Saptamana Someseana Editia de Satu Mare

4

ofiþeri IJP, cercetaþi dupã un accident

pagina Controverse

6

PUBLICITATE

paginaCinci

pagina Crin Antonescu,

13

în proiectul drumului expres ediþie de Satu Mare

mirat cã Stolojan ºi Stoica nu candideazã

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ

NR 2 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE 16 pagini SE DISTRIBUIE GRATUIT / TIRAJ 10.000 DE EXEMPLARE

Ora de istorie

Cu toþii credeam cã Partidul Comunist Român a murit.

Ne-am înºelat amarnic cãci, pe patul de moarte, cu ultimele puteri, într-o horcãialã surdã, PCR ºi-a nãscut urmaºii, ca sã nu-i moarã specia. Primul venit pe lume a fost FSN-ul. Nãscut înainte termen, în grabã mare, acesta s-a stins repede, dar nu înainte de a naºte un pui ºi el, în ultimul ceas: PDSR-ul.

Ovidiu Silaghi candideazã la Senat 3

Nãscut bãtrân ºi oleacã rãblãgit, dupã ce l-a adoptat pe micuþul PS, înþeleptul PDSR s-a vãzut brusc înlocuit de mai tânãrul PSD. Asemeni geniilor – mintos, dar cu multe hibe – PSD a fost un copil nesãbuit, sturlubatic, trãinduºi tinereþea precum fiul risipitor ºi fãcând prea multe mãgãrii în comparaþie cu fapte bune, astfel încât atunci când a ajuns la maturitate, paradoxal, el a devenit mult mai micuþ decât fusese la naºtere.

Au început lucrãrile la Parcul balnear

Daniela Corbu

pagina

pagina

14

Dupã ce ºi-a jucat la ruletã mai toatã moºtenirea pierzând tronul tatãlui, ce-i revenise de drept – încearcã acum, din rãsputeri, sã-ºi facã drum spre palatul ocupat de PD - mezinul familiei, care, mic dar viclean, a fãcut precum bulgãrele de zãpadã atunci când o ia la vale. Ai crede cã se prãvãleºte dar, când colo, trecând ca tãvãlugul peste tot, el de fapt creºte devenind imens, dar fãrã substanþã. O cãldurã mai mare ºi s-a terminat cu el!

Dar pânã sã vinã canicula sã-l topeascã, ultimul nãscut al Partidului Comunist s-a transformat într-un fel de balaur cu douã capete, luându-i alãturi pe liberalii renegaþi, plecaþi din bãtrînul ºi istoricul PNL înainte de a se trezi marele Brãtianu sã-i vânture el... Puþin Labil - ca orice copil mic - la început putea vorbi doar cu ajutorul unui Dactilofon. De cum a crescut un pic, precum un Dactilopter (specie de peºte) versat, ca unul ce se trage din Lacertilieni (ordin de reptile din care fac parte cameleonii), PD-L ºi-a trimis toate domniþele bãlãiore de prin împãrãþie sã producã politicieni de profesie cu idei vandabile...la preþ bun.

Pentru cã, acest Prâslea cel voinic, mezinul Împãratului Roº’, nu este precum cel din poveste - harnic, cinstit ºi cuminte. El este mai hapsân, mai lacom ºi mai parºiv decât însuºi împãratul al cãrui sânge îi curge în vene. Ca un Druid Lacom, el vrea sã strîngã toate merele de aur ºi sã le punã în coºul sãu portocaliu. Apoi, dupã ce le va fi transformat în portocale mecanice ºi le va fi împrãºtiat în toatã împãrãþia Tatãlui, pentru a naºte, la rândul lor, alte Portocale Drogate de beþia puterii, va încerca sã stoarcã zeama din noi, muritorii de rând, pentru a hrãni Marea Portocalã, cã doar copiii sãi de trupã, micuþele portocalele, au sânge roº-albastru - dar nu de Voroneþ, ci cu grave accente de smoalã.

Pentru a-ºi atinge scopul, Portocala Democrat-Liberalã va încerca sã vã sensibilizeze, sã vã facã sã plângeþi de mila ei, spunînd cã nu este decât un biet bastard, cãruia i se refuzã moºtenirea darvinistã, adicã rezultatul selecþiei naturale pe care, cu atât talent, pretinde cã îl întruchipeazã. În realitate, ea nu este decât o Portocalã Dadaisto-Lamentabilã, cel mai periculos urmaº al PCR, care, cultivând ilogicul ºi arbitrarul iraþional, încearcã sã nege ºi sã rãstoarne valorile existente.

Viceprimarul Vasile Pop susþine redeschiderea Bãilor Bixadului pagina 7

Mandinga ºi-a lansat cu fast noul album pagina 16

Andreica Florinel, primar în Cruciºor: «Pentru a enumera lucrurile pe care le-am realizat în comunã în aceastã perioadã mi-ar trebui mai multe pagini de ziar» pagina 5

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

LOCAL

Cenaclul «Preludii», la ceas de mare sãrbãtoare Cãminul Cultural din Odoreu a gãzduit sãptãmîna trecutã un specta- brilor cenaclului, precum ºi col deosebit dedicat împlinirii a 30 de ani de la înfiinþarea Cenaclului poezii semnate de ei. „Nu pot uita frenezia cu care „Preludii“ Odoreu. La final a avut loc un moment-surprizã: trecerea pregãteam tot soiul de maniorganizaþiei PD-L din Odoreu la PNL. festãri, Cenaclul devenise, fãrã sã între care unii chiar au susþinut ne dãm seama, casa noastrã cea «Sub semnul un spectacol. „Dupã 30 de ani, sã adevãratã, pãmîntul unde pufabulos spunem doar atît: cã, înainte de o team planta bucuriile sufletului al întemeierii» „Primul lucru care îmi vine în asociaþie culturalã, Cenaclul nostru“, mãrturiseºte Felician minte atunci cînd îmi amintesc «Preludii» a fost pragul luminos Pop. „Nu cred cã sînt prea multe de zilele acelea solare în care am al destinului multora dintre noi înfiinþat Cenaclul «Preludii» din ºi cã, între puþinele amintiri spo- aºezãrile din România, unde Odoreu este o nemãrginitã bucu- ritoare, cele legate de anii de la peste 1.000 de oameni sã fi urcat rie, un sentiment de plenitudine. Cenaclu au fost poate cei mai pe scenã pur ºi simplu din Mi se pãrea, adolescent fiind, cã plini de roadã sufleteascã“, adau- dragoste pentru artã, fãrã nici un fel de constrîngere, fãrã vreo am reuºit sã dau sens existenþei gã Pop. schemã culturalã care sã tremele, cã tot ceea ce voi face în buiascã sã funcþioneze. ªi toate avia]ã va sta sub semnul acela Final cestea într-un sat care n-avea nici fabulos al Întemeierii“, descrie cu surprizã mãcar 5.000 de locuitori“, mai Felician Pop, preºedintele fondator al cenaclului, momentul iniSãrbãtoarea a prilejuit ºi acor- spune acesta. La sfîrºit a fost o þieii acestuia. darea de diplome de excelenþã masã organizatã, unde în particular s-a fãcut trecerea orAu luat parte la manifestarea pentru membrii cenaclului. prin care s-au aniversat trei deA fost lansatã, de asemenea, ºi ganizaþiei PD-L din Odoreu la cenii de la acel moment foºti o revistã a cenaclului în care pot PNL. Eliza Drãghici membri ai cenaclului ºi actuali, fi vãzute ºi fotografii ale memPUBLICITATE

2

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

Taxe majorate pentru antene Consiliul Judeþean Satu Mare a majorat, în ºedinþa extraordinarã de luni, tarifele pentru societãþile care au antene pe Palatul administrativ, pentru a-ºi recupera sporul de antenã plãtit angajaþilor. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean, Valentin Macec, a declarat cã se acordã peste 200.000 de lei/an sporuri de antenã, iar veniturile erau de doar 60.000 de lei pe an. Chiria plãtitã lunar de companiile de telefonie mobilã a fost majoratã de la câteva mii de dolari la sume de 8.000 pânã la 18.000 de euro. Pentru Societatea Naþionalã de Radiocomunicaþii - Direcþia de Radio ºi Televiziune Cluj s-a propus o taxã de 10.000 de euro, în loc de 3.000 de dolari, însã deocamdatã nu s-a primit un rãspuns. Angajaþii Consiliului Judeþean Satu Mare beneficiazã de un spor de 10%, deoarece pe Palatul Administrativ se aflã mai multe antene care le-ar putea afecta sãnãtatea.

ACTUALITATE

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

Ovidiu Silaghi candideazã la Senat Sãtmãreanul Ovidiu Silaghi, ministrul pentru IMM-uri, Comerþ Turism ºi Profesii Liberale, ºi-a depus candidatura pentru un mandat de senator în Colegiul nr. 1 din judeþul Satu Mare.

Silaghi este în prezent deputat de Satu Mare ºi preºedinte al filialei judeþene a PNL. Acesta îi va avea drept contracandidaþi pe inspectorul general ºcolar, profesorul Konya Laszlo, din partea UDMR, economistul Teodor Ga-

vrilaº, din partea PNGCD Satu Mare, ºi economistul Petru Mureºan, din partea PD-L. PSD Satu Mare încã nu ºi-a depus candidaþii pentru colegii.

Purtãtorul de cuvânt al PNL Satu Mare, Viorel Buda, a declarat marþi, la depunerea candidaturilor, cã pentru Colegiul nr. 2 la Senat va candida vicepreºedintele Consiliului Judeþean Satu Mare, economistul Valentin Macec.

La Camera Deputaþilor vor candida pentru

Colegiul nr. 1 economistul Ionuþ Rus, care este ºi consilier judeþean, pentru Colegiul nr. 2 subinginerul Silviu Zetea, pentru Colegiul nr.

3 inspectorul general ºcolar, profesorul Viorel Buda, pentru Colegiul nr. 4 economistul Ilie Ciuta, iar pentru Colegiul nr. 5 economistul Csapo Csaba.

Viorel Buda a declarat marþi cã PNL îºi propune sã obþinã cel puþin douã mandate de parlamentar din judeþ.

