Revista Misiunea Casa nr. 8 - octombrie 2007 by Alina Ivan

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

Construcþii · Renovãri ·

Misiunea

anul III, nr. 8

octombrie 2007

6LEI50 65.000 ROL

Secretãurlilor amene acaj litate d

CASA

www.misiuneacasa.ro

CONCURS ele ctr ice

cu pre mi i în scu le

LA PAGINA 71

Termoizolarea

faþadei

Pag. 64

Placarea cu polistiren a zidurilor ºi soclului

Bucãtãrie

cu încãlzire în pardosealã Amenajarea completã ºi utilarea cu electrocasnice

Design de toamnã

Pag. 50

Fantezie în tonuri ruginii Pagini albastre

Pag. 8

Dispozitivele electronice ale caselor inteligente Facilitãþi pe care ni le poate oferi tehnologia modernã la securizarea casei ºi economisirea resurselor

Pag. 19

coºurilor de fum Q Reamenajare în stil oriental Q Scoarþele olteneºti autentice Q Sãnãtatea datoratã plantelor Q Modernizarea

tã: a lic e d ã le i m r ble eu na 58 o pr eº pagi

Editorial

Misiunea

CASA

Din þara proiectelor pilot

laja de la Mamaia a fost, vara aceasta, locul unde s-a scris o paginã aproape glorioasã din istoria noastrã postdecembristã. Drept consecinþã a iniþiativelor unui parteneriat public-privat (cu dezlegare – ca sã nu zicem constrângere – de Lucian Nicolescu – redactor ºef la Uniunea Europeanã), au fost montate, din loc în loc, cîte trei coºuri de gunoi destinate colectãrii selective a deºeurilor: pentru sticlã, plastic ºi hârtie. Surpriza a fost aproape nãucitoare pentru turiºtii veniþi din toatã þara, care credeau cã acest drept le este acordat, cu titlu onorific, numai comunitarilor europeni cu ceva vechime în branºã sau compatrioþilor cuprinºi în programele pilot, intens urmãriþi de camerele televiziunilor. Cei mai confuzi au fost deþinãtorii cutiilor goale de bere, care s-au trezit în faþa unei dileme straºnice: „sã dau cu banul sau sã le iau în sacoºã, pânã gãsesc o pubelã cumsecade, unde se poate arunca orice, inclusiv un pat vechi?“. La drept vorbind, experimentul a fost un succes. Aproape cã m-au podidit lacrimile vãzându-i pe pãrinþi cum îºi îndrumã odraslele spre tomberonul corect, mândri cã au salvat planeta fãrã a fi neapãrat super-eroii din desenele animate.

Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING în colaborare cu FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART PREªEDINTE

Ioana Ceccarelli

DIRECTOR GENERAL

Monica Popescu

REDACTOR-ªEF

Lucian Nicolescu

REDACTORI

Alina Constantin Paul Amfim Robert Malischitz

COLABORATORI

Iulia Boian Ana Tomescu Valentin Boian prof. Virgiliu Z. Teodorescu

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

PREPRESS

Dragoº Manole

FOTOGRAF

Mihaela Matei

CONSULTANÞI

ing. Florin Boian

DE SPECIALITATE

arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei

PUBLICITATE

Dan Tomescu Bogdan Stãnescu

ABONAMENTE DIRECTOR DIFUZARE

În 2013, românii îºi vor recicla ºi valorifica mai mult de jumãtate din deºeuri, chiar dacã acestea cresc cantitativ cu 15% anual. Procentul actual de reciclare este de circa 25%, dar cam toatã treaba este fãcutã de cãtre cei ce sunt surse de ambalaje, obligaþi prin lege sã participe la acest proces ecologic. Infrastructura colectãrii selective, a cãrei realizare depinde de primãrii, de firmele de salubrizare ºi companiile mai sus menþionate, este încã fragilã. Totuºi, situaþia se va schimba. Uniunea Europeanã ne asigurã succesul, pe un ton înþelegãtor, dar nicidecum interpretabil. Din 2008, amenzile vor fi cel mai puternic argument în acest sens – sperãm sã vã convingem noi, ºi nu agenþii administraþiilor locale.

Mihnea Ghedrãuþeanu

DIRECTOR PRODUCÞIE

Cornel Petrescu

DIRECTOR ECONOMIC

Livia Bãrãgan

TIPAR

Infopress S.A.

ISSN

Ne place sã credem cã nu a fost doar o scenã de concediu, perioadã în care toþi suntem mai relaxaþi, mai receptivi la problemele comunitãþii. Sperãm cã românii chiar vor sã participe la o schimbare a aspectului general al strãzii ºi la reciclarea materialelor cu mare potenþial de poluare. Eroi pentru câteva zile, ei s-au întors în localitãþile lor ºi, în locul cutiilor viu colorate de pe plajã, s-au trezit în faþa aceloraºi vagoane sinistre plantate printre blocuri, de care se apropie cu o teamã perfect justificatã. Cei mai norocoºi vor participa la câte o nouã lansare de tomberoane ºi vor zâmbi fericiþi în faþa camerelor TV, chiar dacã se tem cã a doua zi bucuria le va fi zãdãrnicitã de un vecin care nu se uitã la televizor din principiu ºi va arunca resturile tot cum ºtie el, de-a valma.

Adrian Neagu

Publicaþie auditatã în perioada iulie – decembrie 2006

841-2432

Revista MISIUNEA CASA beneficiazã de rezultate de audienþã conform Studiului Naþional de Audienþã mãsurate în perioada aprilie – iulie 2006

Adresa redacþiei: ªoseaua Panduri nr.25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti Telefon: 021/411.00.29 Fax: 021/411.03.29 e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.

Pagini albastre

Sumar Toamna – fantezie în tonuri ruginii Cu sprijinul designerilor, nuanþele acestui anotimp pot fi adoptate cu succes în amenajarea interioarã.

Paginile 19–25 Dispozitivele electronice ale caselor inteligente

Dispozitivele electronice ale caselor inteligente Locuinþa a evoluat enorm în ultima perioadã ca nivel de înglobare a tehnologiilor moderne.

Facilitãþi computerizate uzuale pentru dotarea locuinþei

Recondiþionarea hornului

Recondiþionarea hornului Cele mai economice metode de modificare a coºurilor de fum pentru noi întrebuinþãri, redimensionãri sau modernizãri

Paginile 28–30

Un coº de fum poate fi modificat ºi adaptat noilor cerinþe ale casei dacã aveþi sfãtuitorul potrivit.

Laboratorul doctorului ªapcã ªapele autonivelante sunt simplu de pus în operã, dar ºi aici existã câteva mici secrete...

O amenajare exoticã Dormitorul poate fi atât loc de odihnã, cât ºi prilej de evadare în spaþii culturale inedite.

Camerã pentru o elevã de nota 10 Iatã un model de amenajare conceput sã ofere micilor locatari confort ºi spor la învãþãturã.

Paginile 58–60 Deºeurile – o problemã delicatã

Bucãtãrie cu încãlzire în pardosealã O bucãtãrie modernã poate deveni incomodã dacã temperatura nu este bine gestionatã.

Reciclarea deºeurilor în contextul noilor modificãri legislative de inspiraþie europeanã

Deºeurile – o problemã delicatã Existã importante modificãri legislative ºi schimbãri de opticã vizavi de reciclarea resturilor menajere. 58

S.O.S.

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Câteva sfaturi de la specialiºtii activi pe forumul site-ului nostru sunt bine-venite.

Paginile 44–48

O amenajare exoticã

Contrastul – trãsãtura unui dormitor mobilat în stil oriental, dar adaptat necesitãþilor unui european

Paginile 36–42

Camerã pentru o elevã de nota 10 Culori pastelate ºi sugestii din lumea basmelor pentru un copil exigent

Scoarþele olteneºti – grãdinile din casele românilor Noi obiecte de patrimoniu din colecþiile Muzeului Þãranului Român: scoarþele ce decorau ºi protejau casele boierilor pânã la începutul secolului trecut

Paginile 72–73 Shopping Canapele acoperite cu textile, piele naturalã sau sinteticã, în diverse variante, furnizate de firme specializate în mobilarea locuinþei

Paginile 82–85 Bricolaj de top: termoizolarea A venit sezonul rece, dar încã se mai pot executa lucrãri de izolare termicã exterioarã.

Templul Coral

Monument de arhitecturã construit de evreii bucureºteni în secolul al XIX-lea, reper pentru arhitectura mauro-bizantinã ºi metodã de înþelegere a propriei noastre istorii

Canapele ºi fotolii la modã O canapea comodã, bine construitã, poate însemna confortul unui living.

Paginile 92–95

Beneficiile vegetaþiei în interiorul locuinþei Aveþi probleme cu respiraþia, alergiile sau migrenele? O plantã bine amplasatã vã poate salva!

Minirozele: trandafirii pitici Unele specii de trandafiri cu talia mai micã ne pot decora locuinþa ºi în sezonul rece, ca plante de apartament.

Scoarþele olteneºti – grãdinile din casele românilor Iatã cum au fost preluate de cãtre artizanii populari din trecut motivele exotice ale covoarelor orientale.

Beneficiile vegetaþiei în interiorul locuinþei

Pe strãzile Florenþei O cãlãtorie – cel puþin virtualã – într-una din capitalele culturale ale lumii nu poate fi decât instructivã.

Actual Redactorii noºtri au pregãtit pentru dumneavoastrã noi informaþii din lumea furnizorilor de materiale.

Un cult pentru Rebreanu Un simplu apartament gãzduieºte obiecte ºi documente de o importanþã spiritualã covârºitoare.

Templul Coral Chiar dacã au rãmas puþini, evreii bucureºteni continuã sã-ºi punã în valoare patrimoniul moºtenit.

Menþinerea unei atmosfere sãnãtoase în interior, bogate în oxigen ºi echilibrate din perspectiva umiditãþii relative a aerului

Paginile 74–76

Bricolaj de top (ep. 1): TERMOIZOLAREA

Bucãtãrie cu încãlzire prin pardosealã Paginile 50–56

Modernizare pentru obþinerea unei temperaturi uniforme în toatã încãperea

Lucrãri de anvergurã, dar perfect accesibile, realizate cu materiale de calitate

Paginile 64–70

design interior

Deºi capricioasã, toamna reuºeºte sã ne fascineze în fiecare an printr-o explozie de culori intense. Ce poate fi mai tentant, decât sã o aducem la noi în casã, sã o instalãm confortabil ºi sã-i furãm secretul?

Toamna

fantezie în tonuri ruginii

În lumina fructelor Motivele florale au fãcut istorie în moda vestimentarã ºi în designul interior. Acum a venit ºi rândul fructelor sã-ºi expunã farmecul.

8 l

Misiunea

CASA 8/07

Primire triumfalã O privire aruncatã asupra paletei cromatice propuse pentru toamna anului 2007 ne aratã cã tonurile calde predominã, iar natura intrã în casã sub diverse forme.

living

Combinaþii arãmii Auriul este acel gen de culoare care pur ºi simplu nu poate fi ignorat în cazul unei amenajãri, fiind adecvat lunilor de toamnã. Cu toate acestea, utilizarea lui trebuie limitatã doar la câteva accente, pentru a nu crea o atmosferã încãrcatã. Este ideal în combinaþie cu tonuri de brun-roºcat, verde ºi maro-teracotã.

i Modificãri de sezon

Q FOTO: La Bella Casa

Orice locuinþã are nevoie de un aspect mai proaspãt, cu alte cuvinte, orice modificare în ton cu anotimpul vã poate schimba starea de spirit. Fie cã apelaþi la culori tomnatice sau la decoraþiuni specifice, senzaþia de cãmin primitor este cea mai importantã.

O „patã“ de roºu

poate transforma încãperea într-un spaþiu cu adevãrat energizant. ªi, pentru cã alb ºi negru sunt culori mereu în top, nu puteau lipsi dintr-o asemenea amenajare specialã. Se regãsesc în obiectele de decor dar ºi în cazul pereþilor ºi pardoselii. Misiunea

CASA 8/07

l 9

design interior

Bucãtãrii ca la carte

Melancoliile de toamnã vor intra ºi în bucãtãrie, la un pahar de must, adulmecând aburii unei plãcinþele cu dovleac. Devin aproape fantastice dimineþile în care soarele se înghesuie sã intre pe fereastrã într-o simfonie de nuanþe pastelate.

Pentru un strop de stil, creaþi o armonie cromaticã prin alegerea accesoriilor de bucãtãrie ºi decoraþiunilor în contrast cu finisajele ºi corpurile de mobilier.

Totul la îndemânã -

este o calitate esenþialã pe care trebuie sã o deþinã orice bucãtãrie. Soluþia, în acest caz, pare sã fie compartimentarea sertarelor.

10 l

Misiunea

CASA 8/07

Se poartã roºu bordeaux

în aceastã toamnã, nu doar pentru dormitor sau living, ci ºi pentru bucãtãrie, mai ales în asociere cu sticlã ºi metal.

Q FOTO: Mobexpert

bucãtãrie

Pentru a fi în ton cu anotimpul, nu este neapãrat nevoie sã schimbaþi mobilierul sau sã faceþi investiþii majore în amenajãri. Decoraþiunile de sezon sunt suficiente pentru a schimba aspectul unui interior. Frunze, flori ºi chiar fructe uscate sunt resurse inepuizabile pentru crearea unor aranjamente interesante.

design interior Lemnul - în tendinþe Eleganþã, armonie, simplitate ºi echilibru - le puteþi avea pe toate doar prin alegerea lemnului ca element de bazã în amenajarea dormitorului.

dormitor

Umbrele ºi nuanþele în tonuri

naturale de crem ºi maro nu îºi pierd din farmec în sezonul rece, ba chiar întãresc paleta coloristicã a sezonului.

Despre culori... Fiecare spaþiu are personalitatea lui, pentru cã depinde de preferinþele fiecãrui locatar în parte. Însã, pentru crearea ambientului perfect, adaptat nevoilor noastre, nu doar mobilierul ºi decoraþiunile sunt importante, culorile având ºi ele un rol bine definit. Pentru cã le percepem ºi cu inima, nu doar cu creierul, ele au capacitatea de a ne transmite stãri sufleteºti, ceea ce face ca alegerea lor sã devinã prioritarã.

Calm ºi liniºte,

iatã douã dintre cele mai importante atribute ale unui dormitor. Dupã alegerea unui pat odihnitor ºi a decoraþiunilor preferate, vã puteþi amuza colorând un perete într-o altã culoare decât restul încãperii.

12 l

Misiunea

CASA 8/07

Alb ºi negru –

alãturate, cele douã culori reprezintã o combinaþie izbitoare, dar foarte bine armonizatã. Un pat modern, de culoare închisã, va contrasta cu lenjeria ºi pereþii în tonuri deschise.

Mai intim ºi totuºi mai îndrãzneþ...

Q FOTO: Casa Magica Design

Un dormitor finisat cu negru-cãrbune exprimã o intimitate sobrã, dar îºi schimbã imediat valenþele, doar prin adãugarea câtorva accesorii de efect, în tonuri de oranj.

Misiunea

CASA 8/07

l 13

design interior

baie

Lãsãþi ideile sã curgã ºi, cu siguranþã, veþi descoperi cã sunteþi o persoanã creativã. Lumina naturalã vã poate îndruma cum sã realizaþi decorul.

Forme inedite pentru baie O adevãratã explozie de marouri în contrast cu nuanþe vii de galben-muºtar, roºu, albastru safir, mov ºi verde smarald. Toate acestea se regãsesc în formele inedite ale obiectelor sanitare ºi finisajelor pentru baie. În ansamblu descoperim o amenajare sofisticatã ºi misterioasã cu reflexii tomnatice, dar nu lipsitã de energie ºi naturaleþe.

Strãlucitoare la propriu

Stilul minimalist este ca un

puzzle ce grupeazã doar obiecte strict funcþionale. Se potriveºte perfect oamenilor care pun accentul în special pe ordinea lucrurilor.

14 l

Misiunea

CASA 8/07

Valenþele estetice

se stabilesc în raport cu personalitatea proprietarului ºi stilul sãu de viaþã.

Q FOTO: Delta Design

poate fi o baie în care ramele oglinzilor au împrumutat din auriul toamnei ºi reflectã lumina într-un stil aparte.

design interior Nuanþele ruginii, verdele

Accentul cade pe culori, pentru

Tendinþe pentru copii Dacã vreþi o camerã specialã pentru copii, una dintre opþiuni ar putea fi alegerea tonurilor de pãmânt: ruginiu, ocru auriu, verde mãsliniu, kaki, tonuri de roºcat ºi maro. În designul interior, culorile acestui anotimp au fost comparate ºi, în acelaºi timp, copiate dupã nuanþele frunzelor de toamnã.

cã acestea au darul în primul rând de a înveseli decorul, apoi de a-i conferi spaþiului mai mult dinamism. Puteþi alege pentru camera copiilor o mochetã de culoare închisã ºi un decor bej-maroniu.

Decoraþiuni naturale

Castanele, cojile de nucã, fructele confiate ºi frunzele uscate nu doar inspirã designerii la capitolul culori, ci pot reprezenta chiar obiectele de decor ale casei.

Q FOTO: Tumidei

camera copoiilor

mãsliniu sau kaki sunt, de asemenea, în tendinþe. Combinaþiile specifice sezonului sunt concepute astfel încât sã imite covorul de frunze uscate.

16 l

Misiunea

CASA 8/07

Dressinguri cu stil Parcã mai mult decât în anii precedenþi, anul acesta predominã în tendinþe un amestec de tradiþional-modern cu cele douã ingrediente speciale: stilul ºi confortul. Mai exact, continuã stilurile art-deco ºi baroc, dar într-o nouã formulã - cu accente moderne. Finisajele ºi materialele recente sunt elegant combinate cu designul tradiþional.

dressing

Pentru un efect deosebit,

puteþi aºeza în câteva boluri frunze de toamnã, în nuanþe de bej, auriu, ruginiu, culese chiar de dumneavoastrã cu ocazia unei plimbãri prin parc.

Noul trend roºu-negru

este, pentru dressing, o combinaþie unicã din punct de vedere stilistic dar ºi simbolic.

Q FOTO: Komandor

Aproape de tavan este spaþiul

cel mai puþin utilizat al unei încãperi. Puteþi concepe dressingul cu ajutorul unor suporþi metalici special creaþi pentru a depozita cât mai multe lucruri la înãlþime. Misiunea

CASA 8/07

l 17

Pagini albastre

Paginile albastre Tema: Dispozitivele electronice ale caselor inteligente SiguranĂža, funcĂžionalitatea Âşi confortul sunt dezideratele principale

Q Sisteme antiefracĂžie Q Dispozitive de alarmĂŁ Q Senzori de miÂşcare Q ProtecĂžie pentru copii Q Ferestre electrice Q Baterii cu senzori Q BidirecĂžionalitate Q StaĂžii meteo Q Motoare pentru porĂži grele Q Ce este casa inteligentĂŁ?

ĂŽntr-o gospodĂŁrie deservitĂŁ de echipamente electronice. Noi vĂŁ prezentĂŁm cĂ˘teva soluĂžii deosebite, de uz general sau pentru situaĂžii speciale, precum Âşi indicaĂžii despre modul lor de utilizare. AcĂžionare prin telecomandĂŁ La maÂşinile de ultimĂŁ generaĂžie, ĂŽnchiderea/deschiderea centralizatĂŁ a portierelor prin telecomandĂŁ apare ĂŽn dotarea standard. Exact acelaÂşi principiu a fost utilizat Âşi pentru uÂşa casei. Dispozitivul de antrenare a acesteia trebuie introdus pe butuc, VSUH LQWHULRUXO ORFXLQĂ¨HL LDU Â°[DUHD OXL se realizeazĂŁ doar cu douĂŁ Âşuruburi. Acest mecanism va acĂžiona asupra ĂŽncuietorii din broascĂŁ Âşi astfel uÂşa va Â° GHVFXLDWĂŠ UHVSHFWLY GHEORFDWĂŠ SULQ telecomandĂŁ sau tastatura de teleghidare. AvĂ˘nd o razĂŁ de acĂžiune de aproximativ 100 de metri, telecomanGD SRDWH Â° XWLOL]DWĂŠ GLQ PDĂ§LQĂŠ SHQWUX a deschide comod uÂşa, astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ puteĂži intra cu toate cumpĂŁrĂŁturile GHRGDWĂŠ IĂŠUĂŠ D PDL Â° QHYRLĂ¨L VĂŠ OH lĂŁsaĂži jos ca sĂŁ descuiaĂži.

ProtecĂžie antiefracĂžie cu rulouri exterioare Conform declaraĂžiilor producĂŁtorilor, aceste rulouri pun hoĂžii pe fugĂŁ la propriu. Ă&#x17D;n ele se aflĂŁ un senzor ce detecteazĂŁ persoanele care staĂžioneazĂŁ nepermis de mult ĂŽn faĂža ferestrelor. DacĂŁ persoana ĂŽn cauzĂŁ rĂŁmĂ˘ne acolo mai mult de 10 secunde, ele ĂŽncep sĂŁ se deplaseze brusc ĂŽn sus Âşi ĂŽn jos, fĂŁcĂ˘nd cursĂŁ completĂŁ, ca Âşi cĂ˘nd proprietarii ar fi acasĂŁ. De regulĂŁ, aceastĂŁ manevrĂŁ e suficientĂŁ pentru a-i determina pe rĂŁufĂŁcĂŁtorii de ocazie sĂŁ se retragĂŁ, dar dacĂŁ totuÂşi ea nu este luatĂŁ ĂŽn seamĂŁ, ĂŽn urmĂŁtoarele 10 secunde rulourile se ĂŽnchid complet. Ca premizĂŁ pentru montarea acestui releu electronic de control, rulourile trebuie echipate cu o tehnicĂŁ specialĂŁ, comenzile de rulare fiind transmise prin unde radio. Senzorul ce depisteazĂŁ existenĂža cuiva ĂŽn imediata apropiere a casei e activat printr-un emiĂžĂŁtor fixat pe perete. La nevoie, rulourile pot fi manevrate comod cu o telecomandĂŁ.

Dispozitiv de informare ĂŽn formĂŁ de comutator Prin integrarea ĂŽn sistemul de conexiuni al interfonului, ecranul video de recunoaÂştere a persoanei care sunĂŁ la uÂşĂŁ ori staĂžia de informare meteo prin unde radio devin parte a instalaĂžiei electrice. Modelul prezentat de noi are un design deosebit, fiind realizat ĂŽn forma unui comutator multiplu ĂŽncadrat cu sticlĂŁ neagrĂŁ.

Misiunea

CASA 8/07

l 19

Pagini albastre Instalaþie de luminã cu senzor de miºcare Vã prezentãm în premierã acest sistem de setare a luminilor, ce poate fi montat deopotrivã la interior sau exterior. În funcþie de miºcarea sesizatã pe coridor, în casa scãrii, garaj sau atelier, lumina se va aprinde/stinge automat. Sistemul electronic ultra-

Alarmã ºi aparat de semnalizare prin unde radio

Senzor de miºcare

Rulouri cu acþionare confortabilã Schimb

bidirecþional

modern poate fi activat la plecarea în concediu, ocazie cu care se poate mãri ºi raza lui de acþiune. El oferã, însã, ºi multe alte funcþiuni suplimentare: de exemplu, prin câteva comenzi manuale, aparatul devine un senzor de miºcare ce face schimb de informaþii bidirecþional.

20 l

Misiunea

CASA 8/07

Acest tip de rulouri oferã un confort sporit vieþii de zi cu zi, mai cu seamã în cazul manevrãrii lor prin telecomandã. Astfel, le puteþi ridica dimineaþa, când sunteþi încã în pat, pentru a le coborî la loc în caz de vreme rea. Schimbarea nestingheritã a þinutei sau dezbrãcarea pentru a face un duº nu mai sunt o problemã, atâta timp cât, printr-un simplu click, jaluzelele se lasã jos într-un tempo abia perceptibil, protejându-vã de privirile indiscrete. Cu ajutorul unei simple telecomenzi, puteþi comanda rulourile de la maximum 4 ferestre, dar ºi sisteme parasolare sau alte aparate acþionate prin unde radio, precum veioze sau plafoniere, având ºi posibilitatea antrenãrii simultane a tuturor perdelelor de pe etaj.

Dozã multifuncþionalã Prizele conectate la un sistem multifuncþional de cablare sunt avantajoase deoarece garanteazã o siguranþã mai mare în exploatare ºi prezintã oportunitatea unor opþiuni viitoare: racordarea la reþeaua de televiziune prin cablu sau satelit, la serviciile de telefonie ºi internet sau realizarea unei reþele de calculatoare. Pornind de la un distribuitor ¤ HOHPHQWXO FHQWUDO DO VLVWHPXOXL ¤ SRW ° FDEODWH trei încãperi, la alegere. Mai mult, conductorii electrici pot deservi pânã la patru funcþiuni diferite, precum telefon, internet, TV sau radio. Sistemul dispune de module detaºabile, ce SRW ° vQORFXLWH SHQWUX D facilita conectarea celor mai diverse aparate. BeQH°FLDULL QX PDL WUHEXLH sã stabileascã de la bun început ce tip de racord vor monta la dozã, ei având posibilitatea de a se hotãrî ºi ulterior în aceastã privinþã.

Siguranþa ºi confortul sunt printre cele mai importante deziderate în cãmin. Astfel, sunt cãutate sisteme adecvate acestor cerinþe, adicã eficiente din punct de vedere funcþional, simplu de utilizat ºi cu montaj facil. Dorinþele clienþilor sunt îndeplinite acum ca urmare a realizãrii unor variante noi de alarme ºi aparate de semnalizare a stãrii fiecãrei uºi, respectiv ferestre. Pentru a afla dacã acestea sunt deschise, întredeschise sau închise, e suficient sã aruncãm o privire asupra unui atare dispozitiv. Iar în cazul în care una dintre ele se deschide pe neaºteptate, în timp ce alarma e activatã, atunci va fi emis un semnal acustic de avertizare. Pentru creºterea siguranþei, la sistem se poate racorda o sirenã pentru interior sau exterior. Totodatã, e posibilã realizarea unei legãturi la o instalaþie telefonicã obiºnuitã, având dispozitiv de selecþie, cu ajutorul cãreia sã primiþi informaþii de la distanþã. Dacã se doreºte, aparatul se poate cupla, fãrã cabluri, la alte sisteme de avertizare asupra emisiilor de fum, cu senzori de miºcare sau care anunþã spargerea geamului, putând fi totodatã adaptat rapid la orice sistem de ferestre ºi uºi, indiferent cã sunt noi sau montate cu mult timp în urmã.

Departe de mâna copiilor În bucãtãrie, cei mici au foarte multe lucruri interesante de descoperit. Totuºi, aceste explorãri ascund nenumãrate riscuri. Existã însã ºi sisteme electronice de închidere, care, printr-o simplã apãsare de buton, blocheazã ferm uºile dulapurilor ºi sertarele, iar la nevoie le deschid din nou prin acelaºi procedeu. Opþional, le puteþi bloca simulWDQ VDX SH °HFDUH vQ SDUWH 6LVWHPXO GH vQFKLGHUH electronicã este integrat în dulap, astfel încât GHVLJQXO FRUSXULORU GH PRELOLHU Vé QX °H FRPSURmis. Singura care rãmâne departe de mâna copiilor e telecomanda.

Pagini albastre StaĂžie meteo conectatĂŁ la satelit

ComandĂŁ bidirecĂžionalĂŁ Noile sisteme de comandĂŁ prin unde radio pot acĂžiona, pe lĂ˘ngĂŁ rulouri, Âşi alte aparate ori dispozitive electrice. Aflate ĂŽn top, aceste modele funcĂžioneazĂŁ bidirecĂžional, aÂşa ĂŽncĂ˘t fiecare receptor e simultan Âşi emiĂžĂŁtor, putĂ˘nd retransmite semnalul mai departe, cĂŁtre alte componente. FuncĂžia face posibilĂŁ o transmitere sigurĂŁ pe calea undelor chiar Âşi la distanĂže apreciabile. O aplicaĂžie frecventĂŁ a acestei tehnologii rezidĂŁ ĂŽn chingile automate pentru rulouri, acĂžionate Âşi reglate ulterior printr-o telecomandĂŁ. Aici, carcasa modernĂŁ a dispozitivului cu taste de mari dimensiuni e adaptatĂŁ pentru montajul sub tencuialĂŁ, pentru aproape toate casetele de format obiÂşnuit ale chingilor. Ă&#x17D;n plus, chiar dacĂŁ dispun de acest dispozitiv, rulourile pot fi manevrate Âşi manual. Telecomanda are Âşase taste, fiecare putĂ˘nd acĂžiona atĂ˘t aparate individuale cĂ˘t Âşi grupaje de pĂ˘nĂŁ la opt unitĂŁĂži de acelaÂşi tip. Astfel, se pot controla pĂ˘nĂŁ la 48 de aparate diferite. Pentru evitarea erorilor, un led indicĂŁ dacĂŁ respectiva comandĂŁ a fost ĂŽnregistratĂŁ sau nu corect. La instalarea acestor sisteme de comandĂŁ pe rulouri montate cu ani ĂŽn urmĂŁ sunt necesare douĂŁ receptoare ce servesc la ĂŽncorporarea motoarelor tubulare Âşi a celorlaltor dispozitive electrice.

StaĂžiile acestea de observaĂžii Âşi prognoze meteo nu au ĂŽn comun cu cele profesionale decĂ˘t aspectul; tehnologia folositĂŁ diferĂŁ radical. IatĂŁ un model ĂŽntĂ˘lnit pe piaĂža din statele dezvoltate, care utilizeazĂŁ reĂžeua satelit pentru a actualiza constant ultimele previ]LXQL PHWHRURORJLFH Â˝Q OXPH VH DÂąĂŠ PLL GH staĂžii care emit Âşi deservesc populaĂžia. Datele DÂąDWH OD GLVSR]LĂ¨LH VXQW SUHOXFUDWH GH R HFKLSĂŠ formatĂŁ exclusiv de meteorologi, dupĂŁ care sunt distribuite prin reĂžeaua de unde radio. Cei interesaĂži recepĂžioneazĂŁ informaĂžiile estimaWLYH GHVSUH VWDUHD YUHPLL DÂ°Ă§DWH SH HFUDQXO aparatului de uz personal, ce indicĂŁ, ĂŽn plus, temperatura exterioarĂŁ Âşi umiditatea aerului de la faĂža locului, pe o razĂŁ de pĂ˘nĂŁ la 100 m (ĂŽn funcĂžie de model). Ă&#x17D;n plus, staĂžiile dispun de un ceas integrat, cu calendar Âşi cu funcĂžie de alarmĂŁ, precum Âşi de un indicativ al temperaturii din interiorul locuinĂžei.

