoanele mobile. Sperãm ca PUBLICITATE

viitoarea siglã OTV sã nu aibã mesageria vocalã activatã pentru cã toþi pensionarii cu mobil vor plãti facturile telefonice în locul gazului sau curentului.

Mãnãºturenii de pe strada Mehedinþi mulþumesc din tot sufletul firmei de distribuþie Miru ai cãrei angajaþi le lasã, conºtiincioºi, facturile

pe o cutie din faþa blocului. Ca rãspuns, promit cã ºi ei vor depune plata facturilor, pe aceeaºi cutie ºi cã aºteaptã firmele care le furnizeazã televiziunea prin cablu, telefonia ºi internetul sã vinã sã ia banii.

Din tot scandalul crimei din Italia, am înþeles urmãtoarele lucruri: pentru italieni, între Rromânia ºi România

nu e nici o diferenþã, iar Realitatea TV militeazã fãrã sã o ducã mintea pentru crearea unui stat al þiganilor.

Aºa i-a scãpat porumbelul unei fãtuci de la ºtiri cînd l-a fãcut pe Mailat «cetãþean rrom de origine românã».

Aºa cã e oficial, va exista Republica Nepopularã Rromânia, prima þarã cu mai mulþi emigranþi decît locuitori.

Loulou

OBIECTIV: AEROPORTUL

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

DOSAR FTR

]3

Aeroportul din Cluj a intrat într-un con cu turbulenþe periculoase. Liberalii de la Consiliul Judeþean vor sã cheltuiascã milioane de euro pentru o pistã în oraº, vor sã devieze ºi cursul Someºului, locuitorii din Someºeni fac memorii contra aeroportului, societatea civilã organizeazã dezbateri din care reiese cã trebuie cãutate noi soluþii. Foaia Transilvanã vã oferã mai multe puncte de vedere care duc spre o concluzie clarã: politicienii trebuie sã se retragã ca sã vorbeascã specialiºtii.

Proiecte electorale care înghit bani ºi ies prost

Aeroportul Nokia muºcã din Cluj PNL face acum din Aeroport ºi din investiþia Nokia un stindard electoral pentru care cel mai probabil cã vom plãti scump, dar el va purta ºtampila PNL. Tot astfel, PSD s-a grãbit sã facã un contract cu Bechtel înainte de campania din 2004 riscînd compromisuri financiare ca sã poatã sã se laude cu autostrada în campanie.

Ulterior, construirea autostrãzii a fost tergiversatã tocmai pentru cã acel contract a avut nevoie de numeroase renegocieri. Ceea ce demonstreazã cã astfel de angajamente pe picior de campanie electoralã nu sînt temeinic fãcute ºi pot costa mai mult decît fac.

Experienþa unui proiect electoral fãcut în grabã ºi prin combinaþia politicã - interese de afaceri pare cã se va repeta în cazul proiectului „aeroport pentru Nokia”.

Construirea acestuia în interiorul oraºului este o condiþie prevãzutã în contractul cu Nokia, de data aceasta semnat de liberali.

RUXANDRA HUREZEAN

NOKIA ELECTORALÃ / Autostrada Transilvania era absolut necesarã aºa cum este necesar un aeroport mai mare la Cluj, lucru recunoscut de toatã lumea. Dar asta nu justificã contractele dubioase încheiate ºi într-un caz ºi în celãlalt între statul român ºi partenerii din afarã, pentru cã ele înseamnã bani din buzunarul cetãþenilor.

Contractul cu Bechtel pentru construirea autostrãzii nu a fost desecretizat la început tocmai pentru cã ascundea condiþii proaste pentru România, aºa cum astãzi, contractul cu Nokia în care este prevãzutã ºi obligativitatea

«

CALCÃ PE CADAVRE / Între promisiunile lui Marius Nicoarã faþã de Nokia ºi promisiunile lui Emil Boc faþã de clujeni, aeroportul rãmîne un proiect misterios despre care se pronunþã mai mult politicienii decît specialiºtii. Sãptãmîna trecutã, Autoritatea Aeronauticã de la Bucureºti a dat semne cã proiectul de dezvoltare a pistei spre interiorul oraºului nu ar fi tocmai în regulã. Aceasta datoritã reliefului, înãlþimii clãdirilor vechi ºi amplasãrii oraºului într-un fel de gãleatã. Între Consiliul Judeþean ºi Primãrie mocnea un rãzboi mai vechi pe aceastã temã.

Marius Nicoarã a ameninþat

FOTO LIVIU SCRIPCARU

hurezean@ftr.ro

mai dã autorizaþii de construire în zona viitoarei piste. În acelaºi timp, Boc a rãspuns cã nu are documentaþia oficialã care sã-l îndreptãþeascã sã re-

Ar trebui comandat un audit extern pentru a se stabili dacã amplasamentul ales este cel bun, iar firma care sã facã asta sã nu fie a vreunui frate. Pentru cã ar trebui sã se afle dacã nu cumva este o afacere împotriva intereselor cetãþenilor ºi în favoarea interelor lor de grup. Felul în care este tratat publicul clujean în chestiunea aeroportului ºi a contractului cu Nokia este unul de-a dreptul ruºinos. Cer public desecretizarea contractului cu Nokia! Trebuie sã ºtim ce le-au mai promis bãieþii de la Consiliul Judeþean. Le facem aeroport unde vor ei, demolãm clãdirile cã aºa trebuie, facem autostradã urbanã doar pentru ei, pasarele peste calea feratã, drum judeþean, viabilizãm totul pînã acolo ºi le dãm ºi terenul gratis! Cine e tîmpit sã creadã cã am fãcut o afacere bunã? Bunã pentru cine?

eliberãrii de autorizaþii de construire, viceprimarul Popa hotãrãºte sã meargã la Autoritatea Aeronauticã ºi sã afle de acolo ce mai pot sau nu

«

într-o ºedinþã de Consiliu Judeþean cã recurge la Parchet pentru aceastã chestiune, iar Kerekes propunea sã meargã în instanþã cu Primãria dacã

fuze autorizãrile. Între cele douã instituþii, una PNL ºi alta PD, nu se realiza o colaborare pe aceastã temã. Pe fondul acesta ºi sub presiunea

Mihai Iliescu, profesor universitar la UTCN, expert în drumuri, poduri ºi piste aeronautice autoriza de la Primãrie.

Cei de la AACR se uitã pe hãrþi, discutã despre dealuri, biserici, clãdiri, TetaromEmerson (dupã cum declarã

în zona celor 4,5 km care vor fi afectaþi de aeroport.

Scrisoarea picã prost la Consiliul Judeþean ºi datoritã unui conþinut „neconform cu

«Domnul Nicoarã sã nu ne creadã cã sîntem þãrani! Sîntem totuºi din Cluj!»

Ieri, la Consiliul Judeþean a fost depus un memoriu semnat de circa 250 de persoane din Someºeni, împotriva planului de dezvoltare a aerportului. În memoriu se cere reevaluarea oportunitãþii dezvoltãrii aeroportului în varianta propusã de CJ, ºi se face referire ºi la devierea cursului ªomeºului, care încalcã normele de mediu ale UE.

Ilie Rusu are aproape 76 de ani. Stã în Someºeni ºi are ºi el o dorinþã. Sã se mute cumva culoarele de zbor, pentru cã acum avioanele decoleazã chiar de pe casã de la el, dupã cum povesteºte. „Cînd trece unul greu, uite-aºa mã scuturã în pat! ªi gardurile se crapã! Dacã devine internaþional, e de rãu. Sã facã bine sã mute avioanele pe altã linie”, se plînge Rusu.

Acum vreo doi ani, bãtrînului i-a picat ºi þigla de pe casã din cauza trepidaþiilor produse de avione. Povesteºte cã s-a dus la aeroport ca sã fie despãgubit, dar l-au trimis acasã cu mîna goalã. „Pensia mi-e micã, cum sã-mi cumpãr ciripuri noi?!

Mi-au spus cã le pare rãu, dar nu mi-au

realitatea” pe care Adrian Popa o neagã ºi care a fost folositã în scopul reglãrii unor conturi politice între „liberalii care vor la primãrie”.

Pentru dezvoltarea unui aeroport, fiind vorba de o investiþie serioasã, mi se pare obligatoriu sã fie luate în calcul mai multe variante de amplasare. Trei sau ºapte variante! Exagerez ca sã înþelegeþi cã este important sã se þinã seama ºi de aspectele economice, dar ºi de cele sociale. Trebuie studiate serios mai multe variante cu avantaje ºi dezavantaje. De fapt, asta prevede ºi legea!

Studiul de fezabilitate impune ºi un acord de la Mediu, care presupune acceptul cetãþenilor afectaþi de respectivul proiect. Orice variantã de dezvoltare ar fi, ea trebuie tratatã cu seriozitate maximã pentru cã nu e de joacã. Mie dacã mi s-ar fi dat o astfel de temã, aº fi studiat mai multe variante de amplasare cu avantaje ºi dezavantaje.

Adrian Gurzãu, consilier local PD, membru în comisia de urbanism nostrã de a face aeroporul conform nevoilor Nokia, este þinut la secret de Marius Nicoarã.

Din el, ardelenii poate ar putea înþelege cã dau mai mult decît primesc. PSD atunci, ca ºi PNL acum, ne-au pus în situaþia de a ne aºterne la picioarele investitorilor fãrã sã avem alternative.

Modernizarea aeroportului prin extinderea pistei la 3,5 kilometri în interiorul oraºului este un exemplu de promisiune fãcutã în grabã în faþa Nokiei ºi de proiect superficial aruncat pe piaþã de dragul imaginii publice. Fãrã sã fi luat în calcul toate consecinþele, grãbiþi sã iasã în faþã, într-un an electoral cu mari realizãri la piste, liberalii lui Nicoarã dau peste cap Clujul încercînd sã-i bage cu forþa un aeroport în casã, înainte sã se fi epuizat ºi alte variante posibile. ªi de data aceasta, liberalul Nicoarã ne ameninþã cã orice obiecþie la adresa acestui proiect o va supãra pe „doamna Nokia” ºi poate va pleca de la noi. Dar dacã nu se fac publice clauzele contractuale, (iar Foaia Transilvanã a primit un refuz oficial în acest sens), noi nici mãcar nu vom ºti ce pierdem!

Popa) ºi concluzioneazã cã trebuie sã cearã cît mai repede documentaþia de la aeroportul Cluj pentru a clarifica viitoarea configuraþie a oraºului

dat nimic”. Ilie Rusu mai spune cã traficul de pe aeroport îi omoarã ºi recolta. „Ne face ºi pagubã. Am 21 de ari, dar mi se ard toate, din cauza gazelor. ªi nu vrea nimeni sã cumpere”, spune trist Ilie Rusu.

Un alt bãtrîn care stã în Someºeni vrea ºi el sã intre în vorbã, sã-ºi spunã pãsul. Dar el are alte probleme. Cu canalizarea. Pentru cã, cu avioanele care-i trec zilnic deasupra casei, s-a obiºnuit. „Ne deranjeazã ºi aeroportul, dar treaba aia trebuie fãcutã, pe cînd canalizarea asta e o problemã mare! De la avioane ne cam tremurã geamurile, dar mãcar ºtiu cît e ceasul dimineaþa, cã e un avion la 6.45 ºi unul la 7.10”, povesteºte bãtrînul.

Dumitru Suciu a simþit deja pe pielea lui cum e cu exproprierile. „Am avut un teren pe lîngã ºoseaua care se face de la Vîlcele. Ne-au expropriat ºi ne-au dat la fiecare cam 13 euro pe metru pãtrat. Dar aveam cumpãrãtori care ne-au oferit ºi 50 de euro pe metru pãtrat. útia ne închid ºi ne dãrîmã!”, se plînge bãtrînul. Acum, a mai rãmas cu un teren lîngã viitoarea pistã, de vreo 5.800 de metri pãtraþi. ªtie cã îi va fi luat ºi acesta. N-ar vrea sã opreascã dezvoltarea aeroportului, vrea doar sã i se ofere un preþ corect pentru teren. „Vin peste noi tot timpul avioanele alea mari. ªi vin ºi noaptea. Iar dacã se face ºi pistã din asta lungã, va fi ºi mai rãu. Vor fi avioane ºi mai grele, ºi mai multe, iar la decolare bagã ãºtia o forþã în avion de zbîrnîie toate!”. Credincios, bãtrînul îºi face probleme cã avioanele vor trece ºi deasupra bisericii. Dacã o dãrîmã?

Andreea Duþu

SE POATE SAU NU ZBURA PRINTRE BLOCURI? / Nicoarã l-a atacat pe Popa spunînd cã dacã proiectul aeroportului nu va primi avizul de la Autoritate va fi din cauza vizitei lui la Bucureºti. Deºi, în presa de acum o lunã chiar, surse din Consiliul judeþean declarau cã acest aviz existã deja! Prin urmare, Marius Nicoarã lanseazã o fumigenã care sã distragã atenþia clujenilor de la problemele reale ale acestui proiect, cum ar fi zborul avioanelor de mare tonaj peste oraº, poluarea fonicã ºi pericolul pe care-l prezintã, existenþa unor clãdiri mai înalte decît limita admisã, aºa cum este Catedrala Sfîntul Mihail, sau existenþa unor dealuri care se ridicã precum zidurile în jurul oraºului. Ba mai mult, în paralel cu declaraþiile sale populiste despre viitorul oraºului ºi beneficiile Nokia spune ºi cã acum cautã alt teren pentru încã un aeroport!

Concluzionînd: Clujul nu are acum un aeroport modern, dar, dacã vom avea mai multe campanii electorale, s-ar putea sã avem mai multe aeroporturi.

Mai multe chiar decît ne trebuie!

4]

OBIECTIV: AEROPORTUL

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

F T R

«

Între dezvoltarea aeroportului ºi dezvoltarea economicã localã este o legãturã directã, o statisticã neoficialã spunînd cã 1% din creºterea Produsului Intern Brut (PIB) este cauza creºterii traficului cu 2%. La noi apar ºi alþi factori cum ar fi investitorii strãini, faptul cã Clujul este prin excelenþã un oraº universitar, aportul celor care lucreazã în strãinãtate.

DAVID CICEO DIRECTOR AEROPORT INTERNAÞIONAL CLUJ-NAPOCA

În rãzboiul pistelor, mãrimea conteazã

Clujul o vrea de 3.500 de metri În urmãtorii ani, Aeroportul Internaþional ClujNapoca îºi propune sã aibã o dezvoltare mai mult decît spectaculoasã. Noile terminale, noua pistã de 3.500 de metri ºi noile destinaþii de zbor vor mãri de aproape 10 ori capacitatea Aeroportului, aceasta putînd ajunge, dupã previziunile directorului David Ciceo, pînã la douã milioane de pasageri în viitorul apropiat. Un aeroport mai mare, pentru un oraº care se dezvoltã galopant. Aceasta este nevoia Clujului în acest moment, este de pãrere Ciceo. (D.I. , R.R.)

AEROPORT MARE, MARI INVESTITORI / Problema mãririi Aeroportului Internaþional Cluj-Napoca este strîns legatã de interesul pe care marii investitori au început sã-l aibã în judeþ. De aceea s-a impus nevoia unui aeroport la standarde europene, în care se vor investi peste 100 de milioane de euro. „Dezvoltarea aeroportului este un criteriu important pentru investitorii strãini, Nokia avînd în vedere acest aspect. Momentan sîntem în construcþie cu douã terminale de plecãri ºi sosiri pentru pasageri. La sfîrºitul lui aprilie 2008 se va finaliza terminalul de sosiri, iar în toamna

aceluiaºi an va fi pregãtit ºi terminalul de plecãri, astfel cã Aeroportul Internaþional ClujNapoca va avea o capacitate de pînã la douã milioane de pasageri anual”, precizeazã David Ciceo, Directorul Aeroportului Cluj-Napoca. Fondurile pentru modernizare vin de la Consiliul Judeþean, din venituri proprii ºi venituri de la bugetul central. Reprezentanþii Aeroportului Cluj-Napoca ºi-au exprimat dorinþa de a accesa ºi fonduri europene.

UNA DE 3.500 / Pentru a întîmpina nevoile investitorilor din judeþul Cluj (cel mai important fiind, bineînþeles, Nokia)

principalul obiectiv în strategia de modernizare a Aeroportului a devenit crearea pistei de 3.500 de metri, pentru a permite operaþiunile unor aeronave din gama mediu ºi lung curier cu capacitãþi de operare superioare aeronavelor care opereazã în prezent, dupã cum specificã oficialii Aeroportului. „În prezent pot ateriza doar aeronave de tip Airbus, adicã de pînã în 200 de locuri. Astfel, noua pistã va avea un impact deosebit, asigurînd condiþiile necesare pentru dezvoltarea aeroportului, pînã la 10 milioane de pasageri. Noua pistã de 3.500 de metri va fi amplasatã la 180 de metri faþã de actuala pistã, spre nord, deviatã cu 5 grade din pricina dealurilor din Apahida. Noua pistã va avea un avantaj ºi din punctul de vedere al regimului de înãlþime al construcþiilor”, declarã Ciceo. În acelaºi timp, noua pistã va putea rivaliza cu cea care se construieºte acum la Sibiu ºi care va mãsura doar 1.800 de metri.

TONE TOT PESTE ORAª / În ceea ce priveºte situaþia avioanelor care trec în fiecare zi pe deasupra centrului oraºului, directorul Aeroportului Cluj-Napoca admite cã existã o direcþie recomandatã de survolare, pentru a evita survolarea oraºului, spre est, însã este de pãrere cã noile aeronave, de mai mare tonaj, care

vor trece peste Cluj nu vor avea probleme. „Noua pistã va avea avantaje ºi în ceea ce priveºte poluarea fonicã, atenuîndu-se problemele legate de zgomot pentru cã noile tipuri de avioane care vor putea veni la Cluj sînt mult mai silenþioase faþã de cele care pot ateriza ºi decola momentan de pe aeroport”, precizeazã David

Aeroportul. Schimbarea la faþã Principalele mãsuri preconizate pentru transformarea Aeroportului Internaþional Cluj-Napoca într-un aeroport modern sînt justificate de creºterea traficului intern ºi extern de pasageri. În 2006, prin Aeroportul din Cluj au trecut 244.366 de pasageri, cu 21% mai mulþi decît în 2005.

Anul acesta, estimãrile reprezentanþilor Aeroportului Cluj aratã cã traficul se va plasa în jurul cifrei de 380.000 de pasageri, urmînd ca, în 2001, cifrele sã ajungã la aproape 1 milion. Prin modernizarea ºi dezvoltarea aeroportului se încearcã ºi atragerea companiilor aeriene cãtre Aeroportul din Cluj.

Drept urmare, banii investiþi în infrastructura aeroportului se vor cheltui pentru:

1. Construirea unui Terminal Cargo, unde va fi prelucrat traficul aerian de marfã din Europa Centralã ºi de Vest. Acest terminal „va duce la dezvoltarea traficului aerian ºi la creºterea veniturilor proprii ale Aeroportului Internaþional Cluj-Napoca”, potrivit prezentãrii oficiale a aeroportului.

2. Construirea unui nou terminal pentru pasageri, pentru a putea prelua 1 milion de pasageri pe an.

3. Continuarea lucrãrilor la extinderea platformei de îmbarcare-debarcare.

4. Cale de rulare suplimentarã, deoarece în anumite momente ale zilei programul de zbor este foarte aglomerat.

5. Construirea unei noi piste de aterizare/decolare, de 3.500 de metri.

Nokia... o umbrelã atît de largã

La Nokia Jucu vor lucra pînã la finele anului viitor 3.500 de persoane.

Ceilalþi peste 350.000 de clujeni nu vor lucra acolo, dar vor trebui sã suporte solidar toate pretenþiile firmei care a fixat condiþii aspre pentru a veni în România. Cîte ºi ce condiþii, nu ºtim precis, deoarece contractul e þinut la mare secret. Aflãm însã, rînd pe rînd, dupã ce euforia momentului cã vine Nokia la Cluj a trecut, cã finlandezii au cerut ba niºte pasaje peste calea feratã în valoare de zeci de milioane de euro, ba un aeroport cu pistã de 3,5 kilometri care costã foarte mult ºi care e aproape ilegal sã fie autorizatã din cauza dealurilor din zonã, ba o autostradã urbanã pînã la Jucu. ªi poate multe alte surprize vor mai ieºi, încã nu ºtim cît timp, din cutia Pandorei Nokia. (Claudia Romitan) PRETENÞII MARCA NOKIA / Pentru a veni în judeþul Cluj, Nokia a cerut un teren plat de aproape 100 de hectare.

Autoritãþile judeþene s-au dat peste cap sã îl punã la dispoziþie la Jucu. Terenul

este în prezent în proprietatea Consiliului Judeþean ºi a fost pus la dispoziþie gratuit pentru Nokia. În plus, CJ ºi guvernul s-au obligat sã doteze acest teren cu toate utilitãþile: curent, gaz, apã. Pe terenul de

Ciceo. În privinþa variantei de mutare a Aeroportului la Luna, directorul Aeroportului Cluj-Napoca este de pãrere cã, pe lîngã inconveninetele legate de natura militarã a aeroportului de la Luna, mai existã ºi nemulþumiri în ceea ce privesc condiþiile meteorologice ºi crearea unei noi infrastructuti care ar fi foarte costisitoare.

la Jucu se lucreazã deja intens la noua fabricã. Pînã acum au fost investiþi de cãtre autoritãþi 17 milioane de euro pentru drumurile de acces, racordarea la apã, gaz ºi electricitate. Pînã în toamna urmãtoare, cheltuielile CJ ºi ale guvernului pentru Nokia se vor ridica la 33 de milioane de euro, aºa cum a declarat preºedintele CJ Marius Nicoarã. În schimb, Nokia estimeazã cã va face investiþii de circa 60 de milioane de euro în noua fabricã ºi va angaja în anii urmãtori, cînd va ajunge la capacitate maximã de producþie, 3.500 de oameni. ...CU DEDICAÞIE PENTRU ROMÂNIA / Nokia Village de la Jucu are un cores-

pondent în Ungaria, la Komarom. De altfel, reprezentanþii companiei au afirmat cã vor respecta „reþeta” de la Komarom ºi la Jucu. Parcul Nokia de la Komarom a însemnat o investiþie a finlandezilor de circa 100 de milioane de euro pentru o unitate de producþie.

Alãturi de Nokia, în parcul Komarom s-au instalat ºi furnizorii sãi, astfel cã se oferã circa 15.000 de locuri de muncã.

Parcul tehnologic Nokia de la Komarom a fost ridicat în 2000 pe baza unui parteneriat cu administraþia localã.

Parteneriatul nu prevedea însã cã municipalitatea din Komarom va face drumuri, poduri, aeroporturi, autostrãzi special pentru Nokia. ªi asta deºi în zonã

ºomajul era de 15%, iar venirea Nokiei a redus semnificativ procentul celor care nu au unde sã munceascã ºi a relansat zona.

La Cluj procentul de ºomaj este mult mai mic. ªi totuºi Nokia a avut pretenþii mult mai mari pentru a veni în România, deºi se ºtie cã aici forþa de muncã este mai ieftinã ca în Ungaria. Pretenþii pe care autoritãþile locale s-au grãbit sã ºi le asume ca obligaþii: teren gratuit, pasaje peste calea feratã, autostradã, aeroport.

Adicã investiþii mai mult decît costisitoare pentru bugetul local ºi de stat.

Totul pentru ca Nokia sã vinã la Jucu ºi sã angajeze 3.500 din cei aprope 400.000 de clujeni. A meritat efortul?

FOTO LIVIU SCRIPCARU

D O S A R

OBIECTIV: AEROPORTUL

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Aeroporturi grele Bucureºti Otopeni Timiºoara Bucureºti Bãneasa Cluj-Napoca Sibiu

]5

Vin în Cluj Una dintre ultimele ºtiri legate de destinul Aeroportului Internaþional Cluj-Napoca aratã cã reprezentanþii companiei aeriene Lufthansa a hotãrît sã zboare ºi de la Cluj.

Lufthansa se alãturã celorlaltor companii care opereazã zboruri de pe aeroportul clujean, între care se numãrã TAROM, CARPATAIR, BLUE AIR, ROMAVIA ºi WIZZ AIR.

trafic – 3.497.938 pasageri distanþã faþã de oraº – 16,5 km trafic – 742.867 pasageri distanþa faþã de oraº – 15 km trafic – 672.852 pasageri distanþa faþã de oraº – 7 km trafic – 244.366 pasageri distanþa faþã de centrul oraºului – 10 km trafic – 63.629 pasageri distanþa faþã de centrul oraºului – 5 km (Datele au fost înregistrate în anul 2006)

D O S A R

Consiliul Civic Local se implicã, civic ºi local

Sã se dezvolte, dar sã fie ºi un aeroport alternativ!

„SOMEªENII” DETURNEAZÃ PROIECTELE / Potrivit preºedintelui CCL, Iosif Pop, surpriza dezbaterii a constituit-o prezenþa locuitorilor din Someºeni, care deºi nu fuseserã invitaþi au fost anunþaþi despre acest eveniment de cãtre ONG-uri. „Administraþia a fost uºor surprinsã cã existã o atitudine civicã atît de pronunþatã, dar pe noi ne-a bucurat pentru cã, pînã la urmã, a fost o dezbatere spontanã”, afirmã Pop. Singura reacþie negativã, considerã acesta, a venit din partea comandantului aeroportului: sentimentul cã a fost

«

N-am suficiente elemente ca sã fac un comentariu pertinent referitor la deplasarea lui Adrian Popa la Autoritatea Aeronauticã. Am suspiciuni însã. Bãnuiesc cã viceprimarul s-a dus cu un mandat de la primar sã discute probleme care þin de Consiliul Local... Bãnuiesc cã viceprimarul s-a dus cu un mandat de la Consiliul Judeþean sã discute o chestiune care era legatã de platforma partidului... Ce cred însã cã ar fi trebuit spus în aceastã dezbatere e cã transparenþa trebuie sã-ºi facã loc mai mult, indiferent cã sîntem în zona administrativã sau politicã. Face bine ºi s-ar fi evitat foarte multe suspiciuni.

IOSIF POP, PREºEDINTELE CONSILIULUI CIVIC LOCAL

FOTO LIVIU SCRIPCARU

Consiliul Civic Local (CCL) a luat ºi el în vizor problema dezvoltãrii Aeroportului Internaþional Cluj-Napoca. La dezbaterea publicã organizatã pe 24 octombrie au participat Marius Nicoarã, preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, primarul Emil Boc alãturi de viceprimarii Adrian Popa ºi Boros Ianos, comandantul Aeroportului David Ciceo, specialiºti din cadrul Universitãþii Tehnice Cluj, Agenþia Regionalã de Mediu, reprezentanþi ai ONG-urilor locale, dar ºi cetãþeni. Ideea unei discuþii publice pe aceastã temã îi aparþine, de fapt, arhitectului Emanoil Tudose, care acum douã luni a cerut CCL sã organizeze o dezbatere în acest sens. (Mihai Gãdãlean)

F T R

o „acþiune organizatã care sã-l deturneze din proiectele pe care le are pentru aeroport”.

David Ciceo a vãzut o dozã de dezechilibru în dezbatere, cu care Iosif Pop este de acord, în sensul în care s-a simþit lipsa mediul de afaceri, beneficiari direcþi ai dezvoltãrii aeroportului.

IPTANA ªI MINISTERUL AU RETICENÞE / Locuitorii din Someºeni ºi-au jucat în principal cartea interesului

propriu: i-au interesat mai degrabã preþurile terenurilor, introducerea prealabilã a acestora în intravilan, dar ºi problema zgomotului. La acest ultim punct, ºi CCL a insistat pentru schimbarea unghiului de zbor aºa încît avioanele sã nu mai zboare peste centrul oraºului.

Propunerea Consiliului Judeþean are ºi o soluþie: direcþia de decolare ºi de aterizare sã fie obligatoriu spre Apahida. Dacã pentru participanþi aceasta a însemnat ajungerea la un con-

sens, ea nu a fost acceptatã de proiectantul Iptana ºi de Ministerul Transporturilor, deºi, spune Pop, „nu ar avea o motivaþie suficientã ca sã-ºi susþinã poziþia cu care au plecat la drum”.

VARIANTA LUNA NU E EPUIZATÃ / Preºedintele CCL susþine ºi ideea PNÞCD Cluj de a devia transporturile aeriene de marfã spre aeroportul militar de lîngã Cîmpia Turzii, în contextul creºterii ac-

centuate a populaþiei în zona metropolitanã care, astfel, va duce ºi la creºterea frecvenþei zborurilor ºi a deranjului fonic.

Astfel, soluþia susþinutã de CCL e ca, în paralel cu dezvoltarea Aeroportului Someºeni, sã înceapã studiile, proiectarea ºi execuþia unui aeroport internaþional alternativ care sã preia mai ales partea de mãrfuri, dar ºi transportul de persoane. Autostrada din proximitate ar urma sã asigure accesul rapid la acesta. Ca atare,

Iosif Pop considerã cã varianta Luna nu este tîrziu de abordat, dar propune ºi una în plus: „Chiar dacã are o componentã militarã, poate avea ºi o componentã civilã. Avem destule aeroporturi, în Europa, cu cele douã componente îngemãnate.

Poate fi ºi varianta spre Someºeni, pe platourile deasupra cartierului Tineretului.

Avantajos ar fi Luna, pentru cã are deja o infrastructurã creatã ºi ar fi nevoie de mai puþine investiþii.”

Avem una dintre cele mai apropiate piste de centrul oraºului

Clujenii þin aproape de aeroport

Accidentele aviatice din ultimii ani au adus tot mai mult în discuþie riscurile la care se expune un oraº care-ºi þine aeroportul prea aproape de zonele locuite.

Exemplele de anul acesta, macabre într-adevãr, au venit de la cel mai aglomerat aeroport din America Latinã, cel din Sao Paulo. Exemple, dar în care au fost implicate aeronave mici, vin lunar din toatã lumea. Întrebarea e aceeaºi. Cît de departe trebuie sã fie aeroportul de oraº, cum poate el schimba viaþa oraºului de care este lipit, dincolo de beneficiile economice substanþiale?

BRAZILIA CU REPETIÞIE / Aeroportul brazilian Congonhas (foto) din Sao Paulo a devenit unul dintre cele mai periculoase din lume dupã ce, în iulie 2007, o aeronavã Airbus a explodat la aterizare, aproape 200 de pasageri pierzîndu-ºi viaþa. ªocul nu a fost resimþit numai în interiorul aeroportului, ci în întreg oraºul brazilian, cu peste 11 milioane de locuitori. Potrivit BBC News, pista de aterizare a aeroportului este una care a pus probleme de-a lungul anilor, datoritã faptului cã se aflã la o distanþã foarte micã de centrul metropolei.

Astfel, aeronavele aterizeazã la aproximativ 8 kilometri de centrul oraºului Sao Paulo. Imediat dupã producerea accidentului, realizînd pericolul la care sînt expuºi locuitorii, preºedintele brazilian Luis Inacio Lula da Silva a anunþat cã va reconsidera situaþia avioanelor care survoleazã marile oraºe ºi a dispus identificarea unui loc de construcþie pentru un

nou aeroport, în regiunea Sao Paulo, dar mai departe de marile centre urbane. Cu toate acestea, nu a putut fi evitat un alt accident aviatic, în aceeaºi zonã, care a avut loc la începutul lunii noiembrie. Un avion de mici dimensiuni a cãzut peste casele dintr-un cartier din Sao Paulo creînd 8 victime. Pilotul ºi co-pilotul aeronavei ºi 6 persoane aflate la sol.

