Revista Misiunea Casa nr. 3 - aprilie 2007

Page 1

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

aprilie 2007

6LEI50 65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

anul III, nr. 3

Misiunea

CASA

www.misiuneacasa.ro

C UelRectrSice C OmN re ii în scule cu p

LA PAGINA 47

Cursuri practice

Amenajarea livingului ºi a holului Pag. 28

O

Secretãurlilor amene acaj litate d

Pag. 36

Decoruri orientale

Design de înaltã clasã cu texturi ºi culori exotice Pag. 6 O

Faþade ºi acoperiºuri

Compatibilitãþi ce imprimã Pag. 50 casei un stil propriu

O vilã eficientã

energetic

Pag. 18

Lemnul,

un material pentru întreaga casã

ân m Ro i u te ul º n a a r P 80 Þã e l d u ina g e ã pa uz M Ou La



Editorial

Misiunea

CASA Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING în colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART PREªEDINTE

Ioana Ceccarelli

DIRECTOR GENERAL

Monica Popescu

REDACTOR-ªEF

Lucian Nicolescu

REDACTORI

COLABORATORI

Despre kitsch, cu o sinceritate excesivã

I

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

PREPRESS

Dragoº Manole

FOTOGRAFII

Mihaela Matei Radu Tudor

BD & CARICATURÃ

niþial, când m-am gândit sã scriu despre acest subiect, am fost tentat sã fiu cât se poate de categoric

CONSULTANÞI DE SPECIALITATE

în atitudine ºi sã tranºez problema în maniera specialiºtilor (mulþi dintre ei autentici), înfierând feno-

menul cu entuziasm pedagogic, în apãrarea bunului-gust ostracizat cu fiecare bibelou chinezesc ieftin sau

Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz Radu – Sebastian Anghel Iulia Boian Ana Tomescu Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

Dan Nistor ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei jr. Geani Caraºol

PUBLICITATE

Dan Tomescu

cu abþibilduri, voit drãgãlaºe, cu iepuraºi încã adolescenþi, dornici sã participe la sãrbãtorile pascale în

ABONAMENTE

Adrian Neagu

stilul lor jucãuº. Bineînþeles, aceste ouã nu sunt tradiþionale, fenomenul poate fi studiat ºi clasat, dar,

DIRECTOR DIFUZARE

în acelaºi timp, m-am întrebat cât de legitimã mai este noþiunea de kitsch. Trãim într-un spaþiu multi-

DIRECTOR PRODUCÞIE

Cornel Petrescu

cultural fãrã a fi invadaþi de alte naþii. Lumea decoraþiunilor tinde sã fie la fel de variatã ca multitudinea

DIRECTOR ECONOMIC

Mirela Sorescu

combinaþiilor pe care le putem face între un numãr imens de nuanþe, simboluri, imagini fidele sau forme

TIPAR

când vecinul îºi vopseºte gardul în culorile curcubeului. Dar am mai vãzut câteva ouã de Paºti decorate

preferate. Un meseriaº face niºte scafe sau corniºe complicate, greu de executat din punct de vedere tehnic ºi costând o mulþime de bani. Acestea aratã aºa cum îºi imagineazã el cã ar bucura ochiul unui

ISSN

Mihnea Ghedrãuþeanu

Infopress S.A. 841-2432

prinþ ºi crede sincer cã a atins perfecþiunea. Pãrerea dezaprobatoare a unui designer experimentat l-ar rãni, probabil, sau l-ar lãsa indiferent, ceea ce, în plan estetic, are cam aceleaºi efecte: meseriaºul va lucra, în continuare, conform imaginii pe care ºi-a fãcut-o despre frumos. Existã oameni care fac o facultate, studiazã ani de zile opere de artã ºi stabilesc niºte standarde. Dar ce facem noi, ceilalþi, care nu avem timpul necesar pentru a ne raporta continuu la mii ºi mii de imagini? Cum ne descurcãm în aceastã varietate nebunã de forme ºi culori? Suntem niºte simpli oameni, construim sau renovãm cu mijloacele pe care le avem la dispoziþie ºi, uneori, ne întrebãm dacã vaza pe care am primit-o cadou se potriveºte cu servanta moºtenitã de la bunica. Existã multe variante de a ieºi din aceastã dilemã – una ar fi sã ne limitãm la a face consideraþii doar când vedem culori þipãtoare. De asemenea, avem opþiunea refugiului în sânul aºa-zisului eclectism, ori a îmbrãþiºãrii unui stil pe care sã-l cultivãm cu obstinaþie... dar orice am face, e posibil sã trãim permanent cu senzaþia unei sciziuni cu ambientul. Aºa cã, inevitabil, revenim la formula latinã: „De gustibus non disputandum est “. E mai simplu ºi... sinceritatea nu este un pãcat! Lucian Nicolescu Redactor-ºef

Publicaþie auditatã pe perioada ianuarie-iunie 2006

Adresa redacþiei: ªoseaua Panduri nr.25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti Telefon: 021/411.00.29 Fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.


Paginile 80–83 Ouã de Paºte „Sã ne cunoaºtem tradiþiile“, ne spun încã o datã specialiºtii Muzeului Þãranului Român.

Sumar

Sisteme de umbrire pentru exterior Dacã în ediþia trecutã aþi putut citi despre jaluzele ºi storuri de interior, acum vã oferim ocazia de a face cunoºtinþã cu noi sisteme de umbrire special concepute montãrii pe faþadã, în exterior.

Influenþele artei orientale Despre materiale ºi stiluri exotice, într-o cãlãtorie prin lumea fascinantã a designului

6

O vilã eficientã energetic Dificultãþile întâlnite în renovarea unei case de patrimoniu ºi soluþiile cele mai avantajoase

Paginile 60–62

18

Linii simple în decorarea livingului Amenajarea unui spaþiu cu materiale de cea mai bunã calitate, prezente ºi pe piaþa româneascã 28

Holul dumneavoastrã? Holul nostru!

Paginile 64–67 Potenþialul inestimabil al pãdurii Printre nenumãratele atuuri ale lemnului, unul are o importanþã covârºitoare, atunci când vine vorba de construirea unei case: termoizolarea optimã.

Idei pentru un hol de dimensiuni generoase, care poate deveni foarte simplu o zonã multifuncþionalã

36

Cu ochii spre uºã Montarea diferitelor tipuri de uºi, de la cele simple, ce necesitã finisãri, pânã la cele complet echipate

44

Actual ªtiri din domeniul materialelor de construcþii ºi al amenajãrilor interioare, într-o rubricã nelipsitã din revista noastrã 48

Expresivitate ºi caracter Reguli necesare obþinerii unei compatibilitãþi între acoperiº ºi faþadã, din punct de vedere estetic ºi practic

50

Þiglele metalice – varianta optimã pentru acoperiº

Expresivitate ºi caracter Faþadele nu îºi pot pune în valoare liniile, dacã nu sunt mãrginite de un acoperiº potrivit ca dimensiuni ºi culori.

Paginile 50–54 Din bulbi, prin zãpadã, vestind primãvara Aflaþi la rubrica despre viaþa plantelor cum trebuie cultivate ºi îngrijite cele mai apreciate flori de primãvarã, cunoscute generic sub numele de „bulboase“.

Paginile 76–78

Materiale de succes care se bucurã de tot mai multã cãutare printre cei ce îºi construiesc o casã

55

Sisteme de umbrire pentru exterior Noi metode pentru a evita pãtrunderea radiaþiei solare în locuinþã, cu obloane rulante ºi batante de exterior

60

Potenþialul inestimabil al pãdurii Câteva informaþii suplimentare despre lemn, din perspectiva calitãþilor lui termoizolante

Paginile 96–97 Shopping Preocuparea pentru forme ºi culori atinge orice domeniu al designului, inclusiv cel al veselei pentru sufragerie. Iatã câteva oferte de la firme specializate autohtone.

64


Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

§

Paginile 18–26

O vilã eficientã energetic

Când vine vorba de clãdiri de patrimoniu, renovarea este întotdeauna delicatã!

Aceeaºi baie, cu alte accesorii Tehnici de montare cu ajutorul ºuruburilor ºi a adezivilor care nu sunt folosiþi doar de profesioniºti...

68

Alergiile: alertã în aer Sfaturi pentru alergici sau pentru cei care au în familie persoane sensibile la diferiþi factori nocivi din locuinþã

70

Consilier juridic Noi rãspunsuri la întrebãri sosite pe adresa redacþiei, de data aceasta despre blocurile cu «bulinã roºie»

75

Din bulbi, prin zãpadã, vestind primãvara Viaþa plantelor, a florilor specifice primãverii: ghiocei, zambile, lalele, lãcrãmioare ºi alte câteva

76

Ouã de Paºti Mãrturii despre cum îºi decorau înaintaºii noºtri ouãle de Paºti, aºa cum puþini o mai fac în zilele noastre

80

Atentat la securitate Peripeþiile unor locatari de bloc ce au un singur defect: sunt vecini cu Valeriu, neliniºtitul nostru prieten

Paginile 28–34 Linii simple în decorarea livingului

Decoratorii ºi meºterii noºtri au avut de lucru: sã amenajeze un spaþiu amplu astfel încât sã nu dea senzaþia de aglomerare, dar fãrã a pierde din aria utilã.

84

Biserica Sf. Gheorghe Nou

Paginile 36–42

Valori ale arhitecturii ºi spiritualitãþii româneºti, prezente în viaþa bucureºtenilor din vremea lui Constantin Brâncoveanu 88

Amenajarea holului dumneavoastrã a devenit o preocupare ºi pentru noi.

Torino – grãdina urbanã Despre cum construiesc alþii pentru a trãi mai confortabil, într-un nou serial dedicat arhitecturii europene

90

Bufetul de la ªosea Descrierea unei construcþii devenite reper pentru secolul trecut, în viziunea unui arhitect faimos: Ion Mincu

94

Shopping Ce mai puteþi gãsi în magazinele specializate, sub ce semnãturã din punctul de vedere al designului ºi... la ce preþ 96

Alergiile: alertã în aer

Paginile 70–74

Oricât ne strãduim, alergenii insistã sã punã stãpânire pe locuinþa noastrã. Totuºi, existã metode de a-i þine în frâu!

Holul dumneavoastrã? Holul nostru!

Cu ochii spre uºã

Montarea unei uºi nefinisate îl poate pune în dificultate pe un novice, dar nu ºi pe un cititor al revistei noastre.

Paginile 44–46


design interior Ceramica ºi florile

sunt nelipsite din decorul cu tendinþe orientale. Floarea de cireº este consideratã în Japonia regina florilor

Arta orientalã concentreazã tradiþii culturale ºi principii religioase. Preluate de cãtre designeri, acestea au devenit o modã pentru casele europenilor.

6 l

Misiunea

CASA 3/07

Influenþele artei o


LocuinĂža exoticĂŁ trans-

mite proprietarului senzaĂžii specifice locului de origine al mobilierului. Printre preferinĂže, am observat combinaĂžiile din gama „savana“ care, ĂŽmpreunĂŁ cu elemente decorative ĂŽnrudite, pot crea o atmosferĂŁ deosebitĂŁ.

S

implitatea câºtigã primul loc În tendinÞele anului, iar pentru acest lucru designerii ºi-au Îndreptat atenÞia spre formele ºi volumele pline de VHPQL°FDèLL DOH 2ULHQWXOXL )Lnisajele naturale ºi culorile reprezentate de nuanÞele pielii çL °OGHçXOXL WRQDOLWÊèLOH PLQHrale ºi variaÞiile de crem-maro sunt acum vedetele designuOXL $FFHQWXO FDGH vQVÊ SH HOHmentele care compun decorul XQXL VSDèLX )LH FÊ HVWH YRUED de ceramicã, lemn, metal sau

piele naturalĂŁ, accesoriile orientale asigurĂŁ unicitate unei DPHQDMĂŠUL 'DFĂŠ XQLL DUKLWHFèL urmĂŁresc realizarea unui amELHQW vQ vQWUHJLPH GLQ PRELOLer Âşi decoraĂžiuni orientale, alĂžii preferĂŁ doar sĂŁ creeze o „patĂŁ GH FXORDUHÂŚ 'H OD VWDWXHWH GLQ FHUDPLFĂŠ VDX EURQ] GH FHOH mai multe ori reprezentându-l SH %XGGKD SkQĂŠ OD FXWLL GH ELjuterii realizate din lemn, lucraWH PDQXDO çL EURGHULL VSHFL°FH toate ĂŽntregesc pe deplin atmoVIHUD RULHQWDOĂŠ

Q FOTO: Gran Feria

Stilul abordat trebuie sã se regãseascã, mai Întâi, În unitatea fiecãrei camere ºi apoi, la nivel general, pentru toatã casa.

V

ei orientale

stiluri

Misiunea

CASA 3/07

l 7


design interior

piese de mobilier din bambus sunt dormitoarele ºi paturile cu baldachin, garniturile pentru hol ºi living.

Mobilierul din bambus

Din secretele naturii

poate crea impresia unui refugiu pe o insulã liniºtitã, dupã o zi lungã de muncã.

Simbol tradiþional al fericirii, bunãstãrii ºi sãnãtãþii în cultura asiaticã, bambusul dã un aer exotic ºi primitor în cazul designului interior.

M Un farmec antichizat

or, dar prezintã articulaþii puternice ºi în asta constã secretul durabilitãþii ei. Dincolo de mobilier, în locuinþã trebuie sã þinem cont ºi de elementele care compun amenajarea. Mobilierul din bambus se poate asocia cu lemnul masiv, metalul sau sticla, iar, în completarea acestora, vin perdelele din in ºi covoarele din bumbac. Culorile naturale sunt cele mai potrivite pentru un asemenea tip de mobilier.

V

este oferit de combinaþia dintre modelul dantelat din fier forjat ºi simetria liniarã a bambusului.

obilierul confecþionat din bambus îºi gãseºte locul în spaþii deschise ºi luminoase. Completat cu accesorii din materiale naturale, precum sfoarã, iutã, cânepã sau bumbac, acesta oferã spaþiului intimitate, eleganþã ºi ceva din sãlbãticia naturii. Planta este înaltã, lemnoasã ºi are nevoie de aproximativ un an pentru a ajunge la maturitate. Tulpina de bambus este goalã în interi-

Q FOTO: Dual Bamboo

stiluri

Cele mai cãutate

8 l

Misiunea

CASA 3/07



design interior Forme aristocrate

stiluri

Mobilierul din lemn a fost cunoscut Întotdeauna pentru durabilitatea sa, iar formele rotunjite i-au dat un plus de eleganÞã, exploatatã din plin de cãtre designeri.

Parfum de poveste Mobilierul oriental

reuneÂşte o diversitate de stiluri, dar predominante sunt variantele pictate, colorate Âşi lĂŁcuite.

Mobilierul pictat, revenit azi În tendinÞe, a existat În amenajãrile din toate epocile, Începând de la egipteni ºi trecând prin toate stilurile orientale.

A

tastice, peisaje, simboluri arhaice, embleme de bun augur, motive geometrice savant concepute sau hieroglife stilizate. Fabuloasele creaÞii din lemn, ÎnfãÞiºarea cu un aer antic ºi lucrãtura artizanalã complicatã sunt doar câteva dintre motivele pentru care mobilierul tradiÞional din zone precum India, China sau Japonia au cucerit designerii europeni ºi chiar OH DX LQ¹XHQèDW FUHDèLLOH

Cultul culorilor

ĂŽn tradiĂžiile orientale, lemnul corespunde primĂŁverii Âşi este asociat cu verdele. Focul este simbolul verii Âşi este reprezentat prin roÂşu, portocaliu Âşi purpuriu, iar pĂŁmântul este asociat cu toamna, ĂŽn acest scop predominând culorile maro sau galben.

10 l

Misiunea

CASA 3/07

V

ceste obiecte sunt adevãrate opere de artã, care, deºi lucrate În materiale ºi tehnici diferite, prezintã o trãsãturã comunã: respectul pentru motivele decorative tradiÞionale, nealterate de actualizãrile sau Împrumuturile din arta occidentalã. Repertoriul ornamental, extrem de bogat, conÞine scene religiRDVH °JXUL PLWRORJLFH çL LVWRULFH PRWLYH ¹RUDOH SÊVÊUL çL insecte, animale reale sau fan-


Dantelãriile

aplicate pieselor de mobilier transpun într-o lume specialã, în care frumosul este ridicat la rang de artã iar decorul devine o bijuterie a designului.

Finisajele deschise ºi lemnul de culoare închisã sunt combinate într-o paletã coloristicã sofisticatã.

Un aer rustic este creat de placarea mobilierului cu decoraþiuni din metal, elemente specifice stilului tradiþional.

Finisajele modeste

Q FOTO: Exotique

ale paravanelor shoji, fotoliilor ºi mãsuþelor joase sunt completate, în ansamblul tradiþional, cu perne de mãtase brodatã care, iniþial, þineau loc ºi de scaune pentru servirea mesei. Misiunea

CASA 3/07

l 11


design interior Asocieri moderne

se pot face ĂŽntre ĂžesĂŁturile viu colorate ale pernelor Âşi ĂŽmpletiturile naturale.

O imagine unitarĂŁ

stiluri

poate fi datĂŁ prin mobilier din ĂŽmpletituri pentru grĂŁdini sau terase.

Ultimele trenduri

ĂŽn designul obiectelor Âşi mobilierului din fibre naturale, se orienteazĂŁ cĂŁtre liniile curbe, ample Âşi formele ĂŽndrĂŁzneĂže.

Rattanul, zambila de apĂŁ sau bambusul sunt materiale naturale a cĂŁror calitate esenĂžialĂŁ este elasticitatea Âşi rezistenĂža fibrelor.

S

12 l

Misiunea

CASA 3/07

WHG LDU SLHVHOH FDUH vO FRPSXQ VXQW vPELQDWH FX PÊLHVWULH ½Ppletitura se obÞine din Înveliºul H[WHUQ DO SODQWHL WÊLDW vQ IkçLL $FHVWHD VXQW IRORVLWH SHQWUX FUHDUHD XQRU FDQDSHOH IRWROLL PÊVXèH çL VFDXQH VDX D XQRU DFFHQWH GHFRUDWLYH 0RELOLHUXO HVWH SRWULYLW vQ VSHFLDO FDPHUH-

ORU SOLQH GH VRDUH GDU FÊOGXUD ºi eleganÞa lui sunt bine-venite vQ DSURDSH WRDWH VSDèLLOH FDVHL ½PSOHWLWXULOH QDWXUDOH DX XUFDW vQ WRSXO SUHIHULQèHORU °LQG DSUHFLDWH SHQWUX HVWHWLFD ORU dar ºi pentru sentimentul de FDOP çL FRQHFWDUH SHUPDQHQWÊ FX QDWXUD

V

pre deosebire de bambus, rattanul este plin la interior çL SRDWH ° PRGHODW GXSÊ FDSULFLLOH GHVLJQHULORU vQ GLYHUVH FXUbe fanteziste. Fibrele naturale VXQW SHUIHFWH SHQWUX XQ GHVLJQ FDUH YUHD VÊ vPELQH UXVWLFXO UD°QDW FX XQ VXEWLO DFFHQW H[RWLF Mobilierul din rattan este ne-

Q FOTO: Mobexpert

ĂŽmpletituri naturale



design interior Energia pozitivã poate fi atrasã

stiluri

prin adãugarea în locuinþã a unui element Feng Shui (elemente sonore, fântâni sau clopoþei de vânt)

Cele cinci elemente

Legile naturii controleazã interacþiunea dintre apã, lemn, foc, pãmânt ºi metal. Ele sunt utilizate în Feng Shui ca remedii.

Decorarea în stil Feng Shui a unei

locuinþe este simplã atunci când „simþi“ fiecare parte a casei ºi urmezi principiile stilului.

Armonia Feng Shui Libertate pentru energie, spune o regulã Feng Shui care recomandã mobilierul realizat mai mult din curbe, cu cât mai puþine linii drepte.

Pentru zona carierei,

culorile benefice sunt alb ºi negru. Obiectele decorative ar trebui sã fie mici, dar valoroase.

„Vânt ºi apã“ este traducerea cuvântului Feng Shui, o artã ce implicã, printre altele, cunoºtinþe de arhitecturã ºi design interior.

A

vându-ºi originea în China anticã, Feng Shui este, de fapt, o extraordinarã colecþie de noþiuni ºi reguli de esteticã, de mod de viaþã ºi de ergonomie. Amenajãrile moderne þin tot mai mult cont de principiile sale. Dincolo de aura misticã, Feng Shui este o ºtiinþã, o artã çL R °ORVR°H RULHQWDOé FDUH VH referã la aranjarea locuinþei astIHO vQFkW R SHUVRDQé Vé EHQH°FLeze de succes, prosperitate, feri-

Tandem cromatic echilibrat de roºu ºi galben pentru a spori energia pozitivã a casei. Q FOTO: Piere Import

Culorile pãmântii

14 l

pentru obiectele de decor sunt specifice zonei dintr-un spaþiu destinat sãnãtãþii, relaþiilor ºi cunoaºterii.

Misiunea

CASA 3/07

cire ºi reuºite pe toate planurile. Feng Shui înseamnã echilibru între energiile pozitive ºi cele negative. De la combinarea culorilor ºi materialelor, pânã la poziþionarea corpurilor de mobilier, totul este gândit în spirit Feng Shui. Unele locuri ne bine dispun, altele ne creeazã o stare de tristeþe ºi melancolie, iar în altele ne simþim agitaþi ºi nervoºi. Armonia spaþiilor se realizeazã prin aceastã culturã.


Idealul de frumuseþe

în cultura orientalã include simplitate în forme ºi culori, dar ºi o bogãþie de ornamente.

Mãsuþã de ceai

confecþionatã din lemn ºi rãºinã polimerizatã, sculptatã manual, cu intarsii de sidef. În aceeaºi tehnicã, au fost realizate ºi scãunelele.

Impact artistic În timpul dinastiei Han, mobilierul ºi obiectele lãcuite au demonstrat o tehnicã desãvârºitã prin modelele extraordinare realizate. ãcuirea mobilierului este unul din meºteºugurile tradiþionale chinezeºti. Primele piese lãcuite au fost fãcute numai în lac simplu, negru sau roºu. În timp, tehnica a evoluat foarte mult. Piesele fabricate în Yangzhou sunt vestite pentru eleganþa ºi delicateþea lor, dar mai ales pentru tehnica unicã utilizatã – încrustaþii cu sidef, procesate pânã devin subþiri ca foiþa, lipite apoi cu multã grijã

în suprafaþa lãcuitã. Dezvoltând procesul, oamenii au folosit apoi chiar ºi cristal, jad, perle sau coral ca elemente ornamentale. Obiectele chinezeºti lãcuite, prezintã pe lângã o greutate foarte micã, o rezistenþã deosebitã la cãldurã, medii acide, alcaline ºi electricitate. Mãsuþe de ceai, paravane, scaune ºi comode impresioneazã çL IDF Vé °H GRULWH GLQFROR GH graniþele orientale.

Mãsuþele din lemn lãcuit

Rattan ºi zambilã de apã

sunt materialele naturale ce au fost combinate pentru realizarea acestei comode orientale.

Ceramicã de tip cloisonne Tehnica denumitã cloisonne este o formã unicã de artã ce îmbinã tehnicile bronzului ºi ale porþelanului cu pictura tradiþionalã ºi sculptura. A apãrut în Beijing, în timpul dinastiei Yuan (1271-1368).

pãstreazã nu doar formele tradiþionale, ci ºi culorile roºu ºi negru, considerate ca fiind norocoase.

Q FOTO: Kali Design

L

Misiunea

CASA 3/07

l 15




reportaj

O vilã eficientã

energetic

Aceastã vilã e situatã într-un decor mirific. Construitã în anul 1876, ea s-a deteriorat însã în timp ºi se aflã sub incidenþa legii patrimoniului. Restaurarea ei s-a întemeiat pe o analizã detaliatã a stãrii clãdirii ºi a vizat în principal un consum cât mai scãzut de energie.

Subiectul articolului pe care vi-l supunem atenþiei în paginile urmãtoare urmãreºte recondiþionarea unei vile de vis. Aceasta este situatã într-un decor mirific, la aproximativ 400 de metri de malul mãrii, având în plus ºi acces direct la plajã.

18 l

Misiunea

CASA 3/07

ÎNAINTE


renovare

Misiunea

CASA 3/07

l 19


reportaj

renovare

Ca noutate, se remarcĂŁ cele cinci lucarne de acoperiÂş, realizate cu elemente constructive filigranate, din aluminiu, oĂžel Âşi sticlĂŁ.

C

AceastĂŁ imagine prezintĂŁ bucĂŁtĂŁria ultramodernĂŁ ce aparĂžine uneia dintre cele douĂŁ unitĂŁĂži locative amenajate ulterior la demisol. V

onstruitã În 1876, aceastã YLOÊ D¹DWÊ VXE SURWHFèLD OHJLL SDWULPRQLXOXL QDèLRQDO H VLWXDWÊ vQWU R VWDèLXQH OD FLUFD GH PHWUL GH PDOXO PÊULL DYkQG DFFHV GLUHFW OD SODMÊ &HOH WUHL QLYHOH DOH HL WRWDOL]HD]Ê R VXSUDIDèÊ XWLOÊ GH DSUR[LPDWLY PS $VWÊ]L SXQH OD GLVSR]LèLD FHORU LQWHUHVDèL FLQFL DSDUWDPHQWH GH YDFDQèÊ FX VXSUDIHèH GLIHULWH SHQWUX ¤ SHUVRDQH

Jurnal

1. IatĂŁ starea dezolantĂŁ a faĂžadei, provocatĂŁ de deteriorĂŁrile tencuielii care au afectat zidĂŁria.

20 l

Misiunea

CASA 3/07

2. Umezeala urcã pe pereÞii de la demisol din cauza lipsei unei etanºãri orizontale.

3. Nici terasele nu erau etanºate, ºi, drept consecinÞã, igrasia pãtrunsese profund În zidãrie.

4. Din exterior, a fost aplicatĂŁ o etanÂşare pe verticalĂŁ ĂŽn zona de contact cu solul a soclului.



renovare

reportaj

La un covor roÂşu se potriveÂşte o balustradĂŁ aidoma: casa scĂŁrilor e sub incidenĂža legii patrimoniului, ca Âşi pereĂžii de la parter Âşi faĂžadĂŁ.

era permeabil, iar faÞada se gãsea Într-o situaÞie dezolantã. Elementele de etanºare de la plafoane, pereÞi ºi pardoseli lipseau complet sau erau defectuoase, apãrând astfel deteriorãri cauzate de umezealã ºi igrasie.

Prin urmare, s-a pus pe bunã dreptate Întrebarea: cum ar puWHD ° UHQRYDW DFHVW HGL°FLX GH asemenea importanÞã culturalã? CerinÞele erau foarte ridicaWH FÊFL QX H QLFLGHFXP VX°FLent sã dai un strat de vopsea pe o clãdire din patrimoniu, dupã

cum nu e de ajuns nici sĂŁ restaurezi monumentul arhitectonic dupĂŁ metodele folosite ĂŽn muzee, deoarece el trebuie sĂŁ ĂŽndeplineascĂŁ pe viitor deopotrivĂŁ deziderate de ordin economic Âşi cultural. ĂŽn plus, FRQVLGHUHQWHOH GH RUGLQ °QDQFLDU QX SXWHDX ° QHJOLMDWH Pachetul de mĂŁsuri a constat ĂŽn asanarea soclului, etanÂşarea Âşi renovarea teraselor, restaurarea stucaturilor faĂžadei, ĂŽnnoirea sau reconstruirea ferestrelor dupĂŁ modelul din epocĂŁ, refacerea ĂŽnvelitorii acoperiÂşului Âşi construirea unor lucarne, termoizolarea acoperiÂşului,

pereÞilor exteriori ºi pardoselilor, Înlocuirea completã a instalaÞiilor clãdirii cu un sistem de ventilaÞie modern ºi o instalaÞie de Încãlzire prin pardosealã ºi executarea unui sistem funcÞional de preluare ºi Îndepãrtare a apei pluviale. Dar sã vedem ºi modul În care au fost transpuse În practicã aceste mãsuri: Soclul de granit a fost asanat prin procedura injectãrii unui mortar de ciment la joasã presiuQH ½Q SOXV VRFOXO D EHQH°FLat de o etanºare pe orizontalã, iar În zona de contact cu solul a acestuia a fost aplicatã din ex-

6. InstalaĂžia de ĂŽncĂŁlzire prin pardosealĂŁ de la mansardĂŁ Âşi parter are o ĂŽnĂŁlĂžime de montaj redusĂŁ.

7. Proiectul foloseÂşte ergonomic spaĂžiul din baie: sistem cu montaj uscat Âşi instalaĂžii integrate.

8. Planºeul realizat din grinzi de lemn prezenta o deformare de pânã la 80 de milimetri.

SarcinĂŁ grea...

Jurnal

5. Stucaturile de pe faĂžadĂŁ, respectiv de pe plafoanele ĂŽncĂŁperilor, au fost atent restaurate.

22 l

Misiunea

CASA 3/07

V

ClĂŁdirea nu a fost ĂŽntotdeauna aÂşa cum se prezintĂŁ actualmente, deoarece acestei vile i-a fost redatĂŁ strĂŁlucirea de odinioarĂŁ abia dupĂŁ renovarea efectuatĂŁ ĂŽn anul 2005. TotodatĂŁ, adoptarea acestei mĂŁsuri a transformat-o ĂŽntr-o construcĂžie cu un necesar energetic scĂŁzut. Proprietarii au apelat atunci la specialiÂşti ĂŽn vederea elaborĂŁrii unui plan de mĂŁsuri pentru reparaĂžii capitale. AceÂştia au folosit o metodĂŁ specialĂŁ de diagnozĂŁ, bazatĂŁ pe diagrame care indicĂŁ punctele tari Âşi slabe ale clĂŁdirii. Starea vilei nu era deloc mulĂžumitoare. AcoperiÂşul


R R


reportaj

or, deoarece mãsura respectivã DU ° VFKLPEDW LPDJLQHD GH DQsamblu a vilei. Aºa cã, În mod °UHVF V D UHFXUV OD DSOLFDUHD termoizolaÞiei pe interior. Izolarea pereÞilor de exterior de la parter a fost, aºadar, imposibilã, Însã la nivelul mansardei ºi subsolului, aceºtia au fost termoizolaÞi cu vatã

11. Aparatura tehnicĂŁ de ventilaĂžie e integratĂŁ ingenios ĂŽn perete, sub glafurile ferestrelor.

12. Glaful ferestrei cu dotĂŁrile instalaĂžiei de ventilaĂžie: senzor de umiditate Âşi recuperator de cĂŁldurĂŁ.

renovare

Lucarna faciliteazĂŁ pĂŁtrunderea luminii naturale ĂŽn baie Âşi asigurĂŁ ĂŽnĂŁlĂžimea acestui spaĂžiu, sporind confortul la mansardĂŁ.

terior o etanºare verticalã, constând dintr-un strat de acoperire din bitum În grosime de circa 3 mm. FaÞada, pereÞii de la parter (pe interior) ºi casa VFÊULORU VH D¹DX GH DVHPHQHD sub incidenÞa legii patrimoniului, la fel ca restul clãdirii. Acest fapt nu permitea termoizolarea pereÞilor pe exteri-

AcoperiÂşul a fost izolat termic, iar lucarnele amplasate pe versanĂžii lui permit iluminarea naturalĂŁ a spaĂžiilor.

Jurnal

9. ĂŽn bĂŁi e asiguratĂŁ ĂŽnĂŁlĂžimea necesarĂŁ chiar Âşi ĂŽn condiĂžiile unei pante reduse a acoperiÂşului.

24 l

Misiunea

CASA 3/07

10. IatĂŁ cum arĂŁtau ferestrele din lemn ale vechii vile ĂŽnainte sĂŁ fie ĂŽnlocuite.


mineralĂŁ ĂŽn grosime de 10 cm, cĂŁmĂŁÂşuitĂŁ ulterior cu panouri compozite, ĂŽn general pe bazĂŁ de gips-carton. ĂŽn urma tuturor acestor lucrĂŁri, realizate cu materiale devenite uzuale astĂŁzi, indicele de transfer al acestor pereĂži izolaĂži termic se situeazĂŁ acum la valoarea optimĂŁ de 0,38 W/m²K.

