Foaia Transilvana

PUBLICITATE

Nr. 54 z 6 decembrie 2007 z 40 pagini z 1,5 lei

ftr.ro

PUBLICITATE

apare

JOI

T R A N S I L V A N Ã

CÎINI DE CLUJ MILIARDARII DINAMOVIªTII CARE ÎNCADREAZÃ CLASAMENTUL LIGII I

»»» SPORT 36

- 18 oameni de afaceri locali în topul celor mai bogaþi români -

»»» PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ 3

LUMEA ÎN DIGITAL

RÃZBOIUL PENTRU GUNOAIE

»»» 23

»»» DOSAR FTR 15 - 17

ROMÂNII FENTEAZÃ VAMA

TRUBADURII TRANSILVANIEI Îi poþi gãsi în centrul oraºului. La Viena , Budapesta, Cluj...

LA FAÞA LOCULUI

»»» 24 - 25

CONSILIUL LOCAL INTRÃ CU MALLUL ÎN PARCUL DE LA EXPO TRANSILVANIA PRIVEªTE CLUJUL ÎN FAÞÃ

»»» 4 - 5

PUBLICITATE

2

ftr.ro

L UMEA

VÃZUTÃ DE LA

C LUJ

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ªUªOTELI

Aminteam sãptãmîna trecutã de oportunitatea ce i se oferã turistului politic Petru Cãlian, fost PRM, fost PC, actualmente PD, prin apariþia Partidului Liberal Democrat. Ei bine, pe asta o s-o rateze. Mai puteau aºtepta puþin cu fuziunea, o zi, douã, sã-i lase timp lui Cãlian sã ajungã (ºi) în PLD. Staþi liniºtit domnule deputat, o sã intraþi, la grãmadã, cu PD cu tot, în noul PDL! Apropo de fuziunea anului.

Nu vi se pare cã abrevierile astea noi, PLD, PDL sau cum le-o mai fi zicînd, seamãnã cu denumirile vechilor lãmpi din televizoarele alb-negru, alea pe care le schimbai mereu, din cauzã cã se ardeau foarte des?!

Sãptãmîna aceasta, Cornel Dinu ºi-a lansat volumul „Zîmbind din iarbã” ºi la Cluj. Ne întrebãm de ce acest „Eliade” al maidanezilor roºii din Bucureºti zîmbeºte în iarbã? Sã fie un zîmbet înciudat provocat de durerea unui ºpiþ primit la fluierul piciorului sau zîmbetul sãu este unul relaxat, provocat de o uºurãtate a fiinþei

umane care uneori poate avea loc doar în sînul naturii?!

O ºtire de ultimã orã ne anunþã cã virusul gripei aviare se îndreaptã spre Cluj. Unele surse ne-au anunþat cã acesta conduce o Dacia 1300 de culoare roºie ºi a fost vãzut în apropierea comunei Apahida. Autoritãþile locale au luat deja mãsuri de urgenþã, interzicînd gãinilor sã pãrãseascã gospodãriile.

Procurorii de la Direcþia Naþionalã Anticorupþie Cluj sînt în pragul unei cãderi nervoase în

grup. Ei nu se pot hotãrî dacã sã-l acuze sau nu pe comisarul Toma Rus într-un dosar de corupþie. Iniþial, oamenii legii au spus cã-l cerceteazã pe Rus, apoi cã nu-l mai ºi, cînd sã plece omul liniºtit acasã, cei de la DNA au strigat dupã el cã ar fi bine sã se întoarcã la un mic interviu. Sãrmanul Toma...! credem cã va începe sã-ºi piardã încrederea în justiþia acestor „rãzgîndaci” ºi va deveni un ateu convins.

Gabriel de la Roºia Montana a anunþat cã va opri toate activi-

tãþile. Nu ºtiam sigur la ce s-a gîndit canadianul Gãbiþã, dar ne întrebãm ce se va întîmpla cu cerbii cãrora le-au crescut degete în loc de copite, cu veveriþele cu trompã albastrã ºi micii mutanþi care nu vor mai avea de unde sã bea cianurã cu rãºinã.

La începutul partidei CFR-U, jucãtorii feroviari au intrat pe teren cu un banner imens: „Azi jucãm pentru fani”. Pãi cum aºa? Numai azi? Andone spunea cã echipa doar pentru suporteri joacã, tot timpul. Dar pînã la urmã, strãinii de la CFR

FIGURA SÃPTÃMÎNII: „Eu, Stolojan Theodor, nu am intrat în politicã pentru a mã afla în politicã”. „Am creat un nou partid, democrat, de aceea îi spune ºi liberal“.

Theodor Stolojan, preºedintele Partidului Liberal Democrat

tot pentru români îºi dau sufletul pe teren: pentru Eminescu ºi Caragiale. Pentru cît mai mulþi din fiecare.

grea e cea care urmeazã. Poate de aceea, de grea ce e, nu a putut fi adjudecatã decît o datã de Universitatea.

Gigi Mulþescu spunea cînd a venit cã vrea Cupa României. De fapt cîte nu spunea el. Dar s-o luãm pe asta, ultima, din cupã, nu de alta, dar Universitatea s-a prezentat cu rezervele la meciul Pandurii. ªi a pierdut. Deci U nu va mai cîºtiga Cupa României. ªuºotelile spun cã studenþii au dat meciul, ca sã cîºtige în campionat, tot cu Pandurii, duminicã. Întotdeauna partida cea mai

Celor de la CFR nu le-a prea ieºit faza cu galeria lui U, din simplul motiv cã aceasta din urmã nu s-a purtat golãneºte. În schimb am auzit cã jandarmii au dat la gioale ca de obicei, printre cei altoiþi fiind ºi un puºti de 12 ani. Probabil cã nu era un fan al CFR-ului, cã doar feroviarii au cîºtigat ºi au plecat fericiþi spre casele lor.

Aºa cum fac de obicei. E bine aºa, trebuie „stîrpiþi” de mici cei care nu þin cu marea echipã de la 1907.

Mugur Bolohan, acest adevãrat bãrbat, l-a înjurat de mamã pe unul dintre tuºierii meciului Universitatea-Pandurii. Dar nu asta e ºtirea. Ci faptul cã a urlat atît de tare încît pînã ºi tribuna la admonestat: „dã-þi jos tricoul, mã, cã nu faci cinste culorilor alb-negre”. Asta înseamnã cã bãiatul e printre cei pe care nu îi vom mai vedea din 2008 la Universitatea.

LOULOU

PUBLICITATE

ANGAJEAZÃ

DIRECTOR MARKETING Candidatul ideal: studii superioare experienþã în elaborarea strategiei de marketing abilitãþi de comunicare ºi relaþionare operare PC - pachetul Microsoft Office, internet cunoaºterea limbii engleze la nivel avansat experienþa în media – un avantaj Responsabilitãþi: Conceperea, implementarea ºi perfecþionarea planului de marketing al companiei

CV ºi scrisoarea de intenþie - ftr@ftr.ro

PUBLICITATE

ftr.ro

PRIVE º TE CLUJUL ÎN FAÞÃ

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

3

Faþã de anul trecut, Top 300 are ºapte miliardari în plus, iar aproximativ o treime dintre cei prezenþi în clasament au sub 50 de ani. Averile însumate ale celor 300 se situeazã în jurul valorii de 33,5 miliarde de dolari, cu 50% mai mult decît anul trecut, ºi reprezintã 27% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

MILIARDARII z 18 clujeni în TOP 300 CAPITAL z Transilvania, a doua dupã Bucureºti z Cum au fãcut al doilea milion cei mai bogaþi clujeni

Conform revistei „Capital”, care a calculat averile a 300 dintre z cei mai bogaþi români, mai mult de 33 de miliarde dolari ies din „buzunarele” acestora. Ca numãr de milionari pe judeþ, Clujul ocupã locul patru cu nu mai puþin de 18 oameni care se pot mîndri cã „Au cu ce!”. În topul celor mai bogaþi clujeni se situeazã acelaºi ªtefan Vuza, cu o avere calculatã la circa 400-410 milioane de dolari. În urma lui, oamenii de afaceri care fac parte din vestitul „Trident” al Clujului se chinuie sã facã ºi sã desfacã diferite contracte pentru a putea „pune” pe masã afaceri de milioane de dolari.

RÃZVAN ROBU

robu@ftr.ro

ECONOMIA ÞÃRII, ÎNTR-UN BUZUNAR. Cei mai bogaþi clujeni fac afaceri care se înscriu în cele mai variate domenii. Cu toate acestea, cele mai importante tranzacþii au loc în domeniul imobiliar ºi cel financiar. Astfel, la nivelul Transilvaniei „învîrt” afaceri 61 de milionari care, adunaþi la un loc, au o avere cuprinsã între 3,7 ºi 3,8 miliarde de dolari.

O parte dintre clujenii care au apãrut în Topul 300 al revistei Capital au fost asociaþi în cadrul firmei Astral, ori au pus bazele Bãncii Transilvania, care s-a dezvoltat impresionant de repede.

Pentru realizarea acestui top, redactorii revistei Capital au folosit informaþii furnizate de camerele de comerþ din þarã ºi de autoritãþile locale sau de diferite organizaþii de afaceri. Autorii Top 300 recunosc faptul cã în aceste informaþii nu se regãsesc ºi datele referitoare la economia „subteranã”, mediu în care îºi desfãºoarã o parte din afaceri unii dintre aceºti oameni de succes. Unele informaþii indicã faptul cã acest mediu „cenuºiu” reprezintã 30% din PIB-ul României.

AFACERI ÎN GRUP LA CLUJ. Printre cei care au fãcut parte din acþionariatul Astral sau BT se numãrã ºi Horia Ciorcilã (140-150 milioane de dolari), preºedintele Consiliului de Administraþie al Bãncii Transilvania. Acest om de afaceri este asociat cu mai mulþi clujeni care apar în Topul 300 al celor mai bogaþi români, alcãtuind un „club” exclusivist al milionarilor. Se poate spune cã datoritã lui Ciorcilã, BT a devenit un brand puternic pe piaþa finanþiarã din

România. El este asociat cu Dorel Goia (60-65 de milioane de dolari) ºi Ovidiu Turcu (15-18 milioane de dolari). Ciorcilã mai deruleazã o serie de afaceri alãturi de Sorin Ghiþe (75-80 de mi-

410 MILIOANE DE DOLARI ESTE AVEREA ESTIMATÃ DE REVISTA CAPITAL A LUI ªTEFAN VUZA (foto mare), CEL MAI BOGAT CLUJEAN

lioane de dolari), Valentin Nicola (75-80 de milioane de dolari), Nicolae Pop Baldi (40 de milioane de dolari) sau Bela Urasi (60 de milioane de dolari). Astfel, averile cumulate ale celor care fac parte din acest grup de afaceriºti ajung la aproape 500 de milioane de dolari.

MILIONAR CU CORONIÞÃ. Teoretic, cel mai bogat om din Cluj este considerat ªtefan Vuza (400 – 410 milioane dolari) care la 37 de ani controleazã grupul Societãþile Comerciale Române (SCR), sub umbrela cãruia se deruleazã tranzacþii imobiliare de succes, ºi nu numai.

Chiar dacã Vuza ºi-a mutat o

parte dintre afaceri în Bucureºti, el rãmîne tot vîrful de lance al afaceriºtilor clujeni. SCR este o încrengãturã de asocieri ºi participaþiuni extrem de colorate care dirijeazã din „umbrã” sau direct mai multe combinate ºi fabrici cum ar fi Someº Dej, Iasitex sau Sinterom. Revista „Capital” menþioneazã ºi achiziþia a 70% din Institutul Naþional de Aviaþie (INAV), contra sumei de 5,2 milioane de euro, în care intrã atît acþiunile, cît ºi o parte din investiþii, plus asumarea datoriilor. Creºterea averii lui Vuza se datoreazã în mare parte profitului de 57 de milioane de euro, fãcut pe grupul deþinut de SCR, dar ºi creºterii preþurilor celor 500 de hectare de teren ºi douã milioane mp de imobile pe care le deþine. „Capital” mai prezintã cã ºi din avocaturã Vuza are un profit destul de atrãgãtor pentru un milionar în dolari. Cabinetul pe care omul de afaceri îl deþine în Sibiu îi aduce un venit de 7,5 milioane de euro.

ULTIMUL SCAPÃ TURMA. Conform revistei „Capital”, în Top 300 se mai gãsesc ºi soþii Silvia ºi Zsolt Fodor, care din domeniul comunicaþiilor au reuºit sã strîngã o avere de 120 milioane dolari. Ei au deþinut pînã de curînd SC Euro GSM. Un alt milionar în dolari este Claudiu Silaghi (80-85 milioane dolari) care este membru fondator al Bãncii Transilvania. Clujeanul Sorin Ghiþe, unul dintre asociaþii constanþi ai lui Horia Ciorcilã, deþine o avere de circa 80 milioane dolari. Valentin Nicola, care activeazã în domeniile financiar ºi bancar are o avere asemãnãtoare cu a lui Ghiþe, care îi este ºi partener în afaceri.

Nicola este unul dintre iniþiatorii unui grup financiar ºi imobiliar, Imo.

Milionarii din zonã

Al doilea milion Pentru cã existã o cutumã care nu te lasã sã spui cum ai fãcut primul milion de dolari, Foaia Transilvanã a încercat sã afle cum a apãrut „fratele”, adicã cel de-al doilea.

Dorel Goia se înscrie la categoria 60-65 milioane ºi activeazã în industria alimentarã ºi imobiliarã. El deþine o mare parte din acþiunile de la Tehnofrig ºi trei procente din BT. Gheorghe Chita (60 milioane de dolari) este singurul importator al camioanelor DAF în România. Bela Urasi are o avere asemãnãtoare cu a lui

Revista „Capital” aratã cã Bucureºtiul ocupã primul loc, averile cumulate ale celor 121 de personalitãþi fiind evaluate la 20,3 - 23,2 miliarde de dolari. Pe locul doi se situeaza Transilvania, cu 61 de milionari a cãror avere cumulatã se ridicã la 3,7 - 3,8 miliarde de dolari, urmatã de Criºana, care, deºi cu numai opt prezenþe în top, cumuleazã 3,3 - 3,5 miliarde de dolari.

„Ca ºi primul.

Muncind!”

Iosif Pop

„Vã povestesc cu mare plãcere, dar acum sînt în Bucureºti. Abia aºtept sã ne întîlnim ca sã vã povestesc!”

Liviu Florian

Chita ºi face parte ºi el din acþionariatul Bãncii Transilvania.

Unul dintre cei care au revenit în Topul revistei Capital este Liviu Florian care activeazã în zootehnie ºi agriculturã. El are 45 de ani ºi o avere estimatã la circa 60 milioane de dolari.

Din top mai fac parte Bela Urasi

cu 60 milioane de dolari, Arpad Paszkany cu 55 milioane de dolari, Nicolae Dan Pop Baldi (40 mil. dolari), Marius Ciurchea (30 mil. dolari), Gabriel Cîrlig (20 mil. dolari), Gicu Agenor Gînscã (19-20 mil. de dolari), Marcel Borodi (19-20 mil. de dolari), Iosif Pop (15-20 mil de dolari) ºi Ovidiu Turcu (15-18 mil. dolari)

Top judeþe Judeþ Bucureºti Bihor Timiº Cluj

Numãr de milionari 121 6 13 18

Avere totalã (milioane de dolari) 20.304 - 23.225 3.299 - 3.502 1.513 - 1.643 1.333 - 1.393

ftr.ro

4 Unde sînt terenurile publice? Ce z au fãcut autoritãþile cu sutele de hectare, avere a noastrã, a tututor?

Sînt doar cîteva întrebãri la care Foaia Transilvanã a început, încã de sãptãmîna trecutã, sã ofere rãspunsuri.

Bineînþeles cã buluceala pentru terenurile publice nu a ocolit nici Primãria Cluj-Napoca. Aici, deciziile s-au luat însã cu bãtaie mai lungã. Mai exact, consilierii locali ai municipiului ClujNapoca nu au iubit atît de mult cumpãrãturile încît sã concesioneze terenuri peste terenuri pentru mall-uri. La mare preþ au fost însã cartierele de locuinþe ºi parking-urile. Nu puteau lipsi însã nici aici mici derapaje.

CLAUDIA ROMITAN romitan@ftr.ro

AL TREILEA MALL PUBLIC. Dacã la judeþ dragostea de cumpãrãturi i-a îndemnat pe consilieri sã concesioneze ultimele petice de zonã verde pe care le aveau în proprietate pentru ridicarea unor mall-uri, nici consilierii locali nu au vrut sã se lase mai prejos. Mãcar un mall sã se facã ºi pe terenuri de la Primãrie. Astfel, prin HCL 481 din 28 iunie 2005, votatã de 22 de consilieri, s-a decis concesionarea a cinci hectare din vecinãtatea Expo Transilvania. Pentru ridicarea unui mall. Aceasta deºi proiectul a atras o opoziþie vehementã din partea unor consilieri, care au afirmat atunci public cã nu e cazul ca la Cluj sã se facã mall-uri „din cinci în cinci metri”. Chiar dacã are o poveste complicatã, cu licitaþii anulate, reluate, acþiuni în instanþã din partea participanþilor la licitaþie ºi a Expo Transilvania, deocamdatã un lucru e clar. Existã o sentinþã definitivã ºi irevocabilã care obligã Consiliul Local la continuarea procedurii de licitaþie pentru acest teren, în scopul construirii unui mall. ªi astfel, încã cinci hectare de spaþiu verde din oraº vor fi transformate în beton pentru ca împãtimiþii de cumpãrãturi sã poatã cheltui în voie.

P RIVE º TE C LUJUL

ÎN FAÞÃ

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

CONSILIUL LOCAL INTRÃ CU MALLUL

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

z Consiliul Local a pus la bãtaie 4 milioane de metri pãtraþi pentru douã proiecte imobiliare imense, cartierele Tineretului ºi Lombului z Aleºii locali au vrut însã ºi un mall al lor pe 5 hectare de spaþiu verde, la concurenþã cu „judeþul”

ÎN PARCUL DE LA EXPO

DOI PARTICIPANÞI, 110 EURO PE METRU PÃTRAT. La licitaþia organizatã de Primãrie s-au prezentat douã firme: Nervia Center ºi Build Corp, cea din urmã fiind firma care a construit deja un mall la Cluj, Iulius Mall. Build Corp a oferit Primãriei 60 de euro pe metru pãtrat, dar a depus în paralel ºi o ofertã de asociere în participaþiune. În aceastã variantã, Consiliul Local ar intra în afacere cu terenul ºi ar primi 10% din acþiuni. În schimb, Build

ÎN FAÞÃ

ftr.ro

DOUà TERENURI, DOUà CARTIERE Cele mai mari suprafeþe de teren de care a dispus Consiliul Local Cluj-Napoca sînt cele douã terenuri de peste 200 de hectare, unul la Pãºunea Someºeni ºi celãlalt în Dealul Lombului. Pentru cã în era Funar s-au fript deja cu celebra Casarom, unde terenul a fost concesionat, dar municipalitatea trebuia sã suporte cheltuielile de utilare a terenului, noul CL nu a mai dorit sã facã o atare „afacere” ºi pentru ultimele 400 de hectare libere pe care le avea. În ambele cazuri s-a mers pe varianta de asociere a Consiliului Local cu cîte un investitor capabil sã construiascã pe 200 de hectare.

La Pãºunea Someºeni, CL a intrat în asociere cu terenul ºi a primit în schimb 384 de locuinþe sociale gratis. Investitorul trebuie sã plãteascã însã pentru tot: utilitãþi, construcþia cartierului, asigurarea tututor facilitãþilor necesare unui cartier de locuinþe (primãrie de cartier, sediu de poliþie, ºcoalã, grãdiniþã, bisericã, magazine). La Dealul Lombului, o suprafaþã similarã a fost adjudecatã de altã firmã, CL primind în schimb 75 de locuinþe sociale gratis dar ºi 33% din totalul terenului construibil, gata viabilizat. La fel ºi aici, investitorul trebuie sã asigure întreaga finanþare necesarã construirii cartierului.

mentarã. Concesiunea celor 3.616 metri pãtraþi s-a fãcut pe 49 de ani cu o taxã de 110 euro pe metru pãtrat. Investiþia anunþatã se ridica la 12 milioane de euro. Recent însã, contractul a dat bãtaie de cap primarului Emil Boc, care s-a trezit cã producãtorii agricoli nu îºi permit sã vîndã în noua halã dotatã cu plasme, internet ºi aer condiþionat, contra unei chirii de minim 250 de euro pe lunã.

Fãrã hipermarketuri pe spaþiile verzi

5 HECTARE Corp se angaja sã ofere anual o cotã de profit de minim 65.000 de euro pe durata existenþei clãdirii. Oferta firmei concurente, Nervia Center a fost la un preþ mult mai ridicat, de 110 euro pe metru pãtrat concesionat. Comisia de licitaþii a decis, dupã trei zile de la deschiderea ofertelor, anularea licitaþiei pe motiv cã a intrat în vigoare Ordonanþa de

CL va decide dacã mall-ul mai este oportun

DIN TERENURILE PRIMÃRIEI AU FOST CONCESIONATE PENTRU RIDICAREA UNUI MALL ÎN APROPIERE DE EXPO TRANSILVANIA Urgenþã a Guvernului 54/2006 care reglementa regimul concesiunilor ºi abroga prevederile legii 219/1998, lege pe baza cãreia fuseserã demarate procedurile pentru acea licitaþie. Conform noii ordonanþe de guvern o concesionare

a terenurilor publice prin licitaþie nu se poate face decît dacã existã minimum trei ofertanþi. Comisia a decis cã, fiind în competiþie numai douã firme, se impune anularea licitaþiei ºi reluarea procedurilor.

Hotãrîrea a fost comunicatã celor douã societãþi comerciale la 12 iulie 2006.

Pe baza sentinþei judecãtoreºti rãmasã definitivã comisia de licitaþii a analizat ofertele celor douã firme aflate în competiþie ºi a decis cã cea mai bunã ofertã aparþine firmei Nervia Center. Totuºi licitaþia nu a fost încã adjudecatã. „Am elaborat un raport care cuprinde toate detaliile ºi l-am depus în atenþia primarului. Acesta va trebui sã îl aducã în discuþie în Consiliul Local. Raportul include toate aspectele problematice cu care ne-am confruntat în acest caz. Este vorba de lipsa unui studiu de oportunitate pentru amplasarea unui mall pe acel teren ºi de unele aspecte ce þin de legalitate.

Consiliul Local va trebui sã discute toate aceste lucruri pentru a vedea cum continuãm. Raportul e gata deja de vreo lunã. Depinde cînd va fi introdus spre dezbatere în ºedinþã de CL. Nu vreau sã mã pronunþ acum dacã mai e oportun sau nu sã facem mall acolo, cînd deja s-au deschis douã mall-uri în oraº. Discuþia va fi în plenul CL”, a precizat preºedintele comisiei de licitaþii, consilierul liberal Ovidiu Turdean. Poate în al doisprezecelea ceas aleºii locali vor decide totuºi cã cele cinci hectare pot fi „valorificate” ºi altfel decît construind un nou mall, pãstrînd destinaþia de spaþiu verde. Cu atît mai mult cu cît Iulius Mall se aflã la numai circa 1 kilometru de terenul de la Expo.

NERVIA CΪTIGà ÎN INSTANÞÃ. Nervia Center a contestat decizia comisiei de anulare a licitaþiei, dar contestaþia a fost respinsã. Ca atare, Nervia a atacat la 25 august 2006 în instanþã aceastã decizie ºi a reuºit sã obþinã la limitã, în 1 septermbrie 2006, o hotãrîre judecãtoreascã ce suspenda procedurile de organizare a celei de a doua licitaþii pentru mall-ul de lîngã Expo Transilvania, licitaþie care era programatã pe 4 septembrie. Noua comisie de licitaþii urma sã analizeze cinci oferte depuse de aceastã datã pentru acest proiect, dar în baza sentinþei obþinute de Nervia a întrerupt procedura de licitaþie. Mai mult, în 22 februarie 2007 Curtea de Apel dã cîºtig de cauzã societãþii comerciale. Primãria face recurs, dar acþiunea este respinsã. Prin decizia civilã din 11 aprilie 2007 municipalitatea este obligatã sã continue licitaþia începutã la 4 iulie 2006, în cursã fiind în continuare, conform acestei sentinþe, Build Corp ºi Nervia Center.

Dacã aleºii judeþeni nu s-au sfiit sã sacrifice douã parcuri pentru realizarea mall-urilor, consilierii locali au fost ceva mai „ecologiºti”. Astfel, propunerea unei firme de a construi un hipermarket întrunul din foarte puþinele parcuri din Mãnãºtur s-a lovit de o opoziþie îndîrjitã în CL. Era vorba de amplasarea unui magazin din reþeaua Plus în faþa bisericii ortodoxe ce se construieºte în Mãnãºtur, chiar în parc, pe strada Primãverii. Suprafaþa solicitatã se ridica la aproximativ 4.750 de metri pãtraþi. Pentru a înmuia opoziþia pe care se temeau cã o vor avea în CL, investitorii s-au gîndit sã cearã acordul bisericii pentru amplasarea magazinului chiar în faþa lãcaºului de cult. În schimb, au oferit o donaþie serioasã pentru ca lucrãrile la bisericã sã se termine mai repede. În CL însã, consilierii s-au contrat foarte serios pe acest proiect, astfel cã bucata de parc neocupatã de bisericã a rãmas neatinsã. Într-un oraº sufocat de maºini, cu cartiere întregi fãrã o bucatã de spaþiu verde, concesionãrile de terenuri libere, fie cã sînt fãcute de la judeþ sau de la primãrie, continuã sã ridice foarte multe semne de întrebare.

fost „mall-uri”, la CL acesta a fost „locuinþe”.

Explicaþia este simplã. În viitoarele douã cartiere noi vor fi ridicate peste 12.000 de locuinþe. La primãria clujeanã sînt, în prezent, peste 4000 de cereri neonorate. În plus ºi pe terenul liber de care primãria dispune la Oser se construieºte tot un cartier. Cu 26 de blocuri ºi peste 300 de locuinþe. La toate acestea se adaugã ºi afacerea, acum deblocatã, de la Casarom. În plus, mai existã alte trei concesionãri ale unor suprafeþe mai mici pe strada Coastei, strada Livezii ºi strada Pãstorului, tot pentru construirea unor blocuri, din care Primãria va primi un numãr de apartamente pentru locuinþele sociale. Astfel, consilierii locali sperã cã ºi-au fãcut datoria ºi cã în mandatul viitor vor putea începe sã promitã liniºtiþi clujenilor ºi altceva, nu numai eternele locuinþe.

DOUà PARKING-URI ÎNTR-UN AN. Municipalitatea ºi-a mai folosit terenurile „din dotare” ºi pentru construirea unor parking-uri. Astfel, terenul din spatele Primãriei gãzduieºte prima parcare multietajatã funcþionalã, care a fost inauguratã în aceastã varã. Parcarea este proprietatea primãriei care a finanþat lucrarea din bugetul local ºi din creditul municipal. O concesionare de teren, însã tot pentru un parking, a fost fãcutã în Piaþa Mihai Viteazul. Aici, firma cîºtigãtoare a unei licitaþii a primit terenul pe care se întindea piaþa agroalimentarã ca sã construiascã un parking. Condiþia majorã era ca la parter sã fie amenajatã o halã agroali-

Ce a mai rãmas, se retrocedeazã

5

esenþial DESZÃPEZIRILE, PRIMUL PAS SPRE REZILIEREA CONTRACTELOR Prima ninsoare a luat pe nepregãtite, fãrã ca aceasta sã mai fie o surprizã pentru nimeni, firmele de deszãpeziri din Cluj. Ca atare, primarul Emil Boc a decis luarea de mãsuri împotriva companiilor Brantner ºi Rosal, care nu au respectat prevederile contractului. Firmele nu vor primii banii cheltuiþi pentru strãzile pe care au intervenit cu întîrziere. În total este vorba despre 30.000 de lei. Companiile au primit ºi un prim avertisment public. Dacã se ajunge la avertismentul cu numãrul 3, contractele de concesionare a serviciului de deszãpeziri semnate cu aceste firme vor fi reziliate.

CIOLOº PROMITE PLATA

SUBVENÞIILOR ÎN IANUARIE

LOCUINÞE, LOCUINÞE, LOCUINÞE. Aºa cum la CJ cuvîntul de ordine a

UN TEREN CONTROVERSAT. Terenul pe care ar urma sã se ridice al treilea mall din Cluj este situat în vecinãtatea complexului Expo Transilvania. Este vorba despre o suprafaþã de 61485 de metri pãtraþi, care se aflau în 2005 în administrarea fostei Regii Autonome a Domeniului Public (RADP), ºi douã suprafaþe de teren, una de 22575 de metri pãtraþi ºi cealalatã de 8946 de metri pãtraþi, acestea fiind în administrarea Regiei Autonome de Termoficare. În iunie 2005, consilierii locali au luat în dezbatere retragerea dreptului de administrare a celor douã regii asupra acestor terenuri ºi concesionarea a cinci hectare pentru construirea unui mall.

Ca atare, dupã ce s-a judecat cu Expo Transilvania, care intenþiona sã se extindã pe acest teren, primãria a organizat în iulie 2006 o licitaþie pentru construirea mall-ului. Pe lîngã terenul de cinci hectare scos la licitaþie, pe suprafeþele învecinate urmau sã se ridice, prin acelaºi proiect, un complex hotelier ºi un parking. Termenul de concesionare era de 49 de ani, iar preþul de pornire de 50 de euro pe metru pãtrat.

P RIVE º TE C LUJUL

1500 DE METRI PÃTRAÞI PENTRU PARKINGUL DIN MÃRêTI. Un alt teren de 1.500 de metri pãtraþi, din cartierul Mãrãºti, a fost concesionat pentru ridicarea unui parking cu 5 etaje. Aceasta dupã ce, iniþial, CL adoptase o hotãrîre de asociere cu o firmã pentru acest proiect, fãrã licitaþie. Dupã sesizãrile presei, s-a fãcut ºi licitaþie. Licitaþie reluatã, pentru cã, în caietul de sarcini, nu se spunea nimic despre spaþiile comerciale din viitorul parking. Dupã reluãri ºi negocieri s-a ajuns ºi la un cîºtigãtor, care a promis o investiþie de 2,5 milioane de euro.

Taxa de concesiune este de 200 de euro pe metru pãtrat, iar Primãria se alege în schimbul terenului de 1500 de metri pãtraþi cu 350 de locuri de parcare.

Primãria clujeanã se luptã în prezent cu foarte multe revendicãri de terenuri. Multe proiecte anunþate, cum ar fi parcul de distracþii de la Colina sau Aquaparkul, sînt blocate tocmai de rezolvarea dosarelor de retrocedãri.

Ca atare, în prezent, Primãria nici nu mai dispune de terenuri pe care sã le concesioneze în favoarea unor obiective de investiþii importante. „Nu avem solicitãri concrete înregistrate în prezent. Orice propunere care ne vine din partea unei firme este analizatã însã þinînd cont de prevederile Planului Urbanistic General. Oricum, prioritate au acum dosarele de retrocedãri”, a precizat ºefa Direcþiei Domeniului Public ºi Privat, Dacia Criºan.

Ministrul Agriculturii Dacian Cioloº a declarat sãptãmîna aceasta la Cluj cã APIA nu poartã întreaga vinã pentru aglomeraþia de la oficiile sale din þarã. Ministrul a recunoscut cã este nemulþumit de activitatea agenþiei. „Nu pot sã dau vina pe un director sau pe un grup de persoane pentru cã situaþia este foarte diferitã de la judeþ la judeþ. ªtiu cã s-a pornit de la ideea cã avem 3.500 de oameni pentru 42 de judeþe. Numai cã unele judeþe au 8.000 de cereri altele 30.000 de cereri. De aici ºi aglomeraþia creatã”, a precizat Cioloº.

Aceasta a afirmat cã prioritatea esenþialã în acest moment este încheierea pînã la 15 decembrie a verificãrilor din teren pentru ca România sã evite activarea clauzei de salvgardare. În condiþiile date, ministrul Cioloº susþine cã primele plãþi ale subvenþiilor se vor face abia în luna ianuarie a anului viitor.

GOLD CORPORATION κI REDUCE ACTIVITATEA LA ROºIA MONTANÃ

Conducerea Roºia Montanã Gold Corporation a anunþat cã îºi reduce activitatea. Motivul invocat de preºedintele Alan Hill este acþiunea ministrului mediului care a oprit procedura de evaluare a raportului privind impactul asupra mediului pe care îl are proiectul companiei la Roºia Montanã. Hill a afirmat cã acþiunea este ilegalã ºi cã Gold Corporation a apelat la instanþã. Pentru cã procesul s-ar putea sã dureze o perioadã îndelungatã, societatea a decis sã reducã activitatea cu circa douã treimi. În prezent RMGC are 325 de angajaþi. În urmãtoarea lunã se va negocia cu sindicatul pentru a se stabili care posturi vor fi desfiinþate. Gold Corporation a investit în ultimii 10 ani la Roºia Montanã circa 300 de milioane de dolari. (C.R.)

ftr.ro

6

JOCURI DE CABINET

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

NOKIA NU PRINDE LA LIBERALI

esenþial Cursul paradoxurilor politice nu poate fi prevãzut prea uºor. Unuia dintre ele i-au cãzut victime chiar membrii PNL Cluj, care, prin preºedintele Marius Nicoarã, în acelaºi timp preºedinte al Consiliului Judeþean, au avut ºansa de

a se lãuda de mai multe ori cu aducerea masivei investiþii a Nokia, la Jucu.

Dupã ce a fost semnat contractul cu Nokia, viaþa jucanilor a început sã parã un rai. Au sãrit în aer preþurile la case ºi terenuri, dezvoltarea localã era mai mult decît pe val, ºi, pentru toate, trebuiau sã mulþumeascã doar

Consiliului Judeþean ºi, în special, preºedintelui acestuia, Marius Nicoarã. Liberalul Marius Nicoarã. Aici intervine paradoxul politic. La Jucu, în comuna Nokia, au cîºtigat 37% din voturi democraþii. Pe locul al doilea în opþiunile jucanilor, s-au plasat social-democraþii, care au strîns aproape 22% dintre voturi. Aproape 10%

au votat cu reprezentanþii PRM-ului ºi, diametral opus, cu cei ai UDMR-ului ºi abia apoi vine locul... liberalilor, care nu au putut strînge mai mult de 6,20% din voturile valabil exprimate.

Ca ºi în cazul Autostrãzii Transilvania, ºi investiþia de la Nokia a demonstrat cã afacerile nu aduc în mod necesar ºi voturi în urne.

BOC ªI STOLOJAN, ÎMPREUNAÞI ÎNTRU BÃSESCU

z Lideri PLD Cluj au fost luaþi prin surprindere z „PD ºi PLD sînt douã partide dictatoriale” z Urmeazã PIN ºi PNG z „Mi-e teamã pentru funcþia domnului Boc”

Sezonul sateliþilor prezidenþiali

Previzibilul a avut loc. PD ºi PLD, cu muºchii gonflaþi de lupta în z europarlamentare, au hotãrît sã se uneascã, sub ochii preºedintelui Bãsescu. Mai exact, Stolojan ºi liberalii lui portocalii s-au întors în partidul „dirigintelui” democrat, pentru a întãri polul românesc de centru-dreapta. Dacã e unire sau fuziune, dacã a fost dictatã sau doar aflatã de preºedinte, dacã a fost dezbãtutã sau discutatã, sînt tot atîtea prilejuri de echilibristicã lingvisticã. Ce rãmîne e doar un mare partid care va þine trena unui preºedinte tot mai „apolitic”. iftene@ftr.ro

SEARA E UN SFETNIC. Vestea a venit luni seara ºi se pare cã i-a luat prin surprindere pe liberal-democraþii clujeni, liderul acestora, ªerban Rãdulescu, afirmînd cã, chiar dacã ideea era vehiculatã de mai multã vreme, nu au existat consultãri prealabile nici mãcar cu liderii PLD din teritoriu. „Nu pot decît sã bãnuiesc motivele care stau la baza deciziei de fuziune, pentru cã numai mîine (miercuri, 5 decembrie –n.r.) merg la Bucureºti, unde vom discuta pe larg aceastã problemã. Ideea de fuziune a circulat de mai multã vreme în cele douã partide, pentru a forma un nou partid, de centru-dreapta. În momentul de faþã, PD este cel mai important partid din România, iar PLD a fãcut ºi el un rezultat foarte bun la alegerile europarlamentare. De aceea, o unire a celor douã partide mi se

crearea unei forþe unice de centru-dreapta, care sã ia grosul voturilor la alegerile locale ºi europarlamentare. „Sînt zone în care PLD este foarte bine reprezentat ºi altele în care PD are influenþã mare. Într-adevãr, existã ºi posiblitatea de a pierde, însã existã ºi cea de a atrage elecoratul.

Cred însã cã unirea forþelor va fi perceputã de electorat, pentru a fi reprezentatã dreapta româneascã”, a afirmat liderul PLD Cluj.

Nici speculaþiile potrivit cãrora existã ºansa ca o parte dintre membrii PLD, nedorind sã „dea mînã cu mînã” cu cei din PD, pot migra, înapoi, la PNL nu au putut fi confirmate sau infirmate de ªerban Rãdulescu. „Nu am de unde sã ºtiu dacã vor pleca membri ai PLD cãtre alte partide, pentru cã nu am reuºit sã vorbim pe larg, pentru cã numai asearã am aflat despre acest lucru. Din ce am discutat, nu am primit astfel de semnale ºi sper ca inteligenþa

«

Cred cã preºedintele Bãsescu a aplicat principiul „eu te-am facut, eu te omor” în relaþia cu PD, pentru cã e clar cã aceastã miºcare e cîºtigãtoare pentru Stolojan care e noul lider de facto al acestui partid» Mircea Geoanã, preºedinte PSD

pare fireascã. E vorba de un partid nou, puternic, în care structurile existã dinainte ºi care este un mare partid de centru-dreapta”, a explicat, pentru Foaia Transilvanã, ªerban Rãdulescu.

politicã a fiecãruia sã ducã la un partid mare, cu o construcþie puternicã”, a concluzionat liderul PLD Cluj.

ªI LA MAI MARE? Nici scopul unirii nu pãrea sã fie unul destul de clar liderului liberal-democraþilor clujeni, Rãdulescu, bãnuind cã la baza deciziei stã

puþin de o zi dupã ce uniunea a fost fãcutã publicã, preºedintele democraþilor clujeni, Daniel Buda, era mai tare pe poziþii decît colegul sãu liberal-democrat.