ROMÂNII NU SÎNT DEPARTE / Nici aeroporturile din România nu stau mai bine în ceea ce priveºte distanþa la care se aflã faþã de oraºele de care sînt conectate. Aeroportul Internaþional ClujNapoca se aflã la o distanþã de doar 10 kilometri de centrul oraºului, avioanele care decoleazã ºi care aterizeazã aici survolînd în fiecare zi oraºul. Aeroportul Bãneasa, al treilea aeroport din România ca volum al traficului, este aºezat la 7 kilometri în exteriorul Bucureºtiului, în timp ce liderul traficului aerian, Aero-

portul Internaþional Otopeni „Henri Coandã” se aflã la 16,5 kilometri de Capitalã. Aeroportul Internaþional din Timiºoara, al doilea aeroport din þarã, cu un trafic de aproape 750.000 de pasageri, se aflã la 15 kilometri de Timiºoara, iar avioanele care aterizeazã acolo nu survoleazã oraºul. Cea mai apropiatã pistã de centrul unui oraº se aflã la Sibiu.

10 km despart Aeroportul Internaþional Cluj-Napoca de Biserica Sf. Mihail

6]

PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Pãcãliþi de ofertele Cora Produsele din pliantele promoþionale ale marilor magazine ajung mai greu la clujeni

Uneori, cataloagele publicitare ale marilor magazine nu corespund cu realitatea. Unele produse, deºi existã în pliant, nu pot fi gãsite ºi pe rafturi. Iar de cele mai multe ori, oamenii cred cã nu existã, pentru cã stocul s-a epuizat. Ceea ce nu e întotdeauna adevãrat, dar acest lucru e destul de greu de demonstrat. Iar reprezentanþii Oficiului pentru Protecþia Consumatorului Cluj confirmã cã „fiecare magazin o pãþeºte cîteodatã”. La fel o „pãþesc” ºi clujenii care, cu pliantele în mînã, ajung sã caute lucruri care nu existã.

ANDREEA DUÞU

dutu@ftr.ro

BLOCATE LA BUCUREªTI / Clujenii care se bazeazã pe cataloagele publicitare primite în PUBLICITATE

poºtã atunci cînd pornesc la cumpãrãturi prin super sau hipermarketuri ar trebui sã ºtie cã nu întotdeauna vor gãsi produsul respectiv ºi pe raft.

Scuza, neoficialã, este mereu aceeaºi: „Produsele vin de la Bucureºti, noi avem numai ce vor ei sã ne trimitã, catalogul vine tot de la ei, nu e prima oarã cînd se întîmplã, dar mai uitaþi-vã pe rafturi, poate gãsiþi totuºi altceva care sã vã placã, asemãnãtor”. Unii se uitã, alþii pleacã nervoºi. Ce alte variante ar fi? Fie o sesizare fãcutã la Oficiul Judeþean pentru Protecþia Consumatorului (OJPC) Cluj, fie o cerere ca produsul respectiv sã fie adus din depozitul de la Bucureºti. Ele-

na ªraum, asistent manager la Cora Cluj, susþine cã este valabilã ºi aceastã a doua variantã.

CAZURI EXTREME / La începutul acestei sãptãmîni, în Cora Cluj nu existau cel puþin douã produse la care se fãcea reclamã în catalog, iar ªraum recunoaºte cã astfel de situaþii mai au loc din cînd în cînd, dar afirmã cã sînt doar excepþii, pentru care sînt de vinã furnizorii. „În general, avem grijã sã asigurãm pe raft toate produsele din catalog. Dar avem o centralã unicã de achiziþie, la nivel naþional. ªi, cu toate cã acele produse existã în depozit, deci ºi în catalog, se întîmplã cîteodatã ca furnizorul sã nu poatã sã-ºi respecte termenul de livrare impus. Din diverse motive, inclusiv probleme de trafic. Deci nu se pune problema de reclamã mincinoasã.

Deoarece e posibil ca produsul sã întîrzie puþin uneori, dar el

va exista cu siguranþã pe raft în perioada în care e valabil catalogul respectiv”, explicã ªraum. Dacã totuºi produsul nu apare, clienþii au o altã soluþie. „În cazuri extreme, dacã cineva chiar nu gãseºte produsul, poate sã facã cerere la biroul de relaþii clienþi iar produsul respectiv îi va fi adus ºi în Cluj. Iar de cheltuielile suplimentare ne ocupãm noi”, adaugã reprezentantul Cora.

ruia apar cîte douã-trei produse care fie nu se gãsesc în magazin, fie sînt într-un stoc foarte limitat. Scuza lor este cã nu ei sînt cei care fac pliantele publicitare sau cataloagele. Cu toate cã nu avem datele centralizate cu privire la numãrul de reclamaþii fãcute în acest sens, vã pot spune cu certitudine cã au fost mai mulþi clujeni care s-au lovit de aceastã problemã”, a afirmat ªuteu.

FIECARE O PÃÞEªTE / Situaþia de la Cora nu este singularã. Conform declaraþiilor Lenuþei ªuteu, directorul OJPC Cluj, pînã acum au existat mai multe reclamaþii cu privire la acest aspect, la aproape toate magazinele din Cluj. „Fiecare magazin o pãþeºte cîteodatã.

Am avut pînã acum mai multe reclamaþii de acest fel. ªi dacã aþi lua fiecare supermarket sau hipermarket pe rînd, aþi observa cã în catalogul fiecã-

SESIZÃRI DA, PRODUSE NU / Cei care doresc sã facã o plîngere la OJPC Cluj, trebuie sã ºtie din start cã tot fãrã produsul rîvnit vor rãmîne. ªuteu explicã procedurile necesare. „Trebuie depusã o reclamaþie scrisã. În urma acesteia, noi verificãm catalogul ºi actele de intrare în depozit ºi de vînzare, pentru a vedea dacã acel produs a fost adus ºi s-a epuizat sau dacã într-adevãr nici mãcar nu a fost adus în magazin.

Dacã se verificã aceastã variantã, ultima, putem merge fie pe legea publicitãþii, fie cea a OPC, amenda încadrîndu-se între douã ºi patru mii de lei.

Aceasta se reduce dacã e plãtitã în 48 de ore, dar decizia poate fi atacatã ºi în instanþã, iar acest lucru dureazã. În cele din urmã, consumatorul nu primeºte nimic, deoarece de fapt nu a cumpãrat nimic”, spune ªuteu. ªi, de fapt, clientul nici nu pierde nimic. În afarã de timp, nervi ºi poate banii de benzinã.

Un consumator fericit. Francez La sfîrºitul lunii iunie, lanþul francez de hipermarketuri Carrefour a trebuit sã plãteascã o amendã de douã milioane de euro. Din suma totalã, o parte de 1,5 milioane de euro reprezenta amendã pentru publicitate mincinoasã, informa atunci agenþia RIA Novosti. Sancþiunea a venit dupã ce, la sfîrºitul anului 2003, compania a afiºat în toate cele 213 magazine din Franþa panouri publicitare cu ofertã promoþionalã pentru un produs care nu exista în cantitãþile cerute de consumatori.

PUBLICITATE

CONVORBIRI ESENÞIALE

«

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Cînd ajungeau deciziile la nivel naþional, prima interesul pentru voturi. ªi în politicã lucrurile stãteau cam aºa. Cine aducea cele mai multe voturi avea cea mai mare influenþã. ªi apoi, încã o datã, comunitãþile mici pierdeau. Pentru cã deciziile de finanþare, sã nu uitãm, pînã acum s-au luat la nivel naþional.

Claudiu Coºier, Director ADR Nord-Vest

Propunerea de reorganizare teritorialã a României, lansatã de UDMR, porneºte de la faptul cã avem douã regiuni care depãºesc pragul demografic stabilit în Regulamentul din 2003. Cum s-a ajuns la aceastã stare de fapt?

Regiunile NUTS 2 ºi Reglementarea respectivã au fost rezultatul unor negocieri politice foarte dure între statele membre de atunci. Acest lucru s-a întîmplat pentru cã existã state ca Spania, Franþa, Italia sau Germania care au regiuni administrative sau politice de dimensiuni mult mai mari.

Pînã la urmã, ei au acceptat abordarea aceea pentru cã nomenclatorul de unitãþi teritoriale foloseºte la implementarea politicii de coeziune. ªi, într-un fel, multe din aceste regiuni

«

tãþi administrativ teritoriale ºi nu e legatã de politica de coeziune, dar e legatã de capacitatea de a dezvolta servicii pentru comunitate. Asta rãmîne o problemã cu rãspuns deschis, pentru cã deocamdatã nu existã strategii clare despre cum sã fie politicile în domeniu, în aºa fel încît cetãþenii României sã beneficieze în mãsuri egale de serviciile universale. Cu siguranþã, populaþia ruralã, cea din zonele periferice din unitãþile actuale administrative ºi populaþia din judeþele cu capacitate de management ºi financiarã mai redusã sînt dezavantajate. Politica de coeziune ar trebui sã vinã sã compenseze aceste dezechilibre.

Dacã ºi dupã 10 ani de politicã de coeziune avem aceste probleme, nu înseamnã cã

Comisia Europeanã nu acceptã un sistem de management pe care îl propui tu, dacã nu se asigurã cã ai capacitatea administrativã. Pe de altã parte, trebuie sã-ºi asume ºi responsabilitatea. Nici un sistem dintr-acesta foarte descentralizat nu e posibil pentru cã tu, ca regiune, nu poþi sã ai responsabilitate financiarã. Aici intervine necesitatea sã creezi regiuni politice.

Claudiu Coºier

mai mari nu ar fi eligibile pentru politica de coeziune.

Nu existã regiuni mari care sã facã obiectul politicii de coeziune?

E Sicilia, care ºi acum e eligibilã pentru politica de coeziune ºi care are 5.500.000 de locuitori. Mai mare decît oricare regiune a noastrã. ªi atunci, argumentul acesta demografic nu stã în picioare, pentru cã nu o sã pot cere Siciliei – care vrea sã fie stat ºi are cel mai vechi Parlament din lume – sã se rupã în douã, doar pentru cã recomandarea e sã fie de maximum 3 milioane. ªi, în consecinþã, Comisia nici nu forþeazã nota în direcþia asta. Cu toate acestea, este argumentul pentru schimbare folosit de cei care fac asemenea proiecte.

E prima propunere de genul acesta pe care aþi vãzut-o în ultimii ani?

Trebuie spus ºi acest lucru.

Modificarea acestor limite ale regiunilor s-a mai vehiculat în România în urma unui studiu referitor la funcþionalitatea judeþelor. Studiul a fost fãcut de strãini, care n-au evaluat numai România, ci au avut în vedere ºi statele din împrejurimi ºi situaþia este similarã în România ºi Ungaria. Propunerea era ca la noi sã se reducã numãrul de judeþe la 15-20 (exact ca în propunerea UDMR de acum) ºi la ei la un numãr de 10.

Care sînt argumentele pentru asemenea modificãri?

Logica asta vine din abordarea funcþionalã a unei uni-

ar trebui schimbat ceva?

Schimbãrile acestea, care trebuie sã aibã loc, trebuie sã aibã argumente interne. Acestea þin de resursele care nu ajung la unitãþile administrative mici. În plus, argumentele politice sînt într-un mic blocaj, din cauza faptului cã atunci cînd se discutã despre aceste lucruri, se politizeazã, se discutã numai despre o regionlizare politicã. Dar regionalizarea care existã acum în România nu e politicã. Toate argumentele care se dau þin de alocarea fondurilor, iar, la modul teoretic cel puþin, fondurile nu merg politic. În momentul în care fiecare judeþ este reprezentat în Consiliul de Dezvoltare Regionalã (CDR) de un numãr egal de oameni, indiferent de populaþie ºi voturi, argumentul politic dispare, pentru cã apare interesul mult mai puternic de reprezentare a intereselor locale, nu a intreselor de partid. Eu am asistat la discuþii în care, un pesedist maramureºean îl acuza pe un alt pesedist bihorean ºi se certau între ei, pentru cã el, de fapt, îºi apãra interesele Maramureºului. ªi nu avea nici o legãturã cu discuþia de partid.

Dar de ce nu avem totuºi o dezvoltare echilibratã în România? Îþi dau un exemplu practic.

Noi, dupã exerciþiile de planificare din 1999-2001, la un moment dat am tras linia ºi am spus cã a rãmas afarã din jocul de pregãtire de capacitate administrativã judeþul Bistriþa ºi, în consens, toatã lumea a aprobat sã facem un proiect de

9 ºi cu primarul 10 Directorul ADR Nord-Vest considerã cã disparitãþile dintre judeþele mari ºi cele mici þin de incapacitatea celor din urmã de a-ºi rezolva singure problemele. „O comunitate are nevoie sã fie asistatã în momentul în care nu e în stare sã-ºi rezolve singurã problemele. Am fost ieri la o primãrie cu 9 angajaþi. Ce poþi sã faci tu dacã eºti primar la o primãrie cu 8-9 angajaþi? La fel se întîmplã cu judeþele mici. Acesta este efectul dimensiunii mici. ªi aici e ºi contraargumentul creãrii unor regiuni mai mici”, este de pãrere Coºier.

Claudiu Coºier despre regulile descentralizãrii

România are un singur jucãtor. Guvernul

dezvoltare pentru Bistriþa, iar ceilalþi s-au retras. Dupã aceea s-a aprobat lista proiectelor prioritare ºi au intrat niºte proiecte în rezervã. Dar în pregãtire au intrat toate. Incapacitatea lor de a dezvolta un proiect a dus în final la faptul cã nu-l mai faci. Iar tu, dacã vrei sã faci dezvoltare echilibratã, trebuie sã dai asistenþã total diferitã unei comunitãþi mai puþin dezvoltate, decît uneia dezvoltate. Pentru cã acea comunitate nu are capacitãþi proprii sã-ºi dezvolte proiectele.

ªi nu se întîmplã asta la noi?

Toþi cei care au gestionat aspectul acesta nu au luat niciodatã în consideraþie lucrurile acestea. Sã aloci resurse mai multe pentru ca ei sã-ºi poatã gestiona proiectele. Nu sã iei decizii politice, ca acum.

Pentru cã genul acesta de dezvoltare în care se spune, îi dau mai mult celui care-i mai sãrac, a fost un fiasco în toatã Europa. ªi dovada e asistenþa din sudul Italiei, unde au primit banii fãrã sã fie sprijiniþi sã-ºi mãrescã capacitatea proprie de autoguvernare ºi au cheltuit banii bine-mersi. Jumãtate din fenomenul acesta s-a întîmplat ºi în Moldova. Pînã în 20002001 ei primeau bani fãrã sã dezvolte nimic. Îi cheltuiau ºi era ca un sac fãrã fund. Din 2001, lucrurile s-au schimbat, pentru cã a început sã funcþioneze, chiar pe logica asta, Agenþia de Dezvoltare de acolo.

La noi era un proces din ãsta în care eram angrenaþi ºi noi ºi se fãceau propuneri echilibrate, în consens, iar cînd se ajungea la nivel naþional se strica echilibrul ºi se ducea majoritar în altã parte.

Dar pentru cã se întîmplau lu-

crurile astea, asta nu justificã sã modifici regiunile, ci sã descentralizezi.

Care ar fi soluþiile ca lucrurile sã meargã în fiecare judeþ din regiune?

Trebuie sã-i stimulezi sã facã proiecte împreunã, aºa cum am fãcut ºi noi în regiunea noastrã. Chiar acum lansãm un proiect pe turismul termal, în care avem parteneri din mai multe judeþe. E singura soluþie prin care poþi ajuta judeþele sãrace. Dacã laºi dupã el, cel sãrac nu va putea face proiecte pentru cã nu are capacitatea.

De aceea au apãrut probleme ºi nemulþumiri.

Claudiu Coºier aratã cã cel mai mare risc în crearea unor regiuni mai mici, în detrimentul consolidãrii celor de acum, este pierderea investitorilor strãini. „Apare un alt element, capital pentru problema pe care o discutãm. Capacitatea sã atragi investiþii strãine. Investiþiile strãine le atragi în momentul în care intri în rîndul lumii... în care ai aceleaºi condiþii în ceea ce priveºte legislaþia, fiscalitatea etc cu toate celelalte regiuni din Europa. Atunci apare o altã opþiune, cum zicea Bãsescu, ori eºti regiune jucãtoare, ori eºti o regiune din aia pasivã, lipsitã de mîini, picioare. În jocul ãsta, pentru cã e o competiþie, România are mai multe opþiuni de ales. Acum, România are un singur jucãtor: Guvernul naþional, care joacã în competiþia atragerii investiþiilor strãine. Dacã nu treci la o echipã extinsã, sã joci cu 1+x jucãtori, o sã fii în situaþia în care tu intri pe teren cu un jucãtor ºi vin alte state membre cu 20 de jucãtori. Nu ai cum sã cîºtigi, E ca ºi cum ai juca fotbal,

FOTO LIVIU SCRIPCARU

Ca reacþie la dezbaterea lansatã de Foaia Transilvanã asupra proiectului de reorganizare teritorialã lansat de UDMR, directorul Agenþiei de Dezvoltare NordVest, Claudiu Coºier aduce argumetele interne ale tehnicianului care lucreazã de ani de zile în implementarea politicii regionale. Adept al metodei paºilor mici, Coºier este de pãrere cã argumentele UDMR nu stau în picioare, deºi probleme în funcþionarea regiunilor româneºti existã. Din vina cui? Din vina orgoliilor ºi intereselor personale create sau tolerate de la Bucureºti. (Daniel Iftene)

]7

În bãtãlia pentru investitorii strãini

Intrãm pe teren cu jucãtori minori

fãrã regula cã jucãm 11 pe 11. Nu ai nici o ºansã. ªi jucãtorii ãºtia, dacã vrei sã fie puternici, trebuie sã aibã o dimensiune. Nu pot sã fie jucãtori minori. Ar fi interesant sã-i întrebaþi pe cei care au propus modelul acesta, ce forþã au regiunile din Ungaria, care sînt exact pe aceastã structurã. La ei, acesta-i proiectul de reformã, sã le facã mai puþine. Ce regiune e aia cu douã judeþe?

N-ai nici o dimensiune globalã, n-ai unde

sã ieºi. ªi ãsta-i paradoxul. În Ungaria se vorbeºte de ºapte ani de zile sã se facã mai puþine regiuni, iar la noi, din alte argumente interne, se încearcã mãrirea numãrului de regiuni. În plus, ei au conºtientizat care-i problema ºi, înainte sã ia orice decizie, ºi-au fãcut POR pe fiecare regiune, nu au program naþional, ca la noi, cu implementare regionalã”, precizeazã Claudiu Coºier.

8]

PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Bodgan Rakolcza

Emil Boc primar Cluj-Napoca «Trebuie sã redãm Clujului centrul pe care-l meritã. Încercãm sã gãsim soluþii pentru toate categoriile de persoane, atît pentru cei care cîºtigã decent, cît ºi pentru oamenii nevoiaºi care nu-ºi permit sã-ºi facã cumpãrãturile din supermarket-uri ºi frecventeazã pieþele din municipiu».

FOTO LIVIU SCRIPCARU

susþinãtor al producãtorilor «Modul în care a fost gestionat acest proiect pune în pericol existenþa micilor producãtorilor agricoli ºi a familiilor acestora, accesul consumatorilor la produse agricole tradiþionale ºi este contrar strategiei de dezvoltare durabilã a municipiului Cluj Napoca, precum ºi a strategiei generale a Uniunii Europene pentru promovarea produselor agricole tradiþionale».

În an pre-electoral primarul Emil Boc face

Hopa Miticã în Piaþa Mihai Viteazu Piaþa din centrul Clujului se mutã la parterul parkingului din Mihai Viteazul. Piaþa se mutã, însã fãrã pieþari. Pentru cã oamenii care aduc la oraº produsele lor agricole spre vînzare nu îºi permit sã plãteascã chiria pentru mesele din noua halã. Ca atare, ei sînt „exilaþi” înapoi în Abator care este o altã piaþã desfiinþatã cu numai un an ºi jumãtate în urmã.

Cu asta cercul ºi „circul” pieþelor s-a închis pentru acest sezon „electoral”.

CLAUDIA ROMITAN

romitan@ftr.ro

LI S-A PROMIS MAREA CU SAREA / În 2005, Consiliul Local a decis sã rezilieze contractul de administrare a pieþelor încheiat în urmã ºapte ani cu societatea APO. Prin douã hotãrîri de Consiliu Local, 173 ºi 317 din 2005, s-a stabilit încheierea unui contract de concesionare pe 49 de ani pentru terenul de 3616 metri pãtraþi din Piaþa Mihai Viteazu pe care sã se realizeze un parking suprateran. Noul imobil urma sã asigure minim 360 de locuri de parcare, un spaþiu destinat desfãºurãrii comerþului cu produse agroalimentare ºi spaþii comerciale. Dupã organizarea licitaþiei, cîºtigãtorul, firma Ardeal Construct, care promisese o investiþie de 12 milioane de euro, a cerut eliberarea locului pentru a începe lucrãrile. Oamenii din piaþã au fost chemaþi la primãrie, unde PUBLICITATE

Emil Boc le-a explicat ce beneficii le va aduce faptul cã piaþa va fi modernizatã. ªi anume cã nu vor mai sta în frig, în ploaie, vor avea condiþii decente ºi, foarte important, va fi loc pentru fiecare. La finele primãverii lui 2006, dupã un mic scandal cu producãtorii de lactate care erau pe cale sã rãmînã fãrã posibilitatea de a mai vinde în piaþa improvizatã în faþã la McDonalds, lucrãrile la parking au demarat cu o întîrziere de cîteva sãptãmîni.

MODERNIZARE CU FORÞA / În piaþa Mihai Viteazu vînd peste 150 de producãtori agricoli. Pînã acum ei plãteau chirii de cîte 100 sau 200 de lei pentru mesele din piaþã. Oamenii veneau sã vîndã atunci cînd aveau marfã, adicã mai ales primãvara, vara ºi toamna. Contractele de închiriere nu îi obligau pînã acum sã plãteascã mesele decît atunci cînd

le foloseau. Producãtorii mai mici din localitãþile învecinate se mai ºi asociau la cîte o masã, vînzîndu-ºi produsele pe rînd, pentru a putea plãti chiria.

Cînd Consiliul Local a decis sã „modernizeze” piaþa prin construirea unui parking, adevãrat, foarte necesar în acea zonã, nimeni nu i-a consultat ºi pe producãtorii agricoli. Mai mult, situaþia lor a fost „rezolvatã” mereu pe fugã ºi la limitã de primãrie, ºi doar cînd oamenii ameninþau cã ies în stradã. Sau atunci cînd au venit în bloc la primãrie.

Un exemplu e oferit de producãtorii de lactate care s-au trezit peste noapte cã nu mai au unde sã îºi vîndã laptele ºi brînzeturile. Noroc cu „salvatorul” Emil Boc care tot pe ultima sutã de metri a reuºit sã negocieze cu societatea Piscicola punerea la dispoziþie a unui spaþiu pentru „lãptari”, în condiþii rezonabile, care au putut fi acceptate de oameni.

Mutarea pieþei în faþa restaurantului McDonalds s-a fãcut tot cu hei-rupul ºi condiþiile improvizate nu mulþumeau pe nimeni. Vînzãtori, cumpãrãtori, simpli clujeni, toþi erau de pãrere cã ceea ce era numitã acolo piaþã era de fapt o ruºine pentru oraº. Reprezentanþii

primãriei dãdeau însã asigurãri repetate cã totul este doar o chestiune provizorie, cã, în decurs de un an, parkingul va fi gata ºi odatã cu el ºi noua halã agroalimentarã de la parter.

INTERNET ªI PLASMÃ PENTRU ÞÃRANI / Termenul de finalizare a parkingului a fost întîrziat cu circa ºapte luni faþã de data anunþatã iniþial, adicã 1 aprilie 2007. Clãdirea va fi operaþionalã din aceastã lunã. Concesionarul terenului ºi constructorul halei a prezentat însã producãtorilor agricoli contracte de închiriere prin care se cerea acestora un preþ de 160 de euro pe metru liniar, adicã cu 600% mai mult decît plãtesc ei în prezent. Motivaþia unui asemenea preþ exorbitant erau, potrivit patronului Ardeal Construct, Radu Vlas, condiþiile de lux oferite, respectiv televizoare cu plasmã, TV cablu, internet, cîntare, pazã/securitate, spaþiu de

depozitare, aer condiþionat, sau WC. Conform contractelor încheiate pe 12 luni în avans, oamenii trebuiau sã plãteascã chiria chiar dacã nu veneau sã vîndã marfa. Consecinþa fireascã: preþurile din Mihai Viteazu ar fi crescut prea mult pentru ca agricultorii sã îºi poatã permite sã vîndã aici. În contracte nu se spune însã nimic de facilitãþile internet ºi televizoare oferite, ba mai mult, oamenii au ca obligaþie contractualã sã îºi asigure paza ºi securitatea mãrfii precum ºi curãþenia. Ca atare s-a ajuns la un scandal care i-a adus din nou pe oameni în faþa primarului ºi a consilierilor locali. ÎNAPOI ÎN ABATOR / La douã zile de la protestul þãranilor la primãrie, Emil Boc a anunþat soluþia „salvatoare”.

Comercianþii vor merge înapoi în piaþa Abator, piaþã care fusese desfiinþatã în urmã cu numai un an ºi jumãtate pentru cã nu respecta condiþiile de

igienã ºi sãnãtate cerute de lege. Astfel, municipalitatea va monta în Piaþa Abator între 30 ºi 60 de mese pentru vînzarea produselor agricole, toalete ecologice, puncte gospodãreºti ºi va asigura apa. Preþul de închiriere a meselor va fi la nivelul celui practicat în Piaþa IRA. Programul pieþei va fi pînã la ora 19.00 pe timp de iarnã ºi pînã la ora 20.00 pe timp de varã. „I-am avertizat pe producãtori cã depinde de cum se comportã ei cît va dura aceastã piaþã. Dacã respectã curãþenia va fi bine, dacã nu, ea va fi desfiinþatã din nou”, a spus Emil Boc. Cererile celor care doresc sã vîndã în Abator au putut fi depuse pînã ieri pe baza certificatului de producãtor. În schimb, vînzãtorii de produse textile de pe strada Constanþa îºi vor mai putea desfãºura activitatea acolo pînã cel tîrziu la data de 1 ianuarie 2008, dupã care municipalitatea le va pune la dispoziþie Piaþa Clujana.

Þãranii se revoltã Treizeci de producãtori au venit la ultima ºedinþã de CL cu jalba-n proþap. Oamenii ºi-au prezentat pãsurile ºi au cerut ajutor, soluþii, aºa cum le-a promis primarul cînd i-a mutat deja în faþa fostei pieþe. Protestatarii purtau cu ei portrete ale unor producãtori care vînd în Piaþa Mihai Viteazu de mai bine de 30 de ani. Primarul a rãspuns cã e vorba despre o societate privatã ºi cã nu se poate amesteca în preþurile stabilite de aceasta. Apoi însã a promis cã va mai discuta cu proprietarul parkingului ºi cã peste douã zile le va comunica oamenilor ce soluþie s-a gãsit. ªi consilierii, faþã în faþã cu posibilii lor alegãtori, s-au înghesuit sã le arate oamenilor cã le pasã de soarta lor ºi au propus soluþii care de

care mai nãstruºnice. «Serviciul de specialitate al primãiei sã gãseascã un nou amplasament pentru o piaþã mai micã în apropierea halei actuale, chiar ºi în locul parcãrii învecinate, parcare care este mereu ocupatã de taximetre, sau pe amplasamentul actual sã se organizeze o piaþã cu caracter temporar pentru fiecare zi, iar seara locul sã fie curãþat ºi redat traficului pietonal», a cerut consilierul local UDMR, Palfi Carol. Colegul sãu de partid Somogyi Gyula a replicat rapid cu o altã variantã: o piaþã mobilã pe amplasamentul actual, iar comercianþii sã aducã din dotarea proprie mese ºi scaune, iar la ora 13,00 sã strîngã totul, dupã care primãria sã cureþe zona ºi sã o redea traficului pietonal.

«

«

PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Problemele de acest gen nu au apãrut peste noapte în Italia, ci existã de mai mulþi ani. Un aspect important al acestei chestiuni este cã italienii sînt destul de confuzi în privinþa departajãrii românilor faþã de romi.

Pentru cã nici acum, pentru cetãþenii din peninsulã nu este clar cine sînt romii ºi cine sînt românii.

]9

În Italia a început campania electoralã ºi este probabil sã cadã guvernul. Walter Veltroni, primarul Romei ºi liderul grupãrii politice de stînga, a dorit sã ofere un semnal de putere electoratului. În jurul oraºului toþi ºtiu cã de mulþi ani este plin de þigani, din România, Bulgaria, Iugoslavia ºi chiar Italia.

Camillo Torta italian stabilit la Cluj

Ciancio Genaro italian stabilit la Cluj

România nu este o ºatrã Italienii din Cluj despre noi

De acum înainte românii nu vor mai fi percepuþi în Occident ca mînã de lucru ieftinã, ci ca ºi „mînã” criminalã.

Cazul „Mailat”, în care o italiancã a fost violatã ºi ucisã de un etnic rom din România a umplut toate fluxurile de ºtiri din þarã ºi strãinãtate.

Cu toate acestea, italienii din Cluj spun cã proporþiile acestei probleme au fost intenþionat îngroºate, atît de clasa politicã italianã, care se aflã într-un an electoral, cît ºi de mass-media, care se foloseºte de violenþã ca de o împãrtãºanie.

RÃZVAN ROBU

robu@ftr.ro

Momentan, conform Serviciului de Evidenþã pentru strãini, în judeþul Cluj se aflã înregistraþi 186 de italieni. Unii sînt veniþi în cadrul unor schimburi universitare, alþii sînt oameni de afaceri care au ales sã se dezvolte aici. Opinia majoritarã a acestora este net diferitã faþã de cea prezentatã pînã acum, aceºtia vãzînd proporþiile reale ale problemei „româneºti” prin prisma faptului cã sînt „asimilaþi” în þarã ºi au intrat în contact direct cu cultura ºi civilizaþia mioriticã.

Camillo Torta este reprezentantul oamenilor de afaceri italieni din Cluj-Napoca ºi membru al Camerei de Comerþ Bucureºti. Trãieºte în România de 11 ani, gestioneazã trei firme ºi nu a avut nici o problemã cu cei de aici. Despre problemele apãrute recent pe fondul violenþelor produse de cei plecaþi din România sã munceascã sau sã fure în Italia, crede cã se fac confuzii din cauza lipsei de culturã. „Mulþi dintre italieni sînt convinºi cã «romii» sînt un fel de prelungire a României. Nimeni

despre România, unicul lucru care se vede ºi acum la televizoarele italienilor sînt imaginile de dupã ’90, cu copii ieºind din canale ºi toate acele cliºee care fac ca România sã parã o þarã de lumea a treia.

Italienii care vin aici, aproape cã se simt stînjeniþi din cauza imaginii eronate pe care au avut-o pînã acum despre aceastã þarã”, susþine Torta.

186

de cetãþeni italieni sînt înregistraþi oficial în Cluj-Napoca

nu a explicat niciodatã cã romii sînt þigani. Sãptãmîna trecutã, eu am auzit pentru prima datã la o televiziune din Italia fãcîndu-se o departajare clarã între romi ºi români”, spune Torta.