Protocol româno-maghiar de cooperare economicã Peste 40 de experþi în cooperarea economicã ºi comunicaþii s-au reunit la Satu Mare de curînd pentru stabilirea detaliilor Protocolului de cooperare economicã româno-maghiar. Documentul a fost semnat de Ovidiu Silaghi, ministrul român pentru IMM-uri, Comerþ, Turism ºi profesii Liberale ºi de Gordon Bajnai, ministrul maghiar al Dezvoltãrii ºi Economiei. În cursul acestei sãptãmîni municipiul Satu Mare a gãzduit lucrãrile ºi dezbaterile celei de-a treia sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ungare de cooperare economicã. În urma acestora, Ovidiu Silaghi, ministrul român pentru IMM-uri, Comerþ, Turism ºi profesii Liberale ºi de Gordon Bajnai, ministrul maghiar al Dezvoltãrii ºi Economiei au semnat textul Protocol româno-maghiar de cooperare economicã.

Negocierile au început cu participarea a 40 de

experþi pe probleme economice, atît din România, cît ºi din Ungaria, în timp ce 8 experþi în comunicaþii au pus la punct respectivul domeniu în cadrul textului documentului.

Delegaþia românã a fost compusã din ªtefan Imre, Mircea Toader, Victor Chiujdea, Jozsef Csaka, Octavian Arsene, Florin Ioan Roºu, Flavius Apostolescu, Dorinel Cojocãreanu, Iuliu Bara, Ana Maria Marinescu, Zoltan Somodi, Adrian Ionescu, Ion Ilie, Anca Dobricã, Liviu Stoican ºi Florentina Sã-

raru. Delegaþia Ungariei, condusã de ministrul Bajnai i-a avut în componenþã pe Gordos Peter, Poos Miklos, Szabo Gyorgy, Kovacs Gabor, Miklos Laszlo, Alacs Lajos, Simig Peter, Korosi Tamas, Batorfi Edit, Kolozsvari Istvan, Antal Andrea, Forian Istvan, Csatar Dora, Mesterhazy Vera, Faludy Ilona, Szigeti Janos, Fegyverneky Sandor, Biro Marian, Hamori Jeno, Csepely Gyorgy, Szentgyorgyi Lajos, Bandorovky Tibor, Bogar Ferencz ºi Skapinyecz Lajos.

Conþinutul propriuzis al acestui protocol urmeazã sã fie analizat ºi aprobat de cãtre cele douã guverne în ºedinþa comunã ce va avea loc în 21 octombrie la Budapesta.

10.000 de sãtmãreni la miting Sãtmãrenii au asistat duminicã la mitingul aviatic organizat de Aeroclubul României ºi Consiliul Judeþean pe Aeroportul Satu Mare.

Evoluþii ale unor aeronave particulare, salturi de paraºutiºti dintr-o aeronavã AN2, evoluþii de planoare, acrobaþii cu planoare sau evoluþii în formaþie ale unor avioane Extra 300L au fost urmãrite cu sufletul la gurã pe parcursul a aproape trei ore de cãtre cei 10.000 de oameni veniþi la miting. Cele mai îndrãgite au fost evoluþiile pilotului campion naþional George Rotaru, liderul formaþiei “ªoimii României”, alãturi de colegul sãu Mihai Dobre. Mai mult, în cadrul show-ului aviatic au mai zburat trei elicoptere Puma Socat de la baza militarã Luna din judeþul Cluj.

Directorul Aeroclubului României, Constantin Voicu, a dezvãluit cã în primãvara anului viitor se va renova hangarul ºi clãdirea existentã de la Aeroclubul Satu Mare, iar Consiliul Judeþean Satu Mare va nivela ºi amenaja pista de iarbã pentru a se putea face decolãri ºi aterizãri cu aeronavele uºoare. De asemenea, instruirea tinerilor se va face gratuit, iar, conform unei prevederi legislative, tinerii care au între 16 ºi 23 de ani pot zbura dacã plãtesc o taxã de 10 euro pe an. La final, cei interesaþi au putut efectua zboruri contra cost cu avioanele particulare aflate pe aeroport. Este primul miting aviatic organizat la Satu Mare în ultimii 15 ani, iar organizatorii au promis ca în fiecare an în luna octombrie sã organizeze un astfel de show.

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

3

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

Trei partide s-au înscris la scrutin Candidaþi din partea a trei formaþiuni politice sãtmãrene ºi un independent s-au înscris deja la Biroul Electoral Judeþean Satu Mare, în cursa electoralã pentru scrutinul din 30 noiembrie.

Prima formaþiune care ºi-a înscris candidaþii a fost Partidul Democrat-Liberal. Din partea acestei formaþiuni candideazã, în colegiile de senatori, economistul Petru Mureºan (Colegiul 1) ºi economistul Pop Zoltan Carol (Colegiul 2). La Camera Deputaþilor, în Colegiul 1 din zona Oaºului va candida fostul ºef al Inspectoratului Judeþean de Poliþie Satu, Mare Ioan Tibil, în Colegiul 2 Someº Ioan Holdiº, preºedintele filialei PD-L Satu Mare, în Colegiul 3 zona Codrului va candida Ioan Mihalca, directorul adjunct al Direcþiei Silvice Satu Mare, în Colegiul 4 zona Carei - Florin Gal, fostul preºedinte al organizaþiei de tineret al PD-L Satu Mare, iar în Colegiul 5 zona Satu Mare medicul Adrian Ciobanu. La alegerile din 30 noiembrie s-a înscris ca independent pensionarul Petru Ardelean. Pentru a-i putea fi validatã candidatura în Colegiul electoral 3 pentru Camera Deputaþilor, Petru Ardelean a depus ºi o listã cu 2.824 de semnãturi. Candidaþii UDMR pentru parlamentare sunt: Colegiul senatorial 1 - inspectorul general ºcolar adjunct Ladislau Konya, Colegiul 2 - fostul vicepreºedinte al Consiliului Judeþean, Tiberiu Gunthner. La Camera Deputaþilor, în Colegiul 1 candideazã fostul subprefect Rudolf Riedl, actual consilier judeþean, în Colegiul 2 Someº - directorul Direcþiei de Tineret ºi Sport, Kovacs Mate, în Colegiul 3 Codru - consilierul local al municipiului Satu Mare Turos Lorand, în Colegiul 4 Carei - Tãºnad - deputatul Varga Attila, iar în Colegiul 5 Satu Mare - Livada - deputatul Erdei Istvan. Din partea filialei PNG-CD, la Senat vor candida fostul deputat Teodor Gavrilaº (Colegiul 1) ºi avocatul Corneloa Bolba (Colegiul 2), iar pentru Camera Deputaþilor, în Colegiul 1 laborantul Dumitru Florin Ciorbã, în Colegiul 2 inginerul Teodor Ioan Coste, în Colegiul 3 maistrul Petru ªuta, în Colegiul 4 - ing. Alexandru Ghirbea, iar în Colegiul 5 - mecanicul auto Grigore Bodan.

ACTUALITATE

Cinci ofiþeri IJP, cercetaþi dupã un accident Conducerea Inspectoratului Judeþean de Poliþie (IJP) Satu Mare intrã în procedurã de cercetare prealabilã, dupã ce Corpul de control al Ministerului Internelor ºi Reformei Administrative a constatat deficienþe grave la nivelul acestei instituþii, în modul în care s-a acþionat în cazul unui accident rutier petrecut pe 7 septembrie ºi soldat cu moartea unui tânãr.

Întîrzieri ºi deficienþe Potrivit Serviciului Comunicare al MIRA, cinci ofiþeri superiori urmeazã a fi supuºi cercetãrii prealabile, printre aceºtia numãrându-se ºeful Inspectoratului Judeþean de Poliþie - cms. ºef Tãut Liviu, adjunctul acestuia - cms.

Vlad Florentin ºi ºeful Serviciului Poliþiei Rutiere - cms. Taloº Constantin.

Totodatã, întregul material de control va fi transmis Parchetului. Celor în cauzã li s-au reþinut organizarea defectuoasã a activitãþii de investigare a locului faptei, raportarea cu întârziere a evenimentului, deficienþe grave în evidenþa, raportarea ºi circuitul dosarelor penale, toate acestea fiind cauzate de lipsa de coordonare a efectivelor de poliþie rutierã ºi a personalului de serviciu pe unitate.

liþiºtilor pot ajunge pânã la destituirea din funcþia publicã.

Accidentul rutier a avut loc pe 7 septembrie, pe raza localitãþii sãtmãrene Ciuperceni, fiind provocat de Darius Þînþaº, de 21 de ani. În urma accidentului, un tânãr a murit, iar o altã persoanã a necesitat îngrijiri medicale. Unul dintre cele douã autoturisme implicate în accident era înmatriculat în SUA, iar celãlalt la Satu Mare.

Din concluziile cercetãrii administrative reiese cã poliþiºtii au efectuat cu superficialitate cercetarea la faþa locului ºi nu au înregistrat evenimentul decât dupã trei zile, ceea ce a permis autorului accidentului sã pãrãseascã þara, iar în prezent acesta sã fie cãutat de poliþie în baza unui mandat Înregistrare la trei zile de arestare preventivã pentru comitede la accident rea a patru infracþiuni - ucidere din Comisiile de cercetare prealabilã culpã, vãtãmare corporalã gravã, convor fi organizate la nivelul IGPR, iar ducere fãrã permis ºi conducere sub sancþiunile care pot fi dispuse po- influenþa bãuturilor alcoolice.

UDMR Satu Mare se „extinde” peste Carpaþi Nu mai puþin de 17 membri ai UDMR Satu Mare vor candida la Camera Deputaþilor în colegii de peste Carpaþi, în judeþele Botoºani, Cãlãraºi, Ialomiþa ºi Giurgiu.

Membrii UDMR care au ales sã candideze pentru alte judeþe ºi-au asumat faptul cã nu au mari ºanse sã câºtige, dar s-au înscris în cursa electoralã pentru a aduce voturi partidului, a

4

explicat purtãtorul de cuvânt al UDMR Satu Mare, Nagy Szabolcs.

Mai exact, în Botoºani vor candida: Balog Elod - Colegiul nr. 1, Toth Vizer Laszlo - Colegiul nr. 2, Ilonczai Zsombor Colegiul nr. 3, Csajkos Szabolcs - Colegiul nr. 4, Kovács Mónika - Colegiul nr. 5, Magyar Lorand - Colegiul nr. 6.