SoluĂžii inedite

13. FaĂžada e intactĂŁ: strĂŁpungerile necesare instalaĂžiei de ventilaĂžie sunt integrate ĂŽn glaful ferestrei.

14. Ea e perfect etanºã la aer, dar permite trecerea vaporilor de apã: izolare cu membranã de climatizare.

tuturor spaÞiilor clãdirii. Astfel, a apãrut ideea execuÞiei celor cinci lucarne de acoperiº, elemente de construcÞie transparente, din aluminiu, oÞel ºi sticlã. Cât priveºte structura obiºnuitã de acoperiº pentru lucarne, datoritã utilizãrii de plãci izolatoare cu vid de aer, de numai 23 mm grosime, a fost posibilã reducerea ei cu 15 cm. Executarea În faÞada monumentului istoric a strãpungerilor pentru aspirarea ºi evacuarea aerului (aferente instalaÞiei de YHQWLODèLH IÊUÊ D ° OD YHGHUH a constituit o nouã provocare. Odatã cu lucrãrile de Înnoire a ferestrelor, aparatura tehnicã de

V

O altã zonã delicatã a fost ºi cea a acoperiºului. Pe parcursul GHFHQLLORU WUHFXWH HO D EHQH°FLDW de o Învelitoare din ºindrilã ºi bitum, care nu se potrivea Însã cu stilul caracteristic epocii În care a fost executatã clãdirea. Prin urmare, s-a refãcut Învelitoarea cu un alt material, ºi anume ardezie. Pentru asigurarea izolaÞiei termice a acoperiºului a fost aleasã urmãtoarea combinaÞie: o termoizolaÞie din vatã mineralã vQ JURVLPH GH PP °[DWÊ vQtre cãpriori, ºi o alta continuã de 23 mm, aplicatã pe toatã suprafaÞa de sub aceºtia. O altã chestiune problematicã a fost panta relativ planã a acoperiºului, de numai 23 de grade. Totuºi, proiectul nostru trebuia realizat În aºa fel Încât sã permitã o utilizare optimã a

O atmosferĂŁ cât se poate de plĂŁcutĂŁ ĂŽn dormitor. ĂŽn imaginea prezentatĂŁ mai sus se vede foarte bine cĂŁ lateralele lucarnei sunt vitrate.

ĂŽn ciuda faptului cĂŁ acoperiÂşul are o pantĂŁ de numai 23 de grade, toate spaĂžiile din clĂŁdire beneficiazĂŁ de utilizare optimĂŁ.

16. Pe parcursul lucrĂŁrilor Âşi dupĂŁ ĂŽncheierea lor, s-a verificat etanÂşeitatea uÂşilor la curenĂžii de aer.

15. Pierderile de cĂŁldurĂŁ prin transmisie ale tuturor pĂŁrĂžilor construcĂžiei au fost verificate prin termografie. Misiunea

CASA 3/07

l 25


reportaj Concret

Iatã care au fost principalele mãsuri de renovare asanarea soclului clãdirii, izolarea lui ºi consolidarea prin injectare cu mortar de ciment la joasã presiune; Q etanºarea ºi renovarea teraselor deteriorate; Q restaurarea stucaturilor Întregii faÞade, cu ajutorul unei firme autorizate, care avea la dispoziÞie specialiºti În acest domeniu; Q reconstrucÞia sau Înlocuirea (acolo unde recondiÞionarea se dovedea imposibilã) ferestrelor, pentru a corespunde cu aspectul celor din epocã; Q repararea ºarpantei ºi aplicarea unei noi Învelitori de acoperiº, din argilã naturalã (aºa cum fusese de altfel ºi iniÞial); Q refacerea vechii lucarne de acoperiº ºi construcÞia a Încã alte douã, cu un design mai simplu, pentru a putea utiliza optim spaÞiul de la mansardã; Q termoizolarea acoperiºului, a pereÞilor exteriori (acolo unde a fost posibil) ºi a plãcii de fundaÞie; Q schimbarea completã a instalaÞiilor clãdirii, Începând cu cea electricã, uzatã ºi care, oricum, n-ar fi fãcut faÞã noii destinaÞii a clãdirii; Q montarea unor noi instalaÞii de Încãlzire: pompã de cãldurã ºi centralã termicã de mare eficienÞã, pe bazã de gaz; Q asigurarea unui sistem de ventilaÞie: instalaÞie cu declan-

Âşare electricĂŁ Âşi recuperare parĂžialĂŁ de cĂŁldurĂŁ; Q restaurarea parchetului ĂŽncĂŁperilor Âşi a casei scĂŁrii (placarea cu gresie acolo unde au fost amenajate spaĂžii cu exces de umiditate); Q montarea unor rigole de captare a apei pluviale, care sĂŁ ĂŽndepĂŁrteze umiditatea de fundaĂžia construcĂžiei; Q placarea pe interior cu panouri din gips-carton sau refacerea tencuielilor; Q amenajarea fiecĂŁrui nivel (demisol, parter Âşi mansardĂŁ) conform proiectului; Q refacerea aleilor Âşi reamenajarea spaĂžiilor verzi din curtea imobilului.

VECHI

Pe lângã cele douã apartamente de vacanÞã, la demisol a fost proiectatã ºi o zonã pentru fitness.

INFO Anul construcĂžiei: 1876 SuprafaĂža utilĂŁ (inclusiv terasele): circa 530 mp NumĂŁr de nivele: 3 Anul renovĂŁrii: 2005 Consum energetic ĂŽnainte de renovare: 45 l/mp anual Consum energetic dupĂŁ renovare: 5 l/mp anual InstalaĂžie de ĂŽncĂŁlzire: pompĂŁ geotermicĂŁ Âşi centralĂŁ termicĂŁ eficientĂŁ, pe bazĂŁ de gaz TermoizolaĂžie: vatĂŁ mineralĂŁ ĂŽnvelitoare de acoperiÂş: ardezie

DEMOLAT

ventilaĂžie a fost integratĂŁ ĂŽn perete, sub glafuri. Astfel, au fost reaOL]DWH RUL°FLL SHQWUX DHUXO DVSLUDW VDX HYDFXDW SOXV XQ ORFDç SHQWUX VHQ]RUXO GH XPLGLWDWH çL UHFXSHUDWRUXO GH FĂŠOGXUĂŠ LQWHJUDW StrĂŁpungerile pentru instalaĂžia GH YHQWLODèLH DX IRVW PDVFDWH çL ele sub glaful ferestrei. ĂŽn privinĂža instalaĂžiei de vQFĂŠO]LUH V D DOHV R SRPSĂŠ JHRWHUPLFĂŠ çL R FHQWUDOĂŠ H°FLHQWĂŠ SH ED]ĂŠ GH JD] SUHYĂŠ]XWĂŠ FX FD-

]DQ UHFXSHUDWRU GH FÊOGXUÊ SHQWUX vQFÊO]LUHD DSHL 6DUFLQD GH ED]Ê H SUHOXDWÊ GH SRPSD GH FÊOGXUÊ LDU FkQG HD DMXQJH OD UDQGDPHQW PD[LP vQFHSH VÊ IXQFèLRQH]H çL FD]DQXO /D PDQVDUGÊ çL SDUWHU D IRVW PRQWDW XQ VLVWHP GH vQFÊO]LUH SULQ SDUGRVHDOÊ FX R vQÊOèLPH GH PRQWDM IRDUWH UHGXVÊ $SOLFkQG DFHVW FRQFHSW HFKLSD QRDVWUÊ D UHXçLW VÊ WUDQVIRUPH R YLOÊ FX XQ FRQVXP PDUH GH HQHUJLH WHUPLFÊ vQWU XQD IRDUWH HFRQRPLFÊ Q

NOU

La demisol au fost realizate douã unitãÞi locative, precum ºi o zonã special destinatã pentru fitness; la parter funcÞioneazã acum o locuinÞã iar la mansardã douã apartamente. SuprafaÞa utilã, inclusiv terasa, ajunge la 530 mp.

DEMISOL

26 l

Misiunea

CASA 3/07

LOGGIE

LIVING

DORMITOR

WC

TERASĂƒ

WC

LIVING

LIVING

WC DU/ WC DORMITOR

PARTER

DORMITOR

DORMITOR

BAIE

DORMITOR

FITNESS 2

BAIE

BUCĂƒTĂƒRIE

BAIE

LIVING

FITNESS 1 DUÂŞ

DORMITOR

DU/WC

BAIE CENTRALA TERMICĂƒ

DORMITOR

BUCĂƒTĂƒRIE

DORMITOR OASPEĂžI

LIVING

BUCĂƒTĂƒRIE

renovare

Q

MANSARDĂƒ

DORMITOR


SoluĂžii de succes pentru faĂžade Avantajele termoizolaĂžiilor profesionale CAPATECT

V

ã recomandãm sã vã alocaÞi câteva minute pentru a ÎnÞelege mai bine avantajele termoizolaÞiei. Nu doar pentru cã, astfel, puteÞi economisi mai mulÞi bani, ci ºi pentru cã vã ajutã sã vã bucuraÞi mai mult timp de casa dumneavoastrã.

curenÞi de aer. Motivul: pe perete, aerul cald din camerã se rãceºte ºi coboarã spre podea. Se formeazã o circulaÞie neplãcutã a aerului. Toate avantajele oferite de termoizolaÞia profesionalã, la un loc: economie de energie de pânã la 50% protejarea mediului prin reducerea drasticã a emisiilor de substanÞe nocive O nivel ridicat de calitate a locuirii datoritã absenÞei umezelii ºi mucegaiului O creºterea evidentã a valorii clãdirii O idealã pentru menÞinerea structurii construcÞiei O valorizarea opticã prin intermediul structurilor de tencuieli ºi vopsele O siguranÞa datoratã experienÞei de 110 ani a renumitului producãtor CAPAROL O O

O temĂŁ fierbinte: eficienĂža energiei Economisirea energiei va deveni din ce ĂŽn ce mai importantĂŁ. Rezervele de petrol Âşi gaze nu sunt inepuizabile, astfel ĂŽncât costurile cu energia, Âşi aÂşa ridicate, vor creÂşte Âşi mai mult ĂŽn viitor. ĂŽn plus, dioxidul de carbon care se formeazĂŁ la ardere, ĂŽn dispozitivele de ĂŽncĂŁlzire, afecteazĂŁ miÂşcĂŁrile atmosferice Âşi pune ĂŽn pericol mediul ĂŽnconjurĂŁtor. Pentru a asigura Âşi ĂŽn viitor un nivel calitativ al vieĂžii cât mai ridicat, este recomandat sĂŁ economisim energia. La aceasta, puteĂži contribui Âşi dumneavoastrĂŁ, prin intermediul sistemelor de termoizolaĂžie de la CAPAROL. Termoizolarea faĂžadei, realizatĂŁ SURIHVLRQDO HVWH FHO PDL H°FLHQW PRG GH D VFĂŠGHD VHPQL°FDWLY FRQsumul de energie al clĂŁdirii.

uzate de starea vremii Âşi anotimp. ĂŽn plus, protejeazĂŁ de umezeala din exterior, care, ĂŽn combinaĂžie cu ĂŽngheĂžul, poate conduce cu uÂşurinÞã ĂŽn viitor la crĂŁpĂŁturi ale tencuielii Âşi la alte stricĂŁciuni. De asemenea, se previne Âşi formarea de alge Âşi muÂşchi pe pereĂžii exteriori. Astfel, un sistem termoizolant creÂşte valoarea casei dumneavoastrĂŁ. ClĂŁdirile cu consum scĂŁzut de energie oferĂŁ Âşanse mai bune de ĂŽnchiriere Âşi vânzare.

Un sistem de termoizolaĂžie face ca orice casĂŁ sĂŁ fie mai frumoasĂŁ OdatĂŁ cu montarea unui sistem de termoizolaĂžie, veĂži creÂşte valoarea casei Âşi, din punct de vedere optic, o veĂži face mai atractivĂŁ. Sistemele moderne de termoizolaĂžii vĂŁ oferĂŁ o multitudine de posibilitĂŁĂži de amenajare Âşi vĂŁ pot ĂŽndeplini toate cerinĂžele.

TermoizolaĂžia pe timpul verii

Termoizolarea faĂžadei este cea mai eficientĂŁ metodĂŁ de a reduce costurile An de an, puteĂži economisi pânĂŁ la 50% din energia pentru ĂŽncĂŁlzire printr-un sistem termoizolant. Astfel, nu doar portofelul dumneavoastrĂŁ câºtigĂŁ, ci Âşi mediul ĂŽnconjurĂŁtor, deoarece aveĂži nevoie de mai puĂžin gaz sau energie electricĂŁ pentru a vĂŁ ĂŽncĂŁlzi ĂŽn zilele reci. ĂŽn acelaÂşi timp, protejaĂži resursele de energie ale pĂŁmântului Âşi reduceĂži emisiile de dioxid de carbon.

Pe pereĂžii reci ai ĂŽncĂŁperilor, se formeazĂŁ, de asemenea, Âşi apa de condens. ĂŽn acele locuri, se poate forma mucegai periculos. O bunĂŁ izolaĂžie a faĂžadei ĂŽnlĂŁturĂŁ aceste probleme. Aceasta asigurĂŁ ca, ĂŽn zilele cu ĂŽngheĂž, temperatura de pe partea interioarĂŁ a peretelui sĂŁ rĂŁmânĂŁ la temperatura camerei. Acest lucru vĂŁ conferĂŁ o stare de confort termic Âşi asigurĂŁ un climat sĂŁnĂŁtos al ĂŽncĂŁperii.

Un climat plãcut În locuinÞã

PĂŁstrarea substanĂžei, creÂşterea valorii

ĂŽn cazul ĂŽn care temperatura pĂŁrĂžii interioare a unui perete exterior este cu doar douĂŁ grade sub temperatura camerei, se poate foarte uÂşor crea impresia cĂŁ se formeazĂŁ

Spre deosebire de o tencuialĂŁ simplĂŁ, un sistem termoizolant este o adevĂŁratĂŁ protecĂžie a substanĂžei construcĂžiei. Reduce variaĂžiile de temperaturĂŁ din zidĂŁrie, ca-

ĂŽn casele slab izolate, poate sĂŁ °H LQVXSRUWDELO GH FDOG GLQ FDX]D supraĂŽncĂŁlzirii faĂžadei. Cu condiĂžia ca suprafeĂžele de fereastrĂŁ sĂŁ nu °H SUHD PDUL çL VĂŠ GLVSXQĂŠ GH R protecĂžie solarĂŁ, ĂŽn casele bine izolate cĂŁldura soarelui este opritĂŁ prin intermediul stratului exterior de izolaĂžie. Casele sunt, deci, atât iarna cât Âşi vara, „ÎmbrĂŁcate“ corespunzĂŁtor prin intermediul sistemelor termoizolante.

InformaĂžii suplimentare despre sistemele de termoizolaĂžie CAPATECT gĂŁsiĂži pe site-ul www.caparol.ro. VĂŁ rugĂŁm sĂŁ contactaĂži echipa DAW BENĂžA România sau partenerii noÂştri din ĂžarĂŁ.


cursuri practice Iatã o idee de amenajare în care materialele ºi-au evidenþiat calitãþile prin utilizarea lor corectã. În acest scop, colaborarea dintre designerii ºi meseriaºii noºtri a fost deosebit de importantã de-a lungul întregii lucrãri.

Linii simple

în decorarea livingului

28 l

Misiunea

CASA 3/07


amenajare

DeÂşi amplasat lateral, Âşemineul devine centrul de greutate al ĂŽncĂŁperii. Culoarea intensĂŁ care ĂŽl ĂŽncadreazĂŁ atrage privirile Âşi ĂŽndeamnĂŁ la dialoguri... aprinse.

Au fost alese obiecte de mobilier cu talie joasĂŁ, de inspiraĂžie minimalistĂŁ. Acestea accentueazĂŁ senzaĂžia de spaĂžiu deschis, de ordine ĂŽn interiorul cĂŁminului.

S

SRW VSXQH FÊ DX VX°FLHQW VSDèLX pentru a dedica livingul numai petrecerii timpului În faÞa teleYL]RUXOXL VDX SHQWUX D EHD FDIHDXD GH GXSÊ DPLD]Ê De aceea, designerii noºtri au FUHDW R ]RQÊ VHSDUDWÊ vQ FDUH VH SRDWH OXD PDVD SR]LèLRQDWÊ ODteral, În dreptul ferestrei, ºi nu În centrul camerei, cum vedem deseori cã se Întâmplã. $FHVW IDSW DU ° IÊFXW LPSRVLELOÊ XUPÊULUHD WHOHYL]RUXOXL GH SH canapea. Varianta de a suspenda aparatul la o ÎnãlÞime considerabilã este o soluÞie incomodã ºi nu aduce niciun plus estetic.

V

ĂŁ presupunem cĂŁ aveĂži un spaĂžiu deschis pe care nu ÂştiĂži prea clar cum sĂŁ-l amenajaĂži. Contrar aÂşteptĂŁrilor, tocmai ĂŽn aceste livinguri spaĂžioase, de forme rectangulaUH DOHJHULOH VXQW FHOH PDL GL°FLOH 9HèL ° WHQWDèL VĂŠ FUHDèL R ]RQĂŠ aglomeratĂŁ cu multe obiecte de mobilier care pot sta foarte bine pe holuri sau ĂŽn dormitoare Âşi, DVWIHO DFFHVXO VH YD IDFH GL°FLO ca ĂŽntr-o cursĂŁ cu obstacole. La polul opus, puteĂži cĂŁdea ĂŽn capcana amplasĂŁrii unui numĂŁr PLQLP GH RELHFWH FD] vQ FDUH se pierde suprafaĂža utilĂŁ – Âşi puĂžini dintre dumneavoastrĂŁ

Misiunea

CASA 3/07

l 29


amenajare

cursuri practice

1. Cu o bidinea, un vas Âşi o vopsea grund de culoare albĂŁ pentru amorsare...

2. ... veĂži pregĂŁti suprafaĂža ĂŽnaintea aplicĂŁrii unei tencuieli decorative. Nu trebuie sĂŁ vĂŁ preocupe sensul de aplicare, ci acoperirea completĂŁ.

4. Acesta se va ĂŽntinde folosind o gletierĂŁ fĂŁrĂŁ zimĂži, ĂŽn maximum o orĂŁ de la preparare.

V

Crearea podiumului pentru masĂŁ are, aÂşadar, un rol PXOWLIXQFèLRQDO HO YDORUL°FĂŠ XQ VSDèLX FDUH DOWIHO DU ° fost ĂŽncĂŁrcat cu un dulap, Âşi delimiteazĂŁ vizual prin diferenĂža de nivel, lĂŁrgind perspectiva. ĂŽn acelaÂşi timp, a fost o bunĂŁ ocazie de a realiza o acoperire cu gresie, facilitând ĂŽntreĂžinerea acestei zone ĂŽn care deseori se petrec Âşi mici inconveniente: lichide vĂŁrsate, depunerea prafuOXL VDX LQWHQVL°FDUHD WUD°FXOXL

5. Pentru pardosealã, pregãtiÞi-vã cumpãrând un produs de pretratare a suprafeÞelor...

7. DacĂŁ este cazul, puteĂži folosi chiar un aspirator - e o soluĂžie sigurĂŁ.

3. Pentru zonele ce urmeazĂŁ a fi vopsite, e suficient un glet de ipsos aditivat.

6. ... dar nu ĂŽnainte de a curĂŁĂža cu atenĂžie podeaua de praf, murdĂŁrie Âşi substanĂže antiaderente.

8. Produsul de pretratare este destinat suprafeĂželor absorbante.

9. OdatĂŁ aplicat, acesta va fixa praful Âşi va pregĂŁti pardoseala.

Sfatul nostru Pentru a obĂžine culoarea prevĂŁzutĂŁ pentru pereĂži, folosiĂži un glet alb imaculat, uÂşor de ĂŽntins Âşi Âşlefuit.

10. ĂŽn funcĂžie de materialul ales pentru pardosealĂŁ, puteĂži opta pentru un grund pe bazĂŁ de cauciuc.

30 lMisiuneaCASA 3/07

11. OdatĂŁ aplicat Âşi dezaerat, acesta va spori eficienĂža adezivilor ce vor fi aplicaĂži ulterior.



amenajare

cursuri practice

12. OdatĂŁ ce pardoseala este complet uscatĂŁ, puteĂži demara montarea parchetului.

13. Sub plĂŁcile de parchet laminat nu lipseÂşte o membranĂŁ care sĂŁ reducĂŁ diferenĂžele de nivel.

17. Pardoseala e gata. Ce-ar fi sĂŁ vĂŁ mai ocupaĂži un pic de finisarea pereĂžilor?

18. AplicaÞi vopseaua sau tencuiala decorativã – ele nu se exclud reciproc În aceeaºi Încãpere.

23. FolosiÞi o altã fâºie de bandã pentru a proteja vopseaua aplicatã ºi uscatã.

24. Acum puteĂži acoperi fĂŁrĂŁ grijĂŁ suprafaĂža delimitatĂŁ. SperĂŁm cĂŁ va ieÂşi un dreptunghi fĂŁrĂŁ cusur.

32 lMisiuneaCASA 3/07

ĂŽncĂŁperii fĂŁrĂŁ a interveni cu mobilier sau ornamente. ÂŞemineul, o piesĂŁ centralĂŁ a liYLQJXOXL SRDWH ° PRQWDW OD IHO GH bine ĂŽntr-un apartament de bloc, dacĂŁ existĂŁ Âşi o cale de evacuare a fumului. Rafturile cu linii simple, orizontale Âşi verticale, sunt o bunĂŁ ocazie de a vĂŁ solicita imaginaĂžia. DesenaĂži pe hârtie formele dorite – un labirint FX VX°FLHQWH FRPSDUWLPHQWĂŠUL care sĂŁ-i ofere rezistenÞã – Âşi vĂŁ puteĂži apuca de treabĂŁ!

V

AÂşa cum aĂži putut observa Âşi ĂŽn ediĂžia trecutĂŁ a revistei, peretele din spatele televizorului nu trebuie sĂŁ rĂŁmânĂŁ monocolor. ĂŽn acelaÂşi timp, e de preferat sĂŁ nu atragĂŁ atenĂžia ĂŽn mod deosebit – uneori se pot vedea lucruri interesante pe ecran, mai ales când este creatĂŁ o atmosferĂŁ confortabilĂŁ. Câteva modele simple, obĂžinute cu vopsea lavabilĂŁ sau tencuialĂŁ decorativĂŁ de interior, vor conferi vitalitate Âşi consistenÞã cromaticĂŁ

27. ĂŽn sfârÂşit, dupĂŁ ce aĂži acoperit pereĂžii pânĂŁ la nivelul parchetului, puteĂži monta Âşi bagheta ornamentalĂŁ.

14. Podiumul destinat amplasĂŁrii mesei va fi placat cu gresie antiderapantĂŁ.

19. Un roÂşu aprins, obĂžinut cu o vopsea matĂŁ, va conferi zonei Âşemineului un statut aparte.

25. Dacã, totuºi, vi se pare cã liniile nu sunt drepte, puteÞi relua etapele – dumneavoastrã plãtiÞi vopseaua!


15. Porniþi cu câte un rând pe douã laturi perpendiculare ºi continuaþi cãtre colþul opus.

16. Chituiþi cu un produs din aceeaºi gamã coloristicã sau care sã ofere contrast.

20. Delimitaþi zonele destinate vopsirii în nuanþe diferite cu ajutorul benzilor adezive.

21. Completaþi cu nuanþe din aceeaºi gamã, dar mai temperate. Puteþi trece uºor cu trafaletul peste banda adezivã.

22. Nu uitaþi - uneltele sunt o dovadã a inventivitãþii omului!

26. Restul e mult mai simplu. Dacã aþi pãtat tocul de PVC al ferestrei, ºtergeþi cu o cârpã umedã.

28. Dacã tija este dreaptã, nu vor fi tensiuni ºi nu va trebui sã o mai fixaþi suplimentar în cuie. Misiunea

CASA 3/07

l 33


amenajare

cursuri practice

29. E timpul sĂŁ construiĂži Âşi un ansamblu de rafturi din PAL melaminat sau lemn natural.

30. CumpĂŁraĂži o placĂŁ de dimensiuni standard Âşi proiectaĂži dimensiunile rafturilor dupĂŁ necesitĂŁĂži.

31. ÂŞuruburile autofiletante sunt soluĂžia potrivitĂŁ pentru acest tip de material conglomerat.

32. E bine ca rafturile cu dimensiuni de peste 1 m sĂŁ fie susĂžinute de elemente verticale.

Sfatul nostru Pentru realizarea micii biblioteci din living, e bine sã aveÞi, alãturi de bancul pentru tâmplar cu menghinã, un ferãstrãu electric circular.

33. Perdelele sunt ĂŽncĂŁ la modĂŁ. Cu douĂŁ dibluri Âşi douĂŁ Âşuruburi suspendaĂži draperia ĂŽn dreptul ferestrei.

Noi credem cã mai mult deFkW DWkW QX VH SRDWH IDFH GDW °ind spaÞiul pus la dispoziÞie, fãrã a afecta unitatea de forme ºi culori. Meºterii noºtri au folosit materiale de calitate, pornind de la zidãrie, pânã la ultimul VWUDW GH °QLVDM 3DUGRVHDOD D IRVW

34 lMisiuneaCASA 3/07

acoperitã cu parchet laminat ºi gresie antiderapantã de interior. Aici trebuie sã vã gândiÞi ºi dumneavoastrã serios la aspect, astfel Încât suprafaÞa sã nu dea senzaÞia de ieftin sau sãrãcãcios, ºi asta nu din cauza materialului, FL D FRQFXUVXOXL GH vPSUHMXUÊUL

34. Astfel, zona podiumului pe care va fi amplasatĂŁ masa are deschidere cĂŁtre exteriorul apartamentului.

Âşi elementelor implicate. CĂŁutaĂži o placĂŁ ceramicĂŁ mai scumpĂŁ, cu aspect nobil – de marmurĂŁ, spre exemplu. Stilul minimalist LQWURGXV FX DMXWRUXO PRELOLHUXlui, inclusiv prin mica bibliotecĂŁ aÂşezatĂŁ lângĂŁ Âşemineu, este caracterizat de simplitatea aproape

excesivĂŁ a formelor, cu accent pe latura practicĂŁ. ĂŽncĂŁ la modĂŁ, acest curent conferĂŁ maximul de spaĂžiu pentru orice tip de apartament atât prin dimensiunile reduse, cât Âşi prin planurile desFKLVH FDUH SRW ° ÂľXPSOXWHÂŚ FX forme ceva mai complexe. Q



curs practic

Holul dumneavoastr達?

Holul nostru!

36 l

Misiunea

CASA 3/07


SpaÞiile din locuinÞã poartã denumiri convenÞionale,

ĂŽnsĂŁ destinaĂžia lor nu este „bĂŁtutĂŁ ĂŽn cuie“. BucĂŁtĂŁria poate deveni sufragerie, livingul se poate transforma ĂŽn dormitor iar, la rândul lui, dormitorul, ĂŽn camerĂŁ pentru fitness; iar combinaĂžiile Âşi substituĂžiile pot continua...

N

u trebuie sã vã speriaÞi de aceastã provocare; vã propunem ceva spectaculos dar nu imposibil: un hol de... zi. Din holul obiºnuit, anost chiar, cu sprijinul unui decorator inspirat, se poate obÞine un spaÞiu deosebit, dându-i aproape involuntar aspect de camerã de zi. Pentru amenajarea aceasta este nevoie de urmãtoarele achiziÞii importante: douã uºi (una de interior, alta de exteri-

or), spumã poliuretanicã, plãci din cuarÞ compozit, adeziv pentru placãri, chit de rosturi, adeziv pentru oglinzi, gips-carton çL SUR°OHOH PHWDOLFH DIHUHQWH çL vopsea. Pentru Început, vom Înlocui vechile uºi, uzate moral, cu unele noi, mai elegante ºi mai sigure. Pentru a da hoOXOXL çL XQ URO IXQFèLRQDO YRP construi, În partea dreaptã a uºii de la intrare, un dressing din gips-carton; spaÞiul gene-

V

!

amenajare

ĂŽNAINTE

SpaĂžiul ĂŽn care a fost amenajat dressingul poate fi pus mai bine ĂŽn valoare prin inserarea unor scafe ĂŽn pereĂžii exteriori. Acestea pot servi drept vitrine pentru tot felul de elemente decorative. Misiunea

CASA 3/07

l 37


ros ne permite aceastĂŁ lucrare Âşi vom obĂžine, astfel, mai mult spaĂžiu pentru dormitor. DacĂŁ nu doriĂži sĂŁ rĂŁmânĂŁ la vedere tot conĂžinutul dressingului, aveĂži nevoie de douĂŁ uÂşi glisante. Pentru placarea pardoselii, vĂŁ sfĂŁtuim sĂŁ alegeĂži plĂŁci de cuarĂž compozit. Holul este practic o carte de vizitĂŁ a locuinĂžei, prima ĂŽncĂŁpere ĂŽn care vor pĂŁÂşi invitaĂžii dumneavoastrĂŁ. Este un motiv sĂŁ alegeĂži ceva mai elegant Âşi mai rezistent decât gresia. OdatĂŁ ĂŽncheiate aceste operaĂžiuni Âşi numai dupĂŁ ce placajul pardoselii devine circulabil, se va trece la acoperirea pereĂžilor cu vopsea lavabilĂŁ. ĂŽnainte de vopsire, se va proceda la amorsarea sau grunduirea suprafeĂželor ce XUPHD]ĂŠ D ° DFRSHULWH

Acestea sunt principalele DFWLYLWÊèL FH XUPHD]Ê D ° vQWUHprinse pentru a obÞine un spaÞiu amenajat În manierã modernã.

Uºa potrivitã Dacã e adevãrat cã prima impresie nu se uitã niciodatã, Înseamnã cã uºa de la intrare are ºi ea un rol foarte important. Prin urmare, atenÞie de unde vã alegeÞi acest produs, penWUX FÊ DFHDVWD SRDWH LQ¹XHQèD percepÞia ulterioarã a vizitatorului asupra aspectului Întregii case. O uºã ieftinã (sau care aratã ieftin!) face inutilã cheltuLDOD FX °QLVDMHOH LQWHULRDUH çL FX mobilarea. Conform ultimelor tendinÞe, uºa de la intrare treEXLH VÊ VH DVRUWH]H DWkW FX °QL-

Iatã care este alternativa la vechea uºã de la intrarea În locuinÞa dumneavoastrã.

sajele exterioare cât ºi cu aranjamentul interior. Ea trebuie sã aibã o nuanÞã foarte apropiatã de cea a pardoselii, iar tocul sã se asorteze cu lambriul sau cu SHUHèLL 3ULQ DFHVWH ¾DUWL°FLLŒ VH

va obÞine un aspect de unitate ºi continuitate. Materialul cel mai utilizat În momentul de faÞã pentru uºile de la intrare este metalul. Sunt PDL VLJXUH çL FX °QLVDMHOH GH UL-

Montarea uÂşii

1

O foarte mare importanÞã la montarea unei uºi o are poziÞia perfect verticalã. Pentru a verifica, se foloseºte nivela cu bulã.

2

EvitaÞi deteriorarea uºii În timpul montajului aplicând o bandã de protecÞie pe tocul acesteia. Vã scuteºte de multe probleme!

3

4

5

6

ĂŽnainte de a folosi tubul cu spumĂŁ, agitaĂži-l cu putere timp de 4-5 secunde. Abia dupĂŁ aceea poate fi folosit ĂŽn condiĂžii optime.

38 l

Misiunea

CASA 3/07

PoziĂžia corectĂŁ ĂŽn care se Ăžine recipientul ĂŽn timpul utilizĂŁrii este cea din imagine, cu sistemul de evacuare ĂŽndreptat ĂŽn jos.

Pentru a asigura o aderenÞã corespunzãtoare a spumei poliuretanice, suprafaÞa pe care se va aplica aceasta se stropeºte cu apã.

DupĂŁ ce spuma s-a uscat, se va tĂŁia cu un cutter, cu 2-3 mm sub nivelul tocului. UrmeazĂŁ ĂŽndepĂŁrtarea penelor Âşi finisarea.