PIONIERII ROMILOR / Romii, sau pentru a evita confuzia, þiganii din România nu sînt „pionieri” în Italia. Primii romi care au debarcat în penisulã acum vreo 40 de ani erau din Iugoslavia ºi aveau un stil de viaþã nomad. „Aceºtia sînt profilaþi pe infracþiuni minore, cum ar fi furtul din buzunare, magazine etc. Dar,

Mãsurile pe care guvernul italian le adoptã acum par tardive, þinînd cont de faptul cã emigranþii proveniþi din zona Balcanilor au cauzat mereu probleme la contactul cu Occidentul. „Dacã s-ar fi luat mãsuri acum cîþiva ani, cînd încã voi mai aveaþi nevoie de vize pentru a intra în Italia, toate acestea nu cred cã s-ar fi mai întîmplat. În Italia, ieri au avut loc trei omucideri, fãcute de italieni. Guvernul italian ºi-a dat acordul sã se se facã barãci lipsite de orice normã igienicã ºi a aºteptat sã se ajungã aici. Nu se putea întîm-

pla altceva decît ceea ce se întîmplã acum!”, atenþioneazã Torta.

EDUCAÞIE, ALCOOL SAU LAGÃR / Un alt italian stabilit în Cluj-Napoca, Ciancio Genaro a fost poliþist în Italia, iar acum are o pizzerie în ClujNapoca ºi doreºte sã candideze ca independent la un post de consilier în cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca. Dupã pãrerea lui, Italia nu este pregãtitã pentru un asemenea val de emigrãri, pentru cã are o legislaþie slabã, permisivã, în care sentinþele judecãtoreºti se sfîrºesc, în cazul acuzãrilor, cu multe domicilii forþate sau amenzi penale, iar problema romilor nu vine doar din partea românilor. „Romii nu sînt numai români, ci turci, iugoslavi, bulgari ºi italieni.

Normal ar fi ca Europa sã se ocupe de aceastã problemã.

Romii au trãit sub dictatura hitleristã, comunistã, sigur trebuie sã reuºeascã sã trãiascã ºi sub «dictatura» democraþiei. Eu vãd trei soluþii: prima, cea a americanilor, care au scãpat de indieni cu «ajutorul» alcoolului, care a dus la ruina acestei populaþii, a doua soluþie este cea din al doilea rãzboi mondial, iar a treia este ºcolarizarea ºi educarea lor, pentru cã nomazii au o culturã diferitã faþã de cea a cetãþenilor care se înscriu în graniþele unui stat. Europa a fost fã-

cutã nu doar pentru euro, pentru libera circulare a mãrfurilor sau pentru asociaþii de firme, ci ºi pentru alte probleme, cum ar fi aceasta”, povesteºte Genaro.

RROMUL – UNEALTà POLITICà / Pentru a preîntîmpina valul de violenþe la care sînt supuºi italienii, clasa lor politicã a emis o ordonanþã prin care emigranþii care comit infracþiuni vor fi expulzaþi din Italia ºi li se vor interzice anumite drepturi. „Ordonanþa care a fost datã poate fi justã, dar trebuie aplicatã cu foarte mare atenþie. Dacã un român nu pare «simpatic», poate fi «împachetat» ºi trimis acasã! În Italia sînt foarte mulþi români care muncesc cinstit, s-au integrat perfect ºi nu pot fi învinuiþi pentru infracþiunile altora”, spune Torta. Din punct de vedere politic, aceastã situaþie este instrumentatã ºi de principalele grupãri politice din Italia, cea de stînga, care este acum la putere, dar ºi de cea de dreapta. Cei din gruparea de dreapta nu au pierdut aceastã ºansã pentru a-l ataca pe primul ministru, iar acesta a ieºit la scenã cu declaraþiile politice de rigoare. „Unde era Veltrone cînd þiganii îºi fãceau ghetouri în jurul Romei? Abia acum vede cã sînt probleme de acest gen?! Finalitatea va fi trimiterea acasã a cîtorva români, dupã care totul se va

uita. Am rezolvat problema scindãrii atomului, aºa cã nu putem avea probleme cu o etnie de cîteva zeci de milioane. Problema trebuie rezolvatã de clasa politicã, plãtitã din bani publici pentru a se

gîndi la cum societatea din care fac parte poate avansa.

Populaþia este vinovatã pentru cã nu face presiuni asupra clasei politice pentru ca aceasta sã se ocupe de adevãratele probleme”, mai spune Genaro.

Ruºinea de a fi român

Doriana Unfer este lector la Facultatea de Litere. A venit în Cluj în urmã cu trei ani, în decembrie 2004. A avut de ales dintre România, Bulgaria sau Ungaria ºi a ales þara noastrã pentru cã i s-a pãrut limba mai uºoarã. În cei trei ani de cînd e aici, a ajuns sã cunoascã românii, dar nu sã îi ºi înþeleagã. „Chiar la început, cînd am ajuns în Cluj, m-am uitat de cîteva ori la actualitãþi. Prima datã, arãtau o persoanã care a fost omorîtã, a doua oarã la fel, a treia oarã, din nou. Atunci am închis televizorul ºi am zis cã nu mai vreau sã ºtiu nimic”, povesteºte Unfer.

Despre scandalul care a luat amploare în Italia, e rezervatã. „Eu nu ºtiu exact cifrele, dar se pare cã, într-o bunã parte din violenþele produse în Italia, erau implicaþi ºi români. Iar oamenii au fãcut automat o legãturã între numãrul tot mai mare de imigranþi de aici ºi numãrul mare de jafuri ºi violenþe. ªi s-a mai fãcut o paralelã, cea între romi ºi români. Deºi nu sînt de acord cu acest lucru, trebuie sã recunoaºtem cã acele colonii de romi care s-au ridicat la periferia oraºelor erau icomode pentru italieni”, spune Unfer.

Doriana Unfer împarte frãþeºte vina pentru situaþia românilor din Italia între autoritãþile noastre ºi ale lor. Ale lor, pentru cã trebuiau sã ia mãsuri din timp pentru a nu lãsa la voia întîmplãrii cetele de romi de la periferie. Ale noastre, pentru cã nu fac nimic pentru a înþelege aceastã etnie sau pentru a o ajuta. „E o problemã comunã, iar situaþia a degenerat mult în aceste zile, poate ºi din cauza mass media, care a exagerat foarte mult. Dar poate cã, dupã ce aceastã situaþie se va rezolva, relaþia dintre cele douã þãri va ieºi mult mai puternicã.”

Despre mentalitatea românilor, Unfer are ºi exemplul perfect. „A venit la mine o doamnã care dorea sã înveþe italianã. Avea o fiicã în Italia care, dupã cum s-a lãudat, tocmai îºi luase BMW. Iar doamna respectivã dorea sã meargã ºi ea în Italia. Deºi primea lunar bani de la fiica sa, deci o ducea bine ºi aici, se sãturase de România. Nu-i plãcea sã trãiascã aici. De aceea cred cã, oricît de mult ar creºte nivelul salariilor ºi aici, lumea tot va pleca din þarã, pentru cã multã lume considerã cã a fi român e o ruºine”. (Andreea Duþu)

10 ] PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ Sãptãmîna trecutã, Muzeul de Artã din Cluj-Napoca a gãzduit o întîlnire care ar fi trebuit sã ia în dezbatere proiectul Legii lustraþiei. Îniþiatorii: Societatea Timiºoara ºi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Participanþii: puþini ºi deloc sau prea puþin informaþi asupra problemelor. Abia dacã au ajuns la 30-35 de persoane.

IANCU MOÞU

motu@ftr.ro

UNGARIA, PAªI ÎNAINTE / Pentru a lansa o dicuþie comparativã, iniþiatorii au avut buna idee de a-l invita pe Zinner Tibor, înalt oficial de pe lîngã Curtea Supremã de Justiþie a Ungariei. Domnia sa a marcat paºii fãcuþi, în mod oficial, de cãtre Parlamentul ºi Guvernele Ungariei, pentru a aduce nu doar liniºtea socialã, ci ºi pentru a ajunge la o curãþire moralã a societãþii maghiare, în urma anilor de dictaturã comunistã. Un lucru care se pare cã a a trecut aproape neobservat din relatarea lui Zinner Tibor a fost faptul cã primele proiecte au fost prefigurate încã din anul 1988, deci înainte de teribilul an ‘89.

Cu un an înainte de rãsturnarea guvernului comunist, în Ungaria se perfectau legi care sã ducã la revenirea în normalitate. Iar puterea politicã ce s-a instaurat dupã 1989 s-a legitimat prin revizuirea punctului de vedere asupra tuturor evenimentelor din timpul Revoluþiei maghiare din 1956, dar ºi asupra tuturor cazurilor în care s-a constatat rezistenþa la comunism. Una dintre cele mai importante mãsuri, din-tr-un ºir destul de lung de legi, a fost cea care a dus la casarea sentinþelor în cazul condamnãrilor politice. Ungaria ºi-a stabilit prin lege chiar o zi în care sînt comemorate victimele regimului comunist.

PUBLICITATE

ROMÂNIA, LA SECRET / Din partea românã, oficialii care au organizat întîlnirea n-au avut decît intervenþii timide. S-a repetat cã nu avem cadrul legislativ, cã se „demonstreazã lipsã de voinþã politicã în Parlament” (senatorul EcksteinKovacs Peter), cã legislativul nu are o majoritate care sã doreascã mãcar dezbaterea pe o temã de importanþa celei în cauzã. Mai mult, cercetãtorii de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România au atras atenþia cã în marea lor majoritate nici mãcar nu au acces la dosarele aflate încã în posesia unora dintre autoritãþile militare. Nici vorbã sã se poatã ajunge la arhivele fostului partid comunist. Aceasta, în ciuda faptului cã legile în vigoare stipuleazã dreptul oricãrui cetãþean de a vedea ºi cerceta documente care au depãºit termenul de 30 sau de 45 de ani, perioadã în care nu puteau face obiectul accesului public. Se pare cã nici cei de la IICCR, nici domnii parlamentari, mai ales cei din Senat, habar nu au cã încã de prin 1993-1994, la iniþiativa unui „grup” de senatori, în Senatul României, s-a luat hotãrîrea ca arhivele comuniste sã nu fie deschise publicului.

DEÞINUÞII SUPRIMAÞI DE NOSTALGICI / Situaþia este agravatã ºi de faptul cã interesul public pentru o temã de o asemenea importanþã este extrem de scãzut. Doru Pop,

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Clujul dezbate ºi în lipsa publicului

Eºecul lustraþiei la români

lector universitar la UBB arãta cã reabilitarea în imaginarul colectiv a celor care au trecut prin iadul închisorilor comuniste este grav afectatã de manifestãrile deschise ale nostalgicilor dupã comunism, ultimii reprezentînd aproape 3035% dintre români, a celor indiferenþi sau a celor care nu au nici mãcar pregãtirea cultura-

lã necesarã înþelegerii fenomenului.

De fapt, Statul român nu ºi-a asumat niciodatã pînã în acest moment responsabilitatea ºi vinovãþia pentru actele de barbarie comise împotriva propriilor cetãþeni, ceea ce ne aduce la constatarea stupefiantã cã Statul dã, primul, semnul de imoralitate.

VINOVAÞII FÃRÃ VINÃ / Ce au fãcut autoritãþile române începînd cu 1990? Mai nimic!

Sã zicem cã am putea înþelege „ocolirea” temei pe vremea guvernãrii FSN, PDSR, PSD, dar este greu de admis în restul momentelor parcurse. Cu atît mai mult cu cît Preºedinþia României a iniþiat ºi ceea ce am putea numi un gen de „pro-

ces al comunismului” finalizat prin Raportul Tismãneanu.

Cu toate acestea, nimic legat de casarea automatã a tuturor sentinþelor politice pronunþate (dictate!) împotriva unui numãr enorm de români, nici un efort real pentru condamnarea torþionarilor. Dimpotrivã, cei care mai sînt în viaþã beneficiazã de un „regim special” (pensii de serviciu, asistenþã medicalã etc), nu sînt urmãriþi sau daþi în urmãrire cei care s-au refugiat în alte þãri, nu s-au deschis procese penale împotriva celor care au distrus sute de mii de vieþi. Vinovaþii pentru valul de represiuni de dupã 1956 stau prin Parlament sau prin tot soiul de structuri de stat. În timpul acesta o umbrã de societate civilã se dã de ceasul morþii sã solicite o lege a lustraþiei ºi, probabil, una de casare automatã a tuturor sentinþelor politice pronunþate dupã 1945. Cine este de vinã pentru situaþia de-a dreptul jenantã din România? ªirul vinovaþilor ar ocupa multe pagini. De la celebrul for academic, la ministerele cele mai importante, de la oamenii politici la o mare parte a multor ONGuri, de la mai marii zilei la cel din urmã cetãþean care mai are un dram de demnitate. Nu este vorba de a face nimic altceva decît de a întreprinde un mic ºi serios demers: recuperarea demnitãþii personale ºi, odatã cu aceasta, recuperarea demnitãþii colective.

CONVORBIRI ESENÞIALE ] 11

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Dumitru Prunariu primul român în spaþiul cosmic «De mic copil mi-am dorit sã zbor. Închideam ochii ºi simþeam cã plutesc, descopeream lumi noi. M-au fascinat întotdeauna abisul albastru, înãlþimile infinite. În final, am ajuns sã zbor în Cosmos. Visele împlinite sînt ca un cerc de luminã pe trunchiul vieþii, o iradiere beneficã. În cosmos, universul tãu apropiat nu mai este reprezentat de casã, stradã, vecini, ci de însãºi planeta natalã».

În perioada comunistã un singur român a zburat

Mulþi români au obiceiul ca, de la o anumitã vîrstã sau în anumite circumstanþe, sã ajungã în ceruri pentru a rãmîne definitiv. Dintre toþi conaþionalii noºtri, unul singur, Dumitru Prunariu a reuºit sã se întoarcã de acolo dupã un sejur de o sãptãmînã. El nu a fost în moarte clinicã, ci este singurul cosmonaut român care a reuºit sã zboare în 1981, alãturi de un echipaj sovietic, la bordul navetei spaþiale Soiuz, în cadrul programului spaþial „Intercosmos”. Dupã cum spune el, de la depãrtare Pãmîntul pare pestriþ, aºa cum se vede ºi privit de aproape. Pe lîngã funcþiile ºi distincþiile primite, Prunariu mai este ºi „Cavaler Templier, Grand King în Marele Capitul de Masoni ai Arcului Regal din România, cu gradul 32 în Ritul Scoþian ºi Maestru Venerabil al Respectabilei Loji «Roza Vînturilor» din Orientul Bucureºti”, dupã cum declarã o revistã de specialitate.

RÃZVAN ROBU

robu@ftr.ro

Era atît de urîtã Republica Socialistã România de aþi plecat tocmai în cosmos?

Eu am plecat în cosmos pentru România, indiferent care ar fi fost aceasta. România este þara mea ºi are o istorie veche care nu se confundã neapãrat cu perioada comunistã ºi are cu siguranþã un viitor. „UN MIC DIALOG PE CARE ÎL AVEA ELENA CEAUSEªCU...”

Cum este românul care a ajuns cel mai departe în viaþã?

Asta ar trebui sã spunã cei care mã cunosc. Mie, personal îmi este greu sã spun cum sînt. În orice caz, am cãutat mereu sã-mi pãstrez locul între oameni, sã fiu o persoanã de încredere, pe care oricine se poate baza ºi cît se poate de precis în ceea ce fac. Încerc mereu sã-mi respect obligaþiile profesionale ºi personale.

Aþi fãcut poliþie politicã în spaþiul extraterestru?

Nu, pentru cã acolo nu se face poliþie politicã. Indiferent care ar fi fost situaþia nu aº fi evoluat niciodatã pe aceastã direcþie!

La ce credeþi cã se gîndeau Ceauºeºtii cînd v-au decorat? Întîmplarea face ca înainte sã fiu decorat sã fi auzit un mic dialog pe care îl avea Elena Ceauºescu. Þin minte cã spunea: „Ei, dragã! Cu tehnologia de azi aºa de uºor se zboarã în Cosmos!”. În sinea mea, am roºit, neputînd sã-mi exprim realele sentimente de faþã cu ei, pentru cã ea nu ºtia cã 5% din cei care au zburat în cosmos au murit în timpul misiunilor, gradul de risc fiind foarte mare cu toatã tehnologia modernã care existã. Orice zbor cosmic este un unicat. Chiar

dacã ar fi fost informatã de acest aspect, nu cred cã fi putut înþelege toate aceste lucruri. „AM DUS CU MINE O PLOSCÃ DE 200 ML DE CONIAC NAPOCA” Aþi bãut vodcã cu ruºii în spaþiu? În spaþiu n-am bãut vodcã, dar, ca sã fiu sincer, am dus cu mine o ploscã de 200 ml de coniac Napoca.

Ce mîncaþi în cosmos?

Aaa... era o mare varietate de alimente, specificul lor fiind faptul cã erau ambalate în plastic sau în cutii.

De ce credeþi cã românii nu mai zboarã în spaþiu, ci doar la muncã în Spania sau Italia? În Europa de est, s-au produs niºte schimbãri fundamentale ºi aici încã se trece printr-o tranziþie deosebitã. Activitãþile cosmice sînt bine dezvoltate în þara noastrã, faþã de þãrile vecine. Beneficiem de o Agenþie Spaþialã Româneascã, o instituþie guvernamentalã care s-a înfiinþat încã din 1992, preluînd principalele sarcini de cercetare ºi dezvoltare a României pe aceastã linie. Cosmosul reprezintã un domeniu de vîrf ºi orice naþiune este consideratã dezvoltatã avînd unul dintre criteriile de apreciere activitãþile ºi aplicaþiile în aceastã direcþie.

Cum a fost trecerea de la calitatea de cosmonaut la cea de angajat în Ministerul Transporturilor?

Am avut gradul de ministru adjunct, ºef al Departamentului Aviaþiei Civile. Trecerea a fost dificilã pentru cã eu, la bazã, eram inginer de aviaþie ºi doream sã construiesc ºi sã proiectez avioane. Apoi am devenit cosmonaut ºi aveam o pregãtire în domeniul

FOTO MEDIAFAX

În Cosmos, cu o ploscã de coniac Napoca

construcþiei ºi exploatãrii sistemelor cosmice. Pe urmã am lucrat o perioadã în aviaþia militarã. Dupã ’90, schimbãrile din România s-au reflectat ºi în conducerea instituþiilor, moment în care Petre Roman a apreciat cã cea mai potrivitã persoanã de a reprezenta aviaþia civilã eram eu. Am acceptat aceastã poziþie, iar în perioada activitãþii mele s-au schimbat patru miniºtri ai Transporturilor. Ultimul nu m-a iertat ºi m-a schimbat din funcþie!

CE-ARE OMUL CU MASONUL! De ce Traian Bãsescu v-a chemat la «bazã» din funcþia de ambasador al României la Moscova?

Nu ºtiu de ce ºi nici nu am primit vreo explicaþie. Schimbãrile de partide politice la conducerea României au dus ºi la schimbãri de profesioniºti, nu doar de reprezentanþi ai acelor partide. Fiecare dorea sã aibã oamenii lui în anumite poziþii ºi se considera cã oricine a fost de o altã culoare politicã, indiferent de pregãtirea profesionalã, nu prezintã încrederea necesarã. Dar acestea sînt evaluãrile mele ºi nu am o referinþã sigurã!

Aveþi un titlu masonic destul de liric. Cum l-aþi cãpãtat?

Am mai multe titluri ºi poziþii în diferite organizaþii naþionale ºi internaþionale. Am unele activitãþi private care nu se încurcã cu activitãþile profesionale pe care le desfãºor.

Niciodatã nu aþi aselenizat.

Aveþi complexul «lunatecului»?

Sînt destul de bine cu picioarele pe pãmînt, chiar dacã sînt balanþã, o zodie de aer.

Cred cã acest „aer” nu a fãcut decît sã mã propulseze cît mai sus pe linie profesionalã. „PROBABIL!” Dacã asteroidul care ar putea sã loveascã Pãmîntul ar face «minunea» în Moldova, spre exemplu la Botoºani, ce s-ar întîmpla?

Totul depinde de dimensiunea asteroidului! Dacã este vorba de Apofis, care în 2029 va trece prin preajma Terrei ºi are un diametru de 350 de m, ar putea sã ducã la declanºarea unor cutremure. Dar A-

pofis nu va lovi în Moldova pentru cã se cunoaºte exact traiectoria lui, iar zona previzibilã de posibil impact este între Siberia, America centralã ºi Oceanul Pacific.

Pentru a elimina toate semnele de întrebare, se poate face dragoste în spaþiu?

Probabil!

PUBLICITATE

Dumitru Dorin Prunariu (n. 27 septembrie 1952, Braºov) este un cosmonaut care la 14 mai 1981 a devenit primul ºi singurul român care a zburat vreodatã în spaþiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40, din cadrul programului spaþial „Intercosmos” ºi a petrecut în spaþiu 7 zile 20 de ore ºi 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic. A fost preºedinte al Agenþiei Spaþiale Române ºi în prezent are gradul de general maior în rezervã.

12 ] TERAPIE INTENSIVÃ

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 Cei care au probleme cu consumul de alcool ºi au nevoie de ajutor se pot adresa Grupului Speranþa, din cadrul Policlinicii Sf. Pantelimon, str. Ion Meºter nr.10, la nr. de telefon: 0744.756.407. Pot apela ºi la Grupul Casa Alba, de pe str. Neagrã nr. 5, nr. de tel.

0264.597.687, Grupul Regãsirea, str. Sobarilor nr.29, tel. 0264.568..844, Grupul Carpe Diem, Str. Nãsãud nr. 2, nr. de tel. 0723.249.600.

Sfatul lui Jung Alcoolicii Anonimi au apãrut în 1935, în SUA, datoritã a doi alcoolici: Bill Wilson, un broker de pe Wall Street ºi medicul Bob Smith. Printr-o înlãnþuire de evenimente aceºtia au intrat în legãturã cu Rowland Hazard care se tratase pentru alcoolism în Europa cu faimosul psihiatru elveþian Carl Jung. Dupã repetate tentative nereuºite de terapie, Jung i-a spus acestuia cã singura sa salvare este cea spiritualã.

În România, 3 din 10 adulþi consumã alcool în mod iraþional ºi au probleme din aceastã cauzã. Studiile sociologice ºi medicale aratã cã, între europeni, românii deþin un loc fruntaº la consumul bãuturilor alcoolice. Statisticile sînt cu atît mai îngrijorãtoare, deoarece un studiu realizat de Agenþia Naþionalã Antidrog (ANA) – Centrul de Prevenire, Evaluare ºi Consiliere Antidrog al Judeþului Cluj în rîndul elevilor a relevat cã 24,1% dintre cei chestionaþi au consumat alcool, iar aproximativ 18,5% au afirmat cã au consumat alcool în combinaþie cu marijuana sau alte substanþe psihoactive.

MIRCEA PÃTAC

patac@ftr.ro

ALCOOLISMUL, CA BOALÃ / O persoanã suferã de alcoolism atunci cînd nu poate sã renunþe la consumul de alcool, chiar dacã doreºte acest lucru.

Alcoolismul este caracterizat printr-o dorinþã exacerbatã de a consuma alcool, care poate fi extrem de puternicã ºi care poate avea un impact negativ asupra vieþii în general. În timp, sînt necesare cantitãþi tot mai mari de alcool (pentru ca acesta sã-ºi facã efectul).

Persoanele care suferã de alcoolism, pot prezenta iritabilitate, tremor sau alte simptome (de sevraj), în momentul în care încearcã sã renunþe la consumul de alcool. Consumul exagerat de alcool poate cauza diferite afecþiuni, precum: boli cardiace, hipertensiune arterialã, accidente vasculare cerebrale, boli de ficat (hepatite toxice, ciroze), litiazã biliarã (calculi la nivelul colecistului), pancreatitã etc.

A.A., ULTIMA SPERANÞà / Puþini din cei care au devenit dependenþi de alcool aflã cã au un sprijin în comunitatea Alcoolicii Anonimi (A.A.). Grupuri de bãrbaþi ºi femei care îºi împãrtãºesc experienþa, puterea ºi speranþa, cu scopul declarat de a-ºi rezolva problema comunã ºi de a-i ajuta ºi pe alþii sã treacã peste adicþie.

Singura cerinþã pentru participare ca membru este dorinþa de a înceta consumul de alcool.

Ce face mai precis AA?.

Membrii AA îºi împãrtãºesc experienþa oricãrei persoane care solicitã ajutor pentru a-ºi rezolva problema consumului de alcool. AA-ul oferã ajutor personal, îndrumare (aºa-numita „sponsorizare”) oricãrui alcoolic care doreºte sã renunþe la alcool, indiferent de unde provine. Programul AA, concretizat în cei 12 Paºi oferã o ºansã alcoolicului sã trãiascã o viaþã fãrã bãuturã (de altfel AA a împrumutat aceºti 12 paºi ºi altor dependenþe: droguri, sex, jocuri de noroc etc).

AA e o formã de reabilitare care necesitã cele mai puþine costuri, grupul se autoîntreþine prin donaþii din partea fiecãrui membru.

PRIMUL PAS ÎN ROMÂNIA / În România, înainte de 1989, autoritãþile nu au permis

Paharul care distruge vieþi

Clujul, pe primele locuri în consumul de alcool

funcþionarea Alcoolicilor Anonimi. Dar o profesoarã din Timiºoara a reuºit sã cunoascã programul de la un profesor american care lucra aici. Acesta, care încã nu fãcea parte dintr-un grup AA, a urmat programul ca „loner” (cei care aplicã programul dar nu mai au încã un membru AA în localitatea respectivã, deci nu pot înfiinþa un grup deoarece pentru aceasta e nevoie de minimum doi membri). În 1990, acest membru AA a reprezentat România la Congresul Internaþional AA de la Seattle. Abia în februarie 1991, la Timiºoara, avea sã se constituie primul Grup AA din

România. Acesta a funcþionat fãrã întrerupere din 1991 ºi stã la baza întregii comunitãþi AA din România. Ei au înfiinþat ºi primul grup din Bucureºti, în 1993. Astãzi, în România, existã un numãr de 36 de Grupe AA cu aproximativ 296 de membri. În Cluj, existã ºase grupuri de sine stãtãtoare.

CLUJUL, PESTE MEDIE / Dr. Corina Demian, din cadrul ANA Cluj, ne-a declarat cã din experienþa agenþiei, Clujul se situeazã peste medie în privinþa consumului de alcool, faþã de alte judeþe ale þãrii.

Spectrul este foarte larg: de la

oameni ai strãzii, pînã la profesori universitari. „Alcoolul este tot o substanþã psihoactivã care creazã dependenþã, e un drog legal ca ºi tutunul. Alcoolismul este o boalã de familie.

Unde e un alcoolic sînt lezaþi ºi membrii acelei familii. Un aparþinãtor nu va putea controla un alcoolic care nu doreºte sã se lase de bãut. E ca ºi cum ai spune unei persoane care a sãrit de la etajul 10 sã se opreascã la etajul 5.

Alcoolicul trebuie sã doreascã sã se lase, motivaþia este foarte necesarã. Dacã forþezi pe cineva sînt puþine ºanse de reuºitã pe termen lung”, a precizat Corina Demian.

Programul Minnesota la Cluj Programele mai moderne de tratament s-au inspirat din metodele de lucru ale Alcoolicilor Anonimi ºi astfel au apãrut metodele specializate de terapie. În anul 2001 a fost iniþiat la Cluj programul „Sf. Dimitrie Basarabov“, în parteneriat cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ºi Clujului (astãzi Mitropolia Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului). Acest program are ca scop ajutorarea oamenilor singuri ºi dezintegraþi social. Acest program funcþioneazã în cadrul Asociaþiei Filantropice Medical-Creºtine „Christiana“ Cluj ºi oferã servicii de informare ºi consiliere persoanelor dependente de alcool sau alte droguri ºi membrilor familiei acestora. În cadrul acestui proiect se foloseºte programul Minnesota, o metodã de tratare a alcoolismului, bazatã pe cercetarea ºtiinþificã a acestei dependenþe. La Cluj este un cen-

tru numit «Casa Albã», un centru de zi, unde alcoolicii pot veni ºi primi consiliere.

Mai existã un altul ºi la clinica «Sfîntul Pantelimon», un centru ambulatoriu pentru alcoolici, care oferã ajutor ºi consiliere.

De-a lungul timpului, programul a oferit training ºi specialiºtilor care au venit de la Iaºi, Bucureºti, Craiova, Galaþi, Bistriþa etc., la Cluj.

Programul Minnesota prezintã anumite particularitãþi care completeazã metodele folosite de AA. Astfel, abordeazã alcoolismul ca boalã. Programul ºi-a dovedit eficacitatea, deoarece are un procent de reuºitã de 70%, faþã de 50% al AA. De altfel, singurul grup rural din þarã este în judeþul Cluj, la Sînpaul. Mai existã puncte de lucru la Sãvãdisla, Borºa. Grupul are zilnic o orã de informare cu dependenþii internaþi la Spitalul de Psihiatrie din Cluj.

Ce spun alcoolicii?

O întîlnire a AA are tipicul ei, începe printr-o prezentare, urmeazã o rugãciune ºi o citire a preambulului. Apoi fiecare din participanþi îºi spune progresele înregistrate, problemele cu care se confruntã, realizãrile de peste sãptãmînã. Nimeni nu uitã totuºi de ce a venit ºi cum era viaþa înainte de a renunþa la alcool.

Ion

„M-am prins de acest grup ca un înecat de un pai, altfel nu puteam sã mã opresc. A fost singura modalitate de a scãpa de viciu”.

Istvan

„Degradarea la care a ajuns viaþa mea, m-a fãcut sã mã opresc. ªtiam cã mã audodistrugeam, dar nu ºtiam cã alcoolismul este o boalã ºi cã existã o soluþie de recuperare spiritualã. Exemplul au fost aceºti oameni care au reuºit prin intermediul acestui program”.

Adrian

„Eu am fost internat ºi la Psihiatrie, dar fãrã succes. Frica de moarte ºi dorinþa de a trãi m-au determinat sã mã alãtur acestui grup. Acest grup face minuni, mai mult decît orice medicament sau orice alt tratament”.

Sorin

„Nu am mai bãut de 1 an ºi 8 luni, datoritã acestui tratament. Eram pe cale sã îmi pierd familia, înainte de a mã alãtura acestui grup. Nici nu ºtiu unde aº fi ajuns, dacã nu era grupul”.

ANUL 2 z NR. 50 z

ªCOALA ÎN DERIVÃ ] 13

8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Ai noºtri, puþini, dar ca brazii Mihai Cãbulea nu a fost singurul educator bãrbat din Cluj-Napoca. La aceeaºi instituþie (Grãdiniþa nr. 66 din Mãnãºtur) a mai predat cîþiva ani ºi Radu Fizeºan care, însã, anul acesta, ºi-a depus demisia, dupã opt ani ca e-

ducator. Acum este director de marketing, cîºtigã de trei ori mai mult ca înainte. „Satisfacþiile spirituale erau imense, dar în buzunare era aproape zero. Nu este exclus sã mã întorc, dacã se vor

schimba lucrurile”, declarã acesta. În întreg judeþul mai existã doar un bãrbat care predã preºcolarilor. Se numeºte Stelian Takaciu, are 21 de ani ºi din aceastã toamnã e cadru didactic la Turda, la o grupã de rromi, în cadrul Grãdiniþei numãrul 7 (substructurã a Grãdiniþei „Sfînta Maria”).

«

De la prieteni, eterna întrebare: cum e sã fii bãrbat educator? E foarte frumos, zic eu. ªi ceva deosebit.