FĂŁrĂŁ spargeri Âşi murdĂŁrie Comutatoarele noi, comandate prin unde radio, pot fi amplasate exact acolo unde e nevoie: pe sticlĂŁ, lemn, materiale ceramice, marmurĂŁ, stucaturĂŁ sau tapet. Ele nu necesitĂŁ amplasarea unor cabluri Âşi nici spargerea pereĂžilor. Acest sistem poate fi aplicat comutatoarelor existente, el funcĂžionĂ˘nd pe o frecvenĂžĂŁ radio protejatĂŁ a cĂŁrei recepĂžie nu e perturbatĂŁ de alte asemenea dispozitive aflate ĂŽn clĂŁdire. Ă&#x17D;n acelaÂşi timp, sfera lui de acĂžiune poate fi extinsĂŁ Âşi asupra jaluzelelor, instalaĂžiei de ĂŽncĂŁlzire Âşi ventilaĂžie pentru a le comanda prin intermediul undelor radio Âşi nu a cablurilor.

Senzor de miÂşcare ĂŽn infraroÂşu Raza de acĂžiune a senzorilor de pe noile aparate de semnalizare se poate regla. Procedeul nu reclamĂŁ acĂžionĂŁri treptate, nici acoperirea lentilelor pentru a le proteja Âşi nici manipularea senzorilor din capĂŁt, care acoperĂŁ un unghi la centru FXSULQV vQWUH JUDGH 8QJKLXO RSHUDĂ¨LRQDO SRDWH Â° reglat uÂşor cu ajutorul telecomenzii ĂŽn funcĂžie de orĂŁ Âşi vizibilitate. IatĂŁ Âşi alte funcĂžii de naturĂŁ sĂŁ-i inducĂŁ ĂŽn eroare pe spĂŁrgĂŁtori: menĂžin luminĂŁ permanentĂŁ ĂŽn casĂŁ sau alterneazĂŁ aprinderea Âşi stingerea acesteia ĂŽn lipsa locatarilor.

SpĂŁlĂŁtor automat, igienic Âşi sigur DacĂŁ instalaĂžia de apĂŁ potabilĂŁ nu funcĂžioneazĂŁ vreme ĂŽndelungatĂŁ, FDOLWDWHD DSHL SRDWH Â° DIHFWDWĂŠ serios, ĂŽntrucĂ˘t o serie de proFHVH Â°]LFH FKLPLFH Ă§L ELRORJLFH care se desfĂŁÂşoarĂŁ ĂŽntre timp contribuie la contaminarea ei. Cele mai expuse sunt clĂŁdirile publice precum hoteluri, spitale, Âşcoli, sĂŁli de sport dar Âşi casele de vacanĂžĂŁ sau alte spaĂžii folosite doar temporar. Pentru a nu avea SUREOHPH H VXÂ°FLHQW VĂŠ LQVWDODĂ¨L un spĂŁlĂŁtor cu funcĂžie automatĂŁ de menĂžinere a igienei, ce ĂŽnnoieÂşte la intervale regulate apa

potabilĂŁ din conductele de apĂŁ rece Âşi/sau caldĂŁ. SpĂŁlĂŁtoarele funcĂžioneazĂŁ electronic la paraPHWULL SUHVWDELOLĂ¨L FH SRW Â° UHJODĂ¨L PDQXDO IĂŠUĂŠ GLÂ°FXOWĂŠĂ¨L (OH VH preteazĂŁ la integrarea ĂŽn sistemul de instalaĂžii existent printr-o structurĂŁ corespunzĂŁtoare, fĂŁrĂŁ a exclude ĂŽnsĂŁ nici varianta unui montaj umed. Procesul de spĂŁlare e programat electronic la anumite intervale de timp Âşi e activat automat. CĂ˘t priveÂşte parametrii GH VSĂŠODUH DFHĂ§WLD SRW Â° UHJODĂ¨L manual conform indicaĂžiilor primite de unitatea de service. Misiunea

CASA 8/07

l 21

Pagini albastre Mai puĂžin zgomot datoritĂŁ rulourilor silenĂžioase Ferestre glisante ĂŽn variantĂŁ electricĂŁ Ferestrele ce gliseazĂŁ pe verticalĂŁ sunt interesante Âşi deosebit de practice ĂŽn varianta acĂžionatĂŁ manual, cĂŁci ĂŽn cazul manevrĂŁrii lor spaĂžiul nu este incomodat de niciun canat. Astfel, ferestrele se pot deschide fĂŁrĂŁ ca pervazul sau

Zgomotul reprezintĂŁ adesea un motiv de ceartĂŁ Âşi neĂŽnĂželegere ĂŽntre vecini. Pe lĂ˘ngĂŁ lĂŁtratul cĂ˘inilor Âşi muzica datĂŁ la maximum, OLQLĂ§WHD SRDWH Â° WXOEXUDWĂŠ Ă§L GH ]JRPRWXO produs de manevrarea rulourilor, mai ales GDFĂŠ VXQW FRERUkWH WkU]LX vQ QRDSWH VDX ULGLcate dis de dimineaĂžĂŁ. De aceea, ĂŽn vederea unei acĂžionĂŁri comode Âşi silenĂžioase â&#x20AC;&#x201C; Âşi nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd pentru consolidarea unei vecinĂŁtĂŁĂži plĂŁcute - nu este deloc de neJOLMDW VĂŠ YĂŠ JkQGLĂ¨L OD SRVLELOLWDWHD HIHFWXĂŠULL XQHL VFKLPEĂŠUL vQ DFHVW GRPHQLX 9DULDQWHOH PRGHUQH sunt acĂžionate electric Âşi rĂŁspund unor comenzi inteligente. Ele sunt dotate cu motoare electrice silenĂžioase, care asigurĂŁ ĂŽnchiderea Âşi deschide-

rea uÂşoarĂŁ a rulourilor. MiÂşcarea linĂŁ indusĂŁ de PRWRDUH FUXĂ¨ĂŠ SLHVHOH SUHOXQJLQG DVWIHO GXUDWD de viaĂžĂŁ a lamelelor. TotodatĂŁ, acest nou sistem FX DFĂ¨LRQDUH HOHFWULFĂŠ SRDWH Â° DSOLFDW Ă§L OD UXORXUL manevrate manual, montate cu ani ĂŽn urmĂŁ.

CĂŁldurĂŁ suplimentarĂŁ uÂşor de obĂžinut

blatul de lucru din bucĂŁtĂŁrie sĂŁ fie eliberate ĂŽn prealabil de toate obiectele. Acum, acest tip de ferestre e disponibil Âşi ĂŽn varianta echipatĂŁ cu un electromotor, el fiind acĂžionat printr-o tastaturĂŁ, respectiv telecomandĂŁ. De aici ĂŽnainte, chiar Âşi ferestrele de dimensiuni mari, avĂ˘nd o greutate semnificativĂŁ a canatului, pot fi manevrate uÂşor.

Baterie de perete igienicĂŁ, cu senzor 3HUIHFĂ¨LRQDUHD WHKQLFĂŠ D SURJUDPHORU GH H[HFXĂ¨LH SULYLQG EDWHULLOH HOHFWURQLFH vQ LQIUDURĂ§X D FRQGXV OD UHDOL]DUHD XQRU EDWHULL DXWRPDWH GH SHUHWH $FHVWHD VH IRORVHVF PDL DOHV vQ VSDĂ¨LLOH GH LQWHUHV SXEOLF GH H[HPSOX vQ UHVWDXUDQWH 'DW Â°LQG PRGXO ORU GH IXQFĂ¨LRQDUH JDUDQWHD]ĂŠ LJLHQD XWLOL]DWRUXOXL Ă§L un consum redus de apĂŁ pentru cei care achitĂŁ IDFWXUD OD IXUQL]RU -HWXO DFHVWRU PRGHOH GH EDWHULL HVWH UHJODW GH XQ VHQ]RU vQ LQIUDURĂ§X 'DFĂŠ XWLOL]DWRUXO vĂ§L Ă¨LQH PkLQLOH VXE GLVSRzitiv, apa ĂŽncepe sĂŁ curgĂŁ, iar ĂŽn momentul ĂŽn care Âşi le retrage, ea se opreÂşte automat. CĂ˘t priveÂşte temperatura apei, ea se regleazĂŁ maQXDO SULQ LQWHUPHGLXO XQXL UHJXODWRU Â˝Q Â°QH WUHEXLH VSXV FĂŠ vQ YHGHUHD XQHL IXQFĂ¨LRQĂŠUL RSWLPH VHQ]RUXO EDWHULLORU GH SHUHWH HVWH separat de placa de acoperire.

22 l

Misiunea

CASA 8/07

Sistemele de ĂŽncĂŁlzire prin pardosealĂŁ garanteazĂŁ FRQIRUW WHUPLF Ă§L R DPELDQĂ¨ĂŠ DJUHDELOĂŠ 3kQĂŠ DFXP montarea lor pentru a asigura necesarul de cĂŁldurĂŁ era o soluĂžie costisitoare, deoarece instalaĂžia cu apĂŁ FDOGĂŠ FD DJHQW WHUPLF WUHEXLD LQJOREDWĂŠ vQ Ă§DSĂŠ Ă§L acoperitĂŁ apoi cu o pardosealĂŁ. Sistemele electrice de ĂŽncĂŁlzire prin pardosealĂŁ asigurĂŁ o cĂŁldurĂŁ plĂŁcutĂŁ, moderatĂŁ, acolo unde situaĂžia o reclamĂŁ, FRQVWLWXLQGX VH vQWU R FRPSOHWDUH D FDORULIHUHORU existente ĂŽn locuinĂžĂŁ. Pe piaĂžĂŁ au apĂŁrut mai nou SODVH HOHFWULFH VSHFLDOH FH SRW Â° PRQWDWH Ă§L vQ FD]XO unor lucrĂŁri de modernizare, deoarece necesitĂŁ o ĂŽnĂŁlĂžime maximĂŁ de montaj de 3,5 mm, deci un pat minim de mortar. De regulĂŁ, aceste plase autoadeziYH SRW Â° FRPELQDWH FX WRDWH WLSXULOH GH SDUGRVHOL vQ principal gresie sau piatrĂŁ naturalĂŁ. Un atare sistem VH SRDWH OHJD OD R UHĂ¨HD DWULEXLQGX L VH R XWLOLWDWH practicĂŁ, caracteristicĂŁ tehnologiilor inteligente. Â˝Q SOXV vQ FD] GH GHIHFĂ¨LXQL DYHĂ¨L OD GLVSR]LĂ¨LH XQ program de autodiagnozĂŁ.

Pagini albastre Pubele depozitate subteran

FereastrĂŁ electricĂŁ de acoperiÂş AcĂžionarea prin telecomandĂŁ a ferestrei Âşi dotĂŁrilor aferente e utilĂŁ mai ales atunci cĂ˘nd aceasta e montatĂŁ la un nivel greu accesibil. Ă&#x17D;n acest fel, printr-o simplĂŁ apĂŁsare de buton, puteĂži beneficia dupĂŁ dorinĂžĂŁ de luminĂŁ mai multĂŁ ori mai puĂžinĂŁ, avĂ˘nd Âşi posibilitatea de a umbri ĂŽncĂŁperea sau de a recircula aerul. La acest sistem de acĂžionare a ferestrelor pot fi racordate

DacĂŁ doriĂži ca pubelele de gunoi ce vĂŁ aparĂžin sĂŁ nu mai sarĂŁ ĂŽn ochii trecĂŁtorilor, puteĂži recurge la o soluĂžie de amplasare a acestora sub nivelul solului. Trebuie doar sĂŁ vĂŁ procuraĂži un dispozitiv cu deplasare pe verticalĂŁ, ĂŽn sus Âşi ĂŽn jos, format dintr-un schelet de rezistenĂžĂŁ, un capac, o placĂŁ pentru bazĂŁ Âşi un electromotor, cu ajutorul cĂŁruia pubelele vor dispĂŁrea din raza vizualĂŁ ĂŽn mod elegant. Versiunea prezentatĂŁ susĂžine trei pubele Âşi necesitĂŁ o groapĂŁ adĂ˘ncĂŁ de 1,20 m, ce ocupĂŁ o suprafaĂžĂŁ de 0,8 x 2,00 m. Materialele utilizate sunt rezistente la coroziune. Prin acĂžionarea electromotorului, capacul ĂŽncepe sĂŁ se ridice, iar pubelele cu deschidere automatĂŁ devin accesibile. Pe lĂ˘ngĂŁ pubele de gunoi, acest VLVWHP SRDWH Â° IRORVLW Ă§L OD GHSR]LWDUHD GLIHUL-

telor unelte de grĂŁdinĂŁ sau a bicicletelor, iar FDSDFXO SRDWH Â° DFRSHULW FX SDQRXUL GLQ OHPQ O informaĂžie utilĂŁ celor interesaĂži: pentru amplasarea unui atare sistem nu e necesarĂŁ o autorizaĂžie de construcĂžie.

Motor pentru porĂži grele

Âşi alte dispozitive, precum alarme, regulatoare de cĂŁldurĂŁ ori porĂži de garaj. Astfel, ele vor fi supuse unui control riguros prin unde radio standard. Sistemul permite acĂžionarea combinatĂŁ, dar corelatĂŁ logic Âşi fĂŁrĂŁ cabluri, a unor produse eterogene provenite de la diverÂşi producĂŁtori.

24 l

Misiunea

CASA 8/07

PorĂžile de acces auto sunt comode atunci FkQG SRW Â° GHVFKLVH IĂŠUĂŠ FD Ă§RIHUXO VĂŠ FRERDre din maÂşinĂŁ ĂŽn acest scop. TotuÂşi, nu orice motor se potriveÂşte la orice poartĂŁ. Pentru a le pune ĂŽn miÂşcare pe cele foarte grele, trebuie utilizate motoare puternice. Pe lĂ˘ngĂŁ porĂžile turnante/pivotante, mai existĂŁ Âşi variante culisante. Ele nu se deschid spre interior, ci gliseazĂŁ ĂŽn lateral. Pentru deschiderea/ ĂŽnchiderea acestui tip de porĂži au fost concepute motoare speciale, ce pot antrena modele cu lĂŁĂžimea de pĂ˘nĂŁ la 6 m, respectiv greutatea de maxim 300 kg. Ă&#x17D;n plus, sistemul este deservit de o telecomandĂŁ care poate activa Âşi uÂşa garajului sau iluminatul exterior.

Cum udaĂži plantele cĂ˘nd sunteĂži ĂŽn concediu? Posesorii acestei foarte practice instalaĂžii de XGDW ÂąRULOH vĂ§L SRW SHWUHFH OLQLĂ§WLĂ¨L FRQFHGLXO cĂŁci plantele de acasĂŁ sunt bine ĂŽngrijite ĂŽn absenĂža lor. Acest lucru e posibil cu ajutorul unui transformator dotat cu ceas de declanÂşare automatĂŁ, care pompeazĂŁ zilnic apa dintr-un rezervor timp de un minut. Ă&#x17D;n plus, datoritĂŁ faptului cĂŁ instalaĂžia dispune de o reĂžea de GLVWULEXLUH GLIHUHQĂ¨LDWĂŠ D DSHL Â°HFĂŠUHL SODQWH ĂŽi revine exact cantitatea de care are nevoLH &X DMXWRUXO DFHVWXL VLVWHP LQHGLW SRW Â° udate pĂ˘nĂŁ la 36 de plante de ghiveci pe toatĂŁ durata concediului. La achiziĂžionare, pe lĂ˘ngĂŁ GLVSR]LWLYXO GH XGDUH D SODQWHORU SRDWH Â° OLYUDW Âşi rezervorul necesar.

În ultima vreme s-a vorbit foarte mult pe marginea conceptului de case inteligente. De aceea, ne-am hotãrât sã vã prezentãm câteva informaþii în acest sens, pentru a cãror veridicitate am apelat la specialiºtii acestui domeniu.

noi tehnologii

Ce este o casã inteligentã? Ce se înþelege prin titulatura de „casã inteligentã“? Acest concept exprimã tendinþa actualã de integrare a tehnologiei din comunicaþii ºi a celei domestice într-un tot unitar, adicã reunirea ultimelor noutãþi tehnice în materie de transport al informaþiei, securitate ºi divertisment, cu dotãrile specifice oricãrei gospodãrii (cum sunt instalaþiile de încãlzire ºi climatizare ori aparatele electrocasnice), precum ºi supravegherea acestora folosind un post de control de tip panou, configurat aleatoriu. Mai trebuie spus cã acest concept al caselor inteligente nu mai e de multã vreme în stadiu de proiect, ci reprezintã o realitate cât se poate de concretã. Care este stadiul dezvoltãrii acestor tehnologii? La baza deciziei de a dezvolta proiecte din aceastã gamã au stat mai multe motive. Pe de o parte, nu exista niciun program sistematizat susþinut de un sistem complet, prezentat la târguri de profil, care sã permitã implementarea unor informaþii de ultimã orã. De fapt, la târgurile specializate sunt prezentate mai degrabã exponate din domenii restrânse de activitate, însoþite de câteva demonstraþii relevante. Casa inteligentã ca atare nu a constituit tema unor preocupãri adecvate pe plan naþional, aºa cum e obiceiul în þãrile dezvoltate. Pe de altã parte, a luat amploare fenomenul de construire a unor case reprezentative, ce fac nota dinstinctivã ºi cu ajutorul cãrora e demonstratã fezabilitatea lor tehnicã. Însã, în prim-plan se aflã oamenii care locuiesc acolo ºi nevoile lor. Acestea urmeazã sã defineascã parametrii tehnici ce trebuie atinºi, ºi nu invers. Faptul cã astãzi recurgem la sisteme ce pot fi programate autonom e dovada vie cã aceste case inteligente sunt necesare cu adevãrat. În fine, facilitãþile trebuie sã ajungã ºi la cunoºtinþa arhitecþilor, designerilor, proiectanþilor ori pur ºi simplu proprietarilor interesaþi de un concept de casã ce înglobeazã toate tehnologiile inovative ale momentului.

Ce avantaje ar avea proprietarii care opteazã pentru aceastã tehnologie? Avantajele se definesc, în primul rând, în funcþie de diversele necesitãþi ºi aºteptãri ale utilizatorilor, fiind obligatorii explicaþii clare ale fiecãrei facilitãþi în parte. Printre aspectele decisive care au determinat potenþialii clienþi sã ia o decizie ºi sã opteze pentru aceastã tehnologie se numãrã economisirea energiei, siguranþa personalã ºi a locuinþei, preþurile tot mai scãzute ale sistemelor complete ºi, nu în ultimul rând, un mediu prielnic sãnãtãþii datorat deopotrivã unei conduite noi de viaþã domesticã ºi confortului sporit.

Ce principii ori ce filosofie guverneazã proiectele executate de furnizorii de asemenea servicii? În principiu, furnizorii îºi ascultã cu atenþie clienþii ºi încearcã sã le rezolve optim doleanþele. Practic, îi consiliazã cu privire la toate normele din domeniu, evidenþiind însã câteva aspecte esenþiale. Obiectivele urmãresc în special supravegherea sistemelor într-un mod cât mai simplu, aproape intuitiv, ele fiind redate sugestiv fãrã vreo întrerupere, în mod automat. Pe viitor, este vizatã personalizarea maximã a acestor sisteme prin programarea proprie a parametrilor de control ºi a logisticii. E foarte important ca tehnologia sã se dezvolte odatã cu standardele de viaþã tot mai ridicate, fiind aplicatã ºi asupra obiectelor existente în locuinþã prin intervenþii disimulate, pentru a nu afecta stilul arhitectonic al acesteia.

Care sunt particularitãþile vizavi de siguranþa în exploatare a sistemului? În principiu, sunt utilizate sisteme susþinute computerizat. „Inima“ tehnologiei folosite o constituie instalaþia de reglare centralizatã. Acest sistem utilizeazã un concept de selectare perceptibil vizual, reglabil, fãrã a oferi programe stricte, care sã determine caracteristicile ulterioare ale habitatului. Dacã sistemele sunt construite redundant, ele pot funcþiona fãrã probleme decenii în ºir. Îºi poate permite omul obiºnuit un atare sistem? Fiecare persoanã îºi poate stabili prioritãþile. Casa inteligentã e o tehnologie dezvoltatã modular, dar preferinþele utilizatorului sunt decisive. Astfel, un client îºi doreºte un sistem de siguranþã, altul o instalaþie audio care sã acopere toate încãperile casei pentru ca altcineva sã încline spre o zonã destinatã relaxãrii controlate, cu piscinã ºi jacuzzi. E imperativ însã ca toate cerinþele sã poatã fi realizate cu aceeaºi tehnologie ºi prin acelaºi procedeu de supraveghere. Un exemplu: un sistem Multiroom ce acoperã 6 Zone costã circa 6.500 Euro, împreunã cu unitatea de control, elementele de joncþiune finalã ºi celelalte componente, inclusiv montajul. Dat fiind cã aparatul dispune de un sistem de control integrat, existã posibilitatea de a-l echipa etapizat, pânã când se obþine o supraveghere aproape completã a dotãrilor din gospodãrie. La elaborarea unui proiect privind construcþia sau renovarea unei case trebuie prevãzutã (indiferent de situaþie) ºi o tubulaturã, care sã poatã fi folositã la nevoie. În cazul caselor inteligente, sunt dublate toate þevile ce deservesc prizele, comutatoarele ºi dozele instalaþiei de iluminat, traseul acestora ajungând la compartimentul tehnic central. Aceastã tubulaturã suplimentarã nu presupune costuri prea mari ºi îºi va dovedi cu certitudine, în timp, utilitatea. Misiunea Misiunea

CASA CASA 8/07 8/07

l 25

Yn UHFRPDQGn

&XUn HQLD GH WRDPQn" &X XQHOWHOH SRWULYLWH H IORDUH OD XUHFKH Toamna este unul dintre cele mai interesante ¿i mai imprevizibile anotimpuri. Zilele superbe, cu soare plåcut ¿i miros de struguri, alterneazå cu perioade capricioase de nor ¿i ploaie. Cu toate acestea, toamna este ¿i un anotimp de trecere cåtre iarnå, când ne refacem energiile ¿i ne pregåtim pentru un nou sezon. Grådina noastrå trece prin acelea¿i etape. A¿a cum noi avem nevoie de scurte perioade de tranzi¡ie, grådina are nevoie de aten¡ie ¿i de pregåtire. Astfel, ne vom asigura cå primåvara va fi frumoaså ¿i generoaså cu vegeta¡ia din jurul casei. Una dintre cele mai importante treburi în grådinå este men¡inerea unei curå¡enii atente de-a lungul lunilor de toamnå, ¿i uneori chiar ¿i pe parcursul iernii (mai ales în zonele în care anotimpul rece este mai degrabå secetos). Pentru cå ploile de toamnå sunt mårunte ¿i abundente, ele vor avea un impact direct asupra oricårui element vegetal care nu a fost îndepårtat de pe sol ¿i vor determina putrezirea. Acest fenomen nu este deloc sånåtos pentru sol. Motiv pentru care trebuie så ne asiguråm cå orice plante care au început så se ofileascå sau care au ajuns la finele ciclului de evolu¡ie sunt îndepårtate cât mai repede din straturi. Dacå, totu¿i, acestea au råmas ¿i s-au uscat, sau dacå ave¡i în curte copaci cu frunze cåzåtoare, vå ve¡i confrunta cu o realå problemå: cantitå¡i impresionante de plante ¿i frunze uscate vor umple gazonul ¿i aleile în straturi din ce în ce mai consistente. Cel pu¡in pentru gazon, acest lucru este sinonim cu dezastrul, pentru cå iarba se deterioreazå sub frunzele putrezite, iar gazonul va trebui replantat. În mod tradi¡ional, pentru îndepårtarea acestor resturi am folosi o måturå sau o greblå, dar uneltele de acest tip îl solicitå foarte mult pe cel care le mânuie¿te, iar dacå mai are ¿i o grådinå mare... Unele dintre cele mai la îndemânå solu¡ii sunt uneltele portabile cu motor pe benzinå pentru îndepårtat sau colectat frunzele ¿i resturile vegetale de pe suprafe¡e. La distribuitorii autoriza¡i STIHL ve¡i gåsi, de exemplu, suflanta BG 45 - este o unealtå u¿oarå, simplu de manevrat, cu un design foarte plåcut ¿i un motor pe benzinå puternic. În plus, este ¿i deosebit de silen¡ioaså. Suflanta are un tub de emisie cu duzå rotundå care are lungime reglabilå. Nu trebuie decât så porni¡i la plimbare pe aleile grådinii sau pe gazon - suflanta se va ocupa de restul. Jetul de aer va îndepårta elementele vegetale uscate de pe suprafe¡e ¿i le va împinge cåtre laturile exterioare. Apoi, resturile se pot trece prin pâlnia unui tocåtor de grådinå VIKING, care le va mårun¡i foarte fin. Ulterior, acestea sunt depozitate în locuri speciale ¿i ajutå la producerea compostului - un îngrå¿åmânt organic excelent pentru orice grådinå. Dacå vre¡i så aduna¡i frunzele pentru a le transporta mai u¿or, pute¡i apela la aspiratoarele cu tocåtor. De pildå, modelul SH 55 de la STIHL are un dispozitiv special de tocare, din o¡el dur, care asigurå reducerea volumului materialului prelucrat de nu mai pu¡in de 12 ori. Astfel, sacul de colectare ata¿at uneltei devine mai încåpåtor, iar voi ve¡i avea nevoie de foarte pu¡ine descårcåri în timpul lucrului. Dacå vre¡i så fi¡i siguri cå nu a mai råmas nici o frunzå pe gazon, folosi¡i func¡ia de suflantå a uneltei - toate resturile vor fi îndepårtate! Cu ajutorul uneltelor potrivite, men¡inerea grådinii în cea mai bunå formå se transformå din efort într-un moment de relaxare ¿i de plåcere, iar curå¡enia suprafe¡elor va fi impecabilå! Gåsi¡i o mul¡ime de detalii despre aceste unelte ¿i pe www.stihl.ro.

ĂŽncĂŁlzire

coÂşuri de fum

RecondiĂžionarea cu o ĂžeavĂŁ din oĂžel superior (ca cea reprezentatĂŁ grafic) se realizeazĂŁ cu un element termoizolant.

RecondiĂžionarea hornului DacĂŁ se impune recondiĂžionarea instalaĂžiei termice, nu trebuie uitat coÂşul de fum. ÂŞi nici nu e greu, cĂŁci existĂŁ sisteme potrivite pentru toate dimensiunile, formele Âşi variantele de ĂŽncĂŁlzire. 28 l

Misiunea

CASA 8/07

oĂži cei care au admirat vreodatĂŁ focul din sobĂŁ sau Ă§HPLQHX Ă§WLX FĂŠ ÂąDFĂŠUD OXL H FX atĂ˘t mai mare cu cĂ˘t coÂşul de fum â&#x20AC;&#x17E;trageâ&#x20AC;&#x153; mai bine. Aceasta ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ gazele de comEXVWLH Â°HUELQĂ¨L WUHEXLH HYDFXDte rapid pe horn ĂŽn sus, pentru a lua naÂştere astfel la baza lui o presiune scĂŁzutĂŁ care, la rĂ˘ndul ei, va aspira vertical noile gaze arse acumulate. DacĂŁ acest sistem nu funcĂžioneazĂŁ, atunci focul nu are putere, iar gazele reziduale stagneazĂŁ, afumĂ˘nd intens ĂŽntreaga ĂŽncĂŁpere. Ceea ce e valabil pentru Âşemineu Âşi sobĂŁ e aplicabil Âşi instalaĂžiilor de ĂŽncĂŁlzire. Ă&#x17D;n ultimele douĂŁ decenii s-au fĂŁcut schimbĂŁri importante ĂŽn acest

domeniu, cĂŁci temperatura gazelor de combustie Âşi a curentului de ardere e cu mult mai scĂŁzutĂŁ la instalaĂžiile moderne de ĂŽncĂŁlzire comparativ cu valorile atinse ĂŽn cazul vechilor cazane. Prin urmare, dacĂŁ ĂŽnainte era nevoie de coÂşuri de fum cu dimensiuni mari pentru a puWHD HYDFXD JD]HOH DUVH Â°HUELQĂ¨L DVWĂŠ]L DFHVWHD WUHEXLH VĂŠ Â°H PDL mici, pentru a putea genera o presiune mai scĂŁzutĂŁ. Mai mult, dacĂŁ decideĂži sĂŁ montaĂži un cazan economic modern, cu ĂŽncĂŁlzire la temperaturi joase Âşi cu recuperare de cĂŁldurĂŁ, dar ĂŽl racordaĂži la un coÂş de fum vechi, gazele reziduale vor ajunge ĂŽn horn cu o vitezĂŁ redusĂŁ. Prin urmare, ele se vor

rĂŁci repede, acest fapt generĂ˘nd producerea apei de condens Âşi a unor acizi agresivi, ce se depun pe pereĂžii coÂşului Âşi-l umezesc ĂŽn profunzime. Rezultatul se prezintĂŁ sub forma unor pete maro inestetice pe pereĂžii interiRUL DL DFHVWXLD FH QX SRW Â° DFRperite de nicio vopsea. Concret, acest fenomen denotĂŁ cĂŁ, ĂŽn majoritatea cazurilor, modernizarea instalaĂžiei de ĂŽncĂŁlzire trebuie sĂŁ meargĂŁ mĂ˘nĂŁ ĂŽn mĂ˘nĂŁ cu recondiĂžionarea coÂşului de fum. De regulĂŁ, canalul de fum H[LVWHQW SRDWH Â° DMXVWDW OD QRXD instalaĂžie de ĂŽncĂŁlzire. TotuÂşi, vĂŁ atragem atenĂžia cĂŁ hornul recondiĂžionat trebuie sĂŁ corespundĂŁ mĂŁrimii noului cazan de ĂŽncĂŁlzire, precum Âşi

combustibilului folosit. Pentru aceasta, trebuie montate niºte conducte noi de evacuare a gazelor arse, în vederea micºorãrii diametrului coºului ºi protejãrii zidãriei de componentele agresive ale gazelor reziduale amintite anterior. În acest sens, vã stau la dispoziþie, în funcþie de necesitãþi, diferite materiale. În primul rând, trebuie amintit oþelul superior, care datoritã raportului avantajos preþ-calitate ºi a necesarului redus de spaþiu, e categoric cel mai indicat material pentru adaptarea hornului. Fiind subþire, acesta se încãlzeºte repede ºi asigurã un tiraj optim în interiorul canalului de fum. Variantele cu pereþi dubli, executa-

Iatã o privire de ansamblu asupra sistemelor de renovare a coºurilor de fum:

Sistem din oþel superior cu þeavã ceramicã la interior 2 Þeavã ceramicã profilatã 3 Sistem din oþel superior cu un singur perete 4 Sistem flexibil de evacuare a gazelor arse, din mase plastice de calitate superioarã 5 Variantã multi-funcþionalã, cu pereþi dubli din oþel superior 1

te din oþel, sunt utilizate chiar ºi la coºurile de evacuare amplasate liber în exterior. O astfel de soluþie e posibilã mai ales în cazul completãrii instalaþiei cu un ºemineu sau o sobã, întrucât pot forma împreunã un accent stilistic într-un design modern. Conductele din mase plastice pãtrund tot mai mult pe piaþã, îndeosebi atunci când e vorba de sistemele de încãlzire cu recuperare de cãldurã. Gama produselor de acest gen se deosebeºte prin capacitatea lor de rezistenþã la acizi ºi temperaturi înalte, fãrã a-ºi schimba structura sau proprietãþile caracteristice. Totuºi, ele sunt potrivite doar pentru centralele pe bazã de petrol ºi gaz, ce degajã gaze arse la temperaturi mai scãzute. Ceramica reprezintã al treilea material folosit la instalaþii termice. Datoritã masei, þevile asigurã o bunã fonoizolaþie ºi sunt utilizate în principal la construcþiile noi. Dacã amplasamentul permite montarea lor, multe sisteme FHUDPLFH SRW ° DSOLFDWH çL vQ FDzul unor renovãri.

