Foaia Transilvana

MASONII

DOSAR FTR paginile 7 -9

Cine se aflã dincolo de uºile închise ale templelor masonice ºi ce a ieºit din încruciºarea Europei moderne cu tradiþia masonicã

«BISERICUÞELE»

DIN VESTIARUL LUI «U»

SPORT pagina 39

PUBLICITATE

Nr. 53

z

29 Noiembrie 2007, 40 pagini

preþ 1,5 lei

RO .

R FT

MALL-U UL

DIN CURTEA SPITALULUI

Akademia Center, mall în vecinãtatea Spitalului TBC E doar unul dintre proiectele pentru care este sacrificatã sãnãtatea clujenilor ºi a oraºului

ªUETE CU VEDETE Anna Lesko

arde în fumuri Nu prea cîntã, nu prea vorbeºte. Un interviu temerar cu diva de dincolo de Prut pagina 22

ECONOMIC

Românii, pãcãliþi cu preþuri mici paginile 4 - 5 PUBLICITATE

Campaniile care anunþã cã produsele din hipermarketuri sînt mai ieftine nu se confirmã

pagina 10

ftr.ro

2 SÃ-ÞI SPUN CEVA

DE CORNEL NISTORESCU

nsitorescu@ftr.ro

Comportamentul preºedintelui din orele de dupã referendum ne-a întãrit convingerea cã avem de-a face cu un personaj. Omul e preºedinte doar în mãsura în care merge la serviciu într-o instituþie socotitã a fi preºedinþia. În felul sãu de a gîndi s-ar putea sã fie pe undeva pe aproape. E cutreierat de tot felul de gînduri frumoase. Dar prin modul în care se poartã, el ne aratã cît de departe este de menirea sa. A doua zi dimineaþa, amplificatorul sãu politic, Partidul Democrat, a lansat proiectul unei legi pentru votul uninominal în douã tururi de scrutin. Gestul lui Emil Boc seamãnã cu al unui ospãtar agitat, luat în ºuturi pentru ciorba rece.

Gata ºefu’, vã aduc alta! Aºa ºi cu proiectul de lege. Ce dacã a cãzut referendumul, domnule preºedinte! Îl bãgãm pe gît cu un proiect de lege.

L UMEA

VÃZUTÃ DE LA

SUB ZODIA NENOROCULUI Procentul scãzut al participãrii la referendum aratã a dumirire publicã.

România a refuzat formula de curãþenie propusã de preºedinte în stil REBU! Implicit, refuzul referendumului ne aratã ºi o judecatã asupra preºedintelui.

Participarea scãzutã este sinonimã cu un NU spus circului prezidenþial. De trei ani, þara se zbate într-o încercare de aplicare a dorinþelor prezidenþiale dominate de cel mai primitiv populism. De trei ani, România este tîrîtã de Traian Bãsescu într-o listã falsã de prioritãþi. Votul uninominal în douã tururi de scrutin, parlament unicameral, debarcarea guvernului, condamnarea grupurilor de interese etc.

De trei ani, Traian Bãsescu nu impune nimic. Paralizeazã þara cu subiecte geniale care nu existã decît în capul sãu.

Blocajul este total, iar efectul stã într-o continuã accentuare a derizoriului, a lucrãturii ºi a circotecii. România, exact în anul intrãrii în Uniunea Europeanã are ghinionul de a fi condusã de cel mai slab om al istoriei sale. Incoerenþa este totalã.

Corupþia e-n floare, instituþiile publice în derivã, proiectele mari în aºteptare. Nici vorbã de adaptarea la moment. Traian

Bãsescu a întors þara pe dos doar pentru ambiþia sa de a dãrîma guvernul. A fost în stare sã ducã oamenii contrabandei cu þigãri pînã în administraþia prezidenþialã. El a refriºat conceptul de Coana Joiþica, lansat de Caragiale, el a parafat liste nenorocite pentru Parlament ºi tot el duce o campanie împotriva listacilor (dupã ce a fost tãticul lor prin 2004). Cu acest preºedinte circar, România, în loc sã-ºi întãreascã statutul de partenerã, s-a plasat în curiozitatea tristã a Uniunii Europene.

Mulþi ar putea sã se gîndeascã la þara cea fãrã noroc. Eu zic cã, înainte de a ne compãtimi pentru destin, mai bine ne întrebãm dacã nu cumva aceastã incoerenþã þîfnoasã ascunde altceva. A plecat Stolojan din cursa prezidenþialã din simple motive de sãnãtate? Sau marele scenariu a început de atunci ºi a tot continuat? Iar acum, cînd electoratul dã semne cã s-a plictisit (formula conþine o notã de eleganþã!), serviciile secrete (mai ales unul) pompeazã alte subiecte false. Pentru cã tot ele, în încercarea de a dirija cursul istoriei, ne-au dus cu Traian Bãsescu într-o fundãturã ºi acum încearcã sã ne convigã cã problema este în altã parte.

PUBLICITATE

ANGAJEAZÃ

DIRECTOR MARKETING Candidatul ideal: studii superioare experienþã în elaborarea strategiei de marketing abilitãþi de comunicare ºi relaþionare operare PC - pachetul Microsoft Office, internet cunoaºterea limbii engleze la nivel avansat experienþa în media – un avantaj Responsabilitãþi: Conceperea, implementarea ºi perfecþionarea planului de marketing al companiei

CV ºi scrisoarea de intenþie - ftr@ftr.ro

C LUJ ªuºoteli Organizaþia PNÞCD Câmpia Turzii a trecut „in corpore” la mai proaspãtul PLD al lui Stolojan. Ciudat este cã þãrãniºtii din Câmpia Turzii au strîns la europarlamentare 100 (una sutã) voturi, iar Avram Gal, preºedintele þãrãniºtilor din localitate, a anunþat cã au trecut la PLD... 400 de membri PNÞCD! Cam mulþi oportuniºti a strîns acest domn Gal în templul moralitãþii politice care a fost, cîndva, PNÞ-ul!

Apropo de PLD, noua stea a politicii, dar ºi a oportunismului, nu ºtiu dacã sînteþi informaþi, dar la Cluj este condus de blajinul doctor ªerban Rãdulescu. Fiind un om de mare bun simþ, s-ar putea trezi, peste noapte, cu tot soiul de bãgãtori de seamã, binevoitori, sponsori etc., mari doritori sã-i ia locul! ...ºi tot PLD, Partidul Liberal Democrat, asta pentru eventualii necunoscãtori, este o nouã ºi uriaºã oportunitate pentru deputatul Petru Cãlian. Mai nou membru PD. Fost PC. Fost PRM. Totul e sã ai cheresteaua groasã ºi sã te þinã balamalele. Modena, vraja mobilei!

Un site de ºtiri, mai nouþ pe piaþa clujeanã, a publicat marþi seara topul celor mai bogaþi clujeni. Cu comentarii, cu poze, cu sume (ameþi-

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

toare) de bani aflate în conturile fruntaºilor în întrecerea capitalistã, ce mai, cu tot dichisul pentru captarea audienþei, a traficului, a afiºãrilor. Surprizã, miercuri dimineaþã, tocmai cînd voiam sã aprofundãm studiul pe bogãtaºi, topul a dispãrut de pe site! Noi credem cã a fost numai o neglijenþã, bãieþii, în mare grabã, or fi uitat sã plãteascã drepturile de publicare trustului Ringier, editorul de drept al topului. Cum spuneam, sînt mai noi pe piaþã!

Gigi Mulþescu e un izvor nesecat de perle. Ultima sunã cam aºa: „eu lam descoperit pe Doboº ca jucãtor”.

Tare de tot. Probabil cã nea Gigi l-a descoperit ºi pe Alin Tiºe, pe Emil Boc ºi desigur, pe impresarul Gherghiºan.

Prietenii ºtiu de ce. Mult mai interesant era sã auzim cã l-a redescoperit pe Goga, sau pe Radu Sabo, sau pe cineva din actualul lot al Universitãþii.

Un ziar local titreazã „Campanie pentru hipoacustici” un material despre persoanele cu dificultãþi de auz. Îi informãm pe colegii noºtri cã varianta corectã este „hipoacuzici” ºi se scrie aºa cum se aude, dacã se aude. O fi însemnînd ºi hipoacustica ceva, dar deocamdatã ne putem gîndi doar la cît de bine ar suna o orchestrã în burta unui hipopotam.

LOULOU

P RIVE º TE C LUJUL

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ÎN FAÞÃ

ftr.ro

3

SIGURANÞA CIRCULAÞIEI

PRINSÃ PE INTERZIS

z Milioane pe Stopuri ºi Zebre z Foºti angajaþi, cîºtigãtori de licitaþii Chiar dacã de multe ori marcajele rutiere aratã de parcã ar fi z trasate cu creta, amenajarea lor costã anual milioane de lei municipalitatea clujeanã. Firmele care au cîºtigat licitaþia organizatã de primãria clujeanã, prin Serviciul de Siguranþã Rutierã, aparþin unor oameni care au avut legãturi Direcþia de Drumuri ºi Poduri (DRDP) Cluj, autoritatea care s-a ocupat pînã acum de acest Serviciu. Chiar dacã lucrãrile de marcaj rutier au un termen de garanþie de doi ani, ele încep deja sã disparã de pe strãzile clujene.

Pe lîngã atribuirea acestor contracte, doar pentru un studiu de fluidizare a circulaþiei Primãria Cluj-Napoca a mai oferit un contract de „milioane” societãþii Search Corporation, care este condusã de controversatul om de afaceri Michael Stanciu.

RAZVAN ROBU

robu@ftr.ro

CONTRACTELE CIRCULÃ PENTRU SIGURANÞÃ.

Serviciul de Siguranþã a Circulaþiei are grijã de ºoferi, de marcarea ºoselelor, de indicatoarele rutiere ºi, mai ales, de cîteva firme care par „abonate” la bugetul administraþiei locale. În Cluj-Napoca, acest Serviciu funcþioneazã sub autoritatea primãriei, care nu se sfieºte sã fie mãrinimoasã

în contractele pe care le acordã.

Spre exemplu, doar pentru amenajarea sensului giratoriu din intersecþia strãzilor Calea Turzii – str. Observatorului s-au plãtit 2,4 milioane de euro, iar pentru amplasarea unor avertizoare luminoase care suplimenteazã indicatoarele rutiere, primãria varsã în contul firmelor specializate cîteva mii de lei. În aprilie 2007, municipalitatea a decis sã rezilieze contrac-

tul cu SC Edil Construct, care se ocupa de amenajarea marcajelor rutiere din oraº, pentru cã lucrãrile fãcute de aceastã firmã s-au dovedit a fi slabe din punct de vedere calitativ. Societatea a rãmas în „memoria” automobiliºtilor clujeni prin „gratiile” galbene care au apãrut pe asfalt în cîteva intersecþii mari din Cluj.

La scurt timp, primãria clujeanã a organizat o nouã licitaþie pentru atribuirea acestui serviciu.

Valoarea lucrãrilor era estimatã între 2,9 ºi 6 milioane de lei, iar la noua licitaþie s-au înscris ºase companii (Plastidrum, Autosemnal, Rosign Timiºoara, Floromar, Marcajrut ºi Lorentz Import Export Bucureºti).

Contractul cu municipalitatea a fost obþinut de SC Floromar ºi SC Marcajrut, iar SC Autosemnal a obþinut lucrarea de confecþionare a indicatoarelor ru-

tiere, o afacere din care se cîºtigã sume extrem de atrãgãtoare.

Astfel, Floromar SRL, care aplicã marcaje rutiere cu vopsea, primeºte aproape 300.000 lei, iar SC Marcajrut a obþinut un contract de circa un milion lei pentru trasarea marcajelor cu prefabricate (microbile - n.r).

O LICITAÞIE CU STOP. În urma licitaþiei au fost nemulþumiri din partea firmei bucureºtene Lorentz Import Export, care a depus o contestaþie. Interesant este cã SC Lorentz avea ca subcontractor exact societatea clujeanã cu care municipalitatea reziliase contractul, Edil Construct. Astfel cã începerea lucrãrilor a fost întîrziatã pentru soluþionarea nemulþumirilor.

Coincidenþa face cã proprietarul SC Marcajrut, Claudiu Isvoreanu, a fost ºeful secþiei „În-

treþinere Mobilier Urban ºi Semafoare”, din cadrul Regiei Autonome Drumuri ºi Poduri (RADP) Cluj, autoritatea care s-a ocupat în trecut ºi de Serviciul de Siguranþã a Circulaþiei. Mai mult, Isvoreanu a fost asociatul lui Vasile Fodorean în cadrul celeilalte societãþi care are contract cu primãria, adicã Floromar SRL. Pînã în 2001, Floromar s-a ocupat de comerþul cu ridicata, dupã aceea reprofilîndu-se pe lucrãrile de construcþii. Societatea a obþinut contracte pentru marcaj rutier cu mai multe primãrii conduse de democraþi (Turda, Sebeº, Alba-Iulia, Cîmpia-Turzii, Aiud sau Bistriþa).

Societatea care produce indicatoare rutiere pentru strãzile Clujului, Auto Semnal SRL, aparþine soþilor Marian ºi Dana Morar. Firma a fost înfiinþatã în 2002 ºi este specializatã în con-

strucþia de drumuri. Marian Morar mai este asociat în cadrul SC Damar Consult ºi Sali Consult.

Conform unor informaþii, Morar are strînse legãturi de prietenie

in 2000 pînã în 2006, pe ºoselele patriei au murit circa 17.000 de persoane, în peste 50.000 de accidente.

D

cu Mircea Pop, un social democrat clujean care, culmea coincidenþei, a lucrat pînã în 2006 în cadrul Companiei Naþionale de Administrare a Drumurilor Naþionale (CNADN) ºi a fost consilierul pe probleme de infrastructurã rutierã a fostului primministru Adrian Nãstase.

Search Corporation merge de multe ori la buget De departe, unul dintre cele mai importante contracte care au legãturã cu „traficul” clujean rutier, dar ºi de „cunoºtinþe”, este cel încheiat cu SC Search Corporation, un offshore din Statele Unite, pentru realizarea unui studiu privitor la fluidizarea circulaþiei din oraº, care va costa primãria nu mai puþin de 902.750 lei (fãrã TVA). Acesta nu este primul contract obþinut de Search Corporation, societatea primind în 2005 peste un milion de RON pentru realizarea altui studiu asupra traficului clujean. Firma este administratã de Michael Stanciu, cu dublã cetãþenie româno-americanã. El nu este la prima lucrare pentru care

este plãtit de douã ori. De numele lui Stanciu se leagã ºi studiul de fezabiliate pentru realizarea Autostrãzii Transilvania. În 1991, SC Iptana Bucureºti fostul Institut de Cercetare ºi Proiectare pentru Transporturi teres-

tre (auto ºi feroviare), Navale ºi Aeroportuare (din cadrul Ministerului Transporturilor - n.r.) - a efectuat un studiu privitor la amplasarea viitoarei autostrãzi Transilvania. În aceeaºi perioadã, Iptana apãrea sub forma unei societãþi mixte conduse

Cine este Iptana?

În 4 iunie 2002, SC Iptana primeºte un contract de 10, 5 milioane de euro pentru proiectul de reabilitate a DN 73. În aceeaºi zi, mai obþine ºi proiectul de reabilitare DN 6, unde SC Iptana cîºtigã 5,5 milioane de euro. În 2003, dupã o licitaþie „restrînsã”, consorþiul Parson&Search beneficiazã de un contract de consultanþã ºi asistenþã la DN7 în valoare de 4,44 milioane euro.

Pentru proiectul de reabilitare la DN 1, Iptana primeºte 1,7 milioane de euro. Reabilitarea DN 67 B aduce în conturile SC Iptana 182.230 de euro, proiectul la DN 15 Topliþa - Bacãu, încã 96.168 euro iar pentru lucrãri la DN 1 B Ploieºti-Buzãu statul dã 42.571 euro.

de Stanciu, Iptana-Search, în care capitalul american era de 51% iar cel românesc 49%. Dupã 1999, a fost cumpãrat ºi pachetul minoritar de acþiuni, iar Iptana-Search a devenit SC Search Corporation. Cu toate acestea, conform unor informaþii,

Stanciu „dirijeazã” din umbrã activitatea SC Iptana.

A doua platã pentru studiul privitor la Autostrada Transilvania s-a fãcut în 2004 de cãtre guvernul Nãstase. La acea datã, contractul prevedea o sumã de circa 42 de milioane de dolari, pentru o serie de lucrãri care semãnau izbitor de bine cu cele fãcute în anii ’90 de cãtre Iptana SA. Cu toate acestea, prin renegocierea contractului cu Bechtel impusã de Guvernul Tãriceanu, plãþile cãtre societatea lui Stanciu au fost oprite. Pînã acum, Search Corporation a lucrat alãturi de Iptana la tronsonul Cîmpia Turzii – Cluj ºi Suplacu de Barcãu-Borº.

ftr.ro

4

P RIVE º TE C LUJUL

Terenurile publice au atras mereu ca un magnet diferiþi investiz tori. Dacã în „era Funar”, doar cei ai casei aveau uºa deschisã la terenurile primãriei, ºi asta fãrã nici un fel de licitaþii, în „era Boc” înghesuiala la ceea ce a mai rãmas din domeniul public a fost mult mai mare. ªi la judeþ, Marius Nicoarã s-a grãbit sã scape în acest mandat de aproape toate terenurile libere pe care le-a avut la dispoziþie, ba mai mult, a cerut ºi supliment de la diverse ministere, aºa cum s-a întîmplat pentru investiþia Nokia de la Jucu. Ce foloase trage însã clujeanul de rînd acum cã „averea publicã”, acel bun al tututor de pe vremea comuniºtilor, a fost concesionatã, vîndutã sau adusã contribuþie într-o asociere, rãmîne de vãzut. Primul cost care se vede cu ochiul liber este mai puþin spaþiu verde pentru clujeni. Dar spaþiile verzi nu aduc bani, nu-i aºa? Foaia Transilvanã vã propune o privire de ansamblu asupra a ceea ce au adus marii investitori la Cluj, ce am avut, ce avem acum ºi ce am pierdut în aceastã cursã.

Claudia Romitan

romitan@ftr.ro

AL DOILEA MALL „PUBLIC”, CIREAºA DE PE TORT. Clujenii suferã grav de boala cumpãrãturilor. Nu numai clujenii simpli ci ºi aleºii judeþeni.

Altfel nu se poate explica de ce, cum gãseºte un petec de teren „nevalorificat” în oraº, Consiliul Judeþean sã grãbeºete sã-l concesioneze pentru construirea cîte unui mall. Clujul are deja douã mall-uri, dintre care unul pe fostul spaþiu verde din parcul Est Gheorgheni. Alþi investitori privaþi au anunþat cã vor mai face ºi ei mall-uri, pe terenuri private. ªi totuºi CJ decide cã pe un alt teren public se va face, din nou, un mall.

Este vorba despre Akademia Center ce se va ridica pe strada B.P.Haºdeu la numãrul 6, adicã în curtea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”. Cei 4.000 de metri pãtraþi, ce erau un spaþiu verde, e drept neîngrijit, vor fi sacrificaþi, pentru cã e mai important sã faci „shopping” decît sã respiri aer curat.

Decizia autoritãþilor judeþene este puþin ciudatã în noul context comercial din oraº, mai ales cã atunci cînd s-a discutat prima datã de folosirea acestui teren ideea de mall nu era nicãieri.

JOACA DE-A ACTELE ADIÞIONALE. Conform primei hotãrîri de CJ care viza acest teren, pe cei 4.000 de metri pãtraþi trebuia sã se ridice un garaj subteran supraetajat ºi spaþii cu funcþiuni complementare. HCJ 129 din 31 mai 2005 a suferit însã diverse modificãri dupã ce s-a încheiat licitaþia pentru acest teren, prin care s-a decis cã investiþia pe acest amplasament o va face Nisco Invest. Au existat mai multe opinii contrare ridicãrii unui parking exact lîngã bolnavii de TBC. Ca atare, proiectul de garaj suprateran s-a adaptat treptat ºi s-a transformat într-un nou mall. Mai întîi a existat HCJ 153 din 26 iulie 2006, care reprezintã un act adiþional la contractul de concesiune. Prin actul adiþional s-a majorat suprafaþa concesionatã de la 4.000 de metri pãtraþi la 6.979,67 de metri pãtraþi.

Pentru cã hotãrîrea nu respecta noile reglementãri privind achiziþiile publice, peste mai puþin de o lunã CJ revocã hotãrîrea de majorare prin HCJ 177 din 16 august 2006. Hotãrîrea imediat urmãtoare, adicã HCJ 178 din 16 august 2006 stabilea majorarea

fãrã licitaþie publicã cu 2979,67 mp a suprafeþei de teren concesionate, situatã în incinta Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello“, str. B. P. Haºdeu, nr.6, ºi aprobarea actului adiþional nr.1 la Contractul de concesiune nr. 633/23.01.2006, încheiat cu Nisco Invest. Un alt act adiþional a fost adoptat prin HCJ 42 din 2007. ªi acesta a fost abrogat printr-un alt act adiþional, în baza HCJ 203 din 19 septembrie 2007, care se referã la stabilirea cãilor de acces pentru viitoarea construcþie.

ÎN FAÞÃ

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

P RIVE º TE C LUJUL

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ÎN FAÞÃ

ftr.ro

MALL-URILE DAU

esenþial 4000 DE TAXIURI PENTRU CLUJ-NAPOCA

BUZNA ÎN CURTEA SPITALULUI

Akademia Center, mall în loc de spital z 1,6 milioane de metri pãtraþi au fost „valorificaþi” în ultimii 3 ani de la Consiliul Judeþean

Consilierii locali au decis la ºedinþa din aceastã sãptãmînã cã în oraº vor circula maxim 4.000 de taxiuri. Numãrul a fost stabilit pe baza unui studiu de oportunitate realizat de firma Search Coorporation. În acelaºi HCL se prevede cã taximetriºtii au obligaþia sã îºi vopseascã partea superioarã a maºinilor în alb pînã la 31 martie 2008. În prezent, pentru oraº sînt eliberate circa 3.300 de autorizaþii de taximetrie. Alte 400 de dosare sînt în aºteptare deoarece vreme de mai multe luni eliberarea unor noi autorizaþii a fost suspendatã. Taxa pentru eliberarea autorizaþiilor de taxi la prima solicitare este de 150 de lei.

PARKING-UL CARE A DEVENIT MALL. Deºi hotãrîrea iniþialã a CJ se referea explicit la construirea unei parcãri ºi abia în subsidiar la spaþii cu funcþiuni complementare, cum era de aºteptat, complementarul a devenit de fapt principal. Proiectul Akademia Center conþine spaþii comerciale ºi spaþii medicale, cu locuri de parcare aferente ºi nu invers. Cei care au realizat proiectul viitorului Akademia Center se mîndresc cã, recent, concepþia lor a fost premiatã la o competiþie europeanã de prestigiu. Nimeni nu neagã însã valoarea unui asemenea proiect. Nu proiectul este problema, ci amplasarea sa ºi deturnarea obiectului sãu iniþial. Mai ales cã ºi în caietul de sarcini apare clar la obiectul concesiunii: „se propune concesionarea unei suprafeþe orientative de 4000 mp cu realizarea de spaþii cu 2-3 niveluri de garaj subteran, a unei unitãþi de servicii medico-sanitare, spaþii pentru alimentaþie publicã, galerii expoziþionale, birouri”. Deci parcarea era prima pe listã. ªi oricum chiar ºi construirea unei parcãri în incinta unui Spital de TBC e discutabilã. Pentru terenul de 6.979 mp concesionat pentru 49 de ani Consiliul Judeþean primeºte o taxã de redevenþã de 8.500 de euro pe lunã.

5

100.000 DE LEI DE LA BUGET PENTRU REVELION

Organizarea Revelionului în centrul municipiului Cluj-Napoca va costa bugetul local 100.000 de lei.

Consilierii locali au aprobat alocarea acestei sume. Banii vor fi cheltuiþi pentru „un spectacol care va aduna principalele forþe culturalartistice ale Clujului, dar ºi nume de referinþã din viaþa culturalã a þãrii”. ªi anul trecut municipalitatea a cheltuit o sumã similarã pentru organizarea petrecerii publice a Revelionului cu ocazia intrãrii României în UE.

FOTO: LIVIU SCRIPCARU

AVEM TERENURI LA LIBER.

Cazul Akademia este doar un exemplu. Consiliul Judeþean a început în acest mandat o adevãratã campanie de „valorificare” a terenurilor libere aflate în proprietatea sau administrarea sa. ªi sacrificate au fost tocmai spaþiile verzi. Primele suprafeþe serioase au fost înstrãinate pentru realizarea Parcului Industrial Tetarom I. Întins pe o suprafaþã de aproape 160.000 de metri pãtraþi, care înainte erau simplu spaþiu verde la marginea

oraºului, pe Tãietura Turcului, Tetarom I a atras peste 30 de firme. A urmat Tetarom II cu o suprafaþã similarã. Aici însã tot terenul a revenit unui singur investitor, firma Emerson. Cele 11,5 hectare au fost vîndute americanilor la preþul de 2 euro pe metru pãtrat, la care se adaugã o taxã de administrare de 0,1 euro pe metru pãtrat anual. Consiliul Judeþean s-a angajat ºi sã ducã toate utilitãþile (apã, gaz, canalizare, curent electric) la limita proprietãþii. Emerson, în schimb,

s-a angajat sã construiascã o fabricã de motoare electrice ºi un centru de cercetare, în care sã lucreze aproape 2.000 de persoane.

Fabrica Emerson a fost finalizatã în urmã cu cîteva sãptãmîni, dar inaugurarea oficialã a fost amînatã din cauza „programului de campanie” al oficialitãþilor.

ºI

MALL-URI, MALL-URI IAR MALL-URI. În 2005 ºi

2006, cele mai importante hotãrîri ale Consiliului Judeþean au vizat concesionarea unor tere-

„Imagine înceþoºatã” la Centrul de imagisticã Cum nici una dintre concesiunile de terenuri nu s-a fãcut fãrã probleme ºi contestaþii, la fel a pãþit CJ ºi cu terenul din incinta spitalului de neuropsihiatrie.

Aici conform HCJ 240 din 17 noiembrie 2005 se aproba concesionarea unui teren în suprafaþã de 1.574 de metri pãtraþi pentru construirea unei clinici de imagisticã la standarde europene. Terenul este proprietate publicã a Judeþului Cluj ºi este situat în incinta Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã Cluj, pe platforma Clinicii de Neurochirurgie. La licitaþie au participat douã firme. Evident cã firma care a pierdut licitaþia a contestat procedura în instanþã,

în acest moment cauza fiind pe rol. Cert este cã pînã acum CJ s-a grãbit sã satisfacã doar gustul pentru cumpãrãrturi al clujenilor, în condiþiile în care la consiliu mai existã în prezent solicitãri pentru încã aproximativ 150 de hectare de la diverse firme.

Prioritãþile însã tot CJ le stabileºte. „Prioritãþile Consiliului Judeþean sînt, aºa dupã cum se ºtie, continuarea modernizãrii aeroportului, finalizarea infrastructurii în Tetarom III ºi gãsirea de noi terenuri disponibile pentru a fi puse la dispoziþia investitorilor”, a precizat pentru Foaia Transilvanã purtãtorul de cuvînt al CJ, Cornelia Trif.

nuri de mii de metri pãtraþi pe care sã se construiascã în final mai multe mall-uri. Primul a fost terenul de la Univers T, parcul Est Gheorgheni, unde cei peste 68.000 de metri pãtraþi de parc ºi spaþiu verde au fost sacrificaþi pentru cã trebuia ºi la Cluj sã ajungã odatã ºi odatã era mall-urilor. Pentru terenul pe care s-a construit Iulius Mall, beneficiarul trebuie sã plãteascã o redevenþã lunarã de 25% din profitul brut, dar nu mai puþin de 45.000 de euro. Concesiunea terenului are o duratã de 49 de ani. Mall-ul a fost deschis în urmã cu cîteva sãptãmîni. Din octombrie însã, clujenii au ºi un alt mall la dispoziþie, Polus Center, plasat chiar la marginea oraºului înspre Floreºti. Specialiºtii de profil susþin cã cele douã complexuri de tip mall sînt arhisuficiente pentru cei circa 400.000 de clujeni.

TETAROM-NOKIA. Un alt teren pe care Consiliul Judeþean l-a pus în discuþie în acest an a fost cel de la Jucu. Acolo,

cele 120 de hectare au fost trecute de guvern în proprietatea CJ pentru ca acesta sã realizeze pe el Tetarom III, unde compania finlandezã Nokia construieºte în prezent o fabricã. 90 de hectare din acest teren revin Nokiei care în schimb va asigura cîteva mii de locuri de muncã.

Alte detalii ale contractului referitor la drepturile ºi obligaþiile pãrþilor nu existã, deoarece ele sînt þinute la mare secret sub rezerva confidenþialitãþii cerute de investitor.

Cert este cã autoritãþile s-au angajat sã cheltuiascã cîteva milioane bune de euro pentru a duce toate utilitãþile pe terenul de la Jucu.

STADIONUL ION MOINA, ULTIMUL „BASTION”. Ultimul teren de care CJ dispune în prezent este cel din jurul stadionului Ion Moina. În joc sînt 66.932 de metri pãtraþi. Licitaþia cerea ca investitorul sã refacã în-

trega arenã ºi sã poate dispune de terenul din jurul acesteia pentru a ridica facilitãþi moderne de petrecere a timpului liber, dar ºi spaþii comerciale pentru a-ºi recupera investiþia care este estimatã la circa o jumãtate de miliard de euro. Scandalurile ºi discuþiile contradictorii între CJ ºi Consiliul Local Cluj-Napoca, ambele cu pretenþii la terenul de acolo, au întîrziat foarte mult derularea licitaþiei, astfel cã în prezent nu s-a avansat prea mult faþã de începutul anului. În plus, deoarece a avut probleme ºi cu altã licitaþie pentru o salã de sport pe terenul de pe Calea Turzii, numerele 2-14, CJ a decis sã includã ºi aceastã suprafaþã de 3.018 de metri pãtraþi în aceeaºi licitaþie cu stadionul. La pachet se va da ºi o suprafaþã de 50.000 de metri pãtraþi la Jucu pentru construirea unei baze de cantonament, recuperare fizicã ºi tratament.

40 DE STRÃZI CU DENUMIRI NOI

1,4

EURO/MP/LUNÃ PRIMEºTE

CONSILIUL JUDEÞEAN CLUJ PRIN CONCESIONAREA A 6.979 DE METRI PÃTRAÞI CÃTRE

AKADEMIA CENTER

40 de strãzi ale Clujului au primit denumiri la ultima ºedinþã de CL. Aceasta dupã ce consilierii au discutat minute în ºir despre ce nume sã primeascã uliþele urbei. Discuþiile prelungite au reuºit sã atragã chiar ºi reacþia directorului tehnic din Primãrie care a replicat cã: „Oraºul se dezvoltã mai repede decât votaþi voi proiectul cu numele de strãzi, iar oamenii din aceste zone au nevoie de acte”. Aceasta deoarece aleºii locali erau pe punctul de a amîna din nou proiectul din diferite motive. Una dintre propuneri a vizat gãsirea modalitãþii legale prin care personalitãþile clujene în viaþã sã poatã împrumuta numele lor unor strãzi din oraº. (C.R.)

ftr.ro

6

S PECIAL

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

„În strategia de dezvoltare a Chinei, care este planificatã pînã în 2025, acest «tigru asiatic» cu creºteri economice anuale de peste 10% ºi-a propus sã asigure evoluþia economicã bazîndu-se aproximativ 40% pe biotehnologie aplicatã în toate domeniile. Ei au lansat un orez cu foarte multe vitamine, care a reuºit sã facã China independentã din punct de vedere alimentar. În cazul ãsta, mã întreb dacã va mai sta mult Europa în aceastã letargie!”

Doru Pamfil, profesor de biotehnologie în cadrul USAMV

CLUJUL ARE GENE

BIOTEHNOLOGICE

z La USAMV este cel mai performant laborator de profil din þarã z Realitatea din filmele SF În cadrul Universitãþii de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã z Veterinarã din Cluj-Napoca se dezvoltã un proiect de cercetare într-un domeniu extrem de nou, biotehnologia aplicatã. Profesorul Doru Pamfil este coordonatorul acestei noi ramuri ºtiinþifice care este pe cale sã revoluþioneze lumea. Biotehnologia se ocupã cu optimizarea plantelor ºi a celulelor pentru ca acestea sã se poatã adapta noilor condiþii de viaþã. Deja existã un computer care „produce” lapte iar cercetãtorii americani au reuºit sã dezvolte þesut hepatic compatibil cu organismul uman.

RÃZVAN ROBU

robu@ftr.ro

MILIOANE DE EURO DIN CERCETARE. Profesorul Doru Pamfil lucreazã la Institutul pentru „ªtiinþele Vieþii” din cadrul Universitãþii de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã (USAMV) Cluj. Se ocupã de cercetarea care are loc în cadrul laboratorului de biotehnologii, care este lider de niºã pe piaþa româneascã. „Am venit din cercetare în 1989, pe microbiologie ºi culturi de þesuturi, singurele

gramelor de specializare, existau specialiºti foarte buni în domeniul biotehnologiei aplicate, dar care nu-ºi desfãºurau activitatea în þarã întrucît nu exista o piaþã de desfacere pentru ei. Astfel, Universitatea a trebuit sã creeze aceastã oportunitate pentru ca cercetãtorii pregãtiþi aici sã nu „migreze” spre laboratoarele din Europa sau Statele Unite.

ÎNTR-UN AN CÎT ALÞII ÎN ZECE. Pînã acum ingineria geneticã a dat naºtere la o serie

5.000.000

de euro a cîºtigat USAMV pentru cercetarea din domeniul biotehnologiei lucruri care se puteau face atunci în România. La vremea respectivã nu aveau aplicaþii practice pe piaþa româneascã. Însã acum am evoluat foarte mult, avînd un proiect care este unic în domeniul biotehnologiei, pentru o platformã de cercetare bazatã pe ºase unitãþi de cercetare în acest domeniu. Proiectul a început acum doi ani ºi va fi finalizat în aprilie 2008. Ideea a plecat de la faptul cã în acest domeniu USAMV este liderã în domeniu, avînd singura ºcoalã doctoralã de cercetare în biotehnologie.

Proiectul traseazã grupe de cercetare din domeniul biotehnologiei plantelor, animalelor, alimentare, a mediului, veterinare ºi a biotehnologiei moderne. Sîntem lideri cu 42 de proiecte cercetare, contractînd peste 5 milioane de euro, bani veniþi doar din competiþii naþionale ºi europene”, spune Pamfil. Pînã acum cîþiva ani, biotehnologia clujeanã s-a confruntat cu o problemã atipicã. În USAMV, datoritã pro-

de controverse privitoare la gradul de risc la care pot fi expuºi oamenii în cazul unul accident. „De fapt, este o modalitate prin care ameliorarea clasicã este ajutatã sã ajungã la acelaºi rezultat pe o cale mult mai scurtã.

Spre exemplu, la tomata modificatã genetic pentru rezistenþa la pãstrare, dacã dupã douã zile îºi

stricã aspectul comercial, este o problemã. Dacã s-ar fi încruciºat tomate cu rezistenþã la pãstrare cu cele productive, procesul natural ar dura circa 12-15 ani ºi ai ºansa sã obþii o roºie productivã cu o foarte bunã pãstrare. Prin inginerie geneticã, cãutãm gena pentru rezistenþã, o identificãm ºi o introducem în genomul roºiei cãreia îi lipseºte. Astfel, cei 10 ani se pot reduce la doar un singur an”, explicã Pamfil despre procedeul real al modificãrii genetice la plante.

Din cauza necunoaºterii procedeelor reale care sînt implicate în aceste experienþe, dar ºi din raþiuni de ordin economic se pare cã Europa este destul de reticentã în privinþa biotehnologiei, spre deosebire de Statele Unite sau China. „În Europa, sînt mult mai multe reacþii adverse privitoare la acest subiect decît în America.

Explicaþia ar fi în încrederea consumatorilor. În SUA, Departamentul de Agriculturã ºi organismele de verificare a medicamentelor au o credibilitate maximã pentru cã nu au lansat produse care sã necesite retractãri. În Europa, datoritã multiplelor accidente, cu dioxina în Italia sau iaurtul Danone, populaþia este îngrijoratã de un posibil accident mai greu de controlat”, explicã Pamfil. Cu toate acestea, pînã în momentul de faþã nu existã nici un caz clinic demonstrat în care consumul de plante modificate genetic sã fi cauzat îmbolnãviri, leziuni sau probleme de sãnãtate.

Profesorul Pamfil vede evoluþia biotehnologiei în domeniul dezvoltãrii „celulelor minune” ca o realitate extrem de apropiatã. Ceea ce pãrea pînã acum de domeniul filmelor SF, se pare cã va deveni o practicã obiºnuitã în medicina umanã. Pînã acum a fost deja dezvoltat un calculator care poate produce lapte imitînd digestia din stomacul vacii ºi s-a reuºit crearea unui ficat pe oaie care are în proporþie de peste 30% þesut uman. „Frica cea mare de celulele stem este datoritã posibilitãþii enorme de a merge dincolo de barierele morale. Dar aplicaþiile acestor celule se vor vedea într-un termen extrem de scurt, de 4-5 ani. Singura ºansã de dezvoltare este de a lua posibile modele animale. Odatã cu clonarea oii Dolly, lucrurile au evoluat.

FOTO: LIVIU SCRIPCARU

LEGILE

SE SCHIMBÃ DIN BANCA DE SPERMÃ. Cu

toate acestea, ca în orice domeniu unde se lucreazã în pionierat, apar ºi o serie de pseudo-specialiºti care sînt dispuºi sã vindece orice boalã în schimbul unei remuneraþii pe mãsura nevoii. „Nu comentez asupra experimentelor fãcute de aºa-ziºi specialiºti cu injecþii cu celule stem miraculoase pentru eradicarea unor boli cronice grave. Ca de fiecare datã, existã oameni care încearcã sã profite, dar abuzurile acestea nu meritã discutate”, spune Pamfil. Biotehnologia se

pare cã devine extrem de importantã, inovaþiile aduse prin prisma acestei ºtiinþe ajungînd sã schimbe chiar ºi legi. „Un caz celebru s-a petrecut în Australia unde un pilot a murit într-un accident. Dupã înregistrarea decesului, soþia a primit înºtiinþarea de la o bancã de spermã cã soþul ei a fost într-un program de donatori, iar ea trebuia sã-ºi dea acceptul dacã banca poate pãstra sau nu ceea ce recoltase de la pilot, lichidul seminal intrînd în masa succesoralã a soþului. Soþia a fost încîntatã de aceastã descoperire ºi a

Celula noastrã cea de toate zilele Pentru studiul pe celule stem s-a insistat mult pe porc, dar rezultatele au avansat destul de lent.

«Robo-vaca» este de fapt un computer cu fermentator, care studiazã digestia furajerã ºi calitatea laptelui. Face amestecul de furaj, simuleazã digestia din stomacul vacii ºi proceseazã laptele cu procent de grãsime. Mai mult, profesorul Esmail Zanjani, de la Universitatea din Nevada a creat un model de folosire a celulelor stem la oaie. Dupã naºtere, mielul este tratat cu celule stem ºi s-a reuºit dezvoltarea de 36% þesut hepatic uman în ficatul de oaie. Un procent de neimaginat! Caz unic, el a reuºit sã identifice

ºi neuroni umani în creierul de oaie. Sigur, glumele pot ajunge ºi la politicienii români care ºi-au fãcut transplant de creier de la oaie. Dar sînt cam nesãrate.