Se mirã toatã lumea... Eu încã mã mai mir de ce se mirã! Mai am ºi prieteni care zic: «Ei, da, mergi cinci ore ºi vã jucaþi!» Nu e chiar aºa. Ce fac e foarte important: pentru copii, pentru mine ºi pentru ce vor fi ei în viitor.

Mihai Cãbulea educator

În Cluj-Napoca existã un singur educator bãrbat

«Tatã» cu 35 de copii

De pe margine de AUREL CODOBAN

codoban@ftr.ro

E de vinã internetul?

De la tovarãºa educatoare la doamna educatoare, titulatura persoanei care stã în faþa copiilor de grãdiniþã se terminã mereu în „oare”. Femeile fac legea în învãþãmînt, conform unui mit bine solidificat în mentalul autohton ºi nu numai. Dar dacã profesori ºi învãþãtori bãrbaþi mai gãseºti, educatorii sînt cu siguranþã mult mai reduºi numeric. Aproape inexistenþi. În Cluj-Napoca e unul singur, la grãdiniþa cu program prelungit nr. 66 din Mãnãºtur. Îl cheamã Mihai Cãbulea, are ºapte ani de învãþãmînt ºi 27 de viaþã. Educator? Ei, ºi?

Bine cã-i place.

Aud, uneori, în jurul meu, plîngeri la adresa generaþiilor internetului: nu mai citesc tinerii ãºtia! Oare e numai vina internetului? Cu ani buni în urmã, înainte de apariþia internetului, aceiaºi sau alþii asemenea lor se plîngeau de explozia informaþionalã: prea multe apariþii de cãrþi sau reviste ca sã le poþi parcurge realmente. Unul dintre marii gînditori ai antichitãþii a deplîns chiar apariþia scrisului: îndatã ce putem nota ceva nu mai sîntem obligaþi sã þinem minte. Într-adevãr, cultura oralã nu a fost deloc încîntatã de manuscrise: ele distrugeau o anumitã formã a cunoaºterii, legatã strict de persoanã!

Odatã cu difuzarea manuscriselor, cunoaºterea a început sã fie legatã de cãrþi. Dar, dupã invenþia tiparului, primele cãrþi produse industrial, care pe noi ne delecteazã astãzi, trebuie sã fi pãrut foarte vulgare iubitorilor de manuscrise pline de miniaturi. Iar difuzarea industrialã a cãrþilor în Europa modernã a adus cu sine numeroase produse subculturale. E clar cã nu meritã citite toate cãrþile ºi cã sîntem obligaþi sã citim aºa de multe cãrþi numai pentru a putea alege dintre ele pe cele 10-20 cu adevãrat importante pentru noi. (Desigur cã în cazul internetului, pentru noi, românii, apare o problemã specificã: prea obiºnuiþi cu ideea gratuitãþii culturii, cu obþinerea fãrã platã a unor produse culturale, nu putem obþine în mod corect de pe internet decît cel mai adesea lucruri de slabã calitate.)

MIHAI GÃDÃLEAN

gadalean@ftr.ro

MODEL CU SCHIMBUL / Modelul lui Mihai a fost un învãþãtor al sãu. Un domn învãþãtor. Dascãlul perfect. „ªtia sã se apropie de copii, ºtia sã-i asculte. Era ºi corect. Asta apreciam cel mai mult la el. Era imparþial, pe toþi îi trata la fel.” Îi plãcea, cu mintea lui de-atunci, de copil. Dacã stã sã se gîndeascã, crede cã n-a judecat greºit. L-a analizat bine pe „domnul”: genul liniºtit, calm. Modelul.

Nu ºtie dacã l-a ºi urmat ulterior.

Stilul lui e un pic altfel, nu aºa domol. „Îmi place sã mã ºi joc cu ei. Cu cei mici n-ai cum sã fii altfel.” Dar trebuie sã ºtii cînd sã faci schimbul „de la partea distractivã la partea educativã”. Tu, educatorul, trebuie sã faci schimbul.

Prichindeii nu trebuie sã-l simtã.

Trebuie sã creadã cã se joacã în continuare. Totul trebuie sã meargã de la sine.

«

Prin urmare, ca mijloc, ca media, internetul în sine este neutru. Problematicã în schimb este capacitatea noastrã de a-l utiliza: dacã îl folosim în locul capacitãþii noastre creatoare, dacã folosim procedeul copy-paste pentru a ne rezolva sarcinile de gîndire personalã, autenticã, e rãu pentru cã internetul devine o altã formã fãrã fond, iar copy-paste o „gîndire fãrã gînduri”. De aceea, e mai adecvat ºi mai important sã ne întrebãm: de ce se fac studenþii cã scriu textele solicitate? Desigur, numai pentru cã profesorii lor se fac cã le citesc.

FOTO MIHAI GÃDÃLEAN

DIPLOMÃ DE EDUCATOARE / Mihai e în al patrulea an la grãdiniþa de-aici. Ceilalþi patru au fost la grãdiniþa 70. Aproape de casã. De copil ºi-a dorit sã fie în învãþãmînt. Nu se gîndea cã chiar îi va ieºi, dar... Toatã lumea s-a mirat cã s-a dus la Liceul Pedagogic. Nici mãcar nu a avut vreo tradiþie în familie. Dar nu i s-au opus. L-au lãsat sã facã ce vrea. ªi asta a vrut. S-a titularizat din primul an, nici n-a încercat la învãþãtori. Din start s-a dus la educatoare. Aºa îi scrie ºi pe diplomã: învãþãtor-educatoare.

Tot din start i-au plãcut ºi copiii.

Sã lucreze cu ei, asta ºi-a dorit de cînd era el însuºi unul din ei, iar apoi i-a ºi plãcut.

Avantajul de a fi bãrbat

Sîntem un pic depãºiþi, cu toþii. Cam prea închistaþi, rigizi. Pe copii trebuie sã-i lãsãm un pic mai liberi, sã ne adaptãm la lumea lor. Degeaba încercãm acum numai cu Albã ca Zãpada, cã ei mai ºtiu ºi altele... Sã-i învãþãm VOCEA DE BISERICà / Îl sã fie toleranþi. Sã fii tu aºa cu ei. Prin forþa modelului.

Mihai Cãbulea, educator întrebau pãrinþii prichindeilor: „Pãi, ce faceþi cu ei, UNDE E DOAMNA? / ªi merge. „Totuºi, unde e doamna educa- de vã fug în braþe dimineaAtît de „de la sine” încît atunci cînd toare, cu cine rãmîn copiii ãºtia?” þa?” Pãi, se simt bine. ªi el pãrinþii îºi întreabã copiii ce-au La început, a fost uimitã, ca toþi cu copiii ºi copiii cu el. „Mã fãcut la grãdiniþã, primesc tot tim- restul. Pe urmã, s-au obiºnuit. plac, probabil pentru cã pul acelaºi rãspuns: „Ne-am ju- Încã aici a fost bine. La cealaltã simt ºi ei cã eu îi plac.” E cat!” Aºa se ºi desfãºoarã activitã- grãdiniþã a fost privit cam ciudat mai greu sã-i înþelegi, sînt þile. Specificul vîrstei nu permite în primii ani. „Poate simþeam ºi eu firi diferite, încã nu s-au pus un mod foarte rigid de a preda. mai tare lucrul ãsta, fiind la în- destule cãrãmizi la educaþia Mihai are grupa mijlocie. Anul tre- ceput, dar îmi închipui cã erau ºi lor, unii provin dintr-un mecut, erau mici. Prima zi de ºcoalã. pãrinþi care probabil se întrebau diu diferit, s-au ocupat pãPlînsete ºi urlete. Grãdiniþa era un „Ce-o fi ºi cu copilul ãsta pe-aici? rinþii mai mult sau au ei înmediu nou, pe care copiii îl percep Ce poate sã-i înveþe? E ºi bãrbat, n- ºiºi abilitãþi speciale. Aproca fiind ostil. Mihai cu un copil în o sã se descurce...” Dar m-au salvat pierea dintre el ºi copii a fost ºi cel mai bun argument braþe ºi o mãmicã þinîndu-l pe al ei: copiii. S-au ataºat de mine.” pentru demontarea cliºeelor de tip „femeile sînt cele mai Recompensa nu e cheia bune pentru a face educaþie”. Faptul cã e bãrbat na fost o piedicã. Dimpotrivã.

La concursul naþional Piticot, o fetiþã de-a lui luxoase, unde intrã ele în viaþa educatorilor?

Lui Mihai i se pare cã-i e Mihai a cîºtigat marele premiu, la ambele «Ãsta e idealul? Pentru mine nu. Nici nu-mi mai uºor sã se impunã. Deºi secþiuni: culturã generalã ºi picturã-desen. Un pun problema. Fiecare cu visul lui». la început copiii aveau o refel de olimpiadã pentru preºcolari. «Cum poþi Educatorul devine, într-un fel, un pãrinte. «Mã þinere cînd începea sã vorsã te simþi? M-am bucurat foarte mult». ºi simt aºa». Productiv pãrinte: 35 de copii la beascã. „Erau obiºnuiþi proMîndru? Nu. Modest... Profesorii cu olimpici grupã, normã aproape dublã. ªi dificil: la vîrsbabil cu o voce blîndã, de feau ºi ceva beneficii materiale. «Îmi trebuie mai ta asta, sînt egoiºti, fiecare vrea jucãria pentru meie... Cînd vorbeam eu, emult de-atîta? Nu pot sã mã gîndesc aºa. Dacã el. Deh, famelie mare, renumeraþie micã, dupã ram ca ºi-n bisericã. Toþi aº veni la serviciu cu gîndul cã nu sînt recom- buget... «Grea, uºoarã, e o muncã frumoasã. tãceau. Era ceva nou pentru pensat material, n-aº mai veni. Probabil c-o sã Dar cred cã trebuie sã ai o atracþie naturalã ei.” Astfel, a fi bãrbat e chiar vinã ºi vremea cînd o sã fiu recompensat. Dar pentru asta». N-are o reþetã. Totul merge de la un avantaj: „mã ascultã mai nu ºtiu dacã asta e cheia». Vile, maºini sine. mult decît pe o femeie, aºa spun ºi colegele”. Natural,

«

Nu poþi sã vii înnorat, supãrat... Toate problemele trebuie sã le laºi la uºã. Copiii simt tot. Te întreabã: „de ce eºti supãrat astãzi?”

N-ai voie. Nici ei n-au voie. Educatorul e un model, în toate. Copiii imitã. Trebuie sã fii foarte atent ºi sã conºtientizezi: ce faci tu azi, mîine face el. E un pic de responsabilitate aici. Un pic mai multã. De-aici pleacã totul.

Mihai Cãbulea, educator

pur ºi simplu, fãrã sã strige la ei. ªi mai e un avantaj: poate face pe Moº Crãciun la serbãrile de Crãciun. ªi copiii nu-ºi dau seama. Magie, ce mai !

EDUCATOR DE DREPT / Mihai nu s-a gîndit sã se retragã de la grãdiniþã. Ar fi bine dacã ºi financiar ar fi mai motivant, dar nu e rãu nici aºa. Mai lucreazã ºi în altã parte, la un cabinet de consultanþã juridicã, atunci cînd are timp. Dar da-cã-l întreabã cineva ce profesie are, n-o sã rãspundã niciodatã altceva decît „educator”. Pentru cã aici lucreazã din plãcere. „Nu ca sã treacã cinci ore sau ca sã spun ºi eu

cã am salariu. Nu e o corvoadã, e ceea ce mi-am dorit.

Secretul e sã-þi placã.” Îl mai sunã prietenii ºi aud gãlãgie pe fundal, cum se joacã micuþii. „Cum poþi sã stai în gãlãgia aia?” zic ei. Pentru Mihai e ca orice alt fundal sonor, e obiºnuit. Nu pleacã obosit acasã pe ideea asta, de gãlãgie. Mai degrabã: „simþi c-a trecut o zi ºi n-ai fãcut cît ai fi vrut”. Ritmul în care evolueazã copiii în primii ani e foarte mic. ªi fluctuant. O zi simþi cã s-au ales cu ceva, a doua zi parcã nu s-a pus nimic. „Dar dupã un an de zile îi vezi cã au evoluat ºi cã sînt alþii...”

Trebuie sã te mobilizezi, altfel te plafonezi ºi renunþi.

14 ]LECÞIA DE CAPITALISM

6.993 de firme clujene au datorii la stat

EESENÞIAL SENÞIAL NOU TIP DE FACTURI LA GAZE Facturarea cantitãþilor de gaze naturale se va face în baza energiei conþinute de acestea începînd cu 1 iulie 2008.

Pînã la aceastã datã titularii de licenþe din sectorul gazelor naturale, indiferent de forma de proprietate sau de regimul juridic al acestora, sînt obligaþi sã ia toate mãsurile necesare în vederea trecerii la mãsurarea cantitãþilor de gaze naturale care trebuie sã se facã în baza energiei conþinute de acestea.

Operatorul de transport este obligat sã nu se angajeze, în mod direct sau indirect, în operaþiuni de exploatare, extracþie, distribuþie ºi furnizare a gazelor naturale la consumatori, inclusiv prin deþinerea de acþiuni sau pachete de acþiuni ori printr-un contract de administrare în care sînt implicate persoanele juridice care desfãºoarã astfel de activitãþi. În prezent, activitatea de transport al gazelor naturale pe teritoriul României se realizeazã de cãtre un singur operator, prin Sistemul Naþional de Transport, considerat de importanþã strategicã.

De asemenea, s-au înãsprit sancþiunile pentru disciplinarea sectorului ºi pieþei în beneficiul consumatorilor de gaze naturale. Cuantumul amenzilor prevãzute în cazul contravenþiilor sãvîrºite de cãtre persoanele juridice variazã de la un minim de 1.500 lei pînã la 100.000 lei noi. În cazul sãvîrºirii unor contravenþii în mod repetat, autoritatea de reglementare poate aplica o amendã de 5% din cifra de afaceri a persoanei contraveniente, realizatã în anul financiar anterior sancþionãrii faptei.

DESPÃGUBIRI PENTRU DEPONENÞII LA CEC Guvernul va elabora o Ordonanþã de urgenþã prin care sã fie prevãzutã modalitatea de despãgubire a celor care au depus, înainte de 1989, bani la CEC în vederea achiziþionãrii de autoturisme Dacia. Practic, vor fi lansate emisiuni de titluri de stat care vor constitui modalitatea de despãgubire a celor care au avut carnete de depuneri la CEC pentru achiziþionarea de autoturisme. Emisiunea de titluri de stat se va efectua pe numele CEC, cu detalierea tehnicilor concrete de realizare a acesteia. CEC va opera cu aceste titluri în contul ºi numele deponenþilor pe care îi are în evidenþã. Data scadenþei va fi de un an de la data emisiunii.

ASIGURÃRI IEFTINE PENTRU LOCUINÞE Românii cu case mai modeste vor plãti 0,8 euro/lunã pentru asigurare, conform proiectului de lege privind asigurarea obligatorie a locuinþelor. Valoarea primei de asigurare nu este foarte mare, circa 2,7 lei, respectiv contravaloarea a 2-3 pîini sau a unui litru de lapte. În plus, pentru categoriile defavorizate valoarea primei de asigurare va fi suportatã de la bugetul statului.

Proiectul de lege reglementeazã instituirea sistemului de asigurãri obligatorii pentru locuinþe, ºi prevede ca prima de asigurare sã fie de 20 de euro pe an pentru locuinþele de tip A - construcþie cu structura de rezistenþã din beton armat, metal ori lemn sau cu pereþi exteriori din piatrã, cãrãmidã arsã sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic ºi/ sau chimic, respectiv de 10 euro pe an, pentru locuinþele de tip B - construcþie cu pereþi exteriori din cãrãmidã nearsã sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic ºi/sau chimic.

Suma maximã asiguratã va fi de 20.000 de euro pentru locuinþele de tip A ºi de 10.000 de euro pentru cele de tip B. Camera Deputaþilor va decide asupra formei finale a legii, dar proiectul de act normativ nu va fi discutat mai devreme de 10 decembrie.

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

În primele nouã luni ale acestui an Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Cluj a emis 50.987 somaþii în valoare totalã de 320.948.000 lei, din care a încasat suma de 245.046.000 lei. De asemenea, au fost fãcute 16.579 popriri asupra conturilor bancare în sumã de 135.629.000 lei, ºi au înfiinþat 490 de sechestre aupra bunurilor mobile ºi imobile în valoare de 73.265.000 lei.

1.368.866,74 lei este suma restantã la bugetul de stat

Datori vînduþi la stat În perioada ianuarie - septembrie 2007 a fost colectatã în total la bugetul cosolidat de stat suma de 2.103,7 milioane lei, dintre care 1.159,6 milioane lei la bugetul de stat, 282,5 milioane lei la bugetul de asigurãri de sãnãtate ºi 57,1 milioane lei la bugetul asigurãrilor de ºomaj.

Controalele efectuate de Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Cluj s-au soldat cu constatarea a numeroase abateri de la legislaþia fiscalã în vigoare, precum ºi cu depistarea mai multor societãþi comerciale care au datorii mari la bugetul de stat. Printre cei mai mari datornici din judeþ se regãsesc importante instituþii de stat, cum ar fi Compania Naþionalã a Cuprului. (Viorel Dãdulescu) DATORII DE SUTE DE MILIOANE / La sfîrºitul lunii octombrie Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Cluj a constatat cã în judeþ existau 6.993 societãþi comerciale care aveau datorii totale de 249.879.642 lei.

Astfel, printre primele 10 societãþi care datorau sume la bugetul consolidat se numãrau Compania Naþionalã a Cuprului, restantã cu suma de 30.546.231 lei, SC Construcþii Feroviare SA care datora 26.373.779 lei, sau Societatea de Construcþii CCCF care mai avea de achitat suma de 10.989.446 lei. Cu sume mai mici se regãsesc ºi alte nume sonore ale judeþului, cum ar fi Agroflip SA (3.953.348 lei), Fortpres CUG SA (1.391.807 lei), Unirea SA (6.541.972 lei) sau Cartimpex SA (1.170.554 lei).

Per asnamblu, firmele clujene datorau 136.886.674 lei la bugetul de stat, 22.263.163 lei la bugetul asigurãrilor de sãnãtate, 83.153.035 lei la bugetul asigurãrilor sociale ºi 7.576.770 la bugetul asigurãrilor de ºomaj. Cu datorii sub 5.000 erau înregistrate 5.225 societãþi, 782 societãþi datorau sume între 5.000 ºi 10.000 lei, pînã la 50.000 de lei erau înregistrate cu datorii 1368 societãþi, pînã la 100.000 lei datorau 290 de societãþi, alþi 328 agenþi fiscali fiind restanþi cu sume mai mari de 100.000 lei.

MÃRFURI CONFISCATE / Direcþia de Finanþe a realizat ºi valorificarea bunurilor confiscate intrate în patrimoniul privat al statului în sumã totalã 472.126 lei, mãrfuri în valoare de 126.798 lei fiind vîndute prin magazinul propriu de desfacere a pro-

duselor. Stocul scriptic de bunuri nevalorificate a fost de 157.410 lei.

Controale s-au desfãºurat ºi la 77 de agenþi economici care se ocupã cu jocuri de noroc, fiind vizate 1.648 licenþe ºi verificate 1.103 aparate. În aceeaºi perioadã au fost înregistrate 1.281 de petiþii, dintre care 1.187 solicitãri privind legislaþia fiscalã, 94 sesizãri ºi reclamaþii. Dintre acestea 1.214 petiþii au fost soluþionate favorabil iar 26 au fost respinse ca neîntemeiate, altele 26 ramînînd în curs de rezolvare.

O MIE DE EVAZIONªTI / În perioada amintitã structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi din subordinea Direcþiei Generale a Finaþelor Publice au efectuat 3.153 verificãri, identificînd 1.102 cazuri de evaziune fiscalã. De asemenea s-au aplicat 316 amenzi contravenþionale, în cuantum de 417.000 mii lei, ºi au fost confiscate sume în valoare de 234.000 lei.

Unul din obiectivele controalelor a fost verificarea realitãþii ºi legalitãþii sumelor negative din deconturile de TVA cu opþiune de rambursare. Din

cele 1.903 cereri de rambursare/restituire TVA depuse pînã la sfîrºitul lunii septembrie, organele de inspectie fiscalã au soluþionat 1.765 cereri de rambursare în sumã de 196.376 mii lei, din care au propus restituirea sumei de 183.366.000 lei ºi respingerea sumei de 13.009.000 lei. Nu în ultimul rînd, inspectorii au transmis organelor în drept 10 sesizãri penale, valoarea prejudiciului potenþial fiind de 21.638.000 lei.

PÎINE FÃRà LICENÞà / De asemenea, inspectorii Direcþiei de Finanþe au efectuat controale inopinate la 142 contribuabili cu activitate în domeniul panificaþiei. În urma acestor verificãri s-au aplicat 45 amenzi contravenþionale, în cuantum de 92 mii lei, confiscîndu-se ºi venituri de 234.000 lei, obþinuþi în perioada în care nu s-au respectat prevederile legale, respectiv s-a desfãºurat activitate de panificaþie fãrã licenþã.

Acþiunile de control au vizat ºi verificarea agenþilor economici care au solicitat restituirea de accize, precum ºi stabilirea contribuabililor inactivi.

Românii s-au îndrãgostit de motociclete

În primele nouã luni ale acestui an, numãrul de înmatriculãri noi de vehicule rutiere pentru transportul cãlãtorilor a crescut cu 46,6% faþã de perioada similarã a anului trecut, iar numãrul înmatriculãrilor noi de vehicule pentru transportul mãrfurilor s-a majorat cu 47,1%.

În al treilea trimestru din 2007, numãrul de înmatriculãri noi de vehicule rutiere pentru transportul cãlãtorilor a crescut cu 54,7% faþã de trimestrul III 2006, iar numãrul înmatriculãrilor noi de vehicule pentru transportul mãrfurilor a crescut cu 67,0%. Cea mai semnificativã creºtere a noilor înmatriculãri s-a înregistrat la

motorete ºi motociclete, numãrul acestora fiind cu 80,4% mai mare faþã de anul 2006. Pentru transportul de mãrfuri, numãrul de înmatriculãri noi a înregistrat creºteri pentru toate categoriile, cea mai semnificativã fiind la categoria remorci ºi semiremorci, unde numãrul înmatriculãrilor noi a crescut de 2,2 ori.

Creºteri importante ale înmatriculãrilor s-au înregistrat ºi la categoria autoturisme, numãrul total al acestora fiind de 316.703, faþã de numai

217.597, cît s-au înregistrat în aceeaºi perioadã a anului anterior. Practic, creºterea înmatriculãrilor se regãseºte la toate categoriile de vehicule. Astfel, românii au cumpãrat 2.770 de autocare, autobuze sau microbuze (faþã de numai 1586 exemplare achiziþionate în 2006), 48.385 de autocamioane (mai multe cu 11.227 faþã de anul trecut) ºi 1.944 de autotractoare ºi autoremorchere (faþã de 1.311 cumpãrate în aceeaºi perioadã a anului anterior).

(V.D.)

LECÞIA DE CAPITALISM ] 15

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

PUBLICITATE

Mic la început, dar în creºtere

Leasingul de casã nouã

Pentru finanþarea persoanelor fizice nu concureazã doar bãncile comerciale, ci ºi instituþiile financiare nebancare. Societãþile de leasing sînt incluse în aceastã categorie, iar persoanele cu venituri mari pot apela ºi la leasingul imobiliar pentru achiziþionarea de locuinþe. Cu toate cã majoritatea oamenilor apeleazã la creditele bancare, existã unele avantaje ale leasingului, care îl prezintã ca o alternativã avantajoasã de finanþare.

ANDREEA DUÞU

dutu@ftr.ro

NECUNOSCUT, DAR CU POTENÞIAL / Majoritatea persoanelor apeleazã la creditele bancare atunci cînd doresc sã achiziþioneze un teren sau o locuinþã, fãrã sã ia în calcul ºi leasingul imobiliar ca soluþie de finanþare. Pînã de curînd, acesta era perceput a fi adresat mai degrabã persoanelor juridice decît populaþiei. Însã, în primele ºase luni ale acestui an, 22% din finanþãrile acordate de societãþile de leasing au mers cãtre persoanele fizice, care pot PUBLICITATE

achiziþiona imobile sau terenuri în sistem de leasing financiar clasic sau sale-and-leaseback (varianta în care clientul este proprietarul unui imobil pe care îl vinde societãþii de leasing ºi pe care îl rãscumpãrã la finele perioadei de leasing).

Leasingul imobiliar este deocamdatã o modalitate de finanþare mai puþin cunoscutã ºi necesitã venituri mult mai mari decît în cazul creditelor imobiliare, dar are ºanse reale de creºtere în urmãtorii 2-3 ani, în paralel cu dezvoltarea pieþei imobiliare.

PIAÞà MICÃ, ÎN CREªTERE / Statisticile BNR aratã cã leasingul imobiliar nu este atît de des accesat ca ºi creditele imobiliare. Anul trecut, din totalul finanþãrilor pentru achiziþii de imobil, numai 3% reprezentau finanþare prin leasing imobiliar. De asemenea, statisticile ASLR (Asociaþia Societãþilor de Leasing din România) aratã cã, din totalul activitãþilor de leasing desfãºurate de o companie de profil, numai 1,5% reprezintã leasing imobiliar. În schimb, conform datelor oferite de Asociaþia de Leasing ºi Servicii Financiare Nebancare (ALB), piaþa leasingului a înregistrat o creºtere anualã de aproximativ 50% în perioada 2003-2006.

DE CE LEASING? / În general, românii vãd în leasing doar o modalitate de achiziþionare a unei maºini sau a unui bun de folosinþã îndelun-

gatã. Puþini se gîndesc sã apeleze la o astfel de soluþie pentru a-ºi cumpãra sau construi o casã. Iar scandalul MTS Leasing a zdruncinat puternic credibilitatea companiilor de leasing care oferã servicii de finanþare imobiliarã. Principala sursã de neîncredere o reprezintã faptul cã, spre deosebire de creditul bancar, în cazul leasingului, firma este proprietara casei cumpãrate, pînã la sfîrºitul contractului. Totuºi, leasingul imobiliar are ºi avantaje. Pentru companii, reprezintã o soluþie de finanþare individualã, adaptatã nevoilor speciale ale fiecãrei societãþi în parte, o formã modernã de finanþare ce conferã mai multã flexibilitate economicã utilizatorului. Pentru persoanele fizice, avantajele curg din opþiunea achitãrii valorii reziduale la final. Astfel ºi principalul este mai mic iar TVA-ul este calculat la o bazã redusã. Un alt avantaj este cã locuinþa în sine reprezintã o garanþie a finanþãrii care se naºte în baza leasingului (prin netransferarea dreptului legal de proprietate asupra clãdirii utilizatorului), fãrã a mai fi nevoie de înregistrarea unei ipoteci. Spre deosebire de creditele imobiliare, unde avansul e în jur de 25%, în cazul leasingul imobiliar acesta poate varia, existînd posibilitatea sã fie de numai 5%. Contractele de leasing imobiliar sînt încheiate pe perioade mai scurte de timp, de cîþiva ani doar (în medie pe 7 ani, faþã de cei aproape 40 de ani în cazul bãncilor), ceea ce presupune cã suma rambursatã pînã la final este mai micã, dar ºi rata lunarã este mai mare. În cazul leasingului, un alt atu este volumul rezonabil al documentaþiei de finanþare, în mare parte similarã celei pentru un leasing auto, dar ºi timpul scurt nece-

sar pentru aprobarea cererii. În plus, firma de leasing oferã ºi servicii de consultanþã financiarã, servicii de asistenþã tehnicã, juridicã ºi fiscalã legatã de imobilul/terenul achiziþionat. În cazul persoanelor fizice, societãþile de leasing acceptã aproape orice tip de venituri.

50 % cu atît cresc anual solicitãrile pentru leasing

Dezavantajele leasingului imobiliar Principalul dezavantaj al leasingului este faptul cã solicitantul devine proprietar abia la sfîrºitul contractului. Societatea de leasing este cea care cumpãrã iniþial imobilul, iar la final are loc transferul de proprietate de la societate la client.

Acest lucru aduce în prim plan un alt dezavantaj, ºi anume dubla taxã notarialã. O altã taxã este celebra TVA, care nu se aplicã în cazul tranzacþiilor imobiliare, însã este obligatorie în contractele de leasing. În fine, existã ºi costul cu asigurarea imobilului, obligatorie pentru orice contract, iar unele companii solicitã ºi asigurarea de viaþã. Un alt dezavantaj care împiedicã persoanele fizice sã apeleze la leasingul imobiliar este impus de nivelul de salarizare, mult sub cerinþele societãþilor finanþatoare. Cu toate cã existã condiþiile tehnice pentru ca persoanele fizice sã aibã acces la pachetele de servicii imobiliare ale companiilor de leasing, din cauza nivelului de salarii de pe piaþa româneascã, niºa de potenþiali consumatori este deocamdatã destul de îngustã.

16 ] PUBLICITATE ABONEAZÃ-TE la sãptãmînalul FOAIA TRANSILVANà ºi vei putea cîºtiga unul din marile premii oferite prin EXTRAGEREA din 2007!

Preþul abonamentelor*: 18 lei 3 luni: 6 luni: 36 lei 72 lei 12 luni: * Preþurile afiºate sînt exprimate în lei ºi includ TVA de 9%. Se adaugã taxa de distribuþie perceputã de firma care factureazã serviciul de abonare ºi distribuþie

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

LADA NIVA 4x4

TEST DRIVE ] 17

maºina care porneºte ºi la -35 de grade

Dispariþia producãtorului autohton de maºini 4x4 de la Cîmpulung a fãcut ca opþiunile celor îndrãgostiþi de naturã (vînãtori, pescari sau turiºti pur ºi simplu) sã se reducã drastic. De asemeni, nici locuitorii zonelor montane sau cei care lucreazã pãmîntul n-au mai gãsit un 4x4 convenabil la preþ. În ultima vreme, majoritatea producãtorilor de SUV cosmetizeazã, modernizeazã ºi implementeazã producþiile cu cele mai noi descoperiri ale tehnicii fapt care duce implicit la creºterea preþului de comercializare. Un singur producãtor rãmîne fidel conceptului de maºinã 4x4 popularã, ieftinã, solidã: LADA NIVA. Dacã majoritatea SUV-urilor noi au preþuri de peste 30.000 de euro, LADA propune o variantã fiabilã la doar 7.950 Euro + TVA. MODERNISM ªI NOSTALGIE / Atunci cînd auzi de o maºinã fabricatã în Rusia primul gînd îþi fuge la Pobeda sauVolga.

Celebre prin robusteþea lor, unele dintre acestea circulau pînã mai ieri pe ºoselele româneºti. Însã continua schimbare din domeniul auto a afectat definitiv importul unor maºini greu de suportat mai ales datoritã consumului. Nici mãcar ultimele modele de Lada, 1300 ºi 1500, n-au reuºit sã reziste prea mult pe piaþã, chiar dacã numãrul lor pe ºosele este încã semnificativ.

Producãtorul rus însã s-a adaptat din mers ºi a scos modele estetice ºi tehnologice pentru secolul XXI. Cu toate astea, cei de la LADA au pãstrat o singurã maºinã ca acum mai bine de 20 de ani: NIVA 4x4.

Au fost aduse doar mici adaptãri care þin de noutate ºi fãrã de care SUV-ul rusesc n-ar fi putut face faþã standartelor de siguranþã– servo direcþie, ambreaj hidraulic, injecþie multipunct BOSCH – dar ºi unele care, introduse în pachetul opþional, sporesc gradul de atractivitate: aer condiþionat, mp3 player, geamuri acþionate electric, troliu sau închidere centralizatã. În rest aceeaºi maºinã simplã, eficace ºi robustã ca acum 20 de ani ºi care porneºte fãrã probleme la -35 de grade.