Înainte de a construi soba din teracotã, trebuie recondiþionat coºul de fum. În acest caz, s-a folosit un sistem din oþel superior.

coºuri de fum

Defecþiunile instalaþiei de încãlzire

încãlzire

Siguranþa locatarilor ºi prevenirea incendiilor constituie premizele activitãþii desfãºurate de pitoreºtii coºari. Cu ocazia verificãrii focarelor, ei identificã defecþiunile care greveazã în parte asupra instalaþiilor termice. Ca sã vã convingem de importanþa muncii lor, vã informãm cã un sondaj oficial realizat la nivel european a relevat faptul cã în anul 2006, numai în Germania, aproape 1,7 milioane de centrale termice pe bazã de gaz ºi petrol au fost diagnosticate cu diverse probleme, numãrul lor crescând, comparativ cu anul precedent, cu circa 100.000. Au fost înregistrate astfel puncte

Conductele de evacuare purtând marca CE garanteazã un grad înalt de siguranþã, cãci sunt supervizate de Asociaþia Europeanã a Producãtorilor de Coºuri de Fum.

Capacul protector situat deasupra coºului de fum (de la stânga la dreapta, sunt prezentate cele din ardezie, clincher, oþel superior ºi cupru) este o modalitate profesionalã de a-i prelungi durata deexploatare cu mulþi ani.

30 l

Misiunea

CASA 8/07

Hornurile din material ceramic mai au un mare avantaj: se potrivesc tuturor tipurilor de centrale termice. În ceea ce priveºte modul de asamblare, acesta are ºi el un rol important: la coºurile cu îmbinãri pe direcþii diferite sunt

nevralgice atât la focar în sine, cât ºi la conductele de legãturã ºi coºurile de fum (sistemul de evacuare a gazelor arse). S-au mai constatat defecþiuni ºi la instalaþiile de ventilaþie, respectiv de ardere. Un alt aspect examinat în acelaºi context priveºte vechimea centralelor termice. Pentru a ne referi în continuare tot la cazul Germaniei, aproape 900.000 de centrale pe bazã de petrol ºi circa 550.000 pe bazã de gaz sunt mai vechi de 26 de ani, necesitând astfel un consum ridicat de energie. Aparatele moderne pot economisi foarte mult combustibil, comparativ cu cele mai vechi, fiind totodatã ecologice.

preferate masele plastice, iar la cele îmbinate doar pe verticalã – oþelul sau ceramica. Costurile introducerii unei conducte noi în vechiul canal de fum variazã în funcþie de volumul de muncã, materialele folosite ºi, desigur, celelalte cheltuieli aferente. Q

sfaturi ºi idei

Laboratorul doctorului ªapcã Noul experiment din atelierul doctorului ªapcã vizeazã comportamentul ºapei autonivelante în funcþie de cantitatea de apã utilizatã la preparare. Procesul este deosebit de util în execuþia unei lucrãri de calitate.

Cantitatea de apã pentru ºapa autonivelantã

Trei cantitãþi egale cu pulbere vor fi amestecate cu cantitãþi diferite de apã. Vasul din mijloc conþine volumul corect de lichid, aºa cum este recomandat de producãtor.

3 32 l

Misiunea

Se observã de la început cã dispersia prafului este cu atât mai bunã cu cât cantitatea de apã este mai mare (stratul depus la fundul vasului va fi tot mai subþire).

CASA 8/07

2 4

Conform indicaþiilor din prospect, pulberea trebuie turnatã peste apa curatã. Se începe experimentul cu vasul care conþine cea mai redusã cantitate de lichid.

Se amestecã pânã la omogenizare, timp de 3-4 minute. Se ºtie cã, în condiþii de lucru obiºnuite, amestecarea se executã mecanic, folosind un mixer (malaxor) electric special.

6 5

Iatã ºi rezultatele: dacã a fost folositã o cantitate micã de apã, întinderea va fi dificilã, fãcând imposibilã autonivelarea. În plus, apar cocoloaºele, premize ale apariþiei crãpãturilor.

Vasele conþin acum ºapã autonivelantã în stare incipientã, însã, dupã 1-2 minute (timp în care materialele au început sã lucreze), fiecare amestec capãtã o consistenþã diferitã.

În condiþiile în care cantitatea de apã este cea corectã, ºapa va permite o aplicare uºoarã ºi rapidã, având proprietatea de a umple uniform golurile ºi denivelãrile.

Cea cu surplus de apã are mari neajunsuri: diluarea excesivã a adezivului ºi decantarea nisipului, deci rezistenþã slabã la compresiune.

Nu uitaþi regulile de execuþie corectã a ºapei autonivelante!

1. Amorsarea este foarte importantã pentru o bunã aderenþã la pardosealã! La aplicarea amorsei, folosiþi bidineaua (trafaletul nu poate pãtrunde în porii materialului suport).

2. Rola cu þepi nu trebuie sã lipseascã din „arsenalul“ dumneavoastrã! Astfel, compoziþia se poate dezaera, eliminând bulele de aer care slãbesc rezistenþa ºapei.

3. Mortarul obþinut se toarnã în fâºii de 25-30 cm lãþime, dupã care se aºteaptã producerea autonivelãrii. Totuºi, un instrument pentru uniformizare vã este necesar!

Misiunea

CASA 8/07

l 33

advertorial

EXPRESS FIX

PRIMUL adeziv de montaj cu aderenþã instantanee!

Când vine vorba de lipiri grele, încep sã aparã problemele. Ori aplicaþia a cãzut, ori mâinile ne-au amorþit de cât am þinut-o fixatã, ori,

pânã la urmã, am decis s-o fixãm în cuie sau dibluri. Cuiele deterioreazã toate suprafeþele, fac mizerie ori ne crapã peretele sau faianþa.

AJUNGE! Henkel vã vine în ajutor lansând pe piaþã un nou produs cu care veþi face economie de timp ºI bani.

Q Moment

Express Fix este primul adeziv de montaj universal cu aderenþã instantanee. Q Ce înseamnã aceasta? Dupã ce aplicãm adezivul pe una din suprafeþele de lipit, le unim, ºi dupã 5 secunde aplicaþia este lipitã. Q Cum ne ajutã acest lucru? Nu mai este nevoie de fixarea lipirii timp de câteva ore ºi nici nu trebuie sã aerisim solventul din adeziv. Putem lipi fãrã probleme în plan vertical: lambriuri, plinte pe tavan, bucãþi izolate de faianþã, plintã de parchet ºi chiar piese de mobilier în baie sau bucãtãrie. Q În plus, Moment Express Fix asigurã o lipiturã foarte puternicã: 60 kg/cm2! Q Alte calitãþi ale lui Moment Express Fix: rezistã la apã, lipitura este elasticã, dupã uscare poate fi vopsit ºi poate fi folosit atât la interior cât ºi la exterior. Q În

aplicaþiile în care dorim sã lipim douã suprafeþe este de dorit sã folosim un adeziv de montaj ºi nu un etanºant, siliconic sau acrilic, deoarece etanºantul oferã o aderenþã inferioarã adezivului. Siliconul etanºeazã ºi doar adezivul lipeºte corespunzãtor, asigurând rezistenþa lipirii pe o perioadã îndelungatã de timp.

Q Aºadar,

dacã nu vrem sã ne trezim cã plinta se desprinde, aplicaþia de gips de pe tavan cade sau lambriul s-a dezlipit, trebuie sã folosim un adeziv de montaj. Q Adezivul de montaj Moment Express Fix se aplicã cu ajutorul unui pistol standard de silicon.

34 l

Misiunea

CASA 8/07

Q Testele

derulate de cãtre Henkel România au arãtat cã Moment Express Fix este adezivul universal de montaj, pe bazã de solvent, cu cea mai bunã aderenþã iniþialã.

Q Putem

aºadar uita de cuie, ºuruburi sau dibluri pentru fixarea diverselor aplicaþii ºi dezavantajele generate de acestea: suprafeþe distruse, gãuri ºi mizerie.

Q Soluþia

profesionalã pentru lipirea oricãror suprafeþe este acum adezivul universal de montaj cu aderenþã instantanee Moment Express Fix, de la Henkel.

Misiunea

CASA 8/07

l 35

reamenajare

O amenajare exoticã,

inspiratã din poveºtile orientale

idei Iatã un nou rezultat al inspiraþiei designerilor ºi priceperii meºterilor noºtri: o lucrare ce poate servi drept model cititorilor revistei.

Un pat din lemn masiv, cu baldachin, înconjurat de elemente decorative finisate în aceeaºi nuanþã conferã eleganþã oricãrui dormitor. Misiunea

CASA 8/07

l 37

Echilibru Âşi contrast 'DW Â°LQG VSDĂ¨LXO GLVSRQLELO DP DOHV VĂŠ GHVÂ°LQĂ¨ĂŠP R XĂ§ĂŠ FDUH VHSDUD GRUPLWRUXO GH GUHVVLQJ LDU vQ ORFXO DFHVWHLD VĂŠ UHDOL]ĂŠP R WUHFHUH vQ DUFDGĂŠ 'H DVHPHQHD D IRVW QHFHVDUĂŠ vQORFXLUHD YHFKLL XĂ§L GH LQWUDUH vQ GRUPLWRU FX XQD PRGHUQĂŠ FDUH VĂŠ FRUHVSXQGĂŠ FURPDWLF &XP Â°ORVRÂ°D RULHQWDOĂŠ DVSLUĂŠ FĂŠWUH HFKLOLEUXO DEVROXW DP vQFHUFDW Ă§L QRL VĂŠ PHQĂ¨LQHP XQ HFKLOLEUX DO FXORULORU DVWIHO DP DOHV FkWHYD

bunĂŁ perioadĂŁ de timp, LQÂąXHQĂ¨HOH RULHQWDOH vQ DPHQDMĂŠULOH LQWHULRDUH GLQ 5RPkQLD VH PDQLIHVWDX vQ FHOH PDL PXOWH FD]XUL vQ FDVHOH Ă§L ELURXULOH FHORU FDUH DYHDX FRQWDFW GLUHFW FX DFHDVWĂŠ ]RQĂŠ Â˝Q SUH]HQW WHQGLQĂ¨HOH DPLQWLWH DX GHYHQLW R PRGĂŠ FDUH FkĂ§WLJĂŠ WRW PDL PXOW WHUHQ 1H DP VXSXV Ă§L QRL DFHVWXL FXUHQW Ă§L DP DSHODW DWkW OD VSHFLDOLĂ§WL vQ PDWHULDOH GH FRQVWUXFĂ¨LH FkW Ă§L OD VIDWXULOH GHVLJQHULORU IDPLOLDUL]DĂ¨L FX DPHQDMĂŠUL RULHQWDOH

idei

reamenajare

Sfatul nostru

1. Prima operaĂžiune este cea de pregĂŁtire a pereĂžilor pentru a putea aplica o vopsea de calitate, deci: curĂŁĂžire Âşi amorsare.

2. ColĂžurile necesitĂŁ un tratament aparte. Finisarea atentĂŁ a acestora poate puncta decisiv la aspectul final al pereĂžilor dormitorului.

3. Pentru corectarea liniaritĂŁĂžii acestor zone, se utilizeazĂŁ colĂžarele din aluminiu. Ele se aplicĂŁ pe un strat de pastĂŁ de glet.

4. Ulterior, colĂžarele se ĂŽnglobeazĂŁ ĂŽn material, acesta jucĂ˘nd aici rolul de adeziv. Pentru operaĂžiunea amintitĂŁ, se foloseÂşte un Âşpaclu.

5. Primul strat de glet se aplicĂŁ abia dupĂŁ ce colĂžurile s-au uscat. Am folosit un glet mai consistent, pentru umplere Âşi nivelare.

6. Astfel, toate micile imperfecĂžiuni de pe suprafaĂža peretelui vor fi acoperite cu material ĂŽncĂŁ de la primul strat aplicat.

Pentru aplicarea gletului, folosiĂži o gletierĂŁ perfect curatĂŁ. ImpuritĂŁĂžile influenĂžeazĂŁ negativ calitatea Âşi fiabilitatea finisajului.

38 l

Misiunea

CASA 8/07

reamenajare

8. Este recomandabil ca tocul uÂşii sĂŁ fie acoperit cu o bandĂŁ adezivĂŁ pentru a fi protejat ĂŽmpotriva murdĂŁriei.

12. PĂ˘nĂŁ la turnarea Âşapei, se pot aplica douĂŁ, chiar trei straturi de glet, ĂŽn funcĂžie de starea peretelui.

13. CĂ˘t timp ultimul strat de glet se usucĂŁ, se poate prepara Âşapa autonivelantĂŁ.

idei

7. Montarea unei uÂşi presupune multĂŁ pricepere Âşi atenĂžie, altfel, uÂşa se va deschide cu dificultate.

tonalitĂŁĂži diferite de maro pentru uÂşĂŁ, parchet, pat, fotoliu Âşi mĂŁsuĂža din interior, dar Âşi pentru pernele cu rol decorativ. Am completat gama coloristicĂŁ prin vopsirea pereĂžilor ĂŽn crem, galben pal Âşi â&#x20AC;&#x201C; pentru contrast â&#x20AC;&#x201C; cu un roÂşu bine temperat.

Bambusul de la picioarele noastre Ă&#x17D;ncercĂ˘nd sĂŁ redĂŁm atmosfera orientalĂŁ, am optat pentru o variantĂŁ mai costisitoare dar extrem de elegantĂŁ: acoperirea SDUGRVHOLL FX SDUFKHW VWUDWLÂ°FDW din bambus. Acesta are o serie de avantaje estetice Âşi funcĂžionale pe care vom ĂŽncerca sĂŁ le evidenĂžiem ĂŽn continuare. Unul dintre ele este duritatea sa. Acest material are o excelentĂŁ rezistenĂžĂŁ la tensiuni, superioarĂŁ chiar Âşi oĂželului. FiDELOLWDWHD Â°EUHORU GH EDPEXV vO recomandĂŁ ca alternativĂŁ la par-

40 l

Misiunea

CASA 8/07

17. Ă&#x17D;nainte de a fi vopsit, peretele finisat cu glet trebuie Âşlefuit cu o hĂ˘rtie abrazivĂŁ cu granulaĂžie redusĂŁ.

FKHWXO GLQ OHPQ PDVLY Â°LQG SRtrivit chiar Âşi pentru zonele cu WUDÂ°F LQWHQV 3UHĂ¨XO SDUGRVHOLL din bambus este dependent de mai mulĂži factori precum: tipul SODQWHL SDUWLFXODULWĂŠĂ¨LOH GH Â°QLsaj, placajul, etc. 8Q DOW EHQHÂ°FLX LPSRUWDQW al utilizĂŁrii bambusului ca materie primĂŁ pentru pardoseli Âşi nu numai este cel de naturĂŁ

9. Fixarea tocului ĂŽn perete se face cu spumĂŁ poliuretanicĂŁ. Pentru obĂžinerea unui montaj solid, foarte importantĂŁ este calitatea spumei.

10. DacĂŁ pardoseala prezintĂŁ denivelĂŁri, este necesarĂŁ turnarea unei Âşape. Mai ĂŽntĂ˘i, ĂŽnsĂŁ, suprafaĂža trebuie tratatĂŁ cu grund de profunzime.

14. DupĂŁ ce s-a obĂžinut un amestec omogen, compoziĂžia de ciment special, rĂŁÂşini Âşi adezivi se poate turna direct din recipientul ĂŽn care a fost preparatĂŁ.

18. Am ajuns Âşi la prepararea amorsei ce va fi acoperitĂŁ de vopsea. Consumul trebuie sĂŁ se apropie de cel indicat de producĂŁtor.

15. ÂŞapa se aplicĂŁ ĂŽntr-un singur strat. Pentru distribuirea uniformĂŁ a materialului, se poate utiliza o gletierĂŁ cu zimĂži sau un instrument special pentru nivelare.

19. Grunduirea se face, ca de obicei, cu bidineaua. Calitatea amorsei se poate verifica pe o suprafaĂžĂŁ mai micĂŁ.

truge plantaĂžia, tijele mature dezvoltĂ˘nd o reĂžea de rĂŁdĂŁcini ce continuĂŁ sĂŁ producĂŁ lĂŁstari ce vor deveni, la rĂ˘ndul lor, materie primĂŁ ĂŽn fabricarea de parchet sau mobilĂŁ. Procesul de prelucrare a plantelor pĂ˘nĂŁ devin lamele de parchet este unul complex, cuprinzĂ˘nd mai multe etape. Astfel, dupĂŁ recoltare, tijele de bambus

16. OdatĂŁ distribuitĂŁ uniform pe suprafaĂža pardoselei, Âşapa trebuie dezaeratĂŁ cu o rolĂŁ cu Ăžepi.

20. Ă&#x17D;n acest stadiu, dormitorul este pregĂŁtit pentru realizarea finisajelor. Ă&#x17D;n continuare, am vopsit pereĂžii Âşi am placat pardoseala. A urmat â&#x20AC;&#x17E;cosmetizareaâ&#x20AC;&#x153; tocului uÂşii.

se taie longitudinal iar ĂŽnveliÂşul exterior este ĂŽndepĂŁrtat. FĂ˘Âşiile rezultate sunt tratate cu diverse substanĂže fungicide Âşi insecticide, apoi se introduc ĂŽn uscĂŁtoare speciale unde rĂŁmĂ˘n pĂ˘nĂŁ ating un procent de umiditate de maximum 10%. DacĂŁ se urmĂŁreÂşte obĂžinerea unui parchet de culoare mai ĂŽnchisĂŁ, bambusul este supus,

ĂŽn timpul uscĂŁrii, unui proces de caramelizare a zahĂŁrului SUH]HQW vQ Â°EUH 2GDWĂŠ XVFDWH fĂ˘Âşiile de bambus se asambleazĂŁ Âşi se preseazĂŁ rezultĂ˘nd piesele de parchet ĂŽn formĂŁ brutĂŁ. Acestea mai suferĂŁ Âşi un proces de aplatizare Âşi debitare pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd ajung la cotele standard. UrmeazĂŁ ĂŽncĂŁ un WUDWDPHQW FKLPLF Ă§L Â°QLVDMXO

ecologicĂŁ. Planta creÂşte Âşi se maturizeazĂŁ extrem de rapid, SXWkQG Â° UHFROWDWĂŠ GXSĂŠ QXmai 3-5 ani, comparativ cu alte esenĂže lemnoase, care necesitĂŁ o perioadĂŁ de maturaĂžie dublĂŁ sau chiar triplĂŁ (ĂŽn cazul esenĂželor moi), ca sĂŁ nu mai vorbim de esenĂžele tari, care au nevoie de 50â&#x20AC;&#x201C;100 de ani. MeritĂŁ Âştiut cĂŁ recoltarea bambusului nu dis-

11. Grundul are rolul cu totul special de a spori aderenĂža uniformĂŁ a Âşapei de egalizare la vechea pardosealĂŁ din beton.

Misiunea

CASA 8/07

l 41

reamenajare

21. Trafaletul este cel mai potrivit pentru aceastĂŁ situaĂžie, iar un prelungitor simplificĂŁ activitatea.

22. Am folosit cĂ˘te un trafalet pentru fiecare culoare de vopsea aplicatĂŁ. Pentru colĂžuri, am utilizat pensule.

23. Pardoseala a fost placatĂŁ cu parchet, iar bagheta pentru extremitĂŁĂži a fost lipitĂŁ cu adeziv.

24. Am aplicat bagheta care se va plia perfect dacĂŁ pardoseala a fost aplicatĂŁ corect.

idei

27. Rama tocului conferĂŁ uÂşii un aspect elegant Âşi, ĂŽn acelaÂşi timp, protecĂžie la lovituri Âşi uzurĂŁ. 25. Pentru a ĂŽncheia finisarea tocului uÂşii, am tĂŁiat surplusul de spumĂŁ fĂŁrĂŁ a deteriora vopseaua peretelui.

26. Ă&#x17D;n continuare, am ĂŽndepĂŁrtat Âşi banda adezivĂŁ ce acoperea tocul uÂşii ĂŽmpotriva murdĂŁririi cu vopsea ori cu spumĂŁ poliuretanicĂŁ.

Â°QDO Â˝Q DFHVW VWDGLX SDUFKHWXO SRDWH Â° FRPHUFLDOL]DW

ColĂžul decoratorului 6HOHFWDUHD HOHPHQWHORU GHFRUDWLYH Ă§L SODVDUHD DFHVWRUD vQ VSDĂ¨LX D IRVW R DGHYĂŠUDWĂŠ SURYRFDUH SHQWUX VSHFLDOLĂ§WLL QRĂ§WUL 2 ]RQĂŠ D SDUGRVHOLL D IRVW DFRSHULWĂŠ FX XQ FRYRU GLQ OkQĂŠ VSHFLÂ°F SRSRDUHORU RULHQWDOH $P DOHV XQ SDW GLQ OHPQ FX EDOGDFKLQ &HOHODOWH HOHPHQWH GH PRELOLHU FDGUHD]ĂŠ SHUIHFW FX UHVWXO SLHVHORU GLQ LQWHULRU 3HQWUX D SĂŠVWUD WRQXO RULHQWDO DO DPHQDMĂŠULL DP RSWDW SHQWUX PXOWH vPSOHWLWXUL GLQ ]DPELOĂŠ GH DSĂŠ Ă§L DOWH PLFL HOHPHQWH GH PRELOLHU GLQ OHPQ PDVLY XQHOH GLQWUH HOH SDWLQDWH 7RDWĂŠ vQFĂŠSHUHD D IRVW GH FRUDWĂŠ FX SHUQH EURGDWH Ă§L GUDSHULL GLQ PĂŠWDVH FHHD FH vL GĂŠ XQ SOXV GH VWUĂŠOXFLUH WRFPDL SRWULYLWĂŠ ]LOHORU GH WRDPQĂŠ Q

42 l

Misiunea

CASA 8/07

cursuri practice

Camerã pentru o elevã de nota 10 Specialiºtii în psihologia infantilã ne atrag atenþia cã mediul ambient influenþeazã randamentul ºcolarului. Iatã un dormitor amenajat în spiritul acestor exigenþe. mportanþa mediului în care se dezvoltã un copil este covârºitoare. Conteazã atât conIRUWXO ¤ LGHDO DU ° FD °XO °LFD GXPQHDYRDVWUé Vé EHQH°FLH]H GH un dormitor propriu, cât ºi modul în care este amenajatã ºi decoratã camera personalã. Toate aceste detalii formeazã un cadru ce LQ±XHQèHD]é HYROXèLD XOWHULRDUé a copilului din mai multe puncte de vedere.

Dincolo de teorie

1. Am început confecþionarea unei scafe din gips-carton, prin fixarea profilelor metalice verticale.

2. A fost ales colþul dinspre fereastrã, unde prezenþa unui dulap ar fi avut o influenþã negativã asupra iluminãrii.

44 l

Misiunea

CASA 8/07

Am încercat, aºadar, sã urmãm indicaþiile psihologilor în domeniul în care ne pricepem cel mai bine: amenajãrile interioare. Ideea de la care am pornit a fost aceea de a concepe un dormitor confortabil, plãcut ºi care sã stimuleze în acelaºi timp creativitatea micului elev, sarcinã nu foarte complicatã.

3. Construcþia fiind un paralelipiped, avem de decupat 3 serii de câte 4 profile cu aceeaºi dimensiune.

4. Am fixat profilele metalice ºi în pardosealã. Un ciocan rotopercutor pentru beton a fost obligatoriu.

amenajare

5. Odatã încheiatã operaþiunea de montaj a scheletului, am asamblat ºi elementele din gips-carton.

6. Noul perete din gips-carton trebuie sã fie perfect vertical ºi sã se înalþe pânã la nivelul tavanului.

7. În continuare, cu un cutter, am decupat o niºã. Lama trebuie sã strãpungã complet panoul.

8. Am îndepãrtat cu grijã porþiunea tãiatã, spaþiul obþinut fiind suficient pentru a încadra chiar ºi o vazã. Misiunea

CASA 8/07

l 45

cursuri practice Decoratorul nostru a avut un moment de maximĂŁ inspiraĂžie. Iar atunci cĂ˘nd imaginaĂžia, priceperea Âşi utilizarea unor materiale de calitate superioarĂŁ se ĂŽmbinĂŁ, nu poate sĂŁ rezulte decĂ˘t o lucrare de calitate.

Cum destinaĂžia camerei este aceea de dormitor Âşi birou pentru un elev a trebuit sĂŁ acordĂŁm foartĂŁ multĂŁ atenĂžie detaliilor. Se Âştie cĂŁ cei mai aspri judecĂŁtori Âşi cei mai atenĂži la amĂŁnunte sunt copiii. Prin urmare, combinaĂžiile de culori Âşi de elemente decorative au IRVW GR]DWH DSURDSH Ă§WLLQĂ¨LÂ°F bazĂ˘ndu-ne Âşi pe experienĂža meÂşterilor noÂştri.

9. Ultimele plĂŁci au ĂŽnchis ansamblul, apoi zonele de ĂŽmbinare au fost ĂŽntĂŁrite cu bandĂŁ din fibrĂŁ de sticlĂŁ.

10. Finisarea niÂşei ĂŽncepe de la colĂžurile acesteia â&#x20AC;&#x201C; muchiile au fost acoperite cu pastĂŁ de glet.

11. Gletul a servit drept adeziv pentru colĂžarele din aluminiu, ce vor fi ĂŽnglobate ĂŽn totalitate.

DupĂŁ douĂŁ straturi de glet (de consistenĂže diferite), rezultatul a fost peste aÂşteptĂŁri.

amenajare

Detaliile ĂŽn prim-plan

12. Ă&#x17D;n continuare, am trecut la acoperirea cu glet a ĂŽntregii construcĂžii din gips-carton.

13. Cum era Âşi normal, a urmat montarea parchetului, ĂŽn locul vechii pardoseli din linoleum.

14. Am ĂŽnceput din colĂžul opus uÂşii Âşi am continuat placarea spre uÂşĂŁ, folosind parchet laminat.

NiÂşa Âşi parchetul sunt gata, iar ideea designerului a ĂŽnceput sĂŁ capete contur.

46 lMisiuneaCASA 7/07

15. Pentru o fixare rigidĂŁ, am ales un adeziv special pentru acest material. Nu am uitat nici de pana din cauciuc.

17. Astfel, am mascat rosturile pĂŁstrate ĂŽntre pereĂži Âşi primul rĂ˘nd de parchet. ÂŞi asta deoarece aspectul final trebuie sĂŁ fie impecabil.

16. La plintĂŁ, este recomandat un alt tip de adeziv, cu ajutorul cĂŁruia sĂŁ se obĂžinĂŁ Âşi aderenĂža lemnului.

18. Pentru a evidenĂžia cĂ˘t mai bine lucrarea, am curĂŁĂžat la final pardoseala cu o soluĂžie specificĂŁ.

cursuri practice

amenajare

Accente clare, de inspiraĂžie minimalistĂŁ Cum ĂŽncĂŁperea nu are un spaĂžiu foarte generos, am cĂŁutat soluĂžii care sĂŁ estompeze aceastĂŁ stare de fapt. Prin urmare, am redus totul la elementele strict necesare. A fost nevoie sĂŁ acordĂŁm atenĂžie atĂ˘t dimensiunilor elementelor de mobilier, cĂ˘t Âşi formelor acestora, ĂŽn spiritul atenĂžiei acordate mediului ĂŽn care copiii ĂŽÂşi petrec orele destinate studiului sau timpul liber. Am ales obiecte simple, estetice Âşi funcĂžionale, singurele elemente cu care a fost GRWDWĂŠ FDPHUD Â°LQG XQ SDW XQ birou, un dulap cu sertare (pentru haine), o micĂŁ bibliotecĂŁ Âşi o noptierĂŁ. Toate acestea fac parte din aceeaÂşi gamĂŁ, iar culorile sunt perfect compatibile ĂŽntre ele, cu vopseaua de pe pereĂži Âşi cu nuanĂža parchetului. Un mini-baldachin cu rol preponderent estetic Âşi un model decorativ ĂŽn culori pastelate au avut rolul de a ĂŽnviora albul imaculat al mobilierului, foarte elegant de altfel.

