Revista Misiunea Casa nr. 7 - septembrie 2007

Page 1

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

septembrie 2007

6LEI50 65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

anul III, nr. 7

Misiunea

Secretãurlilor amene acaj litate d

CASA

www.misiuneacasa.ro

Un birou personalizat

Culori originale pentru orele petrecute în plinã activitate Pag. 72

O garsonierã ineditã Compartimentare specialã în spaþiul de sub acoperiº Pag. 38

S C O N Csc ulUe R el ec tri ce

cu pr em ii în

LA PAGINA 70

Noi idei

de amenajãri

Q Decoruri mediteraneene Q Mansarde scãldate în luminã Q Placãri ceramice de top Q Bãi uºor de întreþinut

AL a I C are r E ur lo S P sig inþeina 62 A ocu pag l

La




Misiunea

CASA RevistĂŁ editatĂŁ lunar de LEON CONSULTING ĂŽn colaborare cu

FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART PREÂŞEDINTE

Ioana Ceccarelli

DIRECTOR GENERAL

Monica Popescu

REDACTOR-ÂŞEF

Lucian Nicolescu

REDACTORI

Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz Oana Voinea

COLABORATORI

Iulia Boian Ana Tomescu Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

PREPRESS

DragoÂş Manole

FOTOGRAF

Mihaela Matei

CONSULTANĂžI DE SPECIALITATE PUBLICITATE ABONAMENTE DIRECTOR DIFUZARE

ing. Florin Boian arh. Maria BuicĂŁ dr. ing. Alexandrina AmĂŁriuĂžei Dan Tomescu Bogdan StĂŁnescu Adrian Neagu Mihnea GhedrĂŁuĂžeanu

DIRECTOR PRODUCĂžIE

Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC

Livia BĂŁrĂŁgan

TIPAR

Infopress S.A.

ISSN

PublicaÞie auditatã În perioada iulie – decembrie 2006

841-2432

Revista MISIUNEA CASA beneficiazĂŁ de rezultate de audienÞã conform Studiului NaĂžional de AudienÞã mĂŁsurate ĂŽn perioada aprilie – iulie 2006

Adresa redacÞiei: ªoseaua Panduri nr.25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti Telefon: 021/411.00.29 Fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro Š Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaÞie este permisã doar cu acordul editorului.

Editorial Integrarea În România a noilor cartiere

V

eĂži putea citi ĂŽn paginile acestei ediĂžii despre cele mai potrivite soluĂžii pentru a transforma o casĂŁ de vacanÞã – Âşi chiar una pentru utilizare permanentĂŁ – ĂŽntr-o locuinÞã confortabilĂŁ, chiar dacĂŁ nu beneficiaĂži de sistemele comunitare Lucian Nicolescu – redactor Âşef de apĂŁ curentĂŁ, canalizare Âşi gaze. Sunt soluĂžii de conjuncturĂŁ, pe care mulĂži dintre noi le evitĂŁm din comoditate sau lipsĂŁ de timp. TotuÂşi, ele au devenit indispensabile ĂŽn cartiere dezvoltate cu rapiditate ĂŽn jurul marilor oraÂşe, care suferĂŁ de o acutĂŁ lipsĂŁ a utilitĂŁĂžilor, ca sĂŁ nu mai vorbim de drumuri asfaltate sau betonate. TrecĂŁtorii privesc cu admiraĂžie (sau invidie?) faĂžadele caselor, amploarea construcĂžiilor sau pitorescul locului, fĂŁrĂŁ a Âşti cu ce se confruntĂŁ locatarii acestor zone, sumele la care se ridicĂŁ ĂŽntreĂžinerea, ĂŽn condiĂžiile ĂŽn care nu s-au bucurat de niciun dram de atenĂžie din partea autoritĂŁĂžilor. Sau, mĂŁ rog, li se ĂŽntâmplĂŁ sĂŁ fie bĂŁgaĂži ĂŽn seamĂŁ ĂŽn campaniile electorale, când potenĂžialii edili fac proiecte peste proiecte. AleÂşii se justificĂŁ simplu: un kilometru de drum modernizat poate costa mai bine de un milion de euro Âşi primĂŁriile nu au bani suficienĂži. Statul acordĂŁ prioritate cartierelor pe care le-a dezvoltat din iniĂžiativĂŁ proprie, gen ANL, Âşi numai pentru un proiect ca faimosul „Henri CoandĂŁâ€œ din BucureÂşti infrastructura VH ULGLFm OD FLIUH GH RUGLQXO PLOLRDQHORU GH HXUR VDX Ăˆ YRP YHGHD OD VIkUĂ™LW 'LQ FkQG vQ FkQG mai apar informaĂžii optimiste: totul se va rezolva, Uniunea EuropeanĂŁ va aloca 9 miliarde de euro pentru alimentare cu apĂŁ, canalizare Âşi epurare, iar România va respecta, ĂŽn sfârÂşit, standardele comunitare de confort Âşi siguranÞã ĂŽn exploatare. Suficient pentru situaĂžia actualĂŁ, dar oare Âşi pentru cea de peste 3 ani? Mai mult, primĂŁriile sunt capabile sĂŁ evalueze prioritĂŁĂžile Âşi sĂŁ ĂŽntocmeascĂŁ proiecte viabile? Lucrurile au fost mult mai simple ĂŽn cartierele dezvoltate ĂŽn sistem privat. Investitorul a contractat lucrarea pentru tot ansamblul rezidenĂžial, Âşi-a recuperat banii prin vânzarea caselor, iar noii locatari sunt coproprietari ai utilitĂŁĂžilor Âşi nu mai stau la cheremul fondurilor publice. Din pĂŁcate, aceastĂŁ soluĂžie nu poate fi aplicatĂŁ Âşi ĂŽn cazul prezentat anterior. Se tot vorbeÂşte de parteneriatul public-privat, eficient ĂŽn alte Þãri. La noi, suspiciunile sunt prea mari, mai ales din cauza implicĂŁrii politicului. Uneori, firmele care au câºtigat licitaĂžiile n-au bani nici de scule Âşi, siguri pe situaĂžia lor privilegiatĂŁ, ĂŽncearcĂŁ sĂŁ-Âşi susĂžinĂŁ investiĂžiile cu banii viitorilor clienĂži, nevoiĂži sĂŁ le accepte condiĂžiile. SituaĂžia ni se pare discriminatorie, atâta vreme cât toĂži cetĂŁĂženii sunt impozitaĂži, iar unii trebuie sĂŁ plĂŁteascĂŁ din greu ceea ce alĂžii primesc din oficiu.



Fantezii cu gresie Iatã care sunt cele mai noi ºi originale tendinþe în designul acoperirilor ceramice. Paginile 18–22

Sumar Romantism de la malul mãrii Influenþe mediteraneene în designul contemporan, potrivite unei case ai cãrei locatari vor sã se simtã mereu în vacanþã

8

Fantezii cu gresie Efecte speciale obþinute cu ajutorul unui material aparent banal: ceramica smãlþuitã ºi decoratã

18

Lumina vine de sus

O baie uºor de curãþat

Ferestre de mansardã care sã aducã un plus estetic locuinþei atât în interior, cât ºi arhitecturii exterioare

Pentru a avea o baie bine întreþinutã, urmaþi sfaturile noastre în ceea ce priveºte alegerea obiectelor sanitare ºi metodele de îndepãrtare a murdãriei.

24

Confortul luminii naturale Montarea ferestrelor de mansardã în cadrul unui acoperiº din þiglã de beton – etape ºi sfaturi practice

Paginile 64–66

30

O garsonierã ineditã Amenajare realizatã de meseriaºii noºtri într-o mansardã: compartimentarea ºi finisare spaþiului

38

Pionierat în extravilan Metode de a suplini lipsa utilitãþilor: apã curentã, energie electricã, gaze naturale, canalizare

Paginile 62–63 Asigurarea locuinþelor Subiectul, tratat aici atât din punct de vedere legislativ, cât ºi geotehnic, este intens dezbãtul pe plan mondial în momentul de faþã, când natura a devenit imprevizibilã.

50

Nocivitatea câmpului electromagnetic Mãsuri de precauþie pentru cei care trãiesc sau îºi desfãºoarã activitatea sub acþiunea undelor electromagnetice

56

Asigurarea locuinþelor Dezbateri legislative pe o temã de interes public: cum pot fi compensate pagubele cauzate de fenomene naturale?

62

O baie uºor de curãþat Cum poate deveni întreþinerea bãii o activitate plãcutã prin succesul rezultatelor obþinute

64

Lupta cu spaþiul ºi rigorile estetice

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

§

Confortul luminii naturale Vã prezentãm, pas cu pas, etapele cele mai importante ale montãrii unui sistem clasic de ferestre pentru mansardã.

Paginile 30–36

Asamblarea unui vas de toaletã a cãrui instalaþie este mascatã sub o micã construcþie din gips-carton

O garsonierã ineditã

68

Un spaþiu aparent inutil de sub acoperiº a fost amenajat într-un stil tineresc, fãrã prejudecãþi estetice.

Paginile 38–47


Paginile 80–81 Shopping Aflaþi care mai sunt preþurile de referinþã ale câtorva dintre aparatele electrocasnice furnizate de companii importante din domeniu.

Îndemânarea cere unelte, uneltele se cer câºtigate Noi premii pentru cititorii fideli care vor parcurge cu atenþie articolul de bricolaj ºi vor rãspunde unei întrebãri

70

Un birou personalizat O nouã amenajare conceputã sã transforme munca de birou într-o activitate plãcutã

72

Dotãrile moderne ale casei Preþuri care reflectã calitatea diferitelor aparate electrocasnice: hote, frigidere, maºini de spãlat ºi multe altele 80

Pionierat în extravilan Adaptaþi-vã situaþiilor concrete când trebuie sã asiguraþi utilitãþile pentru o casã de vacanþã!

Paginile 50–55

Sufletul aztec al rãzboiului Despre dalie, o floare a cãrei istorie ne impresioneazã ºi ne stimuleazã sã o îngrijim cu ºi mai multã afecþiune

82

Biserica Anglicanã – stil gotic în Grãdina Icoanei Monument de arhitecturã sacrã, inspirat din vechile catedrale ale Marii Britanii

86

Case din Alpi O altã mentalitate, o manierã diferitã de a construi: localitãþi alpine unde frumosul e strict legat de naturã

88

Lumina vine de sus Firmele specializate în ferestre de mansardã oferã o gamã tot mai largã de modele, adaptabile oricãrui tip de acoperiº.

Paginile 24–28

Bucãtãria ta Un nou concurs: cine se aboneazã la revista noastrã, poate câºtiga una dintre cele 7 bucãtãrii complet utilate

91

Prelucrarea tradiþionalã a þesãturilor Mãrturii ale stilului de viaþã propriu înaintaºilor noºtri, într-un nou articol realizat în colaborare cu Muzeul Þãranului Român 92

Paginile 56–60

Semnalele instituþiilor responsabile cu sãnãtatea populaþiei sunt destul de îngrijorãtoare: radiaþiile electromagnetice fac tot mai multe victime!

Actual ªtiri din domeniul construcþiilor, de data aceasta despre vopseluri ºi sisteme termoizolante performante

95

Surprize pentru colecþionari! Ediþii anterioare ale publicaþiei noastre pe care pasionaþii de construcþii ºi amenajãri le mai pot procura

96

Lupta cu spaþiul ºi rigorile estetice Instalarea unui vas de toaletã devine o lucrare accesibilã ºi unui începãtor dacã este folosit un sistem compact ca acesta.

Paginile 68–69

Nocivitatea câmpului electromagnetic

Un birou personalizat

O combinaþie adecvatã de culori ºi texturi aduce buna dispoziþie în biroul dumneavoastrã.

Paginile 72–78


design de vacanþã

Un spaþiu ideal pentru recreere Definitorii pentru amenajãrile mediteraneene sunt culorile alb, albastru ºi maro deschis, ce se regãsesc la nivelul pereþilor, al pardoselii, accesoriilor decorative ºi mobilierului.

Romantism d Chiar dacã vara este pe terminate ºi concediul a devenit o amintire, nu înseamnã cã trebuie sã renunþaþi ºi la clipele de relaxare. Un stil potrivit de amenajare vã poate readuce spiritul vacanþei. 8 l

Misiunea

CASA 7/07


stiluri Stilul mediteranean Originar din nordul Mãrii Mediterane, stilul specific acestei zone era întâlnit iniþial doar în decorarea caselor de vacanþã de pe malul mãrii. În ultimii ani, astfel de amenajãri au devenit apreciate peste tot în lume, inclusiv în România.

În ton cu amenajarea Tablourile sunt elementele decorative care capteazã atenþia, de aceea trebuie sã se integreze perfect în stilul amenajãrii.

Armonie ºi echilibru În decorul final, este de preferat ca ramele sã aibã nuanþa mobilierului ºi tablourile sã fie grupate doar dacã trateazã teme apropiate. Misiunea

CASA 7/07

l 9

Q FOTO: Mobexpert

m de la malul mãrii


design de vacanþã

Decor marin transpus acasã

stiluri

Influenþele marine au trecut dincolo de graniþele iniþiale. Inspirate de albastrul pur al mãrii ºi de albul sau maroul nisipului, amenajãrile care pânã nu demult erau strict destinate exteriorului, acum invadeazã spaþiul interior ºi chiar îl personalizeazã.

La joasã înãlþime Aceastã mãsuþã, împreunã cu fotoliile aferente, sunt relativ scunde ºi realizate din împletiturã de fibre naturale pe suport metalic.

Simplitate înainte de toate Mobilierul oscileazã de la simplu ºi funcþional pânã la unul de tip formal, aparent superficial.

Albul denotã curãþenie ºi ordine

Interioare light, contraste puþine Designerii ºi-au propus sã punã accentul pe jocuri de umbre ºi lumini, de texturi ºi volume.

10 l

Misiunea

CASA 7/07

Q FOTO: Caneline

Dormitoarele amenajate în tonuri de alb sunt întotdeauna atractive ºi elegante.



design de vacanþã

Aproape de naturã Asiguraþi-vã cã fiecare obiect este util ºi contribuie la stilul casei! Nu ignoraþi obiectele decorative oferiWH GH QDWXUm È WUHEXLH GRDU Vm OH vedeþi ºi sã le gãsiþi locul potrivit.

stiluri

Clasice ºi actuale Decoraþiunile pentru pereþi sunt practic inutile, dacã sunt utilizate obiecte de efect. Piesele clasice îºi pãstreazã eleganþa ºi se combinã într-un mod convenabil cu modernul. Stilul mediteranean împrumutã ºi el ceva din grandoarea faimoaselor stiluri florentin, vienez, baroc, roccoco sau francez.

Reguli simple, efecte mari... Încercaþi sã ajungeþi la bun-gust evitând platitudinea! Alegeþi originalitatea în locul cliºeelor ºi simplitatea în locul aglomerãrilor de obiecte inutile.

Farmecul detaliilor naturale Aranjamentele de frunze, crengi, pietricele, conuri de brad, scoici sau ghivece cu flori contribuie la personalizarea spaþiului.

12 l

Misiunea

CASA 7/07


Case cu interioare lãsate la vedere Intimitatea este tratatã ca un obiectiv primar, de aceea spaþiile unei case în stil mediteranean au ferestre largi ºi sunt legate între ele prin coridoare.

Mozaicul - emblemã mediteraneanã Din punct de vedere decorativ, mozaicul este foarte des folosit în zona mediteraneanã, atât la placãri interioare cât ºi exterioare.

Ascultaþi-vã intuiþia! Încercaþi sã gãsiþi acele elemente care dau personalitate lucrurilor din jurul dumneavoastrã! În acest sens, vã propunem un nume: Gaudi. E posibil ca un joc arhitectural cu galerii ºi plãcuþe de porþelan aºezate într-un mozaic atipic sã fascineze pe orice musafir.

Nelipsitele terase Q FOTO: Casa Nouã

Marea, soarele ºi clipele petrecute în aer liber au oferit inspiraþie pentru arhitectura caselor. Astfel, s-au nãscut terasele.

Misiunea

CASA 7/07

l 13


design de vacanþã

Texturi organice ºi culori marine

Bijuterii de la malul mãrii Scoicile ºi cochiliile de melci au reprezentat mereu un simbol al mãrii, un „remember“ al plajei fierbinþi ºi valurilor înspumate. De aceea, ele au cãpãtat uºor statutul de accesorii în amenajãrile moderne, oferind încãperilor un aer romantic. ªi pentru cã este necesar un mobilier pe mãsurã, fierul forjat ºi împletiturile din fibre naturale vin în completare.

Un loc în care sã vã oglindiþi visele Dacã vã fascineazã apele de azur ale mãrii, nimic nu poate fi mai potrivit decât o amenajare cu stil, descoperind astfel secretele unui loc din care aþi vrea sã nu plecaþi niciodatã.

Transformaþi momentele simple în relaxare Puþine piese de mobilier se bucurã de „personalitatea“ cu care se impune sofaua într-un spaþiu, interior sau exterior.

Decor în stil Ibiza O canapea de zi din rattan ºi salteluþe îmbrãcate în bumbac de aceeaºi culoare contrasteazã cu albastrul unic al mãrii ºi plantele exotice de un verde crud.

14 l

Misiunea

CASA 7/07

Q FOTO: Kettal

stiluri

Noþiunea tradiþionalã de stil mediteranean emanã multã simplitate, oferã o deschidere cãtre mare într-un amestec al interiorului cu exteriorul.



stiluri

design de vacanþã

Un stil ce inspirã aventurã ºi momente romantice Stilul mediteranean este în esenþã, o combinare perfectã între spiritul liber al grecilor, amorurile latino-spaniole, pasiunea italianã ºi delicatesele franþuzeºti. Dacã vã simþiþi atraºi de locurile exotice ºi viaþa boemã, atunci stilul cu influenþe marine denumit de specialiºti ºi „spaniol modern“ este tot ce aveþi nevoie.

Noi modalitãþi de îmbrãcare a interioarelor Textilele sunt ºi ele la mare preþ în interioarele ce þin pasul cu moda acestui an, în special combinaþiile cu accente africane.

Interioare sofisticate

Q FOTO: Chateau d’Ax

Formele ergonomice ale mobilierului oferã o atmosferã confortabilã, iar pereþii de sticlã transparentã lasã natura sã intre în casã ºi lumina sã invadeze întreg spaþiul.

16 l

Misiunea

CASA 7/07


Aproape de mare prin amenajãri speciale Chiar dacã locuinþa nu este pe malul mãrii, indiferent de zonã, o amenajare interioarã în stil mediteranean nu este dificil de realizat ºi nici foarte costisitoare. Într-o astfel de situaþie, se impune ca albastrul sã fie suveran, urmat de alb, verde, galben, maro ºi crem. Aceste culori trebuie folosite peste tot (de la pereþi ºi podele pânã la mobilier ºi aºternuturi de pat), împreunã cu accesoriile adunate de la mare.

Efectele albastrului Albastrul aduce liniºtea, seninãtatea ºi optimismul. Cu toate acestea, specialiºtii nu recomandã excesul cu aceastã culoare, pentru a nu vã confrunta cu o stare negativã.

Departe de lumea civilizatã

Q FOTO: Orion Design

Foarte multe locuinþe amenajate în stil mediteranean sunt, de fapt, case de vacanþã în care omul modern se retrage pentru un moment de relaxare. Pentru a vã bucura de liniºtea ºi stilul acestui mod de decorare, nici mãcar nu trebuie sã locuiþi într-o insulã greceascã sau într-un climat italo-spaniol.

Misiunea

CASA 7/07

l 17


ceramicã specialã

F

Fantezii cu gresie Creaþiile de design interior pe care vi le prezentãm sunt cu totul speciale: ceramicã aplicatã pe pereþii din living, idei îndrãzneþe de abordare a pardoselilor, configurãri frapante în baie, ba chiar ºi un fotoaplicaj personalizat din faianþã.

18 l

Misiunea

CASA 7/07


placãri

Placajul ceramic contureazã suprafeþele atât la nivelul pardoselii, cât ºi în plan vertical: zona mai deschisã din faþa sobei e continuatã ºi pe perete. Chiar ºi suportul mãsuþei e pe gustul fanilor materialului, fiind compus din plãci în nuanþe de cotto, maro ºi bej, cu borduri asortate la nuanþã.

Combinaþia cromaticã bicolorã alternatã în plan orizontal ºi vertical delimiteazã clar ambele locuri pentru spãlat. Mai mult, plãcile înguste din faianþã roºie ºi bej, aplicate pe zid în zona respectivã, constituie o modalitate de „înãlþare“ opticã a încãperii.

Jocul rosturilor e oferit de modalitatea de dispunere a plãcilor pe perete ºi pardosealã: paralel sau pe diagonalã. Valenþele unui atare stil de amenajare pot fi evidenþiate optim doar dacã vã limitaþi la un singur format ºi maximum douã nuanþe cromatice, pentru a pãstra un aspect unitar.

Misiunea

CASA 7/07

l 19


placãri

ceramicã specialã

Sub „covorul“ din imagine nu se poate ascunde nimic. Fiind executat din gresie, el prezintã unele avantaje caracteristice: stabilitate la alunecare ºi rezistenþã la murdãrire. Cele douã „cascade“ de mozaic animã locul pentru spãlat, amenajat pe colþul bãii. Lucrarea e formatã din plãci de faianþã cu dimensiunile 20 x 20 cm, alãturate unui mozaic modular cu format minimal (2,5 x 2,5 cm).

Complet detaºatã de pardosealã, alipitã peretelui ºi fãrã vreo utilitate practicã, aceastã variantã atipicã de amenajare cu plãci ceramice rectangulare serveºte exclusiv unor scopuri estetice.

C

20 l

Misiunea

CASA 7/07

Trebuie sã vã spunem din capul locului cã soluþiile inedite ºi mult mai elaborate pe care vi le prezentãm în acest articol nu au nimic în comun cu o atare imagine. Tema placãrilor ceramice este interesantã ºi aproape nu cunoaºte limite în ceea ce priveºte materia primã ºi varietatea de suprafeþe, culori ºi formate. Putem vorbi chiar de o adevãratã revoluþie în design.

V

Bordura decorativã cu profil bombat marcheazã limita placãrii ceramice a peretelui. De multã vreme, pereþii vestibulului ºi casei scãrii sunt placaþi cu faianþã pânã la jumãtatea înãlþimii, deoarece suprafaþa e lavabilã ºi rezistentã la deteriorãri.

ine considerã cã faianþa ºi gresia sunt doar niºte materiale anoste, cu siguranþã a avut de-a face doar cu exemple lipsite de bun-gust, þintind exclusiv funcþionalitatea. Sã renunþãm la acele placãri ceramice – pe pereþi ºi pardosealã, în bucãtãrie, baie, sufragerie sau hol – aplicate într-o manierã monotonã, monocolorã ºi exclusiv în formã pãtratã!



Referitor la dimensiuni, este evident cã paleta de oferte a luat amploare mai mult ca oricând: plãcile ceramice pentru pereÞi ºi pardosealã sunt disponibile la mãrimi tot mai impresionante, dar existã ºi plãcuÞe pentru mozaicuri din sticlã sau ceramicã cu formate tot mai mici. FabricanÞii de marcã din Întreaga Europã κi expun noutãÞile din toatã gama curentelor stilistice la marile târJXUL DQXDOH GH SUR°O 0DL WUHbuie ºtiut cã modelele cele mai

ceramicã specialã Iatã un covor ornamental deosebit de rafinat, alcãtuit dintr-o suprafaÞã placatã cu gresie porÞelanatã, Încadratã de o bordurã continuã monocolorã. Deºi plãcile de gresie În format mare au fost aplicate paralel cu peretele, modelul se desfãºoarã pe diagonalã.

placĂŁri

Sfatul nostru O bucĂŁtĂŁrie ornatĂŁ cu ghirlande care nu se ofilesc niciodatĂŁ: cele 12 plĂŁci redau flori Âşi frunze ĂŽntr-un design delicat Âşi pot fi combinate dupĂŁ gustul proprietarilor.

Un perete „cool“, pentru o inteligenÞã sclipitoare, realizat cu plĂŁcuĂže de sticlĂŁ dintr-un cristal translucid, extraordinar de luminos, ĂŽn nuanĂže de albastru Âşi alb. Materialul, dar Âşi dispunerea repetitivĂŁ ĂŽn dungi verticale, reuÂşesc sĂŁ dea o notĂŁ de rafinament amenajĂŁrii, punând ĂŽn valoare dotĂŁrile moderne proprii unui spaĂžiu de lucru.

Fotoplacaj futurist Cine doreºte, poate realiza adevãrate opere de artã din placaje ceramice personalizate. Printr-o procedurã specialã de ardere, fotografiile (dar ºi desenele, picturile ori un text olograf) pot fi imprimate pe suprafaÞa ceramicã. Motivul ales trebuie prezentat În fiºier digital cu rezoluÞie mare (300 dpi), cele mai uzuale fiind formatele jpg, eps sau tif. Pentru o reproducere cât mai fidelã, trebuie puse la dispoziÞie fotografii ºi tablouri originale, cu dimensiuni cuprinse Între 10 x 15 ºi 30 x 40 cm.

22 l

Misiunea

CASA 7/07

Cine nu reuºeºte sã gãseascã faianÞã ºi gresie În formatul dorit, În ciuda abundenÞei ofertei, poate Încerca În magazinele cu produse de epocã (ceramicã calitativã ºi piatrã).

IUXPRDVH UD°QDWH çL H[WUDYDJDQWH QX SRW ° SURFXUDWH GH OD târguri improvizate, ci din standurile ºi showroomurile marilor producãtori ai branºei, preocupaÞi de creativitate. ArhitecÞii ºi designerii care se respectã se informeazã asupra lor ºi vã pot da detalii. Q



1

mansarde

vitraje speciale

Prin aceastĂŁ vitrare completĂŁ a coamei acoperiÂşului, parcĂŁ tot cerul intrĂŁ ĂŽn casĂŁ, fapt potenĂžat Âşi de transparenĂža frontonului. Astfel, acoperiÂşul filigranat din sticlĂŁ impresioneazĂŁ prin luminozitate Âşi strĂŁlucire. Elementele vitrate pot fi deschise/ĂŽnchise prin glisare ĂŽn planul versanĂžilor sau al frontonului.

Lumina vine de sus E minunat sĂŁ vezi cerul deasupra ta, ĂŽntre cei patru pereĂži ai locuinĂžei, mai ales când, prin suprafeĂže vitrate, lumina soarelui Âşi strĂŁlucirea stelelor pĂŁtrund ĂŽn casĂŁ... Cât de mult, e decizia dumneavoastrĂŁ – iatĂŁ câteva soluĂžii interesante ĂŽn acest sens.