Cele mai avansate studii sînt la ficat. Un astfel de þesut hepatic mixt, cînd va fi trasplantat în cazurile critice, prin sistemul imunitar al omului toate celulele de oaie vor fi respinse. Important este cã noul þesut din fostul ficat al oii va funcþiona ºi se va regenara, o idee complet inovatoare ºi fezabilã! Înainte de a începe sã huleºti o tehnologie, este bine sã o înþelegi, sã-i urmãreºti evoluþia ºi sã intuieºti direcþia în care merge”, afirmã profesorul clujean.

dorit sã fie fertilizatã în vitro.

Dupã procedura de fertilizare, copilul a fost nãscut în condiþii bune, dar de aici au început problemele pentru cã ea a dorit sã-i ofere paternitatea tatãlui care era decedat. Conform legislaþiei, copilul nu putea fi înregistrat cu un tatã mort înainte de 10 luni de la concepere. Legislaþia spunea cã nou-nãscutul nu avea tatã ºi aºa a început un proces în urma cãruia Parlamentul australian a trebuit sã modifice legea pentru a o acomoda noilor posibilitãþi ale biotehnologiei”, a spus profesorul de la USAMV.

D INCOLO

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

DE TEMPLELE MASONICE

ftr.ro

7

dosar

FOTO: LIVIU SCRIPCARU

MASONII CLUJENI, APROAPE DE ADORMIRE MOAR vrea o masonerie mai activã în Cluj z Culisele vieþii de mason Spre deosebire de alte mari organizaþii masonice care practicã z secretul, ducîndu-l pînã la extrem, Marele Orient al României (MOAR), obedient Marelui Orient al Franþei, a schimbat macazul, în

direcþia transparentizãrii. Prezent ºi la Cluj, la deschiderea expoziþiei dedicatã semnelor ºi simbolurilor masonice, Mircea Deaca, Marele Maestru al MOAR, a fost singurul reprezentant al unei organizaþii masonice care a acceptat provocarea Foii Transilvane de a vedea dincolo de uºile închise ale templelor masonice. În limitele discreþiei, bineînþeles. (Daniel Iftene) Domnule Deaca, ce principii ºi scopuri stau la baza funcþionãrii Marelui Orient al României, acum, în 2007?

Principiile ºi scopurile MOAR sînt tot cele exprimate în primul articol al constituþiei lui Anderson, emisã în 1717. Pe scurt, e vorba de toleranþã reciprocã, respectul pentru ceilalþi, respectul de sine ºi libertatea absolutã a conºtiinþei. FrancMasoneria este o instituþie prin excelenþã filantropicã, filozoficã ºi progresistã ºi are drept obiect cãutarea adevãrului, studiul moralei, precum ºi practicarea solidaritãþii; ea lucreazã pentru ameliorarea materialã ºi moralã cît ºi pentru perfecþionarea intelectualã ºi socialã a umanitãþii.

Pentru masonerie, fiecare individ are adevãrul sãu ºi acesta este ascultat ºi respectat.

Dialogul raþional este modalitatea de a confrunta adevãrul unui individ cu al celuilalt. În masonerie, valorile fundamentale de libertate, de egalitate, de fraternitate, de respect ºi de umanism sînt exprimate în simboluri: verbale, dar ºi plastice (grafice, audiovizuale sau arhitectonice).

Ce reprezintã echerul ºi compasul, principalele sim-

boluri ale masoneriei?

Echerul înseamnã canonic respectul justeþii, iar compasul înseamnã mãsura dreaptã.

Aceste noþiuni rãmîn de aplicat în contexte de viaþã. În fapt, ce este mãsura dreaptã ºi justeþea? Ce valoare au ele în viaþa publicã?

Aceste principii ºi valori sînt generale ºi abstracte. Efortul filosofic al masoneriei este de a vedea în concret cum pot fi ele percepute ºi practicate în activitatea socialã cotidianã. Este vorba de un travaliu de aducere la zi în cotidian a unor principii morale, de echitate.

Cam cîte cereri de intrare în masonerie aveþi într-un an?

Numãrul anual de cereri nu este mare, pentru cã nu avem o campanie media de a ne face cunoscute lojele. Pe de altã parte, o cerere de admitere este „procesatã” într-un timp relativ lung.

Pe de o parte pentru a-i permite candidatului o reflexie asupra temeiniciei demersului sãu ºi, pe de altã parte, pentru a-i permite lojei sã-ºi formeze o opinie asupra profilului candidatului.

Fiind o asociaþie democraticã, toþi membrii lojei au dreptul sã-ºi formeze în prealabil o opinie ºi s-o exprime. Admiterile nu sînt fãcute cu grabã ºi la numãr, ci relaxat ºi în funcþie de agenda de lucru a lojei. Masoneria nu lucreazã pentru a raporta un numãr de membri cuiva, iar autoritatea ºi legitimitatea sa nu constã în numãrul de membri, ci în calitatea lor umanã, calitatea lucrãrilor precum ºi prin respectul impus de autoritatea moralã a unei organizaþii istorice.

Cei care se ascund Chiar dacã masonii mizeazã pe transparenþã, se pare cã unii fac rabat de la aceastã normã nou impusã de dãrîmare a unor mituri privitoare la activitatea masonicã. În aceastã categorie se înscrie ºi Asociaþia „Marele Orient al României”, apãrutã în 2005, la ClujNapoca. Cei care au înfiinþat aceastã asociaþie ce îºi declarã ca scop „promovarea, susþinerea, apãrarea patrimoniului cultural naþional” sînt o serie de personalitãþi ale Clujului.

Existã un templu masonic în Cluj pentru membrii de aici? Îmi puteþi indica ºi cîteva nume de referinþã în viaþa publicã (socialã, culturalã, politicã sau economicã) a oraºului?

Existã un templu masonic în Cluj. Nu sînt însã autorizat de cãtre membrii sãi sã le dezvãlui calitatea masonicã. Pot însã spune transparent cã MOAR nu are în Cluj o lojã cu un numãr impresionant de membri. De altfel, pot sã exprim aici regretul fraþilor din strãinãtate care viziteazã des Clujul cã nu gãsesc în acest oraº o masonerie mai activã ºi mai susþinutã. Pentru mine este o enigmã de ce în acest oraº, aº spune fãrã reþineri, „occidental”, nu existã o viaþã masonicã mai complexã ºi mai conectatã la viaþa masonicã intensã, occidentalã. În mare parte, responsabilitatea îi aparþine MOAR. Cum s-a trecut, în „politica”

Preºedintele Asociaþiei „Marele Orient al României” din Cluj-Napoca este doctorul clujean Mircea Birþ iar vicepreºedinte este rectorul Universitãþii de Arte Plastice ºi Design, Ioan Sbîrciu. Din aceastã asociaþie mai fac parte medicii Vasile Lãdaru, Florian Nicula ºi un cadru militar în rezervã, Laurenþiu Buzenchi. Sub denumirea acestei asociaþii apar douã „mãrci înregistrate” care beneficiazã de douã clase de activitãþi diametral opuse. Dacã prima

masoneriei, de la un cult al secretului, la discreþie? Spre exemplu, eu, ca simplu cetãþean, ce informaþii pot accesa din exterior?

Discreþia este maniera în care funcþioneazã Marele Orient al Franþei, obedienþa masonicã ce ne-a ajutat sã ne formãm.

Cultul secretului întreþine, pe de o parte, prejudecãþile ºi teoria conspiraþiei, mituri ºi fantasme care permit oricui sã acuze sau sã caute þapi ispãºitori pentru insatisfacþii ºi temeri. De asemenea, în mãsura în care masonii înºiºi cultivã acest secret, riscã sã devinã victimele acestei retorici. Pe de altã parte, a menþine secretul asupra simbolurilor, valorilor, principiilor ºi ritualului este o formã de ignoranþã periculoasã – mai ales în cazul unei asociaþii care se bazeazã pe principiile iluminismului, pe educaþia umanistã ºi pe dezbaterea raþionalã între cetãþeni.

Masoneria preferã societãþile unde deciziile ce privesc viaþa co-

este dedicatã „educaþiei, instruirii, divertismentului, activitãþilor sportive ºi culturale”, cea de-a doua categorie de interes se axeazã pe „servicii ºtiinþifice, tehnologice, de cercetare ºtiinþificã, de analize industriale, prospecþiuni geologice, petroliere, explorãri marine, servicii juridice, în domeniul calculatoarelor, reconstituire baze de date, decoraþiuni interioare, design, esteticã industrialã, proprietate intelectualã ºi drept de autor”. (R.R.)

munitãþii se fac pe baza dialogului raþional de idei disociate de persoane ºi pe baza voinþei exprimate democratic. Masoneria nu are de ce sã întreþinã mitul complotului ºi al deciziilor luate de cãtre altcineva decît de cetãþenii þãrii.

Ce influenþã mai are masoneria în prezent, în viaþa publicã româneascã?

Nu cred cã masoneria are vreo influenþã directã asupra unei decizii din viaþa publicã româneascã. Ea poate fi însã o voce clar exprimatã într-un concert plural de expresii asupra vieþii cetãþii. Masoneria româneascã - ºi aici vorbesc nu numai de o obedienþã sau alta, ci de fraþii masoni români – este un barometru al democraþiei þãrii ºi al integrãrii sale în Europa. Masoneria reprezintã o deschidere de la egal la egal cu lumea din Europa, fie ea din vest sau din est.

Existenþa ei în România dã credibilitate discursului politic românesc în strãinãtate. Este un fel de soclu pe care se poate aºeza un discurs credibil.

Astfel, în aceste condiþii, existenþa unei masonerii active înseamnã o carte de credit pentru un dialog credibil ºi de încredere cu partenerii din Europa ºi nu numai.

De aceea, nu este foarte relevant în ce mãsurã printre masoni existã personalitãþi de decizie socialã ºi politicã, ci mai degrabã dialogul acestora cu masonii care, în mod ideal, sînt din toate sferele vieþii sociale ºi profesionale.

ftr.ro

8

D INCOLO

DE TEMPLELE MASONICE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

dosar

MASONII

Mii de „fraþi” în România z Agenþii Securitãþii în cãutarea masonilor z Elita masonicã, elita româneascã Deºi are declarat faptul cã nu face prozelitism, masoneria z româneascã a reuºit sã atragã mii de români, din cele mai diverse medii sociale ºi profesionale. Asta nu înseamnã însã cã organizaþiile masonice sînt pe atît de eterogene pe cît se doresc.

Deschise, la modul declarativ, tuturor celor interesaþi, în structurile ei ajung, cu preponderenþã, absolvenþii cu studii superioare ºi cei care au funcþii ºi nume importante în economie, politicã, administraþie, învãþãmînt sau culturã.

DANIEL IFTENE

BIBLIE

iftene@ftr.ro

SAU CONSTITU-

ÞIE.

Masoneria româneascã pãstreazã împãrþirea universalã în loji ºi oriente. Diferenþele dintre ele þin atît de ritual, cît ºi de profilul fiecãreia. Dacã lojile sînt cele care impun aspiranþilor, pentru a accede în masonerie, credinþa în Marele Arhitect al Universului, orientele se declarã a fi mai liberale ºi progresiste, în ele putînd accede ºi atei. În ritual, acest lucru se traduce, în special, prin felul în care se fac jurãmintele. În Marile Loji, adeptul este nevoit sã jure pe Biblie sau pe cartea sacrã a religiei pe care o are în viaþa cotidianã, în timp ce, cel care este iniþiat în cadrul unui Mare Orient, trebuie sã jure numai pe Constituþia masonicã.

CLASELE

LA CONTROL.

Deºi pretinde cã nu trebuie sã fie confundatã cu o organizaþie eli-

tistã, statisticile pe care le dã publicitãþii Marea Lojã Naþionalã a României, una dintre cele mai importante organizaþii masonice din þarã, aratã cã cei mai mulþi membri sînt absolvenþi de studii superioare. Numai 6% dintre cei peste 6.000 de fraþi din MLNR au studii medii, restul fiind absolvenþi de studii superioare. Ca sã rãmînã fideli originilor „inginereºti” ale masoneriei, aproape jumãtate dintre membrii Marii Loji sînt ingineri, numãrul lor fiind completat de cel al economiºtilor ºi juriºtilor. Ponderea celor care sînt specializaþi pe profesii cu profil umanist este cea mai micã, dintre ei nelipsind însã artiºtii ºi preoþii.

DOUÃ, LA VÎRF. Cele mai importante organizaþii masonice din România sînt Marea Lojã Naþionalã a României, înfiinþatã în timpul regelui Carol I, ºi Marele Orient al României, înfiinþat în

2005. Cu o vechime de peste un secol, MLNR are în spate o întreagã istorie, înglobînd, imediat dupã 1918, ºi o parte din lojile masonice din Transilvania. Timpuri mai grele vin în timpul regelui Carol al II-lea, care cere ca masoneria sã intre în adormire. Nici regimul comunist nu a fost mai permisiv, în jumãtatea de secol în care România a fost condusã de dictatorii comuniºti masoneria româneascã fiind vînatã de diversele agenþii de securitate. Sînt foarte cunoscute dosarele de urmãrire ale unui numãr important de masoni români, în cadrul unor operaþiuni de mare anvergurã.

Imediat dupã Revoluþie s-a încercat reconstituirea Marii Loji, ea reapãrînd în spaþiul public în 1993.

Evoluþia ulterioarã nu a fost lipsitã de divizãri ºi derapaje, catalogate de MLNR drept „nefericite”.

Un nume de mason Printre cele mai importante personalitãþi române cãrora li s-a recunoscut calitatea de masoni se numãrã Horia, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bãlcescu, Constantin Rosetti, Mihail Kogãlniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzi, Gheorghe Magheru ºi Ion C. Bratianu, nume importante în organizarea revoluþiei de la 1848. În Cluj, unul dintre cei mai importanþi masoni, ale cãrui obiecte sînt expuse ºi în cadrul expoziþiei dedicate masoneriei, de la Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei, a fost Alexandru Vaida-Voievod.

Anti-masoni, la limita raþiunii Se pare cã masonii nu provin doar din Scoþia sau Franþa ci, conform unor speculaþii postate pe un blog anti-masonic, ºi din Rusia. Într-un raport „armagedon” postat pe masoneria-bolsevica.blogspot.com se anunþã cã „Marea Lojã Naþionalã din România, condusã de Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici este o creaþie a serviciilor secrete ruse realizatã cu sprijinul direct a criptocomuniºtilor români Ion Iliescu, Iosif Constantin Drãgan, Ioan Talpeº, Costel Iancu, Adrian Nãstase, Mihai Pelin, Dan Voiculescu ºi mulþi alþii, pe care îi veþi regãsi în acest raport”, anunþã autorii acestui aºa-zis document.

Acuzaþiile postate aici par destul de grave, întrucît ridicã suspiciunea cã Marea Lojã Naþionalã Românã (MLNR) funcþioneazã în mod ilegal, neavînd acceptul organizaþiei mamã. „Masoneria românã, «fiicã zvãpãiatã» a Kremlinului, este o organizaþie secretã parapoliticã, bine ancoratã în toate zonele societãþii româneºti, de la administraþie ºi servicii secrete pînã la diplomaþie ºi bis-

ericã. Prin aderarea la grupurile infracþionale organizate sub «Cupola» M.L.N.R., nenumãraþi fraþi masoni au adus atingere siguranþei naþionale, fãcîndu-se vinovaþi de conspirare împotriva statului român ºi a interesului naþional. Pe firul informaþiilor de acest fel este inevitabilã lãrgirea cadrului de cercetare pînã la dimensiuni planetare.

Astfel, constatãm cu stupoare cã ne

aflãm (încã!) pe terenul unor dispute între Vest ºi Est, între serviciile secrete occidentale ºi cele ruseºti”, explicã Comitetul Naþional de Instrucþie Masonicã al Ordinului Masonic Român care semneazã, la derutã, cu numele unor cunoscuþi masoni, demult plecaþi dintre cei vii „Preºedinte: C.A. Rosetti, Mare Secretar: Eugeniu Carada, Mare Trezorier: Eugen Cristescu, Mare Inspector: Constantin Argentoianu, Mare Gardian: Emil Pepiniu, Mare Intendent: Aurel Persu, Mare Orator: Jean Pangal”.

Raportul acestor «semnatari» pune Revoluþia Românã pe seama aceleiaºi „masonerii bolºevice”, prin implicarea KGB-ului în evenimetele care au loc.

Chiar dacã textul prezentat de aceºti autointitulaþi masoni abundã în greºeli gramaticale extrem de copioase, semnatarii textului, reuºesc sã pãstreze un fir logic, destul de epic ce-i drept, în care traseazã implicarea agenþilor KGB care-ºi dau mîna cu securiºtii mioritici pentru a surpa ºi

submina economia naþionalã în scopul obþinerii de foloase proprii. Trecînd prin acþiunile lui Ion Iliescu, Adrian Nãstase sau chiar Mugur Isãrescu, ajungînd radiant sã sufle în cefele unor cunoscuþi oameni de afaceri, actori sau chiar organizaþii homosexuale, textul lasã sã se înþeleagã cã lumea este condusã de masoni cu intenþii criminale care doresc doar sã stãpîneascã lumea ºi, într-un posibil viitor, chiar spaþiul extraterestru. (R.R.)

D INCOLO

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

DE TEMPLELE MASONICE

ftr.ro

9

dosar

FRÃÞIILE ARDELENILOR

AU SCHIMBAT ISTORIA Istoricul clujean Tudor Sãlãgean, z organizatorul expoziþiei „Masoneria în Transilvania. Însemne, Simboluri, Repere” (Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei) ºi unul dintre autorii ºi coordonatorii volumului „Masoneria în Transilvania” (Editura International Access Book, 2007), explicã impactul pe care l-au avut societãþile masonice în Ardeal ºi rolul lor „reformator”, în ultimele secole.

DANIEL IFTENE iftene@ftr.ro

ÎNCEPUTURILE DINTRE CARPAÞI. În Transilvania, masoneria a intrat pe filierã germanã ºi austriacã, primii iniþiaþi fiind Ladislau ºi Ioan Kemeny de Mãnãstireni, care au deprins valorile ºi practicile masonice într-una din lojele vieneze, în 1743. Apoi, masoneria a intrat ºi prin intermediul ofiþerilor din diferite garnizoane din Transilvania, în marea lor parte masoni. „Cea mai importantã lojã care a luat fiinþã în Transilvania secolului al XVIIIlea a fost la Sibiu ºi purta numele Sfîntul Andrei ºi cele trei foi de mare. În acea perioadã, formarea lojilor masonice avea sprijinul ideilor reformiste ale lui Iosif al II-lea, în vremea lui majoritatea clasei politice ajungînd sã facã parte din masonerie”, explicã istoricul clujean. În Cluj, masoneria a fost sprijinitã extraordinar de mult de activitatea guvernatorului Gheorghe Banffy, ºi el iniþiat la Sibiu ºi ajuns, ulterior, Marele Maestru Provincial din Transilvania.

Craniile de la muzeu Obiecte din ritualul masonic, dar ºi documente din arhivele accesate de cercetãtorii CNSAS ºi de istoricii clujeni, pot fi vãzute, pînã în 14 decembrie, în cadrul expoziþiei temporare organizatã la Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei.

Tudor Sãlãgean, organizatorul expoziþiei, este de pãrere cã un asemenea demers este necesar tocmai pentru a arãta ºi aceastã faþã, mai puþin accesibilã, a istoriei. În cadrul expoziþiei, pe lîngã obiectele din patrimoniul muzeal ºi documentele de arhivã, mai pot fi vãzute ºi obiecte de cult contemporane, puse la dispoziþie de Marele Orient al României.

ADORMIRE FORÞATÃ. „Spre sfîrºitul secolului al XVIII-lea, ca reacþie la evenimentele deschise de Revoluþia francezã, curtea austriacã practicã o retragere a propriilor proiecte ºi hotãrîri reformiste, iar masoneria este interzisã, fiind forþatã sã intre în adormire în 1795”, aratã Tudor Sãlãgean.

Cu toate acestea, Clujul, prin activitatea lui Gheorghe Banffy, devine un loc de „rezistenþã” penstru masonii ardeleni, întrucît Sibiul devenise destul de neprietenos. Printre alþii, la Cluj sînt aduºi Ioan Piuariu Molnar ºi Martin Hochmeister cel tînãr, ambii implicaþi în realizarea cartei drepturilor românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum.

CONSERVATORI ºI PROGRESIºTI. Numai dupã Revoluþia de la 1848 (eveniment cu puternicã participare masonicã) se simte, în Transilvania, existenþa a douã curente concureþiale în masonerie. Una conservatoare, pe valori de inspiraþie medievalã ºi continuatoare a Vechiului Regim, iar cealaltã reformistã, radicalã, formatã, în principal, din tineri.

Dupã 1918, lojile masonice din Transilvania au intrat în contact puternic cu cele din Regat, ajungînd ºi aici influenþa Marelui Orient al Franþei. Coexistenþa vechilor loji ºi a celor nou-apãrute face foarte dificil de urmãrit parcursul ulterior al acestora, cercetarea fiind îngreunatã ºi de accesul dificil la documente ale acestor organizaþii discrete.

FOTO: LIVIU SCRIPCARU

Misterele francmasoneriei Ca grup care a practicat un adevãrat cult al secretului, sau discreþiei, francmasoneria a excitat minþile celor care o priveau din afarã, dînd naºtere unor adevãrate mituri. Membrii ei erau vãzuþi drept o „sectã”, cu ritualuri bizare ºi cu puterea de a controla întreaga lume. Nici francmasonii nu au avut deschiderea care sã combatã toate aceste prejudecãþi, mulþi fãcînd din poziþia pe care o aveau un atu inegalabil. De toatã aceastã negurã a misterului masonic au profitat atît speculanþii, cît ºi membrii organizaþiilor de profil.

Se spune despre francmasonerie cã este mai veche decît însuºi Egiptul antic. Cã îºi ia gradele ºi ritualurile din practicile meºterilor arhitecþi ai antichitãþii, care îºi pregãteau ucenicii ºi calfele. De-a lungul timpului însã, secretele practicate în ceea ce se numea masonerie operativã – cu aplicaþie practicã, profesionalã – au fost înlocuite de ritualurile ºi simbolurile masoneriei speculative. Dupã cum menþiona istoricul clujean Marius Eppel, unul dintre coordonatorii ºi autorii volumului „Masoneria în Transilvania”, foºtii meºteri arhitecþi, lãsaþi fãrã finalitatea materialã a artei lor, s-au transformat din constructori de clãdiri, în „constructori de oameni”. De aceea, o parte dintre obiectele din ritualul masonic sînt simboluri traduse din practica primilor arhitecþi.

Rãspîndirea la nivel mondial a masoneriei, mai ales prin activi-

tatea lojelor britanice, a dus la pãstrarea unui caracter universal al acestei organizaþii. De aici ºi încercãrile repetate ale diferiþilor cercetãtori, curioºi sau speculanþi de a demonstra cã masonii trag sforile în politica, economia ºi cultura mondialã.

Structura oarecum piramidalã a organizaþiei a dus la interpretãri care susþin cã, dincolo de gradul 33 (gradul maxim pe care îl poate avea un Maestru) se aflã de fapt adevãraþii oameni care controleazã lumea din umbrã.

Cert este cã, aºa cum susþinea ºi

Mircea Deaca, Marele Maestru al Marelui Orient al României, aceastã atitudine a fost întreþinutã de politica secretului, practicatã de membrii masoneriei de-a lungul timpului.

Vînãtorii de semne masonice nu au întîrziat sã aparã, iar presa, autorii de bestseller-uri ºi Hollywood-ul au preluat atitudinile adversarilor masoneriei (preoþi catolici ºi membri ai elitei necuprinse în structurile masonice). Serii de cãrþi bine vîndute precum au fost cele semnate de americanul Dan Brown se pliau pe eterna curiozitate a publicului faþã de aceastã societate „discretã”. Unii cercetãtori nu s-au oprit nici de la a descifra, în cheie masonicã, lucrãri din opera lui Mihail Sadoveanu, Ion HeliadeRãdulescu sau Alexandru Paleologu. (D.I.)

Mituri masonice

Cine sînt «pãpuºarii» lumii Cînd studiezi francmasoneria ºi simbolurile masonice, existã riscul sã te atragã mai mult, dincolo de limitele studiului academic, cãtre înþelegerea mai aprofundatã. O asemenea perspectivã o are ºi istoricul Marius Eppel, pasionat de masonerie încã din 1990 ºi unul dintre cei cu care am încercat sã traducem adevãratul înþeles al masoneriei.

ROMÂNII ºI «MAMA LUMII». Componenþa profesionalã a masoneriei nu trebuie sã fie ignoratã, ea fiind o constantã care dã identitate acestei societãþi „secrete”. „Dacã ar fi sã fac o clasificare pe secolul XIX, gãsim cu preponderenþã oameni din structurile economice ºi politice, ºi mai puþin oameni de facturã umanistã. Gãsim medici, economiºti, politicieni, oameni din aparatul de stat, funcþionari ºi mai puþin profesori ºi artiºti”, explicã Marius Eppel. În acelaºi timp, caracterul universal al masoneriei este un al doilea element care o defineºte ºi fãrã de care, organizaþiile masonice ºi-ar

Marea Lojã Naþionalã a României a þinut sã demonteze toate aceste mituri, oferind perspectiva lor asupra lucrurilor ºi menPrincipalele mituri care au stat la baza succe- þionînd cã, dincolo de vãlul de secrete, masoneria este: z frãþie a oamenilor liberi sului de public al masoneriei sînt urmãtoarele: z instruire pe calea vieþii z educaþie moralã z masonii conduc lumea z frãþie z masoneria e o societate elitistã z perspectiva modernã asupra societãþii z masoneria e o societate misoginã z un pas cãtre viaþa spiritualã z masonii fac parte dintr-o sectã z o societate organizatã z masoneria este o societate ocultã z perfecþionare realizatã în trepte

pierde sensul. „Masoneria are caracter universal. Dacã se menþine numai la un caracter naþional sau, ºi mai rãu, local, scopul este aproape nul. Prin urmare, masoneria românã trebuie sã se încadreze într-un sistem universal de structuri masonice.

S-au semnat tot felul de convenþii, de tratate – mã refer la MLNR – însã nu a fost recunoscutã de Marea Lojã a Angliei, numitã ºi „Mama Lumii”. În momentul în care va fi recunoscutã de Marea Lojã a Angliei, atunci Marea Lojã Naþionalã Românã este recunoscutã de toate puterile universale masonice”, spune istoricul clujean.

OAMENI BUNI SAU MAI BUNI. O întrebare rãmîne însã pînã la capãt. Ce e, de fapt, masoneria? „Masoneria este un sistem de valori care îl ajutã pe cel care intrã sã se descopere mai bine pe sine însuºi ºi, în acest fel, sã rezoneze la un nivel mai înalt decît ar fi fãcut-o în mod

obiºnuit. Scopul masoneriei este de a face din oameni buni, oameni mai buni. Însã, masoneria nu este o elitã. În ea se primesc oameni de diferite categorii, de niveluri intelectuale diferite.

Ceea ce nu înseamnã cã masoneria este o religie”, precizeazã Marius Eppel.

DINCOLO DE GRADUL LIMITÃ. Pentru cei care speculeazã cã, de fapt, adevãrata masonerie se aflã dincolo de cele mai înalte grade cunoscute publicului larg, cã existã «pãpuºari» care îi mînuiesc de fapt ºi pe masoni, rãspunsul este unul clar. „Dincolo de gradul 33, în masonerie nu mai existã nimic. Ce este dincolo, nu mai este masonerie”, este de pãrere istoricul clujean. „Lojile sînt laboratoare de idei”, afirmã Marius Eppel. „Cei care fac parte din ele ajung la anumite rãspunsuri. Acei oameni funcþioneazã în afara lojii, în economie, politicã etc. ªi aplicã acele idei. Asta nu înseamnã cã masoneria a fãcut un anumit lucru, ci individul respectiv, ajungînd la o înþelegere superioarã a lucrurilor ºi la o viziune de ansamblu superioarã”, adaugã acesta. (D.I.)

10

esenþial REDUCERE DE CAPITAL LA CLUJANA Acþionarii societãþii Clujana au decis diminuarea capitalului social

cu 7,77 mililoane lei (cca. 2,3 milioane euro). Reducerea de capital, de la 18,52 milioane lei lei la 10,77 milioane lei, se face prin scãderea valorii nominale a unei acþiuni, de la 2,5 lei la 1,45 lei, numãrul de titluri fiind menþinut la nivelul actual.

Principalul acþionar al societãþii clujene este Consiliul Judeþean Cluj, cu 93,17%. Veniturile fabricii au ajuns, în primul semestru al acestui an, la 2,78 milioane lei, dar societatea a avut pierderi de 324.000 lei.

BROKERII AU PREMIAT BANCA TRANSILVANIA Banca Transilvania a primit „Premiul pentru cel mai atractiv emitent listat la Bursa de Valori Bucureºti“, în cadrul Galei Premiilor Pieþei de Capital, organizatã de Asociaþia Brokerilor. Banca a fost nominalizatã ºi la secþiunea „Premiul acordat unui emitent listat la Bursa de Valori Bucureºti pentru cea mai bunã politicã de acordare a dividendelor”. La acestã manifestare se acordã premii celor care au contribuit la dezvoltarea pieþei de capital.

FONDUL PROPRIETATEA VA AJUNGE LA BURSÃ Fondul Proprietatea (FP) ar putea fi listat pe piaþa de capital în vara anului viitor, dacã ºi condiþiile pieþei vor fi favorabile, a declarat preºedintele FP, Alexandru Pãunescu. El a subliniat cã, pînã la listare, va trebui numit un administrator de fond, probabil pînã în luna aprilie-mai 2008, dar ºi un consultant financiar care se va ocupa de listarea fondului la bursã. Fondul Proprietatea este unul dintre cele mai mari fonduri închise de investiþii din Europa, cu un capital social de 4 miliarde de euro, ºi un portofoliu de 88 de companii, din care primele 20 reprezintã 96 la sutã din capitalul social al FP.

SIMPLIFICAREA SCHEMEI DE PLÃÞI, PESTE 7 ANI România va putea trece de la plata pe hectar la plata unicã pe fermã abia din 2014. Ministrul A-

ftr.ro

L ECÞIA

Marile centre comerz ciale care s-au deschis în Cluj-Napoca au ieºit pe piaþã cu mesaje asemãnãtoare, fiecare dintre ele promiþînd clienþilor cele mai mici preþuri. Ultimele douã branduri care au intrat pe piaþa localã, Auchan ºi Carrefour, au aplicat ºi ele exact aceeaºi strategie. Cu alte cuvinte, toatã lumea are de fapt cele mai mici preþuri.

Cu toate cã era de aºteptat ca diferenþele de preþ sã nu fie foarte mari între hipermarketurile clujene, surprinzãtor este cã ele nu diferã foarte mult nici de cele din Ungaria, cu toate cã salariul mediu brut al ungurilor e de aproape trei ori mai mare.

ANDREEEA DUÞU

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ROMÂNII, PÃCÃLIÞI

CU PREÞURI MICI

Ungurii, salarii mai mari, aceleaºi preþuri z Dãm jumãtate din salariu pe mîncare

dutu@ftr.ro

PREÞURI ASEMÃNÃTOARE ÎN CLUJ ºI DEBRECEN. În încercarea de a explica ce are de cîºtigat Clujul din apariþia celor douã mall-uri la Cluj-Napoca, Marius Nicoarã, preºedintele Consiliului Judeþean Cluj, amintea ºi avantajul concurenþei de pe piaþã, ceea ce duce automat la preþuri mai mici. „Clujenii au numai de cîºtigat din concurenþa centrelor comerciale, pentru cã preþurile mici sînt principalul atu al acestora în atragerea clientelei”, afirma Nicoarã într-un interviu. Cu toate acestea, magazinele deschise în mall-urile clujene au preþuri chiar destul de mari, iar hipermarketurile deschise în incinta acestora pãstreazã în mare parte aceleaºi preþuri ca ºi cele deschise anterior în oraº. Cu toate cã existã diferenþe de preþ la unele produse, de cele mai multe ori acestea sînt nesemnificative.

Surpriza este însã alta. Comparînd preþurile dintr-un hipermarket clujean cu cele din acelaºi magazin, de data aceasta din Debrecen, se poate observa cã ungurii au ºi ei aproape aceleaºi preþuri la produse. Iar asta în contextul în care la ei salariul mediu brut este de circa 850 de euro, faþã de aproximativ 350 de euro la noi.

LA NOI, CA LA UNGURI. Pentru a vedea care sînt diferenþele de preþ dintre produsele comercializate în hipermarketurile din Cluj ºi cele din Ungaria, am fãcut un drum pînã la Debrecen. Iar produsele au fost luate la întîmplare. De exemplu, diferenþe mai mici de

FOTO: LIVIU SCRIPCARU

Diferenþa conteazã

Pentru a-ºi susþine imaginea de magazin care practicã preþuri mici, în Franþa, o reþea de hipermarketuri afiºeazã nu numai propriile preþuri, ci ºi pe ale concurenþei. Astfel, clienþii pot face comparaþia pe loc.

Strategia „cel mai mic preþ – dacã gãsiþi mai ieftin, vã dãm de x ori diferenþa”, folositã ºi de hipermarketurile din Cluj, se bazeazã pe impactul psihologic al ofertei care pare, într-adevãr, imbatabilã. Persuasiunea e generatã de o afirmaþie categoricã de genul „bag mîna în foc”. Care dã roade, pentru cã, dacã într-adevãr existã, diferenþa de preþ este nesemnificativã ºi nu meritã efortul de a parcurge toate etapele prin care clientul ar urma sã ajungã în posesia respectivei sume.

un leu am gãsit la preþul pîinii, a uleiului sau a fãinii. În ceea ce priveºte fructele ºi legumele, vecinii noºtri plãtesc 6,3 lei pe kg de roºii, bananele ºi portocalele costã 3,7 lei/kg, cartofii sînt 2,5 lei/kg. Asta în timp ce aceleaºi produse în hipermarketurile clujene, dacã nu sînt la promoþie, costã cu maxim 1,5 lei mai puþin. Margarina din Debrecen costã 3,7 lei, aceeaºi marcã fiind la noi mai ieftinã cu

Preþurile alimentelor ºi bãuturilor nonalcoolice comercializate pe piaþa româneascã reprezintã 70% din media existentã la nivelul celor 27 de state ale blocului comunitar. griculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, Dacian Cioloº a declarat cã schema de platã unicã poate fi aplicatã cu posibilitatea menþinerii unor ajutoare parþial cuplate pentru zonele cu potenþial scãzut de producþie.

«Vor fi introduse limite maxime ºi minime pentru plãþile directe la nivelul fermei, în scopul reducerii discrepanþelor dintre fermele mari, care primesc milioane de euro, ºi cele peste 90% de ferme mici, care primesc sub 5.000 de euro», a apreciat Cioloº. (V.D.)

DE CAPITALISM

Mai ieftine sînt þigãrile, care încã se menþin sub preþul mediu din Europa.

Un studiu realizat în vara acestui an aratã cã, dintre statele membre ale Uniunii Europene, Bulgaria este þara care înregistreazã cel mai scãzut nivel al preþurilor (56%, comparativ cu media europeanã), urmatã de Lituania (64%), Slovacia ºi Polonia (67%), Letonia ºi Cehia (70%). În ceea ce priveºte preþurile produselor alimentare din þara noastrã,

1,7 lei. ªi pentru cafea plãtim mai puþin, diferenþa fiind tot în jur de 1,7 lei. Astfel, cafeaua la pachete de 250 g. se învîrte în jur de 550 de forinþi, ceea ce înseamnã aproximativ 7,5 lei, comparativ cu preþurile noastre, de 6-7 lei pe pachet.

Caºcavalul costã cam la fel ºi în hipermarketurile din Cluj, ºi în cele din Debrecen. La fel se întîmplã ºi în cazul bãuturilor alcoolice. Vodka Finlandia cos-

tã circa 42 de lei la ei, 39 de lei la noi, iar o sticlã de Jack Daniels de 0,5 l costã 51 lei în Debrecen ºi 49 de lei în Cluj.

ÞARÃ DE OAMENI SÃRACI. Nici la carne nu sînt diferenþe semnificative de preþ puiul sau porcul costã aproximativ la fel, cu menþiunea cã în hipermarketul din Debrecen erau mai multe sortimente de carne. Am mai comparat pre-

Coºul zilnic... gãurit acestea se situeazã aproape la acelaºi nivel cu cele din Ungaria, cu un indice de preþuri de 71%. Anul trecut, România a avut preþuri mai scãzute, comparativ cu media europeanã, la pîine ºi cereale - 59%, precum ºi la carne - 60%, fructe ºi legume - 70%, dar apropiate de media europeanã pentru lapte, brînzã ºi ouã - 94%. Indicii sar de 70% pentru produse precum peºtele - 85%, uleiuri ºi grãsimi - 95%, ºi alte produse alimentare - 87%.

ROMÂNIA, ÎN GRUPA A PATRA. Studiul a fost realizat de biroul european de statisticã, Eurostat, care a comparat preþurile unui coº de 500 de produse alimentare, bãuturi ºi tutun, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, în trei þãri candidate (Croaþia, Macedonia ºi Turcia), trei state EFTA (Islanda, Norvegia ºi Elveþia), ºi patru þãri din Balcanii de Vest, respectiv Albania, Bosnia ºi Herþegovina, Muntenegru ºi Serbia. Potrivit datelor rezultate, preþurile bãuturilor al-

þurile la sãpunuri, ºampoane, detergenþi, paste fãinoase, lactate, iaurturi... concluzia este aceeaºi. Cu toate cã salariile sînt mult mai mari în Ungaria faþã de România, preþurile la produsele alimentare sînt doar cu puþin mai mari la ei decît la noi. În plus, românii cheltuiesc pentru alimente 38% din totalul veniturilor. Totodatã, achiziþia mãrfurilor nealimentare are o pondere de 45% din venituri, conform declaraþiei lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bãncii Naþionale a României (BNR). „Nivelul cheltuielilor pentru mîncare este foarte ridicat, avînd în vedere cã o definiþie americanã a sãrãciei spune cã o familie este sãracã dacã cheltuieºte mai mult de o treime din venituri pe alimente”, a mai spus Vasilescu.

coolice din þarã reprezintã 88% din media europeanã, cea mai scumpã þarã în ceea ce priveºte preþurile bãuturilor alcoolice fiind Norvegia, cu un procent de 229% faþã de media europeanã. Indicele preþurilor reprezintã o comparaþie între nivelul înregistrat într-un anumit stat ºi media europeanã. Dacã indicatorul depãºeºte 100%, þara este mai scumpã decît media europeanã. România este inclusã în grupa a patra de preþuri, penultima, care cuprinde statele cu indici de 60-80%, respectiv Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Albania, Bosnia ºi Herþegovina, Muntenegru ºi Serbia.