19. Ă&#x17D;nainte de aplicarea vopselei, suprafaĂža pereĂžilor din ĂŽntreaga ĂŽncĂŁpere a fost amorsatĂŁ.

20. Pentru a evita ĂŽmbibarea excesivĂŁ a trafaletului, este deosebit de folositor acest model de tavĂŁ.

22. DacĂŁ nu aveĂži trafalete diferite pentru fiecare culoare de vopsea folositĂŁ, spĂŁlaĂži-l bine pe cel disponibil.

21. Cu un prelungitor suficient de lung pentru coada trafaletului, am reuÂşit sĂŁ vopsim Âşi la ĂŽnĂŁlĂžime.

23. Pe peretele dinspre uÂşĂŁ am realizat un efect decorativ. Am adĂŁugat astfel mai multĂŁ valoare esteticĂŁ dormitorului.

Tehnica este simplĂŁ: instrumentul din cauciuc se deplaseazĂŁ treptat, ĂŽn formĂŁ de evantai, pe peretele deja acoperit cu vopsea specialĂŁ.

Deziderat ĂŽndeplinit DupĂŁ ce s-au ĂŽncheiat toate operaĂžiunile de amenajare, ne-am dat seama cĂŁ nu fĂŁcuserĂŁm un lucru important: nu ne consultaserĂŁm cu locatara camerei ĂŽn ceea ce priveÂşte decorarea. Pentru cĂ˘teva momente, am avut emoĂžii, ĂŽnsĂŁ toate acestea s-au spulberat ĂŽn momentul ĂŽn care fetiĂža Âşi-a vĂŁzut odaia. Am observat atunci mulĂžumirea din ochii ei Âşi am ĂŽnĂželes cĂŁ am avut succes ĂŽn tentativa noastrĂŁ. Prin urmare, nu am fost nevoiĂži sĂŁ facem QLFLR PRGLÂ°FDUH Q

48 l

Misiunea

CASA 8/07

24. DacĂŁ aveĂži de montat Âşi o uÂşĂŁ, e bine sĂŁ efectuaĂži aceastĂŁ lucrare ĂŽnainte ca pereĂžii sĂŁ fie vopsiĂži.

25. Am ĂŽndepĂŁrtat cu grijĂŁ spuma Âşi banda, ĂŽncercĂ˘nd sĂŁ protejĂŁm atĂ˘t peretele, cĂ˘t Âşi tocul uÂşii.

28. Din fericire, acest model de uÂşĂŁ are un cadru de protecĂžie detaÂşabil, care poate fi montat ulterior.

practic ºi modern

Amenajãri de ultimã orã ca design ºi tehnologie

Bucãtãrie cu încãlz

funcþional

Utilarea bucãtãriei a inclus cele mai noi produse electrocasnice, amplasate în mod practic ºi ergonomic.

Nicio regulã esteticã nu interzice amplasarea în bucãtãrie a unor elemente decorative. Acestea pot fi inclusiv obiecte cu rol practic.

Combinarea inspiratã a culorilor reprezintã esenþa unei amenajãri reuºite. O alãturare nefericitã de nuanþe ar putea afecta echilibrul estetic al interiorului.

ãlzire în pardosealã Misiunea

CASA 8/07

l 51

practic Âşi modern

funcĂžional

Ă&#x17D;

n prezent, termenul de bucĂŁtĂŁrie poate naÂşte confuzie. DacĂŁ, pĂ˘nĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu ceva ani, ĂŽntr-o astfel de locaĂžie se gĂŁtea dar se Âşi mĂ˘nca, de ceva vreme cele douĂŁ spaĂžii s-au delimitat (cel puĂžin vizual), iar locul unde se ia masa a devenit ĂŽn cele mai multe situaĂžii dining sau living. Prin urmare, rolul destinat exFOXVLY EXFĂŠWĂŠULHL SRDWH Â° FHO GH salĂŁ pentru gĂŁtit. Aceasta nu este

1. Finisarea scafelor este necesarĂŁ la ĂŽnceput, pentru a trata izolarea ca pe o operaĂžiune unitarĂŁ.

3. Amorsa a fost aplicatĂŁ cu bidineaua. Numai astfel soluĂžia poate pĂŁtrunde prin toĂži porii tencuielii.

2. Zona din jurul chiuvetei trebuie hidroizolatĂŁ. E obligatoriu, ĂŽnsĂŁ, ca suprafaĂža sĂŁ fie mai ĂŽntĂ˘i grunduitĂŁ.

4. Hidroizolarea trebuie ĂŽnceputĂŁ de la ĂŽmbinĂŁri. Ă&#x17D;n aceste zone apar deseori probleme.

5. Pentru a oferi o protecĂžie eficientĂŁ ĂŽmpotriva umezelii, am aplicat Âşi o bandĂŁ specialĂŁ.

o regulĂŁ; uneori ĂŽncĂŁperea, dacĂŁ HVWH VSDĂ¨LRDVĂŠ SRDWH Â° XWLOL]DWĂŠ Âşi ĂŽn alte scopuri.

Standard crescut

52 l

Misiunea

CASA 8/07

6. Aplicarea pastei hidroizolatoare a fost fĂŁcutĂŁ tot cu bidineaua, ca Âşi ĂŽn cazul grunduirii.

Astfel cĂŁ, ĂŽn locul clasicei bucĂŁtĂŁrii, s-a pus accentul pe utilizarea unei ĂŽncĂŁperi spaĂžioase, mult mai aerisite. Dotarea standard include aragazul (ĂŽnlocuit uneori cu douĂŁ corpuri distincte: plita Âşi cuptorul) cu hotĂŁ, servanta pentru depozitarea veselei Âşi a tacĂ˘murilor, dulapul destinat oalelor Âşi altor

recipiente pentru gĂŁtit, chiuveta Âşi blatul pentru susĂžinerea diYHUVHORU DFWLYLWĂŠĂ¨L VSHFLÂ°FH

Etapele amenajĂŁrii Am ĂŽncercat Âşi noi sĂŁ ne imaginĂŁm o astfel de bucĂŁtĂŁrie, iar ulterior chiar am pus ĂŽn practicĂŁ ideile specialiÂştilor

Zona hidroizolatĂŁ se distinge acum clar de restul peretelui. Astfel, umezeala nu se va mai putea infiltra ĂŽn zid. noÂştri. AvĂ˘nd la dispoziĂžie un spaĂžiu pretabil unei astfel de amenajĂŁri, nu ne-a rĂŁmas decĂ˘t sĂŁ ne apucĂŁm de treabĂŁ. Am ĂŽnceput prin a executa Âşi Â°QLVD QLĂ§WH VFDIH DSRL DP KLdroizolat peretele ĂŽn zona chiuvetei Âşi am aplicat faianĂžĂŁ peste hidroizolaĂžie. Piesa de rezistenĂžĂŁ a amenajĂŁrii a fost realizarea

Chiar dacĂŁ, ĂŽn prezent, roOXO EXFĂŠWĂŠULHL V D PRGLÂ°FDW pretenĂžiile au crescut, ceea ce nu este un lucru neaÂşteptat. DotĂŁrile sunt tot mai moderne, mai practice, economisind timpul Âşi VSDĂ¨LXO EHQHÂ°FLDUXOXL Amenajarea propriu-zisĂŁ a suIHULW Ă§L HD PRGLÂ°FĂŠUL LPSRUWDQWH faĂžĂŁ de perioada anterioarĂŁ. Interiorul a fost extins iar preferinĂžele pentru culoarea Âşi textura greVLHL Ă§L D IDLDQĂ¨HL V DX PRGLÂ°cat, astĂŁzi primĂ˘nd calitatea, ĂŽn detrimentul preĂžului scĂŁzut. Ă&#x17D;n multe situaĂžii, bucĂŁtĂŁria are corespondenĂžĂŁ directĂŁ cu livingul, hota avĂ˘nd un rol foarte important ĂŽn ĂŽncercarea de a ĂŽmpiedica pĂŁtrunderea mirosului de mĂ˘ncare ĂŽn living.

practic Âşi modern

funcĂžional

8. Conform indicaĂžiilor designerului, plĂŁcile ceramice se vor aplica tocmai ĂŽn zona izolatĂŁ.

9. VeĂži observa cĂŁ zidul va avea o aderenĂžĂŁ mult mai bunĂŁ, mai ales dacĂŁ adezivul este de calitate.

7. DacĂŁ peretele prezintĂŁ zone deteriorate, acestea vor fi corectate cu glet. SuprafaĂža va fi apoi ÂşlefuitĂŁ.

unei instalaĂžii de ĂŽncĂŁlzire prin pardosealĂŁ. Pentru placarea pardoselii Âşi a pereĂžilor, am folosit gresie Âşi faianĂžĂŁ, iar zonele fĂŁrĂŁ faianĂžĂŁ au fost acoperite cu vopsea lavabilĂŁ de culoare albĂŁ.

SoluĂžia idealĂŁ pentru hidroizolare Ă&#x17D;n zona cel mai puternic afectatĂŁ de umezealĂŁ, ĂŽn apropiere de chiuvetĂŁ, am ales sĂŁ aplicĂŁm o hidroizolaĂžie. Ă&#x17D;n prima fazĂŁ, am acoperit peretele FX XQ VWUDW GH JUXQG FX URO GH Â°xare a prafului Âşi de reducere a absorbĂžiei suprafeĂžei. Apoi am aplicat o pastĂŁ hidroizolatoare cu proprietĂŁĂži speciale (dispersie de rĂŁÂşini sintetice). (VWH XQ PDWHULDO ÂąH[LELO Ă§L LPpermeabil, pentru etanÂşare, utilizat mai ales sub placĂŁrile cu JUHVLH Ă§L IDLDQĂ¨ĂŠ $FRSHUĂŠ Â°VXULOH SXWkQG Â° XWLOL]DW DWkW OD LQterior, cĂ˘t Âşi la exterior. Materialul se foloseÂşte la etanÂşĂŁrile ce nu implicĂŁ ĂŽmbinĂŁri prin cordon de rost a spaĂžiilor expuse acĂžiunii frecvente sau continue a apei, de exemplu ĂŽn bucĂŁtĂŁrii, bĂŁi, cabine de duÂş Âşi toalete. Se mai poate folosi Âşi la etanÂşarea suprafeĂželorsuport ce ĂŽncorporeazĂŁ sisteme de ĂŽncĂŁlzire. La exterior, produsul poate izola cu succes terasele Âşi balcoanele. 6XSUDIDĂ¨D FH XUPHD]ĂŠ D Â° izolatĂŁ cu aceastĂŁ pastĂŁ trebuie curĂŁĂžatĂŁ, degresatĂŁ, uscatĂŁ Âşi

54 l

Misiunea

CASA 8/07

12. Pentru o izolare eficientĂŁ a pardoselii, am fost sfĂŁtuiĂži sĂŁ aplicĂŁm o folie de protecĂžie pe ĂŽntreaga suprafaĂžĂŁ.

13. Capetele foliei au fost fixate la baza peretelui cu bandĂŁ adezivĂŁ. Mai multe mĂ˘ini, mai multĂŁ eficienĂžĂŁ.

BucĂŁtĂŁriile moderne pot fi ĂŽncĂŁlzite prin pardosealĂŁ Am hotĂŁrĂ˘t sĂŁ instalĂŁm ĂŽn bucĂŁtĂŁrie un sistem modern de ĂŽncĂŁlzire, care sĂŁ reducĂŁ semnificativ cheltuielile pentru energia termicĂŁ. OperaĂžiunea este cu atĂ˘t mai folositoare cu cĂ˘t ĂŽntreaga suprafaĂžĂŁ a pardoselii este placatĂŁ cu gresie, un material care favorizeazĂŁ transferul termic mai mult decĂ˘t parchetul sau mocheta. AÂşadar, am placat podeaua cu polistiren, un suport

izoterm ce ĂŽmpiedicĂŁ dispersia cĂŁldurii ĂŽn stratul de beton. Sistemul de conducte din material sintetic (pexal reticulat) este racordat la un distribuitor care, la rĂ˘ndul lui, este conectat la centrala termicĂŁ a locuinĂžei (poate fi Âşi una obiÂşnuitĂŁ). Capetele ce pornesc din distribuitor sunt prevĂŁzute cu termostate individuale ce regleazĂŁ temperatura apei calde.

O alternativĂŁ de ĂŽncĂŁlzire prin pardosealĂŁ, tot mai des folositĂŁ Âşi la noi, este cea pe bazĂŁ de energie electricĂŁ. Firele pentru ĂŽncĂŁlzire sunt ĂŽnglobate ĂŽn ÂşapĂŁ.

Noi am optat pentru o instalaĂžie ceva mai eficientĂŁ, ce utilizeazĂŁ ca agent termic apa caldĂŁ. Tubulatura a fost fixatĂŁ de pardosealĂŁ cu ajutorul unor cleme speciale.

10. Am ales un tip de brâu decorativ cu dimensiunea de 25 x 8 cm, ornat cu motive geometrice simetrice. Atenþie când achiziþionaþi asemenea produse: din cauza decoraþiunilor, ele pot ajunge la preþuri foarte mari!

11. În situaþia de faþã, contrastul culorilor nu face decât sã sporeascã valoarea esteticã a amenajãrii.

14. În etapa urmãtoare, am aºezat liber plãcile de polistiren. Acestea vor constitui o pardosealã flotantã.

Aºa trebuie sã arate reþeaua de încãlzire prin pardosealã, în sistemul ales de noi. Tubulatura este fixatã în cleme din metal ºi racordatã la distribuitorul mascat în perete. 15. Pentru o încãlzire optimã, distanþele dintre conducte trebuie sã corespundã indicaþiilor producãtorului.

17. Prinderea þevilor este destul de simplã, având în vedere faptul cã polistirenul este foarte uºor de penetrat.

16. Conductele pentru agentul termic se monteazã cu grijã la distribuitorul instalaþiei de încãlzire.

amorsatã în prealabil. Materialul se poate aplica pe tencuieli clasice, beton, zidãrie, ciment, ºapã uscatã sau gips-carton. Pasta hidroizolantã se aplicã în douã straturi, cu pensula, lãsându-se un interval de timp de 2 ore între prima ºi cea de-a doua peliculã. Finisajele ulterioare se pot realiza numai dupã o pauzã de 16 ore de la ultima aplicare a materialului hidroizolant. Condiþiile optime pentru punerea în operã a acestui produs sunt: o temperaturã FXSULQVé vQWUH Ì& çL Ì& çL R XPLGLWDWH UHODWLYé GH Odatã încheiatã aceastã operaþiune-cheie, suprafaþa în FDX]é D IRVW °QLVDWé SULQ SODFDre cu faianþã. Misiunea

CASA 8/07

l 55

funcþional

practic ºi modern

18. Ulterior, a fost turnat uniform, pe toatã suprafaþa pardoselii, materialul de umpluturã...

19. ... numit argilã expandatã. Materialul trebuie egalizat cu ajutorul dreptarului.

20. În etapa urmãtoare, a fost turnatã ºapa, iar ulterior pardoseala a fost placatã cu gresie.

21. Chituirea minuþioasã a faianþei se face cu un produs care opreºte umezeala.

22. Acelaºi chit a fost utilizat ºi pentru umplerea rosturilor de dilataþie dintre plãcile de gresie.

23. Suprafaþa chituitã va fi spãlatã ulterior cu o gletierã cu burete ºi cu apã.

Se poartã tehnologia de vârf Dupã ce placarea s-a încheiat, pereþii au fost acoperiþi cu vopsea lavabilã. Cum lucrãrile de amenajare au luat sfârºit, a urmat utilarea bucãtãriei. Am optat pentru dotãri de ultimã generaþie, a cãror culoare ºi design se armonizeazã perfect cu interiorul sãlii. Albul ºi negrul, în diferite proporþii ºi tonalitãþi, au fost punctate cu suprafeþele argintii ale inoxului aparatelor electrocasnice. Uºa dublã din PVC a avut acelaºi rol, de creare a perspectivei ºi senzaþiei de spaþiu larg. Sperãm ca rezultatul sã vã încânte ºi pe dumneavoastrã. Q

56 l

Misiunea

CASA 8/07

Pardoseala a fost finisatã prin montarea unei gresii care face parte din aceeaºi colecþie ca ºi faianþa. La final, am ales sã vopsim pereþii în alb.

ecologie

reciclarea

e l i r u e Âş De

DeÂşeurile sunt un subiect de strictĂŁ actualitate, ĂŽn condiĂžiile ĂŽn care RomĂ˘nia trebuie sĂŁ ĂŽÂşi reevalueze procesul de reciclare Âşi gestionare a gunoiului, pentru a fi ĂŽn concordanĂžĂŁ cu normele europene. LegislaĂžia ĂŽn vigoare ar trebui sĂŁ faciliteze persoanelor fizice aducerea deÂşeurilor ĂŽn centre specializate pentru colectare Âşi reciclare. Ă&#x17D;n lipsa acestor unitĂŁĂži (dezinteresul autoritĂŁĂžilor are aici un rol important), trebuie sĂŁ ÂştiĂži cĂŁ nu puteĂži depozita ĂŽn curte sau ĂŽn faĂža blocului orice tip de deÂşeu, pentru cĂŁ, pe lĂ˘ngĂŁ poluare Âşi periclitarea propriei sĂŁnĂŁtĂŁĂži, riscaĂži amenzi usturĂŁtoare.

58 l

Misiunea

CASA 8/07

O problemĂŁ delicatĂŁ

eÂşeurile reprezintĂŁ materiale, substanĂže, obiecte sau resturi de materii prime provenite din activitĂŁĂži economiFH PHQDMHUH GH FRQVXP VDX Ă ceea ce ne intereseazĂŁ ĂŽn mod VSHFLDO Ă vQ XUPD OXFUĂŠULORU GH construcĂžie Âşi amenajare.

Astfel, cele mai multe acĂžiuni umane au devenit surse de producere a deÂşeurilor. Dar, ĂŽnainte de a vorbi despre depozitarea sau reciclarea lor, trebuie sĂŁ stabilim tipurile de deÂşeuri Âşi modul vQ FDUH SRW Â° JHVWLRQDWH 3RWULYLW OHJLVODĂ¨LHL DFHVWHD VH vPSDUW vQ

deÂşeuri periculoase, nepericuloase Âşi inerte. Ă&#x17D;n funcĂžie de clasa cĂŁreia vL DSDUĂ¨LQ HOH YRU Â° HYDOXDte ca posibilitate de reciclare, YRU Â° GHSR]LWDWH vQ FHQWUH VSHciale sau, din contrĂŁ, vor trebui distruse. Un caz particular ĂŽl reprezintĂŁ deÂşeurile inerte, GHÂ°nite ĂŽn HotĂŁrĂ˘rea nr. 349 din 21 aprilie 2005, privind depozitaUHD GHĂ§HXULORU FD Â°LQG FHOH FDUH â&#x20AC;&#x17E;nu suferĂŁ nicio transformaUH VHPQLÂ°FDWLYĂŠ Â°]LFĂŠ FKLPLFĂŠ VDX ELRORJLFĂŠ QX VH GL]ROYĂŠ QX ard ori nu reacĂžioneazĂŁ ĂŽn niciun IHO Â°]LF VDX FKLPLF QX VXQW ELRGHJUDGDELOH Ă§L QX DIHFWHD]ĂŠ PDterialele cu care vin ĂŽn contact ĂŽntr-un mod care sĂŁ poatĂŁ duce la poluarea mediului ori sĂŁ dĂŁuneze sĂŁnĂŁtĂŁĂžii omuluiâ&#x20AC;&#x153;. Un alt caz speFLÂ°F HVWH FHO DO deÂşeurilor lichi-

Prin reciclarea unei tone de hĂ˘rtie, se economisesc 3 tone de apĂŁ, o mare cantitate de energie, iar producerea polueazĂŁ cu 80 la sutĂŁ mai puĂžin.

Colectarea deÂşeurilor metalice este o sursĂŁ importantĂŁ de venituri, preĂžurile acestor materiale crescĂ˘nd ĂŽn mod spectaculos ĂŽn ultima vreme.

DeÂşeurile rezultate din construcĂžii au devenit o problemĂŁ pentru toate localitĂŁĂžile unde se construieÂşte ĂŽn ritm alert, ĂŽn regim privat.

telii (sticle) de lapte, cosmetice, detergent lichid pentru veselĂŁ Âşi lenjerie, vase de iaurt Âşi margarinĂŁ, navete, pungi, saci Âşi sacoÂşe. Orice recipient reciclabil are ĂŽnscris pe el semnul VSHFLÂ°F XQ WULXQJKL HFKLODWHral cu colĂžurile rotunjite, format GLQ WUHL VĂŠJHĂ¨L . TotodatĂŁ, resturile de PVC Âşi polistiren, textilele sau recipientele de medicamente, componentele auto Âşi deÂşeurile din plastic amestecat sau acrilat sunt considerate reciclabile.

Au ĂŽnceput Âşi la noi sĂŁ DSDUĂŠ GLYHUVH Â°UPH VSHFLDOLzate ĂŽn colectarea deÂşeurilor, care efectiv cumpĂŁrĂŁ obiecte de care dumneavoastrĂŁ doriĂži sĂŁ scĂŁpaĂži. Este vorba, cel mai DGHVHD GH PHWDOH GH OD Â°HU Ă§L tablĂŁ, pĂ˘nĂŁ la obiecte din inox, plumb sau bronz, puteĂži sĂŁ vĂŁ eliberaĂži casa Âşi curtea de resturile activitĂŁĂžii zilnice sau ale unei lucrĂŁri de construcĂžie. Este de preferat sĂŁ participaĂži la acest tip de comerĂž, deoarece, pe lĂ˘ngĂŁ aspectul legislativ

privind depozitarea deÂşeurilor pe proprietatea dumneavoastrĂŁ, existĂŁ riscul ca acestea sĂŁ degradeze mediul ĂŽnconjurĂŁtor Âşi sĂŁ vĂŁ afecteze sĂŁnĂŁtatea. Orice fel de deÂşeu de care nu puteĂži VFĂŠSD Â°H HO PHQDMHU VDX GH DOWĂŠ naturĂŁ, acĂžioneazĂŁ negativ asupra solului, aerului Âşi, implicit, asupra persoanei Âşi familiei dumneavoastrĂŁ. Atunci cĂ˘nd aveĂži de reamenajat sau construit, apare peste noapte o cantitate mare de resturi. O soluĂžie la ĂŽndemĂ˘nĂŁ

de, incluzĂ˘nd apele uzate (ĂŽnsĂŁ QX QĂŠPROXULOH Ă§L FDUH QX SRW Â° depozitate ĂŽn mod clasic. Operatorii economici care deĂžin depozite pentru colectare dau oricĂŁrei persoane posibilitatea de a se debarasa de eventualele resturi nefolositoare. Ă&#x17D;n aceste depozite este permisĂŁ aducerea deÂşeurilor nepericuloase de orice origine, care satisfac o serie de criterii acceptate SHQWUX Â°HFDUH RSHUDWRU vQ SDUte, precum Âşi deÂşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt FHOH VROLGLÂ°FDWH VDX YLWULÂ°FDWH Nu vi se vor accepta, ĂŽn schimb, deÂşeurile explozive, corozive, R[LGDQWH LQÂąDPDELOH FHOH SHriculoase provenite din sectorul medical Âşi niciun tip de anvelope uzate, ĂŽntregi sau tĂŁiate. Printre produsele Âşi resturile reciclabile, pentru care existĂŁ centre de recoltare, se numĂŁrĂŁ cartonul, hĂ˘rtia, PET-urile, produsele realizate din polietilenĂŁ de mare densitate, precum bu-

Abandonarea anvelopelor Trebuie sĂŁ ÂştiĂži cĂŁ depozitarea ĂŽn propria curte a anvelopelor uzate, neutilizabile, atrage amendĂŁ de la 100 la 500 lei. Ă&#x17D;n condiĂžiile ĂŽn care deĂžineĂži aÂşa ceva, aveĂži obligaĂžia, potrivit HotĂŁrĂ˘rii nr. 170/2004, privind gestionarea anvelopelor uzate, sĂŁ nu le abandonaĂži pe sol, prin ĂŽngropare, ĂŽn apele de suprafaĂžĂŁ sau ale mĂŁrii Âşi sĂŁ nu le incineraĂži. ExistĂŁ, ĂŽn acest sens, staĂžii specializate de colectare, deci puteĂži sĂŁ le predaĂži persoanelor juridice care comercializeazĂŁ anvelope noi Âşi/sau uzate (destinate reutilizĂŁrii ori valorificĂŁrii prin alte mijloace).

Misiunea

CASA 8/07

l 59

ecologie

reciclarea (Âşi legalĂŁ!) pentru oricine este ĂŽncheierea unui contract cu o Â°UPĂŠ GH VDOXEUL]DUH FDUH DUH VDUFLQD GH D SUHFROHFWD FROHFWD WUDQVSRUWD Ă§L GHSR]LWD UH]LGXXULOH VROLGH FX H[FHSĂ¨LD GHĂ§HXULORU WR[LFH SHULFXORDVH Ă§L D FHORU FX UHJLP VSHFLDO FHOH FX FDUDFWHU WR[LF LQÂąDPDELO H[SOR]LY SROXDQW Ă§L LQIHFĂ¨LRV 8QD GLQWUH REOLJDĂ¨LLOH FDUH YĂŠ UHYLQ HVWH GH D FROHFWD VHSDUDW XQHOH HOHPHQWH SUHFXP 3(7 XULOH KkUWLD VWLFOD VDX FRPSRQHQWHOH HOHFWULFH Ă§L HOHFWURFDVQLFH Â˝Q FHHD FH OH SULYHĂ§WH SH FHOH GLQ XUPĂŠ FRPHUFLDQĂ¨LL SHUFHS FXPSĂŠUĂŠWRULORU DĂ§D QXPLWD ÂľWD[ĂŠ YHUGHÂŚ SHQWUX UHFLFODUHD XOWHULRDUĂŠ D SURGXVHORU GLQ DFHDVWĂŠ JDPĂŠ /D QRL HVWH OXDWĂŠ vQ FDOFXO R VXPĂŠ Â°[ĂŠ GH OHL LQFOXVĂŠ vQ FRVWXO SURGXVXOXL GDU vQ (XURSD VH SRUQHĂ§WH GH OD HXUR Ă§L FUHĂ§WH vQ IXQFĂ¨LH GH WLSXO DSDUDWXOXL YkQGXW SkQĂŠ OD HXUR 3RWULYLW OHJLVODĂ¨LHL vQ YLJRDUH ÂľGHĂ§HXULOH GH HFKLSDPHQWH HOHFtrice Âşi electronice sunt acele SURGXVH QHIXQFĂ¨LRQDOH VDX FDUH Ă§L DX SLHUGXW YDODELOLWDWHD Ă§L FRPSRQHQWHOH VXEDQVDPEOHOH

DeÂşeurile din gama compuÂşilor minerali, pietriÂşului, mortarelor, betoanelor Âşi zidĂŁriei pot fi utilizate ulterior ĂŽn construirea strĂŁzilor Âşi drumurilor, ca agregate. Aceasta se face dupĂŁ ce au fost separate celelalte componente din hĂ˘rtie, lemn, plastic etc.