Pentru judeþul Cãlãraºi candideazã: Marc Adrian, ºeful

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi pentru Protecþia Copilului Satu Mare - Colegiul nr. 1, Martin Kinga - Colegiul nr. 2, Boros Andrea - Colegiul nr. 3, Nagy Szabolcs - Colegiul nr. 4, Veiszenbacher Stefan - Colegiul nr. 5.

De asemenea, pentru Giurgiu candideazã: Stiebli Arnold Tibor - Colegiul nr. 1, Stier Peter, consilier judeþean - Colegiul nr. 2, Szasz Endre - Colegiul nr. 3, Szocs Peter, direc-

torul adjunct al Muzeului Judeþean Satu Mare - Colegiul nr. 4. Consilierul judeþean Várna Levente ºi Ciprian Fabian candideazã în Colegiul nr. 1, respectiv nr. 2 Ialomiþa. „Persoanele au fost desemnate prin Organizaþia de Tineret a UDMR. Ideea de bazã e sã avem candidaþi pentru a mai aduce voturi partidului.

Puþin cîte puþin se adunã” - a spus Nagy Szabolcs.

LOCAL

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

Andreica Florinel, primar în Cruciºor:

«Pentru a enumera lucrurile pe care le-am realizat în comunã în aceastã perioadã mi-ar trebui mai multe pagini de ziar» Florinel Andreica:

Reporter: - Cum v-aþi descrie activitatea pe care aþi desfãºurat-o pînã acum în calitate de primar în Cruciºor?

Florinel Andreica: – Sînt primar din 10 ianuarie 1990. Lucrurile pe care efectiv le-am realizat în comuna Cruciºor în aceastã perioadã sînt multe, dacã le-aº enumera cu lux de amãnunte ar trebui mai multe pagini de ziar. În rezumat, problemele care au fost cu adevãrat importante pentru comunitate ar fi introducerea gazului metan în întreaga comunã, finalizarea aplicãrii tuturor legilor de retrocedare, punerea în posesie a terenului dat, pietruirea tuturor strãzilor din cele trei sate, Iegheriºte, Cruciºor ºi Poiana Codrului. Nu trebuie sã uitãm podurile ºi podeþele construite pentru ca cetãþenii sã aibã acces la terenurile agricole, reabilitarea ºcolilor din întreaga comunã ºi a grãdiniþei, modernizarea dispensarelor din Cruciºor ºi Poiana Codrului.

Am reuºit sã reabilitãm iluminatul public, s-au amplasat 20 km de reþea de apã potabilã în cele trei sate ºi douã bazine de înmagazinare a apei, unul de 400 mp ºi altul 200 mp. De asemenea, ºcolile au fost dotate cu centrale pe gaz metan ºi grupuri sanitare. Am asigurat în p e r m a n e n þ ã întreþinerea pãºunilor din comunã, construirea a 24 de apartamente pentru tinere familii în Poiana Codrului, repararea bazei sportive,

precum ºi extinderea cãminului cultural din Cruciºor ºi finalizarea sãlii festive de la Iegheriºte.

Reporter: - Ce proiecte aveþi în desfãºurare la aceastã orã?

Florinel Andreica: Menþinem relaþii de cooperare ºi prietenie cu comuna Cruciºor din Bretania (Franþa). Francezii încã din 1993 au venit în comuna noastrã cu ajutoare ºi ne-au ajutat la multe poiecte, inclusiv financiar.

Am încercat sã aducem investitori pentru a crea noi locuri de muncã.

Menþionez aici Siha din Germania ºi Simatec din Baia Mare.

din Cruciºor ºi IegheriºReporter: - Care sînt pla- te. Ne mai dorim terminurile pentru urmãtoarea narea construirii locuinþelor sociale (15 apartaperioadã?

Florinel Andreica: Doresc ca pînã la finalul mandatului, sau chiar mai repede, în funcþie de fondurile alocate, sã realizez finalizarea totalã a introducerii apei potabile pe fiecare stradã din comuna Cruciºor, construirea staþiilor de epurare ºi a reþelelor de canalizare în întreaga comunã, asfaltarea drumurilor comunale, realizarea de parcãri în centrul localitãþilor, construirea unui spaþiu de joacã ºi a unui parc la Poiana Codrului, precum ºi finalizarea amenajãrii spaþiilor verzi

mente) pentru romii din Poiana Codrului, construirea unei sãli de sport la Poiana Codrului, cu 153 de locuri, modernizarea cãminelor culturale la Poiana Codrului ºi la Cruciºor. Avem de gînd sã punem la punct proiecte în scopul obþinerii de fonduri pentru ameliorarea pãºunilor, extinderea apei potabile pe strada Romilor, acolo unde locuiesc 20 de familii de romi, ºi sã construim o bazã sportivã la Cruciºor, pentru care s-a depus deja cerere de finanþare la Bucureºti).

Avem la Poiana Codrului o cabanã de vînãtoare cu 10 locuri de cazare care aparþine Regiei Naþionale a Pãdurilor.

Este posibilã în viitor o dezvoltare a turismului spre zona Mãnãstirii Marius, însã trebuia ca autoritãþile locale sã construiascã drumuri de acces mai bune. Zona noastrã fiind colinarã, se pot construi pensiuni turistice. Sîntem înconjuraþi de circa 2.800 ha de pãdure pînã la mãnãstirea Marius.

Reporter: - Din ce trãiesc oamenii la dumneavoastrã?

Florinel Andreica: Avem foarte mulþi pensionari. La SC SIMATEC, fost STISOM, lucreazã în jur de 150 de muncitori. O parte din cetãþeni lucreazã la fabricile din zonã (CT CABLE Valea Vinului, MOLLER Fãrcaºa). De asemenea, mai lucreazã circa 25-30 de persoane la SC SIHA SRL (croitorie), însã mulþi vin, stau cîteva luni ºi apoi pleacã. O parte se ocupã de zootehnie ºi cultivarea pãmîntului.

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

5

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

LOCAL

Conturi blocate la bibliotecã sã se încheie o convenþie potrivit cãreia administraþia judeþeanã plãteºte prima ratã a chiriei, urmând sã se stabileascã eºalonat un calendar de achitare a întregii datorii, pânã în 10 martie 2009, termenul dat de instanþã. Consilierii judeþeni au aprobat în ºedinþa extraordinarã de luni aceastã Convenþia ar putea salva convenþie, urmând sã fie semnatã ºi de conducerea Federalsituaþia Preºedintele Consiliul Jude- coop. þean Satu Mare, Csehi Arpad, a declarat cã pe baza unui titlu 13 procese executoriu conturile instituþiei Preºedintele Csehi susþine aflate în subordinea CJ au fost cã nu a fost informat din timp blocate, astfel cã nu se mai pot de conducerea Bibliotecii Judeface plãþi. Potrivit lui Csehi, u- þene despre faptul cã a fost nica soluþie este ca între Con- pierdut procesul privind stabisiliul Judeþean ºi proprietarul lirea proprietarului clãdirii ºi clãdirii, societatea Federalcoop, va face o analizã a situaþiei. În Biblioteca Judeþeanã Satu Mare, a cãrei salã de lecturã a fost sigilatã în urmã cu mai bine de un an, are conturile blocate dupã ce a pierdut în instanþã clãdirea în care funcþiona, iar proprietarul imobilului a cerut plata chiriilor restante.

Autoritãþile sãtmãrene au declarat sãptãmîna trecutã cã se vor opune propunerii pãrþii ungare de modificare a traseului drumului expres Nyiregyhaza - Satu Mare - Baia Mare, în partea românã proiectul fiind în faza exproprierilor de terenuri.

primã fazã, Consiliul Judeþean va plãti 62.000 de lei, urmând ca restul, pânã la 1,4 milioane de lei, sã fie achitaþi ulterior. Între Consiliul Judeþean ºi Federalcoop sunt pe rol 13 procese. Activitatea secþiei de împrumut a Bibliotecii Judeþene a fost blocatã în 13 martie 2007, dupã ce un executor judecãtoresc a început sã punã în aplicare ordonanþa de evacuare a bibliotecii, obþinutã de Federalcoop, prin sentinþa judecãtoreascã irevocabilã din 2 noiembrie 2005. Acesta a izolat sala calculatoarelor ºi sala de lecturã a bibliotecii.

publicul are acces doar la 40% din fondul de carte. Biblioteca Judeþeanã are 25.700 de vizitatori, iar 16.000 de cãrþi nou intrate în patrimoniul sãu nu pot fi puse la dispoziþia cititorilor.

Clãdirea Bibliotecii Judeþene din centrul municipiului Satu Mare a fost câºtigatã de Federalcoop dupã aproape 16 ani de procese cu Consiliul Judeþean. Între cele douã pãrþi au existat mai multe conflicte privind plata chiriei, terenul de sub imobil aparþinând CJ. Consilierii judeþeni au încercat de nenumãrate ori sã caute un alt sediu adecvat pentru bibliotecã, dar nu au gãsit nici o variantã, ultimul loc analizat Cãrþi sechestrate Sunt sechestrate 200.000 de fiind sediul Muzeului Jucãrþi ºi publicaþii periodice, iar deþean.

Controverse în proiectul drumului expres

„Ne vom opune cu toate posibilitãþile noastre” Primarul municipiului Satu Mare, Iuliu Ilyes, a declarat joi, într-o conferinþã de presã, cã prin modificarea traseului se vor pierde timp ºi bani, pe partea românã fiind deja elaborat studiul de fezabilitate, studiul de mediu ºi procedura exproprierilor fiind începutã. „Ne vom opune cu toate posibilitãþile noastre amînãrii acestei investiþii ºi modificãrii traseului. Interesul nostru este maxim pentru acest proiect, pentru cã în acest drum este cuprinsã ºi o porþiune a centurii de ocolire”, a declarat acesta.

6

Mãrul discordiei, o arie protejatã Motivaþia pãrþii ungare pentru modificarea traseului ar fi cã drumul trece printr-o arie protejatã ºi se doreºte evitarea acesteia. Astfel, a fost propusã modificarea întregului traseu, ºi pe

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

partea românã, prin sudul râului Someº, nu prin nord, cum este în prezent. În acest sens, urmeazã sã se întîlneascã o comisie mixtã formatã din reprezentanþii României ºi Ungariei pentru a clarifica traseul.