A

FRSHULçXO SRDWH ° FRQVLGHUDW DO FLQFLOHD SHUHWH DO FDVHL LDU IHUHVWUHOH SRW ° PRQWDWH FKLDU çL DLFL ½Q SOXV H[LVWÊ QHQXPÊUDWH YDULDQWH çL IRUPDWH SH OkQJÊ FHOH FODVLFH DSÊUkQG çL PRGHOH VHPLFLUFXODUH çL WULXQJKLXODUH FDUH LQVWLWXLH XQ DFFHQW OXPLQRV VSHFLDO VXEOLQLLQG çL IRUPD DFRSHULçXOXL ½QÊOèLPHD GH PRQWDM VWDELOHçWH ]RQD GLQ DIDUD FDVHL FDUH SRDWH ° SHUFHSXWÊ RSWLP IHUHVWUHOH GLVSXVH vQ SDUWHD GH VXV IDFLOLWHD]Ê SHUVSHFWLYD DVXSUD FHUXOXL LDU FHOH GH MRV GH]YÊOXLH SODQXO GLQ SUR[LPLWDWHD FDVHL 1XPÊUXO çL GLPHQVLXQLOH IHUHVWUHORU GHWHUPLQÊ FDQWLWDWHD GH

24 l

Misiunea

CASA 7/07

OXPLQÊ FDUH LQWUÊ vQ FDPHUÊ )HUHVWUHOH SRW ° GLVSXVH vQ SODQXO YHUVDQèLORU VDX XQD VXE DOWD FUHkQG HIHFWXO EHQ]LL GH OXPLQÊ LDU DFHVWH GRXÊ VROXèLL VH SRW FRPELQD OD UkQGXO ORU SODVkQG IHUHVWUHOH OD XQ DQXPLW LQWHUYDO VDX YLWUkQG FKLDU FRPSOHW FRDPD DFRSHULçXOXL êL FHOH DPSODVDWH OD R vQÊOèLPH FRQVLGHUDELOÊ SRW ° PDQHYUDWH RUL XPEULWH FRPRG SULQWU XQ VLVWHP DXWRPDW DFèLRQDW SULQ WHOHFRPDQGÊ ½Q °QH WUHEXLH VSXV FÊ IHUHVWUHOH GH DFRSHULç VSRUHVF FRQVLGHUDELO FDOLWDWHD ORFXLULL LQGLIHUHQW FÊ VXQW DPSODVDWH vQ VXIUDJHULH vQ GRUPLWRU RUL vQ FDPHUD GH OXFUX

5

1. Dacã Încãperea se ÎnalÞã pânã sub

acoperiº, fâºiile de ferestre pot ajunge pânã la coamã. Aici, ele sunt prevãzute cu un sistem de deschidere tip suflantã. Cele trei elemente suplimentare de pe faÞadã sunt o prelungire a ferestrelor pe verticalã.

2. Aici cerul e „Împachetat“ ĂŽn formĂŁ de triunghi. SoluĂžia adoptatĂŁ, cu patru elemente triunghiulare Âşi douĂŁ dreptunghiulare, potenĂžeazĂŁ optic panta abruptĂŁ a acoperiÂşului.

BineĂŽnĂželes cĂŁ formele geometrice pot fi combinate Âşi ĂŽn alt mod.

3. IatĂŁ cum ferestrele mici au fost ĂŽnlocuite cu un ansamblu panoramic din sticlĂŁ. Componentele, amplasate ĂŽntr-un plan superior acoperiÂşului, sunt separate doar prin profile metalice de rigidizare, astfel ĂŽncât permit o perspectivĂŁ amplĂŁ asupra cerului. ĂŽn plus, datoritĂŁ suprafeĂželor vitrate verticale, e posibilĂŁ Âşi vizualizarea zonei de la nivelul solului.


3

2

4

6

7

4. Nimic nu a fost lãsat la voia

întâmplãrii în cazul acestui acoperiº: în afarã de ferestre, au mai fost montate ºi niºte benzi vitrate în peretele tronsonului de clãdire mai înalt. În acest fel, lumina zilei poate ajunge pe o suprafaþã vastã a încãperii de dedesubt.

5. Acest „cvartet“ de ferestre a fost

soluþionat prin gruparea lor corespunzãtoare pe acoperiº. Aflate la nivelul pardoselii, de o parte ºi

de alta a unui cãprior, ele permit perceperea clarã a grãdinii din faþa casei. În plus, ambele geamuri de sus pot fi deschise.

6. Corpul de legãturã dintre cele

douã gospodãrii a fost realizat artistic prin vitrare completã. Soluþia per-

mite trecerea dintr-o locuinþã în alta fãrã riscul expunerii la intemperii, dar pãstrând intactã bucuria unei priveliºti depline asupra cerului. Spaþiul comun se înalþã pe ambele nivele ale clãdirilor. Deschiderile au fost proiectate spre coamã, fiind acþionate prin telecomandã.

7. Putem avea o perspectivã amplã asupra boltei cereºti chiar ºi în cazul unui acoperiº plat. E de ajuns sã înglobãm pur ºi simplu ferestre de acoperiº (o serie de luminatoare mai mult sau mai puþin elaborate) la acest nivel, dar cu geamuri puþin înclinate, pentru a evita stagnarea apei pluviale pe ele. Soluþia a fost deosebit de ingenioasã în acest spaþiu unde oricum nu se mai putea interveni pentru lãrgirea ferestrelor, în scopul obþinerii unei mai bune iluminãri. Misiunea

CASA 7/07

l 25


vitraje speciale 9

mansarde

8

8. Aceastã variantã cu triplã

10

11

perspectivã (parþial triunghiularã) spre cer ºi pãmânt are calitatea de a scãlda în luminã toatã încãperea. Ferestrele generoase, coborâte pânã la pardosealã, desfatã ochiul cu panorama amplã, senzaþie amplificatã de sistemul special prin care poate fi deschisã componenta din mijloc.

9. Ferestrele de acoperiº pot fi inte-

grate optim în acoperiºuri extrem de abrupte, dupã cum vedeþi ºi în mansarda prezentatã. Separarea acestora, condiþionatã de cãpriorii din lemn, ºi dispunerea lor ordonatã pot fi asociate cu salonul exclusivist al unui vas de croazierã.

10. Aceste ferestre cu ochiuri de

geam rotunjite la partea superioarã asigurã o triplã perspectivã asupra cerului, dar ºi a grãdinii de jos. În plus, totul poate fi distins mult mai bine prin deschiderea unuia dintre geamurile de la partea inferioarã.

11. Ferestrele de acoperiº din acest

exemplu se contopesc într-o singurã bandã de luminã. Elementul vitrat amplasat în zona de jos dintre popi ºi ramele continue, dar teºite, prelungeºte banda de luminã pânã aproape de pardosealã. Tipul de deschidere al celor douã ochiuri oblice creeazã un efect deosebit.

26 l

Misiunea

CASA 7/07



vitraje speciale

mansarde

12

13

12. Pe unul ºi acelaºi acoperiº au fost combinate ferestre ce gliseazã sus-jos sau stânga-dreapta. La cele cu douã sau trei ochiuri de geam, ce gliseazã pe înãlþime, unul dintre acestea este întotdeauna fix. În celelalte cazuri, când gliseazã în lateral, canatul ferestrei se deplaseazã într-o parte, pe deasupra þiglelor.

14

13. Iatã încã o soluþie cu patru ferestre de acoperiº separate printr-un

cãprior ºi o panã, amplasate de la nivelul popilor în sus. Cele de jos au un sistem de deschidere tip suflantã, iar celelalte de sus sunt fixe, permiþând însã o perspectivã deosebitã asupra bolþii cereºti. Pentru a valorifica lumina la maximum, marginile de sus ºi jos au orientare orizontalã, respectiv verticalã.

14. Cele douã ferestre gemene de acoperiº sunt montate mai sus de popi ºi lasã impresia uneia singure, numai cã sunt separate printr-o ºipcã foarte îngustã. Aceasta este una dintre modalitãþile prin care se poate înfãþiºa ochiului un câmp vizual generos, percepþie favorizatã prin deschiderea ambelor suprafeþe vitrate.

15. E perfect posibilã ºi o variantã de execuþie a grãdinii de iarnã în care acoperiºul vitrat se extinde mult ºi în exteriorul clãdirii, influenþându-i spaþial conformaþia. Suprafaþa continuã din sticlã ºi profile metalice permite pãtrunderea luminii zilei în interior la maximum posibil.

15

Pe lângã o percepere spaþialã deosebitã la nivelul solului, aceastã fereastrã permite ºi accesul direct pe terasã. Douã ochiuri de geam gliseazã în sus acþionate de un motor, în timp ce dispozitivul cu pivot asigurã o cursã constantã ºi blocarea garantatã într-o anumitã poziþie a ambelor suprafeþe mobile.

28 l

Misiunea

CASA 7/07



mansardare

pentru avansaĂži

Iatã diferite soluÞii privind dispunerea ferestrelor de acoperiº: câte una de-o parte ºi de alta a coamei, altele duble pe versanÞi sau una singurã pe frontonul triunghiular de la mansardã.

CONFORTUL A Acest reportaj e dedicat intensificãrii iluminãrii naturale a mansardei, reunind impresii ale celor implicaÞi ºi consideraÞii importante cu caracter general. Proprietarii doreau o iluminare naturalã cât mai intensã a mansardei ºi casei scãrii. Vã prezentãm soluÞia adoptatã: ferestre gemene pe versanÞi, la care s-au adãugat altele de-o parte ºi de alta a coamei acoperiºului. 30 l

Misiunea

CASA 7/07

çWHSWÊULOH EHQH°FLDULORU HUDX PDUL 1RXD ORU FDVÊ WUHEXLD VÊ SHUPLWÊ SÊWUXQGHUHD OXPLQLL QDWXUDOH SH R VXSUDIDèÊ FkW PDL vQWLQVÊ GH OD PDQVDUGÊ 'DU vQ SULPXO UkQG GRUHDX VÊ SRDWÊ SULYL FKLDU SULQ FRDPD DFRSHULçXOXL SHQWUX D VH EXFXUD GH PHUVXO OLQ DO QRULORU çL GH DOEDVWUXO FHUXOXL 7HPD IHUHVWUHORU GH DFRSHULç vL SUHRFXSD GHFL vQFÊ GLQ ID]D ¾OD URçXŒ UHVSHFWLY GLQ FHD GH SURLHFWDUH D DFRSHULçXOXL 7RWXçL FHO SXèLQ OD vQFHSXW DçWHSWÊULOH ORU QX SÊUHDX SUHD XçRU GH UHDOL]DW $X vQFHSXW SULQ H[DPLQDUHD GRFXPHQWDèLHL UH¹HFWkQG DVXSUD WUDQVSXQHULL vQ SUDFWLFÊ D GRULQèHL ORU vQ FRQGLèLLOH vQ FDUH çDUSDQWD çL vQYHOLWRDUHD HUDX GHMD H[HFXWDWH 7RWRGDWÊ DX DYDQVDW LGHHD

XWLOL]ÊULL VXSUDIHèHL DFRSHULçXOXL SHQWUX PRQWDUHD D GRXÊ LQVWDODèLL WHUPLFH VRODUÊ çL IRWRYROWDLFÊ 3DQWD DFRSHULçXOXL VWUXFWXUD SDUGRVHOLL vQÊOèLPHD SDUDSHWXOXL FD çL OLPLWD YHUWLFDOÊ PD[LPÊ D PRQWÊULL IHUHVWUHORU FRQVWLWXLDX GDWH IRDUWH LPSRUWDQWH SHQWUX GHWHUPLQDUHD OXQJLPLL QHFHVDUH D VSDèLXOXL YLWUDW vQ YHGHUHD REèLQHULL XQHL SHUVSHFWLYH FkW PDL ODUJL DVXSUD VSDèLXOXL GH DIDUÊ ½Q SOXV WUHEXLD OXDW vQ FDOFXO çL LQWHUYDOXO GLQWUH FÊSULRUL SHQWUX ORFDOL]DUHD FX DSUR[LPDèLH D ]RQHORU DIHUHQWH QRLORU IHUHVWUH XQGH VH LPSXQHDX PRGL°FÊUL VWUXFWXUDOH DOH DFRSHULçXOXL 'DWÊ °LQG FRPSOH[LWDWHD OXFUÊULL HD D IRVW vQFUHGLQèDWÊ XQXL VSHFLDOLVW IDPLOLDUL]DW FX PRGDOLWÊèLOH GH SUHOXDUH D VDUFLQLORU vQ FRQVWUXFèLL


L LUMINII NATURALE 1. Mai Întâi, trebuie dezafectate câteva Þigle din zona de interes, pentru a crea un front de lucru corespunzãtor cu dimensiunile ferestrelor.

cat pentru acoperiº – i-a fãcut sã opteze pentru un model de ferestre cu pierderi reduse de energie termicã. Datoritã suprafeÞei vitrate triplu izolate (valoarea Ug de 0,7 W/mpK), precum ºi a blocului termoizolant ce Îmbracã tocul

3. FĂŁrĂŁ a deteriora acoperiÂşul, orice cĂŁprior aflat ĂŽn dreptul viitorului gol de fereastrĂŁ trebuie ĂŽnlĂŁturat parĂžial, doar pe respectivul interspaĂžiu.

pe exterior, s-a obĂžinut o valoare Uw de 1,1 W/mpK pentru ĂŽntregul sistem al ferestrei. ĂŽn acest IHO GDWĂŠ °LQG GLIHUHQèD PLQLPDOĂŠ ĂŽntre valorile de izolaĂžie termicĂŁ ale acoperiÂşului Âşi ferestrei, proprietarii au sperat cĂŁ, ĂŽn cazul

unei utilizãri normale a locuinÞei, SXWHD ° SUHYHQLWÊ DSDULèLD FRQdensului, obÞinând ºi o economie serioasã de energie. Sã vedem Însã cum anuPH DYHD VÊ °H UHDOL]DWÊ VROXèLD aleasã. Principial, nu se punea

V

ĂŽn aÂşa fel ĂŽncât Âşarpanta sĂŁ-Âşi menĂžinĂŁ capacitatea portantĂŁ. DupĂŁ aceste consideraĂžii preliminare, a venit momentul alegerii produselor Âşi determinĂŁrii modelelor. O serie de deziderate – precum gradul de izolare indi-

2. Cu un ferĂŁstrĂŁu tip „sabie“, au fost detaÂşate Âşipcile ce susĂžineau Ăžiglele, fiind decupatĂŁ Âşi astereala (respectând distanĂža faÞã de restul Âşipcilor).

Misiunea

CASA 7/07

l 31


mansardare

pentru avansaĂži

4. Pentru menÞinerea capacitãÞii portante a ºarpantei, cãpriorul scurtat va fi susÞinut de un jug fixat Între ceilalÞi doi de lungime normalã din stânga ºi dreapta lui.

6. ... precum ºi prin aplicarea unor benzi izolatoare autoadezive precomprimate, de jur Împrejurul acestora. Ele servesc la Închiderea absolut etanºã a rosturilor faÞã de blocurile termoizolante ale ferestrelor, ce vor fi aºezate deasupra.

7. Sunt aplicate Âşi douĂŁ Âşipci de montaj (cele verzui, una superioarĂŁ, alta inferioarĂŁ), ca elemente portante Âşi de fixare a ferestrelor.

V

problema unor suprafeĂže vitrate de mari dimensiuni, cĂŁci instalaĂžia termicĂŁ solarĂŁ Âşi elementele fotovoltaice reclamau porĂžiuni ĂŽnsemnate din acoperiÂş. TotuÂşi, se putea recurge la dublarea suprafeĂžei luminoase, de exemplu ĂŽn zona coamei, sau ĂŽn dreptul celor douĂŁ ĂŽncĂŁperi mansardate orientate spre sud. Amplasând ferestrele de o parte Âşi de alta a coamei Âşarpantei, la care s-au adĂŁugat cele „gemene“, aferente unor spaĂžii de sub acoperiÂş, proprietarii Âşi-au vĂŁzut ĂŽndeplinitĂŁ dorinĂža GH D SULYL FHUXO EHQH°FLLQG çL de o perspectivĂŁ amplĂŁ spre planul ĂŽndepĂŁrtat. Ei se pot bucura acum de o legĂŁturĂŁ directĂŁ Âşi ineditĂŁ cu toate fenomenele din naturĂŁ: trecerea norilor, rĂŁpĂŁitul ploii, fascinanta ninsoare Âşi mângâierea razelor soarelui.

5. OdatĂŁ cu aceste modificĂŁri, au fost degajate Âşi golurile pentru ferestrele gemene, decupate anterior ĂŽn astereala de PFL moale. MeseriaÂşul pregĂŁteÂşte acum montajul ferestrelor prin tratarea preliminarĂŁ a golurilor, pe zona perimetralĂŁ, cu primer (grund)...

Sfatul nostru Transportul ferestrei pe acoperiÂş este dificil. Canatul greu (cel cu geam) poate fi decuplat de tocul mult mai uÂşor Âşi, astfel, componentele pot fi manevrate separat, dar remontarea la ĂŽnĂŁlĂžime e destul de complicatĂŁ. ĂŽn cazul de faÞã, toatĂŁ fereastra a fost ridicatĂŁ la cota necesarĂŁ trecând-o pe diagonalĂŁ prin golul aferent ei.

32 l

Misiunea

CASA 7/07

8. Pe ele vor fi ĂŽnÂşurubate apoi colĂžarele de prindere a ferestrelor. Fiecare bloc termoizolant e situat ĂŽntre Âşipci, motiv pentru care ele trebuie amplasate foarte exact.

9. Etanºarea exterioarã la vânt e realizatã cu folie autoadezivã hidroizolatoare. Fereastra din stânga este deja acoperitã pe contur În acest fel.



pentru avansaĂži

mansardare

Pregãtirea montãrii ferestrelor ½Q °QH D YHQLW çL PRPHQWXO H[HFXèLHL ½PSUHXQÊ FX VSHFLDOLVWXO DX IRVW GLVFXWDWH vQFÊ R GDWÊ WRDWH SUREOHPHOH $SRL vQ °HFDUH ]RQÊ GH LQWHUHV V D GH]DIHFWDW vQYHOLWRDUHD GLQ èLJOÊ SH R VXSUDIDèÊ FDUH VÊ SHUPLWÊ VWDèLRQDUHD vQ VLJXUDQèÊ D XQXL RP RSHUDèLXQH XUPDWÊ GH VWDELOLUHD H[DFWÊ D ORFXOXL QRLL IHUHVWUH /XFUÊULOH DX FRQWLQXDW FX GHFXSDUHD FÊSULRUXOXL D¹DW vQ GUHSWXO QRXOXL JRO GH IHUHDVWUÊ GRDU SH DFHO LQWHUVSDèLX UHVWXO °LQG VXVèLQXW SULQ PRQWDUHD XQXL MXJ GLQ GXODSL 2SHUDèLXQLOH GH OD H[WHULRU DX FRQWLQXDW SULQ DSOLFDUHD XQRU çLSFL GH PRQWDM OD SDUWHD LQIHULRDUÊ çL VXSHULRDUÊ D JROXOXL QRX FUHDW $FHVWHD QX DX QLFLR OHJÊWXUÊ FX FHOH GH VXVèLQHUH D èLJOHORU çL VHUYHVF FD çLSFL SRUWDQWH çL GH °[DUH SHQWUX IHUHDVWUD GH DFRSHULç 'H HOH VH vQçXUXEHD]Ê FROèDUHOH PHWDOLFH PRQWDWH vQFÊ GLQ IDEULFÊ SH IHUHDVWUÊ $VWIHO H GH OD VLQH vQèHOHV FÊ çLSFLOH WUHEXLH °[DWH H[DFW FRUHVSXQ]ÊWRU GLPHQVLXQLORU H[WHULRDUH DOH EORFXOXL WHUPRL]RODQW ½QDLQWH GH vQçXUXEDUHD FROèDUHORU WUHEXLH YHUL°FDWÊ vQFKLGHUHD IHUHVWUHL /D QHYRLH WUHEXLH IÊFXWH DMXVWÊULOH GH ULJRDUH FX DMXWRUXO XQRU SHQH $ELD GXSÊ FH IHUHDVWUD IXQFèLRQHD]Ê SHUIHFW SRDWH vQFHSH °[DUHD HL GH°QLWLYÊ

ProbaÞi, apoi continuaÞi montajul 8UPHD]Ê DSOLFDUHD SH H[WHULRU D XQHL IROLL DXWRDGH]LYH KLGURL]RODWRDUH DYkQG çL URO GH HWDQçDUH OD YkQW ½Q IXQFèLH GH çLSFLOH H[LVWHQWH H SRVLELO FD PRQWDMXO XOWHULRU DO XQHL IROLL ODWH VÊ QX VH SRWULYHDVFÊ SHUIHFW °LQG QHFHVDUH XQHOH OXFUÊUL GH GHELWDUH ½Q SDUWHD GH VXV D IHUHVWUHORU DX IRVW vQçXUXEDWH HOHPHQWH GLQ WDEOÊ SHQWUX GHYLHUHD DSHL

34 l

Misiunea

CASA 7/07

10. Folia autoadezivã trebuie aplicatã peste fiecare bloc termoizolant, pentru a proteja tot cadrul ferestrei, urmând sã fie fixatã pe tocul acesteia cu un cheder din cauciuc.

11. Marginile foliei se vor trece pe sub toate ºipcile de susÞinere, Înfãºurând la colÞuri ºipcile de montaj. Doar În acest fel e garantatã o etanºare durabilã În timp.

14. Pe centru, ĂŽntre ferestrele gemene se fixeazĂŁ un profil de tablĂŁ ĂŽn U (element de legĂŁturĂŁ). LĂŁĂžimea lui pentru ferestrele termoizolate e de minim 140 mm.

15. Ramele de acoperire sunt fixate ĂŽn Âşipcile de susĂžinere a Ăžiglelor cu bride Âşi cuie. Marginea din tablĂŁ ĂŽndoitĂŁ ĂŽn unghi ĂŽmpiedicĂŁ infiltrarea apei sub nivelul Ăžiglei.

18. Unele dintre operaÞiuni sunt valabile ºi pentru montarea ferestrelor de la coama acoperiºului. Astfel, cadrul ferestrei ºi blocul termoizolant montat În prealabil trebuie etanºate perimetral la vânt cu folie adezivã.


13. Ramele de acoperire se monteazã de jos În sus (mai Întâi una sub fiecare fereastrã, apoi câte douã În lateralele acestora, prin suprapunere parÞialã peste prima).

16. Vedere asupra modului de prindere a Þiglelor. Cele Înguste obÞinute prin decupare sunt alãturate ferestrelor, fiind prinse de ºipca cea mai apropiatã cu sârme ºi cleme.

17. Iatã cum aratã fereastra dublã finalizatã ºi integratã În acoperiºul refãcut. Tabla de plumb e ajustatã pe forma vãluritã a Þiglelor, cu mâna sau cu o bucatã de material.

19. Sus, pe acoperiº, ambele ferestre vor fi poziÞionate simetric faÞã de coamã, astfel Încât marginea lor superioarã sã fie aliniatã cu ultima ºipcã de susÞinere a Þiglei.

20. Profilul de acoperire aplicat peste coamĂŁ se potriveÂşte perfect ĂŽntre cele douĂŁ ferestre datoritĂŁ confecĂžionĂŁrii lui ĂŽntr-un unghi corespunzĂŁtor.

V

12. Deasupra ferestrelor, au fost ĂŽnÂşurubate elemente din tablĂŁ dispuse ĂŽn pantĂŁ ĂŽnspre exterior. Ele contracareazĂŁ acumularea apei pluviale pe asterealĂŁ.

pluviale. Dispuse ĂŽn pantĂŁ, ele reprezintĂŁ o soluĂžie ingenioasĂŁ de contracarare a acumulĂŁrii apei pe asterealĂŁ, dirijând-o ĂŽn pĂŁrĂžile laterale. LucrĂŁrile ulterioare de tinichigerie au ĂŽnceput de jos ĂŽn sus. ĂŽn cazul ferestrelor gemeQH V D °[DW PDL vQWkL OD SDUWHD inferioarĂŁ câte o ramĂŁ de acoperire, continuatĂŁ apoi ĂŽn lateral cu alte asemenea douĂŁ elemente. Apoi, ĂŽntre cele douĂŁ feresWUH V D PRQWDW XQ SUR°O 8 GLQ tablĂŁ, având dimensiuni potrivite lĂŁĂžimii cĂŁpriorului. ĂŽn caz cĂŁ ferestrele sunt prevĂŁzute cu termoizolaĂžie ĂŽncĂŁ din fabricĂŁ, lĂŁĂžimea minimĂŁ a acestui pro°O WUHEXLH VĂŠ °H GH PP ½Q continuare, s-a aplicat Âşi rama de acoperire de la partea superioarĂŁ a ferestrelor, iar cele de la partea inferioarĂŁ au fost ĂŽndoite ĂŽn XQJKL çL IĂŠOèXLWH /D °[DUHD UDmelor de acoperire pe Âşipci, s-au folosit bride Âşi cuie. Cât priveÂşte marginea superioarĂŁ a elementelor din tablĂŁ, ea a fost acoperitĂŁ cu un cheder pentru etanÂşare. ĂŽn °QDO WDEOD GH SOXPE GH OD SDUtea inferioarĂŁ a ferestrelor trebuie presatĂŁ pe suprafaĂža vĂŁluritĂŁ D èLJOHORU °H FX PkQD °H FX R bucatĂŁ de material. LucrĂŁrile au continuat pe coama acoperiÂşului. Ferestrele situate ĂŽn zona aferentĂŁ coamei treEXLH FRPDQGDWH çL OLYUDWH H[DFW la dimensiunile indicate. Acestea se determinĂŁ ĂŽncepând de la aliniamentul muchiei superioare a Âşipcilor de susĂžinere a Ăžiglelor. AveĂži grijĂŁ la razele de rotaĂžie dupĂŁ care se deschid ferestrele DÂąDWH GH R SDUWH çL GH DOWD D FRDmei, pentru ca nu cumva cele douĂŁ canate sĂŁ se izbeascĂŁ, mai ales dacĂŁ acoperiÂşul e abrupt. ĂŽn plus, trebuie controlat GDFĂŠ H[LVWĂŠ JULQGĂŠ GH FRDPĂŠ caz ĂŽn care probabil cĂŁ ferestreOH QLFL QX SRW ° GHVFKLVH 'DFĂŠ nu se constatĂŁ niciun impediment, trebuie stabilitĂŁ modalitatea efectivĂŁ a deschiderii lor. De obicei, ferestrele situate la coama acoperiÂşului nu sunt accesibile de la nivelul pardoselii Âşi, de Misiunea

CASA 7/07

l 35


22. ĂŽnaintea refacerii coamei ĂŽn forma iniĂžialĂŁ cu Ăžigle specifice, pe tablĂŁ sunt lipite niÂşte bucĂŁĂži din material spongios cu rol de protecĂžie ĂŽmpotriva zĂŁpezii viscolite Âşi averselor de ploaie. AcoperiÂşul e din nou complet funcĂžional, dar modificat astfel contribuie simĂžitor la ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea calitĂŁĂžii iluminatului natural ĂŽn spaĂžiul locuibil de dedesubt.

mansardare

pentru avansaĂži

21. Elementele din tablĂŁ au fost fixate cu bride Âşi cuie ĂŽn Âşipcile de susĂžinere. Marginea lor superioarĂŁ este acoperitĂŁ cu un cheder de etanÂşare din cauciuc.