V

amenajare

curs practic



amenajare

curs practic

ConfecĂžionarea unui dressing

goare, pot cĂŁpĂŁta un aspect la fel de elegant ca Âşi un produs similar, din lemn. UÂşile metalice au nenumĂŁrate avantaje: sunt rezistente la condiĂžii meteo extreme, izoleazĂŁ fonic, sunt ignifuge, sunt echipate cu douĂŁ broaÂşte, având ĂŽnchidere simplĂŁ sau multipunct, au bolĂžuri pasiYH DQWL HIUDFèLH °LQG SUHYĂŠ]XWH Âşi cu dispozitive pentru ĂŽnchiGHUH HWDQçÊ $VWIHO GH XçL SRW ° achiziĂžionate la preĂžuri accesibile Âşi, deoarece au Âşi proprietĂŁĂži termoizolante, reprezintĂŁ varianta idealĂŁ pentru o amenajaUH UHXçLWĂŠ ½Q FD]XO vQ FDUH °QLsajul exterior al locuinĂžei nu se asorteazĂŁ ĂŽn niciun fel cu interiorul, se poate alege o uºã cu 2 feĂže; dacĂŁ nu gĂŁsiĂži ĂŽn comerĂž nuanĂžele potrivite, nu disperaĂži – utilizaĂži un autocolant special. Mai puteĂži opta Âşi pentru una GLQ OHPQ VWUDWL°FDW FX LQVHUèLH metalicĂŁ sau ĂŽn relief. ĂŽn ceea ce priveÂşte uÂşa de interior, vĂŁ avertizĂŁm cĂŁ Âşi aceasta va trebui integratĂŁ ĂŽn ansamblu, recomandându-vĂŁ sĂŁ alegeĂži XQD GLQ OHPQ VWUDWL°FDW 2 UHJXOĂŠ spune cĂŁ se va asorta cel puĂžin la culoarea feĂžei interioare a uÂşii de la intrare. Pentru a obĂžine o amenajare cât mai elegantĂŁ, va trebui sĂŁ selectaĂži cu atenĂžie furnirul aplicat pe uºã. Se poartĂŁ nuanĂžele de palisandru, wenge, abanos, stejar alb sau zebrano. ĂŽn ceea ce priveÂşte furnirul, mai puteĂži opta pentru nervurile orizontale ori pentru cele verticale. DacĂŁ sunteĂži mai nonconformist puteĂži alege modelul care conĂžine ambele tipuri de nervuri. Atât pentru interior, cât Âşi pentru exterior, puteĂži gĂŁsi uÂşi prevĂŁzute cu geam. NiÂşte decupaje ĂŽn partea superioarĂŁ pot conferi o distincĂžie sporitĂŁ locuinĂžei. *HDPXO SRDWH ° VDEODW RSDF VDX SRDWH ° SUHYĂŠ]XW FX GLIHULte modele. DacĂŁ dispuneĂži de o locuinÞã spaĂžioasĂŁ, amenajatĂŁ Âşi mobilatĂŁ ĂŽn manierĂŁ clasicĂŁ, o uºã cu vitraliu va menĂžine unitatea stilisticĂŁ.

Construirea dressingului nu este o activitate prea complicatã. Totul este sã aveÞi la dispoziÞie materialele necesare ºi un ajutor de nãdejde. Asistentul vã va scuti de mult timp irosit ºi, În plus, poate veni cu idei originale ºi utile. AtenÞie la montajul scheletului metalic; dacã unghiurile de Îmbinare nu au exact 90°, pereÞii vor ieºi strâmbi iar mãsurãtorile iniÞiale nu vor mai avea nicio valoare practicã. Ideea noastrã a fost ca, pe uºile dressingului, sã lipim niºte oglinzi de mari dimensiuni. PuteÞi sã urmaÞi sau nu exemplul nostru.

40 l

Misiunea

CASA 3/07

1

ProiectaÞi dressingul astfel Încât sã nu incomodeze accesul În acea zonã iar dimensiunile sã corespundã cerinÞelor locuinÞei.

2

3

4

OdatĂŁ stabilite cotele, puteĂži trece la montajul propriu-zis al structurii metalice. ĂŽncepeĂži cu fixarea ĂŽn perete a elementelor verticale.

5

OdatĂŁ scheletul montat, puteĂži trece imediat la fixarea plĂŁcilor de gips-carton pe structurĂŁ.

6

Pentru a obĂžine un perete drept, este necesar ca scheletul metalic sĂŁ fie poziĂžionat corespunzĂŁtor. Aici este nevoie obligatoriu de doi executanĂži.

DacĂŁ aĂži mĂŁsurat cu atenĂžie, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ pierderile de material vor fi minime. Prin urmare Âşi cheltuielile dumneavoastrĂŁ cu amenajarea vor fi mai mici.

Banda de armare va prelua o parte din solicitĂŁrile mecanice la care va fi supusĂŁ structura.

7

DacĂŁ operaĂžiunea de montaj s-a ĂŽncheiat, urmeazĂŁ finisarea ansamblului, prin gletuire.


Placarea pardoselii Pentru a placa pardoseala, am utilizat plĂŁci de cuarĂž compozit. DumneavoastrĂŁ puteĂži pune gresie sau alt tip de acoperire. AceastĂŁ variantĂŁ a fost aleasĂŁ la sugestia decoratorului nostru, iar ideea ni s-a pĂŁrut foarte inspiratĂŁ.

1

PregĂŁtirea acestui adeziv bicomponent necesitĂŁ operaĂžiuni speciale. De aceea, le-am citit pe ambalajul produsului.

2

Cele douã materiale (adezivul ºi Întãritorul) se vor combina numai cu câteva minute Înainte de a Începe placarea.

3

4

5

PuteĂži ĂŽncepe placarea din incinta dressingului. Aplicarea adezivului se va face cu o gletierĂŁ cu dinĂži, conform indicaĂžiilor producĂŁtorului.

Materialul se va amesteca mecanic, cu ajutorul unei bormaÂşini transformate ĂŽn mixer. Numai ĂŽn acest fel produsul rezultat va fi omogen.

Cum timpul de punere În operã a adezivului este destul de scurt, vã sfãtuim sã grãbiÞi pe cât se poate lucrãrile de placare.

DacĂŁ la exterior - din cauza necesitĂŁĂžii asigurĂŁrii unei securitĂŁĂži sporite - sunt preferate uÂşile metalice, la interior avem mai multe variante. Nu puteam epuiza subiectul fĂŁrĂŁ a menĂžiona uÂşile clasice, din lemn natur. ĂŽn România, cele mai utilizate esenĂže pentru astfel de destinaĂžii sunt: cireÂşul, stejarul, fagul Âşi nucul. Alegerea esenĂžei se va face obligatoriu ĂŽn ton cu R FXORDUH GRPLQDQWĂŠ DÂąDWĂŠ vQ ĂŽncĂŁpere.

CuarÞ compozit În loc de gresie Cum holul este cel mai expus uzurii pardoselii, este nevoie de multã atenÞie când alegem tipul de placare. Cu siguranÞã, vreÞi sã evitaÞi deteriorarea ei timpurie. Existã un material pentru placare ce poate satisface cu uºurinÞã cele mai exigente pretenÞii: cuarÞul compozit. Este un material ideal penWUX °QLVDMH PRGHUQH HVWHWLFH Plãcile de acest tip sunt uºor de ÎntreÞinut, deosebit de rezistente la ciobire ºi spargere, la zgârieturi, la acÞiunea produselor FKLPLFH °LQG vQ DFHODçL WLPS DQWLGHUDSDQWH $X R ¹H[LELOLWDWH superioarã, gradul de absorbÞie este aproape de zero ºi prezintã proprietãÞi antibacteriene. Piesele din cuarÞ compozit se ÎnWkOQHVF SH SLDèD GH SUR°O vQWU R gamã largã de forme, nuanÞe ºi texturi, prin urmare nu este cazul sã vã impacientaÞi cu privire la alegerea nuanÞei preferate. Datoritã acestor atuuri, materialul este folosit cu succes la placarea unor suprafeÞe speciale, precum pardoselile aeroporturilor, ale instituÞiilor publice etc.

Un altfel de adeziv

6

7

Excesul de adeziv dintre plĂŁci, odatĂŁ ĂŽntĂŁrit, se va ĂŽndepĂŁrta numai cu Âşpaclul. DupĂŁ aceastĂŁ etapĂŁ se poate chitui noua pardosealĂŁ.

V

DacĂŁ aĂži ales niÂşte plĂŁci de dimensiuni mai mari, operaĂžiunea de montare a acestora vĂŁ va lua mai puĂžin timp. Nu uitaĂži sĂŁ folosiĂži distanĂžierele.

Dacã vã faceÞi probleme În FHHD FH SULYHçWH °DELOLWDWHD gresiei montate, soluÞia poate veni ºi de la adeziv. Categoric, pentru hol va trebui sã alegeÞi un placaj mult mai duMisiunea

CASA 3/07

l 41


amenajare

curs practic

Vopsirea pereĂžilor

rabil, ĂŽnsĂŁ existĂŁ Âşi adezivi speciali care dau o rezistenÞã sporitĂŁ montajelor respective. Prin urmare, vĂŁ recomandĂŁm produsele pe bazĂŁ de rĂŁÂşini epoxidice, speciale pentru placĂŁri ceramice cu aderenÞã sporitĂŁ, stabile la acĂžiuni agresive. Un astfel de adeziv are urmĂŁtoarele caracteristici: impermeabilitate, stabilitate la acĂžiunea substanĂželor chimice, aderenÞã puternicĂŁ, posibilitatea ca acoperirea sĂŁ devinĂŁ circulabilĂŁ ĂŽn timp redus. Alt avantaj al materialului este faptul cĂŁ nu conĂžine solvenĂži Âşi cĂŁ SRDWH ° XWLOL]DW DWkW OD LQWHULRU FkW çL OD H[WHULRU (VWH FRQFHput special pentru medii umede Âşi expuse la acĂžiunea agenĂžilor chimici (laboratoare, bazine de ĂŽnot, spĂŁlĂŁtorii, bucĂŁtĂŁrii mari, fabrici de bĂŁuturi, grajduri, pardoseli ĂŽncĂŁlzite). Acest tip de adeziv se poate utiliza Âşi la diverse lucrĂŁri de chituire ĂŽn spaĂžii cu temperaturi ridicate. Pentru ca proprietĂŁĂžile sale sĂŁ se pĂŁstreze, suprafaĂža pe care urmeazĂŁ a se aplica adezivul se trateazĂŁ ĂŽntr-o manierĂŁ specialĂŁ: se ĂŽndepĂŁrteazĂŁ straturile antiaderente Âşi mizeria, ĂŽn unele VLWXDèLL °LQG UHFRPDQGDWĂŠ FKLDU sablarea stratului-suport. Pentru a i se conserva proprietĂŁĂžile, produsul se comercializeazĂŁ sub forma a douĂŁ componente: adezivul propriu-zis Âşi ĂŽntĂŁritorul. ProporĂžiile de amestec diferĂŁ ĂŽn funcĂžie de °UPD SURGXFĂŠWRDUH vQVĂŠ vQ principiu, raportul este de o parte ĂŽntĂŁritor la trei pĂŁrĂži de soluĂžie. ([FHVXO GH DGH]LY GLQWUH SOĂŠFL VH ĂŽndepĂŁrteazĂŁ foarte uÂşor cu apĂŁ caldĂŁ Âşi perie. Chituirea se poate face dupĂŁ 24 de ore de la placare. Randamentul optim al materialului se obĂžine numai dacĂŁ acesta se va utiliza la temperaturi cuprinse ĂŽntre +10°C Âşi +25°C. ĂžineĂži seamĂŁ de faptul cĂŁ timpul de punere ĂŽn operĂŁ este de 90 de minute iar suprafaĂža devine circulabilĂŁ dupĂŁ 24 de ore.

Aceastã etapã este probabil cea mai uºoarã dintre toate. De fapt, ar fi ceva mai greu de fãcut ºi aici: sã alegeÞi vopseaua potrivitã, respectiv culoarea. AtenÞie, aºadar, la celelalte elemente din interior ºi ÎncercaÞi sã pãstraÞi tonul. De asemenea, este important ºi tipul de vopsea utilizat; noi am optat pentru cea tixotropicã deoarece nu curge, nu picã, nu se prelinge de pe rolã sau trafalet. Deºi am descoperit-o de curând, nu ezitãm sã v-o recomandãm ºi dumneavoastrã. Va rezulta o peliculã matã, plãcutã.

42 l

Misiunea

CASA 3/07

1

Pentru suprafeĂže mari, puteĂži utiliza rola sau trafaletul. VeĂži avea mai mult spor.

4

2

La colĂžuri Âşi scafe, acolo unde trafaletul nu intrĂŁ, va trebui sĂŁ folosiĂži pensula.

DupĂŁ ce aĂži pregĂŁtit corespunzĂŁtor suprafaĂža, se poate aplica Âşi lazura. Este suficient sĂŁ vopsiĂži peretele ĂŽntr-un singur strat.

Aceste informaÞii vã sunt su°FLHQWH SHQWUX D SXWHD XWLOLza În condiÞii ideale acest material, dacã urmaÞi cu stricteÞe instrucÞiunile Înscrise pe ambaODM ([LVWÊ vQVÊ VLWXDèLL VSHFLale (condiÞii de lucru În medii umede, de pildã) În care este bine sã cereÞi ºi sfatul comerciDQWXOXL DWXQFL FkQG FXPSÊUDèL ºi utilizaÞi un produs nou, despre care chiar ºi specialiºtii ºtiu prea puÞine.

3

DacĂŁ veĂži aplica Âşi o lazurĂŁ de altĂŁ culoare, separaĂži sectoarele distincte cu o bandĂŁ adezivĂŁ.

5

AsiguraĂži-vĂŁ cĂŁ vopseaua este uscatĂŁ Âşi puteĂži ĂŽndepĂŁrta banda adezivĂŁ. Rezultatul va fi obĂžinerea unor linii de demarcaĂžie perfect drepte.

UrmeazĂŁ evaluarea ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care aĂži Ăžinut cont de ĂŽndrumĂŁrile noastre, rezultaWXO YD ° FHO SXèLQ VDWLVIĂŠFĂŠWRU ,DU FkQG VSXQHP DVWD QH ED]ĂŠP exclusiv pe experienĂža proprie. Toate produsele au fost testate nemijlocit, aÂşa cum puteĂži vedea Âşi ĂŽn imaginile cu meseriaÂşii noÂştri. Chiar a fost o bucurie sĂŁ ĂŽncercĂŁm noi produse, comerciDOL]DWH GH OD °UPH GH UHQXPH

Dacã partea de execuÞie s-a ÎnFKHLDW QX YÊ UÊPkQH GHFkW VÊ YÊ achiziÞionaÞi mobila potrivitã. 3H OkQJÊ PRELOLHU DOHJHèL FX JULMÊ çL FkWHYD HOHPHQWH GHFRrative. PuteÞi sã vã inspiraÞi tot din imaginile cu care am ilustrat articolul, dar cu siguranÞã veÞi prefera sã impuneÞi holului o notã originalã, care sã vã reprezinte. Apoi trageÞi linie ºi evaluaÞi; nu existã probleme, nu-i aºa? Q



bricolaj

operaĂžiuni simple

Cu ochii spre uºã

Uºa nu este totul Însã poate reprezenta o etichetã clarã pentru stãpânul casei. O astfel de uºã vã scuteºte cu siguranÞã de etichete incomode.

C

u siguranÞã, vi s-a Întâmplat mãcar o datã sã vã ÎntrebaÞi care e problema cu dormitorul ori cu sufrageria dumneavoastrã; ce nu merge? Este ceva care nu se mai potriveºte, care stricã unitatea esteticã a Întregii Încãperi. Uneori, cauza este uºa. Dacã acest rãspuns este Într-adevãr valabil, atunci materialul care urmeazã YÊ YD ° IRDUWH XWLO SHQWUX UH]ROvarea problemei.

Clasic sau modern? Oferta pieÞei În materie de uºi de interior este În prezent una destul de variatã. Prin urmare, FOLHQWXO SRDWH ° VXSXV OD R JUHD Încercare În situaÞia În care nu ºtie foarte sigur ce κi doreºte. Chiar ºi acum, În situaÞia unei atât de mari diversitãÞi, PXOèL EHQH°FLDUL RSWHD]Ê SHQtru soluÞia unei uºi clasice, din lemn. Este aspectuoasã ºi poaWH ° IRDUWH HOHJDQWÊ FKLDU GDFÊ este aleasã cu grijã. ProblePD HVWH FÊ QHFHVLWÊ QLçWH °QLVDje speciale (ºlefuire, chituire ºi vopsire), spre deosebire de variantele mai moderne, care nu necesitã decât montaj. Din alt punct de vedere nu este de neglijat lipsa etanºeitãÞii uºilor clasice din lemn. Din cau-

44 l

Misiunea

CASA 3/07

1

Pentru a se realiza o prizã cât mai bunã, specialiºtii recomandã udarea suprafeÞei cu apã, prin simplã pulverizare.

3

2

ĂŽnainte de utilizare, tubul de spumĂŁ se va scutura cu putere. Numai ĂŽn urma acestei acĂžiuni spuma se va putea introduce ĂŽn locaÂşul destinat a fi izolat.

IatĂŁ cum va arĂŁta spuma proaspĂŁt aplicatĂŁ. ĂžineĂži seama de faptul cĂŁ urmĂŁtorul strat (pentru rectificĂŁri) se va aplica numai dupĂŁ ce s-a uscat primul.

4

Cât timp aºteptaÞi uscarea stratului iniÞial de spumã, puteÞi trece ºi la alte activitãÞi; de exemplu, finisarea uºii cu un ºlefuitor cu vibraÞii.


5

Pentru o finisare superioarĂŁ, puteĂži utiliza un Âşlefuitor universal. Acesta are avantajul cĂŁ poate aspira instantaneu deÂşeurile rezultate.

6

Broasca unei uÂşi interioare este foarte simplu de montat. Important este ca piesa sĂŁ fie compatibilĂŁ cu locaÂşul destinat.

OdatĂŁ introdusĂŁ broasca, se vor monta Âşi clanĂžele, pentru a imobiliza parĂžial montajul. FaceĂži o probĂŁ ĂŽnainte de fixarea finalĂŁ.

8

9

10

Pentru introducerea diverselor ºuruburi, puteÞi utiliza o ºurubelniÞã simplã sau una cu acumulator pe bazã de Li-Ion.

ĂŽn continuare, va trebui sĂŁ corectaĂži cu glet imperfecĂžiunile rezultate ĂŽn urma ĂŽnlocuirii vechii uÂşi. UtilizaĂži un Âşpaclu ĂŽn acest sens.

12

DacĂŁ aĂži ĂŽncheiat toate aceste operaĂžiuni, puteĂži continua finisarea. Prin urmare, tĂŁiaĂži surplusul de spumĂŁ poliuretanicĂŁ.

Ultima etapĂŁ de finisare este, evident, lĂŁcuirea uÂşii proaspĂŁt montate. AplicaĂži produsul ĂŽn strat subĂžire, pentru a se usca mai rapid.

za faptului cã lemnul natur se deformeazã de-a lungul timpului, pe mãsurã ce se usucã, Între toc ºi uºã se formeazã lufturi. Acestea nu vor afecta foarte PXOW DVSHFWXO vQVÊ YRU LQ¹XHQèD În mod clar nivelul izolãrii termice a Încãperii respective. 'DFÊ RSWDèL SHQWUX R YDULDQWÊ DOWHUQDWLYÊ OHPQ VWUDWL°FDW DOXPLQLX VDX 39& YHèL VFÊSD de pericolul deformãrii uºii, SULQ XUPDUH QX YÊ YHèL SXWHD EXFXUD GH OXIWXULOH DIHUHQWH SUR°lului din lemn natur. Uºile de acest tip sunt prevãzute cu garnituri de etanºare iar geamul termoizolant este ºi el mult mai

V

11

La montajul final, acordaÞi atenÞie tuturor punctelor de fixare. AveÞi grijã sã nu vã rãmânã ºuruburi sau alte piese În plus!

7

Misiunea

CASA 3/07

l 45


operaÞiuni simple H°FLHQW FD L]RODWRU IRQLF WHUPLF çL vPSRWULYD XPLGLWÊèLL

Aplicarea spumei

bricolaj

Spuma poliuretanicã 6ROXèLD FHD PDL SUDFWLFÊ SHQWUX °[DUHD vQ SHUHWH D WRFXOXL XçLL HVWH DSOLFDUHD GH VSXPÊ SROLXUHWDQLFÊ ½Q XUPD H[SDQGÊULL çL XVFÊULL DFHVWHLD WRFXO XçLL VH YD °[D IRDUWH IHUP vQ ]LG $FHVW PDWHULDO DWkW GH SUDFWLF çL DWkW GH XçRU GH DSOLFDW HVWH GH GRXÊ WLSXUL VSXPÊ SROLXUHWDQLFÊ PRQRFRPSRQHQWÊ FRPHUFLDOL]DWÊ PDL PXOW vQ (XURSD çL ELFRPSRQHQWÊ GLVWULEXLWÊ vQ PDL PDUH PÊVXUÊ SH SLDèD DPHULFDQÊ $YDQWDMXO VSXPHL GH WLS ELFRPSRQHQW HVWH FÊ SRDWH H[SDQGD çL VH SRDWH vQWÊUL H°FLHQW çL vQ FRQGLèLL GH XPLGLWDWH VFÊ]XWÊ GLQ DFHDVWÊ FDX]Ê °LQG XWLOL]DWÊ PDL PXOW SHQWUX XPSOHUHD JROXULORU 6SXPD SROLXUHWDQLFÊ PRQR FRPSRQHQWÊ H[SDQGHD]Ê çL VH VROLGL°FÊ SH GHSOLQ QXPDL vQ SUH]HQèD YDSRULORU GH DSÊ 3H SLDèÊ PDWHULDOXO HVWH FRPHUFLDOL]DW vQ GR]H VXE SUHVLXQH 5HFLSLHQWXO FRQèLQH SUDFWLF R PL[WXUÊ GH SRO\ROL L]RFLDQDW VL JD] SURSXOVRU 8Q IHQRPHQ FKLPLF LQFLSLHQW GH SROLPHUL]DUH VH SURGXFH vQFÊ GLQ LQWHULRUXO WXEXOXL ½Q PRPHQWXO GLVSHUVÊULL OLFKLGXO GLQ LQWHULRU H[SDQGHD]Ê DSURDSH LQVWDQWDQHX VXE DFèLXQHD JD]XOXL SURSXOVRU 'DFÊ VSXPD LD FRQWDFW FX DWPRVIHUD çL LPSOLFLW FX XPLGLWDWHD VXEVWDQèD UHVSHFWLYÊ H[SDQGHD]Ê SHQWUX D GRXD RDUÊ 5H]XOWDWXO HVWH XQ PDWHULDO VROLG DYkQG R GHQVLWDWH UHGXVÊ 3ULQ XUPDUH VSXPD SROLXUH WDQLFÊ HVWH R VROXèLH DSURDSH OD vQGHPkQD RULFXL 6H UHQXQèÊ DVWIHO OD °[DUHD WRFXOXL FX PRUWDU VLWXDèLH vQ FDUH OXFUDUHD DU ° IRVW PXOW PDL JUHX GH FRUHFWDW LDU XçD UHVSHFWLYÊ IRDUWH GL°FLO GH vQORFXLW vQ PRPHQWXO vQ FDUH V DU ° X]DW Q

46 l

Misiunea

CASA 3/07

1

Indiferent de tipul uÂşii, modalitatea de fixare este identicĂŁ. DupĂŁ fixarea cadrului cu pene din lemn, dispersaĂži apĂŁ ĂŽntre toc Âşi zid.

2

3

4

Pistolul special faciliteazĂŁ aplicarea, printr-o dozare mai riguroasĂŁ. ĂŽncercaĂži sĂŁ introduceĂži spuma cât mai profund ĂŽn zona tocului.

IntroduceĂži spuma cu grijĂŁ, ĂŽnainte ca apa cu care s-a stropit anterior sĂŁ se evapore. Respectarea timpilor de lucru este esenĂžialĂŁ!

Dupã 24 de ore, surplusul de spumã va fi eliminat iar suprafeÞele aferente se pot finisa cu glet, astfel Încât sã disparã gãurile inestetice.

CONCURS cu premii ĂŽn scule electrice

5

DacĂŁ uÂşa a fost montatĂŁ ĂŽntr-un spaĂžiu cu risc de umezealĂŁ ridicat, izolaĂži suplimentar colĂžurile Âşi rosturile cu silicon.

Ce tip de ºurubelniÞã utilizeazã meºterul nostru la montarea feroneriei pentru uºã? Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina alãturatã.



actual Lindab

38 de milioane de euro ĂŽn 2006

L

indab România, unul dintre liderii industriei de sisteme metalice complete, de ventilaĂžie Âşi climatizare pentru construcĂžii, a ĂŽnregistrat anul trecut o cifrĂŁ de afaceri de 38 milioane euro, ĂŽn creÂştere cu 26% faÞã de 2005. Printre proiectele de dezvoltare ale acestui an, este inclusĂŁ lansarea ĂŽn luna martie a unei noi linii de producĂžie. DestinatĂŁ realizĂŁrii de grinzi uÂşoare pentru construcĂžii industriale, civile Âşi comerciale, investiĂžia Lindab va conduce la reducerea termenelor de livrare Âşi la scĂŁderea preĂžului de comercializare. „Lindab ĂŽÂşi

continuĂŁ dinamica de dezvoltare susĂžinutĂŁ. (YROXèLD GH FDUH QH EXFXUĂŠP QX SRDWH ° pusĂŁ, ĂŽnsĂŁ, doar pe seama creÂşterii pieĂžei FRQVWUXFèLLORU /LQGDE HVWH XQ JUXS DÂąDW ĂŽntr-un proces continuu de inovaĂžie, concretizat ĂŽn soluĂžii complete, simple, ingeQLRDVH çL H°FLHQWH SHQWUX FRQVWUXFèLL FDUH VXQW DEVRUELWH GH SLDèD DXWRKWRQĂŠ DÂąDWĂŠ ĂŽntr-o creÂştere spectaculoasĂŁ.“ – a declarat $QGUHL 6XO\RN 'LUHFWRUXO *HQHUDO DO FRPpaniei. Astfel, Lindab România demareazĂŁ producĂžia localĂŁ de grinzi uÂşoare, un segment de piaÞã estimat de analiÂşti sĂŁ atingĂŁ 28

milioane euro În 2007. Grinzile uºoare se folosesc pentru ferme metalice zãbrelite, pereÞi de compartimentare la clãdiri de locuit sau administrative, planºee intermediare precum ºi la mansardãri ºi supraetajãri. Produsele au o greutate proprie redusã, un grad ridicat de rezistenÞã ºi rigiditate, montându-se uºor ºi rapid Într-o gamã largã de forme structurale.

Ikea

Produse mai ieftine decât În catalog

P

rimul magazin IKEA din România Âşi-a ĂŽntâmpinat clienĂžii cu 80 de produse mai ieftine decât cele prezentate ĂŽn catalogul propriu ce conĂžine aproximativ 7.000 de oferte. Accesibilitatea produselor este generatĂŁ de parteneriatul dintre magazin Âşi consumator. „În cadrul magazinelor IKEA, efortul de a reduce costurile este unul constant, optimizându-se atât procesul de producĂžie, cât Âşi cel de transport“, a declarat Directorul de VânzĂŁri Cornel OpriÂşan. Printre produsele cu preĂž mai mic decât cel de catalog, menĂžionĂŁm saltelele Sultan (Sultan Fageras de 140x200 cm – de la

390 la 290 lei, preĂžul de magazin), bibliotecile Billy de culoare albĂŁ (de la 139 la 99 lei) sau paturile Malm de culoare albĂŁ (de la 455 la 390 lei). Strategia companiei de a menĂžine preĂžuri accesibile constĂŁ ĂŽn aprovi-

zionarea cu volume mari de marfã, economisirea la costuri de transport ºi depozitare prin pachetele plane, În care sunt ambalate produsele. Cumpãrãtorul κi poate transporta ºi ambala singur produsele. Pentru doritori, magazinul oferã transport ºi ambalare contra cost, preÞurile penWUX OLYUDUHD OD GRPLFLOLX °LQG GH OHL SHQtru pânã la 5 pachete plate În Bucureºti, ce GHSÊçHçWH °LQG WD[DW FX OHL SDFKHW &HOH cinci pachete pot include maximum o canapea. Pentru transportul În afara Capitalei, se SHUFHSH XQ WDULI GH OHL NP SHQWUX SkQÊ la 5 pachete, ºi se factureazã dus-Întors.

Baxi

EvoluĂžii pe piaĂža centralelor termice

B

axi Romania considerã cã piaÞa de centrale termice va creºte În 2007 cu aproximativ 10%. Potrivit aprecierilor companiei, În 2006 au fost comercializate, În România, aproximativ 150.000 de centrale termice, urmând ca anul acesta volumul pieÞei sã ajungã la circa 165.000 unitãÞi. De asemenea, Baxi Romania, unul dintre liderii industriei termotehnice autohtone, susÞine cã ºi preÞul centralelor va creºte cu aproximativ 10%, anul acesta. Majorarea, operatã deja de cãtre distribuitorii din piaÞã, este determinatã de creºterea

48 l

Misiunea

CASA 3/07

cotaĂžiilor mondiale la oĂžel Âşi cupru. OdatĂŁ cu aderarea la Uniunea EuropeanĂŁ, este de aÂşteptat sĂŁ creascĂŁ Âşi tarifele serviciilor adiacente, de montare Âşi service, pentru a se alinia celor din spaĂžiul comunitar. TotuÂşi, reprezentanĂžii companiei apreciazĂŁ cĂŁ aceste douĂŁ situaĂžii nu vor conduce la scĂŁderea vânzĂŁrilor. „Este evident faptul cĂŁ piaĂža construcĂžiilor va asigura industriei termotehnice autohtone o creÂştere constantĂŁ pe segmentele comercial, industrial Âşi al spaĂžiilor de locuit noi. Cele 1.700.000 de apartamente branÂşate, ĂŽncĂŁ, la

LQH°FLHQWHOH VLVWHPH FHQWUDOL]DWH GH WHUPR°FDUH YRU UĂŠPkQH vQ FRQWLQXDUH vQ DWHQèLD furnizorilor de centrale termice. Acest segment este ĂŽnsĂŁ destul de imprevizibil, din cauza politicilor Âşi intervenĂžiilor etatiste pe piaÞã. ĂŽn condiĂžiile unei concurenĂže din ce ĂŽn ce mai puternice, preĂžul nu mai reprezintĂŁ singurul criteriu de alegere a unei centrale. Consumatorii sunt acum mai educaĂži ĂŽn ceea ce priveÂşte analizarea ofertelor Âşi au devenit interesaĂži de calitate Âşi de serviciile adĂŁugate“, a declarat Sever Scarlat, Directorul General al companiei Baxi Romania.


actual Henkel

2006 – An record pentru Henkel România

H

enkel Romania a realizat anul trecut o cifrĂŁ de afaceri de circa 370 de milioane lei, ĂŽn creÂştere cu 34% faÞã de DQXO SUHFHGHQW vQUHJLVWUkQG XQ SUR°W GH de milioane euro. EvoluĂžia spectaculoasĂŁ se datoreazĂŁ performanĂželor tuturor diviziilor Henkel – detergenĂži Âşi produse pentru curĂŁĂžat, produse cosmetice, tehnologii, adezivi comerciali Âşi profesionali. „În România, am reuÂşit sĂŁ punctĂŁm aniYHUVDUHD FHORU GH DQL GH OD vQ°LQèDUHD FRPSDQLHL SULQ UH]XOWDWH GH H[FHSèLH (VWH rezultatul muncii ĂŽntregii echipe Henkel Ro-

mânia, toate diviziile contribuind la acest succes“, a declarat Liviu Sfrija, preÂşedintele Henkel Romania. Cea mai mare creÂştere a ĂŽnregistrat-o divizia Adezivi comerciali Âşi

profesionali, cu Ceresit ca marcĂŁ emblemĂŁ,

ce Âşi-a consolidat poziĂžia fruntaºã pe piaĂža materialelor de construcĂžii din România. Aceasta a ajuns la o cifrĂŁ de afaceri de 46 de milioane de euro. Dintre mĂŁrcile de adezivi Âşi tehnologii cele mai „active“ ĂŽn anul 2006 au fost: Ceresit, Thomsit, Loctite, Teroson si Moment, alĂŁturi de tehnologiile Henkel. La VIkUçLWXO DQXOXL WUHFXW D IRVW GH°QLWLYDWĂŠ IXziunea dintre companiile Henkel România SRL Âşi Henkel Bautechnik România SRL, noua entitate rezultatĂŁ – Henkel România – °LQG IXQFèLRQDOĂŠ GH OD GDWD GH LDQXDULH

Eternit

Noi produse de ciment fibros

P

iaĂža materialelor de construcĂžii din România se ĂŽmbogĂŁĂžeÂşte prin apariĂžia unor noi produse de ciment °EURV FDUH SRDUWĂŠ QXPHOH GH PDUFĂŠ Eternit &RPHUFLDOL]DUHD SH SLDèD DXWRKWRQĂŠ D °brocimentului Eternit vine ca o alternativĂŁ °DELOĂŠ vQ XUPD LQWHU]LFHULL FRPHUFLDOL]ĂŠULL Âşi utilizĂŁrii produselor care conĂžin azbest (azbociment), decizie pusĂŁ ĂŽn practicĂŁ de la LDQXDULH Istoria mĂŁrcii Eternit a ĂŽnceput acum mai ELQH GH GH DQL FkQG /XGZLJ +DWVFKHN fondatorul ei, a reuÂşit sĂŁ dezvolte un produs absolut nou – azbocimentul, care ofe-

rea, la momentul respectiv, combinaĂžia idealĂŁ ĂŽntre greutatea redusĂŁ, impermeabiOLWDWH FDOLWDWHD GH D ° LQFDVDELO çL UH]LVWHQèD la ĂŽngheĂž sau foc, ĂŽn condiĂžii de cost foarte convenabile. Materialul, brevetat la niYHO PRQGLDO vQ DQXO VXE GHQXPLUHD de Eternit, a schimbat practica construcĂžiei DFRSHULçXULORU °LQG H[SUHVLD HSRFLL YL]Lonare Âşi inovative a betonului armat. Sub acelaÂşi nume – Eternit – sunt produse astĂŁzi SOĂŠFLOH GH °EURFLPHQW XQ PDWHULDO FRPSR]LW ecologic, pe bazĂŁ de ciment Portland Âşi apĂŁ, DUPDW FX °EUH QDWXUDOH FHOXOR]ĂŠ QHvQĂŠOELWĂŠ çL vQ FDQWLWÊèL PLFL °EUH VLQWHWLF RUJDQLFH

Acoperiºurile cu plãci Eternit sunt soluÞii perfecte pentru clãdiri de locuit sau industriDOH SHQWUX FRQVWUXFèLL QRL VDX UHVWDXUÊUL °ind ideale pentru obÞinerea unui consum redus de energie. Eternit-South-Eastern-Europe Holding GMBH, una din cele mai reprezentative companii Eternit, cu sediul În Austria, κi propune intrarea pe noi pieÞe În Europa de Sud-Est. Optimizarea continuã a proceselor tehnologice, a calitãÞii produselor ºi a logisticii alcãtuiesc strategia Eternit, orientatã cãtre soluÞii moderne pentru Învelitori ºi faÞade.