Conform proiectului aprobat, drumul expres

Nyiregyhaza - Satu Mare - Baia Mare, continuare a autostrãzii M 49, va intra din Ungaria în România prin Vama Petea, va trece prin partea de nord a municipiului Satu Mare, prin nordul localitãþii Odoreu ºi va continua spre Baia Mare, paralel cu râul Someº.

În localitatea Seini, ºoseaua va trece la sudul Someºului, iar în dreptul localitãþii Ardusat va trece în judeþul Maramureº, pânã la Baia Mare.

Lungimea variantei este de 65 de km, valoarea totalã a investiþiei fiind estimatã la 550 de milioane de euro.

ACTUALITATE

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

Viceprimarul Vasile Pop susþine redeschiderea Bãilor Bixadului O comunã sãtmãreanã ca atîtea altele din România, cu populaþie îmbãtrînitã, obiective închise ºi uitate, ar putea sã reînvie prin redeschiderea Bãilor Bixadului, faimoase pe vremuri în toatã þara, susþine Vasile Pop, viceprimar PNL al comunei.

Reporter - De cînd sînteþi viceprimar al comunei Bixad?

Vasile Pop - Sînt viceprimar de acuma, din luna lui iunie.

Vasile Pop, viceprimarul PNL al comunei Bixad recomandã zona atît pentru mãnãstirea ortodoxã, cît ºi pentru peisajele sale

Reporter - - Aþi mai avut ºi alt mandat?

Vasile Pop - Da am mai fost viceprimar 2003 - 2004, apoi acum am revenit.

Reporter - Ce probleme ar avea comuna, ce v-aþi propus sã realizaþi?

Vasile Pop - Ne-am propus multe, dar problema principalã este cã avem datorii de 6 miliarde rãmase din mandatul trecut, era primar de la România Mare, apoi a trecut la PSD. Acum Primarul e PD-L. Reporter - Cum e colaborarea?

le reamenajãm pînã la finalul mandatului.

Vasile Pop - Bunã, înainte erau probleme, primarul a încercat sã dizolve Consiliul Local.

Reporter - Cu ce se ocupã oamenii din comunã?

Reporter - Ce proiecte o veþi duce la îndeplinire?

Vasile Pop - Lucrãm acum la Proiectul apãcanal. Am fãcut studii de fezabilitate la baza sportivã ºi chiar azi am fost proiectul pentru agrola Consiliul Local sã de- turism. pun situaþia pentru extinderi de reþele ºi o sã Reporter - Ce obiective mai fie amenajãri de turistice aveþi? parcuri, vom lua parte la Vasile Pop - Pãi, deo-

camdatã avem doar mãnãstirea ordodoxã, veche de sute de ani.

Aveam pe vremuri Bãile Bixad, închise mai demult.

Vasile Pop - Nu avem industrie de loc, doar din gospodãrie. Ar putea fi ºi firme, dar nimeni nu a inventat ceva profitabil. Tineretul e dus în Occident. Comuna 7.800 de locuitori, saNe-am propus ºi sã le tul Bixad 3.000, satul reamenajãm, ca ºi Pã- Trip 3.000 ºi 1.800 satul durea Bolcutului, foarte Voinepti. frumoasã, mai sînt 4-5 A consemnat izvoare de apã minerale.

Eliza Drãghici Sperãm sã reuºim sã

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

7

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

ACTUALITATE

Satu Mare ºi-a premiat poeþii Cea de-a XVIII-a ediþie a Zilelor culturale “Poesis” a debutat, vineri, la Satu Mare, cu festivitatea de decernare a premiilor literare pe 2008. Printre premianþi - Ioan Ghiur, Vasile Dîncu, Viorica Niºcov sau Aura Cristi.

„Nu locul unde se agaþã harta-n cui, ci unde facem culturã” Poetul George Vulturescu, principal organizator ºi director al Direcþiei pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural naþional, a declarat la inaugurarea ediþiei cã a devenit o obiºnuinþã ca Zilele Poesis sã reprezinte o întrevedere de toamnã între oamenii de culturã. „«Poesis» este o revistã de culturã fãcutã de oameni importanþi de culturã din þarã. Vrem sã arãtãm cã Satu Mare nu este locul unde se agaþã harta-n cui, ci unde facem culturã. Încercãm sã implementãm aici, la Satu Mare, adevãrata valoare ºi sã arãtãm cã provincia se va ridica la adevãratele însemne ale valorii”, a afirmat Vulturescu.

de evenimente culturale desfãºurate la Satu Mare care au început încã în mai, cu Festivalul de Teatru ºi inaugurarea unui centru pentru artiºti.

La rândul sãu, vicepreºedintele Consiliului Judeþean, Valentin Macec, a subliniat cã acest eveniment reuºeºte sã transforme municipiul

Satu Mare într-un pol internaþional de culturã, fiind prezenþi ºi poeþi din strãinãtate. În cadrul ceremoniei, primele douã Premii de excelenþã au fost acordate poeþilor Ion Ghiur ºi Vasile Dâncu, în vreme ce Premiul de îngrijire a ediþiei a fost primit de scriitoarea Viorica Niºcov. Aura Cristi a primit Premiul pentru roman, mai exact pentru romanul “Casa din întuneric”. Premiile pentru criticã au fost fost acordate poeþilor ªtefania Mincu ºi George Achim, iar Alexandru Muºina ºi Petru Poantã au primit Premiul pentru memorialisticã, Poeþilor Andrei Bochiu ºi Mircea Petean li s-a atribuit premiul pentru Cartea de poezie a anului. Marele premiu ”Frontiera Poesis” l-au primit Nicolae Prelipceanu ºi Petru Cârdu.

Premiul “Opera Omnia Poesis 2008” s-a acordat lui Mircea Mutu ºi Grigore Vieru (foto).

Zilele culturale „Poesis” se încheie cu lansãri de carte ºi prezentãri de reviste.

Primarul Iuliu Ilyes a spus cã, de fapt, în acest fel se încheie un ºir lung

Sãnãtatea din grãdinã

Mãceºul Mãceºul este un arbust de 3 metri înãlþime, încântãtor ca înfãþiºare, acoperit, primãvara, de flori alberozalii parfumate.

Arbustul este înrudit cu trandafirul ºi toamna este încãrcat cu fructe mici, roºii, protejate de ghimpi.

Culesul mãceºelor se face în luna octombrie, înainte de a da prima brumã; mãceºele nu sunt doar plante medicinale, ci ºi alimente, fructele rubinii fiind folosite pentru a prepara un excelent desert cu dulceaþã.

Efectelor vindecãtoare ale

8

acestora au fost atestate încã de dinainte de Hristos, fructele roºii fiind menþionate în tratatele de medicinã pãstrate pânã în zilele noastre.

NR 2 z 29 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

Printre proprietãþile medicinale ale mãceºelor se regãsesc vitaminele A ºi E, vitamine din complexul B, fier, magneziu ºi acizi organici.

Proiecte prioritare Un numãr de patru proiecte în valoare de 180 de milioane de lei, depuse spre finanþare prin Programul Operaþional Regional (POR) 2007-2013 privind infrastructura de transport ºi infrastructura turisticã, au fost declarate cu prioritate de cãtre Comitetul de Evaluare Strategicã ºi Corelare (CRESC) Nord-Vest, reunit vineri la Tãºnad, judeþul Satu Mare.

138 de milioane, nerambursabile Douã proiecte depuse spre finanþare prin POR pe axa 2, domeniul 2.1 - infrastructurã de transport regionalã ºi localã, ºi douã proiecte depuse pe axa 5 - Infrastructurã de turism, având o valoare totalã de peste 180 de milioane de lei au fost declarate oficial prioritare ºi depuse pentru finan]are la POR. „Valoarea finanþãrii nerambursabile solicitate totalizeazã aproximativ 138 de milioane de lei. Aceste proiecte vor fi propuse spre contractare la Autoritatea de Management POR Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþelor, dupã verificarea proiectelor tehnice, care urmeazã sã fie depuse în maximum 6 luni de la decizia CRESC”, aratã reprezentanþii CRESC în cadrul unui comunicat.

De la Bãile Felix la reabilitãri de strãzi Proiectele evaluate strategic ºi prioritizate de CRESC sunt: proiectul “Balneo-turism de 4 stele în staþiunea Bãile Felix prin extinderea hotelului President”, solicitant SC Pod Serv Com SRL, depus pe axa 5, domeniul 5.2; proiectul “Circuitul târgurilor medievale din Transilvania de Nord - Castelul Karolyi din Carei, Castelul (Cetatea) Karolyi din Ardud”, solicitant Consiliul Local al Municipiului Carei în parteneriat cu Consiliul Local al Oraºului Ardud, depus pe axa 5, domeniul 5.1; proiectul “Reabilitarea DJ 151 km 45+810126+712 limita de judeþ Mureº-Bistriþa Nãsãud, judeþul Bistriþa Nãsãud”, solicitant Consiliul Judeþean Bistriþa-Nãsãud, depus pe axa 2, domeniul 2.1, ºi proiectul “Modernizare strãzi în vederea fluidizãrii traficului de acces între zonele rezidenþiale ºi funcþionale din municipiul Oradea”, solicitant Primãria Municipiului Oradea, depus pe axa 2, domeniul 2.1.

ACTUALITATE

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

Ziua Armatei, sãrbãtoritã cum se cuvine la Satu Mare Personalitãþi de seamã au fost prezente la ceremoniile prilejuite de Ziua Armatei Române, atît în municipiul Satu Mare, cît ºi în municipiul Carei. Monumentul Ostaºului Român din Carei a reunit personalitãþi precum preºedintele Traian Bãsescu, sãtmãreanul Ovidiu Silaghi, prefectul judeþului sau reprezentanþi ai Consiliului Judeþean ºi ai Consiliului Local. „Se cuvine sã ne gîndim cu dragoste ºi respect ºi la militarii care îºi apãrã patria departe de frontierele þãrii ºi la militarii care au cãzut în operaþiunile din Irak ºi Afganistan“, a declarat Bãsescu.