DEMOCRAÞI, PE LOCURI, FIÞI GATA... La mai

FOTO MEDIAFAX

DANIEL IFTENE

Vestea nu l-a luat prin surprindere, punînd „propaganda” pentru o asemenea idee pe seama unor voci care cereau acest lucru. „Era un lucru de aºteptat sã se întîmple, pentru cã au existat voci care au cerut acest lucru”, a declarat Daniel Buda. Întrebat despre cîºtigurile pe care le vor avea fiecare dintre partide în urma acestei fuziuni de demult evitate, Buda a preferat sã vadã avantajele în altã curte. „Nu aº merge pe explicaþia cîºtigurilor pe care PD sau PLD le vor avea de pe urma acestei unificãri, ci aº merge pe ceea ce cîºtigã România, pentru cã vor fi reprezentaþi ºi oamenii de centru-dreapta. Pentru cã, dacã în aritmeticã

1+1 fac 2, în politicã, 1+1 fac mai mult decît atît. Cele douã partide au aceleaºi principii ºi un bazin electoral consistent ºi apropiat, iar noua structurã politicã va fi o alternativã pentru cei dezamãgiþi de PNL”, a explicat liderul democraþilor clujeni.

BÃSESCU SE DÃ DUPÃ PUTIN. Aceasta este pãrerea deputatului liberal Horea Uioreanu, care vede în mãsura impusã de la Cotroceni o altã tentativã a preºedintelui Traian Bãsescu de a scoate PNL-ul de pe scena politicã. „Era o chestiune previzibilã din momentul în care PLD s-a rupt din PNL. Ei au încercat sã distrugã PNL de

atunci, dar n-au reuºit. Pe Boc ºi Stolojan, Pãpuºarul-ªef i-a pus sã fuzioneze ºi arãtau ca niºte pãpuºi cu arcurile defecte”, considerã Uioreanu. Pentru acesta, modelul pe care îl foloseºte Bãsescu explicã graba în care s-a luat decizia fuziunii. „Nu s-au consultat cu cei din teritoriu pentru cã sînt douã partide dictatoriale ºi Bãsescu vrea sã ajungã la fel ca Putin, pentru cã ei privesc spre Est ºi nu spre Vest, acolo unde ar trebui sã priveascã de fapt. Unul dintre motivele pentru care au apelat la aceastã fuziune este coborîrea PD în sondaje, însã nu vor reuºi sã opreascã aceastã cãdere în ochii electoratului”, a explicat acesta.

Preºedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila este de pãrere cã nu numai PLD se va apropia periculos de vechiul partid prezidenþial, condus deocamdatã de Emil Boc, ci vor mai urma, pe mãsurã ce se apropie alegerile, ºi alte „partide-satelit” ale Partidului Democrat. „Dupã pãrerea mea, ºi nu o spun în calitate de lider al unui partid politic, era un lucru la care trebuia sã ne aºteptãm, avînd mai ales în vedere faptul cã PLD-ul a fost înfãptuit de persoane frustrate, îndoctrinate cu doctrina liberalã, dar care nu ºi-au gãsit locul acolo. În acea perioadã nu ei sînt singurii care au apãrut, ci ºi PNG sau PIN. Ei sînt niºte ramificaþii ale PDului pentru atragerea electoratului. Odatã cu apropierea alegerilor locale ºi generale sateliþii vor cãdea în braþele partidului-mamã”, considerã Laszlo Attila.

Deºi este clar cã aceste douã partide vizeazã, prin formarea marelui partid de centru-dreapta, atragerea unui electorat masiv, nu trebuie trecute cu vederea nici efectele adverse ale acestor decizii „în grabã”. „Eu unul îmi fac griji pentru funcþia domnului Boc, pentru cã se genereazã deja conflicte. ªi nu trebuie sã uitãm cã, în politicã, 29 ºi 8 nu fac întotdeauna 37. Iar eu nu mã aºtept sã fie dublate procentele la aceste alegeri”, a conchis liderul UDMR Cluj.

LECÞIA DE CAPITALISM

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

LICITAÞIA DIN CARE S-A ALES PRAFUL... DE PUSTÃ z Dupã ce a pierdut, o firmã din Ungaria este resuscitatã de Lorand ºi Torok

z

ielciu@ftr.ro

DUPÃ LICITAÞIE, REEVALUAREA OFERTELOR. Firma Kemna, din

JAKAB INVOCÃ CRIZA DE TIMP. Istvan Jakab este director general în Ministerul Dezvoltãrii Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor (MDLPL) ºi a semnat o adresã a ministerului cãtre CNSC în care argumenteazã ºi susþine motivele pentru care Vakond a pierdut licitaþia. Tot domnia sa explicã ºi de ce, în pofida punctului de vedere exprimat în adresa mai sus pomenitã, ministerul nu ºi-a susþinut cauza mai departe ºi nu a contestat decizia CNSC. „Am fi putut sã mergem la Curtea de Apel, dar mai important este sã contractãm ºi sã finalizãm lucrarea cît mai repede, deoarece este finanþatã pe un

Documentaþia de Atribuire - Instrucþiuni pentru ofertanþi „Ofertanþii trebuie sã examineze cu grijã Documentaþia de Atribuire ºi sã pregãteascã oferta conform tuturor instrucþiunilor, formularelor, prevederilor contractuale ºi de specificaþii tehnice conþinute în aceastã Documentaþie. Eºecul de a depune o ofertã care sã conþinã toate informaþiile cerute în termenul prevãzut va duce la respingerea ofertei”. fond Phare 2005, ultimul termen de platã fiind noiembrie 2010”, a precizat acesta. Totuºi, motivaþia pentru care MDLPL a ales sã nu-ºi apere poziþia în faþa CNSC se dovedeºte a fi mai mult decît fragilã, în condiþiile în care firma Kemna a fãcut ceea ce trebuia sã facã ministerul, adicã a contestat ea decizia CNSC. Prin urmare, iatã, poziþia de non-combat în care s-a plasat ministerul este departe de a-ºi atinge scopul declarat de domnul Istvan Jakab.

DE CE A PIERDUT VAKOND? Orice firmã care participã la o licitaþie este obligatã sã îndeplineascã o serie de criterii enunþate în Fiºa de date a

În acest sfîrºit de an, BT Asigurãri a decis sã direcþioneze fondurile dedicate cadourilor pentru colaboratori cãtre un segment al comunitãþii locale care se confruntã cu reale nevoi ºi lipsuri. Astfel, la începutul acestei sãptãmîni, BT Asigurãri a împãrþit cadouri persoanelor nevoiaºe de la Cantina socialã Sfânta Maria din Cluj-Napoca.

Aici sînt primite zilnic peste 100 de persoane, în marea lor majoritate pensionari cu posibilitãþi materiale extrem de reduse, cãrora li se oferã hranã gratuitã. Chiar ºi persoanele bolnave aflate în dificultatea de a se deplasa primesc acest sprijin prin intermediul aparþinã-

achiziþiei. Nerespectarea tuturor criteriilor duce la descalificare.

Pentru licitaþia privind realizarea centurii de ocolire a Zalãului, Fiºa de date a achiziþiei prevedea condiþia experienþei similare, adicã, potrivit clauzei 4.4.6, „îndeplinirea cu succes în ultimii cinci ani a unuia sau maxim douã contracte cumulate de lucrãri de valoare, naturã ºi complexitate similarã”. Vakond depune un contract pentru realizarea centurii de ocolire a unui oraº din Ungaria ºi susþine cã lucrarea a fost un succes. Comisia de evaluare a ofertei considerã cã lucrarea nu a fost nici pe departe un succes, deoarece termenul de finalizare nu a fost respectat.

Firmei i s-a mai acordat un ter-

men ºi-apoi încã unul, iar, în final, cînd lucrarea a fost recepþionatã, firma a fost penalizatã financiar.

Apoi, potrivit pct. 5.1 din Fiºa de date a achiziþiei, limba de redactare a ofertei trebuie sã fie româna. Vakond a depus mai multe documente redactate în limba maghiarã. În al treilea rînd, Vakond nu a depus certificatul de înmatriculare. Dupã douã solicitãri ale comisiei de evaluare l-a depus, dar în limba maghiarã. Comisia i-a acordat un termen de 24 de ore pentru a traduce ºi depune certificatul de înmatriculare, dar Vakond nu s-a conformat. Acestea au fost motivele pentru care oferta Vakond a fost respinsã.

VIZIUNEA CNSC. Vakond a contestat decizia comisiei de evaluare, reclamînd termenul de 24 de ore pentru traducerea ºi depunerea certificatului de înmatriculare ca fiind prea scurt ºi aprecierea cã lucrarea la centura ocolitoare din Ungaria nu a fost un succes.

Din capul locului trebuie spus cã CNSC este abilitat sã verifice legalitatea actelor emise în cadrul unei proceduri de licitaþie ºi nu aspecte legate de oportunitatea lor. Cu alte cuvinte nu era treaba CNSC dacã termenul de 24 de ore acordat de comisie pentru traducerea certificatului de înmatriculare a fost sau nu rezonabil, ci dacã a fost sau nu legal. ªi legal a fost, pentru cã se înscrie în cel de maxim 72 de ore prevãzut de lege.

CNSC mai hotãrãºte cã lucrarea din Ungaria a fost un succes. Dar de cînd ºi pînã cînd succesul este o noþiune definitã de lege? Apoi, dacã o lucrare nefinalizatã la termen este una de succes, cum poate fi caracterizatã una finalizatã la termen? Sau, poate, în maghiarã succesul se traduce, are un alt înþeles decît în româneºte.

BT Asigurãri sprijinã cantina socialã Sfânta Maria din Cluj-Napoca torilor. „Prin tradiþie, apropierea sãrbãtorilor de iarnã conferã tuturor prilejul de a dãrui ºi a primi cadouri, ca un gest reciproc de preþuire ºi atenþie, dorind astfel sã anticipãm ºi sã împãrtãºim totodatã bucuria ºi cãldura sãrbãtorii Crãciunului. Aducem mulþumiri pe aceastã cale tuturor partenerilor care ne-au fost alãturi ºi au înþeles acest act de empatie. Avem convingerea cã acest

demers împãrtãºit constituie un început în implicarea companiei noastre în aria responsabilitãþii sociale ºi sîntem încrezãtori cã vom dezvolta ºi alte proiecte semnificative în viitor”, a declarat Constantin Jeican, Preºedinte Director General al BT Asigurãri.

Conform rezultatelor de pe piaþã, în anul 2006, BT Asigurãri a urcat pe locul 10 în clasamentul pieþei asi-

PUªCULIÞA DE CATIFEA

DE PETRU PRUNEA

prunea@ftr.ro

BURSA ÎN REVENIRE,

Chiar ºi în România se întîmplã ca regula dupã care se desfãºoarã destule licitaþii, aceea cã se prezintã cine vrea ºi cîºtigã cine trebuie, sã nu se respecte chiar din prima. Dar, dacã se lucreazã la problemã cu multã abnegaþie ºi se depun eforturi neprecupeþite, pînã la urmã tot se rezolvã.

DAN IELCIU

Germania, a cîºtigat, în octombrie 2007, o licitaþie organizatã de Ministerul Dezvoltãrii Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor (MDLPL) pentru realizarea unei centuri de ocolire a Zalãului.

Pentru scurt timp, cãci rezultatul licitaþiei a fost contestat de firma Vakond, din Ungaria. Un complet al Consiliului Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor (CNSC), format din Lehel Lorand (preºedinte), Ernest Torok ºi Mihaela Enache, a dat satisfacþie Vakond ºi a dispus reevaluarea ofertelor. Ministerul condus de Laszlo Borbely a avut posibilitatea sã-ºi apere punctul de vedere ºi sã conteste decizia CNSC la Curtea de Apel Bucureºti în termen de 10 zile. Nu a fãcut-o.

7

gurãrilor din România ºi pe locul 9 la categoria asigurãrilor generale. Capitalul social subscris ºi vãrsat al companiei este de 67,5 milioane de lei, ultima majorare fiind hotãrîtã de cãtre Adunarea Generalã a Acþionarilor în luna aprilie 2007. Structura acþionariatului BT Asigurãri este formatã din Banca Transilvania - 90% ºi acþionari strãini – 10%.

CONDUCEREA EI DÃ ÎN CLOCOT În ultimele sãptãmîni, bursele din marile centre financiare ale lumii au înregistrat scãderi masive ale preþurilor titlurilor tranzacþionate. Cauzele sînt de acum cunoscute: criza înregistratã în domeniul imobiliar în SUA. Dincolo de faptul cã aceastã crizã era previzibilã, datoritã impasului prelungit în care se aflã economia americanã ºi a cheltuielilor mari fãcute cu rãzboaiele din Afganistan ºi Irak, trebuie sã înþelegem de ce BVB a suferit ºi ea o corecþie masivã. Acest lucru prezintã importanþã pentru a ºti dacã o nouã cãdere poate avea loc curînd din aceeaºi cauzã.

Deºi pentru unii poate fi un paradox, economia României se aflã într-o conjuncturã mai favorabilã decît cea a SUA. Cu toate acestea, nivelul indicilor BVB au scãzut odatã cu cei ai indicelui Dow-Jones, deºi societãþile din portofoliul indicelui au raportat creºteri ale indicatorilor lor economico-financiari. Explicaþia acestei evoluþii corelate a BVB cu cea din New-York o gãsim în mimetismul faþã de tot ce vine din Vest, care a cuprins societatea româneascã.

Aceastã tendinþã nu este nouã. Dupã ce am imitat Istanbulul ºi, mai tîrziu, am arãtat cã putem fi mai catolici decît sovieticii, în unele privinþe, acum, cu acelaºi discernãmînt minor, îi copiem pe americani ºi în ceea ce meritã, ºi în ceea ce chiar ei regretã cã au. Cum este cazul preºedintelui G. W. Bush.

Indiferent de temeinicia motivelor care fac ca preþurile la bursã sã creascã sau sã scadã, susþinem cã oricît de drastice ar fi corecþiile, ele sînt nu numai inevitabile, ci ºi binevenite. Investitorii activi ºi lucizi folosesc perioadele în care preþurile sînt scãzute pentru aºi îmbunãtãþi preþul mediu al pachetelor de acþiuni deþinute, cumpãrînd cînd cotaþiile sînt mici. La fel de raþional procedeazã ºi cei care nu mai au bani pentru a cumpãra în faza descrescãtoare a ciclului bursier. Ei aºteaptã, convinºi fiind de cunoaºterea caracterului ciclic al evoluþiei bursei, reluarea trendului de creºtere. ªi nu se înºealã, dimpotrivã, cîºtigã dînd dovadã de putere de aºteptare. De altfel, studiile asupra evoluþiei pieþei, spre exemplu, a acþiunilor SIF, aratã cã nivelul maxim al cotaþiei devine, dupã o perioadã rezonabilã, nivel minim, pentru ca noul maxim atins sã ajungã ºi el suport mai tîrziu.

Dar noi vorbim de calitãþi indispensabile unui investitor de succes la bursã, cum ar fi puterea de aºteptare ºi rezonabilitatea, adresîndu-ne românilor. Or ei, în ultimele decenii, numai rãbdare ºi recunoºtinþã n-au manifestat în nici o privinþã. Poate cã bursa, ºi perspectiva pierderii unei bune pãrþi a capitalului investit, sã le demonstreze valabilitatea valorilor general-umane.

Aºteptãm sau, mai bine zis, recomandãm investitorilor amatori calitãþi pe care nu le au nici unii profesioniºti ai bursei. Sau le au, dar în cantitãþi insuficiente. Altfel nu ne explicãm toate demisiile, contestãrile ºi restructurãrile care se înregistreazã în organele alese pentru conducerea BVB.

ftr.ro

8 SÃ-ÞI SPUN CEVA

DE CORNEL NISTORESCU

nistorescu@ftr.ro

Problema vine de la felul în care a fost iniþiatã ºi anunþatã. Se vede de la o poºtã cã tricotul acesta politic a fost împletit la Cotroceni ºi tras pe capul celor douã partide cu forþa

OPINII

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

PARTIDUL PE DE LÃTURI Lovitura de trãsnet de luni seara, dupã clipele de nedumerire, a stârnit un hohot de rîs. Cei întrebaþi de jurnaliºti o dãdeau cotitã. Se jenau sã parã figuranþi într-un scenariu picat din cer, dar nici nu puteau sã-ºi exprime nemulþumirea. Ar fi zburat în urmãtoarele douã zile, ar fi rãmas ºi fãrã loc pe liste. Aºa cã toate încercãrile lor de a bolmoji o explicaþie rezonabilã provocau un umor involuntar, absolut antologic.

Comicul vine ºi de la faptul cã, luni dimineaþã, PD a avut o întîlnire a greilor din partid ºi nu a hotãrît nimic clar. Un pedist ajuns din greºealã pe la televiziuni a recunoscut cã formarea unei noi organizaþii era doar una dintre variante.

Seara a devenit decizie fermã, deºi nimeni nu poate spune a cui. S-au întîlnit

pe ºest conducerile celor douã partide ºi au luat o asemenea hotãrîre totalã. În ce cadru s-a stabilit dispariþia PD ºi a PLD? ªi cînd au hotãrît conducerile celor douã partide o asemenea topire spectaculoasã?

N-aº vrea ca bunii noºtri cititori sã înþeleagã cã aº avea ceva împotriva acestei noi formaþiuni politice. Vai de mine ºi de pãcatele mele! Eu sînt convins cã este o idee simplã ºi practicã.

De ce s-o mai dãm pe dupã dud?

Cheltuiau hîrtie, salarii, telefoane ºi femei de serviciu de pomanã. Erau de acord ºi vorbeau la unison pentru cã, de cînd ºeful lor a ajuns la Cotroceni, n-am constatat nici o diferenþã. Problema vine de la felul în care a fost iniþiatã ºi anunþatã. Se vede de la o poºtã cã tricotul acesta politic a fost împletit la Cotroceni

DE PE MARGINE ºi tras pe capul celor douã partide cu forþa. Or fi toþi ascultãtori, umili ºi cuminþi sau ne vom trezi cu mari probleme mãcar la ieºirea PD din scenã? Apoi ideologia ºi, nu în ultimul rînd, împãrþirea de posturi. Geniu ºi fãcãtor de minuni sã fie Traian Bãsescu ºi tot nu poate sã armonizeze structuri diferite ºi sã-i facã pe oamenii de origini diferite sã se poarte ca ºi cînd ar fi fost de ani ºi ani împreunã. Marele partid de susþinere a preºedintelui, vis mai vechi al lui Traian Bãsescu, se naºte curios, caraghios ºi înainte de termen.

Ceva mã face sã cred cã românii se vor învãþa cu greu cu acest partid nou.

Nici dacã l-ar porecli Partidul pe de lãturi, tot nu l-ar putea bãga la suflet peste noapte.

UNA PE SÃPTÃMÎNÃ

DE JOHO

joho@ftr.ro

Bãsescu, învîrtitorul de partide îºi aruncã cei doi cîini de pazã în ring

SITUAÞIUNEA ROMÂNEASCÃ

SPRE O ºCOALÃ ROMÂNEASCÃ DE FILM VERITABILÃ „Existã o ºcoalã româneascã de

sã bea în liniºte, la primul cinematograf

unii s-au compromis definitiv, mãcar

din urbea lui Bucur film?” - aceasta era, prin anii 70-80, în- ce începea la nouã ºi-a întrebat-o pe colegii noºtri regizori optzeciºti sã

DE IOAN GROºAN

grosan@ftr.ro

Am crezut apoi cã dupã regizorii de peste 50 de ani care au fost interziºi, iar unii s-au compromis definitiv, mãcar colegii noºtri regizori optzeciºti sã reuºeascã sã spargã acest zid al mediocritãþii

trebarea care chinuia revista „Cinema”, de sub conducerea Ecaterinei Oproiu, singura cronicãreasã care avea voie sã iasã în Occident, de unde (de la Cannes, de pildã), ne povestea plinã de scîrbã despre decadentele producþiuni occidentale.

Era, desigur, o întrebare retoricã, purtînd în subiacent nemulþumirea cã uite, polonezii, cehii, ungurii, ruºii au, pe cînd noi... Da, n-aveam, ºi nici nu puteam avea, de vreme ce favoriþii oficiali ai celor douã decenii erau Sergiu Nicolaescu (acest Kitschkock al cinematografiei autohtone), Geo Saizescu, cu insipidele lui comedii, Doru Nãstase, Malvina Urºianu, Cristiana Nicolae, Vitanidis, Mircea Drãgan ºi alþii eiusdem farinae.

(Apropo de Mircea Drãgan. Un amic al meu, vrînd sã se dreagã pe undeva ºi crîºmele nedeschizîndu-se decît pe la zece ºi ceva, mi-a povestit cã uºor ameþit s-a dus cu o sticluþã de votcã în buzunar, ca

casierã ce film ruleazã. „Ceva deconectant, de Mircea Drãgan”. „Ceva deconectant? – a zis amicul meu. N-am auzit de filmul ãsta. Cu ce e?” „E nasol - i-a ºoptit casiera. E cu istorie, cu ªtefan cel Mare...

Da’ mergeþi vizavi, e unul polonez, miºto...”). Cei cu care efectiv s-ar fi putut crea o ºcoalã româneascã de film fie nu erau lãsaþi sã lucreze (precum Liviu Ciulei ori Lucian Pintilie), fie erau cenzuraþi la sînge (ca Mircea Daneliuc, Dan Piþa, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Alexa Visarion) deoarece cea mai durã cenzurã nu a acþionat în literaturã sau în teatru, ci în cinema. La sfîrºitul anilor 80 funcþionau nu mai puþin de ºapte comisii de avizare, printre care ºi una a Ministerului Apãrãrii Naþionale, ca sã nu cumva, vezi Doamne, sã fie ºifonatã imaginea glorioasei noastre armate...

Am crezut apoi cã dupã regizorii de peste 50 de ani care au fost interziºi, iar

reuºeascã sã spargã acest zid al mediocritãþii. Însã ºi-n cazul acesta statul ºi-a fãcut datoria: dacã pe noi filologii ne-a trimis la dracu-n praznic, la þarã, pe absolvenþii de IATC i-a trimis la mama dracului, adicã la studioul Alexandru Sahia, sã facã filme de protecþia muncii. ªi totuºi ºi Moscu Copel ºi regretatul Ovidiu Bose Paºtina ºi Laurenþiu Damian ºi Tereza Barta ºi Sabina Pop au creat acolo documentare memorabile, urmînd sã facã saltul necesar ºi aºteptat spre filmul de lung metraj, spre ficþiune.

N-au reuºit, din diverse pricini. ªi aºa ajungem la generaþia de azi, cea care cu adevãrat poate închega o ºcoalã veritabilã de film, cãci pînã acum senzaþia mea e cã n-am fost, cinematografic vorbind, decît la grãdiniþã. ªi aceea cu orar redus.

Dar despre noii regizori într-un numãr viitor.

DE FLORIN DANCIU

danciu@ftr.ro

DEMNITATEA PIERDUTà A DEMOCRAÞILOR Cel mai puternic partid din România este silit sã se uneascã cu cel mai mic ºi mai firav partid al þãrii. Sã îºi schimbe numele, sigla, sã accepte în conducere noi membri pe poziþiile cele mai înalte. ªi toate acestea „fãrã a spune un cuvînt” - cum ar zice, deprimant, Bacovia- fãrã un geamãt, fãrã sã strîmbe din nas, ba mai mult, arãtînd entuziasm, abnegaþie ºi credinþa neclintitã cã ceea ce va urma va fi neapãrat bine, foarte bine, excepþional! Cam atît s-a ales din Partidul Democrat, transformat de Traian Bãsescu într-o anexã a carierei sale politice, într-un vehicul confortabil pentru atunci cînd boierul are nevoie sau nevoi. S-ar putea afirma cã rezultatele la europarlamentare (un scrutin cam nerelevant dealtfel, datoritã mizei ºi, pe cale de consecinþã, prezenþei la urne) sã nu fi fost pe mãsura aspiraþiilor megalomane ale oligarhiei din PD ºi, drept urmare, sã fi dus la slãbirea vigilenþei ºi a intensitãþii luptei de clasã împotriva liberalilor. Numai cã problema democraþilor nu de la alegeri se trage, ci de la referendum. Alegerile europarlamentare au fost un bun pretext pentru Traian Bãsescu (veºnic neconsolat de ignoranþa „românilor sãi” în privinþa referendumului) de a încãleca de tot partidul ºi de a le arãta liderilor sãi de mucava cine e jupîn! Închipuiþi-vã numai, un scor al PD la europarlamentare în jur de 35 la sutã, pe fondul ignorãrii referendumului prezidenþial. Ar fi fost o bunã ocazie de afirmare (ce-i drept, cam tîrzie) a demnitãþii PD în faþa preºedintelui. Cred cã (ºi) evitarea unei asemenea situaþii l-a facut pe Traian Bãsescu sã oblige PD la fuziunea cu partidul lui Stolojan. Preºedintele nu ar putea suporta situaþia de a fi umilit de partidul care, practic, îi datoreazã mare parte din ascensiunea electoralã.

Numai cã rezultatul sub aºteptãri al Partidului Democrat, ar putea fi explicat ºi prin deficitul de demnitate a liderilor sãi, în raport cu Traian Bãsescu. Cred cã Partidul Liberal Democrat ºi-a strîns voturile din douã direcþii principale: liberali nemulþumiþi de echipa Tãriceanu ºi simpatizanþi, indiferent de apartenenþa politicã, ai lui Traian Bãsescu. Probabil, aceºtia din urmã au votat PLD tocmai pentru relaþia ceva mai fireascã pe care acest partid ºi liderii sãi au avut-o cu Preºedintele, în comparaþie cu servilismul ºi obedienþa afiºate de liderii democraþi.

Este incredibil cum atîþi oameni serioºi din conducerea PD asistã ºi aprobã, de ani de zile, fiecare gest ºi grimasã ale lui Traian Bãsescu. Ajunºi la putere datoritã lui, dar ºi pãrãsind-o mai apoi din cauza aceluiaºi Bãsescu, trãind de atunci încoace cu privirile halucinate de sondajele de opinie care le dãdeau 40 sau 50 la sutã, aceºti oameni nu visau (ºi probabil încã nu s-au trezit) decît la momentul cînd vor cuceri puterea pe deplin.

Cum nu au nici un merit pentru toate acestea, singura speranþã stã (tot) în Traian Bãsescu, eternul ºi iubitul învingãtor. De asta a fãcut Emil Boc drumul Bucureºtiului de sute de ori în ultimii ani, pentru a-l asigura pe cel mai iubit fiu al PD, dar ºi pe noi, alegãtorii, de eterna sa recunoºtinþã. Practic, unui întreg partid i s-a inoculat ideea cã nu trebuie sã facã nimic altceva, în afarã de a apãra imaginea Preºedintelui Bãsescu.

Cam la atît se reduce contribuþia ideologicã ºi doctrinarã a lui Emil Boc la propãºirea Partidului Democrat.

OPINII

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

PATRIA DE LUX

ftr.ro

POPOR UIMIT, CAUT TERITORII

MAXIMALISMUL MINIMAL

(aºtept provincia, Pþa Victoriei no. 1)

DE SABIN GHERMAN

gherman@ftr.ro

Ce e grav, ºi deja þine de esenþa noastrã, e normalitatea cu care citim despre mizerii. E lichelismul aproape darwinian, singurul criteriu de supravieþuire, ideea – valabilã – a noilor lichele cã trece caravana ºi de latrã cîinii

CITADINE

DE OVIDIU PECICAN

pecican@ftr.ro

Biserica nu poate cu nici un chip sã devinã un soi de club exclusivist, destinat numai raselor monahale ºi rantiilor preoþeºti

Am citit zilele trecute în Cotidianul despre construcþiile de vile prin ANL-ul bucureºtean ºi despre fericiþii care au prins „repartiþii” în rîvnitul cartier devenit rezidenþial. Erau acolo începînd de la miniºtri pînã la generali pensionabili, de la te miri ce consilieri parlamentari pînã la doi-trei jurnaliºti – o întreagã faunã administrativã, din aceea mai tãcutã de obicei, dar mereu cu mîna pregãtitã sã formeze un numãr de telefon.

Cã au cumpãrat vile cu 100 – 130.000 de euro – ãsta e unul dintre succesele economiei de piaþã, probabil, cã unde mai gãseºti vile cu patru sau cinci camere la preþ de apartament semidecomandat, de trei?

La început, aproape te amuzã – þi-l ºi închipui pe dom’ general cum face anticamera la uºa vreunui funcþionar, ºi cum se chinuie apoi sã tuºeascã a TBC sau sãi explice unui gemuleþ gãurit cã acasã îl aºteaptã ºapte copii. Ca sã mergem mai departe, imaginaþi-vã ºi stresul umblãrii dupã xeroxuri, dupã cãrþi de muncã, adeverinþe de venit, recomandare de la popã sau primãrie, înapoi la poºtã pentru timbru fiscal de 2 ron, încã o datã la ghiºeu, pauza de masã transpiraþie rece, telefon la ºefu’, încã o zi liberã, futu-i mama

mãsii de birocraþie, sãru’mîna, am adus dosaru’, pot sã vã ofer o ciocolatã?

Cam aºa am putea gîndi dacã am fi 20 de milioane de regizori. Sau de scriitori naturaliºti, hîrºiti în a decupa feliile de viaþã ºi a îndesa lãmîie în gura cititorului. Dar sîntem în fapt, niºte nimeni.

Niºte legume statistice, destul de multe ca sã prãbuºim pib-ul ºi sã enervãm limuzinele pe treceri de pietoni. Crescuþi în lumina isterizantã a girofarelor, nerecunoscãtori cã strãmoºii ºi-au dat viaþa ºi sîngele, din ce în ce mai insensibili la duduiala economiei, niºte prost-crescuþi care aglomereazã în week-end-uri ºoselele ºi supermarketurile ieftine. Niºte gîndaci cu ºtaif, migratori de sezon prin agricultura europeanã.

Ce e grav, ºi deja þine de esenþa noastrã, e normalitatea cu care citim despre mizerii. E lichelismul aproape darwinian, singurul criteriu de supravieþuire, ideea – valabilã – a noilor lichele cã trece caravana ºi de latrã cîinii. ªi nici mãcar asta nu m-a fãcut sã scriu – ºi eu sînt contaminat de istoria recentã, care, desigur, seamãnã mai mult cu un curs de legumiculturã. Altceva m-a frapat - întrebaþi de presã cum au reuºit, lichelele au rãspuns

senzaþional: „am aflat cã se construiesc acele vile ºi m-am înscris ºi eu, calificîndu-mã”. Aici deja refuz sã mai fiu legumã, sau prost, sau tîmpit. Îmi dau seama cã oamenii ãºtia ne cred atît de cretini încît prefer aproape sã fiu un „vierme” invocat de Leana Ceauºescu, un încremenit aºteptînd maºina de pîine sau tacîmurile ieftine, de mîncat. Îmi dau seama, brusc, cã de fapt, ºi eu, ºi ceilalþi vreo douãzeci de milioane, deranjãm. Ni s-a urcat democraþia la cap, punem întrebãri, avem prea mult timp liber ºi în general, scãdem, cu veniturile noastre de tot rahatul, ratingul de þarã.

Din cauza noastrã, a celor rãmaºi aici, pib-ul se duce dracului ºi miniºtrii albesc. Noi de ce nu putem pleca, uite la cãpºunari – ºase miliarde au trimis aici, bani buni, tocmai necesari. Ce dacã ministrul mai avea trei case? Ce dacã generalul mai avea cinci? Pentru una în plus se opreºte Istoria? Pentru o dãrãpãnãturã ultrafinisatã, pentru un drept acordat unui om obosit în slujba þãrii? Da’ ce vreþi mã, sã vã fac hotel?! Douãzeci de milioane de cravaºe, douãzeci de milioane de ºuturi în cur! Gura mã-tii de popor odihnit!

UN PROTEST NECESAR Clujul nu rãmîne doar pista de lansare ºi de aterizare a politicienilor transilvãneni ºi nici locul unde se înmulþesc de la o zi la alta, în ultima vreme, mall-urile ºi bãncile. El este ºi sediul metropolitan ordotox unde pãstoreºte ÎPS Bartolomeu, a cãrui prezenþã nu este doar una decorativã. De puþine zile, înaltul ierarh a expediat Preafericitului Pãrinte Patriarh ºi membrilor Sinodului BOR o epistolã ce nu poate fi lãsatã sã treacã neobservatã numai pentru cã momentul este confiscat de reflecþii post-referendum ori de fuziuni interesante de partide. Momentele în care Biserica se manifestã ca o voce a democratizãrii ºi asanãrii mecanismelor de funcþionare ale societãþii – ºi chiar a ei înseºi – se cuvin consemnate cu cel puþin la fel de multã atenþie ca ºi acelea care manifestã tendinþe contrare. În scrisoarea domniei sale, mitropolitul Bartolomeu ia notã de noul statut al BOR aflat, deocamdatã, în stadiul de proiect ºi sesizeazã în cadrul acestuia pericole grave. Atenþia sa se îndreaptã cu precãdere cãtre articolele 127-131 care, se

spune, „eliminã unul din principalele organisme eclesiale, cunoscut sub numele de Colegiul Electoral Bisericesc, prin simplul fapt cã din procedura alegerii clerului superior este eliminatã participarea efectivã a preoþilor ºi mirenilor”.

Ceea ce urmeazã în cuprinsul misivei este o pildã de claritate ºi de argumentaþie istoricã, filologicã ºi raþionalã, iar documentul ar merita o preluare integralã în presã, spre aducerea sa la cunoºtinþa publicului.

Se recunoaºte în paginã excelenþa scriitoriceascã a condeierului care este Valeriu Anania, dar dincolo de ea, argumentele de naturã formalã ºi cele ce vizeazã substanþa faptelor impresioneazã nu numai prin aprofundata cunoaºtere a rînduielilor bisericeºti – ceea ce nu poate fi decît firesc, chiar dacã practica vãdeºte aceastã virtute, ºi folosirea ei creatoare, destul de rarã la ierarhii noºtri -, ci mai cu seamã interpretarea lor curajoasã ºi comprehensivã în sensul înþelegerii faptului cã Biserica o constituie nu doar clerul, ci ºi laicatul.

Prea adeseori se socoteºte, dincolo de

9

zidurile palatelor ecleziastice din România (ºi nu numai în interiorul BOR), cã numai bãrbaþii în sutanã sînt chemaþi sã decidã destinele comunitãþii lui Christos cu tot ceea ce presupune aceasta. Teama de presiuni politice, legitimã pînã la un punct anume, nu poate, totuºi, sluji drept alibi excluderii de la deciziile sinodale ale reprezentanþilor turmei pãstorite.

Biserica nu poate cu nici un chip sã devinã un soi de club exclusivist, destinat numai raselor monahale ºi rantiilor preoþeºti. Cu atît mai puþin îºi poate ea permite sã se refugieze etanº la nivelul superior al clerului, lãsînd totul pe seama unor ierarhi ce se dovedesc, din nefericire, prea adeseori robiþi patimilor lumeºti ºi jocurilor de culise ce nu au nimic – ori prea puþin – sfînt. Dovedind cît de anticanonicã, antieclezialã ºi inoportunã este mãsura în cauzã, ÎPS Bartolomeu face un pas decis cãtre ameliorarea viitorului Statut al BOR ºi combate ultramontanismul ce ameninþã, sub noul nostru Patriarh, sã se instaleze în Bisericã.

DE MIRUNA RUNCAN

runcan@ftr.ro

ÎNTRE REFERENDÃRI ºI ARTIFICII La Palat au fost iar consultãri! Mã rog, un fel de dupã amiazã în familie, înainte de marea tropãialã cu ºenile pe sub Arcul de Triumf. Temele ceaiului: cum sã ieºim din victoria „a la Pirus” cu referendumul ºi cum sã punem noi de mult-trîmbiþatul Pact Naþional pentru Educaþie. La final, gazda s-a adresat presei numai asupra primului subiect, arãtîndu-ºi din nou degeþelul ameninþãtor: cum cã cei care nu s-au deranjat sã soseascã la „faivocloc” ºi biscuiþi sã nu îndrãzneascã sã mai ciocãneascã-n poartã cînd o fi de aranjat guverne. Cu Pactul, mã rog, rãmîne cum am stabilit: „un silenþiu lugubru”.

Acuma, sã se punã la referendum ºi Pactul? Sã „ne adresãm românilor” cu entuziasmele obosite, întrebîndu-i dacã sã facem ºcoala de treiºpe în loc de doiºpe ani, ori dacã sã facem „educaþie permanentã” voluntar-obligatorie? Mai ºtii ce „temã presantã” iese din sacul lui Moº Niculae, în ritmul ãsta ameþitor? Te pomeneºti cã la alegerile locale de la anul sîntem întrebaþi cu toþii dacã e mai bine sã privilegiem, în planurile de cercetare, nanotehnologiile în defavoarea ingineriei genetice!

Habar n-am ce cred „dãscãlimea ºi moflujii” despre Pactul Naþional pentru Educaþie. Dar aº pune mîna-n foc cã, pe principiul majoritar drag preºedintelui, mai nimenea nu s-a obosit sã afle ce e aia. Nu pun aici la socotealã forumiºtii de pe portalurile dedicate învãþãmîntului, fiindcã aº jigni drastic procentele copleºitoare de profesori care nu ºtiu unde-i butonul la computer. ªi nici nu le pasã. Asta nu înseamnã cã n-ar avea mai toatã lumea o opinie... zdrobitor de consensualã (sic!). Mãcar aceea cã e de datoria partidelor sã punã umãrul la ridicarea prestigiului, a cheltuielilor ºi... a programelor de eficientizare a educaþiei. Numai cã, aici, la a face educaþia eficientã, adevãratã ºi competitivã, e nevoie de judecatã de fineþe, nu de maºinãrii de numãrat. Ca atare, consensurile sînt în formã, nu în fond. N-ai cum sã produci largi majoritãþi trepidante care sã „îmbrãþiºeze” viziuni, politici pe termen mediu ºi lung, programe ºi, mai ales, modificãrile radicale de structurã pe care toate cele de mai sus le implicã.

Aºa cum o idee generoasã, aceea a aprofundãrii culturii democratice prin vot uninominal, riscã sã se transforme în inversul ei, adicã în focul de artificii al lui „vin ai noºtri, pleacã ai noºtri”, tot astfel ºi pseudo-tema prezidenþialã de astã varã, prelungitã la ceai ºi biscuiþi pînã la Sfîntu’Andrei, cea a pactului, riscã sã se dizolve ca spuma de ºampanie.

Nu existã instrument democratic mai drastic decît referendumul, asta e ºi pricina pentru care el e folosit cu maximã precauþie, la distanþe de decenii.

Fiindcã referendarea e un soi de ghilotinã a lui ori/ori: ea taie capul acelei pãrþi de populaþie care crede altceva, vrea altceva, ori pur ºi simplu nu înþelege ce vrea. La fel ºi temele politice tip „maºinã de fum”, cum e cea a Pactului Naþional. Educaþia are nevoie de curajul politic de a construi temeinic un sistem care sã meargã decenii deacum înainte. Nu de o falsã „Piaþã Independenþi”, cu sau fãrã pupãturi.

Dar sã ai rãbdare pentru ceea ce necesitã efort de duratã nu e în firea „faivoclocului”. Pãcãlealã, deci, ºi artificii.