Ă§L SURGXVHOH FRQVXPDELOH SDUWH LQWHJUDQWĂŠ D HFKLSDPHQWXOXL vQ PRPHQWXO vQ FDUH DFHVWHD GHYLQ GHĂ§HXULÂŚ 1X YHĂ¨L PDL SXWHD GHSR]LWD vQ FXUWH YHFKLXO IULJLGHU FL YHĂ¨L VROLFLWD DGPLQLVWUDĂ¨LHL SXEOLFH ORFDOH FROHFWDUHD OXL HYLWkQG DVWIHO RULFH DFFLGHQW FĂŠGHUHD DSDUDWXOXL EORFDUHD vQĂŠXQWUX D YUHXQXL FRSLO HWF Â˝Q DFHODĂ§L WLPS HOLEHUDĂ¨L XQ VSDĂ¨LX SUHĂ¨LRV $XWRULWĂŠĂ¨LOH

DeÂşeuri reciclabile

DeÂşeuri nereciclabile

Recipiente din sticlĂŁ (de preferinĂžĂŁ ĂŽntregi, pentru a putea fi sortate ĂŽn funcĂžie de culoare)

CeramicĂŁ, sticlĂŁ termorezistentĂŁ

MaculaturĂŁ: ziare, reviste, cĂŁrĂži, carton, hĂ˘rtie offset (albĂŁ) etc Maculatura trebuie sĂŁ fie curatĂŁ, uscatĂŁ, lipsitĂŁ de corpuri de metal, lemn, sticlĂŁ, cauciuc, celuloid, celofan, piele, sfori din material textil, cĂ˘rpe, materiale plastice Âşi sintetice. Recipiente sau obiecte din material plastic inscripĂžionate cu simbolurile: . De obicei, capacele sunt fabricate din alt fel de plastic decĂ˘t recipientele â&#x20AC;&#x201C; dacĂŁ sunt nemarcate, nu le reciclaĂži, ci aruncaĂži-le. Obiecte metalice, folii metalice

60 l

Misiunea

CASA 8/07

HĂ˘rtie murdarĂŁ de praf, pĂŁmĂ˘nt, negru de fum, cu urme de substanĂže toxice, degradatĂŁ din cauza putrezirii sau mucegĂŁirii; cartoane caÂşerate cu pĂ˘nze impregnate sau acoperite cu bitum, parafinĂŁ, polietilenĂŁ Âşi alte rĂŁÂşini sintetice, hĂ˘rtie de calc, copiativĂŁ, metalizatĂŁ sau hidrorezistentĂŁ, pĂ˘nze abrazive Recipiente sau obiecte din material plastic pline, cu capace din alt material, murdare, contaminate cu mucegaiuri sau substanĂže toxice. Conserve pline, tuburi de spray, recipiente metalice care conĂžin vopsea ori substanĂže toxice

DGPLQLVWUDĂ¨LHL SXEOLFH ORFDOH DX REOLJDĂ¨LD GH D OH FROHFWD VHSDUDW GH OD JRVSRGĂŠULLOH SDUWLFXODUH Ă§L GH D SXQH OD GLVSR]LĂ¨LD SURGXFĂŠWRULORU VSDĂ¨LLOH QHFHVDUH SHQWUX vQÂ°LQĂ¨DUHD SXQFWHORU GH FROHFWDUH VHOHFWLYĂŠ D DFHVWRUD Â§ 3URGXFĂŠWRULL GH HOHFWULFH Ă§L HOHFWURFDVQLFH vQ DFHODĂ§L WLPS DX REOLJDĂ¨LD VĂŠ LQWURGXFĂŠ vQ IDEULFDĂ¨LH GRDU DFHOH SURGXVH DOH FĂŠURU SURLHFWH LDX vQ FRQVLGHUDĂ¨LH IDFLOLWDUHD RSHUDĂ¨LXQLORU GH GHPRQWDUH Ă§L YDORULÂ°FDUH D FRPSRQHQWHORU Ă§L SRVLELOLWDWHD GH UHIRORVLUH Ă§L UHFLFODUH D GHĂ§HXULORU SURYHQLWH GH OD HOH D FRPSRQHQWHORU Ă§L PDWHULDOHORU Â˝Q FHHD FH SULYHĂ§WH GHĂ§HXULOH GH DPEDODMH GH RULFH QDWXUĂŠ DU Â° HOH YHĂ¨L DYHD REOLJDĂ¨LD GH D OH GHSXQH VHOHFWLY vQ FRQWDLQHUH GLIHULWH LQVFULSĂ¨LRQDWH FRUHVSXQ]ĂŠWRU DPSODVDWH VSHFLDO GH DXWRULWĂŠĂ¨LOH DGPLQLVWUDĂ¨LHL SXEOLFH ORFDOH Ă§L GH D OH SUHGD OD RSHUDWRULL HFRQRPLFL VSHFLDOL]DĂ¨L VĂŠ OH FROHFWH]H Ă§L VDX VĂŠ OH YDORULÂ°FH 1HUHVSHFWDUHD DFHVWRU REOLJDĂ¨LL SRDWH vQVHPQD R DPHQGĂŠ vQWUH OHL Ă§L OHL 'H DFHHD HVWH ELQH GH Ă§WLXW FDUH VXQW FDUDFWHULVWLFLOH XQXL DPEDODM HO HVWH ÂľRULFH RELHFW LQGLIHUHQW GH PDWHULDOXO GLQ FDUH HVWH FRQIHFĂ¨LRQDW RUL GH QDWXUD DFHVWXLD GHVWLQDW

UHĂ¨LQHULL SURWHMĂŠULL PDQLSXOĂŠULL GLVWULEXĂ¨LHL Ă§L SUH]HQWĂŠULL SURGXVHORU GH OD PDWHULL SULPH OD SURGXVH SURFHVDWH GH OD SURGXFĂŠWRU SkQĂŠ OD XWLOL]DWRU VDX FRQVXPDWRU 2ELHFWXO QHUHWXUQDELO GHVWLQDW DFHORUDĂ§L VFRSXUL HVWH GH DVHPHQHD FRQVLGHUDW DPEDODM ÂŚ 9RU Â° FRQVLGHUDWH DVWIHO DPEDODMH FXWLLOH SHQWUX GXOFLXUL IROLD SURWHFWRDUH H[WHUQĂŠ D FDUFDVHL GH FRPSDFW GLVF GDU Ă§L

PDQĂ§RDQHOH GLQ SODVWLF VDX GLVSR]LWLYHOH GH PĂŠVXUDUH GR]DUH SHQWUX GHWHUJHQĂ¨L 1X VXQW OXDWH vQ FDOFXO vQVĂŠ PHPEUDQHOH PH]HOXULORU VDX SOLFXULOH GH FHDL 3H OkQJĂŠ WRDWH DVSHFWHOH OHJDOH UHVSRQVDELOLWDWHD XQHL IDPLOLL vQFHSH GH OD VDOXEUL]DUHD FDVHL Ă§L vQGHSĂŠUWDUHD GHĂ§HXULORU PHQDMHUH Ă§L SkQĂŠ OD FROHFWDUHD GLYHUVHORU UHVWXUL SHQWUX D Â° SUHGDWH FHQWUHORU GH VSHFLDOLWDWH Q

solicit rĂŁspuns

SpecialiÂştii Misiunea Casa oferĂŁ tuturor cititorilor

S.O.S.

SoluĂžiile Obiective Solicitate Revista Misiunea Casa Âşi-a provocat cititorii sĂŁ se informeze ĂŽnainte de a se apuca de treabĂŁ. Unii dintre ei ne scriu la adresa redacĂžiei sau pe revista@misiuneacasa.ro. AÂşa cum fac pe forumul www.misiuneacasa.ro Âşi ĂŽn fiecare miercuri ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;RomĂ˘nia liberĂŁâ&#x20AC;&#x153;, specialiÂştii noÂştri rĂŁspund Âşi aici celor care au nelĂŁmuriri.

AÂş dori sĂŁ cumpĂŁr un ciocan rotopercutor. Care este pĂŁrerea dumneavoastrĂŁ, ca specialist? Vreau sĂŁ-l folosesc acasĂŁ, pentru gĂŁuri ĂŽn placa de beton Âşi ĂŽn lemn. MeritĂŁ sĂŁ iau un ciocan rotopercutor sau o bormaÂşinĂŁ cu percuĂžie? MulĂžumesc!

AtĂ˘t maÂşinile de gĂŁurit cu percuĂžie, cĂ˘t Âşi ciocanele rotopercutoare au avantajele lor. Ă&#x17D;n primul rĂ˘nd, trebuie sĂŁ vĂŁ gĂ˘ndiĂži ce diametre trebuie sĂŁ aibĂŁ gĂŁurile care le veĂži executa, pentru cĂŁ, dacĂŁ sunt mai mari de 16 mm, trebuie sĂŁ vĂŁ orientaĂži clar spre un ciocan rotopercutor. Ă&#x17D;n al doilea rĂ˘nd, dacĂŁ vĂŁ ĂŽncadraĂži sub 16 mm, ĂžineĂži cont cĂŁ maÂşina de gĂŁurit cu percuĂžie e gĂ˘nditĂŁ pentru utilizĂŁri ocazionale, atunci cĂ˘nd e vorba de beton. DacĂŁ o veĂži utiliza pentru un numĂŁr mare de gĂŁuri (sau mai puĂžine, dar cu diametre ce tind spre maximul de 16mm), unealta va cĂŁpĂŁta o uzurĂŁ accentuatĂŁ. Ă&#x17D;n cazul unui ciocan rotopercutor, percuĂžia se realizeazĂŁ ĂŽntr-un mod mai elaborat, datoritĂŁ unui sistem pneumatic. Avantajele sunt multiple ĂŽn acest ultim caz:

62 l

Misiunea

CASA 8/07

percuĂžia nu depinde de forĂža de apĂŁsare din timpul gĂŁuririi, sistemul este mult mai robust, se poate comuta pentru a beneficia doar de percuĂžie (ĂŽn cazul cĂ˘nd folosiĂži, de pildĂŁ, o daltĂŁ demolatoare). Alegerea o puteĂži face Âşi ĂŽn funcĂžie de destinaĂžia utilizĂŁrii, de-a lungul timpului. Un ciocan rotopercutor este ceva mai greu Âşi mai voluminos, deci dacĂŁ ulterior doriĂži sĂŁ ĂŽl folosiĂži Âşi pentru gĂŁuri mai mici, sau pentru lucruri de fineĂže, va fi mai dificil de lucrat cu el.

T, amestecaĂži 5,5 saci de ciment cu 2 saci de var Âşi cu 106 gĂŁleĂži de nisip. DacĂŁ folosiĂži un malaxor pentru amestecare, cu o capacitate de 100 l, ĂŽmpĂŁrĂžiĂži totul la 10.

Care sunt , ĂŽn procente, cantitĂŁĂžile de nisip, ciment Âşi var dintr-un metru cub de mortar pentru tencuit?

VĂŁd ĂŽn multe case construite acum cĂŁ, ĂŽnainte de turnarea plĂŁcii de la parter, se pune pĂŁmĂ˘nt, pietriÂş, apoi polistiren extrudat de 5 cm, folie Âşi plasĂŁ metalicĂŁ, dupĂŁ care se toarnĂŁ placa. Constructorul meu ĂŽmi spune cĂŁ irosesc banii SH SROLVWLUHQXO H[WUXGDW Â°LQG GH SUHIHUDW FD DFHVWD VĂŠ Â°H DĂ§H]DW SHVWH SODFĂŠ VXE Ă§DSD Â°QDOĂŠ &H pĂŁrere aveĂži? Care sunt argumentele tehnice?

ExistĂŁ mai multe mĂŁrci de mortar de tencuialĂŁ, de la M100 pĂ˘nĂŁ la M4. Pentru cĂŁ nu specificaĂži care vĂŁ intereseazĂŁ, o sĂŁ vĂŁ dau o reĂžetĂŁ pentru un mortar folosit curent ĂŽn tencuieli, respectiv un M50 T. Ă&#x17D;ntrucĂ˘t doriĂži o reĂžetĂŁ practicĂŁ de Âşantier, vĂŁ voi indica cimentul ĂŽn saci de 50 kg Âşi varul ĂŽn saci de 25 kg, aÂşa cum se gĂŁsesc ambalate uzual aceste materiale. Pentru un metru cub de mortar M50

Metoda tradiĂžionalĂŁ de izolare a pardoselilor este cea agreatĂŁ de constructorul dumneavoastrĂŁ, iar cealaltĂŁ metodĂŁ, care utilizeazĂŁ polistirenul extrudat sub placa de beton, se numeÂşte metoda izolĂŁrii inversate. Ă&#x17D;n cazul acesteia din urmĂŁ, nu se mai utilizeazĂŁ decĂ˘t o singurĂŁ placĂŁ de beton, pe cĂ˘nd, la metoda tradiĂžionalĂŁ, este necesarĂŁ turnarea unei plĂŁci Âşi, dupĂŁ apli-

carea izolaĂžiei se toarnĂŁ ĂŽncĂŁ o placĂŁ (Âşapa). AÂşadar, sistemul de izolaĂžie inversĂŁ cuprinde: strat de pietriÂş compactat, polistiren extrudat, hidroizolaĂžie (se prelungeÂşte Âşi ĂŽntre perete Âşi fundaĂžie), placĂŁ de beton armat Âşi, ĂŽn sfĂ˘rÂşit, finisajul pentru pardosealĂŁ. Cele douĂŁ metode sunt similare izolĂŁrii pereĂžilor prin aplicarea stratului termoizolant la interior sau la exterior. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care casa va avea ĂŽncĂŁlzire prin pardosealĂŁ la parter, la instalare se face o izolare termicĂŁ a zonei respective. AceastĂŁ operaĂžiune se executĂŁ deoarece mai toate locuinĂžele existente ĂŽn ĂžarĂŁ nu au aceastĂŁ izolare. Ă&#x17D;n cazul dumneavoastrĂŁ, dacĂŁ realizaĂži lucrarea cu polistiren extrudat, la montarea sistemului nu mai este necesar alt strat pentru izolarea termicĂŁ.

CereĂži sfaturi scriindu-ne pe adresa: ÂŞoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1, Sector 5, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži pe plic menĂžiunea: â&#x20AC;&#x17E;Pentru rubrica: S.O.S.â&#x20AC;&#x153;

estetica faĂžadei MulĂži confundĂŁ bricolajul cu confecĂžionarea diverselor obiecte din lemn, cu rol practic sau decorativ. Aceasta este doar o parte a preocupĂŁrilor unui pasionat de amenajĂŁri. Noi intenĂžionĂŁm sĂŁ vĂŁ demonstrĂŁm cĂŁ, folosind materiale de calitate, o lucrare importantĂŁ, precum termoizolarea faĂžadei casei ĂŽn care locuiĂži, poate deveni accesibilĂŁ Âşi unui meÂşter de weekend.

BRICOLAJ DE TOP episodul 1

Termoizolarea S

e poate crede cĂŁ termoizolarea faĂžadelor imobilelor de locuit a devenit o modĂŁ. Aceasta e de fapt o necesitate ce decurge din ĂŽncercarea de a reduce pierderile de cĂŁldurĂŁ. Se impune atĂ˘t ĂŽn cazul clĂŁdirilor QRL DÂąDWH vQ H[HFXĂ¨LH FkW Ă§L ĂŽn situaĂžia unor imobile mai vechi. Important este ca beQHÂ°FLDUXO VĂŠ DOHDJĂŠ FHD PDL potrivitĂŁ variantĂŁ, ĂŽn urma consultĂŁrii, cel puĂžin la ĂŽnceSXW D XQRU VSHFLDOLĂ§WL vQ GRmeniu. O astfel de consultanĂžĂŁ va conduce la gĂŁsirea soluĂžiei RSWLPH Ă§L OD R LPSRUWDQWĂŠ HFRQRPLH GH PDWHULDOH Ă§L LPplicit, de bani. OperaĂžiunile VSHFLÂ°FH WUHEXLH UHDOL]DWH FX PXOWĂŠ UHVSRQVDELOLWDWH vQ DĂ§D fel ĂŽncĂ˘t sĂŁ nu se permitĂŁ formarea punĂžilor termice. Pentru punerea ĂŽn practicĂŁ a unei operaĂžiuni de termoizolare, H[LVWĂŠ SH SLDĂ¨D DXWRKWRQĂŠ R ofertĂŁ tot mai largĂŁ de produse, iar selecĂžia acestora nu va Â° WRFPDL XĂ§RDUĂŠ 3HQWUX OXFUDrea prezentatĂŁ aici, am ales un VLVWHP VLPSOX GH DSOLFDW DÂąDW ĂŽn topul celor mai bune variante comercializate la noi.

64 l

Misiunea

CASA 8/07

Ă&#x17D;n acest stadiu, faĂžada casei necesitĂŁ evident intervenĂžii majore. Noi am gĂŁsit, sperĂŁm, variantele cele mai convenabile pentru a ĂŽmbunĂŁtĂŁĂži aspectul locuinĂžei.

Pentru a evita neplĂŁcerile implicate de slaba aderenĂžĂŁ a suportului, trebuie sĂŁ parcurgem o etapĂŁ importantĂŁ: amorsarea peretelui. Grundul achiziĂžionat face parte dintr-un sistem complet de termoizolare cu polistiren.

O faþadã termoizolatã ºi finisatã corespunzãtor, împreunã cu uºa de exterior ºi elementele de iluminare, dau un aspect distins întregii locuinþe.

Aºa cum v-am obiºnuit deja, grunduirea a fost fãcutã cu ajutorul unei bidinele. Nu se recomandã pulverizarea amorsei pe zid ºi nici aplicarea acesteia cu trafaletul.

Am montat suportul metalic pentru polistiren. Se face, astfel, delimitarea între soclu ºi partea superioarã a peretelui. Profilul va fi perfect orizontal.

Piesa metalicã a fost montatã în ºuruburi ºi nu am fãcut economie în ceea ce priveºte elementele de prindere. Chiar dacã polistirenul în sine este uºor, cadrul metalic va fi nevoit sã susþinã ºi finisajele ce se vor aplica ulterior.

Misiunea

CASA 8/07

l 65

estetica faþadei

Sfatul nostru Aveþi grijã ca burghiul folosit la gãurire sã fie corespunzãtor ºuruburilor (diblurilor), altfel... profilul nu va fi stabil.

Pentru o ºi mai mare eficienþã am folosit o maºinã de gãurit ºi înfiletat, cu acumulatori. Folosirea ºurubelniþei în cazuri de acest gen este total ineficientã.

Am aplicat adezivul pe toatã placa de polistiren, respectând întocmai instrucþiunile înscrise pe ambalaj.

Am fixat panoul pe suportul metalic ºi l-am presat puternic de suprafaþa peretelui.

9 10

Urmãtorul rând de polistiren a fost montat în continuarea celui deja fixat pe suportul metalic, evitând formarea interspaþiilor.

În zonele mai înguste, am folosit fragmente mici decupate din plãcile de polistiren de dimensiuni standard. Decupajul s-a realizat cu un cutter.

Polistirenul extrudat, rezistent la umezealã ºi folosit pentru soclu, a fost montat la fel ca ºi cel expandat. S-a obþinut astfel o izolare superioarã.

66 l

Misiunea

CASA 8/07

Prin presare, se face o prizã mai bunã. Totuºi, nu am exagerat, pentru cã gletiera cu zimþi asigurã deja o distribuþie uniformã a adezivului pe suprafeþe.

estetica faþadei

Lipirea plãcilor de polistiren cu adeziv nu este suficientã. Pentru o fixare superioarã, am folosit dibluri speciale, din plastic, cu rozetã. Mai întâi, însã, am realizat gãuri cu o adâncime egalã cu dimensiunea diblului.

În continuare, am aplicat, cu ajutorul unei gletiere cu dinþi, un nou strat de adeziv. Bãnuiþi care este utilitatea acestuia?

Diblurile de fixare se pot introduce în zonele unde se întâlnesc 4 sau 2 plãci de polistiren. Se folosesc 6-8 dibluri pe mp, în funcþie de grosimea panourilor.

Dacã nu aþi ghicit, vã spunem noi: aceastã peliculã de material va susþine plasa de armare pe care am aplicat-o în continuare peste polistiren.

Cu ajutorul marginii nezimþate a gletierei, se netezeºte stratul de adeziv ºi se înglobeazã plasa.

Sfatul nostru Daþi atenþie maximã aplicãrii adezivului în zonele de colþ, cele mai sensibile porþiuni ale întregii placãri cu polistiren.

Au fost finisate mai întâi partea superioarã a pereþilor ºi abia în ultima fazã ºi soclul faþadei.

68 l

Misiunea

CASA 8/07

Am acordat o atenþie sporitã rezistenþei colþurilor. În aceastã zonã, plasa de armare trebuie sã fie continuã, eventual întãritã cu colþare metalice înglobate ºi ele în adeziv. Înveliºul clãdirii prezintã tensiuni care sunt preluate de aceste elemente.

Diblurile pentru polistiren trebuie sã intre 4-5 cm în zidãrie. Se loveºte cuiul din plastic cu ciocanul, iar diblul expandeazã asigurând fixarea.

Atragem atenþia asupra rosturilor dintre plãcile de polistiren. Acestea se vor umple cu adeziv ºi vor constitui punþi termice!

Operaþiunea aceasta se poate desfãºura ºi în etape, dar nu lãsaþi prea mult timp polistirenul în bãtaia soarelui, cãci îºi modificã proprietãþile fizice ºi chimice.

Mici bucãþi de plasã pot fi aplicate ºi în colþurile ferestrelor. Pentru aceasta, nu mai trebuie pus suplimentar adeziv, pentru a nu depãºi grosimea maximã admisã pentru stratul de material (în caz contrar, apare o încãrcare excesivã a sistemului).

Dupã ce am încheiat armarea polistirenului de pe zona superioarã a zidului am trecut la finisarea termoizolaþiei de pe soclu. Etapele de execuþie coincid cu cele descrise anterior.

În continuare, am montat acelaºi tip de plasã pentru armare, ca ºi în cazul pereþilor. Am întins-o peste primul strat de adeziv ºi am presat-o cu o gletierã sã se înglobeze în materialul proaspãt aplicat.

A urmat nivelarea, pentru o fixare eficientã ºi definitivã a întregului sistem. În cazul în care, totuºi, au rãmas zone cu imperfecþiuni evidente, acestea pot fi mascate tot cu adeziv în strat subþire. Misiunea

CASA 8/07

l 69

estetica faĂžadei

Ă&#x17D;ntrucĂ˘t a fost folosit un termosistem complet, tencuirea finalĂŁ a ĂŽnceput prin aplicarea unui strat de vopsea-grund de culoare albĂŁ.

Cu o driÂşcĂŁ, am imprimat aspectul final dorit tencuielii decorative. DumneavoastrĂŁ puteĂži alege Âşi alte modele de finisaj.

Ă&#x17D;n afarĂŁ de produsele utilizate aici, pentru termoizoODUH PDL SRW Â° IRORVLWH YDWD mineralĂŁ, silicatul de calciu sau argila expandatĂŁ, dar Âşi spuma poliuretanicĂŁ (din gama substanĂželor organice fabricate din petrol) sau materialele reciclabile precum celuloza, cĂ˘nepa, lĂ˘na etc.

Am folosit o tencuialĂŁ decorativĂŁ, acrilicĂŁ, cu granulaĂžia de 3 mm. Ă&#x17D;n maximum o zi, va fi pregĂŁtitĂŁ sĂŁ reziste primei ploi.

Pentru finisarea soclului, am utilizat o tencuialĂŁ mozaicatĂŁ, cu o granulaĂžie superioarĂŁ celei folosite pentru pereĂži.

&DWHJRULF YD WUHEXL VĂŠ Ă¨LQHĂ¨L seama, atunci cĂ˘nd alegeĂži materialele pentru termoizolare, de caracteristicile de climĂŁ DOH ]RQHL JHRJUDÂ°FH vQ FDUH VH executĂŁ lucrĂŁrile. Fiecare din aceste zone implicĂŁ o soluĂžie VSHFLÂ°FĂŠ 2 WHUPRL]RODUH vQ ]Rnele de munte implicĂŁ o grosime sporitĂŁ a polistirenu-

DeÂşi meÂşterii noÂştri sunt deja specialiÂşti ĂŽn acest tip de placare, am protejat deschiderile (uÂşi, ferestre etc) cu folii de plastic.

70 l

Misiunea

CASA 8/07

Tencuiala a fost aplicatĂŁ cu gletiera fĂŁrĂŁ dinĂži. Cum pereĂžii au fost drepĂži, operaĂžiunea a fost foarte simplĂŁ.

AceastĂŁ tencuialĂŁ este rezistentĂŁ la abraziune Âşi la condiĂžii atmosferice precare. Ă&#x17D;n acelaÂşi timp, nu necesitĂŁ ĂŽntreĂžinere.

lui faĂžĂŁ de o lucrare realizatĂŁ ĂŽn regiunile de cĂ˘mpie din suGXO Ă¨ĂŠULL 'H DFHHD YD WUHEXL VĂŠ FRQVXOWDĂ¨L FX DWHQĂ¨LH Â°Ă§HOH WHKnice ale produselor pe care le DFKL]LĂ¨LRQDĂ¨L GXSĂŠ FH vQ SUHDlabil, aĂži discutat cu un speciDOLVW GH OD Â°UPD SURGXFĂŠWRDUH 2 H[HFXĂ¨LH HÂ°FLHQWĂŠ LPSOLFĂŠ utilizarea unui sistem comSOHW GH FRPSRQHQWH FHUWLÂ°FDWH FD Â°LQG FRPSDWLELOH vQWUH HOH ([LVWĂŠ Â°UPH FDUH RIHUĂŠ DVWIHO de sisteme. Combinarea de materiale produse de companii diferite poate duce la rezultate foarte slabe. De asemenea este necesarĂŁ o analizĂŁ atentĂŁ D VXSUDIHĂ¨HL GH OXFUX (YHQWXDOHOH GHQLYHOĂŠUL SRW Â° HVWRPSDWH FX DMXWRUXO DGH]LYXOXL vQVĂŠ doar de cĂŁtre un meÂşter cu experienĂžĂŁ.

CONCURS cu premii ĂŽn scule electrice CĂ˘ÂştigĂŁtorul ediĂžiei iulie-august: Voinovanu Ion, din BuzĂŁu

Premiul:

O NIVELĂ&#x192; LASER MARCA SKIL

Ce tip de polistiren a fost folosit la placarea soclului? Trimite-ne rĂŁspunsul completĂ˘nd talonul de pe pagina urmĂŁtoare.

Canapea (Exotique) Piele naturalã 5.000 LEI

shopping

Existã situaþii în care confortul livingului înseamnã, de fapt, calitatea canapelelor ºi fotoliilor. Proiectarea acestora a devenit o adevãratã ramurã a ergonomiei.

Canapele ºi fotolii la modã Set canapea + fotolii (Exotique)

Piele naturalã, de culoare maro-roºcat 2.150 LEI (canapea cu 3 locuri) 1.700 LEI (canapea cu 2 locuri) 1.150 RON (f0toliu)

Set canapea + fotolii (Exotique)

Piele naturalã, maro-ciocolatie 2.150 LEI (canapea cu 3 locuri) 1.700 LEI (canapea cu 2 locuri) 1.150 LEI (f0toliu)

Canapea extensibilã Miro (Ever Art)

Perne detaºabile 1.800 LEI, TVA INCLUS

Set Gotti (Ever Art)

Fotoliu ºi canapea Braþe rabatabile Model floral 2.200 LEI + TVA

72 l

Misiunea

CASA 8/07

Canapea Oscar (Ever Art)

Dehusabilã, extensibilã, cu perne de ºezut din poliuretan de înaltã densitate ºi vatã siliconicã 3.200 LEI + TVA

Hol Rinn (Elvila)

Produs Relaxa Original Colþar cu canapea de 2 sau 3 locuri (3.300 x 2.680 x 860mm) 6.950 LEI (piele naturalã Moda) 3.700 LEI (piele ecologicã)

Set Luxor (Mobexpert)

• Canapea cu 2 locuri: 1.600 x 870 x 760 mm 1.479 LEI • Canapea cu 3 locuri extensibilã: 2.100 x 870 x 760 mm 2.699 LEI

Canapea colþ Planet (Mobexpert) • Tapiþerie din ecopiele 2.500 x 1.500 x 800 mm

• Finisaj alb • Se poate comanda în variantã

ºezlong pe dreapta sau stânga 2.989 LEI

Set Nova (Mobexpert) • Canapea cu 3 locuri

Tapiþerie din piele Fiumicino alb 2.380 x 980 x 880 mm –5.199 LEI • Fotoliu 1.230 x 980 x 880 mm 3.449 LEI • Taburet 890 x 720 x 420 mm 1.219 LEI

Hol Belle (Elvila)

Produs Relaxa Original • Canapea cu 3 locuri, extensie cu lamele flexibile, husã detaºabilã (1.900 x 890/2.200 x 900 mm 1.920 LEI (stofã bbc 60% + poliester 40%) 1.750 LEI (stofã bba 75% + poliester 25%) • Fotoliu, husã detaºabilã (950 x 890 x 900 mm) 880 LEI (stofã bbc 60% + poliester 40%) 790 LEI (stofã bba 75% + poliester 25%)

Hol Tessa (Elvila)

Produs Relaxa Original • Canapea cu 3 locuri Extensibilã, braþe detaºabile 2.440 x 920/1.600 x 880 mm 3.500 LEI (piele naturalã Moda) 1.910 LEI (piele ecologicã/stofã) • Fotoliu (1.060 x 920 x 880 mm 1.500 LEI (piele naturalã Moda) 650 LEI (piele ecologicã/stofã)

Misiunea

CASA 8/07

l 73

Beneficiile vegetaþiei sãnãtatea casei

în interiorul locuinþei

Accesorii nelipsite ale planurilor de amenajare interioarã, în reºedinþe dar ºi în spaþiile publice, plantele ornamentale continuã sã farmece de secole prin varietatea de colorit, forme ºi arome pe care le rãspândesc.

Efectele plantelor asupra psihicului uman Un studiu efectuat în 1995 în sala de aºteptare a unui spital din Londra, bogat împodobitã cu plante ornamentale, obiectiveazã efectele benefice ale plantelor de interior. Vizitatorii au fost rugaþi sã descrie spaþiul în care au intrat prin 20 de atribute alese din perechi (de genul zgomotos/ liniºtit, întunecos/luminos etc). În zilele în care au fost amplasate plante, rezultatele au arãtat cã sala respectivã a fost: O cu 17% mai ornamentatã O cu 17% mai interesantã O cu 17% mai veselã O cu 16% mai primitoare O cu 11% mai ordonatã O cu 8% mai liniºtitã

74 l

Misiunea

CASA 8/07

i Nu ĂŽn orice condiĂžii Plantele agĂŁĂžĂŁtoare precum cele din imagine au doar rol estetic. Cantitatea de oxigen este nesemnificativĂŁ, ĂŽn schimb umiditatea Âşi insectele atrase vor fi mai degrabĂŁ dĂŁunĂŁtoare casei dumneavoastrĂŁ.

Ă&#x17D;ncepĂ˘nd cu baia Exact, iatĂŁ un spaĂžiu ĂŽn care prezenĂža unor plante va regla umiditatea din aer, cu condiĂžia sĂŁ le oferiĂži suficientĂŁ luminĂŁ.