PE DEAL, ÎN SUS ªI-N JOS / Pentru drive-test am ales un deal din Lomb. Am urcat relativ uºor, pe o stradã neasfaltatã ºi plinã de gropi accentuate de vremea ploioasã din ultima vreme. Am continuat apoi prin livadã ºi, cu toate cã eram patru în maºinã, iar noroiul era pînã la jumãtatea jenþilor fãcîndu-ne sã patinãm stîngadreapta, am urcat continuu, chiar dacã lent, fãrã ca motorul sã dea cel mai mic semn de sufocare. Cu un sistem 4x4 integral permanent, NIVA are marea calitate de a te duce acolo unde doreºti. Cartea tehnicã spunea ceva de pante înclinate la 39 de grade ºi, chiar dacã n-am mãsurat, am testat-o pe o înclinaþie asupra cãreaia am decis cã este... mare. Din nou NIVA ºi-a arãtat puterea, simþind cu toþii în scaun o forþã care punea maºina în miºcare indiferent de forþarea la care era supusã. Am calat motorul, deoarece, obiºnuit cu maºina normalã, n-am crezut cã pot face un viraj atît de abrupt în pantã. Repornit, motorul a scos NIVA fãrã sã fie nevoie de manevrele de dat înapoi, pînã la un loc plat.

APTÃ PENTRU DRUMURILE NOASTRE / Fãrã o plimbare prin oraº n-ar fi fost un Drive test complet! Mai ales cã în oraºul nostru gropile abundã pe strãzile laterale, iar gurile de canal, rareori la nivelul ºoselei, pot da justa valoare a suspensiei. Cu toate ca beneficiazã de o caroserie de 0,9 mm, iar suspensia este pe arcuri elicoidale (independentã pe faþã ºi punte rigidã pe spate), NIVA este surprinzãtor de silenþioasã. Astfel, sunetul mp3 playerului, care aparent este un non-sens pentru o maºinã de teren, se aude clar ºi chiar plãcut în rezonanþã cu zgomotul motorului puternic. ªi zdruncinãturile unor gropi imposibil de evitat, mai ales în zona în care ºoseaua se întretaie cu liniile de tramvai, sînt resimþite destul de uºor. Fapt care ne-a fãcut sã meditãm dacã a fost mai greu pentru NIVA prin livadã sau prin oraº...

IDEALà DRUMURILOR GRELE / „Atunci cînd cineva îºi cumpãrã o astfel de maºinã ar trebui sã ºtie la ce o foloseºte. Este idealã nu numai pentru vînãtoare sau drumeþii montane, dar o vãd excelentã pentru

fermieri, silvicultori, în general cei care au de înfruntat zi de zi drumuri anevoioase” ne spunea Raul Vaida, directorul comercial al dealerului LADA din Cluj. De altfel, leasingul oferit pentru achiziþionarea NIVEI este foarte avantajos: 5 ani pentru persoane fizice ºi 7 ani pentru persoane juridice. Iar gaPUBLICITATE

ranþia este una de invidiat: 2 ani fãrã limitã de kilometri. „De altfel, NIVA s-a vîndut bine în Franþa pe segmentul de turism, vînãtoare, loisir, dar ºi în Ungaria ºi în alte þãri din estul Europei la Poliþie sau alte profesii care au în obiectiv intervenþia în orice condiþii”, a mai spus Vaida. (S. Râºnoveanu)

Modelul testat LADA NIVA 4x4 Capacitate cilindricã: Putere: Norme de poluare: Vitezã maximã: Acceleraþie 0 – 100 km/h: Gardã la sol: Consum:

1690 cmc 59,5 kW (81 CP) EURO 4 137 km/h 19 s 220 mm 10 l/100 km

18 ] PUBLICITATE

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

APARTAMENTE DE LUX GHEORGHENI

COMPLEX 3 IMOBILE CU APARTAMENTE DE LUX ZONA GHEORGHENI, CAPÃT LINIE 32

DETALII IMOBIL: Apartamente cu 2 ºi 3 camere Încãperi complet decomandate Locuri de joacã, Spaþii verzi Salã de sport, Garaje subterane DETALII PLATÃ: Preþ: 1000 Euro/mp +TVA Posibilitate platã eºalonatã în 5 tranºe Modalitãþile de platã sunt flexibile

Cluj-Napoca, Bd. Eroilor, nr. 43/8 Tel/fax: 0264593049, Mobil: 0746237717 e-mail: locuinte@imobilstar.ro

EXCLUSIV PRIN AGENTIA IMOBILIARA

IMOBIL STAR

AUDIO / VIDEO ] 19

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Cinematografele tradiþionale, inerte în faþa invaziei multiplexurilor

De la mall vine concurenþa

PROGRAM FILME TV Joi, 8 noiembrie, ora 20:30 PRO TV SHOWTIME (comedie SUA-Australia) Regia: Tom Dey Distribuþia: Robert De Niro, Eddie Murphy, Rachael Harris Un poliþist cît se poate de serios în munca lui este convins de cãtre un show de televiziune sã devinã actor principal într-un reality show gen Cops, care portretizeazã viaþa de zi cu zi a forþelor de ordine. Ca partener îi este un actor în devenire fãrã habar de viaþa de poliþist.

Vineri, 9 noiembrie, ora 20:30 Antena 1 SAHARA (acþiune-comedie SUA) Regia: Breck Eisner Distribuþia: Matthew McConnaughey, Penelope Cruz, Mark Aspinall Atunci cînd exploratorul Dirk Pitt (Matthew McConaughey) gãseºte o monedã legendarã, care face referire la o poveste anticã, porneºte în aventura vieþii sale, încercînd sã gãseascã o comoarã într-una dintre cele mai periculoase regiuni din Africa de Vest.

Tocilarii din Superbad PENTRU TOCILARI Dacã eºti cumva un „geek” de referinþã printr-un liceu local, Superbad îþi va plãcea. Altfel, mai bine închiriezi un horror ºi stai acasã.

Scenariul a fost scris de starul din Knocked Up ºi 40 Year Old Virgin, Seth Rogen, cînd acesta era încã adolescent. Opera a mai fost cizelatã puþin între timp, însã ºi-a fãcut loc cumva pe lista de prioritãþi a Columbia Pictures. E vorba de trei tineri mai puþin populari ºi cît se poate de defavorizaþi fizic care încearcã sã intre la un chef al colegilor mai „cool”.

Seth (Jonah Hill) ºi E-

În aºteptarea marilor ecrane din centrele comerciale, cele trei cinematografe clujene consacrate par destul de sigure pe statutul lor încît sã nu facã absolut nimic pentru a contracara concurenþa. Dimpotrivã, oferta filmelor pare sã meargã din rãu în mai rãu. De exemplu, sãptãmîna aceasta Victoria ºi Arta dau reluãri (4,3,2 resvan (Michael Cera) sînt aproape invizibili în ºcoalã, dar nu-ºi dau seama de acest lucru ºi încearcã constant sã intre în rîndul gãºtii populare. Aproape cã reuºesc atunci cînd ºi mai prãpãditul lor coleg Fogell (Christopher Mintz-Plasse) reuºeºte sã punã mîna pe un buletin fals care le-ar permite sã

pectiv Die Hard 4), iar Republica face din nou lobby producþiilor americane de cea mai proastã calitate. Dacã ai vãzut filmele de la Victoria ºi Arta nu îþi rãmîne decît sã mergi la Superbad de la Republica, film care a costat mai puþin decît încasãrile pe o searã ale cinematografului clujean. ªi ce-i mai rãu, se vede.

cumpere alcool pentru cheful colegilor. Cum e de aºteptat, se ivesc complicaþii. Fogell este prins de cãtre doi poliþiºti (Rogen, Bill Hader) ºi îºi petrece noaptea în maºina de patrulã a acestora. Între timp plotul paralel continuã cu ceilalþi doi neghiobi care încearcã din rãsputeri sã „combine” douã

Stop Hostel 2 Dupã succesul filmului Hostel din 2005, Lionsgate s-a decis sã lanseze ºi partea a doua, în regia lui Eli Roth.

Subiectul e cam acelaºi: o lume est-europeanã sinistrã, unde banul dominã sentimentele umane sau umanitare. În prima parte se dezvãluia o comunitate slovacã parcã scoasã direct dintr-un film de rãzboi, care îºi atrãgea turiºtii într-o fabricã dezafectatã unde aceºtia erau puºi la dispoziþia amatorilor de chirurgie plasticã fantezistã. În mare, trebuia sã plãteºti o cãruþã de bani pentru a tãia, spînzura, viola sau porþiona un turist american legat de un scaun. De data aceasta e vorba de trei tinere aflate în excursie în Europa, care sînt „prostite” de cãtre o a patra sã viziteze frumoasa Slovacie. Aici ele sînt prinse ºi scoase la licitaþie. Bazat pe mania numitã bondage, sadism ºi mituri americane copilãreºti, Hostel 2 nu este chiar filmul la care sã te uiþi cu familia, însã face de o searã în care te plictiseºti.

gagici destul de generos dezvoltate pentru vîrsta lor. Repet, dacã nu te regãseºti într-unul din eroii de paie menþionaþi mai sus nu ai ce cãuta în rîndurile audienþei. Încasãrile în SUA au fost enorme comparativ cu bugetul, lãmurindu-ne odatã pentru totdeauna de publicul de peste Ocean.

Dacã þii cu tot dinadinsul sã mergi la un cinematograf weekend-ul acesta atunci mai ai de ales între Bruce Willis ºi filmul lui Mungiu. Alegerea se face în funcþie de dispoziþie. Dacã încã n-ai vãzut 4,3,2 e un bun moment sã o faci, iar dacã ai chef doar de puþinã destindere, rockerul chel din Die Hard te poate satisface. Evident, cu explozii, împuºcãturi, accidente rutiere, bãieþi rãi pînã în mãduva oaselor etc. ªi primul salt fãrã paraºutã de pe un F16 din istoria filmelor de acþiune. Trebuia sã iasã cu ceva în faþã. Evident, saltul e realizat de cãtre Bruce. (A.C.)

Play

Sîmbãtã, 10 noiembrie, ora 20:15, Naþional TV DUPÃ FURTUNÃ (aventuri-dramã SUA) Inspirat de o nuvelã scurtã a lui Ernest Hemingway, „Dupã furtunã” e povestea unui pescar care ºtie locul în care s-a scufundat (dupã o furtunã) un iaht plin cu aur ºi diamante.

Regia: Guy Ferland Distribuþia: Benjamin Bratt, Armand Assante, Mili Avital Duminicã ,11 noiembrie, ora 20:00 B1 STRADA PLÃCERILOR (dramã Germania - Franþa) În Parisul anilor ‘40, Petit Louis, fiul unei prostituate, nãscut ºi crescut la bordelul Oriental Palace, se îndrãgosteºte fãrã speranþã de Marion, cea mai proaspãtã achiziþie, ºi o ajutã sã ducã o viaþã decentã, ba chiar îi cautã un soþ.

Regia: Patrice Leconte Distribuþia: Patrick Timsit, Laetitia Casta, Vincent Elbaz

Rewind

Harry Potter ºi Ordinul Phoenix

Roger Sanchez – Come With Me

Seria Harry Potter a devenit un blockbuster garantat atît pentru cinematografie sau librãrii cît ºi pentru industria joucrilor.

Noua versiune pentru Pc în schimb nu este un joc pentru toatã lumea. Adicã este imposibil sã urmãreºti povestea dacã nu ai citit cartea.

Misiunile sînt legate strict de cursul naraþiunii bestesellerului, iar întoarcerea la nesfîrºit prin coridoarele Hogwarts-ului va plictisi pînã ºi pe cei mai înrãiþi fani. Complexul vrãjitoresc în schimb a fost recreat cu fidelitate, lãsînd destul loc pentru a explora universului vãzut pe marile ecrane. Genul e action adventure, deºi n-aº putea spune cã am gãsit acþiunea. Ai în dotare niºte vrãji ofensive, însã e greu de spus dacã chiar nimereºti ceva cu ele. Chiar ºi marea luptã de la sfîrºit înseamnã doar aruncarea aceleiaºi vrãji aiurea pînã cînd intervine un filmuleþ care marcheazã finalul jocului.

DJ-ul veteran de muzicã house a mai ieºit în faþã cu un album, numit Come With Me. Acesta este o colecþie de piese pregãtite strict pentru experienþa clubbing. Sanchez a avut parte de un sprijin mai rar întîlnit în domeniu, ºi anume cel dat de tatãl sãu, care l-a sfãtuit sã se lase de ºcoalã pentru a-ºi dedica mai mult timp muzicii. În scurt timp DJul a reuºit sã se punã pe picioare în cele mai mari cluburi americane, sã-ºi realizeze propria casã de producþie ºi acum este în pregãtirea unui film. De asemenea, el este gazda unui show radio cu aproximativ 1,200,000 de ascultãtori în toatã lumea. Cariera lui a atins apogeul în anul 2004, cînd a primit ºi un Grammy pentru „Cel mai bun remix”. Acum Roger este o celebritate mai ales în Europa, unde a intrat puternic în atenþia publicului prin modul de viaþã hedonist desfãºurat mai ales nopþile. Fanii nu vor fi dezamãgiþi de noul album al lui Sanchez, iar cei care nu-l gustau sau nu auziserã de el au toate ºansele sã cadã în plasã.

HMF Movie Gallery

20 ] DOWNTOWN CONCERTE JOI, 8 NOIEMBRIE Un autograf de la Florin Chilian Autograf, ora 21.00 Preþ bilet: 20 lei Seara dedicatã folkului din Clubul Autograf îl va avea ca invitat pe Florin Chilian. Acesta amestecã folk-ul, jazz-ul ºi rock-ul. Vocea sa uºor nazalã este cea care-i face stilul unul special. În clasa a X-a artistul s-a angajat la „Compania de sunet” a lui Vali Sterian, care a devenit mai tîrziu un model pentru acesta. Florin Chilian susþine cã de atunci a început sã înþeleagã cu adevãrat ce este muzica. A învãþat sã cînte singur, fãrã sã urmeze cursuri speciale, ºi îºi compune singur melodiile ºi textele, adevãrate poeme despre sine ºi societate. La 17 ani cîntã într-o trupã a liceului, „Rubin”. Cu aceasta participã la festivaluri de folk, cîºtigînd ºi numeroase premii.

Pe marile scene a debutat relativ tîrziu, la 30 de ani. A avut mare succes cu primul sãu album „Iubi-interfaþã la realitate” în 2001. Al doilea sãu album „Zece porunci” din 2005 este de inspiraþie biblicã cu un mesaj social, dorindu-se ºi o palmã pentru ipocriþi. În prezent, Florin Chilian face ºi presã, deºi nu îi place sã fie numit ziarist.

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Inaugurare cu ºtaif

„Iulius Mall” se va deschide sîmbãtã, 10 noiembrie cu un ºir de concerte susþinute de formaþiile „Holograf”, „Zdob ºi Zdub”, „Simplu”, „Blondy”, dar ºi cu un show de animaþii în nisip.

IULIUS MALL MAI TARE CA POLUS? / Rivalul lui „Polus Center” vine mai tîrziu decît era „programat”, adicã pe 20 octombriedata iniþial anunþatã de investitorul „Iulius Grup”. Acesta va fi cel mai mare mall din partea de vest a þãrii, cu o suprafaþã construitã de peste 147.000 de metri pãtraþi, fiind prima clãdire din þarã cu parcare pe terasã. Mall-ul are o piscinã interioarã de mari dimensiuni, salã de fitness, perete de alpi-

nism, amenajãri peisagistice, 10 sãli de cinema, casino, restaurante ºi cafenele. Unele dintre cele mai cunoscute brand-uri din þarã ºi din lume vor fi prezente în incinta „Iulius Mall”, mãrci precum: Reebok, O’Neill, Stefanel, Benetton, Adidas, Nike, Calvin Klein sau Lotto.

JOACA ÎN NISIP / La inaugurarea „Iulius Mall”, cei prezenþi vor putea participa la o serie de concursuri începînd cu ora 10.00, iar fiecare va putea primi unul dintre cele 100.000 de cadouri puse la dispoziþie. Tot în data de 10 noiembrie se va da startul Marii Tombole.

Concursul se desfãºoarã în perioada 10-30 noiembrie, iar marele premiu este un aparatament în valoare de 100.000 de euro. Condiþia de

participare este aceea de a cumpãra produse în valoare de 50 lei.

De la ora 20.00 vor începe marile concerte în parcarea Mall-ului unde vor cînta trupele „Holograf”, „Zdob ºi Zdub”, „Simplu” „Miki”, „Fly Project” ºi„Blondy”. Tot în aceeaºi locaþie va avea loc un spectacol în premierã naþionalã. Artistul Ferenk Cakó va presta într-unul dintre cele mai cunoscute ºi avangardiste spectacole din lume: sand animation (lucrãri ºi animaþii realizate în nisip). Desenele sale se pot vedea în autopromo-urile difuzate de „Animal Planet”, „National Geographic” sau „Discovery Chanel”, animaþii ce au reuºit sã uimeascã o lume întreagã.

cluburi Joi, 8 noiembrie Ora: 21.00 Janis Pub Amateur’s night cu Aminda ºi Hazard Intrarea liberã Vineri, 9 noiembrie Ora: 22.00 Autograf Un an de Autograf Searã aniversarã cu surprinze Intrarea liberã Ora: 23.00 Club Midi Dj. Rhadoo, Pedro, Raresh Dj Liquid Vj Dreamrec Preþ bilet: 15 lei pînã la ora 00.00 30 lei dupã ora 00.00

Luiza Meseºan Sîmbãtã, 10 noiembrie Ora: 22.00 Autograf Disco Oldies Party cu premii Consumaþie obligatorie pentru bãieþi

Festival de campus

Ora: 23.00 Club Midi Dj Pele&Dario Delgado Dj Liquid Preþ bilet: 15 lei pînã la ora 00.00 30 lei dupã ora 00.00

„Tonomatul” cîrcotaº Diesel, ora 22.00 Preþ bilet: sala mare 50 lei cu loc, 30 lei fãrã loc sala micã: 40 lei cu loc, 30 lei fãrã loc

Duminicã, 11 noiembrie Ora: 22.00 Autograf Student Party cu surprize Intrarea liberã

after weekend Trupa care cîntã în emisiunea „Cronica Cârcotaºilor”, „Jukebox” va susþine un concert joi, 8 noiembrie de la ora 22.00 în Clubul Diesel. „Jukebox” a luat fiinþã în anul 1998 sub numele de „Atlantic Blue”. În 2000 formaþia a primit numele actual. Aceasta are peste 8 ani de activitate muzicalã, cuprinzînd mai mult de 1000 de concerte susþinute live. În cea mai mare parte a timpului, formaþia „Jukebox” concerteazã în clubul „Coyote Café” din Bucureºti unde funcþioneazã ca trupã rezidentã.

VINERI, 9 NOIEMBRIE Yves Larock&Jaba Obsession, ora: 00.00 Preþ bilet: 20 lei pînã în seara evenimentului, 30 lei în seara evenimentului Yves Larock&Jaba, autorii hiturilor „Rise Up” ºi „Zookey” vor susþine un concert live vineri, 9 noiembrie, de la ora 00.00 în Club Obsession la cea de-a 85-a aniversare a evenimentului „Evolution Party”. Yves Larock, Yves Cheminade pe numele sãu adevãrat, ºi-a început succesul odatã cu apariþia piesei „Zookey” din 2005. La începutul lui 2007 a semnat cu „Ministry of Sound, Universal” pentru un nou hit „Rise up”. Piesa a fost desemnatã cea mai ascultatã piesã din vara 2007.

SÎMBÃTÃ, 10 NOIEMBRIE Reggae Night Club The King, ora 22.00 Preþ bilet: 15 lei Clubul The King prezintã o noapte dedicatã exclusiv ritmurilor reggae, sîmbãtã, 10 noiembrie de la ora 22.00.

Invitaþii vor fi Blanoz Sound System, Mc Bean, Micutzu ºi Deeproots.

after weekend LUNI, 12 NOIEMBRIE Seara Rock Autograf, ora 21.00 Preþ bilet: 8 lei În Club Autograf seara de luni este cea a rock-ului live.

Evenimentul poartã numele de „Wasting the dawn”.

Iubitorii acestui gen vor putea sã asculte trupele: „Vespera”, „Not Yours”, „Elogia” ºi „Nevermine”.

Trupa „Vespera” a fost înfiinþatã în anul 2005. Aceasta abordeazã stilul metal cu diverse influenþe (heavy, gothic, doom, power, progressive) toate unite într-un gen personalizat.

Filme, teatru, concerte ºi multe alte surprize vin la cel mai mare festival studenþesc, „Campus Fest” în perioada 12-18 noiembrie.

PENTRU TOATE GUSTURILE Festivalul reuneºte studenþii clujeni timp de 7 zile într-o atmosferã specificã vieþii universitare.

Nu lipsesc voia bunã, petrecerile, concertele, dar ºi teatrul, dezbaterile ºi proiecþiile filme. Gala de deschidere va avea loc la ora 19.00 la Casa de Culturã a Studenþilor.

Din programul festivalului nu va lipsi un campionat de fotbal între ONG-uri luni, 12 noiembrie de la ora 10.00 pe terenul sintetic de la USAMV. Ziua de marþi va fi dedicatã jocurilor cu

arme ºi senzori „Laser Max-Squad games Arena”, de la ora 18.00 în clãdirea Clujana. Va urma un concert rock live cu trupele: „Grimus”, „Voice of Silence” ºi „Acid Grove” de la ora 21.00, în Rolland Garros.

MARE BAL, MARE! Ziua de miercuri, 11 noiembrie va continua ºirul evenimentelor, iar Teatrul din Bucureºti „Ouibada” va prezenta un spectacol de dans de la ora 19.00 la Casa de Culturã a Studenþilor. Seara, ca în fiecare an, studenþii vor avea parte de „Balul

Toast cu mãrci originale

Încã de pe acum oamenii au început sã se gîndeascã ºi sã îºi facã planuri pentru seara de Revelion. Atunci de ce nu ºi-ar face ºi rezervele pentru ceea ce vor consuma? Locuri de unde sã îºi facã plinul sînt destule. Ca de exemplu un nou magazin specializat pe bãuturi „A&C-Wines&Liquors”, plasat pe strada Napoca nr. 2.

Magazinul nu vinde orice fel de bãuturi, ci bãuturi fine, aparþinînd unor mãrci cunoscute. În unica încãpere a magazinului se pot gãsi diferite sortimente de lichioruri, spirtoase ºi vinuri care sînt frumos aranjate pe rafturi de lemn, în funcþie de marcã ºi de categoria din care fac parte.

Se gãsesc aici mãrci originale aduse din Franþa, Italia, Chile, Australia, Africa de Sud. Preþurile nu ºocheazã, ci sînt chiar accesibile.

Bobocilor Clujeni” de la ora 19.00 la Sala Sporturilor. La „Balul Balurilor” se va desemna ºi cea mai frumoasã boboacã în cadul concursului de Miss. Invitaþii serii vor fi „Personal”, „Comedica” ºi Trupa de dans din „Salsa Club”. Concertul de final va fi susþinut de „Voltaj”, „Dj Project” ºi „Dj Andy”.

Joi 12 noiembrie urmeazã „Cheful dinþilor de lapte” unde va fi invitatã formaþia „Class” de la ora 20.00 în Music Pub. IRIS LA 30 DE ANI Festivalul „Campus Fest” îi va aduce pe Don Baxter, Cabron, Puya ºi „Paraziþii” în seara dedicatã hip hop-ului, sîmbãtã, 17 noiembrie la ora

CE-I VERDE

20.00 în Music Pub. Pentru o încheiere de marcã, una dintre cele mai îndrãgite trupe din istoria rock-ului românesc, „Iris”, va susþine un concert aniversar „Iris 30 de ani: Cei ce vor fi” duminicã, 18 noiembrie de la ora 19.30 la Casa de Culturã a Studenþilor. Pe 6 noiembrie aceºtia au fost decoraþi de preºedintele Traian Bãsescu cu Ordinul Cultural în grad de cavaler pentru cei 30 de ani de activitate. Invitaþii vor fi Paula Seling, Florin Chilian, Felicia Filip ºi Maia Morgenstern.

Luiza Meseºan Bilete: toate se pot gãsi la sediul Studcard (Casa de Culturã a Studenþilor)

Luni, 12 noiembrie Ora: 19.00 Ceainãria Yume Proiecþii Anime Intrarea liberã Marþi, 13 noiembrie Ora 21.00 Autograf Muzicã tradiþionalã ungureascã-live Preþ bilet: 5 lei Miercuri, 14 noiembrie Ora: 22.00 Club 30 Plus Karaoke Intrarea liberã Joi, 15 noiembrie Ora: 21.00 Autograf Folk live cu „Autograf Folk Grup” Preþ bilet: 5 lei

CULTURALIS ] 21

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

în deplasare Sîmbãtã 10 noiembrie Sibiu Concert Scorpions

Formaþia germanã Scorpions va concerta în România pentru a patra oarã. De data aceasta în Capitala Culturalã a Europei, Sibiul, mai precis în Piaþa Mare. Intrarea va fi liberã. Trupa are o existenþã mai mult decît respectabilã: s-a înfiinþat încã din 1965, evoluînd în diferite formule orchestrale. Adevãrata consacrare o vor cunoaºte în 1982 cu albumul „Blackout” care intrã în Top Ten atît în Germania cît ºi în Anglia ºi America de Nord. Este albumul care îi determinã sã porneascã în primul lor turneu mondial. De atunci, în pofida schimbãrilor în formaþie, a problemelor legate de droguri sau a certurilor „creative” formaþia rezistã în mod constant în topuri, cu o linie melodicã uºor de recunoscut, dar în acelaºi timp deschiºi unor experienþe, fie ºi simfonice. În 1991, hitul „Wind of Change” urcã pe locul 1 în topuri, urmat de alte succese precum „Send Me an Angel” care a cunoscut inclusiv o variantã orchestralã cu Zucchero în duet.

Concertul de la Sibiu face parte din turneul de promovare al celui de-al 21lea album al trupei, „Humanity-Hour One”.

Concertul va începe de la ora 19.00, iar în deschidere va cînta formaþia Compact.

Locul: Sibiu, Piaþa Mare Intrarea liberã

Mut, dar nu prost Un film nu are nevoie de sonor pentru a capta atenþia

Centrul Cultural Francez în colaborare cu Centrul Cultural German organizeazã între 13 ºi 16 noiembrie la Casa Tranzit Festivalul Filmului Mut. Un bun prilej de a ne întîlni cu o artã care nu se opreºte la Chaplin, chiar dacã îl presupune. Pînã sã aparã sonorul, artiºtii „mutului” ajunseserã sã povesteascã o viaþã prin cîteva gesturi. Vechile talente s-au pierdut. Dar avem mãcar prilejul sã revedem cîteva din „bijuteriile” de altã datã.

HORAÞIU DAMIAN

TABU MORTAL / „Tabu” (SUA 1931) e un film cu bãºtinaºi ºi insule exotice. Actorii sînt neprofesioniºti recrutaþi dintre insulari. La acest capitol, autorii lui (F.W. Murnau ºi R. Flaherty) i-au devansat pe neorealiºtii italieni cu vreo 15 ani. Filmul mai are o prioritate: este unul din primele eseuri documentare, amestec de realism ºi poezie. Va fi proiectat marþi, 13 noiembrie, de la ora 19.00. Regizorul F.W.Murnau nu a mai apucat premiera. A murit într-un accident de maºinã. Gurile rele spun cã þinea un adolescent indonezian pe genunchi. Se pare cã ºi el a încãlcat un tabu ºi a plãtit pentru asta.

53 DE ANI / Cînd regizorul danez Carl Dreyer a filmat „Patimile Ioanei d’Arc” (Franþa, 1928) nu ºtia prin cîte va trece filmul sãu. Peli-

cula se concentreazã asupra trãirilor personajelor, a psihologiei acestora. De aceea abundã primplanurile ºi nu scenele spectaculoase de acþiune. Dreyer a folosit în rolul principal un fotomodel francez cu experienþã mai mult în fotografii publicitare-Renée Jeanne Falconetti. Prestaþia ei a fost consideratã de unii critici cea mai bunã din toate timpurile. Asta nu a ajutat-o, „Patimile” fiind al doilea ºi ultimul ei film. Pelicula a fost confiscatã de producãtorii francezi ºi tãiatã aiurea. Versiunea originalã a ars într-un incendiu. Carl Dreyer a murit în 1968 convins cã filmul vieþii sale era pierdut pentru totdeauna. În 1981, într-un dulap al sanatoriului de boli nervoase din Oslo a fost descoperitã o copie integralã, necenzuratã, a „Patimilor” Fusese trimisã cu 53 de ani înainte, chiar de cãtre regizor, unui prieten

psihiatru, care încerca o nouã terapie prin filme. Puteþi vedea versiunea originalã miercuri 14 noiembrie de la ora 19.00.

DE LA HAREM LA MUNGIU / Cinefilii se cuvine sã ºtie cã filmul românesc nu începe cu Cristian Mungiu, chiar dacã el este cel mai titrat regizor român din toate timpurile. Joi, 15 noiembrie, de la ora 17.00, veþi putea urmãri primul desen animat românesc „Haplea”, realizat de Marin Iorda în 1927. Tot el este autorul filmului cu actori „Aºa e viaþa” apãrut un an mai tîrziu. Va fi proiectatã ºi o comedie care, pentru vremurile acelea, era consideratã „sexy”: „Lache în harem” ( 1927) semnatã de Marcel Blossoms ºi Martin Kellerman. ªI ALTELE.../ Festivalul nu va cuprinde doar proiecþia de „vechituri”. Marþi13 noiembrie, de la ora 17.00 se va desfãºura simpozionul „Producþia filmului mut în România ºi Ungaria în context european”, iar festivalul va fi închis prin proiecþia documentarului poetic „Koyaanisqatsi” realizat de Goddfrey Reggio (SUA) vreme de opt ani (19721980).

acasã JOI, 8 NOIEMBRIE Însemnãrile unui nebun Nicolai Vasilievici Gogol este considerat un mare scriitor rus, chiar dacã s-a nãscut în Ucraina. O temã recurentã a sa o constituie lumea micilor funcþionari ai marelui imperiu þarist. Un imperiu mãcinat din interior de cangrenã e þinut în viaþã de funcþionari mãcinaþi de meschinãria vieþii de zi cu zi. Spectacolul „Însemnãrile unui nebun” îºi trage seva dintr-o nuvelã gogolianã pe acest subiect. Un funcþionar încearcã sã scape de prozaicul vieþii refugiindu-se în fantezie, care devine treptat fantasmã, apoi nebunie. Actor rodat în peste 40 de ani de carierã, cu roluri trecînd de la „Hamletul” lui Shakespeare la „Ivanca” lui Blaga, Anton Tauf semneazã adaptarea pentru teatru, regia ºi rolul principal în acest spectacol.

Regia: Anton Tauf Scenografia: Cristian Rusu Cu: Anton Tauf, Cristian Rigman, Eva Criºan, Maria Seleº, Maria Munteanu, Romina Merei, Cãtãlin Herlo, Cãtãlin Codreanu Ora ºi locul: 19.00, Teatrul Naþional Preþul biletului: 10-20 RON/ 50% reducere pentru elevi ºi studenþi SÎMBÃTÃ, 10 NOIEMBRIE Tîrg de carte veche Termenul de „bouquinism” poate fi tradus greu în limba românã.