LucrĂŁri la interior: termoizolarea intradosului aferent ferestrelor Âşi aplicarea barierei de vapori

PregĂŁtiri pentru termoizolarea intradosului: bucĂŁĂželele din lemn vor susĂžine ulterior panourile dinspre interior, respectiv materialul de umpluturĂŁ.

ĂŽntre marginile scândurelelor a fost introdus materialul termoizolant (plĂŁci fibrolemnoase moi), dupĂŁ ce a fost debitat exact la dimensiuni.

Bariera de vapori din carton armat se aplicã pe suprafaÞa Înclinatã a acoperiºului de sub ferestre, continuând-o apoi În sus, pânã la cadrul acestora.

Acest sistem de termoizolare a zonei aferente ferestrelor situate la coamĂŁ constituie elementul constructiv cu cea mai redusĂŁ grosime Âşi densitate din ĂŽntreaga structurĂŁ de acoperiÂş. ĂŽn cazul nostru, bariera de vapori a fost lipitĂŁ de folia impermeabilĂŁ a ferestrei. ĂŽn plus, suprafaĂža finalizatĂŁ a fost acoperitĂŁ cu o folie de aluminiu autoadezivĂŁ, pentru a preveni apariĂžia condensului.

Bariera de vapori trebuie lipitĂŁ foarte etanÂş de folia impermeabilĂŁ (alb cu roÂşu).

aceea, sunt acĂžionate cu motoare electrice prin telecomandĂŁ. Cablurile (inclusiv cele aferente rulourilor) de lungime VX°FLHQWĂŠ DX IRVW WUHFXWH SULQ DVWHUHDOD GLQ SOĂŠFL °EUROHPQRDVH RUL°FLLOH °LQG DSRL REturate atent, pentru a ĂŽmpiedica pĂŁtrunderea vântului sau apei. ĂŽn cazul ferestrelor gemene, ca-

36 l

Misiunea

CASA 7/07

blurile au fost trase În mãnunchi spre unitatea de control. Dupã Încheierea lucrãrilor de OD H[WHULRU D XUPDW °QDOL]DUHD montajului la interior: aplicarea termoizolaÞiei ºi a unei bariere de vapori, precum ºi etanºarea perfectã a spaÞiului dintre ferestre ºi restul ºarpantei. Mai rãmânea de executat doar placa-

rea aferentã pe intrados. ªi astIHO FX °HFDUH SODFÊ °[DWÊ SULQ Înºurubare ºi furniruitã adecvat, ceea ce existase doar În LPDJLQDèLD EHQH°FLDULORU D vQFHput sã prindã contur, pe mãsurã ce suprafeÞele vitrate produceau HIHFWHOH GRULWH GHçL SkQÊ OD °QDOL]DUHD SURSULX ]LVÊ D °QLVDMXOXL au mai fost multe de fãcut... Q

INFO ĂŽn România existĂŁ un numĂŁr limitat de companii specializate ĂŽn ferestre de mansardĂŁ care ĂŽÂşi comercializeazĂŁ produsele conform ultimelor tendinĂže ĂŽn proiectarea imobilelor pentru locuinĂže. Din fericire, trei dintre ele includ ĂŽn oferta lor ambele variante constructive descrise aici: ferestre duble Âşi cu trecere peste coamĂŁ.



original

O GARSONIERĂƒ

ineditĂŁ Podul casei poate deveni funcĂžional ĂŽn cel mai ĂŽnalt grad prin transformarea ĂŽn mansardĂŁ. Se impun o bunĂŁ termoizolare Âşi niÂşte finisaje superioare.

A

¹DèL vQWU R SHUPDQHQWÊ FÊXWDUH GH VSDèLX XWLO SUR SULHWDULL GH FDVH DOHJ GHVHRUL VROXèLL SHQWUX H°FLHQWL]DUHD OD PD[LPXP D VXSUDIHèHL GHMD GLV SRQLELOH &HD PDL vQWkOQLWÊ UH ]ROYDUH GLQ XOWLPD YUHPH HVWH PDQVDUGDUHD /D VXJHVWLD FL WLWRULORU QRçWUL DP KRWÊUkW VÊ SXQHP vQ SUDFWLFÊ DFHDVWÊ YDULDQWÊ GH H[WLQGHUH GHRVH ELW GH DWUDFWLYÊ GDFÊ HVWH SULYLWÊ vQ DQVDPEOX SULQ DPHQDMDUHD D FHHD FH VH QXPHçWH vQGHREçWH R JDUVRQLHUÊ

O mansardĂŁ dublĂŁ

V

&DVD GHVWLQDWÊ PDQVDUGÊULL HVWH GHVWXO GH VSDèLRDVÊ 3ULQ XUPDUH QH DP JkQGLW VÊ FRPSDUWLPHQWÊP SRGXO vQ GRXÊ ]RQH GLYL]DWH FX DMXWRUXO XQXL SHUHWH GH QXPDL P OÊèLPH &HOH GRXÊ QRL LQFLQWH VXQW GH OLPLWDWH çL FURPDWLF °LQG YRS VLWH GLIHULW QXDQèH SH ED]Ê GH JDOEHQ vQWU R SDUWH UHVSHFWLY GH

38 l

Misiunea

CASA 7/07


mansardare

Misiunea

CASA 7/07

l 39


mansardare

original

1. ConstrucĂžia ĂŽncepe cu realizarea mĂŁÂştilor din gipscarton, respectiv cu debitarea structurii metalice.

5. PlĂŁcile din gips-carton se fixeazĂŁ ĂŽn Âşuruburi ĂŽnvelind practic ĂŽntreaga structurĂŁ metalicĂŁ.

6. Realizarea unei niÂşe ĂŽn mascĂŁ presupune mĂŁsurarea exactĂŁ a zonei decupate.

7. ĂŽn continuare, s-a folosit cutterul pentru eliminarea unei porĂžiuni din placĂŁ.

verde În cealaltã. Pentru a utili]D H°FLHQW vQWUHJXO VSDèLX GLVSRQLELO QH DP JkQGLW VÊ PRGHOÊP ]RQD GH VXE DFRSHULç SULQ FRQVWUXFèLL GLQ JLSV FDUWRQ FX URO GH UDIW VDX QRSWLHUÊ 3HUHWHOH GHVSÊUèLWRU D IRVW FRQIHFèLRQDW vQ SURSRUèLL DSUR[LPDWLY HJDOH çL FX OLQLL QHUHJXODWH SHQWUX GHOLPLWDUH GLQ FÊUÊPLGÊ GH VWLFOÊ çL JLSV FDUWRQ

Aditivarea adezivului pentru cãrãmizi 'DWÊ °LQG FRQVWLWXèLD SHUHWHOXL GH FRPSDUWLPHQWDUH UHDOL]DUHD DFHVWXLD D vQFHSXW FX ULGLFDUHD SHUHWHOXL GH VWLFOÊ 3HQWUX D UHDOL]D R OXFUDUH °DELOÊ OD VIDWXO VSHFLDOLVWXOXL QRVWUX DP DOHV XQ DGH]LY SHQWUX FÊUÊPL]L GLQ VWLFOÊ GH FXORDUH DOEÊ FX WLPS VFXUW GH vQWÊULUH $FHVWD D IRVW FRQFHSXW vQ SULQFLSDO SHQWUX vPELQDUHD SOÊFLORU

40 l

Misiunea

CASA 7/07

10. ExperienĂža i-a ĂŽnvĂŁĂžat pe meÂşteri cĂŁ o astfel de construcĂžie trebuie ĂŽntĂŁritĂŁ cu bandĂŁ de armare.

GH PDUPXUÊ GDU D SXWXW ° IRORVLW FX VXFFHV çL vQ FD]XO QRVWUX $GH]LYXO PHQèLRQDW DUH QHQXPÊUDWH DYDQWDMH HVWH XçRU GH DSOLFDW LPSHUPHDELO UH]LVWHQW OD vQJKHè PDWHULDOXO VH SRDWH XWLOL]D DWkW OD LQWHULRU FkW çL OD H[WHULRU çL VH SRDWH FKLWXL GXSÊ QXPDL RUH ½Q VLWXDèLD vQ FDUH R

11. Tot experienÞa dicteazã ºi În cazul finisãrii colÞurilor – acestea vor fi consolidate cu colÞare din aluminiu.

SODFDUH FHUDPLFÊ RELçQXLWÊ WUHEXLH H[HFXWDWÊ ¾FX RFKLL SH FURQRPHWUXŒ DFHVW WLS GH DGH]LY HVWH LGHDO 3UHSDUDUHD SDVWHL VH IDFH SULQ DPHVWHFDUH SkQÊ OD RPRJHQL]DUH FX XQ PL[HU 'XSÊ R SDX]Ê GH DSUR[LPDWLY PLQXWH VH DPHVWHFÊ GLQ QRX 3URGXFÊWRUXO

UHFRPDQGĂŠ çL DQXPLWH FRQGLèLL GH PHGLX SHQWUX XWLOL]DUHD DGH]LYXOXL R WHPSHUDWXUĂŠ FXSULQVĂŠ vQWUH çL ĂŒ& çL R XPLGLWDWH UHODWLYĂŠ GH 3XQHUHD vQ RSHUĂŠ SRDWH ° SUHOXQJLWĂŠ SkQĂŠ OD DSUR[LPDWLY GH PLQXWH LDU FKLWXLUHD VXSUDIHèHL HVWH UHFRPDQGDWĂŠ GXSĂŠ FHO SXèLQ RUH ½Q VLWXDèLD


2. DupĂŁ ce au mĂŁsurat, meÂşterii au tĂŁiat profilele metalice cu o foarfecĂŁ de tablĂŁ specificĂŁ.

3. IniĂžial, se fixeazĂŁ ĂŽn perete profilele ce vor susĂžine amenajarea ĂŽn plan vertical.

4. ĂŽn continuare, au fost montate elementele metalice ĂŽn pardosealĂŁ, cu Âşuruburi pentru beton.

9. OperaÞiunea se repetã ºi În cazul construcÞiei de gipscarton alãturate, rezultând o amenajare relativ simetricã.

8. S-a eliminat cu uºurinÞã fragmentul de gipscarton, rezultând un dreptunghi perfect.

12. Fixarea elementelor metalice se face cu un strat de glet, ce va funcĂžiona ca un adevĂŁrat adeziv.

sim aditivul menĂžionat. Emulsia rezultatĂŁ are o serie de calitĂŁĂži: sporeÂşte aderenĂža pieselor ĂŽmbinate, cresc proprietĂŁĂžile hidroi]RODQWH çL ÂąH[LELOLWDWHD PRQWDMXOXL VFĂŠ]kQG ULVFXO GH °VXUDUH D construcĂžiei. Punerea ĂŽn operĂŁ se va face ĂŽn condiĂžiile unei tempeUDWXUL FXSULQVH vQWUH çL ĂŒ&

14. ImperfecĂžiunile rezultate au fost acoperite. SuprafaĂža se finiseazĂŁ cu glaspapir.

Într-un mediu având o umiditate relativã de 60%.

Sistemul de acoperire a grinzilor din lemn ½Q RULFH SRG DO XQHL FDVH H[LVWÊ grinzi ºi alte elemente structurale din lemn. Unele dintre aces-

WHD SRW ° PDVFDWH vQVÊ FHOH PDL aspectuoase pot rãmâne aparente, dând În acest fel Încãperii un aer rustic, atrãgãtor. SituaÞia are aplicabilitate ºi În cazul de faÞã: mansarda la care lucrãm cuprinde ºi ea câteva JULQ]L FDUH DX EHQH°FLDW GH R °nisare temeinicã.

V

ĂŽn care adezivul se utilizeazĂŁ pentru placarea suprafeĂželor-suport uÂşor deformabile (pardoseli ĂŽncĂŁlzite, gips carton, PAL sau OSB), se impune aditivarea sa cu o emulsie elasticĂŁ pe bazĂŁ de rĂŁÂşinĂŁ sinteticĂŁ. Cum un zid din cĂŁrĂŁmidĂŁ de sticlĂŁ presupune o ĂŽncĂŁrcare mare, am optat sĂŁ folo-

13. DupĂŁ ce profilul metalic a fost imobilizat, pasta a fost uniformizatĂŁ iar surplusul de glet, ĂŽndepĂŁrtat.

Misiunea

CASA 7/07

l 41


mansardare

original 3ULQ XUPDUH DP LGHQWL°FDW HOHPHQWHOH VWUXFWXUDOH GLQ OHPQ SUHWDELOH XQHL DVWIHO GH DFèLXQL ºi le-am ºlefuit, urmând grunGXLUHD çL OÊFXLUHD $P FRQVXOWDW FkèLYD VSHFLDOLçWL vQ SURWHMDUHD OHPQXOXL LDU DFHçWLD QH DX UHFRPDQGDW XQ JUXQG SH ED]Ê GH UÊçLQL DOFKLGLFH çL XQ ODF FX DFHHDçL ED]Ê Grundul pentru lemn, aditiYDW çL REèLQXW FX VROYHQèL RUJD-

15. Mortarul-adeziv se preparã corect În mod mecanic, respectându-se indicaÞiile producãtorului.

17. Am Început cu aplicarea stratului de adeziv peste care se va aºeza primul rând de cãrãmizi.

18. DacĂŁ marginile cĂŁrĂŁmizilor sunt drepte, pot fi folosite distanĂžiere de 4 mm (cele mai mici).

16. Pentru a ĂŽmbunĂŁtĂŁĂži proprietĂŁĂžile adezivului, am ales sĂŁ-l aditivĂŁm cu o emulsie elasticĂŁ.

19. Pentru o asamblare eficientĂŁ, spaĂžiile de ĂŽmbinare se umplu complet cu adeziv.

20. Zidul a Început sã prindã contur. Sensul de construcÞie este dinspre stâlpul de lemn cãtre marginea Încãperii.

21. AÂşezarea perfect verticalĂŁ a cĂŁrĂŁmizilor este esenĂžialĂŁ pentru rezistenĂža ĂŽn timp a zidului de sticlĂŁ.

42 l

Misiunea

CASA 7/07

V

QLFL DUH SURSULHWÊèL DQWLIXQJLFH çL DQWLFDULH 6H DSOLFĂŠ XçRU çL SĂŠWUXQGH DGkQF vQ PDWHULDOHOH FX VXSUDIDèD SRURDVĂŠ &RQIRUP SURGXFĂŠWRUXOXL VROXèLD DUH URO GH SURWHFèLH vPSRWULYD FLXSHUFLORU FH FRORUHD]ĂŠ OHPQXO D PXFHJDLXOXL DOJHORU çL GLYHUVHORU LQVHFWH GĂŠXQĂŠWRDUH 7LPSXO GH XVFDUH D SHOLFXOHL GH JUXQG HVWH GH RUH OD R WHPSHUDWXUĂŠ GH ĂŒ& /HPQXO FH XUPHD]ĂŠ D ° JUXQGXLW QX WUHEXLH VĂŠ DLEĂŠ R XPLGL-

22. Rosturile sunt acoperite cu un chit special ce poate fi aplicat cu o gletierĂŁ de cauciuc.

23. La final, se spĂŁlĂŁ cu buretele umezit. Nu am folosit apĂŁ ĂŽn exces, pentru a evita deteriorarea adezivului.



O amenajare reuºitã implicã o atentã combinare între forme ºi culori care formeazã un tot armonios. Pornind de la culoarea pereþilor ºi a tavanului, se vor alege nuanþele pieselor de gresie, a decoraþiunilor ºi ale elementelor de mobilier. Nu am combinat stilurile ºi nici nu am înghesuit multe decoraþiuni, spaþiul mansardei fiind destul de generos.

mansardare

original

24. Pardoseala nu avea denivelãri, deci nu am mai turnat ºapã. Totuºi, a fost necesarã o amorsã.

44 l

Misiunea

CASA 7/07

luciu plãcut ºi transparenþa, ce SXQH vQ YDORDUH HVWHWLFD °EUHL QDturale. Temperatura optimã pentru utilizarea acestui produs este FXSULQVé vQWUH çL Ì& &D çL în cazul grundului, suprafaþa FH XUPHD]é D ° DFRSHULWé YD ° curãþatã de impuritãþi ºi ºlefuitã. Apoi se pot aplica cele douã straturi de lac, la un interval de

26. Dupã uscarea placãrii ceramice, suprafaþa trebuie chituitã cu gletiera de cauciuc.

24 de ore, timp necesar uscãrii. Lãcuirea în dublu strat este recomandatã de toþi producãtorii din domeniu.

Ultimii paºi spre inaugurare Nu insistãm asupra etapelor UHDOL]éULL °QLVDMHORU &RQVLGH

rãm cã este de ajuns sã venim cu câteva precizãri suplimentare, însã de mare însemnãtate în ceea ce priveºte reuºita amenajãrii acestei mansarde. Pentru vopsirea pereþilor am utilizat nuanþe de verde ºi de galben. Vopseaua pe care am folosit-o se poate aplica cu pensula, bidineaua, rola sau pulve-

V

tate mai mare de 12-14 %, iar, înainte de amorsare, suprafaþa trebuie curãþatã de murdãrie ºi grãsimi, ºlefuitã cu hârtie abrazivã ºi desprãfuitã. Dupã uscarea celor douã pelicule de grund urmeazã lãcuirea. Avantajele lacului special pentru lemn, pe bazã de rãºini alchidice, sunt: o bunã aderenþã, un

25. Pentru placare am folosit bucãþi de gresie din aceeaºi colecþie, cu aceeaºi texturã a smalþului.



mansardare

original

46 l

Misiunea

CASA 7/07

Încãperea vopsitã în verde a fost amenajatã ca dormitor. La fel ca în cazul primei incinte, totul a fost decorat într-o manierã esteticã unitarã, emanând un aer profund tineresc. Parchetul dã un aer familiar ºi cald dormitorului de la mansardã, fãrã a intra neapãrat în opoziþie cu aspectul exuberant al sãlii alãturate.


27. Adezivul pentru fixarea parchetului se poate turna direct din recipient, pe pardosealĂŁ.

28. SoluĂžia de lipit se ĂŽntinde cu ajutorul unei gletiere metalice cu dinĂži de dimensiuni reduse.

29. Montajul a ĂŽnceput dintr-un colĂž al ĂŽncĂŁperii. Se lasĂŁ un rost de dilatare ĂŽntre perete Âşi parchet.

30. Pentru a nu deteriora piesele, ĂŽntre ciocan Âşi parchet se interpune un tampon din cauciuc.

31. Plinta se va lipi cu un adeziv special, aderent atât la lemn cât ºi la suprafeÞe sintetice.

32. ĂŽn acest caz, este neapĂŁrat necesarĂŁ montarea unui prag de trecere ĂŽntre cele douĂŁ ĂŽncĂŁperi.

33. ĂŽn gĂŁurile realizate anterior ĂŽn betonul pardoselii, se introduc dibluri din plastic.

34. GĂŁurile din pragul metalic trebuie sĂŁ corespundĂŁ celor realizate ĂŽn pardosealĂŁ.

35. Folosind o maÂşinĂŁ cu acumulatori, se executĂŁ prinderea ĂŽn Âşuruburi a plintei.

rizatorul cu aer. Cum noi am optat pentru douã straturi, la primul a fost necesarã diluarea vopselei cu apã, În proporÞie de 10%. La placarea pardoselii din aºa-zisul dormitor, am folosit parchet. Pentru cealaltã incintã, cu rol de camerã de zi, am optat pentru varianta cu gresie, din FDX]D WUD°FXOXL PDL LQWHQV GDU çL pentru multiplele posibilitãÞi de Înviorare a atmosferei pe care le oferã ceramica smãlÞuitã.

Deasupra micului zid din cãrãmidã de sticlã, s-a continuat cu gips-carton montat pe pro°OH PHWDOLFH IÊUÊ XPSOXWXUÊ termoizolantã, Întrucât avem un spaÞiu deschis. A urmat alegerea mobilierului ºi decoraÞiunilor, rezultând o garsonierã potrivitã unui adolescent care are nevoie de intimitate În locuinÞa pãrinÞilor. Noi credem cã este o destinaÞie deosebit de potrivitã pentru mansardã. Q Misiunea

CASA 7/07

l 47




cum procedĂŁm?

Pionierat

ĂŽN EXTRAVILAN

Dacã aveÞi un teren departe de aglomeraÞia urbanã ºi doriÞi sã vã construiÞi un imobil care sã devinã fie casã de vacanÞã, fie reºedinÞã permanentã, acesta trebuie sã Îndeplineascã exigenÞele minime

din punctul de vedere al confortului. PuteÞi apela sau nu la avantajele tehnologiilor de comunicare moderne – televiziune prin satelit, internet etc., ori folosi materiale mai mult sau mai puÞin performante la realizarea construcÞiei. Ceea ce nu se

poate omite, ĂŽnsĂŁ, este dotarea cu utilitĂŁĂži: energie electricĂŁ, gaze naturale Âşi canalizare. Dar nu trebuie sĂŁ vĂŁ aventuraĂži la cine Âştie ce distanĂže de marile oraÂşe pentru a vedea terenuri construibile sau proprietĂŁĂži fĂŁrĂŁ aceste facilitĂŁĂži. ExistĂŁ ĂŽncĂŁ strĂŁzi fĂŁrĂŁ apĂŁ curentĂŁ sau canalizare, aÂşa cum existĂŁ Âşi zone limitrofe ĂŽn plinĂŁ dezvoltare care aÂşteaptĂŁ proiecte serioase de urbanism. Unele soluĂžii de conjuncturĂŁ pot fi mai costisitoare ca investiĂžie, ĂŽnsĂŁ au potenĂžialul de a vĂŁ asigura confortul ĂŽn zona doritĂŁ, la standarde aproximativ asemĂŁnĂŁtoare. E posibil sĂŁ fie chiar mai economice din punctul de vedere al consumului, folosind tehnologii mai noi Âşi mai ecologice. ĂŽntreĂžinerea Âşi punerea lor ĂŽn funcĂžiune sunt sarcini care vĂŁ vor reveni uneori integral (asistenĂža tehnicĂŁ este mai dificil de obĂžinut), prin urmare, vĂŁ poate fi de folos un curs intensiv ĂŽn aceastĂŁ privinÞã.

Electricitatea – o condiÞie de bazã

M

ajoritatea utilitãÞilor oferite de comunitate sunt opÞionale. Dacã nu aveÞi apã curentã ºi canalizare, se poate fora un puÞ ºi, dacã studiul geotehnic aratã cã pânza de apã freaticã e prea la suprafaÞã, PRQWDèL XQ °OWUX /LSVD UHèHOHL GH gaze naturale este lesne suplinitã de Încãlzirea cu lemn sau pãcurã. 2 PLQLVWDèLH GH HSXUDUH SRDWH ° asamblatã oriunde, cu cheltuieli mai mici sau mai mari, În funcÞie de situaÞie. Totuºi, un stâlp de curent electric nu trebuie sã lipseascã din peisaj.

50 l

Misiunea

CASA 7/07

ExistĂŁ, ĂŽnsĂŁ, Âşi aventurieri care construiesc ĂŽn zone unde acest simbol al civilizaĂžiei nu a ajuns, sau cheltuielile de racordare sunt prea mari pentru D ° VXVèLQXWH GH XQ VLQJXU FRQsumator. ĂŽn condiĂžiile acestea, soluĂžia la ĂŽndemânĂŁ este un generator electric. Acesta vĂŁ va da posibilitatea nu doar sĂŁ montaĂži EHFXUL vQ °HFDUH FDPHUĂŠ FL çL sĂŁ susĂžineĂži consumul unui televizor, frigider sau chiar al unei maÂşini de spĂŁlat. Pentru a permite un consum mai mare, generatorul trebuie sĂŁ furnizeze

GândiÞi-vã din timp: organizarea ºantierului ºi construirea efectivã a casei necesitã energie electricã!


dileme

CondiĂžii de lucru pentru generatoare – aspecte de ĂŽntreĂžinere Âşi utilizare ĂŽnainte de utilizare, legaĂži grupul electrogen la pĂŁmânt, pentru a evita electrocutarea – pentru aceasta, folosiĂži un cablu de cupru cu secĂžiunea de 12 mmp legat de o barĂŁ de cupru ĂŽngropatĂŁ ĂŽn pĂŁmânt; evitaĂži sĂŁ faceĂži ĂŽmpĂŁmântarea prin Ăževi, cu atât mai mult dacĂŁ prin acestea trec materiale inflamabile, deoarece, ĂŽn caz de scurtcircuit, se pot produce explozii Âşi incendii; Q Alimentarea cu ulei Âşi cu motorinĂŁ se va face atunci când motorul este rece; Q ĂŽnainte de a conecta la prize aparatele electrocasnice, asiguraĂži-vĂŁ cĂŁ le este asiQ

Generatorul trebuie amplasat pe o suprafaÞã planã ºi suficient de rezistentã, astfel Încât ÎnclinaÞia grupului electrogen sã nu depãºeascã 10 grade; Q

cel puÞin 5 kW (preÞul unui asemenea aparat ajunge la 2.500 de euro, bani care sunt, Însã, amortizaÞi În timp, Întrucât nu trebuie sã plãtiÞi niciun abonament, ci doar consumul efectiv). Pentru un grup electric cu o putere de 5kW, consumul de

PRWRULQÊ YD ° GH FLUFD XQ OLWUX pe orã. Din acest punct de vedere, investiÞia pare un dezasWUX GDU SRDWH ° UHQWDELOÊ SHQtru o casã de vacanÞã folositã temporar. Variantele moderne optimizeazã consumul În funcÞie de necesitãÞi.

gurat necesarul de energie; suma puterilor consumatorilor nu trebuie sã depãºeascã puterea generatorului (altfel intrã În regim de suprasarcinã ºi se deconecteazã automat sau chiar se poate deteriora); Q Dacã grupul electrogen a fost oprit pentru o perioadã mai lungã, pornirea lui se face numai dupã ce aÞi verificat nivelul uleiului ºi aÞi inspectat filtrul de aer, care va fi curãÞat sau chiar Înlocuit, dacã este necesar; Q Depozitarea uleiului ºi a motorinei trebuie fãcutã la distanÞã de generator, Într-un loc uscat, bine aerisit ºi la adãpost de intemperii.

Existã ºi generatoare de mare putere (de ordinul sutelor de kVA), utile În cazul imobilelor cu mai multe apartamente, inclusiv când sunt folosite ca soluÞie de rezervã pentru reÞeaua electricã.

Misiunea

CASA 7/07

l 51


cum procedĂŁm?

Pompe

Izvor ĂŽn propria casĂŁ?

O

dileme

pompã bunã poate funcÞiona permanent, Între limitele de debit proiectate, dar de cele mai multe ori este folositã pentru stocarea apei Într-un bazin supraÎnãlÞat, la care este conectatã UHèHXD GH LQVWDODèLL VDQLWDUH ,GHDO DU ° FD SRPSD VÊ IXQFèLRQH]H cât mai aproape de punctul sãu de randament maxim, ca sã aibã o duratã de viaÞã mai mare ºi pentru a minimiza, totodatã, consumul de energie. Parametrii de funcÞionare depind, Însã, de situaÞia FRQFUHWÊ FHO PDL LPSRUWDQW DVSHFW °LQG vQÊOèLPHD GH UHIXODUH Aceasta variazã atât În funcÞie de puterea pompei, cât ºi de debit. O locuinÞã are nevoie obligatoriu de un sistem hidrotehnic care capteazã apa dintr-o sursã, o trateazã pentru a-i ÎmbunãtãÞi calitatea, o transportã pânã În zona de utilizare ºi o distribuie pentru diferitele ÎntrebuinÞãri. Cele mai utilizate instalaÞii includ pompe sau hidrofoare, În funcÞie de situaÞie, acÞionate electric sau, În cazuri speciale, cu ajutorul unui motor pe combustibili fosili. Energia electricã poate fi furnizatã inclusiv de un generator care sã aibã puterea cel puÞin egalã cu cea a pompei.

Sursele de apã Aducerea apei În interiorul casei de vacanÞã Într-o zonã de deal sau de munte se poate dovedi mai dificilã. Dacã, la câmpie, forarea pentru a obÞine apã nu Întâmpinã greutãÞi, În cazul celorlaltor forme de relief pãmântul este mai dur, iar pânza freaticã se aflã la o adâncime mai mare. Astfel, dacã nu aveÞi o fântânã pe

terenul aflat În proprietate, alternativa este folosirea unui pârâu din apropiere. Cu cât sursa de apã se aflã mai departe de casã, cu atât puterea pompei pentru apã (sau a hidroforului) trebuie sã fie mai mare. O astfel de instalaÞie va trage lichidul printr-o Þeavã sau furtun cãtre locuinÞã, cu o presiune necesarã consumului zilnic.

Când nu este canalizare... ĂŽn zonele de ĂžarĂŁ, fie ele munte, deal sau câmpie, canalizarea nu este una dintre facilitĂŁĂžile frecvente pe care le deĂžine un teren, mai ales dacĂŁ atunci când l-aĂži achiziĂžionat aĂži pornit de la dezideratul liniÂştii Âşi al izolĂŁrii faÞã de restul localitĂŁĂžii. Pentru obĂžinerea

Fosele etanÂşe vidanjabile

S

taĂžia de epurare a apelor menajere trebuie sĂŁ ĂŽndeplineascĂŁ acele condiĂžii impuse de legislaĂžia româneascĂŁ pe probleme de mediu. ĂŽn acelaÂşi timp, echipamentul trebuie sĂŁ se adapteze la nevoile din teren. O fosĂŁ septicĂŁ va colecta, ca ĂŽntr-un rezervor, totalitatea apelor uzate produse ĂŽn gospodĂŁrie Âşi va elimina, ĂŽn cea mai mare parte, materiile poluante, reĂžinând, totodatĂŁ, deÂşeurile Âşi materiile solide. DenumitĂŁ ĂŽn legislaĂžie „fosĂŁ etanºã vidanjabilĂŁâ€œ, aceasta se amplaseazĂŁ, de obicei, ĂŽn apropierea clĂŁdirii, la o distanÞã de cel mult 20-30 metri. Extrem de important

52 l

Misiunea

CASA 7/07

unui minimum de confort, soluĂžia este recurgerea la o fosĂŁ septicĂŁ (ministaĂžie de epurare). ĂŽn acest scop, ĂŽnsĂŁ, aveĂži nevoie de avizele ce reglementeazĂŁ posesia Âşi instalarea, incluse ĂŽn certificatul de urbanism, respectiv ĂŽn autorizaĂžia de construire.

este faptul cĂŁ trebuie sĂŁ se afle ĂŽn avalul oricĂŁrei surse de apĂŁ. Rolul unei fose etanÂşe vidanjabile este de colectare-decantare Âşi de asigurare a unor infiltraĂžii de apĂŁ relativ curate ĂŽn pĂŁmânt. InstalaĂžia, ce poate fi realizatĂŁ pe loc (din beton) sau cumpĂŁratĂŁ ĂŽn sistem complet, se vidanjeazĂŁ la intervale variabile (ĂŽn cele mai bune cazuri, la 1-3 ani). ĂŽnaintea acestei operaĂžiuni, se va asigura amestecarea repetatĂŁ a nĂŁmolului cu apa din fosĂŁ Âşi chiar cu apĂŁ de adaos. Bazinele fosei septice au, ĂŽn general, o greutate redusĂŁ Âşi sunt rezistente la agenĂžii chimici Âşi la coroziuni. Ele nu necesitĂŁ ĂŽntreĂžinere specialĂŁ Âşi alimentarea cu energie electricĂŁ presupune cheltuieli minime. Perioada de retenĂžie a unei fose trebuie sĂŁ fie de cel puĂžin 10 zile, timp ĂŽn care microorganismele eliminĂŁ substanĂžele organice poluante. Astfel, o fosĂŁ septicĂŁ utilizatĂŁ de 4 persoane, pentru a fi ĂŽn acord cu normele, ar trebui sĂŁ stocheze 6.000 de litri de apĂŁ. ĂŽn cazul ĂŽn care fosele pe care le gĂŁsiĂži ĂŽn comerĂž nu sunt mai mari de 3-4 metri cubi, puteĂži recurge la soluĂžia supradimensionĂŁrii sau, mai ieftin, a procurĂŁrii unei microstaĂžii de epurare. Aceasta permite descĂŁrcarea apei rezultate ĂŽn lacuri, bĂŁlĂži, râuri, dar Âşi ĂŽn sol.

MinistaĂžia de epurare O ministaĂžie de epurare are, ĂŽn majoritatea modelelor, cel puĂžin douĂŁ compartimente. ĂŽn primul compartiment se acumuleazĂŁ materiile solide, unde suferĂŁ o fermentaĂžie care antreneazĂŁ eliminarea gazelor. Bulele de la suprafaÞã permit particulelor de noroi sĂŁ formeze o crustĂŁ. Materiile solide se vor depune la fundul bazinului, iar gazele se eliminĂŁ prin orificii sau conducte de aerisire. Vidanjarea este necesarĂŁ pentru eliminarea materiilor solide, destul de reduse cantitativ. ĂŽn cel de-al doilea compartiment ajung efluenĂžii decantaĂži, sub forma unui lichid. ĂŽntrucât apa rezultatĂŁ nu este potabilĂŁ, ea trebuie evacuatĂŁ printr-un sistem de drenare subteran sau, printr-un tub din PVC, cĂŁtre suprafaÞã. Se poate monta, la alegere, un recipient final pentru ape uzate, echipat cu o micĂŁ pompĂŁ, care poate ajuta la ridicarea apei la diverse ĂŽnĂŁlĂžimi sau distanĂže impuse.



cum procedĂŁm?

Asigurarea cĂŁldurii

dileme

O

soluĂžie rapidĂŁ, care presupune eforturi minime pentru alimentare (nu necesitĂŁ o altĂŁ sursĂŁ de combustibil) Âşi intervenĂžii reduse asupra locuinĂžei, este ĂŽncĂŁlzirea cu o centralĂŁ electricĂŁ. DacĂŁ doriĂži ĂŽncĂŁlzire prin pardosealĂŁ, veĂži realiza o economie de energie cu pânĂŁ la 20%. ĂŽntrucât nu foloseÂşte gaz sau lemne, cazanul nu are nevoie de coÂş pentru fum. ĂŽn condiĂžiile ĂŽn care consideraĂži cĂŁ generatorul dumneavoastrĂŁ nu face faÞã Âşi unei centrale electrice, puteĂži opta pentru aleJHUHD XQXL DOW WLS GH FD]DQ FXP DU ° FHO cu combustibil solid sau chiar cuplarea celui electric cu acesta din urmĂŁ. Cazanele cu combustibil solid, precum lemne sau cĂŁrbune, executate din fontĂŁ sau tablĂŁ, pot

furniza energie de la 19 pânã la 87 kWh. Variantele moderne au chiar ºi un reguODWRU GH WLUDM FHHD FH SHUPLWH PRGL°FDUHD parametrilor termici. *D]XO °H SHQWUX FÊOGXUÊ °H SHQWUX FRQVXPXO PDçLQLL GH JÊWLW SRDWH ° GHSRzitat Într-o cisternã, la care sunt racordate Þevi cãtre aragaz sau centrala termicã. O astfel de cisternã poate avea o capacitate mai mare, de pânã la 50 metri cubi, SHQWUX D QX ° QHYRLW VÊ R alimentaÞi prea des. Dacã Însã nu aveÞi nevoie de gaz decât pentru gãtit, este mult mai funcÞionalã o butelie.

Aspecte preliminare: limite impuse de urbaniºti Pe parcursul demersurilor privitoare la obÞinerea autorizaÞiei de construcÞie, trebuie sã comandaÞi un studiu geotehnic, reprezentând cercetarea terenului prin executarea unor foraje. Astfel, se extrag probe din pãmânt care sunt supuse ulterior unor Încercãri de compresiune, tasare etc. Rezultatul acestui studiu aratã felul În care este stratificat solul, la ce nivel se aflã apa freaticã, unde este amplasat terenul bun de fundare

ºi care este presiunea maximã pe care pãmântul o poate suporta. Toate aceste aspecte sunt determinante pentru stabilitatea În timp a clãdirii, numãrul de etaje maxim posibil ºi, mai ales În cazul În care nu existã canalizare comunitarã, pentru posibilitãÞile de a obÞine apa din pânza freaticã sau de a construi o ministaÞie de epurare. Aceste date pot varia În funcÞie de localitate ºi sunt trecute În certificatul de urbanism. Totodatã,

ĂŽn documentaĂžie sunt trecuĂži Âşi coeficienĂži urbanistici, precum procentul de ocupare al terenului (P.O.T.), care exprimĂŁ raportul dintre suprafaĂža construitĂŁ la sol Âşi suprafaĂža terenului considerat, ĂŽnmulĂžit cu 100, pentru a obĂžine un procent. Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.) este exprimat de raportul dintre suprafaĂža construitĂŁ desfĂŁÂşuratĂŁ a tuturor nivelurilor Âşi suprafaĂža terenului. ExistĂŁ situaĂžii ĂŽn care terenul trebuie scos

din circuitul agricol, pentru a putea construi pe acesta. Dacã suprafaÞa pe care o deÞineÞi este foarte mare ºi nu doriÞi sã construiÞi decât pe o anumitã porÞiune, este recomandabil sã ÎmpãrÞiÞi terenul În loturi. VeÞi evita astfel impunerea, de cãtre primãrie, a unui plan urbanistic detaliat ºi cheltuielile sau timpul afectat obÞinerii unor planuri urbanistice zonale.

SunteÞi primii veniÞi Într-o zonã ce se presupune cã se va dezvolta? AveÞi avantajul preÞului, dar ºi riscul de a rãmâne izolaÞi pentru multã vreme.

DacĂŁ nu gĂŁsiĂži muncitori calificaĂži ĂŽn zonĂŁ, va trebui sĂŁ suportaĂži cheltuielile de regie pentru o echipĂŁ de meseriaÂşi.

54 l

Misiunea

CASA 7/07


Surse neconvenþionale O formã de încãlzire ecologicã este cea cu energie solarã, care nu se regãseºte doar în razele soarelui, ci ºi în pãmânt, în apa din pânza freaticã ºi chiar în aer. Existã pe piaþã pompe de cãldurã care, în tandem cu sistemele de captare a energiei prin panouri solare, creeazã posibilitatea de a realiza economii la încãlzirea locuinþei ºi la prepararea apei calde. Chiar ºi în timpul verii, acest tip de pompã extrage cãldura din interiorul clãdirii ºi o transferã în exterior, printr-o unitate de condensare. Totuºi, la sistemul menþionat mai sus aveþi nevoie de energie electricã pentru pornirea pompei de cãldurã.

Proprietãþile necesare terenului Existã anumite constrângeri legate de un teren, ce includ lãþimea la stradã, arie, distanþele minime ale construcþiei proiectate faþã de hotare, înãlþimea ºi suprafaþa maxime de acoperire permise etc. Prin urmare, atunci când achiziþionaþi terenul, sfatul nostru este sã vã informaþi dinainte asupra acestor aspecte, mai ales la departamentele de urbanism locale, care au prevederi speciale pentru fiecare zonã a localitãþii. În funcþie de poziþia ocupatã pe un teren, imobilele construite sunt clasificate în clãdiri: 1. Izolate, retrase faþã de toate marginile terenului, însã nu neapãrat ºi de la marginea stradalã; În Capitalã, terenurile construibile trebuie sã aibã o suprafaþã de minim 200 mp ºi o lãþime de deschidere la stradã de 12 m, iar distanþa minimã faþã de marginile terenului

Primãriile promit deseori cã vor dezvolta infrastructura, dar e mai bine sã vã gândiþi la o soluþie de cooperare cu vecinii din zonã.

este de 3 m lateral ºi 5 m în faþã ºi în spate. 2. Alipite la calcan, construite pânã la hotarul unui teren – zidul construit la marginea terenului poartã denumirea de calcan ºi nu permite existenþa ferestrelor, fiind destinat, de obicei, alipirii unei case alãturate; Bucureºtiul are urmãtoarele cerinþe: lãþimea la stradã trebuie sã fie de 10 m, suprafaþa terenului de minimum 200 mp, iar distanþa minimã de 3 m pe latura fãrã calcan (5m în faþã ºi în spate). 3. Înºiruite, construite pe toatã lãþimea terenului; sunt alipite pe ambele laturi cu clãdirile vecine. Lãþimea terenului la stradã trebuie sã fie de 8 metri, suprafaþa minimã de 150 mp, iar distanþa minimã faþã de marginile terenului de 5 m (faþã/spate).


controverse

sãnãtatea casei ViaÞa modernã este de neconceput În absenÞa aparatelor ºi sistemelor ce uºureazã activitãÞile cotidiene, comunicarea, transportul etc., multe dintre ele funcÞionând pe bazã de curent electric ºi fiind surse importante de radiaÞii electromagnetice. Avantajele utilizãrii lor sunt evidente, dar, În ultima vreme, au apãrut tot mai multe suspiciuni legate de potenÞialul nociv al acestora, respectiv de efectele negative pe care le-ar putea avea undele electromagnetice asupra organismului uman.

NOCIVITATEA câmpului ª Omul, adaptat condiÞiilor de pe Terra, face faÞã radiaÞiilor cosmice sau, cel puÞin, a ÎnvãÞat sã le evite. El a devenit, Însã, recent, producãtor de noi surse.

56 l

Misiunea

CASA 7/07

WLLQèHOH °]LFH GH°QHVF FkPSXO HOHFWURPDJQHWLF FD °ind un cumul de forĂže generate de sarcinile electrice Âşi câmpurile magnetice care le ĂŽnconjoarĂŁ. Astfel, câmpul electromagnetic este caracterizat, ĂŽntr-un punct al spaĂžiului, prin suprapunerea unui câmp electric Âşi a unuia magnetic. Acestea sunt variabile ĂŽn timp, condiĂžionându-se Âşi generându-se reciproc. Undele astfel produse (de pildĂŁ prin trecerea curentului electric alternativ printr-un conductor) se schimbĂŁ permanent ĂŽntre valori pozitive Âşi negative, iar numĂŁrul de VFKLPEĂŠUL SH VHFXQGĂŠ GH°QHçWH un parametru foarte important – frecvenĂža undelor, mĂŁsuratĂŁ ĂŽn hertzi (Hz). ĂŽn funcĂžie de acest parametru, de natura radiaĂžiei Âşi de energia undelor, se poate vor-

bi despre efecte diferite asupra sĂŁnĂŁtĂŁĂžii omului.

RelaÞii tensionate Câmpurile electromagnetice ne Înconjoarã din toate pãrÞile ºi În toate aspectele vieÞii cotidiene, de la surse puternice naturale (Soarele, Pãmântul ºi Cosmosul) pânã la radio ºi televiziune, comunicare la distanÞã, iluminare sau dispozitive electrice. Cu toate cã efectele biologice ale acestora asupra Þesuturilor sunt Îndelung analizate ºi cercetate, rezultatele În domeniu sunt În continuare controversaWH OD PLMORF °LQG çL LQWHUHVH HFRnomice imense. Ce se ºtie pânã acum este cã undele electromagQHWLFH SURGXF PRGL°FÊUL LRQLce la nivelul membranei celu-

lare, schimbĂŁri ĂŽn sinteza ADN sau alterarea moleculelor semnal implicate ĂŽn diferite procese din organism. ĂŽn acelaÂşi timp, trebuie spus cĂŁ efectele depind de proprietĂŁĂži precum frecvenĂža Âşi amplitudinea acestor radiaĂžii.

Efecte variate InteracÞiunea cu structura microcelularã umanã este determinatã de capacitatea de ionizare a undelor electromagnetice. ([LVWÊ UDGLDèLL à vQ VSHèÊ FHOH FX lungimi de undã comparabile cu GLPHQVLXQLOH DWRPXOXL à FDUH FRQèLQ VX°FLHQWÊ HQHUJLH SHQtru a produce ionizarea (dislocarea electronilor orbitali, ruperea legãturilor ce unesc moleculele În structuri complexe, producând ioni sau particule Încãrcate


ReticenÞe la amplasarea staÞiilor de telefonie mobilã Terasele imobilelor de birouri ºi chiar ale celor de locuinÞe au fost invadate de asemenea surse de unde electromagnetice (un semnal puternic fiind asigurat de o densitate mai mare de staÞii). Acest fenomen a stârnit proteste din partea celor nevoiÞi sã le aibã În proximitate, dar companiile au dat asigurãri cã sunt inofensive, conform standardelor europene.

ui electromagnetic tea nuclearĂŁ: apar riscuri serioase de la cancer al pielii pânĂŁ la leucemie. De asemenea, existĂŁ Âşi radiaĂžii fĂŁrĂŁ capacitatea de a produce ionizarea particulelor – aici sunt ĂŽncadrate ultravioletele, lumina vizibilĂŁ, radiaĂžiile infraroÂşii, microundele sau câmpurile de radiofrecvenÞã.

SĂŁ vedem acum care sunt efectele unor unde electromagnetice create de om Âşi frecvent incriminate ĂŽn ultima perioadĂŁ – câmpurile de radiofrecvenÞã. Acestea sunt generate de radio Âşi televiziune, dar Âşi de sistemele de securizare, telefonia mobilĂŁ, microundele, aparatele radar, navigarea GPS sau tehnologiile wireless. Sunt induse radiaĂžii cu frecvenĂža cuprinsĂŁ ĂŽntre 3 kHz Âşi

300 GHz (lungimea de undĂŁ ĂŽntre 100 km Âşi respectiv 1mm), a cĂŁror energie nu determinĂŁ ionizarea materiei – chiar pentru radiaĂžiile de 300 GHz energia este de 3 ori mai micĂŁ decât cea necesarĂŁ ionizĂŁrii. Au fost vizate atât aparatele utilizate direct de oameni, cât Âşi staĂžiile de bazĂŁ ale companiilor IXUQL]RDUH GH VHUYLFLL °LQG OXDte ĂŽn calcul nenumĂŁrate aspecte particulare ce pot determina gradul de expunere la radiaĂžii.

Riscuri pronunÞate pentru cei care lucreazã În câmpuri electrice intense Studii ale unor cercetãtori suedezi au demonstrat un risc crescut de apariÞie a leucemiei la copiii care locuiesc În apropierea liniilor de Înaltã tensiune sau a transformatoarelor de mare putere. De asemenea, expunerea la tumori, cancer mamar sau genital este mai mare pentru lucrãtorii din domeniul energiei electrice. Recent, aceste cercetãri au fost luate În consideraÞie, influenÞând medicina muncii pentru toÞi cei care κi desfãºoarã activitatea În câmpuri electromagnetice intense. Misiunea

CASA 7/07

l 57

V

electric). Astfel, În naturã sau În urma activitãÞii omului, existã emisii (gama, X, radiaÞiile cosmice etc) care acÞioneazã asupra integritãÞii moleculare a organismului uman. Sã ne gândim doar la pericolele expunerii excesive la soare În zilele de varã, la razele X sau la radioactivita-

Din viaĂža de zi cu zi


controverse

sĂŁnĂŁtatea casei

Expunerea utilizatorului depinde de puterea de emisie a telefonului, localizarea faÞã de staÞia de bazã, poziÞionarea faÞã de cap, dimensiunea capului, numãrul ºi durata convorbirilor. Localizarea geograficã e ºi ea importantã deoarece, prin controlul puterii de emisie, aceasta se poate reduce considerabil. Din fericire, producãtorii sunt obligaÞi sã asigure informaÞii despre caracteristicile radiaÞiilor emise.

Specialiºtii ne asigurã cã un telefon mobil emite unde mult mai slabe decât o staÞie, ºi cã puterea radiaÞiei e mai micã dacã telefonul este Þinut la distanÞã de ureche. De asemenea, În cazul În care semnalul este slab, aparatul emite cu o putere superioarã, pentru a asigura calitatea transmisiei. Existã o disputã pe tema efectelor câmpurilor de radiofrecvenÞã: pe de o parte

apar utilizatori ai acestor tehnologii care reclamã diverse simptome, iar pe de alta cei responsabili care vin cu contraargumente çWLLQèL°FH FRQ°UPDWH GH LQVWLWXte de cercetare mai mult sau mai puÞin renumite. Se bãnuieºte cã acÞiunea nocivã asupra sãnãtãÞii DU ° FDX]DWÊ GH LQGXFHUHD WHPperaturilor ridicate la nivel molecular, denaturându-se astfel reacÞiile intra-celulare. S-a constatat cã folosirea timp Îndelun-

Razele emise de monitoarele computerelor au diferite energii, frecvenĂže sau lungimi de undĂŁ, iar aparatul le difuzeazĂŁ de jur-ĂŽmprejur. ĂŽn plus, praful de pe suprafaĂža ecranului, ĂŽncĂŁrcat electric (pozitiv sau negativ), ajunge foarte simplu pe utilizator sau, prin intermediul umiditĂŁĂžii, pe mucoasele acestuia.

58 l

Misiunea

CASA 7/07

gat a unui telefon mobil, a unui aparat gen walkie-talkie sau a XQXL WHOHIRQ IĂŠUĂŠ °U ULGLFĂŠ WHPperatura zonei capului cu câteva fracĂžiuni de grad Celsius, dar acest lucru nu este considerat un argument concludent pentru incriminarea aparatelor respective. ĂŽntr-adevĂŁr, ĂŽn ceea ce priveÂşte relaĂžia cu malignitatea, undele electromagnetice cu anumite caracteristici (accidentale ĂŽn acest domeniu, ce-i drept) sunt capabile de a afecta sistemul imunitar al organismului, ĂŽn felul acesta accelerând evoluĂžia dezastroasĂŁ a unor cancere debutate anterior.

ªi totuºi... frecvenÞa! FrecvenÞele Înalte nu sunt ¾FKHLDŒ °QDOÊ D SUREOHPHL QRDVtre. Câmpurile de frecvenÞã joasã ºi foarte joasã sunt menÞionate uneori (În cazurile de expunere Îndelungatã) În generarea unor afecÞiuni serioase precum leucemia În copilãrie, tumori ºi

Alzheimer. Ele nu pot penetra membrana celularã, dar induc un FXUHQW vQ RUJDQLVP LQ¹XHQèkQG funcÞionarea celulei ºi a sistemului imunitar. Aceste unde de joasã frecvenÞã SRW ° SURGXVH GH PRQLWRUXO FDOculatorului ºi de ecranul televizorului, propagându-se prin grosimea materialelor de construcÞie. Medicii ne recomandã ca, pentru a preveni acÞiunea nocivã asupra organismului, sã evitãm, În primul rând, amplasarea lor În apropierea patului; se contraindicã uneori chiar ºi amplasarea ecranelor ºi a patului pe cele douã feÞe ale unui perete comun pentru douã camere. Sursele acestui fenomen legat de tot ce Înseamnã electricitate În casã sunt: fire, cabluri conductoare de curent electric; O transformatoare, instalaÞii electrice; O telefonie mobilã; O radioul, televizorul, monitorul PC-ului. O


Existã persoane care manifestã hipersensibilitate la câmpuri electrice sau magnetice nu doar În faÞa computerului, ci ºi În bucãtãrie, locul unde se Întâlnesc poate cele mai multe surse de câmpuri, date fiind numeroasele electrocasnice cu funcÞionare permanentã sau temporarã (prãjitor de pâine, frigider, mixer, hotã etc). BineÎnÞeles, În topul poluãrii electromagnetice din acest spaÞiu se aflã cuptorul cu microunde.

O serie de specialiºti considerã cã televizorul este mai periculos În partea din spate, unde emisiile sunt mai puternice (În faÞã, electronii din tubul catodic sunt opriÞi de ecran). Dacã pânã nu demult se considera cã monitoarele sau ecranele televizoarelor reÞin radiaÞiile de tip RÜntgen (sau razele X), astãzi specialiºtii au detectat asemenea câmpuri mãsurabile. Cât despre noile modele de monitoare plate, tip LCD, deºi protejeazã mult mai H°FLHQW RFKLL FHORU FH VWDX vQ IDèD computerelor, se pare cã emit câmpuri electrice ºi magnetice puternice, deosebit de complexe, pe mãsura performanÞelor ridicate vizavi de obÞinerea calitãÞii imaginii pe ecran.

Un tip special de poluare casnicĂŁ

LegislaĂžia preventivĂŁ autohtonĂŁ

V

Ceea ce ĂŽi intereseazĂŁ pe specialiÂştii momentului ĂŽn sĂŁnĂŁtatea locuinĂželor este aÂşa-numitul „electrosmog“, sau „poluarea

electromagneticĂŁâ€œ, termene foORVLWH SHQWUX D GH°QL FkPSXULOH magnetice Âşi electrice produse DUWL°FLDO QHFRQWURODW FD UH]XOtate colaterale ale activitĂŁĂžii casnice sau industriale. Evident, ne ĂŽntrebĂŁm ce este rĂŁu ĂŽn toate aceste instalaĂžii indispensabile civilizaĂžiei Âşi de ce existĂŁ atâta preocupare pentru a FHUFHWD JUDGXO GH ULVF OD FDUH °Hcare dintre noi este expus ĂŽn proSULD FDVĂŠ 6H SRDWH D°UPD FĂŠ H[cesul este dĂŁunĂŁtor iar prevenĂžia constĂŁ ĂŽn ĂŽndepĂŁrtarea surselor de câmpuri electromagnetice intense din apropierea locurilor unde se petrece foarte mult timp. Sunt luate ĂŽn calcul toate tipurile de frecvenÞã, de la cea joasĂŁ pânĂŁ la cea ĂŽnaltĂŁ. Studiile clinice din domeniu amintesc simptome aparent banale – precum dureri de cap, depresie, strĂŁnut, greĂžuri, obosealĂŁ, DVWHQLH ¤ FD °LQG OHJDWH GH H[punerea ĂŽndelungatĂŁ la câmpuri electromagnetice care depĂŁÂşesc anumite limite.

Din 1999, a fost adoptatĂŁ ĂŽn Europa „Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind expunerea publicului la câmpuri electromagnetice“, ceea ce a avut consecinĂže Âşi asupra legislaĂžiei româneÂşti. Printr-un ordin guvernamental, sunt luate o serie de mĂŁsuri preventive. ĂŽn funcĂžie de frecvenÞã, se folosesc urmĂŁtoarele mĂŁrimi fizice care mĂŁsoarĂŁ doza sau expunerea: Q ĂŽntre 0 Âşi 1 Hz, se prevĂŁd restricĂžii de bazĂŁ pentru inducĂžia magneticĂŁ a câmpului magnetic static (0 Hz) Âşi densitatea de curent pentru câmpurile variabile ĂŽn timp de pânĂŁ la 1 Hz, pentru a preveni efectele asupra sistemului cardiovascular Âşi sistemului nervos central; Q ĂŽntre 1 Hz Âşi 10 MHz, se prevĂŁd restricĂžii de bazĂŁ pentru densitatea de curent, pentru a preveni efectele asupra funcĂžiilor sistemului nervos; Q ĂŽntre 100 kHz Âşi 10 GHz, se prevĂŁd restricĂžii de bazĂŁ, pentru a preveni stresul termic generalizat al corpului Âşi o ĂŽncĂŁlzire localizatĂŁ excesivĂŁ a Ăžesuturilor. ĂŽn domeniul de frecvenĂže cuprins ĂŽntre 100 kHz Âşi 10 MHz, se prevĂŁd restricĂžii de bazĂŁ privind atât densitatea de curent, cât Âşi SAR (Rata SpecificĂŁ de AbsorbĂžie, ce se referĂŁ la energia de radiofrecvenÞã absorbitĂŁ de Ăžesuturi); Q ĂŽntre 10 GHz Âşi 300 GHz, se prevĂŁd restricĂžii de bazĂŁ privind densitatea de putere, pentru a preveni o ĂŽncĂŁlzire excesivĂŁ a Ăžesuturilor la suprafaĂža corpului sau ĂŽn proximitatea acestei suprafeĂže.

Misiunea

CASA 7/07

l 59


controverse

sĂŁnĂŁtatea casei

S-a constatat cĂŁ ĂŽmbĂŁtrânirea celulelor cerebrale are loc mai rapid ĂŽn cazul celor care lucreazĂŁ zilnic, opt ore pe zi, ĂŽn faĂža unui monitor sau televizor. Amplasarea unor asemenea aparate ĂŽn dormitor este un act care presupune riscuri importante – ne avertizeazĂŁ specialiÂştii.

ĂŽnceputul sfârÂşitului unei dispute internaĂžionale Primele semnale referitoare la potenĂžialul nociv al câmpurilor electromagnetice au apĂŁrut ĂŽn Statele Unite, Marea Britanie, Suedia Âşi Canada, la ĂŽnceputul ultimului deceniu al secolului trecut. ĂŽn SUA chiar s-a vorbit atunci ca despre un fenomen social de maximĂŁ importanÞã ĂŽn ceea ce priveÂşte sĂŁnĂŁtatea publicĂŁ. ĂŽn Europa, ĂŽn 1993, o familie din Bolton a dat ĂŽn judecatĂŁ compania de electricitate pentru moartea de leucemie a fiului lor, ceea ce a declanÂşat o adevĂŁratĂŁ fobie vizavi de amplasarea staĂžiilor de transformare Âşi a stâlpilor de ĂŽnaltĂŁ tensiune ĂŽn proximitatea zonelor rezidenĂžiale. StaĂžiile de unde radio au fost vizate ceva mai târziu. O consecinÞã imediatĂŁ a fost introducerea termenilor de „confort electromagnetic“ Âşi „evitare prudentĂŁâ€œ. CercetĂŁrile fiind ĂŽncĂŁ la ĂŽnceput ĂŽn studierea acestor fenomene, doar un numĂŁr limitat de guverne (din Suedia, Danemarca, Australia, Noua ZeelandĂŁ Âşi din câteva state ale SUA) au Ăžinut cont atunci de principiul evitĂŁrii pruQ

60 l

Misiunea

CASA 7/07

dente, devenind mai receptive la problemele de igienã electromagneticã ºi la semnalãrile populaÞiei. O consecinÞã imediatã a fost revizuirea modului de proiectare a reÞelelor electrice, cu un plus de prevenÞie În apropierea ºcolilor ºi spitalelor. Q Deosebit de importantã este poziÞia OrganizaÞiei Mondiale a SãnãtãÞii (OMS), care a demarat o amplã campanie de educare a populaÞiei vizavi de ceea ce reprezintã un câmp electromagnetic ºi care sunt efectele lui asupra omului. Din aceastã sursã putem afla cã existã persoane cu sensibilitate crescutã la câmpurile electromagnetice, care reclamã dureri interne, musculare ºi articulare surde ºi continue, dureri de cap, depresii, letargie, deficienÞe de somn, chiar convulsii ºi crize epileptice. Recunoaºterea oficialã a faptului cã aceste câmpuri de joasã frecvenÞã influenÞeazã corpul uman, inducându-i tensiune ºi curent, a fost un pas important În modificarea legislaÞiei pe plan mondial. Q Un raport din 2000 al guvernului suedez incrimineazã principalii factori de stres electric: computerele, lãmpile fluorescente economice, staÞiile de bazã ºi telefoanele mobile, fotocopiatoarele ºi unele substanÞe chimice. Complet ineditã este prezenÞa În acest top a plombelor de amalgam, responsabile de perturbãri ale câmpurilor electromagnetice naturale sau artificiale, ceea ce a determinat utilizarea pe scarã tot mai largã a materialelor compozite pe bazã de plastic În practica stomatologicã. Cum au fost realizate aceste studii ºi de ce suedezii au ajuns la aceste concluzii? Simplu: au fost audiate circa 400 de persoane electrosensibile ºi s-a Întocmit un studiu de care s-a Þinut cont cu adevãrat!

Ca primã mãsurã pentru a diminua cantitatea electrosmogului este Îndepãrtarea obiectelor masive de metal din Încãperile casei, Întrucât acestea conduc çL DPSOL°FÊ FHO PDL ELQH XQGHle respective. Este imperios neFHVDU FD GRUPLWRUXO VÊ °H OLSVLW de ecrane TV sau monitoare. Cercetãtorii gãsesc remedii tot În naturã, plasând plante ornamentale mari În vecinãtatea obiectelor electrice, pentru a absorbi energia radiaÞiilor. Studiile biocomportamentale aduc dovezi În sprijinul teoriei conform cãreia persoanele care au În dormitor ecrane TV sau monitoare SUH]LQWÊ IUHFYHQW PRGL°FÊUL DOH bioritmului, ale sistemului imunitar ºi balanÞei hormonale. Pe piaÞa mondialã sunt disponibile o serie de produse destinate atenuãrii intensitãÞii câmpurilor electromagnetice eliberate În casã, Însã alegerea fãrã avizul unui specialist În domeniu poaWH ° GHRSRWULYÊ GL°FLOÊ FRVWLVLWRDUH VDX LQH°FLHQWÊ Q



geotehnicã Ne aflãm Într-o perioadã În care discuÞia despre dezastrele naturale ºi prefacerile intense ce au loc În naturã, afectând viaÞa de zi cu zi a oamenilor, este una de primã importanÞã.

Asigurarea locuinĂželor P

robleme ca Încãlzirea globalã, frecvenÞa tot mai mare a inundaÞiilor, alunecãrilor de teren, furtunilor, dispariÞia În ritm alert a speciilor fac subiectul dezbaterilor la toate nivelurile: de la mici comunitãÞi pânã la conferinÞe internaÞionale. Toatã aceastã miºcare ce se reVLPWH vQ FHUFXULOH çWLLQèL°FH HFRnomice, sociale etc. este cauzatã de impactul pe care o serie de transformãri bruºte Îl au asupra vieÞii oamenilor. România e un exemplu nefericit: deja s-au consacrat zone În care frecvenÞa

unor calamitãÞi (gen inundaÞii pe Valea BistriÞei) este anualã. ([LVWÊ ]RQH FDUH ¾EHQH°FLD]ʌ de o alternanÞã nimicitoare a dezastrelor (În lunca Dunãrii, dupã un an cu inundaÞii urmeazã unul cu secetã cumplitã).

Necesitatea de asigurãri obligatorii Pentru a ÎnÞelege cât de complicatã devine rezolvarea, prezentãm douã moduri diverse de abordare: putem Înlãtura riscul sau ºterge urmele acestuia imediat ce s-a produs.

Conform statisticilor, numai inundaĂžiile au produs, ĂŽn ultimii doi ani, pagube de ordinul miliardelor de euro.

62 l

Misiunea

CASA 7/07

Abordarea strict economicã este una care priveºte consecinÞele unui dezastru natural doar ca pe o pierdere de buQXUL ½Q FRQVHFLQèÊ RGDWÊ FH SLHUderea s-a produs, este necesarã Înlocuirea bunurilor. Oamenii care au pierdut aproape totul În urma unei inundaÞii sau alunecãri de teren sunt, În general, lipsiÞi de posibilitatea bãneascã de refacere ºi aºteaptã ajutor de la stat. Dar un calcul simplu fãcut de statul român a relevat imposibilitatea susÞinerii Întregii populaÞii afectate cu astfel de ajutoare. S-a nãscut atunci ideea de a se realiza asigurarea obligatorie a locuinÞelor, dupã modelul asigurãrilor de sãnãtate sau al celor auto. Acest proiect este Încã dezbãtut ºi pare a ÎnWkPSLQD PXOWH GL°FXOWÊèL ½Q JHQHUDO LQLèLDWLYD DFHDVWD SUHYHGH FD ORFXLQèHOH VÊ °H DVLgurate Împotriva riscurilor de cutremur, inundaÞii ºi alunecãri GH WHUHQ 3ROLèHOH YRU FRVWD euro pentru locuinÞele constru-

ite din chirpici, piatrã naturalã sau lemn, iar suma maximã ce YD ° DFRUGDWÊ FD GHVSÊJXELUH YD ° GH GH HXUR ½Q FDzul locuinÞelor din cãrãmidã arsã ºi al apartamentelor, poliÞele vor FRVWD GH HXUR GHVSÊJXELUHD PD[LPÊ °LQG GH GH HXUR Cei care nu se vor asigura prin poliÞe obligatorii sau prin ÎnFKHLHUHD XQRUD IDFXOWDWLYH YRU ° amendaÞi. Cea mai micã amendã YD ° GH GH OHL QRL GH RUL mai mare decât cea mai micã primã de asigurare.

Doar pentru cutremure, alunecãri ºi inundaÞii ½QWUHJXO SURLHFW GH OHJH UHferitor la asigurarea obligatorie a locuinÞelor nu face decât sã doreascã instituirea unui meFDQLVP °QDQFLDU SULQ FDUH VÊ VH colecteze o sumã de bani de la °HFDUH SURSULHWDU GH ORFXLQèH vQ SDUWH EDQL FH YRU ° XOWHULor folosiÞi pentru a se reconstrui zonele afectate de cutremure, alunecãri de teren ºi inundaÞii.


rale similare, tipuri diferite de clĂŁdiri vor suferi pagube diferite. Hazardul natural are douĂŁ componente: magnitudinea evenimentului (sau forĂža cu care el se manifestĂŁ) Âşi frecvenĂža (probabilitatea) cu care se poate produce.

Radiografie completĂŁ Âşi mecanisme eficiente

Dar ce se Întâmplã cu locuinÞele afectate de furtuni sau alte tipuri de calamitãÞi naturale? Acestea nu sunt prevãzute În propunerea legislativã, dar fac ravagii În tot sudul Þãrii, Dobrogea (litoral) ºi Moldova. Apoi, cuantumul poliÞei variazã pentru douã categorii de locuinÞe, dar nu are În vedere gradul de expunere diferit pe Întreg teritoriul Þãrii. Un proprietar GH FDVÊ GLQ 'REURJHD YD ° QHYRit sã plãteascã aceeaºi asigurare la cutremure ca un proprietar de apartament din Focºani, iar pentru un apartament din Bucureºti se va plãti aceeaºi asigurare la alunecãri de teren ca pentru o casã de pe Valea Prahovei.

Proiect stufos, profund birocratic Modul În care se doreºte punerea În practicã a acestei iniÞiative este unul profund birocratic ºi centralizat. România, Împreunã cu Banca InternaÞionalã pentru ReconstrucÞie ºi Dezvoltare, au

UDWL°FDW XQ DFRUG GH vPSUXPXW SULYLQG °QDQèDUHD Âľ3URLHFWXOXL de diminuare a riscurilor ĂŽn cazul producerii calamitĂŁĂžilor naturale Âşi pregĂŁtirea pentru situaĂžii de urgenÞã“, gestionat de o serie de unitĂŁĂži de management din cadrul a patru instituĂžii publice distincte. O componentĂŁ a proiecWXOXL GHQXPLWĂŠ Âľ&RQVROLGDUHD FDSDFLWÊèLL GH °QDQèDUH çL PDQDgement ĂŽn situaĂžii de urgenÞã“ are drept obiectiv, printre altele, elaborarea Âşi implementarea Programului Român de Asigurare la &DWDVWURIH $VWIHO VH vQFHDUFĂŠ UHGXFHUHD HIRUWXOXL °QDQFLDU DO JXvernului ĂŽn cazul producerii unor dezastre naturale majore. 0DL GHSDUWH HVWH GDWRULD &Rmitetului Director de Asigurare la Dezastre de a elabora Âşi implementa politicile naĂžionale Âşi legislaĂžia referitoare la asigurarea ĂŽmpotriva catastrofelor. Toate aceste structuri interministeriale sunt create cu scopul de a ajuta guvernul sĂŁ ĂŽndeplineascĂŁ operaĂžiunile de reconstrucĂžie ĂŽn

zonele afectate prin constituirea unei solidaritãÞi naÞionale, sociale. Prin punerea la comun a unei sume de bani, proprietarii de locuinÞe din zonele neafectate susÞin refacerea locuinÞelor distruse de calamitãÞi naturale. Acest circuit de bani urmeazã VÊ °H JHVWLRQDW ELQHvQèHOHV GH guvern, În cadrul unei structuri stufoase, sub denumirea de ¾DVLJXUÊULŒ ½Q IHOXO DFHVWD VWDtul român Încearcã sã rezolve situaÞia pierderii de bunuri (sau mai grav, de vieÞi omeneºti) prin ºtergerea efectelor acestora.

O luptã contra hazardului Un alt mod de abordare porneºte de la evaluarea riscului natural ºi se Încheie cu elaborarea unor soluÞii particulare, În IXQFèLH GH °HFDUH VLWXDèLH vQ SDUte. Riscul de producere a dauneORU SRDWH ° GH°QLW FD XQ SURGXV Între hazardul natural ºi gradul de expunere al clãdirilor. Deci, În faÞa unor evenimente natu-

FĂŁrĂŁ a Âşti cu exactitate aceste componente – magnitudinea, frecvenĂža evenimentului natural Âşi gradul de expunere al clĂŁdirilor, nu se poate vorbi de o analizĂŁ corectĂŁ. O evaluare la nivelul ĂŽntregii Þãri este primul pas spre abordarea realistĂŁ a problemei. Acesta este singurul mod ĂŽn care asigurĂŁrile obligatorii se pot aplica diferenĂžiat Âşi echitabil, ĂŽn funcĂžie de periculozitaWHD °HFĂŠUHL UHJLXQL çL GH FDOLWDWHD PHGLXOXL FRQVWUXLW ½Q SOXV RGDWĂŠ ce este cunoscut nivelul la care se ridicĂŁ riscul natural, sunt diverse moduri prin care se poate diminua valoarea acestuia. Fiind un produs de trei termeni, se pot lua mĂŁsuri pentru D VH PLFçRUD °HFDUH vQ SDUWH 'H exemplu, ĂŽn cazul alunecĂŁrilor de teren, se pot lua mĂŁsuri de stabilizare, cu scopul de a frâna intensitatea unei anumite alunecĂŁri Âşi de a elimina probabilitatea apariĂžiei altora ĂŽn apropiere; DSRL YD ° LPSXV XQ UHJLP SDUticular de construcĂžie ce va face clĂŁdirile mai puĂžin vulnerabile. Sunt, desigur, Âşi situaĂžii nefavoUDELOH FXP DU ° FXWUHPXUHOH D cĂŁror magnitudine Âşi frecvenÞã sunt strict dependente de procese naturale Âşi asupra lor omul nu poate interveni prin mĂŁsuri geotehnice, rĂŁmânând doar o ĂŽncercare a constructorilor de a realiza clĂŁdiri mai puĂžin vulnerabile. ½Q FRQVHFLQèÊ IĂŠUĂŠ R SULYLUH FRPSOHWĂŠ FDUH VĂŠ UDGLRJUD°Hze toate aspectele legate de producerea calamitĂŁĂžilor naturale, de la riscul pe care ĂŽl presupun Âşi posibilitatea diminuĂŁrii lor, SkQĂŠ OD H°FLHQèD PHFDQLVPHORU de asigurare, nu se poate vorbi de o adevĂŁratĂŁ ĂŽncercare de soluĂžionare a problemei. Q Misiunea

CASA 7/07

l 63


baie

sfaturi practice

O baie uÂşor de curĂŁĂžat D

LQ IHULFLUH EÊLOH SRW ° DPHQDMDWH DVWÊ]L vQ DçD IHO vQFkW FRUYRDGD ]LOQLFÊ D vQWUHèLQHULL FXUÊèHQLHL vQ DFHVW VSDèLX VÊ èLQÊ GH GRPHQLXO WUHFXWXOXL ,QGLIHUHQW FÊ H YRUED GH EDWHULL FÊ]L GH EDLH VDX FDELQH GH GXç WRWXO SRDWH ° FXUÊèDW PXOW PDL XçRU 3RDWH FÊ DFHVW OXFUX VXQÊ FD R UHFODPÊ GDU vQ UHDOLWDWH H[LVWÊ VROXèLL SHQWUX R SUREOHPÊ FX DGHYÊUDW GL°FLOÊ PXUGÊULD çL FDOFDUXO QX DGHUÊ OD QRLOH PDWHULDOH %DLD VWUÊOXFHçWH PDL PXOW WLPS LDU FXUÊèDUHD HL LPSOLFÊ XQ HIRUW PLQLP 6FRSXO °LQG FODU SHQWUX WRèL PHQèLQHUHD XQXL DVSHFW SOÊFXW DO EÊLL H QHFHVDU VÊ QH LQIRUPÊP FRQWLQXX DVXSUD PRGDOLWÊèLORU RSWLPH GH vQGHSÊUWDUH D PXUGÊULHL êL H[DFW DFHVW OXFUX O DP DYXW vQ YHGHUH FkQG DP OXDW GHFL]LD SXEOLFÊULL DFHVWRU UHFRPDQGÊUL SUDFWLFH SULYLWRDUH OD vQWUHèLQHUHD SULQFLSDOHORU RELHFWH VDQLWDUH GLQ EDLH %DWHULLOH çL VHWXO GH GXç VXQW HOHPHQWH FH DWUDJ vQ PRG UHDO DWHQèLD 'H DFHHD SHWHOH GH

64 l

Misiunea

CASA 7/07

CurĂŁĂženia generalĂŁ din locuinÞã poate deveni realmente o activitate domesticĂŁ agreabilĂŁ. E suficient sĂŁ nu folosim soluĂžii care iritĂŁ pielea mâinilor Âşi sĂŁ evitĂŁm manevrele agresive de frecare a murdĂŁriei, cĂŁci acestea au consecinĂže grave deopotrivĂŁ asupra periilor folosite Âşi suprafeĂželor curĂŁĂžate. ĂŽntreĂžinerea bĂŁii nu face parte din activitĂŁĂžile noastre preferate, dar rezultatul obĂžinut poate fi reconfortant. Baie uÂşor de curĂŁĂžat

Baie cu dotĂŁri pentru fitness/wellness

DSÊ çL GHSXQHULOH GH FDOFDU GH SH HOH QH VDU vQ RFKL LPHGLDW êL vQ FLXGD UHVSHFWÊULL UHFRPDQGÊULORU FH YL]HD]Ê çWHUJHUHD DSHL GH SH DFHVWH FRPSRQHQWH LPHGLDW GXSÊ XWLOL]DUH QHDMXQVXULOH DPLQWLWH PDL VXV QX SRW ° FRPSOHW HYLWDWH 7RWXçL HOH SRW ° UHPHGLDWH GHVWXO GH VLPSOX UDSLG çL FX HIHFW vQGHOXQJDW

Baie funcĂžionalĂŁ De acord/total de acord Indecis Nu sunt de acord/dezacord total

Date ĂŽn procente

Graficul alĂŁturat are la bazĂŁ un sondaj efectuat la nivel european Âşi aratĂŁ limpede tendinĂža practicĂŁ a timpurilor moderne: peste 95% dintre respondenĂži au indicat drept principal criteriu al calitĂŁĂžii unei bĂŁi curĂŁĂžarea Âşi ĂŽntreĂžinerea ei uÂşoare.


O abordare greÂşitĂŁ presupune frecarea agresivĂŁ cu agenĂži chimici concentraĂži. Multe substanĂže de curĂŁĂžare disponibile ĂŽn comerĂž (ce conĂžin acid clorhidric, formic ori acetic, ba chiar Âşi ĂŽnĂŁlbitori pe bazĂŁ de clor) pot afecta stratul subĂžire de aliaj crom-nichel ce acoperĂŁ bateriile. Iar cei care-Âşi asumĂŁ riscul de a utiliza peria de sârmĂŁ pentru ĂŽndepĂŁrtarea depunerilor de calcar vor constata cĂŁ acestea au dispĂŁrut ĂŽntr-adevĂŁr, dar cu preĂžul apariĂžiei unor zgârieturi pe suprafeĂžele ĂŽn cauzĂŁ. ĂŽn consecinÞã, nu ezitaĂži sĂŁ folosiĂži pentru baterii un burete Âşi detergent. SubstanĂžele tensioactive conĂžinute ĂŽn acesta curãÞã ĂŽn profunzime Âşi menajeazĂŁ obiectele. Imediat dupĂŁ aceea, bateriile trebuie spĂŁlate abundent cu apĂŁ Âşi neapĂŁrat Âşterse cu grijĂŁ pentru a se usca. DacĂŁ, totuÂşi, rĂŁmân pete inestetice de calcar, ne vine ĂŽn ajutor o metodĂŁ tradiĂžionalĂŁ: lĂŁmâia stoarsĂŁ. Acidul acesteia este extrem de H°FLHQW çL QX DWDFĂŠ GHORF VWUDWXO aparent al bateriei. Cine doreÂşte sĂŁ protejeze cada Âşi cuva duÂşului executate prioritar din acril sanitar de calitate va lĂŁsa ĂŽn dulap periile aspre Âşi substanĂžele agresive de curĂŁĂžare, optând pentru un detergent lichid oarecare, aplicat periodic cu un burete moale. AceastĂŁ metodĂŁ ĂŽndepĂŁrteazĂŁ

Oferta de cãzi cu hidromasaj cuprinde ºi unele programe speciale de curãÞare a duzelor printr-o simplã apãsare de buton. Duºurile moderne de mânã prevãzute cu nuturi suple, executate În material plastic, nu dau ºanse prea mari calcarului.

Utilitatea racletelor

rizare cu apĂŁ caldĂŁ combinatĂŁ cu un detergent, respectiv cu o substanÞã specialĂŁ pentru suprafeĂže vitrate, disponibilĂŁ ĂŽn comerĂž (evitaĂži-le totuÂşi pe cele sub formĂŁ de pastĂŁ). ĂŽntreĂžinerea regulatĂŁ evitĂŁ depunerile de calcar. De aceea, SH FkW SRVLELO GXSĂŠ °HFDUH GXç spĂŁlaĂži orice urmĂŁ de Âşampon sau gel, ĂŽnlĂŁturaĂži orice strop de apĂŁ cu o racletĂŁ din cauciuc iar, vQ °QDO çWHUJHèL FX R FkUSĂŠ PRDOH WRDWH VXSUDIHèHOH çL SUR°OHOH cabinei de duÂş. AcelaÂşi tratament e valabil Âşi pentru duÂşurile din sticlĂŁ sinteticĂŁ. ĂŽn cazul unor depu-

V

O racletĂŁ, folositĂŁ preponderent pentru curĂŁĂžarea geamurilor, nu trebuie sĂŁ lipseascĂŁ din baia unei familii care Ăžine la igiena locuinĂžei. PicĂŁturile rĂŁmase pe suprafeĂžele verticale sau orizontale ale bĂŁii sunt medii propice dezvoltĂŁrii unor microorganisme cu potenĂžial dĂŁunĂŁtor, de aceea ĂŽndepĂŁrtarea acestora este necesarĂŁ. Avantajul racletei este cĂŁ urmeazĂŁ cu fidelitate suprafaĂža parcursĂŁ datoritĂŁ materialului din care este confecĂžionatĂŁ partea maleabilĂŁ (cauciuc, burete, acril, material textil etc). DacĂŁ achiziĂžionaĂži acest produs, orientaĂži-vĂŁ cĂŁtre un set complet, un kit care sĂŁ conĂžinĂŁ nu doar rezerve sau raclete de diferite dimensiuni, ci Âşi o barĂŁ telescopicĂŁ ce vĂŁ va ajuta sĂŁ curĂŁĂžaĂži baia ĂŽn detaliu.

grĂŁsimea Âşi murdĂŁria la fel de bine ca substanĂžele speciale de curĂŁĂžare. DacĂŁ se impune utilizarea unei atare substanĂže, trebuie sĂŁ vĂŁ asiguraĂži cĂŁ e potrivitĂŁ pentru materialul pe care o veĂži aplica. ĂŽn ceea ce priveÂşte murdĂŁria persistentĂŁ, ea se ĂŽndepĂŁrteazĂŁ cel mai bine cu un burete ĂŽmbibat ĂŽntr-o substanÞã lichidĂŁ de curĂŁĂžare, de preferinÞã diluatĂŁ, ori folosind un set special de produse destinate ĂŽntreĂžinerii, pus la dispoziĂžie de producĂŁtorul obiectelor sanitare ĂŽn cauzĂŁ. Elementele separatoare ale duÂşului (din sticlĂŁ securizatĂŁ) SRW ° FXUÊèDWH RSWLP SULQ SXOYH-

Misiunea

CASA 7/07

l 65


sfaturi practice Balamalele integrate ĂŽn sticlĂŁ securizatĂŁ (precum cele din imaginea alĂŁturatĂŁ) reprezintĂŁ un real progres pe calea facilitĂŁrii operaĂžiunilor de curĂŁĂženie.

baie

Elementele batante ale uÂşii cabinei de duÂş sunt foarte practice, aÂşa cum se vede Âşi ĂŽn fotografia prezentatĂŁ.

neri persistente, va trebui totuÂşi sĂŁ recurgeĂži la produsele speciale de curĂŁĂžare recomandate de producĂŁtor. Panourile duÂşurilor GLQ VWLFOĂŠ VHFXUL]DWĂŠ SRW ° WUDtate ĂŽncĂŁ din fabricĂŁ ĂŽn vederea obĂžinerii unei strĂŁluciri maxime, ĂŽn condiĂžiile unor mĂŁsuri minime de ĂŽntreĂžinere. Avantajul procedurii rezidĂŁ ĂŽn faptul cĂŁ picĂŁturile de apĂŁ vor curge atât de rapid pe stratul de acoperire aplicat dupĂŁ principiile nanotehQRORJLHL vQFkW QX YD ° VX°FLHQW timp pentru depunerea calcarului sau a murdĂŁriei pe sticlĂŁ. Pentru reĂŽnnoirea acestui tratament special, vĂŁ stau la dispoziĂžie R VHULH GH VXEVWDQèH ÂąXLGH XçRU de aplicat. AtenĂžie ĂŽnsĂŁ: ulterior QLFL QX PDL SRDWH ° YRUED GH YUHun procedeu agresiv de curĂŁĂžare ce ar distruge stratul protector! Ceramica sanitarĂŁ dotatĂŁ cu proprietĂŁĂži de combatere a murdĂŁriei prezintĂŁ o suprafaÞã aparentĂŁ extrem de netedĂŁ, particulele de murdĂŁrie sau calcar negĂŁsind aici nicio posibilitate de aderare. Pentru curĂŁĂžarea lor, e de ajuns o cârpĂŁ umedĂŁ. ĂŽn cazul ĂŽn care ceramica este prevĂŁzutĂŁ Âşi cu o glazurĂŁ antibacterianĂŁ, folosirea substanĂželor dezinfectante ĂŽn timpul operaĂžiunilor de ĂŽntreĂžinere e de prisos. ĂŽn general, substanĂžele de curĂŁĂžare Âşi de ĂŽndepĂŁrtare a calcarului deterioreazĂŁ stratul pro-

66 l

Misiunea

CASA 7/07

WHFWRU SUHFDXèLD °LQG LQGLFDWÊ chiar ºi În cazul utilizãrii produselor lichide. AplicaÞi mai bine periodic o substanÞã de curãÞare diluatã ºi igiena e garantatã. De multã vreme, baia nu mai e un simplu loc menit duºului zilnic, devenind tot mai adesea o adevãratã oazã de relaxare. Din pãcate, piticii fermecaÞi din poveºtile FraÞilor Grimm care pãstreazã totul curat se lasã Încã aºteptaÞi. Trebuie spus totuºi cã aceia care investesc câteva minute zilnic pentru ÎntreÞinerea cãzii cu hidromasaj vor câºtiga VX°FLHQW WLPS SHQWUX D VH EXFXra deplin ºi pe termen lung de acest loc destinat relaxãrii. Toate formele unghiulare (suprafeÞe cromate, componentele sistemului de protecÞie) trebuie curãÞate cu un burete ºi, În

Tratarea anticalcar a suprafeĂželor reduce simĂžitor cheltuielile aferente ĂŽnlĂŁturĂŁrii acestuia.

°QDO OXVWUXLWH SXèLQ FX R FkUSÊ Dacã utilizaÞi uleiuri de baie, cel mai bine e ca bilunar (sau mãcar o datã pe lunã) sã spãlaÞi cada cu leºie de sodã causticã, dizolvând În apã carbonatul de sodiu disponibil În farmacii.

Care e morala acestei poveºti referitoare la ÎntreÞinerea bãii? Cã, de fapt, aceastã operaÞiune nu e chiar atât de neplãcutã cum se spune. ªi aceasta datoritã suprafeÞelor inteligente ºi unor soluÞii viabile de remediere. Q

ReparaÞi singuri zgârieturile minore 1

5

4 2

3

Nu e deloc cazul sĂŁ vĂŁ speriaĂži de petele/urmele rĂŁmase dupĂŁ utilizare pe cada din acril sanitar turnat, cĂŁci acest material este deosebit de uÂşor de ĂŽntreĂžinut. Chiar Âşi zgârieturile, petele de ruginĂŁ sau arsurile (1) pot fi ĂŽndepĂŁrtate fĂŁrĂŁ prea mari probleme. FrecaĂži mai ĂŽntâi uÂşor cu un Âşmirghel fin acrilul cu suprafaÞã netedĂŁ Âşi fĂŁrĂŁ pori (2). ĂŽn continuare, aplicaĂži pastĂŁ de lustruit (3) Âşi ĂŽntindeĂži-o atent, folosind o cârpĂŁ moale (4), pentru ca ĂŽn final sĂŁ obĂžineĂži un nou luciu (5).



noi sisteme

Lupta cu spaþiul ºi rigorile estetice Pentru spaþii înguste, designerii de interioare au reuºit sã gãseascã soluþii performante de montare a obiectelor sanitare, care sã adauge valoare esteticã locuinþei.

baia

B

aia este un parametru al confortului unei case – dacã nu este spaþioasã, se fac eforturi pentru „câºtigarea“ spaþiului util. Tendinþa generalã este de a amplasa obiectele sanitare pe margine, mijlocul rãmânând liber, fãrã ca vreun obiect sã stânjeneascã tranzitul unei persoane dintr-o zonã în alta a încãperii. Regula este folositoare pentru bãile mici, întrucât ca-

PHUHOH JHQHURDVH SRW ° PRELODWH fãrã probleme cu o cadã în mijloc sau cu mai multe elemente din aceeaºi gamã (douã chiuvete, de exemplu). Dacã, în varianta clasicã, un vas de toaletã era montat direct pe pardosealã, ulterior s-au gãsit çL DOWH VROXèLL GH °[DUH ½Q YHUsiunea prezentatã aici, am optat pentru montajul vasului pe un cadru metalic (acesta urmând

D ° SULQV vQ GLYHUVH HOHPHQte constructive ale încãperii). Toatã instalaþia, chiar ºi rezervorul de apã, este mascatã de o construcþie din gips-carton. Ast-

fel, se evitã spargerea peretelui ºi a pardoselii pentru montajul LQVWDODèLHL ëHYLOH QX YRU PDL ° aparente, ci ascunse fãrã a necesita spaþiu suplimentar.

1

Verificaþi dacã dispuneþi de toate elementele necesare ºi dacã amplasamentul ales este potrivit cu proiectul de instalaþii.

4

Piesele ce alcãtuiesc schema trebuie îmbinate fãrã a le forþa, dar cu simþul rãspunderii, pentru a evita scurgerile nedorite mai târziu.

68 l

Misiunea

CASA 7/07

2

Urmãriþi pe schema producãtorului poziþia fiecãrei piese ce urmeazã a fi montatã. Fãrã ea, aveþi puþine sorþi de izbândã...

3

5

6

Odatã încheiatã montarea instalaþiilor de apã ºi scurgere pe cadrul metalic, se vor introduce ºuruburile de fixare a vasului de toaletã.

Dupã ce cadrul metalic a fost fixat cu ºuruburi de pardosealã, se poate începe montajul primelor componente ale instalaþiei.

În etapa urmãtoare, se monteazã rezervorul de apã. Secretul reuºitei sunt atenþia ºi lista completã de garnituri.


7

Ulterior, se traseazã zonele unde plãcile de gips-carton vor fi decupate pentru a face loc butonului de la bazin ºi vasului de toaletã.

8

Achiziþionarea sistemului complet se poate face din magazinele de specialitate, iar asamblarea sa nu presupune neapãrat o pregãtire tehnicã. Q

9

Construcþia din gips-carton se închide complet, lãsând la final montarea butonului de acþionare a rezervorului.

10

11

12

13

Poziþionaþi masca butonului în ºuruburi pentru gips-carton, verificaþi funcþionarea mecanismului ºi apoi fixaþi definitiv.

Pentru a obþine un finisaj superior al mãºtii din gips-carton, se poate folosi un sistem de douã gleturi diferite.

Producãtorul s-a gândit la toate: a marcat pe ambalaj, la scarã 1/1, reperele necesare unei debitãri corecte a panoului.

Dacã a fost respectatã schema de pe ambalaj, aceastã ultimã piesã se va integra perfect în orificiu.

La îmbinãri, utilizaþi colþare din aluminiu, pentru rigidizare. Acestea au fost fixate cu gletul pentru umplere ºi nivelare.

CONCURS

cu premii în scule electrice Câºtigãtorul lunii iunie: Florea Oana (Bârlad, jud. Vaslui) Premiul ei:

O ªURUBELNIÞÃ CU 2 ACUMULATORI DE 12 V

14

În sfârºit, dupã uscare, se poate fixa vasul de toaletã, cu ajutorul ºuruburilor montate anterior.

15

Am adãugat ºi ultimele accesorii prevãzute de producãtor. Nicio piesã nu trebuie sã rãmânã neutilizatã.

Din ce material este confecþionatã masca instalaþiei vasului de toaletã? Trimite-ne rãspunsul completând talonul de pe pagina urmãtoare.

Misiunea

CASA 7/07

l 69




variante originale

Urmând sfatul specialiºtilor, un birou poate fi amenajat În doar câteva zile. Important este sã se respecte etapele de execuÞie ºi sã se foloseascã materiale de foarte bunã calitate.

Un birou personalizat O

72 l

Misiunea

CASA 7/07

te cele douã condiÞii de bazã, QX PDL UÊPkQH GHFkW FD DFHDVWÊ vQFÊSHUH VÊ °H SHUVRQDOL]DWÊ vQ IXQFèLH GH VSHFL°FXO DFWLYLWÊèLL desfãºurate.

Varianta propusã %HQH°FLDUXO SRDWH DOHJH PDWHULDOHOH SHQWUX °QLVDMH FXlorile ºi tipul de vopsea astIHO vQFkW VÊ UH]XOWH R DPHQDMDUH

accesibilĂŁ ca preĂž Âşi, ĂŽn acelaÂşi timp, fĂŁrĂŁ reproÂşuri ulterioare ĂŽn ceea ce priveÂşte calitatea. ĂŽn cazul de faÞã, am considerat cĂŁ montarea unei uÂşi noi este binevenitĂŁ ĂŽn acest spaĂžiu. Finisarea pereĂžilor cu glet este de asemenea o opĂžiune corectĂŁ Âşi uÂşor de SXV vQ SUDFWLFĂŠ =LGXULOH YRU ° acoperite cu vopsea lavabilĂŁ iar XQD GLQ ODWXUL VH YD °QLVD SH R porĂžiune, cu un sistem decorativ

LQWHUHVDQW 'H DVHPHQHD SHQtru o atmosferã intimã, discretã, DP DOHV FD SDUGRVHDOD VÊ °H acoperitã cu mochetã. 7RDWH DFHVWH °QLVDMH QX DGXF nimic extravagant sau nepotriYLW FX GHVWLQDèLD FDPHUHL /D °nal, se va dota biroul cu un moELOLHU DOHV GH EHQH°FLDU GDFÊ este posibil asistat de un designer. Se va Þine seama de spaÞiul avut la dispoziÞie.

V

cupaĂžiile de naturĂŁ intelectualĂŁ necesitĂŁ Âşi anumite condiĂžii de mediu. ĂŽn astfel de situaĂžii, existenĂža unui birou este obligatorie, iar el va trebui amenajat ĂŽn zona cea mai liniÂştitĂŁ a casei (este normal ca EHQH°FLDUXO VĂŠ °H FkW PDL SXèLQ expus zgomotelor din exterior). Este ideal ca poziĂžia ĂŽncĂŁperii sĂŁ permitĂŁ Âşi o iluminare naturalĂŁ VX°FLHQWĂŠ 'DFĂŠ VXQW UHVSHFWD-


amenajare Amplasarea obiectelor de mobilier se va face în funcþie de sursele de luminã. Culoarea pieselor trebuie sã se asorteze cu mocheta ºi cu uºa. Pereþii pot fi decoraþi cu peisaje în ulei sau acuarelã ºi chiar cu fotografii de familie.

Un birou amenajat în propria locuinþã, în aceastã manierã, poate suplini cu uºurinþã dotãrile locului de muncã oficial.

1. Pentru a proteja tocul uºii de surplusul de spumã, am lipit aceastã bandã adezivã.

2. Înainte de a fixa tocul uºii cu spumã poliuretanicã, este necesar sã-i verificãm verticalitatea.

3. Umezirea peretelui înainte de aplicarea spumei asigurã o bunã prizã a materialului.

4. Spuma se aplicã de jos în sus. Ea aderã foarte bine la suprafeþe din lemn, beton, piatrã ºi metal. Misiunea

CASA 7/07

l 73


amenajare

variante originale Pentru intrarea ĂŽn birou am ales montarea unei uÂşi realizate din PAL perforat Âşi consolidat la interior – aÂşa cum ne-a descris-o producĂŁtorul. SuprafaĂža aparentĂŁ a acestei uÂşi, ce face parte dintr-o colecĂžie caracterizatĂŁ de canaturi frezate, este decoratĂŁ (Âşi protejatĂŁ ĂŽn acelaÂşi timp) cu laminat CPL, o SHOLFXOĂŠ FH LPLWĂŠ GHVWXO GH °GHO estetica arĂžarului. Rama canatului este din lemn de rĂŁÂşinoase ĂŽncleiat. NuanĂža aurie a accesoriilor impune o notĂŁ distinsĂŁ atât uÂşii, cât Âşi ĂŽntregii ĂŽncĂŁperi. Fixarea uÂşii nu pune problePH 7RFXO DFHVWHLD YD ° HFKLlibrat cu atenĂžie, imobilizat cu spumĂŁ poliuretanicĂŁ, suprafeĂžele expuse necesitând protecĂžie cu EDQGĂŠ DGH]LYĂŠ SkQĂŠ OD vQFKHLHUHD RSHUDèLXQLORU GH °QLVDUH

Gleturi performante aplicate ĂŽn sistem

74 l

Misiunea

CASA 7/07

V

3HQWUX °QLVDUHD SHUHèLORU ELroului, am aplicat douã straturi de glet: unul pentru umplere çL QLYHODUH çL DOWXO SHQWUX °QLsaje mai delicate. Gletul pentru umplere ºi nivelare folosit HVWH SRWULYLW SHQWUX LQWHULRU °ind un material pe bazã de ipsos aditivat, conceput pentru acoperirea denivelãrilor de la 1 la 10 mm, din pereÞi ºi plafoane. (VWH GHVWLQDW SHQWUX °QLVDUHD suprafeÞelor din beton sau acoperite cu tencuialã tradiÞionalã. Produsul se preteazã la lipirea plãcilor de gips-carton, a pâslei sau materialelor spongioase, aderând la suprafeÞe uscate, dense, relativ rugoase. Stratul-suport trebuie curãÞat de orice substanÞã antiaderentã vQDLQWH GH D ° JOHWXLW 6XSUDIHèHOH acoperite anterior cu vopsea pe ED]Ê GH XOHL YRU ° DVSHUL]DWH FX KkUWLH DEUD]LYÊ çL DSRL VH va Îndepãrta praful de pe acestea. OperaÞiunea de gletuire se va realiza În condiÞii lipsite de umezealã, la o temperaturã ambientalã cuprinsã Între 5

5. Pentru amorsarea pereĂžilor, am ales un grund de profunzime, fĂŁrĂŁ solvent, rezistent la factori agresivi.

6. Amorsa se poate aplica cu pensula sau cu bidineaua Âşi are nevoie de aproximativ 3 ore pentru a se usca.

7. Gletuirea ĂŽncepe de la colĂžuri. Primul strat de pastĂŁ acĂžioneazĂŁ ca un adevĂŁrat adeziv pentru profile.

8. Gletul va ĂŽngloba complet colĂžarele ce trebuie debitate dupĂŁ o mĂŁsurare exactĂŁ.

9. Fixarea profilelor din aluminiu va asigura colĂžuri perfect drepte, rezistente la loviri Âşi modificĂŁri structurale.

10. DupĂŁ ĂŽntĂŁrirea colĂžurilor, se poate aplica primul strat de glet. Se foloseÂşte o gletierĂŁ metalicĂŁ obiÂşnuitĂŁ.

11. Pânã la uscarea pastei, se poate trece la Îndepãrtarea surplusului de spumã poliuretanicã din jurul tocului.

12. UrmĂŁtoarea peliculĂŁ de glet poate fi aplicatĂŁ abia dupĂŁ ce s-a constatat uscarea primului strat.



amenajare

variante originale çL ĂŒ& 7LPSXO GH SXQHUH vQ RSHUĂŠ D DFHVWXL PDWHULDO HVWH GH GH PLQXWH 'XSĂŠ XVFDUHD SULPXOXL VWUDW GH JOHW VH YD DSOLFD XQ QRX VWUDW GLQ DOW PDWHULDO PXOW PDL °Q *OHWXO GH LQWHULRU SHQWUX °QLVDMH °QH HVWH UHDOL]DW GLQ FRPSXçL PLQHUDOL DGLWLYDèL $FHDVWĂŠ SDVWĂŠ VH DSOLFĂŠ vQWU XQ VWUDW FX R JURVLPH GH PD[LP PP 8OWLPXO VWUDW FH SRDWH FRQVWLWXL °QLVDMXO °QDO VDX SRDWH ° DFRSHULW FX YRSVHD GH GLYHUVH WLSXUL DUH XQ WLPS GH SXQHUH vQ RSHUĂŠ PDL PDUH SULQ XUPDUH SDVWD SUHSDUDWĂŠ çL QHXWLOL]DWĂŠ vQ SULPD ID]ĂŠ VH SRDWH SĂŠVWUD vQFĂŠ GH RUH vQWU XQ UHFLSLHQW HWDQç FKLDU çL GXSĂŠ DFHDVWĂŠ SHULRDGĂŠ SXWkQG ° DSOLFDWĂŠ 7LPSXO GH XVFDUH HVWH GH DSUR[LPDWLY GH RUH SHQWUX XQ VWUDW GH PP

Noi variante de sisteme decorative

76 l

Misiunea

CASA 7/07

V

'DFÊ vQ YDULDQWD FRQVDFUDWÊ SHUHèLL XQHL FDPHUH GHVWLQDWH D GHYHQL ELURX VXQW PRQRFURPDWLFL vQ DFHDVWÊ VLWXDèLH QRL DP RSWDW SHQWUX QXDQèH GLIHULWH ED FKLDU SHQWUX DSOLFDUHD XQXL VLVWHP GHFRUDWLY ½Q FRQVHFLQèÊ DP YRSVLW SHUHèLL vQ GRXÊ QXDQèH GLIHULWH GH YHUGH çL DP DFRSHULW ]LGXO FH YD LQFOXGH UHVSHFWLYXO GHVHQ GHFRUDWLY FX XQ VWUDW GH ED]Ê FRORUDW vQ JDOEHQ 3HVWH VXSUDIDèD UHVSHFWLYÊ DP FRPELQDW WUHL OD]XUL GLIHULWH 'HVHQXO D IRVW GHQXPLW ¾GLPL QHDèÊ FHèRDVʌ GH FÊWUH GHVLJQHULL FDUH QL O DX UHFRPDQGDW (O SUHVXSXQH YRSVLUHD XQHL ]RQH GH DSUR[LPDWLY XQ PHWUX OÊèLPH FX R QXDQèÊ GH ED]Ê DSRL SH DSUR[LPDWLY GLQ VXSUDIDèÊ SHUHWHOH VH YD GHFRUD FX OD]XUD FHD PDL GHVFKLVÊ 8UPHD]Ê DSOLFDUHD OD]XULL GH LQWHQVLWDWH PHGLH SHVWH FHD DQWHULRDUÊ DFèLRQkQGX VH UDSLG IÊUÊ FD QXDQèHOH VÊ VH FRPELQH vQ WRWDOLWDWH 1XDQèHOH PDL vQFKLVH WUHEXLH DSOLFDWH vQ FDQWLWDWH PDL PLFÊ vQ UDSRUW FX FHOHODOWH 6FRSXO HVWH LPSULPD-

13. UrmeazĂŁ amorsarea podelei. Dar, ĂŽnainte, pardoseala va trebui curĂŁĂžatĂŁ de orice material antiaderent.

14. Amorsa se aplicã nediluatã, pe Întreaga suprafaÞã. Cel mai bun sistem de aplicare este cu o bidinea.

15. DacĂŁ pardoseala are multe imperfecĂžiuni, acestea se vor rectifica cu un mortar special pentru reparaĂžii.

16. Corectarea cu pasta de umplere se va face utilizând o simplã gletierã metalicã.

17. Prepararea Âşapei autonivelante se face ĂŽn mod mecanic, chiar Âşi ĂŽntr-o gĂŁleatĂŁ de plastic.

18. ªapa se toarnã În fâºii de 25-30 cm, dupã care se aºteaptã producerea autonivelãrii.

19. Pentru a grĂŁbi procesul, se pot folosi diverse instrumente specifice acestei operaĂžiuni.

20. ÂŞapa proaspĂŁt turnatĂŁ va trebui dezaeratĂŁ cu ajutorul rolei cu Ăžepi. Pardoseala devine circulabilĂŁ ĂŽn 3 ore.



amenajare

variante originale rea unor accente potrivite anumitor culori, pĂŁstrarea de raporturi decente ĂŽntre diversele nuanĂže ale ĂŽncĂŁperii. Respectând sfaturile specialiÂştilor ĂŽn vopsirea decorativĂŁ, efectul a fost testat mai ĂŽntâi pe o suprafaÞã micĂŁ. Abia dupĂŁ ce am constatat cĂŁ putem obĂžine rezultatul dorit am trecut la aplicarea propriu-zisĂŁ. ĂŽn timpul DFHVWHL RSHUDèLXQL °HUXO GH JOHW vQWUHEXLQèDW WUHEXLH VĂŠ °H FXUDW GH °HFDUH GDWĂŠ FkQG VH VFKLPEĂŠ nuanĂža de lazurĂŁ. Este de preferat ca amestecarea sĂŁ se facĂŁ pe perete Âşi nu pe uneltele de lucru. Acest efect realizat ĂŽn culori vii se potriveÂşte foarte bine Âşi ĂŽn alte tipuri de ĂŽncĂŁperi: cameUH GH FRSLL EXFĂŠWĂŠULL EĂŠL FKLDU cluburi sau baruri. Pentru a REèLQH XQ DPELHQW GLVWLQV çL UD°QDW VSHFL°F SHQWUX FDPHUHOH GH zi, se poate opta pentru aplicaUHD XQRU QXDQèH PDL vQFKLVH

21. Ca sã maximizãm rezistenÞa În timp a vopselei lavabile, am grunduit mai Întâi suprafaÞa-suport.

24. Cum Âşapa este destul de uscatĂŁ pentru a continua amenajarea, am ĂŽnceput aplicarea adezivului.

/D ILQDO Ăˆ SDUGRVHDOD Din cauza denivelĂŁrilor pardoselii, am fost nevoiĂži sĂŁ WXUQĂŠP R çDSĂŠ GH HJDOL]DUH SHVte pardosealĂŁ. Apoi am aplicat PRFKHWD LDU EHQH°FLDUXOXL QX L D UĂŠPDV GHFkW VĂŠ vçL DFKL]LèLRQH]H mobilierul pentru a-l amplasa ĂŽn LQWHULRUXO JDWD DPHQDMDW Q

22. Am hotãrât ca pentru vopsirea pereÞilor sã folosim mai multe culori. Vopseaua a fost aplicatã cu trafaletul.

23. Pe o micĂŁ suprafaÞã a unuia dintre pereĂži, am aplicat un sistem decorativ numit „dimineaÞã ceĂžoasĂŁâ€œ.

25. Peste soluÞia de lipit proaspãt aplicatã am Întins mocheta. O mânã de ajutor a fost bine-venitã.

26. Pentru a nu forma cute, mocheta se ĂŽntinde cu o rolĂŁ de cauciuc. SuprafaĂža devine circulabilĂŁ ĂŽn 4 ore.

78 l

Misiunea

CASA 7/07



shopping Hotã Chimney (Beko)

Model CWB6441X • Inox • 3 viteze, motor de 150 W • Capacitate (m3/h): 205/285/375 450 LEI

Plitã vitroceramicã (Beko)

Model HIC64400 • Control digital • 9 nivele de încãlzire • Indicator de cãldurã rezidualã • Sistem anti-scurgere ºi închidere automatã • Dimensiuni (IxLxA): 4,5 x 58 x 51 cm 940 LEI

Cuptor încorporabil (Beko) Model CIM306000TX • Inox • 6 funcþii de gãtire • Timer digital • Termoventilare • Dimensiuni (IxLxA): 59,5 X 59,4 X 55 cm 990 LEI

Maºina de spãlat rufe (Beko)

Model WMF 76141 • Consum: 13l de apã/ciclu spãlare • Sistem de siguranþã împotriva inundaþiilor • Timp spãlare 20-155 min • Cuvã DE inox, filtru de metal 1.100 LEI

Dotãrile moderne a Latura practicã a amenajãrii casei trebuie abordatã în funcþie de necesitãþile familiei, iar aici nu pot fi excluse aparatele electrocasnice.

Maºinã de spãlat vase (Beko) Model DFN6510 • Vitezã maximã de rotaþie: 1.400 rpm • Încãrcare: 6 kg • Clasã energeticã: A+ • program Baby Care • Bio Wash ºi Child Lock 1.320 LEI

Cuptor cu microunde WAVEDOM (LG) LCD BKL 32LXC24D (Beko) • HD ready • 16,7 milioane culori: • Panorama, efect spaþial pentru sunet, zoom 3 stadii 1.950 LEI (TVA INCLUS)

80 l

Misiunea

CASA 7/07

Model MS 2337AR • afiºaj Led Easytronic • fãrã grill, interior rotund • Capacitate:23 L • 850W - putere maximã 379,9 LEI


Cuptor EOB 98000 X (Electrolux) • Timer electronic • Touch control • Gãtire asistatã • Clasã energeticã: A • Generator de abur • Autocurãþare cu abur

3.899 LEI (TVA INCLUS)

Frigider cu dozator pentru apã (Electrolux)

Model ERES 31800X (Source) • Uºã din inox • Dozator apã • Rãcire dinamicã, No Frost • Dozator apã platã si carbogazoasã • Sistem BACTERIA SAFE • Capacitate totalã: 311 l 3.999 LEI (TVA INCLUS)

TV4you (Electrolux)

Model ETV45000X • Televizor incorporabil • Ecran LCD 15’’ cu posibilitatea de rotire • Conexiuni: Scart, S-video-RGB pentru PC • Ramã inox 5.499 LEI (TVA INCLUS)

Espresso4you (Electrolux)

Model EBA60000 • 4 programe: espresso, cafea, apã fierbinte, abur • Recipient pentru 200 g de boabe de cafea • Capacitate rezervor apã de 2 litri • Filtru de apã Brita încorporat • Dispozitiv de mãcinare 5.599 LEI (TVA INCLUS)

e ale casei

Combinã frigorificã (LG)

Model GR – Q459BTZA Capacitate : 450 L (285/165) Finisare: titanium Dispersor de apã, generator de gheaþã 3.499,9 LEI

Gama Artcool (LG)

Aparate de aer condiþionat Model A12AHD – imitã lemnul de fag Model A12AHM – argintiu Model A12AHB – albastru • Rãcire-încãlzire: 12000 BTU • Filtru de aer anti-bacterian • Flux de aer natural • Autocurãþare 551 EURO (FÃRÃ TVA)

Sistemul Home Theater Virtual 5.1CH (LG) • Memorie de 80GB HDD

Redare audio • Total 300W (75Wx2+150W), HD AV Sync. • 5.1ch Virtual Sound with 2.1ch Speaker Redare video • HDMI 1080i Up-Conversion • Format: DivX, DVD-RW/R / WMA / MP3 / JPEG 1.499 LEI Misiunea

CASA 7/07

l 81


plante de sezon

Dahlia

Sufletul aztec al rĂŁzboiului O

Conchistadorii nu au cucerit continentul american doar pentru comorile adunate ĂŽn aur – trecĂŁtoare de altfel, ci Âşi pentru alte bogĂŁĂžii, eterne prin frumuseĂžea Âşi bucuria adusĂŁ ĂŽn sufletele tuturor oamenilor. Dalia a meritat sĂŁ fie „rĂŁpitĂŁâ€œ de la azteci pentru a putea fi admiratĂŁ ĂŽn toatĂŁ lumea.

riginarĂŁ din America CentralĂŁ Âşi de Nord, dalia a fost adusĂŁ ĂŽncĂŁ din secolul al XVI-lea de coloniÂştii spanioli Âşi apoi rĂŁspânditĂŁ cu rapiditate ĂŽn toate Þãrile EĂŠWUkQXOXL FRQWLQHQW °LQG DSUHFLDWĂŠ SHQWUX multitudinea ei de varietĂŁĂži Âşi culori, preFXP çL SHQWUX GXUDWD JHQHURDVĂŠ GH vQÂąRULre. ĂŽn mod tradiĂžional, Dahlia este utilizatĂŁ pentru decorarea grĂŁdinilor, ĂŽnsĂŁ, ĂŽn ultimii ani, a devenit o opĂžiune demnĂŁ de luat ĂŽn VHDPĂŠ FD ÂąRDUH WĂŠLDWĂŠ GH YDUĂŠ Specia Dahlia variabilis este o plantĂŁ SHUHQĂŠ FX WXOSLQL HUEDFHH VDX VHPLOHPQL°FDWH UDPL°FDWH çL °VWXORDVH JRDOH OD LQWHULor), care poate ajunge chiar Âşi la ĂŽnĂŁlĂžimi de doi metri. ĂŽn funcĂžie de forma ligulelor Âşi disSXQHUHD ORU vQ LQÂąRUHVFHQèÊ VH FXQRVF PDL multe tipuri de dalii. Soiurile cultivate ĂŽn prezent provin din ĂŽncruciÂşarea mai multor specii: D. variabilis, D. coccinea, D. juarezii, D. rosea, D. imperialis Âşi altele. Acestea pot DYHD ÂąRUL VLPSOH VHPLLQYROWH DVHPĂŠQĂŠWRDUH DQHPRQHORU SUHFXP çL ÂąRUL LQYROWH SRPSRQ FX ÂąRUL GH FDFWXV GHFRUDWLYH ½QWUH GDOLLOH FX ÂąRUL VLPSOH vQWkOQLP vQ special soiuri de talie micĂŁ, ĂŽnalte de nuPDL FP FX LQÂąRUHVFHQèH IRUPDWH GLQ ÂąRUL WXEXORDVH JDOEHQH VDX OLJXODWH SH PDUJLQH GH FXORUL GLIHULWH &HOH VHPLLQvolte sunt asemĂŁnĂŁtoare anemonelor sau bujorilor Âşi au ĂŽnĂŁlĂžimi mai mari, cuprinVH vQWUH çL FP ½Q °QH VRLXULOH FX ÂąRUL LQYROWH VXQW FHOH PDL UĂŠVSkQGLWH ½Qtre ele, menĂžionĂŁm daliile pompon FX FDlatidii mici, globuloase, formate din ligule aÂşezate strâns Âşi ordonat), GDOLLOH FX ÂąRUL de cactus, foarte solicitate de cumpĂŁrĂŁtori FX ÂąRULOH GLVSXVH UDGLDO çL daliile deFRUDWLYH GH WDOLH vQDOWĂŠ FX LQÂąRUHVFHQèH mari Âşi ligule late.


dalia

Cultura Înmulþirea daliei

De la mitologie, la terapii naturiste O veche legendã aztecã povesteºte cum Femeia-ªarpe, care obiºnuia sã viziteze un vultur pentru a afla de la el secretele înþelepciunii zeilor, a întâlnit într-una din vizitele sale un iepure care purta o dalie cu opt petale roºii. Zeii au poruncit femeii sã strãpungã floarea cu o þeapã ascuþitã de agavã ºi sã o þinã la sânul sãu toatã noaptea. A doua zi, ea a nãscut un fiu venit pe lume deja bãrbat – Zeul Rãzboiului, care a câºtigat forþã pentru confruntare ºi setea de sânge de la dalie. Potrivit aceleiaºi legende, la fiecare opt ani, aztecii sacrificau prizonieri pe altarul Zeului Rãzboiului ºi le puneau inimile pe pietre înconjurate de dalii ºi agave.

se realizeazã în special prin seminþe ºi prin despãrþirea rãdãcinilor tuberizate

Q Înmulþirea prin seminþe

Coatlicue Zeiþa-ªarpe

Dincolo de mitologie, dalia este o plantã cu proprietãþi curative: aceeaºi azteci au ales-o în tratarea epilepsiei. În America ºi Europa, pânã la descoperirea insulinei, diabeticilor li se administra o substanþã numitã zahãr diabetic, obþinutã din tuberculii de dalie iar chinezii, dupã ce au testat 400 de plante, au ales-o printre cele 31 care vor fi folosite în tratarea HIV.

Cerinþe faþã de factorii de mediu Dalia este o plantã oarecum rusticã, vegeteazã ºi înfloreºte frumos în regiunile de deal ºi submontane, cu temperaturi moderate în timpul verii. Poate suporta cãldurile mari din regiunile de câmpie, dar necesitã apã frecvent ºi din abundenþã, datoritã masei vegetative bogate. Preferã expunerile însorite, ferite de vânt, tolerând foarte bine ºi semiumbra. Se simte cel mai bine într-un sol sãnãtos, argilo-nisipos, bogat în humus. Rãdãcinile tuberizate nu suportã temperaturi sub limita de îngheþ. Din acest motiv, toamna se scot din sol, se taie tulpinile la dimensiunea de aproximativ 10 cm ºi se pãstreazã în nisip, asigurându-li-se temperaturi pozitive, de 4 – 9 °C (în pivniþe sau magazii).

Sfatul nostru Recoltarea florilor se face la deschiderea completã a inflorescenþei, prin tãiere cu briceagul deasupra copililor aleºi pentru obþinerea urmãtoarelor tulpini florale. De la o plantã de dalie se pot obþine 15-20 de tije florale.

este folositã frecvent la varietãþile cu flori simple, cu port pitic, cultivate ca plante anuale, ºi numai în scopuri speciale la celelalte grupe de dalii. Semãnatul se face în luna martie ºi trebuie realizat numai la cãldurã, respectiv în sere sau rãsadniþe calde. Plantele rãsar în termen de 15 zile, iar în momentul în care rãsadurile au deja 3-4 frunze, se pun în ghivece mici ºi se scot ziua la aer, în vederea plantãrii în luna mai, dupã trecerea pericolului îngheþurilor târzii. Q Înmulþirea prin despãrþirea rãdãcinilor tuberizate reprezintã metoda cea mai simplã – rãdãcinile se scot primãvara de la locul de pãstrare ºi se despart cu porþiuni de colet, urmând ca din mugurii de la bazã sã porneascã lãstarii. Diviziunile obþinute trebuie sã fie alcãtuite din 1-2 rãdãcini ºi sã conþinã neapãrat muguri. Tãieturile aplicate la despãrþire vor fi executate cu maximã atenþie, pentru a se evita rãnirea mugurilor. Plantarea se face la sfârºitul lui aprilie sau în mai, pe un teren pregãtit în prealabil, la distanþe care pot varia în funcþie de vigoarea plantelor, de la 60 la 120 cm, ºi la adâncimea de 10-15 cm. Pentru o înflorire mai timpurie, fragmentele obþinute la despãrþire se pot planta în ghivece sau rãsadniþe încã din luna martie, iar în mai se trec la loc definitiv. Q Înmulþirea prin butaºi este o metodã care s-a extins destul de mult în ultimul timp. În acest scop, rãdãcinile se pun la forþat în martie, având grijã sã nu se acopere cu pãmânt zona coletului din care vor porni lãstarii (aceºtia se vor face butaºi). Când lãstarii ajung la 8-10 cm lungime, se pot recolta cu un mic „cãlcâi“ sau, dacã sunt mai mari, se folosesc vârfurile tãind prin nod, întrucât dalia are tulpina fistuloasã. Butaºii se planteazã în ghivece sau în lãdiþe, într-un amestec format din turbã ºi nisip sau perlit. Înrãdãcinarea are loc în aproximativ 3-4 sãptãmâni, la temperatura de 18-20°C. Pânã la plantarea în câmp, butaºii se menþin la o temperaturã de 10-12°, pentru cãlire, ºi se ciupesc pe mãsurã ce cresc ºi se ramificã. Q Înmulþirea prin altoire a devenit o metodã folositã rar. În funcþie de sistemul de altoire (în triangulaþie sau despicãturã), se folosesc ca portaltoi rãdãcini tuberizate sau tulpini. Altoiul se recolteazã din lãstari obþinuþi de la plantele forþate. Dupã altoire, plantele se pun în ghivece. Misiunea

CASA 7/07

l 83


plante de sezon

Dalii anuale, ce se înmulþesc prin seminþe, de tip anemonã ºi pompon

De reþinut! Lucrãri de îngrijire necesare în timpul anului

vârfului de creºtere se aplicã la lãstarii rezultaþi din mugurii de pe tulpinã pentru plantele obþinute din butaºi ºi pentru rãsadurile din seminþe. Momentul optim pentru aceastã operaþiune este dupã formarea celei de-a treia perechi de frunze, având ca scop ramificarea plantei cât mai la bazã. Q Copilirea constã în eliminarea lãstarilor laterali de pe tulpini. Ruperea copililor se executã la 1-3 perechi de frunze de la vârful lãstarului spre bazã, deoarece primii copili cresc în partea de sus a lãstarului florifer, dupã apariþia mugurilor. Important este ca la cele douã perechi de frunze de la baza tulpinii sã nu se aplice copilirea, deoarece, dupã recoltarea florilor, din copilii bazali se vor dezvolta noile tulpini florale. Q Bobocirea constã în îndepãrtarea bobocilor laterali, lãsându-se pe lãstar numai cel central pentru a evolua la stadiul de inflorescenþã deschisã. Q Udarea plantei trebuie fãcutã foarte des, direct pe sol, seara sau dimineaþa. Datoritã masei vegetative bogate ºi înfloririi abundente, dalia are nevoie de multã apã ºi hranã, impunându-se fertilizarea sãptãmânalã cu îngrãºãminte complexe. Q Solul se menþine curat de buruieni ºi se afâneazã des. Se practicã muºuroirea plantei la bazã, pentru a preveni cãderea tulpinilor – aceastã lucrare creeazã, de altfel, posibilitatea udãrii pe brazde.

dalia

Q Ciupirea

Boli ºi dãunãtori Modalitãþi modalitãþi de tratare

1. Virozele —Dacã frunzele daliei se încreþesc ºi apar pete gãlbui de-a lungul nervurilor, iar inflorescenþele sunt mici si pedunculii scurþi, înseamnã cã planta este atacatã de un virus, ceea ce impune distrugerea sa. 2. Ciupercile — Uneori, plantele se veºtejesc ºi pier în plinã perioadã de vegetaþie, deoarece sunt atacate de ciuperci. Atacul poate fi prevenit tratând rãdãcinile înainte de plantare cu soluþii (Benlate 0,2%, Topsin 0,1% sau Bavistin 0,1%). Aceleaºi soluþii se aplicã la baza daliei (0,5 l / plantã) la intervale de douã sãptãmâni în timpul vegetaþiei ºi înfloririi. 3. Pãianjenii — Dacã frunzele plantelor sunt gofrate, decolorate, cu aspect virotic ºi se usucã, e semn cã au fost atacate de pãianjeni. Pentru combatere, se pot aplica Omite 0,1%, precum ºi alte acaricide. 4. Afidele ºi tripºii — Aceºtia sunt dãunãtori periculoºi pentru dalie ºi se pot folosi Decis 0,05%, Fernos 0,05% ºi Nogos 0,1%. 5. Coropiºniþele — Atacã rãdãcinile ºi lãstarii în primele faze de vegetaþie ºi se combat cu Sintogril. 6. Melcii — Rod frunzele ºi bobocii florali. Pentru combatere, se foloseºte Optimol, împrãºtiindu-se granule în jurul plantelor.

84 l

Misiunea

CASA 7/07

Varietãþi decorative

Dalii cu flori de cactus



pastila de culturĂŁ

Biserica Anglicanã – monument de arhitecturã unic În peisajul Capitalei

Biserica Anglicanã – stil go 1

M

etamorfoza oraºului Bucureºti a cunoscut o accelerare dupã evenimentele care i-au conferit calitatea de capitalã a României În 1862 ºi dobândirea IndependenÞei de Stat (1877-1878). Parcelarea unor mari terenuri, anterior locuri de pãºunat, livezi sau podgorii, ca ºi prezenÞa unor activitãÞi meºteºugãreºti ce nu PDL SXWHDX ° DFFHSWDWH vQ QRLle ºi cochetele cartiere, au impus schimbarea aspectului prin lucrãri complexe care au asigurat drenarea terenurilor, trasarea cãilor de comunicaÞie, de alimentare cu apã, canalizare, racordarea la energia electricã, extinderea telefoniei ºi alte atribute ce confereau zonelor respective un caracter pilduitor ºi mobilizator spre ceea ce se dorea generalizat. Grãdina Icoanei a fost amenajatã În anii 1873-1875, dupã asanarea pârâului Bucureºtioara. Circa un hectar de teren a devenit loc public prin realizarea unor alei, plantãri de copaci ºi chiar integrarea În acest spaÞiu a unui monument. Planurile de amenajare a respectivei grãdini au fost Întocmite de horticultorul Louis Leyvras. Pe parcursul anilor, suprafaÞa s-a restrâns prin extinderea zonei construite. Dupã evenimentele Primului Rãzboi Mondial, o preocupare anterioarã a fost reluatã ºi °QDOL]DWÊ SULQ HGL°FDUHD %LVHULcii Anglicane În zona vesticã a Grãdinii Icoanei, la intersecÞia strãzilor A.D. Xenopol cu Pictor Arthur Verona, pe o micã suprafaÞã de teren, având

2

86 l

Misiunea

CASA 7/07

Detalii de arhitecturĂŁ

4 3

faĂžadele limitate de trotuarele amintitelor cĂŁi rutiere. RespectiYXO WHUHQ D IRVW VROLFLWDW OD °QDlul veacului al XIX-lea de conducerea comunitĂŁĂžii enoriaÂşilor anglicani Âşi pus la dispoziĂžie de PrimĂŁria Municipiului BucureÂşti printr-un act de donaĂžie din 2 decembrie 1900. ĂŽn deceniile anterioare, pentru R°FLHUHD FXOWXOXL DQJOLFDQ FRmunitatea destul de micĂŁ a brita-

QLFLORU D¹DèL vQ %XFXUHçWL D IRVW gãzduitã În spaÞiul Sinagogii din str. Olteni nr. 45. SoÞia principelui moºtenitor Ferdinand, Maria Alexandra Victoria, Principesã de SaxaCoburg-Gotha, a fost una dintre principalele susÞinãtoare ale LGHLL HGL°FÊULL XQXL DçH]ÊPkQW religios al Bisericii Anglicane În Capitalã. A manifestat o consecventã preocupare pentru

1. ConstrucÞie multifuncÞionalã, cu mai multe corpuri 2. Ogive, creneluri ºi contraforturi specifice goticului târziu 3. Cãrãmidã aparentã pe orice suprafaÞã verticalã 4. Ancadramentele ferestrelor, sculptate În piatrã naturalã 5. Mediu pentru studierea Bibliei: simplitate ºi rigoare britanicã 6. Tavanul din lemn lãcuit, cu forme boltite sau ogivale 7. Icoane bizantine ce dau interiorului un aer eclectic 8. Grandoare obÞinutã nu prin dimensiuni, ci prin proporÞii 9. Orgã mecanicã, neutilizatã (costuri mari de ÎntreÞinere)

asigurarea materialã a transpunerii În realitate a proiectului. Pentru realizarea acestei biserici, s-a recurs la experimentatul arhitect Victor ªtefãnescu, care, În 1911, a prezentat proiectul unei construcÞii monumentale din piatrã. Autorul a fost inspirat de clãdirile epocii victoriene, În care gotiFXO DUH DPSUHQWD VSHFL°FÊ LQsulelor britanice. Proiectul a


il gotic ĂŽn GrĂŁdina Icoanei 5

8

6 9 7

fost primit cu mult entuziasm, ĂŽnsĂŁ ĂŽn scurt timp, s-a constatat cĂŁ preconizatele cheltuieli depĂŁÂşeau posibilitĂŁĂžile. CostuULOH DU ° IRVW JUHX GH VXSRUWDW de mica comunitate Âşi, ca atare, s-a recurs la o variantĂŁ mai modestĂŁ, folosindu-se pentru faĂžade cĂŁrĂŁmida aparentĂŁ de cuORDUH URçLH VXJHUkQG DVWIHO R similitudine cu cea de pe plaiurile natale ale enoriaÂşilor. ĂŽn

anii 1913-1914, a fost realizatã construcÞia. Declanºarea evenimentelor, care au implicat vQWUHJ PDSDPRQGXO OD PDUHD Încleºtare distructivã, a condus OD VLVWDUHD OXFUÊULORU GH °QLVDUH Dupã rãzboi, au fost necesare noi contribuÞii materiale care sã FRPSOHWH]H SRVLELOLWÊèLOH °QDQciare ale comunitãÞii. Au fost astfel salutare donaÞiile substanÞiale ale unor persoa-

QH LQFOXVLY DOH UHJLQHL 0DULD În aprilie 1920, necesare pentru darea În folosinÞã a Bisericii AnJOLFDQH 3ULQWUH DOWHOH OÊFDçXO D IRVW GRWDW FX R RUJÊ çL PRELOLHU FRPDQGDWH vQ $QJOLD &D KUDP al noii biserici, a fost adoptatã ½QYLHUHD 0kQWXLWRUXOXL ½QFÊ din 4 aprilie 1920 aici au ÎnceSXW VÊ °H JÊ]GXLWH VOXMEHOH vQVÊ R°FLDO GDUHD vQ IRORVLQèÊ D IRVW consemnatã În noiembrie 1922,

DVLJXUkQG vQ GHFHQLLOH SHULRDGHL LQWHUEHOLFH GHVIÊçXUDUHD °UHDVFĂŠ D VOXMEHORU SHQWUX FRPXQLWDWHD FUHGLQFLRçLORU DQJOLFDQL $X XUPDW DQLL XQRU FRQVWUkQJHUL LPSXVH GH VWDUHD GH EHOLJHUDQèÊ din 1941-1944 Âşi, mai ales, de cele impuse de „eliberatorii“ RFXSDQèL DL 5RPkQLHL ClĂŁdirea se caracterizeazĂŁ prin pluralitatea funcĂžionalitĂŁĂžilor °HFĂŠUXL VSDèLX ,QWUDUHD HVWH plasatĂŁ pe latura de sud a edi°FLXOXL GRPLQDW GH WXUQXO FX trei niveluri, ĂŽnalt de circa P /D SDUWHU VH D¹Ê XQ YHVtibul din care se pĂŁtrunde ĂŽn QDYD GH IRUPĂŠ GUHSWXQJKLXODUĂŠ de 7x18,50 m, ce are ĂŽn comSXQHUH DWkW VDOD FkW çL FRUXO 2 EROWĂŠ SROLJRQDOĂŠ FRQIHUĂŠ SULQ semicilindrul obĂžinut, volumul VĂŠOLL DVLJXUkQG SULQ FHL P FRQGLèLL EXQH GH DHUDM 6DOD HVWH ÂąDQFDWĂŠ GH PLFL spaĂžii, niÂşe, servind pentru JĂŠ]GXLUHD RUJLL SODVDWH SH ODWXra nord-vesticĂŁ, a sacristiei plasate la sud-est Âşi a unei alte sĂŁli de circa 20 mp. SpaĂžiile pentru enoriaÂşi au pereĂžii laterali, ĂŽn partea inferioarĂŁ, placaĂži cu lambriuri, iar deasupra, pe suprafaĂža ]XJUĂŠYLWĂŠ vQ FXORUL GHVFKLVH sunt plasate tablouri evocatoare D XQRU VFHQH UHOLJLRDVH 7DYDQXO este realizat prin casetĂŁri lambrisate din lemn lĂŁcuit. Lumina LQWHULRDUĂŠ GH ]L HVWH DVLJXUDWĂŠ GH IHUHVWUH vQJXVWH FX DQFDGUDPHQWH GLQ SLDWUĂŠ çL SURWHMDWH SULQ JULOH PHWDOLFH 8çLOH GH DFces sunt confecĂžionate din lemn SODFDW FX PHWDO IRUMDW 3DUGRseala navei este parchetatĂŁ ĂŽn vQWUHJLPH AceastĂŁ prezentare succintĂŁ VXJHUHD]ĂŠ VSHFL°FXO FRQVWUXFèLHL %LVHULFLL $QJOLFDQH XQLFDW vQ DPELDQèD &DSLWDOHL 5RPkQLHL °LQG XQXO GLQWUH FHOH PDL VHPQL°FDWLYH PRQXPHQWH LVtorice ale patrimoniului arhitectural al oraÂşului, relevant çL SHQWUX JUDGXO GH SHUSHWXĂŠ toleranÞã a creÂştinilor ortodocÂşi manifestatĂŁ, ĂŽn decursul timpului, faÞã de semenii lor de o altĂŁ credinÞã. Q Misiunea

CASA 7/07

l 87


jurnal de cãlãtorie Multe dintre casele de vacanÞã construite de români, În CarpaÞi sau oriunde considerã cã se pot bucura de un peisaj, sunt inspirate de arhitectura specificã Alpilor.

Locuri unice, care, prin simplitate, au influenĂžat ĂŽntreaga civilizaĂžie umanĂŁ

Case din Alpi

A

lpii nu reprezintã doar un domeniu montan impresionant, ei sunt un simbol al munÞilor de pretutindeni. Simpla extindere a familiei de cuvinte, cu o serie de termeni uzuali (alpin, alpestru, alpinism etc), aratã impactul major pe care Îl are, pe Întreg mapamondul, aceastã zonã a Europei ºi Întreaga civilizaÞie care s-a dezvoltat aici. ApãruÞi din adâncul pãmântului, ca urmare a unui efort tectonic colosal, Alpii au reuºit sã ULGLFH VSUH DOWLWXGLQL VHPQL°FDtive, ºi regiunile Înconjurãtoare, aºa cã, În prezent, Întreg domeniul aferent se Întinde pe un teritoriu cuprins Între nordul Italiei, sud-estul FranÞei, ElveÞia ºi vestul Austriei. Dar numai de-a lungul unei culmi, cu poziÞie sudicã, se Înºirã adevãratele vârfuri, ce formeazã marginea zimÞatã a unui zid natural, aºa FXP VH SUH]LQWÊ ¹DQFXO PHGLWHranean. Niciun râu nu reuºeºte sã taie acest obstacol, deºi multe Încearcã. Ajung doar la baza

88 l

Misiunea

CASA 7/07

celor mai ĂŽnalte vârfuri, cum ar ° 0RQW %ODQF OĂŠVkQG PDL GHSDUte, pe seama oamenilor, ĂŽncercarea de a traversa muntele, sau de a-l strĂŁpunge cu galerii. Plecând ĂŽn sus din Piemontul Italiei pe Valea Aosta (una dintre cele mai impresionante din sudul Alpilor), se poate ajunge pânĂŁ la poalele celebrului masiv „Monte Bianco“, care prin duritatea esenĂžei sale granitice se impune cu tĂŁrie Âşi blocheazĂŁ orizontul. Traseul deloc drept al vĂŁii poartĂŁ cĂŁlĂŁtorul mai bine de

100 km printre versanÞii abrupÞi, V°GÊWRUL FH QXPDL UDUHRUL ODVÊ loc de aºezãri umane. Dar acolo unde oamenii au reuºit sã Închege mici localitãÞi, acestea au o puternicã amprentã originalã. 9LDèD GH WLS UXUDO SDUH D ° valabilã chiar ºi pentru puÞinii citadini ai vãii, iar convieÞuirea cu natura, din care a luat naºtere o frumoasã civilizaÞie, a determiQDW DSDULèLD XQHL ]RQH HWQRJUD°ce puternic individualizate, prePLVD SHQWUX vQ°LQèDUHD DLFL vQ cadrul Italiei, a regiunii autono-

me Valle d’Aosta %HQH°FLLQG de cel mai vechi parc naĂžional din Italia, Parco Nazionale Gran Paradiso vQ°LQèDW GH UHJHOH Victor Emanuel al II-lea, cu cele mai frumoase Âşi tipice peisaje alpine, de o bucĂŁtĂŁrie tradiĂžionalĂŁ exclusiv naturalĂŁ Âşi aÂşezĂŁri arhaice, aici se concretizeazĂŁ o zonĂŁ eminamente turisticĂŁ de prim rang. Nu este locul termopanelor, al sticlei, al culorilor ĂžipĂŁtoare, sau al aparatelor de climatizare implantate pe faĂžadele clĂŁdirilor. Totul se reduce la piatrĂŁ Âşi lemn, zone verzi, trasee pietonale Âşi localnici mândri de zestrea pe care o aratĂŁ turiÂştilor.

Turism de Înaltã clasã Într-un decor mirific Gardurile nu ar face decât sã obtureze superbele panorame asupra munÞilor, ºi niciunul dintre proprietarii caselor nu ºi-ar dori acest lucru.