Depunerile de coroane ºi slujbele religioase de comemorare a eroilor patriei au continuat ºi

la Satu Mare, la Cimitirul Eroilor ºi la Monumentul Ostaºului Român din Satu Mare.

Duminicã, de Sfîntul Dimitrie,

ministrul Silaghi a luat parte la sãrbãtoarea hramului bisericii din localitatea sãtmãreanã Tur, prilej cu care s-a inagurat

casa parohialã ºi o casã administrativã unde localnicii vor avea acces la un dispensar ºi un cabinet stomatologic.

Românii, speriaþi de creºterea consumului de droguri Aproape 90% (89%) dintre români considerã îngrijorãtor numãrul consumatorilor de droguri ºi al traficanþilor din judeþul lor, iar 85% ar dori sã se implice în organizaþiile neguvernamentale.

Între infractor ºi victimã

Îngrijorarea românilor faþã de fenomenul consumului de droguri ºi implicaþiile sale, precum ºi dorinþa de a face voluntariat a reieºit în urma unui sondaj realizat de Centrul Internaþional Antidrog ºi pentru Drepturile Omului ºi Asociaþia Naþionalã a Caselor de Culturã a Sindicatelor din România. Potrivit datelor acestuia, un procent de 7% dintre respondenþi considerã cã un consumator de droguri este infractor, în timp ce 93% cã este victimã. În opinia a 89% dintre intervievaþi, consumatorul de droguri ar trebui internat pentru dezintoxicare.

În favoarea testelor în ºcoli

69% dintre participanþii la sondaj s-au arãtat convinºi cã acþiunile de tip campanii antidrog oferã mai multã încredere dacã sunt fãcute de organizaþiile neguvernamentale, în timp ce 31% cred cã aceste campanii ar trebui fãcute de structurile statului. Cu efectuarea de teste în ºcoli pentru aflarea existenþei consumului de droguri ar fi de acord 81% ºi doar 19% s-ar opune.

Sondajul relevã cã 45% dintre români sunt de pãrere cã bugetul local ºi central ar trebui sã susþinã proiectele antidrog ºi de informare a cetãþenilor prin organizaþiile neguvernamentale ºi prin autoritãþile statului.

Autoritãþi puþin implicate Un procent îngrijorãtor de 85% dintre respondenþi cred cã Prefectura ºi Poliþia nu se implicã suficient în problemele societãþii civile.

Peste trei sferturi dintre români considerã cã nu se implicã suficient în

problemele societãþii civile Consiliul Judeþean. Sondajul a fost realizat în perioada 3-18 octombrie, pe un eºantion de 5.227 de participanþi. Centralizarea datelor a fost fãcutã miercuri, în prezenþa presei, de zece reprezentanþi ai Consiliului Municipal al Elevilor din Bucureºti.

Sondajul, realizat în 11

judeþe din toate regiunile geografice ale României ºi în Bucureºti, este ultima etapã a campaniei „Artã contra drog”, desfãºuratã în perioada 7 martie - 18 octombrie 2008, la care au participat 150.000 de persoane, iar 400.000 de persoane au primit informaþii pe parcursul campaniei.

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

9

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

REFLECÞII

Matia Corvinul ºi epoca sa Peste 120 de participanþi de marcã din 14 þãri s-au reunit la Cluj la conferinþa internaþionalã “Matthias Corvinus and his Time / Matia Corvinul ºi epoca sa”. Manifestarea reprezintã încununarea Anului Renascentist Matia Corvin 2008, celebrat în cadrul Uniunii Europene, bucurându-se de mesajul special de salut al domnului Hans-Gert Pöttering, preºedintele Parlamentului European. Evenimentul a avut loc între 23 ºi 26 octombrie, cu ocazia împlinirii a 550 de ani de la urcarea pe tron a lui Matia Corvin (1458), respectiv a 565 de ani de la naºterea sa în oraºul Cluj (1443). Organizatorii conferinþei sînt Ministerul Culturii ºi Cultelor, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei, Universitatea „Babeº-Bolyai”, Academia Românã (Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca) ºi asociaþia Patrimonium Transsylvanicum (Cluj-Napoca). Cu aceastã ocazie, la data de 23 octombrie 2008, orele 19, în sala de expoziþii a Muzeului Naþional de Istorie a Transilvaniei a fost vernisatã expoziþia „Matthias Corvinus. 1443-1458-2008“, realizatã în colaborare cu Arhivele Naþionale, Filiala Cluj, ºi cu Biblioteca Naþionalã a Austriei. Manifestarea s-a desfãºurat sub înaltul patronaj al Preºedinþiilor României ºi Ungariei.

10

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

MATIA CORVIN

Matia Corvin, cel de al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara, singurul rege nãscut pânã acum la Cluj, a vãzut lumina zilei la 23 februarie 1443, în clãdirea numitã pe atunci „Casa Mehffy”, care adãpostea cel mai confortabil han al Clujului. Naºterea sa aici putea fi consideratã întâmplãtoare, având în vedere faptul cã, în februarie 1443, Elisabeta Szilágy a fãcut doar un popas mai lung aici, împrejurare în care i-a venit ºi sorocul. Aceastã fericitã „întâmplare” nu a fost tratatã însã cu indiferenþã nici de marele rege ºi cu atât mai puþin de locuitorii oraºului. În anul 1467, Matia Corvin ºi-a demonstrat afecþiunea faþã de casa în care vãzuse lumina zilei scutindu-i pentru totdeauna pe proprietarii ei de achitarea taxelor ºi impozitelor. Aceastã scutire a transformat „Casa Matia” într-o proprietate extrem de valoroasã, cu atât mai mult cu cât ea a fost recunoscutã ºi confirmatã de regii ºi principii care i-au succedat.

Matia Corvinul a fãcut oraºului ºi alte servicii importante. Domnia sa este legatã de finalizarea, refacerea sau începerea construcþiei câtorva dintre cele mai reprezentative monu-

mente ale oraºului. De aceastã epocã sunt legate atât finalizarea bisericii Sf. Mihail, în preajma anului 1480, cât ºi completarea incintei fortificate a oraºului prin ridicarea, în preajma anului 1475, a turnului croitorilor. Cea mai importantã ctitorie clujeanã a lui Matia a fost însã biserica franciscanilor minoriþi (în prezent reformatã) de pe strada Lupilor (astãzi M. Kogãlniceanu), finanþatã printr-o consistentã donaþie regalã, a cãrei construcþie a început în 1486 ºi care îi poartã ºi ea, pânã astãzi, numele („Biserica lui Matia”).

Tradiþia naºterii clujene a regelui Matia nu s-a pierdut niciodatã în secolele urmãtoare. În

secolul al XVI-lea exista deja un adevãrat cult pentru memoria marelui rege, cult care a transformat „Casa Matia” într-un loc frecventat de mereu mai numeroºii vizitatori ai oraºului. Este o epocã în care Matia devine în tradiþia urbanã clujeanã, la o jumãtate de veac de la trecerea sa în eternitate, o întruchipare a dreptãþii ºi a perfecþiunii, un model al suveranului apropiat de oamenii simpli.

Cronica lui Gáspár Heltai consemneazã, în acest sens, una dintre cele mai cunoscute legende ale istoriei clujene. Potrivit acesteia, Matia, aflat în trecere prin Transilvania, ºi-ar fi lãsat suita regalã în cetatea Gilãului ºi, de-

REFLECÞII

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

- UN REGE NÃSCUT LA CLUJ

ghizat în student cãlãtor, ar fi intrat incognito în oraºul sãu natal. În piaþa centralã a oraºului, Matia a asistat, plin de revoltã, la o scenã în care plebeii oraºului erau obligaþi de oamenii judelui, sub ameninþarea biciuirii, sã care cu braþele buºteni pentru gospodãria sa. Protestând împotriva acestei nedreptãþi, regele deghizat în student a fost biciuit ºi obligat sã se alãture sãrmanilor oraºului în munca grea pe care aceºtia o fãceau, pânã la

asfinþitul soarelui. Legenda spune însã cã Matia ar fi avut însã inspiraþia de a scrie cu cãrbune, pe trei lemne de foc din curtea judelui, urmãtoarea însemnare: „Aici a fost regele Matia!

Unde este dreptatea?”.

Eliberat odatã cu lãsarea serii, regele s-a întors în tabãra sa de la Gilãu. A doua zi, Matia a revenit în oraº, în fruntea suitei sale strãlucitoare, fiind întâmpinat cu mare fast de judele ºi de fruntaºii oraºului. Întrebat fiind despre res-

pectarea legilor care interziceau exploatarea abuzivã a oamenilor liberi, judele oraºului l-ar fi asigurat pe suveranul sãu cã aceste legi erau respectate fãrã nici cea mai micã urmã de abatere. Atunci, Matia i-a amintit judelui de întâmplarea din ajun, prezentând ca probe cele trei bucãþi de lemn din curtea sa pe care fusese fãcutã inscripþia incriminatoare. Judele a fost aspru pedepsit, iar regele a luat mãsuri pentru a asigura stricta respectare a drepturilor ºi libertãþilor tuturor cetãþenilor oraºului. În prezent, Casa Matia este administratã de Universitatea de Arte ºi Design „Ion Andreescu”, dupã ce între anii 1902 ºi 1935 ea a adãpostit Muzeul Societãþii Carpatine, în cadrul cãruia o salã de expoziþii era dedicatã comemorãrii lui Matia. Cel mai important monument clujean dedicat memoriei marelui rege a fost inaugurat în acelaºi an 1902, în piaþa centralã a oraºului. Este vorba despre grupul statuar realizat de sculptorul János Fadrusz (1858-1903), una dintre cele mai spectaculoase monumente publice din Europa Centralã.

Tudor Sãlãgean

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

11

DIVERTISMENT

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare Un ardelean ºi un oltean sunt implicaþi într-un accident.

Amândoi aveau vitezã foarte mare. Maºinile au fost fãcute praf, dar cei doi ies teferi, fãrã nicio zgârieturã. Se uitã unul la altul, dupã care ardeleanul zice: -Uitã-te la maºinile noastre!

Cum am reuºit sã scãpãm? Io cred cã Dumnezeu a vrut sã ne întâlnim ºi sã deschidem o afacere împreunã.

-Daaaa... ºi eu cred cã soarta a fost de vinã.