Dar înseamnã o adevãratã artã, pe care nu o pot înþelege cu adevãrat decît cei care au „vînat” luni ºi ani de zile o anumitã carte, într-o anumitã ediþie, datînd de dinainte de vreunul din rãzboaiele mondiale. Sîmbãtã 10 noiembrie la Casa Municipalã de Culturã se va desfãºura primul tîrg de carte veche din România.

Organizatorul evenimentului este tînãrul bouquinist Vlad Jucan. La eveniment vor participa în jur de 10 specialiºti în carte veche din România. Tîrgul va începe la ora 09.00 dimineaþa ºi se va desfãºura pînã dupã-masã, în funcþie de numãrul vizitatorilor. Cãrþile vor putea fi achiziþionate pe loc. „Legea permite vînzarea ºi cumpãrarea liberã a cãrþilor pe teritoriul României. Doar cãrþile de patrimoniu au interdicþie la scoaterea din România. Fiecare carte veche îºi are preþul ei. Unele valoreazã un leu, pentru cã o carte veche nu este automat ºi valoroasã. Altele se ridicã la mii de euro” a declarat organizatorul Vlad Jucan. Amatorii de curiozitãþi istorice vor putea admira o colecþie de autografe aparþinînd membrilor Casei Regale a României.

Ora: de la 09.00 Locul: Casa Municipalã de Culturã Intrarea liberã DUMINICÃ 11 NOIEMBRIE

ªTO Dincolo de toate nasolelile sãptãmînale, sã remarcãm un lucru pozitiv, chiar dacã mai puþin evident: la Casa Municipalã de Culturã s-au organizat, în sãptãmîna care a trecut, Zilele Filmului Ceh. Au fost prezentate filmele nici mãcar ale marilor regizori cehi, ci ale absolvenþilor ºcolii de film de la Praga. Deci studenþi, începãtori, cum s-ar spune. În toate cele trei zile, la secþiunile de animaþie, documentar sau scurt-metraj de ficþiune, mica salã a Casei de Culturã a fost plinã. E drept, ºcoala pe care o terminã studenþii cehi nu e oarecare.

Iniþialele FAMU (Filmova a Televizni Fakulta Akademie Muzickych Umeni v Praze) au ajuns de mult sã reprezinte un etalon al calitãþii în învãþãmîntul de film din Europa Centralã ºi de Est. Aici au terminat Jiri Menzel, Milos Forman, sau Jan Svankmajer. E totuºi reconfortant sã ºtii cã în Cluj existã un public notabil care nu se lasã captivat de cinematograful de fast food ci chiar se intereseazã de evoluþia celei de-a ºaptea arte dincolo de multiplexurile ce stau sã se deschidã. Faptul meritã cu atît mai mult evidenþiat cu cît

evenimentul s-a desfãºurat la concurenþã cu o altã „bombã” culturalã - premiera operetei „Gianni Schicchi” în regia lui Silviu Purcãrete. Au existat vîrstnici ºi tineri la ambele evenimente. Dincolo de toate

criticile pe care le putem aduce Clujului ca oraº, asemenea fapte mãrunte ne confirmã cã urbea nu ºi-a pierdut statutul de oraº cultural. Sau, cel puþin, nu încã.

Dacã publicul nu se descurajeazã de caracterul improvizat al

organizãrii (din cauze fortuite, din lipsã de sprijin, de fonduri etc.) înseamnã cã îºi meritã titlul de suprem arbitru al oricãrui spectacol. ªi rãmîne cum am vorbit: oraºul are nevoie de o cinematecã pe bune. (H. Damian)

Din nou în vizitã la „Unchiul Vania” Nu am recomanda atît de insistent un spectacol dacã acesta nu ar merita asta. Montarea regizorului Andrei ªerban de la Teatrul Maghiar are meritul de a dezmorþi spiritele deprinse sã vadã doar un anume gen de teatru.

Veþi avea posibilitatea de a urmãri o nouã interpretare a textului scris de Anton Pavlovici Cehov la începutul secolului XX cu senzaþia cã a fost scris la începutul celui urmãtor. O interpretare excelentã din partea unei trupe de teatru reputate drept cea mai bunã din þarã ºi o gîndire regizoralã pe mãsurã.

Locul: Teatrul Maghiar Ora: 19.00 Spectacol studio Regia: ANDREI ªERBAN În limba românã de: Andrei ªerban, Kinga Kovács Asistent regie: Attila Keresztes Dramaturgia: Kinga Kelemen Decor ºi costume: Carmencita Brojboiu Cu: József Bíró, Imola Kézdi / Györgyjakab Enikõ, András Hatházi, Bogdán Zsolt, Anikó Pethõ / Hilda Péter, Emõke Kató / Réka Csutak, Attila Orbán, Ferenc Sinkó, Csilla Varga / Csilla Albert Preþ bilete: 12 RON/ 7 RON pentru elevi, studenþi ºi pensionari

22 ] LA FAÞA LOCULUI

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Golden retriever

Vijla maghiarã

Se trage dintr-o rasã folositã pe insula Terra Nova pentru pescuit de moruni. Are o mare apetenþã pentru vînatul de apã, fiind cel mai bun la recuperarea de pe luciul bãlþilor sau rîurilor. Este foarte ascultãtor, stã la picior indiferent de stimulii externi pînã în momentul în care primeºte comanda de aport (aducerea vînatului). Este o rasã de cîini care cere rãbdare, deoarece se maturizeazã fizic ºi, mai ales psihic, abia de la vîrsta de doi ani.

Este o rasã dezvoltatã, ca ºi copoiul ardelenesc, în jurul curþilor nobiliare, cele mai interesate în dezvoltarea unei rase cu aptitudini de vînãtoare. Se caracterizeazã prin miros bun, la reperarea prãzii indicã direcþia vînatului cu botul îndreptat înainte ºi este un foarte bun recuperator. Dar îºi face treaba ºi ca animal de companie, fiind renumit pentru afecþiunea sa.

Integrarea în naturã de DAN PÃVÃLOIU pavaloiu@ftr.ro

Am afirmat în ultimul material cã vînãtoarea fãrã cîine nu este vînãtoare ºi ca atare nici nu poate fi numitã astfel. Trei sînt motivele principale pe care îmi bazez afirmaþia de mai sus.

CÎINE ªI LÃUTAR / În primul rînd este vorba despre o esteticã a vînãtorii. Lipsa cîinilor face ca vînãtoarea sã fie ca „nunta fãrã lãutari”. Fericiþi sînt cei care, la o partidã de vînãtoare, departe de a fi preocupaþi de plinul raniþei, îºi extrag satisfacþiile cinegetice din modul în care lucreazã cîinele pe teren ºi din relaþia armonioasã pe care o au cu acesta. Tandemul vînãtor – cîine trebuie sã lucreze frumos ºi eficient, fãrã urlete adresate animalului, în liniºte ºi într-un ritm propriu.

Mulþi vînãtori considerã cã trebuie sã modeleze comportamentul cîinelui dupã standarde. Nu totdeauna este posibil ºi atunci stãpînul trebuie sã facã concesii, modelîndu-se el dupã patruped.

PUNCT LOVIT, PUNCT RECUPERAT / Un al doilea aspect al pro-

Vînãtoarea «domneascã» Cîinele de vînãtoare este o necesitate, nu un moft

blemei îl reprezintã eficienþa. Nu cred sã existe vînãtor adevãrat care sã susþinã cã se poate vîna cu rezultate fãrã cîine. Sigur existã anumite tipuri de vînãtori care nu impun în mod expres cîini, cum ar fi cea în þarc dar, dupã cum am mai spus, acestea nu se pot numi vînãtori. Pentru ca profanii sã-ºi facã o idee despre rolul cîinelui, trebuie spus cã el este cel care, datoritã mirosului fin (la care specialiºtii lucreazã de sute de ani), localizeazã vînatul. Este vorba desigur despre o localizare punctualã în cadrul unor mari suprafeþe de pãdure, mãrãciniºuri, culturi sau pîrloage. Tot el este cel care îl stîrneºte sã fugã sau sã zboare (în funcþie de rasa cîinelui se poate face chiar la comandã). În fine, dupã o împuºcãturã reuºitã cîinele recupereazã animalul mort sau rãnit. Fãrã prezenþa acestuia mai mult de jumãtate din vînatul mic rãmîne în teren, nerecuperat.

SANITARUL VÎNÃTORII / Cel din urmã serviciu pe care îl aduce cîinele este legat tocmai de aspectele etice ale vînãtorii, adicã de recuperarea vînatului. Cel mai urît lucru pe care îl

Pensii Private

Relaþia "umanã" dintre cîine ºi stãpîn se transpune în calitatea vînãtorii poate face un vînãtor este sã lase animalele moarte în teren sau, mai rãu, rãnite, condamnate la o moarte lentã, în chinuri. Pentru exemplificare trebuie ºtiut cã un fazan aripat sau un iepure rãnit sînt imposibil de gãsit ºi recuperat fãrã un cîine bun. Lucrurile stau ºi mai rãu în cazul vînatului mare rãnit (mistreþ, urs, cerb) care poate sã plece „ pe picioare” la mari distanþe. În special la munte sau în terenuri grele lipsa unui limier (cîine specializat în mersul pe urma unui animal rãnit) face ca vînãtoarea sã se

transforme într-o crimã fãrã rost.

DOMNI ªI „DOMNI” / Iatã de ce, cunoscînd motivele expuse mai sus (ºi mai sînt ºi altele) vînãtorul modern trebuie sã înþeleagã cã a avea un cîine de vînãtoare nu este un lux ci un strict necesar. Din pãcate, în România, în loc sã creascã numãrul de cîini proporþional cu numãrul de vînãtori, se observã o scãdere a acestui raport.

Cum marea majoritate a noului val de vînãtori este reprezentatã de proaspeþii îmbogãþiþi ai timpurilor noastre,

mã tem cã pentru aceºtia ieºirea în naturã cu o puºcã pe umãr înseamnã cu totul altceva. În ecuaþia vînãtor = mascul cu bani, arme multe ºi jeep, cîinele de vînãtoare nu pare sã-ºi afle locul. ªi cînd te gîndeºti cã pe vremuri tocmai „ Domnii” - adicã cei care erau plini de bani - erau principalii crescãtori de cîini de vînãtoare! Asta din cauzã cã, prin educaþie, vînãtoarea însemna altceva decît focuri multe trase sau mormane de „piese” împuºcate. Dar pesemne nu avem de a face cu acelaºi fel de „Domni”...

N T E M L I P U S N Ã A V L I S N A T R

Ce ne va aduce Reforma Sistemului de Pensii?

Cum ne alegem un Fond de Pensii?

Care sînt garanþiile pe care le vor avea angajaþii ºi angajatorii?

Citiþi doar în suplimentul gratuit "PENSII PRIVATE", distribuit împreunã cu sãptãmînalul FOAIA TRANSILVANÃ!

T R A N S I L V A N Ã PARTENER

REGIONAL AL

FORUMURILOR REGIONALE

DE

PENSII PRIVATE

INTERIOARE ] 23

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Pînã în 11 noiembrie la Expo Transilvania se organizeazã un tîrg naþional de contractari mobilier, componente ºi accesorii pentru industria mobilei - CONMOB. Vor fi prezenþi cei mai importanþi producãtori din þarã care vor prezenta oferte de mobilier de uz casnic, mobilier pentru spaþii publice (grãdiniþe, ºcoli ºi universitãþi, spitale etc), spaþii comerciale, componente ºi accesorii pentru mobilã. De asemenea oferte de servicii în domeniu (design industrial, norme ºi standarde ºi o bursã de resurse umane).

Thomas Alva Edison (1847-1931) a fost un important inventator ºi om de afaceri american. A brevetat peste 1903 invenþii, cea mai importantã fiind becul cu filament incandescent. A introdus noþiunea de produs de serie. În 1890 ºi-a organizat numeroasele afaceri înfiinþînd compania Edison General Electric, listatã la bursã fãrã întrerupere din 1896 pînã în prezent, cînd a ajuns a doua companie ca valoare de piaþã

Iluminarea artificialã a unei locuinþe nu trebuie lasatã la voia întîmplãrii

Analizã la bec

Iluminatul unei case este un subiect care poate fi abordat din multe perspective: lumina care naºte arhitectura evidenþiind volume, lumina ce poate modifica percepþia unui spaþiu (diverse efecte menite sã „dilate” sau sã „reducã” spaþiul, trucuri practice care au rolul de a înºela ochiul), lumina-culoare, lumina-spectacol (folositã din plin în scenografie), lumina „sãnãtoasã” sau lumina nocivã (existã studii conform cãrora lumina artificialã folositã în timpul somnului ar accelera evoluþia cancerului de sîn). Vom încerca sã expunem doar cîteva principii care sã ne facã lumina un aliat: sã fie practicã ºi caldã, aºa cum ne-o dorim în fiecare casã.

CORINA BRÃDIºTEANU

bradisteanu@ftr.ro

SÃ ÎMBUNÃTÃÞIM CE SE POATE / Modul în care lumina naturalã ajunge în casã nu este întotdeauna o opþiune proprie – nu putem roti spre sud blocul în care locuim, oricît de mult ne-am dori.

Putem însã sã alegem variantele optime de iluminare artificialã ca sã ne facem mai confortabilã locuinþa. Sînt trei tipuri de iluminat artificial: iluminatul general, produs de o plafonierã sau o lustrã, iluminatul direcþionat, de tip spot, utilizat pentru localizarea luminii acolo unde este necesarã pentru diferite activitãþi (gãtit, citit etc) ºi iluminatul utilizat pentru diminuarea contrastelor. În funcþie de destinaþia diferitelor încãperi aceste tipuri de luminã se pot combina pentru obþinerea efectului dorit. Alegerea corpurilor de iluminat trebuie sã fie în concordanþã cu stilul decorativ general al casei, dar ºi cu destinaþia specialã

a încãperii cãreia îi sînt destinate.

Nu este potrivit, de exemplu, un lampadar cu multe braþe într-o încãpere nu foarte înaltã, destinatã unui adolescent. Dacã atmosfera din încãpere pare prea sobrã, monotonia poate fi „spartã” printr-un abajur interesant, viu colorat.

ELECTRICITATE FÃRÃ IMPROVIZAÞII / Atmosfera generalã a unei locuinþe este influenþatã mult de luminã. Problemele estetice nu trebuie sã reprezinte singura preocupare. Nici aspectele legate de securitatea în exploatarea unei instalaþii electrice nu sînt deloc de neglijat. De aceea, înainte de orice, trebuie sã aveþi o idee foarte clarã despre necesitãþile legate de iluminat ºi despre aparatele electrice pe care le utilizaþi. Evident, proiectarea ºi execuþia unei instalaþii nu trebuie încredinþate decît unor specialiºti autorizaþi, improvizaþiile fiind foarte riscante. „Domeniul instalaþiilor electrice este foarte strict reglementat, experienþa specialistului la care apelaþi pen-

Trucuri pentru un iluminat de calitate 1. o lampã electricã nu trebuie plasatã niciodata în cîmpul vizual.

2. în afarã de sursele de luminã localizate este nevoie de o luminã de ambianþã pentru a evita contrastele excesive.

3. cu cît pereþii sînt zugrãviþi în culori mai închise cu atît iluminarea trebuie sã fie mai puternicã.

4. suprafaþa prea strãlucitoare a unor birouri deranjeazã prin reflexie.

5. lãmpile incandescente trebuie sã fie înlocuite înainte de a face 1000 ore.

6. lãmpile trebuie sã fie ºterse periodic de praf pentru a nu diminua luminozitatea

1.Corpurile diferite de iluminat pot fi suficiente pentru a diferenþia zone cu destinaþii diferite în living. O sursã luminoasã amplasatã în spatele televizorului reduce contrastul, iar spoturile colorate pot pune în valoare obiecte decorative.

Fresh de Adela Baghiu

Sã se facã luminã!

tru proiectare ºi execuþie ar trebui sã fie criteriul determinant în alegerea lui. Sînt multe aspecte de care trebuie sã se þinã seama.

Un utilizator casnic obiºnuit ar trebui sã se asigure cã prizele principale au împãmîntare ºi ca aceasta sã fie verificatã. Frigiderul ºi maºina de spãlat, de exemplu, pot funcþiona în siguranþã numai în prize cu împãmîntare.

De asemenea centrala trebuie sã aibã un circuit complet separat.

Este de evitat utilizarea unor materiale de proastã calitate, necertificate, care abundã din pãcate pe piaþã” spune Vasile Borºan, inginer instalaþii.

GENERALITÃÞI UTILE / Becurile incandescente au o duratã de viaþã de 1.000 de ore, un bec mai puternic dã luminã mai multã decît mai multe becuri mai mici grupate. Din 2009 în Europa va fi interzisã utilizarea becurilor incandescente, care vor trebui sã fie înlocuite cu becuri eficiente energetic, cum ar fi lãmpile cu halogen. În România numãrul acestor tipuri de lãmpi eficiente energetic utilizate în prezent în locuinþe este de 20 de ori mai redus decît al celor folosite în Franþa ºi de 60 de ori decît în Germania. O lampã fluorescentã produce de 3-4 ori mai multã luminã decît un bec de aceeaºi putere, dureazã 6.000 de ore ºi dã o luminã apropiatã ca tonalitate de cea naturalã.

2. În bucãtãrie trebuie asigurat o iluminare optimã la nivelul blatului de lucru. Spoturile amplasate sub dulapurile suspendate sau în vitrine pot pune în valoare mobilierul.

Nevoile funcþionale ºi estetice ale unei locuinþe capãtã accente surprinzãtoare prin utilizarea igenioasã a lãmpilor, spoturilor, veiozelor ºi a tot ce înseamnã obiect de iluminat în multiple variante de modele ºi culori pe care astãzi, magazinele de specialitate ni le pun la dispoziþie. Lumina artificialã vine în completarea luminii naturale cu scopul de a defini fiecare colþiºor al casei tale, pentru a-l scoate în evidenþã ºi a-l transforma, dupã caz într-un spaþiu mai aerisit, jucãuº sau romantic sau pentru a crea o stare de relaxare ºi confort. În cazul în care foloseºti lãmpi, alege modele la care poþi ajusta cantitatea de luminã emisã, în funcþie de momentul zilei ºi de activitatea desfãºuratã. Pentru a crea o atmosferã aparte poþi folosi surse de luminã decorativã – globuri decorate cu bucãþi de sticlã, lãmpi cu lavã, ºeminee. Nici lumînãrile nu trebuie trecute cu vederea! Importanþa lor în obþinerea unui decor romantic ºi deosebit de atrãgãtor este de nepreþuit.

Fiecare încãpere din casa ta are nevoie de anumite elemente ingenioase pentru a strãluci. Spre exemplu, lumina din living reprezintã unul dintre cele mai importante detalii ale unei case. Aceastã încãpere reprezintã în cele mai multe cazuri cartea de vizitã a familiei. Lumina trebuie sã fie agreabilã ºi sã corespundã mai multor tipuri de activitãþi. În fond, aici îþi primeºti oaspeþii ºi aici petreci cea mai mare parte din timpul liber. Poþi folosi spoturi direcþionate sau lampadare pentru a scoate în evidenþã anumite zone, iar pentru iluminatul general plafoniera este cea mai indicatã.

Bucãtãria este zona care cu siguranþã are nevoie de un iluminat funcþional. Se vor pune în evidenþã zonele specializate ale acesteia, atît printr-o luminã generalã cît ºi printr-o luminã localã – tuburi amplasate sub dulapuri suspendate, spoturi situate deasupra uºilor dulapurilor sau încadrate în hotã.

Am ajuns ºi la dormitor! Dormitorul este camera care are nevoie de luminã combinatã, adicã luminã de atmosferã, de culoare ºi de citit. Veiozele de pe noptiere asigurã lumina necesarã lecturii, în vreme ce iluminatul general poate fi obþinut cu ajutorul spoturilor încastrate în plafon. Pentru a putea obþine efectul de luminã puternicã dar caldã, plaseazã un corp de iluminat deasupra patului ºi mai multe aplice în colþurile întunecate ale camerei.

Baia cuprinde zone care au nevoie de luminã direcþionatã, spre exemplu zona oglinzii, dar ºi zone care au nevoie de luminã uniform distribuitã.

Holul de acces este un spaþiu circulat ºi are nevoie de o luminã suficient de puternicã, pe care o poþi obþine cu ajutorul unei aplice cu mai multe becuri.

Transformã simplele corpuri de iluminat din locuinþa ta în adevãrate obiecte de decor. Îþi vor aduce luminã ºi prospeþime!

3. În baie efectul plafonierei trebuie completat cu surse locale de luminã amplasate de obicei pe lateralele oglinzii. Este absolut necesarã protejarea lor împotriva umezelii ºi amplasarea întrerupãtorului pe peretele exterior.

Gusturile nu se discutã

24 ]RESTAURANT

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Mîncarea Stan 8 Licã 5 Servire Stan 8 Licã 6,5

Gãtitã în stil rustic Cumpãraþi-vã, bre, niºte tigãi Organizatã ºi destul de rapidã Bine cã nu au trecut paharul spart pe nota mea

Atmosfera Stan 7,5 Licã 7 Baia Stan Licã

Cam gol pentru ora aceea Mai bine cã nu erau clienþii casei pe acolo

6 5

Am vãzut ºi mai frumoase În nota localului

Grãdina de pierde-varã La Hoia poþi sã mãnînci ºi sã te îmbeþi ca pe vremuri, aviz nostalgicilor

Aºezare strategicã: cu greu poþi uita sã cumperi o floare care sã-þi spele pãcatele pe cînd ajungi acasã

Varianta optimistã De ani de zile aud de la cei mai înaintaþi în vîrstã de deliciile restaurantului Hoia, cunoscut în trecut sub numele de Jardin. Probabil de la grãdina de varã i se trage. Aºa cã ne-am decis sã aruncãm un PUBLICITATE

ochi ºi pe acolo sã aflãm cum stã treaba. Intrînd, ne-am dat seama cã aceia care nu au mai venit de vreun deceniu pe aici vor fi încîntaþi sã gãseascã locul neschimbat. La ora 11, la micul dejun, era pustiu.

Taman bine, am putut sã aca-

parãm chelneriþa numai pentru noi. E vorba de o doamnã trecutã de prima tinereþe ce pãrea destul de hîrºitã în tainele restaurantului. Am cerut cafele, douã sucuri ºi cîte o omletã cu ºuncã. Nesãtulul de Licã s-a întins ºi la un caº

pane. Meniul nu e ceea ce s-ar numi generos. Cel puþin nu la mîncãruri. În schimb am fost surprins sã aflu cã mai existã Florio Senator la 2,5 lei cinzeaca. La capitolul „Vodcã” gãseai cam de toate, începînd cu venerabilul R26 de la Prodvinalco ºi terminînd cu nu mai puþin venerabilul Johnny Walker. Fiind prea devreme pentru gustãri de genul ãsta, m-am concentrat pe cafea.

Simþul artistic modern s-a dovedit prin servirea lopãþelelor din plastic pe post de linguriþã la cafea, de genul celor care le scuipã dozatoarele afarã. Se potriveau de minune cu ceºtile ºi farfurioarele emailate, trãdînd un adînc interes al responsabililor pentru dadaismul lui Tzara. Mîncarea n-a avut nimic artistic, însã a fost gustoasã, chiar ºi salata de castraveþi muraþi, deºi pãrea mai degrabã acritã decît muratã. Cea de roºii în schimb a fost senzaþionalã, realizatã cu legume de casã, cel puþin asta reieºea din gust. Singurul lucru pe care îl regret este intimidarea unei chelneriþe tinere, care a scãpat un pahar fix pe masa noastrã. Noroc cã nu s-a tãiat în el.

Stan cel Pro

Varianta pesimistã Cînd îmi spuneau taximetriºtii de gloria apusã a restaurantului Hoia credeam cã vorbeau aiurea. Dar cînd am ajuns la faþa locului am aflat cã, indiferent ce fusese acolo, a apus de mult. Probabil de cînd Rãposatul o fi luat masa la Cluj. Pînã ºi tovarãºele chelneriþe aveau uniforme de alea comuniste, cu vestuþe roºii peste cãmãºi albe. Meniul m-a dat gata. Aici trebuie sã vin cînd mã încuie nevasta afarã din casã ºi n-am mulþi bani. Te poþi îmbãta cui la Hoia cu 10 lei. Dai la raþe ºi ce-ai mîncat acum un an dupã ce consumi bãuturile alea, dar asta nu prea conteazã. Clientela restaurantului (absentã în acel moment) probabil cã este destul de îndemînaticã, fiindcã ne-au servit beþe de plastic sã ne amestecãm cafeaua. Fie le-au ciordit fidelii pe toate alea de metal, fie nu eram noi de-ai casei ca sã primim o asemenea trataþie. Mia fost fricã sã mai cer un suc dupã ce recipientul de sticlã pentru Prigat-ul lui Stan a luat calea podelei exact în faþa mea.

Aruncat de doamna chelneriþã. Nu pãrea hãbãucã, dar nu „m-am riscat”, sperînd cã-ºi revine. Plus cã mi-am petrecut toatã ziua cu un ciob în talpa pantofului dupã aia. Omleta ºi caºul pane erau exact ceea ce îmi gãteºte ºi consoarta acasã, aºa cã nu ºtiu de ce am dat bani. La sfîrºit m-am înghesuit ºi la niºte clãtite, fãcute ºi alea tot ca acasã, adicã arse pe margini de la tigaie. Cu siguranþã, ceea ce speram eu sã fie o enclavã istoricã în mijlocul hidoºeniei moderne era doar o relicvã penibilã. Totul era îmbãtrînit, începînd cu madamele ºi terminînd cu faþada atît de cunoscutã.

Licã Contra

Arome de Septimiu Criºan

Tandemul gastronomic - continuare – Fãrã a ne dori sã devenim cu toþii mari degustãtori, cunoaºterea tehnicilor de bazã ale degustãrii ne va ajuta sã evaluãm un vin. Atît din punct de vedere al raportului calitate-preþ în vederea cumpãrãrii, cît ºi sã-i interpretãm caracteristicile ºi sã facem asocierea cu succes a acestuia cu preparatele culinare.

Loc privilegiat de viaþã ºi muncã de zi cu zi, pensiunea Colibri se vrea a fi locaþia idealã de convieþuire ºi permanentã provocare pentru toþi îndrãgostiþii de vin ºi mîncare bunã. Aºa cã am dat cîteva telefoane ºi ne-am adunat o mînã de oameni, unii mai pricepuþi în ale degustãrii vinurilor, alþii aflaþi pentru prima datã la un asemenea eveniment.

Astfel am pus de-o degustare pe cinste.

Unul dintre amicii mei, Dan Tîrziu, care este de fapt unul dintre iniþiatorii acestui eveniment, a propus spre degustare mai multe categorii de vinuri chiliene. Grea sarcinã pentru noi sã facem o selecþie! Spre surpriza noastrã, am avut ºi alte oferte autohtone de la Jidvei, Murfatlar, Cotnari ºi Miniº.

O parte dintre ele nu se potriveau cu ambientul, prin urmare din „patriotism local” ºi nu numai, am pãstrat doar unul dintre ele ºi anume Dry Muscat Jidvei.

Primele douã vinuri alese la aceastã degustare sînt servite la aperitiv: Dry Muscat Jidvei 2005 ºi Sauvignon Blanc Varietal-Misiones de Rengo 2006.

Acompaniazã toasturi diverse: cu somon fumé presãrat cu puþin amestec de ceapã roºie ºi pãtrunjel verde mãrunþite, cu brînzã de caprã, miez de nucã ºi o felie subþire de roºie uscatã pãstratã în ulei de mãsline. Începutul impresioneazã asistenþa mai ales atunci cînd e întrebatã în care din cele douã vinuri se regãsesc caracteristicile lor tipice: „nu înþelegem de unde vin ºi cum sã le diferenþiem, sã le sesizam mai bine; amîndouã sînt vinuri albe, reci, se potrivesc foarte bine cu ceea ce este pe platouri”. Muscatul aduce aminte de sãmînþa de coriandru, petalã de trandafir, coajã de lãmîie (olfactiv), iar în gurã, acesta confirmã impresia de citrice, fructe uscate, stafide ºi subtile note minerale.

Sauvignon Blanc: delicat, arome de fructe tropicale, mãr, gutui (olfactiv); examenul gustativ ne confirmã un gust tipic Sauvignon, de grapefruit, notele fine de aciditate subliniind o datã în plus importanþa acestui vin la ora aperitivului. Atmosfera se încãlzeºte, fundalul muzical de excepþie – Pavarotti, rafinat degustãtor – ne încîntã cu ariile sale, completînd senzaþiile.

Apropo de Sauvignon Blanc, unul dintre participanþi remarcã faptul cã acordul este magnific.

Vinul nu este copios, nici dulce în gurã, dar dispune de o structurã finã acidã ºi o persistenþã deosebitã.

Rezonanþa cojilor de portocale ºi lãmîi cu zeamã de lãmîie, pãtrunjel ºi ceapã roºie de pe somon tinde spre perfecþiune, evitînd excesul de grãsime, dar satisface pe deplin cerinþele gurmandului pretenþios.

Bucãtãrie bunã ºi vinuri pe mãsurã!

Pentru urmatoarea fazã a degustãrii am propus salatã de fructe de mare, salatã de paste (fusili) cu legume ºi coaste de porc la cuptor (principalele ingrediente ale sosului: sos de zahãr de palmier, chili, sos de soia). În acest moment existã douã posibilitãþi. Fie continuãm cu un vin alb-Chardonnay Varietal Misiones de Rengo 2006, fie trecem la un vin roºu simplu, aromat-Cabernet Sauvignon Varietal Misiones de Rengo 2005, servit bine aerisit (butelia a fost destupatã cel puþin 20-30 de minute înainte) ºi rãcit la 12 grade. Chardonnay este un soi celebru ce a devenit în multe pãrþi ale lumii chiar sinonim cu denumirea de vin alb. Arome proaspete ºi pure de fructe exotice, banane, ananas, citrice, piersicã, mãr galben, pepene galben, pîine prãjitã proaspat cu note discrete de vanilie. Lejer în gurã, suplu, echilibrat, plin de seva buchetului foarte bogat de arome. Cabernet Sauvignon, soiul de struguri cel mai la modã în lume la ora actualã, atît din punct de vedere cultural, cît ºi din cel al consumului de vin. Complex, bogat, dar nu foarte alcoolizat (deºi 14%!) , armonios ºi subtil.

TEHNOLOGIE ] 25

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Richard Moat (foto), CEO Orange România :

15.599

«Prin dezvoltarea reþelei broadband ºi lansarea unei oferte care combinã accesul la internet în banda largã cu telefonia fixã ºi telefonia mobilã ne þinem promisiunea de a oferi servicii integrate utilizatorilor individuali ºi companiilor mici ºi mijlocii. Dorim sã oferim clienþilor noºtri servicii simple, uºor de utilizat acasã, la birou sau atunci cînd cãlãtoresc»

de lei costã modelul Toughbook C-30

Panasonic Toughbook sfideazã puterea clujenilor

Laptop de gherilã

Dacã pe de o parte avem Apple Inc cu Macbook ºi Macbook Pro acaparînd piaþa româneascã în materie de performanþã ºi design, de cealaltã parte avem un „new entry” în ring, cu avantaje ceva mai „rudimentare”. Este vorba de seria de laptopuri Panasonic Toughbook, dotate destul de bine din punct de vedere al configuraþiilor, însã atuul lor mare e cã sînt garantate împotriva ºocurilor.