½Q FDSÊWXO YÊLL $RVWD VH D¹Ê ORcalitatea Courmayeur, echivalentul italian al mai celebrei staÞiuni &KDPRQL[ GH SH ¹DQFXO IUDQFH] DO 0RQW %ODQFXOXL 6LWXDWÊ OD R DOtitudine de 1.224 m, are o poziÞie idealã pentru dezvoltarea turismului montan de orice tip, inclusiv schi ºi trekking (drumeÞii În


Turismul de tip modern, cu pârtii de schi ºi trasee montane, nu exclude valorificarea unor elemente greu de gãsit În altã parte, precum... specificul local. Fãrã o arhitecturã spectaculoasã, micile orãºele alpine ºtiu sã le vorbeascã turiºtilor despre farmecul vieÞii În naturã.

coase, terasate Âşi uneori susĂžinute cu ziduri de piatrĂŁ. Vinul obĂžinut este mândria „valdostinilor“, cĂŁci la aceste altitudini el se poate produce doar forÞând limitele ÂştiinĂžei viticole. Produsele viticole, ĂŽmpreunĂŁ cu diversele branduri recunoscute de brânzeturi (gen „Fontina“) Âşi preparate din carne (precum „Jambon de Bosses“) sau mierea de rododendron umplu magazinele pentru localnici, ce aproape cĂŁ nu cunosc gustul altor alimente. La Courmayeur ĂŽn special, spiritul local se face foarte bine simĂžit. Tot ce se construieÂşte Âşi orice direcĂžie de dezvoltare se ĂŽndreaptĂŁ spre cultivarea valori-

V

condiĂžii de echipare adecvatĂŁ). Pentru schi oportunitĂŁĂžile sunt impresionante: peste 100 km de pârtii (40 km pentru schi fond) Âşi 23 de instalaĂžii mecanice de ascensiune. Altitudinea maximĂŁ la care ajung pistele este de 3.000 m, iar diferenĂža de nivel de pe o singurĂŁ asemenea pantĂŁ poate atinge 2.000 m. De asemenea, VXQW DPHQDMDWH FHQWUH GH °WQHVV un palat al sporturilor, terenuri de golf, etc. Printre alte sporturi ce se pot practica aici sunt curling, parapantĂŁ, rafting, canotaj, tenis, echitaĂžie Âşi altele. ĂŽn mica provincie montanĂŁ din nordul Italiei este ĂŽntâlnitĂŁ inclusiv viticultura, pe pantele stân-


jurnal de cĂŁlĂŁtorie

InterferenĂžele culturale, inevitabile ĂŽn aceste zone de graniÞã, s-au soldat cu un stil propriu de a locui. Nimic nu pare strident, fals, ĂŽn dezacord cu impresionantul peisaj al Alpilor. Artificialul, acolo unde este necesar asigurĂŁrii confortului, este bine integrat ĂŽn forme, culori Âşi texturi naturale – doar lemn, piatrĂŁ Âşi albul de var.

lor autentice ale locului, cãrora localnicii le recunosc importanÞa ºi le folosesc drept motor al progresului economic. Astfel, Întreaga ÎnfãÞiºare a staÞiunii este În deplin acord cu stilul ce se recunoaºte chiar ºi la aºezãrile arhaice din josul vãii. La faÞadele de piatrã s-a renunÞat doar pentru a construi hotelurile mai mari, destinate primirii turiºtilor În sezonul de vârf. Acestea au aspectul unor vile supradimensionate, al cãror singur element de decoraÞiune este lemnãria de culoare Închisã, contrastantã cu pereÞii albi. De la clãdirile cu funcÞiune specialã, gen primãrie sau poliÞie, pânã la vilele particulare (case de vacanÞã), toate sunt dedicate stilului rustic, atrãgãtor prin promovarea pietrei ºi lemnului. Prin prelucrare, acestea devin materiale de construcÞie moderne ºi neostentative, datoritã simplitãÞii liniilor drepte ale acoperiºurilor, dimensiunilor rezonabile ºi SR]LèLRQÊULL RDUHFXP UHWUDVH V°oase, În mijlocul pãrculeÞelor. Localitatea se extinde armonios, Îmbinându-se cu marginea

90 l

Misiunea

CASA 7/07

franjuratĂŁ a pĂŁdurii, transformate, de fapt, ĂŽntr-un parc amenajat cu alei pietonale, spaĂžii de joacĂŁ pentru copii sau pajiÂşti.

Comunitatea ca motor al dezvoltĂŁrii locale Courmayeur nu reprezintĂŁ doar noul inspirat din valorile trecutului, ci este, ĂŽn acelaÂşi timp, o localitate veche, cu un centru istoric deosebit de pitoresc. Are aspectul de burg, ĂŽn care fostele „case de la Âşosea“ gĂŁzduiesc acum o zonĂŁ comercialĂŁ ce YDORUL°FĂŠ SURGXVHOH WUDGLèLRQDOH ale valdostinilor. SimĂžul de creativitate al celor care se ocupĂŁ cu dezvoltarea turismului ĂŽn Courmayeur a ĂŽnscris partea aceasta a localitĂŁĂžii ĂŽntr-un fermecĂŁtor circuit pietonal. Este demn de admirat cum, printr-o promovare adecvatĂŁ, toate lucrurile ce uneori ar putea pĂŁrea ĂŽnvechite formeazĂŁ un element de atractivitate, ce este deopotrivĂŁ familiar italienilor Âşi francezilor, provocând curiozitatea turiÂştilor strĂŁini. Printr-o succesiune de piaĂžete, legate ĂŽntre ele de o strĂŁduÞã atât de ĂŽngustĂŁ cât

permite disponibilitatea spaĂžiului ĂŽntr-un mediu montan, se expun trecĂŁtorilor cele mai de preĂž lucruri autohtone. Societatea de ghizi, ce a fost cândva patronatĂŁ de un pionier al drumeĂžiilor montane – Duca degli Abruzzi – are un sediu impozant Âşi gĂŁzduieÂşte un muzeu de specialitate, marcând ĂŽnceputul acestui traseu pitoresc prin mijlocul staĂžiunii. DouĂŁ Âşiruri de clĂŁdiri se succed de-o parte Âşi de alta a strĂŁzii, cu un caracter particular: de obicei alungite, FX XQXO VDX GRXĂŠ QLYHOH °HFDre acompaniat de câte un balcon GH OHPQ RUQDPHQWDW FX ÂąRUL /D parterul acestora sunt magazinele ce acoperĂŁ ĂŽntreaga plajĂŁ de cerinĂže posibile ale turiÂştilor. Noile case de vacanÞã conVWUXLWH DLFL °H FĂŠ VH VXSXQ OHJLORU XUEDQLVWLFH °H FĂŠ UHVSHFWĂŠ VSHFL°FXO ORFDO DSDUèLQ XQHL ambianĂže unitare, ceea ce aratĂŁ cĂŁ existĂŁ o congruenÞã ĂŽntre douĂŁ tendinĂže care de multe ori SRW ° vQ FRQWUDGLFèLH

Acest lucru denotĂŁ forĂža pe care o are o comunitate conÂştientĂŁ, care a ĂŽnĂželes rolul de motor ĂŽn dezvoltare pe care ĂŽl joacĂŁ ĂŽntotdeauna elementul original, local. Calitatea mediului locuit este ĂŽntreĂžinutĂŁ, bineĂŽnĂželes, Âşi de SUR°OXO HFRQRPLF DO ORFDOLWÊèLL Serviciile (cu precĂŁdere cele WXULVWLFH YRU ° PDL ELQH FRWDte cu cât ĂŽntreaga ambianÞã este mai plĂŁcutĂŁ. De aceea, ĂŽn zona nouĂŁ a staĂžiunii, casele se pare cĂŁ s-au construit de-a dreptul ĂŽn pĂŁdure sau pe pajiÂşti. ĂŽntre ele nu existĂŁ garduri Âşi nici nu sunt permise activitĂŁĂžile de genul celor gospodĂŁreÂşti. Sunt pur Âşi simplu case de vacanÞã, ale cĂŁror proprietari au ĂŽn comun o idee unicĂŁ: plĂŁcerea de a-Âşi petrece timpul liber ĂŽntr-un loc ce le poate oferi satisfacĂžia cĂŁutatĂŁ. AceastĂŁ stare este ĂŽntreĂžinutĂŁ numai de efortul comunitĂŁĂžii, singura care a fĂŁcut posibile toate aceste lucruri, Âşi de la care SOHDFĂŠ XQ IHHG EDFN EHQH°F Q



tehnici populare

Prelucrarea tradiĂžionalĂŁ tradiĂžii

a ĂžesĂŁturilor

/mLFHUH OHSHGHLH FHUJL VWUDLXUL SmUHWDUH ĂšROXUL Ăˆ LDWm câteva obiecte tradiĂžionale pe care azi ni le reprezentĂŁm destul de vag, chiar consultând un dicĂžionar. ObiÂşnuiĂži cu produsele obĂžinute industrial, avem prea puĂžine repere din viaĂža de zi cu zi a ĂŽnaintaÂşilor noÂştri, care ĂŽÂşi confecĂžionau singuri ĂžesĂŁturile, de la procurarea materiei prime pânĂŁ la ultimul detaliu al decorului.

V

om aborda ca temĂŁ realizarea câtorva obiecte de uz gospodĂŁresc, respectiv a unor ĂžesĂŁturi pe care Âşi noi le cĂŁutĂŁm prin magazine sau la meÂşterii populari pentru a ĂŽnchega o amenajare cu adevĂŁrat rusticĂŁ. DeÂşi aceste produse au o serie de particularitĂŁĂži care depind de zona sau perioada ĂŽn care au fost realizate, specialiÂştii Muzeului Þãranului Român le-au pus ĂŽn valoare Âşi dupĂŁ destinaĂžia lor sau dupĂŁ tipul de ĂžesĂŁturĂŁ. Astfel, putem ĂŽnĂželege mai bine cum se desfĂŁÂşurau activitĂŁĂžile sĂŁtenilor acum câteva secole, care erau procedeele uzuale de confecĂžionare a obiectelor respective. ĂŽn acest scop, au fost expuse Âşi instalaĂžiile de prelucrare care le fĂŁceau potrivite utilizĂŁrii.

92 l

Misiunea

CASA 7/07

Raritatea pieselor autentice

ĂžesĂŁtura ĂŽn 4 iĂže La momentul respectiv, Þãranii au gĂŁsit soluĂžii pentru toate problemele lor: Âşi-au cĂŁptuÂşit pereĂžii, pe interior, cu pĂŁretare, Âşi-au acoperit paturile sau laviĂžele cu cergi, Ăžoluri, pĂŁturi Âşi lĂŁicere. O Pentru ca ĂžesĂŁturile sĂŁ fie dense Âşi rezistente, au folosit metode ingenioase de obĂžinere (execuĂžie ĂŽn 4 iĂže) Âşi de prelucrare ulterioarĂŁ

Ăˆ IRORVLUHD SLYHL GkUVWHL Ă™L D DOWRU utilaje acĂžionate de forĂža apei pentru a le ameliora calitĂŁĂžile. O Spre deosebire de Ăžesutul ĂŽn 2 iĂže, cel ĂŽn 4 iĂže conferea mai multĂŁ densitate Âşi rezistenÞã, lucru de dorit pentru toate produsele, de OD VDFL VDX GHVDJL SkQm OD HFKLYDOHQWXO GH DWXQFL DO FHDUĂ™DIXOXL Ăˆ lĂŁicerul.

Nu toate produsele din aceastã gamã erau destinate zilelor de sãrbãtoare sau unui scop decorativ. Noi, Într-adevãr, suntem interesaÞi de aspecte care, pe vremuri, treceau În plan secundar. Atunci, Însã, oamenii aveau preocupãri mult mai prozaice, GH SLOGÊ FXP VÊ SÊVWUH]H H°FLent temperatura din interiorul locuinÞei, sau cum sã evite degradarea rapidã a unei Þesãturi, GDWÊ °LQG FDQWLWDWHD HQRUPÊ GH muncã necesarã obÞinerii unui nou produs. Prin urmare, accentul se punea pe valenÞele practice. E greu de precizat când au apãrut aceste materiale, deoa-


Piua

avea rolul de a creºte rezistenþa þesãturilor prin batere repetatã, într-un mediu umed. Ea era acþionatã, de asemenea, prin forþa apei.

UHFH °LQG SHULVDELOH DX DYXW R GXUDWé GH H[LVWHQèé UHODWLY UHGXVé 'L°FXOWDWHD PDMRUé D PX]HRJUD°ORU UéPkQH WRFPDL UDULWDWHD SLHVHORU DXWHQWLFH

Materiale uzuale 0DWHULLOH SULPH IRORVLWH SURYHQHDX GLQ DFWLYLWDWHD FRWLGLDQé

V

D èéUDQXOXL VDX FLREDQXOXL 3HQWUX XU]HDOé µVWUXFWXUD GH UH]LVWHQèé¦ D èHVéWXULL DYHDX FkQHSé OkQé çL PDL WkU]LX EXPEDF %éWHDOD FHD FDUH GéGHD FRQVLVWHQèé SURGXVXOXL HUD GH RELFHL GLQ OkQé XQHRUL FKLDU GLQ SéU GH FDSUé XQ PDWHULDO LHIWLQ çL GHRVHELW GH UH]LVWHQW vQWkOQLW PDL DOHV vQ 2OWHQLD (UDX vQWkOQLWH GHFRUXUL VLPSOH FURPDWLFD °LQG REèLQXWé GLQ FXORDUHD SURSULH PDWHULDOXOXL $VWIHO GHVHRUL UH]XOWDX FDURXUL VDX GXQJL GDFé HUDX ELFRORUH GLQ OkQé DOEé çL QHDJUé ([LVWDX çL H[FHSèLL GHVLJXU XQHOH èROXUL XQ IHO GH SéWXUL SHQWUX ODYLèH VDX FX DOWé GHVWLQDèLH HUDX PDL IUXPRV GHFRUDWH &HOH GLQ 0éUJLQLPHD 6LELXOXL H[FHODX vQ DFHVW VHQV °LQG PkQ-


tehnici populare dria sãtenilor. Pentru acoperirea unor suprafeÞe mai largi (paturi, de pildã), existau lepedeiele din cânepã, confecÞionate din 2-3 foi de Þesãturã, cusute Între ele. Pãretarele din lânã, de asemenea Þesute În 4 iÞe, erau prevãzute pentru acoperirea pereÞilor casei ºi crearea unui climat plãcut În interior.

tradiĂžii

La vâltoare, piuĂŁ Âşi dârstĂŁ DupĂŁ ce erau obĂžinute la rĂŁzboi, ĂžesĂŁturile erau bĂŁgate la vâltoare, o instalaĂžie simplĂŁ care le sporea rezistenĂža Âşi densitatea, calitĂŁĂži necesare ĂŽn lupta cu intemperiile Âşi timpul. Vâltoarea era practic o groapĂŁ poditĂŁ cu lemn, realizatĂŁ ĂŽn albia unui curs de apĂŁ. Lemnul era de esenÞã moale, rezistent la umiditate (brad, ĂŽn special). (IHFWHOH HUDX EHQH°FH VWUDiurile, un fel de Ăžoluri din lânĂŁ groasĂŁ, aveau textura mai rarĂŁ, dar prin prelucraUH vQ YkOWRDUH °UXO GHYHQHD amplu, conferind mai multĂŁ protecĂžie termicĂŁ. Ulterior, SULQ SLHSWĂŠQDUH VH VFRWHDX °UH din structura ĂžesĂŁturii. Ăžolurile sau procoghiĂžele, cum erau numite ĂŽn zona Vrancei, dupĂŁ ce erau date la vâltoare, erau supuse unui tratament special cu ajutorul unui nou utilaj, mai elaborat, acĂžionat, de asemenea, de forĂža apei. Acest tip de instalaĂžie era ĂŽntâlnit ĂŽn special ĂŽn zonele de munte, unde exista din belÂşug materie primĂŁ pentru ĂžesĂŁturi, chiar Âşi astĂŁzi puWkQG ° YĂŠ]XWH vQ ]RQH FDUH Âşi-au pĂŁstrat tradiĂžiile. ExistĂŁ câteva rĂŁmase ĂŽn Vrancea (la HerĂŁstrĂŁu) Âşi MaramureÂş (la Moisei), ĂŽn bunĂŁ stare de funcĂžionare. Ele sunt folosite de cĂŁtre cei pe care ĂŽi vedem, ĂŽncĂŁ, vânzând ambulant diverse ĂžesĂŁturi aspre din lânĂŁ, obĂžinute ĂŽn tehnicĂŁ tradiĂžionalĂŁ adevĂŁratĂŁ. Q

94 l

Misiunea

CASA 7/07

Dârsta expusĂŁ ĂŽn Muzeul Þãranului Român provine din zona BacĂŁului, de la Oituz, fiind realizatĂŁ la sfârÂşitul sec. al XIX-lea. Era ĂŽn perfectĂŁ stare de funcĂžionare când, din pricina construirii unei hidrocentrale ĂŽn amonte de ea, nivelul scĂŁzut al apei a fĂŁcut-o inutilizabilĂŁ.

Principiu de funcĂžionare

Dârsta era compusĂŁ din douĂŁ ĂŽncĂŁperi dotate cu cilindri puÂşi ĂŽn miÂşcare de forĂža apei. ĂŽn prima camerĂŁ, cergile Âşi celelalte erau atârnate de cilindrul care se rotea ĂŽntr-un mediu umed. Sub influenĂža aburului din ĂŽncĂŁpere, ĂžesĂŁtura devenea mai densĂŁ. ĂŽn cealaltĂŁ camerĂŁ, exista o leasĂŁ de mĂŁrĂŁcini, cu ajutorul cĂŁreia se smulgeau fire din structura ĂžesĂŁturii, fĂŁcând-o mai voluminoasĂŁ, deci mai cĂŁlduroasĂŁ.


actual Atlas

O nouĂŁ platformĂŁ de producĂžie

A

tlas Corporation a inaugurat recent una dintre cele mai moderne platforme de producĂžie ĂŽn domeniul materialelor de construcĂžii din Ăžara noastrĂŁ – Atlas Production Park. Noua platformĂŁ, ce a necesitat o investiĂžie de aproximativ 6,5 milioane de euro, cuprinde douĂŁ unitĂŁĂži de fabricare a polistirenului extrudat, vopselelor lavabile, tencuielilor decorative, gleturilor GH XPSOHUH çL °QLVDM

Atlas Production Park este localizat În comuna Tunari, pe ªoseaua de Centurã a Bucureºtiului, ºi se Întinde pe o suprafaÞã totalã de aproximativ 72.000 mp. Cu o capacitate de producÞie anualã estimatã la 150.000 mc de polistiren extrudat, 50.000 tone de vopsele lavabile, tencuieli decorative ºi gleturi, toate dezvoltate sub marca APLA - Atlas Professional Line Applications, compania vizeazã atingerea unei cifre totale de afaceri de 47 milioane de euro. ¾$YDQWDMXO FRPSHWLtiv al portofoliului APLA este reprezentat de oferta completã de produse de calitate, obÞinute pe baza unor tehnologii de ultimã orã, acceptate la nivel internaÞional. Noile capacitãÞi de producÞie sunt dotate cu tehnologii dintre cele mai moderne, res-

pectând toate standardele În ceea ce SULYHçWH SURWHFèLD PHGLXOXL vQFRQMXUÊWRUŒ a declarat Preºedintele Atlas Corporation, 1LFKRODV 6LWLQDV 'DWH °LQG QRLOH FDSDFLWÊèL de producÞie, Atlas Corporation κi propune, pânã la sfârºitul anului, o cotã de 35% pe piaÞa de polistiren extrudat ºi de 15% pe cea de vopsele lavabile. Un aspect important este faptul cã aceastã companie opereazã cu o reÞea de distribuÞie proprie, pe Întreg teriWRULXO 5RPkQLHL SULQ FHOH °OLDOH ORFDOL]DWH vQ %UÊLOD %UDçRY &OXM 1DSRFD &RQVWDQèD Craiova, Iaºi, Piteºti, Ploieºti ºi Timiºoara. $WODV &RUSRUDWLRQ D OXDW °LQèÊ vQ FD rezultat al fuziunii a trei societãÞi comerciale: Atlas Trading Romania, Atlas Realty & Development ºi Sititech, companii cu o experienÞã de peste 10 ani În România.

BASF

Casa fĂŁrĂŁ costuri pentru ĂŽncĂŁlzire

C

ompania de construcĂžii a BASF, /XZRJH vPSUHXQĂŠ FX °OLDla sa specializatĂŁ ĂŽn consultanÞã, promoveazĂŁ conceptul eliminĂŁrii costurilor SHQWUX vQFĂŠO]LUHD ORFXLQèHL FX DMXWRUXO XQXL sistem propriu, executat ĂŽn mai multe etape. ĂŽn primul rând, clĂŁdirea este cĂŁptuÂşitĂŁ cu panouri de izolaĂžie termicĂŁ, realizate din polistiren ignifugat expandat Neopor, care conĂžine particule minuscule de gra°W FH UHÂąHFWĂŠ UDGLDèLLOH WHUPLFH çL FRQIHUĂŠ materialului o nuanÞã gri-argintie. O altĂŁ componentĂŁ importantĂŁ ĂŽn proiectarea acestui tip de clĂŁdire este sistemul de ĂŽncĂŁlzire. ĂŽn ĂŽntreaga clĂŁdire nu existĂŁ nici mĂŁcar un singur radiator, folosindu-se energia solarĂŁ. Celulele fotovoltaice de pe acoperiÂş genereazĂŁ electricitate, care este folositĂŁ ĂŽn interior sau trimisĂŁ ĂŽn reĂžeaua municipalĂŁ. Veniturile de pe urma acestei contribuĂžii

pot acoperi costurile de ĂŽncĂŁlzire a apartamentelor. ĂŽn plus, necesarul de apĂŁ caldĂŁ este obĂžinut folosind panourile solare montate pe latura sa sudicĂŁ. Sistemul de ventilare extrage aerul uzat din bucĂŁtĂŁrii Âşi bĂŁi, folosindu-l pentru a tempera valul rece de aer proaspĂŁt care intrĂŁ ĂŽn clĂŁdire, prin intermediul unui schimbĂŁtor de cĂŁldurĂŁ. Peste 80% din energia aerului FDUH LHVH SRDWH ° XWLOL]DWĂŠ vQ DFHVW PRG 6LVWHPXO GH vQFĂŠO]LUH HVWH ELQH PDVFDW °ind integrat ĂŽn ferestre. Panoul de geam dinspre interior (ferestrele au trei asemenea panouri, ĂŽntre care este introdus un gaz inert) este acoperit cu o peliculĂŁ de metal extrem de subĂžire, invizibilĂŁ, bunĂŁ conducĂŁtoare de electricitate. Când se aplicĂŁ un curent GH YROWDM VFĂŠ]XW SHOLFXOD VH vQFĂŠO]HçWH FD o rezistenÞã, ceea ce permite ferestrelor sĂŁ radieze cĂŁldurĂŁ. ĂŽncĂŁlzirea astfel obĂžinutĂŁ

nu este proiectatã pentru utilizare pe termen lung, ci mai degrabã pentru perioadele când temperaturile de afarã sunt extrem de scãzute. Pentru a preveni pierderea de energie termicã, panoul exterior al ferestrei este DFRSHULW çL HO FX R SHOLFXOÊ FDUH UH¹HFWÊ cãldura. SpaÞiile dintre cele trei foi de geam °LQG SOLQH FX XQ JD] LQHUW FÊOGXUD HVWH pierdutã mult mai Încet decât În cazul folosirii aerului. Astfel, se produce rapid o atmosferã interioarã plãcutã ºi se foloseºte mai puÞinã energie decât pentru un sistem de Încãlzire convenÞional. Misiunea

CASA 7/07

l 95


Surprize pentru co

2005

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2005 ºi 2006! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an, OBÞII O REDUCERE DE 30%! Nr. 1/2005

O O O O O O

Nr. 2/2005

Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã - curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje

O O O O O O

Nr. 3/2005

O O O O O O

Nr. 4/2005

Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

O O O O O O

Nr. 5/2005

O O O O O

Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

Nr. 6/2005

Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

O O O O O O

Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã Calorifere din fontã sau din aluminiu?

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702)

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . .

Leon Consulting S.R.L. ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1,

„Surprize pentru colecþionari“

J 1/2005

J 2/2005

J 3/2005

J 4/2005

J 5/2005

J 6/2005

J toate ºase: 27 RON

Da, vreau sã primesc ediþia: J 2/2006

Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 3/2006

J 4/2006

email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 5/2006

J 6/2006

J 7/2006

J 8/2006

J 9/2006

J 10/2006

Sector 5, Bucureºti. Menþionaþi pe plic:

Da, vreau sã primesc ediþia:

J 1/2006

TALON

O

O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un curs complet Despre faianþã, din perspective practice ºi estetice

Surprize pentru colecþionari

J toate zece: 45,5 RON


u colecþionari colecþionari!!

2006

Având colecþia completã, poþi spune cã ai suficiente informaþii pentru a te considera un cunoscãtor al domeniului amenajãrilor. Astfel, vei avea o imagine de ansamblu asupra lucrãrilor necesare unei locuinþe moderne. Nr. 1/2006

Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor O Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri O Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac O Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn O Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor O *UmGLQLOH GH LDUQm È DYDQWDMHOH unei locuinþe unifamiliale O

Nr. 2/2006

Tendinþe în amenajarea bucãtãriei O /XFUmUL SHQWUX IDÚDGm È MXUQDO de ºantier O Structuri metalice ºi din beton armat, în balanþã O Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie O Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit O O baie scãldatã în luminã cursuri practice) O

Nr. 3/2006

O O O O O O

Variante moderne ale scãrilor interioare Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de mansardã Panourile compozite la ora DGHYmUXOXL È FRPSDUDÚLL Riscurile construirii unei case la malul mãrii Sistemele de ventilaþie, o necesitate pentru locuinþã

Nr. 4/2006

O O O O O O

Nr. 5/2006

O O O O O O

Despre dressinguri – aspect ºi utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider Alegerea metodei optime de încãlzire a casei Materialele geosintetice folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri, în funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate în plafoane, pereþi sau podea

Nr. 6/2006

O O O O O O

Nr. 7/2006

O O O O O O

Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã

O O O O O

Canapelele – din ce în ce mai multe variante Proiectare ambientalã, pentru amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat

Piscinele, de la cele clasice la variantele ecologice Camera copiilor, aspect ºi funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dormitor, în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale

Nr. 8/2006

O O O O O O

Nr. 9/2006

O

Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn Aerul condiþionat, pentru o viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amenajãrile cu gips-carton

Renovarea bucãtãriei – cursuri practice Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor, un program cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã

Nr. 10/2006

O O O O O O

Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români Sistemele parazãpadã, elemente pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise, cu aer exotic Mini-construcþii de interior din lemn, sticlã ºi oþel


Misiunea

CASA

Nr. 8/2007 apare pe 5 octombrie

V

Din sumar:

Alegeþi o ambianþã vie, stimulatoare pentru copiii dumneavoastrã!

Alte articole interesante din numãrul viitor: O

Dacã se impune recondiþionarea instalaþiei termice, nu trebuie uitat coºul de fum. ªi nici nu e greu, cãci existã sisteme potrivite pentru toate dimensiunile, formele ºi variantele de încãlzire.

Laboratorul doctorului ªapcã Prepararea ºapei autonivelante are secretele ei. Aflaþi de la specialistul nostru care sunt efectele unor dozãri necorespunzãtoare a apei.

V

Camerã pentru ºcolãriþe de nota 10!

V

Recondiþionarea hornului

Casele „inteligente“ – siguranþã prin tehnologie

Supraetajarea pe structurã de lemn a unei case Elemente de bazã în lupta contra umezelii O Efectele plantelor de apartament asupra sãnãtãþii O Minirozele – îngrijire ºi punere în valoare O O

ACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea




Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.