HidroconstrucĂžia

Concluzii la finalizarea unui proiect

F

undaĂžia Casa de Meserii a ConstrucĂžiilor, ĂŽn parteneriat cu +LGURFRQVWUXFèLD 6$ DX DMXQV OD °nalul proiectului Phare „Instruire dupĂŁ standarde europene ĂŽn domeniul construcĂžiilor“. Scopul care a stat la baza proiectului a fost formarea profesionalĂŁ adaptatĂŁ cerinĂželor locului de muncĂŁ. ĂŽn cadrul seminarului ce a marcat ĂŽncheierea proiectului, au fost tratate Âşi subiecte precum elaborarea Âşi revizuirea de standarde ocupaĂžionale pentru miner ĂŽn subteran, pentru construcĂžii (ĂŽn speÞã pentru dulgheri) Âşi elaborarea cursurilor de

FDOL°FDUH FRUHVSXQ]ÊWRDUH DFHVWRU PHVHULL Organizatorii au luat În discuÞie ºi politicile de resurse umane, care trebuie sã se orienteze cãtre adaptarea formãrii profesionale la cerinÞele companiilor, pentru ca domeniul FRQVWUXFèLLORU GLQ 5RPkQLD VÊ °H XQXO FRPpetitiv atât În Þarã, cât ºi În cadrul lãrgit al Uniunii Europene. (OLVDEHWD 0LWURL, Director General al FundaÞiei Casa de Meserii a Constructorilor ºi Romeo Bogdanovici, Directorul de Management pentru Resurse Umane al societãÞii HidroconstrucÞia SA, au subliniat faptul cã

cele mai valoroase resurse ale unei companii, În special din domeniul construcÞiilor, WUHEXLH VÊ °H FHOH XPDQH 6SHFLDOLçWLL GLQ construcÞii au susÞinut necesitatea Întãririi parteneriatului social În acest domeniu, staELOLUHD XQXL FDGUX QDèLRQDO DO FDOL°FÊULORU precum ºi necesitatea pregãtirii pe tot parcursul vieÞii a tuturor angajaÞilor. Misiunea

CASA 3/07

l 49


1

faþadã & acoperiº

arhitecturã

4

6

Expresivitate ºi caracter Vã reþinem atenþia cu un subiect generos: compatibilitatea esteticã dintre case ºi acoperiºurile lor. Iatã câteva exemple în care acestea se completeazã reciproc, rezultând o imagine generalã sugestivã.

N

u faceþi greºeala de a alege pentru casa dumneavoastrã un acoperiº cu o formã oarecare, cãci este posibil ca acesta sã nu se potriveascã deloc cu restul FRQVWUXFèLHL 5H±HFWDèL OD IDSWXO cã aspectul casei nu se opreºte sub streaºinã. Din pãcate, nume-

50 l

Misiunea

CASA 3/07

roase persoane îºi concentreazã atenþia exclusiv asupra faþadei, considerând cã designul acoperiºului e mai puþin important. Nimic mai fals! Cãci e absolut uimitor cât de mult poate LQ±XHQèD DFHVWD LPDJLQHD GH DQsamblu a unei clãdiri.

8


2

3

5

7

r 9

10

Misiunea

CASA 3/07

l 51

V

1 Puteþi vedea un acoperiº construit din lemn, cu linii frânte, deasupra unor frontoane structurate asimetric, având margini situate în acelaºi plan cu faþadele. Învelitoarea este discretã (plãci de ciment fibros de 30 x 60, în nuanþã de gri strãlucitor). 2 Pentru suprafeþele de acoperiº cu un singur versant, cele mai potrivite materiale sunt, desigur, plãcile netede, completate de o faþadã finisatã simplu. Þiglele sunt aºezate în ºiruri, obþinându-se un aspect ordonat. 3 Aspectul acoperiºului, modul de realizare a lucarnelor ºi þiglele în relief constituie elemente arhitectonice inspirate din stilul oriental. A fost aleasã o culoare intensã (þigle glazurate, cu nuanþã de albastru azuriu). 4 Locuinþa are forma unui arc de cerc ºi un acoperiº la fel de impozant. Cãpriorii arcuiþi se ridicã uºor spre coama acoperiºului cu þiglã flamandã, pentru suprafeþe plane. 5 Puteþi vedea o casã realizatã în tradiþia austerã din sudul Franþei: simplã ºi practicã. S-a optat pentru þigle plate, de inspiraþie anticã. 6 Iatã o clãdire cu un aspect aproape strãvechi, ce sugereazã dragostea pentru naturã. Materialele sunt dispuse circular iar învelitoarea este una debordantã – din ardezie. 7 În cazul unei case din lemn cu acoperiº în doi versanþi, au fost preferate în mod consecvent materiale naturale, motiv pentru care acoperiºul a fost realizat din þigle de argilã plate, în nuanþã de roºu pur. Pentru faþadã, s-a adoptat o structurã din lemn. 8 Forma acoperiºului accentueazã expresivitatea arhitecturii casei. Fiind vorba de un model mansardat tradiþional, supraetajat, a fost aleasã o învelitoare clasicã: þiglã cu solzi rotunzi, adecvaþi unei forme curbate. 9 ªi o clãdire în stil arhitectonic ultramodern este compatibilã cu un acoperiº învelit cu materiale tradiþionale, soluþie care nu face decât sã potenþeze estetica deosebitã a ansamblului. Iatã un exemplu reuºit, unde þiglei de tip solzi (colorate într-un gri de modã veche), i se alãturã o faþadã modernã din scânduri de lemn. 10 Într-o vilã monument istoric renovatã, versanþii acoperiºului cu diferite înclinaþii sunt acoperiþi cu þiglã roºie, destinatã ºarpantelor cu pantã micã. Acestea, împreunã cu o uºoarã curburã, conferã imaginii generale un aspect foarte viu. Structura înaltã ºi amplã se armonizeazã bine cu marginile pronunþate ale acoperiºului.


faĂžadĂŁ & acoperiÂş

arhitecturĂŁ

Unicate ca arhitecturã, cu acoperiºuri ºi faÞade realizate omogen ½Q GRPHQLXO DUKLWHFWXULL LPDJLQDèLD QX D cunoscut niciodatã limite. Totuºi, trendul de a trata unitar faÞada ºi acoperiºul reprezintã o noutate. GraniÞele dintre versanÞii ÎnclinaÞi ºi faÞada verticalã se atenueazã sau FKLDU VXQW GHV°LQèDWH FRPSOHW $FRSHULçXO

este adus cât mai aproape de pãmânt, pânã MRV vQ WLPS FH IDèDGD HVWH SUHOXQJLWÊ SkQÊ cãtre coama acestuia. ªi, aºa cum puteÞi vedea În exemplele prezentate de noi, efecWXO REèLQXW HVWH LPSUHVLRQDQW $FHVWH VROXèLL SRW ° SXVH vQ SUDFWLFÊ FX DSURDSH WRDWH WL-

SXULOH GH PDWHULDOH H[LVWHQWH $VWIHO SXWHèL vQWkOQL FDVH Âľ]LQFDWHĂŽ VDX FRPSOHW DFRSHULWH FX çLSFL vPEUĂŠFDWH DSURDSH LQWHJUDO vQ èLJOĂŠ VDX FLPHQW °EURV ½Q FD]XO WXWXURU DFHVWRU PRGHOH WHPD VFXUJHULL DSHL SOXYLDOH H soluĂžionatĂŁ ĂŽntr-un mod novator.

ĂŽmbrĂŁcĂŁminte din ciment fibros Acest exemplu aratĂŁ limpede complexitatea utilizĂŁrii produselor din ciment fibros. PlĂŁcile negre de eternit, aplicate pe acoperiÂş Âşi faĂžadĂŁ ĂŽnvelesc ĂŽntreaga clĂŁdire Âşi protejeazĂŁ construcĂžia din lemn de intemperii.

ĂŽmpachetare ĂŽn tablĂŁ de zinc AceastĂŁ cĂŁsuÞã, placatĂŁ cu elemente rectangulare din tablĂŁ de zinc, s-a transformat, dintr-o clĂŁdire fĂŁrĂŁ pretenĂžii, ĂŽntr-una ce atrage toate privirile. FaĂžada Âşi acoperiÂşul se ĂŽmbinĂŁ perfect, datoritĂŁ continuitĂŁĂžii materialului.

AplicaĂžii ceramice IatĂŁ o casĂŁ ĂŽnvelitĂŁ ĂŽn ceramicĂŁ, lucru posibil cu ajutorul Ăžiglelor Âşi elementelor de faĂžadĂŁ din argilĂŁ. Aspectul ei e perfect, chiar dacĂŁ la limita dintre acoperiÂş Âşi faĂžadĂŁ sunt montate niÂşte Ăžigle speciale de legĂŁturĂŁ, ĂŽn formĂŁ de T.

Strat de protecĂžie din plĂŁci ondulate PlĂŁcile din ciment fibros amplasate vertical pe faĂžadĂŁ constituie o continuare fireascĂŁ a ĂŽnvelitorii. Rosturile dintre plĂŁci sunt acoperite cu profile ce accentueazĂŁ alinierea ferestrelor. Toate geamurile sunt ĂŽn acelaÂşi plan cu zona de montare.

ĂŽnveliÂş protector din lemn de zadĂŁ AceastĂŁ casĂŁ e acoperitĂŁ complet cu lemn: ĂŽnveliÂşul e realizat cu elemente din lemn amplasate ĂŽn unghi de 90° faÞã de versanĂžii acoperiÂşului Âşi faĂžadĂŁ. Prin spaĂžiile goale ale faĂžadei poate circula aerul, iar acoperiÂşul este etanÂşat.

Magie din ceramicã tip ºindrilã Aceste clãdiri sunt Îmbrãcate În ceramicã de nuanÞã Închisã pânã la soclul din cãrãmidã. Acoperiºul trece peste faÞadã, ajungând pânã aproape de sol, anulând prin aceasta senzaÞia de masivitate a ansamblului.

CombinaĂžie de materiale Fiecare casĂŁ din acest pitoresc ansamblu este amenajatĂŁ individual, singurul punct comun fiind cĂŁ toate corpurile de clĂŁdire sunt placate uniform, indiferent de materialul utilizat: ĂžiglĂŁ ceramicĂŁ, tablĂŁ ondulatĂŁ, aluminiu sau ÂşindrilĂŁ de lemn.

Dacã tot vorbim de o unitate deplinã de la coama acoperiºului pânã la soclu, DWXQFL QX PDL SRDWH ° YRUED GH MJKHDEXUL cel puÞin nu de unele vizibile! Una peste alta, clãdirile concepute În acest fel au un aspect cât se poate de personalizat. ªi de ce n-ar reprezenta o soluÞie ºi În cazul renovãrii pe care o plãnuiÞi? Totuºi, trebuLH VSXV FÊ OD DFHVWH YDULDQWH GH DPHQDMDUH În stil modern a faÞadei ºi a acoperiºului, ferestrele de mansardã deÞin un rol central, dacã ne referim la amplasare. Ele fac corp comun cu acoperiºul, Însã, spre deosebire de cele tradiÞionale, trebuie montate În DFHODçL SODQ FX YHUVDQèLL VDX LQJOREDWH SURIXQG vQ DFHçWLD *ODIXULOH H[WHULRDUH SRW ° PRQWDWH GRDU OD JHDPXULOH IDèDGHORU

Materiale ĂŽmbinate ĂŽn sistem nut-feder IatĂŁ o casĂŁ cu acoperiÂş abrupt, finalizat ĂŽn acelaÂşi plan cu faĂžada, Âşi ĂŽmbrĂŁcatĂŁ complet ĂŽn Âşipci de zadĂŁ, ce lasĂŁ liber numai frontonul. ĂŽnveliÂşul din lemn e ventilat prin spate, având un sistem special de scurgere a apei ĂŽn interspaĂžiu.

52 l

Misiunea

CASA 3/07



11 respective. Uneori ĂŽnsĂŁ, o atare FRQVWUXFèLH SRDWH ° WUDWDWĂŠ SHUfect Âşi ĂŽntr-o notĂŁ contemporanĂŁ, folosind materiale moderne, pentru a le ĂŽnlocui pe cele vechi, deteriorate. ĂŽn astfel de cazuri, totul depinde de imaginaĂžie Âşi pricepere. Cele 14 exemple prezentate au ĂŽn comun grija cu care e tratatĂŁ tema acoperiÂşului. La conceperea modelelor s-a dat dovadĂŁ de intuiĂžie artisticĂŁ, optându-se punctual pentru cele mai potrivite soluĂžii. Rezultatele se prezintĂŁ sub forma unor clĂŁdiri deosebit de reuÂşite, indiferent de maniera artisticĂŁ. Ori-

arhitecturĂŁ

faĂžadĂŁ & acoperiÂş

12

11 Vã prezentãm un splendid acoperiº cu patru versanÞi. Cu ajutorul Þiglelor tip solzi, cu un luciu subtil, s-a creat o suprafaÞã cu impact estetic. Datoritã luciului moderat, Învelitoarea nu lasã impresia cã ar fi prea grea, În ciuda nuanÞei puternice de negru În care e realizatã. 12 Un ambient mediteranean a fost obÞinut prin felul În care au fost dispuse suprafeÞele. S-a optat pentru Þigle romane rotunjite, cu suprafaÞa Învechitã artificial, ce prezintã jocuri cromatice În douã culori. 13 Aceastã casã, cu elemente triunghiulare ºi terasa decupatã În versantul acoperiºului, are un aspect aproape sculptural. Ideea predominantã a fost de a accentua suprafeÞele, concept aplicat ºi la Învelitoare. Pentru aceasta, s-au utilizat Þigle plate, În nuanÞe de gri deschis. 14 Iatã o combinaÞie stilisticã Între culori ºi forme, oferind o imagine de ansamblu unitarã. E vorba despre o veche moarã, al cãrei acoperiº a fost Învelit cu Þigle tip solzi de diferite dimensiuni ºi nuanÞe.

54 l

Misiunea

CASA 3/07

13

14

Trebuie sã cãutãm situaÞia optimã: acoperiºul ºi corpul FRQVWUXFèLHL VÊ °H SHUFHSXWH FD o singurã unitate, În funcÞie de forma ºi aspectul lor cromatic. De fapt, ne-am propus sã vã sensibilizãm cu privire la tema corelãrii acoperiºului cu clãdirea respectivã. Cãci la ca-

sele cele mai expresive, care ne Încântã privirile, remarcãm un echilibru perfect, o armonizare Între stil, formã, structurã ºi suprafeÞe. Reuºita nu exclude deloc tendinÞele În vogã. Cât priveºte clãdirile tradiÞionale ºi istorice, ele reclamã o Învelitoare corespunzãtoare epocii

FDUH DU ° VWLOXO FX PRWLYH RUQDmentale ĂŽn exces ori cu puĂžine decoraĂžiuni, atât ĂŽn sistem de execuĂžie tradiĂžional, cât Âşi de inspiraĂžie recentĂŁ, toate necesitĂŁ acoperiÂşuri perfect adaptate lor. ,DWĂŠ FkW GH GLYHUVL°FDWH VXQW PDterialele pentru ĂŽnvelitori Âşi ce impact au acestea asupra celor care le privesc. PuteĂži alege Ăžigle tip solzi – de dimensiuni mici, unele cu un pronunĂžat VSHFL°F URPDQ èLJOH SODWH FH accentueazĂŁ suprafeĂžele, plĂŁci de ardezie ori Ăžigle glazurate cu nuanĂže vii. ĂŽn privinĂža aspectului cromatic, puteĂži vedea o paletĂŁ multicolorĂŁ de variante. Nici forma nu a fost ignoratĂŁ: ĂŽn paginile de faÞã puteĂži gĂŁsi acoperiÂşuri cu unul, doi sau patru versanĂži, ori acoperiÂşuri mansardate, ĂŽn compoziĂžii mai libere sau mai riguroase. ĂŽn orice caz, pline de expresivitate! Q


acoperiÂş

Ăžiglele metalice, varianta optimĂŁ

pentru acoperiÂş Ăžiglele metalice au ajuns sĂŁ domine piaĂža ĂŽnvelitorilor, cunoscând o ascensiune impresionantĂŁ ĂŽn ultima perioadĂŁ. FaÞã de variantele din beton, ceramicĂŁ sau alt material, cele metalice prezintĂŁ câteva avantaje care ĂŽi determinĂŁ pe mulĂži beneficiari sĂŁ le prefere.

U

n acoperiº nu trebuie sã °H GRDU DVSHFWXRV FL çL UH]LVWHQW FX DWkW PDL PXOW FX FkW LQYHVWLèLD HVWH DGHVHD SH WHUPHQ OXQJ )LH FÊ HVWH YRUED GHVSUH UHDOL]DUHD XQHL ORFXLQèH SHUPDQHQWH GH PDQVDUGDUH VDX R FDVÊ GH YDFDQèÊ èLJOD PHWDOLFÊ DUH VX°FLHQWH DWXXUL SHQWUX D ° OXDWÊ vQ FRQVLGHUDUH 'DWRULWÊ JUHXWÊèLL VFÊ]XWH HVWH XWLOL]DWÊ SHQWUX RULFH WLS GH çDUSDQWÊ LDU IDSWXO FÊ SRDWH ° DFKL]LèLRQDWÊ vQ FXORUL GLYHUVH QX IDFH GHFkW VÊ L EXFXUH SH YLLWRULL SURSULHWDUL

De-a lungul istoriei, metalul l-a fascinat pe om atât prin rezistenÞa lui, cât ºi prin varietatea cromaticã ce poate fi obÞinutã În urma proceselor de aliere.

Lucioase, mate sau grunjoase, suprafeĂžele acoperiÂşului vor conferi un stil inconfundabil casei dumneavoastrĂŁ.

ProprietĂŁĂži incontestabile

V

5HDOL]DWH GLQ RèHO ]LQFDW OD FDOG çL SURWHMDWH vQ VLVWHP PXOWLVWUDW SH DPEHOH IHèH èLJOHOH PHWDOLFH VH FRPSRUWÊ ELQH OD VROLFLWÊUL PHFDQLFH QX FUDSÊ çL QX VH VSDUJ 3DQRXULOH VXQW UH]LVWHQWH OD JHU çL FÊOGXUÊ °LQG SHUIHFW HWDQçH SULQ QDWXUD PDWHULDOXOXL DWkWD YUHPH FkW QX VXQW GHWHULRUDWH UXJLQLWH VDX JÊXULWH $FRSHULUHD FX GLYHUVH VWUDWXUL GH JUXQG çL YRSVHD SH DPEHOH SÊUèL SURWHMHD]Ê PHWDOXO vPSRWULYD UD]HORU XOWUDYLROHWH D

JULQGLQHL çL vQJKHèXOXL IDFWRUL FH SRW FRURGD vQ WLPS 'DFÊ GLQ PRWLYH JUHX GH FRQWURODW VWUDWXO SURWHFWRU HVWH vQGHSÊUWDW HVWH GH SUHIHUDW VÊ OXDèL PÊVXUL GH UHIDFHUH D OXL vQ WLPS XWLO $FHVWH SURGXVH VH JÊVHVF SH SLDèÊ VXE WUHL IRUPH FHOH FX VXSUDIDèÊ PDWÊ DOWHOH FX DVSHFW JUXQMRV SURWHMDWH FX FHUDPLFÊ çL FHOH FX VXSUDIDèÊ OXFLRDVÊ FDUH SHUPLW DOXQHFDUHD FX XçXULQèÊ D DSHL çL D ]ÊSH]LL $FRSHULçXO REèLQXW GLQ PDWHULDO OXFLRV YD DYHD R VXSUDIDèÊ QHWHGÊ FKLDU GDFÊ HVWH SUR°ODW FHHD FH IDFH VÊ QX UHèLQÊ SUDIXO VDX DOWH LPSXULWÊèL FDUH VXQW vQGHSÊUWDWH XçRU GH SORDLH $VWIHO DFRSHULçXO YD DUÊWD FD QRX WRW WLPSXO ½Q FHOH PDL PXOWH FD]XUL vQYHOLWRULOH PHWDOLFH LPLWÊ IRUPD èLJOHL FODVLFH GDU H[LVWÊ çL DOWH WLSXUL FXWDWH SODQH VDX FX PRGHOH FDUH SRW FRQIHUL DFRSHULçXOXL XQ DVSHFW LQHGLW ½QWUXFkW DOHJHUHD vQYHOLWRULL QX HVWH VLPSOÊ HVWH ELQH VÊ DVFXOWDèL çL RSLQLD XQXL VSHFLDOLVW UHVSHFWLY D DUKLWHFWXOXL çL D XQXL LQJLQHU FDUH VÊ YÊ GHD VROXèLD FRQIRUP FOLPHL GLQ ]RQD vQ FDUH VH D¹Ê ORFXLQèD Misiunea

CASA 3/07

l 55


acoperiÂş

Ăžigle metalice

Criterii de selecÞie Cele mai importante criterii de selecÞie, În cazul Învelitorii metalice, sunt durata mare de viaÞã, scurtarea timpilor pentru execuÞie ºi, implicit, reducerea costurilor. OÞelul protejat este o alegere care Îmbinã toate aceste criterii, cu atât mai mult cu cât preÞul pentru material, dar ºi pentru montaj, este scãzut, faÞã de alte tipuri. Panourile sunt tãiate, cel mai adesea, potrivit necesitãÞilor cliHQWXOXL çL UHVSHFWÊ FRQ°JXUDèLD acoperiºului, eliminându-se astfel pierderile de material ºi uºurându-se munca de montaj. Durata de viaÞã a Þiglelor metalice poate depãºi deseori 50 de ani, dacã sunt respectate condiÞiile de etanºeitate ºi au fost montate ca sistem complet.

Mansarda FereastrĂŁ de mansardĂŁ sau lucarnĂŁ? Oricare ar fi alegerea, ĂŽnvelitorile metalice pot fi adaptate, prin sistemul lor constructiv. Este important, ĂŽnsĂŁ, ca, ĂŽn cazul ferestrelor de mansardĂŁ, elementele de etanÂşare sĂŁ fie concepute chiar de cĂŁtre producĂŁtori.

Avantajele oĂželului

56 l

Misiunea

CASA 3/07

V

PerformanĂžele obĂžinute ĂŽn domeniul construcĂžiilor au impus oĂželul ca material de referinÞã pentru acoperiÂşuri. DiferenĂža dintre oĂželul comun Âşi unul de calitate se distinge la nivelul conĂžinutului materialului. &D GH°QLèLH JHQHUDOĂŠ HVWH YRUED GH XQ DOLDM GH °HU FDUERQ Âşi alte elemente, care ĂŽi oferĂŁ proprietĂŁĂži suplimentare, precum rezistenÞã la coroziune sau elasticitate. Astfel, este obĂžinut un material uÂşor (cu mult faÞã de beton sau ceramicĂŁ) Âşi, de aceea, alegerea Ăžiglei metalice duce la reducerea costurilor pentru Âşarpanta din lemn. De asemenea, oĂželul este un mateULDO HFRORJLF °LQG UHFLFODELO GH câte ori este nevoie. ĂŽn cazul ĂŽn care doriĂži sĂŁ renovaĂži o casĂŁ, montarea ĂŽnvelitorii metalice nu implicĂŁ neapĂŁrat ĂŽndepĂŁrtarea integralĂŁ a acoperiÂşului vechi: se poate pĂŁstra Âşarpanta din lemn, metal sau zidĂŁrie.

O Învelitoare metalicã din tablã galvanizatã, chiar ºi vopsitã, va avea o duratã de viaÞã mult mai scurtã.

OÞelul poate lua diverse forme, de la cele cu aspect de olane, pânã la elemente simple, tip ºindrilã.



Ăžigle metalice

acoperiÂş ĂŽn unele situaĂžii, este posibilĂŁ chiar acoperirea cu ĂžiglĂŁ metalicĂŁ a vechii ĂŽnvelitori, sporind efectul de izolare al acoperiÂşului Âşi reducându-se cheltuielile impuse ĂŽn cazul demolĂŁrii. Panourile din ĂžiglĂŁ metalicĂŁ se °[HD]ĂŠ SULQ çXUXEXUL DXWRIRUDQte speciale, prevĂŁzute cu garnituri. Tocmai aceastĂŁ etanÂşare superioarĂŁ, faÞã de alte tipuri de ĂŽnvelitori, face ca Ăžigla metalicĂŁ VĂŠ °H LGHDOĂŠ SHQWUX ]RQHOH FX XQ climat umed. OĂželul are dezavantajul cĂŁ se ĂŽncĂŁlzeÂşte ĂŽn timpul verii, ĂŽnsĂŁ sistemul de izolare, necesar pentru orice tip de acoperiÂş mo-

Jgheaburi Âşi burlane

Orice tip de acoperiº modern presupune mai multe accesorii decât clasicele Þigle ceramice. Astfel, ferestrele de mansardã, panourile solare, sistemele de Îndepãrtare a apei pluviale etc. vor influenÞa arhitectura imobilului.

Elementele parazĂŁpadĂŁ sunt absolut necesare. Este important ca toate accesoriile montate cu Âşuruburi sĂŁ fie prevĂŁzute cu garnituri Âşi elemente de etanÂşare.

dern, permite depãºirea acestei situaÞii. Pentru a elimina În procent de 100% orice risc de LQ°OWUDèLL DFRSHULçXO GLQ èLJOÊ metalicã trebuie achiziÞionat Împreunã cu celelalte accesorii. ([LVWÊ EHQH°FLDUL FDUH opteazã pentru o folie anticondens, aºezatã Între ºarpantã ºi panourile de metal. Aceastã foOLH GLQ èHVÊWXUÊ GLQ °EUH WUHEXLH VÊ °H UH]LVWHQWÊ OD UXSHUH (D protejeazã Împotriva picãturilor de apã condensate pe partea interioarã a Învelitorii ºi asigurã eliminarea facilã a umiditãÞii care se acumuleazã În structura acoperiºului. Altfel, conden-

58 l

Misiunea

CASA 3/07

sul s-ar forma pe ĂŽnvelitoare Âşi ar deteriora-o ĂŽn timp. Este indicat ca, ĂŽn momentul achiziĂžionĂŁrii Ăžiglei metalice, sĂŁ °H FXPSĂŠUDWH çL DFFHVRULLOH GH OD DFHHDçL °UPĂŠ SHQWUX FD vQWUHJ sistemul sĂŁ se comporte ca un tot unitar. ĂŽn cazul ĂŽn care doriĂži ca acoperiÂşul locuinĂžei sĂŁ nu facĂŁ notĂŁ discordantĂŁ cu construcĂžia ĂŽn sine, Ăžigla metalicĂŁ dĂŁ posibilitatea optĂŁrii pentru diverse culori Âşi se potriveÂşte, adesea, cu cele mai neobiÂşnuite proiecte ĂŽn materie de arhitecturĂŁ. Este important numai sĂŁ cumpĂŁraĂži proGXVH GH FDOLWDWH GH OD R °UPĂŠ FX H[SHULHQèÊ vQ GRPHQLX Q

E bine ca Âşarpanta sĂŁ fie protejatĂŁ prin vopsire. De asemenea, aici se poate vedea cĂŁ elementele de susĂžinere nu trebuie supradimensionate.



protecĂžie

ofensiva solarĂŁ

Existã un loc În care intimitatea ºi confortul sunt stãpânele vieÞii. O casã În care confortabilul ºi plãcutul sunt punctele forte e una În care accesoriile se potrivesc atât cu gusturile dumneavoastrã, cât ºi cu atmosfera locuinÞei. Vechi ºi totuºi la modã, obloanele oferã acel confort ºi protecÞia pe care mulÞi dintre noi ni le dorim. Sunt accesorii care nu invadeazã interiorul locuinÞei, dând totodatã un aer boem ºi confortant clãdirii.

60 l

Misiunea

CASA 3/07

Sisteme de umbrire p Obloanele batante U tilizate În special la case, obloanele batante continuã VÊ °H IRDUWH FÊXWDWH GH FÊWUH SURSULHWDULL GH FDVH FX JXVWXUL FHYD PDL FRQVHUYDWRDUH &HO PDL GHV vQWkOQLWH VXQW PRGHOHOH UHDOL]DWH GLQ OHPQ SHQWUX FDUH VH IRORVHVF HVHQèH GH EUDG IDJ VWHMDU FLUHç çL DOWHOH vQ FRQIRUPLWDWH çL FX DVSHFWXO IDèDGHL /HPQXO VH XVXFÊ vQ SUHDODELO çL HVWH SURWHMDW VXSOLPHQWDU SHQWUX D L FRQIHUL R UH]LVWHQèÊ

VSRULWÊ OD IDFWRULL GH PHGLX 6Ê QX XLWÊP QLFLR FOLSÊ IDSWXO FÊ DFHVWH HOHPHQWH GH SURWHFèLH VWDX vQ VRDUH VDX OD WHPSHUDWXUL H[WUHPH VXE SORDLH VDX YkQW 'H DFHHD OHPQXO VH OÊFXLHçWH VDX VH DFRSHUÊ FX YRSVHD &RQIRUP WUDGLèLHL H[LVWÊ GRXÊ WLSXUL GH REORDQH EDWDQWH &HOH SOLQH VXQW IUHFYHQWH vQ ]RQHOH FX FOLPÊ WHPSHUDWÊ çL SRW ° XWLOH SH SRVW GH GXEOXUÊ D GHVFKLGHULORU FkW WLPS OLSVLèL

GH DFDVÊ ([LVWÊ vQVÊ çL PXOWH PRGHOH GH WLS MDOX]HD DOH FÊURU ODPH RUL]RQWDOH VXQW GLVWDQèDWH SHUPLèkQG DVWIHO ¾°OWUDUHDŒ OXPLQLL $FHVWHD VXQW PDL SUDFWLFH OÊVkQG DHUXO VÊ LQWUH vQ RUHOH FDOGH DOH ]LOHL SRDWH GLQ DFHDVWÊ FDX]Ê DX IRVW vQWkOQLWH LQLèLDO vQ ]RQHOH PHGLWHUDQHHQH 6SUH GHRVHELUH GH REORDQHOH UXODQWH FHOH EDWDQWH SRW ° vQWUHèLQXWH çL UHFRQGLèLRQDWH PXOW PDL XçRU 6LQJXUXO GH]D-


Atât lemnul natural (dreapta), cât ºi cel stratificat (stânga) trebuie vopsit periodic.