La care ardeleanu’ zice: -Hai cã aveam o sticlã de vin în portbagaj, sã o caut ºi sã sãrbãtorim.

Gãseºte sticla ºi îi dã prima datã olteanului sã bea, cã aºa se cade. Bea olteanul aproape jumãtate de sticlã ºi apoi i-o dã celuilalt, dar ardeleanul zice: -Nu... eu nu beau... aºtept sã vinã Poliþia! *** Doi ardeleni în garã, la ghiºeul de bilete: - Domniºoarã, sã ne daþi douã bilete.

- Da, sigur, pânã unde?

- Gheorghe, îi spunem?

BERBEC

Aceastã sãptãmânã va fi propice pentru luarea deciziilor de orice fel. La serviciu se întrevãd ºanse mari de reuºitã pentru cã astrele vã sunt favorabile. Chiar dacã situaþia dumneavoastrã financiarã nu vã satisface pe deplin, nu intraþi în panicã, deoarece banii vor sosi exact la momentul potrivit. S-ar putea sã aveþi mici neplãceri în sãnãtate, cauzate de grijile pe care vi le faceþi, dar totul se menþine în parametri normali. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult.

Zile cu noroc: vineri ºi sâmbãtã

TAUR

Încercaþi sã nu vã asumaþi prea multe responsabilitãþi la locul de muncã, deoarece riscaþi sã nu vã duceþi la îndeplinire sarcinile. Aveþi, în schimb, idei bune care v-ar putea îmbunãtãþi felul în care lucraþi. În sfera financiarã planeazã o atmosferã de confuzie. Nu ºtiþi când veþi primi bani ºi nici ce sume vi se cuvin dupã munca depusã. Din acest motiv, vã cuprinde melancolia, care se rãsfrânge ºi asupra vieþii sentimentale.

Sunteþi gata sã vã schimbaþi, pentru a intra pe un fãgaº al normalitãþii.

Zi bunã: luni

GEMENI

S-ar putea sã aveþi probleme la serviciu din cauza lipsei de corectitudine a unor parteneri de afaceri, dar veþi încasa sume importante de bani de pe urma unei colaborãri trecute. În familie nu este exclus sã aveþi parte de discuþii în contradictoriu, din cauza faptului cã unii membri ai familiei cheltuiesc prea mult. Þineþi cont de pãrerile celor din familie ºi nu fiþi prea exigent, pentru cã doar acasã vã puteþi reîncãrca bateriile. Cu sãnãtatea staþi bine.

Zi specialã: miercuri

12

10... de râsul lumii - Nu. - Domniºoarã, douã bilete, vã rog.

- Sigur, dar dacã nu-mi spuneþi unde mergeþi, nu ºtiu cât sã vã cer!

- Gheorghe, îi spunem?

- Pãi spune-i...

- Noi merem la nuntã. *** Ion era pe patul de moarte ºi o întreabã pe Maria: - Marie, cã amu` mor, tu m-ai înºelat pe mine ori ba?

Maria îi rãspunde gânditoare: - Mã, Ioane, eu þi-as zice, dar dacã nu mori ... *** Tatãl vine de la creºã cu copilul ºi mama îºi pune mâinile în cap: - Nu-i copilul nostru!

Tatãl îi rãspunde liniºtit: - Ce importanþã are, mâine tot la creºã îl duc! *** Un beþiv se duce la berãrie ºi o întreabã pe vânzãtoare: - Cât costã un litru de vin?

Vânzãtoarea rãspunde:

- 7 lei.

- Dar o picãturã?

- Nu costã nimic.

- Atunci picuraþi-mi un litru în sticlã! *** O bãtrânicã vindea la piaþã ouã cu câte un leu bucata. În fiecare zi, un tânãr îi lãsa pe masã un leu, dar nu lua oul. Într-o zi, când tânãrul a vrut sã punã banii pe masã, bãtrânica îl refuzã ºi tânãrul spuse: - Cred cã vã intereseazã de ce vã dau banii, dar nu iau ouãle...

- Nu, nu asta mã intereseazã.

S-a scumpit oul. E doi lei. *** - Ioane, vaca ta fumeazã?

- Cum sã fumeze vaca?!

- Atunci vezi cã þi-a luat foc grajdul! *** Bade Ioane, când vine ploaia ce faci?

- Pãi mã pun în toiag ºi aºtept sã treacã.

- Dar când e ploaie mocãneascã, de aia de þine mult?

- Pãi la asta n-am ce-i face!

Horoscopul sãptãmânii 28 octombrie - 3 noiembrie RAC BALANÞÃ Mijlocul sãptãmânii vã va oferi satisfacþii pe plan sentimental, pentru cã partenerul vã va oferi o surprizã plãcutã. În afaceri, puteþi sã vã faceþi planuri de viitor, deoarece aveþi ºanse sã obþineþi beneficii considerabile. Daþi dovadã de mult talent ºi de intuiþie. Încercaþi sã nu vã lãsaþi duºi de val.

Sãnãtatea nu vã faceþi probleme, astfel cã vã aºteaptã o perioadã liniºtitã ºi relaxatã.

Zile perfecte: marþi ºi joi

LEU

Persoanele mai tinere din familie vã cauzeazã neplãceri din cauza imaturitãþii de care dau dovadã. Pãstraþi-vã calmul ºi înþelepciunea pentru cã lucrurile vor decurge în avantajul dumneavoastrã. Din pãcate, în aceastã perioadã nu veþi avea parte de liniºte, pentru cã ºi persoana care este alãturi de dumneavoastrã are multe reproºuri care abia acum ies la ivealã. Nu aveþi grija banilor, pentru cã veniturile dumneavoastrã se vor mãri constant în perioada urmãtoare.

Zile bune: luni ºi miercuri

FECIOARÃ

Veþi avea în urmãtoarea perioadã tendinþa de a exagera cu cadourile ºi cu cheltuielile inutile. ªansa vã surâde, însã, pentru cã vor apãrea noi oferte de muncã, mai bine plãtite. Farmecul personal vã va ajuta sã rezolvaþi o mulþime de probleme, dacã reuºiþi sã vã organizaþi timpul eficient. Chiar dacã situaþia financiarã nu este foarte bunã pe moment, sunteþi optimiºti ºi dornici de a vã pune planurile de viitor în aplicare. Un membru tânãr al familiei vã va binedispune ºi totul vi se va pãrea mai uºor de realizat.

Zi beneficã: vineri

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

Relaþiile cu persoana iubitã vor cunoaºte o perioadã de certuri ºi discuþii aprinse, mai ales din cauza orelor prea multe de muncã. Starea de spirit va fi uºor pesimistã ºi acest lucru se va simþi ºi la serviciu, unde daþi dovadã de apatie ºi iritabilitate. Spre sfârºitul sãptãmânii lucrurile se vor aºeza ºi veþi reuºi sã vã recãpãtaþi buna dispoziþie. Singura problemã ce va trebui s-o rezolvaþi este legatã de sãnãtate, din cauza unei probleme pe care aþi amânat-o de prea multã vreme.

Zi cu noroc: luni

SCORPION

Demaraþi cu succes o nouã afacere sau vã achiziþionaþi un lucru pe care vi l-aþi dorit de foarte multã vreme. Veþi obþine, mai ales în weekend, multe satisfacþii pe plan social ºi personal, graþie creativitãþii ºi intuiþiei. La serviciu, ideile dumneavoastrã sunt apreciate de ºefi ºi colegi ºi drept dovadã, veniturile dumneavoastrã vor creºte. Primiþi, de asemenea, o recompensare ºi de la un membru mai în vârstã al familiei.

Zile liniºtite: sâmbãtã ºi duminicã

SÃGETÃTOR

Cuvântul cheie ce caracterizeazã sãptãmâna ce vine e romantismul. Veþi dori sã petreceþi mult timp acasã, alãturi de cei dragi, pentru cã traversaþi o perioadã în care vi se pare cã totul e superficial în viaþã, mai puþin dragostea. Din acest motiv, vã veþi amâna diferite proiecte pe care trebuie sã le duceþi la îndeplinire. Veþi fi visãtori ºi melancolici pânã la sfârºitul sãptãmânii. Reveniþi cu picioarele pe pãmânt în clipa în care vã daþi seama cã aveþi multe restanþe la locul de muncã.

Zi cu noroc: luni

*** Un medic veterinar se îmbolnãveºte ºi se duce la medicul sãu de familie.

- Luaþi loc, vã rog, îi spune medicul de familie. Ce vã doare?

- O, bineee, aºa-i uºor! *** Badea Gheorghe pleacã la cosit. Spre searã, este gãsit leºinat de niºte vecini, este stropit cu apã ºi, dupã un timp, omul îºi revine: - Ce-i, bade Gheorghe? Eºti bolnav? De ce-ai leºinat?

- De foame.

- De foame? Dar nevasta ta nu þi-a pus de mâncare?

- Ba mi-o pus pitã ºi slanã, da’ am uitat briºca acasã. *** Ion se plimbã pe stradã cu cei doi copii ai lui. Un cunoscut îi spune: - Ce copii frumoºi ai! ªi ce mai seamãnã între ei!

- Pãi dacã sunt gemeni...

- ªi câþi ani au?

- Bãiatul are patru, iar fata cinci!

CAPRICORN

Veþi avea parte de o sãptãmânã încãrcatã, atât la serviciu cât ºi acasã, unde pretenþiile membrilor familiei vor fi mari ºi nejustificate. Din aceste motive, veþi fi obosiþi, surmenaþi ºi iritabili. Reuºiþi sã vã descurcaþi doar graþie intuiþiei ºi ideilor originale, care vã salveazã în ultima clipã. Emoþiile puternice sunt predominante în aceastã perioadã, aºa cã pãstraþi-vã timp doar pentru dumneavoastrã, pentru a vã reîncãrca bateriile.

Zile bune: marþi ºi miercuri

VÃRSÃTOR

Se contureazã un început de sãptãmânã excelent pentru afaceri, cu întâlniri fructuoase ºi planuri de viitor bine concepute.

Investiþiile pe termen lung sunt favorizate, pentru cã traversaþi o perioadã în care puteþi rezolva multe probleme financiare.