10

esenþial ROMÂNIA, DIN NOU CODAºÃ Potrivit unei anchete privind cunoºtinþele de bazã ale adolescenþilor, realizatã de Organizaþia pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OCDE) în cele 57 de þãri membre, România ocupã locul 47.

Cercetarea a fost realizatã pe un eºantion de 400.000 de tineri, fiind testaþi aproximativ 6.600 de adolescenþi din fiecare þarã. Testul PISA (Programul internaþional de urmãrire a cunoºtinþelor elevilor) a evaluat cunoºtinþele generale ale elevilor din chimie, fizicã, ºtiinþe naturale, economie ºi felul în care tinerii pot aplica aceste cunoºtinþe în viaþa de zi cu zi. Testul PISA este realizat la fiecare trei ani printre adolescenþii de 15 ani din þãrile membre OCDE.

EVENIMENT EXPOZIÞIONAL

ftr.ro

EDUCAÞIE

ELEVII ROMÂNI AU PUS CARTEA-N CUI z Românii sînt pe locul 36, din 45 de þãri, în ceea ce priveºte lectura z Strãinii contrazic Raportul Miclea

Potrivit studiului internaþional „The Progress in Internatioz nal Reading Literacy Study” (PIRLS) dat recent publicitãþii, România se aflã doar pe locul 36, din cele 45 de þãri analizate, în

ceea ce priveºte cititul. Acest rezultat este însã în contradicþie cu cel al Raportului Comisiei Prezidenþiale pentru analizã ºi elaborarea politicilor din domeniile educaþiei ºi cercetãrii, din iulie 2007, condusã de Mircea Miclea. Raportul, deºi trãgea un semnal de alarmã asupra carenþelor ºi problemelor serioase din sistemul educaþional românesc, confirma rezultatele bune la lecturã ale copiilor. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Cluj considerã cã studiul PIRLS reflectã realitãþile anilor 2002-2004 ºi nu prezintã o situaþie actualã. La studiul efectuat au participat 45 de þãri ºi au fost testaþi 215.00 de copii de 10 ani.

MIRCEA PÃTAC

patac@ftr.ro

FONDURI PENTRU CARTE. „Din punctul de ve-

ªcoala Specialã – Centrul de Resurse ºi Documentare privind Educaþia Integratã / Incluzivã a organizat, luni, 3 decembrie, Expoziþia Internaþionalã de Artã pentru Copii, „Curcubeul”. Evenimentul a avut loc cu ocazia Zilei Internaþionale a persoanelor cu dizabilitãþi ºi urmãreºte schimbarea atitudinii faþã de persoanele cu handicap ºi contribuie la eliminarea barierelor ce împiedicã participarea lor deplinã la toate aspectele vieþii. Expoziþia a cuprins lucrãri ale elevilor din ºcoli speciale din þarã ºi strãinãtate.

dere al fondurilor alocate pentru reabilitarea ºi dotarea ºcolilor din cursul anului 2007, au existat fonduri special dedicate bibliotecilor ºcolare, indiferent de mediul urban sau rural, de efectivele ºcolilor ca numãr de elevi. A existat o preocupare a Inspectoratului ªcolar ca aceste ºcoli din judeþul Cluj sã-ºi îm-

ETICA ÎN RÎNDUL ELEVILOR

Un studiu realizat de Asociaþia Acþiunea Etica dezvãluie cã principiile morale în viaþa socialã nu mai sînt de actualitate pentru 58% dintre tineri. Studiul constatã cã o parte din elevii de gimnaziu ºi liceu dezvoltã un comportament deviant, mai precis aceºtia se remarcã prin indisciplinã ºcolarã, contestarea autoritãþii profesorilor, chiulul de la ore. Dintre cauzele principale ale acestor conduite se remarcã teribilismul ºi avantajele materiale, iar mediile care îi determinã sã producã diferite acte antisociale sînt anturajul, mass-media ºi societatea. Analiza s-a realizat pe serii de cîte 50 de elevi, pe parcursul a trei ani ºcolari.

De cele mai multe ori, calculatoarele ºi internetul sînt acuzate de dezinteresul copiilor faþã de lecturã.

Cauzele însã trebuie cãutate în familie

gat cã, în aceastã activitate de rãspîndire a cãrþii, au contribuit ºi cele doisprezece Centre de Documentare ºi Informare (CDI) din judeþ. În plus, conform legislaþiei, de anul viitor se va putea vorbi de profesori documentariºti, care sã fie angajaþi în aceste centre.

TENTAÞII MULT MAI MULTE. Psihopedagogii considerã cã dragostea de carte se naºte în sînul familiei,

«

Cred cã acel studiu reflectã realitãþile anilor 2002-2004, perioadã în care nu exista o strategie. Paºii spre biblioteci, fonduri dedicate cãrþii, material didactic, modernizarea cabinetelor, toate aceste mãsuri au fost puse în practicã din 2005.

Victoriana Boºcãneanu Inspectoratul ªcolar Judeþean Cluj

CCI ÎN CASÃ NOUÃ Centrul de Cooperãri Internaþionale beneficiazã de un nou sediu plasat pe strada Avram Iancu, numãrul 68. Centrul este un element important al strategiei UBB ºi doreºte sã contribuie la realizarea obiectivelor universitãþii prin creºterea performanþei învãþãmîntului.

CCI organizeazã ºcoli de varã, acordã burse internaþionale, creeazã proiecte de cercetare ºi pune în practicã programe ºi cursuri la nivel naþional ºi internaþional.

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

bunãtãþeascã fondul de carte cu cele mai importante titluri care sã sprijine activitatea de completare a culturii generale a copiilor, iar cãrþile sã devinã un material dorit de copii pentru a fi studiat. Pentru elevii claselor I-IV ºi de gimnaziu, cãrþile sînt foarte atractive ºi rãspund într-un fel dorinþei de completare a cunoºtinþelor de cãtre copii, ca ºi prezentare graficã, ilustraþii ºi conþinut”, a declarat Victoriana Bocºãneanu, inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului ªcolar Cluj. Cu toate acestea, rezultatele studiilor internaþionale nu pot fi negate.

Victoriana Bocºãneanu a adãu-

dar cã toate instrumentele ºi mijloacele de relaxare care ne uºureazã viaþa de zi cu zi sînt ºi factori care distrag copiii de la lecturã. „Faþã de perioada nu de mult trecutã, numãrul tentaþiilor este cu mult mai mare.

Accesul la televizor ºi calculator/internet este în multe familii nerestricþionat, copilul avînd posibilitatea de a alege cînd ºi la ce sã se uite, mai ales dacã asta îl face sã stea cuminte. Atîta vreme cît copilul nu a învãþat în familie sã aprecieze lectura este puþin probabil sã cearã de unul singur o carte de citit”, este de pãrere Ruxandra Vasilescu, psiholog în cadrul

Cu Larousse la Mãriºel

Centrului Judeþean de Asistenþã Psihopedagogicã Cluj.

DE LA BUNICI, LA NEPOÞI. „Ca orice alt comportament, cititul (lectura) se învaþã din copilãrie - din poveºtile citite în prima fazã de pãrinþi sau bunici, din cãrþile de aventuri povestite pe scurt sau prezentate într-o formã atractivã etc. ªtiu copii care abia aºteptau sã înveþe sã citeascã mai bine ca sã poatã lua din raft cartea de poveºti, «Winettou» sau «Cei trei muschetari», din care li se povestise cîte ceva de cãtre tata sau bunicul. În continuare, multe fa-

milii pun preþ pe lecturã ºi copiii învaþã astfel acest comportament, învaþã sã iubeascã întîi poveºtile ºi cãrþile de aventuri, trecerea spre alt gen de literaturã fãcîndu-se apoi mult mai uºor. În alte familii însã, din pãcate ºi acestea destul de numeroase, acest aspect este ignorat, educaþia literarã fiind lãsatã exclusiv pe seama ºcolii”, adaugã psihopedagogul clujean.

LECTURA OBLIGÃ?

Psihologii considerã cã lectura începutã însã sub formã de obligativitate, ca temã de casã sau de vacanþã, nu va avea probabil

Cel puþin un dascãl din zonele mai puþin accesibile ale judeþului Cluj observã rezultate concrete. „În cadrul proiectului CDI (Centrul de Documentare ºi Informare) am utilat biblioteca ºcolarã, copiii au parte de un microclimat plãcut, am achiziþionat cãrþi noi, elevii au acces la internet, copiii îºi fac lecþiile ºi se documenteazã aici.

Se simt mult mai bine aici, dacã e sã studieze, de exemplu, limba românã, decît în sala de clasã. Din banii acordaþi de cãtre Inspectorat anul trecut ºi în acest an, am cumpãrat în special dicþionare, enciclopedii ºi cãrþi auxiliare cu care sã lucreze copiii.

Lucrurile s-au schimbat mult, de la cãrþile de acum 20-30 de ani - stricate, fãrã ilustraþie, copertate ºi neadecvate nivelului de vîrstã - acum avem, de exemplu, enciclopedii Larousse”, ne-a declarat Dana

acelaºi farmec pentru copil, fiind de multe ori perceputã ca o corvoadã. „Un alt argument auzit se referea la preþul cãrþilor pentru copii, care sînt într-adevãr destul de scumpe - însã, din experienþã, diferenþa dintre copiii cãrora le place sã citeascã ºi cei cãrora nu le place nu este în nici un caz una de naturã economicã”, a completat Roxana Vasilescu. „Sînt scumpe cãrþile pentru salariile din România. Facem un efort financiar ºi luãm copilului nostru mãcar 1-2 cãrþi pe lunã. Cãrþile sînt foarte atractive, dar au preþuri piperate”, explicã Mioriþa Giurgiu.

Feneºan, directoarea ºcolii „Pelaghia Roºu”, din Mãriºel. „La nivelul unei ºcoli pot exista copii care sã nu aibã interes pentru lecturã. Avem un plan managerial vizînd organizarea ºi funcþionarea bibliotecilor ºcolare. Pînã acum au existat probleme, la o ºcoalã cu un efectiv mic de elevi, postul de bibliotecarã fiind suplinit de secretara ºcolii sau de un profesor, la 0,25 dintr-o normã. În acest caz e mai greu sã faci o activitate de popularizare a cãrþii, în momentul în care nu ai postul respectiv cu normã întreagã ºi nici pregãtirea de specialitate. De aceea este nevoie de formãri, avem acest lucru în preocupare. Prin aceste CDI, care vor exista în toate unitãþile ºcolare, încet, încet vom vedea ºi aplecarea spre carte a copiilor”, afirmã Victoriana Bocºãneanu (foto).

MESERII

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

& CARIERE

ftr.ro

11

EXPERTUL de gardã

CREATIVITATEA, SECRETUL SUCCESULUI ÎN BUSINESS Creativitatea, imaginaþia ºi inovaþia par a fi, la prima vedere, apanajul artiºtilor, al poeþilor, al filosofilor ºi mai puþin sã reprezinte instrumente în management ºi business. Dar, aºa sã fie oare? Pornind de la faptul cã prin creativitate se înþelege capacitatea de a realiza ceva nou, original ºi privind în jur la realitatea business, se poate spune cã de fapt nu pot exista una fãrã cealalatã. Întreaga activitate din business este un act de creaþie. Pentru ca cineva sã reuºeascã sã porneascã o afacere profitabilã are nevoie de o idee originalã care sã aducã ceva nou pe piaþã, ceva care sã se diferenþieze de multitudinea de oferte deja existente.

Odatã ce se creazã ideea totul pare simplu, însã acesta nu este decît startul unui îndelungat proces creator, menit sã ajute ideea originalã sã germineze ºi sã dea roadele dorite.

ÎN ADVERTISING CONTEAZÃ «ALUATUL»

FOTO LIVIU SCRIPCARU

Ioana Cãprar lucreazã în publicitate de cinci ani. Dupã o scurtã tentativã de a z lucra în sectorul de vînzãri, mai exact vînzare de centrale termice, ºi-a îndreptat atenþia spre advertising. Cu toate cã nu avea experienþã în domeniu, a ajuns ca, la doar cîteva luni de la absolvirea facultãþii, sã lucreze în cadrul agenþiei AD(D)VERITAS, ca project manager. Acum, este director executiv al agenþiei ºi spune cã lucrul cel mai important la un angajat este „aluatul”.

CREATIVITATEA NU SE BATE CAP ÎN CAP CU ORGANIZAREA Ce înseamnã publicitatea pentru dumneavoastrã?

Publicitatea nu înseamnã numai partea de reclame pe care le vedem la televizor sau add-urile pe care le vedem în presã. Înseamnã mult mai mult, inclusiv partea de vînzãri, partea de creaþie, de organizare de evenimente, de comunicare sau productie. Este un cumul care nu te lasã niciodatã sã te plictiseºti.

Din momentul în care am început sã lucrez în AD(D)VERITAS, am trecut prin mai multe etape. M-a fascinat domeniul vînzãrilor, m-a fascinat apoi partea de management de proiect, apoi partea de media, partea de comunicare ºi PR, ºi tot aºa. Deci nu ai cum sã te plictiseºti. În plus, permanent apar informaþii noi, cu care trebuie sã fii la curent pentru a avea succes.

Este creativitatea o cerinþã ºi în cazul liderului unei agenþii de publicitate? Sau este mai important sã fii organizat?

Sunt importante amîndouã, ºi creativitatea, ºi sã fii o persoanã organizatã. Din fericire, între mine ºi directorul general existã o balanþã foarte bunã. De la bun început am fãcut o echipã bunã si ne-am completat foarte bine. El e creativ ºi inovator, iar eu sînt o persoanã organizatã ºi un bun implementator. Existã astfel un echilibru: el este mai temperamental, iar eu mai domolesc lucrurile.

Totuºi, ca persoanã care lucreazã în advertising, nu trebuie sã fii deloc închistat.

Nici o zi nu seamãnã cu cealaltã. Mereu apar lucruri noi ºi atunci trebuie sã fii foarte maleabil la toate aceste schimbãri, astfel încît acestea sã nu devinã o frustrare. Pe de altã parte, în momentul în care conduci o echipã, în momentul în care coordonezi anumite proiecte, trebuie sã analizezi ºi sã planifici lucrurile din mai multe perspective, astfel încît sã poþi sã iei cele mai bune decizii care sã conducã la cele mai bune rezultate.

MOBILIZARE GENERALÃ Se spune despre creativi cã sunt niºte nebuni frumoºi. Cum reuºiþi sã îi þineþi în frîu?

Artiºtii sînt artiºti, întradevãr. În timp ce persoanele de pe vînzãri sînt focusate ºi îndrepate spre client, creativii sînt mai artiºti. E foarte frumos ºi interesant sã lucrezi cu un om care umple

o foaie de hîrtie goalã cu ceva creativ, acea idee care într-un final asigurã vînzarea produsului clientului. Trebuie sã te pui mereu la curent cu ceea ce apare nou în domeniu, pentru a putea sã le susþii ideile, pe de-o parte, ºi pentru a-i sprijini ºi a le da mereu un feedback pe proiecte, pe de altã parte.

Totuºi, nu mi-aþi rãspuns cum reuºiþi sã îi aduceþi cu picioarele pe pãmînt.

Noi avem o structurã foarte bine gînditã, e ca o pînzã de pãianjen în care toate proiectele sînt legate între ele. Fiecare depinde de celãlat ºi lucreazã unul cu celãlalt, iar dacã unul din lanþurile verigii nu-ºi îndeplineºte la timp treaba, nu neapãrat managementul trebuie sã-l tragã de mînecã pe cel care a întîrziat, ci celelalte departamente.

Ce calitãþi cãutaþi la oamenii pe care îi angajaþi?

Am eu o vorbã... important e „aluatul”. Acel ceva, acea curiozitate de afla ºi acea dorinþã a omului de a face, de a creºte ºi a se dezvolta. Bineînþeles cã noi îl susþinem sã se dezvolte oferindu-le

Ne place sã ne lãsãm pãcãliþi de reclame «Într-o campanie, ideea este întotdeauna mai importantã decît produsul. În momentul de faþã, am ajuns în acea erã în care lumea nu cumpãrã un produs, ci cumpãrã beneficiul pe care se gîndeºte cã o sã-l obþinã în urma achiziþionãrii produsului respectiv. Ceea ce te face sã încerci un anumit produs e reclama, modul în care produsul este prezentat la raft ºi nu produsul în sine. Eu lucrez în advertising de cinci ani ºi recunosc cã încerc produsele noi care apar, dupã ce vãd o reclama care îmi place, ºi aleg produsul care îmi satisface atît nevoile raþionale, cît ºi cele emoþionale».

Ioana Cãprar, director executiv AD(D)VERITAS

cadrul ºi instrumentele, dar dacã ei nu gãsesc acel ceva înãuntrul lor, degeaba îi împingem noi de la spate. Deci dorinþa de a face, de a învãþa, e importantã. Nu conteazã atît de mult studiile pe care le-a urmat, cît experienta ºi mai ales dorinþa acelei persoane de a reuºi. Pe de altã parte, e important ºi modul în care reuºeºte sã se încadreze în echipã, dacã este sau nu pe „spiritul AD(D)VERITAS”.

Echipa actualã este formatã din oameni cu experienþã, dar ºi cu personalitãþi puternice, sînt oameni de la care poþi sã înveþi foarte mult zi de zi. Iar în AD(D)VERITAS, „a fi responsabil înseamnã sã faci ca lucrurile sã se întîmple”.

MOV CU ROZ NU SE MAI POARTÃ Încercaþi sã vã educaþi clienþii sau le oferiþi pur ºi simplu ceea ce vor, indiferent de ceea ce presupune acest lucru ?

La începuturi poate cã am fãcut ºi astfel de compromisuri, poate pentru cã nici noi nu aveam experienþã, iar atunci fãceam cum dorea clientul, chiar dacã era vorba de mov cu picãþele roz, banal ºi cuminte. Dar în momentul acesta, o agenþie profesionistã ascultã nevoile clientul, face o cercetare pentru a indentifica modul în care e perceput atît acesta cît ºi produsele sau serviciile pe care acesta le oferã pe piaþã, iar în funcþie de aceste lucruri, dar ºi de altele, se propune o strategie de comunicare integratã. Lucrãm cu clienþii noºtri inclusiv cu comision de succes, tocmai pentru a le da încrederea cã nu facem un lucru doar de dragul de a încasa niºte bani, ci pentru a obþine niºte rezultate pe termen lung, devenind astfel nu doar un simplu furnizor de servicii ci un partener pe partea de comunicare.

A avea succes în business presupune a avea un management eficient, de aceea creativitatea este în primul rînd o problemã de management. „Dacã nu ºtii unde mergi, nu mai conteazã unde ajungi” spune un proverb strãvechi. Aºadar, e important sã se transpunã ideea originalã din planul imaginar în planul real, construind o viziune clarã ºi un plan concret de realizare a acesteia. Managementul strategic este un proces pentru care este nevoie de creativitate, dar nu e singurul: arta de a conduce oameni, care necesitã la rîndul ei multã creativitate, este un alt factor ce condiþioneazã succesul. Pentru a face ca lucrurile sã se miºte, e important sã se gãseascã cea mai bunã cale de a convinge, influenþa ºi direcþiona oamenii cãtre scopul propus, iar aceastã cale nu este niciodatã aceeaºi în fiecare situaþie ºi cu fiecare persoanã. ªi asta înseamnã cã, din nou, se ajunge în situaþia de a gãsi ceva nou.

Vestea bunã este cã omul are o capacitate inepuizabilã de a crea. Dar ideea are nevoie de un mediu binevoitor care sã o ajute sã iasã la luminã. André–Yves Portnoff atrãgea atenþia cã „libertatea de a gîndi, de a comunica ºi de a fi tu însuþi, deci de a-þi exprima diferenþa, constituie, în toate domeniile, condiþia creaþiei. Orice constrîngere, orice încercare de a o domina o face sã fugã ºi sfîrºeºte prin a o distruge”.

Iatã doar cîteva sugestii menite sã susþinã procesul de creaþie: sã se evite judecarea, categorisirea ºi etichetarea ideilor înainte de a le proba veridicitatea sã se acorde atenþie pãrerilor contrare ale celorlalþi, fiindcã acestea pot deschide posibilitãþi nebãnuite sã se accepte provocãrii lansate de situaþiile întîmplãtoare, care pot ridica noi semne de întrebare ºi totodatã aduc noi soluþii sã fie cultivatã gîndirea proactivã ºi orientarea spre gãsirea de soluþii.

Lista nu se încheie aici fiindcã, aºa cum spuneam, posibilitaþile sînt nelimitate... la fel ºi succesul!

Florina Paºcu Consultant resurse umane Centrul de Dezvoltare Managerialã

ftr.ro

12

IMOBILIARE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

DIFERENÞA DINTRE PREÞ ªI VALOARE Adrian Vascu, prim vicepreºedinz tele ANEVAR (foto), crede cã acordarea de credite imobiliare cu

Metodã olandezã în imobiliarele româneºti

avans zero nu va duce neapãrat la o creºtere a preþurilor locuinþelor, atît timp cît oferta de locuinþe va creºte în ritmul actual. Pe de altã parte, el considerã cã accesul facil la sursele de finanþare ºi prelungirea duratelor de acordare a acestora au susþinut în ultimul timp puterea de cumpãrare a clujenilor, ceea ce a permis creºterea preþurilor.

ANDREEA DUÞU

«Principiul metodei olandeze de impozitare este cã se va constitui o bazã de date cu toate tranzacþiile istorice ale proprietãþilor din comunitatea respectivã, astfel încît sã se poatã stabili valoarea unei proprietãþi în funcþie de tranzacþiile anterioare de proprietãþi similare ºi relevante. Practic, e o metodã de evaluare statisticã. Aceasta va putea fi folositã doar dacã vor exista baze de date cu tranzacþii bine puse la punct. Deocamdatã, în România nu existã o statisticã a tranzacþiilor ºi încã nu s-a pus la punct procesul de colectare al acestora. Teoretic, sursele existã: notari, vînzãtori, cumpãrãtori, evaluatori, bãnci. Va fi însã un proces dificil de a colecta ºi stoca informaþii certe, reale care sã furnizeze rezultate acceptabile. Cred cã încã nu avem pregãtite informaþiile necesare pentru cã acest proces de impozitare sã fie funcþional pe termen scurt, dar cã aceastã iniþiativã reprezintã un pas spre normalitate», susþine Adrian Vascu.

dutu@ftr.ro

Care sînt investiþiile care ar putea ridica valoarea unei proprietãþi?

Trebuie avute în vedere acelea care sînt recunoscute de piaþã la momentul tranzacþionãrii. De multe ori, costul investiþiei nu se suprapune cu valoarea la care piaþa recunoaºte prin preþ existenþa acestora. Exemple de investiþii care pot ridica valoarea unui apartament ar fi: centralã termicã la un preþ rezonabil (raport calitate / fiabilitate / preþ), compartimentãrile ºi finisajele interioare, instalaþii gen aer condiþionat sau sistem de ventilaþie, termoizolaþie.

Practic, ridicarea valorii unei proprietãþi înseamnã cã omul este dispus sã plãteascã o sumã mai mare de bani faþã de preþul unui apartament mediu. Iar acest lucru se poate întîmpla dacã acele investiþii aduc un grad suplimentar de confort, sau dacã diminueazã costurile de exploatare viitoare.

Se poate vorbi despre o tendinþã în piaþã ca proprietãþile sã fie supraevaluate?

Depinde cum priveºti noþiunea de supraevaluare. Dacã se referã la faptul cã se plãteºte o sumã mare de bani pentru proprietãþi rezidenþiale comparativ cu veniturile salariale, aº putea spune cã existã într-adevãr o discrepanþã între aceste mãrimi, avînd în vedere acelaºi raport consemnat în alte þãri europene.

Dupã pãrerea mea, explicaþia constã pe de o parte în faptul cã existã încã un dezechilibru mare între cererea ºi oferta

Orice tranzacþie imobiliarã implicã mai multe pãrþi, fiecare cu propriul interes. În timp ce vînzãtorul vrea sã obþinã cît mai mulþi bani, interesul cumpãrãtorul este sã dea cît mai puþini. Prins la mijloc este evaluatorul, care trebuie sã determine valoarea imobilului respectiv. Totuºi, valoarea imobilului nu este întotdeauna acelaºi lucru cu preþul sãu, pe o piaþã unde preþul se formeazã pe baza raportului dintre cerere ºi ofertã.

ANDREEA DUÞU dutu@ftr.ro

DE CE AVEM NEVOIE DE EVALUATORI? Piaþa evaluãrilor a crescut simþitor în ultimii ani, în paralel cu dezvoltarea sistemului bancar, deoarece nici un credit ipotecar nu se poate acorda fãrã o evaluare iniþialã a proprietãþii pe care urmeazã sã se punã ipotecã. De evaluatori acreditaþi a fost ºi este nevoie ºi în cazul privatizãrilor, deoarece aceºtia se ocupã nu doar de evaluarea proprietãþilor

de locuinþe (dezechilibru în favoarea ofertei), iar pe de altã parte accesul facil la sursele de finanþare ºi prelungirea duratelor de acordare a acestora au susþinut puterea de cumpãrare. Teoretic, cele patru condiþii ale valorii sînt: utilitate, raritate, dorinþã ºi putere efectivã de cumpãrare. Primele trei sînt date de faptul cã e vorba de proprietãþi rezidenþiale (utilitate) ºi de raportul cerere/ofertã (dorinþã, plus raritate). A patra condiþie,

cea a puterii de cumpãrare este îndeplinitã prin intermediul creditorilor.

Dacã preþul casei nu-i totuna cu valoarea acesteia, înseamnã cã existã situaþii cînd evaluarea e fãcutã în scopul accesãrii unui credit ipotecar, în care imobilul este evaluat la o valoare mai micã decît preþul efectiv de vînzare/cumpãrare.

Cine e de vinã în aceste cazuri?

Într-adevãr, între noþiunea de preþ ºi noþiunea de valoare existã unele diferenþe. În mod normal, în evaluãrile pentru garantarea împrumuturilor, în care se estimeazã valoarea de piaþã, în conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, nu este diferenþã mare între preþul tranzacþiei ºi opinia evaluatorului, dacã tranzacþia a avut loc în condiþiile pieþei. Dacã însã preþul e stabilit de cãtre vînzãtori sau cumpãrãtori cu in-

terese speciale în acea tranzacþie, de exemplu tranzacþii în familie sau achiziþia unei proprietãþi cu o semnificaþie deosebitã pentru cumpãrãtor, atunci valoarea de piaþã estimatã de evaluator va fi diferitã de preþ. Dar nu este nimeni de vinã, ci toate pãrþile implicate în aceastã operaþiune vor trebui sã cunoascã „regulile jocului”, cã banca va finanþa o anumitã parte din valoarea de piaþã a proprietãþii, ºi nu preþul special contractual.

ANEVAR, un «serviciu intelectual» Evaluarea imobiliarã, necesarã în cazul creditelor ipotecare z Care e preþul corect? imobiliare, ci ºi de evaluarea întreprinderilor, a bunurilor mobile ºi a activelor financiare. În acest moment, de exemplu, Fondul Proprietatea selecteazã pentru listarea la Bursã cel puþin doi evaluatori autorizaþi, care sã evalueze participaþiile aflate în portofoliul Fondului, în conformitate cu Standardele Internaþionale de Evaluare ºi cu legislaþia naþionalã în vigoare. De asemenea, de anul trecut existã ºi o colaborare între justiþie ºi corpul de experþi autorizaþi de ANEVAR (Asociaþia Naþionalã a Evaluatorilor din România), pentru a soluþiona diverse probleme în cazul partajelor, de exemplu. ªi Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor (AN-

15 ani de ANEVAR

RP) a solicitat sprijinul ANEVAR, pentru formularea unor puncte de vedere privind activitatea de evaluare pentru stabilirea despãgubirilor aferente imo-

Anul acesta, ANEVAR a împlinit 15 ani. Înfiinþatã în 1992, ca o asociaþie profesionalã non-profit, neguvernamentalã ºi independentã, acesteia i s-a recunoscut statutul de asociaþie în interes public în 2004, printr-o hotãrîre de guvern. În prezent, Asociaþia are peste 7000 de membri titulari ºi 250 de membri asociaþi, respectiv companii. Membrii ANEVAR îºi desfãºoarã activitatea în conformitate cu o serie de standarde internaþionale de evaluare. În plus, asociaþia organizeazã cursuri de formare în domeniul evaluãrii de proprietãþi imobiliare, afaceri, maºini, echipamente ºi active financiare. Astfel, ANEVAR are un acord de cooperare ºi cu Universitatea Babeº-Bolyai ºi a organizat pînã acum cursuri de evaluare la cererea unor instituþii bancare importante.

bilelor preluate în mod abuziv, conform Legii nr. 247/2005.

SERVICII DE CREDIBILIZARE. În principal, acti-

vitatea de bazã a membrilor ANEVAR este evaluarea bunurilor imobiliare, acest segment atrãgînd peste 70% din industrie. În 2006, piaþa de evaluãri s-a

ridicat la 15 milioane de euro.

Totuºi, pe piaþa imobiliarã, rolul evaluatorului nu este unul direct. El este mai mult un spectator al pieþei, fãrã sã o influenþeze, deoarece este chemat doar sã stabileascã valoarea imobilului, care poate fi diferitã de preþul efectiv de tranzacþionare.

Serviciile prestate de un expert evaluator sînt unele de credibilizare, de certificare, deoarece în domeniul imobiliar orice persoanã implicatã în conservarea valorii unei proprietãþi e interesatã sã afle o valoare apropiatã de probabilitatea maximã. Un „serviciu intelectual”, dupã cum îl numeºte Adrian Vascu, prim vicepereºedintele al ANEVAR.

IMOBILIARE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

13

PUBLICITATE

Odatã cu dezvoltarea localitãþilor limitrofe municipiului Cluj-Napoca, mai ales dupã ce la ieºirea din oraº au fost realizate cîteva investiþii importante - hipermarketurile Metro ºi Praktiker ºi, nu în ultimul rînd, Polus Mall - zona Floreºti a devenit una atractivã pentru investitorii din domeniul imobiliar. Unul dintre cele mai interesante proiecte imobiliare care sînt dezvoltate în aceastã perioadã este un ansamblu format din trei blocuri, situat în imediata apropiere a Muzeului Apei.

APARTAMENTE ªI FINANÞARE, LA PACHET VIOREL DÃDULESCU

dadulescu@ftr.ro

ZONÃ INTERESANTÃ.

Dupã ce preþurile terenurilor în Cluj au atins un nivel prohibitiv, tot mai mulþi dezvoltatori imobiliari se orienteazã spre zonele învecinate ale oraºului, acestea prezentînd mai multe avantaje: acces facil datoritã drumurilor ºi reþelei de transport în comun, preþuri mai mici de achiziþie a terenului ºi, nu în ultimul rînd, situarea într-o zonã ceva mai liniºtitã. În acest context, amplasarea ansamblului imobliar Imoconfort este, poate, unul dintre cele mai tari puncte ale acestui proiect.

Principalul avantaj l-ar putea reprezenta situarea în apropiere de Cluj-Napoca (practic, cu maºina se fac aproximativ 10-15 minute pînã în centrul oraºului), la o distanþã de cca. 500 metri de staþia pentru mijloacele de transport în comun ºi la zece minute de mers pe jos pînã la Metro. Aceastã caracteristicã îi conferã o dublã calitate: ºi cea de a fi aproape de oraº, dar ºi cea de a fi „la þarã”. Nu trebuie uitat nici potenþialul zonei, aflatã într-o continuã dezvoltare, ceea ce presupune crearea de noi facilitãþi, implicit creºterea valorii investiþiei.

SPAÞII GENEROASE. Ansamblul rezidenþial Imoconfort va fi compus din trei blocuri cu cîte ºase apartamente fiecare, dispuse în regim de cîte douã apartamente pe nivel. Fiecare bloc este compus din demisol, parter, etaj ºi mansardã „dublã”. La demisol sînt dispuse garaje, parterul ºi etajul sînt ocupate de apartamente de trei camere, mansarda fiind rezervatã apartamentelor de cinci camere, acestea din urmã fiind dispuse pe douã nivele, ultimul amplasat la supantã. Apartamentele de trei camere

au o suprafaþã utilã de 81 metri pãtraþi, ºi un balcon de 4,7 metri pãtraþi, iar cele de cinci camere dispun de o suprafaþã utilã de 122 metri pãtraþi ºi de un balcon tot de 4,7 metri pãtraþi. Apartamentele de trei camere sînt compuse din douã dormitoare, de 14,63, respectiv 12,31 metri pãtraþi, dintr-un living cu suprafaþa de 40,30 metri pãtraþi, în care este inclusã ºi o chicinetã, accesul fiind asigurat printr-un hol de 6,66 metri pãraþi, care conþine ºi un dulap înzidit de 1,76 metri pãtraþi. Evident, nu poate lipsi baia, aceasta fiind ºi marea surprizã a proiectului: apartamentul dispune de o singurã baie.

918

EURO/METRU PÃTRAT SUPRAFAÞÃ UTILÃ Cam aceleaºi caracteristici se regãsesc ºi la apartamentele de cinci camere: „parterul” este aproape identic, cu diferenþa cã livingul este mai mic (34,69 metri pãtraþi) ºi holul ceva mai mare (10,72 metri pãtarþi cu dulapul înzidit de 3,29 metri pãtraþi). La nivelul al doilea apartamentul este completat de douã încãperi, una de 12,91 metri pãtraþi ºi cealaltã – pe unde se face accesul de pe scara interiorã – de 27,87 metri pãtraþi. Din pãcate, ºi apartamentele de cinci camere au aceeaºi deficienþã ca ºi cele de trei camere: o singurã baie.

Complexul va dispune de spaþii verzi în cote indivize ºi de garaje dispuse la demisol sau de locuri de parcare în exterior. Garajele ºi locurile de parcare se achiziþioneazã separat, în funcþie de opþiu-

nea cumpãrãtorului pentru una sau alta dintre aceste variante.

Ansamblul rezidenþial Imoconfort

PREÞURI LA ÎNDEMÎNÃ. În ultimul timp, datoritã dezvoltãrii zonei, preþurile terenurilor ºi apartamentelor din acest areal au crescut exploziv. Astfel, dacã atunci cînd încã se lucra la Polus Mall preþurile locuinþelor care se construiau în împrejurimi erau de aproximativ 800-900 euro/metru pãtrat, acum au ajuns undeva în jur de 1.000-1.200 euro/metru pãtrat, acelaºi fenomen putînd fi regãsit ºi în localilatea Floreºti, unde preþurile au sãrit la cca. 7501.000 euro/metru pãtrat.

Apartamentele la care ne referim au preþul de vînzare de 81.000 euro (la trei camere), respectiv de 112.000 euro (la cinci camere), ceea ce înseamnã un preþ de aproximativ 918 -1.000 euro/metru pãtrat. Dupã cum am amintit, evoluþia preþurilor din aceastã zonã are o tendinþã de creºtere aceleratã, ceea ce face din ansamblul Imoconfort o investiþie imobiliarã eficientã.

PLATÃ FLEXIBILÃ.

Ansamblul este dezvoltat de societatea Imoinvest, membrã a grupului financiar Imofinance, care mai conþine ºi societãþile Imocredit (creditare ipotecarã) ºi Imoleasing (leasing). Dezvoltatorul proiectului oferã celor interesaþi mai multe posibilitãþi de achiziþionare a locuinþelor. Practic este vorba despre o modalitate de platã flexibilã, cu finanþare prin leasig imobiliar sau credit ipotecar, accesibile prin cele douã societãþi membre ale grupului.

Cu alte cuvinte, compania oferã ºi locuinþa ºi finanþarea necesarã pentru achiziþionarea acesteia, avansul minim care trebuie depus fiind de 25% din preþul final al apartamentului.

PUBLICITATE

- 3 blocuri cu cîte 6 apartamente fiecare, 2 apartamente pe nivel (4 apartamente de 3 camere ºi douã apartamente de 5 camere) - garaje la demisol, parcãri în spaþiul exterior, spaþiu verde în cotã indivizibilã - apartamente de 3 camere (suprafaþã de 81 metri pãtraþi) - 81.000 euro - apartamente de 5 camere (suprafaþã 122 metri pãtraþi) - 112.000 euro - termen preconizat de predare - mai 2008

ftr.ro

14

În România, industria publicitarã a crescut de la an la an. Atît z ca volum, cît ºi ca cifrã de afaceri. În ziua de azi, reclamele luminoase ºi neoanele publicitare sînt esenþiale în cadrul unei campanii de promovare. Iar grupul de firme clujean Neon a intuit aceastã dezvoltare a industriei luminii încã din 1992, cînd a luat naºtere prima firmã din cadrul grupului, Neon Product. Cu 15 ani de experienþã în spate ºi „vinovat” ºi pentru jocul de culoare ºi lumini cu care oraºul se îmbracã de sãrbãtori, Augustin Cosma, directorul general al Neon Lighting, povesteºte cum au fost puse bazele acestei afaceri.

ANDREEA DUÞU

dutu@ftr.ro

A ÎNCEPUT CU O TRANZACÞIE ÎN PIAÞÃ.

Istoria grupului de firme Neon a început în 1992, cu capital autohton privat. ªi cu o pasiune. Pasiunea lui Augustin Cosma pentru domeniul electronic. Inginer electronist de meserie, Cosma îºi aduce aminte cã încã de la încePUBLICITATE

putul anilor ’90 îºi transformase una dintre camerele de acasã într-un mic laborator. „Eu utilizam la acea vreme diverse componente pe care nu le prea gãseam la noi, deoarece nu se importau. Tranzistoare, integrate, circuite, fel de fel. ªi le cumpãram din diverse surse, foarte greu accesibile. Una din surse erau studenþii ºi elevii basarabeni, care veneau cu ne-

ÎN SPATELE BRANDULUI

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

NEON APRINDE CRÃCIUNUL Cine aprinde beculeþele de sãrbãtori? z De la patru angajaþi ruºi, la ºapte filiale în þarã miluita aici. ªi era un bãiat, la liceu aici, de la care mai cumpãram uneori. L-am vãzut vînzînd în piaþã, era zgribulit de frig, mi s-a fãcut milã de el. Am intrat în vorbã cu el ºi l-am invitat la masã. Apoi am ajuns sã-l cunosc mai bine, a mai venit în vizitã, eu comandam componentele, el mi le aducea. Mai tîrziu am vorbit la telefon ºi cu tatãl lui, care m-a in-

vitat pe la ei, în Chiºinãu. Odatã ajuns acolo, am aflat cã tatãl bãiatului era academician. Mai mult, era preºedintele Academiei de Fizicã a Corpurilor Solide în electronicã. Deci tocmai în domeniu! Am fost surprins la acea vreme sã vãd nivelul înalt tehnologic de dotare în laboratoarele lor. ªi am cumpãrat mai multe aparate pentru mine, deoarece erau foarte ieftine la acea vreme.

Tot în Chiºinãu am regãsit ideea acestor produse, a neoanelor publicitare, pe care le-am vãzut funcþionale plimbîndu-mã prin oraº. Era o industrie a reclamei, a luminii, era o lume de vis! Eu ºtiu ºi lumea de dinainte, cea care se stingea, perioada beznei ceauºiste”, îºi aduce aminte Cosma.