Cele destinate uÂşilor sau uÂşilor-ferestre asigurĂŁ protecĂžie ĂŽn sezonul rece.

Se pare cĂŁ obloanele batante cu lamele mobile sunt pe placul multor proprietari de apartament la bloc.

Rustice prin excelenÞã, variantele pline pot contribui la „salvarea“ tâmplĂŁriei tradiĂžionale.

e pentru exterior ODWH FDUH VH °[HD]Ê SH FHL GRL batanÞi. Se oferã astfel posibilitatea de a Închide toate obloanele prin intermediul unei simple telecomenzi. Existã chiar sisteme programabile care, prin Închiderea ºi deschiderea periodicã a obloanelor, creeazã impresia cã cineva este acasã. Dacã VXQW DFKL]LèLRQDWH FD SURGXV °nit, fãrã o comandã În prealabil, GLPHQVLXQLOH ORU YRU ° VWDQGDUG

Însã, pentru ferestrele care nu pãstreazã tiparul obiºnuit, cel mai simplu mod de a le adapta e apelarea la un tâmplar (bineÎnÞeles, atunci când sunt din lemn). O altã variantã la care puteÞi recurge e aceea de a le construi singuri, din câteva scândurele ºi balamale. Dacã nu sunteÞi

tâmplari experimentaÞi, vã recomandãm sã vã limitaÞi doar la construirea obloanelor pline. Cât despre cele din PVC sau OHPQ VWUDWL°FDW QLFL VÊ QX YÊ gândiÞi! Acestea sunt realizate cu utilaje speciale.

V

vantaj, chestiune care v-ar putea deranja dacã sunteÞi persoane comode, este modul de manevrare: practic, acestea obligã deschiderea ºi Închiderea ferestrei. Dacã, Însã, sistemul manual pe care-l prezintã obloanele batante nu e satisfãcãtor, existã posibilitatea instalãrii unui mecanism automatizat, racordat la circuitul electric. Acesta se instaleazã pe lintou ºi are În componenÞã douã braÞe articu-

Misiunea

CASA 3/07

l 61


ofensiva solarĂŁ

protecĂžie

Obloanele rulante C onfortabile ºi fãrã a ocupa spaÞiul interior al casei, obloanele rulante oferã un grad ridicat de protecÞie ferestrelor ºi cãminului dumneavoastrã. Atunci când sunt Închise complet, ele funcÞioneazã ca un nou strat izolator. Utilizarea acestora e potrivitã atât pentru ferestrele caselor sau blocurilor moderne, cât ºi pentru imobilele renovate, care au nevoie de o reÎmprospãtare a imaginii

În exterior. Având un aspect tradiÞional ºi intim, ele sunt totodatã ºi deosebit de practice, manevrarea presupunând XQ HIRUW °]LF PLQLP GDFÊ OH sunt montate sisteme pentru deschidere de calitate. De obicei, În acest scop e nevoie de o bandã sau de o manivelã, accesorii montate În interiorul casei, pentru un acces mai rapid.

Existã ºi posibilitatea comandãrii unui oblon automatizat, pe care sã-l mânuiÞi cu ajutorul unei telecomenzi. De asemenea, nu este necesarã deschiderea ºi Închiderea ferestrelor pentru a lãsa sã intre În camerã cantitatea de luminã doritã, deoarece sistemul de lamele se ruleazã Într-un VSDèLX D¹DW vQ SDUWHD VXSHULRDUÊ a ferestrei. Oblonul se ruleazã În jurul unui cilindru ºi are lamele orizontale articulate, distanÞate pe verticalã ºi prinse prin chingi sau lanÞuri. Pe laturi, existã douã culise care-i asigurã stabilitatea. Dacã ferestrele au forme mai puÞin Întâlnite (sunt rotunjite ori au unghiuri diferite de cele de 90 de grade), aveÞi posibilitatea de a vã procura obloanele dorite prin comandã. Ca ºi În cazul ferestrelor, dimensiunile sunt speciDOH SHQWUX °HFDUH caz În parte, excluzând situaÞia În care aveÞi un proiect ce a fost UHVSHFWDW FX °GHOLWDWH vQ WLPSXO execuÞiei. Dacã vreÞi sã faceÞi o comandã, vã recomandãm sã

chemaÞi specialistul la faÞa locului ºi sã mãsoare singur dimensiunile ferestrelor, pentru cã acesta are mult mai multe repere decât dumneavoastrã În ceea ce priveºte marjele de eroare necesare. Foarte importante sunt garniturile ce atenueazã zgomotele produse prin frecare ºi care, de altfel, limiteazã deplasãrile oblonului În zilele cu vânt puternic. Variantele Întâlnite pe piaÞa româneascã sunt foarte diverse. Uneori, producãtorul tâmplãriei furnizeazã ºi sistemele de umbrire. Existã, de asemenea, obloane elaborate care, la Întâlnirea unui obstacol, se blocheazã instantaneu sau care sunt echipate cu protecÞii suplimentare pentru efracÞii. Nu este de neglijat nicio facilitate (mai cu seamã ultima variantã menÞionatã, deosebit de utilã

celor care locuiesc la parWHU ½Q FD]XO vQ FDUH °UPD GH la care aÞi achiziÞionat obloanele nu oferã ºi montaj gratuit (se Întâmplã foarte rar, ce-i drept), nu trebuie sã intraÞi În panicã: sunt uºor de montat ºi nu necesitã cunoºtinÞe specializate, atâta vreme cât siste-

mul este complet ºi proiectat corespunzãtor. Odatã ce v-au fost puse În braÞe sub formã de SDFKHW VH °[HD]Ê vQ çXUXEXUL °H SH OLQWRX EXLDQGUXJ °H sunt aplicate pe faÞadã, deasupra ferestrei, acolo unde vã permite ancadramentul.

RezistenÞã ºi ÎntreÞinere Pentru a le pãstra mai mult timp, obloanele metalice trebuie curãÞate periodic de praf sau resturi vegetale, mai ales dacã sunt confecÞionate din oÞel acoperit cu vopsea.

62 l

Misiunea

CASA 3/07

RezistenÞa sistemelor exterioare de umbrire depinde, În mare parte, de materialele elementelor din care sunt compuse. Aºadar, avem de-a face cu jaluzele din lemn, aluminiu, oÞel sau PVC. Deoarece sunt expuse permanent la intemperii, degradarea obloanelor survine destul de repede, iar modurile În care se pot Îngriji trebuie sã Þinã cont de acest aspect. Obloanele PVC sunt rezistente mai cu seamã când au culori deschise (de preferat alb, pentru a reflecta lumina). Ca ºi cele din aluminiu, sunt practice ºi dau un aspect plãcut, confortabil. Le Întâlnim de obicei aplicate la ferestre-

le cu tâmplãrie din acelaºi material, cãrora le sporesc proprietãÞile: fiabilitatea, securitatea, izolarea fonicã, protecÞia termicã. Sunt excelente paravane contra umezelii, a prafului ºi razelor ultra-violete, Îngrijindu-se uºor doar prin ºtergerea cu o cârpã umedã. Sã nu uitãm Însã, cã vara problema ÞânÞarilor o depãºeºte uneori pe cea a cãldurii. Aºadar, plasele de ÞânÞari vor ocupa un loc pe tâmplãria propriu-zisã, fãcând mult mai dificilã montarea obloanelor Într-o etapã ulterioarã. De aceea, e de preferat sã apelaÞi la un sistem de tâmplãrie prevãzut cu acest tip de accesorii.



lemnul

modernizĂŁri

PotenÞialul inestimabil al pãdurii Suntem de acord cu toÞii cã lemnul este un material de construcÞie extraordinar. Totuºi, este prea puÞin folosit pentru renovarea caselor vechi, iar noi vã vom da câteva sugestii În acest sens.

A

vând În vedere calitãÞile lui termoizolante, lemnul reprezintã materialul ideal pentru reabilitarea energeticã a caselor vechi, cãci, prin natura lui, reduce pierderile de cãldurã. Cine are În vedere ridicarea unei construcÞii noi, respectiv renovarea celei existente, ºi κi doreºte totodatã un climat plãcut În locuinÞã pe durata Întregului an, trebuie sã ia În calcul atât DVLJXUDUHD XQHL SURWHFèLL VX°FLente Împotriva arºiÞei din lunile de varã, cât ºi termoizolaÞia

64 l

Misiunea

CASA 3/07

indispensabilĂŁ pe timp friguros. O izolaĂžie termicĂŁ de calitate garanteazĂŁ cĂŁ temperatura din locuinÞã va rĂŁmâne ĂŽn limitele acceptabile chiar Âşi ĂŽn zilele caniculare. Iar sistemele termoizolante necesare acestui scop SRW ° DSOLFDWH GHRSRWULYĂŠ OD LQterior Âşi exterior. Pentru izolaĂžiile termice de la exterior, se utilizeazĂŁ elemenWH VSHFLDOH GH PDUH H°FLHQèÊ ataÂşate la faĂžada clĂŁdirii. ĂŽn acest fel, la numei 2-3 zile dupĂŁ DSOLFDUH FOĂŠGLUHD EHQH°FLD]ĂŠ

deja de un ĂŽnveliÂş termic optim. TotuÂşi, adeseori, termoizolaĂžia SRDWH ° DSOLFDWĂŠ GRDU OD LQWHULRU PDL DOHV vQ FD]XO IDèDGHORU DÂąDte sub incidenĂža legii patrimoniului sau atunci când distanĂža faÞã de proprietĂŁĂžile ĂŽnvecinate e prea micĂŁ. ĂŽn aceste situaĂžii, lemnul reprezintĂŁ soluĂžia optimĂŁ, deoarece sistemele termoizolatoare care ĂŽl folosesc garanteazĂŁ aceeaÂşi protecĂžie termicĂŁ precum celelalte materiale folosite ĂŽn acest scop, având Âşi avantajul cĂŁ, datoritĂŁ grosimii reduse a stratului protector, spaĂžiul locuibil nu e diminuat prea mult. VĂŁ sfĂŁtuim sĂŁ urmaĂži aceste recomandĂŁri, Ăžinând cont cĂŁ majoritatea lucrĂŁrilor de reno-

vare nu necesitĂŁ autorizaĂžie de construcĂžie. De exemplu, proprietarii pot ĂŽnlocui ferestrele sau renova acoperiÂşul la libera alegere. TotuÂşi, ĂŽn cazul reabilitĂŁrilor energetice, logic

PlĂŁcile termoizolatoare din fibre lemnoase pot fi aplicate astĂŁzi oriunde ĂŽn casĂŁ. Ele stopeazĂŁ pierderile de cĂŁldurĂŁ ale locuinĂžei Âşi reduc necesarul de energie termicĂŁ al acesteia. SpecialiÂştii folosesc materiale termoizolatoare fibrolemnoase la mansardĂŁ, pentru a izola termic, printre altele, spaĂžiul dintre cĂŁpriorii acoperiÂşului sau pereĂžii interiori, exteriori Âşi despĂŁrĂžitori. Ele sunt adecvate Âşi la termoizolarea suprafeĂželor mai extinse, precum planÂşeul de la ultimul etaj al caselor vechi, de obicei neizolat.


Dileme ale prezentului

Lemnul ĂŽn construcĂžii? Poate fi oare lemnul o „companie“ agreabilĂŁ? SĂŁ analizĂŁm ĂŽmpreunĂŁ aceastĂŁ ipotezĂŁ, pentru a vedea avantajele opĂžiunii pentru lemn.

Lemnul trebuie ĂŽntreĂžinut cu mare atenĂžie... sau nu?

Aici, protecĂžia termicĂŁ a pereĂžilor exteriori a fost ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžitĂŁ printr-o faĂžadĂŁ ventilatĂŁ, din lemn, cu proprietĂŁĂži termoizolatoare.

VXP IRDUWH UHGXV GH HQHUJLH FX HIHFWH QRFLYH UHGXVH DVXSUD PHGLXOXL vQFRQMXUÊWRU &ÊFL PDMRULWDWHD FDVHORU SDVLYH ULGLFDWH SkQÊ vQ SUH]HQW VXQW FRQVWUXLWH GLQ OHPQ (OH VXQW H[WUHP GH ELQH L]RODWH DWLQJkQG XQ QHFHVDU WHUPLF GH QXPDL NZK OXFUX SHUIHFW SRVLELO GDWRULWÊ YDORUL°FÊULL vQ ORFXO LQVWDODèLLORU RELçQXLWH çL D DOWRU VXUVH WHUPLFH HQHUJLD VRODUÊ FÊOGXUD FRUSRUDOÊ VDX FHD GH]YROWDWÊ GH DSDUDWHOH HOHFWULFH FD GH H[HPSOX EHFXULOH IULJLGHUXO VDX WHOHYL]RUXO

V

DU ° VÊ DSHODèL OD FRQVXOWDQèÊ GH VSHFLDOLWDWH RIHULWÊ GH °UPH çL DUKLWHFèL /D IHO WUHEXLH SURFHGDW çL GDFÊ H YRUED GH SODFÊUL H[WHULRDUH FRPSOLFDWH OXFUÊUL FH WUHEXLH OÊVDWH vQWRWGHDXQD vQ VHDPD SHUVRQDOXOXL VSHFLDOL]DW &HD PDL EXQÊ UHFRPDQGDUH SH FDUH Y R SXWHP IDFH QRL H VÊ IRORVLèL WHKQRORJLD GH XOWLPÊ JHQHUDèLH DSOLFDWÊ OD H[HFXèLD DçD QXPLWHORU case pasive 3ULQ DFHVW WHUPHQ VXQW GH°QLWH DFHOH ORFXLQèH FDUH SULQ PDWHULDOHOH IRORVLWH çL VLVWHPHOH GH FOLPDWL]DUH PRQWDWH DX XQ FRQ-

ĂŽn general, avantajul utilizĂŁrii lemnului, valabil deopotrivĂŁ pentru pardoseli, ferestre, uÂşi Âşi mobilier, rezidĂŁ ĂŽn faptul cĂŁ, atât micile reparaĂžii, cât Âşi deteriorĂŁrile mai serioase pot fi remediate relativ simplu, cu ĂŽndemânare Âşi puĂžin profesionalism. DacĂŁ va fi montat la exterior, lemnul nu trebuie neapĂŁrat impregnat cu substanĂže chimice, pentru a putea rezista optim la intemperii. O astfel de protecĂžie cu chimicale a elementelor din lemn, ĂŽn scopul prevenirii unor deteriorĂŁri, e complet inutilĂŁ! LegislaĂžia europeanĂŁ din domeniul construcĂžiilor consfinĂžeÂşte acest lucru ĂŽncĂŁ de acum 15 ani, prin mĂŁsurile preventive impuse chiar ĂŽn cadrul reglementĂŁrilor de execuĂžie cu acest material. De exemplu, la extinderea unei case, supraetajarea celei existente sau chiar pentru copertine – toate realizate din lemn – trebuie avut grijĂŁ ca acoperiÂşul sĂŁ iasĂŁ suficient ĂŽn afarĂŁ, ĂŽn consolĂŁ, mai ales pe latura expusĂŁ la capriciile vremii. DacĂŁ doriĂži sĂŁ introduceĂži Âşi culoarea ĂŽn joc, aveĂži deplinĂŁ libertate de acĂžiune cu ajutorul variatelor sisteme de vopsire

stratificatĂŁ. ĂŽn acest caz, noua structurĂŁ de la suprafaĂža materialului ĂŽi va influenĂža hotĂŁrâtor durabilitatea. Trebuie sĂŁ ÂştiĂži cĂŁ suprafeĂžele de lemn neprelucrate dupĂŁ tĂŁiere sunt excesiv de absorbante, preluând bine vopselele ĂŽn stare lichidĂŁ. Dar Âşi suprafeĂžele de lemn Âşlefuit sunt un suport adecvat pentru aplicarea de vopsele ĂŽn straturi.

Bine, dar lemnul arde!

Statisticile aratĂŁ cĂŁ utilizarea predilectĂŁ a lemnului la modernizĂŁri nu sporeÂşte riscul de producere a incendiilor. Iar ĂŽn cazul unui incendiu survenit din diferite motive, calitĂŁĂžile naturale ale lemnului meritĂŁ amintite: el arde cu o vitezĂŁ de 0,7 mm/minut, dar restul secĂžiunii ĂŽÂşi pĂŁstreazĂŁ ĂŽntreaga capacitate portantĂŁ. ĂŽn cursul cercetĂŁrilor ÂştiinĂžifice efectuate ĂŽn acest sens, a fost demonstrat cĂŁ o faĂžadĂŁ din lemn construitĂŁ corect nu permite extinderea rapidĂŁ a focului. Iar dacĂŁ flacĂŁra iese prin fereastrĂŁ, ea va afecta ĂŽntotdeauna Âşi fereastra situatĂŁ deasupra, indiferent dacĂŁ faĂžada e din lemn, zidĂŁrie sau metal.

Lemnul e fonoconductor... Cei care considerã protecÞia fonicã un aspect important În cadrul lucrãrilor de modernizare, nu trebuie sã renunÞe la lemn. Eventualele deficienÞe de antifonare nu sunt imputabile lemnului, ci unei execuÞii incorecte a construcÞiei, acestea neavând nicio legãturã cu materialele folosite. Astfel, atât extinderile cât ºi supraetajãrile caselor cu ajutorul lemnului Îndeplinesc pe deplin normele obiºnuite de protecÞie acusticã pentru clãdiri civile, uneori chiar ºi pe cele mai exigente, În special dacã beneficiem de o proiectare ºi o execuÞie corespunzãtoare.

ReabilitĂŁri energetice cu lemn Dovada ne-o prezintĂŁ chiar un specialist Misiunea Casa: „Cu doi ani ĂŽn urmĂŁ am reabilitat energetic o vilĂŁ din anii ’50, cu o suprafaÞã locuibilĂŁ de 350 mp, folosind elemente constructive din lemn. ĂŽn urma acestei mĂŁsuri, consumul anual de gaz a scĂŁzut la aproximativ o treime din cel iniĂžial, adicĂŁ de la 9.000 la circa 2.900 metri cubi“.

Misiunea

CASA 3/07

l 65


modernizãri

Comparaþie între diferitele esenþe de lemn Ocupând un procent important din suprafaþa împãduritã, molidul e esenþa de lemn cea mai frecvent întâlnitã, reprezentând cel mai generos „furnizor“ de masã lemnoasã. Lemnul de molid are o culoare alb-gãlbuie, ce se închide prin expunere la luminã, cãpãtând o nuanþã de brun-gãlbui. În condiþiile unei greutãþi specifice relativ reduse, el prezintã rezistenþã ºi elasticitate remarcabile. De aceea, este foarte potrivit pentru structuri portante sau construcþii executate integral din lemn.

Rãºinoase

Pinul ocupã locul secund în clasamentul celor mai numeroase specii de arbori. Cu nuanþe diverse, de la galben închis pânã la brun roºiatic, el se remarcã îndeosebi prin fibre mai pronunþate, ce conferã un aspect rustic suprafeþelor. Totodatã, lemnul de pin se distinge printr-o bunã rezistenþã la solicitãri mecanice ºi o mare elasticitate, putând fi prelucrat optim în formã de panel sau profil. De aceea, e folosit cu predilecþie la fabricarea mobilei, uºilor, lambriurilor ºi podelelor. Având diverse culori, de la alb-gãlbui pânã la roºiatic, pinul Douglas se aseamãnã mult cu cel obiºnuit. Expus la luminã, lemnul din centrul buºteanului se închide puternic, cãpãtând o nuanþã de roºu-brun închis, spre deosebire de restul trunchiului. Lemnul de pin Douglas este folosit frecvent la exterior, mai cu seamã la configurarea faþadelor. Dat fiind designul remarcabil, aceastã esenþã lemnoasã e preferatã ºi pentru decoraþiuni interioare, cu preponderenþã la executarea lambriurilor pentru pereþi ºi tavan. Arborele rãºinos cu denumirea de zadã sau larice aparþine, de asemenea, esenþelor de lemn cu diferenþe semnificative de culoare între cea din centrul buºteanului (roºu aprins pânã la brun-ruginiu) ºi restul materialului lemnos (galben-deschis pânã la galben-roºiatic). El reprezintã indiscutabil cel mai greu ºi mai dur lemn dintre toate esenþele de conifere indigene, fiind net superior acestora ºi în privinþa rezistenþei la intemperii. Deºi tot mai rar pe la noi, lemnul de larice este folosit, încã, în construcþii. Întâlnit în zone de deal ºi munte, dar ºi la câmpie, fagul este, încã, printre cei mai rãspândiþi arbori din þara noastrã. Datoritã densitãþii crescute, el a fost utilizat – ºi mai este – pentru obþinerea energiei termice. Este întâlnit cu preponderenþã la fabricarea obiectelor de mobilier, parchetului, placajului, precum ºi la amenajãri interioare. Este un lemn cu greutate variabilã, de la medie spre mare, foarte dur, fiind în acelaºi timp rezistent la uzurã ºi solicitãri. Un alt avantaj este cã fagul e uºor de fasonat. Stejarul reprezintã esenþa de lemn cea mai des solicitatã de cãtre beneficiari atât pentru mobilier, parchet ºi lambriuri, cât ºi pentru construcþia scãrilor. ªi la acest arbore s-au constatat diferenþieri clare de colorit între lemnul din zona centralã a buºteanului (galben-brun cu tente chiar mai întunecate) ºi cel marginal (alb-gãlbui). Lemnul de stejar este dur ºi are o greutate variabilã, de la medie spre mare. Totodatã, e foarte elastic, având ºi o rezistenþã remarcabilã la solicitãri sau uzurã. Arþarul, un lemn deschis la culoare, cu texturã finã, e printre cele mai valoroase esenþe de foioase autohtone. Nuanþa lemnului din miezul buºteanului e greu de deosebit de cea de la margine. Arþarul reacþioneazã bine la solicitãri, comparabil cu fagul roºu, fiind ºi rezistent la uzurã. E un lemn de esenþã tare, cu mare elasticitate, ce prezintã contrageri moderate la uscare ºi e stabil la montarea în plan vertical. Nefiind însã rezistent la intemperii, e utilizat mai mult în industria mobilei ºi la amenajãri interioare.

Foioase

lemnul

Lemnul de brad este foarte asemãnãtor cu molidul. Totuºi, el nu prezintã cavitãþi cu rãºinã. Din acest motiv, dar ºi pentru cã e destul de rezistent la acizi ºi substanþe alcaline, lemnul de brad se foloseºte uneori la fabricarea recipientelor necesare în industria chimicã. Totodatã, lemnul de brad e preferat adesea pentru lucrãri de terasament ºi construcþii hidrotehnice (ecluze, palete pentru roþi hidraulice, fântâni), fiind folosit pe scarã largã ºi în domeniul construcþiilor civile, întocmai ca molidul.

Precum arþarul, ºi cireºul este un lemn nobil, fiind o esenþã preferatã pentru fabricarea pieselor de mobilier, în virtutea texturii sale decorative. În cazul cireºului, coloritul lemnului din miezul buºteanului prezintã evidente diferenþieri faþã de cel din zona marginalã. Dacã trunchiul are nuanþe de la alb-gãlbui la alb-roºiatic, miezul devine brunroºcat sau auriu, sub influenþa luminii. Destul de dur, lemnul de cireº posedã o bunã elasticitate ºi rezistenþã la solicitãri. Totuºi, nu e apt sã fie folosit la exterior. Una dintre cele mai nobile esenþe de foioase, frasinul e un lemn decorativ. Are o rezistenþã excelentã la solicitãri, fiind printre cele mai dure dintre soiurile de lemn indigen. Frasinul e foarte potrivit pentru amenajãri interioare, mobilier sau parchet. Mai mult, e folosit oriunde se impun cerinþe ridicate în privinþa elasticitãþii ºi rezistenþei la solicitãri de naturã dinamicã, de exemplu la fabricarea mânerelor pentru unelte, aparatelor de fitness ºi gimnasticã, precum ºi a paleþilor de încãrcare, stivuire ºi transport.

66 l

Misiunea

CASA 3/07


DatoritĂŁ calitĂŁĂžii lui de regulator al umiditĂŁĂžii, materialul de construcĂžie din lemn natural asigurĂŁ Âşi un climat excelent ĂŽn ĂŽncĂŁpere.

&kW GH PDUH SRDWH ° HFRQRPLD UHDOL]DWÊ SULQ DSOLFDUHD WHKQLFLORU PRGHUQH GH WHUPRL]RODUH" 6Ê VSXQHP GRDU FÊ PDL DOHV vQ FD]XO FOÊGLULORU PDL YHFKL UHDELOLWDUHD HQHUJHWLFÊ VH UHVLPWH LPHGLDW OD QLYHOXO FRVWXULORU LQYHVWLèLD DPRUWL]kQGX VH IRDUWH UDSLG $VWIHO QX H GHORF R H[FHSèLH FD vQ FD]XO XQHL DWDUH FOÊGLUL FKHOWXLHOLOH SHQWUX vQFÊO]LUH VÊ VFDGÊ FKLDU çL FX 6Ê DUXQFÊP R SULYLUH çL DVXSUD IDèDGHORU GLQ OHPQ 'DFÊ VXQW H[HFXWDWH vQ FRPELQDèLH FX R WHUPRL]RODèLH FRPSOHPHQWDUÊ HOH DSÊUÊ ]LGÊULD GH vQJKHè IDFLOLWkQG FUHçWHUHD WHPSHUDWXULL SHUHèLORU OD LQWHULRU 2 IDèDGÊ GLQ OHPQ UHSUH]LQWÊ PRGDOLWDWHD FHD PDL VLJXUÊ PDL VLPSOÊ çL PDL FRQYHQDELOÊ FD SUHè SHQWUX WHUPRL]RODUHD VXSOLPHQWDUÊ D SHUHèLORU H[WHULRUL çWLXW °LQG FÊ VFRSXO RULFÊUHL OXFUÊUL GH UHDELOLWDUH HQHUJHWLFÊ SRDWH ° HQXQèDW

FD °LQG PHQèLQHUHD XQHL WHPSHUDWXUL FRQVWDQWH vQÊXQWUX (VWH LPSRUWDQW GH PHQèLRQDW FÊ IDèDGHOH SH ED]Ê GH OHPQ SRW ° UHDOL]DWH vQ FD]XO RULFÊUXL WLS GH SHUHWH H[WHULRU &HO DFRSHULW FX WHQFXLDOÊ VDX FÊUÊPLGÊ DSDUHQWÊ GH H[HPSOX QX WUHEXLH PRGL°FDW VDX WUDWDW VSHFLDO GHRDUHFH DWkW vQYHOLçXO H[WHULRU GLQ OHPQ FkW çL WHUPRL]RODèLD YRU ° °[DWH SXU çL VLPSOX SH HO ½Q SOXV UHFXUJkQG OD DFHDVWÊ SURFHGXUÊ SRW ° vQGHSOLQLWH UDSLG çL GXUDELO FHULQèHOH OHJLVODèLHL HXURSHQH vQ YLJRDUH SULYLQG HFRQRPLVLUHD HQHUJLHL êL vQFÊ XQ DYDQWDM R L]RODUH WHUPLFÊ GH FDOLWDWH D FOÊGLULL YD FUHçWH çL YDORDUHD HL GH SLDèÊ 'DFÊ DOHJHèL OHPQXO SHQWUX D YÊ UHQRYD FDVD SXWHèL EHQH°FLD GH XQ vQYHOLç WHUPLF GH vQDOWÊ FDOLWDWH XWLOL]DW GHMD GH WRW PDL PXOèL EHQH°FLDUL Q

sa.ro

www.misiuneaca vĂŁ oferĂŁ:

itecturĂŁ Âşi design, construirea casei, arh Âşi multe alte re sp de i ur nt po Âşi Articole c dicĂžionar Âşi exterioare, un mi amenajĂŁri interioare informaĂžii utile; materiale, firme de zite Âşi magazine cu Un catalog cu depo i, arhitecĂži Âşi linkuri; enajĂŁri Âşi decoraĂžiun construcĂžii, o listĂŁ cu erior – modele de am int l nu NoutĂŁĂži ĂŽn desig naĂži ai domeniului; te idei de la alĂži pasio cei aflaĂži ĂŽn dificulta unde posteazĂŁ atât Ăžii niu, care cu me do din i iÂşt ial Un forum de dis ec construcĂžii, cât Âşi sp vizavi de lucrĂŁrile de ce; cti pra i siunea Casa, inclusiv vĂŁ pot da sfatur despre proiectul Mi orĂŁ ĂŁ im ult acelaÂşi nume. de i aĂži Inform ista Âşi emisiunea cu rev de te Ăžia ini le uri despre concurs


ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžiri

montare

Dacã În actuala baie aveÞi probleme legate de spaÞiu ºi accesibilitate, puteÞi face câteva ÎmbunãtãÞiri În ceea ce priveºte accesoriile. Micile modificãri cu strãluciri nichelate sau cromate vor da impresia de schimbare ºi totul va pãrea ca nou.

AceeaÂşi baie,

CU ALTE ACCESORII O

ULFDUH DU ° PRWLYXO SHQWUX FDUH Y DèL KRWÊUkW VÊ YÊ UHDPHQDMDèL EDLD H ELQH VÊ SRUQLèL GH OD LGHHD FÊ FHHD FH HVWH PDL LPSRUWDQW V D IÊFXW DYHèL GHMD R DVHPHQHD vQFÊSHUH çL WUHEXLH GRDU V R UHDUDQMDèL )DèÊ GH PXWDUHD PRELOHL GLQ OLYLQJ OXFUXULOH VXQW PDL FRPSOLFDWH SHQWUX FÊ WUHEXLH VÊ èLQHèL FRQW GH LQVWDODèLLOH VDQLWDUH çL QX SHQWUX FÊ PRQWDUHD HVWH GL°FLOÊ 'H DVHPHQHD GHFL]LLOH QX GHSLQG GRDU GH DVSHFWXO °QDQFLDU FL çL GH VLWXDèLD

FRQFUHWÊ D VSDèLXOXL XPLGLWDWH QDWXUD VXSUDIHèHORU çL VSDèLXO GLVSRQLELO 8PLGLWDWHD FUHVFXWÊ LPSXQH XWLOL]DUHD XQRU HOHPHQWH UH]LVWHQWH vQ DFHVW VHQV êL FXP PHWDOXO HVWH R YDULDQWÊ SUHIHUDWÊ FD UH]LVWHQèÊ çL DVSHFW WUHEXLH DOHVH RELHFWH SURWHMDWH FRQWUD R[LGÊULL ,QR[XO DODPD VDX RèHOXO DFRSHULW SULQ QLFKHODUH VDX FURPDUH IDF IDèÊ FX EULR FKLDU GDFÊ GHVHRUL WUHEXLH vQGHSÊUWDWH GHSXQHULOH GH VÊUXUL SURYHQLWH GLQ DSÊ $YHèL GH XQGH DOHJH XQ SURGXV FDUH VÊ FXUHèH

GândiÞi cu rigurozitate amplasarea fiecãrui obiect din baie, inclusiv dimensiunile acestuia. Apa se va scurge, În sfârºit, În chiuvetã, ºi nu pe lângã ea.