Aveþi planuri mari în domeniul financiar, iar o persoanã mai în vârstã din familie vã va ajuta cu problemele de afaceri. Vor apãrea multe urgenþe, care vã vor da peste cap programul. Stãpâniþi-vã orgoliul, pentru cã altfel riscaþi sã vã certaþi cu prietenii, membrii familiei ºi cu partenerii de afaceri.

Zi relaxantã: duminicã

PEªTI

Daþi dovadã de multã diplomaþia în perioada care urmeazã, astfel cã partenerii de afaceri vã vor aprecia toate propunerile ºi proiectele. Veþi petrece clipe de neuitat cu prietenii în acest sfârºit de sãptãmânã ºi acasã va domni o perioadã liniºtitã ºi relaxantã. În aceastã perioadã primiþi o sumã mare de bani, cu care vã puteþi face planuri îndrãzneþe.

Zi minunatã: marþi

NAÞIONAL

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

Crin Antonescu, Principele Radu: mirat cã Stolojan România trebuie sã preþuiascã ºi Stoica rolul regelui Mihai în devenirea nu candideazã ei istoricã Principele Radu a afirmat, sãptãmâna trecutã, într-un „memento“ dat publicitãþii în ziua când regele Mihai a împlinit 87 de ani - 25 octombrie -, cã „România are nevoie sã rememoreze ºi sã preþuiascã rolul jucat de acesta în devenirea ei istoricã ºi instituþionalã, în marea familie a europenitãþii“. Subliniind prestigiul familiei regale, „cea mai veche instituþie europeanã a statului român, de care se leagã modernizarea României“, principele a amintit astfel contribuþia regelui Mihai la susþinerea, între 1948 ºi 1989, a „principiilor pe care România le promoveazã astãzi, în calitate de membru al UE“.

Potrivit principelui Radu, „din decembrie 1989 încoace, regele Mihai este unul dintre rarii oameni publici din România care a avut, în mod constant,

Vicepreºedintele PNL Crin Antonescu (foto), s-a arãtat contrariat de faptul cã susþinãtori ai votului uninominal, precum democrat-liberalii Theodor Stolojan ºi Valeriu Stoica, nu participã la alegeri. un comportament european“, ceea ce, în opinia sa, „dã respectabilitate statului român“, iar „din 2001 încoace, familia pe

care regele o conduce a avut mii de angajamente, pentru consolidarea instituþiilor þãrii ºi pentru respectabilitatea ei“.

„Mirarea mea este cã oameni care au vorbit în numele poporului ºi au þipat în nenumãrate rânduri de întoarcerea la popor, nu candideazã. (...) Nu înþeleg de ce îºi refuzã aceastã

plãcere. Nu înþeleg de ce Stolojan spune cã nu vrea sã candideze pentru cã vrea sã serveascã partidului la nivel naþional, de ce nu demisioneazã din Parlamentul European ca sã lase locul unui alt om care sã facã acest job pentru care s-au primit voturi, nu doar bani“, a afirmat Crin Antonescu, incluzându-l ºi pe democrat-liberalul Valeriu Stoica printre cei care au susþinut uninominalul, dar nu candideazã.

Vadim îi þine partea lui Bãsescu Preºedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a apreciat cã decizia ºefului statului, de promulgare a legii privind salariile profesorilor, este „un lucru bun’’, adãugând cã era de aºteptat sã facã acest pas. „Era de aºteptat, dar îmi pare rãu, însã, cã i-a

luat-o înainte Silviu Prigoanã, pentru cã, la un ºpriþ, el i-a spus lui Prigoanã cã va promulga legea.(...) Aºa s-a lãudat Silviu Prigoanã cã i-a spus Bãsescu la ureche. Altminteri, e un lucru bun’’, a declarat liderul PRM, sãptãmâna trecutã.

PREMIERUL: Fie alegem creºterea economicã, fie creºteri iresponsabile de salarii România este în faþa unei alegeri decisive Declaraþia ºefului Executivului intervine pentru viitor: fie alege calea creºterii eco- dupã ce preºedintele Traian Bãsescu a pronomice, fie creºteri de salarii iresponsabile, mulgat legea privind majorarea cu 50 la a declarat, la rândul sãu, prim-ministrul sutã a salariilor cadrelor didactice.

Cãlin Popescu-Tãriceanu. „O creºtere nesustenabilã a salariilor pro-

fesorilor va face rãu tuturor angajaþilor din România. O astfel de mãsurã este catastrofalã pentru economia româneascã“ - a spus premierul, care a fãcut apel la sindicate ºi la partide sã reacþioneze responsabil.

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

13

INVESTIÞII Au început lucrãrile la Parcul balnear SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ

ediþie de Satu Mare

Lucrãrile pentru realizarea proiectului “Parcul balnear în Regiunea Nord-Vest, locaþiile Tãºnad, Beltiug, Marghita”, au demarat deja, a informat vineri Agenþia de Dezvoltare Regionalã Nord-Vest (ADRNV).

Investiþii de 4 milioane de euro

Reprezentanþii ADRNV au vizitat suprafeþele viitorului parc balnear Tãºnad-BeltiugMarghita, împreunã cu reprezentanþii beneficiarilor, inginerul ºi constructorul, pentru predarea amplasamentului proiectului. Practic, aceastã vizitã marcheazã demararea investiþiilor, estimate la aproape 4 milioane de euro. Proiectul “Parcul balnear în Regiunea Nord-Vest, locaþiile Tãºnad, Beltiug, Marghita” este finanþat în cadrul programului PHARE 2006, iar beneficiarii sunt Consiliul Judeþean Satu Mare, Consiliul Judeþean Bihor ºi consiliile locale ale celor trei localitãþi implicate.

Proiectul vizeazã construirea unor hoteluri ºi a unor bazine cu apã termalã.

300.000 de vizitatori anual Ordinul de începere a lucrãrilor a fost emis miercuri, 22 octombrie, investiþia care va contribui la consacrarea Regiunii Nord-Vest ca des-

tinaþie turisticã balnearã la nivel naþional intrând astfel în linie dreaptã.

Autoritãþile sãtmãrene estimeazã cã numãrul turiºtilor, din þarã ºi strãinãtate, care vor vizita Parcul balnear regional de la Tãºnad-Beltiug-Marghita se va ridica la 300.000 pe an, dupã finalizarea proiectului finanþat de UE.

Primele finanþãri POR Membrii Consiliului de Dezvoltare Regionalã au mai vizat în cadrul ºedinþei primele douã contracte de infrastructurã de transport din regiune prin care consiliile judeþene Cluj ºi Sãlaj vor primi finanþare prin POR, axa prioritarã 2 Infrastructurã de transport regionalã ºi localã.

Este vorba despre proiectele “Modernizarea infrastructurii de acces în zona turisticã Rãchiþele-Prislop-Ic Ponor” (beneficiar CJ Cluj, valoare totalã de 59,6 milioane de lei) ºi “Reabilitarea drumului CiuceaCrasna-Vârºolþ” (beneficiar CJ Sãlaj, în parteneriat cu CJ Cluj, valoare totalã de 85,6 milioane de lei).

Prioritãþi pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi dezvoltarea sectorului IMM accesarea de finanþãri euroconsultanþã ºi formare profe- z Menþinerea cotei unice a imConsiliului Permanent al pene precum ºi realizarea upozitului ºi reducerea fiscalisionalã, managerialã ºi anCNIPMMR a formulat o listã nui mecanism eficace pentru tãþii (a impozitului pe venitutreprenorialã prin folosirea de revendicãri a patronilor de absorbþia cu succes a fonrile micro-intreprinderilor cu voucherelor; IMM-uri pentru întâlnirile cu durilor structurale.

1% ºi a contribuþiilor de asireprezentaþii partidelor poli- z Flexibilizarea rapidã a pieþei În calitate de reprezentant gurãri sociale obligatorii cu forþei de muncã din România tice parlamentare: teritorial al CNIPMMR, Fedeminim 5%); - una dintre cele mai rigide z Alocarea anualã, prin legea din UE- concomitent cu adap- z Includerea reprezentanþilor raþia Patronatelor Întreprindebugetului de stat, a unor fonorganizaþiilor patronale re- rilor Mici ºi Mijlocii din Regiutarea de mãsuri active pentru duri în valoare de minim prezentative la nivel national nea Nord-Vest îndeamnã memînfiinþarea de noi locuri de 0,5% din PIB destinate finanîn toate organismele regio- brii sãi sã þinã cont de aceste muncã ºi creºtere siguranþei þãrii programelor de dezvolnale care elaboreazã politicile revendicãri atunci când se vor locurilor de muncã în sectorul tare ºi a mãsurilor de sprijide dezvoltare, de gestionare prezenta la vot ºi sã aleagã acei privat; nire pentru înfiinþarea de noi ºi monitorizare a fondurilor candidaþi care s-au angajat z Stabilirea unui program IMM-uri; ferm sã transpunã în norme leeuropene, etc.; naþional pentru dezvoltarea z Reducerea semnificativã ºi de portaluri ºi comerþ electro- z Dezvoltarea acordurilor ºi gislative ºi programe guvernaîn regim de urgenþã a birocracontractelor de parteneriat mentale aceste solicitãri. nic, de parcuri industriale, þiei ºi a parafiscalitãþii; Ec. Augustin FENEªAN, public-privat pentru aplicaspin-off, clustere, centre de z Creºterea accesului întrePreºedinte FPIMM NV rea politicilor regionale ºi branding pentru IMM-uri; prinzãtorilor la servicii de

14

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

INVESTIÞII

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

Augustin Feneºan: «Transilvania de Nord îndeplineºte în acest moment un rol strategic de deservire logisticã a Regiunilor Nord-Est, Centru ºi Vest» Reprezentanþii organizaþiile patronale în Federaþia PIMM Nord-Vest au previzionat la finele anului 2007 modul în care doresc sã arate Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest în urmãtorii ani. Într-un document programatic ce schiþeazã strategia ºi programul de acþiune al federaþiei pe urmãtorii ani, comunitãþile de afaceri ºi-au propus sã valorifice împreunã capitalul natural, resursele materiale ºi umane, tradiþiile istorice ºi multiculturalitatea regionalã în scopul unei dezvoltãri durabile, care sã facã din arealul translivan una dintre cele mai dinamice regiuni europene din punct de vedere economic.