GHKLGHL feriga â&#x20AC;&#x201C; cu un puternic efect ĂŽn ĂŽndepĂŁrtarea poluanĂžilor (reprezentĂ˘nd totodatĂŁ o sursĂŁ GH XPLGLÂ°FDUH D vQFĂŠSHULL VDX crinul pĂŁcii 6SDWLSK\OOXP Â¤ SODQWĂŠ LGHDOĂŠ SHQWUX ELURXUL GDU Ă§L SHQWUX GRUPLWRDUH GDWRULWĂŠ faptului cĂŁ asigurĂŁ un aer cuUDW OLSVLW GH QR[H Ă§L WRQLÂ°FĂŠ SULQ frumuseĂžea sa delicatĂŁ. Am amintit ĂŽntr-o ediĂžie anterioarĂŁ despre posibila apariĂžie a stĂŁrilor de disconfort Â°]LF Ă§L SVLKLF OHJDWH GH FDUDFWHristicile improprii ale interioarelor ĂŽn care ne desfĂŁÂşurĂŁm activitatea; la acest sindrom contribuie

deopotrivĂŁ calitatea impurĂŁ a DHUXOXL YHQWLODĂ¨LD LQVXÂ°FLHQWĂŠ zgomotul de fond sau gradul de umiditate. AstĂŁzi existĂŁ un acord unanim al oamenilor de ÂştiinĂžĂŁ asupra capacitĂŁĂžii plantelor de interior de a lupta ĂŽmpotriva cĂ˘torva dintre aceÂşti factori de disconfort. Prima dintre explicaĂžiile simple ce stau la baza acestei teorii este suprafaĂža foarte mare de VFKLPE JD]RV GDU Ă§L DSD SH FDUH SODQWHOH R RIHUĂŠ Â°LQG DVWIHO FDSDELOH GH SXULÂ°FDUHD Ă§L UHvQQRLrea aerului ĂŽncĂŁperilor locuinĂžei dumneavoastrĂŁ.

e lĂ˘ngĂŁ plusul estetic de necontestat al plantelor YHU]L Ă§L vQÂąRULWH FDUH vQWUHJHĂ§WH DUPRQLD VSDĂ¨LLORU LQWHULRDUH H[LVWĂŠ Ă§L EHQHÂ°FLL PDMRUH DVXSUD sĂŁnĂŁtĂŁĂžii. Argumentele ĂŽn acest sens sunt de ordin psihologic â&#x20AC;&#x201C; UHGXFHUHD DQ[LHWĂŠĂ¨LL D WULVWHĂ¨LL Ă§L GLVFRQIRUWXOXL SVLKLF GDU Ă§L GH RUGLQ Â°]LF SULQ SXULÂ°FDUHD Ă§L condiĂžionarea aerului inspirat. ,DWĂŠ DĂ§DGDU FkWHYD GLQWUH PRtivele pentru care plantele naturale nu ar trebui sĂŁ lipseascĂŁ din decorarea interioarĂŁ a locuinĂželor: asigurĂŁ absorbĂžia substanĂželor iritante pentru muFRDVHOH UHVSLUDWRULL DX XQ HIHFW GH DPRUVDUH D ]JRPRWHORU UHGXF QLYHOXO GH VWUHV DWPRVIHULF FUHVF XPLGLWDWHD DHUXOXL DX XQ HIHFW GH UĂŠFRULUH Â°OWUHD]ĂŠ SDUWLFXOHOH GH SUDI Ă§L SROXDQĂ¨L GLQ vQFĂŠSHUL vQ VIkUĂ§LW UHSUH]LQWĂŠ R VXUVĂŠ GH oxigen pur necesar respiraĂžiei. InstituĂžii dintre cele mai prestigioase la nivel mondial au raportat studii care atestĂŁ aceste efecte EHQHÂ°FH 1$6$ VSUH H[HPSOX a selectat 10 plante uÂşor de culWLYDW vQ LQWHULRU UHQXPLWH SHQWUX rezistenĂža lor Âşi care contribuie la ĂŽndepĂŁrtarea poluanĂžilor din aer. Printre acestea amintim: Â°lodendronul â&#x20AC;&#x201C; care s-a dovedit HÂ°FDFH vQ vQGHSĂŠUWDUHD IRUPDO-

Misiunea

CASA 8/07

l 75

sĂŁnĂŁtatea casei

Concret, cu ce ne ajutĂŁ delicatele decoraĂžiuni vii? 1. Pornind de la acumularea dioxidului de carbon Âşi eliminarea oxigenului, prin procesul de respiraĂžie inversĂŁ, creÂşterea umiditĂŁĂžii, reducerea cantitĂŁĂžii de praf, de acarieni, poluanĂži precum benzenul, Âşi pĂ˘nĂŁ la efectul de rĂŁcorire prin scĂŁderea temperaturii ambientale, toate plantele amelioreazĂŁ gradul de confort psihic Âşi revitalizeazĂŁ interacĂžiunea cu mediul. 2. Efectul plantelor de reducere a zgomotului ĂŽn exteriorul locuinĂžei este cunoscut. TotuÂşi, pĂŁstrarea aceleiaÂşi proprietĂŁĂži Âşi ĂŽn interior este o descoperire recentĂŁ, care vine ĂŽn ajutorul celor ce locuiesc ĂŽn zone aglomerate, zgomotoase Âşi care au nevoie de atenuarea sunetelor de frecvenĂžĂŁ ĂŽnaltĂŁ, pentru confortul subliminal. 3. DupĂŁ toate acestea, sau poate mai ĂŽntĂ˘i de toate, colĂžurile verzi sau viu colorate dintr-o ĂŽncĂŁpere reprezintĂŁ un semn de graĂžie Âşi imaginaĂžie care ĂŽncĂ˘ntĂŁ privirea Âşi stĂ˘rneÂşte admiraĂžia celor ce ne intrĂŁ ĂŽn casĂŁ.

O adevĂŁratĂŁ artĂŁ de a supravieĂžui frumos 'HVSUH DUWD DUDQMĂŠULL ÂąRUDOH cel mai bine ne vorbeÂşte ikebana â&#x20AC;&#x201C; arta japonezĂŁ a tablourilor vii, atent rĂ˘nduite dupĂŁ anumite reguli ale armoniei Âşi esteticii;

Unde, cĂ˘nd, cum pot fi amplasate ĂŽn apartament? Iubitorii de verde ĂŽn interiorul casei ĂŽÂşi doresc plante ĂŽn toate ĂŽncĂŁperile. Plasarea Âşi aranjarea florilor ĂŽn fiecare camerĂŁ se va alege ĂŽn funcĂžie de condiĂžiile pe care aceasta le poate oferi: O dormitorul are cele mai puĂžine indicaĂžii ĂŽn amplasarea aranjamentelor florale, din cauza faptului cĂŁ, ĂŽn absenĂža luminii â&#x20AC;&#x201C; deci, a fotosintezei â&#x20AC;&#x201C; pe timpul nopĂžii, se eliminĂŁ o cantitate mai mare de dioxid de carbon (cel mult, ele se pot aÂşeza ĂŽntre foile de geam ale canatului unei ferestre); sunt folosite, totuÂşi, violetele Âşi ciclama. O un spaĂžiu mai ĂŽntunecos sau mai rĂŁcoros precum holul, dar care se doreÂşte ĂŽmbogĂŁĂžit cu

aranjamentele de excepĂžie astfel obĂžinute trebuie sĂŁ â&#x20AC;&#x17E;corectezeâ&#x20AC;&#x153; natura, sĂŁ pĂŁstreze legile asimetriei prin folosirea unor mici arWLÂ°FLL SĂŠVWUkQG VLPSOLWDWHD UDmuri desfrunzite sau decojite, ÂąRUL DĂ§H]DWH OkQJĂŠ IUXQ]HOH DOWHL plante etc. TrĂŁim ĂŽntr-o lume ĂŽn care poluarea Âşi apĂŁsĂŁtorul smog distrug toate oazele de verdeaĂžĂŁ; acestea, concertate cu distrugerea involuntarĂŁ a omului, ne-au fĂŁcut sĂŁ transformĂŁm o micĂŁ parte din cĂŁminul nostru ĂŽn delicate colĂžuri verzi. Plantele de apartament ne readuc, astfel, ĂŽn prim-plan, simbolul puritĂŁĂžii Âşi al frumuseĂžii. Q

Estetica practicĂŁ Pentru a ameliora estetica zonelor verzi ale casei, este recomandat sĂŁ alegeĂži plante de diferite ĂŽnĂŁlĂžimi. O alternativĂŁ ingenioasĂŁ ar fi plasarea ghivecelor pe suporturi de ĂŽnĂŁlĂžimi diferite. O

76 l

Misiunea

CASA 8/07

Plantele ar trebui grupate pe criterii de cerinĂže similare ĂŽn ceea ce priveÂşte umiditatea sau luminozitatea. O Simetria ĂŽÂşi pĂŁstreazĂŁ rolul bine definit ĂŽn armonizarea plantelor Âşi, implicit, a celor ce stau ĂŽn vecinĂŁtatea lor: plasaĂži ĂŽn centrul unui aranjament plantele ĂŽnflorite sau bogat ramificate. O Plantele voluminoase sunt potrivite pentru spaĂžiile largi, bine luminate, unde se pot bucura din plin de condiĂžiile native. O Chiar dacĂŁ spaĂžiul este limitat, aspectul de ĂŽnfrumuseĂžare trebuie pĂŁstrat; astfel, puteĂži amplasa mai multe ghivece ĂŽntr-un recipient frumos decorat, de dimensiuni mai mari. O

plante, poate adĂŁposti cu succes o sansiviera sau o aspidistra; chiar Âşi filodendronul se poate acomoda cu aceste condiĂžii. O palmierul, setcreasea, trandafirul japonez, dracena Âşi yucca sunt ideale pentru spaĂžii deschise, luminoase Âşi cĂŁlduroase, precum biroul sau linvingul. O bĂŁile spaĂžioase Âşi luminate de ferestre largi pot gĂŁzdui ferigi voluminoase, care nu vor suferi de pe urma aburului degajat deseori aici. O balconul oferĂŁ o ambianĂžĂŁ luminoasĂŁ Âşi rĂŁcoroasĂŁ care va fi bine suportatĂŁ de plante precum ciclamele, violetele de Parma, kalanchoe sau lĂŁmĂ˘i.

ExistĂŁ un mic tribut ce trebuie plĂŁtit pentru a avea mereu ĂŽncĂŁperi ĂŽmprospĂŁtate Âşi bine oxigenate, prin aceste minunate surse naturale. Fiecare plantĂŁ are anumite cerinĂže de luminĂŁ, umiditate, sol sau temperaturĂŁ Âşi acestea trebuie asigurate ĂŽncĂŁ de la procurare, pentru cĂŁ, ĂŽn caz contrar, suntem nevoiĂži a renunĂža prematur la compania lor.

ExistĂŁ Âşi plante toxice! Nu omitem sĂŁ vĂŁ avertizĂŁm asupra aspectelor mai puĂžin plĂŁcute ale deĂžinerii unor plante, mai ales dacĂŁ aveĂži drept colocatari Âşi copii care vor sĂŁ cunoascĂŁ nemijlocit flora apartamentului. IatĂŁ cĂ˘teva exemple:

MuÂşcata Pelargonium

Poate provoca dermatite de contact (de obicei, dispar dupĂŁ cĂ˘teva minute)

Este o plantĂŁ cu toxicitate scĂŁzutĂŁ, totuÂşi e bine Azalee sĂŁ o ĂžineĂži la distanĂžĂŁ de copii Azaleea Rhododendron Âşi animalele de companie (poate provoca vomĂŁ, crampe, sp. tremor Âşi alte probleme de sĂŁnĂŁtate).

Ciclama Cyclamen persicum

Bulbii Âşi rizomii conĂžin toxina Cyclamin A, o substanĂžĂŁ iritantĂŁ care, ingeratĂŁ, poate provoca stare de vomĂŁ Âşi chiar paralizie.

Crizantema Chrysanthemum sp.

Unele persoane pot dezvolta dermatite dupĂŁ un contact prelungit cu aceastĂŁ plantĂŁ.

Poinsettia Euphorbia pulcherrima

Studiile au demonstrat cĂŁ aceastĂŁ plantĂŁ nu este extrem de toxicĂŁ, ĂŽnsĂŁ reacĂžiile pot varia de la dermatite pĂ˘nĂŁ la stare de vomĂŁ.

viaĂža plantelor 7UDQGDILULL SLWLFL VXQW YHUVLXQL OD VFDUm UHGXVm DOH WUDQ GDILULORU RELĂ&#x2122;QXLĂ&#x161;L Ă&#x2122;L vĂ&#x2122;L DX RULJLQHD vQ ([WUHPXO 2ULHQW GLQ WUDQGDILUXO FKLQH]HVF Ă&#x2C6; Rosa chinensis minima $VLDWLFLL DX UHDOL]DW SULPHOH vQFUXFLĂ&#x2122;mUL &RQIXFLXV VFULLQG chiar cĂŁ ĂŽmpĂŁratul avea peste 600 de cĂŁrĂži despre tranda ILUL SHQWUX D Ă&#x2122;WL FXP Vm Ă&#x2122;L vQJULMHDVFm IORULOH SUHIHUDWH

Minirozele: trandafirii pitici

Diverse viziuni asupra rozelor Chiar Âşi zeii AntichitĂŁĂžii erau convinÂşi cĂŁ trandafirul este cea mai IUXPRDVm IORDUH Ă&#x2C6; QX L GH PLUDUH DĂ&#x2122;DGDU Fm D GHYHQLW VLPEROXO LXEL ULL FHO PDL IUXPRV VHQWLPHQW XPDQ ĂŽn toate nuanĂžele sale de expri PDUH SDVLXQH JHOR]LH VXIHULQĂ&#x161;m EXFXULH HWF O Vechii greci spuneau cĂŁ aceastĂŁ plantĂŁ a fost creatĂŁ special de cĂŁtre zei, astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ nu poatĂŁ fi egalatĂŁ ĂŽn frumuseĂže de nicio altĂŁ floare. Ă&#x17D;nzestratĂŁ cu toate calitĂŁĂžile fermecĂŁtoare ale divinitĂŁĂžilor antice, trandafirul a primit din partea lui Ares, zeul rĂŁzboiului, spinii pentru a-Âşi putea proteja frumuseĂžea. Legenda romĂ˘neascĂŁ spune, de asemenea, cĂŁ floarea e creaĂžia lui Dumnezeu, LDU VSLQLL Ă&#x2C6; DL GLDYROXOXL O OdinioarĂŁ, ĂŽn Italia, ĂŽndrĂŁgostitul presĂŁra petale de trandafir pe prispa casei iubitei sale. DacĂŁ aceasta le mĂŁtura, declaraĂžia era respinsĂŁ. Ă&#x17D;n schimb, dacĂŁ a doua zi erau tot acolo, mai rĂŁmĂ˘nea doar sĂŁ fie stabilitĂŁ data nunĂžii.

78 l

Misiunea

CASA 8/07

O Roma AnticĂŁ

ĂŽnlocuia pe ogoarele sale cultura grĂ˘ului cu cea a trandafirului, iar uleiul obĂžinut din acesta se plĂŁtea cu pĂ˘nĂŁ la de Âşase ori greutatea lui ĂŽn aur. Cu 2.600 de ani ĂŽn urmĂŁ, poeta Sapho din Lesbos atribuia trandafirului denumirea de â&#x20AC;&#x17E;reginĂŁ a florilorâ&#x20AC;&#x153;, supranume pe care nu l-a pierdut pĂ˘nĂŁ ĂŽn zilele noastre. O CreÂştinismul a acceptat cu greu trandafirul printre simbolurile sale, din cauza rolului acestuia ĂŽn ritualurile pĂŁgĂ˘ne, mai ales ale celebrĂŁrii zeitĂŁĂžilor iubirii. TotuÂşi, spinii sĂŁi Âşi culoarea roÂşie au ajuns sĂŁ semnifice patimile lui Isus, martiriul. $WkW vQ $VLD FkW Ă&#x2122;L vQ (XURSD DX existat de mii de ani diferite soiuri de trandafiri de al cĂŁror parfum Ă&#x2122;L IUXPXVHĂ&#x161;H VH SXWHDX EXFXUD GRDU FHWmĂ&#x161;HQLL vQVWmULĂ&#x161;L ÂşQ &KLQD muncitorilor de rĂ˘nd le era interzis DFHVW SULYLOHJLX VXE SHGHDSVD FX PRDUWHD $UPRQLD Ă&#x2122;L SHUIHFĂ&#x161;LXQHD acestor flori nu putea fi consideratĂŁ GHFkW LPSUHVLRQDQWm LQGLIHUHQW GH PmULPHD VDX FXORDUHD ORU

NumĂŁrul soiurilor de trandafiri HVWH GH RUGLQXO ]HFLORU GH PLL iar cea mai mare parte a acestora se cultivĂŁ ĂŽn parcuri Âşi grĂŁdini pentru GHFRU Ă§L SHQWUX ÂąRUL WĂŠLDWH GDU Ă§L vQ VHUĂŠ SHQWUX FRPHUFLDOL]DUHD vQ H[WUDVH]RQ $FHDVWĂŠ PXOWLWXGLQH GH YDULHWĂŠĂ¨L SRDWH Â° JUXSDWĂŠ vQ FLUFD GH VSHFLL 3H SLDĂ¨D GH ÂąRUL DX apĂŁrut ĂŽn ultimii ani mai multe VRLXUL VDX KLEUL]L GLQ JUXSD Miniatur, cultivate ĂŽn ghivece datoritĂŁ IUXPXVHĂ¨LL ORU GHRVHELWH $FHVWHD LPSUHVLRQHD]ĂŠ SULQ IRUPD Â°QHĂ¨HD Ă§L HOHJDQĂ¨D ERERFXOXL VXEWLOLWDWHD SDUIXPXOXL GDU Ă§L SULQWU R PDUH GLYHUVLWDWH GH FXORUL

Dintre hibrizii de trandafiri pitici cei mai rĂŁspĂ˘ndiĂži ĂŽn naturĂŁ, ĂŽi enumerĂŁm pe cei aparĂžinĂ˘nd grupelor: O &RQFHUWLQR Ă soiurile Rubino ÂąRUL URĂ§LL rubinii), Delight URĂ§LL Romantic (roz ciclamen, Lady Ă§L Bello (ÂąRUL UR] O 3DUDGH Ă Starlight Parade ÂąRUL DOEH Dreaming Parade (roz fondant), Royale Parade FX ÂąRUL UR] Ă§L SHWDOH ERUGDWH FX DOE Fashion Parade (roz), Victory Parade (cu ÂąRUL URĂ§LL O Femini â&#x20AC;&#x201C; Light Femini Ă§L Pink Femini ÂąRUL roz), White Femini (albe). Alte soiuri apreciate pentru frumuseĂžea florilor sunt: O Spicy Minijet Ă§L Golden Hit FDUH DX ÂąRUL JDOEHQH O Scarlet Rosamini, Brilliant Hit Ă§L Red Minimo, FX ÂąRUL URĂ§LL O Kordes Rocarde, FX ÂąRUL UR] LQWHQV O Fresh Hit, DYkQG ÂąRUL UR] ERUGDWH FX DOE

Trandafirii Miniatur sunt plante pereQH DYkQG Ă GXSĂŠ FXP OH VSXQH Ă§L QXPHOH Ă talia joasĂŁ, cu o ĂŽnĂŁlĂžime de numai 20-30 FP 6XQW ERJDW UDPLÂ°FDWH Ă§L IRDUWH DWUĂŠJĂŠWRDUH SULQ ERJĂŠĂ¨LD GH ÂąRUL GLYHUV FRlorate. Aceste soiuri sunt obĂžinute ĂŽn condiĂžii de serĂŁ pe ĂŽntreaga perioadĂŁ a anului, dacĂŁ li se asigurĂŁ condiĂžii optime penWUX FUHĂ§WHUH Ă§L vQÂąRULUH 'HĂ§L WUDQGDÂ°ULL 0LQLDWXU VXQW SODQWH SHUHQH QX YRU UHXĂ§L VĂŠ DMXQJĂŠ OD R D GRXD SHULRDGĂŠ GH vQÂąRULUH GDFĂŠ QX EHQHÂ°FLD]ĂŠ GH IDFWRUL SURSLFH GH PHGLX Ă§L QX VH DSOLFĂŠ R VHULH GH OXFUĂŠUL HOHmentare de ĂŽngrijire.

rosa

viaþa plantelor

Cerinþe faþã de factorii de mediu O Lumina:

sunt plante pretenþioase din acest punct de vedere, au nevoie de locuri bine luminate ºi preferã soarele direct; O Temperatura: cerinþele sunt moderate – în perioada de primãvarã ºi varã, când are loc creºterea ºi înflorirea, plantele pot fi menþinute la temperatura camerei, respectiv chiar ºi la 10°C pe timpul nopþii;

toamna ºi iarna, când trec în repaus, temperatura trebuie scãzutã la 6-8°C. În februarie, trebuie trecute treptat într-un mediu mai cald. O Udarea: trebuie sã fie frecventã în perioada de creºtere ºi înflorire, astfel încât substratul sã fie permanent reavãn în acest interval, iarna fiind suficientã doar menþinerea umedã.

rosa

Cultura Înmulþire se pot înmulþi uºor prin butaºi de lãstari semilemnificaþi care se înrãdãcineazã în nisip, turbã sau chiar pãmânt. Q Minitrandafirii

Îngrijire Q Planta trebuie tãiatã

destul de sever dupã încheierea perioadei de înflorire, pentru a stimula creºterea de noi lãstari care, la rândul lor, sã producã flori. Frunzele se vor spãla ocazional în prima parte a zilei cu apã fãrã sãruri, astfel încât, pânã seara, apa sã se poatã evapora. Fertilizarea se realizeazã lunar în perioada de creºtere ºi înflorire cu îngrãºãmânt lichid, diluat.

Udarea plantelor folosind apã cu sãruri are drept consecinþã apariþia unor pete dizgraþioase.

Q Trandafirii pitici pot fi plantaþi în timpul ve-

rii în locuri protejate pentru a se adapta treptat de la viaþa de interior la aerul liber. Odatã rãmaºi în grãdinã, li se vor face lucrãrile de îngrijire care se efectueazã în mod obiºnuit trandafirilor de grãdinã. Plantele rãmase în ghiveci vor fi aduse toamna în interior la o temperaturã care sã le permitã trecerea în bune condiþii a perioadei de repaus. Q E bine de ºtiut cã ei suferã de multe ori în condiþii de apartament din cauza lipsei luminii, a temperaturii prea ridicate ºi a dãunãtorilor.

80 l

Misiunea

CASA 8/07

De reþinut! Boli ºi dãunãtori Modalitãþi de tratare

Bolile cele mai periculoase pentru aceste plante sunt urmãtoarele: 1. Fãinarea – afecteazã frunzele, tulpinile ºi florile. Poate fi recunoscutã prin apariþia unui praf albicios, creºterea plantei fiind opritã sau devenind contorsionatã. Boala este favorizatã de temperaturi ridicate ºi umiditate scãzutã, specificã perioadei martie-octombrie. Fãinarea se combate cu produse specifice pe bazã de sulf (Karatan 0,04-0,08%). 2. Rugina – apare pe toate organele aeriene ale Rosei, sub formã de pustule pulverulente portocalii. În stadiu avansat, aceastã boalã poate duce la defolierea plantei. Este provocatã de temperaturi de 18-20°C ºi de umiditate excesivã. Rugina se combate cu Zineb, Maneb sau Planvax 0,2-0,3 %. 3. Mana – se manifestã pe frunze, sub formã de pete brune cu contur violaceu, delimitate de multe ori de nervuri. Produce cãderea brutalã a frunzelor, apãrând în condiþii de umiditate ridicatã ºi temperaturi fie prea ridicate, fie prea scãzute. Mana se combate cu produse pe bazã de cupru (iarna se spalã cu o soluþie din aceastã gamã). În perioada vegetaþiei, se stropesc cu Ridomil 0,3% sau Captadin 0,3%. 4. Pãtarea neagrã – apare pe frunze sau lãstari sub formã de pete circulare, de culoare brunnegricioasã, pânã la violaceu. Atacurile grave ale acestei boli duc la cãderea frunzelor plantei. Ca ºi în cazul bolilor prezentate anterior, pãtarea neagrã e favorizatã de umiditate sau temperaturi prea ridicate. Se combate cu Rubigan 0,05% sau Captadin 0,25%. 5. Mucegaiul cenuºiu – apare sub forma unei mase cenuºii pe flori ºi tulpini care penetreazã þesuturile. Temperatura optimã de dezvoltare a acestei boli este de 12°C, fiind de asemenea obligatorie reducerea excesului de umezealã. Se combate cu succes folosind Captan 0,3% sau Topsin 0,1%.

tradiĂžii

tehnici populare

Dintre cele peste 2.500 de covoare aflate ĂŽn colecĂžiile Muzeului Ă&#x17E;ĂŁranului RomĂ˘n, o parte reprezentativĂŁ ilustreazĂŁ perioada de vĂ˘rf a scoarĂžei olteneÂşti tradiĂžionale. Unele dintre ele sunt piese monumentale, atĂ˘t din punctul de vedere al compoziĂžiei, cĂ˘t Âşi ca dimensiuni.

ScoarĂžele olteneÂşti â&#x20AC;&#x201C;

grĂŁdinile din casele romĂ˘nilor

Ă&#x17D;nceputul Âşi decĂŁderea unui meÂşteÂşug Pentru acest tip de obiect, noi folosim, ĂŽn general, noĂžiunea de covor. Denumirea popularĂŁ era, ĂŽnsĂŁ, de scoarĂžĂŁ, deci e posibil VĂŠ VH Â° RSWDW SHQWUX DFHDVWĂŠ GHnumire din cauzĂŁ cĂŁ funcĂžia lor primarĂŁ era de a acoperi pereĂžii ca un ĂŽnveliÂş interior, Âşi nu de D Â° DĂ§WHUQXWH SH MRV FXP VH ĂŽntĂ˘mplĂŁ astĂŁzi. La origine, au fost folosite SHQWUX SURWHMDUHD Ă§L GHFRUDUHD SHUHĂ¨LORU FDVHORU ERLHUHĂ§WL Â°LQG destul de rare Âşi relativ scumpe. O consecinĂžĂŁ este aceea cĂŁ ĂŽntreaga compoziĂžie se desfĂŁÂşoarĂŁ pe lungimea piesei. CĂ˘teva dintre ele sunt chiar datate, cea mai veche piesĂŁ din colecĂžia MuzeXOXL ĂŤĂŠUDQXOXL 5RPkQ Â°LQG GH la 1793. Unele sunt marcate cu QXPH SURSULL FDUH HUDX Ă FHO

82 l

Misiunea

CASA 8/07

PDL SUREDELO Ă DOH FHORU FDUH le-au comandat. E greu de spus cu exactitate cĂ˘nd a apĂŁrut VFRDUĂ¨D ROWHQHDVFĂŠ GDWH Â°LQG perisabilitatea materialelor folosite Âşi numĂŁrul limitat de piese rĂŁmase. Se presupune cĂŁ e vorba de sfĂ˘rÂşitul sec. al XVII-lea â&#x20AC;&#x201C; ĂŽnceputul sec. al XVIII-lea. ExistĂŁ argumente cĂŁ primele DVHPHQHD RELHFWH DU Â° IRVW UHDOLzate la Horezu, ĂŽn atelierele care deserveau mĂŁnĂŁstirea din localitate. LĂŁcaÂşul de cult vĂ˘lcean, ctitorit de Constantin BrĂ˘ncoveanu, dar Âşi curtea domneascĂŁ

de la BucureÂşti, aveau nevoie de astfel de covoare. Practic, perioada de maximĂŁ vQÂąRULUH D PHĂ§WHĂ§XJXOXL DU Â° secolele al XVIII-lea Âşi, mai cu seamĂŁ, al XIX-lea. Unele piese au fost duse Âşi la prima expoziĂžie internaĂžionalĂŁ de la Paris (1867), unde de altfel, au cĂ˘Âştigat Âşi un important prePLX DWUĂŠJkQG DWHQĂ¨LD HWQRJUDÂ°lor vremii. ExistĂŁ ĂŽncĂŁ mĂŁnĂŁstiri care produc asemenea covoare, dar etnoJUDÂ°L VXQW GH SĂŠUHUH FĂŠ OXFUĂŠULOH actuale nu mai respectĂŁ nici te-

maticile motivelor de atunci, nici gama cromaticĂŁ din epocĂŁ. Problemele ĂŽn ceea ce priveÂşte Â°GHOLWDWHD IDĂ¨ĂŠ GH VWLOXO SURSULX scoarĂželor olteneÂşti au apĂŁrut pe la ĂŽnceputul secolului al XX-lea, cĂ˘nd Regina Maria a avut o iniĂžiativĂŁ â&#x20AC;&#x201C; lĂŁudabilĂŁ ĂŽn intenĂžie Â¤ GH D VSULMLQL DUWD SRSXODUĂŠ romĂ˘neascĂŁ, ĂŽn special olĂŁritul. Ă&#x17D;n acest context, au ĂŽnceput sĂŁ circule ĂŽn lumea satului un fel de caiete de artĂŁ popularĂŁ cu o mulĂžime de modele. Astfel, tentativa de popularizare a tehnicilor a fĂŁcut mai mult rĂŁu: modeOHOH DX vQFHSXW VĂŠ Â°H SUHOXDWH vQ Moldova sau alte zone, apĂŁrĂ˘nd creaĂžii â&#x20AC;&#x17E;poluateâ&#x20AC;&#x153; din punctul de vedere al respectĂŁrii tradiĂžiei. Ă&#x17D;ncepĂ˘nd din aceastĂŁ perioadĂŁ Âşi cu concursul apariĂžiei produselor de serie, covorul oltenesc a ĂŽnceput sĂŁ disparĂŁ, ca Âşi toate tipurile de covoare autentice.

r Origini exotice „În peisajul artei populare româneºti, Oltenia prezintã câteva particularitãþi oarecum ieºite din comun, vizavi de aceste scoarþe“, a specificat Ion Blãjan, ºeful Secþiei Colecþii din cadrul muzeului. „E de presupus cã, la realizarea acestor scoarþe, ºi-ar fi adus contribuþia, pe lângã artizanii autohtoni, ºi o serie de elemente venite din afara spaþiului românesc: meºteri aduºi din Balcani, negustori care comercializau covoare aduse din Orient, poate chiar fanarioþii proveniþi din cartierele Istanbulului. Astfel, se explicã multitudinea de motive aparþinând mai multor culturi, multe dintre ele de origine evident orientalã – cãmile, lei

afrontaþi, papagali ºi alte pãsãri exotice, palmieri – elemente care nu îºi gãsesc locul în flora ºi fauna localã ºi pe care doar puþini le vãzuserã la propriu în epoca respectivã“.

Scoarþele sunt þesute într-o manierã specialã – tehnica Karamani sau alesul cu gãurele (pentru cunoscãtori), prin care se pot delimita contururile personajelor, florilor sau ale altor detalii cu o bordurã de mici spaþii. Bineînþeles, materia primã pentru bãtealã (ca ºi pentru urzealã) era lâna autohtonã, þesutã în 4 iþe. În ceea ce priveºte motivele, însã, diversitatea este copleºitoare. În primul

rând, covorul oltenesc este foarte viu colorat: aspectul lui seamãnã practic cu o grãdinã, folosind o mulþime de elemente decorative ce provin din sfera plantelor ºi florilor. Motivele din aceastã gamã sunt evidenþiate atât în câmpul central, cât ºi în cadrul chenarelor. Atenþia este captatã fie de un buchet de flori, fie de unul sau mai multe personaje – femei ºi bãrbaþi în diverse ipostaze.