Montarea savonierei ĂŽn zece minute

1. Ca orice lucru fĂŁcut cu atenĂžie, se va ĂŽncepe cu mĂŁsurarea cotelor de perforare Âşi trasarea acestora.

68 l

Misiunea

CASA 3/07

2. ExecuĂžia orificiilor pentru dibluri necesitĂŁ o bormaÂşinĂŁ cu percuĂžie Âşi un burghiu care sĂŁ strĂŁpungĂŁ faianĂža.

3. Suportul pentru savonierã se va fixa cu ºuruburi. Pentru aceasta, se poate utiliza ºi o simplã ºurubelniÞã.

4. Pe tija de fixare se va monta suportul propriu-zis, evitând deteriorarea stratului superficial nichelat.


Oglinda se poate fixa Âşi fĂŁrĂŁ Âşuruburi!

chimic ºi nu mecanic, aºa cum fãceau Înaintaºii noºtri, frecând bateria de la chiuvetã pânã la metalul brut. Montarea unor acFHVRULL VSHFL°FH EÊLL FXP VXQW VDYRQLHUD VDX RJOLQGD SRDWH ° realizatã prin douã metode devenite aproape clasice: cu ade-

5. Cele douĂŁ piese se ĂŽmbinĂŁ cu ajutorul unui Âşurub. La nevoie, poate fi demontat Âşi curĂŁĂžat de tartru.

ziv sau Âşuruburi. ĂŽn funcĂžie de natura zidurilor, se opteazĂŁ Âşi pentru soluĂžia de montare. Un zid din gips-carton este uÂşor de strĂŁpuns cu burghiul unei bormaÂşini, dar este simplu de presupus cĂŁ un accesoriu greu, poziĂžionat ĂŽn aceste

6. Piesa de rezistenÞã este aceastã cupã de sticlã matã care poate fi, de asemenea, detaºatã ºi spãlatã.

1. Adezivul este aplicat, În primul rând, pe marginea oglinzii, cu ajutorul unui pistol special.

2. SubstanĂža, aplicatĂŁ Âşi spre centru, este una rezistentĂŁ la umiditate, potrivitĂŁ lipirii de obiecte grele.

3. Oglinda se amplaseazã În poziÞia destinatã cât timp adezivul este umed (aproximativ 15 minute).

4. Ulterior, se preseazã cu insistenÞã ºi, dacã este posibil, se fixeazã câteva ore.

condiÞii, nu κi va pãstra mult timp stabilitatea pe locul destinat. De aceea, oglinda noastrã trebuie lipitã cu un adeziv puternic, ce va distribui sarcina pe o suprafaÞã mai mare. Un avantaj În plus este cã, pe suprafaÞa vitratã, nu apar elemente de asam-

6. Din motive practice Âşi estetice, puteĂži monta un suport asemĂŁnĂŁtor Âşi pe cealaltĂŁ laturĂŁ a chiuvetei.

blare. SubstanÞa activã, care nu atacã straturile de protecÞie pe bazã de argint de pe spatele oglinzii, este una pe bazã de apã, cu o dispersie de material plastic. CerinÞa de utilizare a adezivului este ca cel puÞin una GLQWUH VXSUDIHèH VÊ °H SRURDVÊ Ei bine, chiar dacã oglinda este, practic, impermeabilã, gips-cartonul asigurã aderenÞa necesarã çL OLSLUHD SRDWH ° UHDOL]DWÊ La montarea unei savoniere metalice pe o suprafaÞã lucioasã de faianÞã, a fost aleasã varianta prinderii În ºuruburi - de fapt, unul singur este de ajuns, atâta vreme cât tot ansamblul, cu sãpun cu tot, nu va avea mai mult de cÎteva sute de grame. Strãpungerea plãcilor ceramice cu burghiul nu este tocmai o lucrare pentru Începãtori, dar suntem siguri cã vã veÞi descurca. De aici, schimbãrile În baie pot continua la nesfârºit! Q Misiunea

CASA 3/07

l 69


sãnãtatea casei

Alertã

în locuinþã n ultimii 40 de ani, s-a desÎsubstanþe coperit o gamã largã de cu potenþial alergen, de obicei microscopice. Acestea sunt atât de greu de înlãturat din habitat, încât cu greu ne imaginãm viaþa în lipsa lor. ªi dacã amintim aici doar pãrul animalelor de casã, praful, pluºul jucãriilor celor mici, gândacii de bucãtãrie, acarienii, saltelele din lânã, penele din perne, polenul, iarba, adierea vântului care aduce în casã mireasma primãverii, dar ºi substanþe volatile naturale ce pot provoca alergii... iatã-ne înconjuraþi de câþiva duºmani microscopici ºi foarte „inteligenþi“, capabili sã alerteze sistemul imun al persoanelor hiper-reactive. Din aceeaºi categorie fac parte ºi o

serie de alimente precum mierea, lãptiºorul de matcã, ciocolata, fructele de pãdure, oul, laptele de vacã, peºtele, dar ºi produsele cosmetice sau chimice utilizate în gospodãrie. Nu trebuie însã dramatizat: alergiile Alergiile reprezintã se manifestã doar o entitate patologicã prin care asupra persoaneorganismul rãspunde la o serie lor cu antecedende constituenþi detectaþi ca dificil te ºi a celor care de combãtut prin mijloace imune. trãiesc într-un Susceptibilitatea geneticã este anumit mediu cea care influenþeazã capacitatea propice acestor de hiper-reactivitate a fiecãrui reacþii. De cele organism la diferite mai multe ori, alercomponente ale mediului genul este descopeînconjurãtor. ULW SULQ WHVWH VSHFL°FH ºi se va cãuta înlãturarea lui din mediul imediat apropiat; alteori, însã, substratul

Cele mai întâlnite surse de alergeni din casa dumneavoastrã ACARIENII... ... sunt creaturi microscopice înrudite cu pãianjenii. Speciile cele mai importante sunt Dermatophagoides pteronyssinus ºi Dermatophagoides farinae. Acestea supravieþuiesc excelent alãturi de om, chiar se hrãnesc cu descuamãrile de pe corpul acestuia ºi se adãpostesc în saltele, perne, pilote, paturi, covoare, draperii etc. Acariologii sunt cei care se ocupã de mãsurarea cantitãþii de acarieni din casa dumneavoastrã. A fost aleasã ca unitate de referinþã o densitate de

70 l

Misiunea

CASA 3/07

circa 20 insecte /1 gram de praf, iar expunerile cu potenþial alergen apar la mai mult de 100 insecte /1 gram de praf.

GÂNDACII... ... sunt cunoscuþi din timpuri îndepãrtate ºi creeazã mereu probleme în bucãtãrii ºi locurile de

depozitare a alimentelor; au o mare capacitate de adaptabilitate la schimbarea condiþiilor de mediu ºi, astfel, sunt greu de înlãturat.


alergii

ALIMENTE ALERGENE

Ceea ce pentru un om rep rezintã hrana de fiecare zi, pentru altul poate fi otravã. Au fost caz uri În care câteva grame de unt de arahide au provocat un ºoc anafilactic! Alimente alerge ne de origine animalã pot fi ouã le, laptele, ºunca sau peº tele. Ca vegetale din aceeaºi catego rie, prazul, Þelina, cãpºunile, fruc menÞionãm spanacul, roºiile, tul de kiwi sau cireºele.

ANIMALELE... ...eliminĂŁ alergeni la nivelul glandelor sebacee sau salivei, care sunt depozitaĂži ĂŽn blanĂŁ iar apoi ĂŽmprĂŁÂştiaĂži peste tot prin casĂŁ. Trebuie notatĂŁ ĂŽn acest sens capacitatea foarte mare a acestora de a „migra“ Âşi de a-Âşi pĂŁstra proprietĂŁĂžile la mare distanÞã – astfel, au fost ĂŽntâlnite cantitĂŁĂži impresionante de alergeni produÂşi de pisicĂŁ ĂŽn case ĂŽn care aceste animale nu erau prezente. Este cunoscutĂŁ, de

asemenea, apariĂžia simptomatologiei alergice doar prin contactul cu persoane care au acasĂŁ un animal cu blanĂŁ.

SPORII... ... unor fungi existenĂži ĂŽn praf (mai ales ĂŽn locurile ĂŽntunecoase Âşi umede) au, de asemenea,

°LQèH PLFURVFRSLFH LQVHFWH vQ DFHVW SUDI SUREOHPD V D EXFXrat de un viu interes din parWHD OXPLL çWLLQèL°FH FX DWkW PDL mult cu cât s-a creat o legãturã GH SUREDELOLWDWH IRDUWH vQDOWÊ vQtre existenÞa unor expuneri În copilãrie la diverºi alergeni ºi GH]YROWDUHD DVWPXOXL EURQçLF

Cum acÞioneazã alergenii? Particulele alergene, care nu sunt nimic altceva decât proteine ale structurii diferitelor microorganisme enumerate mai sus, pãtrund pe cale aerogenã În sistemul respirator. Acestea declanºeazã un rãspuns imuni-

un important potenÞial alergic. Alternaria, Cladosporium, Aspergillus ºi Penicillium sunt câteva exemple. AtenÞie, aºadar, la igrasie!

Misiunea

CASA 3/07

l 71

V

suferinĂželor unei persoane VH ODVĂŠ FX JUHX LGHQWL°FDW VXE forma unui alergen. Ceea ce va alarma ĂŽntotdeauna familia sau medicul sunt simptomele clasice ale persoanelor alergice: strĂŁnut, rinoree seroasĂŁ (scurgerea mucozitĂŁĂžilor nazale), congestia nazalĂŁ, wheezingul (respiraĂžia ÂşuieratĂŁ), erupĂžii tegumentare, eczeme, mâncĂŁrimi ¤ WLSLF LQWHQVL°FDWH vQ SUHDMPD alergenului. Prin anii ’40-’50 s-au fĂŁcut primele sesizĂŁri cu privire la manifestĂŁrile legate de praIXO GH FDVĂŠ GDU DELD GHFHQLXO al Âşaselea al secolului trecut a adus explicaĂžia acestui fenomen – Âşi anume prezenĂža unor


AERUL CONDIĂžIONAT

sãnãtatea casei tar particular care are drept rezultat producerea anticorpilor VSHFL°FL DOHUJLHL (VWH YRUED GH LPXQRJOREXOLQH GH WLS ( FDUH În urma unor procese la nivel celular, declanºeazã eliminarea XQRU DçD QXPLèL PHGLDWRUL KLVtamina, serotonina, leucotrienele, tromboxanii) ce determinã complexitatea reacÞiilor clinice evidente.

Recircularea aerului ĂŽn locuinÞã poate fi o metodĂŁ de evitare a simptomelor alergice, cu condiĂžia ca filtrele sĂŁ fie schimbate regulat (existĂŁ filtre de polen chiar Âşi pentru aparatele instalate ĂŽn autoturisme). ĂŽn plus, acestea eliminĂŁ Âşi umiditatea din aer.

alergii

Ce este de fĂŁcut?

72 l

Misiunea

CASA 3/07

DETERGENÞII – PAGUBE COLATERALE AtenÞie! ªi unii compuºi ai detergenÞilor ºi ai altor soluÞii de curãÞare pot provoca alergii, În special la nivelul pielii, ceea ce impune precauÞii În utilizarea acestora (eventual apelarea la produse obÞinute din ingrediente naturale).

CURĂƒĂžENIA Lenjeria de corp poate fi uscatĂŁ ĂŽn aer liber – Âşi uneori este varianta recomandatĂŁ, cu condiĂžia sĂŁ nu colecteze praf sau polen.

p

Umiditatea relativã trebuie scãzutã sub valoarea de 50% cu ajutorul sistemelor de aer FRQGLèLRQDW çL D GH]XPLGL°FDtoarelor. q Lenjeria de pat trebuie spãlatã cât mai des În apã caldã (cel puÞin sãptãmânal); cei care sunt predispuºi la o formã de alergie cutanatã, cu prezenÞa eczemelor ºi a urticariei, vor ° SULPLL FDUH VH YRU EXFXUD GH aceastã mãsurã.

r Saltelele, pernele Âşi pĂŁturile

YRU ° vQYHOLWH FX R KXVÊ SURWHFtoare creatã special În acest scop, din materiale impermeabile. Se recomandã un prim strat de vinil, apoi alte materiale sintetice care nu permit micilor proteine alergene sã ajungã În contact cu sistemul respirator al omului. Alte variante sunt saltelele antialergice cu miezul elastic, din latex sau spumã de latex (foarte confortabile, de altfel).

s Dacã, totuºi, a renunÞa la o draperie preÞioasã sau la o perGHD GHFRUDWLYÊ HVWH XQ VDFUL°ciu de neÎngãduit, cu atât mai mult cu cât statusul alergic al celor din casã nu este foarte ridicat, se poate face un compromis apelând la produse numite acaricide. Acestea nu sunt toxice, iar proprietãÞile lor se bazeazã pe conÞinutul În benzil benzoat (de 3-5 %).Pentru un efect optim, se ÎntrebuinÞeazã lunar.

V

A evita este primul pas ĂŽn a trata, iar aceastĂŁ teorie este susĂžinutĂŁ Âşi recomandatĂŁ de Academia AmericanĂŁ de Alergii, Astm Âşi Imunologie. Regula nu este deloc nouĂŁ dacĂŁ stĂŁm Âşi ne gândim un pic la sanatoriile pentru bolile alergice (mai ales pentru cele respiratorii) existente ĂŽn pĂŁduri, la munte sau ĂŽn oraÂşele situate la altitudini ĂŽnalte. Pentru cei cu probleme serioase, agravate de existenĂža alergenului ĂŽn casĂŁ, se va proceda, ĂŽn primul rând, la ĂŽndepĂŁrtarea factorului nociv. PersoaneOH DIHFWDWH SRW EHQH°FLD GH R mini-vacanÞã ĂŽn locuri speciaOH XQGH VĂŠ °H WUDWDèL ĂŞL WRWXçL cum pregĂŁtim casa ĂŽn cazul ĂŽn care unul din cei dragi nouĂŁ are o predispoziĂžie alergicĂŁ? ([LVWĂŠ FkèLYD SDçL GH XUPDW n ProcuraĂži, prin intermediul specialiÂştilor, un sistem de venWLODUH FX R UDWĂŠ D VFKLPEĂŠULL DHrului din interior de 5 ori pe orĂŁ. (VWH R PHWRGĂŠ H°FLHQWĂŠ SHQWUX ĂŽndepĂŁrtarea alergenilor aerogeni proveniĂži de la animale. o ĂŽndepĂŁrtaĂži sursele de stocare a alergenilor, cum sunt covoarele pufoase, mai ales cele naturale. Aici se acumuleazĂŁ ĂŽn voie proteine cu potenĂžial alergen, polen sau praf. ApelaĂži la o podea din ceramicĂŁ, vinil sau lemn, pe care o puteĂži decora cu mici carSHWH FH SRW ° VSĂŠODWH IUHFYHQW 6H va renunĂža Âşi la draperiile lungi, catifelate sau la jucĂŁriile de pluÂş ale copilului.



sĂŁnĂŁtatea casei

CĂ‚ND FLORILE SUNT DĂƒUNĂƒTOARE

alergii

Alergiile respiratorii de primĂŁvarĂŁ sunt cel mai adesea provocate de polen. Alergenii ajung ĂŽn cĂŁile respiratorii Âşi provoacĂŁ iritaĂžii ale nasului, ochilor Âşi bronhiilor. Aceste afecĂžiuni respiratorii sunt provocate de circa 40 de specii de flori.

Ce nu trebuie fĂŁcut?

CE FACE UN ASPIRATOR? Praful este un amestec de fibre, piele descuamatĂŁ, pĂŁr de animale, acarieni, spori Âşi multe altele. Aspiratoarele fĂŁrĂŁ filtrare ne scapĂŁ doar de o parte din toate acestea, restul fiind ĂŽmprĂŁÂştiat ĂŽn aer.

t ([LVWÊ çL DOWH PHWRGH FDUH

fac referire la sensibilitatea acarienilor faÞã de temperaturile extreme: ĂŽn laboratoare s-a obĂžinut ĂŽndepĂŁrtarea cu H°FLHQèÊ D DFHVWRUD SULQ DSOLcarea azotului lichid pe pĂŁturi sau covoare – prin evaporare rapidĂŁ, azotul genereazĂŁ temSHUDWXUL UHGXVH 0HWRGD HVWH impracticabilĂŁ acasĂŁ, dar prinFLSLXO HL SRDWH ° UHSURGXV FX DFHHDçL H°FLHQèÊ GDFĂŠ R SHU-

74 l

Misiunea

CASA 3/07

PLWH çL FOLPD LDUQD SH WLPpul nopÞii, se lasã afarã, În ger, SÊWXULOH FRYRDUHOH VDOWHOHOH HWF u Trebuie utilizate aspiratoaUH SHUIRUPDQWH FX °OWUH FDUH VÊ reÞinã toate particulele, fãrã a OH vPSUÊçWLD vQ DHU 0HQèLRQÊP DLFL °OWUDUHD FX DSÊ WHKQRORgie devenitã accesibilã ca preÞ vQ XOWLPD YUHPH çL DVSLUDWRDrele care spalã efectiv mocheWHOH FX DSÊ çL GHWHUJHQW IÊUÊ D OH GHSODVD vQ DFHVW VFRS

Tot aici trebuie sã amintim despre ceea ce nu are niciun efect asupra particulelor alerJHQH GDU SRDWH ° FRQIXQGDW GH FÊWUH QHFXQRVFÊWRUL FD °LQG EHQH°F $çDGDU QX WRDWH SXUL°FDtoarele de aer, aparatele de ioQL]DUH çL °OWUHOH VLVWHPHORU GH curãÞare a aerului sunt utile În DFHVW VHQV $çD FXP DP DUÊWDW DQWHULRU DOHUJHQLL QX VH D¹Ê GRDU OD VXSUDIDèÊ FL çL vQ SURfunzimea materialelor, unde FXUHQèLL GH DHU QX SRW SÊWUXQGH Chiar dacã, de multe ori, cãutãm cu disperare remedii pentru bolile noastre, de foarte puÞine ori ne gândim la minusculele particule ce ne pot afecWD VÊQÊWDWHD (VWH UHFRPDQGDW GH DFHHD FD FHL SUHGLVSXçL VÊ apeleze la testul alergic, cel mai IUHFYHQW °LQG UHalizat la nivelul pielii prin injectarea de cantitãÞi mici sub piele a unor substanÞe VDX H[WUDFWH /D locul injectat, În cazul unei reacÞii pozitive, se proGXFH R LQ¹DPDUH çL R vQURçLUH D SLHOLL Q


consilier juridic

„Bulina roÂşie“

mai sperie pe cineva ? Geani CaraÂşol consilier juridic Misiunea Casa

Sunt proprietarul unui apartament aflat ĂŽntr-un bloc cu „bulinĂŁ roÂşie“, care trebuie consolidat ĂŽn cel mai scurt timp. Lucrurile sunt Ăžinute ĂŽn loc din cauza altor doi proprietari care, din diverse motive, nu pot sau nu vor sĂŁ participe la susĂžinerea financiarĂŁ a

S

timate cititor, legislaÞia aplicabilã În domeniu o constituie OrdonanÞa nr. 20/1994, privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcÞiilor existente, ordonanÞã actualizatã la data de 21.05.2006, precum ºi O.G. nr. 62/2003, O.G. nr. 14/2006 ºi Legea nr. 128/2006. Actele normative menÞionate prevãd urmãtorii paºi ce trebuiesc urmaÞi În vederea consolidãrii imobilelor În speÞã: O expertizarea tehnicã a structurii de rezistenÞã a Întregii clãdiri - ce cade În sarcina proprietarilor ºi, dupã caz, a administratorilor spaÞiilor publice cu altã destinaÞie, situate la orice nivel al clãdirilor de locuit multietajate, cu peste P+3 etaje, construite Înainte de 1978. Aceºtia au obligaÞia sã acÞioneze proporÞional, În solidar cu asociaÞia de proprietari, În termen de 2 ani de la data primirii QRWL°FÊULL HPLVH GH SULPÊULH O realizarea proiectãrii lucrãrilor de LQWHUYHQèLH GH FÊWUH SHUVRDQH °]LFH VDX MXULGLFH DXWRUL]DWH çL YHUL°FDUHD SURLHFWHORU GH FÊWUH YHUL°FDWRUL WHKQLFL DWHVWDèL vQ WHUPHQ GH DQL GH OD GDWD SULPLULL QRWL°FÊULL vQFDGUÊULL În clasa I de risc seismic a clãdirii.

SpaĂžiul vital

lucrĂŁrilor: o pereche de pensionari care nu are bani Âşi proprietarul magazinului de la parter, care nu vrea sĂŁ-Âşi sisteze afacerea pe timpul consolidĂŁrii. Care este legislaĂžia ĂŽn domeniu Âşi cum i-am putea convinge sau „ocoli“ pe cei menĂžionaĂži?

execuĂžia lucrĂŁrilor de intervenĂžie de cĂŁtre persoane juridice autorizate care au responsabili tehnici atestaĂži Âşi asigurĂŁ inclusiv XUPĂŠULUHD YHUL°FDUHD çL UHFHSèLD H[HFXèLHL lucrĂŁrilor prin diriginĂži de Âşantier autorizaĂži, vQ WHUPHQ GH DQL GH OD GDWD °QDOL]ĂŠULL SURiectului de consolidare. ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care blocul are atribuitĂŁ „bulina roÂşie“, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ a fost deja expertizat FD °LQG vQ FODVD GH ULVF VHLVPLF 2EOLJDèLLOH ce revin asociaĂžiei ĂŽn continuare sunt proiectarea lucrĂŁrilor de intervenĂžie Âşi apoi execuĂžia propriu-zisĂŁ. Proprietarii locuinĂželor, perVRDQH °]LFH GLQ FOĂŠGLULOH LQFOXVH vQ SURJUDPHOH DQXDOH YRU EHQH°FLD GH °QDQèDUH GLQ transferuri de la bugetul de stat pentru proiectarea Âşi execuĂžia lucrĂŁrilor de consolidare, ĂŽn urmĂŁtoarele condiĂžii: a) existenĂža hotĂŁrârii asociaĂžiei de proprietari, adoptatĂŁ cu acordul majoritĂŁĂžii proprietarilor clĂŁdirilor, privind aprobarea deciziei de intervenĂžie pentru proiectarea Âşi execuĂžia lucrĂŁrilor de consolidare, precum Âşi a documentaĂžiilor cadastrale, ĂŽn vederea stabilirii cotei-pĂŁrĂži indivize din proprietatea FRPXQĂŠ FDUH UHYLQH °HFĂŠUHL SURSULHWÊèL O

Pe una din laturile blocului, o construcÞie nouã ne-a luat lumina apartamentelor de la parter pânã la etajul 2, inclusiv. Am dori sã ºtim ce putem face ºi cui ne mai putem adresa pentru a beneficia din nou de lumina ºi de liniºtea noastrã.

n conformitate cu dispoziĂžiile art. 612 din ĂŽferestre Codul civil, nimeni nu poate avea vedere sau spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea amenajĂŁri, asupra proprietĂŁĂžii ĂŽngrĂŁdite sau neĂŽngrĂŁdite a vecinului sau, de nu va fi o distanÞã de 19 decimetri ĂŽntre zidul pe care se deschid aceste vederi Âşi proprietatea vecinĂŁ. Referitor la ĂŽntrebarea dumneavoastrĂŁ, prin care sugeraĂži cĂŁ acea construcĂžie ridicatĂŁ ĂŽn vecinĂŁtatea blocului nu respectĂŁ legea ĂŽn vigoare, vĂŁ puteĂži adresa primĂŁriei oraÂşului, respectiv

DirecĂžiei de DisciplinĂŁ ĂŽn ConstrucĂžii/Urbanism, cu o sesizare scrisĂŁ prin care sĂŁ solicitaĂži verificarea conformitĂŁĂžii realizĂŁrii construcĂžiei cu autorizaĂžia de construire. MenĂžionĂŁm cĂŁ autorizaĂžia de construire se elibereazĂŁ cu respectarea legii 50/1991, cu modificĂŁrile ulterioare, Âşi respectând Regulamentul Local de Urbanism aferent zonei. ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care autoritatea nu va rĂŁspunde ĂŽn scris ĂŽn termen de 30 de zile, vĂŁ puteĂži adresa instanĂžei judecĂŁtoreÂşti, ĂŽn conformitate cu dispoziĂžiile Legii 554/2004.

b) instituirea ipotecii legale a statului asupra ORFXLQèHL °HFĂŠUXL SURSULHWDU c) restituirea, la terminarea lucrĂŁrilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuĂžia lucrĂŁrilor de consolidare, ĂŽn rate lunare egale fĂŁrĂŁ dobândĂŁ, cu o duratĂŁ de rambursare de pânĂŁ la 25 de ani de la data recepĂžiei WHUPLQĂŠULL OXFUĂŠULORU vQ FD]XO vQWkU]LHULL OD platĂŁ a ratelor cu mai mult de 30 de zile, se calculeazĂŁ majorĂŁri de ĂŽntârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilitĂŁ ĂŽn condiĂžiile legii, pentru neplata la termen a obligaĂžiilor bugetare. Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind achitarea integralĂŁ a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat pentru execuĂžia lucrĂŁrilor de consolidare. Instituirea Âşi radierea ipotecii sunt scutite de plata taxei de timbru. Locatarii imobilelor cu risc seismic care au venituri sub PHGLD SH HFRQRPLH YRU ° VFXWLèL GH OD SODta lucrĂŁrilor de consolidare, sumele urmând VĂŠ °H VXSRUWDWH GLQ EXJHWXO VWDWXOXL ½Q FD]XO persoanelor ce nu ĂŽnregistreazĂŁ asemenea venituri, se pot obĂžine credite fĂŁrĂŁ dobândĂŁ, cu rate lunare pe 25 de ani. ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care agentul economic de la parterul blocului se opune oricĂŁreia dintre etapele ce trebuiesc SDUFXUVH DFHVWD YD ° VDQFèLRQDW vQ WHPHLXO art.21 din OrdonanĂža nr. 20/1994 cu amendĂŁ de la 1.000 lei la 2,000 lei, pentru opunerea la expertizare Âşi proiectare, Âşi cu amendĂŁ de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru opunerea realizĂŁrii consolidĂŁrii propriu-zise. DacĂŁ aveĂži ĂŽntrebĂŁri din domeniul juridic, scrieĂži-ne pe adresa: ÂŞoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1 sector 5, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži pe plic menĂžiunea: „Pentru rubrica: Consilier juridic“

Misiunea

CASA 3/07

l 75


viaþa plantelor

Din bulbi,

prin zãpadã,

vestind

primãvara Primãvara ne zâmbeºte seninã prin graþia florilor care se deschid acum vesele pretutindeni.

GHIOCELUL

(Galanthus nivalis) Unul dintre primele semne ale sfârºitului iernii îl reprezintã apariþia de sub zãpadã a micuþilor ºi delicaþilor ghiocei. Chiar dacã par foarte fragili, aceºtia sunt, de fapt, foarte rezistenþi la frig; cu cât temperaturile sunt mai scãzute, cu atât ei trãiesc mai mult ºi înfloresc mai târziu.

Q Culorile

crude ºi parfumul delicat al plantelor vestesc revenirea naturii la viaþã. E anotimpul mugurilor ce nãvãlesc în crengi ºi al florãreselor care ne îmbie de peste tot. Haideþi sã alegem florile primãverii, cãci numai ele au, prin graþie ºi prospeþime, darul minunat de a ne desfãta sufletele dupã iarna mohorâtã ºi friguroasã! Q Bulboasele

se deosebesc de toate celelalte plante printr-un „mecanism“ foarte dezvoltat de stocare a hranei, adaptat la viaþa subteranã. Chiar dacã au stat în repaus luni de zile, îndurând uscãciune, îngheþuri sau cãlduri mari, atunci când condiþiile se îmbunãtãþesc, bulbii revin miraculos la viaþã. Secretul constã în faptul cã în bulbi se pãstreazã o rezervã de hranã pe care plantele o folosesc în perioada de înflorire ºi care este refãcutã apoi prin intermediul frunzelor, înainte ca acestea sã se îngãlbeneascã. Q Bulbii

au dimensiuni cuprinse între 1 ºi 7-8 cm în diametru. Tulpinile sunt aparent banale (au formã sfericã, suprafaþã netedã sau solzoasã ºi sunt îmbrãcate într-o scoarþã de nuanþã pãmântie), dar stau la originea unei explozii de culori ale florilor (mai ales galben, oranj, roºu ºi violet).

76 l

Misiunea

CASA 3/07

Planta este originarã din Sudul Europei ºi este alcãtuitã dintr-un bulb brun, negricios, din care pornesc frunzele liniare ºi o tijã floralã de 10-15 cm înãlþime. Florile albe, în formã de clopoþel, înfloresc din februarie pânã în aprilie. Plantarea bulbilor se face toamna, la adâncimea de 6-7 cm.

VIOREAUA

(Scilla bifolia) Vioreaua înfloreºte primãvara devreme, este rezistentã la ger, preferând locurile semiumbroase ºi solul mai greu, puþin umed. Originarã din Europa ºi din zonele temperate ale Asiei ºi Africii, planta este alcãtuitã din bulb, o rozetã de frunze lanceolate, liniare (atingând înãlþimea de 15-20 cm) ºi flori albastre sau roz cu parfum discret. Plantarea se face toamna, la adâncimea de 5-10 cm. Se foloseºte împreunã cu ghioceii ºi brânduºele la amenajarea peluzelor, între tufe de trandafiri, putând fi, de asemenea, plasatã în ghivece pentru forþat.


sezoniere

ZAMBILA

NARCISELE (Narcissus)

(Tulipa gesneriana)

Zambila este o plantã extrem de apreciatã, în special pentru parfumul sãu puternic, foarte plãcut, dar ºi datoritã coloritului intens ºi variat al florilor sale. Tendinþa actualã este de a decora apartamentele cu zambile în ghiveci, datoritã adaptãrii foarte bune a plantei la aceste condiþii. Provenitã din Asia ºi regiunile mediteraneene, zambila a gãsit loc prielnic de dezvoltare în Olanda. Aceastã þarã este, în prezent, lider mondial în producþia de bulbi de zambile ºi a reuºit sã obþinã, încã de la începutul secolului al XX-lea, varietãþi de zambilã cu floare dublã.

Narcisele sunt plante erbacee, originare din Europa. Rezistã bine iarna afarã, în condiþiile de climã ale þãrii noastre, ºi sunt cel mai puþin pretenþioase dintre plantele de primãvarã. Foarte apreciate pentru cã înfloresc timpuriu, în martie-aprilie, ele au flori frumoase, cu un parfum plãcut.

Una dintre cele mai populare plante de primãvarã este laleaua, consideratã pe drept cuvânt regina primãverii datoritã frumuseþii ºi eleganþei sale. Provine din Orientul Apropiat, numele sãu ºtiinþific avându-ºi originea în cuvântul persan „toliban“ (turban) – dupã forma florii, dar cei care au contribuit cel mai mult la popularizarea acestei plante au fost turcii. Pe mãsura rãspândirii sale în Europa, laleaua a devenit nelipsitã în grãdinile din Germania, Franþa, Anglia ºi Olanda. Planta a ajuns în Olanda încã înainte de 1500 ºi a fost cultivatã pe o scarã atât de largã, încât, în prezent, aceastã þarã este cunoscutã sub numele de þara lalelelor. Tulpina de lalea creºte înaltã, de pânã la 45 cm ºi are în vârf o floare mare cu ºase diviziuni ovale, rotunjite sau ascuþite la vârf, formând o cupã. În urma încruciºãrilor între diferitele specii ºi varietãþi, au fost obþinute peste douã mii de soiuri de lalele care diferã ca înãlþime, timp de înflorire, colorit ºi formã a florilor. Au fost create chiar ºi soiuri cu mai multe flori pe tijã. Ca regulã generalã, pentru cultura lalelelor se aleg locuri însorite, cu solul bogat în substanþe nutritive, suficient de umed dar, în acelaºi timp, permeabil. Lalelele se înmulþesc prin bulbi care se scot în iunie-iulie, dupã uscarea frunzelor. Plantarea se face în prima parte a toamnei, la o adâncime de 8-12 cm în teren bine pregãtit, lucrat adânc ºi fertil.