Care credeþi cu sunt domeniile de excelenþã ale Regiunii de Nord-Vest?

Augustin Feneºan: Prin amplasarea ºi dotãrile sale infrastructurale, Transilvania de Nord îndeplineºte în acest moment un rol strategic de deservire logisticã a Regiunilor Nord-Est, Centru ºi Vest. Domeniile de excelenþã ale regiunii sunt: sectorul IT&C, mediul academic ºi cercetarea, agricultura ºi industria alimentarã, industria bunurilor de larg consum (mobilier ºi confecþii), industria de maºini ºi echipamente ºi, nu în ultimul rând, turismul. Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de formare continuã a adulþilor ºi învãþãmântul universitar fiind recunoscute la nivel internaþional.

Ce oportunitãþi oferã în acest moment Regiunea NV pentru sectorul IMM? Considerãm deosebit de oportunã dezvoltarea ºi diversificarea infrastructurii pentru afaceri.

Extinderea parcurilor industriale pentru tehnologii avansate, cum sunt parcurile TETAROM din zona Clujului, ºi punerea în funcþiune a noi facilitãþi de tipul incubatoarelor de afaceri ºi parcurile logistice, sunt modalitãþi concrete de sprijinire a iniþiativelor antreprenoriale în sectorul privat.

Prin intermediul acestora, se pot asigura condiþiile necesare susþinerii ºi stimulãrii competenþelor regionale în dezvoltarea ºi producerea de bunuri aparþinând tehnologiilor avansate, prin industrii nepoluante precum tehnologia informaþiei, industria comunicaþiilor ºi a electronicii aplicate, incluzând totodatã produse din domeniile automatizãrilor, roboticii etc. ºi servicii din sectorul poºtal, vamal etc.

Credem cã dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri are deja un impact benefic asupra dezvoltãrii regionale, contribuind astfel la reducerea decalajului dintre economia noastrã regionalã ºi economiile dezvoltate din Uniunea Europeanã.

Cum apreciaþi relaþia Federaþiei IMM-urilor din Regiunea NV cu autoritãþile publice locale?

Reprezentativitatea conferitã de cãtre CNIPMMR organizaþiilor patronale ale IMM-urilor, la nivel judeþean, ºi Federaþiei PIMM NV la nivel regional, ne situeazã întrun raport benefic cu autoritãþile publice locale, materializat în programe, proiecte ºi acþiuni organizate ºi derulate împreunã cu acestea. Ilustrativ pentru aceastã bunã cooperare cu administraþia localã este proiectul „Antreprenoriat pentru dezvoltare”,

care propune o perspectivã integratã asupra promovãrii antreprenoriatului, furnizând instruire, informaþii privind oportunitãþile de afaceri, asistenþa întreprinzãtorilor în faza de start-up, consultanþã în management pentru planificarea ºi optimizarea afacerii, acces la finanþare ºi capital iniþial. Bunele relaþiile dezvoltate de reprezentanþii patronatului în cadrul diferitelor organisme consultative se reflectã ºi în organizarea unor acþiuni comune destinate sprijinirii antreprenoriatului.

Astfel, în parteneriat cu Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Nord-Vest (OIR POSDRU NV), am organizat mai multe sesiuni de informare privind programele destinate sectorului IMM pentru dezvoltarea resur-

selor umane, iar cu Agenþia de Dezvoltare Regionalã Nord-Vest ºi Oficiile Teritoriale ale MIMMCTPL din regiune oferim periodic sesiuni de consultanþã ºi asistenþã pentru întreprinzãtorii care doresc sã implementeze proiecte pentru dezvoltarea propriilor afaceri prin Programul Operaþional Regional sau Programele Operaþionale Sectoriale.

Care au fost acþiunile cu impact regional realizate în ultima perioadã?

Aam ajuns aproape de final cu douã proiecte importante, respectiv „Competitivitate sectorialã în industria de morãrit ºi panificaþie din Regiunea Nord-Vest prin dezvoltarea competenþelor manageriale“ ºi „Manageri pentru Turismul Rural curs de formare Administratori Pensiune“. Ambele proiecte sunt finanþate prin Programul Phare

2005 Coeziune Economicã ºi Socialã - Dezvoltarea Resurselor Umane. În plus, ca o modalitate eficientã de continuare a acestor trainiguri antreprenoriale, vom inaugura pânã la finele anului un Centru de Excelenþã în Management ºi un Centru Pilot de Formare Profesionalã pentru Turismul Rural.

Vorbind de proiecte cu impact regional, nu putem omite participarea noastrã la douã proiecte europene cu parteneri din Franþa, Italia, Germania, Grecia, Spania, Cehia ºi Bulgaria.

Rolul patronatului nostru în aceste proiecte este unul de releu, asigurând diseminarea, aplicarea ºi exploatarea acestor reþele în toatã Transilvania.

Interviu consemnat de Mircea Olaru-Zãinescu EcoMedia XXI

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

15

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ ediþie de Satu Mare

ACTUALITATE

Mandinga ºi-a lansat cu fast noul album Alex, Chupi, Florin, Zach, Bazooka, Ella, Alejandro, Tony, El Nino ºi Omar Secada, membrii trupei Mandinga ºi-au lansat joi cel mai aºteptat album din carierã. Se numeºte “Donde” ºi a avut parte de o lansare occidentalã, cu invitaþi speciali din show-bizul autohton.

Repetiþi în gara Bãneasa „Donde”, noul album Mandinga ºi totodatã cel mai asteptat de pînã acum, s-a lansat joi, 23 octombrie, în nu mai puþin de trei 3 etape. Albumul este editat de Roton.

“Nivelul de performanþã al trupei s-a vãzut pe tot parcursul zilei, pentru cã Mandinga a început sã cînte încã din zorii zilei”, a relatat Gabi David, PR manager al formaþiei.

Astfel, în jurul orei 7 Alex, Chupi, Florin, Zach, Bazooka, Ella, Alejan-

dro, Tony, El Nino ºi Omar Secada fãceau probe de sunet pe peronul Gãrii Bãneasa.

Cu acelaºi prilej, emisiunea „Neaþa cu Rãzvan ºi Dani” a avut o ediþie specialã, transmisie în direct din garã.

Mandinga a venit cu Trenul Regal sã aducã albumul „Donde”.

Primire de Hollywood Alãturi de managerul Sergiu Stoiadin, cu echipa de PR – Star Management ºi cu reprezentanþii Roton, artiºtii s-au întîlnit la orele prînzului cu mass media, într-o conferinþã de presã la fel

de nonconformistã pe cît e trupa. La final, toatã lumea s-a urcat în Trenul Regal, direcþia Mogoºoaia. Au continuat interviurile ºi autografele, asortate cu gustãri, fructe ºi Margarita Mandinga (o creaþie el Jimador).

Seara, Clubul Fiat 500 Cabaret a început sã se umple încã de la ora 21.

Admiratorii aºteptau trupa cu nerãbdare, ºtiau deja versurile pe dinafarã ºi cunoºteau lucruri personale despre toþi membrii Mandinga, astfel cã Cei 10 muzicieni plus cele douã dansatoare au fost primiºi ca niste adevãrate vedete. Între cei prezenþi la lansare se numãrã Horia Brenciu, Marius Moga, Iulia Vantur, Iulian Moga, Sorin ºi Adi – Akcent, regizorul Florin Botea, actorul Justinian Radu, Zoli, Phlo ºi Nashu’ de la Sistem, Miki, Wassabi, Florin – Hi-Q, Dalma, Matteo, Mani Neumann, Florin Ionescu, Cosmin Seleºi, Alexandra de la Amadeus, Cassa Loco, impresarul Radu Groza, Cãtãlin Muraru, Anca Lupeº, Angel Tucanã (impresar Proconsul), Lenox Buppi Brown (dublura lui Wesley Snipes) sau Maria Magdalena Hadad Hadad – soþia ambasadorului Cubei în România.

FONDURI EUROPENE NERAMBURSABILE PENTRU SECTORUL IMM curajarea activitãþilor non-agricole, în scopul creºterii numãrului de locuri de muncã ºi a veniturilor adiþionale. Practic, aceste fonduri se vor aloca activitãþilor non-agricole, sub formã de sprijin pentru formarea ºi dezvoltarea micro-întreprinderilor. Solicitanþii pot fi micro-întreprinderi ºi persoane În cadrul Programului pentru de euro, nerambursabile, ce vor fi fizice neînregistrate ca agenþi ecodezvoltarea ruralã, sunt alocate investite pentru dezvoltarea du- nomici. Tot pentru zonele rurale, fonduri de peste 300 de milioane rabilã a economiei rurale prin în- însã pentru turism, se pot accesa În urma aderãrii la Uniunea Europeanã, România ar putea beneficia, în perioada 2007-2013, de fonduri structurale de 28-30 miliarde de euro din partea UE. Întreprinderile mici ºi mijlocii autohtone vor putea contracta aceste fonduri nerambursabile, dacã îndeplinesc condiþiile de eligibilitate. Principalul obiectiv al acestor fonduri îl constituie alinierea companiilor româneºti la standardele Uniunii Europene. Dacã luam în considerare ºi scumpirea iminentã a creditelor, varianta fondurilor devine din ce în ce mai atractivã.

ediþie de Satu Mare

SÃPTÃMÂNA SOMEªEANÃ Un proiect Transilvania Conection

DIRECTOR: Cristian Matos DIRECTOR ADJUNCT: Andreea Pavai; DIRECTOR MARKETING: Eliza Drãghici tel. 0731 83 77 99; FOTO: Lorincz Levente Sãptãmâna someºeanã foloseºte informaþiile furnizate de Agerpres saptamanasomeseana@yahoo.com Strada ªtefan cel Mare nr. 31 Gherla

16

NR 2 z 28 OCTOMBRIE - 3 NOIEMBRIE

fonduri nerambursabile de pânã la 200.000 de euro. La fel ca ºi în cazul fondurilor pentru dezvoltarea micro-întreprinderilor, solicitanþii pot fi atât micro-întreprinderi cât ºi persoane fizice neînregistrate ca agenþi economici.

De asemenea, se mai pot accesa astfel de fonduri pentru agriculturã, pentru pescuit, sau pentru creºterea competitivitãþii produselor alimentare.