Adicã poþi sã dai cu Toughbook-ul de pãmînt ºi sã nu-þi faci griji pentru integritatea componentelor.

Nu-i de mirare cã armata americanã este client fidel al acestor jucãrioare. Chiar ºi designul pare luat dintr-un film commando.

sã fii neîndemînaticul satului.

Dacã apuci sã prinzi o demonstraþie de rezistenþã pentru C30 ai sã vezi cã e aruncat de la un metru înãlþime din mai multe unghiuri fãrã ca maºinãria sã pãþeascã ceva.

FÃCUT PENTRU CEI ISTERICI / Reclama spune cã laptopurile Toughbook au carcase dintr-un aliaj de magneziu de vreo 20 de ori mai rezistent decît plasticul utilizat la restul laptopurilor (poate la Panasonic). Configuraþiile se bazeazã pe tehnologia mobilã Intel Centrino Duo, care oferã o autonomie a bateriei de pînã

Games

la 14 ore, în funcþie de model.

Capacitãþile de rezistenþã pot fi configurate în funcþie de model ºi dupã placul clientului. La nevoie, tastatura poate fi înlocuitã cu un ecran sensibil la atingere, special conceput pentru cei care lucreazã cu mãnuºi (asasini profesioniºti, hamali etc).

Modul în care e fãcutã aceastã combinaþie în care ecranul e

Jericho

Scriitorul de horror Clive Barker este la a doua producþie de horror/gothic în industria jocurilor. Prima realizare s-a numit Undying, prin 2000. Jocul a fost considerat unul dintre cele mai reuºite shootere horror ºi pot spune cã elogiatul Doom III nu se ridicã deloc la nivelul Undying în materie de scenariu ºi realizare. Acum se lanseazã Clive Barker’s Jericho, un alt shooter care sfideazã preceptele creºtine, însã ceva mai puþin reuºit.

Ca gen poate fi încadrat la capitolul horror, însã nu cred cã vei sãri niciodatã din scaun de fricã. Dacã cei mai mulþi nu puteau juca Undying cu lumina stinsã, Jericho este ceva mai finuþ, axîndu-se mai mult pe un horror de facturã goticã.

Soundtrack-ul este cea mai înspãimîntãtoare chestie cu care au ieºit producãtorii în faþã. Ceea ce deranjeazã foarte mult este întunericul omniprezent, unde lanterna eroului este probabil cea mai

sensibil la atingere ºi în acelaºi timp rezistã la ºocuri ºi vibraþii puternice ne depãºeºte. Luãm spre exemplu modelul CF-30, cotat ca fiind unul dintre cele mai bune. Acesta poate fi „scãpat” de la un metru înãlþime în timp ce funcþioneazã ºi e garantat sã nu pãþeascã absolut nimic, nici mãcar sã se închidã. Pentru orice eventualitate, Panasonic au fixat un mîner de metal chiar la margine, iar sã-l scapi ar însemna

folositoare „armã” din arsenal.

Scenariul este foarte reuºit, bazînduse pe ideea cã Dumnezeu la început nu l-a creat pe Adam ºi mai apoi pe Eva, ci o fiinþã numitã Primul Nãscut (de sex incert). Experimentul nu i-a reuºit divinitãþii, astfel încît „chestia” a fost blocatã într-o realitate alternativã, în care fiinþa cîteodatã se mai plictiseºte ºi iese pe afarã. Echipa numitã Jericho existã numai pentru a o prinde ºi arunca înapoi unde îi este locul. Mai apar unele replici cretine, de genul „Slãveºte-l pe Dumnezeu ºi dã muniþia mai departe!”

Totul se potriveºte pînã la lupta finalã, unde ai de a face cu un „boss” penibil ºi uºor de învins, dupã care ai parte de un final stupid. Nici una din întrebãrile pe care le ridicã jocul nu-ºi aflã rãspuns, nici mãcar dacã ar apãrea un Jericho 2. Una e sã laºi loc de o continuare, însã e cu totul altceva sã creezi o poveste care nu duce nicãieri.

HARD DISK CU LAPTE, FÃRÃ ZAHÃR / Dacã se întîmplã sã-þi verºi cafeaua pe un MacBook, tocmai te-ai lins pe bot de 4.000 de lei, dovedind cã substanþa predominã asupra stilulului, însã dacã verºi cinci cafele pe un Toughbook, singura problemã pe care o vei avea e tastatura lipicioasã. E ºi rezistent la apã, cel puþin la cantitãþi medii, chiar ºi la o ploaie uºoarã. Nu-l recomandãm însã pentru scuba diving.

Cea mai sensibilã componentã a unui calculator de obicei este hard disk-ul. În consecinþã, e foarte OK sã poþi da cu laptopul de pãmînt fãrã sã spargi carcasa, însã dacã

hardul moare ca rezultat, nu ai ieºit cu nimic mai bine. De aceea, cei de la Panasonic ºi-au învelit hard disk-urile într-o cutie specialã acoperitã cu un soi de spumã care absoarbe undele de ºoc foarte bine ºi în acelaºi timp încãlzeºte sau rãceºte componenta dacã temperatura de afarã este prea ridicatã sau prea scãzutã. Pînã ºi porturile externe sînt complet izolate de lumea înconjurãtoare. Procesorul e un Intel Core Duo L2400, care „aleargã” la o frecvenþã de 1,66 MHz cu 2MB L2 cache.

Singurul deficit este cel al memoriei, cãci numai 512 MB sînt alocaþi de cãtre producãtor. Configuraþia poate fi extinsã infinit, totuºi, la dorinþa ºi pe banii în plus ai clientului.

La fel ºi cu hard disk-ul, care este de 80 Gb, prea de ajuns dacã stai sã te gîndeºti cã un laptop este conceput pentru uz strict business.

NOTÃ Jucãria în cauzã costã 15.599 de lei ºi este disponibilã la magazinele MediaFun, sau la adresa www. mediafun.ro. Transportul în Cluj este gratuit, fiind efectuat în maximum 48 de ore de la confirmarea telefonicã a comenzii. Noi am prezentat modelul C-30 ca fiind de referinþã, însã gama Toughbook include zeci de variaþiuni, cu preþuri începînd de la 6.600 de lei.

Orange muºcã piaþa

Orange lanseazã în premierã în România tehnologia HSUPA (High Speed Uplink Packet Access), care oferã clienþilor din 42 de oraºe ale þãrii viteze de uplink mult mai mari, de pînã la 1,46 Mb pe secundã. Aceastã vitezã este utilã în special celor care obiºnuiesc sã trimitã ataºamente de mari dimensiuni în cadrul emailurilor, sã se joace în reþea sau sã încarce fiºiere p e

siteuri. De asemenea, ºi videoconferinþele vor fi mult mai stabile.

Accesul la viteza HSUPA este inclus în planul tarifar Internet Unlimited Office 3G+. Cei care nu utilizeazã acest plan pot beneficia de tehnologia în cauzã plãtind 5 euro pe lunã. Dar cireaºa de pe tort cu care Orange iese în faþã anul acesta se numeºte Home & Office Pack, un pachet de servicii integrate care oferã telefonie fixã ºi conexiune broadband la internet atît companiilor, cît ºi utilizatorilor individuali. Pachetul este disponibil prin intermediul unui SIM ºi al unui dispozitiv HSDPA, care permite conexiuni simultane de voce ºi date atît prin WiFi cît ºi prin cablu de reþea obiºnuit, pen-

tru unul sau mai multe computere.

Numerele alocate pentru serviciul de telefonie fixã Orange sînt de forma 0374 xx xx xx, iar apelurile de la n u merele de mobil abonate la firmã cãtre numerele de fix

0374 vor fi considerate apeluri în reþea.

Utilizatorii trebuie sã îºi defineascã zona fixã de la birou sau acasã prin apel la numãrul 7999 chiar din locaþia de unde vor folosi serviciile de telefonie fixã. Zona fixã poate fi schimbatã la cerere, însã fiecare modificare costã 5 euro.

Abonamentele la acest pachet costã 12, 24 sau 36 de euro, în funcþie de numãrul de minute ºi de traficul de internet incluse. Cei care deþin abonamente de telefonie mobilã la Orange vor beneficia de convorbiri gratuite de pe numãrul fix cãtre numerele de mobil ºi invers. Evident, dacã îºi cumpãrã Home & Office Pack.

IT N EWS TVCOPII.RO Prima televiziune online pentru copii a fost lansatã de o lunã ºi deja înregistreazã 50.000 de afiºãri pe sãptãmînã, conform trafic.ro. Audienþa numãrã peste 4.000 de oameni sãptãmînal, copiii fiind evident cei mai mulþi. Arhiva este îmbogãþitã zilnic, astfel încît tvcopii.ro oferã în jur de 100 de filme din toate categoriile. Publicul poate contribui la arhiva respectivã cu filme, fotografii sau poveºti.

Siteul este complet interactiv, adicã filmele pot fi comentate ºi se pot purta discuþii pe forumuri. Þelul televiziunii este de a combina divertismentul cu educaþia, astfel încît copiii fac ºcoalã fãrã sã-ºi dea seama, iar lecþiile pot fi de desen, de limbi strãine sau pur ºi simplu de culturã generalã.

ONE IT LA POLUS Deschiderea Polusului a facilitat intrarea mai multor firme pe piaþa clujeanã dintr-o datã, realizînd o redutabilã concurenþã celor deja existente pe aceleaºi domenii. Firma bãimãreanã One IT viza de mult o intrare în Cluj Napoca, iar acum acest scop a fost atins mulþumitã noului mall.

Din fericire pentru clienþi (ºi din nefericire pentru concurenþã), bãimãrenii aveau cu mult înainte raporturi bine stabilite cu Microsoft, XEROX ºi Intel, ceea ce înseamnã un mai bun raport preþ/calitate. Printre mãrcile prezente deocamdatã la magazinul din mall se numãrã Toshiba, Dell, Asus ºi Samsung, iar componentele ºi accesoriile pornesc de la simple navigatoare sau playere ºi ajung pînã la sisteme complete de notebook ºi desktop destul de performante. Singurul neajuns al magazinului este spaþiul restrîns, în care sînt înghesuite produsele. Deocamdatã, singura firmã clujeanã care mai poate þine piept noilor veniþi la preþuri este PCMadd.

GAME MASTER LA SIBIU

Titlul de lider WGT (World GameMaster Tour-nament) 2007 România a fost cîºtigat anul acesta la Sibiu, de cãtre echipa Smile and Cry. Aceasta a învins echipa TeG dupã douã zile pline de emoþii ºi suspans. Jocul la care au participat a fost, evident, Counter Strike. Deoarece este una dintre cele mai mari întreceri de sporturi electronice din lume, WGT atrage anual cei mai buni gameri din lume, fiecare dornic de a cîºtiga titlul. Pentru creatorii de hardware acesta este evenimentul de bazã în care îºi pot prezenta inovaþiile în materie de platforme de jocuri.

26 ] SEX

E SENÞIAL

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Povestea sexului

Textele cu copiii aduºi de berze-n cioc sau gãsiþi prin verzele din grãdinã nu mai sînt de actualitate

CORESPONDENT VIAGRA PENTRU FEMEI

Comportamentul sexual al femeilor ar putea fi îmbunãtãþit cu ajutorul unor preparate care au la bazã substanþe chimice conþinute în transpiraþia mamelor care alãpteazã, aratã un studiu efectuat la Universitatea din Chicago. Martha McClintock, profesor de psihologie la aceastã universitate, cercetãtorul care a condus acest studiu, afirma în cadrul unei conferinþe a Societãþii Americane de Sãnãtate a Reproducerii, cã aceastã descoperire ar putea avea efect asupra sexualitãþii feminine comparabil cu cel al Viagrei asupra disfuncþiilor erecþile la bãrbaþi. Rezultatele cercetãrii demonstreazã o creºtere a dorinþei sexuale cu 24% la femeile care aveau un partener ºi o creºtere cu 17% a fanteziilor sexuale la femeile singure. McClintock afirmã cã explicaþia acestei reacþii ar putea fi identificatã în preistoria speciei umane, cînd mîncarea avea valenþe sacre.

Deoarece graviditatea ºi alãptarea necesitã un aport alimentar mai mare decît normal, substanþele odorizante emise de proaspetele mame puteau constitui un semnal pentru celelalte femei cum cã este un moment propice pentru reproducere.

STARLETE DE SILICON

Nu existã o vîrstã optimã pentru începerea educaþiei sexuale. Orice informaþie corectã care poate fi asimilatã este utilã Berzele ºi verzele din grãdinã au intrat în grevã. Ca sã afle cu adevãrat cum sînt aduºi pe lume, copiii ar trebui sa înceapã studiul sexualitãþii umane încã de la grãdiniþã, spun specialiºtii. Educaþia sexualã ar trebui sã fie un proces care sã asigure asimilarea unor informaþii ºi care sã formeze atitudini benefice în privinþa sexului, identitãþii sexuale, relaþiilor, intimitãþii. Este unanim acceptatã importanþa educaþiei sexuale a tinerilor, aceasta ajutîndu-i sã se protejeze împotriva abuzurilor, exploatãrii, sarcinilor nedorite, bolilor cu transmitere sexualã, inclusiv HIV/SIDA. Are de asemenea rol în a forma abilitãþi ale adolescenþilor pentru a lua decizii corecte care le vor influenþa întreaga viaþã.

CORINA BRADIºTEANU

bradisteanu@ftr.ro

Bianca Lars este prima pãpuºã de silicon distribuitã într-un film. Are greutate ºi dimensiuni comparabile cu cele ale unei femei adevãrate, nas pistruiat, iar siliconul din care este confecþionatã a fost tratat timp de douã zile ca sã dea senzaþia unei femei „în carne ºi oase”, avînd ºi un schelet articulat la fel ca un organism uman real. În acest an se vor „naºte” primele 400 de surori ale sale, numãr limitat probabil de preþul nu foarte mic (în jur de 6.500 de dolari bucata). Creatorul lor, Bronwen Keller afirmã cã amatorii de astfel de partenere sînt bãrbaþi mai în vîrstã care au disponibilitãþi financiare. Pãpuºilor li se atribuie capacitatea de a diminua sentimentul de singurãtate ºi alienare, fiind asimilate cu un înlocuitor al ursuleþilor de pluº destinat adulþilor.

SEXUALITATE OPÞIONALÃ / În România, educaþia religioasã a devenit obligatorie, cu toate cã nu toþi sîntem duºi la bisericã. Deºi sex facem cu toþii mai devreme sau mai tîrziu, educaþia sexualã este opþionalã, introdusã „în studiu” din 2004, ca parte a educaþiei pentru sãnãtate. Se discutã despre anatomie (aparatul genital masculin ºi feminin), procesul de reproducere (ovogeneza, spermatogeneza, concepþia, sarcina), igiena reproducerii, diagnoza prenatalã, comportamentul sexual, contracepþie.

Tentative au existat ºi anterior, psihologii ºcolari, pe lîngã consilierea elevilor cu probleme, avînd ºi misiunea de a asigura educaþia sexualã atunci cînd erau solicitaþi la orele de dirigenþie. Aceasta în ºcolile unde existau psihologi ºi în care diriginþii aveau o minimã preocupare în acest sens. Edu-

caþia sexualã este un instrument de formare (sau deformare) ºi ar trebui sã fie fãcutã de specialiºti responsabili, pentru ca efectele sã fie cu adevãrat benefice. Acest aspect nu trebuie sã fie lãsat exclusiv în seama educatorilor, pãrinþii au ºi ei un rol determinant, pe care ar trebui sã ºi-l poatã asuma.

DE LA GRÃDINIÞÃ / În general, pãrinþii preocupaþi de educaþia adolescenþilor considerã cã au o atitudine deschisã faþã de aceºtia, însã atunci cînd vine vorba de discuþii despre sex au cu toþii dificultãþi în abordarea unui subiect atît de serios ºi de personal. Educaþia sexualã care „funcþioneazã” trebuie sã înceapã devreme, înainte de pubertate.

Vîrsta exactã la care aceste informaþii trebuie sã fie „furnizate” copiilor depinde de dezvoltarea lor fizicã, emoþionalã ºi de nivelul lor de înþelegere. Înþelegerea informaþiilor pri-

mare va constitui o bazã pe care se vor putea adãuga ulterior cunoºtinþe din ce în ce mai complexe, educaþia sexualã trebuind sã fie un proces continuu.

De exemplu, cînd sînt foarte mici, copiilor trebuie sã li se vorbeascã despre cum se dezvoltã ºi se modificã corpul uman în timp, cum bebeluºii devin copii ºi apoi adulþi, astfel încît le va fi mai uºor sã înþeleagã ulterior trecerea la pubertate ºi adolescenþã.

De asemenea explicîndu-le despre germeni ºi viruºi care pot provoca îmbolnãviri îi putem pregãti pentru o discuþie despre boli cu transmitere sexualã sau despre importanþa igienei personale.

COMUNICAREA ESTE TOTUL / Unii pãrinþi sînt preocupaþi de faptul cã furnizarea unor informaþii neadecvate vîrstei ar putea avea ca efect doar creºterea curiozitãþii ºi a dorinþei de experiment sexual la copiii lor. Practic, nu existã nici o dovadã cã aºa stau lucrurile, din contra, un adolescent bine informat ºi responsabilizat poate sã „stocheze” informaþia adecvatã, indiferent de momentul în care are acces la ea ºi va putea sã o foloseascã mai tîrziu, atunci cînd îi va fi necesarã. Cel mai important aspect este menþinerea permanentã a unei relaþii deschise cu copilul, care sã-l facã încrezãtor cã poate afla de la pãrinþi rãspunsuri la orice întrebare l-ar preocu-

pa. Pãrinþii pot avea o atitudine proactivã ºi sã provoace adolescentul la discuþii despre sex, sexualitate sau relaþii. În mod natural, pãrinþii ºi copiii se simt stînjeniþi în astfel de conversaþii, însã privind educaþia sexualã ca pe un proces continuu, discuþii despre valori, atitudini, responsabilitate, moralitate pot fi utile în context. Baza cea mai solidã pentru o educaþie sexualã normalã ºi eficientã este crearea senzaþiei cã adolescentul poate pune orice fel de întrebãri la care va primi rãspuns ori de cîte ori are nevoie. Aceasta implicã un proces de „perfecþionare continuã” ºi din partea pãrinþilor care la rîndul lor au multe de învãþat.

AMSTERDAM CONTRA HUEDIN În þãri ca Olanda, unde majoritatea familiilor privesc discuþiile deschise despre sexualitate ca pe o importantã responsabilitate, sa demonstrat importanþa acestei atitudini în creºterea stãrii de sãnãtate în rîndul populaþiei tinere.

Din pãcate, la noi lucrurile nu stau aºa, deocamdatã.

«Educaþia sexualã ar trebui sã fie un proces interactiv. Pentru cã un profesor de biologie, de exemplu, care susþine orele de edu-

caþie sexualã, nu are toate cunoºtinþele necesare.

Este nevoie ºi de un psiholog, este necesar sã se discute ºi despre aspectele morale legate de sexualitate. ªi de cele mai multe ori putem constata cã nici pãrinþii nu au informaþii corecte ºi nici nu sînt interesaþi de ce se întîmplã din acest punct de vedere cu copiii lor.

Au fost ºi, din pãcate mai sînt cazuri de sarcini nedorite la adolescente, însã

acestea nu reprezintã un fenomen general.

Am putea spune cã precaritatea familiilor coreleazã cu promiscuitatea sexualã la adolescenþi. Dar existã ºi influenþe importante legate de mediu, de anturaj etc.

Existã progrese vizibile, este nevoie însã de timp ºi de oameni dedicaþi ºi profesioniºti care sã se implice», ne-a declarat Cristina Constantinescu, consilier psihopedagog Grup ªcolar Huedin.

TIMP LIBER ] 27

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

CINEMATECA

CÎTEVA SEMNE

MULÞIME

=

,

SUFLETUL COMERÞULUI

+

*

de TEODOR CAPOTÃ

ÎN TUªÃ !

VOCALE ÎN HIAT !

HAINÃ MERGE PE DOUÃ ROÞI

Iluzia cea mare (Franþa, 1937), r. Jean Renoir, cu Erich von Stroheim (dreapta) Pentru cã, deocamdatã, demersurile de înfiinþare a unei cinemateci se lovesc de indiferenþa autoritãþilor clujene (care nu-ºi respectã obligaþiile pe care ºi le-au asumat nesilite de nimeni!) vom începe, din acest numãr, sã prezentãm opiniile unor personalitãþi culturale ºi cinematografice din Cluj ºi din þarã în favoarea demersului început de Foaia Transilvanã. Poate asta îi va face pe cei în drept sã dea dovadã de seriozitate, ºi sã-ºi onoreze promisiunile. În numãrul de azi, cunoscutul realizator TV ºi cineast Cãtãlin ªtefãnescu vorbeºte despre necesitatea cinematecii clujene.

Sigur cã înfiinþarea unei Cinemateci publice ar fi un gest cultural foarte important. La Cluj se consumã cinema de multã vreme. TIFF, bunãoarã, s-a „aºezat” pe un orizont de aºteptare care nu venea din neant.

Mai mult decît orice altã artã care se adreseazã unui public viu, prezent la un moment dat într-o salã de spectacol, filmul creeazã, într-un mod foarte subtil, rudimentele unei existenþe comunitare. Exemplele care dovedesc acest lucru sînt numeroase ºi evidente. Cu mai mult de zece ani în urmã, Cinemateca de la Casa de Culturã a Studenþilor a fost nu numai un gest cultural al cãrui siaj se simte ºi acum, dar s-a dovedit a fi (...ºi-mi cîntãresc bine cuvintele) un veritabil act civilizator. Mã numãr printre cei care au avut bafta de a „prinde”, în plinã studenþie, acest exemplu unic de COMUNITATE CULTURALÃ. ªi cum sentimentele, trãirile, aspiraþiile ºi regulile comunitare nu ne prea dau afarã din casã, pe noi, românii, o Cinematecã publicã ar fi mai mult decît necesarã. În loc de fluvii de vorbe ºi legende rãsuflate, în loc de bãtut cu cãrãmida în pieptul patriotic de trãitori, vezi Doamne, în capitala culturalã a Ardealului, mai bine un lucru concret care dovedeºte cã oraºul în care trãim nu pluteºte într-o seninã adormire, legãnatã pe alternanþa vale-deal.

A SE UNI STROPIT ÎN PARC !

OLANDA (SIGLÃ)

PEªTI CU ICRE NEGRE

.

-

CEL CARE ASALTEAZÃ

DÃDACÃ

IBOVNICI ACELA CÃSÃTORIE A MERGE PE DRUM

HARTÃ ADMITERE BICE !

TARE

ASIA !

SCENÃ CÎNTEC OMAGIAL

APROBARE STÎNCÃ

...

MASÃ MICÃ ODALISCÃ

CEL CARE LOCUIEªTE

A MUSTRA

...

FIGURÃ DE STIL LUCRARE SCRISÃ

A BATE BROBOADÃ

ÎN CROS !

ORAª ÎN ITALIA NUMÃR REDUS

BOU ÎN TIBET ()

SPORT CUGETE !

NUCLEU DE AZOT

NIXIS ORIZONTAL: 1) Act de înregistrare a celor stabilite. 2) Au caracter de probe. 3) Vapor uriaº pe nemãrginirea albastrã – Oameni cu apucãturi obiºnuite. 4) Neagrã la faþã de cãtrãnitã ce-i – Sfînta... treime! 5) Nesupuºi niciunei judecãþi. 6) Mãtase pusã în timpul mesei – Temeiurile constituþiei noastre. 7) Calificativ obþinut printr-o bunã purtare (pl.) – Mai mare, chiar uriaº. 8) Capete în nisipo! – Trag din greu. 9) Termen de înfãþiºare – Lucrãtor chemat în judecatã. 10) Susþinãtor al unor idei preconcepute - Mijloace ilicite 1 VERTICAL: 1) Unul paralizat de stupefiante. 2) Reproducere dupã naturã. 3) Favorit într-un concurs de... împrejurãri – Retez... capetele! 4) Pot face sport cu ele! – Lenei îi este un umil supus. 5) Slava tronului – Compartiment tehnic. 6) Fraþi de cruce strînºi În jurul mesei – Jumãtatea noastrã din buletin. 7) Emiþãtoare de ultrasunete. 8) Suflet valah! – Pus la repetiþii. 9) Degradaþi în timp – Termen vechi. 10) Chemare la concentrare (pl.)

Teodor CAPOTA 1

‘

2

3

4

5

6

7

8

9

A HÃMÃI

GRABÃ LITERÃ GRECEASCÃ

AUR SIMBOLIC

, PE SOL

SPORT NAUTIC

TOANE (FIG.)

FRED FIREA

Scorpions întreþine Ambientul la Sibiu LAURA ªUTEU

suteu@ftr.ro

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Dezlegarea careului EXCERPTE- RECHIN-BANEXHAUSTIVE-SPIRT-ET-F-TOC-ECRANE-INOTAMNAR-TEATRALOGII-UNEORI-I-C-ITALICA-CI-RLE-IEZER-INAUGURARE.

ÎN AMBIENT ROCK / Trupa germanã Scorpions vine din nou în România, poposind de data aceasta la Sibiu. Mega concertul programat pentru seara de sîmbãtã, 10 noiembrie, este capul de afiº al evenimentelor ce se vor þine lanþ în cadrul Zilelor Ambient. Compania Ambient, partener oficial al municipalitãþii sibiene în Programul „Sibiu Capitalã Europeanã 2007”, împlineºte 15 ani de activitate. Zilele Ambient încep vineri cu o Galã ce va avea loc în pavilionul construit în centrul Sibiului. Cortul, cu o capacitate de 2.000 de locuri, va gãzdui o serie de expoziþii sau programe muzicale de toate genurile. Trupa Compact, care va susþine un recital în deschiderea concertului Scorpions, va cînta ºi în cadrul Galei de vineri.

Intrarea se va face doar pe bazã de invitaþie, spre de-

osebire de cea de la concertul Scorpions, unde nu se va percepe nici o taxã.

Organizatorii preconizeazã cã evenimentul vedetã al Zilelor Ambient, adicã concertul Scorpions, va aduna în Piaþa Mare în jur de 20.000 de spectatori. „Am ales sã invitãm trupa Scorpions pentru cã este o trupã germanã, destul de apropiatã, cultural vorbind, de zona Sibiului. Formaþia rock nu se adreseazã doar tineretului, ci ºi persoanelor mai în vîrstã. Tocmai aceºtia sînt ºi clienþii noºtri”, a declarat Dan Olteanu, director Ambient.

NEMÞII SÎNT SCUMPI / Cifra oficialã pe care compania Ambient a pus-o la bãtaie pentru organizarea Zilelor Ambient se ridicã undeva la 350.000 euro, dintre care în jur de 200.000 euro reprezintã onorariul trupei Scorpions, mediatizarea con-

certului, transportul ºi cazarea membrilor trupei. În cadrul evenimentului din acest week-end se va reinaugura ºi sediul Ambient din Sibiu.

Acesta a fost reamenajat ºi extins. „Era timpul sã facem o schimbare de look a magazinului din Sibiu, care e ºi sediul nostru central. A fost deschis primul ºi, în timp, a fost depãºit de magazinele deschise în celelalte oraºe din Transilvania”, a mai adãugat Dan Olteanu.

Scorpions a vizitat România de trei ori pînã acum.

Ultima datã cînd ºi-au lansat albumul „Unbreakable” într-un mega concert la Sala Polivalentã din capitalã. Formaþia rock a devenit celebrã în anii 1970 ºi a lansat, de-a lungul deceniilor, hituri ca „Rock You Like A Hurricane”, „Blackout”, „Big City Nights”, „Dynamite”, „Coast To Coast”, „The Zoo”, „Coming Home” ºi „Please Me”.

POLIÞIA TV

Zorii crãpaþi de ziuã

Lumînãrile de botez sînt mai groase decît cele obiºnuite. E un fapt. Iar emisiunile de dimineaþa ar trebui sã te distreze. E un alt fapt.

Ar trebui, dar ce poate fi mai greu decît sã faci glume cînd îþi trosnesc fãlcile de atîta cãscat ºi înjuri în gînd soarta care te scoate din pat la ora la care gunoierii merg la culcare.

Dupã o maturã observaþie putem spune cã: 1) în majoritatea emisiunilor matinale realizatorii se plictisesc sau 2) îºi înghit cãscatul ºi 3) citesc ziare cu voce tare 4) în speranþa (deºartã) cã au talent la aºa ceva. Mai bine ºi-ar înfige o lumînare în penis. Ca „omul de curte” de la o mãnãstire din Moldova. Moldovenii duc evlavia la extrem, vezi ºi cazul Tanacu. Pãþania omului de curte am aflat-o de la OTV. La emisiunea „Zori de zi”. O emisiune fã-

cutã sã placã, începînd cu genericul, un soare zîmbãreþ, desenat în BASIC ºi FORTRAN ca la Casa Pionierilor în anii ’80. ªi terminînd cu Claudiu, moderatorul, care face toþi banii: pare cherchelit din zori ºi pînã-n zori. Cherchelit vra’ sã zicã bine dispus. ªi buna dispoziþie se ia. Rîde el, rîzi ºi tu, fãrã sã ºtii de ce.

Subiectul zilei de 5 noiembrie este omul cu lumînarea.

Despre relaþia lui hommo sapiens cu bucata de cearã se pot scrie volume.

Iar penisul e un subiect sensibil pentru ambele sexe, vezi reacþia indignatã a ziaristelor la cazul Ciomu: „vai, dar cum a fost posibil? Vai, dar va mai putea..?” Aºa cã întrebarea finalã a redacþiei OTV mi se pare cea mai bunã concluzie: dar dacã a folosit o lumînare de botez?

Horaþiu Damian

28 ] ªUETE CU VEDETE

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

Mircea Eliade

American campus „Campusul strînge la un loc toatã universitatea, cu cãmine, sãli de curs, biblioteci, tot.

Este idilic, încît mulþi studenþi prind drag de campus ºi nu mai vor sã termine. Pe de altã parte, acolo unde predau eu taxele sînt piperate: 27.000 de dolari pe an, care, cu cheltuieli de cãmin devin 40.000 USD. Doar unii

„Pe cînd eram la Chicago l-am cunoscut pe Mircea Eliade (foto). Între timp veniserã ºi pãrinþii mei, care îl cunoºteau prin intermediul Monicãi Lovinescu ºi a soþului ei, Virgil Ierunca. Eliade ºtia cît e de greu sã fii român exilat. Ne primea întotdeauna frumos. Mi-a rãmas în minte ca o persoanã extraordinar de modestã ºi sfioasã. Iradia geniu dar nu avea nici cea mai uºoarã notã de aroganþã, era foarte abordabil ºi cãlduros”.

studenþi îºi permit sã vinã. Competiþia este acerbã. 95 la sutã din cei admiºi sînt ºefi de promoþie în liceu. Pe de altã parte nu existã „pile”. Uneori sînt admiºi copiii donatorilor generoºi, dar nu li se face nici o favoare. Iar dacã cineva e prins copiind sau plagiind, e exmatriculat imediat. Aºa cã nimeni nu riscã.”