NEOANELE RUSEªTI. Întors în Cluj, Augustin Cosma a pus bazele unui mic atelier, cu aparaturã cumpãratã din Chiºinãu ºi cu patru muncitori ruºi, care nu vorbeau deloc limba românã. Academicanul rus l-a pus în legãturã cu niºte producãtori, prin intermediul cãrora Cosma a accesat tehnica industiei vidului, iar în scurt timp a adus ºi un sticlar modelator din Chiºinãu. Astfel s-a nãscut Neon Product, prima companie din grupul de firme Neon (care mai înglobeazã astãzi ºi Neon Service ºi Neon Lighting).

Neon Product se ocupa de producþia exclusivã de neoane publicitare, avînd în acel moment un singur concurent la nivel naþional. Încã din 1993, neoanele comercializate de companie puteau fi fãcute la comandã, firma avînd in-

clusiv designeri ºi persoane care se ocupau de conceptul neoanelor publicitar – ambientale.

„BARTER” ÎN ÞUICÃ PENTRU BECURI. Prin 1995, acþionarii Neon au hotãrît cã e timpul sã se axeze ºi pe comerþ, nu doar pe producþie. Însã au avut de înfruntat o serie de dificultãþi. Una era lipsa de experienþã a pieþei în domeniul comerþului ºi lipsa reglementãrilor în acest sens. „Pe atunci puteai ºi sã vinzi becuri pe þuicã, era normal. Adicã erau niºte norme care sfidau orice element esenþial al unei economii de piaþã elemetare. Dar aºa era piaþa ºi trebuia sã te adaptezi. În plus, noi eram tineri ingineri, fãrã experienþã comercialã, iar firma nu era capitalizatã. Ce mai... începuturile au fost mai stîngace. Mai mult, îmi aduc aminte cã tata mi-a spus ca nu cumva sã mã apuc apuc de comerþ, cã e o ruºine. Cã nu de-aia am fãcut o facultate, ca sã mã bag pe comerþ”, explicã Cosma amprenta lãsatã de sistemul comunist.

Totuºi, compania Neon a intrat ºi pe acest domeniu, dezvoltînd Neon Lighting. Care, în primii doi ani, a mers pe pierdere, subvenþionînd din producþie latura comercialã. Apoi, odatã cu reglementarea acestui domeniu, firma a început sã facã primii paºi spre succes. S-a orientat spre piaþa europeanã, a încheiat un contract cu producãtorul ceh Tesla (o firmã de renume european la acea vreme), a demarat distribuþia de produse ºi a imple-

mentat materiale ºi utilitãþi pentru necesarul propriu de producþie. Cu timpul, clienþii ºi cererile s-au înmulþit, firma a început sã facã profit, vînzãrile au început sã creascã, iar compania a semnat contracte importante de distribuþie cu parteneri internaþionali precum Philips, Osram sau General Electrics.

DIN CLUJ PÎNà ÎN CONSTANÞA. În acest moment, compania Neon are ºapte filiale în întreaga þarã, iar de trei ani de zile a dezvoltat ºi o divizie de servicii, Neon Service. Astfel, pe lîngã producþie ºi vînzare, Neon oferã inclusiv soluþii de iluminat care cuprind ºi partea de proiectare, instalare ºi montaj. Se delimiteazã astfel de piaþa de retail, adresîndu-se inclusiv dezvoltatorilor de pe piaþa imobiliarã. „Dacã cineva îºi construieºte o casã sau un hotel, de exemplu, poate sã vinã la noi, iar echipa noastrã îi propune un design, un proiect, inclusiv metoda de implementare”, explicã Cosma. Totodatã, compania deþine ºi un parc auto de 32 de maºini, are contracte inclusiv în Constanþa, iar pentru angajaþi oferã traininguri de perfecþionare în strãinãtate.

Neon Lighting are contract ºi cu Primãria Cluj-Napoca, avînd concesionat pe cinci ani serviciul de iluminat festiv al oraºului, dar a încheiat contracte ºi cu mari centre comerciale ºi instituþii. În 2006, Neon Lighting a avut o cifrã de afaceri de peste 16,2 milioane de lei, cu un profit net al exerciþiului de 1,2 milioane de lei.

Feerie de luminã Despre succes, Augustin Cosma crede cã acesta se atinge pas cu pas, ºi singurul sãu regret este cã nu mai are timp sã se ocupe ºi de partea de producþie, fiind ocupat cu managementul firmei. Între timp, cea mai mare satisfacþie a sa este sã vadã oraºul „cufundat într-o feerie de luminã”. Din data de 6 decembrie, Neon Lighting a deschis ºi un show-room în care expune o parte din corpurile de iluminat ºi soluþiile pe care le pune la dispoziþia clienþilor.

BÃTÃLIA PENTRU GUNOAIE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

DOSAR FTR

parte din „Trupa de pe Groapã” nu prea au probleme sau conflicte de conºtiinþã din cauza meseriei pe care o practicã. Chiar dacã primesc sporuri de ruºine, ei nu se simt complexaþi din cauza muncii lor ºi trãiesc de la zi la zi, strîngînd ce lasã alþii în urmã.

PERSPECTIVà DE GUNOIER. Conform istoricului britanic Quentin Skinner, gunoierii ar trebui sã beneficieze de cea mai mare remuneraþie care i se poate acorda unui angajat, întrucît ei curãþã, la propriu, aºezãrile umane. Pe lîngã aceastã treabã extrem de utilã, ei mai asigurã ºi un „liant” social între locuitorii de pe o parte ºi alta a strãzii de pe care ei strîng gunoiul. În aºteptarea lor, riveranii îºi scot pubelele din curþi, se salutã ºi fac schimb de informaþii.

Din cabina unei autospeciale care adunã mizeria din oraº, per-

lucru. Apoi, unii le duc acasã, cã trebuiesc spãlate. Unii sînt de la þarã ºi cum le spalã, le spalã!

Asta e!”, ne explicã ºoferul care pare un fel de lider al grupului. ªi gunoierii sînt ca toþi oamenii, muncesc pentru a obosi.

Aºa cã viaþa trece prin ei în reprize care se împart în orele de muncã ºi orele de dupã muncã. „Mergi acasã, ai mîncat, te-ai spãlat ºi te uiþi la televizor. Da’ cît te uiþi la el? Cinci minute, pînã adormi! În rest, muncã! Dacã asta ne-am ales... Intrãm în „ºut” la ºase dimineaþa ºi terminãm cînd terminãm. Ne dã atîta de lucru cã nu poþi termina în opt ore. La ceilalþi se lucreazã în opt ore, dacã

«

Mergi acasã, ai mîncat, te-ai spãlat ºi te uiþi la televizor. Da’ cît te uiþi la el? Cinci minute pînã adormi! În rest, muncã! Dacã asta ne-am ales...

Intrãm în „ºut” la sase dimineaþa ºi terminãm cînd terminãm...» spectiva este cu totul diferitã faþã de cea pe care o ai atunci cînd þi se oferã ocazia sã priveºti un gunoi în faþã. Simþi cum îþi cresc puterile ºi toate mizeriile, indiferent de natura lor, par exact aºa cum ar trebui sã fie. Mici.

Teodor Rusu are parte de acest „spectacol” în fiecare zi, pentru cã este ºofer pe o maºinã autocompactoare care strînge în „burta” ei tot ce aruncã clujenii la pubelã. „Eu am peste 30 de ani de ºoferie, dar la Salprest îs numai de patru ani de zile. Înainte numai în ºantier lucram ºi tot plecat prin þarã eram. Aici e mai uºor... în ce privinþã? Poþi sã mergi acasã, faci o baie, una alta, nu-i regimu’ ca de ºantier. Eu lucrez 12 ore pe zi ºi dupã ce las eu maºina, am un coleg care merge de noaptea. Sînt astea niºte maºini de numai flux continuu bagã!”, spune Rusu trãgînd de covrigul volanului pentru a ajunge la o ghenã ascunsã în spatele unui bloc.

„TRUPA DE PE GROAPÔ. Împreunã cu el mai sînt alþi trei bãieþi care se ocupã de încãrcatul gunoaielor în maºinã.

Ei sînt cunoscuþi sub numele de „Trupa de pe Groapã” pentru cã se ocupã de curãþenia din zona „Groapa Mãrãºti”. Bãieþii nu poartã salopete pentru cã mai mult de douã zile nu rezistã în condiþiile de lucru pe care le au, aºa cã preferã sã vinã în „civil”, îmbrãcaþi cu hainele de acasã. „Nu þin decît o zi sau douã ºi nu rezistã la condiþiile noastre de

GUNOIERI FÃRÃ PAUZÃ din discursul maºinii de gunoi. ªoferul povesteºte în continuare ºi despre viaþa lui personalã care, uneori, este ca în armatã. „E mai ceva ca în armatã, vã spun eu! Flux continuu”, spune Rusu.

UNA CALDÃ, UNA RECE. Chiar dacã viaþa de gunoier nu pare palpitantã, uneori pericolul te poate paºte din orice pubelã. „Mie o femeie era sã-mi dea foc la maºinã. Femeia asta a lãsat ceva aprins într-o pubelã ºi era sã-mi ia foc toatã maºina. Am avut noroc cã era ceva apã pe-acolo ºi am stins repede focul. Vã daþi seama! Era varã ºi-n cãldura aia mare, cu toate gazele care se strîng în maºinã, puteam exploda...”, ne împãrtãºeºte Rusu una dintre aventurile prin care a trecut împreunã cu autocompactorul lui.

Pentru a exista un echilibru, îºi aminteºte ºi o întîmplare amuzantã despre cum cei cu capul în nori ajung sã-ºi

arunce la pubelã documente importante. „Acu’ doi ani lucram pe Grigorescu. ªi un bãrbat, aºa, ºi-o fi aruncat din greºealã actele cãsii la gunoi! L-am dus în rampã unde sînt acolo fel ºi fel de oameni ºi nu ºtiu cît o dat despãgubire omu’, da le-a gãsit. O luat niºte þîgani din ãºtia, am pus maºina într-o parte dupã ce-am descãrcat-o ºi omu’ o gãsît actele. Ãia cu cîrligele lor au dat gunoiul

parte-ntr-o parte, l-au împrãºtiat ºi l-au gãsît!”, spune ºoferul de pe maºina de gunoi.

vrei sã stai peste program te plãteºte dublu. ªi la noi, plãteºte cum plãteºte... Noi sîntem ºi sportivi! Eu fac fotbal de cînd eram copchil. Am jucat în „Monitorul”, un fel de ziar, ºi-am jucat acolo, la „Brazilia”, aºa-i spuneam la echipã!”, ne spun Iosif Kallo (38 de ani), Petru Soº (31 de ani) ºi Iuliu Berchi (21 de ani).

MAªINA DE „FLUX CONTINUU...”. Maºina de gunoi are ºi ea o altfel de viaþã care se calculeazã în „ture”. Zilnic, autocompactorul lui Rusu face douã ture de gunoi, de pe traseu pînã la Pata Rât, groapa de gunoi a oraºului. Cu toate acestea, duminica este ziua în care oamenii produc cel mai mult gunoi ºi, implicit, maºina lui nea’ Rusu are o zi mai grea. „Eu la încãrcãturã maximã merg pe la ºase ore, aºa cã pe turã fac douã curse pe zi.

Sectorul nostru este de la Azilul de Bãtrîni din Mãrãºti, în spate pe la piaþa din Mãrãºti ºi pe la poliþai, apoi pe strada Bucureºti, ca sã vin pe Anina Inului. Vã daþi seama cîte boxe am! Este zi cînd îmi încape în douã curse, da’ ºi cînd nu încape! Sîmbãta ºi duminica îi foarte aglomerat. Sã vã spun sincer, cel mai mult gunoi îi duminica. Atunci îi dezastru. Stã lumea acasã, gãteºte, nici nu pot sã termin în douã curse! Te strecori cum poþi ºi cu faþa ºi cu spatele. Se întîmplã sã-i chem pe oameni cã parcheazã unde nu trebuie. Vedeþi, ãla stã dupã mine cã vrea sã parcheze aci!”, traduce ºoferul un mic fragment

FOTO RÃZVAN ROBU

robu@ftr.ro

15

La începutul anului viitor se reia bãtãlia pentru gunoaiele Clujului. Sînt multe, sînt ruºinoase ºi ne trimit, de obicei, în partea de jos a clasamentelor. Firmele se doteazã tot mai intens, gunoierii muncesc tot mai mult, iar autoritãþile se rãfuiesc cu o groapã de gunoi care trebuie sã disparã. Aceasta este „bãtãlia gunoaielor”, vãzutã de pe malurile Someºului.

De cele mai multe ori, cei care strîng resturile dintr-un oraº sînt z priviþi cu dispreþ din pricina meseriei practicate ºi care intrã în conflict cu simþul olfactiv al celor din jur. Gunoierii clujeni care fac

RÃZVAN ROBU

ftr.ro

Cu spor, la ruºine

Oamenii nu se ceartã între ei, pentru cã nu au obiectul invidiei în preajmã, nu se furã ºi nici nu se bat. „Certuri sau bãtãi?!

Noooo... niciodatã. Nici noi între noi, nici cu locatarii. Nu-s din ãºtia care sã fure sau sã facã altceva. Ei îs angajaþii companiei. De obicei bãieþii urcã în spate, nu stau în cabinã, ºi cînd au terminat de golit boxa de gunoi îmi dau un claxon; dar îi vãd ºi eu în oglindã. Cu maºina nu ne grãbim, cã n-are rost. Poate cînd mergem în rampã, cã acolo poþi vedea viteza ei! În rest n-ai cum. Înainte de a apãrea maºinile astea frumoase, î-

nainte erau niºte camioane mari. Mai avem ºi din ãlea cîteva. Sînt din alea vechi care ia containerul, îl duce, îl goleºte ºi-l aduce”, spune ºoferul, bucurîndu-se de tehnologia modernã. Chiar dacã unii oamenii îi privesc oarecum cu o urmã de dispreþ, membrii „Trupei de pe Groapã” nu intenþioneazã sã renunþe la munca de „sanitar” stradal pe care o fac acum. „ªtiþi cum e... oriunde îi de muncit. Nu m-am hotãrît încã. ªi lumea mai zice cîteodatã «Ia, gunoiere!», da’ avem un spor de ruºine, da las’ sã zîcã cã-s paralel cu totu’!”, spun bãieþii de pe maºinã.

16

ftr.ro dosar

BÃTÃLIA PENTRU GUNOAIE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ROSAL ªI BRANTNER, O LICITAÞIE APRINSà Primãria face sectoare z Cine ne scapã de Pata Rât z Gunoaie româneºti cautã fonduri europene De cîþiva ani încoace, mai multe firme îºi disputã salubrizarea stradalã ºi cea z menajerã din municipiul Cluj-Napoca. Douã însã au reuºit sã-ºi impunã dominaþia, obþinînd, în concesiune, salubrizarea stradalã a oraºului. La începutul anului viitor, municipalitatea va concesiona ºi ridicarea deºeurilor menajere din oraº, pentru acest serviciu fiind posibil ca oraºul sã fie rupt în douã sectoare. Bãtãlia între granzii gunoaielor continuã la Cluj.

DANIEL IFTENE europene pentru aºa ceva. Sã sperãm cã iftene@ftr.ro

Primãria pregãteºte zilele acestea documentele pentru licitaþia prin care va fi hotãrîtã firma care va ridica deºeurile menajere din Cluj-Napoca. De felul în care se va desfãºura aceastã licitaþie depinde ºi evoluþia celei mai sumbre etape din gestionarea localã a deºeurilor. Infama groapã de la Pata Rât.

Contactat de Foaia Transilvanã, Sorin Apostu, Directorul Direcþiei Tehnice din Primãria Cluj-Napoca explicã în ce fel se leagã cele douã mari componente ale salubritãþii clujene. „Se pot face douã sectoare de ridicare a deºeurilor din municipiul Cluj-Napoca, în cazul în care se va închide groapa de la Pata Rât, aºa cum a promis Consiliul Judeþean cã o va închide, pentru cã, spun ei, au fonduri

nu este ca ºi în cazul stadionului ºi cã acest lucru chiar se va întîmpla”, a precizat acesta.

SOLUÞIA, LA CJ SAU POATE ALTUNDEVA. Un lucru este clar. Pata Rât trebuie sã devinã doar o amintire. Fie cã va fi vorba de noua rampã anunþatã de Consiliul Judeþean sau de o investiþie privatã. „Ceea ce existã acum la Pata Rât trebuie închis ºi trebuie exploatate creditele de carbon.

Pentru cã Primãria nu are teren pentru o nouã rampã de colectare a deºeurilor, ea trebuie sã fie fãcutã fie de Consiliul Judeþean, fie de un investitor privat. În cazul în care nu o face Consiliul Judeþean, va trebui sã facem un singur sector de ridicare a deºeurilor, iar cel care va

cîºtiga va trebui sã facã ºi noua rampã ecologicã”, a explicat Apostu.

CJ ÎNCEARCÃ. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean, Palfi MozesZoltan confirmã faptul cã se încearcã realizarea unei rampe ecologice care sã o înlocuiascã pe cea de la Pata Rât.

Fondurile la care încearcã sã ajungã Consiliul Judeþean pot fi accesate prin Programul ISPA, iar proiectul se aflã în faza întocmirii studiului de fezabilitate. „E un proiect ISPA ºi lucrãm cu un consorþiu de firme de consultanþã. Au vãzut terenul de la Chinteni, cele 13 hectare pe care vrem sã amplasãm noua rampã ecologicã, iar acum se lucreazã la studiul de fezabilitate”, a declarat Palfi. Cît despre momentul în care vor ajunge mult rîvniþii bani europeni necesari pentru finanþarea proiectului, vicepreºedintele CJ nu a putut oferi detalii. „Dupã ce finalizãm proiectul, restul nu mai depinde de noi. Dacã va fi respins, îl vom face din nou, dar sperãm sã avem o soluþie în primãvara anului viitor”, explicã Palfi.

FAVORIÞII SE PREGÃTESC DE ASALT Pentru licitaþia de anul viitor, Brantner-Vereº ºi Rosal se înarmeazã, pentru a se putea ocupa de sectoarele nominalizate pentru ridicarea deºeurilor menajere din oraº. Reprezentanþii celor douã companii de salubritate au dezvãluit Foii Transilvane planurile de atac.

Eugen Vereº (foto), directorul Brantner-Vereº a declarat cã va cumpãra 20 de autocompactoare pentru a asigura colectarea deºeurilor din oraº. „Vom achiziþiona încã 20 de maºini noi ºi momentan avem peste 500 de angajaþi care se ocupã de curãþenia oraºului”, spune el. Vereº-Brantner se ocupã momentan de salubrizarea tuturor strãzilor din Cluj, celelalte companii asigurînd alte segmente ale curãþeniei din oraº. „Momentan asigurãm salubrizarea pe toate strãzile Clujului. Rosal se ocupã de jumãtate din partea stradalã, iar celelalte companii mai mici asigurã transportul deºeurilor de la marile centre, cum ar fi Metro”, a adãugat Vereº. Acesta a adãugat cã Brantner-Vereº este pregãtitã ºi cu un program de colectare selectivã a deºeurilor. În plinã campanie de deszãpezire, noul director al sucursalei Rosal din Cluj-Napoca, Roman Hosu, a precizat cã Rosalul îºi pregãteºte parcul auto pentru a se ridica la cerinþele municipalitãþii. În prezent, Rosal are în Cluj 320 de angajaþi care se ocupã atît de salubrizarea stradalã, de deºeurile menajere ºi de spaþiile verzi. Cifra pare sã fie trasã la indigo, deoarece ºi el menþioneazã cã a comandat, la Autocamioane MAN, 20 de maºini care se vor ocupa de ridicarea deºeurilor menajere.

FOTOGRAFII LIVIU SCRIPCARU

Gunoiul creºte, preþurile la fel

Principalii competitori în domeniul salubrizãrii în Cluj-Napoca sînt S.C. Rosal Grup S.R.L ºi S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A. ele fiind ºi cîºtigãtoarele concesionãrii salubrizãrii stradale, în urma licitaþiei din 2005. S.C. Rosal Grup S.R.L. a fost declaratã cîºtigãtoare pe sectorul I, mai exact pe 354 de strãzi, iar S.C. Brantner Servicii Ecologice se ocupã de sectorul al II-lea, care cuprinde 260 de strãzi. Pentru serviciul de salubrizare stradalã, Primãria Municipiului Cluj-Napoca a plãtit cãtre cele douã societãþi sume care au crescut de la an la an, prin clauzele contractului fiind prevãzutã modificarea anualã a tarifelor, în raport cu cerinþele firmelor care presteazã serviciile. Potrivit datelor furnizate de Biroul Mass-Media al Primãriei Cluj-Napoca, în 2006, Rosal a primit 469.79 de lei, în timp ce cãtre Brantner au fost plãtite 567.968 de lei. În primele zece luni ale lui 2007, Rosal a cîºtigat numai din salubrizarea stradalã 7.419.037 lei în timp ce în conturile Brantner au ajuns 6.643.007 lei.

BÃTÃLIA PENTRU GUNOAIE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

17

dosar

SUB MEDIA NAÞIONALÃ LA SALUBRITATE

Producem tot mai mult gunoi z Reciclarea, oaia neagrã a statisticilor

Managementul deºeurilor este unul dintre punctele dureroase ale Clujului, potrivit analizelor z efectuate de experþi în domeniu. Potrivit unuia dintre documentele de planificare strategicã supuse dezbaterii de Primãria Municipiului Cluj-Napoca, oaia neagrã a problemelor de mediu din municipiu o reprezintã chiar lipsa unui depozit ecologic la nivelul oraºului ºi al judeþului. Sînt problemele atît de mari pe cît credem? Datele puse la dispoziþie de specialiºtii Institutului pentru Politici Publice ne plaseazã, în ceea ce priveºte salubrizarea, de cele mai multe ori în a doua parte a clasamentelor.

DANIEL IFTENE pentru Cluj o strategie de colec- închiderii depozitelor care e-

a avut loc în condiþiile în care companiile de salubrizare din oraº au mai încheiat, potrivit datelor furnizate de IPP, doar 1118 noi contracte cu agenþii economici, instituþiile publice sau cu populaþia.

xistã în prezent ºi înlocuirea acestora cu puncte de colectare de deºeuri reciclabile.

PROCENT MIC, DAR ÎN TOP. Cu toate cã munici-

iftene@ftr.ro

RECICLÃM. DAR UNDE? În prezent, Clujul funcþioneazã cu o groapã improprie de gunoi, care are deja semnat avizul de închidere. Cu toate acestea, nu s-a gãsit încã o soluþie care sã mulþumeascã pe toatã lumea. În tot acest timp, principalele dezbateri în ceea ce priveºte managementul deºeurilor menajere ºi nemenajere produse de clujeni se centreazã pe nevoia de a recicla.

Asta fãrã a face paºi înainte în ceea ce priveºte proiectarea ºi amplasarea unei rampe ecologice. La dezbaterea pe probleme de mediu, care a avut loc la începutul anului trecut, au fost adãugate pe lista propunerilor

tare a PET-urilor, o rampã de deºeuri integrate (pentru cã aºa cum se observã, existã oraºe din vecinãtatea Clujului care îºi aduc aceste deºeuri aici) ºi o rampã de compost. Toate prioritãþi, bineînþeles. Soluþiile însã se mai lasã aºteptate. În aceeaºi perspectivã strategicã, Primãria Cluj-Napoca a ajustat ºi o serie de mãsuri pentru a rezolva problema deºeurilor din oraº. Astfel, pentru reducerea cantitãþii de deºeuri s-a propus colectarea selectivã a acestora, recuperarea ºi revalorificarea celor reciclabile, elaborarea unor programe de management integrat de gestiune a deºeurilor. O altã direcþie foarte clarã ar fi ºi cea a

piul nu se poate mîndri cu o

CIFRELE VORBESC. ªi datele adunate de Institutul pentru Politici Publice (IPP) confirmã faptul cã, în ciuda eforturilor care se fac, în Cluj, chestiunea managementului deºeurilor nu poate fi neglijatã. În ultimii ani, cantitatea de deºeuri menajere produsã de clujeni a crescut în continuu, ajungînd ca, în numai doi ani, aceasta sã fie de aproape 400.000 de metri cubi. Din 2003 în 2005, de exemplu, cantitatea de deºeuri menajere colectate a crescut cu aproximativ 70.000 de metri cubi. Aceastã creºtere

400.000

esenþial SALUBRIZAREA NE TRAGE ÎN JOS Dacã în topul realizat de Instiutul de Politici Publice municipiul ClujNapoca se aflã pe locul 26, în topul performanþei manageriale, o parte a vinei o poartã colectarea ºi prelucrarea deºeurilor. La care municipiul se aflã numai pe locul 18, în comparaþie cu locul fruntaº pe care îl ocupã prin managementul reþelei de apã ºi canalizare. Aici, Clujul a intrat în Top 10, ocupînd un onorabil loc 9.

DE METRI CUBI DE DEªEURI MENAJERE PRODUC CLUJENII ÎNTR-UN AN

rampã ecologicã, procentul deºeurilor menajere colectate selectiv a crescut în ultimii ani de la 2.258 de metri cubi, în 2003, la aproape 8.000 de metri cubi, în 2005. Procentul e însã

CJ atacã în patru puncte ªi la nivelul Consiliului Judeþean Cluj existã un program de management al deºeurilor, care trebuie sã aibã impact la nivelul întregului judeþ.

Potrivit datelor oferite de reprezentanþii CJ Cluj, proiectul de management al deºeurilor solide are ca principale obiective implementarea unor centre zonale de procesare a deºeurilor ºi colectare selectivã a deºeurilor, în patru zone: Apahida, Huedin, Gherla ºi Câmpia Turzii, toate în apropierea polilor urbani ai judeþului. Proiectul menþionat mai sus mai prevede ºi selectarea deºeurilor reciclabile ºi nereciclabile, implementarea unei linii ecologice de împachetare a deºeurilor nereciclabile din Apahida ºi Huedin ºi

mai mult decît îngrijorãtor, abia ajungînd la 2% din volumul total al deºeurilor menajere colectate. Chiar ºi cu un procent atît de mic, Clujul reuºeºte sã se plaseze pe locul al cincilea în clasamentul IPP pe acest palier, fiind depãºit de Slobozia, Slatina, Oradea ºi Baia-Mare, dar înaintea Bucureºtiului sau a Timiºoarei.

producerea de combustibil din deºeurile nereciclabile ºi valorificarea termalã în industria cimentului. Pentru diferitele variante de prelucrare a deºeurilor, Consiliul Judeþean a prezentat ºi o serie de costuri comparative, cea mai ieftinã metodã de a scãpa de deºeurile nedorite fiind, dupã cum precizeazã documentele puse la dispoziþie de CJ, cea a producerii de combustibili din deºeuri. Aceastã variantã ar costa doar 75.178.220 euro, mai puþin în comparaþie cu prelucrarea cu ajutorul instalaþiilor bio-mecanice (83 de milioane de euro) ºi cu incinerarea deºeurilor, care ar costa peste 125 de milioane de euro.

NE PLÃTIM GUNOAIELE. Unul dintre lucrurile pozitive care se pot spune despre managementul deºeurilor în municipiul Cluj-Napoca este cã majoritatea clujenilor îºi plãtesc facturile la timp, 93% dintre noi achitîndu-ºi datoriile la termen, dupã cum relevã statisticele IPP. Ceea ce ne plaseazã pe locul 14 în topul plãtitorilor de bunã credinþã. Însã, per total, indicatorii care ne plaseazã sub media pe þarã sînt mai numeroºi decît cei pentru care putem fi lãudaþi, Clujul ocupînd doar locul al 18lea din cele 47 de municipii monitorizate, dupã ce, în 2003 ocupam locul 11, iar în 2004 coborîsem deja pînã pe 15.

LOCUL 3, ONORABIL? Dacã ar fi sã luãm în calcul cantitatea de deºeuri menajere pe care o produc clujenii, ne putem mîndri cã stãm bine. Dacã acest lucru este de laudã. Clujul se afla, la ultimele statistici efectuate de Insitutul de Politici Publice, pe locul al treilea, dupã Bucureºti ºi Timiºoara. Asta în condiþiile în care Bucureºtiul are o populaþie de aproape 2 milioane de locuitori.

Marea surprizã e însã Timiºoara, care produce cu aprope 50% mai mult gunoi decît Clujul.

18

ftr.ro

T ERAPIE

INTENSIVÃ

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

esenþial LA PRIVAT ºI LA MAI BINE

ROMÂNIA,

Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a participat la inaugurarea, la Cluj-Napoca, a clinicii private de urologie Lukmed. „Mediul privat se poate dezvolta repede ºi singur, pe cînd sectorul public are nevoie de 17 miliarde de euro. Atît costã reabilitarea întregului sistem sanitar românesc ºi dacã i-am avea azi, tot ne-ar trebui vreo 3-5 ani pînã sã-i cheltuim cum trebuie”, a declarat Nicolãescu. Potrivit acestuia, planul mare de investiþii pe care îl desfãºoarã ministerul pentru achiziþionarea de computere tomograf, aparaturã pe rezonanþã magneticã, pentru angiografie, laparoscopie va avea ca rezultat, în cel mult un an ºi jumãtate, dotarea anumitor secþii din sectorul public la nivelul celor din medicina privatã.

PRIMA PE PODIUMUL MORÞII

5.000

z Pe locul întîi la cancerul de col uterin z Formele sînt bune, fondurile suferã

de teste Babeº-Papanicolau au fost fãcute anul acesta în regiunea Nord-Vest, prin intermediul SRC

BANI PENTRU SÎNGELE ARTIFICIAL Institutul de Chimie al Universitãþii Babeº-Bolyai, care se ocupã de cercetarea creãrii sîngelui artificial beneficiazã de un grant guvernamental de 1.000.000 lei. Silaghi Dumitrescu, conferenþiar al Institutului, a explicat într-o conferinþã de presã cã sîngele uman folosit în transfuzii ridicã o serie de probleme: necesitã refrigerare, devine in-

În preajma sãrbãtorilor de iarnã, Societatea Românã de z Cancer colindã prin sate cu o autoutilitarã transformatã în cabinet medical, unde femeile fac gratuit testul Babeº-Papanicolau. E vorba de Programul naþional de prevenþie a cancerului de col uterin. România e fruntaºã la cancer de col, Ministerul Sãnãtãþii e corijent, dar aleargã tare pe ultima sutã de metri.

Marlene Fãrcaº, director executiv al SRC descrie cursa din 2007.

ANCA GEORGESCU

georgescu@ftr.ro

utilizabil dupã o lunã, nu e disponibil în situaþii de crizã, poate fi contaminat sau nu poate fi folosit pentru cã bolnavul are anumite credinþe religioase, cum e cazul Martorilor lui Iehova. Specialiºtii clujeni lucreazã la mãrirea stabilitãþii hemoglobinei purificate, avînd printre competitori mari companii americane care lucreazã deja de ani buni în acest domeniu, cu bugete imense. În lume se folosesc deja substitute de sînge în anumite tipuri de operaþii.

SALVAREA MEDICILOR DE FAMILIE Ministrul Sãnãtãþii a anunþat elaborarea unei ordonaþe de urgenþã pentru vînzarea cabinetelor medicale cãtre medicii de familie, astfel încît, pînã la sfîrºitul anului ea sã poatã fi adoptatã. Curtea Constituþionalã a respins legea privind vînzarea cabinetelor medicale, spre nemulþumirea profundã a medicilor de familie.

Aceºtia considerã cã imposibilitatea de a deþine cabinetele în care lucreazã este principalul motiv pentru care nici un medic de familie nu face investiþii serioase în amenajarea ºi dotarea cabinetelor.

Cum încheie Societatea Românã de Cancer un an care nu se anunþa prea bun? Sîntem în continuare fruntaºii tragici ai Europei la cancerul de col uterin. ªi cu bune ºi cu rele. Fondurile de la minister au venit extraordinar de tîrziu, la începutul lunii octombrie. Deci, în mod normal, ar fi trebuit sã lucrãm numai în noiembrie ºi decembrie ºi sã facem 30.000 de teste Babeº-Papanicolau în douã luni. Aºa ceva nu e normal sã se întîmple. Trebuie sã poþi lucra lejer, sã planifici femeile, sã ai timp sã le ºi informezi.

Dar nu aþi lãsat lucrurile sã se întîmple aºa.

Pentru noi a fost extraordinar de dificil pentru cã nu am ºtiut dacã se vor deconta testele care s-au fãcut înaintea sosirii banilor, dar în nici un caz nu puteam sã stãm. Am fãcut totuºi cinci mii de teste anul acesta. Într-un an bine organizat facem aproximativ ºase mii. Totuºi informarea e mai abundentã, iar numãrul celor care iau contact cu noi e din ce în ce mai mare.

Atunci creºte ºi numãrul femeilor care ni se adreseazã.

Programul pe care îl desfãºuraþi împreunã cu Institutul Oncologic din Cluj e un program naþional.

Ce face Ministerul Sãnãtãþii?

S-au exercitat foarte multe presiuni asupra ministerului ºi din partea noastrã ºi din partea Institutului Oncologic. S-au fãcut multe deplasãri la Bucureºti, am avut o întîlnire cu ministrul însuºi, în iulie; am discutat atunci foarte clar despre program, despre nevoia uriaºã de fonduri. Trebuie sã recunosc cã ministrul a explicat clar cã programul va începe sistematic ºi mai bine pus la punct de la jumãtatea anului viitor. Din pãcate, a promis ºi cã banii pentru 2007 vor veni la jumãtatea anului. Jumãtatea anului nu e luna octombrie.

Ce s-a întîmplat bun?

Sînteþi oricum mai optimiºti decît anul trecut.

S-a modificat zona în care lucrãm. Anul acesta am lucrat împreunã cu Institutul Oncologic la închegarea zonei regionale de dezvoltare nord-vest.

Judeþele în care lucrãm acum sînt Cluj, Maramureº, Bistriþa-

Incidenþa cancerului în România se aflã sub media europeanã, cu excepþia cancerului de col uterin, la care România se aflã pe primul loc în Europa: 30 de cazuri la 100.000 de femei.

76.308 de români au fost trataþi cu citostatice, iar restul, pînã la 360.000 de pacienþi înregistraþi la oncologie, au fost trataþi chirurgical. În 2004, s-au alocat Programului naþional de prevenire ºi tratare a cancerului 220 milioane de lei, în 2006 - 320 milioane de lei, în acest an - 350 de milioane de lei, iar estimarea pentru 2008 e de aproximativ 550 milioane de lei.

Nãsãud, Sãlaj, Bihor, Satu Mare; programul este intens în perioada asta în Cluj, Maramureº ºi Bistriþa-Nãsãud. Institutul Oncologic a structurat programul în aºa fel încît fiecare judeþ sã-ºi poatã coordona singur programul de prevenþie. Societatea Românã de Cancer merge cu autoutilitara acolo unde nu existã masã ginecologicã, unde nu sînt posibilitãþi de sterilizare, adicã în mediul rural ºi se colaboreazã în continuare cu medicii de familie pentru informarea populaþiei ºi pentru planificarea recoltãrilor. În schimb acum se asigurã în fiecare judeþ personal care sã facã citirea lamelor, analiza citologicã.

De ce e asta important?

Degreveazã substanþial activitatea laboratoarelor ºi rezultatele se aflã mult mai rapid. Programul funcþioneazã

mult mai bine în felul acesta ºi în mod normal aºa ar trebui sã decurgã lucrurile. De fapt, acum, dupã atîta timp se pun bazele programului aºa cum ar fi trebuit el sã funcþioneze de la început. E foarte important sã califici personalul din fiecare judeþ ºi sã dotezi laboratoarele, ca sã se poatã face în fiecare judeþ tot ce se face la Cluj. Iar la Cluj sã se facã numai controlul lamelor, citirile, prin sondaj, a 10 la sutã din lame. Trebuie sã existe centre de prevenþie, iar Institutul Oncologic sã se ocupe numai de cazurile de cancer confirmate, de tratament. Aºa cum se desfãºoarã lucrurile acum, la Institutul Oncologic din Cluj nu rãmîne suficient timp pentru ca fiecare pacient sã fie tratat aºa cum trebuie, cu mare accent pe latura umanã a bolii, a situaþiei în care afli cã ai cancer. Cancerul e un diagnostic

«Heirupul nu rezolvã problemele» «În concluzie sã se reþinã acolo unde trebuie cã heirupul nu este o strategie ºi nu rezolvã problemele. Noi am fãcut în luna noiembrie 20 de deplasãri cu autoutilitara. E o cifrã extraordinarã, practic în fiecare zi lucrãtoare maºina a fost pe teren. În lunile anterioare, am fãcut treisprezece, maxim cincisprezece deplasãri. Dar ãsta e heirup ºi mai puþin un motiv de mîndrie. Nu e în ordine nici pentru medic, nici pentru pacienþi ºi familiile lor. Cel mai important e sã educi, iar educaþia nu se face acum da, zece luni, ba. ªi educaþia înseamnã bani», este de pãrere Marlene Fãrcaº, director executiv SRC.

grav. Nu poþi sã-i spui omului: „Uite dom’ne, ai cancer, pleacã ºi vino la tratament”. Nu existã încã un psiholog angajat, existã un singur psiholog la secþia de copii, iar noi încercãm sã suplinim lipsa asta cu studenþi voluntari de la Facultatea de Psihologie. Dar asta nu e o treabã profesionistã.

Deci, în privinþa asta, Clujul nu trebuie sã se mîndreascã pentru cã e capitalã.

Nu. O altã problemã e cã numai la Cluj existã mamografe.

Fiecare judeþ ar trebui sã aibã un mamograf ºi un specialist care sã interpreteze mamografiile.

Acesta trebuie sã fie pasul urmãtor. La Bistriþa, existã un mamograf, dar nu existã personal care sã ºtie ce sã facã cu el.

Sãlajul nu are, Baia Mare nu, la Satu Mare n-am auzit sã fie.

STIL DE VIAÞÃ

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

z Bolnavii imobilizaþi la pat suferã de complicaþii neluate în seamã z Escarele ar putea fi prevenite, la fel ca în alte þãri Persoanele imobilizate la pat ajung cel mai adesea sã sufere de z o boalã care, practic, poate fi evitatã. Maladia se manifestã prin escare, adicã rãni pe care un pacient care nu-ºi poate schimba poziþia de unul singur, riscã sã le facã pe anumite porþiuni de pe corp dacã nu beneficiazã de un tratament de prevenþie corespunzãtor.

Saloanele secþiilor de Neurologie din România sînt pline de pacienþi cu astfel de probleme. ªi aceasta pentru cã metodele de prevenþie ale acestor plãgi nu se practicã mai deloc. Medicul chirurg Argentina Vidraºcu, specializat în tratarea acestor plãgi, dã totuºi o veste bunã. În curînd, fiecare unitate spitaliceascã din þarã va trebui sã aplice anumite metode de prevenþie a escarelor.