Î N SPATELE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

BRANDULUI

ftr.ro

11

PUBLICITATE

Piaþa clujeanã a serviciilor de curãþenie s-a dezvoltat abia în ulz timii ani, odatã cu apariþia companiilor multinaþionale care au dorit sã-ºi externalizeze aceste servicii. În schimb, patronul firmei de curãþenie Medline a intuit potenþialul acestei afaceri încã din 1994.

Pornitã ca o afacere de familie, cu resurse financiare proprii, Medline a reuºit sã se extindã în toatã þara, avînd contracte cu importante companii bancare ºi comerciale din Cluj.

MEDLINE ºTERGE URMELE Început cu un singur angajat z Din Cluj, pe piaþa naþionalã ment, pe piaþã existã mai mult de zece firme de curãþenie. Iar printre cele mai cunoscute se numãrã ºi Medline.

DE

ANDREEA DUÞU

PIAÞÃ

POLIÞÃ DE ASIGURARE 100.000 EURO. Societa-

tea Medline Com SRL s-a înfiinþat în anul 1994, cu capital integral autohton, privat. Serviciile oferite se adreseazã în special companiilor, incluzînd curãþenie zilnicã de întreþinere în instituþii, curãþenie în domeniul industrial ºi curãþenie de finisaj dupã construcþii sau renovãri.

De asemenea, personalul Medline ºtie ºi sã îndepãrteze graffiti-urile nedorite. Iar lista serviciilor oferite poate continua.

Compania clujeanã a fost prima la nivel naþional care a implementat un sistem de management al calitãþii, încã din 2004. În plus, firma deþine o poliþã de asigurare de rãspundere civilã, în valoare de 100.000 euro, pentru protejarea bunurilor beneficiarilor. dutu@ftr.ro

CU POTENÞIAL.

Potrivit unei reviste din Germania, UE a alocat în 2006 fonduri în valoare de 89 de milioane de euro pentru curãþenia clãdirilor Comisiei Europene, Consiliului Europei ºi Parlamentului European. În schimb, pentru politica externã ºi de securitate au fost distribuiþi numai 60 de milioane de euro. ªi în România, piaþa serviciilor de curãþenie a început sã ia amploare în ultimii ani, odatã

cu apariþia multinaþionalelor.

Patronii firmelor de curãþenie au în general ca target atît companiile, cît ºi sediile marilor instituþii, gãrile, aeroporturile, marile centre comerciale ºi magazinele. De asemenea, ºi companiile de construcþii sînt obligate prin lege ca, în momentul terminãrii unei lucrãri, sã predea spaþiul respectiv la cheie, ceea ce presupune ºi curãþarea acestuia. Clujenii au intuit repede potenþialul acestei afaceri, astfel cã, în acest mo-

TEORIA

CURÃÞENIEI.

Cel care a pus bazele Medline este clujeanul Gyorgy Papp. Ideea de a demara o astfel de afacere i-a venit în momentul în care a trebuit sã se mute. Asta era în 1994. ªi a dorit ca mutarea sã fie una „elegantã”, adicã sã angajeze ºi o firmã de transport ºi una de curãþenie. Doar cã pe aceasta din urmã nu a gãsit-o, deoarece nu exista acest tip de afacere pe piaþã. „Ne-am dat seama

Femei de serviciu, în crizã Gyorgy Papp, directorul general al Medline, dezvãluie provocãrile pieþei de servicii de curãþenie Care a fost momentul de care firma a profitat pentru a ajunge unde e astãzi?

Afacerea a început sã se dezvolte mai puternic odatã cu apariþia firmelor multinaþionale în Cluj.

Primele au fost sucursalele de bãnci, deoarece aceastea s-au gîndit din start sã-ºi externalizeze serviciile de curãþenie. Apoi, a mai fost un factor care a determinat dezvoltarea Medline. Respectiv mandatul lung al unui primar mai puþin performant în ClujNapoca, în timpul cãruia nu s-au fãcut investiþii majore ºi nu au apãrut multe firme strãine în oraº. Iar acest lucru ne-a forþat sã ne extindem în alte judeþe.

Aveam capacitate, aveam know-how, aveam dorinþã, dar nu aveam clienþi. Astfel, în cinci ani, ne-am dezvoltat o acoperire naþionalã. Iar între timp s-a re-

lansat ºi economia din Cluj ºi acum avem clienþi mari ºi aici. Deci tot rãul spre bine.

Care este cea mai mare problemã cu care se confruntã Medline?

Cu siguranþã recrutarea de personal. Acum cîþiva ani nu era o problemã sã gãseºti oameni de calitate. Practic, dãdeai un anunþ ºi-þi veneau zeci de persoane la interviu. Acum a trebuit sã înfiinþãm separat un departament de resurse umane, care practic vîneazã oamenii. Nici salariile nu sînt foarte atractive, deoarece preþul serviciilor de curãþenie e, în general, unul mic. Mulþi clienþi privesc curãþenia ca pe un rãu necesar ºi nimic mai mult. Vor doar sã scape cît mai ieftin. Sînt ºi excepþii, sînt unii care investesc în calitate, dar sînt puþini. De multe ori, mentalitatea managerilor este „hai cã mai dãm cu piciorul, mai bãgãm sub covor, iar la colþuri oricum nu trebuie fãcut”.

cã existã o lipsã în acest domeniu. Aºa cã, împreunã cu soþia, am hotãrît sã începem o astfel de afacere”, îºi aduce aminte Papp.

Banii nu au fost o problemã majorã, deoarece în acel moment Papp deþinea deja o societate comercialã, care mergea bine. Astfel, primii paºi au fost fãcuþi, iar patronul clujean a plecat în strãinãtate pentru a învãþa cum se face curat. „Am fost în Germania ºi în Ungaria ºi am participat la diverse cursuri, unde am învãþat teoria curãþeniei. Pentru cã în strãinãtate se fac ºi astfel de cursuri. De la cum sã fii un simplu muncitor, pînã la cum sã manageriezi o firmã de curãþenie.

De la 20 de ore la 2.000 de ore”, povesteºte Papp.

PUBLICITATE

ZIUA PATRON, NOAPTEA MUNCITOR. Întors în þarã,

PROFIL DE FIRMÃ Înfiinþare: 1994, Cluj-Napoca Cifra de afaceri: 2.214.705 lei (2006) Profit brut: 286.128 lei (2006)

Papp a investit în utilaje de curãþenie performante, iar apoi a aºteptat sã aparã primele comenzi. ªi a avut de aºteptat, deoarece în primele luni a stat cu utilajele în depozit fãrã sã primeascã nici un telefon de la vreun potenþial client. Apoi a apãrut primul contract, iar Papp, în salopetã, s-a apucat de curãþat mocheta în sediul unui operator de telefonie. Asta în timpul nopþii, deoarece în timpul zilei rãmînea patron, la costum ºi cravatã. „Primele lucrãri le-am fãcut cu mîna mea. Lucram singur. Iar într-o searã, dupã program, niºte angajaþi de-ai mei de la societatea comercialã pe care o condu-

ceam m-au vãzut prin vitrinã, cã spãlam pe jos în sediul clientului.

Au rîs, dar eu cred cã nu poþi fi managerul unei companii dacã nu cunoºti bine domeniul. Apoi, cînd n-am mai fãcut faþã singur, am angajat un student, pe care l-am instruit tot eu, apoi încã unul, ºi tot aºa”, spune Papp. În acest moment, Medline a ajuns sã aibã circa 400 de angajaþi la nivel naþional ºi în jur de 170 în ClujNapoca.

Medline are acum contracte cu mai multe sucursale de bãnci, cu ambele mall-uri din Cluj, dar ºi cu hipermarketuri ºi companii precum Energobit, Electrogrup sau Electrica Transilvania Nord.

12

ftr.ro

Modificãrile neautorizate ale apartamentelor din blocurile de z locuinþe au devenit o adevãratã modã printre românii cu aparentã „stare”. Inspiraþi de design-ul occidental (living spaþios, bucãtarie în stil american, arcade) mulþi proprietari recurg la ajustãri, în vederea creºterii confortului locativ. Doar cã aceºtia nu îºi pun problema siguranþei personale, în momentul în care dãrîmã cîte un perete de rezistenþã, totul pentru mãrirea ºi înfrumuseþarea spaþiului locativ. „Vina” pentru aceste amenajãri o poartã construcþiile comuniste, apartamente mici, îngrãmãdite ºi prost compartimentate în raport cu nevoile de astãzi. Cea mai întîlnitã metodã de amenajare a unui apartament este dãrîmarea spaþiilor vechi de depozitare ºi mãrirea spaþiului de locuit, metode prin care românii încearcã sã-ºi facã din coteþele comuniste, vile occidentale.

I MOBILIARE

ILEGAL ÎN CASA TA Modificãrile neautorizate ale locuinþelor pun locatarii în pericol 570 de certificate de urbanism eliberate în primele zece luni ale anului 2007

Etape anevoioase

MIRCEA PÃTAC

patac@ftr.ro

PERICOLE REALE PENTRU IMOBILE. Dupã cutremurul din 1977, noile ansambluri de locuinþe, monstruozitãþi de ciment construite cu ajutorul inginerilor nord-coreeni, au fost concepute în aºa fel încît sã reziste unor miºcãri seismice de 7-8 grade pe scara Richter. Dar vremurile au trecut peste noi, iar dupã 1990, orice cetãþean „întreprinzãtor”, cu puþinã imaginaþie ºi ceva talent tehnic a început sã taie cu spor din pereþii de rezistenþã ai locuinþelor. „Foarte puþinã lume apeleazã la un specialist, care sã-i efectueze o expertizã tehnicã ºi sã-i spunã clar dacã se pot face modificãrile dorite, majoritatea ghidîndu-se dupã principiul «dacã nu mã ating de pereþii exteriori (groºi) pot sã fac ce doresc». Fals! Modificãrile, în aparenþã minore (o arcadã, un gol între bucãtãrie ºi camera de zi etc.) pot cauza distrugeri majore în cazul în care afecteazã în mod negativ structura de rezistenþã a blocului”, ne-a declarat arhitectul clujean Andreea Mureºan.

Pericolul creºte exponenþial, în momentul în care mai mulþi locatari ai aceluiaºi bloc renunþã la pereþii de rezistenþã despãrþitori PUBLICITATE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

Etapele obligatorii pentru obþinerea unei autorizaþii de construire sînt: obþinerea Certificatului de Urbanism, obþinerea avizelor ºi acordurilor impuse prin Certificatul de Urbanism, expertiza tehnicã de specialitate, efectuatã de o persoanã autorizatã, proiectul propriu-zis (planºe de arhitecturã, planºe de rezistenþã ºi scheme de instalaþii), avizul Inspecþiei de Stat în Construcþii (în cazul în care se intervine asupra unei construcþii existente). Abia dupã ce se obþin toate acestea, documentaþia poate fi depusã la Primãrie în vederea obþinerii autorizaþiei de construire.

dintre camere. „Noi nu putem depista aceste modificãrile neautorizate, decît dacã primim sesizãri din partea cetãþenilor ºi doar atunci inspectorii noºtri zonali fac verificãrile necesare. Oricum, un administrator de bloc nu are

Tot acest demers lung ºi anevoios faciliteazã intervenþiile ilegale, cetãþeanul preferînd sã riºte o amendã decît sã-ºi punã rãbdarea la încercare. Deja cetãþeanul de bunã credinþã este plictisit ºi hotãrãºte sã-ºi ia soarta în propriile mîini. Se gîndeºte cã mai bine plãteºte o amendã, asta în cazul în care este prins, dar mãcar a fost scutit de bãtãi de cap ºi multã alergãturã. Pentru a stopa fenomenul, au crescut simþitor ºi amenzile pentru cei care efectueazã lucrãri neautorizate, amenda minimã fiind acum de 1.000 de lei, de 10 ori mai mare decît era anul trecut.

Cluj Napoca a declarat pentru Foaia Transilvanã cã, pentru orice modificare sau reconfigurare a unui imobil, proprietarul are nevoie de certificat de urbanism, autorizaþie de construcþie, avizul de la proiectant ºi de la

sau modificãri apartamentului doar dacã nu pune în pericol integritatea structuralã a clãdirii sau a altor apartamente. Zidurile dintre apartamentele alãturate, care nu fac parte din structura de rezistenþã a clãdirii, pot fi reamplasate prin acord între proprietarii apartamentelor respective, Categoric, modificãrile neautorizate ar periclita cu înºtiinþarea asociaþiei de prosiguranþa clãdirilor. E inadmisibil sã se facã ceva prietari.

Zidurile dintre apartamente fãrã a avea autorizãrile ºi expertizele necesare Ioan Petran, ºi proprietatea comunã, care nu Inspector General Inspectoratul de Stat în Construcþii fac parte din structura de rezistenþã a clãdirii, pot fi reamcompetenþa ºi expertiza necesarã Inspectoratul de Stat în Con- plasate numai prin amendarea pentru a evalua dacã s-au produs strucþii. „În primele zece luni ale acordului de asociere. Propriemodificãri structurale care ar anului s-au eliberat 5.365 de tarul unui apartament sau orice putea periclita imobilul”, a afir- Certificate de urbanism, din care persoanã care acþioneazã în numat ºeful Inspectoratului Terito- 570 au fost destinate edificãrilor mele acestuia ºi provoacã daune rial în Construcþii, Ioan Petran. locuinþelor”, a adãugat reprezen- oricãrei pãrþi din proprietatea comunã sau unui alt apartament tantul Primãriei. trebuie sã repare stricãciunile CERTIFICATE DE URBANISM. Iulia Perºa, ºef birou REGULI CLARE. Proprie- sau sã plãteascã cheltuielile penmass-media din cadrul Primãriei tarul poate aduce îmbunãtãþiri tru lucrãrile de reparaþii.

«

Lista de aºteptare naºte infractori

Balcon sau hotel? Tot atît O problemã cu care se confruntã inspectorii este ilegalitatea construcþiilor sau a modificãrilor ce sînt operate fãrã avizul organelor abilitate ºi care constituie un real pericol pentru securitatea blocului, mai ales cã nimeni nu cunoaºte ponderea ºi amploarea lor.

Orice bloc are o schemã staticã bine determinatã, cu legãturi între elementele structurale (pereþi, planºee, stîlpi, grinzi). În momentul în care se intervine asupra unuia dintre elemente structurale de rezistenþã, automat se modificã ºi legãtura. Intervenþia poate fi fãcutã doar atît timp cît se gãseºte ºi o soluþie de compensare ºi restabilire a echilibrului static. „Cîþi dintre cei care au practicat un gol mare în peretele de rezistenþã dintre living ºi bucãtãrie s-au gîndit sã bordeze golul la partea superioarã cu un buiandrug din beton armat sau dintr-un profil metalic ? Mai degrabã eºti preocupat de alegerea tipului de spoturi care sã-þi înfrumuseþeze arcada proaspãt fãcutã, sau de tipul de zugrãvealã. Cîþi ºi-au spart parapeþii de sub geam pentru a ieºi pe balcon ºi a-ºi mãri livingul sau bucãtãria? Toþi avem puþinã imaginaþie, spirit întreprinzãtor , în fond, «românu-i bun la toate», nu?” considerã arhitectul Andreea Mureºan. Înainte de a demara orice tip de lucrare, cetãþeanul trebuie sã se informeze asupra legislaþiei în vigoare ºi sã se conformeze acesteia. În

cazul unui apartament, singurele lucrãri care nu necesitã obþinerea unei autorizaþii de construire sînt reparaþiile ºi înlocuirile de tîmplãrie interioarã ºi exterioarã dacã se pãstreazã forma, dimensiunile golurilor ºi tîmplãriei, zugrãveli ºi vopsitorii interioare, reparaþii la instalaþiile interioare, reparaþii ºi înlocuiri de pardoseli, finisaje interioare etc.

Orice alt tip de intervenþie necesitã obþinerea autorizaþiei. Existã o adevãratã birocraþie în autorizare. Mulþi se descurajeazã atunci cînd aflã cã pentru un simplu gol într-un perete de rezistenþã trebuie sã aºtepte 3-4 luni (în cazul fericit).

Cetãþeanul obiºnuit nu poate sã înþeleagã demersul legal, care este acelaºi, indiferent dacã alege sãºi construiascã un hotel sau sã-ºi închidã un balcon.

I MOBILIARE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ftr.ro

13

Unul dintre cele mai interesante ºi specz taculoase ansambluri imobiliare care se construiesc în Cluj-Napoca este American Village. Situat la capãtul strãzii Donath, pe dealul de sub pãdurea Hoia, avînd o arhitecturã îndrazneaþã, terase individuale generoase ºi facilitãþi comune de agrement, ansamblul poate reprezenta cu adevãrat o „casã de vis”. Dar, la preþuri adevãrate.

CASCADÃ DE APARTAMENTE SUB PÃDUREA HOIA VIOREL DÃDULESCU

dadulescu@ftr.ro

UN

MILION DE EURO PENTRU STABILIZAREA TERENULUI. Poate cã prima pro-

blemã pe care ºi-o pune o persoanã interesatã sã achiziþioneze o locuinþã în aceastã zonã este referitor la tendinþa de alunecare a terenului. Reprezentanþii companiei CEDA, dezvoltatatorul proiectului American Village, susþin cã au investit un milion de euro în stabilizarea terenului. Practic s-a realizat un sistem de drenare a apei, iar în structura de rezistenþã a fundaþiei sînt înglobaþi 850 de piloþi din beton armat, forajele fiind fãcute la adîncimi între 16 ºi 30 de metri. Florina Colar, director de vînzãri al companiei, afirmã cã terenul a fost stabilizat pe o suprafaþã mai mare decît cea deþinutã de companie, ceea ce reprezintã un beneficiu ºi pentru ceilalþi proprietari din zonã.

PROIECT UNIC. Una dintre caracteristicile anamblului este dispunerea locuinþelor „în trepte”, terasa unui apartament fiind, parþial, ºi acoperiºul celui de la nivelul inferior. Proiectul este unic în România ºi a fost înregistrat la Uniunea Arhitec-

þilor, astfel cã un alt constructor nu are dreptul de a-l replica decît dacã modificã peste 30% din dimensionarea arhitecturalã.

Ansamblul este format din 30 de apartamente, situate pe 10 nivele. Pînã la nivelul 9, pe fiecare „treaptã” sînt amplasate cîte douã apartamente de trei camere, care încadreazã un altul de douã camere. Ultimul nivel este rezervat pentru apartamente de 4 ºi 5 camere, care sînt, la rîndul lor, realizate pe douã nivele. Apartamentele de douã camere au 70 mp spaþiu interior ºi terasã de 50 mp, cele de trei camere au spaþiul interior de 100 mp ºi terasã de 56 mp, iar fiecare apartament dispune de parcare. Accesul la locuinþe se face pe un ºir de scãri ºi pe un drum de acces lateral, cu ramificaþii la mai multe nivele ale ansamblului.

DOTÃRI

DE CALITATE.

O altã caracteristicã a proiectului este accesul tuturor locatarilor la spaþiile comune de agrement - piscinã acoperitã, saunã, jacuzzi, salã fitness - ºi dotãrile de calitate ale întregului ansamblu – placaje exterioare cu piatrã, spaþii de gazon pe terase, tîmplãrie din profil PVC înfoliat (cu aspect de lemn), parapeþi din

lemn la scãri ºi terase, instalaþii de încãlzire sistem InfraTerm (pe curent electric), cablu, internet ºi telefon. De asemenea, ansamblul va dispune de sistem propriu de pazã.

Evident, toate acestea costã, aºa cã preþul unei locuinþe porneºte de la 118.000 euro ºi poate ajunge, în funcþie de nivel ºi amenajãri, la 192.945 euro (plus TVA). Pînã în prezent, au fost vîndute 15 apartamente, 6 sunt reþinute pentru închiriere, alte 9 apartamente fiind încã disponibile.

UN „SAT” ÎN DEZVOLTARE. Compania CEDA preconizeazã ca prima fazã a proiectului, care implicã doar realizarea celor 30 de apartamente „în cascadã”, sã fie finalizatã prin luna februarie a anului viitor. O fazã ulterioarã a proiectului presupune realizarea a încã 40 de locuinþe, în sistem duplex, acestea urmînd sã fie ridicate pe un teren situat deasupra construcþiilor actuale. Intenþia companiei CEDA este ca tot în acea zonã sã construiascã un lac de agrement cu o suprafaþã de 150 metri pãtraþi, un teren de tenis ºi sã amenajeze o zonã verde pe o suprafaþã de 3.000 metri pãtraþi.

Avantaje ºi dezavataje Una dintre atracþiile ansamblului American Village o reprezintã zona de agrement situatã la unul din nivelurile intermediare ale construcþiei.

Piscina este amplasatã pe o terasã de mari dimensiuni, de cca. 200 metri pãtraþi, placatã cu piatrã ºi care dispune ºi de suprafeþe de gazon. Pe laturile piscinei sînt dispuse douã sãli, care vor fi folosite pentru fitness, jacuzzi ºi saunã.

Principalul dezvantaj ar putea fi preþul destul de ridicat al unui apartament. Datoritã acestui fapt, o locuinþã din ansamblul American Village este mai mult o casã frumoasã ºi mai puþin o investiþie imobiliarã. Pe piaþa Clujului, pentru locuinþele noi, preþul pe metru pãtrat construit se încadreazã între 1.200 euro (în zonele mai prost cotate) ºi 2.000 euro (în zonele centrale). Deci, pentru o persoanã care vrea sã-ºi investeasca banii într-o

locuinþã ºi apoi s-o vîndã cu un profit bun într-un timp scurt, aceasta nu este o afacere foarte rentabilã. În schimb, pentru cineva care doreºte sã locuiascã în condiþii bune, American Village este o opþiune viabilã.

Un alt dezavantaj este reprezentat de posibiltãþile ceva mai dificile de acces: distanþa faþã de ultima staþie de transport în comun din zonã este undeva în jur de 1 kilometru, iar ultima porþiune a strãzii este, deocamdatã, nu numai foarte îngustã, ci ºi nepavatã. Nu în ultimul rînd, trebuie luat în calcul cã accesul la toate nivelurile construcþiei se poate face doar pe scãri sau pe un drum care urcã la nivelurile superioare ale construcþiei. Altfel spus, American Village nu este potrivit pentru cei care nu au maºinã.

Experienþa americanã Din costul total al proiectului American Village, 45% provine din finanþare proprie ºi restul dintr-un împrumut de la BCR-Erste. Unicul asociat al companiei CEDA este Sorin David. Anterior, el a fost manager de proiect în domeniul soft la

PUBLICITATE

mai multe companii importante, printre care Ford, General Motors ºi Pfizer.

S-a reîntros în þarã din SUA în urmã cu cîþiva ani ºi mai deþine în România o companie specializatã în realizarea hãrþilor prin satelit.

ftr.ro

14

M ESERII & C ARIERE

Carierã sau meserie? O întrebare la care este greu de rãspuns. z Pînã la urmã fiecare alege ce i se potriveºte. ªi sînt situaþii cînd, fãrã facultate, masterat ori titlul de Doctor Honoris Causa, se poate ajunge din practicarea unei meserii la un trai cel puþin decent. ªi asta mai ales cînd meseria devine pasiune ºi, împreunã, se transformã într-o carierã. Sau într-o afacere.

VIOREL DÃDULESCU cãruia a cunoscut-o pe artista dadulescu@ftr.ro

DE LA ºOFER LA GALERIST. În urmã cu cîþiva ani, în Cluj existau doar trei-patru ateliere pentru înrãmat tablouri, pentru ca, în ultimul timp, numãrul acestora sã creascã exploziv.

Acum, rãmarii pot fi gãsiþi ºi în marile magazine gen Praktiker, Central sau Baumax. Totuºi, în ciuda concurenþei tot mai mari, vechile ateliere reuºesc sã-ºi pãstreze clienþii. Unul dintre acestea se aflã la Galeria „Danel”.

Printre cei mai cunoscuþi rãmari clujeni se numãrã Danel Lucaciu, care a ajuns sã practice aceastã meserie aproape întîmplãtor. Pînã în ‘86 era ºofer la unul dintre trusturile de construcþii din Tîrgu Mureº ºi, la un drum fãcut în Cluj, maºina i s-a stricat pe Feleac. Deoarece reparaþia a durat destul de mult, a rãmas în acest timp la un frate care locuia în oraº, prin intermediul

plasticã Ana Lupaº, care avea în pregãtire o expoziþie. Cum avea timp liber, a acceptat sã o ajute la finisarea lucrãrilor. „A zis cã am mînã bunã, ºi cã ar fi bine sã rãmîn aici. Ea mi-a rezolvat un transfer la Galeria Uniunii Artiºtilor Plastici”, îºi aminteºte el. Aºa a ajuns angajat al Uniunii, ºi dupã ce a fãcut o ºcoalã de gestionari la Bucureºti, a ajuns sã lucreze la Galeriile UAP. Datoritã activitãþii de la Galerie a ajuns sã cunoascã o bunã parte dintre pictorii clujeni ºi, cu timpul, a început sã înrãmeze tablouri. „Veneau oameni la galerie ca sã comande rame, ºi cum la început nu le puteam executa acolo, trebuia sã merg pe la cele cîteva ateliere din oraº. Dar de multe ori lucrarea nu-mi era executatã la timp, ºi era neplãcut sã-i tot amîn pe clienþi. Aºa cã am început sã fac eu rame”, spune el.

MESERIE DE PUS ÎN RAMÃ Clienþi din toatã Transilvania z A ajuns rãmar din întîmplare DE LA STAT LA PRIVAT. În 2004, Danel a reuºit sã-ºi deschidã un magazin propriu, cu bani luaþi împrumut de la prieteni. De la început, afacerea era construitã pe „formatul” galeriilor de artã ale UAP, adicã acolo se comercializau culori, vopsele ºi materiale pentru picturã, dar se ºi vindeau lucrãri de artã ºi se organizau expoziþii. ªi, fireºte, se înrãmau tablouri. „Acum am fost nevoit sã renunþ aproape de tot la partea expoziþionalã, pentru cã nu mai am spaþiu suficient, totul este ocupat de magazin ºi de atelierul de rame, care sînt mai rentabile”, afirmã Danel.

Costul pentru înrãmatul unei lucrãri diferã în funcþie de tipul ºi dimensiunea lucrãrii, precum ºi de calitatea ramei. Pentru un tablou de dimensiuni medii, de aproximativ 40x50 cm, costul

Activitate scumpã Ca în orice activitate de producþie ºi în acest domeniu este nevoie de diferite scule ºi dispozitive performante, care nu sînt tocmai ieftine. O ghilotinã pentru tãiat ramele a costat în urmã cu trei ani 97 milioane de lei vechi, iar dotarea atelierului de înrãmat este completatã de aparate

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

pentru capsat, pistoale pentru bãtut cuie sau lamele metalice, circulare pentru tãiat lemn ºi aparate pentru decupat passepartout. Ramele - peste 500 de modele care trebuie sã existe „în stoc” - se importã din Cehia, Italia sau Polonia, iar cartoanele pentru passepartout, din Anglia.

minim este de 35-40 lei pentru lucrãrile în pastel sau tempera la care preþul ramelor este mai redus, ºi între 60-70 lei pentru lucrãrile în ulei - care necesitã rame mai pretenþioase ºi mai scumpe.

Evident, costurile pot creºte odatã cu dimesiunea lucrãrilor ºi, nu în ultimul rînd, cu pretenþiile clienþilor.

PATRON ºI

ANGAJAT.

Cu timpul, atît activitatea de comerþ cu materiale pentru picturã, cît ºi cea de înrãmãri au devenit din ce în ce mai rentabile. „Am pornit cu trei rafturi în care vindeam pensule, culori ºi vopsele, acum am 23 de rafturi ºi nu sînt suficiente. Nu mai vorbesc de înrãmatul tablourilor, unde numãrul clienþilor a crescut de la lunã la lunã.

Avem clienþi ºi din Cluj, dar ºi din alte oraºe, în special din Transilvania.”.

Dar, cu toate cã acum în firma sa lucreazã cinci persoane, Danel Lucaciu nu a renunþat la meseria sa ºi lucreazã cot la cot cu ceilalþi. În atelierul sãu se realizeazã în jur de 300 de înrãmãri pe lunã, iar marea majoritate a clienþilor sînt artiºti, studenþi ºi elevi de la Arte Plastice. ªi comenzile nu lipsesc. De multe ori, un artist vine cu 20-30 de lu-

crãri la înrãmat, atunci cînd îºi pregãteºte o expoziþie. Cred cã cea mai mare comandã pe care am avut-o a fost de 97 de lucrãri.

Erau miniaturi, ºi acest gen de lucrãri sînt foarte pretenþioase ºi dificil de realizat”, îºi aminteºte el. Însã el are ºi un regret.

Fiindcã spaþiul de care dispune este insuficient ºi pentru vînzarea lucrãrilor de artã, a trebuit sã renunþe aproape de tot la aceastã activitate. „Acum caut un alt spaþiu pe care sã-l închiriez, ºi unde sã fac numai o galerie de artã. Atunci o sã pot organiza chiar ºi expoziþii”, îºi doreºte Lucaciu.

PUBLICITATE

FOTOGRAFII: LIVIU SCRIPCARU

„Trebuie sã ai ochi pentru asta” Prin atelierul lui Danel au trecut ºi lucrãri ale unor nume mari din pictura româneascã. „Mulþi clienþi doresc la un moment dat, dintr-un motiv sau altul, sã schimbe rama unui tablou, fie cã aceasta s-a deteriorat, fie cã nu le mai place. Aºa se face cã, pe lîngã tablourile multor pictori valoroºi din Cluj, am înrãmat ºi lucrãri de Tonitza, Ciucurencu, Corneliu Baba, Þuculescu sau Pericle Capidan. Acum, în Cluj existã tot mai mulþi colecþionari de artã, care participã ºi la licitaþiile mari de la Bucureºti, ºi apeleazã de multe ori la mine pentru a schimba o ramã veche. Este o meserie deosebitã, mereu mã întîlnesc cu situaþii noi, trebuie alese cu grijã, dupã cum e lucrarea, ºi rama ºi passepartout-ul, aºa încît sã se potriveascã cu tabloul, sã facã împreunã un tot unitar. Nu orice se potriveºte cu orice, trebuie sã ai ochi buni pentru a alege. Unii dintre clienþii noºtri mai vechi nici nu se mai obosesc sã aleagã o ramã sau un passepartout pentru tablou, ne lasã pe noi sã facem asta, doar ne întreabã cînd este gata lucrarea”, spune el.

E DUCAÞIE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ftr.ro

15

esenþial MINISTERUL CAUTÃ CONSILIERI PSIHOLOGICI Reprezentanþii Ministerului Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului susþin introducerea în ºcoli a consilierului psihologic, directorului educativ ºi mediatorului. Aceºtia sînt absolut necesari, pentru a preveni violenþa tot mai evidentã în ºcolile româneºti. Propunerea de înfiinþare a postului de director educativ în fiecare ºcoalã va fi inclusã în proiectul legii învãþãmîntului preuniversitar. Ministerul Educaþiei a decis deja în varã sã introducã în ºcoli mediatori pentru elevi ºi susþine cã trebuie pus accentul pe formarea ºi consilierea elevilor atît în timpul cursurilor, cît ºi în afara acestora.

ORIENTARE ºCOLARÃ

SECURITATE MAXIMÃ LA UTCN

Informaþii sigure z Economii de milioane de euro z Proiect în premierã naþionalã Profesorii ºi studenþii Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca Semnãtura digitalã pentru documentele electronice este echivalentã z (UTCN) sînt primii din þarã care pot folosi semnãtura digitalã cu o semnãturã olografã pentru documentele tipãrite ºi demonstreazã cã pentru perfecþionarea activitãþilor didactice. În cadrul Tîrgului o anumitã persoanã a scris sau a fost de acord cu documentul cãruia i s-a ataºat semnãtura. Acest tip de semnãturã furnizeazã un grad mult mai mare de securizare decît semnãtura olografã. Mai mult, semnãtura digitalã nu poate fi negatã; semnatarul documentului nu se poate disculpa mai tîrziu invocînd faptul cã a fost falsificatã. Astfel, prin acest mecanism este posibilã autentificarea mesajelor digitale, asigurînd destinatarul de identitatea expeditorului ºi de integritatea mesajului.

Internaþional „Universitaria”, în premierã la nivel naþional, a avut loc prezentarea „EUROWEX - O soluþie tehnologicã pentru aplicarea semnãturii digitale de notare a studenþilor ºi de monitorizare a activitãþilor didactice”. Proiectul pilot Eurowex a fost testat cu succes la Facultatea de Electronicã ºi Telecomunicaþii din Cluj, fiind coordonat de cãtre prof. dr. Mircea Giurgiu ºi avînd sprijinul direct al conducerii facultãþii ºi al Departamentului de Informaticã.

MIRCEA PÃTAC

patac@ftr.ro

UTCN

PE DIGITAL.

Mircea Giurgiu, cadru didactic al Catedrei de Comunicaþii, a prezentat acestã platformã sãptãmîna trecutã, în cadrul Tîrgului „Universitaria”. „Eurowex este un proiect european ºi are ca obiectiv securizarea informaþiilor din bazele de date ale universitãþilor cu privire la urmãtoarele aspecte: procesele de organizare a examenelor, procesele de notare a studenþi-

lor ºi raportarea activitãþilor didactice. Din ce în ce mai mult este nevoie de aceastã securitate a informaþiilor, în sistemele informatice. Pentru aceasta, folosim o tehnologie care se numeºte «semnãtura digitalã», prin intermediul cãreia poate fi verificatã autenticitatea ºi apartenenþa unui document cãtre un anumit generator de documente”, a declarat Giurgiu.

SECURITATE DE NIVEL ÎNALT. Principalul avantaj al a-

cestui program este certificarea cã datele trecute în format electronic sînt date reale. Pe Internet este posibil ca transferul dintre un client ºi un web server sã fie afectat de terþe persoane, însã, prin intermediul semnãturii digitale, prin criptare, acest fapt este evitabil. Pentru aceasta, existã o autoritate de certificare prin intermediul cãreia se verificã faptul cã semnãtura digitalã este autenticã. Dacã un utilizator trimite un document, destinatarul poate verifica auten-

ticitatea acestuia ºi dacã cel care a emis actul a semnat documentul ºi nu altcineva, alterarea acestui fiºier putînd fi depistatã imediat de cãtre destinatar.

AVANTAJ

UNIVERSI-

TAR.

Semnãtura digitalã este un cîºtig pentru universitãþile din România, deoarece uºureazã mult munca departamentelor administrative ºi sînt eliminate problemele generate de stocarea documentelor, transcrierile de date, iar securitatea

Eficienþã ºi costuri reduse Eurowex are ca scop internaþionalizarea tehnologiei semnãturii digitale, þinînd cont de „specificul” local ºi naþional ºi în conformitate cu normele europene în domeniu. În faza pilot el va fi validat în Italia, Spania, Polonia ºi România, cu perspectiva extinderii cãtre alte þãri europene. În Italia, nouã universãtãþi (printre care Universitatea din Bologna, Milano, Venezia ºi Cagliari) au adoptat deja platforma EUROWEX. Costurile sînt ceva mai ridicate decît la formele clasice de securitate, pentru fiecare utilizator fiind necesarã achiziþionarea unei semnãturi digitale proprii.

Aceasta se emite pe un an ºi costã în medie

30-40 euro, în funcþie de autoritatea care certificã semnãtura digitalã. „Este totuºi o soluþie mult mai convenabilã, procesele verbale fiind generate electronic, fãrã consum de hîrtie ºi fãrã erori, iar securitatea este asiguratã prin semnãtura digitalã. Noi am testat cu succes acest pilot Eurowex cu studenþii din anul III de la Facultatea de Electronicã si Telecomunicaþii, 56 de studenþi participînd la acest proiect. De asemenea, au fost 14 cadre didactice care au semnat notele cu semnãtura digitalã ºi personal de la Departamentul Informaticã a monitorizat toate aceste activitãþi”, a completat Giurgiu.

Elevii din ºcolile româneºti beneficiazã de un nou program antidrog intitulat „Prieteni, ajutaþi copiii sã spunã DA vieþii”. Astfel, la orele de consiliere ºi orientare ºcolarã, elevilor cu vîrste cuprinse între 14 ºi 16 ani li se vor prezenta materiale ºi filme elocvente despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri. Proiectul va fi implementat pe o duratã de doi ani, fiecare director de ºcoalã fiind obligat sã desemneze profesorii sau psihologii ºcolari care se vor ocupa de aceste cursuri. Proiectul are la bazã protocolul de colaborare semnat între Ministerul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului, Agenþia Naþionalã Antidrog ºi Asociaþia Rotary International.

BANI DE LICEU Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului continuã ºi în anul ºcolar 2007-2008 programul naþional de protecþie socialã „Bani de liceu”. Elevii care urmeazã cursurile liceale sau ale ºcolilor profesionale ºi care provin din familii ale cãror venituri nu depãºesc 150 de lei pe membru de familie, beneficiazã de un sprijin financiar de 180 de lei pe lunã. Din Cluj vor beneficia de ajutorul financiar 1602 elevi.

ROMÂNII VOR UNIFORME Subiectul uniformelor ºcolare

ºi calitatea managementului informaþiei sînt mult îmbunãtaþite. În plus, studenþii vor putea interacþiona mult mai bine cu universitatea, avînd la dispoziþie modalitãþile necesare de a obþine informaþii referitoare la parcursul universitar, competenþele ºi planificarea examenelor, termenelele de predare ale lucrãrilor. În plus, nu trebuie ignoratã nici posibilitatea de a se exporta, mult mai uºor ºi mai sigur, datele fiecãrui student cãtre alte insituþii de învãþãmînt.

1,2 MILIOANE EURO LA

100.000 DE STUDENÞI AU FOST ECONOMISITE DE UNIVERSITATEA DIN BOLOGNA, PRIN INTRODUCEREA SEMNÃTURII DIGITALE, ÎNTR-UN SINGUR AN

este readus în actualitate de un sondaj Gallup, comandat de Agenþia de Strategii Guvernamerntale. Astfel, 80% dintre repondenþi se pronunþã în favoarea reintroducerii uniformelor ºcolare în învãþãmîntul preuniversitar din România, în timp ce 8% din cei chestionaþi considerã cã uniformele ar fi potrivite la nivelul gimnaziului. Sondajul a fost realizat pe un eºantion de 1.153 persoane de peste 17 ani, considerat reprezentativ pentru populaþia adultã a României.

16

esenþial A DOUA ZI dupã alegerile pentru Parlamentul European, Corneliu Vadim Tudor, preºedintele Partidului România Mare, a declarat cã va demisiona din legislativul naþional, în acelaºi timp solicitînd parlamentarilor formaþiunii sã-i urmeze exemplul. Deputatul Daniela Buruianã a refuzat acest lucru ºi a criticat public liderii PRM, atrãgîndu-ºi, drept sancþiune, excluderea din partid.