(Hyacinthus orientalis)

Plantã perenã, înaltã de 20-40 cm, zambila prezintã în pãmânt un bulb ovoid învelit de o peliculã membranoasã lucitoare, din care cresc 4-8 frunze liniar lanceolate, plane sau canaliculate (strãbãtute de mici canale). Tulpina floralã simplã, suculentã creºte din mijlocul frunzelor ºi se terminã într-o inflorescenþã cu numeroase flori, având corola în formã de pâlnie cu ºase diviziuni colorate în albastru, violet, roz, galben sau alb. În prezent, se cultivã numeroase soiuri de zambile care au flori simple sau involte.

Se pot cultiva la soare sau în semiumbrã, în soluri fertile, argilo-nisipoase. Narcisele sunt întâlnite în grãdini, în parcuri, pe borduri, rãzleþ sau în grupuri, precum ºi printre arbori sau arbuºti. Plantarea bulbilor se face la începutul toamnei, la 10-15 cm adâncime. Pentru a feri bulbii de îngheþ, înainte de venirea iernii, se acoperã cu un strat protector de frunze uscate sau paie.

LALEAUA

V

Misiunea

CASA 3/07

l 77


sezoniere

viaþa plantelor

MUSCARI (Muscari)

Numite ºi zambile moþate, sunt plante perene, de asemenea bulboase, originare din regiunea mediteraneeanã. Bulbul este mic, ovoid ºi alburiu, iar înãlþimea plantelor este cuprinsã între 10 ºi 25 cm. Frunzele sunt liniare, mai lungi decât tulpina, de culoare verde deschis. Tija floralã se terminã cu un ciorchine de flori cilindrice, scurt peþiolate, colorate în albastru, albastru-violet, alb sau galben-verzui, unele dintre ele având un miros puternic.

BRÂNDUªA DE TOAMNÃ (Colchicum)

Aceasta este o plantã erbacee foarte toxicã, originarã din Europa, Africa ºi Asia, cu bulb compact oval, cu înveliº brun. Frunzele, liniar lanceolate ºi ascuþite, apar primãvara dupã înflorire. Florile, în formã de pâlnie, au culoare galbenã, liliachie sau albastrã ºi au diviziuni care pornesc din pãmânt mai multe deodatã.

LÃCRÃMIOARA (MÃRGÃRITARUL) (Convallaria)

Lãcrãmioarele sunt des întâlnite în þara noastrã în pãdurile nu prea umbroase de foioase ºi sunt cultivate în locurile umbrite ale grãdinilor de lângã casã. Din mijlocul frunzelor porneºte o tulpinã floralã de circa 25 cm înãlþime care poartã o inflorescenþã cu flori albe, globuloase, campanulate, plãcut mirositoare. O inflorescenþã poate sã aibã pânã la 13 flori, care atârnã ca niºte clopoþei la capãtul unor pedunculi lungi de 1 cm. Diametrul unei flori este mic, de numai 5-8 mm.

Muscari se utilizeazã pentru decorarea parcurilor ºi a grãdinilor, ca bordurã pentru lalele, zambile sau narcise, dar ºi în rabate. Înmulþirea acestei plante se face prin bulbi ºi prin seminþe, imediat dupã coacere. Cultura forþatã este posibilã, la fel ca în cazul zambilelor, folosind cei mai mari bulbi.

78 l

Misiunea

CASA 3/07

Planta se înmulþeºte prin bulbi care se planteazã în august-septembrie. Preferã soluri adânc lucrate, bine drenate ºi puþin umede.

Se cultivã în teren uºor, adânc lucrat, bine îngrãºat ºi umed. Înmulþirea lãcrãmioarelor se face prin seminþe ºi prin diviziunea rizomilor (tulpini subterane lipsite de clorofilã), în octombrie-noiembrie, când frunzele plantei sunt deja complet uscate.



tradiþie

simboluri Muzeul Þãranului Român deþine o importantã colecþie de ouã încondeiate, unele dintre ele având venerabila „vârstã“ de un secol. Iatã câteva detalii despre originile ºi tradiþia oului de Paºte, oferite de doamna Bianca Ciobanu, muzeograf în cadrul instituþiei mai sus menþionate.

Ouã

de Paºte Ouã decorate din Europa de Est, cu motive ºi tehnici de execuþie uºor diferite de cele ale românilor.

Din ornamentaþia ouãlor decorate nu lipsesc motivele religioase (personaje din Sfânta Scripturã, biserica, crucea, peºtele). Iatã modele de origine olteneascã, evidenþiate prin colecþiile Muzeului Þãranului Român.

O

ul – vechi simbol ritualic anterior creºtinismului, este un element esenþial al cosmogoniei, semn al vieþii ºi perfecþiunii. Oul roºu a fost introdus în ceremoniile religiilor antice: egiptenii îl ofereau zeului creator, la echinoxul de primãvarã, iar perºii – de Anul Nou. Indienii, fenicienii ºi evreii considerau oul ca principiu al Creaþiei, culoarea roºie asociatã cu focul alungând spiritele necurate. Credinþele populare româneºti fac din oul roºu un apãrãtor contra diavolului, al farmecelor ºi

blestemelor. Creºtinii au asociat obiceiul înroºirii ouãlor cu cea mai importantã sãrbãtoare din calendarul religios, cea a Paºtelui, a Învierii Domnului. În acest caz, culoarea roºie este pusã în directã legãturã cu sângele lui Iisus Hristos.

Repere creºtine Mitologia popularã autohtonã ne oferã o multitudine de legende cu privire la apariþia primului ou vopsit, dar cele mai cunoscute fac referire la înroºirea cu sângele Mântuitorului ºi la faptul cã Maria Magdalena a împãrþit ouã colorate tuturor celor cãrora le vestea Învierea Domnului, prin celebra expre-


Q FOTO: MTR – Alice Ionescu

expresiile „Hristos a ĂŽnviat!“ Âşi „AdevĂŁrat a ĂŽnviat!“. De asemenea, este bine ca, ĂŽn noaptea de ĂŽnviere, ĂŽn momentul ĂŽn care VH LD /XPLQĂŠ °HFDUH VĂŠ DLEĂŠ XQ ou ĂŽnroÂşit. Explozia de culori Âşi motive este datoratĂŁ faptului cĂŁ ouĂŁle erau dĂŁruite de feteOH QHPĂŠULWDWH WLQHULORU ¹ÊFĂŠL VDX QDçLORU GH FĂŠWUH °QL ĂŽn procesul de evoluĂžie a obiceiurilor, s-a remarcat cĂŁ, pe mĂŁsurĂŁ ce s-a renunĂžat la vechile credinĂže cu caracter religios ori magic, ouĂŁle au fost tot mai mult Âşi mai frumos ĂŽncondeiate. Astfel, au apĂŁrut creatorii populari specializaĂži, care le-au decorat pentru comanditari. DacĂŁ procedeul simplei colorĂŁri nu cerea o ĂŽndemânare specialĂŁ, cel al ĂŽncondeierii presupune un incontestabil talent, dar Âşi dexteritate sau spontaneitate.

Nu oricine poate atinge mĂŁiestria unui meÂşter popular. ĂŽn primul rând, este nevoie de cearĂŁ de albine, culori, chiÂşiÞã, feleÂşteu Âşi credinÞã ĂŽn sensul motivelor alese. Apoi, trebuie rĂŁbdare Âşi o bunĂŁ stĂŁpânire a ustensilelor.

Metode naturale lii, când existã credinÞa cã cerurile sunt deschise, pentru comunicarea cu cei de dincolo.

Obiceiuri pascale Prima atestare documentarĂŁ a tradiĂžiei de a ĂŽnroÂşi ouĂŁ pe teritoriul românesc este a lui Del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu, care, descriind obiceiurile pascale de la Curtea DomneascĂŁ, spunea cĂŁ principesa ĂŽi primea pe preoĂži ĂŽn apartamentele sale, dĂŁruindu-le câte o nĂŁframĂŁ, iar boierilor Âşi jupâneselor câte 2 ouĂŁ ĂŽncondeiate. ĂŽn Moldova, acest obicei este menĂžionat ĂŽn cronica logofĂŁtului Gheorgache, scrisĂŁ ĂŽn 1762, ĂŽn

care se spune cĂŁ cei care voiau sĂŁ scape de „udatul cu apĂŁâ€œ (obicei care a fost stopat sub domnia lui Antioh VodĂŁ) trebuiau sĂŁ dĂŁruiascĂŁ pascĂŁ Âşi ouĂŁ roÂşii. ĂŽn Bucovina, exista credinĂža cĂŁ, ciocnind ouĂŁ roÂşii, oamenii se pot ĂŽntâlni pe lumea cealaltĂŁ. Ciocnitul are, la rându-i, un ĂŽntreg ceremonial. Se ciocnesc GXSĂŠ VOXMED 6°QWHL /LWXUJKLL FH are loc ĂŽn noaptea de ĂŽnviere Âşi dupĂŁ ce creÂştinul a luat anafurĂŁ. Regula generalĂŁ este cĂŁ dreptul de a lovi primul ĂŽl are bĂŁrbatul Âşi cel mai bĂŁtrân, pe când femeia Âşi cel mai tânĂŁr trebuie sĂŁ ĂžinĂŁ RXO SHQWUX D ° ORYLW ½QWkL FLRFnesc soĂžii, apoi pĂŁrinĂžii cu copiii sau pĂŁrinĂžii cu oaspeĂžii, folosind

Odinioarã, culorile se obÞineau din plante, pânã În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, FkQG DX vQFHSXW VÊ °H IRORVLèL coloranÞii chimici. Plantele se culegeau primãvara sau vara, se uscau, iar În anul urmãtor, În apropierea Paºtelui, se puneau la PDFHUDW FkWHYD ]LOH 3HQWUX °[Dre, era folositã piatrã acrã (sulfat de sodiu) sau oÞet. Vopsitul cu substanÞe extrase din plante a devenit În WLPS R DGHYÊUDWÊ DUWÊ °LQG cunoscutã doar de anumite femei din sat. Culorile, obÞinute În urma unor procedee complicate, mai erau folosite ºi pentru vopsirea lânii cu care erau de-

V

sie „Hristos a ĂŽnviat!“. Se spune cĂŁ, atâta timp cât se vor ĂŽncondeia ouĂŁ, diavolul nu va pune stĂŁpânire pe aceastĂŁ lume. ĂŽn esenÞã, este simbolizatĂŁ %XQD 9HVWLUH SXUL°FDrea, regenerarea Âşi ĂŽnnobilarea vieĂžii. De asemenea, oul este asociat cu energia vitalĂŁ, motiv pentru care acesta joacĂŁ un rol important ĂŽn ritualurile de fertilitate Âşi de tĂŁmĂŁduire, sau cu hrana pentru cĂŁlĂŁtoria ĂŽn lumea de dincolo. De aici Âşi obiceiul de a da de pomanĂŁ ouĂŁ ĂŽnroÂşite ĂŽn noaptea de ĂŽnviere sau de Rusa-

Misiunea

CASA 3/07

l 81


tradiĂžie

simboluri corate cĂŁmĂŁÂşile, pieptarele sau Âştergarele populare. Astfel, galbenul era obĂžinut din frunze de mĂŁr sĂŁlbatic, rĂŁchiĂžicĂŁ sau coji de ceapĂŁ galbenĂŁ, roÂşul – GLQ VRYkUY ÂąRDUH GH EXMRU VDX coajĂŁ de ceapĂŁ roÂşie, verdele – din urzicĂŁ, dediÞã sau seminĂže GH ÂąRDUHD VRDUHOXL DOEDVWUXO ¤ GLQ DOEĂŠVWUHOH °HUWH QX FX DSĂŠ ci cu borÂş Âşi puĂžinĂŁ piatrĂŁ acrĂŁ, iar culoarea neagrĂŁ se extrĂŁgea din coji de nucĂŁ sau scoarÞã de arin negru. PreferinĂža pentru coloranĂžii chimici a apĂŁrut ĂŽn urma faptului cĂŁ erau mult mai uÂşor de utilizat, de procurat (se cumpĂŁrau) Âşi permiteau R YRSVLUH PDL H°FLHQWĂŠ

Este foarte importantĂŁ gama de motive decorative utilizate (astrale, sociale, zoomorfe, antropomorfe, vegetale etc.), majoritatea cu valoare simbolicĂŁ. RezultĂŁ, ĂŽn final, adevĂŁrate opere de artĂŁ popularĂŁ.

Tehnici Âşi rânduieli SelecĂžia ouĂŁlor ce urmeazĂŁ D ° vQFRQGHLDWH VH IDFH GXSĂŠ ce acestea trec anumite teste. Sunt preferate cele de gĂŁinĂŁ Âşi raÞã, mai puĂžin cele de gâscĂŁ sau curcĂŁ. Recent, meÂşteriĂžele din Bucovina au adus pe piaÞã chiar Âşi ouĂŁ de struĂž! ĂŽnainte de a se trece la decorarea propriuzisĂŁ, ouĂŁle proaspete (ĂŽncercarea se face prin cufundarea ĂŽn apĂŁ – cele bune se lasĂŁ la fundul vasului) sunt controlate pentru a avea o suprafaÞã netedĂŁ. Apoi, se pregĂŁtesc instrumentele: chiÂşiÞã (un beĂžiÂşor subĂžire, rotund Âşi lung, prevĂŁzut la un capĂŁt cu o parte metalicĂŁ foarte subĂžire, din alamĂŁ, ca o peniÞã de stilou, cu care se traseazĂŁ liniile) Âşi feleÂşteu (un beĂžiÂşor cu câÞiva câlĂžiÂşori de bumbac sau in la capĂŁt, cu care se realizeazĂŁ punctele). Pentru conturarea motivelor decorative, se foloseÂşte ceara de albine, topitĂŁ Âşi ĂŽnnegritĂŁ cu cĂŁrbune, pentru a se observa mai uÂşor liniile. Se ĂŽncepe cu ĂŽmpĂŁrĂžirea oului ĂŽn câmpuri ornamentale, de-a lungul Âşi de-a latul acestuia, realizându-se astfel, cu ajutorul liniilor trasate, 2, 4, 6 sau chiar 8 suprafeĂže deli-

82 l

Misiunea

CASA 3/07

Aplicare progresivĂŁ

Protejate de cearã, liniile desenate pe oul nedecorat vor rãmâne, În final, albe. Urmeazã aplicarea unor vopsele din ce În ce mai Închise, care, la rândul lor, vor fi acoperite cu cearã.

mitate. Aceste linii – adevĂŁrate coordonate – cât Âşi primele motive trasate cu ceara ĂŽncĂŁlzitĂŁ, acoperĂŁ anumite porĂžiuni din VXSUDIDèD RXOXL FDUH OD °QDO sunt destinate a rĂŁmâne albe. ĂŽn acest moment, oul este introdus ĂŽntr-o baie de culoare galbenĂŁ. Se porneÂşte ĂŽntotdeauna de la cea mai deschisĂŁ culoare pânĂŁ la cea mai ĂŽnchisĂŁ. Oul este scos Âşi pus la uscat, apoi se traseazĂŁ cu cearĂŁ alte motive decorative, care de data aceasWD YRU DYHD OD °QDO FXORDUHD galbenĂŁ. Se continuĂŁ ĂŽn acest mod cu celelalte culori: roÂşu, verde, cafeniu etc. Âşi se terminĂŁ FX QHJUXO ½Q °QDO RXO VH XVXFĂŠ prin uÂşoarĂŁ ĂŽncĂŁlzire, se Âşterg liniile de cearĂŁ, rĂŁmânând ĂŽn

urmĂŁ o compoziĂžie policromĂŁ, de la alb la negru.

Motive decorative Arta Încondeierii ouãlor constã În precizia cu care sunt trasate liniile, În diversitatea combinaÞiilor. Trebuie Îmbinate legile simetriei, ale repetiÞiei ºi alternanÞei, cu simÞul proporÞiilor. Varietatea motivelor decorative, cu un conÞinut În care se UH¹HFWÊ GLQ SOLQ OXPHD çL PHdiul Înconjurãtor, având numeroase elemente din viaÞa de zi cu zi a Þãranului român, asigurã acestui gen de artã un caracter unic ºi realist În acelaºi timp. Deoarece spaÞiul În care trebu-

ie reprezentat ornamentul este destul de restrâns, se impune, de cele mai multe ori, trasarea doar a anumitor pãrÞi distinctive ale acestuia. Astfel, dacã se doreºte reprezentarea unui arbore, se deseneazã frunza acestuia; dacã este vorba de un animal, se alege partea corpului care-l distinge de celelalte: urechea iepurelui, copita calului, laba broaºtei, laba gâºtii, colÞii porcului, ajungându-se de cele mai multe ori la denumiri de motive, care mai de care mai ciudate ºi mai hazlii. Existã excepÞii, când anumite animale sau obiecte sunt reSUH]HQWDWH vQ vQWUHJLPH °H vQ IRUPÊ VWLOL]DWÊ °H FkW PDL apropiatã realitãÞii. Astfel, pu-


tem vedea ouã decorate cu motivul peºtelui, desenat În Întregime, doar pentru cã acesta are o formã cu totul deosebitã de celelalte animale, fãrã elemente anatomice care sã-l distingã În mod clar (copite, coarne etc.). 'H DVHPHQHD SRW ° UHSUH]HQtate În Întregime unelte precum vârtelniÞa, grebla, furca, pentru cã sunt, prin ele Însele, obiecte destul de simple, ºi nu s-ar putea gãsi o parte din ele care VÊ OH FDUDFWHUL]H]H 'HRVHELW GH importantã este repertorierea motivelor decorative, care ne permite sã descoperim strãvechi credinÞe ºi mituri. Apar, astfel, motive astrale: stelele, luna ºi soarele (simbol al primãverii, al dragostei de luminã ºi bucuriei GH YLDèÊ SUH]HQW GLQ $QWLFKLWDte ºi pânã În contemporaneitate În toate culturile lumii).

Din viaÞa de zi cu zi Extrem de frecvente sunt ºi ornamentele inspirate direct din YLDèD VRFLDOÊ D PXQFLL GH ]L FX ]L FkUOLJXO FLREDQXOXL VDSD grebla, vârtelniÞa, furca ºi multe DOWHOH UHSUH]HQWDWH SULQ IRUPH geometrice (linii, romburi, triunghiuri, puncte etc.) care erau mai uºor de reprodus. Motivele YHJHWDOH IUXQ]HOH çL DUERULL çL

ÂąRUDOH VXQW GH DVHPHQHD IRORsite foarte mult ĂŽn ornamentarea ouĂŁlor, trecând printr-un registru complex de plante reproduVH FX DMXWRUXO XQRU UHSUH]HQWĂŠUL °H VFKHPDWLFH °H FkW PDL DSURpiate de realitate. 0RWLYHOH ]RRPRUIH DGXF ĂŽn prim-plan vietĂŁĂži din realitatea imediatĂŁ: peÂştele, melcul, colĂžul porcului, oaia, cucul, porumbelul Âşi multe altele. 5HSUH]HQWĂŠULOH FHOH PDL UDU vQtâlnite sunt cele antropomorfe, ĂŽn care omul apare ĂŽn legĂŁturĂŁ FX RFXSDèLD VD FLREDQXO FX ÂąXLHUXO VDX VXUSULQV vQ LSRVWD]H precum dansul. ExistĂŁ mai multe moduri ĂŽn care ouĂŁle sunt decorate. ĂŽn primul rând sunt cele ĂŽncondeiate – vQ 7UDQVLOYDQLD ]RQD %UDQ vQ Muntenia (ViÂşina –DâmboviĂža, LereÂşti Âşi Corbi – ArgeÂş), Oltenia (Oboga – Vâlcea), Moldova (Suceava Âşi Vrancea, reali]DWH GH KXèXOL çL URPkQL $SRL sunt ouĂŁle pictate cu tuÂş sau vopsele de apĂŁ, cele cu decor ĂŽn relief (ceara nu este ĂŽndepĂŁrtatĂŁ – Vrancea) Âşi, mai nou, cele decorate cu mĂŁrgele (oul este ĂŽmbrĂŁcat Âşi, ĂŽn acelaÂşi timp, umplut cu cearĂŁ, dupĂŁ care se aplicĂŁ mĂŁrgicĂŁ lângĂŁ mĂŁrgicĂŁ, SkQĂŠ FvQG VH UHDOL]HD]ĂŠ GHFRUXO dorit). Q

Kitsch-ul CivilizaĂžia urbanĂŁ a alterat ĂŽn timp tradiĂžiile populare din lumea satului. ĂŽn primul rând, meÂşteÂşugul obĂžinerii culorilor din plante a dispĂŁrut total, culorile naturale fiind ĂŽnlocuite cu produse de fabricĂŁ. Dar, mai grav, este faptul cĂŁ se renunÞã la motivele decorative tradiĂžionale, acestea fiind

ĂŽnlocuite cu ornamente cel puĂžin bizare, aduse din lumea urbanĂŁ: iepuraÂşul pascal occidental, de facturĂŁ nouĂŁ, ba chiar teme din basme, precum „AlbĂŁ ca ZĂŁpada Âşi cei 7 pitici“, dar Âşi chipul Maicii Domnului Âşi al lui Iisus Hristos, care nu au o legĂŁturĂŁ directĂŁ cu obiceiurile Âşi credinĂžele populare.


aÂşa nu!

Atentat alarme

la securitate 2 VLQJXUĉ SUREOHPĉ DU Ă€ 6Ĉ 18 / ,03/,&$ÄĽ, Ă?1 352%/(0(/( /(*$7( '( Ă?175(ÄĽ,1(5($ %/2&8/8, 3( 62ÄĽ8/ '801($92$675Ĉ

9DOHULX QX DYHD PRWLY Vĉ SURWHVWH]H

9LROHWD DELD IXVHVH DOHDVĉ SUHßHGLQWD DVRFLDČLHL GH SURSULHWDUL GLQ EORF IXQFČLH FDUH vL YHQHD FD R PĉQXßĉ

Detalii despre...

sistemele de alarmĂŁ

Un ansamblu modern cuprinde elemente de receptare, de avertizare, precum ºi accesorii ce faciliteazã o funcÞionare autonomã. Este nevoie de un panou de control – aºa-zisa centralã – ºi de componentele pentru detectare cum sunt contactele magnetice, bariere-

84 l

Misiunea

CASA 3/07

le cu infraroÂşu Âşi detectorii de miÂşcare, vibraĂžii sau de geam spart. Pentru avertizare sunt folosite sirenele, transmisiile telefonice, semnalele luminoase Âşi altele. Suplimentar, pot fi incluse diferite tipuri de tastaturi, telecomenzi Âşi echipamente radio.

SĂŁ nu...

... achiziÞionaÞi un sistem de alarmã care nu este prevãzut cu acumulator pentru situaÞia În care se Întrerupe curentul electric! Aceastã baterie asigurã În continuare funcÞionarea, precum ºi salvarea datelor programate. De asemenea, nu montaÞi un sistem cu infraroºu decât

acolo unde, În mod normal, este exclusã posibilitatea de a fi detectatã vreo miºcare a unui animal de casã. Senzorii de miºcare, ce funcÞioneazã pe baza detectãrii radiaÞiei infraroºii, sunt sensibili la vietãÞi cu sângele cald, ceea ce poate declanºa avertizarea!


7UHEXLH Vĉ OXĉP PĉVXUL QHDSĉUDW SkQĉ QX VH vQWkPSOĉ YUHR nenorocire!

�QWU R GLPLQHDČĉ OD XßD FHORU GRL VRČL a venit o familie de ORFDWDUL GH OD SDUWHU.

$]L QRDSWH QH D IRVW IRUČDWĉ XßD GH OD LQWUDUHD vQ DSDUWDPHQW 1RL R Vĉ SOHFĉP FXUkQG vQ FRQFHGLX DßD Fĉ

&UHG Fĉ ßWLX FDUH HVWH FHD PDL SRWULYLWĉ VROXČLH

&8 6,*85$1ÄĽÄˆ 81 +2ÄĽ 1( 'Ĉ 7Ç5&2$/( ĂźWLH Fĉ DYHP R FROHFÄŚLH GH WDEORXUL VFXPSH

Hm, de când are YHFLQXO FkLQL" Violeta va trebui Vĉ LD PĉVXUL vQ VHQVXO ĉVWD

'H DFXP YRP ßWL FLQH LQWUĉ ßL FLQH LHVH vQ ÀHFDUH VHFXQGĉ

$ IRVW PRQWDWĉ OD LQWUDUH YHFKHD FDPHUĉ GH luat vederi.

Camera ta QX H EXQĉ de nimic!

+RČLL DX GLVWUXV R ßL DX furat toate tablourile din apartamentul vecinilor de OD SDUWHU &H RU Vĉ VSXQĉ FkQG V RU vQWRDUFH"

Detalii despre...

senzori

Cele mai multe sisteme de alarmã pentru locuinÞe sunt fãrã fir Între panoul de control ºi detectori (sisteme wireless). Transmiterea informaÞiilor Între acestea se realizeazã prin unde radio, ceea ce face ca montarea sã nu mai impunã cabluri prin locuinÞã. Cei mai

cunoscuĂži senzori sunt cei magnetici (compuÂşi dintr-un montaj electronic, fixat pe tocul uÂşii sau ferestrei, Âşi un magnet montat pe partea mobilĂŁ) Âşi cei de miÂşcare (ce detecteazĂŁ radiaĂžiile infraroÂşii). Pentru un apartament obiÂşnuit, mai utili sunt cei magnetici.

SĂŁ nu...

... montaĂži senzorul magnetic pe tocul unei uÂşi metalice (din fier) decât dacĂŁ ĂŽi adĂŁugaĂži un distanĂžier din lemn sau material plastic! Grosimea acestuia trebuie sĂŁ fie mai mare decât distanĂža dintre senzor Âşi magnet, care poate fi de câÞiva milimetri. ĂŽn cazul senzorului de

miÂşcare, fiĂži atenĂži la unghiul de acoperire, care, ĂŽn unele cazuri, mĂŁsoarĂŁ numai 60° pe verticalĂŁ, dar poate fi Âşi mai mare, de pânĂŁ la 180°. De asemenea, dacĂŁ montaĂži mai mulĂži senzori ĂŽn aceeaÂşi camerĂŁ, este indicat ca aceÂştia sĂŁ nu se „vadĂŁâ€? unul pe celĂŁlalt. Misiunea

CASA 3/07

l 85


9ĉ SXWHP RIHUL DFHVW VLVWHP SHUIRUPDQW FX VHQ]RUL PDJQHWLFL SHQWUX LQWUDUH VHQ]RUL SHQWUX JHDP VSDUW VLUHQH ZLUHOHVV GH LQWHULRU ßL H[WHULRU

6SHU Fĉ ßHIXO YRVWUX PL D GDW PDUIĉ GH FDOLWDWH Fĉ DVRFLDČLD D SOĉWLW R JURD]ĉ GH EDQL ÝL DßD PL D EĉJDW SH JkW FKHVWLD DLD SHQWUX JD]H FDUH QX PL WUHEXLH OD QLPLF

PRQWDMXO HVWH LQFOXV vQ SUHČ SUHFXP ßL DFHVW VHQ]RU SHQWUX JD] FX HPLČĉWRU RIHULW GH ÀUPD QRDVWUĉ JUDWXLW GDFĉ IDFHČL R FRPDQGĉ GH SHVWH GH HXUR

9DOHULX D VXSUDYHJKHDW DWHQW PRQWDUHD DSDUDWHORU vQ KROXO EORFXOXL ßL FDVD VFĉULORU

$FHDVWD D IRVW R EXQĉ RFD]LH GH D LQWUD vQWU XQ PDJD]LQ GH VLVWHPH GH VHFXULWDWH

alarme

7HOHFRPDQGD DVWD YD VWD WRW WLPSXO OD PLQH

/D XUPĉWRDUHD ßHGLQČĉ D DVRFLDČLHL GH EORF

9RL DYHD JULMĉ FD DODUPD Vĉ ÀH DUPDWĉ WRW WLPSXO

/DVĉ QH GRP¡OH FX DODUPD GXPLWDOH Fĉ ĂźWLP QRL FXP H FX VLJXUDQÄŚD FkQG HĂźWL SULQ ]RQĉ

1X PDL SRW Vĉ LHV QRDSWHD GLQ DSDUWDPHQW

&Ĉ 6( '(&/$1Ăť($=Ĉ

ALARMA

'XSĉ WUHL ]LOH $P GHVFKLV IHUHDVWUD ßL HX VXQW EROQDY GH LQLPĉ FkQG SRUQHßWH VLUHQD VLPW Fĉ QX PDL DP DHU

9D XUPD

Detalii despre...

barierele cu infraroÂşu ĂŽn general, acestea sunt utilizate ĂŽn spaĂžii deschise Âşi presupun montarea unor emiÞãtori Âşi a unor receptori de radiaĂžii infraroÂşii, pentru a detecta intruÂşii ĂŽntr-o anumitĂŁ zonĂŁ, delimitatĂŁ perimetral. ĂŽntâlnite mai mult pentru protecĂžia spaĂžiilor exterioare, a muzeelor sau a altor zone securizate, acestea sunt concepute uneori Âşi pentru deschiderile unei locuinĂže (ferestre, uÂşi obiÂşnuite sau de garaj, vitrine etc). Caracteristicile importante ale acestor sisteme sunt temperaturile la care funcĂžioneazĂŁ optim Âşi distanĂža ĂŽntre emiÞãtor Âşi receptor (care are limite minime Âşi maxime).

86 l

Misiunea

CASA 3/07

Sã nu... ... abuzaÞi de asemenea aparate la securizarea curÞii, pentru cã nu veÞi mai putea dormi noaptea! Vã veÞi scula de câte ori trece o pisicã sau chiar o pasãre, Întrerupând fascicolul de radiaÞie infraroºie (a fost aleasã o undã electromagneticã invizibilã, pentru a nu fi detectatã de virtualii infractori). Sistemul poate fi compus dintr-una sau mai multe perechi emiÞãtor-receptor, fiecare variantã cu neajunsurile ei: poate fi declanºatã prea uºor sau poate fi evitatã fãrã probleme. Dacã, totuºi, v-aÞi decis pentru barierele cu infraroºu, nu uitaÞi sã le curãÞaÞi periodic!


Surprize pentru colecþionari Nr. 1/2006

Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor O Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri O Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac O Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn O Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor O *UmGLQLOH GH LDUQm È DYDQWDMHOH unei locuinþe unifamiliale O

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2006! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate, OBÞII O REDUCERE de 30%!

Nr. 2/2006

Tendinþe în amenajarea bucãtãriei O /XFUmUL SHQWUX IDÚDGm È MXUQDO de ºantier O Structuri metalice ºi din beton armat, în balanþã O Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie O Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit O O baie scãldatã în luminã (cursuri practice) O

Nr. 3/2006

O O O O O O

Nr. 5/2006

O O O O O O

Despre dressinguri – aspect ºi utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider Alegerea metodei optime de încãlzire a casei Materialele geosintetice folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri, în funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate în plafoane, pereþi sau podea

O O O O

TALON

O

Renovarea bucãtãriei – cursuri practice Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor, un program cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1, Sector 5, Bucureºti. Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“

Nr. 4/2006

O O O O O O

Nr. 6/2006

O O O O O O

Nr. 8/2006

O

Variante moderne ale scãrilor interioare Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de mansardã Panourile compozite la ora DGHYmUXOXL È FRPSDUDÚLL Riscurile construirii unei case la malul mãrii Sistemele de ventilaþie, o necesitate pentru locuinþã

Piscinele, de la cele clasice la variantele ecologice Camera copiilor, aspect ºi funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dormitor, în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale

Nr. 7/2006

O O O O O O

Nr. 9/2006

O O O O O O

Canapelele – din ce în ce mai multe variante Proiectare ambientalã, pentru amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn Aerul condiþionat, pentru o viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amenajãrile cu gips-carton

Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã

Nr. 10/2006

O O O O O O

Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români Sistemele parazãpadã, elemente pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise, cu aer exotic Mini-construcþii de interior din lemn, sticlã ºi oþel

Da, vreau sã primesc ediþia: J 1/2006

J 2/2006

J 3/2006

J 4/2006

J 5/2006

J 6/2006

J 7/2006

J 8/2006

J 9/2006

J 10/2006

J toate zece: 45,5 RON


Biserica Sfântul G

pastila de culturĂŁ

La Kilometrul O, un lĂŁcaÂş de rugĂŁciune ne aminteÂşte de Constantin Brâncoveanu, voievodul – martir.

1

B

iserica Sf. Gheorghe Nou VH D¹Ê vQ PLMORFXO JUÊGLQLL GLQ %G , & %UÊWLDQX QU vQFDGUDWÊ GH VWUÊ]LOH /LSVFDQL %ÊQLHL çL &DYD°L 9HFKL /ÊFDçXO DUH KUDPXULOH 6I 0DUH 0XFHQLF *KHRUJKH çL 6I &XYLRDVH 3DUDVFKLYD 'HFODUDW PRQXPHQW LVWRULF HVWH R FWLWRULH vQ FDUH V D LPSOLFDW $QWRQLH 9RGÊ GLQ 3RSHçWL OXFUÊULOH °LQG °QDOL]DWH GH &RQVWDQWLQ %UkQFRYHDQX FDUH D UHHGLWDW DLFL SODQXO ELVHULFLL +XUH]L $ IRVW ULGLFDW vQ FHQWUXO %XFXUHçWLXOXL °LQG IRDUWH DSURDSH GH &XUWHD 'RPQHDVFÊ &HUFHWÊULOH DUKHRORJLFH GLQ DX UHOHYDW FÊ DFWXDOXO HGL°FLX D IRVW VXSUDSXV XQHL FRQVWUXFèLL DQWHULRDUH GDWDWH FD °LQG GLQ VHFROXO DO ;9 OHD $QWRQLH 9RGÊ GLQ 3RSHçWL O D DYXW GH LVSUDYQLF SH êHUEDQ &DQWDFX]LQR YLLWRUXO GRPQ FDUH OD WLPSXO UHVSHFWLY vQ DQLL D vQGHSOLQLW IXQFèLD GH PDUH VSÊWDU $ IRVW PRPHQWXO FkQG DQVDPEOXO D IRVW SURWHMDW FX XQ ]LG vPSUHMPXLWRU 'DU OXFUÊULOH YRU FXQRDçWH R °QDOL]DUH DELD VSUH VIkUçLWXO YHDFXOXL DO ;9,, OHD /D %UkQFRYHDQX D GHPRODW ELVHULFD QHWHUPLQDWÊ GLVSXQkQG ULGLFDUHD XQHL QRL FRQVWUXFèLL OXFUDUH vQFUHGLQèDWÊ VSUH UHDOL]DUH HFKLSHL FDUH DQWHULRU VH UHPDUFDVH SULQ HGL°FDUHD DQVDPEOXOXL PRQDKDO +XUH]L $ IRVW V°QèLWÊ FD ELVHULFÊ D PÊQÊVWLULL OD LXQLH °LQG DSUHFLDWÊ OD WLPSXO UHVSHFWLY FD FHD PDL IUXPRDVÊ ELVHULFÊ GLQ %XFXUHçWL ½Q MXUXO

2

88 l

Misiunea

CASA 3/07

4 3

HL DX IRVW ULGLFDWH FKLOLL XQ KDQ FDVH FX FDUDFWHU GH SURWRFRO JUDGXDO SHQWUX JÊ]GXLUHD LHUDUKLORU VWUÊLQL 2SHUD FRQVWUXFWLYÊ D FRQWLQXDW SkQÊ OD 2 VHULH GH HYHQLPHQWH DX FRQWULEXLW GLVWUXFWLY OD PHWDPRUIR]D D FHHD FH IXVHVH FRQFHSXW çL UHDOL]DW FX SULFHSHUHD XQRU PHçWHUL UHQXPLèL 0DQHD ¤ YÊWDIXO GH ]LGDUL SLHWUDUXO 9XFDçLQ &DUDJHD OHPQDUXO ,VWUDWH çL 3kUYX 0XWX

]XJUDYXO ¾GH VXEèLUHŒ FDUH SLFWD IUHVFH çL LFRDQH $WkW OD GDU PDL DOHV OD PDUWLH ELVHULFD D FÊ]XW SUDGÊ LQFHQGLLORU DWHQDQVHOH °LQG GLVWUXVH vQ DFHO SkUMRO GLQ VÊSWÊPkQD SDWLPLORU $ IRVW UHIÊFXWÊ DUKLWHFWXO ;DYLHU 9LOODFURVVH LQWURGXFkQG HOHPHQWH FDUH L¤DX DOWHUDW IRUPD LQLèLDOÊ ,QWHULRUXO D IRVW UHSLFWDW GH FÊWUH &RQVWDQWLQ /HFFD çL 0LçX 3RSS ½Q XUPD vQOÊWXUÊULL

Detalii de arhitecturĂŁ 1. Statuia lui Brâncoveanu, operĂŁ semnatĂŁ de Oscar Han 2. Nivelul solului de acum trei secole, la care se aflĂŁ biserica 3. Locul de unde a plecat, pe ultimul drum, Mihai Eminescu 4. DovadĂŁ a priceperii meÂşterilor pietrari din acea vreme 5. Catapeteasma unei biserici demolate: Bradu Staicu 6. MoaÂştele Sfântului Ierarh Nicolae, ĂŽn dreapta naosului 7. Mormântul voievodului – martir Constantin Brâncoveanu 8. DantelĂŁrie ĂŽn piatrĂŁ Âşi lemn, la intrarea ĂŽn bisericĂŁ

UXLQHORU YHFKLORU FRQVWUXFèLL SH DFHVW ORF D IRVW DPHQDMDWÊ R JUÊGLQÊ SXEOLFÊ FRQIRUP SODQXULORU DUKLWHFWXOXL SHLVDJLVW 8OULFK +RIPDQ (YHQLPHQWHOH GH GXSÊ 8QLUHD 3ULQFLSDWHORU DX vQVFULV SULQWUH DOWHOH FRQVWLWXLUHD *ÊU]LL 1DèLRQDOH FDUH DLFL çL D DYXW ORFXO GH SUHJÊWLUH ½Q VHFROXO DO ;; OHD VHLVPHOH L DX SURYRFDW QRL VWULFÊFLXQL GLVSÊUkQG WXUQXO FORSRWQLèÊ FX


l Gheorghe Nou 5

6

7

8

ceas. LucrĂŁrile de restaurare ĂŽntreprinse ĂŽn a doua jumĂŁtate a secolului al XX-lea au readus acest monument la forma primarĂŁ a epocii brâncoveneÂşti. ĂŽn 1950, pictorul Gheorghe Teodorescu-RomanaĂži a repictat biserica. O restaurare mai amplĂŁ a fost declanÂşatĂŁ dupĂŁ anul 1968, ĂŽn urma unei atente cercetĂŁri ĂŽntreprinse de colectivul coordonat de experimenta-

tul arhitect ÂŞtefan BalÂş. A fost necesarĂŁ intervenĂžia arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory, participantĂŁ la munca de cercetare Âşi coordonare a lucrĂŁrilor de restaurare. ReacĂžia sa a ĂŽnlĂŁturat intenĂžiile demolatoare ce planau asupra bisericii. DupĂŁ lucrĂŁrile de consolidare Âşi de refacere a turlelor, interiorul a fost ĂŽncredinĂžat spre repictare, ĂŽn 1998, echipei pictorului Grigore Popescu. O

analizã sumarã relevã cã biserica este o construcÞie cu plan triconic, având un pridvor deschis cu ºapte arcade În plin centru ºi câte trei laterale, precum ºi un parapet sculptat (traforat). Plafonul pridvorului este alcãtuit din douã calote semisferice. Trecerea spre naos este marcatã de trei arcade rezemate pe coloane, permiÞând pãtrunderea Într-un spaÞiu restrâns cu meni-

re de gropniÞã ĂŽn spaĂžiile laterale. 1DRVXO HVWH ÂąDQFDW GH DEVLGH çL este dominat de turla-pantocrator, puĂžin mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului are spre nord o micĂŁ niºã, servind ca proscomidie, iar spre sud o alta, puĂžin mai mare, servind drept diaconicon. Din patrimoniul bisericii face parte o tâmplĂŁ din lemn, creaĂžie a epocii brâncoveneÂşti, SLHVĂŠ DÂąDWĂŠ vQ SUH]HQW vQ FXVtodia Muzeului NaĂžional de ArtĂŁ, ĂŽn incinta bisericii Sf. *KHRUJKH 1RX °LQG DGXVĂŠ DOWD de la biserica Bradu Staicu, din BucureÂşti, (demolatĂŁ ĂŽn octombrie 1987). Exteriorul relevĂŁ cele douĂŁ registre separate de un brâu proeminent, frumos ornamentat. Registrul inferior are panouri dreptunghiulare ce ĂŽncadreazĂŁ ferestrele cu rame din piatrĂŁ sculptatĂŁ. Registrul superior are panouri ce le continuĂŁ pe cele GH MRV vQVĂŠ °QDOL]DWH FX DUFDde oarbe. EleganĂža turlelor este conferitĂŁ de ferestrele ĂŽnguste, ĂŽncadrate de arcade ĂŽn retragere. ĂŽn interior, este mormântul lui Constantin Brâncoveanu, ucis de otomani pe 15 august 1714 la Edicule-Istanbul de unde, ĂŽn 1720, Doamna Maria a adus ĂŽn tainĂŁ osemintele soĂžului pentru a le depune ĂŽn ctitoria sa. Au existat oameni care au avut grijĂŁ sĂŁ recupereze capul martirului domn depunându-l la loc de tainĂŁ, tigva rĂŁposatului revenind ĂŽn România, pentru a se alĂŁtura celorlaltor oseminte ale defunctului, ĂŽn deceniul al patrulea al secolului trecut. Pe candela de argint comandatĂŁ de Doamna Maria, s-a descoperit inscripĂžia: „AceastĂŁ candelĂŁ ce s-au dat la Sfeti Gheorghe cel Nou, lumineazĂŁ unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constandin Brâncoveanul Basarab voievod Âşi iaste fĂŁcutĂŁ de doamna mĂŁriei sale Maria, care Âşi domnia sa nĂŁdĂŁjduieÂşte cu domnul iarĂŁÂşi aice sĂŁ i se odihneascĂŁ oasele, iulie 12 zile 7228 (1720). Q Misiunea

CASA 3/07

l 89


perspective

note de cĂŁlĂŁtorie

Podul din zona centralĂŁ, ce face legĂŁtura ĂŽntre pieĂžele Gran Madre Âşi Vittorio Veneto.

Torino, grĂŁdina urbanĂŁ C

hiar dacĂŁ Torino este un oraÂş preponderent industrial, panorama Alpilor Âşi nenumĂŁratele FOĂŠGLUL FX VHPQL°FDèLH LVWRULFĂŠ ce ĂŽmpânzesc centrul vechi ĂŽl transformĂŁ ĂŽntr-un fel de grĂŁdinĂŁ XUEDQĂŠ 2UDçXO EHQH°FLD]ĂŠ GH R ORFDèLH SULYLOHJLDWĂŠ °LQG „gĂŁzduit“ ĂŽn interiorul arcului montan impresionant de la QRUG 'LQ PXQèL GH VXV SOHDFĂŠ cu putere râul Pad ce niveleazĂŁ aici un teren numai bun penWUX D ° ORFXLW IRUPkQG XQ piemont - denumire ce ĂŽÂşi are originea chiar ĂŽn aceste locuri. De cealaltĂŁ parte a Padului, se vQDOèÊ FROLQHOH WRULQH]H SH FDUH s-a dezvoltat cartierul exclusivist al oraÂşului. AÂşa cum este construit Âşi dupĂŁ cum se dezvoltĂŁ ĂŽn prezent, Torino parcĂŁ vrea sĂŁ demonstreze care sunt principiile HVHQèLDOH FH WUHEXLH VĂŠ DVLJXUH

90 l

Misiunea

CASA 3/07

confortul general al locuitoriORU UHVSHFWLY PXOèXPLUHD SURSULHWDULORU GH ORFXLQèH 'LIHUHQèHOH IDèÊ GH XQ RUDç URmânesc sunt uÂşor de remarcat. Atrage, pentru ĂŽnceput, centrul vechi, unde totul este la superlativ. Palatele sunt masive, SLHèHOH PDL ODUJL VWDWXLOH PDL ĂŽnalte, clĂŁdirile mai clar modelate, ĂŽncât strĂŁzile formeazĂŁ un fel de labirint printre zidurile de piatrĂŁ masivĂŁ. Pentru pietoni, dar Âşi pentru bineOH FRPHUèXOXL V D LQYHQWDW XQ sistem de trotuare acoperite, oarecum detaÂşate din parterul FOĂŠGLULORU çL GHVSĂŠUèLWH GH VWUDGĂŠ prin coloane. ĂŽn felul acesta, trotuarul devine ĂŽn acelaÂşi timp promenadĂŁ, intrare ĂŽn magazin, ORF GH DPSODVDW D°çH çL R RFDzie bunĂŁ pentru municipalitate de a expune lucrĂŁri de artĂŁ decorativĂŁ. ClĂŁdirile vechi, is-

PiaĂža Carlo Emanuele II (ca Âşi celelalte pieĂže ale oraÂşului) adunĂŁ ĂŽn jurul ei multe clĂŁdiri impunĂŁtoare, simboluri ale prosperitĂŁĂžii comunitĂŁĂžii din ultimele secole.

torice, acum transformate ĂŽn PX]HH EHQH°FLD]ĂŠ vQWRWGHDXQD de o deschidere largĂŁ, acestea ÂąDQFkQG SLHèHOH SXEOLFH ĂŽn afara obiectivelor turistice, multitudinea de clĂŁdiri din centrul vechi sunt deosebit de sugestive pentru arhitectura barocĂŁ. Dimensiunile sunt greu SHUFHSWLELOH GHRDUHFH VSDèLXO este restrâns. Tot ce se aratĂŁ pri-

virii trecãtorilor sunt frontispiciile bine garnisite cu balconaºe, REORDQH çL GHFRUDèLXQL PXUDOH WRW SH IDèDGH VH DJDèÊ vQ FHOH mai nebãnuite locuri (chiar ºi pe acoperiºuri), o varietate bogatã de plante ornamentale. Cele PDL PXOWH LPRELOH EHQH°FLD]Ê GH FXUèL LQWHULRDUH Piatra este materialul de FRQVWUXFèLH GRPLQDQW vQFkW VH


ĂŁ

Aflat ĂŽn egalĂŁ mĂŁsurĂŁ aproape de Alpi Âşi de MediteranĂŁ, Torino a ĂŽmprumutat diverse influenĂže ĂŽn arhitecturĂŁ.

Nu blocurile, ci vilele ĂŽnĂŁlĂžate la 2-3 nivele par a fi soluĂžia preferatĂŁ a torinezilor dornici de confort.

WH SÊUHD XQHRUL RERVLWRU SUHD RUGRQDW FX VWUÊ]L vQJXVWH OLSVLWH GH YHUGHDèÊ 7RWXçL vQ ]LOHOH VHQLQH IÊUÊ VPRJ VH GLVWLQJ vQ GHSÊUWDUH IUkQWXUL GLQ FXOPLOH $OSLORU $WXQFL GHYLQH LQWHUHVDQWÊ SR]LèLRQDUHD FROLQHORU WRULQH]H GH SH FDUH SDQRUDPD PXQèLORU VH GHVFKLGH vQ WRWDOLWDWH /D WRDWH DFHVWHD V DX JkQGLW çL FHL FDUH DX vPSkQ]LW

V

pare cã munÞii s-au mutat aici, pentru a asigura stabilitatea HGL°FLLORU 3ULQ çOHIXLUH SLDWUD HVWH WUDQVIRUPDWÊ GLQ PDWHULDO EUXW GH FRQVWUXFèLH ¤ IRORVLW çL OD ULGLFDUHD ]LGXULORU VDX OD SDYDMH ¤ vQ PDWHULDO RUQDPHQWDO FH vPEUDFÊ SHUHèLL VDX FRORDQHOH çL GHFRUHD]Ê SDYLPHQWHOH GLQ IDèD PDJD]LQHORU OX[RDVH &HQWUXO YHFKL SRD-


perspective

note de cĂŁlĂŁtorie aceste coline cu reÂşedinĂže private. Aceste locuri au devenit, ĂŽn prezent, un fel de parcuri, ĂŽn mijlocul cĂŁrora sunt poziĂžionate vilele. ÂŞi-au fĂŁcut loc tipuri aparte de locuinĂže, cu caracter montan-urban. Aproape de oraÂş, cu o reĂžea densĂŁ de strĂŁzi, uneori cu vecini apropiaĂži dar VX°FLHQW GH L]RODWH vPSkQ]LWH de verdeaÞã, vilele torinezilor vQVWĂŠULèL EHQH°FLD]ĂŠ GH DYDQWDjele confortului urban, dar ĂŽÂşi conservĂŁ aspectul montan, ĂŽn stilul caselor de vacanÞã. Pe locurile cu vederea cea mai bunĂŁ spre Alpi, densitatea FDVHORU FUHçWH vQ DçD IHO vQFkW strĂŁzile devin din nou ĂŽnguste, ca ĂŽn oraÂşul vechi, fĂŁrĂŁ trotuare, demarcate direct de zidurile caselor. Toate reÂşedinĂžele sunt ĂŽnconjurate de ziduri de piatrĂŁ, ĂŽn asociere cu garduri vii. AceastĂŁ tipologie a amenajĂŁrii habitatuOXL VH vQWkOQHçWH QX SH XQ VLQgur deal, ci pe toate colinele ce ĂŽnsoĂžesc Padul. ĂŽn oraÂş, imediat ce arterele de circulaĂžie capĂŁtĂŁ o oarecare libertate, este semn cĂŁ s-a ieÂşit din centrul vechi. ĂŽn jurul acestuia se extind cartierele aerisite, de locuinĂže scumpe. ClĂŁdirile ajung rareori la zece etaje Âşi conservĂŁ multe din elementele decorative ce se regĂŁsesc ĂŽn pieĂžele centrale. Stilul se adapteazĂŁ, ĂŽÂşi dezvoltĂŁ latura urbanĂŁ, dar asemĂŁnarea cu monotonele blocuri de locuinĂže, ce ne sunt familiare, ĂŽncĂŁ nu poaWH ° IĂŠFXWĂŠ Cultul pentru pĂŁstrarea unei unitĂŁĂži, a unei armonii ĂŽn dezvoltarea oraÂşului Âşi, implicit, a clĂŁdirilor sale, a fĂŁcut ca acesWHD VĂŠ °H SĂŠVWUDWH QHDOWHUDWH GH prezenĂža reclamelor stridente, de la parter sau de la partea superioarĂŁ. Chiar Âşi magazinele, restaurantele sau celelalte spaĂžii publice (comerciale) de la parter, sunt greu de observat de ochiul grĂŁbit al unui trecĂŁtor nefamiliarizat cu acest tip de amenajĂŁri.

92 l

Misiunea

CASA 3/07

Nimic nu se construieºte În contradicÞie cu specificul – deseori istoric – al locului, nici chiar În zonele Îndepãrtate ale oraºului.

ĂŽn Torino, pare cĂŁ nimic nu are nevoie de reparaĂžii. Tot ce se construieÂşte nou ĂŽn materie de locuinĂže se face pe spaĂžii virane. Blocurile noi care apar vin sĂŁ compenseze spaĂžiile goale din oraÂş, sau sĂŁ le continue la periferie. Regimul de ĂŽnĂŁlĂžime este strict respectat, vQFkW QLFLXQ EORF QX èkçQHçWH vQ VXV V°GĂŠWRU OD DGUHVD FHlorlalte. Cartierele noi de blocuri reprezintĂŁ o ultimĂŁ treaptĂŁ ce face trecerea dintre zona clasicĂŁ, centralĂŁ a oraÂşului, Âşi cea modernĂŁ, comercialĂŁ, de la periferie. DacĂŁ nu se pĂŁstreazĂŁ aproape nimic din stilul arhitectonic ce duce renumele zonei istorice, atunci mĂŁcar culorile, sau dispoziĂžia clĂŁdirilor printre

pãrculeÞe ºi spaÞii verzi creeazã VHQ]DèLD GH XQLWDWH FDUH vQFkQWÊ ºi aduce Întreg oraºul la nivelul unui organism, bine antrenat În materie de construcÞii. Arterele de circulaÞie sunt largi ºi În DçD IHO FRQVWUXLWH vQFkW XçXUHD]Ê IRDUWH PXOW WUD°FXO DX R EDQGÊ centralã, doar pentru circulaÞie, separatã prin douã cordoane de arbori (de obicei platani) de cele douã benzi laterale pe care sunt permise ºi parcãrile. Un alt element de sistematizare coerentã a spaÞiului urban Îl reprezintã canalizãrile subterane, amenajate sub forma galeULLORU FDUH SRW ° DFFHVDWH SHQtru intervenÞii prin intermediul XQRU JXUL IÊUÊ D ° QHFHVDUÊ H[FDYDUHD SÊPkQWXOXL

%LQHvQèHOHV FÊ SULQWUH DWkWHD calitãÞi, este loc ºi de puncte slabe. Poluarea, uneori excesivã, este printre cele mai mari din nordul Italiei. Ca reacÞie la aceastã stare de lucruri, se pune foarte mult accent pe amenajaUHD VSDèLLORU YHU]L 3OHFkQG GLQ centru, de la Grãdinile RegaOH WUHFkQG SULQ WRDWH SDUFXULle oraºului, pe malurile Padului çL DSRL SH OkQJÊ °HFDUH FRSDF de pe marginea strãzilor, se constatã o atenÞie distribuitã la nivel individual asupra calitãÞii mediului. Se observã tot mai clar cum preocupãrile vechi, de D FRQVWUXL FkW PDL PDUH çL PDL frumos, sunt Înlocuite cu grijã pentru asigurarea unui mediu sãnãtos de viaÞã. Q



arhitecturรฃ romรขneascรฃ veche

Bufetul de la ยชosea I

PHGLDW FH D IRVW ยฐQDOL]DWรฉ รชRVHDXD .LVHOHII D GHYHQLW XQ ORF GH SURPHQDGรฉ SHQWUX OXPHD EXQรฉ D %XFXUHรงWLXOXL 6FULLWRUXO IUDQFH] 8O\VVH GH 0DUVLOODF VWDELOLW vQ %XFXUHรงWL SH OD MXPรฉWDWHD VHFROXOXL DO ;,; OHD VSXQHD OD YUHPHD DFHHD Fรฉ ยตRULFH SHUVRDQรฉ FDUH VH UHVSHFWรฉ WUHEXLH Vรฉ YLQรฉ DLFL FHO SXรจLQ R GDWรฉ SH ]L GH OD RUD GRXรฉ OD RUD SDWUX vQ WLPSXO LHUQLL รงL GH OD รงDSWH OD ]HFH vQ WLPSXO YHULLยฆ $QL OD UkQG vQ DFHVWH ORFXUL รงL DX SHWUHFXW EXFXUHรงWHQLL RUHOH GH UHOD[DUH

Promenadรฃ รฎn muzicรฃ de fanfarรฃ 'XPLQLFD vQ ]LOHOH GH VรฉUEรฉWRDUH QX GRDU DULVWRFUDรจLD YHQHD OD รชRVHD FL SDUFรฉ vQWUHJ

94 l

Misiunea

CASA 3/07

RUDรงXO 0LL GH WUรฉVXUL VH DGXQDX DLFL DVWIHO vQFkW FLUFXODรจLD GHYHQHD DSURDSH LPSRVLELOรฉ LDU MDQGDUPLL FรฉODUH DELD UHXรงHDX Vรฉ UHVWDELOHDVFรฉ RUGLQHD )HPHLOH vรงL HWDODX ERJรฉรจLD GH ELMXWHULL YHรงPLQWHOH OX[RDVH GDQWHOHOH รงL VWRIHOH VFXPSH 0X]LFD PLOLWDUรฉ HUD QHOLSVLWรฉ GLQ GHFRU LDU SOLPEรฉULOH vQ DHU OLEHU HUDX GHOLFLXO FHORU FDUH VH PXOรจXPHDX Vรฉ ยฐH Yรฉ]XรจL %XFXUHรงWHQLL รงL LQYLWDรจLL ORU VH SXWHDX RVSรฉWD OD %XIHWXO GH OD รชRVHD VLWXDW vQ URQGXO ,, SH FROรจXO IRUPDW FX VWUDGD ,RQ 0LQFX ,PRELOXO D IRVW FRQVWUXLW vQWUH DQLL รงL OD LQLรจLDWLYD OXL 3HWUH 3 &DUS LPSRUWDQW RP SROLWLF FRQVHUYDWRU SH DWXQFL PLQLVWUX DO OXFUรฉULORU SXEOLFH 3ODQXULOH DX IRVW vQ-

WRFPLWH vQ GH FรฉWUH IDLPRVXO DUKLWHFW ,RQ 0LQFX SHQWUX SDUWLFLSDUHD 5RPkQLHL OD ([SR]LรจLD ,QWHUQDรจLRQDOรฉ GH OD 3DULV 'HVWLQDW D ยฐ UHVWDXUDQW IXQFรจLH SH FDUH R SรฉVWUHD]รฉ รงL DVWรฉ]L ยต%XIHWXO GH OD รชRVHDยฆ UHXQHรงWH vQ FRPSR]LรจLD VD HOHPHQWHOH DUKLWHFWRQLFH vQ VWLO QHRURPkQHVF FDUDFWHULVWLFH ORFXLQรจHORU ERLHUHรงWL GLQ 0XQWHQLD

Din tradiรพia caselor romรขneยบti ,RQ 0LQFX vQWHPHLHWRU DO รงFROLL QDรจLRQDOH GH DUKLWHFWXUรฉ D YDORULยฐFDW vQ VSLULW PRGHUQ HOHPHQWH GH FRQVWUXFรจLH รงL GHFRUDรจLH DOH DUKLWHFWXULL IHXGDOH รงL SRSXODUH URPkQHรงWL IRLรงRDUH VWkOSL GH OHPQ DUFDGH FDSLWHOXUL


casa doina Crama, decoratã cu elemente rustice ºi vânãtoreºti, aduce stilului un plus de specific local.

Piesele vechi de mobilier, tablourile de epocĂŁ sau care evocĂŁ vremurile apuse creeazĂŁ o atmosferĂŁ intimĂŁ, fĂŁrĂŁ a copleÂşi privitorul.

DecoraĂžiunile interioare ĂŽncearcĂŁ sĂŁ creeze un echilibru ĂŽntre aspectul exterior al casei, cu valoare de patrimoniu, Âşi destinaĂžia ei.

folosind materiale tradiĂžionale (lemnul, ceramica smĂŁlĂžuitĂŁ, piatra). Modul ĂŽn care arhitectul a conceput planurile este similar Casei Lahovary, o altĂŁ operĂŁ de referinÞã a acestuia. „Bufetul“ propune douĂŁ volume diferite (cel de nord – ridicat pe subsol, parter Âşi un etaj, Âşi cel de sud dezvoltat doar pe parter), legate printr-o scarĂŁ protejatĂŁ de o prelungire a acoperiÂşului paralel cu rampa scĂŁrii. Arcele ĂŽn formĂŁ de acoladĂŁ sunt o variantĂŁ mai elaboratĂŁ a celor folosite ĂŽn cazul Lahovary, ca Âşi partea superioarĂŁ a faĂžadelor decorate cu o frizĂŁ din ceramicĂŁ smĂŁlĂžuitĂŁ, coloratĂŁ Âşi punctatĂŁ de inscripĂžii Âşi bumbi. Inspirat de arhitectura autohtonĂŁ, Ion Mincu a utili-

zat drept tehnici de realizare zidĂŁrii portante, planÂşee Âşi ÂşarpantĂŁ din lemn, precum Âşi stâlpi din lemn la pridvor. De asemenea, gĂŁsim o bunĂŁ proporĂžie ĂŽntre volumele clĂŁdirii – ĂŽntre gol Âşi plin – iar suprastructurile decoratiYH ERJDWH VXQW ELQH SXVH vQ HYLGHQèÊ IĂŠUĂŠ D ° ĂŽncĂŁrcate ĂŽn mod excesiv.

BalanÞa dintre vechi ºi nou Pentru cã aici veneau oameni cu oarecare educaÞie enologicã, pe frontispiciul clãdirii au fost menÞionate În zidãrie numele unor vestite podgorii româneºti: Cotnari, Drãgãºani, Faraoane, Nicoreºti, Odobeºti, Panciu ºi Vârteºcoiu. Astfel, domnii ºtiau cã pot co-

manda, pe lângĂŁ tradiĂžionalele mâncĂŁruri româneÂşti, Âşi o sticlĂŁ de vin bun. Erau nelipsiĂži din meniu borÂşul cu mĂŁmĂŁliguÞã, tocĂŁniĂža, micii, cârnaĂžii sau pastrama. „Bufetul de la ÂŞosea“ a devenit, ĂŽntre timp, Restaurantul „Doina“, pĂŁstrându-Âşi statutul de restaurant exclusivist, dar Âşi farmecul vremurilor de ĂŽnceput. Pentru pasionaĂžii de arhitecturĂŁ neoromâneascĂŁ, detaliile conceSXWH GH ,RQ 0LQFX SRW ° DGPLUDWH GRDU SH H[WHULRU LQWHULRDUHOH °LQG UHDPHQDMDWH vQ cursul lucrĂŁrilor de restaurare din ultimii ani. Câteva elemente de mobilier din diferite epoci reuÂşesc, totuÂşi, sĂŁ transmitĂŁ mesajul cosmopolit al perioadei interbelice. Q Misiunea

CASA 3/07

l 95


shopping DOUBLE Brand ASA Orion Design Boluri din ceramicã finã, lucrate manual,

23 EURO + TVA

NORI SORBA Brand ASA Orion Design Set chinezesc din ceramicã, pentru o persoanã 32 EURO + TVA.

MILLEU Brand ASA Orion Design Set de 2 farfurii din ceramicã, diferite dimensiuni 46 EURO + TVA

Indiferent ce eveniment sãrbãtoriþi, nimic nu poate impresiona mai mult invitaþii decât o masã pregãtitã ca la carte.

LILAC Mobexpert Set veselã pentru 6 persoane, compus din 30 de piese din porþelan rezistent la microunde, la maºina de spãlat vase ºi care nu se zgârie

VOGUE Mobexpert Set veselã, pentru 6 persoane, compus din 30 de piese realizate din acelaºi tip de porþelan rezistent 534 RON

712 RON

CURITIBA Mobexpert Set veselã pentru 6 persoane, compus din 70 de piese, din porþelan cu proprietãþi superioare 1.545 RON

96 l

Misiunea

CASA 3/07

Invitaþie la

GRACE Mobexpert Set veselã, pentru 6 persoane, compus din 30 de piese, din porþelan 891 RON


Set pentru ceai Exotique Porþelan Celadon de culoare albastrã, în cutie roºie de mãtase naturalã.

Vazã Exotique Porþelan Celadon de culoare albastrã, cu un model special realizat în relief.

90 RON

320 RON

Set pentru ceai Exotique Ceainic, canã, farfurie ºi linguriþã – porþelan Celadon de culoare verde. 120 RON

e la masã! CAVIAR Philippe Deshoulieres

Vazã ºi bol Exotique Porþelan Celadon de culoare verde, dimensiuni diferite, cu model pictat. 250 RON

SONGES XVIII Philippe Deshoulieres

Living

Set pentru servit masa din porþelan de Limoges, ce poate fi adaptat în funcþie de numãrul de persoane ºi piesele de centru necesare

Living

Set pentru servit masa din porþelan de Limoges

Preþ aproximativ: de la 370 EURO

Preþ aproximativ: de la 210 EURO

KIMONO Philippe Deshoulieres Living

Set pentru servit masa din porþelan de Limoges Preþ aproximativ: de la 115 EURO

EXCELLENCE Philippe Deshoulieres Living

Set pentru servit masa din porþelan de Limoges Preþ aproximativ: de la 245 EURO

Misiunea

CASA 3/07

l 97


Misiunea

CASA

Nr. 4/2007 apare pe 5 mai

Din sumar:

Bricolaj

V

Confecþionaþi un dulãpior pentru hol ºi daþi-i culoarea potrivitã ambientului.

ACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Camera copilului

V

Amenajaþi o încãpere în culori vesele, ce conferã vitalitate.

Bucãtãria

V

Renovaþi-vã bucãtãria într-o manierã potrivitã unui mobilier alb, de o calitate deosebitã.




Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.