LAURA ªUTEU puri de medici ºi asistente din suteu@ftr.ro

România e singura þarã care se confruntã cu aceastã problemã?

Nu, dar la noi sînt mult mai multe cazuri decît în alte pãrþi. ªi aceasta pentru cã încã nu avem o legislaþie legatã de acest aspect. Dar pentru cã acum facem ºi noi parte din Europa, în curînd fiecare spital va trebui sã aplice regulile unor ghiduri de profilaxie ºi tratament al plãgilor sau al recidivelor.

Cine dicteazã aceste reguli?

Asociaþia Europeanã pentru Îngrijirea Plãgilor este cea care elaboreazã ghidurile. Eu am fost invitatã sã fiu reprezentanta României în bordul acestei asociaþii pentru cã sînt singurul medic din România care a fãcut un doctorat pe aceastã temã. Mai multe gruPUBLICITATE

Europa se adunã de douã ori pe an ºi lucreazã la aceste ghiduri, care se înnoiesc o datã la cinci ani. În majoritatea þãrilor din Europa regulile ghidurilor sînt deja aplicate. Oricum, în viitorul apropiat, un pacient care face asemenea plãgi va putea cere despãgubiri spitalului chiar ºi la noi în þarã. Pentru cã este o boalã care nu ar trebui sã existe.

Închirierea este asiguratã de stat

ftr.ro

19

MALADIA NEGLIJENÞEI Personalul medical are nevoie de instruire specialã pentru prevenþia plãgilor la persoanele imobilizate?

Da. Acestea se vor þine în cadrul Facultãþii de Nursing (de asistente medicale), care va avea obligaþia sã pregãteascã personalul medical în acest sens.

Acum colaborez ºi cu Asociaþia de îngrijire a vîrstnicilor unde fac cursuri de acest tip pentru asistentele medicale.

Care sînt cîteva dintre regulile de prevenþie?

Sînt foarte multe, organizate pe puncte. De exemplu, de la admiterea în spital a unui pacient imobilizat la pat (vorbim aici de pacienþii care suferã de paralizie), într-o perioadã de la douã la ºase ore, acesta trebuie sã înceapã sã primeascã tratamentul de prevenþie al escarelor. Fie cã poziþia acestuia este schimbatã o datã pe orã, fie cã va fi pus pe o

O saltea costã destul de mult, în jur de 700 euro. Dar închiriate sînt mult mai ieftine. Pe o perioadã de trei luni tariful este de 150 lei pe lunã. Dacã perioada creºte la ºase luni preþul scade la 120 lei lunar, iar pentru mai mult de un an preþul este de 100 lei. Sistemul de asigurãri de sãnãtate acoperã însã aceastã taxã lunarã. Nu este o fiþã de-a pacientului, ci este chiar o necesitate. Din pãcate, unii renunþã sã mai aplice pentru încasarea acestor bani de la CJAS pentru cã e mult de umblat pentru întocmirea dosarului. Saltelele se pot dezinfecta ºi pot fi refolosite de alþi pacienþi.

saltea specialã care scuteºte personalul medical de a-l mai miºca.

Existã multe alte reguli.

Pacienþii români pot beneficia de aceste saltele medicale înainte de intrarea în vigoare a ghidurilor de prevenþie ºi tratament?

Aceste saltele medicale nu sînt o noutate. În þãrile europene se folosesc de peste 20 de ani. Eu am implementat însã un sistem de închiriere al saltelelor, dar nu sînt prima care le-a adus în România. Acestea sînt aduse din Germania. Fiind fabricate din material sintetic, ele se pot dezinfecta cu diferite substanþe ºi se pot refolosi. Aerul este pompat constant, fãcînd ºi masaj pacientului. Astfel, acesta nu mai trebuie miºcat. Mai ales cã unii care suferã de leziuni la coloana vertebralã sau la creier nici nu au voie sã fie miºcaþi.

700

DE EURO COSTÃ O SALTEA MEDICALÃ NOUÃ

150

LEI/LUNÃ COSTÃ O SALTEA MEDICALÃ ÎNCHIRIATÃ

ftr.ro

20 Dacã nu staþi foarte bine z la capitolul inspiraþie în alegerea cadourilor, activitate devenitã obsesivã în perioada aceasta, o vizitã în sex-shopurile din oraº, chiar dacã nu vã rezolvã problema, poate reprezenta cel puþin un moment de amuzament ºi, poate, o lecþie ad-hoc de sexologie predatã de un aproape-profesionist în domeniu.

CORINA BRÃDIºTEANU bradisteanu@ftr.ro

MONOPOL NEMÞESC. Oferta magazinelor de gen din oraº este mai mult sau mai puþin asemãnãtoare (ca sã nu zicem chiar identicã) pentru simplul fapt cã mai toate se aprovizioneazã de la acelaºi furnizor: un en-gros din Oradea, destinat numai acestor produse, importate din Germania, þarã cu state vechi în producþia de jucãrii erotice. ªi preþurile sînt, din acelaºi motiv, aproximativ egale.

Ceea ce diferenþiazã magazinele între ele sînt doar modul de amenajare a spaþiului, organizarea mãrfurilor pe raft, verva ºi abilitãþile de marketing ale vînzãtorului.

O LISTÃ DE INVENTAR INCOMPLETÃ. Produsele cele mai numeroase, ca de altfel ºi cel mai bine vîndute, sînt vibratoarele, femeile gonflabile ºi produsele care determinã, amplificã sau prelungesc erecþia. Toate au denumiri „inspirate”, performanþe „remarcabile” ºi preþuri accesibile. Cel mai ieftin vibrator, Lady finger, este metalic, de dimensiuni modeste ºi preþ proporþional: 30 de lei. Cel mai mare, din silicon care imitã pielea, cu o lungime excesivã (40 cm), Loveclone, costã 320 de lei. Între cele douã extreme, o varietate vastã de astfel de obiecte intermediare ca dimensiuni ºi preþ, vibratoare sau nu, de culori ºi materiale diferite.

SEX LA REGINÃ. Femeile gonflabile, amante perfecte, stau aliniate pe rafturi: grase, blonde sau mulatre ºi printre ele chiar ºi o Reginã a Europei care costã numai 550 de lei. Femei ideale, care nu vorbesc, nu aud, nu pretind nimic. Pentru cei care se mulþumesc cu mai puþin, multe vaginuri vibratoare, cu preþuri

Gusturile n-au vîrstã „Majoritatea clienþilor sînt pudici, intrã în magazin pretinzînd cã sînt în cãutarea unui cadou pentru «niºte prieteni». Sînt însã ºi clienþi orientaþi, care ºtiu clar ce vor ºi care solicitã, siguri pe ei, un anumit produs. Avem ºi clienþi fideli, care vin sãptãmînal. Un domn de vreo 60 de ani, care vine destul de des, îmi spune din prag: «Vreau douã!», ºi atunci eu ºtiu cã vrea douã pilule de Power tabs, un fel de Viagra. ªi susþine cã au efect”, spune un tînãr comerciant, care refuzã sã-ºi decline identitatea.

STIL DE VIAÞÃ

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

SEX-SHOPPING DE SÃRBÃTORI 550 30

începînd de la 100 de lei. ªi pentru cei care mizeazã pe forþele proprii, suplimente nutritive pretenþios numite „farmaceutice”, conþinînd extracte de plante nespecificate pe prospect, dar cu efect sigur de creºtere. A libidoului, erecþiei, dimensiunilor, duratei. Pilule, sprayuri, unguente. Pentru bãrbaþi ºi femei, începînd de la 50 de lei. Calitate germanã, demnã de toatã încrePUBLICITATE

de lei trebuie sã plãteascã un clujean pentru mai multe nopþi în compania «Reginei Europei»

de lei e suma minimã cu care soþii le pot oferi soþiilor un vibrator care sã-i înlocuiascã...

derea. Accesorii haioase, dar cam kitschoase, numai pentru partenere reale: cu 120-200 de lei, orice bãrbat poate avea în dormi-

tor o Crãciuniþã, o asistentã medicalã, o chinezoaicã (pentru cei sensibili), o poliþistã sau o fatã a junglei (pentru doritorii de sen-

zaþii tari). Cu bice sau cãtuºe, la alegere.

Incontestabilul loc unu în materie de prezentare, persuasi-

une ºi abilitãþi de vînzare îl deþine domnul Dan, propietarul sex-shopului de lîngã Piaþa Mihai Viteazul. „Dacã scrieþi de bine, ok, dacã nu, nu mã supãr.

Oricum, eu îmi promovez singur produsele”. Minte organizatã, magazin pe mãsurã, mãrfuri clasificate corespunzãtor, aliniate la raft pe categorii: la locul lor femeile gonflabile, la locul lor vibratoarele, separat, obiectele pentru penetrare analã. „Fiecare cu preferinþele lui. Nimeni nu trebuie judecat sau condamnat.

Atît timp cît nu fac nimic rãu ºi nu deranjeazã pe nimeni, trebuie sã-i înþelegem pe toþi”, spune domnul Dan. „Clienþii sînt de toate categoriile, dar în general persoane cu oarecare disponibilitãþi financiare. Mai ales pentru cã cei care fac bani sînt mult mai stresaþi ºi atunci ºi performanþele în pat nu mai sînt corespunzãtoare. E greu sã vinzi asemenea produse, mai ales în Ardeal, unde, se ºtie, oamenii sînt mai reþinuþi. Dar încet, încet, trebuie sã învãþãm sã discutãm deschis ºi despre aceste aspecte ale vieþii”, adaugã el.

„Orgasmul e bucuria vieþii” „Pînã la urmã, orgasmul este bucuria vieþii! Ce-ar fi viaþa asta fãrã orgasm?

Adicã, vreau sã spun, o sã ne bucurãm ºi cînd o sã fie gata autostrada ºi o sã mergem pe ea la Oradea, dar e altceva. Aici vin bãrbaþi care pleacã la muncã în strãinãtate cu soþiile, sã le cumpere un vibrator. ªi este normal, dacã pleacã pentru mult timp. O persoanã care nu poate sã-ºi gãseascã un partener din cauza unor diformitãþi fizice sau a unor probleme psihice ce sã facã? Un asemenea om n-are dreptul sã se bucure de viaþã?”, întreabã retoric domnul Dan, în timp ce schiþeazã discret un rãspuns la un „Sã trãiþi, domnu’ doctor!”, adresat de un client la plecare. Observînd o uºoarã umbrã de curiozitate, explicã: „Am fãcut cursuri de nursing. Am lucrat în sistemul de stat. Dar acolo e un dezastru, o debandadã. Cred cã sînt folositor pentru oameni ºi pentru societate ºi aici. Este o afacere care merge bine.

Adicã nu foarte profitabilã, dar se poate trãi din ea”, afirmã Dan, patronul sexshopului din Mihai Viteazu.

ITINERANT

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

21

Jurnal de cãlãtorie

„UMBRELLA” RIHANNEI, MADE IN TAIWAN În Taiwan eºti încã de la zînceput frapat de cultura ºi obiceiurile diferite. Ochiul european este încercat de multe necunoscute ºi are nevoie de antrenament pentru a se putea obiºnui cu peisajul.

Primul lucru ciudat pe care l-am observat în plimbãrile mele prin capitala Taipei a fost cultura mult dezvoltatã a scuterelor ºi a umbrelelor.

UMBRELÃ, CA SÃ NU CHELEºTI. Dacã m-ar fi întrebat cineva acum douã luni de ce port umbrelã, rãspunsul de bun simþ ar fi fost „pentru cã nu vreau sã fiu leoarcã”. În Taiwan am mai învaþat cîteva rãspunsuri posibile. Unul e: „pentru cã nu vreau sã îmi pierd pãrul”. Se poate întîmpla în cazuri extreme, dacã nu te fereºti de ploaie. ªi asta pentru cã ploaia de aici e de cele mai multe ori acidã. Astfel,

umbrela e nelipsitã din geantã: nu plec nicãieri fãrã ea. Un alt rãspuns la întrebare este: „din cauza soarelui”. Umbrelele de soare sînt indispensabile, mai ales vara, cînd nivelul UV e foarte ridicat. Pe lîngã justificarea medicalã, mai sînt douã, de ordin estetic. Prima e legatã de modã. Mai ales în rîndul tinerilor, umbrela a devenit un accesoriu ce nu poate fi trecut cu vederea. De la umbrele pãtrate la umbrele cu urechi, existã cîte una pentru orice tip de personalitate. Chiar ºi cea a Rihannei din videoclipul „Umbrella” este Made in Taiwan.

SOARE-FOBIA. A doua justificare de ordin estetic cade sub incidenþa proverbului „iarba vecinului e întotdeauna mai verde”. Omul nu e niciodata mulþumit cu ce are. Dacã la noi bronzul e la mare trecere ºi tenul se vrea cît mai închis, în Taiwan lumea are soare-fobie (heliofo-

INTEGRAREA ÎN NATURÃ

bie). Aici, cu cît ai tenul mai deschis, cu atît esti considerat mai atrãgãtor. Nici nu se pune problema mersului la plajã. Trebuie fãcut orice, nu doar pentru a te proteja de soare, ci ºi pentru a-þi albi tenul. În acest sens existã o gamã teribil de variatã de produse cosmetice. Marile companii internaþionale, ce pe piaþa de la noi oferã autobronzante, în Taiwan au o gamã foarte variatã de produse de albit tenul.

TAIPEI-CAPITALA SCUTERELOR. Pe lîngã umbrele, Taiwanul are ºi cultura scuterelor. Capitala le are pe toate: de la scutere obiºnuite, la cele „de familie” (am vãzut chiar ºi patru persoane pe unul mamã, tatã ºi doi copii), de la scutere cu nume haioase, ca Fuzzy (pufos) sau The Queen Bee (regina albinã), la unele colorate trãznit. Taiwanezii sînt foarte mîndri de ele. Colegii mei spun

Ce s-a ales de foºtii plãmîni verzi

Poluare pe Tarniþa În general toate localitãþile mai mari au locuri consacrate zpentru a ieºi în naturã. Turda ºi Câmpia Turzii au Cheile

DE DAN PÃVÃLOIU

pavaloiu@ftr.ro

TOMBERONUL SOMEºUL CALD. Ultima a rãmas în preferinþele clujenilor cu toate obiectivele pe care le are. Se pare cã omul, pentru a fi pe deplin satisfãcut în naturã, are nevoie, în afarã de vegetaþie, ºi de apã. Aºa încît Someºul Cald, cu salba lui de lacuri - Gilãu – Someºul Cald – Tarniþa – Beliº, primeºte în weekendurile cãlduroase un numãr enorm de turiºti. Parte din ei posedã în zonã cabane, dar majoritatea vin doar pentru o zi. Nu ºtiu cîþi dintre dumneavoastrã aþi vizitat aceste locuri acum 20 de ani, dar vã asigur cã arãtau cu totul altfel: naturã sãlbaticã, curãþenie, liniºte, ape limpezi ºi bogate în faunã.

Desigur, lucrurile evolueazã, ºi pe vremuri nu erau atîþia vizitatori. Numai cã numãrul de turiºti a crescut ºi în alte þãri (chiar mai mult ca la noi) fãrã ca peisajul sã aibã de suferit ºi fãrã ca natura sã se transforme într-o ladã imensã de gunoi!

CARTIERUL TARNIÞA. Din punct de vedere peisagistic lacurile Gilãu, Someºul Cald ºi Tarniþa reprezintã o sfidare a bunului gust. Cabanele ºi vilele construite pe malul lor vãdesc mai degrabã grandomanie ºi opulenþã decît echilibru ºi sensibilitate.

Turzii, Bucureºtiul are Bãneasa ºi Snagovul (mai nou Valea Prahovei), Clujul a avut Fãgetul (actualmente o ruinã – trebuie sã fii tare nepretenþios sã ieºi în weekend acolo) ºi Valea Someºului Cald.

Într-o þarã civilizatã, în afara bunului simþ ºi a bunului gust al cetãþeanului, existã organisme guvernamentale care controleazã dezvoltarea armonioasa a unei zone turistice de interes public. Mai mult, existã þãri care obligã posesorii de cabane sã construiascã în stil local pentru a pãstra un specific. Nu este cazul românilor care au îngrãmãdit pe malul Tarniþei sumedenie de vile de prost gust, enorme, lipite unele de altele, astfel încît o ieºire la cabanã nu se deosebeºte cu nimic de o ieºire în curtea casei într-un cartier din Cluj.

ªTABII, MAI PRESUS DE LEGE. O altã boalã a acestor lacuri (mã refer la Tarniþa ºi Beliº) este apariþia ambarcaþiunilor cu motor. ªtãbimea, victorioasã în lupta cu poporul, îºi etaleazã pe lacurile de munte amintite ultimele achiziþii în materie de Power Craft ºi Ski Jet. Asta în condiþiile în care legea interzice în mod expres utilizarea motoarelor termice (sînt permise doar cele electrice, deci ecologice) pe lacurile care adãpostesc salmonide (adicã pãstrãv ºi lostriþã). Deºi legea este clarã ºi veche, voinþa atotputernicilor amatori de sporturi nautice motorizate e mai puternicã. Pe

lîngã poluarea biologicã datoratã scurgerilor de carburanþi ºi uleiuri în apã, mai existã ºi poluarea fonicã. Dacã existã cineva care sã susþinã cã peºtii ºi animalele din zonã nu sînt deranjate major de zgomotul motoarelor ambalate (ºi bãieþii nu se joacã, cu cît ºtabul e mai mare, cu atît ºi motorul are mai mulþi cai putere) înseamnã cã în România nu mai funcþioneazã legile naturii.

PESCARI MURDARI. În ceea ce priveºte gunoaiele, pe care turiºtii de weekend ºi chiar ºi cei rezidenþi le lasã în zona acestor lacuri, situaþia este catastrofalã. Inclusiv pescarii, care în mod normal ar trebui sã fie mai apropiaþi de naturã, lasã ambalaje de hranã ºi cutii de plastic cu momealã. Nu de puþine ori am gãsit în locuri greu accesibile pe malul lacului Beliº munþi de gunoaie. Dacã o pungã de hîrtie este biodegradabilã, nu acelaºi lucru se poate spune despre PET-uri, cutii de conserve sau pungi de plastic.

Sãptãmîna viitoare voi scrie despre alþi factori poluanþi sau degradanþi ai Vãii Someºului Cald precum ºi despre ceea ce ar trebui fãcut pentru a stopa fenomenele de degradare ecologicã.

„maºina mea” (my car) cînd vorbesc despre scuter.

PIETONII NU AU NICI UN DREPT. Cultura scuterelor în Taiwan s-a nãscut mai degrabã din necesitate. Ca sã te deplasezi cu maºina într-un oraº aglomerat ca Taipei îþi trebuie foarte multã rãbdare. Traficul e teribil iar spaþiile de parcare sînt puþine ºi scumpe. Aºa cã scuterul e o alternativã preferatã de maPUBLICITATE

joritatea taiwanezilor. Astfel te poþi strecura uºor printre maºini. Dacã nu îþi ajunge carosabilul, poþi urca pe trotuar, pe care-l împarþi cu pietonii. În Taipei, aceºtia nu au drepturi.

Sau, mai degrabã, maºinile ºi scuterele nu respectã regulile de circulaþie. Trec pe roºu fãrã probleme ºi îºi revendicã apãsînd furios claxoanele dreptul incontestabil asupra ºoselei de fiecare datã cînd nu te grãbeºti sã treci

strada, deºi eºti pe trecere ºi ai verde. Dar totul e o chestiune de adaptare. ªi cum nu am puterea sã schimb sistemul, de douã luni încoace învãþ sã cedez din drepturile mele de pieton.

Toatã experienþa mea în Taiwan stã sub semnul adaptãrii ºi învãþarii. Aºa cã, încetul cu încetul învãþ sã fac slalom printre scutere ºi sã schimb solarul românesc cu umbrela taiwanezã.

Din Taiwan, Ada Moldovan

ftr.ro

22

CHEIA DE 19 Mecanicul de serviciu

CUM SCHIMBÃM BATERIA AUTO În plinã iarnã, ºoferii ar trebui sã îºi verifice acumulatorul auto frecvent.

La cele cu lichid, este bine sã se verifice nivelul acestuia, iar la cele „fãrã întreþinere” („no maintenance”) – nivelul de încãrcare. Cel mai mic semn de uzurã ar trebui sã-i facã pe ºoferi sã se îndrepte rapid cãtre prãvãliile care comercializeazã astfel de „consumabile auto”. Iarna, maºinile pornesc mai greu, ºi chiar dacã n-a fost încã frig cu mult sub zero grade, ne putem aºtepta oricînd la astfel de situaþii.

Cel mai bine ar fi ca aceastã înlocuire a acumulatorului auto sã aibã loc într-un service sau cu sprijinul unui profesionist. Totuºi, fiind o operaþiune destul de uºoarã, fiecare poate sã o facã singur. Oricum, fie cã o veþi face singur, fie cã vã ajutã un mecanic sau electrician auto, dupã înlocuirea bateriei trebuie sã mergeþi la un profesionist care sã verifice ºi instalaþia electricã a maºinii. În plus, unele firme vã obligã la aceasta ca o condiþie pentru acordarea garanþiei.

Cel mai important lucru este sã utilizaþi o baterie conform cu specificaþiile tehnice ale producãtorului automobilului pe care-l aveþi. ªi în cazul acumulatorilor, cele mai scumpe, de firmã, sînt adeseori ºi cele mai bune.

Iar unii dealeri executã chiar ºi montajul ºi verificãrile respective în preþul aceluiaºi acumulator.

Oricum, nu uitaþi sã predaþi acumulatorul la dealerul de la care îl cumpãraþi pe cel nou ºi sã beneficiaþi de o micã reducere, între 5 ºi 10 % din preþ. Mai mult, evitaþi aruncarea bateriei la gunoi, cel mai bine predaþi-o unui centru specializat.

Preþurile diferã foarte mult, de la marca acumulatorului la marca automobilului. Oricum, cele mai ieftine acumulatoare auto încep de la 150 RON.

AUTO

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ITP-U UL, FERIT DE ªMECHERII ROMÂNEªTI

z Drumurile publice vor fi cãlcate de maºini mult mai sigure z Inspecþia Tehnicã Periodicã a devenit foarte durã

Pe strãzile din România mai întîlnim maºini vechi sau foarte z vechi, tractoare ºi camioane de la începuturile industriei auto de la noi sau din lume. Toate acestea, în mod normal, trec peste Inspecþia Tehnicã Periodicã (ITP) pentru a avea voie sã circule pe drumurile publice. Iar ITP-ul a devenit un test nu numai dur ci adesea imposibil de trecut pentru rablele care circulã pe ºosele, dar ºi, odatã cu apariþia staþiilor agreate de RAR, foarte corect. Micile înþelegeri cu cei care fac astfel de inspecþii nu mai þin, iar verificãrile RAR pot duce la pierderea licenþei de staþie ITP. În fond, totul pentru securitatea circulaþiei, dar ºi a participanþilor la trafic.

SORIN RºNOVEANU

rasnoveanu@ftr.ro

NOXELE – CEL MAI GREU TEST. Pentru toþi posesorii de automobile vine vremea cînd trebuie, inevitabil, sã treacã pe la ITP. Pe lîngã aspectul automobilului, a stãrii sale tehnice, este verificat ºi nivelul noxelor eliminate de mo-

plu, este, totodatã unul îngrijorãtor pentru bunul mers al lucrurilor: RAR ºi Ministerul Transporturilor au legi drastice pentru maºinile noi ºi extrem de lejere pentru cele vechi. Aºa se întîmplã ca posesorii de Dacii 1300 sã promoveze cu brio ITP în timp ce posesori de automobile Euro 3 sau 4 sînt respinºi.

«

COD 200: „remediere în maximum 30 de zile” FOTO LIVIU SCRIPCARU

Înnoirea parcului auto a fãcut ca în ultimii 3-4 ani sã nu mai întîmpinãm probleme chiar aºa de mari la ITP. Totuºi, mai vin oameni cu maºini care nu mai pot primi ITP ºi chiar dacã ei încearcã ºi noi le explicãm cã spre binele lor acestea nu mai pot sã primeascã ITP, ei încearcã, ne preseazã, revin... Din pãcate sau, mai bine zis, din fericire, condiþiile sînt acum clare ºi ferme în privinþa obþinerii ITP” ing. Mugur Varvariche ºef staþie ITP

tor. Este, indiscutabil, unul dintre cele mai grele teste pe care o maºinã trebuie sã-l treacã. Astfel, sã nu vã mire dacã maºina dumneavoastrã de 2-3 ani, care merge impecabil, este respinsã la acordarea ITP, în timp ce camioanele continuã sã circule lãsînd dîre lungi ºi înecãciose de fum. Rãspunsul, pe cît de sim-

COD 100: „remediere imediatã” - vehiculul respectiv nu are drept de circulaþie decît dacã se remediazã imediat defecþiunile

„Noi verificãm gradul de poluare ºi conform unor normative acordãm sau nu ITP-ul. Mai mult nu avem ce comenta”, ne-a spus inginerul Mugur Varvariche, ºeful unei staþii ITP din Cluj.

ASPECTUL CONTEAZÃ. În actul normativ care reglementeazã modul în care sta-

þiile executã ITP, la art. 11. se menþioneazã cã: „vehiculele prezentate la inspecþia tehnicã periodicã sau la inspecþia pentru poluare trebuie sã fie curate, în special caroseria, ºasiul, ansamblurile ºi subansamblurile ce urmeazã a fi controlate”. ªi toate astea pentru cã aspectul exterior conteazã! „Noi avem rubricã ºi condiþie de respingere a ITP datoritã aspectului exterior al maºinii. Praguri ruginite, aripi îndoite, elemente lipsã sau... mã rog, în neconcordanþã cu felul în care ar trebui sã arate, sînt doar cîteva din condiþiile care sînt impuse posesorilor de automobile”, mai spune Mugur Varvariche. Aºa

cã, înainte de trece pe la ITP, verificaþi-vã aspectul automobilului ºi înlocuiþi, îndreptaþi sau dupã caz, vopsiþi elementele de la maºinã care nu corespund.

CUM PIERZI ITP-UL...

PE DRUM. La staþiile ITP agreate de RAR nu se mai pot face româneºtile „ºmecherii”. Acum, prin sistemul informatizat, staþiile îºi asumã responsabilitatea acordãrii ITP-ului. Controalele RAR se pot desfãºura pe ºosele, iar laboratoarele mobile pot constata uºor dacã ITP-ul a fost acordat corect sau nu. „Ei pot verifica starea roþilor, aspectul exterior ºi nivelul noxe-

lor. ªi dacã ceva nu-i în regulã, nu numai cã suspendã ITP-ul pe loc ci îºi continuã verificãrile la staþia care a acordat respectivul ITP. Aºa cã nu ne permitem nici o greºealã voitã sau nevoitã”, explicã inginerul Varvariche. Printre puþinele teste care nu se pot face de laboratoarele mobile este cel al frînei, însã restul le sînt accesibile. De asemenea, atît în timpul ITP cît ºi la eventualele reverificãri, sînt atent verificate actele ºi concordanþele între acte ºi seriile ºasiului ºi ale motorului. La finalul ITP, tocmai de aceea, motorul maºinii vã este fotografiat ºi pãstrat într-o bazã de date comunã cu RAR.

PUBLICITATE

Maºina sãptãmînii

Gadgetul din garaj PUBLICITATE

Una din atracþiile evenimentelor auto din ultima vreme este ºi Hyundai i30. O maºinã adaptatã oraºului ºi traficului agomerat, lejerã, sportivã ºi surprinzãtor de puternicã, noul produs al celor de la Hyundai tinde sã fie un competitor puternic pentru maºinile din clasa sa, mai ales cã, prin cei cinci ani de garanþie oferiþi de dealerul local, creºte atractivitatea acestei maºini în ciuda preþului destul de mare: între 13.078 (1.4 DOCH Classic) ºi 18.778 (1.6 DOCH Premium) Euro cu TVA. (S.R.)

i30 1.6 DOCH Premium Capacitate cilindricã: 1591 Combustibil: benzinã Putere 122CP/6200 rpm Cutie de viteze: manualã 5+1 Vitezã maximã: 192 km/h Acceleraþie 0-100m: 11,1 s Consum: urban – 8 l Extraurban – 5,2 l Mediu – 6,2 l Nivel poluare: EURO 4 Preþ: 15.780 (fãrã TVA)

ftr.ro

LUMEA ÎN DIGITAL

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

CUMPÃRÃTORUL Clujenii descurcãreþi fenteazã vama de TVA

23

games UNREAL TOURNAMENT 3

DICTEAZÃ PREÞUL

Clujul este o piaþã desz tul de proastã pentru desfacerea produselor tehno-

50%

logice, cel puþin pentru cumpãrãtori. Datoritã taxelor ºi adaosurilor comerciale, preþurile multor asemenea produse depãºesc cu mult valoarea acestora stabilitã de producãtori. De aceea este deja încetãþenit gestul de a ruga „un prieten de dincolo” sã aducã pe sub mînã „chestii tari” la preþuri accesibile. În cazul în care nu vine nimeni din strãinãtate, unii clujeni au altã metodã de a trece produse pe sub nasul vameºilor fãrã a plãti TVA ºi accize.

se economiseºte evitînd cumpãrãturile din Cluj, prin metoda „factura dispãrutã”

ANDREI COTRÃU

cotrau@ftr.ro

ÎN CLUJ, DE DOUÃ ORI MAI SCUMP. Cristian, student în anul II la Universitatea de Artã ºi Design din Cluj Napoca foloseºte des aparatul de fotografiat ºi accesoriile acestuia atît pentru ºcoalã cît ºi pentru perfecþionare. „În România nu te poþi atinge de aparate ºi de obiective foto,” spune acesta. „Toþi distribuitorii firmelor cunoscute de profil încarcã preþurile cu 100%. Piaþa care determinã valoarea produsului este cea americanã, din cîte am observat eu. Iar acolo se discutã în dolari. Automat, toate importurile în Europa transformã exact aceeaºi cifrã în euro. ªi la cursul de azi, asta e o afacere tare proastã”, adaugã Cristian.

De exemplu, cei de la Canon considerã cã valoarea unuia dintre noile lor obiective profesionale (70-200 mm f/2.8 IS USM) este de 1.650 de dolari.

Cea mai cunoscutã firmã româneascã distribuitoare de aparaturã foto, F64, distribuie obiectivul respectiv la nu mai puþin de 7.381 de lei, adicã în jur de dublul valorii pieþei americane.

LEGILE

SÎNT PÃGUBOASE PENTRU CLUJENI.

Cu alte cuvinte, Clujul este aºteptat sã plãteascã de douã ori mai mult decît un american pentru acelaºi produs. Bineînþeles, la obiectivele foto se adaugã pe lîngã TVA ºi accize de 10%, adicã cu 29% mai mult decît preþul iniþial, din strãinãtate. Dacã adaugi la asta ºi adaosul comercial al magazinelor din România, afli cã aceste magazine nu furã, nici nu încarcã socoteala „din burtã”, ci pur ºi simplu se conformeazã legilor în vigoare. Însã asta nu înseamnã cã ºi clu-

FOTO LIVIU SCRIPCARU

jenii trebuie sã se conformeze respectivelor legi. Cei mai mulþi încearcã sã se fofileze cumva prin registrul vamal astfel încît sã plãteascã o taxã cît mai micã.

Sã rogi pe cineva sã-þi aducã produse electronice este o acþiune care dureazã, fiindcã

nu tot la o sãptãmînã vine cineva din SUA dispus sã-þi care kilograme de aparaturã în bagaj. ªi deºi catalogul vamal nu e întotdeauna conform realitãþii, unii vameºi sînt tare pricepuþi în a pune întrebãri incomode unui astfel de cãrãuº.

METODA

PRIN CARE ÎÞI FACI SINGUR REDUCERE. Cristian spune cã pen-

tru a obþine echipament fotografic la preþ „real” el foloseºte o metodã ceva mai încîlcitã, dar cu rezultate foarte bune din punct de vedere financiar: „Nu cumpãr absolut nimic din Cluj,

ªtiu ºi Finanþele, dar n-au ce face Purtãtorul de cuvînt al Direcþiei de Finanþe, Gligor Gavriº (foto), spune cã pachetele trimise din SUA spre România care nu conþin facturã nu sînt considerate acte comerciale ºi nu se supun legii TVA-ului. Aceste colete figureazã sub numele de „cadou”. „Dacã cineva îmi trimite mie din State un aparat foto în pachet este considerat cadou ºi nu se pun taxe pe el. Dacã însã îmi trimite patru aparate foto de acelaºi fel, indiferent dacã coletul deþine facturã sau nu, gestul este considerat act comercial ºi se taxeazã conform legilor în vigoare,” exemplificã Gavriº. Întrebat dacã cunoaºte situaþia nerealistã în care se gãseºte registrul vamal la capitolul obiective foto, purtãtorul de cuvînt a spus cã acest lucru se decide la nivel guvernamental, iar Direcþia de Finanþe nu are nici un amestec.

ci fac comenzi din State ºi plãtesc prin card. Astfel încît la pornirea coletului eu am achitat exact preþul în dolari de pe piaþa americanã, plus cîteva zeci de dolari care acoperã cheltuielile de transport. La vama româneascã, bãieþii stabilesc de obicei TVA-ul în funcþie de factura pe care firma care îmi livreazã este obligatã sã o punã în colet. Astfel apar accizele ºi TVA-ul. Aºa cã pachetul face un ocol pe la un prieten de-al meu din State, care scoate respectiva facturã ºi îmi trimite coletul prin poºtã.

Gestul nu e ilegal ºi e cu mult în folosul meu, fiindcã registrul vamal are stabilite preþuri total aiurea pentru obiective în condiþiile în care nu gãsesc factura, iar astfel plãtesc doar cîþiva zeci de lei taxã pentru obiective în valoare de mii de dolari”, mãrturiseºte Cristian.

Unreal Tournament 3 este mult mai apreciat decît ar fi normal dat fiind nivelul coborît de schimbãri care i-au fost aduse de la UT 2004 încoace. Jocul e acelaºi shooter frenetic unde viteza e cheia cîºtigului. Hãrþile sînt noi ºi grafica este de excepþie, iar Epic Games au fãcut în aºa fel încît pînã ºi calculatoarele medii pot rula UT 3 mãcar la calitate minimã, dacã nu chiar medie. În ultimii ani shooterele au luat o turnurã care unora dintre noi le displace: cît mai realistã, bazatã strict pe conflicte militare verificate istoric. Atunci la ce bun sã mai fie joc, cãci dacã vrei realitate te duci ºi te înrolezi, zicea Bush deunãzi cã mai sînt locuri libere la charterul spre Irak. Tocmai simplitatea aceasta a vieþii infinite, a miºcãrilor ireale ºi a echipamentului þicnit au fãcut ca UT 3 sã se vîndã în Cluj mai bine decît Call Of Duty care stã pe rafturi de luni bune. Astea ºi o ºmecherie a celor de la Epic Games: nu te poþi juca online dacã ai versiune piratatã. Mai mult, chiar ºi ca single player trebuie sã-þi creezi un profil înregistrat, altfel jocul nu memoreazã salvãrile ºi trebuie sã îl iei de la început de fiecare datã cînd îl porneºti. Sînt zvonuri cum cã primul patch care urmeazã a fi lansat ar rezolva problema asta ºi piraþii vor putea juca liniºtiþi single player, însã multiplayer nu. ªi chiar nu are rost sã joci UT3 single, decît dacã joci cu cheaturi. Pe un Intel Core 2 Duo E6600, Gainward 8600 GTS ºi 2 Gb RAM o sã ai o experienþã gaming dusã aproape de maximum. Destul de bine, dacã stai sã te gîndeºti cã Assassin’s Creed cere Intel Quad Core ºi Geforce 8800 GTX, bani de care îþi iei maºinã.

ACTIVISION BLIZZARD SE VREA NOUL LIDER GAMING Cele douã companii numite Vivendi ºi Activision, care stau în spatele popularului joc World Of Warcraft au decis sã fuzioneze.

Afacerea costã nu mai puþin de 18,9 miliarde de dolari, iar Vivendi spune cã decizia de a se uni a fost generatã de scopul de a deveni liderul mondial al industriei gaming. Noua corporaþie, numitã Activision Blizzard, a declarat cã va fi „cel mai mare creator de jocuri online concepute special pentru console din lume”. Cele douã companii au avut împreunã în 2007 o cifrã de afaceri de 3, 8 miliarde de dolari.

ftr.ro

24 κi spun „Trubadurii Transilvaz niei”, dar ei sînt cam de peste tot. Unul dintre ei e, cum le place lor sã spunã, de unde se agaþã harta-n cui, adicã din Maramureº, alþii se trag de pe la Bucureºti. Sînt cam 20, însã rar reuºesc sã cînte împreunã. Bãieþii pe care clujenii i-au vãzut cîntînd la diferite instrumente, pe strada Iuliu Maniu sau prin Piaþa Muzeului, bat strãzile oraºelor din toatã Europa. Nu stau niciodatã prea mult în acelaºi loc. Tocmai de-aceea le vine cam greu sã-ºi înregistreze al treilea album. „Cînd stãm mai mult în acelaºi loc, nu producem nimic, numai consumãm. În plus, nu ne place sã fim legaþi locului”, spun ei. Nu sînt cerºetori, deºi unii români îi percep aºa. Le place viaþa de nomad, nu au studii muzicale, deºi toþi ºtiu sã cînte. Dacã vrei sã-þi facã o serenadã, nu te refuzã ºi nici nu te jupoaie de bani. Cã doar nu o datã au primit gem sau roºii drept rãsplatã.

Robert Fleancu (chitarã) a fost „purtãtorul de cuvînt” al trubadurilor, pentru Foaia Transilvanã.

LAURA ªUTEU

LA FAÞA LOCULUI

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

Mandolina, chitara sau contrabasul lor se aud de multe ori pe strãzile din centru.

TRUBADURII

LA FAÞA LOCULUI

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

DE PE MANIU Dacã cineva vrea sã vi se alãture, pe ce criterii îl acceptaþi?

Pãi îi spunem: Ia-þi instrumentul ºi cîntã! Conteazã sã fie om. Noi toþi avem firi diferite, deci nu trebuie sã fie într-un anume fel, dar trebuie sã fie om. Cã altfel, nu are nici o ºansã.

Credeþi cã o sã vã lãsaþi vreodatã de colindat þãrile cîntînd?

Nu se ºtie. ªtie oare cineva ce o sã se întîmple mîine?

NU E MUZICÃ DE STRADÃ Ce fel de muzicã cîntaþi?

Instrumentalã, tradiþionalã, multinaþionalã.

Nici dacã vreunuia dintre voi îi interzice nevasta / prietena sã mai plece?

Eh, treaba cu nevasta... (rîde). Eu dacã mã-nsor nu o fac sã mi se punã lanþul la gît.

De ce numai instrumentalã?

Nu ºtiu... Nu avem solist (rîde).

Unii spun cã muzica pe care o cîntaþi e muzicã de stradã. Poate fi catalogatã aºa?

Nu, muzica e peste tot. O poþi cînta oriunde, chiar ºi pe stradã, dar noi nu o numim aºa.

ROªII ªI GEM LA PACHET Unde cîntaþi în România?

Toatã vara am stat pe litoral. La Mamaia, Constanþa etc. Doar cã e cam nasol la noi la mare. Nu este nici un bar ca lumea unde sã stai. Plus, e prea multã lume. Unde ne place, acolo mergem sã cîntãm. Uite, la Sovata mi s-a pãrut ciudat sã mergem, dar ne-am simþit chiar bine. Veneau oamenii ºi ne aduceau ºi sã mîncãm. Acolo am cunoscut un tip din Moldova care aducea în fiecare zi vin.

Cicã avea o cramã în Moldova.

Pe unde cîntaþi?

Pe unde apucãm. Acum am venit din Austria, mergem apoi în Belgia.

La ce instrumente cîntaþi?

Avem chitarã, mandolinã, contrabas, acordeon, vioarã.

Cîþi dintre voi aveþi studii muzicale?

Niciunul. Doar Orsolya studiazã vioara la Conservator, dar ea cîntã prea puþin cu noi.

Ce v-a mai dat lumea în loc de bani?

Roºii. ªi castraveþi. În Olanda am primit ºi un joint (rîde). Lucru ciudat, dar colegului care cîntã la mandolinã, o tipã a încercat sã-i bage portocala în gaura instrumentului. Sau odatã am primit ºi un borcan de gem de la o bãtrînicã.

AU CÎNTAT ªI ÎN BOSCHEÞI

CHOPIN, VARIANTA DE CAMION Este concurenþã pe segmentul vostru de piaþã?

Nu neapãrat, este loc pentru toatã lumea. Iar noi facem ceva diferit. De exemplu, afarã (în strãinãtate - n.r.) tot întîlnim ceva trupe de ruºi care cîntã mereu acelaºi lucru. Deºi sînt foarte

Aþi avut vreodatã ºi altã slujbã?

Da, dar aºa, pasagere. Am lucrat într-un fast food cîteva zile.

Trubadurii petrec mai nou prea puþin timp în þarã.

Trec dintr-un oraº european în altul, fãrã sã ºtie unde vor ajunge în ziua urmãtoare...

Aveþi un ºef de trupã?

Da, eu sînt Generalul! (rîde) Nu. Fiecare e cu treaba lui.

FOTO ANDREEA CÂMPEANU

buni, nu au diversitate. Probabil aºa au învãþat la ºcoalã ºi atîta ºtiu. Apoi mai e un tip prin Frankfurt, în Germania. Ãla îºi carã pianul pe strãzi, într-un camion.

Se opreºte din cînd în cînd, îºi ridicã prelata ºi se apucã de cîntat Chopin sau ceva de genul ãsta. Dupã cum vezi, nu are cum sã fie concurenþã, noi cîntãm la mandolinã, la chitarã... Tot afarã am vãzut ºi o trupã de chinezi care cîntã pe

stradã, iar tipii ãºtia sînt foarte miºto. În ce locuri vã instalaþi sã cîntaþi?

Pãi afarã nu e ca la noi. Acolo sînt locuri special amenajate de cîntat. Nu este o plãcuþã care zice asta, dar acolo se adunã cei ce mai cîntã pe stradã. În unele þãri nu ai voie sã cînþi mai mult de o orã sau o jumãtate de orã, cã vine Poliþia ºi te trimite de acolo. Asta e ºi din

cauza instrumentelor „urîte”, adicã cele care sunã deranjant, cã dupã o jumãtate de orã nu mai poþi asculta.

livieni, dar acum fac pe indienii. ªi-au pus ºi costumele alea tradiþionale sã atragã lumea.

Cînd sînteþi în Cluj, aveþi loc de indienii aceia care cîntã în faþã la Central?

Ei sînt deja în toatã lumea, nu numai la noi. Iar ei nici nu mai cîntã, aproape totul e electronic. În plus, sînt bo-

Care e cel mai darnic public?

Românii, clar. La strãini le ia mult timp pînã sã îþi dea bani. Românii dacã te vãd aºa, mai sãrac, imediat îþi lasã ceva. Dincolo, primeºti bani doar pe ceea ce faci, pe cînd aici mai primeºti ºi din milã. La un moment dat, unul de la Primãrie de aici din Cluj a venit la noi crezînd cã sîntem creºetori, sã ne goneascã. Pînã la urmã ne-a dat pace.

Nu ar cînta cu Guþã Guþã ar putea face o grãmadã de chestii bune sã-ºi depãºeascã pragul ãla de manelist. Deºi ºi ca manelist are niºte balade pe care le-a cîntat în particular, la petreceri private... Le-a cîntat chiar din suflet ºi sînt chiar foarte bune. Mie personal, îmi place muzica lãutãreascã, dar din pãcate

acum e prea monotonã. E aceeaºi la toþi maneliºtii ãºtia. Mereu aceleaºi lamentãri cu iubirea, cu aurul, cu duºmanii... Mulþi dintre ei au un dar, zic eu, pe care l-ar putea dezvolta, l-ar putea transforma în ceva frumos. ªi nu cred cã o fac pentru bani, cã deja au mult prea mulþi. De-aia chiar mã mirã.

V-au mai confundat ºi alte naþii cu cerºetorii?

Nu! În alte þãri sînt legi privitoare la ceea ce facem noi de peste 20 de ani. De exemplu, nu ai voie sã cînþi mai mult de

25

Sînt ale muzicanþilor care au cîntat în aproape fiecare þarã din Europa

suteu@ftr.ro

Care e cea mai ineditã ofertã pe care aþi primit-o vreodatã?

Pãi acum cîþiva ani ne-a chemat un tip sã-l ajutãm sã o cucereascã pe una, cu un fel de serenadã. Ne-a pus sã cîntãm în spatele unor boscheþi. El voia sã se audã doar muzica, dar noi sã nu ne vedem. Nici nu ºtiu dacã a mai „agãþat-o” pe aia sau nu, cã nu ne-am mai întîlnit cu el. A mai fost un loc ciudat unde am fost rugaþi sã cîntãm. Într-una din opririle alea, unde stai sã mãnînci pe autostradã sau pe ºosele. Ei, patroana unui local de genul ãla ne-a pus sã cîntãm în stradã, la tirurile care treceau cu 100 km/orã pe lîngã noi. Aproape cã ne zburau instrumentele. Asta se întîmpla undeva pe lîngã Bucureºti. ªi tipa mai voia sã facem ºi playback, iar noi ne tot acordam instrumentele sã putem cînta de-odatã cu cd-ul. Cînd se mai oprea careva, intram ºi noi dupã el sã îi cîntãm în timp ce mînca.

ftr.ro

o jumãtate de orã dacã cînþi la rece, cum facem noi (fãrã amplificare-n.r.). Sau nu ai voie cu tobe. Iar autorizaþia de la Primãrie o iei în cîteva minute.

MOGA SÃ SE FACÃ ªOFER Bolivienii reuºesc sã strîngã un public mare. Voi aþi reuºit sã faceþi la fel?

Da, dar mai mult afarã. Bolivienii normal cã adunã mult public în jurul lor.

Românii stau ca la urs sau ca la circ ºi se uitã la ei. E multã subculturã la noi.

Dacã aici rapandulele alea de Bambi sau Cheeky Girls au succes, ce sã mai zic?

Iar cel mai mare compozitor român e Moga. În opinia mea cred cã ãsta nu prea are treabã cu ceea ce face. Mai bine s-ar face ºofer.

Cît aþi cîntat cel mai mult fãrã pauzã?

Cîteva ore... nu ºtiu. Cînd mergem pe la nunþi sau la evenimente din astea.

Unul dintre noi, Joseph, a cîntat cu taicã-so cînd era de 13 ani, vreo douã zile în continuu, acolo în Maramureº de unde e el. Fãcea numai cîteva pauze mici, de mers la baie, de mîncat.

Cît aþi cîºtigat cel mai mult?

Vreo 200 ºi ceva de euro de cãciulã, la o nuntã în Austria. Bine, da asta se întîmplã o datã la 60 de ani (rîde). Nu avem tarife fixe, ne uitãm ºi noi la om, sînt unii care nu au de unde sã ne dea prea mulþi bani. Depinde ºi cîþi sîntem.

Cîteodatã sîntem doar doi, altãdatã ne adunãm cîte ºapte sau mai mulþi.

Aveþi vreo þinutã de „scenã”?

Nu. Cînd am fost la ultima nuntã mi-am pus aºa, aiurea, o cravatã. Dar unii clienþi vor sã ne îmbrãcãm elegant. Însã nu vom practica niciodatã „cãmaºa albã, scrobitã”! Sã aratãm ca niºte ospãtari?! Cã dacã e pînã acolo, ne facem ospãtari.

Cînd mergeþi într-o þarã strãinã, încercaþi chestii specifice ei?

Adicã dacã în Olanda fumãm sau în Scoþia purtãm kilturi? Nu (rîde).

Umblaþi mereu în grup. Aveþi probleme cu intimitatea?

Nu, cã atunci cînd vrem sã fim singuri, plecãm. Au mai fost momente cînd unul din noi se îndrãgostea, se lua ºi pleca lãsînd totul baltã. ªi e nasol, pentru cã în general o pãþesc oamenii mai importanþi din formaþie, adicã basul ºi chitara.

MENAJERIA DE STICLÃ PISATÃ convorbiri cu mine însumi

SCRISOARE DE DRAGOSTE Cel mai mult mi-au plãcut din cele spuse de tine, în dezbaterea aceea televizatã, ºosetele albe... Ai venit asortat: ºosete albe, pantalon bleumarin, pantofi negri. Cel de la camerã a insistat cel mai mult pe ºosetele albe, l-au fascinat, altfel nu se explicã insistenþa lui, mai ales pe ºoseta de pe piciorul stîng, un pic cãzutã, probabil aveai elasticul rupt, sau slãbit, dar cuvintele tale dure, acide, la adresa sistemului sanitar, cred cã au mers la inima telespectatorului care a avut puterea ºi starea de sãnãtate sã te urmãreascã pînã la capãt... ºi te asigur, cã tot vorbeai de asigurãri, ai fost îngrozitor de la obiect, mai ales cînd îþi bîþîiai piciorul stîng, de parcã îþi intrase pe cracul pantalonului o viespe uriaºã, cu imaginaþie.

Sistemul sanitar nu se criticã la televizor, în general trebuie s-o faci cu mare atenþie, cã nu se ºtie niciodatã cînd parcheazã, dacã parcheazã la uºa casei tale, maºina albã, cu cruce roºie, parcã prevestind o cruce albã de mesteacãn ºi dacã ai norocul de o „salvare” cu tub de oxigen ºi alte mijloace de resurscitare, apoi poþi sã te consideri norocos, însã cu condiþia ca medicul de pe „salvare” sã nu fi vãzut emisiunea în care îi fãceai praf ºi pulbere pe cei de pe „salvare”... fac ºi ei ce pot, cu ce au în dotare! Tu ai avut ºosete albe, s-ar putea sã-ºi aminteascã... nu numai el, dar ºi cei de la minister care, sînt convinsã, au fost foarte mãguliþi de zeflemelile tale, de ironiile tale, vizavi de starea de sãnãtate a ministerului ...a! ºi zîmbetul acela mic ºi rãu pe care l-ai avut în permanenþã pe figurã! Ai vorbit despre bolnavii care îºi aduc de acasã vata ºi spirtul, ca o culme a ceea ce se întîmplã în sãnãtate, dar dacã ai fi avut ºi un caz – cum persiflai tu nonºalant – despre un pacient care se opereazã singur de hemoroizi, i-ai fi cîºtigat de partea ta pe toþi cei care suferã de hemoroizi, dar nu suportã – ca ºi mine – ciorapii albi care înseamnã sport, sãnãtate, miºcare, ceea ce lor le este greu sã facã!

Poate era mai bine pantoful negru pe piciorul gol, ai mai fi atenuat din grozãvia pilozitãþii, pentru o clipã cînd þi-ai ridicat pantalonul de pe piciorul bîþîitor, s-a vãzut atavismul ºi nu trebuia prea multã imaginaþie pentru a bãnui cît eºti de îmblãnit, nu numai pe gleznã... pe care, fie vorba între noi, o ai cam subþire, trãdeazã omul obiºnuit mai mult cu biblioteca, cu politica sedentarã, între douã alegeri. Medicina este cu totul altceva decît se întîmplã la noi. Ce te-a apucat sã dai cu metafora, sã zîmbeºti cu subînþeles?

Uite cã þi-ai cîºtigat o sumedenie de admiratori, dar ºi de duºmani sinceri care vor avea grijã de sistemul tãu imunitar. Gîndeºte-te cã viaþa e scurtã, iar reforma fãrã sfîrºit. Sînt milioane de oameni care tînjesc dupã nemurire, dar nu ºtiu ce sã facã într-o dupã amiazã ploioasã de toamnã, aºa cum ai fãcut ºi tu, alegînd sã te duci la dezbaterea aceea televizatã, în loc sã te bucuri de publicitatea altora, la rubrici care nu te afecteazã. Asta n-ar fi fost nimic, cã mai sînt ºi alþii care merg dar nu ºtiu unde se duc, însã þi-ai pus ºosete albe ºi asta nu se iartã.

Tu nu vrei sã înþelegi cã elefantul este un ºoarece construit conform indicaþiilor guvernului, iar o pereche de ºosete albe în prim-plan este tot ceea ce poate sã fie folosit împotriva ta ºi nu în folosul oamenilor. ªi cînd mã gîndesc cã într-o vreme eram chiar îndrãgostitã de tine, dar asta se întîmpla ascultîndute la radio, citind din presã, ºi nu aveam cum sã ºtiu ce fel de ciorapi porþi. Este adevãrat: în dragoste triumfã imaginaþia ºi nu inteligenþa, ori eu nu pot sã accept aºa ceva pentru cã de inteligentã sînt deºteaptã ºi de aceea te rog sã-þi iei gîndul de la mine, gãseºte-þi pe altcineva, care iubeºte ºosetele albe la costum ºi sinuciderea în apariþii televizate. Dacã trebuie sã se schimbe ceva în România, apoi dã tu primul un exemplu public: schimbã-þi ciorapii albi, schimbã partidul ºi nu mai apãrea sã te vadã lumea, spre ruºinea pãrinþilor tãi care te-au crescut, dar nu pentru a ajunge aici, adicã acolo...

ftr.ro

26

COPIII NO º TRI

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

Copiii îºi lanseazã baloanele cu dorinþe la Festivalul Luminii

ZIDUL PLÎNGERII,

VARIANTA CLUJEANÃ În fiecare an la începtutul lunii decembrie, Parcul Central se îmz bracã în straie de sãrbãtoare pentru a întîmpina Festivalul Luminii. Anul acesta va avea loc cea de-a patra a ediþie. Aleea parcului va fi plinã de lumini, vor fi jonglerii cu foc ºi sculpturi în gheaþã.

Evenimentul începe la ora 18.00, sîmbãtã, 8 decembrie.

LUIZA MESEºAN Anul acesta efectele pirotehmesesan@ftr.ro

PARCUL CENTRAL ÎMPÎNZIT DE LUMINIÞE. Festivalul Luminii a debutat în toamna anului 2004 la iniþiativa unitãþii de exploratori ai Organizaþiei Naþionale „Cercetaºii României” sub denumirea de „Seara viselor împlinite”. La aceastã primã ediþie clujenii ºi-au scris dorinþele pe niºte cutiuþe cu lumînãri pe care le-au lansat apoi pe lacul Chios din Parcul Central.

nice s-au înmulþit, la fel ºi numãrul celor din organizare, care a ajuns la peste 50. A patra ediþie a festivalului va deveni un record, depãºind 10.000 de lumînãri care vor lumina aleea parcului.

Trupa de jonglerie ºi de artã stradalã „The Serious Road Trip” va susþine un spectacol pirotehnic de jonglerie ºi va avea numeroase coregrafii speciale. Aceasta este un ONG cu filiale în toatã þara, ocupîndu-se cu arta jongleriei de toate tipurile. La Festiva-

lul Luminii vor participa membrii trupei din Cluj ºi Timiºoara. În cadrul serii va fi organizatã ºi o expoziþie fotograficã cu tematicã liberã. La aceasta pot participa toþi artiºtii clujeni. Fotografiile vor fi prinse de copaci pentru a putea fi admirate de trecãtori.

Cum iarna cel mai la îndemînã material pentru sculpatat este gheaþa, studenþii de la Facultatea de Arte ºi Design vor realiza figurine îngheþate. ONGurile clujene vor avea ºansa sã se facã cunoscute printr-un tîrg neconvenþional. Voluntarii acestora îºi vor putea reprezenta organizaþia prin diferite metode ingenioase ºi luminate, specifice Festivalului Luminii.

Bulgãri de dorinþe Dorinþele participanþilor nu vor fi neglijate nici în acest an. Dacã în anii trecuþi acestea pluteau pe lac, de data aceasta lumea va trebui sã parcurgã „Labirintul Gulguþelor” (gulguþã este numele dat lumînãrilor în cutiuþe de hîrtie) pentru a putea sã ajungã în locul unde se pun dorinþele. Cei care ajung la finalul labirintului vor primi un balon

Cu trei sãptãmîni înainte de sãrbãtori, Moº Crãciun s-a instalat deja la Cluj. Începînd cu sãptãmîna aceasta, în fiecare weekend, Moºul împreunã cu alaiul sãu va colinda Iulius Mall în lung ºi-n lat, va sta de vorbã cu copiii ºi va împãrþi bomboane.

cu heliu pe care îºi vor scrie propria dorinþã. Acesta va fi înãlþat în aer, dar nu înainte ca aþa de la capãtul balonului sã fie aprinsã. Imaginea baloanelor care se vor sparge în aer va fi asemãnãtoare cu a unor mingi de foc. Fiecare participant va primi gratuit un pahar de ceai cald ºi o gulguþã luminatã pentru a simþi atmosfera de sãrbãtoare.

Moº Crãciun a aterizat la Mall

FOTOGRAFII CU MOªUL. Copiii cuminþi pot sã-l roage pe Moºul sã facã poze cu ei ºi sã îi spunã la ureche cam ce ºi-ar dori sã primeascã de Crãciun, la fel ca-n filme. Startul acestei parade de sãrbãtori a fost dat luni seara, la ora 18.00, cînd Moºul împreunã cu soþia sa, Mary Christmas au inaugurat ºi cel mai mare brad împodobit din Iulius Mall, care mãsoarã 14 metri.

Ajutoarele Moºului, crãciuniþele sexy, vor împãrþi bomboane copiilor cuminþi pe toatã durata paradei.

Laura ªuteu FOTOGRAFII LAURA ºUTEU

În Cluj se vînd 2.400.000 de bilete de autobuz pe lunã, deci, în medie cam 80.000 pe zi. Astfel, zeci de mii de clujeni cumpãrã, composteazã ºi în final mototolesc aceste hîrtiuþe, în valoare de 2,6 lei. Între staþii însã, se întîmplã fenomenul speculat de mai multe firme clujene dornice de publicitate: jocul cu biletul.

EMIL MOLDOVAN

ftr.ro

MEDIAPOLIS

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

RECLAMA LA CONTROL, VÃ ROG z Cu 28 de lei, logo-ul unei firme poate apãrea pe un bilet de autobuz

Plus ºi minus în advertising

moldovan@ftr.ro

PUBLICITATE PE CENTIMETRU PÃTRAT. Jocul cu biletul nu este strãin nici unui cãlãtor, fie el în vîrstã sau în floarea tinereþii, bãrbat, femeie sau copil. Cei mai pricepuþi sînt însã pasagerii care au o rutã mai lungã, cum ar fi cei de pe linia 30 sau cei care cãlãtoresc cu tramvaiul, pentru cã au avut mai mult timp sã-l înveþe. Jocul începe cu numãrarea gãurelelor, nimic peiorativ în asta, survenite în urma perforãrii biletului. Odatã localizate, acestea se curãþã de pieliþa de hîrtie rãmasã dupã compostare. Începe îndoirea biletului, de mai multe tipuri, fãcînd loc imaginaþiei. Astfel, tichetul de evitare a amenzii ia cele mai interesante forme. În tot acest timp, tot ce se putea citi pînã nu de mult de pe biletul-jucãrie era preþul lui ºi sigla RATUC-ului.

Regia clujeanã a dat însã posibilitatea oricãrei firme sau companii sã-ºi aºeze logo-ul pe respectivele bilete, astfel încît cãlãtorul este „atacat” chiar ºi în autobuz de unele reclame, care mai de care mai interesante.

PUBLICITATE

27

LOC DESTUL PENTRU RECLAMÃ. Pentru ca o firmã sã-ºi aºeze sigla pe un bilet, are nevoie de 28 de lei vechi.

Campania se poate desfãºura pe o perioadã de pînã la un an, dar cei mai mulþi o fac pe cîteva luni, conform spuselor directorului RATUC, Liviu Neag. „De obicei, ni se solicitã cam 800.000 de bilete pe lunã pentru publicitate,

dintr-un total cam de 2.400.000.

Deci avem încã spaþiu pentru oricine doreºte sã-ºi aºeze reclama pe un bilet sau abonament. ªi dumneavoastrã dacã veniþi mîine puteþi sã vã imprimaþi sigla pe mai multe bilete. Pentru abonamente încã nu am avut cerere ºi n-am stabilit încã un preþ, dar va fi acelaºi cu cel pe care-l suportãm noi pentru tipãrirea lor”,

a încheiat Neag. Detalii pentru firme se pot gãsi pe site-ul www.cauta-ne.ro

BILETE „DE CARTIER”. Printre ultimele reclame apãrute pe tichete, apare ºi una la un film produs de clujeni, „Înapoi în cartier”. Producãtorul peliculei, jurnalistul Gelu Radu, spune cã reclama e produsul unei PUBLICITATE

colaborãri, un barter. „Este un parteneriat media, am postat numele site-ului „cauta-ne.ro” la sfîrºitul genericului ºi pe afiºe în schimbul a 200.000 de bilete printate cu numele filmului. Reclama este recentã aºa cã aºteptãm efectul în închirerea de dvduri. Mi-a plãcut ideea pentru cã are un impact direct la clujeni”, a precizat Gelu Radu.

Site-ul cautã-ne.ro prezintã avantajele publicitãþii pe bilete.

Pe lîngã aceasta, mai existã ºi un mic ghid pentru firmele doritoare de advertising. Astfel, acestea trebuie sã fie atente la mai multe aspecte înainte sã-ºi scoatã sigla la vînzare. Pentru reclamã în ziare locale sînt de verificat selectivitatea geograficã, credibilitatea publicaþiei ºi publicul þintã dornic de informare. Despre posturile de radio locale, site-ul atenþioneazã asupra unor aspecte negative cum ar fi atenþia scãzutã de care se bucurã transmiterea radiofonicã a mesajelor publicitare dar ºi asupra unora pozitive: costul mediu al inserþiei publicitare, mediu eficient pentru anumite segmente de clienþi. Publicitatea la televiziunile locale are ca aspecte pozitive oportunitãþile creative ridicate (imagine ºi sunet), audienþa mai mare decît a ziarelor ºi radiourilor ºi interesul general crescut. Totuºi ºi advertisingul TV are partea sa negativã: caracterul tranzitoriu ridicat (clientul are în medie 30 de secunde sã ia contact cu mesajul publicitar), lipsa de teste de audienþã pentru televizunile locale clujene º.a.

ftr.ro

28

AROME

DE SEPTIMIU CRIºAN

crisan@ftr.ro

AJUN DE SÃRBÃTORI

RESTAURANT

SINAIA

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

«STAÞIUNEA» DE PE SOMEª

z Localul oferã o servire ºi o mîncare de calitate, dar la un preþ cam ridicat z Partea cea mai interesantã a restaurantului se aflã la subsol ºi este interzisã fumãtorilor

În preajma sãrbãtorilor, trebuie sã ne întrebãm cîte ceva înainte sã aºezãm pe masã vinuri alãturi de mîncare.

Vinurile roºi trebuie carafate?

Vinurile albe trebuie servite înainte sau dupã cele roºii?

Cum trebuie pãstrat un vin?

La ce temperaturã se serveºte ºampania? Dar un vin alb?

Care este temperatura recomandatã pentru vinurile roºii?

Apreciem ºi omagiem un vin. Exaltaþi ºi entuziaºti ne place sã împãrtãºim ceea ce simþim. Ce poate fi mai frumos în asemenea momente decît sã confruntãm diferite pãreri.

Perioada sãrbãtorilor de iarnã înseamnã „regim” alimentar, prezenþa exasperatã a mîncãrurilor grele. Chiar dacã nu sînt întru-totul de acord ori împotriva acestor „regimuri” ca ºi cei mai mulþi dintre voi, am decis sã celebrãm plãcerea de a trãi, a mînca ºi a bea nu numai pentru a ne hrãni, dar ºi pentru cã acest gest este unul unificator prin care oamenii împreunã trãiesc clipe de neuitat. A combina meniurile alese de sãrbãtori ºi vinurile cele mai potrivite este urmãtorul pas.

FOTO LIVIU SCRIPCARU PUBLICITATE

Varianta optimistã Lãsînd la o parte restaurantele micuþe, am ales sã mergem sãptãmîna aceasta într-un loc cu faimã de high class ºi anume restaurantul Sinaia. Amplasat în mod ingenios pe malul Someºului, cred cã localul este definit mult mai bine în ansamblul estetic vara, cînd împrejurimile sînt mult mai luminoase ºi mai colorate. Oricum, de stat afarã nu se punea problema, astfel încît am intrat. Sala de mese este spaþioasã, amenajatã cu gust. Poate cã muzica putea fi ceva mai tare, ca sã nu auzim continuu zumzãitul specific unui restaurant sau conversaþiile celor de lîngã. Meniul era încãr-

cat cu mîncare specific mediteraneeanã, deºi nu lipseau cîteva specialitãþi româneºti. Am comandat muºchi de vitã cu sos de brînzã gorgonzola ºi cartofi aurii, meniu de care auzisem eu cã ar fi bun la Sinaia. Într-adevãr, nu a durat mult prepararea ºi mîncarea a fost gustoasã. Combinaþia de vitã cu brînzã aromatã e reuºitã, deºi pe cei care nu agreeazã acest gen de produs lactat nu i-aº îndemna sã-l guste. Mã miram cã nu vãd sectorul de fumãtori, cãci el trebuie sã existe peste tot. Mã rog, dupã ceva vreme natura m-a împins spre toaletã. Cer informaþii pe traseu de la un opãtar, care-mi spune cã e jos. Cobor ca

Varianta pesimistã Am tot auzit poveºti de restaurantul Sinaia, cum cã ar fi de excepþie, lux ºi alte bãlãrii.

Cert e cã ºtiam cu siguranþã cã e scump. Restaurantul e amenajat oarecum monoton, în portocaliu deschis ºi ceva auriu, dar eu prefer culorile vii, mai de impact.

Oricum, bãnuiesc cã e gîndit ca sã nu-þi stea mîncarea în gît ºi ochii pe pereþi. Muzica aproape cã nu se auzea, în schimb auzeam distinct dicþia hilarã a doi maghiari din spatele nostru care se chinuiau sã ne deprindã limba. Nu-s mare amator de mîncãruri care obiºnuiau sã înoate, dar mi-a fãcut cu ochiul o anume chestie de care nu mai auzisem: doradã pe pat de sare cu hribi la grãtar. Peºtele respectiv se bagã la cuptor într-o

sã am un ºoc: cea mai miºto parte a restaurantului era acolo, însã era destinatã nefumãtorilor. E vorba de o cramã în adevãratul sens al cuvîntului, cu mobilier din lemn masiv, probabil fãcut la comandã ºi pereþii pietruiþi.

L-am trimis ºi pe Licã sã vadã musai de ce ar trebui sã se lase de fumat ºi reacþia a fost urîtã.

Stan cel Pro

Nota, vã rog

SERVIREA:

STAN: 8 Probabil mergea mai încet din cauza aglomeraþiei LICÃ: 7 M-am sãturat de servire bãrbãteascã

MÎNCAREA: STAN: LICÃ:

crustã de sare, din care animalul suge chiar numai cît are nevoie cicã, pentru a fi gustos. Cînd eram copil bunicu-meu mã alerga ca pe nebuni prin boscheþi de tot felul la cules de hribi ºi alte plante asemãnãtoare, iar de atunci urãsc cu patimã tot neamul de ciupercãraie. Dar de data aceasta am fãcut un compromis. Dacã mi-or plãcea, atunci chiar cã e ceva de capul restaurantului. Nu mi-au plãcut. Dorada în schimb a fost cît de cît bunã, dar n-aº mai da încã o datã o avere pe ea. De banii aceia fãceam un sejur în Deltã ºi pescuiam ce vroiam. Dar la Sinaia, cam astea sînt preþurile, direct proporþionale cu cele din staþiunea cu acelaºi nume.

Mã împinge Stan (ºi dracul) sã co-

8,5 Combinaþie foarte reuºitã 6 Mîncare moºnegeascã la preþul viitorului

ATMOSFERA: STAN: LICÃ:

7 Prea încãrcatã 6 Ca la o convenþie peteme necunoscute

BAIA: STAN: LICÃ:

9 Tare curatã ºi modernã 6 Pusã fix lîngã atracþia principalã interzisã fumãtorilor

bor jos la budã ºi dau cu ochii de o cramã beton, exact aºa cum îmi place mie: întunecatã, toatã numai lemnãrie. Îmi dãdeau lacrimile cînd mã gîndeam cã locul acesta era dat pe mîna unor persoane cãrora le lipseºte viciul cel mai de seamã: fumatul.

Licã Contra

MULTIMEDIA

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

S-A TRECUT LA FILME SERIOASE FTR Cinema

z Cel mai tare gangster este negru z Milla Jovovich, la a treia partidã de omorît zombie

Sãptãmîna aceasta cinematografele clujene lasã deoparte z comediile ºi se axeazã mai mult pe dramã ºi acþiune.

Aproape în fiecare weekend zici cã sînt înþelese între ele. Dacã în urmã cu cîtva timp mai cã-þi venea sã încalci legea ºi sã piratezi cîte un film acasã doar de dragul de a vedea ceva ce-þi place, acum trebuie sã-þi consulþi cu atenþie agenda sã vezi cînd ajungi la un cinematograf ºi cînd la altul. Republica prezintã filmul considerat capodopera americanã a anului, American Gangster, Victoria, o dramã numitã We Own The Night, iar Arta cel mai recent episod din seria Resident Evil, numit Extinction.

Republica În American Gangster Ridley Scott urmãreºte cariera strãlucitã a lui Frank Lucas, un mic biºniþar din Harlem care ajunge printr-o miºcare îndrãzneaþã în fruntea mafiei drogurilor new-yorkeze: transportul a 100 de kilograme de heroinã purã din Thailanda pe teritoriul SUA. Chestia cu New Yorkul ºi mafia devine poate puþin obositã. De la Gangs of New York, care urmãrea o formã preistoricã a mafiei ºi pînã la Goodfellas sau The Godfather, care prezentau organizaþia italianã ca o pe o culme a patriarhatului rafinat, oraºul american a fost exploatat la maximum, din mahalale ºi pînã în cercurile puterii. Acum italienii sînt daþi deoparte la propriu, fãcînd loc unui lider de cu-

loare al drogurilor, Frank Lucas (Denzel Washington). Crescut de mic ca ºi curier al celebrului mafiot din Harlem, Bumpy Johnson (Clarence Williams III), Lucas îi ia acestuia locul odatã cu moartea sa, în 1968.

Destul de repede, bãiatul strãzii ajunge sã domine piaþa cu marfa sa purã ºi cu preþurile sub cele ale concurenþei.

De cealaltã parte a legii stã Richie Roberts (Russell Crowe), un poliþist incoruptibil care se aflã pas cu pas pe urmele traficantului. Conflictul dintre cei doi nu explodeazã decît spre sfîrºitul filmului, iar în rest construcþia întregii producþii este ruptã în douã de scenariul care merge pe douã planuri paralele: Frank Lucas pe unul ºi Roberts pe celãlalt. O loviturã bunã o dã Ridley Scott secþiei de poliþie din New York

(renumita NYPD), cãci în filmul sãu trei sferturi din efectivele sale sînt ºi pe statul de platã al dealerilor de droguri locali. Incoruptibilitatea lui Roberts iese astfel ºi mai mult

în evidenþã, deºi Scott are grijã sã o sublinieze încã de la început, cînd poliþistul prinde doi suspecþi cu un milion de dolari asupra lor ºi decide sã-i predea.

Poate cã Denzel e puþin prea sePUBLICITATE

Arta

În ciuda evidentelor restricþii bugetare, primul Resident Evil a lovit în populaþie ca ciuma, fãcînd loc unor continuãri care mai de care mai nepotrivite. Starul Milla Jovovich apare în toate trei, ceea ce dã un sentiment de confort privitorului, de parcã-parcã nu e totul schimbat de la episod la episod. Extinction a fost anunþat ca fiind ultimul din serie, însã scenariul mai degrabã extinde aria intrigii decît sã o finalizeze. Puteþi fi convinºi cã ºi episodul 4 e undeva pe drum. În Resident Evil 2, Apocalypse, Alice (Jovovich) fusese deja upgradatã biogenetic de savanþii de la Umbrella Corp., iar în Extinction posedã ºi o funcþie numitã telekinesis. Ucigania de zombie aproape cã atinge nivelul ultimului film al lui Rodrigues, care a cheltuit milioane pentru a reda efecte pe care John Hayes le scotea aproape gratuit. „Rãul” filmului este un savant egomaniac de la Umbrella, care o urmãreºte constant pe Alice prin satelit, dorind musai sã-i obþinã sîngele pentru cercetãri: acelea de a-i transforma pe zombie în forþã de muncã gratuitã ºi docilã. În afara lumii subterane sigure unde liderii Umbrella trãiesc liniºtiþi, restul e în haos. Zombie au pus stãpînire pe întreaga lume, iar singurii supravieþuitori rãmaºi trebuie sã fie într-o miºcare continuã pentru a nu cãdea ºi ei victime. Adicã în maºini, autocare etc, un fel de MadMax, filmat tot în deºert. Nu sînt prea multe de spus despre scenariu, fiind un film exclusiv de acþiune, însã dacã la terminarea pãrþii a doua aþi rãmas nelãmuriþi, tot aºa veþi fi ºi dupã vizionarea acestuia. Dar sîngele ºi maþele au fost recreate fidel ºi meritã vãzut dinamismul cafturilor, însã de dragul persoanei din faþa dumneavoastrã nu vã recomandãm consumul de hot dogs în timpul vizionãrii. Doar celor care stau în primul rînd, pentru ei e voie.

rios pentru rolul flashy al lui Frank Lucas, însã scena memorabilã din Heat cu De Niro ºi Pacino parcã se reia ºi aici, cînd Denzel ºi Crowe stau faþã în faþã pentru prima datã.

29 CARTEA DIN FOAIE

„RECVIEM PENTRU UN VIS” La librãria Humanitas a apãrut cartea „Recviem pentru un vis”, o nãucitoare frescã realistã a Americii secolului XX. Autorul, Hubert Selby oferã o replicã a idealismului care se regãseºte în „American Dream”, prin trecerea omului prin „filtrul” chimic impus de stilul de viaþã consumist. Personajele principale din aceastã carte sînt pastilele de slãbit, ciocolata, talk-show-ul, heroina ºi amfetamina, „boli” cerute de visele meschine pe care le au reprezentanþii noii ere pentru care relaxarea înseamnã plimbatul prin mall. Oamenii ajung sã fie reduºi la niºte „vehicule” uzate de noile concepte ale consumerismului. La aproape treizeci de ani de la publicare, cartea lui Hubert Selby Jr. rezistã, nu cosmetizeazã nici un pic chipurile schimonosite ale Americii ºi ale individului confruntat cu propriile iluzii. Cartea a stat ºi la baza unui scenariu pentru un film în care este prezentatã povestea a patru personaje care devin implicate în traficul sau consumul de droguri.

Structurat pe „anotimpuri”, scenariul urmãreºte la cel mai fin detaliu cartea lui Hubert Selby Jr. (care are ºi o apariþie spre sfîrºitul filmului).

Ecranizarea din 2001 a romanului „Recviem pentru un vis”, în regia lui Darren Aronofsky, cu Ellen Burstyn, Jared Leto ºi Jennifer Connely în rolurile principale, a primit douã nominalizãri la premiile Oscar ºi Globul de Aur. (R.R.)

30

ftr.ro

Cinci tenori în loc de trei - noapte italianã, dar ºi bulgãreascã -

CULTURALIS

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

Mircea Baniciu îl comemoreazã pe Florian Pittiº

CÎNTEC DE

Arta spectacolului a evoluat mult în ultima jumãtate de secol. Pe vremuri, un solist de operã ar fi cãzut pradã isteriei la gîndul cã va trebui sã împartã scena ºi gloria cu vreun coleg de breaslã. Dupã reuºita celor Trei Mari (Pavaroti, Domingo, Carreras), formulele concertistice de grup au convins „primadonele” muzicii grele. Cu atît mai mult cu cît era în joc priza la public, într-un moment în care opera pãrea un gen cãzut în desuetudine. În seria acestor spectacole de tip nou se înscrie ºi „Noaptea Italianã” gãzduitã de Teatrul Naþional vineri, 7 decembrie, de la ora 19.00.

GLOBALIZAREA BULGÃREASCÃ. Ca o consecinþã a mondializãrii, spectacolul de vineri include, în meniul italian promis, ºi cel puþin doi bulgari: dirijorul Nayden Todorov ºi tenorul Stoyan Dascalov. Însãºi Metropolitan International Simphony Orchestra, care îi acompaniazã, pare mai mult o initiaþivã temporarã, de durata unui turneu, decît o instituþie concertisticã permanentã. De altfel, concertul de la Cluj este parte dintr-un turneu efectuat de cãtre ansamblu în România, turneu care mai cuprinde spectacole la Braºov, Baia Mare, Bucureºti, Iaºi, Oradea, Arad ºi Timiºoara.

liano di Fillipo are la activ numeroase roluri principale, în „Don Pasquale”, „Bãrbierul din Sevilla”, „Turandot” „Evgheni Oneghin”. Luigi Frattolla debuteazã în 1991, interpretînd partituri dificile din operele lui Verdi, Donizetti sau Puccini. Stoyan Todorov (foto) a fost pînã în 2004 prim tenor al Operei de Stat din Sofia. Din acel an a dat curs angajamentelor de a cînta pe scenele operelor din Statele Unite, Franþa, Germania, Austria. Dirijorul Nayden Todorov a acompaniat ºi dirijat mari interpreþi, inclusiv cei Trei Mari (Pavaroti, Domingo, Carreras) dar ºi cîntãreþi români ca Nicolae Herlea sau David Ohanesian.

CINCI DIN ZECE. Cei

OFERTA. Spectatorii vor

cinci tenori sînt prezentaþi printre cele mai bune zece voci masculine din întreaga lume. Orfeo Zanetti a cîºtigat concursul cîntãreþilor de operã „Maria Callas”ºi a cîntat pentru prima oarã la Scala din Milano în 1987.

Vincenzo Sanso a debutat în 1985, dînd concerte din Italia pînã în Japonia ºi este laureat al premiului „Orfeul de Aur”. Giu-

audia lucrãri „pe specific italian”: arii din opere celebre precum „Traviata”, „Turandot”, „Tosca”, „Rigoletto” sau „Othello”. La acestea se vor adãuga canþonete italiene, dar în special muzicã din renumitul repertoriu napoletan. ªi, deoarece se apropie Crãciunul, vor fi interpetate ºi cîntece specifice, din repertoriul italian. (H.D.)

PUBLICITATE

COLIBRI

Mircea Baniciu ºi Vlady Cnejevici vor susþine un concert în z memoria lui Florian Pittiº joi, 13 decembrie de la ora 22.00 în localul „Janis Pub”. Programul serii va cuprinde multe piese din

repertoriul formaþiei „Pasãrea Colibri”.

LUIZA MESEºAN mesesan@ftr.ro „Secunda 2”. Multe dintre cîntecele sale au devenit imediat hiPASÃREA MIGRA- turi:„Vara la þarã”, „Tristeþi TOARE. Mircea Baniciu s-a re- provinciale”, „Eºarfa în dar”, marcat în muzica româneascã la „Înþelegere”, „Pisica neagrã” ºi începutul anilor ’70 cînd a de- „Canadiana”. În 1992, în mod venit solistul vocal al formaþiei spontan, au venit sã cînte alãturi „Phoenix”. În acea perioadã au de el pe scenã Florian Pittiº ºi fost lansate albumele „Cei ce Mircea Vintilã. La sfîrºitul specne-au dat nume”, „Mugur de tacolului, Florian Pittiº a afluier” ºi „Cantafabule”. Acestea nunþat cã a cîntat formaþia „Paconþin hituri ce au rãmas vii de sãrea Colibri”. Cei trei s-au reînpeste 30 de ani: „Nunta”, „Fata tîlnit în mai multe spectacole ºi verde”, „Mugur de fluier”, „Andrii au pãstrat aceeaºi formulã cu Popa”, „Mica þiganiadã”, „Negru mare succes la public. Mai apoi, Vodã” ºi altele. Dupã fuga co- aceºtia au hotãrît sã-l coopteze ºi legilor sãi din þarã în 1977, Ba- pe Vlady Cnejevici. Alãturi de aniciu ºi-a început cariera solo, ceºtia, Mircea Baniciu a cîntat timp în care a scos pe piaþã un EP timp de 10 ani ºi a scos 5 albume: ºi patru albume: „Tristeþi provin- „În cãutarea cuibului pierdut”, ciale”, „Ploaia”, „Secunda 1” ºi „Ciripituri”, „Cîntece de bivuac”,

„Încã 2000 de ani” ºi „10 ani”. În anul 2003, în urma spectacolului „Pasãrea Colibri - 10 ani”, membrii formaþiei au hotãrît sã urmeze cariere separate. În anul 2002 Baniciu a revenit în trupa „Phoenix” cu ocazia concertului aniversar „Phoenix 40 de ani”, iar în toamna anului 2007, dupã participarea la „Stufstock 2007”, a pãrãsit grupul „Phoenix” din cauza unor divergenþe cu Nicu Covaci.

De atunci ºi-a continuat cariera solo.

CLÃPAR DE TOP. Vlady Cnejevici, fiul solistului de muzicã popularã Laza Cnejevici, este printre cei mai buni „clãpari” din þarã. Încã din 1985 numele sãu a apãrut pe coperta a peste 30 de albume alãturi de numeroºi artiºti aparþinînd unor genuri muzicale variate precum: Gheorghe Gheorghiu, Mircea

Baniciu, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Vintilã ºi Florian Pittiº.

Cnejevici a fost membru în nenumãrate trupe de succes din România: „Progresiv TM”, „Compact”, „Blue Workers”, „Laura Stoica Band”, „Weinberger Blues Machine” ºi „Pasãrea Colibri”.

Proiectele sale includ ºi compoziþia de coloane sonore pentru producþii cinematografice ºi suporturi muzicale pentru spectacole. Printre acestea se regãsesc muzica pentru filme documentare prezentate la Festivalul „Dakino”, în regia lui Florin Iepan în 1994, muzica pentru filmul „I love Dracula” în regia lui A. Popovici în 2000 ºi coloana sonorã pentru scurt metrajul „I Hope...”, film selecþionat la Los Angeles pentru Gala Oscar (2001). Vlady a primit ºi numeroase premii de-a lungul activitãþii sale.

Ce-i verde

«Gap»

Un nou local vine în întîmpinarea celor care doresc sã se relaxeze într-o ambianþã caldã ºi plãcutã. „Gap” s-a deschis pe strada Pieziºã 11 ºi este realizat în colaborare cu „Il Caffé”. Localul abordeazã tematica montanã, predominînd obiectele din lemn. De aici vine ºi numele (gap înseamnã ºi grotã montanã). Ideea este aceea de a sta la bar sau la mese tip bar în timp ce con-

sumi. Scaunele înalte ºi mesele sînt din lemn masiv, iar tavanul este cãptuºit cu lambriuri din brad. Culorile folosite sînt calde, de culoarea lemnului ºi plãcute ochiului. Pe pereþi sînt aºezate oglinzi, dar ºi plasme destinate celor care doresc sã vadã meciurile seara. Fiind în zona Haºdeu, localul se adreseazã în mod special studenþilor, dar nu numai. „Gap” încearcã sã îºi înveþe

clientela sã consume produse naturale: fresh-uri care sã fie fãcute în faþa consumatorului, miere de albine ºi ceaiuri de toate tipurile importate de „Il Caffé. În premierã pentru Cluj, localul are un dozator „Ursus” cu coloanã de gheaþã, „Frozen Ursus”. Pe viitor, localul va organiza seri tematice ºi vor fi multe promoþii în care unele produse se vor putea cumpãra la preþuri avantajoase.

CLUJUL DE COLECÞIE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

31

VINARSUL ARDELENESC

UN POEM UN POET

CURGE DE LA SÎNUL MAMEI

Anti-alcoolismul românesc ia naºtere în Transilvania z Românii, „un popor de alcoolici”

miºcãri îndrepzPrimele tate împotriva alcoolis-

POEME OPALINE 1. Iarna asta / Cerul ºi-a zãvorît fluturii ninsoare pierdutã copilãria

3. Dintre grinduri tãcutã moartea în luturi / iubirea

SILVIA ZAHARIA

iftene@ftr.ro

SPIRTUL CLUJULUI.

Vremuri de normalitate

A ÎNCEPUT ÎN TRANSILVANIA. Dupã cum precizeazã Marius Rotar, unul dintre primii istorici care au luat în serios tema alcoolismului în Transilvania, „în Transilvania epocii (a doua jumãtate a secolului XIX –n.r.) aveam a face cu prima luare în atenþie, la mod real, a tematicii alcoolului ºi a efectelor sale”. „Înregistrãm, în aceastã epocã o privire necruþãtoare, acuzatoare, dar care se vroia, totodatã, ºi una

cerna@ftr.ro

2. Turlele catedralelor ºi / rana cerului mîntuirea picurã opalin

mului românilor au apãrut în Transilvania secolului al XIXlea, pe fondul evoluþiei îngrijorãtoare a acestui flagel. Intelectualitatea ardeleanã, prin vocile mai multor cãrturari ºi în paginile ziarelor vremii, a pornit rãzboiul împotriva vinarsului. Un rãzboi dur cu o patimã ce-i cuprinsese pe români, de la þãrani, la orãºeni ºi preoþi, femei sau bãrbaþi, adulþi ºi copii. „Un popor în mare parte alcoolizat”, dupã cum se vehicula în periodicele ºi conferinþele vremii.

DANIEL IFTENE „Eu sînt uitarea ºi amorþeala, eu sînt ispita la pãcat ºi apãrãtorul pãcatului; eu sînt porcul ºi leul; eu sînt isvorul cîºtigului nedrept ºi marea stricãciunii; eu sînt mama scãderilor ºi tatãl boalelor, fratele nebuniei ºi votrul temniþelor: eu sînt spirtul!”. Acesta e numai unul dintre mesajele alarmante pe care le publica ziarul clujean Rãvaºul, în 1905. Sub titlul „Crîºma ºi vinarsul”, Simion Gocan traducea un articol din limba maghiarã, continuînd campania pe care o ducea ziarul împotriva alcoolismului generalizat.

DE DUMITRU CERNA

În 2007, cînd alegãtorii se mai cumpãrã cu mititei ºi bere, oferite pe la diferite serbãri populiste, o întoarcere în Transilvania secolului al XIX-lea reprezintã un recurs la normalitate. În studiul asupra alcoolismului, istoricul Marius Rotar aminteºte prevederile impuse de Statul maghiar pentru a pãstra moralitatea socialã, dar ºi politicã a ardelenilor. Dincolo de interzicerea comercializãrii bãuturilor spirtoase copiilor, sau de interzicerea vinderii alcoolului în apropierea bisericilor ºi ºcolilor, mai apare una mai puþin obiºnuitã. „Invalidarea alegerii de deputaþi dietali dacã aceºtia au tratat cu mîncare ºi bãuturã alegãtorii”. Sunã normal pentru Transilvania acelor vremii, ciudat însã pentru România politicii dîmboviþene din prezent.

de corectare a unei conduite în ceea ce se referã la figura beþivului”, adaugã acesta în studiul publicat la Cluj. Ceea ce este de remarcat, este implicarea intelectualitãþii în eradicarea unui flagel considerat nimicitor pentru pãturile sãrace, în special, implicare ce poate fi pusã în continuarea unei perspective iluministe care stãpînea Transilvania.

FLASHBACK

1969.

Piaþa Mihai Viteazu, proaspãt reamenajatã, aºteaptã statuia care îi va da, ulterior, numele

VINARSUL

POPESC.

Oricine putea fi victima alcoolismului, însã cei mai blamaþi erau preoþii care se dedau la alcoolul distilat, în loc sã-i readucã pe enoriaºi pe calea cea bunã. Chiar renumitul clujean George Bariþiu, întemeietorul presei din Transilvania, observa cã oamenii „stau cu zilele întregi cu popa cu tot în cîrciumã... bînd la vinars

amestecat cu vitrol, pînã ce stau sã le iasã ochii din cap.

Femeile lor sînt tot aºa de beþive; acestea tot carã mereu... bucate cu coº, cu ºurþa sau catrinþa pentru rachiu puturos, pe care apoi îl beau acasã unele cu altele”.

Aceste lucruri erau înfierate de Bariþiu, care vedea în ele pericolul cel mai mare la care se expuneau ardelenii.

BÃUÞI DIN FAºÃ. În plus, poporul pe care mulþi îl vedeau ca fiind „un popor alcoolic, în care patima beþiei, cu toate urmãrile ei triste a prins rãdãcini adînci ºi trainice”, o masã de oameni aflatã în „moarte moralã” (preotul David Voniga) era privit, în acelaºi timp, ºi drept un popor sãlbatic. Cele mai îngrijorãtoare semnale veneau de la mamele care-ºi adormeau copiii cu vinars, obicei de care societatea româneascã nu va scãpa pînã în zilele noastre. „Românii din zilele noastre adapã cu rachiu puturosu încã ºi pe pruncuþii de la tieta, pentru cã amu ajunsu, în catu mamele-ºi adorm pe pruncuþi cu vinarsu, adecã întocmai ca femeile sãlbatice din America de nordu ºi din Australia”, se aminteºte într-un articol apãrut în „Transilvania”, în 1870.

Dezinvoltã, dar atinsã de nostalgii crepusculare, toatã un surîs de la tinereþea însoþitoare, dar purtînd cu ea, în ea, înserãri de neliniºte fluidã, pãrelnic fragilã, cãci alminteri cu îndîrjiri luminoase, cu un soi de sfialã grãbitã în gesturi, care þine poate de o geografie a temeiniciei, prin care timpul se strecoarã ºerpeºte ºi pe care ea pare sã ºtie a-l ostoi, Silvia Zaharia este un nume nou în poezia clujeanã care a adoptat-o, poezie cu rãdãcini delicate în cea din miazãnoaptea dobrogeanã. Nãscutã la Tulcea, Silvia îºi aduce copilãria ºi adolescenþa la margine de Dunãre, într-adins spre a le înfricoºa doar pentru a le tãmãdui de fricã, dar ºi pentru a avea certitudinea cã locul a rãmas în memoria sa afectivã.

Trece printr-o experienþã „postbarbianã”, absolvind secþia de matematicã-informaticã a Colegiului Dobrogean „Spiru Haret” din metropola apelor, unde ºi debuteazã în revista „Aspiraþii”.

Astfel pregãtitã pentru un drum de mãsurat în cuvinte, þîºneºte spre capitala veghei, Cluj-Napoca, depãºind cu bine angoasele începutului, fiind studentã în ani terminali la douã facultãþi deodatã ale universitãþii clujene. Ipostazele clujene o aratã (cum altfel?) preocupatã de poezie ºi de teatru (în cadrul trupei studenþeºti „Imago”), cu o mirare nedisimulatã pentru cît de anevoios este drumul spre devenire / mîntuire. Autoare a unui singur volum, „Ochiul apelor” (2006), poemele de debut sînt atinse de lumina de la sud, dar într-o monturã sofisticatã ºi contaminate de asprimea ºi eleganþa aristocraticã a nordului. În mijlocul Ardealului ea vede „egrete / pe / turla / bisericilor”, aºa cum dincolo, în zvîcnetul brumat al Dunãrii, desluºeºte imaginea buricului de chihlimbar al tãcerilor ardeleneºti.

Douã lumi paralele într-o comuniune crepuscularã este poezia Silviei Zaharia. Ele par mai degrabã umbre ale cuvintelor care le compun. Puþine, sfioase, introvertite, purtînd voal asemenea frumoaselor orientale spre a-ºi ascunde, parcã, partea umbroasã a dorinþei, ele se aºazã într-un peisaj amestecat ºi rãcoros al dorului de acasa dobrogeanã, dor care le împrumutã culoarea strãvezie a misterului.

32

ftr.ro NAÞIONALA

COCKTAIL

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

Opera Plaza a fost gazda cocktailului oferit de primãrie cu ocazia Zilei Naþionale a României...

Daniel Buda nu-ºi permite decît poziþia secundã, ca de obicei

Gazdele, domnul Boc ºi soþia, aºa cum le stã bine, au sosit primele la cocktailul de 1 Decembrie Mircea Moroºan, director Casei de Asigurãri de Sãnãtate, a verificat toatã seara dacã oamenii de afaceri sînt cu «contribuþia» la zi

stop

Doctorul ªerban Rãdulescu, proaspãt preºedinte al PDL, sau PLD sau ce?, a evaluat starea de sãnãtate a politicienilor. Rezultatele au rãmas secrete.

play

Cu „Volver”, cel mai cunoscut regizor spaniol contemporan, Pedro Almodovar revine la tema sa preferatã: femeile. Nici mai mult nici mai puþin decît ºase femei, un clan întreg, conduse de Penelope Cruz, sparg barierele realitãþii, ale vieþii ºi bolii. Dupã ce viziteazã mormîntul mamei lor, Raimunda (Cruz) ºi Sole (Lola Duenas) trec prin experienþe pe care nu ºi le puteau imagina. O mamã care se întoarce din morþi sã-ºi rezolve problemele, un cadavru de ascuns, o afacere care sã mascheze totul. Cu siguranþã , nu cel mai bun Almodovar, însã o experienþã care nu trebuie ratatã. De vînzare la Librãria Cãrtureºti

UN CAREU DE POPI (surprizã ) ORIZONTAL: 1) Oraº în Siberia, port pe Enisei. 2) Duºi pe sus.

3) Þarã africanã – Deprimat. 4) Abis ! – Unitãþi de informaþie – Carbonizat. 5) Bãtut la table – Bãtrînei – Loc gol! 6) A face zgomot mergînd în papuci – Spirit. 7) Ca un bob de mei – Grãunte. 8) Cadru de rãzboi - Monument funerar. 9) Plantã erbacee decorativã ºi medicinalã – Muza greacã a poeziei de dragoste. 10) Sete ! – Stil arhitectonic cu coloane dispuse în grupuri de cîte douã. 11) Adepþi ai unui celebru filosof clasic german – Final de play-back !

VERTICAL: 1) Celebru regizor de film american (Elia) – Capitala Belarusului. 2) Repusã în drepturi. 3) Mãsuri în teren – Negustor ambulant de haine vechi. 4) Vîrtej de apã – Mioare – Vergea de lemn. 5) Nisipul gol ! – Restabiliri ale bunelor raporturi.

6) Gãinã productivã – Capãt de alee! 7) Leoparzii zãpezilor – Gaz de lampã. 8) Mersul drept – A se înãcri. 9) Pasãre de curte – Înzestrat cu deosebite calitãþi. 10) Zvãpãiat. 11) Artã de prost gust – Muzicã popularã prelucratã.

Teodor CAPOTA (Observaþie ! Pentru a rezolva corect careul de mai sus este necesarã includerea a încã nouã puncte negre, în afara celor patru din grilã)

rewind

Crysis, ultimul shooter lansat de EA Games ºi Crytek, a spart box office-ul în lume. Sãptãmîna aceasta a ajuns ºi în Cluj în reþeaua magazinelor Diverta. Legendele care roiau în jurul hardware-ului necesar pentru a-l rula s-au cam fãcut de ruºine, fiindcã pînã ºi calculatoarele medii suportã Crysis, deºi la o calitate puþin doritã. Jocul este urmaºul fidel al shooterului Farcry, realizat tot de cãtre Crytek. Chiar dacã aparent scena se schimbã, acum fiind în vogã Coreea de Nord, vizual mai nimic nu se schimbã, fiind vorba tot de insule, bunkere, patrule militare ºi extratereºtri.

Grafica este de excepþie, iar noile funcþiuni de joc pe care le oferã Crysis sînt considerate ca fiind viitorul jocurilor de profil: puteri supranaturale conferite personajului de cãtre costumul militar.

1 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11

K

K

K

K

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Dezlegarea careului SIMETRII – EGIPT-BINOMCHEREM-NEGI-RIZOM-CUPON-ASEMANATORINERO-URIT-M-U-NAMOL-P-B-STRA-ILIC-AUTOCRITICA-STIRE-FACUT-TIRI-HOTARE-ALBUMSERII.

Robert Plant and his Strange Sensation este primul DVD lansat de frontman-ul formaþiei Led Zeppelin, realizat în format Soundstage. Tocmai datoritã acestui format, privitorului îi este conferitã o senzaþie de apropiere faþã de formaþie, senzaþie amplificatã ºi de regia lui Joe Thomas. Concertul a fost filmat cu 11 camere, iar montajul scoate tot ce se poate scoate astfel încît sã stai acasã în fotoliu ºi totuºi sã te simþi la concert. Mediul în care s-a þinut concertul a fost perfect pentru fanii lui Plant. Chiar dacã stadioanele oferã acestora un sentiment de solidaritate, show-urile din medii puþin mai intime îi ajutã sã interacþioneze cu artistul ºi muzica acestuia mult mai bine. La stadion ceea ce se vede este un show. Într-un cadru mai restrîns, cu acusticã naturalã, show-ul se transformã într-o demonstraþie a valorii, unde ca artist este cu mult mai dificil sã faci faþã. De vînzare la Librãria Cãrtureºti.

FAIR-PLAY

COCKTAIL

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

33

NAÞIONALA

ªtefania Ferencz, director în Primãria Cluj, ºi Oana Istrate, directoarea Autoritãþii Electorale Permanente, au stîrnit încã de la intrare admiraþia tuturor Emil Boc. La fel de fericit ca la începutul serii

Dumitru Fãrcaº, din premierã în premierã: azi - fãrã taragot

cinemateca

POLIÞIA TV

Chestiuni financiare San Francisco Cinemateque

La întrebarea „de unde bani pentru o cinematecã la Cluj?” neam gîndit sã prezentãm un model perfect abordabil pe plan local. Cinemateca din pitorescul oraº San Francisco, oraº mediu dupã standardele americane, a fost înfiinþatã în 1961. Are o tematicã aparte: pe lîngã filme artistice, proiecteazã în mod regulat ºi filme experimentale. Odatã cu expansiunea tehnologiei IT ºi video, „San Francisco Cinemateque” a fãcut loc în programul ei artei digitale. E o cinematecã de niºã, cu peste 50 de programe tematice anual (deci unul pe sãptãmînã) concentrate pe urmãtoarele direcþii: prezentãri de cineaºti importanþi,

Ioan Pãcuraru ºi þinuta sa impecabilã.

Nici nu mai conteazã cine era alãturi

„Tokio monogatari - Poveste din Tokio” (Japonia, 1953) r. Yasujiro Ozu prezentãri de filme experimentale la zi, retrospective tematice, filme de referinþã - americane ºi strãine, filme independente, prezentãri ale unor proiecte de film. La acestea se adaugã conferinþe, expoziþii ºi servicii de bibliotecã. Finanþarea activitãþii cinematecii vine, în mare parte, dintr-un fond special constituit prin colectarea unei taxe pe activitatea hotelierã. Aceastã taxã a fost introdusã prin eforturile legislativului californian ºi al San Francisco City Board of Supervisors. Taxa în sine constã într-un procent de 14% prelevat

din preþul fiecãrei camere de hotel din jurisdicþia oraºului San Francisco. La aceste fonduri se adaugã ºi donaþii generoase ale unor fundaþii (unele constituite de autoritãþile locale, altele private - ca fundaþia firmei de soft Adobe). Taxele de înscriere se întind de la 25 de dolari pînã la 500, dar aceasta din urmã aduce cu sine facilitãþi ca proiecþii private la domiciliu, însoþite de explicaþii din partea curatorilor. E un model care nu abuzeazã de ajutorul autoritãþilor publice, dar îl presupune. ªi care funcþioneazã de 46 de ani.

„Loviturã de teatru. Elodia nu a fost tranºatã în casã: pe þevile de scurgere nu s-a gãsit nimic”. Asta am aflat-o butonînd din greºealã pe OTV, a doua zi dupã marele derby CFR-„U”. Un sticker galben, în stînga ecranului, mã anunþã cã telenovela „Elodia” a ajuns la episodul 80. Nu-i nimic! O telenovelã nu trebuie urmãritã de la început. Prinzi un episod pe la mijloc ºi e ca ºi cum ai fi vãzut totul. În episodul 80 aflu cã „bãieþelul Patric nu a participat la nici o traumã” (la fel poþi spune ºi despre victimã cã n-a participat la viol, ºi ai avea dreptate!). În plus, ca-n orice biznis de corazzon, „procurorul Iacob va demisiona dacã Elodia este vie”. Deduc de aici cã numitul Iacob ancheteazã presupusa crimã. Presupun cã procurorul Iacob þine la slujba sa. De aceea presupun cã dacã presupusa crimã nu se confirmã, ºi presupusa victimã apare în carne ºi oase, ºi vie, pe deasupra, Iacob va demisiona, ca un om de onoare, ºi o va strînge el de gît, ca rãzbunare, pentru cã i-a luat pîinea copiilor de la gurã. Cã tot sîntem într-o telenovelã. Iar episodul de astãzi e chiar palpitant.

Aflãm cã Elodia are un amant: SPP-istul din Afganistan, cu care se întîlnea la secret în Dubai. Ce frumos! Elodia avocatã de succes, El, SPP-istul,

HOLOGRAFICUL

dã-i ºi luptã în Afganistan, apoi nopþi toride de amor în perla Golfului Persic. Florin Piersic ar fi cel mai potrivit pentru rolul de SPP-ist, dar el e prea mare ca sã joace în asemenea cioace. La una din cioace, cu numãrul 80, participã chiar Cioacã, soþul nefericitei Elodia. Care pozeazã în victimã, deºi în portbagajul lui s-a gãsit sînge. Acum noi nu ºtim dacã Elodia a fost sau nu „tranºatã în casã” (o exprimare nefericitã te duce cu gîndul la reþete tradiþionale, „fãcute în casã”, brrrrr!). Dar ºtim cã Dan Diaconescu ar trebui sã-i facã Elodiei cinste o masã bunã, dacã e vie, sau un monument, dacã, totuºi, e moartã de-a binelea. Pentru cã Elodia a transformat televiziunea de apartament într-o afacere de super succes. Dacã

am fi în locul lui DD, am pãstra jumãtate din bani iar cu cealaltã jumãtate am deschide vreo douã trei televiziuni de apartament nou-nouþe, pe care le-am transforma în alte afaceri profitabile (doar crime ºi violuri vor fi ºi de-acum înainte) ºi le-am vinde. Apoi am pãstra jumãtate din sumã, am deschide alte televiziuni de apartament ºi tot aºa. Dan Diaconescu nu e doar un superom de televiziune. El e de-a dreptul tridimensional, ca sigla emisiunii sale Dan Diaconescu în Direct (3D). ªi holograma e tridimensionalã, dar dacã vrei s-o pipãi, vezi cã n-ai ce. Aºa cã, poate, þigãncile ghicitoare din Caracal îl vor striga pe DD aºa cum o meritã: „Haoleu, mînca-þi-aº, holograficule!”

Horaþiu Damian

ftr.ro

34

MICA PUBLICITATE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

imobiliare VÂNZÃRI 1 CAMERA CENTRU CASA OROS vinde apartament 1 camera zona Pasapoarte, 40mp, finisaje clasice, parter, cu balcon. Pret neg, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou, str. Horea la mijloc, 36-39-45mp plus balcoane, semifinisate, finalizare in octombrie 2008. Preþ de la 63000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera in casa, str. Horea, 41mp, finisat, contorizat. Preþ 58000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera proprietate, zona Garii, 43 mp, etaj intermediar, superfinisat, mobila de bucatarie. Preþ 52000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera proprietate, str. Somesului, 42mp, contorizat, parchet, faianta, gresie. Preþ 53900 euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 ZORILOR Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou zona Cometei, 36mp plus balcon de 6mp, semifinisate, finalizare in septembrie 2008. Preþ 1250 Euro/mp + TVA.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA—vând apartament 1 camera si ½, in bloc nou zona Calea Turzii, 43-45mp plus balcon de 7 mp, semifinisate, centrala, caloriferele si usile interioare montate, finalizare in septembrie 2008. Preþ de la 54750 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA—vând apartament 1 camera, in bloc nou zona Calea Turzii, 35-38mp plus balcon de 7 mp, semifinisate, centrala, caloriferele si usile interioare montate, finalizare in mai 2008. Preþ de la 50000 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 GHEORGHENI Ocazie!!! Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 38mp+7mp balcon, semifinisat, et. 1, finalizare mai 2008 la

pretul de 47 000 Eur. tel.

0730.299.977.

Ocazie!!! Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 49mp+6mp balcon, et. 1, semifinisat, finalizare mai 2008 la pretul de 61 000 Eur. tel.

0730.299.977.

OCAZIE! Abaris Group vinde apartament cu 1 cam., in constructie noua, 54mp, finisat, la pretul de 68 000 Eur., finalizat, tel.

0730.299.977.

MARASTI Ocazie!!! Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 35mp+4mp balcon, semifinisat, finalizare dec. 2007 la pretul de 43 000 Eur. tel.

0730.299.977.

Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou zona Expo, 2538mp, etaje intermediare, semifinisate, finalizare in septembrie 2007. Preþ 32-38000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou str. Cehoslovaciei, 35mp plus balcon de 5mp, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare in martie 2008. Preþ 58000 Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou zona Dambovitei, 30-38mp plus balcon, semifinisate, finalizare in toamna 2008. Preþ de la 42000 Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou zona FabriciiClujana, 30-36mp plus balcon de 12mp, semifinisate, finalizare in iunie 2008. Preþ de la 37600 Euro.

La avans de 50% reduceri de pret.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 MANASTUR Abaris Group vinde apartament de 1 cam. in constructie noua, 45mp + 10mp balcon + 3mp boxa, semifinisat, finalizat nov.

2007 la pretul de 58 000 Eur. tel.

0730.299.977.

Atlantic - OCAZIE UNICA SI SPECIALA - vând apartament 1 camere in bloc nou, str. Negoiu, 38 mp plus balcon de 5 mp, semifinisat, finalizare in august 2008.

Preþ de la 47000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 1 camere in bloc nou, zona Billa, 45 mp plus balcon, semifinisat, finalizare in noiembrie 2008. Preþ de la 1550 Euro/mp. Tel/fax:

595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 PLOPILOR Atlantic-vând apartament 1 camera in bloc nou finalizat, intabulat, 45 mp zona Salii Sporturilor, etaj intermediar, superfinisat.

Preþ 68500Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 FLORESTI Atlantic-OCAZIE UNICAvând apartament 1 camere bloc nou zona Unitatilor Militare, 42 mp, balcon, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare în decembrie 2007. Preþ 800 euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 BUNA ZIUA CASA OROS vinde 3 apartamente de 1 camera, in Buna Ziua, 40mp, semifinisate, usa metal, termopane, CT, calorifere, finalizare in Sept. 2008. Pret 1.300 e/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou zona Oncos, 39-42 mp, balcon, semifinisate, finalizare în decembrie 2007. Preþ 52000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou zona Oncos, 44 mp plus balcon de 8 mp, semifinisate, centrala termica, caloriferele si loc de parcare incluse in pret, finalizare în iunie 2008. Preþul 54000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 DAMBUL ROTUND Atlantic - OCAZIE UNICA SI SPECIALA - vand apartament 1 camera bloc nou, zona Napolact, 39-42 mp plus balcoane de 10 si 12 mp, semi sau superfinisate, finalizare in toamna 2008. Pret de la 31700 euro, posibil credit bancar.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 CASA OROS vinde apartamente cu 1,2,3 camere, suprafete generoase, finisate la cheie, Preturi accesibile, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 APAHIDA Atlantic-vând apartament 1 camera bloc nou zona Primariei, 39-46 mp plus balcon, semifinisate, centrala termica, calorifere si loc de parcare incluse in pret, finalizare în mai 2008. Preþ 700 euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668

906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2

2 CAMERE CENTRU EXCLUSIVITATE !!! Abaris Group vinde apartament de 2 cam. pe str. Avram Iancu, 55mp, finisaje clasice, ideal sediu de firma, la pretul de 87.000 Eur., tel.

0730.299.977.

Atlantic-vând apartament 2 camere bloc nou str. Horea, linga Filologie, 55-63 mp plus balcoane, semifinisate, finalizare in octombrie 2008. Pret 1800 euro/mp.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere str. R. Ferdinand, vis-a-vis de Magazin Central, 50 mp, semifinisat, geamuri la strada, ideal firme. Pret 85000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere confort sporit, str. Horea, 61 mp, finisat, ideal firme. Pret 79000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere proprietate, P. M. Viteazu, 75 mp plus 2 balcoane, geamuri la strada, semifinisat. Pret 109900 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere in casa, 90 mp, str.

Clinicilor, semifinisat, curte, gradina. Pret 127000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere proprietate, P. M. Viteazu, 44 mp plus balcon, etaj intermediar, finisat, geam la strada. Pret 76000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere la casa, zona Teatrului National, 44 mp, superfinisat, contorizat. Pret 67900 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 2 camere in vila, str. Crisan, 60mp plus balcon, finisat, centrala termica. Pret 107000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 ZORILOR Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere in bloc nou pe Calea Turzii, 50-57mp plus balcoane de 4-7mp, semifinisate, centrala termica, calorifere si usi interioare montate, finalizare in septembrie 2008.

Preþ de la 62000 Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc nou str. Padurii, 51mp plus 2 balcoane de 4,5 si 12,5 mp, semi sau superfinisate, centrala termica, finalizare in august 2008. Preþ 82000 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc nou str. Cometei, 50 plus balcon de 6 mp, semifinisate, finalizare in noiembrie 2008. Preþ de la 79500 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc nou str. M. Eliade, 62-67 plus balcon de 12 mp, superfinisate, finalizare in martie 2008. Preþ 1500 euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 CASA OROS vinde apartament 2 camere, 51.5mp+6.5mp

balcon, gresie, faianta, contoare, baie, usa metalica, 2 locuri de parcare, zona Jupiter Pret 82.000E, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 GHEORGHENI Grup de Lux vinde apartamente de 2 camera, bloc nou, Gheorgheni, proiect inceput in 2007, semifinisate, geamuri termopan, usa metalica, 53 mp, plata in transe pana la receptie. Tel 45.00.00, 0731-066105 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartamente 2 camere bloc nou, zona Brincusi, etaj 1(2), 50, 60 si 70mp plus balcon, semifinisat, finalizare in aprilie 2008. Posibilitati credit bancar. Preþ de la 62000 Euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OFERTA SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou, zona Brincusi, etaj intermediar, 60mp plus balcon de 7mp, superfinisat, centrala termica, finalizare in septembrie 2008. Preþ 74000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 GRIGORESCU Atlantic-vând apartament 2 camere confort I, zona Profi, 50mp parter inalt cu balcon, superfinisat, mobila noua de bucatarie, centrala termica. Preþ 70000 Euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 MARASTI Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camera in bloc nou zona A. Vlaicu, 55 mp plus 2 balcoane de 4 mp si 8 mp, semi sau superfinisate, finalizare in august 2008.

Posibilitati credit bancar. Preþ 72000Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc nou str.

Cehoslovaciei, 66mp plus balcon de 15mp, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare in martie 2008. Preþ 85000Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc zona Dambovitei, 50-60-70mp plus balcon, semifinisate, finalizare in 2008. Preþ 1350Euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camera in bloc zona FabriciiClujana, 44-50mp plus balcon de la 5 la 21 mp, semifinisate, finalizare in iunie 2008. Preþ de la 930Euro/mp. Reduceri de pret la avans de 50%.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OFERTA SECIALA vând apartament 2 camera in bloc nou linga Clujana, 43 mp plus balcon-terasa de 188 mp, semifinisat, finalizare in iunie 2008. Preþ 70800Euro. La avans de peste 50% reduceri de pret. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 MANASTUR Atlantic-vând apartament 2 camere in bloc nou, zona Billa, 6472 mp plus balcon, semifinisat, finalizare in noiembrie 2008. Preþ de la 1500 Euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere in bloc nou, str. Cimpului,

54 mp plus balcon de 5 mp, semifinisat, finalizare in august 2008.

Preþ de la 59000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere in bloc nou, str. Negoiu, 57 mp plus balcon de 4 mp, centrala termica si caloriferele montate, semifinisat, finalizare in ianuarie 2008. Preþ de la 62000 Euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camere confort unic decomandat, zona Mc’Donalds, faianþã, gresie, contoare. Preþ 60000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 2 camere decomandat, str. I. Mester, Tãºnad, etaj 2(4), faianþã, gresie noi, contorizat gaz, apã, balcon închis. Preþ 75000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 PLOPILOR Atlantic-vând apartament 2 camere in bloc nou, 65-73 mp plus balcoane, zona Salii Sporturilor, etaj intermediar, superfinisat, finalizare in martie 2008. Preþ 1600Euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 FLORESTI NOU!!! Abaris Group vinde apartament de 2 cam. in constructie noua, 43mp+10mp balcon, parcare, CT si calorifere, semifinisat, finalizare apr. 2008 la pretul de 33 000 Eur., (se accepta credit) tel.

0730.299.977.

Grup de Lux vinde apartamente de 1-2 camere in Floresti, bloc nou, constructie de caramida cu izolatie de polistiren la exterior, la intrare in Floresti, 50-55 mp, fiecare cu balcon, baie, finisat, cu finalizare in 2008.

Tel. 0731066105 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona sens giratoriu, 42-51 mp plus balcoane, superfinisate, bucataria mobilata si utilata si masina de spalat, finalizare în martie 2008. Preþ de la 40500 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICAvând apartament 2 camere bloc nou zona ANL, 50 mp plus balcon, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, loc parcare inclus in pret, finalizare în decembrie 2007. Preþ 38500 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 CASA OROS vinde apartamente 2 camere, 54-60mp, semifinisate, CT, calorifere, finalizare Iulie 2008, Pret de 700E/mp la plata integrala si la plata in rate 750E/mp, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 BUNA ZIUA Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona Oncos, 44 mp plus balcon de 15 mp, semifinisate, centrala termica, calorifere montate si loc de parcare incluse in pret, finalizare în iunie 2008. Preþ de la 54000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona Oncos, 50 mp plus balcon de 10 mp, centrala, caloriferele si loc de parcare incluse in pret, semifinisat, finalizare în iunie 2008. Preþ 63000

MICA PUBLICITATE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

35

imobiliare euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 2 camere bloc nou zona Oncos, 73 mp plus 2 balcoane de 5 si 15 mp, semifinisate, centrala termica, caloriferele si loc de parcare incluse in pret, finalizare in iunie 2008. Preþ 78000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 DAMBUL ROTUND Atlantic-vand apartament 2 camere str. T. Vladimirescu, 35mp, superfinisat, centrala termica. Pret 45900 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vand apartament 2 camere bloc nou, zona Napolact, 42 mp plus balcon de 12mp, superfinisate, centrala termica, finalizare in toamna 2008. Pret 36000 euro, posibil credit bancar.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vand apartament 2 camere in bloc nou pe Calea Baciului, 52 mp plus balcon de 10 mp superfinisat, centrala termica.

Pret 46900 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 CASA OROS vinde apartamente in bloc nou, 2 camere, 62mp, bloc tip vila, 2 apartamente pe nivel, finisate, finalizare la sfarsitul anului, Pret 1.000E/mp, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 BACIU Grup de Lux vinde apartamente de 1-2 camere in Baciu, bloc nou, constructie de caramida cu izolatie de polistiren la exterior, zona cu panorama frumoasa, fiecare cu balcon, baie, semifinisat/finisat, cu finalizare in 200, preturi incepand de la 29.100 Euro. Tel. 0731-066105 APAHIDA Atlantic-vând apartament 2 camere bloc nou zona Primariei, 62 mp plus balcon, semifinisate, centrala termica, calorifere si loc de parcare incluse in pret, finalizare în mai 2008. Preþ 700 euro/mp.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2

3 CAMERE CENTRU Atlantic-vând apartament 3 camere bloc nou str. Horea, linga Filologie, 85 mp plus balcoane, semifinisate, finalizare in octombrie 2008. Pret 1800 euro/mp.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 3 camere proprietate, str. Napoca, 90mp,etaj 3(4), finisat, contorizat.

Pret 157000 euro negociabil.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic-vând apartament 3 camere proprietate P+E, str.

Decebal linga Politie, 67 mp, finisat, contorizat. Pret 68500 euro negociabil. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 ZORILOR Abaris Group vinde apartament de 3 cam. in constructie noua, 77mp+8mp balcon, semifinisat, finalizare apr. 2008 la pretul de 101 000 Eur., tel. 0730.299.977.

Atlantic-vând apartament 3 camere in bloc nou str. Cometei, 62 mp plus balcon de 12mp, semifin-

isate, finalizare in noiembrie 2008.

Preþ 1250Euro + TVA.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 3 camere in bloc nou pe E. Ionesco, 90 mp plus balcon de 15mp, semifinisate, centrala termica montata, finalizate. Preþ 102000 Euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 GHEORGHENI URGENT! Abaris Group vinde apartament de 3 cam., pe N. Titulescu, 65mp+8mp balcon, finisat la pretul de 100.000 Euro, tel.

0730.299.977.

CASA OROS vinde apartament 3 camere, et ¾, zona fiesta, 90mp, balcon inchis, usa metal.

Pret 130.000e, telefon 481516; 0742097473;0745354335; 0749033424 MARASTI Atlantic-vând apartament 3 camere in bloc nou zona Dambovitei, 75mp plus balcon, semifinisat, finalizare in 2008.

Preþ 1350 Euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 3 camere in bloc zona FabriciiClujana, 85mp plus balcon de la 10 la 57mp, semifinisat, finalizare in iunie 2008. Preþ 930 Euro/mp.

Reduceri de pret la avans de 50%.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-OFERTA SPECIALA -vând apartament 3 camere in vila noua, singur pe nivel, zona A. Vlaicu, 75mp plus 2 balcoane, semi sau superfinisat, finalizare in august 2008.

Preþ 85000 Euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 3 camere confort sporit 82mp, str.

Nasaud, etaj 1(7) superfinisat, ocupabil imediat. Preþ 120000 Euro negociabil.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 MANASTUR Abaris Group vinde apartament de 3 cam. in constructie noua, 95mp+8mp balcon, semifinisat, finalizare nov. 2007 la pretul de 95 000 Eur. tel. 0730.299.977.

Atlantic-vând apartament 3 camere decomandat, str. Ion Mester, Izlazului, etaj 3(8), faianþã, gresie, orientat sudic. Preþ 85000 Euro negociabil. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic-vând apartament 3 camere decomandat, str. Tãºnad, Arinilor, faianþã, gresie, centralã termicã. Preþ 87000Euro negociabil. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 Atlantic - OFERTA SPECIALA - vând apartament 3 camere in bloc nou finalizat 85 mp plus balcon, str. Cimpului, etaj 1(3), semifinisat, pivnita, loc parcare. Preþ 102000 Euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 PLOPILOR Atlantic-vând apartament 3 camere in bloc nou, 94 mp plus balcon zona Salii Sporturilor, etaj intermediar, superfinisat, finalizare in martie 2008.

Preþ 1600Euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/2 FLORESTI Abaris Group vinde apartament de 3 cam. in constructie

noua, 64mp+5mp balcon, parcare, CT si calorifere, semifinisat, finalizare apr. 2008 la pretul de 50 000 Eur., (se accepta credit ipotecar), tel. 0730.299.977.

Atlantic-OCAZIE UNICAvând apartament 3 camere bloc nou zona Unitatilor Militare, 71 mp plus balcoane, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, finalizare în decembrie 2007. Preþ 50000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 Atlantic -OCAZIE UNICAvând apartament 3 camere bloc nou zona sens giratoriu, 59 mp plus 10mp balcon, semifinisate, centrala termica si caloriferele montate, loc parcare inclus in pret, finalizare în decembrie 2007. Preþ 46000 euro. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 / 2 BUNA ZIUA Atlantic-vând apartament 3 camere bloc nou zona Oncos, 80-95 mp plus balcoane, semifinisate, garaj sub bloc, finalizare în decembrie 2007. Preþ 90-99000 euro.

Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/ 2 Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vând apartament 3 camere bloc nou, 87 mp plus 2 balcoane de 10 si 20mp, superfinisate, garaj sub bloc, finalizare în 2008.

Preþ 1150 euro/mp. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37/ 2 Abaris Group vinde apartament de 3 cam. in constructie noua, 80mp+8mp balcon, semifinisat, finalizare dec. 2007 la pretul de 89 000 Eur., tel. 0730.299.977 Grup de Lux vinde apartamente 3-4 camere in zona Buna Ziua, in bloc nou, semifinisate, suprafate 80-107 mp, predare in aprilie 2008, finisate/semifinisate.

Tel 45.00.00, 0731-066105 FAGULUI Abaris Group vinde apartament de 3 cam. in constructie noua, 90mp+6mp balcon, semifinisat, finalizat la pretul de 101.000 Eur., (se accepta credit ipotecar), tel. 0730.299.977.

CASE VÂNZÃRI CENTRU CASA OROS vinde casa in Centru zona I.C.Brateanu, decomandata, 76mp, parchet, gresie, faianta, lavabil, modificarie interioare, usa antiefractie, geamuri termopane, CT, contoare apa si gaz, Pret 250.000e neg, telefon 481 516; 0743269566; 0746 110677; 0749 033 424 ZORILOR CASA OROS vinde casa P+E, garaj, teren afferent 260mp, Zorilor. Pret 200.000E, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 CASA OROS vinde casa D+P+1E+M, zona Hasdeu, singur in curte, gradina de 190mp. Pret neg, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 GRIGORESCU CASA OROS vinde vila zona Napoca, 750mp teren, 450mp construiti pe 3 nivele, superfinisata.

Pret neg, telefon 481516; 0742097473;0745354335; 0749033424 MARASTI CASA OROS vinde casa 3 camere, bucatarie, baie, 1.460mp teren, CF, CU, pt hale, zona Ambient. Pret 260.000E, telefon 481516, 0746108488; 0751 278602, 0749 033424 CASA OROS vinde casa mai

veche, cu 720mp teren, un f de 28ml si altu de 26ml, bun pt duplex, zona Dora, Pret 200.000E, telefon 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde casa cu teren zona Plevnei, 900mp teren, f de 14ml, bun pt investitie, zona de hale, birouri, Pret 260.000E, telefon 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde teren cu casa, utilitati, f de 14ml 946mp, zona Plevnei, Pret 265.000E, telefon 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 CASA OROS vinde casa locuibila, zona Campina, 705mp teren, f de 20ml, bun pt sediu de firma sau depozit, Pret 250.000E, telefon 481516, 0746 108488; 0751278602, 0749 033424 CASA OROS vinde casa in constructie cu teren 500mp pe doua nivele. P-camera de zi, living, bucatarie, baie, M-3 dormitoare, smifinisate, 155mp utili. Pret 85.000E, telefon 481516; 0742097473;0745354335; 0749033424 FLORESTI Atlantic-vand vila noua finalizata P+E, in Gilau la drumul spre Somesul Rece, 205 mp construiti, teren 400 mp, singur in curte, superfinisata, garaj. Pret 130000 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-vand vila P+E, zona Unitatilor Militare, 190 mp construiti, teren 300 mp, singur in curte, superfinisata, garaj, pivnita, finalizare in decembrie 2007. Pret 140000 euro negociabil. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Atlantic-vand casa 3 camere, la soseaua nationala, in centrul Florestiului, 150mp utili, teren 400mp, front la 2 strazi. Pret 180000 euro negociabil. Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 Doresti sa locuiesti la casa si ai bani de un apartament?! Grup de Lux vinde case P+E, 15 min. de oras, mijloc de transport in comun, complex comercial, 104mp, teren 350 mp, finisate complet, 90.000 Euro. Tel. 0731-066105 Doresti sa locuiesti la casa si ai bani de un apartament?! Grup de Lux vinde case P+E, 15 min. de oras, mijloc transport in comun, complex comercial, 151 mp, teren 420 mp, finisate complet, 130.000 Euro (cu TVA inclus). Tel. 0731066105 Grup de Lux vinde case noi in Floresti, proiect nou inceput in 2007 cu finalizare in 2008, D+P+E, suprafata 161 mp, teren 280 mp, finisate complet, case construite la standard calitativ ridicat, 130.000 Euro pentru casa finisata complet, plata in transe. Tel. 45.00.00, 0731-066105 DAMBUL ROTUND CASA OROS vinde vila tip duplex, zona Coposu, semifinisata, 138mp utili, Pret 1.250E/mp, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 0748196825 CASA OROS vinde casa demolabila la strada asfaltata, 500mp teren, Pret 90.000E, telefon 481 516; 0751278601; 0749 033 424; 074819682 EUROPA Atlantic-OCAZIE UNICA SI SPECIALA-vand vila-duplex, noua finalizata, intabulata, D+P+E, 150 mp utili, curte 100mp, superfinisata, garaj, pivnita, mobilata, utilata. Pret 185000 euro.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2

TERENURI CENTRU Atlantic-OFERTA SPECIALA-vand teren ULTRACENTRAL, 540 mp, str. Horea, 20 ml front, utilitati, ideal constructie bloc. Pret 550 euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 ZORILOR CASA OROS vinde 16.000mp cu toate utilitatile, CF, PUD, PUZ, CU, P+8, f de 400ml, in Zorilor.

Pret neg, telefon 481516, 0744516942; 0746216942; 0749033424 CASA OROS vinde teren 300mp, zona Pasteur, cu proiect si autorizatie de constructie, P+2E+M, f de 24ml, Pret 200.000E, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 CASA OROS vinde teren de 424 mp, f de 20ml, zona C.Porumbescu. Pret 700e/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746 110677; 0749 033 424 CASA OROS vinde teren zona Observatorului, 600mp, f de 25ml, utilitati. Pret 300e/mp , telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 CASA OROS vinde teren 700mp, zona T.Arghezi, intravilan, utilitati aproape, Pret 115E/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 GRIGORESCU Grup de Lux vinde teren pe str. Donath, suprafata de 5000 mp, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 250 eu/mp. Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde teren pe str. Traian Vuia, suprafata de 7700 mp, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 150 eu/mp.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde proiect autorizat pentru bloc cu 12 apartamente, pret 85.000 euro.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde parcele de teren in Valea Fanatelor in suprafate de 600 mp, curent electric, extras C.F, pret 20 eu/mp.

Informatii la tel. 45.00.00 sau 073066.101 MARASTI CASA OROS vinde 9 Ha teren in P-ta Marasti, f de 500ml, toate utilitatile. Pret neg, telefon 481516, 0744516942; 0746216942; 0749033424 CASA OROS vinde teren cu casa locuibila, toate utilitatile, teren 1.180mp, f de 22ml, zona de

duplexuri, bun pt investitie, Pret 250.000E, telefon 481516, 0746108488; 0751278602, 0749033424 MANASTUR CASA OROS vinde teren intravilan cu destinatie constructii, zona Kaufland, 1018mp, CF, f de 11.5ml, Pret 250E/mp, telefon 481 516; 0743269566; 0746110677; 0749 033 424 CAMPULUI EXCLUSIVITATE !!!Abaris Group vinde teren pe str.

CamPului, 9700mp, front 90ml, curent, la 80 m de celelalte utilitati, pret 130Eur /mp, neg. tel.

0730.299.977 Grup de Lux vinde teren, in suprafata de 1.180 mp, zona Campului, extras C.F, toate utilitatile pe teren, pret 250 eu/mp.

Informatii la tel. 45.00.00 sau 073066.101 BUNA ZIUA Grup de Lux vinde teren pe Buna Ziua, suprafata de 12.000 mp, front de 52 ml, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 270 eu/mp.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 ZONA CUG Abaris Group vinde teren in zona CUG (soseaua de centura CUG-Apahida) 5800mp, front 20ml, 43Eur /mp,neg., tel.

0730.299.977.

Abaris Group vinde teren in zona CUG (soseaua de centura CUG-Apahida) 2900mp, front 30ml, 53Eur /mp, neg., tel.

0730.299.977.

BULEVARDUL MUNCII Grup de Lux vinde teren zona b-dul Muncii, suprafata de 7 ha, cu front de centura, extras C.F, intravilan, utilitati, pret 50 eu/mp.

Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 Grup de Lux vinde teren zona b-dul Muncii, suprafata de 1000 3000 mp, extras C.F, utilitati, pret 40 eu/mp. Informatii la tel.: 45.00.00 sau 073-066.101 DAMBUL ROTUND Atlantic-vand teren intravilan 1000 mp, zona Popesti, 20 ml front, apa, gaz, curent la limita terenului. Pret 25 euro/mp.Tel/fax: 595306, 0745 668 906, 0720 600 826, Piaþa Mihai Viteazu 37 /2 LOMB Grup de Lux vinde parcele de teren cu suprafate de 660 mp, in zona Lombului, extras C.F, utilitati in zona, pret 25 eu/mp.

Informatii la tel. 45.00.00 sau 073066.101

36

ftr.ro

MICA PUBLICITATE Renault Ocazii

Auto

CALEA TURZII 184A, TEL. 0748 88 66 00

Logan -an fabr 2005, motor 1,4 MPI, benzina, 49000 km, Dotari: radiocasetofon, aer conditionat, geamuri+oglinzi electrice, inchidere centralizata, servo directie, scaun sofer reglabil pe inaltime; Pret 6850 Euro

Safrane - an fabr. 1993, motor 3,0 V6 benzina, 237000 km; Dotari: radiocd, proiectoare de ceata, incalzire in scaune, climatronic, ABS, geamuri+oglinzi electrice, computer de bord, pilot automat; Pret 5100 Euro

Mondeo - an fabr 1996, motor 2,0, benzina, 167500 km, Dotari: servo directie, radiocasetofon, aer conditionat, dublu airbag, Pret 5100 Euro

Micra - an fabr 2007, motor 1,2 80 cp, benzina, 1500 km, Dotari: radio cd, comenzi radio pe volan, climatronic, geamuri + oglinzi electrice, proiectoare de ceata, computer de bord, cheie inteligenta, senzori de ploaie etc; Pret 11000 Euro

Infinity -an fabr 2006, motor 4,5 V 8 benzina, 2300 km Dotari: dublu climatronic, tapiserie din piele, scaune cu reglaj electric + memorie, volan reglabil, faruri bixenon, radio casetofon+cd mp3+dvd, tractiune integrala, scirocol, spalator faruri Pret 66000 Euro

C200 -an fabr 2005, motor 2,0 DCI, 6000 km; Dotari: climatronic, radio cd, servo directie, geamuri electrice, oglinzi electrice ; Pret 27000 Euro

VITO - an fabr. 2005, motor 2,2DCI, 68000 km; Dotari: geamuri electrice, inchidere centralizata , servo directie, radiocd; nerulat in tara; Pret 13000 Euro + taxa prima inmatriculare

Compexit AutoRulate

CALEA TURZII NR. 223, TELEFON VANZARI: 0264-406.651, www.autorulate.ro SEAT ALTEA SEAT TOLEDO SEAT IBIZA SEAT ALTEA SEAT LEON SKODA OCTAVIA RS

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

1.6 BENZINA,105 CP, 2005, 43000 KM 1.6 BENZINA, 105 CP, 2004, 112.000 KM 1.2 BENZINA, 64 CP, 2005, 45.000 KM 1.6 BENZINA, 105 CP, 2006, 50.000 KM 2.0 MOTORINA, 140 CP, 2006, 50.000 KM 2.0 MOTORINA, 170 CP, 2006, 33.000 KM,

12600 EURO 9800 EURO 8600 EURO 12.500 EURO 14500 EURO CESIUNE LEASING: AVANS 8500 EURO SI 36 RATE A CATE 433 EURO +VALOARE REZIDUALA 2471 EURO SKODA OCTAVIA 1.9 TDI, MOTORINA, 90 CP, 2006, 90.000 KM 12.200 EURO SKODA OCTAVIA COMBI 1.9 MOTORINA, 90 CP, 2005, 120.000 KM 11.300 EURO SW PASSAT 1.9 MOTORINA, 130 CP, 2003, 150.000 KM 10756 EURO+TVA

Clio - an fabr 2004, motor 1,5 DCI, motorina,123000 km; Dotari: radiocasetofon, geamuri electrice, oglinzi electrice, aer conditionat, servo directie, volan reglabil; Pret 7150 Euro

Megane - an fabr 2004, motor 1,5 DCI, motorina, 166000 km, Dotari: radio cd, climatronic, 6xairbag, directie asistata, geamuri+oglinzi electrice, volan reglabil, proiectoare de ceata, ABS+EBD; Pret 8150 Euro

SPORT

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

37

Andone ºi Mulþescu, dinamoviºtii care încadreazã clasamentul Ligii I OVIDIU BLAG

blag@ftr.ro

EMIL MOLDOVAN

moldovan@ftr.ro

Cifrele lui Andone: 13 victorii, 4 egaluri Cifrele lui Mulþescu: 1 victorie, 4 egaluri, 2 înfrîngeri

CÎINI DE CLUJ

I-a ieºit lui Ando mutarea de azi-varã la Cluj. Probabil mai bine decît se aºtepta chiar el. Aproape de demitere dupã o serie de rezultate slabe în campionat ºi eliminarea din Cupa UEFA, „Fãlcosul” a resuscitat motorul feroviar, reuºind sã se distanþeze mult în faþa plutonului. Pentru prima datã în cariera sa de antrenor, Andone a reuºit sã termine un tur de campionat neînvins. Iar dupã cum aratã echipa CFR-ului, fostul dinamovist ar putea sã-ºi depãºeascã toate performanþele obþinute pînã acum.

Cum vedeþi meciul, acum dupã ce aþi urmãrit ºi caseta partidei?

A fost chiar un derby, în toatã puterea cuvîntului. Îl joc pentru prima datã, este mare lucru sã-l avem la Cluj, unde sînt doar douã echipe, nu ca în capitalã.

Partida a fost foarte bunã, echilibratã doar în prima p a r t e .

Universitatea a jucat în primele 45 de minute peste aºteptãrile tuturor ºi chiar peste aºteptãrile mele.

Dar în repriza a doua scorul putea fi mai mare pentru noi dacã nu exista prestaþia excepþionalã a portarului Moldovan.

MASS-MEDIA E DE VINÃ Atmosfera din tribune cum vi s-a pãrut?

Nu-mi place cã s-a vãzut multã urã între suporteri, mai ales înaintea meciului. Dar în timpul partidei s-au comportat destul de bine ºi în afarã de cîteva torþe ºi ceva scaune rupte nu au fost evenimente negative. Mass-media a exagerat cã vor veni cu torþe ºi cã vor fi bãtãi.

V-aþi speriat la un moment dat cã aþi putea pierde partida? Într-adevãr, în prima reprizã am avut ceva emoþii. S-a vãzut cã ne-au studiat atent ºi cã Gigi Mulþescu a pus foarte bine echipa în teren. Atacantul Dorin Goga a jucat extrem de inteligent prin demarcãrile prin spatele mijlocaºilor laterali ºi ne-a pus multe probleme. Dar dupã pauzã am jucat mai bine ºi scorul final a fost unul corect.

Ce a reuºit Ando ºi n-a reuºit Mulþescu: sã batã echipele mai slab cotate Ce a reuºit Mulþescu ºi n-a reuºit Ando: sã batã Steaua

Mulþescu a venit în etapa XI-a la Cluj ºi a preluat echipa cînd era pe ultimul loc. „U” a rãmas tot acolo, dar a reuºit prima victorie ºi nu cu oriºicine, ci cu Steaua. Mulþescu s-a plîns de mai multe ori cã a gãsit echipa nepregãtitã pentru Liga I. Totuºi, nici el nu a confirmat, imediat dupã meciul cu Steaua pierzînd la Buzãu.

Antrenorul spune cã mai are nevoie de timp pentru a redresa echipa. Semnele bune: jocul bun din prima reprizã cu CFR ºi unele mutãri inspirate, integrarea rapidã a fundaºilor Astorga ºi Bilica ºi gãselniþa cu Park fundaº stînga.

Cum analizaþi partida cu CFR, acum, la rece?

Au fost cîteva momente psihologice ale meciului. Am reuºit sã-i surprindem printr-o aºezare curajoasã 4-3-3. Iar dacã noi înscriam în finalul primei reprize, cînd am reuºit sã ducem multe mingi în careu, în a doua închideam jocul ºi-i prindeam pe contraatac.

Deznodãmîntul putea fi altul dacã îl schimbam la timp pe Park.

Suferã echipa la capitolul motivaþie? În meciurile mari, nu. Cu Steaua s-au comportat foarte bine.

Aþi fost nedreptãþiþi de arbitru, cum a spus Iuliu Mureºan?

Teo Crãciunescu este un arbitru care enerveazã pe toatã lumea. Fluierã lucruri pe care nu le înþelegi.

Mie îmi place sã îl am, dar în deplasare. Cert este cã n-a fost fault la golul anulat ºi nici la cel al lui Fabbiani, dupã cum s-a vehiculat.

NU-L BAGÃ ÎN SEAMÃ PE BECALI E normal sã aibã Becali douã echipe în campionat?

Din cîte ºtiu eu, nu este oficial. Dar dupã declaraþiile acelea, trebuie sã se ia mãsuri. Eu nu mai înþeleg nimic din ceea ce spune Gigi ºi de aceea nu-l mai bag în seamã. El declarã ceva ºi dup-aia zice „am glumit”. Cea mai comicã a fost declaraþia cã noi am dat bani la Buzãu. Noi ne premiem jucãtorii noºtri ºi atît. În rest, ne intereseazã doar suporterii.

Pentru ei jucãm.

Am atacat în continuare în repriza a doua, dar ne-am descoperit.

Cine a fost de vinã la goluri?

La primul, doar Fabbiani, care este o forþã a naturii. I-a împins, i-a doborît pe cei doi fundaºi ai noºtri ºi a marcat fãrã probleme. Se putea da acolo ºi fault.

La al doilea gol, a fost un alt moment psihologic. Park era accidentat, iar jucãtorii trebuiau sã fie mai ºmecheri sau mai profesioniºti. Eu am observat foarte bine faza: Park cedeazã în duelul cu Semedo, duel cîºtigat pînã atunci clar de jucãtorul nostru ºi astfel atacantul CFR-ului scapã singur în atac ºi paseazã decisiv.

I-am bãtut din punct de vedere fotbalistic, nu din întîmplare. La fel ºi cu feroviarii, am fost peste ei în multe momente în timpul partidei.

Am ratat ocazii imense, douã prin Coman ºi una prin Ghindaru.

Echipa pãrea cam peticitã..

Numai noi ºtim cum am reuºit sã încropim primul 11. Stoperii brazilieni erau în urmã cu pregãtirea ºi nici nu mai jucaserã împreunã.

Acest meci mi-a dat însã speranþe. Ne vom concentra sã luãm cît mai multe puncte din urmãtoarele douã etape. ªase ar fi perfect, dar ºi patru ar fi bine.

ftr.ro

38

nu începe ºi nu se terminã cu fotz Lumea balul. Ne-am dat seama încã o datã despre acest lucru în ziua meciului CFR-U, cînd am vizitat cartierul Gruia. Ce am gãsit poate fi definit drept o asociere ciudatã: pe de o parte Marele Stadion, ctitorie capitalistã despre care unii cred cã e centrul Universului, iar pe de alta locuitorii din preajmã, rupþi de acest tip de realitate, care o duc bine-mersi, ca pe vremea lui Ceauºescu. Nici în restul oraºului lumea n-a vibrat mai mult, ºi-a vãzut de treabã spre dezamãgirea miticilor, care n-au putut da pe televizor sînge. Poate altãdatã.

HORAÞIU DAMIAN

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

PARALELI Chiar dacã locuiesc lîngã stadion, oamenii din Gruia nu au devenit suporteri peste noapte

VECINII LUI PASZKANY

damian@ftr.ro

CU CFR-UL ÎN BÃTÃTURÃ. Dimineaþã frumoasã de iarnã, aºa cum se cuvine sã fie de Ziua Naþionalã, dar nu de mulþi ani, din cauza încãlzirii globale.

Chioºcul de bilete de la colþ cu strada Maºiniºtilor face fericit un spectator singuratic în cãutare de bilet. Nici vorbã de coada la bilete pe care o prevedeau mulþi. Cît despre locuitorii cartierului, ca sã parafrazãm un titlu de film iugoslav, am întîlnit ºi vecini fericiþi. Oameni pentru care apropierea de stadion pare o binefacere. Bunãoarã, domnul Ludovic Nemeº: „Mai aud ºi eu, cînd trec pe stradã, muzicã de la stadion.

Suporterii mai strigã, se mai bucurã ºi ei, sãracii. Pe mine nu mã deranjeazã, cã locuiesc în spate. ªi nici nu aud bine”. Cei care locuiesc mai la stradã ºi aud mai bine sînt ºi ei fericiþi. „De ce sã ne supere suporterii? N-or fãcut scandal. Ne mai învioreazã ºi pe

REPORTAJ

noi muzica”, spune doamna Otilia Tóth. Instalaþia de nocturnã? „E foarte frumoasã, avem ºi noi luminã”. În concluzie? „ªi noi ne bucurãm, dacã ºi alþii se bucurã”.

BUCURIA ARE PERECHE. Ea, perechea (sau mai precis el) se numeºte Péter Tóth, este soþul doamnei Otilia ºi fotbalist între 1954 ºi 1959 la Spartak Cluj, echipa întreprinderii comunale de transport.

Cum era pe atunci? „Suporterii erau mai culþi, mergeau la meciuri de dragul jocului, nu pentru bãtãi, cum fac bucureºtenii ºi ceilalþi. Iar arbitrii nu luau bani pe atunci. Noi, ca jucãtori, nu primeam bani, mai mîncam un grãtar ºi beam o bere, la victorie” spune dînsul. Acum nu mai merge la meciuri, pentru cã îl enerveazã arbitrajul. „Mã uit la tele-

Toth Peter - fost fotbalist

Arpad Konrad - liber schimbist

vizor, aici în camerã, aºa cã ãºtia de la CFR nu ºtiu cã þin cu ei”, încheie domnul Toth.

HARGHITEAN RECALCITRANT. Coborîm pe o stradã paralelã cu stadionul. Încercãm sã abordãm un domn care încarcã oarece bunuri în portbagaj. Cînd aflã cã sîntem ziariºti ne trimite, cu blîndeþe, la plimbare. Nu-l intereseazã miza derbyului. Vrea sã ne vadã plecaþi. „Trebuia sã-þi dai seama, are maºinã cu numãr de Harghita”, îmi spune colegul fotoreporter. Ei, ºi ce, îmi zic. Nasc ºi la Harghita oameni. Cã doar nu lam surprins pe respectivul în timp ce ne fura Ardealul ºi-l îndesa în portbagaj, nu?

GEAMURILE MI LE-AU SPART ROSALUL, NU UL-

TRAªII. „Nu îmi convine cã se fac scandaluri în fiecare noapte.

Au fost ºi pe la patru dimineaþa, coborau strada ºi þipau „Hai CFR!”. ªi meciul se terminase deja de cinci ore!” spune domnul Dinu Ungureanu, care are nefericirea de a se învecina cu stadionul. Altfel, suporterii nu fac probleme. Nu vopsesc porcoºenii pe pereþi. V-au spart geamuri? „Nu, geamurile mi le-a spart ROSAL-ul, cînd a împrãºtiat nisip”. Ne întrebãm de unde acest val subit de ostilitate la adresa CFR-ului, dupã fericiþii dinainte. „Eu sînt „U”-ist. Dintotdeauna am þinut cu „U”! Un suporter al Universitãþii în inima cartierului CFR, iatã ceva interesant. Întrebãm dacã e greu de trãit în bîrlogul CFR-ului? „Da’ de unde!” vine, mîndru, rãspunsul.

ALTE ªI ALTE NEMULÞUMIRI. Pe doamna Cornelia Rebreanu o încîntã suporterii, „cã un pic de animaþie nu stricã”. În schimb, utilajele care trec pe stradã au boalã pe bordura domniei sale. Camioanele care lucreazã la stadion au distrus-o, iar „domnul ªef Paszkany” n-a mai reparat-o. „Acu’ trei sãptãmîni, un camion a dãrîmat stîlpul de înaltã tensiune.

Ne aºteptãm în fiecare zi sã ne trezim cã ne intrã unul dintr-astea în casã. Am sunat la 112, la 830, sã semnalez. Am vrut sã mã duc ºi la dl. Boc, dar era ocupat”, relateazã doamna Rebreanu.

SENS INTERZIS. Familia Csifó reprezintã întruchiparea normalitãþii în legãturã cu fotbalul. Cã suporterii mai fac

scandal, treacã meargã, cã s-au întors de la Bistriþa la trei noaptea urlînd, hai cã se mai obiºnuieºte omul. Nici gunoaiele care acoperã strada dupã fiecare meci nu-s aºa de grave, deoarece cam dispar. Alta e problema. Clanul Csifó locuieºte chiar în buza stadionului, ºi, de fiecare datã cînd pleacã de-acasã, trebuie sã privescã în sus, spre mãreþul edificiu. De întors, nu ºtiu cînd se vor întoarce acasã, mai ales în zilele de meci, pentru cã poliþia blocheazã circulaþia pe stradã ºi nu permite decît accesul riveranilor. „Dacã n-am buletinul la mine, nu-mi dã voie sã merg acasã”, se plînge doamna Csifó. Soþul o aprobã întru totul. Însã asta nu mã impresioneazã, pentru cã, din experienþa de pînã acum, nici un riveran nu e indiferent la atracþia „rapidiºtilor” clujeni. De aceea îl provoc pe domnul Csifó la o discuþie microbisticã. Dar acesta mi-o taie scurt: „nu mã duc la meci. Nu mã intereseazã”.

d-na Ana Csifo - „Dacã n-am buletinul la mine, nu-mi dã voie acasã”

Cornelia Rebreanu - femeia fãrã bordurã la stradã

REPORTAJ

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

ftr.ro

39

CU FOTBALUL Pentru a vedea cel mai imporz tant meci al Clujului „altfel” am ales o locaþie cel puþin ciudatã. Blocul

BLOCUL CU VEDERE LA IARBÃ

de nefamiliºti, cum este el cunoscut, din imediata vecinãtate a arenei feroviare. De fapt, acum, acesta este un bloc de mini-garsoniere în care trãieºte cine poate.

SORIN RºNOVEANU rasnoveanu@ftr.ro

„E DESCHIS”. La intrare ne-a întîmpinat un individ neras, înalt, cam beat, care ºi-a aruncat cu un gest de lehamite þigara chiar în hol. „Ce meci?

Cine joacã? Dã-i în mã-sa cu fotbalul lor!” ªi a plecat tîrîindu-ºi cizmele de cauciuc. Mai sus, am bãtut rînd pe rînd la uºi la care n-a rãspuns nimeni. Un cuplu tînãr, încãrcat cu bagaje, ne-a refuzat categoric cu toate cã: „De la noi se vede perfect”, a spus ea cu glas piþigãiat în timp ce privirea tãioasã a soþului, sau ce i-o fi fost, i-a oprit restul vorbelor în gît. „Nu, nu vã permit sã faceþi poze de la mine! Nici sã vedem meciul împreunã.

Mergeþi pe stadion!”. ªi cînd credeam cã norocul ne-a pãrãsit definitiv, de dupã o ultimã uºã, am auzit un TV cu sonorul tãriºor ºi o voce explicativã: „Vai tu, Emilia, ce dur zoacã... Ceahlãul!”. Am bãtut ºi ni s-a rãspuns imediat: „E deschis!”. În cocheta garsonierã, contrast incredibil între starea ponositã a blocului ºi cei cîþiva metri pãtraþi ai locuinþei, tanti Georgiana ºi tanti Emilia stãteau la televizor ºi urmãreau Ceahlaul – „U” Craiova.

NOUÃ NE PLACE FOTBALUL. Discuþia s-a aprins repede cînd le-am întrebat de ce nu se uitã la o telenovelã. „Nouã ne place fotbalul, poate de ce avem stadionul atît de aproape!”, zice rîzînd tanti Georgiana. „Iar pe mine ea m-a învãþat sã mã uit la meci!” aratã cu degetul spre prietena sa tanti Emilia. ªi cum cele douã doamne sînt simpatice ºi bucuroase de companie, rãmînem înþeleºi sã ne uitãm la marele meci dintre concitadine. „Da’ sã ºtiþi cã de la mine nu se vede o poartã... Însã avem lîngã, balconul de unde se vede cît de cît. Oricum avem TV-ul aici ºi dacã-i ceva... Noi de altfel închidem geamul, dar tot se aude atmosfera de pe stadion.”, ne mai explicã gazda noastrã.

Din pãcate, noua tribunã preconizat a fi construitã în zona vechii cabane de lemn, s-ar putea sã le reducã definitiv panorama cãtre stadion. Însã microbisPUBLICITATE

Care-i treaba cu cãminul

Adrian Criºan are 19 ani, e student în anul doi la Facultatea de MatematicãInformaticã a UBB, stã împreunã cu un coleg de ºcoalã în camerã ºi se recomandã ca fiind mare suporter CFR. La derby-ul cu U Cluj ºi-a chemat încã cinci prieteni sã se uite la meci. De la fereastra lor din termopan, aflatã la etajul doi

tele nu sînt îngrijorate: „Avem televizor ºi ne-om uita la el. Oricum numai vara sau la antrenamente mai aruncam cîte o privire”.

DA CE, AI NOªTRI NU SÎNT BUNI? Am ajuns destul de greu, la ora meciului, înapoi la tanti Georgiana.

Cordoanele de jandarmi, poliþie sau organizatori au fost foarte greu de convins

al clãdirii, stadionul se vede ca-n palmã, mai bine decît din tribune. Beau bere ºi ascultã comentariul de la transmisia televizatã. Se simte o atmosferã de sãrbãtoare în mica lor încãpere suprapopulatã. Alþi doi studenþi la Geografia Mediului, tot la UBB, privesc meciul de pe balconul de la capãtul holului de pe

cã nu aveam tangenþã cu evenimentul din incinta stadionului, ci eram într-un fel oaspeþi ai unor oameni care n-au nici o vinã cã au casele în preajma stadionului ceferist. Sucuri, cafele, fursecuri ºi o atmosferã caldã ºi îmbietoare. Geamul, chiar închis, nu putea opri scandãrile dure ale galeriei „u”-iste. „Vedeþi, asta nu-mi place mie la stadion! Înjurãturile astea fãrã nici un rost.

palier. ªi ei recunosc cã poziþia cãminului în proximitatea stadionului i-a fãcut sã se mute aici. Despre relaþia cu vecinii spun cã nu e prea bunã, blocul fiind în general locuit de muncitori, intoleranþi cu viaþa de cãmin studenþesc, pe care ei încearcã sã o aducã în blocul de nefamiliºti.

De o orã ºi jumãtate se înjurã non-stop!” spune cu nãduf tanti Georgiana. Iar limbajul galeriei îi confirma spusele.

Dealtfel, atît tanti Georgiana cît ºi tanti Emilia ne-au spus cã sînt mai mult cu „U” decît cu CFR. „Indiferent de rezultat, e ruºine cã nu þinem cu amîndouã cã-s a noastre echipele astea! Totuºi eu sînt cu „U” de cînd trãia bãrbatu-miu cã el era mare suporter”, îºi explicã gazda

noastrã simþãmintele faþã de fotbal.

Ambele doamne recunosc cã nu prea-i ºtiu pe jucãtori, mai ales ai CFR-ului care-s strãini toþi ºi nici pe-ai lui „U”, care azi-mîine, sînt ºi ei mai mulþi strãini decît români. ªi dupã minute bune de liniºte, tanti Emilia concluzioneazã retoric, întrebîndu-se cu voce tare: „Oare ai noºtri n-or mai fi buni sau îs toþi plecaþi afarã?”

ftr.ro

40 ZIC ºI EU

DE OVIDIU DEBLAG

blag@ftr.ro

CRÃCIUNESCU ÎN POST Ce mai supãrare pe unii, care vedeau în galeria celor de la Universitatea duºmanii poporului. Ziua începuse „bine”, cu un ultras care aruncase benzinã în curtea barului celor de la CFR, dar se încheiase „prost”, pentru cã nu am putut numãra morþii ºi rãniþii. Ce sã-i faci, se mai întîmplã sã ai ºi zile din acestea, mai nereuºite.

Televiziunile n-au avut „subiecte”, deci au trebuit sã arate doar golurile lui Fabbiani ºi Tricã.

Postul care a transmis meciul, Kanal D, a intrat ºi el în jocul tîmpit: în loc de un intro al partidei, ne-a arãtat dizertaþia de doi lei a lui Ion Crãciunescu. Acesta se rãzboia în direct, cu douã minute înainte de startul meciului, cu cei din Federaþia Românã de Fotbal, vorbind de firme de catering ºi alte caterinci. Bãiatul ãla de-i cãsãtorit cu Monica Iagãr ºi cam atît, îi þinea isonul, aºa cã nici echipele de start nu le-am putut afla. Noroc cu meciul în sine, nu ºi cu comentariul, desigur.

Cei care s-au speriat de posibilele scandaluri din tribune ºi au rãmas acasã, au pierdut.

Dar ce sã-i faci, jocul greºeala aºteaptã.

SPORT

BYE BYE, MIºA

Fostul antrenor spune cã ºefii de la Mobitelco au schimbat obiectivul fãrã sã se consulte cu el La început lumea îl privea cu scepticism. Mai apoi l-a adopz tat, pentru cã avea carismã. În timp spectatorii ºi presa au fost cucerite ºi de profesionalismul sãu. Acesta a fost traseul parcurs în trei ani ºi jumãtate de Miodrag Perisici, un antrenor stimat aici, în Cluj. Acum el e istorie, pentru cã baschetul clujean avea nevoie de un ºoc. Sîrbul ºi-a depus demisia, dînd dovadã, pînã în ultima clipã, cã are verticalitate.

OVIDIU BLAG

blag@ftr.ro

Miºa, de ce ai plecat de la echipã?

Au fost douã, trei motive.

De obicei un antrenor dupã douã sezoane zice „it’s enough” (este destul - n.r.). Pentru mine ar fi fost al patrulea la Cluj. Dar oamenii de aici se pare cã au vrut ceva nou.

Practic, de ce s-a stricat relaþia cu conducãtorii?

La semnarea contractului am avut douã obiective, doar interne, fãrã legãturã cu cupele europene. Era vorba numai de participarea în Europa plus construirea unei imagini bune pentru echipã. Apoi s-a schimbat peste noapte obiectivul.

Ce noapte a fost asta?

PUBLICITATE

NR 54 z 6 DECEMBRIE 2007

Dupã ce am jucat bine în Grecia, s-a vrut calificarea ºi mai mult, lucrul acesta a devenit un obiectiv. Pe care nu l-am putut îndeplini. Oricum, pe mine meciurile m-au mulþumit.

Totuºi, ce greºeli ai fãcut?

Toatã lumea greºeºte, poate ºi eu. Trebuia totuºi ca oamenii care conduc clubul sã se uite mai bine cine este PAOK ºi ce buget au ºi sã nu schimbe obiectivele fãrã sã se gîndeascã.

Ai fost dat afarã sau ai vrut tu sã pleci?

Am vrut sã plec, la echipã trebuia un ºoc. Dar vreau sã le mulþumesc suporterilor pentru cã au fost extraordinari ºi întotdeauna m-am simþit bine la Cluj

«

Miºa va fi bine reprimit dacã vrea sã se întoarcã vreodatã la Cluj. Eu personal îl regret ºi îl respect pentru munca pe care a depus-o aici. Va fi foarte greu de înlocuit.

Marius Nicoarã, preºedintele Consiliului Judeþean Cluj