Ulterior, Tudor a revenit asupra deciziei iniþiale, afirmînd cã, la rugãminþi insistente, nu va mai demisiona din Parlament.

ftr.ro

J OCURI

DE CABINET

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

DUPà EUROALEGERI, MULÞI PERDANÞI SE-ARATà Partidele necîºtigãtoare la „tragerea” pentru europarlamentare îºi evalueazã eºecul Liderii locali ai PRM, PNÞCD, PNG ºi PIN oscileazã între viziuni luminoase ºi reconfigurãri drastice Fostul europarlamentar Daniela Buruianã ºi foºtii ei colegi de partid, ne-excluºi din PRM

Tot luni, Cozmin Guºã (foto) a anunþat cã a demisionat din funcþia de preºedinte al Partidului Iniþiativa Na-

þionalã. Decizia lui Guºã e motivatã, potrivit acestuia, de faptul cã în statutul PIN se stipuleazã obligativitatea demisiei conducerii în cazul în care partidul obþine rezultate nesatisfãcãtoare. În acest caz, e vorba de scorul electoral slab pe care formaþiunea l-a obþinut la scrutinul din 25 noiembrie: doar 2,64% dintre românii prezenþi la vot au optat pentru Iniþiativa Naþionalã.

Liderul conservatorilor, Dan Voiculescu, a declarat cã aºteaptã demisia de onoare a tuturor ºefilor de organizaþii care au realizat sub 5% la euroalegeri. Pînã la închiderea ediþiei, preºedintele interimar al organizaþiei Cluj a Partidului Conservator, Helene Mãlai, nu a putut fi contactatã pentru o reacþie, fiind plecatã din localitate.

Marius Nicoarã (foto), preºedintele Partidului Naþional Liberal Cluj, a soli-

Dincolo de reconfirmarea statutului principalelor partide sau de surpriza liberalz democratã, rezultatele scrutinului pentru Parlamentul European (PE) ameninþã sã scoatã din joc formaþiunile politice legate de imaginea unui singur om.

Cel puþin pînã în 2009, grupãrile lui Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali ºi Dan Voiculescu vor sta pe tuºa Europei. La Cluj, liderii locali ai acestor partide se declarã fie dezamãgiþi, fie optimiºti, dar promit, la unison, schimbãri în interiorul organizaþiilor.

MIHAI GÃDÃLEAN

gadalean@ftr.ro

PNG SPERÃ ÎN DEMISII „DIN BUN SIMÞ”. La Cluj, partidul condus

citat organismelor centrale ale partidului sã demitã Biroul de Conducere Judeþean al PNL, inclusiv pe Nicoarã, din cauza slabei prestaþii la alegerile europarlamentare. „Am fãcut aceastã cerere deoarece PNL, în judeþul Cluj, a obþinut sub media pe þarã ºi pentru cã, probabil, în munca pe care noi am depus-o în teren, au existat anumite lacune referitoare la modul în care am informat electoratul vis-a-vis de realizãrile noastre”, a precizat Nicoarã. Dupã acceptarea cererii de cãtre Biroul Permanent de la Bucureºti, va fi numit un birou interimar care va pregãti noile alegeri pentru Biroul de Conducere Judeþean.

Ca o consecinþã a rezultatelor slabe obþinute în urma scrutinului pentru Parlamentul European, filiala Cîmpia Turzii a Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat a „migrat” în masã cãtre organizaþia clujeanã a Partidul Liberal Democrat, condusã de un alt fost þãrãnist, ªerban Rãdulescu. PLD a fost înregistrat oficial abia în martie a.c. ºi a constituit surpriza euroalegerilor, reuºind sã obþinã, pe plan naþional, 7,78% din voturi.

de Gigi Becali a obþinut doar 2,67% din voturi, rezultat considerat „foarte prost” de însuºi preºedintele organizaþiei judeþene, Pompiliu Manea. Deºi apreciazã cã Partidul Noua Generaþie a obþinut scoruri destul de bune în alte judeþe, Manea se declarã dezamãgit cã, în Transilvania, n-au reuºit sã treacã de 5% ºi considerã cã vina aparþine în principal organizaþiilor municipale ºi judeþene. „Nu neam implicat cum trebuie, nu ne-am mobilizat membrii noºtri sã meargã la urne. În comuna Jucu, de exemplu, avem 100 de membri cu adeziuni ºi am avut abia 30 de voturi!”, declarã Manea intrigat.

Acesta adaugã cã va exista cu siguranþã o restructurare la nivelul birourilor judeþene ºi municipale, apreciind cã schimbarea cea mai drasticã se va produce în organizaþia Cluj-Napoca. „Nu pot sã dau nume, pentru cã încã nu am efectuat nici o analizã. Dar vor fi demisii! Eu sper cã vom avea bunul simþ sã ne retragem cei care am greºit”, completeazã preºedintele PNG Cluj, adãugînd totodatã cã partidul a pierdut doar o bãtãlie, nu întreg rãzboiul.

URSUL CARPATIN EºUEAZÃ ÎNTRE GHILIMELE. În ceea ce pri-

veºte Partidul Iniþiativa Naþionalã, acesta se situeazã pe o pantã mult mai optimistã. Preºedintele organizaþiei judeþene, Dorin Apahidean, considerã cã ratarea intrãrii în Parlamentul European e una relativã: „Eºecul trebuie pus între ghilimele, eventual. E eºec cã nu am reuºit sã depãºim pragul ºi sã intrãm în PE, dar faptul cã eram cotaþi la 1% ºi am obþinut peste 3% nu e un lucru rãu.” Ba dimpotrivã, crede acesta, e o confirmare cã partidul a evoluat în timp ºi cã urmeazã un trend pozitiv.

Consolarea faþã de insuccesul din 25 noiembrie vine ºi din prioritizarea obiectivelor PIN. Accederea în legislativul european nu era oricum o þintã principalã, în opinia lui Apahidean, care spune cã, iniþial, partidul nici nu dorea sã participe la acest scrutin. „Obiectivele noastre sînt alegerile locale, apoi cele parlamentare ºi, în final, prezidenþialele.”

Totuºi, preºedintele PIN Cluj vede o ratare în aprecierea greºitã a „împrejurãrilor favorabile”: „Noi ne bazam pe slaba prezenþã la vot, considerînd-o un a-

vantaj. Dar s-a întîmplat invers. Electoratul nostru e format din nemulþumiþi.

Or, de aceastã datã, nemulþumiþii nu s-au prezentat la vot”, regretã Apahidean.

Sârbu a rãspuns: „Sînt decizii unilaterale de voinþã. Din pãcate, la PNÞCD e liniºte...” Iar dupã demisia în bloc a filialei Câmpia Turzii ºi trecerea la liberaldemocraþi, e ºi mai liniºte.

LA ÞÃRÃNIºTI, E LINIºTE DUPÃ FURTUNÃ. Radu Sârbu, preºedin-

BURUIANÃ ºI FURT LA DRUMUL MARE. ROMÂNIA MARE.

tele Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin-Democrat Cluj, e de pãrere cã formaþiunea sa este adevãratul artizan al aderãrii României la Uniunea Europeanã ºi, prin urmare, e cu atît mai trist faptul cã „a ratat ºansa de a ajunge în Europa la rîndul sãu”. De asemenea, Sârbu considerã cã PNÞCD a încercat sã desfãºoare o campanie electoralã proactivã, aducînd în atenþia opiniei publice „dosarele europene ale României”, dar cã aceastã campanie a cãzut în gol: „A fost o deturnare diversionistã a dezbaterii pe un subiect fals, schimbarea sistemului de vot, deturnare provocatã de preºedintele Traian Bãsescu pentru a se cupla la campania Partidului Democrat.”

Pe de altã parte, Sârbu recunoaºte cã partidul sãu are slãbiciunile lui, în special în ceea ce priveºte comunicarea ºi managementul politic. Preºedintele PNÞCD Cluj priveºte ca normale demisiile unor lideri pe fondul eºecului electoral. Întrebat dacã se aºteaptã asemenea „mutãri” ºi în cadrul partidului sãu,

Gheorghe Funar, senator PRM de Cluj, îºi înscrie declaraþiile în linia obiºnuitã a partidului, afirmînd cã s-a furat ca-n codru la alegerile pentru PE. „Nu pot sã detaliez acum, am scris 8-10 pagini pe tema asta ºi o sã puteþi sã citiþi în Tricolorul.” Cauzele interne care au dus la un scor electoral slab pentru PRM ar fi, în viziunea fostului primar al Clujului, slaba campanie care s-a fãcut ºi „alte motive pe care le-au avut unii colegi din teritoriu de a nu se antrena în campanie”.

Pe Funar nu-l sperie rezultatele slabe de la europarlamentare, afirmînd hotãrît cã se vor pune pe treabã ºi cã vor obþine, cu siguranþã, rezultate foarte bune la alegerile locale. În ceea ce priveºte gîndirea ºi rãzgîndirea liderului Corneliu Vadim Tudor de a demisiona din Parlament, Funar îl scuzã pe acesta: „E ºi el om, la fel ca noi.” Nu se aºteaptã la alte demisii sau convulsii de ordin politic: „Deocamdatã, e o bucurie în rîndul filialelor partidului, inclusiv la Cluj, cã am scãpat de o «buruianã».” E vorba despre fostul europarlamentar Daniela Buruianã, proaspãt exclusã din partid ºi, conform senatorului Funar, viitoare membrã a Partidului Democrat: „S-a supãrat pe partidul care a fãcut-o deputat patru mandate. Acum, am auzit cã va trece la PD. E bine, cã ei aveau numai flori, acum sã aibã ºi o buruianã...”

Cît au cîºtigat perdanþii în Cluj z Partidul România Mare z Partidul Iniþiativa Naþionalã z Partidul Noua Generaþie – Creºtin Democrat z Partidul Conservator z Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat

4,66% 3,37% 2,67% 1,5% 1,45%

O PINII

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

CITADINE

DE OVIDIU PECICAN

pecican@ftr.ro

Primul semn al mutaþiei ce se anunþã deja este cã la referendumul ºi votul pentru europarlamentare s-au prezentat mai puþini clujeni decît într-un singur mall dintre cele devenite peste noapte vedetele strãlucitoare ale vieþii oraºului de sub Feleac

ÎN PATRIA DE LUX

DE SABIN GHERMAN

gherman@ftr.ro

L-aº numi pe Tokes marele singuratic. A strîns aproape trei procente ºi jumatate, cu o încãpãþînare ºi o voinþã de invidiat. ªi, înainte ca unii sã-l înjure, de obicei în ungureºte, ar trebui sã se întrebe dacã ei ar fi avut vreodatã curajul de a candida ca independenþi

ftr.ro

VOTUL ºI MALL-UL O foarte recentã dezbatere publicã pe tema agriculturii ºi a destinului ei în România, intratã de-acum în Europa, a relevat nu numai decesul iminent al unei civilizaþii de tip patriarhal, non-urbanã, ci ºi efectele colaterale ale diluãrii universului de sate care, pînã mai ieri, alcãtuia þara noastrã. Unul dintre acestea este, lucru ºtiut, transferul postbelic al multor locuitori rurali la oraº ºi convertirea lor, mãcar în parte, la condiþia citadinã. La Cluj, cel puþin, mãnãºturizarea ºi mãrãºtizarea metropolei transilvane a însemnat tocmai acest aport uman: comasarea ºi anonimizarea în cartiereledormitoare, pe de o parte, dar ºi efasarea parþialã a ºtaifului cãrturãresc interbelic al Oxfordului de pe Someº.

Sociologii, istoricii ºi antropologii culturali au tot comentat aceastã mutaþie din vremea industrializãrii, iar maghiarii au preferat adeseori sã vadã în ea mai ales latura de politicã naþionalistã din vremea lui Ceauºescu, preocupat mãcar în parte sã asigure o predominanþã etnicã româneascã în oraºele mari ardelene. De puþin timp însã – ultimii cîþiva

ani, ultimele luni ºi chiar sãptãmîni –, peisajul s-a modificat din nou, cel puþin la fel de dramatic ca atunci cînd marea industrie de tip stalinist a schimbat faþa României prin atragerea þãranilor dezabuzaþi de colectivizare pe poarta fabricilor ºi uzinelor pe care strãlucea steaua cea roºie. Explozia aglomerãrilor de magazine pe care, cu un termen transatlantic, le numim deja ºi noi mall-uri, blocatã cu succes de naþionalismul nostalgic al fostului primar ºi al forþelor pe care le exprima, are o semnificaþie la fel de importantã ºi atrage dupã sine consecinþe tot atît de vizibile ca proletarizarea þãrãnimii. Aceste noi microraioane, aceºti sateliþi ai urbanismului plasaþi la intrãrile oraºului atrag, prin mirajul decorului, al ofertei ºi al noutãþii, mulþimi neobosite de consumatori, convertindu-i la ceea ce mulþi ºtiau doar din filme ori din poveºtile altora, religia unui nou tip de hedonism.

Lucrãtorul pãmîntului ajuns angajat industrial trebuia, conform teoretizãrilor lui Marx ºi ale epigonilor sãi, sã acceadã la o nouã conºtiinþã a aparte-

nenþei ºi la o altfel de situare socialã. Ce fel de conºtiinþã va genera însã stupefacþia de a te regãsi sub o cupolã uriaºã, printre havuzuri ºi palmieri, pe strãzi întregi de magazine ºi în mari scuaruri pline cu mese unde se înfulecã mîncãruri din repertoriul mai multor rase? A spune cã e vorba doar de consumism mimetic occidentalizant ar însemna superficialitate, mai cu seamã cã subiecþii umani ai acestei experienþe sînt cei ieºiþi – cu circa douã decenii în urmã – din atrocea penurie ceauºistã. Noua ambianþã, cu propunerile ei policrome ºi generoase, se înfãþiºeazã acum ademenitoare în faþa celor goniþi odinioarã din satele depopulate între timp, a celor nicicînd adaptaþi în totalitate la stilul de viaþã citadin, oferind nu doar mai mult, dar ºi cu totul altceva decît beneficiile citadinismului socialist. ªi primul semn al mutaþiei ce se anunþã deja este cã la referendumul ºi votul pentru europarlamentare s-au prezentat mai puþini clujeni decît într-un singur mall dintre cele devenite peste noapte vedetele strãlucitoare ale vieþii oraºului de sub Feleac.

PARTIDE CU OASE DE STICLÃ Aparent fãrã mizã, alegerile pentru Parlamentul European au reglat piaþa politicã din România cum nici cel mai exigent alegãtor n-ar fi putut s-o facã. Dupã o campanie electoralã de-a dreptul lãlîie, dupã discursuri total în afara temelor cu adevãrat importante pentru (noii) europeni, 25 noiembrie nu a fost decît o zi în care oamenii s-au dus la vot cu sentimentul cã, ºi aºa, la televizor nu e mare lucru de vãzut.

Candidaþii au preferat sã ascundã adevãrurile care, cred ei, ar fi nãscut întrebãri pentru electorat – de pildã, nimeni nu a avut curajul sã spunã cã la Strasbourg sau Bruxelles aperi în primul rînd interesele grupului ideologic la care eºti afiliat. Mai mult, niºte domni în costume impecabile, dar cu opinci în picioare, te îmbiau sã «rãmîi român în Europa» - dupã imaginea promovatã - un fel de prostu’ satului; alþii clamau, nici mai mult nici mai puþin, renegocierea tratatului de aderare; conservatorii pregãteau un statut al românilor din Ardeal(?).

Toate aceste teme sînt în primul rînd reacþii tîrzii la cronica lipsã de consis-

tenþã a partidelor, în totalitatea lor. Este prima luptã electoralã în care toþi combatanþii sînt învinºi. Mult mai interesant este ceea ce se întîmplã dupã ziua votului – prizonieri ai temelor de politica internã, farseuri ºi demagogi la minut, majoritatea liderilor au intrat în sevraj. N-au fost obiºnuiþi cu analizele dure, s-au uitat cãtre Bruxelles ca la o nouã Înaltã Poartã ºi atît. Iepuri cu rãget de leu, dorm de ani buni – trezirile lor sînt mai mult spasme.

Nimeni nu a venit sã spunã vreodatã: «sînt Cutare/escu, cred cã în treizeci de ani România ar trebui sã arate aºa – este proiectul meu pentru acestã þarã.»

Practic, 25 noiembrie e aproape zi aniversarã – e ziua dispariþiei PRM, ziua în care PNÞCD-ului nu i se mai fac nici mãcar parastase – alþii, ca PIN, au murit ca tinere speranþe. Este ziua în care cel mai fericit este cel care a pierdut mai puþin.

L-aº numi pe Tokes marele singuratic. A strîns aproape trei procente ºi jumatate, cu o încãpãþînare ºi o voinþã de invidiat. Nu sînt partizanul lui, dar el va

fi, pentru ani buni de aici înainte, cel mai respectat europarlamentar român la Strasbourg. ªi, înainte ca unii sã-l înjure, de obicei în ungureºte, ar trebui sã se întrebe dacã ei ar fi avut vreodatã curajul de a candida ca independenþi.

Ce va urma? Prieteniile subite se poartã de obicei cu pistolul sub masã – de aceea, noi majoritãþi parlamentare ferme nu se vor putea face (deja, dupã nebunia cu mãrirea pensiilor, unii disperaþi au anunþat cã susþin salariul minim de 540 de lei, în ciuda puseului de febrã economicã). Alþii nu vor înþelege niciodatã diferenþa dintre sondajul de opinie ºi lehamitea purã, aproape cinstitã – vor fi surprinºi sã afle cã, pe lîngã pediºti, pesediºti, udemeriºti ºi ce-or mai fi, existã ºi o specie mai aparte, mai puþin spectaculoasã: românul-pur-ºi-simplu. Nu prea apare la televizor, nu-i vezi poza în ziare, cam chiulangiu ºi persiflant, dar se vorbeºte despre el în ºoaptã, ca odinioarã despre babe din acelea de pun oasele la loc.

17 SITUAÞIUNEA ROMÂNEASCÃ din urbea lui Bucur

DE IOAN GROºAN

grosan@ftr.ro

CUI ÎI E FRICÃ DE CFR CLUJ? Multora. În primul rînd, aranjorilor din bucureºteanul „triunghi al Bermudelor” (Dinamo, Steaua, Rapid) în care, an de an, de zeci de ani, de fapt, (cu excepþii infime: F.C.Argeº, Petrolul Ploieºti), s-au înecat toate echipele provinciei. ªi, brusc, aproape fãrã veste, în acest triunghi cade Tungusul CFR Cluj, provocînd un tsunami insomniac ºi lui Gigi Becali ºi lui Copos ºi lui Miticã Dragomir ºi acþionarilor (mai mult sau mai puþin tuciurii) din ªoseaua ªtefan cel Mare y compris Sfînt.

Ce deranjeazã la CFR Cluj? La o judecatã rapidã, cred cã profesionalismul: jucãtorilor, antrenorilor, diriguitorilor clubului. Într-un campionat dominat de amatorism (nu în sens financiar, fireºte, cãci cel puþin la nivelul primului eºalon se învîrt sume colosale), de diletantism, de brutale intruziuni ale patronilor în treburile specifice ale directorilor tehnici, de corupþie de la A-ul federaþiei pînã la Z-ul cutãrui maseur, de promovarea ºi umflarea cu pompa (inclusiv în mass-media) a unor false valori, „multinaþionala” clujeanã a adus firescul unei întreceri al cãrei rezultat se obþine numai pe teren. Nu voi spune cã investitorii CFR-ului sînt niºte îngeri. Într-o junglã precum e campionatul nostru nu te poþi descurca numai cu un cuþitaº; trebuie sã ai ºi tu la îndemînã o macetã. Însã faþã de mînãriile „granzilor”, clujenii par niºte dulci copii.

Sînt absolut convins cã, în retur, „cooperativa” bucureºteanã ºi sateliþii ei judeþeni vor pune tunurile pe CFR. Totul e ca acest club sã reziste psihic primelor insuccese (fiindcã ele, inevitabil, vor veni) ºi sã rãmînã solida construcþie „chezarocrãiascã” prefiguratã pînã acum.

18

esenþial „SPECTACOLUL LUMII” Luni, 3 decembrie, de la ora 18

ftr.ro

T ERAPIE

INTENSIVÃ

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

MOARTEA CARE TE SCAPÃ DE MOARTE Acord informat versus acord prezumat z Miturile transplantului

În România, cînd spui z transplant spui încã performanþã medicalã. Cu o is-

Casa de culturã a studenþilor gãzduieºte un spectacol care marcheazã Ziua internaþionalã a persoanelor cu dizabilitãþi. Spectacolul este organizat de cãtre Direcþia generalã de asistenþã socialã ºi protecþie a copilului Cluj în colaborare cu Asociaþia studenþilor de la Asistenþã socialã Cluj-Napoca ºi Fundaþia Pontes. La finalul spectacolului va fi vernisatã o expoziþie de obiecte lucrate de persoane cu dizabilitãþi, iar lucrãrile vor fi oferite spre vînzare.

PLATA ºI COPLATA Vicepreºedintele PLD, Mircea Cintezã a anunþat într-o conferinþã de presã la Cluj cã se lucreazã la un proiect de lege pentru ca spitalele sã fie obligate sãºi asigure numãrul optim de specialiºti. O a doua propunere a liberaldemocraþilor anunþatã de Cintezã se referã la instituirea asigurãrilor private de sãnãtate, care sã dea cetãþenilor posibilitatea sã acceadã la servicii medicale pe mãsura plãþilor. „Dacã am introduce permisiunea ca instituþiile medicale de excelenþã sã capete o coplatã care sã se adauge celei fãcute de sistemul public, am permite asigurãrilor private sã susþinã aceastã coplatã prin abonament.

Pacientul nu va fi obligat sã suporte din buzunar sute sau mii de euro pentru operaþii complicate”.

PESTE 9000 DE TALOANE RETURNATE Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Cluj informeazã persoanele care nu au intrat în posesia taloanelor pentru analize gratuite eliberate în cadrul Programului naþional de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaþiei cã taloanele pot fi ridicate începînd din aceastã lunã de la sediul Casei, str. Constanþa nr.

5. La CJAS Cluj existã pînã în acest moment 9333 de taloane pentru analize, returnate.

torie autohtonã scurtã, transplantul este încã o raritate în viaþa medicalã de la noi: rar ºi aproape numai în familie, de la mamã la fiu ºi de la frate la cumnat. Mai putem numãra, ca sã iasã la socotealã ºi anunþurile tip „vînd rinichi”. Nici aºa, socoteala nu iese. Socotelile serioase ale sistemului medical nu ies niciodatã dacã nu vin... de sus.

ANCA GEORGESCU georgescu@ftr.ro

TOATE BUNE, MAI PUÞIN PREZUMÞIA. La Cluj, cînd spui transplant, spui Lucan. Ce spune Lucan? Cã transplantul e, orice s-ar spune, un miracol „în ciuda faptului cã trãim în România, o þarã care dã atît de multe rateuri în atît de multe domenii”. Mai mult, din acest an s-a rezolvat ºi problema banilor. Pentru prima datã Ministerul Sãnãtãþii reuºeºte sã gãseascã finanþare completã pentru programele de transplant. Toate problemele concrete fiind rezolvate, trebuia sã gãsim totuºi un bãþ de pus la roatã: acordul informat versus acordul prezumat. În România, singura formã legalã de realizare a transplantului de organe de la un pacient aflat în moarte cerebralã este cererea acordului familiei. Practica nu dã rezultate însemnate. Cel puþin în domeniul transplantului renal, se realizeazã un singur transplant la douãsprezece noi cazuri de insuficienþã renalã cronicã apãrute. Aºa încît, specialiºtii în domeniu încearcã sã impunã o legislaþie care sã înlocuiascã acordul informat cu acordul prezumat; mai exact, dacã nu ai spus în timpul vieþii cã nu doreºti sã devii donator, odatã aflat în moarte cerebralã se poate considera cã eºti de acord ca organele tale sã fie prelevate ºi transplantate oricãrei persoane care are nevoie de ele.

Victimele lipsei de donatori 40.000 de cetãþeni europeni sînt înscriºi pe listele de aºteptare pentru un organ, iar în fiecare zi, zece din ei mor pentru cã donatorii nu apar. 80% din cei care au nevoie de un transplant de inimã mor în decurs de un an ºi jumãtate de la înscrierea pe lista de aºteptare.

Media europeanã pentru numãrul de donatori, raportatã la fiecare milion de locuitori, este de 20. În România, media este 0,5. În Slovacia media este 36. În Uniunea Europeanã doar cinci þãri din 27 mai cer acordul familiei. Celelalte þãri au în vigoare acordul prezumat.

ORGANUL

DE CULT.

Legea care reglementeazã transplantul de organe în România a fost adoptatã prin asumarea rãspunderii guvernului Tãriceanu ºi, se spune, a fost special gînditã pentru a interzice acordul prezumat. Vasile Astarãstoaie, secretarul Colegiului Medicilor din România ºi preºedintele Comisiei de Bioeticã din Ministerul Sãnãtaþii e de pãrere cã acordul prezumat înseamnã tratarea corpului uman ca un obiect ºi cã în nici un

caz România nu e pregãtitã pentru aºa ceva. Argumentaþia se mai completeazã cu noþiuni pe alocuri halucinante: cultul românesc al morþilor nu permite, nu ne lasã sau „transplantul este o formã de canibalism nonoral, Ministerul se opune”.

Eugen Nicolãescu, ministrul care zice-se s-a opus, se opune opunerii ºi declarã candid: „Nu mi s-a spus cã s-a discutat aºa ceva. Dacã ºtiam cã s-a respins formula acordului prezumat, aº fi luat atitudine”.

A doua problemã a opoziþiei este, dupã cum urmeazã: „ficaþii, rinichii sau inimile celor morþi ar putea deveni marfã în mîinile traficanþilor de organe”.

SPECIALIºTII PUND. „Un pacient

RÃS-

aflat în moarte cerebralã poate fi operat în vederea recoltãrii de organe doar într-un spital specializat.

Nu poþi sã iei ficatul sau inima unui om într-o camerã de hotel sau într-o pãdure, dacã vrei sã o foloseºti apoi într-un trans-

plant. Dupã aceea, sînt doar ºase centre în România unde aceste organe pot fi transplantate. Cei care cred cã acordul prezumat va creºte traficul de organe nu ºtiu ce vorbesc”, este de pãrere Victor Zota, preºedintele Agenþiei Naþionale de Transplant, Bucureºti. Adrian Bãrbos, medic la Institutul de Transplant Renal Cluj spune: „ªtiþi, poate nu am dreptate, dar mã gîndesc cã trebuie sã existe oameni pe lista noastrã de aºteptare care sã se gîndeascã la un moment dat: Oare nu moare nimeni ca sã primesc eu rinichiul sau alt organ, ca sã nu mor?

Asta e partea umanã, de înþeles.

De aceea legea trebuie sã fie foarte clarã, fãrã dubii, inatacabilã, sã nu poatã nimeni sã spunã cã doctorul deabia aºteaptã sã spuna cã omul e mort ºi sã-i ia organele ºi sã bage banii în buzunar, aºa cum se mai aude. Asta e o aberaþie.”

CLUJENII DESPRE TRANSPLANTUL DE ORGANE

CAMPANIE DE VACCINARE ANTIGRIPALà A început cea de-a treia ºi ultima etapã de vaccinare antigripalã gratuitã a persoanelor considerate ca prezentînd un risc mare de îmbolnãvire. În aceastã etapã se prevede administarea a 1.500.000 de vaccinuri adulþilor care au depãºit 65 de ani ºi celor cu boli metabolice cronice, inclusiv diabet zaharat ºi disfuncþii renale. Campania se poate prelungi, în funcþie ºi de evoluþia epidemiologicã, pînã în luna februarie a anului viitor.

MARIANA FELECAN, CONTABIL Eu am avut un frate care a murit la 33 de ani, student la Conservator fiind, pentru cã nu am gãsit un donator de rinichi. ªi la vremea aia în România nu se fãcuserã decît patru transplanturi, la Bucureºti. Acuma dacã se face ºi la Cluj nu trebuie decît sã ne deºteptãm. Fiica mea e asistentã medicalã la Nefrologie ºi îmi povesteºte multe nenorociri care n-ar mai fi dacã lumea ar face pasul ãsta. Toþi sîntem trecãtori.

ALEXANDRU BOKOR, PENSIONAR Nu ºtiu, nu m-am gîndit. Poate cã aº fi de acord.

E ceva care pare normal, dar e o întrebare care te pune pe gînduri.. Dacã ar fi sã iau decizia asta pentru altcineva cred cã aº lua-o mai uºor, dar dacã e vorba de mine, de corpul meu, nu ºtiu... Cred cã accepþi mai uºor dacã organele ajung la cineva cunoscut, dar la un strãin... depinde în ce moment te prinde.

LUMINIÞA MICU, TERAPEUT De ce nu? Dacã þi se spune clar cã nu mai existã ºanse. Asta e problema, cã în faþa morþii nu te dai bãtut uºor ºi speri ºi dacã nu mai ai ce spera. Eu am un frate care face dializã ºi ºtiu prin ce trec ºi el ºi familia lui.

De ce sã nu ajuþi alte vieþi cu niºte organe care oricum putrezesc în pãmînt, nu? Dacã nu mai e spirit, organele nu mai conteazã.

S TIL

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

DE VIAÞÃ

ftr.ro

UN MOFT PERICULOS

19

esenþial 5 MILIOANE DE FUMÃTORI MOR ANUAL

Stomatologii avertizeazã asupra pericolelor cauzate de bijuteriile pentru dinþi Pînã nu demult în cabinetul stomatoz logului mergeam sã ne tratãm o carie sau sã ne scoatem o mãsea. Însã, datoritã capriciilor unor clienþi, stomatologii ºi-au inclus pe lista serviciilor ºi aplicarea de bijuterii diverse pe dantura clienþilor. Cã aratã bine, nimeni nu contestã, dar dacã e sãnãtos sã ne lipim pe dinþi pietre sclipitoare, existã unele îndoieli. Vorba dentistului: sã învãþãm înainte sã ne spãlãm bine pe dinþi!

LAURA ªUTEU

În urma unui studiu fãcut de cercetãtorii americani, pînã în anul 2030 numãrul deceselor provocate de fumat se va dubla, ajungînd cam al 10 milioane pe an. Cele mai multe victime se înregistreazã în rîndul þãrilor cu o economie în curs de dezvoltare, în timp ce numãrul deceselor din cauza fumatului în þãrile cu economie avansatã se micºoreazã. Fumatul provoacã afecþiuni medicale foarte grave cum ar fi cancerul la plãmîni, la gît sau la vezicã.

Statele Unite ale Americii ºi China sînt cei mai mari producãtori de tutun din lume, iar þãrile cu cel mai mare numãr de fumãtori sînt Yemen, China ºi Cambogia.

suteu@ftr.ro

CUM SE FACE? Aplicarea ºtrasurilor pe dinþi este o procedurã care nici nu dureazã mult ºi nici nu este dureroasã. Operaþiunea presupune o demineralizare a locului unde acestea vor fi lipite. Chiar ºi aºa, un zîmbet „asezonat” cu o mãrgicã sau chiar un diamant nu poate dura la nesfîrºit „Viaþa unei bijuterii dentare nu este prea lungã. Rezistã cam douã, trei luni, nu mai mult. Iar dacã vrei sã reziste chiar ºi atît este recomandat sã nu mesteci gumã sau sã mãnînci alimente prea dure”, spune dr. Lucia Bãlþan. Procedura þine de cosmetica dentarã. În urma demineralizãrii, pe locul unde va fi aplicat ºtrasul se folosesc anumite lacuri ºi lianþi care vor þine bijuteria lipitã de dinte. Însã, vitalitatea acestuia are de suferit în timp, iar pentru smalþul dinþilor acest capriciu nu este foarte sãnãtos.

Pe lîngã acestea, dintele ales pentru a purta aceastã bijuterie este mult mai expus apariþiei cariilor.

NU

1 DIN 5 COPII E OBEZ

COSTÃ MULT.

Cei mai pasionaþi de astfel de piercing-uri sînt, desigur, tinerii.

Modelele variazã de la pietricele semipreþioase la altele cu adevãrat preþioase, de la steluþe din aur galben sau alb la iniþialele persoanei în cauzã, de exemplu. Bijuteriile pentru dinþi se pot gãsi la magazinele specializate în comercializarea de materiale sau aparaturã dentarã. De cele mai multe ori, aceste piercing-uri se obþin la comandã.

Preþul variazã în funcþie de natura materialului din care este fãcut, însã tariful aplicãrii acestuia pe dinte se ridicã undeva la 60 de lei.

Procedura dureazã în jur de 20 de minute ºi nu necesitã anestezie.

Nu meritã riscul

Avertizarea medicilor dentiºti este cã un astfel de moft poate sã provoace, în timp, probleme de care orice pacient se poate lipsi. „Patologia românilor în general e mult prea complicatã ºi nu cred cã e cazul sã o augmentãm cu astfel de capricii. Tinerii, cãci în special ei sînt adepþii acestor piercing-uri, ar trebui

mai bine sã ºtie cã un detartraj o datã la ºase luni sau un periaj sînt mult mai necesare, decît sã poarte pentru cîteva sãptãmîni aceste pietricele colorate. Din pãcate, sîntem încã preocupaþi „sã sclipim” în faþã, iar ce se întîmplã în spate nu mai intereseazã pe nimeni”, spune dr.

Lucia Bãlþan.

Dentiºtii Clujeni au organizat un festival inedit

Artã în loc de durere Medicii stomatologi din Cluj se vor reuni la sfîrºitul acestei sãpz tãmîni într-o formulã mai puþin obiºnuitã. Între 29 noiembrie ºi 2 decembrie va avea loc prima ediþie a Festivalului Dinþilor. Nu este vorba despre vreun congres ºtiinþific, simpozion sau tîrg cu temã medicalã, ci despre un eveniment artistic. Prin urmare, în cadrul acestui festival comunitatea dentiºtilor din Cluj va putea sã îºi etaleze hobby-urile ºi abilitãþile artistice. Evenimentul cuprinde expoziþii ºi concursuri fotografice, spectacol de pantomimã, prezentare de carte, concurs de picturã pe ºevalet ºi concursuri de compunere de poezie sau povestiri dupã cuvinte cheie, iar protagoniºtii acestor activitãþi fac parte exclusiv din breasla stomatologicã.

INTEGRARE. Festivalul Dinþilor se va desfãºura în premierã naþionalã la Cluj weekendul acesta. Iniþiativa unui asemenea eveniment inedit au avut-o medicii stomatologi mai tineri ºi chiar unii dintre studenþii Facultãþii de Stomatologie. Festivalul este sprijinit de Asociaþia Medicilor Dentiºti cu Practicã Privatã din România, alãturi de Asociaþia de Foto-

grafie ºi Piaþa Medicalã. Organizatorii urmãresc prin acest demers sã îi implice pe noii membri ai Asociaþiei Dentiºtilor în activitãþile atît profesionale, cît ºi artistice ale breslei stomatologice. „Festivalul Dinþilor þinteºte integrarea medicilor tineri ºi chiar a studenþilor la Stomatologie, în breasla noastrã. Noi privim acest eveniment ca un fel de team building, prin care sã

consolidãm relaþiile dintre medici. Totodatã, îi ºi stimulãm pe aceia dintre noi care au ºi alte talente, în afara practicii medicale. Mediul creat va fi unul mai puþin profesional, de aceea credem cã aceºtia îºi vor demonstra abilitãþile artistice în faþa colegilor”, a spus unul dintre organizatori, dr. Marius Bud.

SEARA ºI TEMA . Fiecare zi a festivalului are o temã: arta, muzica ºi literele. În seara de vineri, intitulatã „Zîmbetul în artã”, are loc concursul în urma cãruia medicii dentiºti vor alege pictorul cel mai îndrãgit dintre ei.

Expoziþia de picturã ºi fotografie, cea de goblenuri sau concursurile de picturã pe ºevalet sau de fotografie vor demonstra alte talente. De Ziua Naþionalã a României, adicã sîmbãtã 1 decembrie, seara festivalului poartã numele de „Zîmbetul în muzicã”.

Capul de afiº al serii îl þine concertul formaþie rock „The Amsterdams”, alãturi de un spectacol de pantomimã. Ultima searã a festivalului va dezvãlui abilitãþile stomatologilor într-ale scrisului.

Seara intitulatã „Zîmbetul literelor” se deschide cu prezentarea unei cãrþi scrisã de medicii dentiºti, care conþine atît prozã cît ºi poezie. Cele trei zile ale primei ediþii al „Festivalului Dinþilor” se vor încheia cu premierea celor mai talentaþi medici dentiºti.

PUBLICITATE

Studii recente aratã cã în Europa unul din cinci copii, între 2 – 10 ani, este obez. Supraponderalitatea la copii este cauzatã cel mai adesea de alimentaþia de tip fast food, de consumul de dulciuri sau sucuri nenaturale sau de lipsa exerciþiului fizic. Medicii recomandã ca riscul obezitãþii sã fie înlãturat încã din perioada prenatalã, prin controlarea greutãþii mamei. În perioada imediat postnatalã se recomandã alãptatul ºi stabilirea unui program de masã regulat. În perioada preºcolarã ºi ºcolarã se recomandã eliminarea excesului de dulciuri, sucuri gazoase ºi sedentarismului.

ftr.ro

20

S TIL

DE VIAÞÃ

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

1 Decembrie, Ziua mondialã SIDA, atenþioneazã oamenii asupra pericolelor acestei maladii

11.915 Coincidenþã sau simplu ghinion, ziua de 1 decembrie nu este z doar Ziua Naþionalã a României, ci ºi ziua mondialã SIDA. De aceea, aceastã a doua semnificaþie a trecut neobservatã aproape

de fiecare datã. Despre acest flagel al umanitãþii s-a vorbit însã mult în ultimii ani, iar despre statisticile care plasau România pe locuri „fruntaºe”, de asemenea.

CORINA BRÃDIºTEANU ºi a constat în testãri HIV gratubradisteanu@ftr.ro

TESTÃRI ºI

PREZERVA-

TIVE GRATUITE. Anul acesta, Ziua mondialã SIDA se desfãºoarã sub sloganul „Stop SIDA! Onoraþi-vã promisiunile!”, acest logo fiind comun pentru intervalul 2005-2015. În România trãiesc în prezent 11.915 persoane infectate cu HIV/SIDA (adulþi ºi copii), iar 4.745 au murit pânã acum datoritã acestei boli. În anul 2006, numãrul cazurilor noi de HIV/SIDA depistate a fost de 290, conform datelor Ministerului Sãnãtãþii. Campania de conºtientizare asupra pericolului infecþiei HIV/SIDA s-a derulat la Cluj pe perioada 26-28 noiembrie PUBLICITATE

ite, organizarea unor puncte informative ºi distribuire de pliante, strîngere de donaþii pentru a-i ajuta pe copiii infectaþi HIV, distribuire de prezervative ºi organizarea unei conferinþe susþinutã de Lucia Alb, psiholog în cadrul SECS, pe tema discriminãrii persoanelor seropozitive ºi a modului în care ar trebui sã relaþionãm cu ele. Studenþii de la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie, organizatorii campaniei, i-au avut ca parteneri pe colegii lor, studenþi ai Universitãþii Tehnice Cluj Napoca, precum ºi specialiºti ºi voluntari de la SECS Cluj-Napoca ºi de la ACCEPT România. Miercuri, fi-

ROMÂNI AU VIRUSUL HIV, PROTEJAÞI-VÃ!