Misiunea

CASA 8/07

l 83

tehnici populare

â&#x20AC;&#x17E;Pomul vieĂžiiâ&#x20AC;&#x153; â&#x20AC;&#x201C; imaginea universului

tradiĂžii

Pomul vieĂžii este imaginea universului, la rĂŁdĂŁcina cĂŁruia, ĂŽn varianta iranianĂŁ, se aflĂŁ un Âşarpe â&#x20AC;&#x201C; simbol al rĂŁului care, ĂŽncĂŁ de la ĂŽnceputuri, ĂŽi prevestea erodarea. IatĂŁ un model stilizat de pe un covor moldovenesc de la 1851. Acest motiv apare ĂŽn RomĂ˘nia sub douĂŁ tipare principale: iranian Âşi grecesc. Ă&#x17D;n cel iranian, este ĂŽnfĂŁĂžiÂşat sub forma unui arbore, cu un mic izvor la rĂŁdĂŁcinĂŁ. Tiparul grecesc, aÂşa-numit al Kantharosului, mai frecvent, ni se dezvĂŁluie sub forma unui arbore stufos, cu una sau douĂŁ pĂŁsĂŁrele ĂŽn el. Uneori, ĂŽn peisaj apar cerbi sau cĂŁprioare.

Buchetul sau ghiveciul cu flori de pe unele ĂžesĂŁturi, situate ĂŽn zona centralĂŁ, sunt tot o reprezentare â&#x20AC;&#x201C; ĂŽn variantĂŁ redusĂŁ â&#x20AC;&#x201C; a pomului vieĂžii.

Mai identificĂŁm, de asemenea, printre ghirlande sau coarde de viĂžĂŁ de vie cu specific romĂ˘nesc, Âşi unele frunze care seamĂŁnĂŁ destul de mult cu cele de palmier.

Alte motive frecvente sunt mĂ˘na, pĂŁsĂŁrile din fauna localĂŁ, uneori ĂŽn variante stilizate (pupĂŁza, cucul, gĂŁina, curcanul, gĂ˘sca etc), cerbii, dar Âşi scenele descriptive, cu trimitere spre viaĂža socialĂŁ (de exemplu, un Ăžigan cu ursul lui).

Destul de rar ca motiv de ĂžesĂŁturĂŁ, ĂŽn arta noastrĂŁ popularĂŁ, motivul mĂ˘inii apare ĂŽn colecĂžie pe patru din scoarĂžele olteneÂşti. Stilizarea mĂ˘inii este un motiv strĂŁvechi, legat, ĂŽn concepĂžia popularĂŁ, de muncĂŁ Âşi de recoltĂŁ. Ă&#x17D;n timp, motivul a DYXW VHPQLÂ°FDĂ¨LL PXOWLSOH OHJDte de conĂžinutul istoric Âşi social al epocii, precum Âşi de multitudinea de forme artistice care se ĂŽnscriu pe linia continuitĂŁĂžii elementului autohton.

84 l

Misiunea

CASA 8/07

Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte compoziĂžia, chenarul era foarte important, EHQHÂ°FLLQG GH DFHHDĂ§L DWHQĂ¨LH Ă§L varietate de motive. Acesta nu preia ĂŽntotdeauna motive ornamentale din cĂ˘mpul covorului. CaracteristicĂŁ este prezenĂža mai multor chenare succesive, cu lĂŁĂžimi diferite. Covoarele erau vopsite prin metode naturale, iar coloritul viu nu excludea nuanĂžele pastelate, calde. De regulĂŁ, femeile erau cele care le lucrau ĂŽn gospodĂŁriile ĂžĂŁrĂŁneÂşti,

dar cele mai mari ca dimensiXQL QX SXWHDX Â° H[HFXWDWH GHcĂ˘t ĂŽn mĂŁnĂŁstiri, unde se lucra cu rĂŁzboi vertical, ĂŽn gherghef, dintr-o singurĂŁ bucatĂŁ. Covorul ĂžĂŁrĂŁnesc obiÂşnuit este destul de ĂŽngust, pentru acoperirea unei VXSUDIHĂ¨H PDUL Â°LQG QHYRLH GH mai multe foi cusute ĂŽntre ele. Impunerea decorului oriental ĂŽn compoziĂžia ornamentalĂŁ a scoarĂžei olteneÂşti s-a fĂŁcut treptat, adaptĂ˘ndu-se ĂŽn mod original fondului local. Q

Kiseleff ºi femeia cu crinolinã „În general, covorul oltenesc nu este rigid, cum sunt cazurile celor cu motive geometrice, cu o repetiþie strictã. E viu, voios, lasã o deosebitã libertate de exprimare meºterului sau meºteriþei. Existã

foarte multe figurine antropomorfe, fapt inedit în arta popularã româneascã, bogatã în motive geometrice ºi florale“, ne-a mai descris specialistul muzeului câteva dintre piesele expuse.

Am putut descoperi, astfel, nu fãrã surprindere, femei ce aparþin mai degrabã lumii oraºului, bine situate social. Apar motive cum sunt cele ale femeii cu rochia „en cloche“, decoratã cu volane, sau cuprinzând scene de viaþã (cupluri bãrbat-femeie).

Rãzboaiele au fost o importantã sursã de inspiraþie, de pildã rãzboiul ruso-turc din 1828-1829. Existã un covor care are în prim-plan o figurã reprezentându-l, cel mai probabil, pe generalul Pavel Kiseleff. Scoarþa cu pricina a fost realizatã în perioada Regulamentului Organic, a administraþiei ruseºti.

Dealtfel, imaginea cãlãreþului este foarte des întâlnitã, fiind reprezentarea bãrbatului, a militarului (importanþa lui se poate bãnui ºi din ilustrarea cahlelor pentru sobe expuse în acelaºi muzeu).

Iatã argumentele care pledeazã pentru teoria cã motivele acestea au pãtruns în meºteºugul oltenesc prin intermediu turcilor ºi fanarioþilor. Exista un mare drum comercial care trecea prin Vidin ºi

se îndrepta spre sud, prin Valea Vardarului. În mod firesc, trebuia sã aparã ºi un trafic de covoare, de obiecte de artã care puteau ajunge în România ºi extinde seria de elemente decorative.

jurnal de cĂŁlĂŁtorie

Aici au locuit, mĂŁcar pentru o perioadĂŁ, Dante, Michelangelo, Galilei, Botticelli, Verdi...

Pe strĂŁzile FlorenĂžei Pentru un cĂŁlĂŁtor obiÂşnuit cu drumurile Italiei, FlorenĂža este bine-cunoscutĂŁ drept centru de convergenĂžĂŁ a traseelor rutiere Âşi feroviare. AÂşa se prezintĂŁ, de fapt, orice oraÂş ce ĂŽÂşi asumĂŁ statutul de capitalĂŁ.

eÂşi a fost pentru puĂžin timp capitala Italiei unite, ĂŽntre 1865 Âşi 1871, FlorenĂža este, ĂŽn aspectele sale fundamentale, capitala Italiei culturale. MoÂştenirea lĂŁsatĂŁ de oamenii de seamĂŁ ce au trĂŁit aici a condiĂžionat prosperitatea din prezent. Fenomenul turistic este aÂşa de amplu, ĂŽncĂ˘t se poate spune cĂŁ, ĂŽntr-un an, printre zidurile oraÂşului trece populaĂžia mai multor ĂžĂŁri de pe glob. AceastĂŁ miÂşcare imensĂŁ de

86 l

Misiunea

CASA 8/07

oameni se petrece nu doar ĂŽn interiorul oraÂşului, care, prin gradul ridicat de conservare a arhitecturii originale, se prezintĂŁ ca un mare muzeu ĂŽn aer liber. ÂŞi ĂŽmprejurimile FlorenĂžei sunt locuri de o frumuseĂže aparte: peisajele se confundĂŁ cu imaginea Italiei renascentiste, ceea ce ĂŽncĂ˘ntĂŁ Âşi atrage milioane de turiÂşti.

Istorie veche pe fiecare piatrĂŁ Ă&#x17D;n FlorenĂža, ĂŽnsĂŁÂşi gara centralĂŁ este un monument de arhitecturĂŁ, modernĂŁ de aceastĂŁ datĂŁ, aparĂžinĂ˘nd secolului trecut. Aici ajung cĂŁlĂŁtorii, foarte aproape de centrul istoric declarat sit de importanĂžĂŁ mondialĂŁ, Â°LQG vQVFULV vQ SDWULPRQLXO FXOWX-

ral al umanitĂŁĂžii UNESCO. Poate cĂŁ cele mai interesante atracĂžii ale FlorenĂžei sunt bisericile sale. O privire de ansamblu dintr-un SXQFW GH EHOYHGHUH Ă 3LD]]DOH 0LFKHODQJHOR Ă UHOHYĂŠ XQ DOLQLDment celebru de turnuri Âşi cupole. Ă&#x17D;n centrul absolut al oraÂşului se

Ponte Vecchio, singurul pod rĂŁmas intact ĂŽn urma Ultimului RĂŁzboi Mondial, are aspectul unui mic cartier suspendat deasupra apei.

DÂąĂŠ 'RPXO 6DQWD 0DULD GHO )LRUH 'LPHQVLXQLOH DFHVWXLD VXQW DEsolut impresionante: cu o lungime de 153 m Âşi o lĂŁĂžime de 90 m, este, ca mĂŁrime, a patra bisericĂŁ din Europa. Singura catedralĂŁ GH DLFL FDUH ULYDOL]HD]ĂŠ FX 'Rmul, ca dimensiuni, este Santa &URFH XQGH RÂ°FLD]ĂŠ IUDQFLVFDnii. Este locul unde sunt ĂŽnmormĂ˘ntate personalitĂŁĂži de seamĂŁ ale FlorenĂžei: Michelangelo, Machiavelli, Galileo, RosVLQL Ă§L DOĂ¨LL Â˝Q DSURSLHUHD 'RPXOXL VH DÂąĂŠ ELVHULFD 6DQ /Rrenzo, aparĂžinĂ˘nd familiei de

InvestiĂžia ĂŽntr-un apartament ĂŽn aÂşa-numita â&#x20AC;&#x17E;AtenĂŁ italianĂŁâ&#x20AC;&#x153; sau ĂŽn ĂŽmprejurimile ei este deosebit de profitabilĂŁ. Turismul funcĂžioneazĂŁ ĂŽn flux continuu, pe toatĂŁ perioada anului, iar preĂžurile ĂŽnchirierii sunt destul de consistente: ca sĂŁ locuiĂži ĂŽn centru, timp de o lunĂŁ, puteĂži plĂŁti 2.000-5.000 de euro!

de-al Doilea RĂŁzboi Mondial. Un alt obiectiv turistic, deosebit de important, este Palatul Pitti, ce adĂŁposteÂşte o bogatĂŁ colecĂžie de artĂŁ. Parcul acestui palat, Giardino di Boboli, este renumit nu numai prin arhitectura sa peisagerĂŁ, dar Âşi prin numeroasele sculpturi expuse aici. AceastĂŁ zonĂŁ a oraÂşului este VWUĂŠEĂŠWXWĂŠ vQ Â°HFDUH PRPHQW GH paÂşii a mii de turiÂşti veniĂži de pe tot mapamondul. StrĂŁzile lipsite de maÂşini poate cĂŁ sunt mai aglomerate decĂ˘t ĂŽn zonele deschise circulaĂžiei auto. Este o adevĂŁratĂŁ utopie sĂŁ ĂŽĂži doreÂşti, ca localnic, sĂŁ vezi strĂŁzile acestea lipsite de agitaĂžia provocatĂŁ,

Medici, ĂŽncepĂ˘nd de la primii pĂ˘nĂŁ la ultimii sĂŁi reprezentanĂži, cei care au ĂŽmbogĂŁĂžit-o cu numeroase opere de artĂŁ. La un nivel impresionant se ridicĂŁ Âşi turnul Palatului Vechi, din Piazza della Signoria, ĂŽn prezent sediul primĂŁriei. Aceasta este singura piaĂžĂŁ publicĂŁ din lume ale cĂŁrei capodopere de sculpturĂŁ transmiteau un mesaj politic foÂştilor guvernatori. Tot din Piazza della Signoria se ajunge la Galleria 8IÂ°]L XQD GLQWUH FHOH PDL FXnoscute galerii de artĂŁ din lume. Mai departe, se trece rĂ˘ul Arno, peste Ponte Vecchio, unicul pod rĂŁmas nedistrus ĂŽn urma celui

jurnal de cĂŁlĂŁtorie

De la fereastra unei case decorate ĂŽn stil gotic, renascentist sau mediteranean, puteĂži intra, ĂŽncĂŁ nemijlocit, ĂŽn atmosfera celor peste Âşapte secole de activitate culturalĂŁ de prim rang.

de cele mai multe ori, de â&#x20AC;&#x17E;turiÂştii de-o ziâ&#x20AC;&#x153;, veniĂži sĂŁ contabilizeze FkWH R IRWRJUDÂ°H vQ IDĂ¨D Â°HFĂŠUXL obiectiv.

Farmecul oraÂşului vĂŁzut din exterior OraÂşul pare cĂŁ nu are liniÂşte QLFLRGDWĂŠ (VWH vQ SHUPDQHQĂ¨ĂŠ asaltat de zeci de autocare cu turiÂşti, de grupuri pedestre sau YL]LWDWRUL VLQJXUDWLFL Ă§L vQ Â°HFDre colĂž al sĂŁu se deruleazĂŁ, inevitabil, noi Âşi noi evenimente. Poate cĂŁ poveÂştile despre construirea Domului, despre viaĂža lui Loren]R 0DJQLÂ°FXO VDX GHVSUH RSHra lui Michelangelo se spun Âşi VH UHSHWĂŠ GH PLL GH RUL vQ WLPSXO unei zile. Este incredibil efortul FROHFWLY FH VH GHSXQH vQ IDYRD-

UHD RUDĂ§XOXL vQ VLQH FX WRW FH DUH el. Americani, nemĂži, japonezi, IUDQFH]L VSDQLROL vĂ§L GHSXQ ]L de zi laudele Âşi suportul material bogatei zestre a oraÂşului. Cu o astfel de armatĂŁ, FlorenĂža nu s-ar Â° VXSXV QLFLRGDWĂŠ DOWRU SXWHUL GRPLQDWRDUH Ă§L QLFL QX DU Â° DYXW QHYRLH GH ]LGXUL vQFRQMXUĂŠWRDUH GH protecĂžie. (VWH VSHFLÂ°F FLYLOL]DĂ¨LHL GH WLS roman sĂŁ se dezvolte pe zonele uÂşor accesibile, de tipul vĂŁilor sau cĂ˘mpiilor, lĂŁsĂ˘nd neglijate terenurile accidentate, deluroase sau montane. Acest asSHFW VH UHPDUFĂŠ IRDUWH ELQH vQ FD]XO )ORUHQĂ¨HL FH VH vQWLQGH FD R PDUH PHWURSROĂŠ RFXSkQG vQtreaga vale a rĂ˘ului Arno, de la un versant la celĂŁlalt, unindu-se,

Spre deosebire de locuitorii din zona urbanĂŁ, cei din ĂŽmprejurimile FlorenĂžei se pot bucura ĂŽncĂŁ de spaĂžii verzi, cu o vegetaĂžie bogatĂŁ.

88 l

Misiunea

CASA 8/07

ca spaĂžiu construit, cu multe dintre localitĂŁĂžile limitrofe. Ă&#x17D;n contrast cu aceastĂŁ imagine puternic urbanizatĂŁ a oraÂşului din YDOH VH DÂąĂŠ ]RQHOH GHOXURDVH FH R vQFRQMRDUĂŠ IĂŠUĂŠ D Â° OLSVLWH nici ele de prezenĂža elementului uman, la fel de aplecat spre frumos Âşi util, dar puĂžin mai solitar. Aici, pe coline, este zona vilelor, parcurilor, fermelor de mĂŁslini Âşi a mĂŁnĂŁstirilor. Peisajul este foarte deschis, cu multe puncte de belvedere de pe care VH SRDWH DGPLUD vQWUHJ RUDĂ§XO Numai de aici, de la umbra chiparoÂşilor, izolaĂži fonic de o GLVWDQĂ¨ĂŠ DSUHFLDELOĂŠ VH vQĂ¨HOHJH adevĂŁratul spirit al oraÂşului. Ă&#x17D;n centru, funcĂžionĂ˘nd pe post de repere, se vĂŁd acele cupole de biserici Âşi turnuri de palate a cĂŁror UHDOĂŠ GLPHQVLXQH QX SRDWH Â° perceputĂŁ din labirintul strĂŁzilor.

O frumoasĂŁ Âşi valoroasĂŁ prezenĂžĂŁ umanĂŁ La orizont, nu apare niciun bloc de sticlĂŁ, nicio clĂŁdire cu nuanĂže moderne. Se vede foarte bine reĂžeaua aproape rectangularĂŁ de strĂŁzi, delimitatĂŁ de clĂŁdiri fĂŁrĂŁ XQ VWLO SUHWHQĂ¨LRV GDU FDUH vQ ansamblul lor dau naÂştere unei

mode urbanistice valoroase. CoOLQHOH DFHVWHD EHQHÂ°FLD]ĂŠ GH DPHQDMĂŠULOH D JHQHUDĂ¨LL vQWUHJL GH oameni iubitori ai artei. Din peisajele naturale s-au pĂŁstrat numai UDUHRUL SkOFXUL PLFL GH SĂŠGXUL Â°LQG vQ UHVW GRPLQDQWH SDUFXULOH Ă§L grĂŁdinile, plantaĂžiile de mĂŁslini Âşi viĂžĂŁ de vie sau aleile bordate de chiparoÂşi. Ă&#x17D;n mod frecvent, casele sunt situate la distanĂže PDUL XQHOH GH DOWHOH GRDU vQ MXUXO PĂŠQĂŠVWLULORU VH vQFKHDJĂŠ QXclee de aÂşezare. Aspectul medieYDO HVWH FHO FDUH SUHGRPLQĂŠ vQFĂŠ puternic subliniat de zidurile de piatrĂŁ ce mĂŁrginesc strĂŁduĂžele vQJXVWH Ă§L GH IHUPHOH GH]YROWDWH vQ MXUXO YLOHORU SR]LĂ¨LRQDWH SH vQĂŠOĂ¨LPL $FHVWH LPDJLQL FDOGH vQ QXDQĂ¨H de galben Âşi verde, cu o frumoasĂŁ SUH]HQĂ¨ĂŠ XPDQĂŠ DGXF vQ JkQGLUH acele teorii simple, deterministe, GH OD vQFHSXWXULOH SVLKRORJLHL VRciale, despre dependenĂža dintre Â°UHD RDPHQLORU Ă§L PHGLXO QDWXUDO Poate cĂŁ nu este o argumentare vQWUX WRWXO UHDOLVWĂŠ GDU SHLVDMXO FlorenĂžei, vĂŁzut de sus Âşi cunoscut din interior, trezeÂşte aproape instinctiv aceste sentimente desSUH vQĂ¨HOHJHUHD VSLULWXDOĂŠ GLQWUH om Âşi naturĂŁ.

actual Simcor

Noul BCA Premium de la Wabe

imcor Grup, companie cu o vechime de peste 30 de ani, specializatã în producþia ºi distribuþia materialelor de construcþie, a lansat un nou tip de beton celular autoclavizat (BCA) din gama Premium, sub brandul WABE. Potrivit producãtorului, este vorba despre un material care oferã o bunã izolaþie termicã, minimizând costurile de încãlzire sau rãcire. Simcor a luat decizia lansãrii noului BCA pentru a fi în concordanþã cu alte materiale de zidãrie utilizate în prezent de constructori ºi a rãspunde cerinþelor pieþei. Produsul deþine proprietãþi termoizolante, nu are abateri dimensionale ºi este

mai uºor decât restul materialelor similare. Coeficientul de transfer termic este de 0,10, sub cel al betoanelor celulare autoclavizate obiºnuite (0,13) ºi al cãrãmizii (0,28). Poate fi comercializat sub formã de paleþi, preþul unitar fiind de 280 lei/mc (fãrã TVA), cu transport inclus. Grupul de firme Simcor deþine urmãtoarele cote de piaþã în România: 15% la BCA, 10% la betoane, 40% la var ºi 10% la plãci de teracotã, având filiale de producþie în Suceava, Târgu Jiu, Medgidia, Vadu Criºului ºi Oradea (unde este sediul central). Cifra de afaceri estimatã de companie pânã la finele anului este de peste 250

de milioane de lei, cu o creºtere de 10% a cotei de piaþã în ceea ce priveºte comercializarea de BCA. Reprezentanþii companiei au apreciat vânzãri de 30.000 de metri cubi de BCA premium ºi venituri de 84 milioane de lei la finalul anului curent, odatã cu introducerea noului produs.

KA International

Servicii integrate în amenajãrile interioare

ider european în decoraþiuni interioare, amenajãri ºi mobilier, KA International ºi-a deschis primul magazin din România pe ªoseaua Pipera – Tunari. Compania spaniolã ºi-a fãcut intrarea pe piaþa de profil de la noi în urma unei investiþii de 150.000 de euro, în calitate de francizã master. „Unul dintre obiectivele KA International este de a dezvolta, prin subcontractare, o reþea de 10 magazine în marile oraºe, în urmãtorii 5 ani“, a declarat Andreea Dragne, Directorul

General al KA International România. A doua subfrancizã va fi amplasatã în zona Bãneasa, iar urmãtoarea în Braºov. Taxele de francizã sunt de 90.000 de euro pentru un magazin de peste 80 mp, iar pentru unul de minimum 40 mp –de 40.000 de euro. Oferta KA International include þesãturi pentru tapiþerii ºi elemente de decor (draperii, perdele, cuverturi pentru paturi de dormitor, perne decorative etc.), obiecte de mobilier tapiþat (scaune, canapele, fotolii, banchete,

tãblii pentru paturi) ºi mic mobilier (mãsuþe, lãmpi). Potrivit companiei, clienþii au posibilitatea de a alege dintr-o gamã de 1.000 de desene ºi þesãturi diferite, din peste 100 de modele de mobilier, cu opþiuni diverse – dehusabile, rabatabile, cu perne moi sau tari, din diverse esenþe de lemn. Compania intenþioneazã sã devinã unul dintre furnizorii cei mai cãutaþi pe piaþã, având ca argumente expertiza serviciilor ºi personalizarea elementelor de decor.

Final Distribution

Învelitori metalice acoperite cu rocã

ocietatea Final Distribution, importatoare exclusivã a produselor Gerard (învelitori metalice acoperite cu rocã naturalã, fabricate de compania AHI Roofing din Noua Zeelandã), a demarat un plan de investiþii de circa un milion de euro. Prima fazã a investiþiei se va concretiza într-un sediu ºi un centru logistic. „În ceea ce priveºte strategia de vânzãri, reþeaua de distribuþie se aflã în plinã dezvoltare, intenþiile noastre fiind de a fi reprezentaþi în fiecare zonã a þãrii ºi de a ne consolida relaþiile cu partenerii de încredere – distribu-

itori ºi montatori“, a declarat Bianka Dobre, Directorul de Marketing al societãþii. Brandul Gerard reprezintã un produs original pe piaþa româneascã – o þiglã metalicã acoperitã de rocã naturalã, având o garanþie de 50 de ani ºi un design deosebit. Produsul se comercializeazã într-un sistem ce include membrane pentru acoperiºuri Delta, realizate în Germania (Dorken) ºi constând în folii anticondens ºi barierã de vapori. Firma distribuitoare a pornit de la considerentul cã un produs are durabilitate în timp dacã întreg sistemul este format din compo-

nente de calitate ºi beneficiazã de un montaj corespunzãtor. Produsele companiei Final Distribution prezintã interes pentru clienþii implicaþi atât în construcþiile de locuinþe (este cazul învelitorilor menþionate), cât ºi pentru dezvoltatorii de obiective industriale (aici sunt de folos membranele Delta). Misiunea

CASA 8/07

l 89

memorial

Romancier, dramaturg, academician romĂ˘n Âşi autorul unei opere monumentale. Romanele PĂŁdurea SpĂ˘nzuraĂžilor, RĂŁscoala Âşi Ion au fĂŁcut istorie, sub semnĂŁtura lui Rebreanu.

Un cult pentru Rebreanu L

iviu Rebreanu a fost unul dintre puĂžinii autori romĂ˘ni care s-au bucurat de recunoaÂşterea propriei valori ĂŽncĂŁ din timpul YLHĂ¨LL 0DL PXOW RGDWĂŠ FX GLVSDULĂ¨LD Â°]LFĂŠ aceastĂŁ recunoaÂştere s-a transformat ĂŽntr-un YHULWDELO FXOW Â°LQGX L FRQVDFUDWH QHQXPĂŠUDWH studii Âşi comentarii. NĂŁscut la 27 noiembrie 1885 ĂŽn satul TĂ˘rliÂşua (din fostul comitat Solnoc 'ĂŠEkFD DVWĂŠ]L MXGHĂ¨XO %LVWULĂ¨D 1ĂŠVĂŠXG YLitorul scriitor a fost primul din cei 14 copii ai ĂŽnvĂŁĂžĂŁtorului Vasile Rebreanu Âşi ai soĂžiei sale Ludovica. IniĂžial, a ĂŽncercat cariera militarĂŁ, dar pasiunea pentru literaturĂŁ l-a ĂŽndemnat sĂŁ renunĂže. Ă&#x17D;nainte de a publica URPDQH Ă§L D GHVĂŠYkUĂ§LW WDOHQWXO GH SUR]DWRU scriind povestiri Âşi nuvele.

Portret de scriitor â&#x20AC;&#x17E;Liviu Rebreanu - tĂ˘nĂŁr ĂŽnalt, superb,cu RFKLL OLPSH]L Ă§L D]XULL VSĂŠOĂŠFLĂ¨L 1ĂŠVFXW ĂŽn Ăžinutul NĂŁsĂŁudului, ĂŽÂşi fĂŁcuse Âşcoalele FX QRWH DEVROXW HPLQHQWH Ă§L DMXQVHVH ORcotenent ĂŽn armata austriacĂŁ. Dar scrisul

90 l

Misiunea

CASA 8/07

ĂŽi era marea lui menire pe pĂŁmĂ˘nt, Âşi astIHO GH WLPSXULX FĂŠXWD VĂŠ FRODERUH]H OD GLferite publicaĂžii ungureÂşti Âşi nemĂžeÂşti din %XGDSHVWD Ă§L 9LHQD Ă§L Ă§L DWUĂŠVHVH GLQ SULcina aceasta observaĂžiuni Âşi pedepse, pĂ˘nĂŁ ce, biruit de vocaĂžiunea lui de scriitor, ĂŽÂşi lepĂŁdase uniforma strĂŁinĂŁ Âşi venise ĂŽn 5HJDW FX SXĂ¨LQH PLMORDFH PDWHULDOH FD

sĂŁ scrie romĂ˘neÂşteâ&#x20AC;&#x153; â&#x20AC;&#x201C; iatĂŁ descrierea unuia dintre contemporani. Scrierea romanelor Ion, PĂŁdurea SpĂ˘nzuraĂžilor Âşi RĂŁscoala a fost o adevĂŁratĂŁ performanĂžĂŁ pentru Rebreanu, care nu stĂŁpĂ˘nise pĂ˘nĂŁ la vĂ˘rsta de 20 de ani limba literarĂŁ care l-a consacrat. Poate cĂŁ aici a contribuit Âşi Fanny RĂŁdulescu, devenitĂŁ Rebreanu ĂŽn urma cĂŁsĂŁtoriei din 12 ianuarie 1912, care a avut, de asemenea, ĂŽnclinaĂžii artistice Âşi literare.

Ă&#x17D;n memoria pĂŁrinĂžilor 0X]HXO PHPRULDO /LYLX 5HEUHDQX )DQQ\ 5HEUHDQX GLQ %XFXUHĂ§WL VH DÂąĂŠ vQ LPHdiata apropiere a Palatului Âşi Parcului Cotroceni, ĂŽntr-un apartament cumpĂŁrat de FĂŠWUH VFULLWRU vQ DQXO SHQWUX Â°LFD VD Puia-Florica Rebreanu (practic, el nu a locuit niciodatĂŁ aici, ĂŽn ultima perioadĂŁ a vieĂžii preferĂ˘nd sĂŁ-Âşi petreacĂŁ timpul la 9DOHD 0DUH vQ MXGHĂ¨XO $UJHĂ§ Ă&#x17D;n 1992, aceasta a donat statului romĂ˘n apartamentul Âşi patrimoniul aferent, bunuri

casa rebreanu

Un spaĂžiu impunĂŁtor este sufrageria cu mobilier

Biedermayer, ĂŽn care troneazĂŁ o piesĂŁ unicat - pendula cu soclu.

Biblioteca ascunde

semnĂŁtura lui Rebreanu pe foarte multe cĂŁrĂži, ĂŽn special cu dedicaĂžii fĂŁcute familiei.

Portrete, schiĂže, caricaturi...

Picturi ĂŽn ulei semnate de

Camil Ressu, reprezentĂ˘ndu-le pe cele douĂŁ femei ale familiei Rebreanu

care sunt administrate ĂŽn prezent de Muzeul Literaturii RomĂ˘ne. DonaĂžia, care ulterior s-a materializat ĂŽntr-un muzeu, a fost fĂŁcutĂŁ ĂŽn scopul cinstirii memoriei pĂŁrinĂžilor ei. Puia-Florica a locuit aici pĂ˘nĂŁ pe 21 septembrie 1995, cĂ˘nd s-a stins din viaĂžĂŁ. Ă&#x17D;n acelaÂşi an, casa a fost inauguratĂŁ ca muzeu Âşi deschisĂŁ publicului larg.