Exilatã în România Domnica Rãdulescu a plecat în America pentru a se întoarce la Cluj

Deºi crescutã în Bucureºti, profesoara universitarã Domnica Rãdulescu s-a îndrãgostit de Cluj dupã numai o dupã-amiazã petrecutã aici anul trecut. Ca sã ajungã în oraºul nostru, Domnica Rãdulescu a fãcut un ocol de 23 de ani prin Statele Unite ale Americii. Doar acolo a gãsit libertatea de a-ºi împlini visurile. A ajuns acolo dupã o plecare aventuroasã, cum erau de regulã plecãrile din România anului 1983. ªi tot în America a descoperit Chicago, pe Mircea Eliade, ºi a urcat toate treptele academice, ajungînd profesor universitar plin (full professor) la una din primele 10 universitãþi ale Americii, „Washington and Lee Virginia University”. Asta n-a împiedicat-o sã devinã mamã, iar fiii ei, deºi americani, vorbesc româneºte. Domnica Rãdulescu s-a confesat Foii Transilvane despre saltul spre America, despre viaþa americanã, dar ºi despre surprizele plãcute ale întoarcerii în þarã.

HORAÞIU DAMIAN

ªOCUL CULTURAL / Sosirea în America, la Chicago, nu a fost dintre cele mai uºoare. Pentru cã plecase din þarã dupã numai doi ani de facultate, a dorit sã îºi termine studiile.

Ca sã-ºi poatã plãti taxele de studiu, a lucrat, la un moment dat, în trei „job-uri”. „Am terminat doi ani de facultate într-un an ºi jumãtate. Munceam ca o nebunã. Lucram la trei slujbe.

Plecam la ºapte, luam trenul spre centru, aveam o slujbã la Universitate, apoi predam francezã la o ºcoalã de suburbie, apoi munceam într-o farmacie. Mi se termina ziua cam pe la nouã seara. Am dat licenþa, am candidat pentru master, apoi pentru doctorat. Primeam o bursã foarte generoasã, care-mi plãtea taxele ºi-mi dãdea o stipendie. Eram atît de fericitã! Eram un ghem de entuziasm!” îºi aminteºte Domnica.

-convorbiri cu mine însumi -

de CORNEL UDREA udrea@ftr.ro

SF 2088 (I)

O echipã de specialiºti rromi de etnie englezã a sosit în România pentru a reabilita ºi îngriji gazonul stadioanelor olimpice din Gãeºti, Popeºti-Leordeni, Chiºinãu, Caracal ºi Calafat.

Muncitorii au fost cazaþi la campusuri universitare fiind o perioadã de vacanþã pentru cei 300 de studenþi americani care învaþã la noi, în urma acordului stabilit între guvernele României ºi SUA la nivel de primminiºtri. Din partea românã a semnat dl. Cãlin Popescu-Tãriceanu jr., iar din partea americanã Vladimir Putin jr,. urmînd ca pînã în anul 2100 sã mai soseascã în þara noastrã alþi 1000 de studenþi americani pentru specializare în agriculturã comunitarã ºi construcþia de autostrãzi, domenii în care România deþine, indiscutabil, primul loc în lume, de atîþia ani.

Stadioanele din localitãþile amintite, care au suferit modificãri consecutive în 2060, 2070, 2080 vor reintra astfel în circuitul marilor competiþii sportive mondiale din anul 2090, cînd România va gãzdui cîteva evenimente mai deosebite, dintre care amintim Spartachiada politicienilor europeni cu dizabilitaþi sau Decatlonul secuilor din þinuturile sãseºti ºi Germania.

Care cu toate restricþiile islamice impuse de guvernul german, a acceptat la nivel de preºedinte, dl Walter Ali-Baba Schmit, sã permitã germanilor sã participe ºi cu sportive, condiþionînd însã aceastã participare de purtarea ºalvarilor de cãtre fraulein ºi a vãlului nemþesc, introdus în anul 2060. * * * Fostul preºedinte Ion Iliescu l-a vizitat pe fostul preºedinte Corneliu Vadim Tudor, aflat la Castelul Stan ºi Bran împreunã cu secretara sa Oana Miþura Zãvoranu, pentru o perioadã de recuperare dupã eºecul alegerilor din anul 2008. În cele 8 decenii care au trecut de la eveniment, poetul-politician nu a pregetat sã acuze fraudarea alegerilor ºi salutã orice îmbunãtãþire a climatului politic din România cu deja celebrele cuvinte: „Minden rosz virág románoknak károssag” adicã „orice buruianã pe limba ei piere”.

damian@ftr.ro

VARA LA SCHI / Hotãrîrea de a pleca a luat-o în urma unui impuls de moment. „Cînd am intrat la Litere eram ultra-entuziastã, intrasem pe o concurenþã de 25 pe un loc. Dar mi-am dat sema cã îmi va fi foarte greu sã reuºesc în România acelor ani. Vedeam o lipsã de perspective, era ca o intrare într-o gaurã neagrã”, rememoreazã profesoara Rãdulescu acea perioadã. Deºi cîºtigase un premiu literar cu un volum de nuvele, eterna luptã cu cenzura ºi tracasãrile au determinat-o sã facã cerere de excursie în Italia. O excursie doar cu dus. „La vamã, pe aeroport, m-au cãutat în bagaje, mi-au descoperit hainele de iarnã. Pãream destul de suspectã, plecam în septembrie, cu haine de iarnã la mine, plecam chiar înainte de începerea facultãþii. Îmi amintesc figura femeii vameº, s-a uitat la mine, m-a întrebat ce ºi cum, i-am spus cã mã duceam în Alpi. Au fost cele mai lungi momente din viaþa mea. Apoi mi-a fãcut semn cã pot pleca. În avion, la decolare simþeam cã îmi reclãdesc destinul, cã de acum o iau de la zero”, spune Domnica Rãdulescu.

Menajeria de sticlã pisatã

Cum a fost contactul cu Chicago?

Am ajuns acolo în cea mai friguroasã iarnã din toate timpurile. Am descoperit un oraº formidabil, care mi-a devenit la fel de drag ca Parisul sau Braºovul. Am simþit aceeaºi senzaþie de familiaritate, o legãturã spiritualã. Chiar dacã Chicago are o structurã cu totul diferitã de oraºele europene.

Unii spun cã este un oraº foarte dur...

Nu la fel de dur ca New York-ul . În general, viaþa în America este durã. Chicago e mult mai primitor, complex, frumos. Are o bogãþie de etnii, de popoare, are o viaþã teatralã, muzicalã intensã. E pãmîntul natal al muzicii blues, aici a înflorit jazz-ul, are o filarmonicã.

Chicago în general nu e asociat cu cultura...

Da, e asociat mai ales cu o serie de stereotipuri. În parte ele se confirmã în pãrþile lui rele: sãrãcia, nedreptãþile sociale, segregarea cartierelor negre, cu populaþie foarte sãracã, unde ºomajul e mult mai ridicat. Sînt multe tensiuni rasiste. Pe de altã parte, existã cartierul irlandez, cartierul suedez, cartierul hispanic, fiecare o lume unicã în felul ei. ªi puþini ºtiu cã Universitatea din Chicago are cei mai mulþi cîºtigãtori de premiu Nobel din lume.

Iar Institutul de Artã din Chicago e unul din cele mai frumoase muzee din cîte mi-a fost dat sã vãd.

te. Mi-am trimis dosarul ºi am fost selecþionatã din 150 de candidaþi. Din 2003 sînt profesor plin.

Ce simte un emigrant ?

Singurãtate, descurajare, dorinþa de a supravieþui, care devine totul în viaþã. Vezi cã lucrurile merg greu, cã nu e chiar aºa uºor cum þi-ai imaginat, vine o perioadã de spaimã, de descurajare, apoi revii. Eºti atît de traumatizat ºi de ºocat, încît o perioadã eºti ameþit psihologic. Nu simþi decît o exuberanþã din asta bolnavã de a supravieþui, ºi de a merge înainte.

Pe de altã parte, mã purtam ca speriatã de bombe, cum sînt refugiaþii, în general. Þi-ai rupt legãturile, eºti singur. Eu am avut o combinaþie de ambiþie, dorinþã de a reuºi, cu un oarecare noroc, o stea, o soartã care mi-a zîmbit.

Cum de v-aþi întors în România?

Prima datã în 1999. Fusesem în Avignon ºi doream sã vin cu trenul de acolo pînã la Braºov, ca sã mã pregãtesc psihologic pentru o întoarcere dupã 16 ani. Sã redescopãr þara gradual, cum o poþi face numai din tren. A fost ceva copleºitor. Dacã aº însuma perioadele în care am plîns, ar ieºi la socotealã 2 zile de plîns încontinuu, în douã sãptãmîni.

În ce fel?

Am terminat facultatea, am devenit master, mi-am dat doctoratul. Examenele în universitãþile americane sînt extrem de dificile. Probele orale dureazã douã ore, în care toþi profesorii catedrei te „plimbã” prin materie. Iar la examenele scrise stai cîte cinci ore, ºi scrii 30-35 de pagini de mînã. Dupã care ceri sã ieºi afarã, pentru cã nu mai poþi. În fiecare an se publicã lista posturilor scoase la concurs în universitãþile de pe tot cuprinsul Statelor Uni-

ªi la Cluj?

Clujul reprezintã experienþa cea mai pozitivã. Bucureºtiul m-a impresionat neplãcut. Mama mea s-a nãscut la Cluj. M-am îndrãgostit de oraº instantaneu anul trecut cînd am petrecut o dupã -amiazã aici. Era varã. Mi-a plãcut. Arhitectural, fizic, are ceva de oraº mare, cu o eleganþã numai a lui. ªtiam de la simpozioane cã aici existã o miºcare intelectualã redutabilã. De aceea am aplicat pentru o bursã Fullbright la Cluj.

Cum aþi gãsit viaþa universitarã de aici?

Românii au defectul de a-ºi face publicitate negativã.

Autocritica e sãnãtoasã, dar ceea ce faceþi în þarã trece de

autocriticã, este ceva maladiv. La Bucureºti auzeam tot felul de universitari români prezentînd o situaþie dezastruoasã unor americani care doreau sã vinã la Cluj. Lucrurile nu stau atît de prost.

Eu sînt impresionatã de studenþii mei români, de nivelul lor cultural. Nu sînt „tabula rasa”. Au noþiuni de teatru, de artã, sînt pasionaþi, ai ce discuta cu ei. Studenþii americani, datoritã faptului cã au toate resursele, sînt alintaþi, trebuie împinºi de la spate.

Merg la manifestãri, la spectacole mai mult de frica notei. Aici în Cluj am gãsit la studenþii mei un entuziasm nelegat de notã. Sînt ºi foarte cãlduroºi. În plus am colegi de universitate pe care îi admir foarte mult, ca Miruna Runcan, Anca Mãniuþiu, Laura Pavel. Sînt absolut impresionantã de cît publicã ºi de calitatea scrierilor lor!

Trebuie sã fie ºi ceva pãrþi negative...

La universitate, ar fi lipsa de resurse, cãrþile care nu se gãsesc. Eu trebuie sã iau legãtura cu bibliotecara mea de la „Washington and Lee University” ca sã-mi trimitã cãrþile scanate ºi sã le împart studenþilor.

Dar în ce priveºte Clujul?

Vãd multe clãdiri delãsate. ªantierele dureazã mult.

Ca ºi drumurile: distanþe de 5

minute îþi iau 40 de minute.

Taxi-urile sînt o poveste întreagã, o „antropologie” întreagã. Care m-a inspirat sã scriu un eseu numit „România din taxi”.

Alte preocupãri?

Am scris un roman, „Train to Trieste”. O poveste de dragoste ºi de exil a unei femei care pleacã cu trenul spre oraºul respectiv, cu gînd sã ajungã în America. Mai mult de jumãtate din acþiunea romanului se petrece în România. Mi-a luat patru ani sã-l scriu.

Am reuºit sã fac rost de un agent, pentru cã în activitatea literarã, în America, nu poþi face nimic fãrã un agent.

Dacã nu primesc manuscrise prin agenþi, editorii nici nu deschid plicul. O editurã mare, Random House, mi-a cumpãrat romanul. Urmeazã sã aparã în toamna viitoare.

Drepturi de traducere s-au vîndut în Franþa, în Italia.

Editoarea m-a trimis la Trieste, spunînd cã, dacã am scris despre oraº, trebuie sã mã documentez. Am ajuns acolo pe 5 septembrie ºi m-am oprit o clipã. Am realizat cã mã aflam în Trieste la exact 24 de ani de la plecarea din þarã. Iar romanul meu este în parte despre politicã, în parte despre dragoste, exil, întoarcere.

Simt cã astfel se închide un cerc, în timp ce un altul tocmai se deschide...

VIAÞA DE LÎNGÃ NOI ] 29

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

Adolescenþa, un hop greu de sãrit! În perioada de creºtere comportamentul copiilor suferã modificãri. Aceºtia încep sã manifeste agresiuni fizice ºi verbale faþã de alþi copii din grupurile din care fac parte. Pe urmã, în perioada adolescenþei aceºtia vor manifesta atitudini negative mai cu seama

faþã de adulþi. Unii dintre pãrinþi nu pot trece cu uºurinþã peste comportamentul neadecvat al copiilor ºi ajung la impresia cã au crescut un copil rãu ºi neascultãtor. Pãrinþii devin astfel autoritari, adolescenþii se revoltã ºi mai mult ºi în final se creazã un cerc vicios.

„Perioada adolescenþei este cea mai fragilã dintre toate. Tocmai de aceea, ei, adolescenþii nu trebuie neglijaþi. Trebuie ascultaþi, dar ºi îndrumaþi. Dacã li se impun prea multe limite, o iau personal ºi se rãzvrãtesc.

Au nevoie sã se simtã liberi, însã trebuie sã ºtie mereu cã sînt anumite limite între care sã se desfãºoare”, a spus Ioana Toduþ, psiholog.

Cei 2007 ani de-acasã E SENÞIAL

Nu de puþine ori vedem pe stradã, în troleibuz sau în magazin cîte o mãmicã ruºinatã sau chiar exasperatã, care nu mai ºtie cum sã-ºi ademeneascã copilul sã nu mai þipe. Sînt triste situaþiile în care o vedem cum ridicã vocea degeaba sau chiar îºi maltrateazã copilul. ªi poate de multe ori doar pentru a ieºi cît mai repede din acea situaþie penibilã. Însã, dacã eºti pãrinte ºtii cã fiecare copil are astfel de „accese de temperament”.

Conteazã doar sã ºtii ce ºi cum sã faci, ca sã nu se repete prea des evenimentul.

LAURA ªUTEU

suteu@ftr.ro

BÃTAIA NU-I RUPTÃ DIN RAI / Deºi proverbul spune „Unde dã mama, creºte”, metodele tradiþionale de a-i aplica copilului o învãþãturã prin scatoalce par sã nu mai funcþioneze. Aceasta în cazul în care au dat roade vreodatã.

Pentru a ajunge sã te înþelegi cu copilul tãu cît încã e mic, în mod evident nu trebuie sã îl maltratezi. „Pedeapsa corporalã trebuie exclusã din cauza urmãrilor grave pe care le are asupra dezvoltãrii copiilor. Cei cãrora le este aplicatã corecþia fizicã învaþã dupã modelul pãrinþilor ºi vor deveni la rîndul lor agresori, lovind copiii din grupurile din care fac parte”, explicã Ioana Toduþ, psihologul unui centru comunitar.

Nu e recomandat, de asemenea, sã începi a-i da copilului sfaturi sau explicaþii, începînd cu o negaþie. Aºa cã, cel mai eficace este sã abordezi o

atitudine explicativã ºi sã dai dovadã de mult calm ºi rãbdare. Copilul nu trebuie sã ºtie cã te poate enerva uºor. Începe prin a-i spune ce e bine sã facã ºi nu ce e rãu, ce e sigur pentru el ºi nu ce e periculos, ce are voie sã facã ºi nu ce este interzis.

Dacã nu vrei sã plece de lîngã tine îi spui „Stai aici” în loc de „Nu te îndepãrta de mine”, sau dacã vrei sã nu scape o canã din mînã îl întrebi „O þii bine?” în loc de „Sã nu o scapi”. În felul acesta obþii cu siguranþã rezultate mai bune decît dacã þipi sau îi interzici pur ºi simplu sã facã o serie de lucruri.

DE LA EGAL LA EGAL / Specialiºtii pledeazã pentru o oarecare eglitate între copil ºi pãrinte. Cînd încerci sã faci un copil mic sã înþeleagã unele lucruri, adoptã o atitudine serioasã ºi trateazã-l ca atare.

Nu te strîmba sau nu poci cuvintele, în speranþa cã aºa cobori nivelul ºi te va înþelege mai bine. Copilul trebuie sã

vadã cã e luat în serios ºi cã i se acordã atenþia ºi importanþa cuvenite. Dacã nu reuºeºti sã te faci înþeles, iar copilul reacþioneazã þipînd încontinuu, cea mai bunã metodã e ignorarea. La un moment dat va obosi ºi se va potoli. Nu þipa la el ºi nu fi sarcastic (în cazul copiilor mai mãriºori). Astfel, el va crede cã învingãtorul este cel care strigã mai tare. „Pe mãsurã ce copiii cresc, pãrinþii îºi dau seama cã nu pot fi prietenii lor întrutotul. Dar asta nu înseamnã cã nu se pot purta prietenos. „Am observat

cã dacã îi responsabilizezi, reacþioneazã pozitiv. În fiecare etapã a vieþii, existã anumite reguli. Însã dacã prezenþa (ºi nu cea fizicã) a pãrintelui lipseºte în primii ani de viaþã, nu mai pot sã aibã aºteptãri prea mari în viitor. Autoritatea sau influenþa lor asupra copiilor dispare”, spune Ioana Toduþ.

VÎRSTA DRAMELOR / Adolescenþa este perioada modificãrilor nu numai fizice dar ºi psihice. E perioada creºterii ºi dezvoltãrii corpului, a trans-

Vox Pop „Eu am un bãieþel de ºase ani. Cînd avem probleme de comunicare, adicã cînd nu înþelege cã nu e bine pentru el sã facã un anumit lucru îi mai pun jucãriile pe dulap, dar nu cele cu care se joacã în mod frecvent. I le dau jos numai cînd e cuminte ºi ascultã. Ar fi foarte uºor sã îi faci sã te asculte folosind forþa, dar nu asta vrem, nu? Mai am o metodã. Îi notez pe calendar faptele bune ºi cele rele. Iar cele bune le anuleazã pe cele rele. Chiar ºi purtarea normalã, fãrã excese, face acelaºi lucru.”

Ionuþ Apetrei, 33 ani, expert tranzacþii financiare „Am un bãiat de trei ani ºi unul de un an ºi trei luni. Cum e ºi firesc, se întîmplã sã nu ne înþelegem cu ei cîteodatã, eu ºi nevastã-mea. Le repet ºi de zece ori de ce nu e bine sã facã un anumit lucru. Mai ºi þip la ei, iar cînd mã lasã nervii îi mai spun neveste-mii sã aibã ea grijã. Copiii ºtiu cã trebuie sã stea la colþ douã-trei minute dacã fac prostii. Cînd a încercat sã tragã o tigaie de pe aragz, a primit una la

formãrilor interne ale organismului care au rolul de a-l pregãti pe copil pentru viaþa adultã. „Pentru mulþi vîrsta adolescenþei este o perioadã incertã, dar frumoasã în acelaºi timp. Este vãzutã ca vîrsta crizelor, a nesiguranþei, a rãzvrãtirii, a dramei ºi a marginalizãrii. Se spune cã adolescenþa naºte rebeli, deoarece copilul începe sã devinã un adult”, spune Ioana Toduþ. Acum, adolescentul se rupe de familie, însã nu de tot. Mai are nevoie de aceasta din punct de vedere material.

dã-i mereu cîte o ocupaþie ºi implicã-l în activitatea pe care o desfãºori (dacã sînteþi în supermarket, cere-i sã te ajute sã pui cumpãrãturile în plase)

oferã-i posibilitatea de a alege

acordã-i timp sã reacþioneze (nu-l întrerupe brusc din activitatea sa)

încurajeazã-þi copilul (cînd este cazul, nu fi zgîrcit cu laudele)

faceþi un program împreunã care sã vã convinã amîndurora

lasã-l sã aibã ceva de spus în problemele de familie (astfel se simte implicat ºi util)

Repulsia faþã de învãþãturã, anumite persoane, în principal adulþi, începe sã se manifeste cu sau fãrã motive.

Propria persoanã îl intereseazã mai mult, iar aici trebuie sã intervinã subtil ºi pãrinþii (de exemplu, îl pot sfãtui ce sã schimbe în vestimentaþie).

Trebuie încurajat sã practice un sport sau sã participe la activitãþi specifice vîrstei lui.

Deºi poate fi descurajant pentru orice pãrinte, prezenþa sa alãturi de copilul-adolescent în perioada pre-maturitate este mai mult decît necesarã.

fund. Pentru chestii de genul ãsta, adicã mai grave, se aleg cu o micã altoialã”.

Alex Tudor, 39 ani, grafician „Bãiatul meu e adolescent, are 18 ani. Cînd nu reuºim sã cãdem de acord asupra unui lucru, renunþ la discuþie ºi îi las un timp de gîndire. La fel procedam ºi cînd era mic.

Trebuia sã îl las sã se potoleascã ºi apoi sã reiau discuþiile sau explicaþiile. Am avut de la început o relaþie mamãcopil foarte strînsã, însã pe lîngã toate astea sîntem ºi foarte buni prieteni. Îmi povesteºte multe despre el ºi despre ceea ce face. Nu am descoperit pînã acum sã îmi fi ascuns vreodatã ceva. Niciodatã nu l-am bãtut, dar am abordat o atitudine mai fermã care sã-l facã sã înþeleagã cã a greºit. Au fost momente cînd l-am ºi pedepsit. Iar pedepsele constau în a-i lua din lucrurile care însemnau mult pentru el sau a-i întrerupe activitãþile care îi fãceau plãcere. Acum avem preocupãri comune în timpul liber ºi încerc în acelaºi timp sã-i dezvolt anumite principii de viaþã sã ºtie sã trãiascã dupã propriile valori.”

Cleopatra Ardelean, 40 ani, PR Manager

LIGA I, etapa XV

30 ] SPORT

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007

FC FARUL –„U” CLUJ

CFR locul 1 golaveraj 24-8 36 puncte

Sîmbãtã, 10 noiembrie, 17.30 Transmis pe Telesport

CFR 1907 CLUJ –DACIA MIOVENI Duminicã, 11 noiembrie 2007, 18.45

„U“ locul 18 golaveraj 18-25 8 puncte

Transmis pe Naþional TV

CFR se pregãteºte conform normelor europene

4 jucãtori pentru Ligã

Zic ºi eu de OVIDIU DEBLAG

blag@ftr.ro

Profesioniºtii

Marcel Þenter ºi Bruno Roºnafschi sînt doi dintre cei mai iubiþi sportivi ai Clujului.

Baschetbaliºti de rasã, campioni înnãscuþi, ei ne-au încîntat ani de zile prin evoluþiile de pe teren. Nici n-am avut vreme sã ne dezmeticim din ºocul „pierderii” lor ºi iatã-i din nou la rampã.

Primul a preluat conducerea tehnicã a lui U Mobitelco II iar al doilea ºi-a fãcut o trupã nouã, ce se cheamã Gladiator. ªi ca un fãcut, în prima etapã a campionatului secund, cei doi s-au întîlnit ca rivali. Scorul nu conteazã. Impresionant a fost finalul meciului, cînd toatã sala, în picioare, a aplaudat minute în ºir.

Rui Costa, cel mai important jucãtor care a cãlcat pînã acum iarba din Gruia, ar putea fi urmat de nume mari ale fotbalului european Preºedintele lui CFR Cluj, Iuliu Mureºan, are mare încredere în echipa pe care o conduce ºi spune cã pentru a face faþã în Champions League nu va trebui schimbatã întreaga formaþie. „Sînt sigur cã ne vom descurca în grupele Ligii dacã mai aducem doi-trei jucãtori, maxim patru”, a declarat Mureºan. De cealaltã parte, Arpad Paszkany a înaintat o sumã fabuloasã pentru transferurile de anul viitor: 100 de milioane de euro.

La un simplu calcul, rezultã cã în Gruia ar putea ajunge jucãtori de 25-30 de milioane. Cam atît costã Mutu, Chivu, Daniel Alves sau Deco, enumeraþi la întîmplare. Vor putea accepta asemenea jucãtori oferte din România, de la Cluj?

EMIL MOLDOVAN

Moldovan@ftr.ro

RATAREA UEFA, MOMENTUL 0 / CFR a uimit întreaga asistenþã anul acesta cînd a reuºit sã o aducã pe Benfica la Cluj. Era primul meci internaþional tare pentru feroviari (Athletico Bilbao a jucat mai mult cu rezervele în Intertoto).

Partida dintre cele douã cluburi „înfrãþite” a fost însã una

deosebit de prietenoasã, nefiind edificatoare pentru valoarea echipei din Gruia. Ceferiºtii aºteptau cu sufletul la gurã debutul în UEFA, care urma sã le demonstreze dacã au „muºchi” de Europa.

Echipa antrenatã de Ioan Andone pierdea acasã cu ciprioþii Anorthosis Famagusta, ratînd ºansa de a aduce forþe europene la Cluj. A fost mo-

mentul în care mulþi s-au bucurat de neputinþa feroviarilor, iar ascensiunea lor, atît sportivã cît ºi financiarã, se transformase peste noapte în „foc de paie”.

ECHIPA DE PE PODUL „GRANZI” / Multinaþionala lui Paskany ºi-a revenit însã repede din ºocul eliminãrii ºi a început sã cîºtige pe bandã partide din Liga I. Fãrã înfrîngere în 14 etape ºi cu procentaj maxim în deplasare, echipa a ajuns pe nesimþite la 8 puncte faþã de locul 2 ºi la 10 faþã de campioana Dinamo. „Granzii” îºi bîlbîie discursurile cînd vorbesc despre CFR ºi nu se întîmplã sã-i mai încurce numele ca ºi pînã acum. Ziarele elogiazã zi de zi „fenomenul viºiniu” ºi chiar Oracolul LPF a dat un verdict rãsunãtor: „CFR campioanã!”

Baschet

Încep lucrurile serioase

Dupã victoria cu CET Govora, baschetbalistele de la U Trustul CRE s-au cocoþat pe poziþia a doua a clasamentului, dupã patru etape disputate din noua ediþie de campionat. Ca sã rãmînã acolo ºi dupã runda a cincea, victoria de duminicã din meciul cu CSS LMK Sfîntul Gheorghe este una obligatorie.

Baschetbalistele Simonei Muºat au fãcut progrese remarcabile faþã de sezonul trecut, în mecanismul actual integrîndu-se destul de bine deja ºi noile „implanturi”, adicã Moroºan, Karlstrom ºi Cosel.

Jocul a cãpãtat consistenþã, capitolul pregãtirii fizice bune avînd un rol important pînã acum în economia partidelor.

Dupã o victorie in extremis cu Alexandria a venit un „duº rece” în deplasarea cu ICIM, apoi o descãtuºare în meciurile cu Someº Dej ºi CET Govora, echipa traversînd acum una dintre cele mai bune perioade ale sale. De partea cealaltã, echipa din Sfîntul Gheorghe pare un balon mult prea umflat, pentru cã mulþi s-au

grãbit sã vadã în aceasta una dintre revelaþiile campionatului. În ciuda unui lot „beton”, cu nume mari precum Broºovszki, Tãmîrgeanu, Toma sau Vass, Sfîntul Gheorghe a capotat în ultimele douã meciuri: acasã cu ICIM-ul ºi în deplasare cu Alexandria. În atari condiþii, U Trustul CRE îºi poate apropia victoria, ceea ce ar transforma trupa clujeanã într-una dintre protagonistele actualei ediþii de campionat.

Meciul va fi transmis în direct pe canalul Telesport.

Ovidiu Blag

A fost semnul preþuirii pentru doi oameni care au fãcut într-adevãr ceva pentru sportul clujean. De acum înainte împãtimiþii fenomenului au un motiv în plus sã fie prezenþi în Sala Sporturilor „Horia Demian”: în afarã de echipa U Mobitelco, baschetul de bunã calitate va fi prezent sãptãmînal. De lucrul acesta se vor ocupa doi preofesioniºti: Marcel Þenter ºi Bruno Roºnafschi.

Fanii CFR au timp sã-ºi exerseze coregrafia pînã la intrarea în grupele Champions League

100

de milioane de euro va pune în joc Arpad Paszkany pentru transferuri. Iuliu Mureºan spune cã echipa are nevoie doar de 3-4 jucãtori. Astfel, la Cluj pot ajunge nume mari ºi scumpe ale fotbalului european

Mureºan promite douã amicale tari

Preºedintele lui CFR, încrezãtor la rîndu-i cã nu mai are cum sã rateze locul I, a spus cã echipa va trebui sã-ºi mai mãsoare forþele cu echipe tari din Europa, înainte sã acceadã în grupele Champions League.

Cum partida cu Juventus a picat mai mult ca sigur, din cauza debandadei

Mihaela Adi (nr. 40), este una dintre reprezentantele noului val de jucãtoare de la U Trustul CRE

româno-italiane, Mureºan va încerca sã aducã alte formaþii de calibru pentru meciuri amicale, cel puþin douã pînã la începutul sezonului viitor.

«Pe Bayern Munchen vreau sã-i aduc la inaugurarea tribunei noi, dar pînã atunci vreau sã mai invit ºi alte forþe din Europa», a precizat ºeful feroviar.

SPORT ] 31

Volei

Universitatea Cluj nu crede în Pasãrea Phoenix

Unul dintre atuurile clujenilor în meciul cu Phoenix îl reprezintã blocajul la fileu, care a funcþionat bine la meciurile de pe teren propriu Elevii lui Ovidiu Vasu disputã sîmbãtã, de la ora 14.00, încã un meci din categoria celor în care victoria nu trebuie sã le scape. Oponenþii lor vor fi cei de la CS Phoenix ªimleul Silvaniei. La zãlãuani evolueazã celebrul Mircea Abraham, jucãtor care fãcea furori pe vremea cînd evolua pentru clujenii de la Ardaf.

Antrenorul Universitãþii Cluj, Ovidiu Vasu, spune cã paºii greºiþi nu au ce cãuta: „Avem nevoie de toate victoriile de pe teren propriu. Ca sã ne atingem obiectivul, acela de a evolua în play-off, nu trebuie sã ne temem nici de Steaua sau Dinamo. În afarã de Tomis Constanþa, care este într-adevãr o forþã, restul echipelor PUBLICITATE

sînt oarecum de valoare apropiatã. Avem, dupã mulþi ani, o ediþie de campionat foarte echilibratã. Tocmai de aceea, surprizele pot apãrea oricînd.

Noi sperãm sã avem parte doar de surprize plãcute. Pînã sã ajungem la victorii cu echipele mai titrate, trebuie sã le învingem pe celelalte, aºa cã nici nu concepem sã pierdem cu ªim-

leul Silvaniei.” Întîlnirea de sîmbãtã se anunþã cu atît mai interesantã cu cît la zãlãuani mai evolueazã cîþiva ex-clujeni, precum Cristian Boroianu, Ciprian Verdeº sau Ionuþ Silaghi, care vor vrea cu siguranþã sã impresioneze asistenþa. „Avem nevoie de cît mai mulþi spectatori, pentru cã am observat cã sîntem o echipã de moral. Cum în ultima vreme iubitorii voleiului ne-au „redescoperit”, le promitem un meci de zile mari”, a conchis tehnicianul clujean. Meciul va fi transmis în direct de cãtre postul local NCN. (Ovidiu Blag)

PUBLICITATE

ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007 z FOAIA TRANSILVANÃ

32 ] PUBLICITATE

FOAIA TRANSILVANÃ z ANUL 2 z NR. 50 z 8 NOIEMBRIE 2007