Abstinenþa ºi fidelitatea

Pentru a preveni infecþia HIV, putem folosi „strategii” simple: utilizarea prezervativului, abstinenþa, testarea HIV ºi fidelitatea. Ultima combinaþie (testare+fidelitate) este o metodã de eliminare a riscurilor de infectare HIV cu douã condiþii: testul HIV sã fie efectuat la ºase luni de la un posibil contact infectant cu o altã persoanã ºi respectarea strictã a fidelitãþii faþã de partenerul de cuplu sau utilizarea prezervativului în relaþii cu oricare alt partener ocazional. Cei interesaþi sã afle mai mult sau cei care au nevoie de ajutor se pot adresa profesioniºtilor de la SECS Cluj, str. Sextil Puºcariu nr. 11, ap.5, tel 445015.

nalul campaniei a fost marcat de o petrecere care a avut loc în clubul Zink, la care a continuat strîngerea de fonduri destinate persoanelor cu infecþie HIV. 9.500 de prezervative oferite de Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi SECS au fost distribuite în complexele studenþeºti Haºdeu, Observator ºi Mãrãºti ºi 50 de persoane au beneficiat de testare HIV gratuitã.

BOLNAVI, DAR NORMALI. „Faþã de persoanele cu infecþie HIV/SIDA singura atitudine corectã este aceea de a avea un comportament absolut normal în ceea ce le priveºte. HIV/SIDA este mai puþin contagioasã decît alte infecþii, hepatita B sau C, de exemplu, care nu ne sperie atît de tare. Infecþia nu se transmite prin transpiraþie, lacrimi, salivã, ci doar prin sînge, infecþia fiind

posibilã numai în cazul expunerii la situaþii cu risc. În plus, în România este accesibil în prezent în mod gratuit tratamentul eficient” a declarat Lucia Alb, psiholog al SECS Cluj. Specialiºtii apreciazã ca fiind cu risc mare de infectare: contactul sexual anal ºi vaginal fãrã utilizarea prezervativului, utilizarea în comun a forfecuþelor de unghii, periuþei de dinþi sau a seringilor pentru ad-

ministrarea de droguri injectabile. HIV nu se transmite prin: contacte cotidiene, în societate ºi familie: strîngere de mînã, îmbrãþiºare, sãrut social (sãrutul pasional prezintã un risc potenþial); utilizarea în comun a unor obiecte cum sînt: rechizitele de birou, banii, telefonul, vesela, jucãriile etc.; utilizarea în comun a toaletei; utilizarea în comun a piscinelor / bazinelor de înot.

I TINERANT

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

INTEGRAREA ÎN NATURÃ

DE DAN PÃVÃLOIU

ftr.ro

21

ECOLOGIA, UN CUVÎNT PREA

COMPLICAT PENTRU ROMÂNI

pavaloiu@ftr.ro

SATUL „CIVILIZAT”

z

Se prea poate ca mulþi dintre cititori sã se întrebe de ce se dezbate atît de mult problema ecologiei (de fapt se dezbate mult prea puþin).

Scriam sãptãmîna trecutã cã principalul motiv este cã natura României se aseamãnã unui mãr frumos, mîncat de viermi pe dinãuntru. ªi ce-i cu asta, la ce ne trebuie neapãrat naturã, sînt destule þãri care nu o au – vor spune o parte din cititori!

SOCIETATEA ECOLOGICÃ. Tocmai asta este chestiunea pe care o pun acum, ºi nu este o problemã a românilor ci una globalã, a omenirii. Ce nevoie avem de naturã? Doar „omul e mãsura tuturor lucrurilor” ºi nu natura! Din pãcate asta a fost demult, pe vremea cînd comportamentul indivizilor (proaspãt desprinºi din naturã) pãstra o raportare strînsã la modelele instinctuale, nealterate major de civilizaþie sau chiar culturã. Studiile de etologie umanã ºi sociologie au relevat faptul cã, încã, societatea umanã idealã este cea a grupurilor de maximum 60-70 de indivizi, care trãiesc în mediul rural. În aceste grupuri, raporturile între membri se stabilesc pe baze juste, naturale, astfel încît infracþionalitatea este inexistentã. Orice

tip de comportament deviant este descurajat apriori tocmai pentru cã nu e „în firea lucrurilor”. De asemenea raportarea la mediul înconjurãtor este optimã în astfel de societãþi, exploatarea resurselor naturale devenind legitimã, cumpãtatã ºi eficientã.

cunoaºte pe toate. Dincolo de ceea ce cred unii, în naturã nu au loc crime, distrugeri de pãduri sau catastrofe. Leul omoarã cît îi trebuie sã mãnînce, castorul reteazã copaci atît cît îi trebuie pentru stãvilare ºi dacã o baltã seacã se va reface în primãvarã!

LEUL CUMPÃTAT. De aceea spun acum cã nu omul, ci natura e mãsura tuturor lucrurilor. În naturã totul reprezintã echilibru ºi armonie. Raporturile între plante, vieþuitoare ºi materie anorganicã sînt logice, guvernate de legi stricte, chiar dacã omul încã nu le

Societatea modernã citadinã ridicã probleme „grave”. Am asistat zilele trecute la o discuþie de o jumãtate de orã (!!!) între trei doamne de la oraº. Problema dezbãtutã era legatã de alegerea unei mãrci de hîrtie igienicã cît mai

TEORIA

HÎRTIEI DE BUDÃ.

PUBLICITATE

Jurnal de cãlãtorie / Fragmente de Madrid Capitala Spaniei este mai mereu asociatã cu dansuri flamenco, fotbal, tauri, coride, jamon, sangria sau paella.

Ceea ce lipseºte din schiþa mentalã generalã, construitã mai ales din brand-urile exportate de Spania pentru a atrage mai mulþi turiºti, este tocmai „acel ceva” care te face sã te indrãgosteºti de Madrid.

ROMÂNIA LÃSATÃ ÎN URMÃ. Plimbîndu-te pe strãzile Madridului vei întîlni spanioli deschiºi, zîmbitori ºi binevoitori sã îþi rãspundã cu multe explicaþii la toate întrebãrile tale care încep cu „unde...” („Unde este strada X?”, „Unde aº putea sã schimb niºte bani?”, „Unde se mãnîncã cel mai bine ?” etc.). Vei auzi vorbindu-se româneºte pe strãzi între cei care vînd flori, cerºesc, cei care stau de partea cealaltã a strãzii faþã de bancomatul falsificat ºi aºteaptã sã cadã cît mai mulþi în plasã, sau cei care cîntã prin metrouri - toþi sînt de obicei gãlãgioºi ºi incomozi. Vei întîlni cu siguranþã români care muncesc ºi care sînt mai puþin „þipãtori”, pe care îi vei vedea lucrînd cît mai multe ore pe zi în construcþii sau în baruri ºi restaurante. Nici unora nu le lipseºte România, le lipseºte poate o parte din familie, sau poate unii prieteni, unele obiceiuri, dar sînt mai fericiþi aici, unde s-au integrat perfect, au învaþat limba, s-au cãsãtorit, ºi-au dat copiii la ºcoli ºi au luat totul de la început. Acum pentru ei România înseamnã doar un trai mai greu decît aici. Doi soþi din Timiºoara, care au emigrat în

Madrid acum ºase ani, îmi povestesc cã începutul vieþii lor aici a fost mai greu decît ºi-au imaginat înainte de a veni, dar cã „acum nu ne-am mai întoarce înapoi, am muncit mult ºi abia de doi ani am început sã ne bucurãm de noua casã, noua maºinã ºi de copilul care va veni”.

„ACEL CEVA” ÎN OAMENI.

STÃ

Madridul are „acel ceva” în oamenii pe care îi vezi, alþii în fiecare zi. O fetiþã de vreo cinci ani, pe care am vãzuto prima ºi poate ultima datã în viaþa mea, m-a întrebat azi în metrou într-o spaniolã sîsîitã, dacã ºtiu cã avionul pe care mi-l arãta într-o revistã era jucãria ei

preferatã. I-am rãspuns cã nu ºtiam, dar cã ºi mie îmi plac avioanele. M-a privit în ochi zîmbind larg înainte de a coborî la urmãtoarea staþie ºi în timp ce îl þinea de mînã pe tatãl ei, îmi fãcea cu mîna în semn de adio.

Deºi capitala Spaniei stîrneºte uneori acelaºi sentiment de singurãtate ca majoritatea metropolelor te face sã respiri acel aer primitor, de oraº cu climã blîndã, cu oameni calzi, cu o mulþime de magazine, restaurante, cafenele, teatre sau librãrii, unde eºti primit mereu la fel de bine ca între prieteni... spanioli, bineînþeles.

Din Madrid, Raluca Rãduþã

bunã! Dacã te gîndeºti bine, bunicile doamnelor în cauzã foloseau în acelaºi scop, cu rezultate destul de asemãnãtoare, cocenii de porumb... În America am vãzut dezbateri televizate al cãror subiect erau copiii de 15-16 ani care îºi sugeau degetul (am vãzut cu ghiotura ºi eu din ãºtia). Nu se dezbate, în schimb, un fenomen omniprezent la noi: ieºirea în naturã cu maºina ºi camparea pe marginea ºoselelor. Motivaþia poate sã fie multiplã, însã ce-i sigur e faptul cã indivizii se simt mai confortabil în prezenþa maºinii ºi a însemnelor civilizaþiei (ºosea, gaze de eºapament ºi alþi oameni).

Dupã pãrerea mea, în satul românesc modern situaþia e dramaticã. În loc sã ne vinã de acolo o dozã sãnãtoasã de bun simþ, fenomenul este inversat ºi societatea ruralã s-a contaminat grav cu „civilizaþie”. Þãranul nostru, cunoscut îndeobºte pentru curãþenie sufleteascã (oarecum ºi trupeascã) îºi aruncã gunoiul în rîuri, furã, violeazã, ucide sau braconeazã sãlbatic. De ascultat ascultã manele ºi conduce ATV-uri ºi, ce-i mai rãu, cumpãrã fãinã „trei nula”, cîrnaþi sau friºcã! Despre faptul cã taie toþi arborii ce se pot tãia în jurul satelor, sãpîndu-ºi singur groapa, nici nu are rost sã vorbim...

BÃCIÞA DE FITZE Am fost în varã la o stînã izolatã, în vîrful munþilor Bistriþei. Voiam sã filmez felul tradiþional în care ciobanii fac produsele lactate. Din pãcate nu am putut sã-i lãmuresc cã portul lor popular, de toate zilele, este cel mai potrivit pentru a-i prezenta. Bãciþa a þinut sã se înfãþiºeze într-un frumos costum de blugi ºi cu cercei cît o lingurã de pescuit la ºtiucã!

ftr.ro

22 ANNA LESKO,

VEDETA IGNIFUGÃ A SHOW-BIZ-ULUI ROMÂNESC

CU VEDETE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

LALALA, ANICICAMAIA

În weekendul trecut Clujul a fost z gazda unei soliste de mare anvergurã pe plan naþional, interpreta de muzicã

uºoarã Anna Lesko. Pe lîngã faptul cã artista este invidiatã pentru frumuseþea pãrului, Lesko ºtie sã gãteascã ºi nu se încurcã nici cînd vine vorba de ac ºi aþã.

Se pare cã singurul lucru care o derajeazã pe solistã sînt ziariºtii care doresc sã afle ce se ascunde în spatele chipului frumos care o reprezintã. În interviul care era programat de reporterul Foii Transilvane, Anna Lesko a refuzat sã mai rãspundã din pricina întrebãrilor care nu se înscriau în ºablonul uzitat de vedetã.

PUBLICITATE

ª UETE

RÃZVAN ROBU

robu@ftr.ro

„MÃ ROG, NU SÎNT MOLDOVEANCÃ ÎN TOTALITATE...”

Ai o campanie prin care îndeplineºti dorinþele multor oameni. Cam ce dorinþe crezi cã nu ai putea îndeplini?

Campania-i de ceva perioadã. Am tot vorbit pe tema asta! N-aº dori în momentul de

faþã sã ne axãm pe lucrul acesta pentru cã am foarte multe lucruri de spus pe plan profesional ºi atunci... mã rog! Sunã un pic hilar «Ce anume n-aº putea sã îndeplinesc», e o chestie aºa.... mai mult ããã... simpaticã! Dar realmente lucrurile se petrec în funcþie de profilul fiecãrui om, în funcþie de ce face, cu ce se ocupã, cam în sistemul acesta funcþioneazã.

În septembrie ai fost în America. Cum este Lumea Nouã pentru o moldoveancã?

Mã rog, nu sînt moldoveancã în totalitate, dar asta am mai explicat de 10 ori. Lumea Nouã!

Este foarte frumos, am sã mã mai întorc pentru cã n-am apucat sã vãd foarte multe lucruri.

Am fost doar în Chicago ºi poate am sã vã povestesc apoi mult mai multe chestii.

Îþi plac studenþii sãraci?

Este o întrebare stupidã!

„A GÃTI, A... SÃ COºI, NU ÎNSEAMNÃ A FI...

UN IDEAL!” Cum îþi plac fetele?

O altã stupidã întrebare! Nu înþeleg, cum sã fie fetele? Altã întrebare, vã rog... are niºte întrebãri... n-am vãzut aºa ceva! ªtii sã gãteºti ºi sã coºi. De ce te-ai mai apucat de muzicã?

A gãti, a... sã coºi, nu înseamnã a fi... un ideal! Nu înseamnã în per total o femeie. O femeie tre’ sã... ºi de aici putem purta o discuþie foarte mare pe tema asta. O femei tre’ sã fie o fiinþã complexã, nu doar sã gãteascã ºi sã coase!

Mai departe...

Avem aceeaºi vîrstã. De ce esti mai cunoscutã decît mine?

Dar nu sîntem la fel! Asta este întrebarea... adicã, ãsta este rãspunsul! Eu mã gîndeam la niºte întrebãri care vã intereseazã pe plan profesional, astea sînt niste întrebãri... nu ºtiu... De la ce ziar sînteþi?

Foaia Transilvanã Am înþeles. Ce vreþi altceva sã vã mai rãspund?

Mai am cîteva întrebãri, dacã îmi permiteþi...

Vã rog!

Ce ai pãstrat de la bãrbaþii din viaþa ta?

FOTO: LIVIU SCRIPCARU

E un profil de întrebãri care nu mã reprezintã, nu ºtiu....

Iar din acest moment s-a creat o „busculadã” în care a intervenit prompt impresarul divei, Doru Costache care s-a autosesizat în privinþa întrebãrilor care nu erau în concordanþã cu aºteptãrile Annei Lesko cu un specific „Ia pleacã bã’ de-aici...”. Cu toate acestea, spaþiul ziarului permite ºi prezentarea celorlalte curiozitãþi pe care reporterul Foii Transilvane le-a constatat în legãturã cu experienþa de viaþa acumulatã de-a lungul timpului de interpreta de muzicã Anna Lesko.

Exerciþiu de imaginaþie Iatã întrebãrile care nu au mai apucat sã-ºi gãseascã un rãspuns atît de bine gîndit, la fel ca ºi precedentele: Sabin Bãlaºa a exclamat la un moment dat cã eºti o revelaþie. I-ai pozat nud? ...

Pentru cine ai ars în flãcãri pînã acum? ...

Ai declarat cã ai cromozomul rãbdãrii.

Neuronul de care este? ...

Ce cãrþi recomanzi fanilor tãi? ... Îi rugãm pe aceastã cale pe toþi cei care o admirã pe fabuloasa vedetã sã ne trimitã pe adresa redacþiei rãspunsurile care lipsesc din chestionarul de mai sus.

T EHNOLOGIE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

Dacã credeaþi cã firme z mari ca EuroGSM sau PlusGSM merg perfect de la sine, vã înºelaþi amarnic. ªi ele au nevoie de mentenanþã pe domeniul tehnologic, iar soluþia optimã au gãsit-o la o firmã ardeleanã. Atît Euro GSM, cît ºi PlusGSM, Centrum sau Mobile Distribution au ales sã lucreze cu Expert Software Group SRL, dezvoltatorii platformei X5, o tehnologie de referinþã pentru ERP (Enterprise Resource Planning), chiar dacã preþul acestui serviciu nu este pentru oricine.

ANDREI COTRÃU cotrau@ftr.ro

BUCUREºTENII DOAR SE PREFAC. Sorin Rus, Sales Manager la firma respectivã, spune cã au deschis o filialã în Cluj în urma creºterii clientelei din acest oraº. Acest lucru a fost realizat „din vorbã-n vorbã”, clienþii mai vechi înºtiinþîndu-i pe doritori. Firma Expert Sofware pune la dispoziþie sistemul pentru fiecare firmã iar apoi îl întreþine periodic.

Rezultatul a fost aportul la cifra de afaceri a unor firme de referinþã în industria clujeanã, cum ar fi PlusGSM sau Coramet Import Export. La ora actualã, Rus vede Clujul ca un vad foarte bun pentru desfacerea produselor sale pe piaþã, concurenþa de aici fiind doar teoreticã, fiindcã celelalte firme de acest gen doar „spun cã fac ºi ei acelaºi lucru”.

Diferenþele zac în folosirea de tehnologii OpenSource ºi a bazei de date POSTGRESQL de cãtre platforma X5. Aceasta ruleazã pe un server Linux de ultimã generaþie, care permite procesarea rapidã a unor cantitãþi mari de date fãrã pierderi sau alterãri ale informaþiei. Intrarea în aplicaþii se face pe bazã de nume de utilizator ºi parolã, iar accesul este restricþionat la nivel de gestiune ºi operaþie. Practic, întregul proces de gestiune este simplificat pe cît posibil, conferind operatorilor o manevrabilitate sporitã

games

ftr.ro

23

EXPERÞI CLUJENI ÎN SOFTWARE Damian Florian, reprezentantul Expert Software Group Cluj Napoca, a absolvit Liceul de Informaticã ºi ulterior Facultatea de Informaticã din Cluj, iar în scurt timp îndemînarea l-a fãcut cunoscut ºefilor firmei orãdene. El spune cã un bun programator se remarcã prin plãcerea pe care trebuie sã o manifeste faþã de munca pe care o face: „În primul rînd, trebuie sã-þi placã ce faci.

Altfel, faci degeaba, iar în al doilea rînd trebuie eliminatã ideea cã un programator lucreazã dupã orar fix.

Nu poþi lucra opt ore, la sfîrºitul cãrora închizi calculatorul ºi pleci. Pur ºi simplu nu poþi, trebuie sã lucrezi cît eºti fizic în stare pentru a-þi termina treaba”

printre date într-un rãstimp mai scurt.

OPTIMIZAREA DISTRIBUÞIEI CLUJENE. Expert X5 este de fapt un pachet întreg de aplicaþii, updatat întotdeauna la reglementãrile legislaþiei financiare pentru anul în curs. Avantajele care au atras firmele de telefonie mobilã din Cluj au fost costul redus de exploatare în comunicaþii ºi hardware ºi specializarea pe activitate: IMEI, service, bugete, subvenþii, preþuri ºi comenzi.

Vînzarea în magazin se realizeazã prin scanarea codului de bare IMEI, iar seria respectivã

poate fi urmãritã dupã aceea complet, inclusiv identificatã pentru service. În afarã de gestiune, este posibilã ºi implementarea de politici de preþ diferenþiate în funcþie de tipul de magazin ºi de concurenþa din zonã. Din moment ce distribuþia pleacã din Cluj spre diferite

puncte ale þãrii, monitorizarea subvenþiilor pe magazinele din reþea ºi ale telefoanelor transferate spre service producãtorului, este o necesitate a firmelor pe domeniu, iar cãutarea unor aplicaþii cît mai accesibile ºi mai viabile s-a oprit la platforma realizatã de orãdeni.

„Prin automatizarea aprovizionãrii magazinelor prin comenzi la depozitul central, urmãrirea în timp real de cãtre managerii de magazin a targetelor de vînzãri impuse de la centru ºi controlul bugetelor de cheltuieli, am reuºit sã optimizãm nivelul stocurilor ºi sã eficientizãm activi-

Need for Speed Prostreet

Seria de jocuri NFS pare cã a ajuns la final. Cel puþin asta deduci din realizarea ultimei „capodopere”, numitã Prostreet. Cei obiºnuiþi cu nenumãratele curse ilegale de maºini din Underground 1 ºi 2, urmate de un upgrade al forþelor de ordine în Carbon ºi Most Wanted vor suferi o mare decepþie: cursele din Prostreet sînt cît se poate de legale. Sponsorizate, chiar. Adicã tot ceea ce ai de fãcut este sã conduci în jurul unor piste relativ uºoare ca traseu.

Tuningul auto a atins un nivel nemaiîntîlnit pînã acum, astfel încît se poate sã termini jocul ºi sã nu înþelegi exact cum funcþioneazã principiul de upgrade.

Se poate ca Prostreet sã fi fost forþat pe piaþã din motive de marketing, mai degrabã decît creat pentru plãcerea gamerilor. Noi l-am testat pe un Intel Core 2 Duo E6600, 2 Gb DDR2 Corsair ºi Gainward Bliss 8600 GT 256 Mb. Jocul a rulat undeva cu setãrile puse la medium,

însã pentru Prostreet medium înseamnã destul de puþinã experienþã graficã. Nu poþi vedea personajele, fumul sau efectele miºto ale izbiturilor. Pe aceeaºi configuraþie eºti mult mai satisfãcut jucînd Carbon. ªi, ca cireaºa de pe tort, cursele au arbitru. Adicã un gagiu care se comportã la microfon ca un complet retardat, folosind exact aceleaºi expresii de fiecare

datã. Dacã se întîmplã sã încerci o cursã de mai multe ori, fiindcã eºti bãtut constant (cum am pãþit noi la drift-ul final), vocea arbitrului îþi va provoca coºmaruri. În materie de maºini tot ceea ce s-a schimbat a fost intrarea seriei M de la BMW ºi scoaterea Aston Martin-ului, dar, din experienþele anterioare, putem spune cã afacerea e pãguboasã.

Preþul serviciilor furnizate este unul mai puþin întîlnit: de la 3.000 la 100.000 de euro. Sorin Rus spune cã „se efectueazã o analizã a sistemului informaþional ºi în funcþie de ce doreºte clientul, de complexitatea serviciului, preþul este stabilit în consecinþã. Nici un sistem infor-

tatea fiecãrui magazin ºi implicit, a depozitului. Avînd ca premisã colaborarea cu echipa Expert Software, trecerea la sistemul ERP Expert X5 a reprezentat un pas firesc în dezvoltarea noastrã, implementarea realizîndu-se fluent ºi rapid”, spune Tudor CUC, director general RT Plus GSM

maþional nu seamnãnã cu altul, astfel încît preþul efectiv nu poate fi stabilit decît dupã analizã.”

CE

AU ALES CLUJENII.

Punctele de lucru pot funcþiona atît online, cît ºi offline, iar magazinele mai mici se pot conecta periodic la server prin internet pentru sincronizare chiar ºi prin conexiunea Dial Up. Facturarea preþului este calculatã automat în funcþie de regiune, de punct de lucru, de contractele cu clientul etc. Adicã o gamã întreagã de calcule manuale, sau aruncate în capul responsabililor cu gestiunea pot efectiv sã disparã, fiind realizate de pachetul de aplicaþii menþionat.

Aparatul cu cea mai micã distanþã de proiecþie – Hitachi A1 O noutate lansatã la HIFI Arena a firmei Hitachi o reprezintã proiectorul HITACHI CP-A100/ED-A110 LCD, care redefineºte semnificaþia proiecþiei ultra-scurte.

Reducerea semnificativã a distanþei de proiecþie ºi introducerea posibilitãþii de proiecþie superangularã face ca proiectorul sã poatã fi poziþionat foarte aproape de ecran. Aceasta aduce o utilitate sporitã, confort ºi siguranþã în vizionare ºi eliminã efectele umbrelor, comune pentru proiectoarele convenþionale.

Capacitatea de proiecþie scurtã a unitãþii CP-A100/ED-A110 oferã un ecran de proiecþie de 60” (152 cm) la doar 42 cm. Cu proiectorul atît de aproape de ecran, imaginile sînt ferite de efectele umbrelor, ce pot interveni la vizionare ºi la utilizarea panourilor interactive de proiecþie, care au devenit celebre în aceste medii de utilizare.

DATE TEHNICE CP-A100/ED-A110 include toate caracteristicile cu privire la securitate, utilizare, costuri de exploatare ºi întreþinere facilã pe care utilizatorii le aºteaptã. Panoul 3LCD oferã imagini fãrã tremurãri ºi cu contrast normal la rezoluþie XGA ºi niveluri de luminozitate de 1.500 (lm) în modul normal ºi de 2.000 (lm) în modul cu luminozitate sporitã.

O largã selecþie de opþiuni pentru conectarea la sisteme audio, video, computere ºi reþele te ajutã sã-þi asiguri o utilizare uºoarã ºi simplu de adaptat. Protecþia PIN ºi un blocaj MyScreen PIN, un dispozitiv Kensington, o tijã de oþel inoxidabil ºi o etichetã de sigilare îmbunãtãþesc securitatea la niveluri multiple.

O avertizare prin email oferã siguranþã sporitã atunci cînd proiectorul este deconectat de la reþea.

Sã smulgi cuvinte de la Niz colae Coman, unul dintre cei mai celebri percuþioniºti ai României, e o întreprindere cum nu se poate mai dificilã.

Omul e mult mai obiºnuit cu scena. Aceea e viaþa lui. Nici n-a vrut sã audã de acest interviu. Cicã nu-i vedea rostul.

Chiar aºa. Pe cine mai intereseazã astãzi un astfel de profil: muncã asiduã de 35 de ani încoace, succese în lanþ pe scenele din Paris sau Koln?

Noi ne-am ambiþionat însã, pentru cã vrem sã aducem în paginile Foii Transilvane oamenii care conteazã. ªi Nicolae Coman conteazã. Martori ne sînt nu numai melomanii împãtimiþi, nu numai elevii sãi care îl privesc cu o stimã nedisimulatã, ci ºi clujenii cu care îºi bea tacticos cafeaua în drumul sãu zilnic spre Conservator. L-am „pãcãlit” pe Nae, cum îi spun prietenii, ºi am luat-o invers, nu cu primii paºi în carierã.

OVIDIU BLAG blag@ftr.ro

DACÃ A TREBUIT, ºI-A LUAT ºI DOCTORATUL Domnule Coman, cu toatã modestia aceasta, la care o sã vã rog sã renunþaþi un pic, care e prima realizare într-un clasament pe care l-aþi face ad-hoc?

Un eveniment important pe plan profesional este obþinerea titlului de doctor în muzicã, ce a avut loc anul trecut, pe 10 iunie.

L-am avut îndrumãtor pe maestrul Eduard Terény, cãruia îi mulþumesc pentru încrederea acordatã. Nu a fost un demers uºor pentru cã noi sîntem pregãtiþi ca interpreþi, iar conjunctura ne-a obligat sã facem aceastã lucrare de doctorat. Titlul? „Percuþia solo - genuri, tehnici, interpretãri”. Este ºi titlul cãrþii publicate dupã lucrare.

Nu vã deranjeazã, ca artist, cã trebuie sã faceþi un doctorat teoretic, atunci cînd aþi dovedit practic cã sînteþi «acasã» în domeniul respectiv?

Existã o reglemetare a Ministerului Învãþãmîntului, ca toate cadrele universitare sã aibã un astfel de doctorat fãcut.

Am fost obligaþi de lege. În viaþã nu faci numai ce-þi place. Acum, cã am trecut hopul, chiar cã nu îmi pare rãu.

A CONFUNDAT NOTRE DAME CU O BISERICUÞÃ

V-ar fi mers mai bine în strãinãtate?

M-a obsedat întrebarea asta.

Exact în turneul la Paris despre care vã povesteam, am avut o sãptãmînã liberã, în care am stat

Marimba, ca o femeie

C LUJENI

DE EXCEPÞIE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

DOCTORUL DE TIMPANE Nicolae Coman a cîntat cu Jose Carreras, iar acum predã percuþia la Conservator

la un coleg de-al nostru, Sorin David, „fugit” din timp în Occident. Chiar ºi întîlnirea cu el a fost o peripeþie. Aveam doar un numãr de telefon. L-am sunat ºi mi-a explicat cum ne vom întîlni: sã iau un anume autobuz, ºi sã opresc la a nu ºtiu cîta staþie „cã este acolo o bisericã, coboarã acolo”. M-am conformat foarte conºtiincios ºi cînd am coborît, m-am trezit nu în faþa unei bisericuþe, cum mã aºteptam, ci în faþa catedralei Notre Dame de Paris! În fine, ne-am întîlnit, am locuit la el... Sorin mi-a propus sã cer azil. Dar auzind acest cuvînt, m-am gîndit cîteva zile ºi am ales sã mã întorc în þarã. ªtiam ce greu este în Franþa sã intri într-o orchestrã. ªi asta era ºi este situaþia în general, în Occident. Or, mie îmi place sã cînt cu orchestrã simfonicã. Dupã o sãptãmînã mam întors la grupul cu care venisem din þarã. Crezînd cã voi „rãmîne” colegii mei îmi împãrþiserã diurna între ei.

Am ales þara. N-o sã ºtiu niciodatã dacã a fost alegerea cea bunã. Nici financiar nu ºtiu dacã eram mai realizat.

Sã vorbim ºi despre alte «niºe» din activitatea Dvs...

Nu mai puþin important este pentru mine Ansamblul de Percuþie din Cluj, în care îmi desfãºor activitatea din 1983, din perioada Liceului de Muzicã. Mã leagã foarte multe amintiri extrem de plãcute, legate de concertele Ansamblului. Noi am fãcut un fel de pionierat în România. Eram singurul ansamblu de percuþie din þarã ºi printre foarte puþinele din Sud-Vestul Europei. Aveam multe concerte la Bucureºti, Sala Radio, Sala Ateneu. Mulþi compozitori ne scriau lucrãri speciale pentru ansamblu de percuþie. Rolul de „vioarã întîi” îl deþine, de mai bine de 30 de ani, prof. Univ. Dr. Grigore Pop, care a ºtiut sã þinã ansamblul unit în jurul sãu. Înainte de ’89 problemele materiale erau ºi mai dure decît azi.

Trebuia sã ducem intrumentele cu trenul, în niºte lãzi care cîntãreau, fiecare, cîte 300 de kilograme. Practic transportul ºi logistica le suportam tot noi, noi fãceam împachetarea, despachetarea, instalarea pe scenã, încît, Este varianta sud-americanã a xilofonului. Se spune cã a fost adusã din Africa, odatã cu sclavii negrii. Poate ajunge la trei metri lungime. Are 77 de taste (bucãþile de lemn care emit sunete pe diferite note). S-a încetãþenit atît de bine în America de Sud încît este cunoscutã ºi sub numele de „lemnul care cîntã cu voce de femeie”.

Muzica solo de percuþie e un gen mai nou. Solistul cîntã la Cel mai dificil solo patru instrumente: tobã micã, timpane, vibrafon ºi marimba. Separat sau la mai multe instrumente împreunã. O lucrare foarte dificilã este „Psappha” de Yannis Xenakis, un opus foarte dificil, care se spune cã e piatra de încercare pentru orice percuþionist care abordeazã genul solo. Dacã faci „Psappha” poþi cînta orice. La un moment dat, partitura e scrisã pe 11 voci, simultan. Practic, fiecare mînã va cînta total independent de cealalatã, fãrã sã se sincronizeze, una la cele ºapte instrumente de metal, cealaltã la instrumentele membranofone. practic, concertul era partea cea mai uºoarã a activitãþii noastre.

Ce a însemnat pentru Dvs. Ansamblul de Percuþie?

Am avut niºte satisfacþii foarte mari. Cum a fost concertul Yannis Xenakis la San Marino prin 1993, compozitorul fiind în salã. Am ajuns, ca de obicei, foarte tîrziu, fiind opriþi la graniþã de „prietenii” sloveni, ai cãror vameºi ne-au terorizat ºi ne-au întors de la graniþã pînã la Budapesta, ca sã mai îndeplinim niºte formalitãþi. Trecînd peste asta, Yanis Xenakis a devenit doctor honoris causa al Academiei noastre, iar Filarmonica a susþinut un concert-integralã a operelor sale. Aº mai aminti concertele de la Paris, cu formaþia „Ars Nova”, la Centrul Cultural

Român. Am mai avut un foarte important turneu în Germania, în anul 2000. Un fost profesor al Academiei, Dumitru Pop, a organizat un turneu în cadrul proiectului Pod Cultural Brucke. Am susþinut ºase concerte în Germania, în jurul oraºului Bayeruth.

Un mare succes.

Cum v-aþi început activitatea didacticã?

A venit în continuarea celei intrerpretative. În 1995 am obþinut postul de asistent universitar, chemat de domnul prof.

Grigore Pop. M-am format ca ºi dascãl din mers. M-a ajutat experienþa din ansamblul de percuþie.

Predau cu plãcere, îmi place sã lucrez, cu studenþii

am o relaþie apropiatã, sîntem ºi colegi în Ansamblul de Percuþie.

ROCK-UL E CA ºCOALA VIEÞII Cum vã raportaþi la muzica rock? În studenþie am cochetat cu rockul. Atunci existã tentaþia de a aborda aceste genuri aºa zis „uºoare”. La percuþie, aceastã tentaþie existã la toþi studenþii, ºi e ºi mai puternicã, bateria de jazz fiind un instrument foarte popular. Niciodatã nu am oprit studenþii sã intre în astfel de formaþii. Eu cred cã nu le stricã. Le ajutã foarte mult la cîntatul împreunã, la formarea spiritului de

echipã. Poate mai tîrziu le va ajuta ºi în cariera adevãratã, de percuþionist într-o orchestrã simfonicã.

Cît e de rãspîndit fenomenul migrãrii studenþilor percuþioniºti spre formaþii de muzicã uºoarã?

Fenomenul are loc din cauze materiale. Vreau sã atrag atenþia cã e o aberaþie sã oferi un salariu de cinci milioane de lei unui absolvent de Academie proaspãt angajat într-o orchestrã. Cu suma asta plãteºte, dacã poate plãti, chiria. Celelalte necesitãþi rãmîn neacoperite. Aºa cã nu e de mirare cã pãrãsesc muzica clasicã în favoarea unei formaþii unde pot cîºtiga aceeaºi sumã într-o noapte sau într-o sãptãmînã.

Aºa cã mulþi studenþi cîntã în formaþii pentru bani.

Unii, cum e bateristul formaþiei Kumm, Csergö Dominic, ºi-a pãstrat legãturile ºi cu Filarmonica, unde cîntã ca ºi colaborator extern.

C LUJENI

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

DE EXCEPÞIE

ftr.ro

25

«

Se spune cã timpanistul e al doilea dirijor al orchestrei. M-am gîndit mult la semnificaþia acestor cuvinte ºi în cele din urmã mi-am dat seama cã este un lucru perfect adevãrat. El þine orchestra din punct de vedere ritmic. ªi coloreazã interpretarea, ceea ce este foarte important.

Ce îi þine pe cei care rãmîn la cariera «clasicã»?

Mulþi nu abandoneazã numai din dragoste faþã

de instrument.

Cum de v-aþi decis sã începeþi o carierã solo? Percuþia pare mai mult apanajul orchestrei?

Am abordat ºi solistica fiindcã e o încununare a oricãrui instrumentist, ºi cea mai mare provocare. Eºti singur pe scenã, te ajutã numai instrumentele. Am reunit pe un CD piesele mele cele mai importante. E un gen foarte spectaculos, dar ºi foarte dificil. ªi, mai ales, e de datã recentã.

Care din compozitorii clasici a acordat cea mai mare atenþie percuþiei?

Beethoven a scris cel mai bine pentru timpane.

Este un adevãrat model.

Cîte instrumente de percuþie existã?

Sînt catalogate peste 100 de instrumente de percuþie. Dar în fiecare minut, cineva breveteazã un nou instrument în care sã loveascã.

Dintre instru-

mentele exotice sã amintim de Mariba din Chiappas, Mexic.

Acolo existã adevãrate familii de instrumentiºti, de la mic la mare cîntînd pe instrumente potrivite taliei fiecãruia. Am un cumnat din Chiappas. Aºa încît cunosc muzica lor tradiþionalã. Ei cîntã la marimba cum cîntãm noi la fluier. Aº putea aminti steeldrum-urile, instrumente rotunde, de metal, de fapt fiecare e un fund de butoi metalic, care prin procedee tehnice sofisticate este acordat pe mai multe note. Existã în Trinidat Tobago adevãrate orchestre de steel drum.

Care a fost cel mai impresionant loc în care aþi cîntat?

Filarmonica din Köln, care e doar o salã, dar ce acusticã! Apoi Sala Hercules din München, cu maestrtul Erich Berger la pupitru.

Dar cele mai neconvenþionale?

Tenerife, în Canare, 1994, unde am avut o lunã de festival de zarzuellas. Apoi îmi amintesc de o peºterã din Gibraltar, amenajatã special pentru concerte, cu o acusticã foarte bunã. În pauze mã duceam pe o alee ºi stãteam de vorbã cu celebrele maimuþe din Gibraltar.

Erou naþional la Paris Toate concertele au fost importante pentru mine, fie cã s-au desfãºurat aici la Academie sau în orice altã parte a lumii.

Orice concert este la fel de important. Cîte au fost? Nu le-am numãrat. De vreo 20 de ani am susþinut sãptãmînal concerte la Filarmonicã. Se poate face un calcul simplu. La acestea se adaugã concertele cu Ansamblul de Percuþie, în care cînt din 1983, plus cele ca solist. Mi-au rãmas în minte concertele cu tenorul Jose Carreras, din 1995, în Spania, cu Filarmonica din Cluj. Dar cu adevãrat m-a impresionat un alt moment. Mã gîndesc la prima parte a anului 1990, cînd noi, românii, eram consideraþi un popor erou. În iunie ’90 am avut un turneu la Paris, cu un dirijor francez, foarte entuziast. Dupã mai multe peripeþii în ce priveºte transportul, am ajuns la Paris chiar înaintea concertului. Am plecat de la aeroport direct la sala de concerte, unde eram aºteptaþi de peste 2.000 de spectatori ºi am fost întîmpinaþi ca niºte adevãraþi eroi, în foaier, cu aplauze entuziaste. Aplauze care au continuat pentru jumãtate de orã, fiindcã publicul nu se îndura sã le opreascã. Am fost

atunci mîndru cã sînt român.

Este drept cã am cîntat Simfonia a II-a de Mahler - „Resurreczion”, un opus sugestiv pentru ce se întîmplase cu o jumãtate de an înainte. Din pãcate, peste cîteva zile a venit 13 iunie ºi se ºtie ce a urmat.

Cum aþi resimþit dupã aceea deteriorarea imaginii României ºi a românilor?

Am simþit aceastã depreciere destul de mult. Totdeauna cînd apãream ºi cîntam cu orchestra, simþeam cã avem o obligaþie de a reprezenta cu brio România. Din pãcate, în presã nu prea se scriau lucruri bune despre România.

Eraþi niºte privilegiaþi înainte de ’90 pentru cã puteaþi cãlãtori în strãinãtate, ceea ce nouã, celorlalþi nu ne era accesibil. Cum s-a schimbat acest statut?

Eu nu am plecat în strãinãtate decît dupã Revoluþie, din pãcate. Am terminat în 1988, ºi, în acea perioadã, nimeni nu pleca din Conservator, ca student.

Nici mãcar în schimburi culturale, la Bayeruth, cum se fãceau pînã cu puþin timp înainte.

M-am gîndit adeseori cã dacã plecam atunci destinul meu era altul...

Documentare, Horaþiu Damian

FOTO ANDREI COTRÃU

ftr.ro

24

ftr.ro

26 Sistemul de pedagogie z Waldorf este o formã de învãþãmînt alternativ care dezvoltã talentele ºi abilitãþile copilului, dar într-un mod inedit.

Chiar dacã aparent copiii sînt mult mai liberi ºi au timp de joacã mult mai mult, acest lucru nu face altceva decît sã îi ajute la o bunã socializare ºi la dezvoltarea încrederii în sine.

LUIZA MESEºAN

C OPIII

NO º TRI

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

Primii ºapte ani nu sînt neapãrat mai buni dacã sînt „de-acasã”

SPARTANII DE PE ANATOLE FRANCE Reþeta Waldorf

mesesan@ftr.ro

VOIE BUNÃ, NU ºCOALÃ. Pe strada Anatole France 14, o clãdire mare în culori vii atrage atenþia. Pe poarta de lemn scrie stilizat „Grãdiniþa Waldorf” ºi sînt aºezate o sumedenie de cutii poºtale parcã desprinse din desenele animate. În curtea grãdiniþei, copiii aleargã în voie. Unul dintre ei iese pe poartã în stradã ºi este închis acolo de un alt coleg. Sînt veseli! Un alt grup de copii a ieºit din clase strigînd în gura mare cã ei fac de mîncare cu educatoarea. Aceasta este una dintre regulile cele mai importante ale Grãdiniþei Waldorf: pregãtirea mesei. Momentul este trãit cu respect pentru mîncare: aºezarea farfurioarelor, a cãniþelor etc.

Pentru o dezvoltare cît mai sãnãtoasã se oferã copiilor o alimentaþie aleasã cu grijã: foarte rar carne, majoritatea produselor fiind ecologice. Copiii mãnîncã gemuri ºi murãturi fãcute cu mîinile lor ºi cu ajutorul educatoarelor, iar acest lucru le aduce o satisfacþie aparte. „Îi învãþãm pe copii cã pregãtirea mesei nu trebuie sã fie o povarã, ci o bucurie”, a spus Nora Þigãreanu, educatoarea ºi coordonatoarea programului.

GRÃDINIÞA CU MUºCHI. Accentul se pune ºi pe dezvoltarea musculaturii

degetelor. Spre deosebire de grãdiniþele care folosesc plastilina ca obiect de modelare, aici se utilizeazã ceara, aceasta necesitînd o strãdanie mai mare pentru modelare. Astfel, copiii sînt pregãtiþi pentru urmãtorul pas: învãþarea scrierii. La Grãdiniþa Waldorf nu se face ºcoalã în adevãratul sens al cuvîntului.

Matematica ºi cititul sînt asociate cu lucruri din viaþa de zi cu zi. „Predarea trebuie fãcutã în mod viu, sã aibã viaþã, nu sã fie pur teoreticã”, susþine Nora Þigãreanu. O metodã utilã în învãþarea unor cîntece sau cuvinte este miºcarea

membrelor în timp ce le pronunþã.

Astfel, ritmul miºcãrii ajutã la o bunã reþinere.

FÃRà PLASTIC. O bunã parte din timpul în care sînt la grãdiniþã, copiii ºi-l petrec afarã, la joacã. Chiar dacã plouã sau ninge ei îºi iau haine groase, cizmuliþe ºi pornesc sã exploreze mediul înconjurãtor. „Nu este de ajuns sã le explicãm copiilor ce este apa ºi îngheþul.

Trebuie sã trãiascã pe pielea lor acest fenomen, de aceea în fiecare zi ieºim afarã cu ei”, a explicat doamna Þi-

gãreanu. Jucãriile copiilor se deosebesc foarte mult de pãpuºile obiºnuite ºi de maºinuþe. La „Grãdiniþa Waldorf” cutia de jucãrii este plinã de trunchiuri de copaci, cuburi ºi lemne cu forme neregulate. Nici urmã de plastic! Toate acestea ajutã la o mai bunã stimulare a imaginaþiei. „Pãrinþii ai cãror copii au urmat o pedagogie de tip Waldorf spun cã la ºcoalã aceºtia sînt siguri pe ei, foarte atenþi ºi prind foarte repede. Dar în mod special, sînt ei înºiºi încîntaþi de ceea ce fac”, a declarat educatoarea.

Pedagogia Waldorf a fost creatã la începutul secolului XX de cãtre Rudolf Steiner, la iniþiativa directorului fabricii de þigarete „Waldorf Astoria”, Emil Molt. Ea se bazeazã pe antropologia sterianã. Aceasta, ca bazã a pedagogiei Waldorf, prezintã fiinþa umanã de origine spiritualã, care cere forme de învãþare specifice ritmului de dezvoltare fizicã, sufleteascã ºi spiritualã. Ele sînt cuprinse într-o programã ºcolarã proprie, marcatã de treptele de dezvoltare ale copiilor, aprobatã prin ordin de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Rudolf Steiner a aºezat educaþia în grãdiniþele Waldorf pe principiul cãlãuzitor „Omul învaþã sã fie om numai de la oameni”. În acest sens, cerinþele nu sînt orientate atît spre copil cît spre adult, care constituie un model pentru cei mici.

ADVERTORIAL

Mini-fashion Duminica trecutã la Iulius Mall reprezentanþii clujeni ai firmelor Shugar Club, Zet ºi Energiser au organizat împreunã cu ªcoala de fotomodele ºi manechine pentru copii Millenium Models o prezentare de modã cu ocazia lansãrii colecþiilor de toamnã-iarnã pentru copii.

Manechinele miniaturale au fost 22 de copii cu vîrste cuprinse între 2 ºi 12 ani, printre ei ºi Patricia ºi Cezara, fiicele primarului Emil Boc. Copiii sînt pregãtiþi în cadrul unor cursuri complexe de profesorul coregraf Corina Marc. Sînt niºte adevãraþi profesioniºti ai modei, participînd la ºedinþe foto, ore de coregrafie, fiecare avînd propriul portofoliu.

Urmãtorul eveniment pe care Millenium Models îl va organiza va avea loc marþi 4 decembrie la Câmpia Turzii, la ora 19.00 la restaurantul La Fiesta. (C.B.)

Sãptãmâna de PRO CAMPUS a luat sfârºit Cea de-a treia ediþie a festivalului studenþesc Pro Campus, desfãºurat în perioada 19 – 25 noiembrie, a oferit o sãptãmânã plinã tuturor studenþilor clujeni, aceºtia având prilejul sã participe la diverse evenimente dedicate lor. Multitudinea activitãþilor organizate în cadrul PRO CAMPUS au oferit studenþilor posibilitatea de a-ºi satisface o arie largã de interese ºi preocupãri, începând de la manifestãri culturale, artistice, sportive ºi pânã la cele dedicate divertismentului ºi bunei dispoziþii. Pe lângã training-uri, expoziþii de artã, seri de teatru, concursuri sportive, zilele studenþeºti au fost încheiate de nelipsitele party-uri unde examenele nu lasã niciodatã restanþi.

PRO CAMPUS – O TEMÃ PENTRU TOÞI STUDENÞII Evenimentul, unic prin amploarea sa, a fost organizat de Agenþia de Publicitate Amprenta în parteneriat cu PR VISION, agenþie de relaþii publice specializatã în organizarea de evenimente de acest gen, ºi oferit de Vodafone, aflat ºi în acest an alãturi de studenþii clujeni.

Au dat o mânã de ajutor ºi universitãþile clujene, organizaþiile studenþeºti, reprezentanþi ai centrelor culturale, ai instituþiilor publice ºi ai asociaþiilor non-guvernamentale specializate pe problemele tinerilor din România.

O scurtã recapitulare PRO CAMPUS O zi plinã în fiecare zi. Aceasta ar putea fi cea mai concludentã descriere Pro Campus, festival ce a desfãºurat evenimente în mod simultan, astfel încât fiecare student sã poatã alege exact ce îi place ºi îl preocupã.

Trainingurile ºi conferinþele desfãºurate la Camera de Comerþ ºi Industrie Cluj (Sala Clubul Oamenilor de Afaceri), respectiv la Facultatea de Business, au adus studenþilor cunoºtinþe suplimentare în ceea ce priveºte comunicarea, dreptul, marketingul ºi afacerile.

Entuziasmul participanþilor a demonstrat cã informaþiile oferite ºi modalitatea în care s-au desfãºurat aceste activitãþi au fost cu adevãrat pe gustul lor. Latura culturalã a evenimentului a fost creionatã prin spectacole de teatru ºi expoziþii de artã fotograficã desfãºurate pe parcursul întregii sãptãmâni. În cadrul serilor de teatru, studenþii au putut viziona piesa „Hedda Gabler. Ivanov. Trei surori. Pescãruºul”, spectacol susþinut de anul IV actorie, clasa profesor Backs Miklos din cadrul Facultãþii de Teatru ºi Televiziune. Expoziþiile de artã fotograficã au prezentat teme precum „Dacã n-ar fi fost aceºti oameni...” (expoziþie organizatã de GIB) ºi „Peisaje româneºti” (expoziþie organizatã de ASB), iar incinta Iulius Mall a gãzduit, pe toatã perioada evenimentului, lucrãri ale studenþilor de la Facultatea de Artã Fotograficã. Pentru cã toþi avem nevoie de „minte sãnãtoasã în corp sãnãtos”, sportul nu a putut lipsi. Timp de 3

zile, un panou de cãþãrare amplasat în Observator a fost la dispoziþia amatorilor de escalade. Competiþiile de fotbal organizate 5 zile consecutiv la Complexul Sportiv Babeº-Bolyai au desemnat ºi o echipã câºtigãtoare: echipa studenþilor de la Facultatea de Business.

Fiecare searã a sãptãmânii a fost încheiatã cu party-uri ºi multã distracþie, atmosfera fiind întreþinutã de MC „Pro Campus” care a dat premii tuturor studenþilor care au rãspuns întrebãrilor ºi provocãrilor lui.

MISS PRO CAMPUS, organizat vineri, 23 noiembrie în Iulius Mall, a adus în faþa spectatorilor fete frumoase ºi isteþe, care au urcat pe scenã pentru titlul de MISS PRO CAMPUS 2007: un prilej de a câºtiga multe premii, dar mai ales o posibilitate de a începe o carierã în advertising. Distracþia a ajuns la apogeu în momentul implicãrii publicului în momentele de karaoke, dar mai ales în timpul concertului care a avut-o ca invitatã pe Anca Badiu (fostã membrã Class). Pentru cã orice lucru de valoare sfârºeºte triumfãtor, Festivalul Pro Campus s-a încheiat duminicã, 25 noiembrie cu un MEGA CONCERT OBSESSION THE CLUB. Printre invitaþi s-au numãrat Morandi, Corina ºi ªuie Paparude.

IULIUS MALL S-A IMPLICAT ÎN EVENIMENT Alãturi de organizatori, anul acesta s-a implicat în realizarea evenimentului IULIUS MALL, deschis recent în Cluj. Alþi parteneri: Ursus, Borsec, Kartago Tours, Biooptica, Electric Group, Jidvei, Piera, magazinele Patricia ºi Excess, precum ºi salonul En Vogue.

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Consiliului Judeþean Cluj ºi al Camerei de Comerþ ºi Industrie Cluj. Studenþii de la OSUT Cluj-Napoca, OSUBB, Elsa, SSE, ASB, OSF, GIB Cluj au fost co-organizatori ai acestui eveniment. Parteneri media: Radio Impuls, Radio Cluj, Pro FM Cluj, Alpha TV, NCN, Antena 1 Cluj, One TV, Cetãþeanul Clujean, VIP, Sãptãmâna Clujeanã, România Liberã, Foaia Transilvanã, Fãclia, Agenda Clujeanã, Informaþia, Monitorul, ªapte Seri, Kronika, Szabadsag.

M EDIAPOLIS

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ftr.ro

Regizorul Istvàn Szakàts vorbeºte despre culisele publicitãþii TV

40.000 DE EURO MINUTUL !

Artistul media Istvàn Szakàts este un „enfant terrible” al prozducþiei de spoturi publicitare din Cluj ºi din Transilvania.

Lucreazã în branºã de opt ani, dar spune cã îi plac mai mult spoturile sociale, chiar dacã nu aduc aºa mulþi bani. E printre cei mai buni profesioniºti din domeniu (firma la care este asociat e unica din Ardeal care lucreazã pe peliculã de 35 de mm) dar se simte „o curvã a capitalismului”. A realizat spoturi cunoscute de pe televiziunile naþionale, precum cele la „Cortina Cafe”, „Moli” sau „RDS” ºi a produs altele, precum cele pentru „Euro GSM”, dar spune cã azi se gîndeºte de douã ori înainte de a accepta o comandã.

HORAÞIU DAMIAN

damian@ftr.ro

Care e procesul realizãrii unui spot publicitar?

Poþi produce un spot în douã feluri: comanda vine prin agenþie de publicitate sau direct de la client. Diferenþa este uriaºã. Agenþia îºi asumã responsabilitatea corectitudinii mesajului, þine legãtura cu clientul, astfel încît tu, regizor, îl vezi numai dacã agenþia îl invitã la filmare. Clientul îºi formuleazã nemulþumirile spre agenþie, care joacã rolul de airbag, aºa încît tîmpeniile ºi urletele clientului nu ajung la tine. La tine ajunge un account manager sau unul de la creaþie care îþi comunicã obiecþiile pe un ton normal, de om citit, care ºtie meserie, ºi nu un patronaº de firmã, care vrea ca logo-ul sãu sã aparã pe tot ecranul. Asta, pentru mine e varianta fericitã, pe de o parte, ºi nefericitã, pe de altã parte. Pentru cã ai un amestec ºi o responsabilitate redusã în formularea mesajului. Ceea ce e foarte plãcut atunci cînd faci spoturi la lucruri de care te îndoieºti cã ar fi ca lumea. E trist atunci cînd lucrezi la spoturi în care crezi, care îþi plac, ºi la care

Piaþa de advertising din Cluj-Napoca

discret. Practic e ºi o demonstraþie a forþei financiare: firmele mari pun logo-uri mici. Firmele mici, din inculturã managerialã, vor sã vadã logo-ul cît mai mare.

Deci, nici la logo, mãrimea nu conteazã...

Aº spune aºa: conteazã invers proporþional.Am avut client o foarte mare firmã, la care am fãcut un prim spot ºi m-am gîndit „ºtiu ei care este regula cu logourile?” Am pus logo-uri rezonabile. Dar surpriza plãcutã e cã au venit ºi au spus: logo-ul e prea mare pe ecran. Atunci am ºtiut cã sînt profesioniºti.

Ce alte greºeli de concepþie ai mai întîlnit?

Formularea mesajului. În general, trebuie sã recunosc cã patronii au un fler de a-ºi mirosi clientela, pe care eu nu-l am.

Pentru o firmã de mobilã din Cluj la care am vrut sã fac un spot decent, reþinut, cinstit, patronul spunea cã nu, voia texte bombastice, multã culoare, mult luciu. Tot cîrîiam cã n-aº face aºa. Dar mi-am dat seama cã o firmã care produce canapele tigrate

Raportat la restul þãrii, stãm OK. Raportat la Bucureºti, e horror.

Existã Bucureºtiul ºi existã restul þãrii. Iar faptul cã firmelor mari din þarã li s-a impus sã-ºi mute sediul central la Bucureºti înseamnã cã, de acum, ei vor lucra cu agenþii ºi firme de producþie din Bucureºti. Am pierdut o grãmadã de clienþi mari aºa.

ai vrea sã contribui mai mult, ºi nu eºti neapãrat de acord cu conceptul. Cînd vine de la agenþie, de obicei conceptul ºi scenariul sînt gata, iar þie nu îþi rãmîne altceva de fãcut decît sã execuþi lucrarea.

Nu prea poþi sã te abaþi. Atunci cînd lucrezi direct cu clientul, rãspunderea e mai mare, preiei din rolurile agenþiei, formulezi mesajul, îþi asumi responsabilitatea, împreunã cu clientul, asupra corectitudinii sale, ca structurarea cuvintelor, grupul þintã sã fie alese corect. Dacã o dai în barã ºi produsul nu se vinde, vei rãspunde.

Spuneai cã logo-ul trebuie sã fie mic? De ce ? Întotdeauna încerc sã le arãt clienþilor care vin direct cã, de obicei, cu cît e firma mai mare, cu atît logo-ul e pus la sfîrºit, mai

«

Mã simt o curvã a capitalismului.

Pentru cã majoritatea produselor la care fac reclamã nu le-am gustat în viaþa mea ºi nici nu le voi gusta. Dar îmi dau toatã silinþa ca sã transmit mesajul dorit.

Asta este o porcãrie ºi, în ultima vreme, m-am gîndit sã o fac doar în anumite condiþii.

ºi alte mobile pe acelaºi stil, are nevoie de aºa ceva: omul îºi cunoºtea targetul. Clientul nu estimezã neapãrat corect ce cuvinte cheie trebuie sã introducã în concept. Am fãcut de curînd un film de prezentare atît de bombastic ºi masturbatoriu încît mia fost ruºine sã ilustrez asta vizual. Dar aºa era filmul, nu ai cu cine discuta!

Preferi sã foloseºti modele sau actori?

Diferenþa între un actor de film (sau care ºtie ce înseamnã sã joci pentru film) ºi un actor de teatru e foarte mare: cei de teatru supra-joacã tot. La un spot, o actriþã m-a obligat sã trag de 15 ori o replicã. Atîtea duble la o scenã n-am mai tras niciodatã în viaþa mea! Iar eu mã zgîriam pe ochi, pentru cã filmam pe pelicu-

FOTO: LIVIU SCRIPCARU

lã, care e scumpã. Dar jocul era prea strident, exagerat, prea ridicatul sprîncenelor pînã la ceafã, sã vadã ºi spectatorul din ultimul rînd, ceea ce aici nu era cazul, spectatorul din ultimul rînd eram eu, ºi stãteam la cîþiva metri de ea. „Foarte frumos, ziceam, acum, vã rog, mai reþinut” „ªi mai reþinut” „ªi mai...” pînã ce ea avea impresia cã e mumia lui Tutankamon, cã nu joacã nimic, dar de fapt atunci era bine, pe ecran gestul avea proporþiile corecte. Dacã ai norocul sã gãseºti amatori, care nu provin din teatru, care sînt vioi ºi spontani, e mai bine. Uneori. Dar am ºi dat-o în barã, groaznic. Dacã ceri unor amatori ceva complex, (în spot timing-urile sînt foarte exacte, eu am decupajul regizoral, unde ºtiu cã gestul trebuie sã încapã într-o secundã jumate, nu mai mult). Experienþa unui actor de teatru conteazã foarte mult.

Dacã ai joc, unde actorul trebuie sã ridice sprînceana apoi trebuie sã se bucure, la interval de o secundã, un profesionist îþi produce schimbarea de stãri necesarã, în timpul cerut de scenariu.

Care sînt cele mai dificile spoturi de filmat?

Spoturile cu copii. E un risc enorm. Sînt absolut necontrolabili. Tu vrei sã tragi cadrul acela cu copilul într-o jumãtate de orã.

S-ar putea, cum mi s-a întîmplat ºi mie, ca dupã o orã ºi douãzeci de minute sã nu avansezi deloc ºi ãla micul sã vrea la pipi ºi acasã. ªi nu ai ce sã faci. Dacã faci filmarea seara, puradelul trebuie culcat dupã masã, sã vinã odihnit la filmare, dar oricum i-ai bulversat bioritmul, e morocãnos. Între timp, aparatura ai închiriat-o pe bani ºi plãteºti timpii morþi.

Cam la cît se situeazã bugetul unei producþii de spot TV în Cluj?

PUBLICITATE

Oriunde între 1.500 ºi 20.000 de euro. Pentru un spot care, în medie, dureazã cam 30 de secunde.

27 Povestea spotului GENUL: spot social CLIENT: Centrul pentru Resursele de Romi SCOP: scoaterea romilor la vot CARACTERIZARE: „spotul meu preferat” POVESTEA: „Erau douã scenarii, unul mai molcuþ ºi cuminte, unul, la care þineam cu dinþii, era destul de tare ca mesaj. Clientul voia varianta mai cuminte, sã nu supere. Am fãcut însã varianta mea, mai expresionistã. Scenariul e aºa: la o nuntã, un tînãr mire, cu starostele, trebuie sã aleagã între trei trupe de lãutari care sã cînte la nuntã. Pe rînd vin un taraf românesc, unul unguresc ºi unul þigãnesc. Mirele rãmîne nehotãrît la toþi trei. Stop cadru pe mire, nehotãrît, ºi textul care spune: „cu un taraf bun, joci trei zile.

Dupã alegeri vei cînta patru ani cum îþi cîntã cei pe care i-ai ales. Mergi la vot.” Am avut trei tarafuri de lãutari.

I-am strîns într-o grãdinã de varã, sorbeau bere pe banii mei. S-au îmbãtat prea repede, abia am putut sã-i conving cã mai trebuie sã ºi lucreze pentru banii pe care îi primeau. Cînd am ajuns sã filmãm taraful þigãnesc, acordeonistul se supãrase pe violonist.

Acordeonistul era mai înalt ca violonistul ºi nu voia nici în ruptul capului sã stea în spatele lui. Degeaba îi explicam cã trebuie sã se vadã ºi cel mai mic. El nu stã în spate ºi pace! Au plecat din cadru. Aveam un taraf de trei oameni ºi dintr-o datã am rãmas doar cu unul, ºi mã gîndeam: „Acu’ eu ce p.... fac?” ! Am îmbunat acordeonistul.

Clipul s-a fãcut. E preferatul meu ever since”.

ftr.ro

28

R ESTAURANT

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

Casa Ardeleanã: un vendiglãu fain, hîd aºezat

AROME

ARDELENII UNDERGROUND Servirea

VARIANTA OPTIMISTÃ

DE SEPTIMIU CRIºAN

crisan@ftr.ro

SFATURI Nimeni nu are nevoie sã fie un expert pentru a iubi vinul. Totodatã, unele recomandãri ne permit sã-l apreciem din plin. Vinul este o bãuturã instinctivã. Fiecare dintre noi are felul sãu personal ºi intuitiv de apreciere a unui vin. Existã sute de arome ce se pot recunoaºte ºi regãsi în vinurile roºii sau albe. Un vin se priveºte. Mai întîi vine plãcerea de a admira vinul în pahar; remãrcam apoi intensitatea culorilor, reacþiile la lumina zilei sau la cea artificialã. Un vin se miroase. Sã nu ezitãm sã plonjãm nasul în paharul cu vin. Dezvoltîndu-ºi odoratul, ne este din ce în ce mai uºor sã asociem diferite arome. Atentie! Nu ºi în cazul în care mediul este influenþat de propria þigarã sau de cea a vecinului, de parfumul exagerat al vecinei ori dacã mîncarea din farfurie degajã arome puternic condimentate. De fapt aceasta este etapa premargatoare unei bune degustari. Un vin se gustã. Fiecare înghiþiturã cu revelaþia ei: palatul, fineþea, forþa, complexitatea, nuanþa buchetului. Un vin se povesteºte.

Deoarece sufletul vinului se suprapune cu sufletul fiecãruia dintre noi.

Rãzbiþi de o foame curat ardeleneascã, am bãtut rapid din ciubote spre un local pe potriva golului din stomac: Casa Ardeleanã.

No, aici e ca la buna acasã, cu ulcele smãlþuite pe pãreþi ºi tot felul de alte dichiseli pe un design etno. Atîta numai cã era puþin cam frig, poate din cauzã cã sobele alea pîntecoase de care îmi aduceam eu aminte or fi atîrnînd prea greu pentru punga patronului. Cãrþulia cu mîncarea mi-a luat piuitul: nu mai ºtiam ce sã aleg ºi îmi lãsa gura apã dupã aproape orice fel de mîncare, cu deosebire cele de miel.

Doar cã nu era „sezon”, aºa cã m-am mulþumit cu „Bunãtãþi de porc”. Adicã bucãþele mici de godac prãjite cu puþintel untdelemn ºi cartofi aurii pe lîngã. La mintea cocoºului, am apucat ºi la o farfurioarã cu hrean din cel þeapãn, de mã piºcau ochii numai cînd mã uitam la el. Ca un ºofer care respectã pravila, nu am întins mîna spre nici un soi de vin, ºi Doamne, cã aveam de unde alege. M-am mulþumit cu vreo douã Cola, ca sã-mi þinã ºi de cafea o vreme. Pînã a venit mîncarea, am apucat sã mã uit în jur ºi sã vãd cã cei cu decorul nu opintiserã sã ajungã la treburi de prost gust, ºi cã laviþele, mesele ºi scaunele pictate erau într-adevãr tradiþionale.

Mîncarea a fost deosebit de gustoasã, zici cã nu eram în complexul comercial Sora. De atunci ºi pînã acum avan mã mai minunez cum de nu ºi-au deschis ãºtia localul peste drum sau undeva unde vecinãtatea nu este atît de terfegoasã ca în complex. ªi servirea asemenea: destoinicã ºi cu zîmbetul pe buze, zici cã-i eram neamuri feciorului cela.

Stan cel PRO

Noutãþi la Sigma Shopping Center: Liga Highlights ºi F1Shop „La Liga”, restaurantul cu specific sportiv din incinta Sigma Shopping Center, este deja cunoscut în tot Clujul. Localul se umple în fiecare zi de iubitori ai sportului dornici de o masã pe cinste. Apetitul acestora pentru vizionarea meciurilor de orice tip într-un cadru organizat ºi împreunã cu prietenii i-a determinat pe cei de la Sigma Shopping Center sã deschidã un local asemãnãtor, dar în genul unui „pub”.

O ZI ÎNTREAGÃ ÎMPREUNÃ CU PRIETENII „Liga Highlights” pãstreazã tematica sportivã a restaurantului „La Liga”, fiind decorat cu obiecte din lumea fotbalului ºi cu plasme. Atmosfera va fi una specificã pub-urilor care transmit meciuri de fotbal, evident fãrã înjurãturi sau seminþe, dar cu bere, vin ºi mulþi prieteni. Pub-ul oferã ºi un mic dejun în stil italian, care va conþine toast-uri, croasante ºi fresh-uri. „Liga Highlights” va putea fi pusã ºi la dispoziþia celor care doresc sã organizeze mese festive (excepþie fac botezurile sau nunþile) ºi cocteiluri. „Liga Highlights” nu se adreseazã unui segment de clienþi anume ci tuturor celor care doresc sã-ºi bea cafeaua într-o atmosferã plãcutã sau sã urmãreascã evenimentele sportive împreunã cu prietenii.

Programul pub-ului începe la 8 dimineaþa, iar la 20.30 se face ultima comandã.

OPRIREA LA BOXE SE FACE LA SIGMA Surprizele de sãrbãtori oferite de „Sigma Shopping Center” nu se opresc aici. Pe lîngã preþurile accesibile ºi ofertele avantajoase, în incinta complexului comercial s-a deschis zilele acestea un nou magazin. „F1Shop” este dedicat iubitorilor curselor de Formula 1.

Aici se poate gãsi o gamã largã de îmbrãcãminte care poartã numele unor mãrci cunoscute precum Ferrari, Citroen, Mercedes Benz ºi BMW. Astfel, oricine se poate simþi, mãcar pentru perioada Sãrbãtorilor, ca un mic Schumacher, Alonso sau Raikonnen. Pe lîngã tricouri, geci ºi ºepci se pot gãsi ºi accesorii: cãni, jucãrii, ghiozdane ºi portmonee. Tot la „Sigma Shopping Center” se va deschide la mijlocul lunii decembrie salonul „Avantgarde Studio” ce oferã servicii de cosmeticã ºi coafor.

Stan: 9,5 - Foarte faini ficiori ºi fete Licã: 8,5 - M-a pãcãlit cu îngheþata la cuptor: a zis cã-i gata în 5 minute, a durat 7

Mîncarea: Stan: 9,5 - Ceva de pominã Licã: 8,5 - Ca la buna, cînd n-o deranja reumatismul

Atmosfera Stan: 9 - Tãrãboi lipsã, prostani lipsã Licã: 7 Cãldurã lipsã

Baia Stan: 7 Dacã uit codul pînã ajung, tre’ sã-mi iau pantaloni noi, dar nu de la Sora Licã: 5 Eu tot la ideea cu buda-n curte am rãmas

VARIANTA PESIMISTÃ Mai bine ar fi fost poziþionat în Satul Ardelean uitat de lume, decît în Sora. „Antreul” nu ajutã deloc în formarea unei pãreri bune despre restaurantul Casa Ardeleanã. Semnele sînt derutante, nu ºtii dacã sã urci sau sã cobori, nu ºtii ce legãturã are foamea ta cu cazinoul ºi cu buticurile din jur. Ne-am dumirit ºi am intrat cu gîndul la o masã ca la bunica acasã. Primul lucru pe care l-am observat în meniu a fost þuica din partea casei, un substitut pentru cãldura dinãuntru, care exista, dar lipsea cu desãvîrºire. Am comandat rapid o „zamã” sã mã încãlzesc ºi o tochiturã de-a

casei. Supa de pui nu a fost nici bunã nici rea, dar nici n-am putut-o condimenta, din cauzã cã recipientele pentru sare ºi piper erau stricate, consecinþã a faptului cã au vrut sã pãstreze unele tradiþionale în loc de unele moderne care sã ºi meargã. Am trecut peste asta ºi m-am „aruncat” în felul doi. Parcã m-aº fi aºteptat la o porþie mai „ardeleanã”, dar nu pot spune cã nu a fost gustoasã sau cã nu m-am sãturat. Chiar dacã solniþa nu era funcþionalã, preþurile erau cam piperate. De exemplu, salata de murãturi costa 6, 5 lei ºi un suc simplu 4,5. Tochitura nu avea un preþ exagerat, dar era mai mult pentru clienþii

cazinoului decît pentru cei care cautã cel mai ieftin blug din Sora. ªi acum, partea proastã: baia. Mã aºteptam la o budã în curte ºi credeþi-mã, ar fi fost mai potrivitã. Toaleta din dotare, împuþitã ºi de jucãtorii de la Casino deopotrivã, arãta ca naiba. Mai mult, îþi trebuia un cod sã intri, de zici cã urma sã accesezi toaleta din Bellagio. Ca sã-þi dai seama cã de fapt, într-adevãr, te-ai întors în timp, dar nu în satul românesc, ci în blocurile de pe vremea ailaltã. Un robinet era stricat, ºtergar nu exista ºi uscãtorul de mîini îºi þinea ºi el, ca ºi mine, rãsuflarea.

Licã CONTRA

SPORTUL E REGE ºI ÎN PUB!

M ULTIMEDIA

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ftr.ro

Cinematografele clujene ne încîntã cu un poem epic ºi o satirã franþuzeascã

BEOWULF, LA CEA MAI BUNÃ ECRANIZARE Republica Probabil cã existã deja cel puþin zece ecranizãri ale poemului epic Beowulf pînã acum. Englezii ºi americanii sînt cu siguranþã sãtui pînã peste cap de el, mai ales cã îl studiazã ºi la ºcoalã, însã scenariul tipic fantasy obiºnuia sã prindã destul de bine în Germania sau în Peninsula Scandinavã: un erou de erou, care cafteºte un monstru, dupã aceea pe mama monstrului ºi în final un soi de dragon pisãlog care apare dupã 50 de ani. Noul Beowulf al lui Zemeckis, pe marile ecrane la Republica, trateazã puþin altfel problema eroului: din perspectiva unui personaj cu defecte umane.

Artistic vorbind, sînt douã seturi complet diferite de eroi aici.

Unul e reprezentat de echipa autorului Neil Gaiman ºi Roger Avery (Pulp Fiction). Coordonarea celor doi a rezolvat problema de structurã a poemului. Veriga de legãturã între tînãrul Beowulf care ucide monstrul ºi regele vîrstnic care aºteaptã confruntarea fatalã cu dragonul o reprezintã tentaþiile fluturate prin faþa lui de cãtre mama monstrului. Aceste tenPUBLICITATE

În filmul Mon Meilleur Ami de la Arta, un afacerist de succes ia ore de socializare de la un taximetrist

taþii reprezintã putere, avere ºi favoruri sexuale. Mã rog, mãmica în cauzã e Angelina Jolie.

Scenariul nu se abate cu mult de la normele instituite acum o mie cinci sute de ani: Beowulf (Ray Winstone) este un tînãr rãzboinic venit sã salveze regatul danez al regelui Hrothgar (Anthony Hopkins).

Monstrul Grendel (Crispin Glover), enervat de scandalurile danezilor beþi, se pare, se distreazã mãcelãrindu-i în fiecare noapte.

Una peste alta, filmul meritã sã fie vãzut cu siguranþã, fiind probabil cel mai reuºit Beowulf de pînã acum. ªi „Beowulf and Grendel”, apãrut acum doi ani, trata subiectul dintr-o perspectivã diferitã de cea a poemului, însã calitatea sa nu i-a rezervat un loc pe ecranele clujene.

Arta Celebrul regizor francez Patrice Leconte declara într-un interviu cã nu mai vrea sã facã

filme „deosebit de serioase”, iar cã dupã încã trei producþii se va retrage. Comedia Mon Meilleur Ami, la cinema Arta, este produsul acestor douã decizii de subexploatare proprie. Mulþi au numit filmul o prostie, dar cea mai mare parte din cauzã cã se aºteptau la compasiunea, fineþea ºi sofisticarea cu care ne-a obiºnuit Leconte pînã acum. Însã, dupã dorinþa regizorului, Mon Meilleur Ami e doar o comedie.

Francois (Daniel Auteuil) conduce un biznis de antichitãþi

în Paris împreunã cu partenera sa Catherine (Julie Gayet), cea din urmã mereu preocupatã de muntele de datorii pe care îl au ºi care continuã sã creascã.

Francois în schimb e un afacerist de clasã: participã la funeraliile unui concurent doar pentru a încheia o afacere cu niºte mobilã, furã clienþii altora de fiecare datã cînd are ocazia ºi are mereu tendinþa de a considera obiectele mai valorase ca oamenii. La cheful dat de ziua lui, asociaþii îºi dau seama cã Francois nu are nici mãcar un prieten, iar Catherine îl provoacã la un pariu: fie îºi aduce cel mai bun prieten în carne ºi oase în faþa ei în urmãtoarele 10 zile, fie îi cedeazã ei un vas grecesc valoros pe care Francois abia îl achiziþionase.

De aici, Auteuil îºi joacã rolul exemplar pentru un actor atît de dizgraþios, iar încercãrile sale de a-ºi gãsi un prieten contra cronometru ajung la nivel de satirã. În final, Francois ajunge sã îl cunoascã pe locvacele ºofer de taxi Bruno (Dany Boon), pe care îl recruteazã în serviciul sãu cu scopul de a-l învãþa minunata artã de „a-ºi face prieteni”.

Andrei Cotrãu

29

Cartea FTR „ÎNTÎMPLÃRI LA MARGINEA LUMII. AVENTURILE LUI AXINTE ABRAMOVICI PAPADOPULOS ÎN PUSTIE”

În librãria Humanitas se gãseºte primul volumul de prozã al tînãrului scriitor Cosmin Perþa. „Întîmplãri la marginea lumii. Aventurile lui Axinte Abramovici Papadopulos în pustie”, este o carte de prozã fantasticã cu o mizã interesantã, aceea a interferenþei dintre lumea „de demult” a vrãjitorilor ºi cea a prezentului, în care magii de altãdatã s-au reprofilat, devenind scriitori sau cãlugãri pentru a se putea integra în cotidian. În romanul lui Perþa se regãsesc elemente picareºti, lupta dintre bine ºi rãu sau personaje cu o naturã dualã care pot transcede lumea realã ºi cea a fantasticului pentru a putea trasa un fir epic spontan. Cosmin Perþa sa nãscut în 1982 ºi a absolvit în 2006 Facultatea de Litere din cadrul Universitãþii „Babeº-Bolyai”. Este secretar general de redacþie al revistei „Cuvîntul” ºi autor al volumelor de poeme „Zorovavel” (2002) ºi „Santinela de lut” (2006). (R.R.)

ftr.ro

30 MENAJERIA DE STICLÃ PISATÃ convorbiri cu mine însumi

D OWNTOWN

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

UNDE RECI PENTRU

VREMURI FIERBINÞI DE CORNEL UDREA

udrea@ftr.ro

EUROPARLAMENTARUL Domnule primar, tot ceea ce aþi spus, dar mai ales ce am citit eu pe figura feþei matale, pentru mine evanghelie este, literã sfîntã, din adîncu’ sufletului ºi am priceput cã nu puneþi geoanã pe geoanã toatã noaptea de grijania celor care vor sã vã oprescu din marºul matale triumfãtor spre Europa, mama noastrã comunã, plus cãpºunile, portocalele ºi mãslinele bãtute cu bãþu’ pe o pãturã ºi exploatarea.

Nu vã uitaþi în gura lor cã atîta ºtie: sã toarne minciuni neadevãrate, neadevãruri false, cãci în bãtãlia politicã e ca la maidanezi pentru os în intravilan, cine sã apuce la mãduvã, da’ dumneata o sã cîºtigi pînã la urnã, cãci ai sînge în... fine, atîta ºtie, atîta pot, sã bage roate-n beþe, ca sã deformeze imaginea ºi sã se lege de pluralul substantivelor mai rar folosite în vorbirea oralã!

Sã le arãtaþi cã sînteþi ca peºtele în apã la limbi strãine, cu cîþi strãini n-aþi vorbit ºi v-au înþeles, cã avem un singur esperanto ºi þel comun: sã ne aºezãm temeinic în Europa, cum am ºi început deja sã ne evacueze, da’ nu le lãsãm, cãci urmaºii lui Traian sîntem ºi Decebal Remeº ministru la agriculturã, pãi, cum?, nu conteazã cã nu trece loþiunea de cenzurã, bãgãm alta, le tot bãgãm pînã trece ºi asta... matale ar tre’ sã fiþi în fruntea bucatelor ce împãrþiþi la cei sãraci cu duhul blîndeþii ºi o vorbã bunã care este.

Bine faceþi cã nu vã înconjuraþi cu femei de sex opus în staf, cã femeia e rudã cu dracu’ gol ºi nu trebe sã aibã ziariºtii ce zice, cã ãºtia atîta ºtie, sã se uite pe gaurã, la cheie ºi sã inventeze fabule.

Parcã vã vãd acasã la varza de Brucseles, la Genoveva în Elveþia luînd cuvîntul ºi explicîndu-le ce înseamnã sectorul V ºi rolul sãu în capitala patriei noastre.

Zice unii cã aveþi complexe, foarte bine, cãci este invidioºi: în fiecare an cu ocazia noului an de revelion faceþi spectacol ºi mîncare la complexul sportiv ºi soliºti îndrãgiþi, ceeace alþii nu face, nu cã nu ar putea, da’ se þin departe de mesele populare care i-a ales, da’ dracu-i mai alege anticipat ºi normal.

Vã doresc succese ulterioare ºi arãtaþi Europii cine sîntem noi, urmaºii Romei ºi-a lui Internazionale unde joacã Chivu cînd nu-i accidentat.

Uelcãm in Iurop, adecã teme-te, Europã, am sosit!

Regizorul Alexandru Solomon îºi prezintã la Cluj documentarul dedicat „Europei Libere” Pe vremea celui pe care-l znumim, duios, Ceaºcã, postul de radio „Europa Liberã” se bucura de popularitatea „Teoviziunii” de azi: îl urmãreau cu sufletul la gurã ºi vedetele ºi gospodinele ºi securiºtii, cu egal interes. Un asemenea „obiectiv” rîvnit ºi mitologizat peste mãsurã, trebuia sã devinã, la un moment dat, star de film, fie ºi documentar. Te ºi întrebi cum de au trebuit sã treacã 18 ani pentru aºa o pleaºcã. Regizorul Alexandru Solomon încearcã prin „Cold Waves”„Rãzboi pe calea undelor” sã completeze lacuna din cinematografia românã. Sîmbãtã, 1 decembrie, de la ora 17.00, la cinema Victoria, clujenii curioºi vor putea sã afle în ce mãsurã a reuºit sã se achite de aceastã sarcinã de rãspundere.

HORAÞIU DAMIAN

damian@ftr.ro

MATERIALISTUL CARLOS. Cum spune ºi unul dintre foºtii lucrãtori ai postului, „Europa Liberã a þinut loc de opoziþie”, în lipsa uneia reale, în þarã. Pentru a reconstitui povestea mitului numit „Europa Liberã” regizorul Alexandru Solomon a intervievat persoane ºi personalitãþi din ambele tabere. Apar în documentar atît foºti salariaþi ai postului: Monica Lovinescu, Neculai Constantin Munteanu, Emil Hurezeanu, cît ºi foºti „duºmani” ai acestuia. Aºa îl putem vedea pe ex-colonelul de securitate Ilie Merce, fostul comandant al grupului operativ „Eterul” însãrcinat cu contracararea postului. De asemenea, în film este intervievat, telefonic, ºi teroristul internaþional Ilici Sanchez Ramirez, cunoscut sub numele de „Carlos”.

Acuzat de sãvîrºirea unui atentat cu bombã împotriva radioului, la comanda Securitãþii, el neagã vehement.

Fostul terorist, astãzi pensionar într-un azil cu gratii la ferestre, declarã: „Dacã am fi fost angajaþi ca agenþi, mai bine lucram pentru Saddam sau pentru preºedintele Libiei, care aveau milioane, nu? Românii n-aveau nimic!”

CI-STUL EUROPEI LIBERE.

te undeva la mijloc. Pe cînd în presa românã apãreau doar informaþii despre cît de favorizaþi eram cã stãteam la coadã, sunetul distorsionat de bruiaj al Radio Free Europe aducea în case ºi „un alt fel de jurnal”. Pe de altã parte, unul din protagoniºtii documentarului, Richard Cummings, a fost, pentru o vreme, ofiþerul de contrainformaþii C.I.A. (Central Inteligence Agency - Agenþia Centralã de Informaþii a Statelor Unite) la „Europa Liberã”. Cum CIA nu putea desfãºura activitãþi de contrainformaþii în strãinãtate decît în obiectivele proprii, rezultã cã ºi postul de radio þinea de respectabila agenþie. Iar unele surse vorbesc despre niºte ciudate întîlniri, petrecute la mijlocul anilor ’70, între directorul secþiei române, Noel Bernard, ºi generalul de securitate Nicolae Pleºiþã. Întregul adevãr va fi dezvãluit, poate, într-o continuare la documentarul de acum. Cã tot sînt la modã sequel-urile.

Campion al libertãþii de informare.

Sau instrument al propagandei capitaliste. Între aceste extreme penduleazã imaginea postului înfiinþat în 1950 pentru contracararea propagandei din Est. Adevãrul, ca de obicei, es-

Duminicã, 2 decembrie, la Casa Tranzit, de la ora 11, regizorul Alexandru Solomon ºi monteurul Cãtãlin Cristuþiu se vor întîlni cu jur-

Ce-i verde?

Ceaiul de la ora 5

ªI UN MARE JAF COMUNIST.

Ritualul servirii unei ceºti de ceai a fost sursã de fascinaþie ºi plãcere de mai bine de un secol ºi jumãtate. Înfiinþatã în 1981 la Viena, „Demmers Teehaus” a devenit în zilele noastre una dintre cele mai apreciate ºi solicitate companii din lumea ceaiului. Aceasta importã ºi exportã ceaiuri negre, verzi ºi albe provenite din

naliºtii, în cadrul unei conferinþe de presã. Alãturi de ei vor sta Andrei Voiculescu, Nestor Rateº, Emil Hurezeanu. Va urma, de la ora 17.00, la Casa Tranzit, o proiecþie a unui alt film semnat Alexandru Solomon, „Marele jaf comunist” (2004). Dedicat unui episod petrecut în 1959 (jaful unei furgonete a Bãncii Naþionale, de cãtre ºase membri ai nomenclaturii comuniste) filmul este la fel de controversat prin parti-pris-urile discrete pe care le întreþine.

Capul bandei, fostul colonel de Miliþie Ioanid, apare ca un rebel damnat, în conflict cu societatea în care trãieºte. Interesant este cã nu a devenit rebel cît timp a fost comandantul Miliþiei Judiciare a Capitalei, ºi a participat la represiunile masive ale anilor ’50, ci numai dupã ce a fost trecut în rezervã. La fel de forþate sînt ºi speculaþiile care tind sã dea o tentã antisemitã unor pedepse aplicate pentru un act pur banditesc. Acest amestec de realitate, ficþiune ºi contrapropagandã caracterizeazã, de altfel, producþiile regizorului. Selectarea adevãrului de fabulaþie va reprezenta o provocare în plus pentru orice spectator.

culturi nobile. Prima francizã din România a Companiei „Demmers Teehaus” s-a deschis zilele acestea lîngã Cinema „Victoria”.

Magazinul are un design deosebit cu rafturi din lemn de o culoare caldã. Atmosfera este una primitoare ºi cãlduroasã. „Demmers Teehaus” oferã peste 200 de tipuri diferite de ceai. Acestea

Pãrintele muzicuþei Cel mai bun cîntãreþ la muzicuþã de blues din lume, Sugar Blue, va concerta joi, 29 noiembrie de la ora 22.00 în „Diesel Club”.

Concertul face parte din turneul de promovare al noului sãu album „Code Blue”.

DE LA MUZICÃ DE STRADÃ LA „ROLLING STONES”. Sugar Blue, pe numele sãu adevãrat James Whiting, s-a nãscut ºi a crescut în Harlem unde mama sa a fost cîntãreaþã ºi dansatoare pe celebra scenã de la „Apollo Theatre”. Sugar Blue a luat decizia de a face o carierã în muzica soul încã din copilãrie. Aceastã perioadã a vieþii ºi-a petrecut-o în compania unor muzicieni ºi artiºti alãturi de care mama sa a lucrat de-a lungul timpului, printre care ºi celebra cîntãreaþã de jazz, Billie Holiday.

Prima muzicuþã a primit-o de la mãtuºa sa ºi a învãþat sã cînte ascultîndu-i la radio pe Bob Dylan ºi Stevie Wonder. A fost influenþat mai tîrziu de mai marii jazz-ului precum Dexter Gordon ºi Lester Young. Blue ºi-a început cariera ca muzician de stradã în 1975, cînd muzicuþa sa rãsunã pe un prim album. Acesta a fost înregistrat alãturi de figurile legendare ale blues-ului, Brownie McGhee ºi Roosevelt Sykes. La sugestia faimosului pianist Memphis Slim, Sugar Blue s-a mutat la Paris unde cei de la „Rolling Stones” s-au îndrãgostit de muzica sa ºi au înregistrat cîteva piese împreunã. Foarte cunoscute sînt secvenþele muzicale din piesa „Miss You” de pe albumul „Some Girls” al Stone-ºilor. De-a lungul timpului Blue a concertat în compania unor nume celebre ale muzicii blues ºi jazz ca Willie Dixon, Bob Dylan, Muddy Waters, B.B King, Art Blakey sau Lionel Hampton. În anul 1983, Sugar Blue ºi-a înfiinþat propria formaþie alãturi de care a primit în 1985 Premiul Grammy pentru cel mai bun album tradiþional de blues, „Blues Explosion”.

El a concertat la numeroase festivaluri prestigioase precum cele din Chicago, Zurich, Den Haag, Antibes, Cannes, Nice, Montreuil.

James Whiting susþine cã numele de Sugar Blue a venit din nevoia de a avea un nick-name. Toate cele bune precum „Muddy Waters”, „Blind Lemon” ºi „Sonny Boy” erau luate, aºa cã el a rãmas în lipsã de inspiraþie. Totuºi, în timp ce pãrãsea un concert, cineva a aruncat pe fereastrã discuri cu muzicã din anii ‘78. A ridicat unul ºi a citit: „Sugar Blue” de Sydney Bechet. Aºa cã s-a gîndit cã acesta era numele perfect pentru el.

TURNEU MONDIAL. Poreclit „Jimi Hendrix al muzicuþei”, Sugar Blue a început în vara acestui an un turneu de promovare a noului album „Code Blue” în toatã lumea, inclusiv în România. În þarã, concertele sînt susþinute în oraºele principale: în 22 noiembrie a concertat la Timiºoara, în 24 la Bucureºti, în 28 la Piatra Neamþ, în 29 urmeazã la Cluj, de la ora 22.00 în „Diesel Club”. Ultimul concert va fi organizat pe 30 noiembrie, la Braºov. La toate concertele în deschidere va evolua „Trenul de noapte”, cea mai bunã trupã de armonicã din þarã.

Luiza Meseºan

provin din culturi din India, Japonia, China, Sri Lanka, Kenia, Nepal, Vietnam ºi Indonezia. Se gãsesc multe sortimente de ceaiuri negre clasice, aromatizate, ceaiuri din plante medicinale, ceaiuri negre decofeinizate, ceaiuri albe cultivate la înãlþimi foarte mari ºi ceaiuri verzi. Produsele se pot cumpãra

în cutii, dar ºi la gramaj: 50 de grame sau 100 de grame, pentru ca lumea sã poatã degusta din mai multe sortimente.

Magazinul oferã ºi o gamã largã de ceaiuri de sezon: ceai cu scorþiºoarã, cu mere coapte ºi cu orez prãjit. În incinta magazinului se pot face ºi degustãri gratuite dintr-un samovar uriaº.

C LUJUL

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

DE COLECÞIE

ftr.ro

În mulþime, la 1 decembrie

VOCILE CEREAU CAPITALà ÎN ALBA IULIA „Tot ce se întîmplã în z copilãrie îºi pune pecetea pe ce se întîmplã cu tine dupã aceea. Interesant este cã un medic psihiatru începe totdeauna anamneza întrebîndu-te de copilãrie. ªi, ºtiþi, tot ce mi s-a întîmplat în copilãrie...”, povesteºte doamna Rodica Strãulea, pregãtind cele mai preþioase amintiri ale ei. Cele cu mama, cu Unirea, cu Sadoveanu, cu Vlaicu ºi cu Blaga.

DANIEL IFTENE

«

Mama a participat ºi la o adunare a Astrei, la Orãºtie, atunci cînd îl aºteptau ºi pe Aurel Vlaicu sã vinã. Spune mama cã toþi erau cu urechile aþintite, cu ochii la cer, sã vadã cînd apare Vlaicu. Spunea cã, deodatã, s-a fãcut o liniºte de mormînt ºi nu ºtie cine a fost ºi cine a spus cã Aurel Vlaicu nu mai vine, cã a murit.

Rodica Strãulea

UN POEM UN POET DE DUMITRU CERNA

cerna@ftr.ro

Umbra umbrei 1. Umbra umbrei mele sta Peste munþi ºi sîngera, Nimeni, nimeni n-o vedea, Numai Domnul Dumnezeu, Gîndurat în carul Sãu, Care peste umbra mea Umbra Lui o aºternea...

2. Din Tine m-am desprins eu, Doamne.

Din gîndu-Þi gîndu-mi o fãrîmã În trecãtorul gînd al lumii Cu înveliºul de þãrînã...

Strein în veacu-acesta, grea, mi-e Þãrîna asta – o povarã.

Vei risipi-o, Doamne,-n vînturi ªi-oi fi cu Tine una iarã...

iftene@ftr.ro

SÃ

31

MUTÃM CAPITALA!

Au trecut peste ºapte decenii de cînd Rodica Strãulea, doamna cu doi cîini, cum spune cã o ºtiu toþi vecinii din Gheorgheni, pãstreazã o poveste pe care a tot încercat s-o spunã. Cea a mamei sale, Mina, participantã la Unirea de la 1 Decembrie 1918, elevã a lui Sadoveanu, cea care a avut ocazia sã fie aproape de Lucian Blaga timp de cîteva luni. Dincolo de amintirile mamei, aºteaptã cele ale doamnei Strãulea, nici ea uitatã de istorie, de marile evenimente care au schimbat faþa României ºi a Europei.

Cãtre Adunarea de la Alba Iulia, Mina Hinþa a mers împreunã cu tatãl sãu, preotul, fratele marelui pictor Sava Henþia. Avea 18 ani, iar ceea ce urmeazã e povestea pe care le-a spus-o, ani la rînd, copiilor. „Toatã noaptea au curs oamenii de pe Valea Sebeºului. Cu cãruþe, cu cai sau pe jos. Am plecat cu tata, cu cãruþa, cînd încã nu s-a vãzut ziuã. Primul popas l-am fãcut în Sebeº. Deja, sebeºenii îºi aleseserã primarul. Un român, ºi anume fratele poetului Lucian Blaga. Pe Ionel Blaga. Care fusese votat în unanimitate de saºi ºi de români.

Apoi, au pornit la drum. Vremea era asprã. Au mers prin zãpadã ºi, de o parte a drumului mergeau în ºir cãruþele, pe cealaltã parte a drumului se retrã-

Ultimul an al primului Rãzboi Mondial. În ciuda vremurilor de rãzboi, clujenii nu-ºi uitau timpul de promenadã, în centrul oraºului, Bulevardul Eroilor forfotind de lume.

Teofil Rãchiþeanu

FOTOGRAFII LIVIU SCRIPCARU

gea armata înfrîntã. Au ajuns la Alba-Iulia, au urcat pe prima poartã a cetãþii ºi au început sã urce dealul. De-o parte ºi de alta a zidurilor cetãþii erau postaþi moþii, în costumele lor naþionale ºi cu tulnice. Mulþimea fremãta.

Era o forfotã neobiºnuitã. La tribune se perindau mereu vorbitorii. Era pentru prima datã cînd mama a avut ocazia sã asculte un program în limba românã.

Dintre oameni se auzeau glasuri care spuneau sã mutãm capitala la Alba-Iulia”, povesteºte Rodica Strãulea, aºa cum i se povestea cu zeci de ani în urmã.

ÎN MÎNA «CEAHLÃULUI». Dupã Unire a început pregãtirea intensã a românimii dintre Carpaþi. Onisifor Ghibu reorganiza învãþãmîntul românesc, iar Mina Hinþa avea sã fie unul dintre învãþãtorii români

Devoratoare de ºtiri

pregãtiþi în primii ani dupã 1918. „Mama avea ºi ea puþinã experienþã. Pentru cã, în timpul rãzboiului, cei doi învãþãtori din sat erau plecaþi pe front. ªi atunci, bunicul meu, ca sã nu piardã vremea copiii, a trimis-o la ºcoalã pe mama mea, Mina ºi pe sora ei, Hortensia, amîndouã adolescente de 16-17 ani, sã facã ºcoalã cu copiii. Statul român a avut grijã

„Grozav îmi plãcea de-atunci sã mã interesez de problemele politice ºi ai mei mã þineau la curent, dacã vedeau cã-mi plac. Tata era singurul din sat care avea aparat de radio ºi cred cã aºa am intrat în viaþa politicã. Pentru cã veneau la noi, seara, cunoºtinþele sã asculte ºtirile.

Eram ºi eu pe acolo. ªi sigur comentau dupã aceea, iar eu eram numai ochi ºi urechi. Ce nu înþelegeam, îmi explica tata. Cînd erau evenimente mai importante, punea radioul în geam ºi lumea din sat asculta. Þin minte cum se spunea la radio sã cumpere lumea de la Bucureºti liniºtitã carne de la abator, pentru cã se zvonea cã la abator au fost atîrnaþi evrei”, îºi aminteºte Rodica Strãulea.

sã-i pregãteascã pe aceºti tineri, care studiaserã în limba maghiarã. Mama fãcuse la Orãºtie ºcoala ºi apoi a avut meseria de contabil, la care a renunþat pentru a intra în învãþãmînt”, aminteºte doamna Strãulea. Cursurile au avut loc vara, la Deva ºi au fost organizate de un comitet din Cluj.

Pregãtirea era foarte strictã, materiile predate punînd accentul pe pregãtirea pedago-

gicã. „Cu aceastã ocazie, mama l-a avut ca profesor pe Mihail Sadoveanu. Astfel, mama a fãcut cunoºtinþã cu literatura românã prin unul dintre marii scriitori români. La un moment dat, Sadoveanu a spus „ªi acum, voi trece la subsemnatul!”. ªi ºi-a prezentat opera. E mare lucru sã cunoºti opera unui scriitor, chiar de la el. Sadoveanu era un profesor foarte exigent”, adaugã Rodica Strãulea.

Teofil Rãchiþeanu nu se aflã înafara lumii doar pentru cã a ales sã trãiascã ºi sã se desãvîrºeascã în satul natal ºi, prin urmare, nu este un eremit. Teofil Rãchiþeanu a luat lumea cu sine ºi a urcat-o, a adãpostit-o în munþi spre a o feri de primejdii. Sã-l ai preajmã tainicã pe Eminescu, prin al cãrui ochi magic sã poþi contempla ºi descifra hãul omenirii, dar ºi al poeziei, ºi pe Avram Iancu, spre a-þi tãmãdui de pustie singurãtãþile, este ca ºi cum ai trãi în miezul încins al lumii ºi nu la marginile ei ori rupt de aceasta. El trãieºte la Rãchiþele – loc sacru ca un nesfîrºit altar – al cãrui nume îl poartã, ºi coboarã arar în iureºul asurzitor al vieþii clujene, doar spre a se convinge încã o datã cã Rãchiþele este buricul celest al pãmîntului.

Apariþiile lui spectaculare îl dezvãluie privirilor noastre în chip de haiduc romantic, ele sporind mai degrabã misterul decît descifrîndu-l. Frecvente sînt, însã, înfãþiºãrile sale poetice, în mai toate revistele clujene, Teofil Rãchiþeanu aflîndu-se, cred, în perioada lui de graþie, de binecuvîntatã inspiraþie, poate cea mai prolificã de pînã acum.

Scriu despre el cu admiraþie, mai cu seamã în „Cetatea culturalã”, revista lui Dan Brudaºcu, unde este chiar rãsfãþat, Constantin Cubleºan, V. Fanache, Miron Scorobete. De la debutul editorial (1969), poezia lui Teofil Rãchiþeanu a strãbãtut drumul golgotic al rugãciunii, ea apãrîndu-ne astãzi limpede-arzînd, precum lacrima rãcoroasã a litaniei. Elegiacã ºi imnicã deopotrivã, dar sfidînd preceptele molatice tradiþionalist-convenþionale, muzicalã, cãci aparþinînd unui soi elevat de colind sfîºiat, meditativ-fremãtãtoare, solemnã ºi voievodalã precum cea a lui Octavian Goga, poezia lui Teofil Rãchiþeanu poate fi rãspunsul pe care-l aºteaptã cel îngenuncheat în rugãciune: strai ºi merinde sufletului sãrac, înfrigurat ºi însetat al acestui veac pe care-l petrecem cu atîta lipsã de nãdejde. Cãci ea se aflã în vecinãtatea semeaþã ºi ocrotitoare a gîndului dumnezeiesc.

32

ftr.ro

T IMP

LIBER

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

CABARET Cu ocazia deschiderii casinoului,patronul Mircea Buteanu îºi aratã latura sa întunecatã.

Microfonul n-are nici o vinã Mircea Buteanu progreseazã: mai e mult pînã sã zîmbeascã.

Deocamdatã a cãzut pe gînduri Varianta de avarie a cabaretului dela Moulin Rouge

stop În incinta Iulius Mall s-a deschis Librãria Cãrtureºti, probabil una dintre cele mai aºteptate centre de culturã pentru clujeni. În materie de filme, librãria se axeazã mai mult pe cele româneºi valoroase ºi pe unele producþii de referinþã hollywoodiene. Însã recomandarea nostrã pentru sãptãmîna în curs este clar colecþia Toma Caragiu. Rolurile de referinþã ale acestuia se potrivesc pe rafturile oricãrei biblioteci, cît timp nu sînt puse chiar lîngã producþiile Hustler. Multe din peliculele lui Caragiu au tratat probleme acum dispãrute, în vogã sub regimul dictatorial, însã valoarea lor nu a scãzut cu timpul, iar cei care au apucat sã vizioneze cîteva din filmele redate de TVR 1 sau 2 vor dori cu siguranþã ºi restul.

Simetrii ORIZONTAL: 1) Aria piramidelor – Doi la matematicã. 2) Este la discreþie – Punguliþe din piele. 3) Coadã la cãpºuni – Urma valurilor. 4) útia-s ca niºte copii. 5) Un roman de groazã – Întoarcerea iubitului.6)Depunere la cursul curent. 7) Cuvînt înainte pentru cei de dinainte – Boleroul nostru. 8) Acþiune de recunoaºtere. 9) Izvorul cunoaºterii – Sfîrºitul execuþiei. 10) A trage la firul ierbii – Linii de despãrþire. 11) Culegere de schiþe – Subunitãþi de divizie.

VERTICAL: 1) Plan de proiectare – Cuvînt de încheiere. 2) Cadru de funcþionare – Gata de servit. 3) Ochi de lanþ – Gurã spartã.

4) La mare înãlþime. 5) Parte de cuvînt – Aflate pe la cercuri.

6) Considerat exemplar. 7) Tobã de carte – Aer de umflat.

8) Zona deºertului. 9) În apropierea tuºei – Luminiþa la naºtere.

10) Loc amenajat pentru bucate – Forme de prezentare a sudorilor. 11) Extrem de scãzut – Canini de lapte.

Teodor CAPOTA

play

rewind

Boxul Call of Duty 4 Modern Warfare se gãseºte deja pe rafturile magazinului Diverta. A durat ceva, însã creatorilor le-a intrat în cap cã Rãzboiul Mondial s-a sfîrºit, iar conflictele moderne sînt acum în vogã. Ca rezultat, ultima producþie din seria Call Of Duty este spectaculoasã, rezumînd asalturi ale echipelor americane în Orientul Mijlociu. Singura problemã e campania single player. Aceasta este foarte scurtã, iar ca sa-l joci de unul singur aproape cã nu meritã sã-l cumperi.

Tot grosul realizãrii s-a dus în multiplayer, unde deocamdatã jocul þine topurile în materie de funcþiuni. Poþi sã bagi maximum 18 jucãtori în 16 hãrþi diferite, unele de asalt, altele create strict pentru lunetiºti. Dacã ai în perspectivã niºte sãrbãtori de calculator, cu cîþiva prieteni, Call Of Duty 4 e sigur cadoul pe care trebuie sã þi-l cumperi.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

OMBLADON – Cel mai prost din curtea ºcolii Acesta a fost cu siguranþã unul dintre cele mai aºteptate albume hip hop ale anului. Dacã doreaþi o schimbare, n-o sã aveþi parte de ea. Stilul e caracteristic Ombladon: anti-social, misogin ºi cît se poate de porcos. Toate piesele se învîrt în jurul a douã puncte care probabil îl complexeazã rãu de tot pe autor, ºi anume relaþia bãrbaþilor cu femeile ºi traiul greu pe lume. Îl sfãtuim cãlduros sã renunþe la ambele. Ca de obicei, nimic nu e bine. Nici politica, nici sãrãcia, nici starea precarã intelectualã ºi materialã a naþiunii, nici interesele gagicilor. Bãiatul e clar în panã de idei. Unde n-a gãsit rima sau ritmul pentru vers trînteºte cîte o înjurãturã þeapãnã ca sã dea mai bine în cadru. E de cumpãrat la HMF Movie Gallery, chiar þine topul vînzãrilor.

10 11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Dezlegarea careului PRELUARI: IMPARTIALIMIOPIE-GEM-POSEDAT-GP-AZIL-VIZIR-ROB-CAMATA-ATITI-IRIS-BILIARD-MT-IS-T-O-GAI-L-JAMBIERAELAN-ANTET.

VIGILENÞÃ PREGÃTIT MEREU DE VOT

T IMP

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

LIBER

ftr.ro

33

CABARET

Trei iepuroaice dornice Printre ele, nelipsita Liana Jaba (stînga)

Spatele este foarte important atunci cînd vrei o afacere de succes

ªi la final, inegalabila, indescriptibila, inepuizabila Ana Lesko. Între douã blonde de douã ori mai bune ca ea

PUBLICITATE

cinemateca

O nouã propunere La hotarele lui Dumnezeu: „2001 - Odiseea spaþialã” Cînd a apãrut pe ecrane, în 1968, „2001 - Odiseea spaþialã” nu contrazicea optimismul general al societãþii umane. La 12 ani de la debutul erei spaþiale, omul se pregãtea sã debarce pe Lunã ºi nimeni nu vedea imposibilã o expediþie spre Jupiter în condiþiile ºi la termenul prevãzut de film. Anul 2001 a venit ºi a trecut, iar filmul rãmîne un caz clasic de optimism neconfirmat în realitate: nu numai cã n-am ajuns pe Jupiter, dar ne-am cam retras ºi din Cosmos ca sã ne mãcelãrim pentru resursele mereu în scãdere ale Pãmîntului. Filmul însã rezistã prin efectele speciale (create de echipa lui Douglas Trumbull) rãmase fãrã egal pînã azi, cu toate calculatoarele pline de terrabites, prin muzica lui Richard Strauss, dar în primul rînd, prin întrebãrile pe care le ridicã. De la monolitul care, în zorii istoriei, transformã maimuþa în om, pînã la baletul navelor spaþiale, de la duelul mortal om-computer (cît de actual a devenit în ziua de azi!) pînã la singurãtatea cosmonautului de cursã lungã, filmul atrage prin naturaleþea cu care zugrãveºte ipostazele cele mai nenaturale

„2001- A Space Odissey” (SUA, Marea Britanie, 1968; r. Stanley Kubrick, cu: Keir Dulea) în care ne-am imagina ca oameni. De obicei, scrierile despre filmul regizat de Stanley Kubrick, amintesc finalul, ºi pe bunã dreptate. Probabil cã arta cinematograficã nu s-a apropiat niciodatã mai mult de divin decît în aceste 20 ºi ceva de minute finale. Se vor scrie volume despre lunga secvenþã hipnoticã, dar privitorii vor rãmîne cu metafora finalã, pe cît de tulburãtoare, pe atît de simplu de citit. Omenirea o fi ea bãtrînã, dar în cosmos face primii paºi de

sugar. Omul cosmic s-a nãscut, dar încã mai gîngureºte. E posibil sã nu dãm în univers de alte fiinþe inteligente. Dar în mod sigur ne vom lovi de propriile noastre defecte. Pe Pãmînt sîntem din ce în ce mai mulþi ºi avem tot mai puþine de împãrþit. În Cosmos ne este salvarea, dar nu vom ajunge acolo decît cînd vom avea mintea unui înþelept. ªi sufletul unui copil ca Bebeluºul Cosmic din finalul lui „2001”.

Horaþiu Damian

La ruletã e ca în familie.

Cîºtigi ºi dai banii nevestei

ftr.ro

34

M ICA P UBLICITATE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

imobiliare VÂNZÃRI 1 CAMERA CENTRU CASA OROS vinde apartament 1 camera zona Pasapoarte, 40mp, finisaje clasice, parter, cu balcon. Pret neg, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou, str. Horea la mijloc, 36-39-45mp plus balcoane, semifinisate, finalizare in octombrie 2008. Preþ de la 63000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera in casa, str. Horea, 41mp, finisat, contorizat. Preþ 58000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera proprietate, zona Garii, 43 mp, etaj intermediar, superfinisat, mobila de bucatarie. Preþ 52000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera proprietate, str. Somesului, 42mp, contorizat, parchet, faianta, gresie. Preþ 53900 euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 ZORILOR Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou zona Cometei, 36mp plus balcon de 6mp, semifinisate, finalizare in septembrie 2008.

Preþ 1250 Euro/mp + TVA. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA—vând apartament 1

camera si ½, in bloc nou zona Calea Turzii, 43-45mp plus balcon de 7 mp, semifinisate, centrala, caloriferele si usile interioare montate, finalizare in septembrie 2008. Preþ de la 54750 euro. Tel/ fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA—vând apartament 1 camera, in bloc nou zona Calea Turzii, 35-38mp plus balcon de 7 mp, semifinisate, centrala, caloriferele si usile interioare montate, finalizare in mai 2008. Preþ de la 50000 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 GHEORGHENI Ocazie !!! Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 38mp+7mp balcon, semifinisat, et. 1, finalizare mai 2008 la pretul de 47 000 Eur. tel.

0730.299.977.

Ocazie !!! Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 49mp+6mp balcon, et. 1, semifinisat, finalizare mai 2008 la pretul de 61 000 Eur. tel.

0730.299.977.

Abaris Group vinde apartament cu 1 cam., in constructie noua, 54mp, finisat, la pretul de 68 000 Eur., finalizat, tel.

0730.299.977.

MARASTI Ocazie !!! Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 35mp+4mp balcon, semifinisat, finalizare dec. 2007 la pretul de 43 000 Eur. tel.

0730.299.977.

Atlantic - vând apartament 1 camera in bloc nou zona Expo, 2538mp, etaje intermediare, semi-

finisate, finalizare in septembrie 2007. Preþ 32-38000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic - vând apartament 1 camera in bloc nou str. Cehoslovaciei, 35mp plus balcon de 5mp, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare in martie 2008. Preþ 58000 Euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou zona Dambovitei, 30-38mp plus balcon, semifinisate, finalizare in toamna 2008.

Preþ de la 42000Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou zona FabriciiClujana, 30-36mp plus balcon de 12mp, semifinisate, finalizare in iunie 2008. Preþ de la 37600 Euro.

La avans de 50% reduceri de pret.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 MANASTUR Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 45mp + 10mp balcon + 3mp boxa, semifinisat, finalizat nov.

2007 la pretul de 58 000 Eur. tel.

0730.299.977.

Atlantic - OCAZIE UNICA SI SPECIALA - vând apartament 1 camere in bloc nou, str. Negoiu, 38 mp plus balcon de 5 mp, semifinisat, finalizare in august 2008.

Preþ de la 47000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic - vând apartament 1 camere in bloc nou, zona Billa, 45 mp plus balcon, semifinisat, fi-

nalizare in noiembrie 2008. Preþ de la 1550 Euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 PLOPILOR Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou finalizat, intabulat, 45 mp zona Salii Sporturilor, etaj intermediar, superfinisat.

Preþ 68500 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 FLORESTI Atlantic - OCAZIE UNICAvând apartament 1 camere bloc nou zona Unitatilor Militare, 42 mp, balcon, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare în decembrie 2007. Preþ 800 euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 BUNA ZIUA CASA OROS vinde 3 apartamente de 1 camera, in buna Ziua, 40mp, semifinisate, usa metal, termopane, CT, calorifere, finalizare in Sept. 2008. Pret 1.300e/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou zona Oncos, 39-42 mp, balcon, semifinisate, finalizare în decembrie 2007. Preþ 52000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou zona Oncos, 44 mp plus balcon de 8 mp, semifinisate, centrala termica, caloriferele si loc de parcare incluse in pret, finalizare în iunie 2008. Preþul 54000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 DAMBUL ROTUND Atlantic - OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vand apartament 1 camera bloc nou, zona Napolact, 39-42 mp plus balcoane de 10 si 12 mp, semi sau superfinisate, finalizare in toamna 2008. Pret de la 31700 euro, posibil credit bancar.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 CASA OROS vinde apartamente cu 1,2,3 camere, suprafete generoase, finisate la cheie, Preturi accesibile, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 APAHIDA Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou zona Primariei, 39-46 mp plus balcon, semifinisate, centrala termica, calorifere si loc de parcare incluse in pret, finalizare în mai 2008. Preþ 700 euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2

2 CAMERE CENTRU EXCLUSIVITATE !!! Abaris Group vinde apartament de 2 cam. pe str. Avram Iancu, 55mp, finisaje clasice, ideal sediu de firma, la pretul de 87.000 Eur., tel.

0730.299.977.

Atlantic-vând apartament 2 camere bloc nou str. Horea, linga Filologie, 55-63 mp plus balcoane, semifinisate, finalizare in octombrie 2008. Pret 1800 euro/mp.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere str. R. Ferdinand, vis-a-vis de Magazin Central, 50 mp, semifinisat, geamuri la strada, ideal firme. Pret 85000 euro. Tel/fax:

595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere confort sporit, str. Horea, 61 mp, finisat, ideal firme. Pret 79000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere proprietate, P. M. Viteazu, 75 mp plus 2 balcoane, geamuri la strada, semifinisat. Pret 109900 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere in casa, 90 mp, str.

Clinicilor, semifinisat, curte, gradina. Pret 127000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere in vila, str. Crisan, 60mp plus balcon, finisat, centrala termica. Pret 107000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 ZORILOR Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere in bloc nou pe Calea Turzii, 50-57mp plus balcoane de 4-7mp, semifinisate, centrala termica, calorifere si usi interioare montate, finalizare in septembrie 2008.

Preþ de la 62000 Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc nou str. Padurii, 51mp plus 2 balcoane de 4,5 si 12,5 mp, semi sau superfinisate, centrala termica, finalizare in august 2008. Preþ 82000 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc nou str. Cometei, 50 plus balcon de 6 mp, semifinisate, finalizare in noiembrie 2008. Preþ de la 79500 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 CASA OROS vinde apartament 2 camere, 51.5mp+6.5mp balcon, gresie, faianta, contoare, baie, usa metalica, 2 locuri de parcare, zona Jupiter Pret 82.000E, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 GHEORGHENI Grup de Lux vinde apartamente de 2 camera, bloc nou, Gheorgheni, proiect inceput in 2007, semifinisate, geamuri termopan, usa metalica, 53 mp, plata in transe pana la receptie. Tel 45.00.00, 0731-066105 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartamente 2 camere bloc nou, zona Brincusi, etaj 1(2), 50, 60 si 70mp plus balcon, semifinisat, finalizare in aprilie 2008. Posibilitati credit bancar. Preþ de la 62000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic - OFERTA SPECIALA - vând apartament 2 camere bloc nou, zona Brincusi, etaj intermediar, 60mp plus balcon de 7mp, superfinisat, centrala termica, finalizare in septembrie 2008. Preþ 74000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 GRIGORESCU Atlantic-vând apartament 2 camere confort I, zona Profi, 50mp parter inalt cu balcon, superfinisat, mobila noua de bucatarie, centrala termica. Preþ 70000 Euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 MARASTI Grup de Lux vinde aparta-

mente 1-2-3 camere in zona Marasti, in bloc nou, apartamente la standard calitativ ridicat, predare in 2008, semifinisate, reducere pentru cei ce achita avans mai mare. Tel 45.00.00, 0731-066105 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camera in bloc nou zona A. Vlaicu, 55 mp plus 2 balcoane de 4 mp si 8 mp, semi sau superfinisate, finalizare in august 2008. Posibilitati credit bancar. Preþ 72000 Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc nou str. Cehoslovaciei, 66mp plus balcon de 15mp, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare in martie 2008. Preþ 85000Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc zona Dambovitei, 50-60-70mp plus balcon, semifinisate, finalizare in 2008. Preþ 1350Euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc zona FabriciiClujana, 44-50mp plus balcon de la 5 la 21 mp, semifinisate, finalizare in iunie 2008. Preþ de la 930 Euro/mp. Reduceri de pret la avans de 50%.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic - OFERTA SPECIALA- vând apartament 2 camera in bloc nou linga Clujana, 43 mp plus balcon-terasa de 188 mp, semifinisat, finalizare in iunie 2008. Preþ 70800Euro. La avans de peste 50% reduceri de pret. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 MANASTUR Atlantic-vând apartament 2 camere in bloc nou, zona Billa, 6472 mp plus balcon, semifinisat, finalizare in noiembrie 2008. Preþ de la 1500 Euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere in bloc nou, str. Cimpului, 54 mp plus balcon de 5 mp, semifinisat, finalizare in august 2008.

Preþ de la 59000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camere decomandat, str. I. Mester, Tãºnad, etaj 2(4), faianþã, gresie noi, contorizat gaz, apã, balcon închis. Preþ 75000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 PLOPILOR Atlantic-vând apartament 2 camere in bloc nou, 65-73 mp plus balcoane, zona Salii Sporturilor, etaj intermediar, superfinisat, finalizare in martie 2008. Preþ 1600Euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 FLORESTI NOU !!! Abaris Group vinde apartament de 2 cam. in constructie noua, 43mp+10mp balcon, parcare, CT si calorifere, semifinisat, finalizare apr. 2008 la pretul de 33 000 Eur., (se accepta credit) tel.

0730.299.977.

Grup de Lux vinde apartamente de 1-2 camere in Floresti, bloc nou, constructie de caramida cu izolatie de polistiren la exterior, la intrare in Floresti, 50-55 mp, fiecare cu balcon, baie, finisat, cu finalizare in 2008.

Tel. 0731066105

M ICA P UBLICITATE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

ftr.ro

35

imobiliare Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona sens giratoriu, 42-51 mp plus balcoane, superfinisate, bucataria mobilata si utilata si masina de spalat, finalizare în martie 2008. Preþ de la 40500 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICAvând apartament 2 camere bloc nou zona Unitatilor Militare, 58 mp plus balcon, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare în decembrie 2007.

Preþ 38500 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICAvând apartament 2 camere bloc nou zona ANL, 50 mp plus balcon, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, loc parcare inclus in pret, finalizare în decembrie 2007. Preþ 38500 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 CASA OROS vinde apartamente 2 camere, 54-60mp, semifinisate, CT, calorifere, finalizare Iulie 2008, Pret de 700E/mp la plata integrala si la plata in rate 750E/mp, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 BUNA ZIUA Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona Oncos, 44 mp plus balcon de 15 mp, semifinisate, centrala termica, calorifere montate si loc de parcare incluse in pret, finalizare în iunie 2008. Preþ de la 54000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona Oncos, 50 mp plus balcon de 10 mp, centrala, caloriferele si loc de parcare incluse in pret, semifinisat, finalizare în iunie 2008. Preþ 63000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic - OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona Oncos, 73 mp plus 2 balcoane de 5 si 15 mp, semifinisate, centrala termica, caloriferele si loc de parcare incluse in pret, finalizare in iunie 2008. Preþ 78000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Grup de Lux vinde apartamente 1-2 camere in zona Buna Ziua, in bloc nou, apartamente la standard calitativ ridicat, predare in 2008, semifinisate, reducere pentru cei ce achita avans mai mare. Tel 45.00.00, 0731-066105 DAMBUL ROTUND Atlantic-vand apartament 2 camere str. T. Vladimirescu, 35mp, superfinisat, centrala termica. Pret 45900 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vand apartament 2 camere bloc nou, zona Napolact, 42 mp plus balcon de 12mp, superfinisate, centrala termica, finalizare in toamna 2008. Pret 36000 euro, posibil credit bancar.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vand apartament 2 camere in bloc nou pe Calea Baciului, 52 mp plus balcon de 10 mp superfinisat, centrala termica.

Pret 46900 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 CASA OROS vinde apartamente in bloc nou, 2 camere, 62mp,

bloc tip vila, 2 apartamente pe nivel, finisate, finalizare la sfarsitul anului, Pret 1.000E/mp, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 BACIU Grup de Lux vinde apartamente de 1-2 camere in Baciu, bloc nou, constructie de caramida cu izolatie de polistiren la exterior, zona cu panorama frumoasa, fiecare cu balcon, baie, semifinisat/finisat, cu finalizare in 200, preturi incepand de la 29.100 Euro. Tel. 0731-066105 APAHIDA Atlantic-vând apartament 2 camere bloc nou zona Primariei, 62 mp plus balcon, semifinisate, centrala termica, calorifere si loc de parcare incluse in pret, finalizare în mai 2008. Preþ 700 euro/mp.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2

CASE – VANZARI CENTRU CASA OROS vinde casa in Centru zona I.C.Brateanu, decomandata, 76mp, parchet, gresie, faianta, lavabil, modificarie interioare, usa antiefractie, geamuri termopane, CT, contoare apa si gaz, Pret 250.000e neg, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 ZORILOR CASA OROS vinde casa P+E, garaj, teren afferent 260mp, Zorilor. Pret 200.000E, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 CASA OROS vinde casa D+P+1E+M, zona Hasdeu, singur in curte, gradina de 190mp. Pret neg, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 GRIGORESCU CASA OROS vinde vila zona Napoca, 750mp teren, 450mp construiti pe 3 nivele, superfinisata.

Pret neg, , telefon 481516; 0742097473;0745354335; 0749033424 MARASTI CASA OROS vinde casa 3 camere, bucatarie, baie, 1.460mp teren, CF, CU, pt hale, zona Ambient. Pret 260.000E, telefon: 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde casa mai veche, cu 720mp teren, un f de 28ml si altu de 26ml, bun pt duplex, zona Dora, Pret 200.000E, telefon: 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde casa cu teren zona Plevnei, 900mp teren, f de 14ml, bun pt investitie, zona de hale, birouri, Pret 260.000E, telefon: 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde teren cu casa, utilitati, f de 14ml 946mp, zona Plevnei, Pret 265.000E, telefon: 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde casa locuibila, zona Campina, 705mp teren, f de 20ml, bun pt sediu de firma sau depozit, Pret 250.000E, telefon: 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 FLORESTI Atlantic-vand vila noua finalizata P+E, in Gilau la drumul spre Somesul Rece, 205 mp construiti, teren 400 mp, singur in curte, superfinisata, garaj. Pret 130000 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-vand vila P+E, zona Unitatilor Militare, 190 mp con-

struiti, teren 300 mp, singur in curte, superfinisata, garaj, pivnita, finalizare in decembrie 2007. Pret 140000 euro negociabil.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-vand casa 3 camere, la soseaua nationala, in centrul Florestiului, 150mp utili, teren 400mp, front la 2 strazi. Pret 180000 euro negociabil. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Doresti sa locuiesti la casa si ai bani de un apartament?! Grup de Lux vinde case P+E, 15 min. de oras, mijloc de transport in comun, complex comercial, 104mp, teren 350 mp, finisate complet, 90.000 Euro. Tel. 0731-066105 Doresti sa locuiesti la casa si ai bani de un apartament?! Grup de Lux vinde case P+E, 15 min. de oras, mijloc transport in comun, complex comercial, 151 mp, teren 420 mp, finisate complet, 130.000 Euro (cu TVA inclus). Tel. 0731066105 Grup de Lux vinde case noi in Faget, proiect nou inceput in 2007 cu finalizare in ianuarie-februarie 2008, D+P+E, suprafata 171 mp, teren 372 mp, finisate complet, case construite la standard calitativ ridicat, 245.000 Euro pentru casa finisata complet, plata in transe. Tel. 45.00.00, 0731066105.

Grup de Lux vinde case noi in Floresti, proiect nou inceput in 2007 cu finalizare in 2008, D+P+E, suprafata 161 mp, teren 280 mp, finisate complet, case construite la standard calitativ ridicat, 130.000 Euro pentru casa finisata complet, plata in transe. Tel. 45.00.00, 0731-066105 DAMBUL ROTUND CASA OROS vinde vila tip duplex, zona Coposu, semifinisata, 138mp utili, Pret 1.250E/mp, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 CASA OROS vinde casa demolabila la strada asfaltata, 500mp teren, Pret 90.000E, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 EUROPA Atlantic - OCAZIE UNICA SI SPECIALA - vand vila-duplex, noua finalizata, intabulata, D+P+E, 150 mp utili, curte 100mp, superfinisata, garaj, pivnita, mobilata, utilata. Pret 185000 euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2

TERENURI CENTRU Atlantic - OFERTA SPECIALA-vand teren ULTRACENTRAL, 540 mp, str. Horea, 20 ml front, utilitati, ideal constructie bloc. Pret 550 euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 ZORILOR CASA OROS vinde 16.000mp cu toate utilitatile, CF, PUD, PUZ, CU, P+8, f de 400ml, in Zorilor.

Pret neg, telefon 481516, 0744 516942; 0746 216942;0749 033424 CASA OROS vinde teren 300mp, zona Pasteur, cu proiect si autorizatie de constructie, P+2E+M, f de 24ml, Pret 200.000 E, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 CASA OROS vinde teren de 424 mp, f de 20ml, zona C. Porumbescu. Pret 700e/mp, telefon 481 516; 0743 269566; 0746 110677; 0749 033 424 CASA OROS vinde teren zona Observatorului, 600mp, f de 25ml, utilitati. Pret 300e/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677;

0749 033 424 CASA OROS vinde teren 700mp, zona T.Arghezi, intravilan, utilitati aproape, Pret 115E/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 GRIGORESCU Grup de Lux vinde teren pe str. Donath, suprafata de 5000 mp, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 250 eu/mp. Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde teren pe str. Traian Vuia, suprafata de 7700 mp, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 150 eu/mp.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde proiect autorizat pentru bloc cu 12 apartamente, pret 85.000 euro.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde parcele de teren in Valea Fanatelor in suprafate de 600 mp, curent electric, extras C.F, pret 20 eu/mp.

Informatii la tel. 45.00.00 sau 073066.101 MARASTI CASA OROS vinde 9 Ha teren in P-ta Marasti, f de 500ml, toate utilitatile. Pret neg, telefon 481516, 0744516942; 0746216942; 0749033424 CASA OROS vinde teren cu casa locuibila, toate utilitatile, teren 1.180mp, f de 22ml, zona de duplexuri, bun pt investitie, Pret 250.000E, telefon: 481516, 0746 108488; 0751278602, 0749033424 MANASTUR CASA OROS vinde teren intravilan cu destinatie constructii, zona Kaufland, 1018mp, CF, f de 11.5ml, Pret 250E/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 CAMPULUI EXCLUSIVITATE !!! Abaris Group vinde teren pe str.

CamPului, 9700mp, front 90ml, curent, la 80 m de celelalte utilitati, pret 130Eur /mp, neg. tel.

0730.299.977 Grup de Lux vinde teren, in suprafata de 1.180 mp, zona Campului, extras C.F, toate utilitatile pe teren, prêt 250 eu/mp.

Informatii la tel. 45.00.00 sau 073066.101 BUNA ZIUA Grup de Lux vinde teren pe Buna Ziua, suprafata de 12.000 mp, front de 52 ml, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 270 eu/mp.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 ZONA CUG Abaris Group vinde teren in zona CUG (soseaua de centura CUG-Apahida) 5800mp, front 20ml, 43Eur /mp,neg., tel.

0730.299.977.

Abaris Group vinde teren in zona CUG (soseaua de centura CUG-Apahida) 2900mp, front 30ml, 53Eur /mp, neg., tel.

0730.299.977.

BULEVARDUL MUNCII Grup de Lux vinde teren zona b-dul Muncii, suprafata de 7 ha, cu front de centura, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 50 eu/mp.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde teren zona b-dul Muncii, suprafata de 1000 3000 mp, extras C.F, utilitati, pret 40 eu/mp. Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 DAMBUL ROTUND Atlantic-vand teren intravilan

1000 mp, zona Popesti, 20 ml front, apa, gaz, curent la limita terenului. Pret 25 euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 LOMB Grup de Lux vinde parcele de teren cu suprafate de 660 mp, in zona Lombului, extras C.F, utilitati in zona, pret 25 eu/mp.

Informatii la tel. 45.00.00 sau 073066.101 CASA OROS vinde teren pe Lombului, 4.900mp, f de 25ml, utilitati, Pret neg, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 BORHANCI Grup de Lux vinde teren zona Borhanci, suprafata de 500 - 1000 mp, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 75 eu/mp. Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 IRIS CASA OROS vinde 47.500 mp+parcele de 508m, cu f de 15ml.

Pret neg, telefon 481516, 0744 516942; 0746 216942;0749 033424 CASA OROS vinde 11HA in Valea Fanatelor, Pret 5E/mp, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 SOMESENI CASA OROS vinde teren in spatele Garii someseni, 6HA. Pret 30E/mp, , telefon 481516; 0742 097473;0745354335; 0749 033424 CASA OROS vinde 5.2HA si 18.000 mp teren zona Tetarom 2.

Pret neg, telefon 481516, 0744 516942; 0746216942;0749033424 CASA OROS vinde 6HA teren in Someseni. Pret neg, telefon 481516, 0744516942; 0746 216942;0749033424 VALEA CHINTAULUI CASA OROS vinde 8.000mp pe Valea Chintaului, parcelat, toate utilitatile. Pret neg, telefon 481516, 0744 516942; 0746 216942; 0749 033424 FAGET CASA OROS vinde 14.30mp, pe Drumul Salicei in Faget, f de 60ml, Pret neg, telefon 481516, 0744 516942; 0746 216942; 0749 033424 CASA OROS vinde 20Ha teren, in Faget, toate utilitatile, Pret neg, telefon 481516, 0744 516942; 0746 216942;0749033424 DEZMIR Abaris Group vinde teren in Dezmir, 8700mp, front 55ml, cu un lac cu apa sarata de 490mp, imprejmuit, apa, curent, 50 m de sos. de centura, pret 85Eur /mp, neg. tel.

0730.299.977.

APAHIDA CASA OROS vinde 4.300mp, f de 23ml la 40E/mp si 90.000Emp cu f de 200ml la 28E/mp, , telefon 481516; 0742097473;0745354335; 0749033424 BONTIDA CASA OROS vinde teren in Bontida, 31HA in 3 parcele, Pret 3E/mp, telefon 481516; 0742 097473;0745 354335; 0749033424 TURENI CASA OROS vinde 4HA cu f de 200ml, Tureni Pret 30e/mp, telefon 481516; 0742 097473; 0745 354335; 0749033424 SANICOARA CASA OROS vinde 11.600mp, f de 50ml, la Sanicoara. Pret neg, telefon 481516, 0744 516942; 0746 216942;0749 033424 SALICEA CASA OROS vinde 4.000mp, f de 16ml, Salicea. Pret neg, telefon 481516, 0744516942; 0746216942; 0749033424

SPATII COMERCIALE MARASTI CASA OROS vinde hala 700mp, din caramida, 10.300mp tere, curte betonata, CF, utilitati, hala pe 2 nivele, Marasti. Pret neg, telefon: 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde sediu si depozit firma, 500mp construiti, parcari auto, teren 1.100mp, Calea Someseni, aproape de gara Someseni, f de 17ml, Pret 450.000 E, telefon: 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde cladire de spatii si birouri cu spatii de productiela pret de 15.000E+8.000mp teren si cladire P+5E si P+3E, la pret de 20.000E, telefon: 481516, 0746 108488; 0751 278602, 0749 033424 CASA OROS vinde spatiu commercial, zona Bucuresti, 300mp, f de 17ml, singur in curte, posibilitate de P+3E. Pret 15.000E, telefon: 481516, 0746 108488; 0751278602, 0749033424 DAMBUL ROTUND CASA OROS vinde hala de 1.050mp construiti, 3.000mp teren, acces tir, toate utilitatile.

Pret neg, telefon 481 516; 0751 278601; 0749 033 424; 0748196825 GARA CASA OROS vinde spatiu, zona Garii, cu hala la parter de 1.178mp, si cladire de birouri, pe 3 nivele, toate utilitatile, teren afferent 4.115mp, f de 50ml, Pret neg, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825

36

Auto

ftr.ro

M ICA P UBLICITATE

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

Renault Ocazii

CALEA TURZII 253 - 255, TEL. 0748 88 66 00

VITO - an fabr. 2005, motor 2,2DCI, 68000 km; Dotari: geamuri electrice, inchidere centralizata , servo directie, radiocd; nerulat in tara; Pret 13000 Euro + taxa prima inmatriculare

Super Nova -an fabr. 2002, motor 1,4 MPI, benzina,100000 km; Dotari: inchidere centralizata, alarma, proiectoare de ceata, radiocasetofon; Pret 2900 Euro

Safrane - an fabr. 1993, motor 3,0 V6 benzina, 237000 km; Dotari: radiocd, proiectoare de ceata, incalzire in scaune, climatronic, ABS, geamuri+oglinzi electrice, computer de bord, pilot automat; Pret 5100 Euro

Infinity -an fabr 2006, motor 4,5 V 8 benzina, 2300 km Dotari: dublu climatronic, tapiserie din piele, scaune cu reglaj electric + memorie, volan reglabil, faruri bixenon, radio casetofon+cd mp3+dvd, tractiune integrala, scirocol, spalator faruri Pret 66000 Euro

Clio - an fabr 2004, motor 1,5 DCI, motorina,123000 km; Dotari: radiocasetofon, geamuri electrice, oglinzi electrice, aer conditionat, servo directie, volan reglabil; Pret 7150 Euro

Mondeo - an fabr 1996, motor 2,0, benzina, 167500 km, Dotari: servo directie, radiocasetofon, aer conditionat, dublu airbag, Pret 5100 Euro

Micra - an fabr 2007, motor 1,2 80 cp, benzina, 1500 km, Dotari: radio cd, comenzi radio pe volan, climatronic, geamuri + oglinzi electrice, proiectoare de ceata, computer de bord, cheie inteligenta, senzori de ploaie etc; Pret 11000 Euro

C200 -an fabr 2005, motor 2,0 DCI, 6000 km; Dotari: climatronic, radio cd, servo directie, geamuri electrice, oglinzi electrice ; Pret 31000 Euro

Megane - an fabr 2004, motor 1,5 DCI, motorina, 166000 km, Dotari: radio cd, climatronic, 6xairbag, directie asistata, geamuri+oglinzi electrice, volan reglabil, proiectoare de ceata, ABS+EBD; Pret 8150 Euro

Logan -an fabr 2005, motor 1,4 MPI, benzina, 49000 km, Dotari: radiocasetofon, aer conditionat, geamuri+oglinzi electrice, inchidere centralizata, servo directie, scaun sofer reglabil pe inaltime; Pret 6850 Euro

Pathfinder - an fabr 2006,motor 2,5 DCI, 22000 km; Dotari: dubluclimatronic, 7 locuri, tapiserie din piele, scaune cu reglaj electric, radio cd mp3, tractiune integrala etc; Pret 38500 Euro

ftr.ro

A UTO

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

37

Mecanicii de garaj au un atu important faþã de service-urile autorizate: preþul manoperei

«DUPÃ BLOC» SERVICE Nu de multã vreme, majoritatea z dealerilor auto au introdus ºi sistemul de service. Astfel, micii „garajiºti” au primit o loviturã puternicã ºi s-au trezit dintr-o datã scoºi de pe piaþã. ªi asta mai ales datoritã condiþiilor oferite ºi a pieselor de schimb ale primilor. Totuºi, au rãmas douã motive principale care i-au fãcut pe mecanicii de la colþul strãzii sã rãmînã încã pe piaþa de service auto: preþul ºi comportamentul.

SORIN RºNOVEANU rasnoveanu@ftr.ro

UNDE? Cu siguranþã, majoritatea ºoferilor au întîmpinat probleme la automobilele personale. Primul drum a fost cãtre dealerul care a livrat maºina cu pricina. Problema a fost rezolvatã, adesea cu o gaurã semnificativã în buget (dacã n-a fost vorba de CASCO) ºi cu nervi. Cei mai experimentaþi ºoferi au apelat la un mic garajist care, acasã la el, a putut rezolva aceeaºi problemã, rapid ºi mult mai ieftin, care le-a ºi explicat pas cu pas fiecare manoperã fãcutã.

Unde se face diferenþa, între a alege service-ul sau mecanicul privat? Ce-i face pe micii întreprinzãtori sã reziste (sau dupã caz, sã renunþe) pe o piaþã atît de expansivã ca aceea auto?

DE CE LA DEALER?

DE CE LA GARAJUL PRIVAT

pentru cã au implementat un sistem profesionist de depistare a problemelor, inclusiv softurile necesare computerului de bord pentru cã lucrãrile efectuate beneficiazã de garanþia specificã automobilului respectiv pentru cã prin sistemul propriu pot ajunge relativ uºor la piesele de schimb necesare pentru cã au manualele ºi/sau sculele specifice ºi atît de necesare anumitor piese sau componente care trebuie desfãcute sau depanate pentru cã leasingul sau garanþia vã obligã sã apelaþi doar la ei

DE CE NU adesea service-urile dealerilor sînt aglomerate aceºtia îþi vorbesc urît, dacã nu cumva eºti ignorat total lucreazã împreunã cu 2-3 ucenici care învaþã pe maºina ta plãteºti ore de manoperã inclusiv cînd ei sînt la cafea sau þigarã

piesele de schimb aduse de dealer sînt adesea foarte scumpe ºi dureazã mult sã fie importate

pentru cã timpul în care se poate rezolva o problemã micã se reduce substanþial pentru cã vorbesc frumos cu clienþii pentru cã adesea au grijã de maºinã de parcã ar fi a lor pentru cã poþi negocia cu ei preþul ºi adesea plãteºti pe lucrare nu pe „ore de manoperã” pentru cã poþi gãsi sau, dupã caz, îþi gãsesc ei piesa necesarã pentru înlocuire, oricum la un preþ mult mai mic decît cel de la dealerii oficiali.

DE CE NU nu se þin întotdeauna de cuvînt

n-au sculele necesare ºi improvizeazã destul de des uneori garanþia oferitã este relativã n-au întotdeauna grijã de curãþenia maºinii urcînd adesea plini de ulei la volan ºi astfel, poþi sã-ºi gãseºti maºina cu pete pe scaune sau bord dacã nu negociezi cu ei lucrarea la început, poþi avea surprize mari cînd ajungi sã plãteºti

ÎN LOC DE CONCLUZIE Putem spune deci, fãrã a avea pretenþia ca deþinem adevãrul absolut, cã dacã aveþi o lucrare micã de fãcut la maºinã, cunoaºteþi un mecanic iar maºina nu este sub leasing sau garanþia dealerului, atunci puteþi

apela la un garajist. Cu cît mai complexã este lucrarea la automobilul dumneavoastrã, cu atît mai mult trebuie sã luaþi în considerare apelarea la unul din service-urile de pe lîngã dealerii autorizaþi, de preferinþã acelaºi

cu marca automobilului. Însã, nu este mai puþin adevãrat cã toate aceste necunoscute, cu dacã... ºi dacã... ºi dacã..., au rãspunsuri foarte diferite... Este ºi motivul pentru care Foaia Transilvanã va încerca sã vã ofere, în fiecare numãr, soluþii multe ºi clare, ca sã aveþi de unde alege.

CHEIA DE 19

Antigelul Lichidul de rãcire a fost motiv de disputã între ºoferii de „modã veche” ºi cei care, odatã cu vremurile în continuã schimbare, aveau pe bunã dreptate opinii diferite. Mai întîi trebuie spus cã vechile Dacii sau Aro, care pînã mai ieri erau singurele automobile de pe ºosele, aveau mari probleme de garnituri, etanºãri, furtune etc. În plus, antigelul era greu de gãsit ºi scump. Iar pierderile de lichid erau însemnate. Deci s-a recurs, „româneºte” la... apã! Pînã la venirea iernii, cînd era din nou înlocuitã cu antigelul, recuperat la începutul primãverii pînã la ultima picãturã.

Ei bine, acum cînd automobilele sînt totusi mult mai aproape de secolul XXI ºoferii care-ºi respectã maºina, utilizeazã numai lichid de rãcire pe tot parcursul anului. ªi totuºi, problema care suscitã din nou discuþii este: antigel ieftin sau scump? Ei bine, practic, antigelul mai scump este mai bun. Indiferent de vechimea maºinii, specialiºtii concluzioneazã cã ar fi bine sã fie utilizat doar antigel de bunã calitate pe toatã perioada anului. Compoziþia chimicã a antigelului este, în mare, aceeaºi. Diferenþa constã în aditivii sau celelalte substanþe din antigel. În fond, antigelul este coroziv pentru metale. Este motivul pentru care în radiator apar mici gãurele, atît de neplãcute, dar ºi depunerile masive din circuitul lichidului de rãcire prin radiator ºi pompã, care duc în cele din urmã la blocajul pompelor.

Antigelul ieftin este numai formula chimicã de bazã, fãrã nimic în plus. Cele mai scumpe, însã, conþin aditivi ºi substanþe chimice menite sã reducã gradul de corozivitate al antigelului.

Practic, utilizînd antigel mai scump, ºi deci, mai bun, nu faceþi decît sã prelungiþi viaþa întregului sistem de rãcire. Dacã maºina este mai nouã, ºi are implicit un sistem complex de climã, cu atît mai mult trebuie sã utilizaþi tot anul un antigel cît mai bun.

Maºina sãptãmînii

DODGE CALIBER, o nouã „frumoasã americanã” Din start trebuie sã spunem cã prin achiziþionarea unui Dodge Caliber aveþi ocazia sã puneþi mîna pe o motorizare Volkswagen de primã clasã. În plus, preþul foarte atractiv al maºinii o face una din cele mai ieftine din clasa sa. Iar leasingul oferit de dealerul clujean pare a fi, din nou, unul nu numai atractiv ci ºi relativ uºor de susþinut.

SILUETA

DE INVIDIAT.

Ca orice maºinã americanã, DODGE are un „ambalaj” foarte interesant. Pare a fi un SUV urban, robust ºi totuºi sexy. Iar interiorul, mai ales pentru ºofer, pare venit dintr-un film SF. Nu lipseºte nimic din ce ai avea nevoie sã ai la îndemînã, totul fiind foarte funcþional ºi uºor de privit.

Consola centralã, împãnatã cu un schimbãtor de vitezã mic ºi plãcut la atingere, dã un aspect de „navã spaþialã” Dodge-ului.

Logo-ul pare copiat dupã un alt

celebru logo italian, însã caracterizeazã bine de tot maºina: „Oricum, dar nu drãgãlaºã”. Un alt punct în plus, mare de tot, este instalaþia de sonorizare, asupra cãreia constructorul a insistat în cele mai mici detalii.

Probabil, pliind scaunele, ideea era cã maºina poate fi o mini discotecã sau o sala de audiþie muzicalã!

PLÃCERE

ÎN CONDUS.

Drive testul l-am realizat nu numai prin oraº, ci ºi prin Fãget.

Maºina stã bine de tot pe ºosea, „þine” drumul, curbele sinuoase din pãdure fiind uºor ºi comod de abordat. De asemenea, Dodge este uºor de condus în oraº ºi, cu toate cã este din clasa mare, se strecoarã uºor prin traficul atît de aglomerat.

Pleacã bine de pe loc, iar acceleraþia te lipeºte de scaun. La ora drive testului, cãdeau primii fulgi de zãpadã, însã încãlzirea din scaune ºi în general încãlzirea din autoturism, te fãceau sã stai comod, ca acasã...

Vizibilitatea din

autoturism este perfectã, iar sistemele de siguranþã respectã, din nou, pînã în cel mai mic amãnunt, toate normele existente în materie. Air-bag-urile paravan înconjoarã pasagerii, însã din fericire n-am avut ocazia sã le testãm, aºa cã trebuie sã-i credem pe americani pe cuvînt.

Concluzia: este o maºinã americanã, iar americanii sînt indiscutabil mari novatori în domeniul auto. (S.R.)

Modelul testat DODGE CALIBER 2.0 CRD Capacitate cilindricã: 1.968 cmc Putere: 140 CP Cutie de viteze: 6 + 1 Vitezã maximã: 196 km/h Acceleraþie 0 – 100 km/h: 9,3 s Masã prorie: 1485 kg Gardã la sol: 220 mm Combustibil:

DIESEL

Consum: Urban – 7,9 l/100 km Extraurban – 5,1 l/100 km Mixt – 6,1 l/100 km PREÞ DE CATALOG:

18.689 Euro (fãrã TVA) Leasing: 250 Euro/lunã (aproximativ)

ftr.ro

38

S PORT

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

z La fotbal CFR-ul e în faþa lui «U» z La galerii mai are de lucru z Doar 600 de locuri

sînt rezervate «ºepcilor roºii»

ZIC ºI EU

DE OVIDIU DEBLAG

blag@ftr.ro

BINE AI VENIT, TONI! Cred cã sînt semne bune pentru Universitatea. ªi asta pentru cã a venit Toni Doboº. Cum omul ºtie cu ce se mãnîncã fotbalul, înseamnã cã ºtie ºi pe ce se bazeazã. Rezultã cã existã un buget serios la Universitatea, pentru cã altfel nu s-ar fi „aruncat” Toni aºa, orbeºte. ªi cã sînt bani e clar, dacã socotim doar ce comision se pare cã a luat impresarul Gherghiºan pe Zongo. Se vorbeºte despre 60.000 de euro. Eu cred cã e mult. Oricum, faptul cã un profesionist ca Doboº a venit în tabãra studenþeascã e încurajator. În sfîrºit un clujean de-al nostru, care a jucat doi ani aici, dar ºi în fotbalul mare, la Dinamo, Steaua sau AEK Atena.

Pentru România a evoluat de 23 de ori ºi a marcat un gol. Dupã cîte îl cunosc pe Toni, primul lucru pe care îl va face va fi o evaluare a tot ceea ce s-a întîmplat în acte. ªi atunci vor ieºi primele scîntei. Dar dupã aceea, sînt sigur cã apele se vor limpezi, pentru cã are inteligenþa ºi mai ales experienþa necesare pentru a gestiona cum se cuvine situaþia. Nu în ultimul rînd, are faþã de preºedinte, domnilor, ºi asta conteazã cel mai mult. O sã vedem ºi noi în sfîrºit o ºtire ca lumea pe posturile centrale, pentru cã sã iei un interviu unui personaj ca Toni Doboº devine interesant pentru toatã lumea.

Mihai, mai întîi spune-mi cum este sã fii liderul unei galerii dintr-un oraº în care echipa ta de suflet nu este ºi... cea mai iubitã echipã? „U” este echipa care are o tradiþie mai mare decît a noastrã însã cu un prezent, din pãcate, mult mai sãrac. Iar asta face ca ponderea sã se schimbe.

Nimeni n-a fãcut un sondaj, însã ponderea tinde sã se schimbe în detrimentul Universitãþii. Oricum, mai ales în privinþa tinerei generaþii, CFR-ul a devenit mai important. Numãrul suporterilor nu conteazã mai ales cã noi þinem cu echipa asta de foarte multã vreme ºi-i înþelegem pe cei care-i susþin pe „U”! E firesc, e normal. Problema este ca noi, suporterii, sã nu ne interferãm ºi sã ne vedem de treaba noastrã. Din pãcate asta nu se poate! Pentru cã mereu apar provocãri la adresa noastrã.

Cum aþi pregãtit partida cu „U”?

Ne-am pregãtit ca pentru orice meci important! Avem de gînd sã facem spectacol în tribunã ºi în acest sens avem materialele necesare susþinerii acestui spectacol! Sîntem pregãtiþi sã împingem echipa spre victorie, pentru cã, pentru

LIDERUL MIHAI DOMºA,

GATA DE SPECTACOL Dupã 31 de ani de aºteptare, concitadinele CFR ºi z „U” se întîlnesc din nou în Liga I. Însã, exacerbarea fenomenului violenþei în fotbal, mai ales, îºi poate pune definitiv ºi negativ amprenta asupra meciului mult aºteptat în Gruia. Suporterii au acordat o atenþie deosebitã acestui meci, mai ales cã, mergînd strict pe linia fotbalisticã, astfel de derby-uri se mai întîlnesc doar între Dinamo ºi Steaua sau UTA ºi Poli Timiºoara.

Va fi sau nu un spectacol redus strict la evoluþia celor douã team-uri din teren ºi a coregrafiilor pregãtite de fani sau va degenera totul într-un circ fãrã seamãn?

Iatã întrebarea asupra cãreia ne-am oprit în interviul cu Mihai Domºa, liderul galeriei gazdã, CFR Cluj.

Sorin Râºnoveanu

strice spectacolul din teren, dar noi sperãm ca persoanele desemnate sã impunã respectarea legii sã-ºi facã datoria!

noi ca suporteri, este esenþialã aceastã victorie în campionat.

Totuºi este vorba de pardida cu „U”...

Mai mult decît orice victorie din Liga I aceasta este cea mai importantã, fiind vorba nu numai de un derby local ci ºi de rivalitatatea existentã!

Conducerea clubului vã sprijinã?

Avem o bunã colaborare cu conducerea executivã a clubului, însã tot ceea ce þine de coregrafia show-ului din tribune depinde exclusiv de noi. Ei ne sprijinã mai mult sentimental. Ceea ce trebuia fãcut s-a fãcut din partea noastrã.

Este cel mai important meci pentru voi?

Indiscutabil este cel mai important meci pentru noi. Este vorba de tradiþie, derby local ºi tot ce doriþi dumneavoastrã... Victoria asta pentru noi este foarte importantã, aº zice chiar mult mai importantã decît alte victorii în campionat!

V-aþi sfãtuit cu ei?

Noi avem cu conducerea clubului o bunã colaborare. Însã restul, coregrafiem scandãri ºi manifestarea pe stadion þine strict de noi. Nu se pune problema ca sã respectãm „indicaþii” preþioase. Avem personalitate, nu aºa cum se vorbeºte în tîrg.

V-au cãutat Jandarmeria, Poliþia sau clubul?

Organizarea partidei þine de club.

Atunci cînd am fost întrebaþi ne-am spus pãrerea ºi credem cã nu noi sîntem cei care creem probleme. Noi mereu am fost în regulã cu manifestarea dragostei faþã de echipa noastrã, faþã de rivalii noºtri...

Aþi avut întîlniri cu galeria „U”-istã? În perspectiva acestui meci, nu, pentru cã n-am avut ocazia sã intrãm în contact cu ei. De fiecare datã, mîna întinsã n-a fost primitã ºi din partea noastrã ei pot sã trãiascã liniºtiþi, acolo unde sînt.

Avem însã ameninþãri cã vor încerca sã

Spuneai cã v-aþi pregãtit.

Asta înseamã petarde ºi alte materiale pirotehnice? În ceea ce ne priveºte, nu!

Categoric nu vrem sã impietãm în vreun fel spectacolul fotbalistic ºi sperãm ca nici ei sã n-o facã. Asemenea spectacol nar trebui disturbat de manifestãri huliganice iar cei în mãsurã sã aibã grijã, organizatori, poliþie, jandarmi sã nu permitã astfel de manifestãri. ªi totuºi, aþi pregãtit ceva „special” pentru aceastã partidã?

Spectacolul din tribune, în ceea ne priveºte, va onora derby-ul local fotbalistic, însã sperãm sã nu fim provocaþi ºi sã nu avem nevoie sã rãspundem provocãrilor. Dacã voi, presa, v-aþi implica mai mult, cu siguranþã ambiþiile astea ar fi reduse la lupta de pe teren! Iar noi, în tribunã, am face doar spectacolul propus...

S PORT

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

O parte dintre jucãtorii lui „U” sînt indiferenþi faþã de perioada grea prin care trece echipa „Bisericuþele” se înmulþesc ca într-o zi generoasã a lui Gigi Becali

ftr.ro

39

BABILON ÎN VESTIAR De la stînga la dreapta, Cordoº, Bolohan, Savu ºi Goga se îndreaptã spre acelaºi vestiar, dar spre puncte cardinale diferite

BISERICUÞELE BÃIEÞII VESELI (indiferent de rezultat) - mulþi îl aºteaptã pe Moºul cu o echipã nouã Coman Ghindaru Park Milan Jovanovici Nemanja Jovanovici Savu Haciatrian Cruºoveanu

FAMILIªTII - pe picior de plecare Tudor (se zvoneºte cã s-a dat accidentat la partida cu Steaua) Baciu (idem) Bolohan (nu s-a adaptat) Radu Sabo (þine la „U”, nebãgat în seamã de antrenori)

z

Vestiarul nu este tocmai în cetatea Babilon, ci în incinta stadionului „Ion Moina”. Iar comparaþia cu mitul biblic nu este datoratã faptului cã echipa are acum ºapte extra-comunitari ci relaþiilor ºi comunicãrii tot mai proaste dintre jucãtori sau dintre jucãtori ºi antrenori.

„VETERANII” – jucãtorii care au promovat nu-ºi gãsesc locul în prima echipã, se spune cã unii nu au valoare de Liga I FOTO: LIVIU SCRIPCARU

EMIL MOLDOVAN

moldovan@ftr.ro

LA

TOTUL A PORNIT DE FALUB. Cutia Pandorei a

fost deschisã de fostul antrenor Adrian Falub, prea indulgent cu unii dintre jucãtori.

Apropiaþii echipei au mãrturisit cã unii fotbaliºti îl luau PUBLICITATE

peste picior pe acesta, fãrã sã fie pedepsiþi. Unii veneau la antrenamente dupã nopþi albe în cluburi ºi nu primeau nici mãcar o amendã. Astfel, antrenorul care a promovat-o pe „U” ºi-a pierdut autoritatea ºi a scãpat situaþia de sub control.

La demitere, echipa s-a scindat

deja în douã: cei care-l regretau pe Falub ºi cei care se bucurau de plecarea lui. Primele bisericuþe.

MULÞESCU A PUS DOAR PAIE PE FOC. Odatã cu schimbarea antrenorului, lucrurile trebuiau sã se liniºteas-

cã. Cele patru puncte de dupã partidele de la Craiova ºi de-acasã cu Steaua pãreau sã aibã efectul scontat. Dar odatã cu urmãtoarele rezultate proaste, Mulþescu a început sã loveascã în jucãtori, ameninþîndu-i cu o aºa-zisã curãþenie din iarnã.

Astfel, unii au început sã se gîn-

deascã serios la posibilitatea de a pleca la altã echipã, nemaifiind interesaþi de soarta Universitãþii.

Cei care þineau la „U” sau cei care pur ºi simplu ºtiau cã de-aici numai înspre divizia B o puteau lua erau de cealaltã parte a baricadei.

Dolha Buº Szolomajer Mureºan Cordoº

ZÃLÃUANII

- au lumea lor, vor sã joace bine ºi atît Goga Unguruºan

40

ftr.ro

S PORT

NR 53 z 29 NOIEMBRIE 2007

STATISTICA E VIºINIE CFR a cîºtigat de trei ori mai multe partide decît a fãcut-o „U” în meciurile directe din prima divizie Deºi Universitatea Cluj deþine încã un z important capital de simpatie în comparaþie cu cel manifestat pentru CFR, feroviarii îi „bat” în statistici pe studenþi. În pofida faptului cã au avut la dispoziþie 88 de ani în care s-ar fi putut întîlni, cele douã grupãri s-au intersectat în elita fotbalisticã doar de 20 de ori. Ultimul sezon la acest nivel a fost cel din 1975-1976, cînd Universitatea îl avea pe bancã pe Paul Popescu iar CFR-ul cuplul Constantin Rãdulescu-Nicolae Szoboszlay.

OVIDIU BLAG blag@ftr.ro

CIFRE SECI. Se împlinesc 31 de ani de cînd CFR ºi U s-au întîlnit ultima datã la nivelul primei ligi. Pe 28 septembrie 1975 cele douã au încheiat nedecis, 0-0 în Gruia, în timp ce returul de pe 25 aprilie 1976 avea sã consemneze victoria feroviarilor, 1-0, chiar pe „Ion Moina”.

Statistica spune cã între cele douã, în divizia A, s-au jucat 20 de meciuri, dintre care 9 au revenit ceferiºtilor, 8 au fost egaluri ºi doar 3 ºi le-au adjude-

CINE E NICOLAE SZOBOSZLAY. În cei 54 de ani de activitate a slujit cauza fotbalului din Cluj, promovînd, ca antrenor, singur dar ºi alãturi de colaboratorii sãi, jucãtori apþi pentru fotbalul de performanþã. Vîrfurile unor generaþii care de-a lungul timpului au fost instruiþi ºi educaþi de cãtre Nicolae Szoboszlay au fost Remus Câmpeanu, Salamon Gheorghe, Oroszhegyi Karoli, Petru Emil, Paul Marcu, Szilagyi Francisc, Vasile Suciu, Constantin ªtefan, Marius Bretan, Viorel Dragomir, Alexa Uifãleanu, Nicolae Szabo, Mircea Cojocaru, Septimiu „Tim” Câmpeanu, Zsolt Muzsnay, Ioan Ovidiu Sabãu, Zoltan Iasko, Alpar Meszaros, Tiberiu Bãlan ºi alþii.

Pe tot parcursul activitãþii sale a accentuat, în mod deosebit, latura educativã, iar ca dovadã, se poate spune, fãrã putinþã de tãgadã, cã toþi jucãtorii de care s-a ocupat, s-au realizat în viaþã.

Douã vorbe Ce vã amintiþi din acei ani ‘70?

FOTO: UCLUJ.RO

Cel mai important lucru este poate prietenia care ne lega. Îmi amintesc cã plecam la întrunirile de la Bucureºti împreunã, antrenorii de la U cu cei de la CFR. Pe drum schimbam impresii despre fotbal, dar ºi despre viaþã.

Apoi ºi presa, era interesatã doar de fenomenul sportiv, nu de chestiuni colaterale, ca acum.

PUBLICITATE

PUBLICITATE

1976 - an dezastruos pentru U ºi CFR

cat universitarii. Normal, ºi golaverajul este în favoarea lui CFR, 27-18.

Ce caracteriza sportul clujean?

Categoric, înalta þinutã. Mie îmi place sã îi spun þinuta ardeleneascã.

Ce aºteptaþi de la acest CFR-U?

O luptã pe teren, nu în afara

Sezonul 1975-1976 s-a dovedit fatidic pentru cele douã „clujence”, ambele retrogradînd, în anul în care Steaua avea sã cîºtige titlul naþional.

PUNCTE

DIVIZIA A 1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

Steaua Bucureºti Dinamo Bucureºti ASA Târgu-Mureº Sportul Studenþesc Politehnica Timiºoara Universitatea Craiova SC Bacãu FCM Reºiþa FC Bihor Oradea FC Constanþa FC Argeº Piteºti Jiul Petroºani Politehnica Iaºi Rapid Bucureºti FC UTA Arad Olimpia Satu-Mare CFR Cluj Universitatea Cluj

51 44 38 37 37 36 35 34 33 32 32 32 31 31 31 31 28 19

DUMINICÃ, 2 DECEMBRIE, ORA 20.30

CFR CLUJ –UCLUJ

lui.

Vreau spectacol, în adevãratul înþeles al cuvîntului.

TRANSMIS DE KANAL D