Un birou care a vĂŁzut multe PereĂžii apartamentului, ĂŽn special cei ai hoOXOXL VXQW DFRSHULĂ¨L FX OXFUĂŠUL GH JUDÂ°FĂŠ vQ creion, cĂŁrbune sau peniĂžĂŁ, reprezentĂ˘nd pe scriitor Âşi familia lui. Un alt punct de atracĂžie este sufrageria, cu un somptuos mobilier

Biedermayer. Aici, o vitrinĂŁ decoratĂŁ ĂŽn relief cu brĂ˘ie Âşi sculpturi umane adĂŁposteÂşte un adevĂŁrat bazar, mai exact cadourile aduse de Rebreanu din cĂŁlĂŁtoriile sale. Nu puteĂži sĂŁ nu remarcaĂži, vizitĂ˘nd acest muzeu, impresionantele colecĂžii de ceramicĂŁ sau de picturĂŁ pe lemn, sticlĂŁ Âşi... oglindĂŁ! TotuÂşi, camera de lucru este punctul forte al locuinĂžei, ĂŽntrucĂ˘t adĂŁposteÂşte biroul din lemn de stejar al scriitorului. CĂ˘teve piese aferente biroului, de care scriitorul nu s-a despĂŁrĂžit niciodatĂŁ, sunt serviciul de cafea Âşi ustensilele de fumat. Dar acestea sunt numai o parte a impresionantei colecĂžii din muzeul dedicat memoriei lui.

Ă&#x17D;n holul de la intrarea ĂŽn apartament sunt expuse valoroase lucrĂŁri de graficĂŁ (ĂŽn cĂŁrbune, creion, sau peniĂžĂŁ), unele dintre ele realizate chiar de cĂŁtre Liviu Rebreanu. Nu lipsesc lucrĂŁrile prietenilor Âşi colaboratorilor sĂŁi care nu au contenit sĂŁ-i imortalizeze imaginea ĂŽn diverse schiĂže, desene, caricaturi Âşi tablouri. Alte lucrĂŁri de artĂŁ ce pot fi vĂŁzute ĂŽn biroul scriitorului sunt opere ale unor artiÂşti prestigioÂşi ĂŽn epocĂŁ, apreciaĂži Âşi ĂŽn zilele noastre: Jean Alexandru Steriadi, MiliĂža PĂŁtraÂşcu, Ion Jalea, Francisc ÂŞirato.

Misiunea

CASA 8/07

l 91

pastila de culturĂŁ SĂŁ urmĂŁrim cĂ˘teva cifre: ĂŽn 1930, trĂŁiau ĂŽn RomĂ˘nia peste GH HYUHL GXSm Ă&#x2C6; FLUFD $VWm]L vQ XUPD plecĂŁrii ĂŽn Israel, au mai rĂŁmas ĂŽn jur de 10.000, jumĂŁtate dintre ei ĂŽn BucureÂşti, majoritatea persoane de peste 60 de ani...

Templul C 1

Detalii dintr-un ĂŽntreg 1. Ă&#x17D;ncercĂŁri ale celor 5.000 de membri aparĂžinĂ˘nd comunitĂŁĂžii evreilor bucureÂşteni GH D vPERJmĂ&#x161;L ]HVWUHD vQDLQWDĂ&#x2122;LORU 2. InscripĂžii de pomenire pentru toĂži cei care Âşi-au adus o contribuĂžie realĂŁ la edificarea ansamblului din str. Sf. Vineri 3. Intrarea spre bibliotecĂŁ Âşi spre fostul Institut de CulturĂŁ al Templului Coral, DĂ&#x2122;H]mPkQW GH SUHVWLJLX SHQWUX FXOWXUD romĂ˘neascĂŁ din perioada interbelicĂŁ 4. Ornamentele exterioare de un rafinament deosebit, ce ĂŽmbogĂŁĂžesc ĂŽntreaga sinagogĂŁ, chiar Âşi contraforturile laterale 5. Monumentul Victimelor Holocaustului din faĂža templului, unde se pot petrece cĂ˘teva clipe de reculegere 6. (OHPHQWH PDXUR EL]DQWLQH VSHFLILFH arhitecturii sinagogilor din RomĂ˘nia

l CORAL 5 3 4 6

FXOWH RJOLQGÃ© D WROHUDQÃ¨HL UHOLJLRDVH PDQLIHVWDWH GH PDMRULWDULL &DSLWDOHL 0Ã©QÃ©VWLUHD 6WHOHD DQVDPEOXO 6I *KHRUJKH 9HFKL &DSHOD %XOJDUÃ© DQVDPEOXO ELVHULFLL 6I 9LQHUL +HUHDVFD YHFKHD (SLVFRSLH &DWROLFÃ© Ã§L R VHULH GH VLQDJRJL VXQW GRYDGD FÃ© vQ ]RQD UHVSHFWLYÃ© YLDÃ¨D FRWLGLDQÃ© UHXQHD SHUVRDQH GH HWQLL Ã§L UHOLJLL GLIHULWH WUÃ©LQG vQ DUPRQLH Ã§L UHVSHFW UHFLSURF Â½Q DO Ã§DVHOHD GHFHQLX DO VHFROXOXL DO ;,; OHD DX IRVW ODQVDWH GHPHUVXULOH PHQLWH D FRQGX-

FH OD HGLÂ°FDUHD XQXL DVHPHQHD PDUH VDQFWXDU DO FXOWXOXL PR]DLF GLQ Ã«DUD 5RPkQHDVFÃ© &HUHUHD IRUPXODWÃ© vQ DSULOLH FÃ©WUH FDLPDFDPXO $OH[DQGUX ' *KLFD PHQÃ¨LRQD LQWHQÃ¨LD GH D ULGLFD XQ WHPSOX D FÃ©UXL DUKLWHFWXUÃ© VÃ© Â°H LQVSLUDWÃ© GH FRQVWUXFÃ¨LLOH VLPLODUH GLQ DOWH VWDWH DOH (XURSHL 2EÃ¨LQHUHD DSUREÃ©ULL D GHWHUPLQDW DFKL]LÃ¨LRQDUHD WHUHQXOXL GDU FRQMXQFWXUD D FRQGXV OD R vQWkU]LHUH D OXFUÃ©ULORU GH FRQVWUXFÃ¨LH 0LVLXQHD UHDOL]Ã©ULL RELHFWLYXOXL L D UHYHQLW QRX vQÂ°LQÃ¨DWHL 6RFLHWÃ©Ã¨L

HPQLÂ°FDWLY HVWH IDSWXO FÃ© ORFXO DOHV SHQWUX DPSODVDUHD XQXL DVHPHQHD VDQFWXDU VH DÂ±Ã© vQ ]RQD FHQWUDOÃ© D RUDÃ§XOXL %XFXUHÃ§WL vQ LPHGLDWD DSURSLHUH D FRQVWUXFÃ¨LLORU FDUH JÃ©]GXLDX YLDÃ¨D SROLWLFÃ© Ã§L DGPLQLVWUDWLYÃ© D SURVSHUHL DFWLYLWÃ©Ã¨L HFRQRPLFH Ã§L Â°QDQFLDUH GDU Ã§L D FHOHL VSLULWXDOH 2 HQXPHUDUH VXFFLQWÃ© D YHWUHORU GH FXOW FH V DX DÂ±DW vQ DFHVW SHULPHWUX XQHOH Â°LQG SUH]HQWH Ã§L DVWÃ©]L UHOHYÃ© R VHPQLÂ°FDWLYÃ© FRDELWDUH D XQHL GLYHUVLWÃ©Ã¨L GH

GH &XOWXUÃ© ,VUDHOLWÃ© FRQGXVÃ© GH PHGLFXO ,XOLX %DUDVFK $FHVWD HUD LPSOLFDW Ã§L vQ vQÂ°LQÃ¨DUHD SULPXOXL VSLWDO SHQWUX FRSLL GLQ %XFXUHÃ§WL vQ RSHUD GH SRSXODUL]DUH D FXQRÃ§WLQÃ¨HORU Ã§WLLQÃ¨LÂ°FH Ã§L IRQGDUHD UHYLVWHL Âµ,VLVÂ¦ /D LXQLH D IRVW FRQVWLWXLWÃ© R DVRFLDÃ¨LH SHQWUX UHDOL]DUHD OÃ©FDÃ§XOXL LDU SUHÃ§HGLQÃ¨LD Ã§L D DVXPDW R ,DFRE /|EHO FDUH FRRUGRQD DFWLYLWDWHD %Ã©QFLL 2WRPDQH OD %XFXUHÃ§WL 2P FX R ERJDWÃ© H[SHULHQÃ¨Ã© Â°QDQFLDUÃ© DFHVWD D WUHFXW OD VWUkQJHUHD IRQGXULORU QHFHVDUH 1RWDELOÃ© HVWH Ã§L SDUWLFLSDUHD OXL 0LKDLO .RJÃ©OQLFHDQX FDUH D GRQDW VXPD GH GH OHL 'HÃ§L H[LVWD vQFÃ© GLQ XQ SODQ DO GRULWHL FRQVWUXFÃ¨LL GRPLQDW GH YDORULÂ°FDUHD VWLOXOXL JRWLF UHSURLHFWDUHD OXFUÃ©ULL D IRVW vQFUHGLQÃ¨DWÃ© DUKLWHFÃ¨LORU , (QGHUOH Ã§L *XVWDY )UHLZDOG FDUH V DX LQVSLUDW GLQ VWLOXO PDXUR EL]DQWLQ 3LDWUD GH WHPHOLH D IRVW SXVÃ© OD LXOLH LDU OXFUÃ©ULOH HUDX DSURDSH vQFKHLDWH OD vQFHSXWXO DQXOXL 6ROHPQLWDWHD LQDXJXUÃ©ULL Q D SXWXW vQVÃ© DYHD ORF GHRDUHFH OD LXQLH FRQVWUXFÃ¨LD D IRVW YDQGDOL]DWÃ© 7ULVWXO HYHQLPHQW V D VROGDW FX R DSUHFLDELOÃ© SDJXEÃ© PDWHULDOÃ© GH FLUFD OHL GXSÃ© FXP FRQVWDWD SULQ DQFKHWD vQWUHSULQVÃ© DUKLWHFWXO *DHWDQR %XUHOOL H[SHUWXO 0LQLVWHUXOXL ,QVWUXFÃ¨LXQLL 3XEOLFH Ã§L &XOWHORU /D WLPSXO UHVSHFWLY IDSWD UÃ©XIÃ©FÃ©WRULORU D IRVW FRQGDPQDWÃ© YHKHPHQW LQFOXVLY GH FÃ©WUH UHSUH]HQWDQÃ¨LL FXOWXOXL FUHÃ§WLQ RUWRGR[ *XYHUQXO /DVFÃ©U &DWDUJLX D vQÂ°HUDW GHÃ§Ã©QÃ¨DWD IDSWÃ© LDU GRPQLWRUXO &DURO , D GRQDW VXPD GH JDOEHQL SHQWUX UHIDFHUHD OXFUÃ©ULORU GLVWUXVH /D LXOLH D DYXW ORF vQ VIkUÃ§LW VROHPQLWDWHD LQDXJXUÃ©ULL 7HPSOXOXL &RUDO Â½Q GHFXUVXO DQLORU FDUH DX XUPDW DFHVW OÃ©FDÃ§ Ã§L D GLYHUVLÂ°FDW SUHRFXSÃ©ULOH RIHULQG HQRULDÃ§LORU QRL VHUYLFLL LQFOXVLY vQ GRPHQLXO vQYÃ©Ã¨Ã©PkQWXOXL Â½Q D IRVW FRQVWLWXLWÃ© &RQJUHJDÃ¨LD 7HPSOXOXL &RUDO FDUH D REÃ¨LQXW Misiunea

CASA 8/07

l 93

pastila de culturĂŁ

prin statutele adoptate, calitatea de â&#x20AC;&#x17E;persoanĂŁ moralĂŁâ&#x20AC;&#x153;. Denumirea a cunoscut evoluWLY PRGLÂ°FĂŠUL DMXQJkQGX VH ĂŽn 1904 la consacrata formulare de â&#x20AC;&#x17E;Comunitatea Templului Coralâ&#x20AC;&#x153;. Pe parcursul anilor, dotĂŁrile au completat zestrea patrimonialĂŁ. Astfel, ĂŽn 1901 D IRVW DFKL]LĂ¨LRQDWĂŠ R RUJĂŠ LDU dupĂŁ Primul RĂŁzboi Mondial, din dorinĂža de a transmite cĂŁtre viitorime faptele ĂŽnaintaÂşilor, s-a decis constituirea unui PX]HX SURÂ°ODW SH LOXVWUDUHD DFWLYLWĂŠĂ¨LL VLQDJRJLL 3DWULPRQLXO GREkQGLW D LPSXV UHDOL]DUHD XQXL VSDĂ¨LX VSHFLDO DMXQJkQGX se ĂŽn al patrulea deceniu al veacului al XX-lea la declanÂşarea lucrĂŁrilor de extindere a clĂŁdirii templului. La apelul lansat penWUX VWUkQJHUHD IRQGXULORU QHFHsare s-au alĂŁturat Âşi contribuĂžiile unor instituĂžii precum: Casa 5HJDOĂŠ 0LQLVWHUXO )LQDQĂ¨HORU Ministerul Cultelor Âşi Artelor, %DQFD 1DĂ¨LRQDOĂŠ D 5RPkQLHL

94 l

Misiunea

CASA 8/07

PrimĂŁria Sectorului III Albastru. Pentru realizarea proiectului au fost mobilizaĂži arhitecĂžii ,XOLX /HRQHDQX *ULJRUH +LUVFK Ă§L LQJLQHULL & , )ODFKV respectiv Maximilian Marcus. ConstrucĂžia a fost ĂŽncredinĂžatĂŁ ĂŽntreprinzĂŁtorilor M. Gropper Âşi 0 $URQRYLFL 0DLHU /D Â°QDOXO OXFUĂŠULORU D IRVW DPHQDMDWĂŠ OD parter o salĂŁ polivalentĂŁ menitĂŁ D JĂŠ]GXL FRQIHULQĂ¨H Ă§L GLYHUse festivitĂŁĂži. Evolutiv, aceasta D GHYHQLW VDOĂŠ GH UXJĂŠFLXQL /D HWDM VSDĂ¨LXO D JĂŠ]GXLW PX]HXO arhiva Âşi biblioteca. Ă&#x17D;n perioada 1932-1934 au mai fost executate lucrĂŁri la interioare, toate menite a facilita o mai EXQĂŠ YDORULÂ°FDUH D VSDĂ¨LLORU D OH vQIUXPXVHĂ¨D D DVLJXUD LOXPLQDtul electric Âşi ĂŽncĂŁlzirea centralĂŁ. Ă&#x17D;n anii 1940-1941, vicisitudiniOH SURYRFDWH DWkW GH FXWUHPXU FkW Ă§L GH UHEHOLXQHD OHJLRQDUĂŠ au impus lucrĂŁri radicale de renovare. Devastarea ansamblului s-a soldat cu stricĂŁciuni, sustra-

Pictura bogat ornamentatĂŁ, candelabrele impresionante, vitraliile somptuoase, cele 600 de locuri ale Templului Coral, toate sunt dovezi ale prosperitĂŁĂžii din trecut a comunitĂŁĂžii evreieÂşti.

JHUL GH RELHFWH GH FXOW KDLQH sacerdotale, profanĂŁri. Un nou proiect de renovare a fost ĂŽntocmit de arhitectul Iuliu LeoneaQX OXFUĂŠULOH Â°LQG Â°QDOL]DWH vQ 1945. Centrul cultului mozaic sa implicat ĂŽn decursul anilor ĂŽntro serie importantĂŁ de evenimente Âşi ĂŽn evocarea unor personalitĂŁĂži. &D H[HPSOX OD PDQLIHVWĂŠULOH MXbiliare din cadrul ExpoziĂžiei GeQHUDOH 5RPkQH JĂŠ]GXLWH vQ QRXO SDUF GHÂ°QLW XOWHULRU Âľ&DURO ,ÂŚ comunitatea israelitĂŁ a fost o prezenĂžĂŁ deosebit de activĂŁ. SĂŁ facem, aÂşadar, o descriere succintĂŁ a ansamblului, a clĂŁdirii Templului Coral, azi monument istoric, din str.

Sf. Vineri nr. 9-11. Din stradĂŁ, GLVWLQJHP DPSODVDPHQWXO PRnumentului dedicat cinstirii memoriei victimelor holocaustului. Simbolul de mari proporĂžii se armonizeazĂŁ cu fundalul constituit pe latura vesticĂŁ a templului. Din compunerea acestui anVDPEOX UHOLJLRV PDL IDFH SDUWH Â¤ vQ ]RQD VXGLFĂŠ D FXUĂ¨LL Â¤ FOĂŠGLUHD IRVWHL ĂŞFROL Âľ)UDWHUQLWDWHD =LRQÂŚ IRQGDWĂŠ OD FDUH JĂŠ]GXLHĂ§WH DVWĂŠ]L VHGLLOH )HGHUDĂ¨LHL ComunitĂŁĂžilor EvreieÂşti din RoPkQLD Ă§L DO &RPXQLWĂŠĂ¨LL (YUHLORU din BucureÂşti. ConstrucĂžia templului are forma de bazilicĂŁ (dimensiunile: 14x32 m). Intrarea principalĂŁ este dispusĂŁ pe latura

YHVWLFĂŠ PDUFDWĂŠ SULQWU R DPSOĂŠ DUFDGĂŠ vQ SOLQ FHQWUX )DĂ¨DGD HVWH SXQFWDWĂŠ GH IHUHVWUH FDUH SULQ IRUPĂŠ Ă§L PRGXO GH GHFRUDUH FX XQ UDÂ°QDW WUDIRU DPLQWHVF GH YHFKLOH OĂŠFDĂ§XUL GH FXOW PR]D LF Â˝QWUHDJD IDĂ¨DGĂŠ HVWH Â°QLVDWĂŠ FX HOHPHQWH URĂ§LL GH FĂŠUĂŠPLGĂŠ DSDUHQWĂŠ 2 DWHQĂ¨LH GHRVHELWĂŠ D IRVW DFRUGDWĂŠ WUDWĂŠULL SĂŠUĂ¨LL VX SHULRDUH FRUQLĂ§D Â°LQG ERJDW decoratĂŁ, iar colĂžurile clĂŁdirii DYkQG PLFL WXUOH )DĂ¨DGHOH ODWH UDOH DX IRVW FRPSOHWDWH vQ FX FRQWUDIRUWXUL UHWUDVH VXFFH VLY /XFUDUHD V D LPSXV vQ PR PHQWXO FkQG OD LQWHULRU D IRVW realizatĂŁ a doua galerie lateralĂŁ, PHQLWĂŠ D DPSOLÂ°FD QXPĂŠUXO GH locuri pentru participanĂžii la ac WLYLWDWHD UHOLJLRDVĂŠ 2 D GRXD LQWUDUH D IRVW UHDOL]DWĂŠ vQ DVLJXUkQG SH latura sudicĂŁ accesul, atĂ˘t cĂŁtre ]RQD FHQWUDOĂŠ FkW Ă§L VSUH FHOH GRXĂŠ JDOHULL 3UR PHPRULD SHQ WUX SRVWHULWDWH HVWH SUH]HQWĂŠ Ă§L SULQ SOĂŠFLOH GH PDUPXUĂŠ FX WH[

WH HYRFkQG LVWRULFXO HGLÂ°FLXOXL Ă§L numele celor implicaĂži major ĂŽn RSHUD FRQVWUXFWLYĂŠ D OĂŠFDĂ§XOXL PĂŁtrunzĂ˘nd ĂŽn zona centralĂŁ, este impresionantĂŁ ĂŽmpĂŁrĂžirea ĂŽn trei nave longitudinale, cea FHQWUDOĂŠ Â°LQG VXSUDvQĂŠOĂ¨DWĂŠ Ă§L DFRSHULWĂŠ FX R EROWĂŠ VHPL FLOLQGULFĂŠ 6HSDUDUHD GH QD vele laterale este realizatĂŁ SULQWU R VXLWĂŠ GH DUFDGH vQ SOLQ FHQWUX GLVSXVH SH GRXĂŠ QLYHOXUL Navele laterale sunt purtĂŁtoare DOH FHORU GRXĂŠ EDOFRDQH FHO GH DO GRLOHD Â°LQG PDL UHWUDV vQ UDSRUW FX VWkOSLL GH VXVĂ¨LQHUH Â˝Q compunerea spaĂžiului sunt re PDUFDELOH FHOH GRXĂŠ LPSRUWDQ WH FRPSDUWLPHQWH WULEXQD RÂ° FLDQWXOXL Ă§L ORFXO GH GHSXQHUH D 6XOXULORU 7RUHL $WHQĂ¨LD HVWH captatĂŁ spre acestea prin modul de iluminare cu ajutorul can GHODEUHORU Ă§L DO LQVWDODĂ¨LHL FDUH FRQWXUHD]ĂŠ DUFDGHOH ,PSUHVLRQDQW HVWH Ă§L PR GXO GH PRELODUH D LQWHULRUX OXL /XFUĂŠULOH vQ OHPQ VFXOSWDW VXQW vQWU R SHUIHFWĂŠ DUPRQLH FX GHFRUDĂ¨LXQLOH GH IDFWXUĂŠ PDXUĂŠ UHDOL]kQGX VH R FRQWLQXDUH D FHHD FH VXJHUHD]ĂŠ Ă§L H[WHULRUXO HGLÂ°FLXOXL &XORULOH GRPLQDQ WH IRORVLWH OD DFHVWH GHFRUDĂ¨LXQL VXQW DOEDVWUXO GHVFKLV GH FREDOW Ă§L YHUGHOH VPDUDOG LDU FRPSOH PHQWDU QXDQĂ¨HOH GH URĂ§X Ă§L JDO EHQ 0RELOLHUXO GLVSXV vQ VSDĂ¨LXO LQWHULRU HVWH vQFĂŠ IXQFĂ¨LRQDO DVLJXUkQG SDUWLFLSDQĂ¨LORU EXQD DXGLHUH D VOXMEHL 7HPSOXO &RUDO HVWH SULQ SURSRUĂ¨LL IXQFĂ¨LRQDOLWĂŠĂ¨L Ă§L GRWĂŠUL R SUH]HQĂ¨ĂŠ GHÂ°QLWRULH D DUKLWHF turii religioase a cultului moza LF vQ DPELDQĂ¨D &DSLWDOHL 5RPk niei, relevĂ˘nd totodatĂŁ evoluĂžia UHVSHFWLYHL FRPXQLWĂŠĂ¨L 3ULQ FHOH DOWH OĂŠFDĂ§XUL H[LVWHQWH FX IXQFĂ¨LRQDOLWĂŠĂ¨L GLYHUVH Â¤ GH OD ORF GH RÂ°FLHUH D FXOWXOXL PR]DLF OD PX]HX VDX GHSR]LW Â¤ FD Ă§L SULQ cele dispĂŁrute ĂŽn decursul anilor (mai cu seamĂŁ ĂŽn al nouĂŁlea de ceniu al secolului trecut), poa WH Â° vQĂ¨HOHDVĂŠ SUH]HQĂ¨D Ă§L PRGXO GH H[HUFLWDUH D YLHĂ¨LL VSLULWXDOH D FRPXQLWĂŠĂ¨LL HYUHLORU GDU Ă§L D DO WRU FUHGLQFLRĂ§L GH DOWĂŠ UHOLJLH Q

Surprize pentru co

2005

Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ediþiile anului 2005 ºi 2006! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate ediþiile apãrute într-un an, OBÞII O REDUCERE DE 30%! Nr. 1/2005

O O O O O O

Nr. 2/2005

Vopsirea pereþilor de interior în culori de efect Montarea pardoselii din lemn pe ºapã flotantã Paravane din cãrãmizi de sticlã - curs practic Valuri de mozaic într-o cabinã de duº Secretele montãrii spoturilor de luminã Detalii interesante despre copertine ºi garaje

O O O O O O

Nr. 3/2005

O O O O O O

Nr. 4/2005

Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale

O O O O O O

Nr. 5/2005

O O O O O

Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton

Nr. 6/2005

Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate

O O O O O O

Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã Calorifere din fontã sau din aluminiu?

Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01

Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti,

Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702)

nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .

Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã

Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Judeþ . . . . . . . . . . . . . .Cod . . . . . . .

Leon Consulting S.R.L. ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. 1, ap. 1,

„Surprize pentru colecþionari“

J 1/2005

J 2/2005

J 3/2005

J 4/2005

J 5/2005

J 6/2005

J toate ºase: 27 RON

Da, vreau sã primesc ediþia: J 2/2006

Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 3/2006

J 4/2006

email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

J 5/2006

J 6/2006

J 7/2006

J 8/2006

J 9/2006

J 10/2006

Sector 5, Bucureºti. Menþionaþi pe plic:

Da, vreau sã primesc ediþia:

J 1/2006

TALON

O micã dilemã: polistiren extrudat sau expandat? Despre rolul incontestabil al unui inspector de ºantier Clematitele - florile de senzaþie ale unei grãdini Construcþia unei saune, de la primul la ultimul ºurub Montarea parchetului, într-un curs complet Despre faianþã, din perspective practice ºi estetice

Surprize pentru colecþionari

J toate zece: 45,5 RON

u colecþionari colecþionari!!

2006

Având colecþia completã, poþi spune cã ai suficiente informaþii pentru a te considera un cunoscãtor al domeniului amenajãrilor. Astfel, vei avea o imagine de ansamblu asupra lucrãrilor necesare unei locuinþe moderne. Nr. 1/2006

Despre pionierii termotehnicii româneºti ºi sfaturile lor O Cum vã puteþi amenaja la demisol o salã de petreceri O Ghivece cu design unic din trunchiuri de copac O Comparaþii între uºile metalice ºi cele din lemn O Problemele concrete ale izolãrii termice a blocurilor O *UmGLQLOH GH LDUQm È DYDQWDMHOH unei locuinþe unifamiliale O

Nr. 2/2006

Tendinþe în amenajarea bucãtãriei O /XFUmUL SHQWUX IDÚDGm È MXUQDO de ºantier O Structuri metalice ºi din beton armat, în balanþã O Construirea unui blat cu picior zidit pentru bucãtãrie O Cele mai importante probleme ale terenurilor de construit O O baie scãldatã în luminã cursuri practice) O

Nr. 3/2006

O O O O O O

Variante moderne ale scãrilor interioare Acoperirea treptelor cu parchet laminat – paºi de execuþie Avantajele ferestrelor de mansardã Panourile compozite la ora DGHYmUXOXL È FRPSDUDÚLL Riscurile construirii unei case la malul mãrii Sistemele de ventilaþie, o necesitate pentru locuinþã

Nr. 4/2006

O O O O O O

Nr. 5/2006

O O O O O O

Despre dressinguri – aspect ºi utilitate Sãnãtatea casei: duºmanii microscopici din frigider Alegerea metodei optime de încãlzire a casei Materialele geosintetice folosite în construcþii Tipuri de acoperiºuri, în funcþie de materiale ºi formã Corpuri de iluminat încastrate în plafoane, pereþi sau podea

Nr. 6/2006

O O O O O O

Nr. 7/2006

O O O O O O

Baia ca loc de relaxare – tipuri de amenajare Metode corecte de amplasare a aparaturii audio-video Sãnãtatea copiilor care ne umplu casa de bucurie Tehnici de termoizolare cu materiale aspectuoase Piatra naturalã – metodã de amenajare accesibilã Renovarea planºeelor cu piatrã ponce sau fibrã de sticlã

O O O O O

Canapelele – din ce în ce mai multe variante Proiectare ambientalã, pentru amenajarea unei mansarde Încãlzirea prin pardosealã cu ajutorul ultimelor modele Energie ieftinã din rumeguº – interviu cu un specialist Montarea mobilei de cãtre amatorii în domeniu Construcþii uºoare realizate cu montaj uscat

Piscinele, de la cele clasice la variantele ecologice Camera copiilor, aspect ºi funcþionalitate Sfaturi privind achiziþionarea þiglelor din beton Acoperirea pardoselilor din dormitor, în diverse variante Epurarea rapidã a apei uzate în propria curte Un coº de rufe realizat cu unelte uzuale

Nr. 8/2006

O O O O O O

Nr. 9/2006

Amenajarea dormitorului în câteva pagini de design Bricolaj: diferite tipuri de mãsuþe din lemn Aerul condiþionat, pentru o viaþã sãnãtoasã Proiectarea curþii în stilul grãdinilor alpine Transformarea unei locuinþe dupã cerinþele vieþii de azi Limitele imaginaþiei în amenajãrile cu gips-carton

Renovarea bucãtãriei – cursuri practice Parchetul masiv ca soluþie mereu la modã Stabilizarea cu vegetaþie a terenurilor cu probleme Termoizolarea blocurilor, un program cu rezultate modeste Paravanele – obiecte moderne de mobilier Protecþia fonicã ºi diminuarea zgomotului în locuinþã

Nr. 10/2006

O O O O O O

Sufrageria: noutãþi în privinþa mobilãrii Cum se construieºte o tejghea Teppan pentru bucãtãrie Încãlzirea prin pereþi – o noutate pentru români Sistemele parazãpadã, elemente pentru acoperiº Pardoseli în nuanþe închise, cu aer exotic Mini-construcþii de interior din lemn, sticlã ºi oþel

Misiunea

CASA

Nr. 9/2007 apare pe 5 octombrie

Din sumar: V

V Mai mult spaþiu pentru 3 copii O cãsuþã construitã în prima jumãtate a secolului trecut devenise neîncãpãtoare pentru cei 5 membri ai familiei. Spaþiul suplimentar a fost obþinut prin supraetajarea unei anexe.

ABC-ul încãperilor umede

Bucãtãrie în stil rustic

Living cu bar Existã apartamente în care bucãtãria se poate reduce la un bar cu utilitãþile strict necesare. Împreunã cu livingul, se creeazã un spaþiu larg, deschis.

Vã vom prezenta un grupaj extins de produse destinate special zonelor din locuinþã în care umezeala este omniprezentã. Aici puteþi gãsi totul, de la sisteme anticalcar, la plãci compozite pe bazã de ciment.

Amenajãrile de acest fel trebuie realizate cu mare atenþie într-un apartament de bloc, unde sunt puþine repere tradiþionale.

ACUM vã puteþi abona ºi online, accesând site-ul www.misiuneacasa.ro

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2343, CUI 14479702). Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L., ªoseaua Panduri nr. 25, bl. P3A, sc. A, ap. 1, Sector 5, Bucureºti

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Nr . . . Bl . . . Sc . . . Ap . . Sector . . . Localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cod . . . . . . . . . . . Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . Data naºterii . . . . . . . . . . . . . . email . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea