Revista Misiunea Casa nr. 1 - februarie 2006 by Alina Ivan

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

2006

6 50

LEI

65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

Misiunea

Secretãurlilor amene acaj litate d

CASA

www.misiuneacasa.ro

Pag. 6

Amenajarea pivniþei Propriul loc de relaxare

Grãdina de iarnã

Pag. 58

Reuniþi în casa din sticlã O

Mansarda sau podul

Ostilitate pe faþã sau poveºti valoroase? O

Pag. 34

Filtre la început

Câteva dintre cele mai simple filtre de apã Pag. 84

TERMOGRAFIA:

Eficienþa unei

simple imagini

me a gr u o rm ular sanalã? e : t partic naþio a 38 l cia Caz blemãpagin e o pr La Sp

Interactiv

Misiunea

CASA

Se poate, dar împinºi de la spate!

Dan Cãlin – redactor ºef

Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING (membru BRAT) în colaborare cu FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART DIRECTOR GENERAL

oinþa politicã ºi cea a specialiºtilor corespund... Nu vã miraþi! Chiar dacã se întâmplã rar în România, iatã cã în

REDACTOR-ªEF

de reabilitare termicã a clãdirilor de locuinþe. ªi nu doar atât! Vom fi nevoiþi sã avem chiar ºi certificate energetice pentru casele noastre. Este momentul sã înþelegem, în sfârºit, cã nu trebuie sã mai permitem pierderea cãldurii prin pereþi ºi ferestre sau sã consumãm energie fãrã sã ne protejãm veniturile.

Lucian Nicolescu Sebastian Anghel Robert Malischitz Alina Constantin

COLABORATORI

arh. Delia Bondor Valentin Boian

DTP & LAYOUT

Rodica Manole

PREPRESS

Dragoº Manole

FOTOGRAFII Chiar dacã ordonaþa de urgenþã ce impunea obligativitatea certificatului energetic al oricãrei clãdiri a fost

BD & CARICATURÃ

datã în anul 2002, ea nu a fost aplicatã pânã acum. Asta, în condiþiile în care este ilegal sã vinzi sau sã

CONSULTANÞI DE SPECIALITATE

cumperi o locuinþã fãrã acest document. Dar, aºa cum se întâmplã în þara noastrã de vreo 16 ani, trebuie sã ne impunã UE ceva pentru a ne apuca de treabã. ªi UE a decretat obligativitatea certificatului, din acest an, pentru toate þãrile membre sau în curs de aderare. Aºadar, nu mai avem de ales!

Dan Cãlin

REDACTORI

anumite situaþii se poate. Sub presiunea Uniunii Europene, se pare cã vom apuca ºi ziua în care vom vedea demarate lucrãrile

Ioana Ceccarelli

PUBLICITATE ABONAMENTE

Radu Tudor Dan Nistor ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei jr. Geani Caraºol Andreea Rogoveanu ªerban Stãnescu

Asupra acestor aspecte am atras ºi noi atenþia în diverse feluri ºi ocazii. Unul dintre exemple este seri-

DIRECTOR DIFUZARE

Raluca Ionescu

alul despre termografie din revistã, în care explicãm ce sunt ºi cum ne pot ajuta termogramele. Tocmai

DIRECTOR PRODUCÞIE

Cornel Petrescu

DIRECTOR PROIECT

Monica Popescu

de aceea, în aceastã ediþie am dublat numãrul de pagini alocat temei pe care o tratãm. Pentru cã, fãrã ajutorul pe care ni-l oferã scanarea clãdirilor în infraroºu, nu vom putea ºti niciodatã cu exactitate unde trebuie sã aducem îmbunãtãþiri locuinþei noastre ºi dacã este necesarã termoizolarea pereþilor sau schimbarea sistemelor de tâmplãrie. Un lucru bun este cã termografiile realizate clãdirii în care locuim pot fi interpretate chiar de cãtre

DIRECTOR ECONOMIC TIPAR ISSN

Mirela Sorescu Infopress S.A. 841-2432

Adresa redacþiei:

specialiºtii care le obþin. În acest fel, ei ne vor putea recomanda cele mai bune soluþii pentru remedierea

Strada Puþul lui Zamfir nr. 18–18 A, sector 1, Bucureºti

problemelor descoperite. Dacã vreþi sã vã apucaþi de treabã ºi aveþi nevoie de sprijin tehnic puteþi soli-

Telefon: 021/231.88.70

cita susþinerea experþilor din Termodivizia Misiunea Casa. Am creat acest serviciu pentru toþi aceia care doresc sã beneficieze de termografierea ºi diagnosticarea problemelor locuinþei. Însã, aceastã operaþiune poate fi realizatã numai la construcþiile existente. Ce ne facem atunci când ne dorim o casã de vacanþã sau o locuinþã ºi vrem sã cumpãrãm teren pentru a o executa? O problemã de care ne lovim este studiul geotehnic ce trebuie realizat. Ajungem sã ne întrebãm în ce constã ºi la ce ne foloseºte. Unul dintre rãspunsuri este cã sunt proprietari ce ºi-au pierdut investiþiile tocmai din cauza lipsei lui. Începând din acest numãr veþi gãsi mai multe argumente în acest sens. Iatã cum întrebãrile încep sã capete rãspunsuri obiective ºi chiar susþinere profesionistã.

Fax: 021/230.56.04 e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.

Sumar

Termograme De aceastã datã, am cerut pãrerea unui specialist în domeniu, care sã ne prezinte teoretic problema reprezentatã de pierderile de cãldurã. Însã, pentru a o putea înþelege mai bine, am apelat ºi la un caz concret - un bloc vechi de locuinþe din Bucureºti.

Liniºtea... dinaintea furtunii Puteþi organiza petreceri acasã dacã vã amenajaþi un spaþiu potrivit!

Eficacitatea unei simple imagini Pionierul român din domeniul termotehnicii ne explicã avantajele termogramelor.

Paginile 18–21

Caz particular sau problemã naþionalã? La aceastã întrebare ajungem dupã ce analizãm cazul unui bloc din Capitalã.

Jurnal de ºantier Amenajarea unei camere de baie nu este atât de facilã pe cât pare la prima vedere. Personajul nostru povesteºte din experienþa lui care sunt dificultãþile pe care le-a întâmpinat ºi ce soluþii a ales pentru rezolvarea lor într-un mod cât mai convenabil.

Paginile 23–25

Fiecare cu baia lui Personajul nostru s-a apucat de amenajarea bãii, unde a întâmpinat tot felul de greutãþi...

Locuind pe colinele dintre munþi ...ne putem relaxa ºi simþi bine într-o casã de vacanþã realizatã în Depresiunea Dornelor.

Cioc, cioc! Ce uºã alegeþi? Iatã întrebarea ce apare atunci când vrem sã ne luãm o uºã exterioarã. Metalicã sau din lemn?

Ostilitate pe faþã

Casa de vacanþã

Arhitectura mansardei este victima unor abuzuri la care se dedau unii dintre cei care au de-a face cu ea.

Paginile 28–29

Cine îºi permite sã îºi construiascã o casã de vacanþã, trebuie sã culeagã o grãmadã de informaþii: preþuri teren, utilitãþi, infrastructurã ºamd. Însã, aceºtia ar trebui sã þinã cont ºi de împrejurimi, localnici, feluri de petrecere a timpului în mod plãcut etc.

Poveºti „valoroase“ Tot despre arhitectura „podului“ casei avem ºi exemple bune ce meritã apreciate ºi urmate.

Originalitate naturalã O alegere deosebitã pentru grãdina dumneavoastrã poate fi un ghiveci din trunchi de copac.

Zbor de fluturi coloraþi peste cuibul iernii ...este senzaþia pe care ne-o oferã ciclamenul atunci când nu mai speram sã vedem flori colorate.

Premianþii Misiunea Casa

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

...au câºtigat premiile puse în joc la concursul lansat de noi anul trecut.

Paginile 6–12 Pivniþa

...poate deveni un spaþiu apreciat pentru a petrece timp cu prietenii în mod relaxat. Trebuie doar sã o amenajaþi conform sfaturilor noastre, dar ºi imaginaþiei dumneavoastrã.

Paginile 46–52

Masca de chiuvetã

Orice bucãtãrie este dotatã cu o chiuvetã. Însã, fãrã o mascã potrivitã, este de neimaginat.

Pagina 44 Premiile Misiunea Casa Concursul „Te abonezi la revista Misiunea Casa ºi câºtigi o mulþime de premii“ ºi-a desemnat câºtigãtorii!

Cu sau fãrã mascã... de chiuvetã! Aceasta este dilema oricãrui proprietar al unei locuinþe care doreºte sã îºi amenajeze bucãtãria.

Un secol de domnie În anul de graþie 2006, Parcul Carol I împlineºte 100 ani de existenþã!

Reuniþi în casa din sticlã Puteþi privi liniºtiþi ninsoarea de afarã stând la adãpostul grãdinii dumneavoastrã de iarnã.

Sculptura – o atracþie fatalã Valeriu vrea sã îi facã soþiei un cadou de Mãrþiºor dar se rãneºte în timp ce lucreazã...

Reuniþi în casa de sticlã

Paginile 58–64

Extensia din sticlã a casei dumneavoastrã vã poate asigura confortul de care aveþi nevoie pentru a privi fãrã teamã afarã.

Nici o casã fãrã un studiu geotehnic!

Geotehnicã

Iatã un dicton ce ar trebui sã fie respectat de toþi cei care doresc sã construiascã!

Suportaþi un vin bun? Acest articol de bricolaj vã ajutã sã realizaþi singuri un suport pentru a pãstra sticlele de vin.

Mobilã „stil“ Mulþi dintre noi nu vor sã vadã caloriferele. De aceea, am gãsit douã soluþii pentru a le îmbrãca...

Studiul geotehnic este o etapã obligatorie în fazele de pregãtire a realizãrii unei clãdiri. Prin intermediul noului nostru serial vã vom familiariza cu acest domeniu, explicându-vã pe îndelete cu ce se ocupã, care este importanþa lui ºi prin ce ne este de folos.

Mituri ºi legende pe malul Argeºului Puteþi descoperi magia, dar ºi farmecul cãluºarilor la ei acasã.

Paginile 70–71

Muzeul Satului

Filtre la început de drum Apa devine potabilã dacã folosim filtre. Acum vã prezentãm câteva dintre cele mai simple.

Casa din comuna ªuici a reprezentat pentru noi un subiect ce ne-a condus în timpul investigaþiilor la descoperirea ºi înþelegerea unor mituri ºi legende ale zonei respective ºi a oamenilor locului.

S.O.S. - soluþii obiective solicitate Specialistul Misiunea Casa oferã tuturor cititorilor soluþiile obiective solicitate.

Consilier juridic ...este modul nostru de a rãspunde întrebãrilor dumneavoastrã din acest domeniu.

Paginile 80–83 89

Paginile 73–74 Suportaþi un vin bun? Cine apreciazã o sticlã de vin de bunã calitate ºtie cã ea trebuie pãstratã în condiþii speciale de temperaturã, umiditate ºi înclinaþie. În acest sens, articolul de bricolaj vã ajutã sã realizaþi un stativ special pe care îl puteþi amplasa oriunde doriþi sau aveþi loc...

Mãºtile pentru calorifer ...sunt o necesitate pentru aceia dintre noi pasionaþi de domeniul decoraþiunilor interioare. Aºa cum puteþi vedea în imaginile din dreapta, ele pot cãpãta ºi roluri practice, în afara aceluia pur decorativ.

Paginile 76–79

petreceri acasã

Transformare spectaculoasã

Liniºtea ... Când sãrbãtorim ceva ºi invitãm prietenii la petrecere, avem aceeaºi nemulþumire, ºi anume faptul cã nu putem organiza aceste evenimente acasã. Tocmai de aceea, ne dorim un spaþiu în care sã ne simþim bine. În acest articol vã arãtãm cum puteþi sã vã îndepliniþi visul. 6 l

Misiunea

CASA 1/06

renovare

. dinaintea furtunii D

upã mãsuri radicale de renovare ºi reconfigurare, pivniþa pãrãsitã a devenit un refugiu original ºi plin de stil pentru citit sau ascultat muzicã, dar ºi o încãpere perfectã pentru organizarea unor petreceri.

Într-un asemenea spaþiu puteþi sã vã relaxaþi în liniºte sau sã petreceþi în voie. Un studiu de piaþã efectuat recent aratã faptul cã încãperile destinate petrecerilor nu mai sunt de actualitate. Suntem ºi noi de acord cu

aceastã afirmaþie, când acestui spaþiu îi asociem imaginea camerelor subterane ale anilor ’70 cu lambriuri din lemn, ori ne închipuim barurile gen beci, întunecoase, sumbre ºi cu iz de speluncã sau acele vestite

„camere pentru hobby-uri“ pseudo-confortabile ºi neorustice. Dacã vorbim despre astfel de încãperi, atunci nu putem decât sã ne exprimãm deschis bucuria cã aceastã erã a luat sfârºit. Iar, dacã nu dispunem decât de o Misiunea

CASA 1/06

l 7

renovare

petreceri acasã

1. În vechea pivniþã s-a turnat o placã de fundaþie din beton, cu 2. Scara de acces spre camera boltitã a fost realizatã cu decupaj pentru scara de acces spre încãperea boltitã. Pereþii au fost blocuri din piatrã, iar rosturile au fost umplute cu mortar decopertaþi (cât a permis calitatea tencuielii), iar arcada reconstruitã. de tras (ciment), pentru a preîntâmpina dezagregarea.

8 l

Misiunea

CASA 1/06

5. Pentru a egaliza nivelul pietrelor de înãlþimi diferite, au fost aºezate pe un pat de mortar cu grosime variabilã, iar lateralele cãmãºuite cu dale din piatrã.

6. Bãncuþa a fost executatã din BCA ºi cãrãmizi vechi, decorative, uºor curbate. Apoi a fost acoperitã cu dale în nuanþã de cotto, de tipul celor folosite la trepte.

9. Dupã retencuirea plafonului, pe niºte suporþi metalici înºurubaþi în tavan ºi ajustaþi în prealabil au fost fixate ºipci fãlþuite. Apoi, de acestea au fost înºurubate...

10. ...elementele pãrþii inferioare ale bordurii plafonului. Segmentele din PFL dur au fost debitate la 1 m lungime ºi amplasate astfel încât, ulterior, au format...

D in secre teolre meºter il

Lipirea canturilor Deoarece bãncuþa va fi acoperitã cu dale ce au marginea profilatã, de tipul celor folosite la trepte, a fost necesar ca muchia bombatã sã fie bine lipitã. Trebuie aplicat suficient adeziv în concavitatea profilului, pentru ca marginile acestuia sã poatã adera bine la muchia bãncuþei.

3. Treptele din piatrã au servit ºi la acoperirea þevilor instalaþiei termice care ieºeau din soclul de beton, continuând în jos. Pietrele au fost selectate în aºa fel încât...

4. ...sã rãmânã suficient spaþiu între ele, pentru a putea fi rostuite. Dupã ce mortarul a aderat puþin, rosturile au fost netezite cu o pensulã ºi multã apã.

7. Acestea au fost aplicate astfel încât la îmbinarea pe colþ, cele douã dale ajustate sã fie simetrice. De aceea, ele au fost aºezate mai întâi de probã, fãrã adeziv.

8. Dupã rostuire, a fost îndepãrtat excedentul de material cu o gletierã cu burete. Puteþi remarca faptul cã toate cãrãmizile decorative sunt perfect corelate.

11. ...„compartimente“ cu dimensiuni egale. Plãcile frontale au fost prinse tot cu ºuruburi, în spatele lor aflându-se þevile de încãlzire, cablul electric ºi cel pentru boxe.

12. Înainte de montarea definitivã a bordurii, plafonul a fost zugrãvit într-o nuanþã de roºu-cotto, iar plãcile din PFL dur ale bordurii au fost tratate cu o vopsea de efect.

singurã camerã la subsol, aceasta poate fi utilizatã prioritar ca birou la domiciliu sau spaþiu pentru depozitare. Însã, în cazul nostru, lucrurile au fost diferite. Reamenajarea prezentatã în acest articol s-a desfãºurat întro clãdire veche, dintr-un mic orãºel de provincie. Pentru început, s-a dorit ca în locul unei pivniþe pãrãsite, situatã sub nivelul locuinþei, sã fie amenajatã o încãpere într-un stil aparte, care sã valorifice pe deplin caracteristicile tipice ale unui subsol. Trebuia realizat un spaþiu suplimentar, gândit ca loc de refugiu, o zonã de liniºte ºi confort care sã ofere un sentiment de intimitate. Pe de altã parte, întrucât casa aparþinea unei familii cu doi copii aflaþi la vârsta adolescenþei, nu puteau fi omise nici preferinþele acestora. Ei îºi doreau un spaþiu adecvat organizãrii unor petreceri - dotat cu spaþiu de dans, colþ pentru DJ ºi, bineînþeles, efecte de luminã tip discotecã. Prin urmare, trebuiau satisfãcute interesele ambelor pãrþi implicate. Spaþiul exista, nefiind utilizat de mult timp. Mai rãmânea doar ca visele sã devinã realitate, lucru ce presupunea un drum destul de Misiunea

CASA 1/06

l 9

petreceri acasã

13. Îmbinãrile dintre plãcile bordurii ºi cele de la colþuri au fost acoperite cu rigle plate sau la unghi de 90 grade ºi lipite cu adeziv.

14. La îmbinãrile pe colþ, toate capetele riglelor au fost tãiate în unghi de 45 grade, fapt care a conferit lucrãrii un aspect profesional.

15. Iatã cum aratã în detaliu un colþ exterior în care trei rigle se întâlnesc pe aceeaºi linie. Dupã montare, structura a fost ºlefuitã ºi vopsitã.

renovare

D in secre teoler meºter il

Borduri pe colþ Pentru realizarea bordurii plafonului a fost aleasã o variantã aspectuoasã, formatã din module cu lungimea de 1 m aºezate unul în continuarea celuilalt. De aceea, în zonele de colþ a rezultat, în mod logic, câte un pãtrat, în care aveau sã fie montate ulterior ºi prizele de curent.

16. La peretele de vizavi, suprafaþa tencuitã, situatã deasupra arcadei din piatrã, a fost estompatã ºi adaptatã în aºa fel încât sã corespundã formei arcuite.

10 l

Misiunea

CASA 1/06

Pietre gri ºi suprafeþe retencuite

18. Pentru a evidenþia mai bine pereþii din piatrã ºi arcada, atât pietrele, cât ºi rosturile dintre ele au fost tratate cu un lac special, ce conferã strãlucire calcarului cochilifer, asigurând ºi protecþie împotriva prafului sau eroziunii.

La renovarea încãperii de la subsol s-a þinut seama în mod special de elementele constructive existente. Intenþia a fost de a lãsa vizibilã zidãria masivã a pivniþei, cel puþin acolo unde era încã aspectuoasã. Aceasta a fost sablatã cu nisip, iar rosturile completate. Suprafeþele de perete, unde tencuiala veche nu a putut fi îndepãrtatã, au fost retencuite, fiind realizate astfel noi contururi ale acestora, fie neregulate, fie cu o formã precisã. Marginea zonelor refãcute, finisatã manual, fãrã aplicarea profilelor din mortar, a condus astfel la obþinerea unui aspect mult mai plãcut al ambientului respectiv.

lung ºi dificil. Însã, comparând situaþia iniþialã cu rezultatul obþinut la finalul lucrãrilor, putem aprecia faptul cã a avut loc o reamenajare originalã ºi de bun gust a subsolului prezentat. La început au apãrut multe semne de întrebare. Cum putea fi transformat acest spaþiu insalubru ºi „îmbãtrânit“ într-o încãpere confortabilã? ªi cum puteau fi organizate în acelaºi loc petreceri ºi serate, care, de obicei, necesitã niºte dotãri speciale, însã fãrã a influenþa pe termen lung aspectul acestei încãperi intime ºi confortabile? Pânã la urmã, ideea unanim acceptatã a fost ca lucrãrile de reamenajare sã ofere un cadru optim pentru petreceri, totul fiind conceput ca o extindere a suprafeþei locuibile.

17. Dulapul de colþ e alcãtuit din patru corpuri suprapuse, dimensionate astfel încât ansamblul sã ocupe toatã înãlþimea încãperii. Tencuiala adiacentã a fost finisatã.

D in secre teoler meºter il

petreceri acasã

Chituirea geamului

renovare

Deoarece uºa metalicã e tradiþionalã, la fel trebuie sã fie ºi montarea suprafeþelor vitrate. Foaia de geam va fi aºezatã ºi presatã într-un pat de chit, distribuit întâi pe conturul ramei fiecãrui ochi de geam, apoi pe tot perimetrul sticlei, urmând a fi modelat oblic, spre marginea ramei ºi netezit bine cu degetul. Dupã ce s-a format o pojghiþã la suprafaþa chitului, acesta poate fi vopsit. 19. Nimic nu se potriveºte mai bine cu piatra rusticã decât o uºã cu ºprosuri confecþionatã dintr-un cornier metalic simplu, ºlefuit cu postav abraziv.

21. Pentru vopsire a fost ales un lac metalizat cu conþinut de micã, destul de vâscos, care trebuia amestecat bine. Particulele de micã au o structurã foarte finã.

12 l

Misiunea

CASA 1/06

22. În acest scop, a fost folositã o rolã cu firul scurt din lânã brutã de miel, ce nu genereazã bule de aer. Aceasta trebuia cufundatã în vopsea, rulatã rapid pe capac ºi... 23. ...abia apoi a putut fi demaratã lãcuirea profilelor metalice. Vopsirea trebuia efectuatã într-un ritm susþinut, fãrã întreruperi, evitându-se pe cât posibil revenirea pe o porþiune deja lãcuitã, dar încã umedã. Lacul se usca repede, aºa cã al doilea strat putea fi aplicat destul de rapid. Pe prima paginã a articolului puteþi vedea uºa finalizatã cu ºprosuri.

Totuºi, înãlþimea încãperii nu trebuia sã rãmânã cea specificã unui subsol oarecare. De aceea, dupã executarea sãpãturilor în pardoseala veche din lut, pânã când s-a ajuns la un nivel cu o jumãtate de metru mai jos decât iniþial, a fost turnatã o placã de fundaþie rezistentã ºi impermeabilã. De asemenea, era necesarã o soluþie ºi pentru þevile inestetice ale instalaþiei termice care traversau plafonul, continuând în sus spre nivelul superior al casei. A fost luatã decizia ca ele sã fie grupate pe conturul tavanului, iar cele noi ºi cablul electric sã fie montate pe marginea pardoselii.

Plafon ºi pardosealã suprafeþe cromatice Plafonul, care iniþial era doar vãruit, a fost curãþat, retencuit ºi vopsit într-o nuanþã aprinsã de cotto, în acest fel fiind atenuatã senzaþia creatã de înãlþimea încãperii (2,5 m). Iar, pentru realizarea unei concordanþe cromatice cu pereþii din piatrã (cenuºiu închis), tencuiþi parþial într-un alb estompat, a fost aleasã o pardosealã turnatã de un galben cald. De fapt, e vorba de o ºapã de magnezie monocromã.

Scara de acces în camera boltitã a fost reconstruitã cu acelaºi tip de blocuri din calcar cochilifer. Micile goluri de fereastrã existente au rãmas neschimbate doar în ceea ce priveºte forma ºi dimensiunea lor, fiind obturate cu o serie de ferestre arcuite în partea superioarã. Aºadar, totul trebuia sã corespundã concepþiei iniþiale, deoarece, în acest caz, nu puteau fi utilizate plãcile din gips-carton ºi finisarea cu decoraþiuni rafinate ºi luxoase. Materialele alese pentru execuþia lucrãrilor s-au remarcat prin originalitate, autenticitate ºi simplitate, fapt pe deplin adecvat particularitãþilor spaþiului în cauzã.

20. Apoi, pentru asigurarea unei aderenþe optime a vopselei (fiind vorba de o uºã interioarã), metalul a fost curãþat numai cu diluant, pentru desprãfuire ºi degresare.

renovare

petreceri acasã Astfel, a fost obþinutã o suprafaþã fãrã rosturi, cu un efect cromatic deosebit, care s-a potrivit cu pardoseala încãperii învecinate ºi marginea nerectilinie a treptelor din piatrã. În plus, simplitatea ei robustã contribuie la atmosfera de bunã dispoziþie ºi confort ce iradiazã încãperea. Nu a fost uitat nici faptul cã aici urmau a fi organizate petreceri, ºi cã, în consecinþã, podeaua trebuia sã fie rezistentã. Din raþiuni practice - care impuneau acoperirea þevilor - ºi pentru a putea evidenþia supli-

24. Dupã montarea uºii, au fost continuate lucrãrile la pardosealã. Ca mãsurã prealabilã, toate zonele limitrofe acesteia au fost acoperite atent cu bandã adezivã.

27. ªapa coloratã a fost pregãtitã la faþa locului, iar apoi luate cantitãþi mici cu o gãleatã...

28. ...ºi duse în camerã. Lucrarea a fost începutã de la peretele din spate ºi continuatã spre accesul în subsol, conþinutul gãleþilor fiind distribuit uniform.

mentar efectul nuanþelor cromatice ale plafonului ºi pardoselii, au fost alese douã variante diferite de borduri ce trebuiau sã fie în contrast cu suprafeþele amintite, atât din punct de vedere al culorilor, cât ºi al formelor. De aceea, þevile instalaþiei termice, ce se aflau pe podea în jurul încãperii, au fost încorporate într-un soclu din beton de joasã înãlþime, acoperit cu dale de tipul celor folosite la treptele scãrii ºi vopsite în aceeaºi nuanþã de cotto. Aceastã uºoarã supraînãlþare conferea mai multã adâncime pardoselii galbene ºi o punea în evidenþã în raport cu pereþii. Acelaºi tip de dale, însã cu margini bombate, a fost utilizat ca loc de ºezut ºi pe bãncuþa alipitã zidului (sub care se gãseau de asemenea þevi).

29. Aºa arãta ºapa de magnezie proaspãt turnatã, pe care nu se putea cãlca încã. Ea a fost aplicatã într-un strat de circa 20 mm grosime ºi nivelatã brut.

14 l

Misiunea

CASA 1/06

30. În funcþie de temperatura ºi umiditatea aerului trebuiau sã treacã douã - patru ore înainte de a putea fi începutã netezirea. Pentru aceastã operaþiune, ºapa...

25. Pentru o aderare optimã a pardoselii turnate la betonul brut au fost necesare douã operaþiuni: desprãfuirea suprafeþei ºi... Vedere dinspre exterior asupra fostei încãperi nefolosite. Pardoseala de magnezie, ce prezintã zone nedefinite (mai luminoase sau mai întunecate), e remarcabilã. De admirat este ºi dulapul amplasat în colþul din dreapta (vezi foto 17), tratat cu o vopsea de efect, în acelaºi ton cu bordura plafonului.

Ce este o ºapã de magnezie? Pardoseala, turnatã în cazul nostru, este o ºapã cu liant de magnezit. ªapa de magnezie existã sub denumirea de ºapã de xilolit încã din 1900, iar ca pardosealã industrialã apare 20 de ani mai târziu. Diferenþa între cele douã constã în adaosul de bazã folosit la fabricaþie: rumeguº la cea de xilolit, nisip cuarþos la cea industrialã. Prin adãugarea pigmentului corespunzãtor, pot fi obþinute diferite nuanþe cromatice. Aceea coloratã în profunzime prezintã la suprafaþã zone nedefinite, mai luminoase sau mai întunecate, în funcþie de procedeul de prelucrare. Amestecarea componentelor ei ºi transportul la punctul de lucru sunt efectuate cu utilaje speciale. Gãleþile (aºa cum s-a întâmplat în cazul nostru) nu sunt folosite decât pentru cantitãþi mici. Datoritã greutãþii reduse, ºapa de xilolit este recomandatã pentru renovarea clãdirilor vechi. În cazul nostru, la executarea pardoselii demisolului a fost aleasã varianta industrialã. Dupã un timp, ea a fost nivelatã ºi compactatã, iar apoi netezitã cu o driºcã din material plastic. Dupã cele 24 ore necesare uscãrii, pe pardosealã a fost aplicatã o emulsie de cearã fluidã, folosind un mop.

Adãugând o leºie din clorurã de magneziu, componentele au fost amestecate într-un malaxor conectat la curent trifazic...

...pânã când a rezultat o masã vâscoasã. Pentru a putea obþine consistenþa optimã, am adãugat nisip cuarþos special.

Nuanþa cromaticã, respectiv intensitatea culorii, depindea de adaosul de pigment. Noi am ales unul de culoare galbenã.

Magnezia este un liant, ca cimentul. Dacã amestecul e preparat la faþa locului, trebuie respectate proporþiile corespunzãtoare.

Misiunea

CASA 1/06

l 15

31. ...nu trebuia sã fie complet uscatã. Alegerea momentului optim depindea de experienþa profesionistului. Pentru netezirea pardoselii a fost utilizatã o driºcã din plastic, pentru cã cele din oþel puteau cauza zgârieturi negre.

26. ...acoperirea ei cu un strat de grund aplicat cu rola. Aceastã operaþiune trebuia efectuatã cu o zi înaintea turnãrii pardoselii.

petreceri acasã

renovare

32. A venit momentul sã ne ocupãm ºi de instalaþia de lumini necesarã petrecerilor. Într-un colþ al bordurii plafonului a fost montat un stroboscop conectat la o prizã.

În principiu, la fel s-a procedat ºi în ceea ce priveºte tavanul. Cu ajutorul unor borduri suspendate, acesta a fost înãlþat optic, vopseaua de efect a „compartimentelor“ rectangulare contrastând plãcut cu roºul strident. Totul a fost executat într-un spectru cromatic limitat, ale cãrui nuanþe ºi-au gãsit întotdeauna un corespondent. Pentru exemplificare, cenuºiul închis al pietrelor se regãseºte în luciul þevii din oþel a corpului de încãlzire sau în lacul cu conþinut de micã al uºii metalice. Roºul plafonului a fost preluat de culoarea dalelor, buiandrugului ferestrei, pervazului ºi cãrãmizilor bãncuþei. În vreme ce galbenul pardoselii a fost aplicat pe bordura tavanului ºi mobilierul din colþul camerei, fãcându-se remarcat ºi în conurile de luminã de pe tencuialã ºi pietre, provenite de la spoturi.

Seara, când încep petrecerile Bineînþeles, atunci când vine vorba despre petreceri, e dorit un alt cadru luminos! De aceea, a fost aleasã o instalaþie de iluminat care nu deranjeazã deloc ambientul încãperii. Astfel, într-un colþ al camerei a fost amplasat un stroboscop, iar în altul o instalaþie de luminã albastrã, cât se poate de potrivitã pentru petreceri. Pe arcada pasaju-

16 l

Misiunea

CASA 1/06

33. Pe arcada încãperii boltite a fost amplasatã o orgã de lumini cu ºase canale, cu o formã adecvatã liniei arcuite. Aceasta poate fi acþionatã de la pupitrul DJ-ului.

34. Petrecerea poate începe! Aici puteþi arunca o privire în camera boltitã de la subsol. Amenajarea ei constituie urmãtoarea temã a reportajului nostru.

lui de acces în camera boltitã a IRVW °[DWé R RUJé GH OXPLQL GH R formã arcuitã corespunzãtoare. ªi, pentru cã nu putea lipsi XQ WXE ±XRUHVFHQW FX OXPLQé neagrã, a fost amplasat unul pe faþeta anterioarã a pupitrului pentru DJ. 'H OD DFHVW SXSLWUX SRW ° transmise absolut toate comenzile tehnice cãtre instalaþia de iluminat deja montatã. Masa propriu-zisã pentru DJ a fost executatã dintr-un banc de lucru casat, de dimensiuni mici, însã masiv ºi destul de stabil pentru a putea înlesni prestaþii concomitente de mixaje ºi scratch-uri la ambele capete.

Atunci când „febra“ mixajelor mai scade în intensitate, maVD '- XOXL SRDWH ° VWUkQVé IRDUte repede ºi uºor, încãperea putând îndeplini o nouã funcþiune. Dar, sã nu uitãm ce am spus la început, ºi anume cã proprietarii doresc sã utilizeze aceastã camerã ºi ca spaþiu pentru ascultat muzicã. Dacã prietenii invitaþi de gazdele noastre la o ºuetã s-au reunit la barul din camerã, bineînþeles cã nici muzica nu poate lipsi de la întâlnire. Însã, despre construcþia barului din spaþiul boltit de la subsolul locuinþei, vom discuta mai pe îndelete în numãrul urmãtor... Q

domenii noi 'HGLFĂŠP DFHVW HSLVRG GHVSUH WHUPRJUDÂ°H XQXLD GLQWUH SLRQLHULL GRPHQLXOXL FDUH GH D OXQJXO XQHL FDULHUH GH DSURDSH R MXPĂŠWDWH GH VHFRO vQ GRPHQLXO WHUPRWHKQLFLL D SXEOLFDW GH FĂŠUĂ¨L VXWH GH DUWLFROH FRPXQLFĂŠUL Ă§WLLQĂ¨LÂ°FH Ă§L VWXGLL 0HULWHOH L DX IRVW UHFX QRVFXWH SULQ DFRUGDUHD WLWOXOXL GH 'RFWRU +RQRULV &DXVD 7H]D VD GH GRFWRUDW D IRVW QXPLWĂŠ Âľ&RQWULEXĂ¨LL OD VWXGLXO SURSDJĂŠULL FĂŠOGXULL vQ VROÂŚ DĂ§D FĂŠ DP DYXW FX FLQH VWD GH YRUEĂŠ

Eficacitatea

unei simple imagini Primul aparat Âşi utilizator RomĂ˘nii sunt tot mai receptivi la noile tehnologii. Drept dovadĂŁ, statistici recente aratĂŁ cum majoritatea investiĂžiilor din ultima perioadĂŁ au fost realizate ĂŽn domeniile informaticii Âşi telecomunicaĂžiilor. TotuÂşi, se pare cĂŁ nu a fost aÂşa dintotdeauna. Unul dintre pionierii termografiei ĂŽn infraroÂşu din Ăžara noastrĂŁ, profesorul universitar dr. ing. Nicolae LeonĂŁchescu, ne-a dezvĂŁluit cum a fost privit la ĂŽnceput acest domeniu de cĂŁtre specialiÂşti. Pentru a vĂŁ face o idee despre atmosfera generalĂŁ din acea perioadĂŁ, e suficient sĂŁ vĂŁ spunem cĂŁ atitudinea lor a fost cel puĂžin scepticĂŁ. Faptul nu era ieÂşit din comun, fiind vorba despre un aparat ce su-

18 l

Misiunea

CASA 1/06

gera mai degrabĂŁ cercetarea spaĂžiului cosmic decĂ˘t evaluarea confortului termic. Primul termograf pentru cercetĂŁri ĂŽn construcĂžii din RomĂ˘nia a fost achiziĂžionat de Institutul NaĂžional pentru CreaĂžie StiinĂžificĂŁ Âşi TehnicĂŁ (INCREST) la sfĂ˘rÂşitul anilor â&#x20AC;&#x2122;70. De fapt, era o furgonetĂŁ echipatĂŁ cu aparaturĂŁ specificĂŁ detectĂŁrii radiaĂžiilor infraroÂşii. Atunci au fost realizate termograme ce au evidenĂžiat calitĂŁĂžile Âşi defectele clĂŁdirilor din BucureÂşti. â&#x20AC;&#x17E;Am observat blocuri noi la care culoarul era mai bine ĂŽncĂŁlzit decĂ˘t camerele, ceea ce nu este firesc. Ă&#x17D;n schimb, unele construcĂžii vechi, realizate dupĂŁ metode tradiĂžionale, erau deosebit de eficiente din punct de vedere al conservĂŁrii energiei. Acestea sunt avantajate de o serie de elemente arhitecturale precum loggiile sau rezalitul (o proeminenĂžĂŁ a faĂžadei, ce protejeazĂŁ ferestrele de intemperii). Am ĂŽntĂ˘lnit o astfel de clĂŁdire, cu o termogramĂŁ â&#x20AC;&#x201C; aÂş zice â&#x20AC;&#x201C; perfectĂŁâ&#x20AC;&#x153;, povesteÂşte profesorul LeonĂŁchescu. Comunitatea specialiÂştilor ĂŽn construcĂžii era destul de conservatoare ĂŽn acea perioadĂŁ, drept pentru care au fost necesare zeci de ĂŽntĂ˘lniri Âşi conferinĂže cu rol popularizator. Munca arhitectului Âşi inginerului constructor, singurii ce puteau lua decizii importante pe un Âşantier sau ĂŽn proiectare, nu era completatĂŁ de intervenĂžia unui specialist ĂŽn energetica clĂŁdirii. DacĂŁ imaginile oferite de un termograf ar fi fost luate ĂŽn seamĂŁ, prefabricatele utilizate la realizarea blocurilor pentru locuinĂže ar fi putut

AceastĂŁ â&#x20AC;&#x17E;minune a arhitecturiiâ&#x20AC;&#x153; a fost catalogatĂŁ de specialiÂştii Misiunea Casa ca fiind ineficientĂŁ din punct de vedere energetic. Oare de ce?

beneficia de o proiectare mai atentĂŁ, care sĂŁ prevadĂŁ inclusiv protecĂžia tĂ˘mplĂŁriei Âşi ĂŽmpiedicarea pĂŁtrunderii aerului din exterior. Din pĂŁcate, multe dintre aceste idei nu au fost valorificate, pentru cĂŁ ar fi presupus costuri suplimentare. Drept urmare, ĂŽn prezent, construcĂžiile din RomĂ˘nia au probleme cu care beneficiarii se confruntĂŁ zilnic.

ArhitecturĂŁ sau eficienĂžĂŁ? â&#x20AC;&#x17E;Termografia devine tot mai cunoscutĂŁ, deoarece imaginea este teribil de eficace, reuÂşind sĂŁ convingĂŁ pe toatĂŁ lumea. Ă&#x17D;n special sectorul privat este mai receptiv la nou, pentru cĂŁ este atent la tot ce ĂŽi poate reduce cheltuielileâ&#x20AC;&#x153;, a fost de pĂŁrere interlocutorul nostru. Conform opiniilor acestuia, termografia poate evidenĂžia o multitudine de erori pe care le fac arhitecĂžii, ĂŽn ceea ce priveÂşte eficienĂža energeticĂŁ a unui imobil, ĂŽn bunĂŁ mĂŁsurĂŁ constrĂ˘nÂşi chiar de cĂŁtre beneficiari. DatoritĂŁ experienĂžei, domnul profesor a formulat o serie de reguli ce nu sunt ĂŽntotdeauna conforme cu ale arhitecĂžilor. Unul dintre aceste principii face referire la faptul cĂŁ o construcĂžie pierde cĂŁldurĂŁ ĂŽn funcĂžie de suprafaĂža ei exterioarĂŁ. â&#x20AC;&#x17E;O situaĂžie aproape idealĂŁ ar fi ca o clĂŁdire sĂŁ aibĂŁ formĂŁ cilindricĂŁ, pentru cĂŁ astfel pĂŁstreazĂŁ mai bine temperatura. Ă&#x17D;n fond,

termograme este greºit sã spunem cã energia se pierde - ea se conservã sau se transformã. Ei bine, existã puþine asemenea imobile în Capitalã. Dupã criteriul eficienþei, urmeazã, în ordine descrescãtoare, o casã cu secþiunea pãtratã ºi apoi cea dreptunghiularã. Deseori, arhitectul realizeazã jocuri de volume, datoritã cãrora casa are un aspect original, dar, din punct de vedere energetic, poate fi un dezastru“, a completat domnul Leonãchescu. În situaþii de acest tip, din cauza unui sistem de tâmplãrie slab etanºeizat, apar curenþi de aer, iar transferul de cãldurã este inevitabil. Antreurile ºi loggiile, elemente de arhitecturã întâlnite, din pãcate, destul de rar, au rolul de a combate problemele menþionate. Nu acelaºi lucru se întâmplã când ne referim la balcoane sau terase, foarte populare printre contemporani, dar total ineficiente din aceastã perspectivã. În altã ordine de idei, termografia a evidenþiat cã este important ca apa sã se scurgã cât mai departe de pereþii exteriori ai casei. De asemenea, este demn de luat în seamã rolul unor platforme betonate (impermeabile) în jurul imobilului, care sã þinã apa pluvialã departe de fundaþie.

Avantajele tehnologiei Aºa cum a evidenþiat Nicolae Leonãchescu, termografia este: nedistructivã (nu trebuie prelevate probe pentru studierea construcþiei), instantanee (o imagine apare aproape imediat pe ecran) ºi mult mai ieftinã decât alte metode. În plus, acurateþea mãsurãtorii începe sã fie acceptabilã ºi pentru cei mai pretenþioºi specialiºti, iar faptul cã oferã informaþii în câmp continuu ºi nu punctiform, ca alte metode, eliminã consi-

Iatã un bloc de locuinþe din perioada interbelicã! Pe lângã forma cilindricã, acesta are ºi o suprafaþã exterioarã compactã, fãrã balcoane

derabil erorile. Mai „pe româneºte“, o astfel de imagine aratã distribuirea temperaturilor pe suprafeþele unei construcþii. Termometrele de suprafaþã, folosite anterior pentru a mãsura calitãþile termoizolante ale unui element de construcþie, perturbã ceea ce se numeºte „câmpul termic“ al clãdirii. Chiar dacã aceste abateri par nesemnificative, în secolul nostru suntem practic constrânºi sã studiem cele mai mici detalii în lupta pentru câºtigarea unei fracþiuni dintr-un grad Celsius. „Nu avem încotro, trebuie sã facem un efort, dacã vrem sã ajungem la standardele europene. Din pãcate, am constatat multã indiferenþã faþã de aceste probleme, pentru care existã, însã, remedii. Pe de o parte, trebuie construite doar clãdiri conservative energetic, pe de alta, cele vechi au nevoie de modernizare. Pentru a grãbi procesul de reabilitare termicã, cred cã sunt necesare intervenþii pe douã planuri: reducerea impozitelor pentru cei care vor sã beneficieze de asemenea lucrãri ºi organizarea de inspecþii periodice asupra tuturor clãdirilor. Aceste mãsuri sunt atât în interesul statului, cât ºi al beneficiarului“, a încheiat domnul profesor Leonãchescu.

termograme

domenii noi

DupĂŁ ce am ĂŽnĂželes teoria, haideĂži sĂŁ trecem la situaĂžii concrete! Am vĂŁzut atĂ˘tea blocuri cu probleme serioase vizavi de umiditate Âşi de eficienĂža scĂŁzutĂŁ ĂŽn economisirea cĂŁldurii, ĂŽncĂ˘t a fost greu sĂŁ alegem unul reprezentativ. TotuÂşi, ne-am oprit la o clĂŁdire dintr-un cartier bucureÂştean. Termodivizia Misiunea Casa a studiat-o foarte atent Âşi a oferit inclusiv soluĂžii de remediere.

Caz particular sau

PROBLEMĂ&#x192; NAĂ&#x17E;IONALĂ&#x192;? C

onstruit ĂŽn 1960 Âşi dat ĂŽn folosinĂžĂŁ doi ani mai tĂ˘rziu, blocul de nouĂŁ etaje are 94 de apartamente, dispuse pe douĂŁ scĂŁri. Ceea ce ĂŽl particularizeazĂŁ sunt suprafeĂžele exterioare acoperite parĂžial cu ceea ce se cheamĂŁ â&#x20AC;&#x17E;cĂŁrĂŁmidĂŁ aparentĂŁ tip Bratcaâ&#x20AC;&#x153;.

Concluzii Âşi ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžiri parĂžiale 3HQWUX D SXWHD DÂąD FkW PDL PXOWH GHWDlii suplimentare despre istoria acestui imobil Âşi condiĂžiile actuale din apartamente am stat de vorbĂŁ cu preÂşedintele asociaĂžiei de locatari, domnul Ieremia Dumitru. Ă&#x17D;n primii ani nu au apĂŁrut probleme deosebite, ĂŽn afara celor inerente unor construcĂžii noi, a ĂŽnceput dumnealui sĂŁ ne povesteascĂŁ. Ă&#x17D;nsĂŁ, pe parcurs, mai cu seamĂŁ ĂŽn ultimii 10-12 ani, au fost constatate diferite stĂŁri Âşi grade de umiditate ĂŽn apartamente Âşi pe balcoane. La o

20 l

Misiunea

CASA 1/06

primĂŁ vedere, cauzele pĂŁreau a fi condiĂžiile de mediu, respectiv ploile Âşi curenĂžii de aer formaĂži ĂŽntre blocuri, precum Âşi poziĂžia spre nord a zonei placate.

Â˝Q IXQFĂ¨LH GH SRVLELOLWĂŠĂ¨LOH Â°QDQFLDre ale locatarilor, au fost realizate diferite amenajĂŁri interioare, prin care suprafeĂžele cu igrasie au fost acoperite. Materialele folosite ĂŽn acest scop au fost cele obiÂşnuite: BCA cu plasĂŁ Âşi tencuialĂŁ deasupra, polistiren sau plĂŁci din gips-carton cu termoizolaĂžie din vatĂŁ de sticlĂŁ. Acestea au fost lipite direct peste zonele umede sau aplicate paraOHO FX ]LGXULOH Â°LQG OĂŠVDWH VSDĂ¨LL GH DHULVLre ĂŽntre pereĂži Âşi respectiva amenajare. La solicitarea locatarilor, fostul ICRAL, care pĂ˘nĂŁ ĂŽn 1989 administra Âşi acest imobil, a efectuat o serie de reparaĂžii. De exemplu, GRXĂŠ DSDUWDPHQWH DX EHQHÂ°FLDW GH SODFĂŠUL cu BCA, operaĂžiune ce a produs micÂşorarea suprafeĂžei camerelor.

Din pĂŁcate, toate aceste lucrĂŁri au adus doar ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžiri parĂžiale, cu efecte pe termen limitat, ĂŽntrucĂ˘t umiditatea era destul de avansatĂŁ ĂŽn pereĂžii blocului. Petele Âşi exfolierile au apĂŁrut din nou, iar locatarii au tras o primĂŁ concluzie, Âşi anume cĂŁ XPLGLWDWHD DU Â° FDX]DWĂŠ GH SHUPHDELOLWDWHD placĂŁrilor exterioare sau de distrugerea rosturilor dintre elementele acesteia. O altĂŁ serie de probleme e cauzatĂŁ de LQVWDODĂ¨LLOH GH WHUPRÂ°FDUH FH DX DFHHDĂ§L YHchime cu blocul. AvĂ˘nd un grad avansat de X]XUĂŠ Ă§L Â°LQG REWXUDWH LQFOXVLY FDORULIHUHle), temperaturile nu se ridicĂŁ la nivelul normal. Ă&#x17D;n zilele friguroase, agentul termic furnizat de RADET, asigurĂŁ o temperaturĂŁ de maximum 20-21Â°C. ExistĂŁ chiar o diferenĂžĂŁ ĂŽntre apartamente, cele de la parter Âşi etajele I-IV avĂ˘nd de regulĂŁ cu 1-4Â°C mai mult decĂ˘t cele de la nivelele superioare. Garsonierele de la etajul al nouĂŁlea sunt cele

Locatarii blocului vecin au fost Âşi mai â&#x20AC;&#x17E;inventiviâ&#x20AC;&#x153;. Ei au acoperit rosturile placajului ceramic cu spumĂŁ poliuretanicĂŁ. Astfel, finisajul a cĂŁpĂŁtat un grad mai mare de impermeabilitate, iar consecinĂžele au ĂŽnceput deja sĂŁ aparĂŁ: igrasie, mucegai etc.

PDL GH]DYDQWDMDWH Â°LQG DPSODVDWH GLUHFW SH WHUDVĂŠ FX WRĂ¨L SHUHĂ¨LL SH H[WHULRU Â˝Q ]RQĂŠ D IRVW vPEXQĂŠWĂŠĂ¨LWĂŠ KLGURL]RODĂ¨LD WHUDVHL vQ

etape, aplicĂ˘nd praf hidrofob, bitum cu ardezie Âşi dale din beton. De aceea, nu au fost VHVL]DWH LPHGLDW LQÂ°OWUDĂ¨LLOH GH DSĂŠ

O asociaĂžie de locatari cu iniĂžiative Ă&#x17D;n asemenea condiĂžii, am discutat la o adunare generalĂŁ, desfĂŁÂşuratĂŁ anul trecut, necesitatea realizĂŁrii unor studii Âşi mĂŁsurĂŁtori cu persoane specializate. Ă&#x17D;ntr-un final, asociaĂžia a apelat la o firmĂŁ din domeniu care, pe baza unui contract, a efectuat diverse teste cu aparate de mĂŁsurare a umiditĂŁĂžii Âşi temperaturii. CĂ˘nd am propus bugetul pe 2006, a fost ĂŽntocmitĂŁ Âşi o listĂŁ cu lucrĂŁrile de reparare a blocului. Printre ele, alĂŁturi de cele pentru terase Âşi canalul tehnic, a fost inclusĂŁ analizarea Âşi repararea faĂžadei, ale cĂŁrei probleme afecteazĂŁ 30-40 de apartamente la cele douĂŁ scĂŁri D PHQĂ¨LRQDW UHSUH]HQWDQWXO DVRFLDĂ¨LHL

Â˝Q XUPD VWXGLXOXL ED]DW SH WHUPRJUDÂ°H concluzia a fost surprinzĂŁtoare pentru locatari: cea mai mare parte a umezelii este cauzatĂŁ de amenajĂŁrile interioare eronate. Acestea, alĂŁturi de bariera de vapori constituitĂŁ de placajul exterior, au condus la pĂŁstrarea umiditĂŁĂžii ĂŽn structura Âşi zidĂŁria blocului. Rezultatele, prezentate asociaĂžiei ĂŽntr-un referat tehnic, au arĂŁtat necesitatea unei reabilitĂŁri termice a zonei respec-

tive Âşi, ĂŽn cel mai bun caz, a ĂŽntregului bloc.

Â˝Q VLWXDĂ¨LL GH DFHVW JHQ IRQGXULOH QHFHVDUH SHQWUX UHSDUDĂ¨LL VXQW IRDUWH PDUL Â°LQG LPSRUWDQW DMXWRUXO SULPĂŠULHL VDX JXYHUQXOXL SHQWUX LQFOXGHUHD FOĂŠGLULL vQ SURLHFWHOH Â°QDQĂ¨DWH GH VWDW 3UHĂ§HGLQWHOH DVRFLDĂ¨LHL D IĂŠFXW R YL]LWĂŠ OD SULPĂŠULH GH XQGH D OXDW QRUPHOH PHWRGRORJLFH Ă§L R OLVWĂŠ FX QHFHVLWĂŠĂ¨L 'LQ VLPSOD OHFWXUĂŠ D FRQGLĂ¨LLORU LPSXVH DFHVWD D REVHUYDW FĂŠ EORFXO UHVSHFWĂŠ PXOWH GLQWUH HOH Â°LQG R FRQVWUXFĂ¨LH vQDOWĂŠ FX YHFKLPH PDUH Ă§L LQVWDODĂ¨LL X]DWH HWF Â˝QVĂŠ PDL GHSDUWH OXFUXrile s-au complicat...

Dureroasa revenire la realitate S-a creat o anumitĂŁ solidaritate ĂŽntre locatari, cunoscĂ˘ndu-se pe fiecare palier necazurile din unele apartamente. Ă&#x17D;nsĂŁ, nu putem spune cĂŁ toĂži sunt de acord sĂŁ contribuie la reabilitare, din cauza valorii mari a lucrĂŁrilor. Blocul are Âşi locatari cu venituri sau pensii mici Âşi nu Âştiu ce muncĂŁ de lĂŁmurire ar trebui sĂŁ ducem ca sĂŁi convingem de beneficiile acestor lucrĂŁri, nea explicat domnul Ieremia. Pe de altĂŁ parte, ceea ce ne deranjeazĂŁ este birocraĂžia Âşi toate formularele stufoase ce trebuie completate Âşi predate la primĂŁria de sector, pentru ca apoi sĂŁ ajungĂŁ la PrimĂŁria GeneralĂŁ a Capitalei Âşi abia apoi la guvern... Toate trebuie ĂŽnsoĂžite de studii realizate de personal de specialitate, fapt ce necesitĂŁ mulĂži bani Âşi timp. Ă&#x17D;ntr-un final, este posibil sĂŁ avem Âşansa de a fi cuprinÂşi ĂŽn programul de ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžire a confortului termic. Ă&#x17D;nsĂŁ, existĂŁ Âşi probabilitatea ca, dupĂŁ ce am cheltuit cĂ˘teva zeci de milioane de lei, cineva de la primĂŁrie sĂŁ aprecieze cĂŁ o virgulĂŁ sau o cifrĂŁ nu sunt bine puse Âşi cererea noastrĂŁ sĂŁ fie datĂŁ la o parte. Din actele oficiale Âşi din presĂŁ am aflat cĂŁ ĂŽn fiecare an guvernul are posibilitatea sĂŁ acorde fonduri pentru 20-25 de blocuri la nivelul ĂŽntregii ĂžĂŁri. DacĂŁ se va merge ĂŽn continuare ĂŽn ritmul acesta este posibil ca al nostru sĂŁ nu fie cuprins

niciodatĂŁ ĂŽntr-o astfel de planificare prin care sĂŁ poatĂŁ primi banii necesari. Nu mai vorbim de faptul cĂŁ RomĂ˘nia este o ĂžarĂŁ balcanicĂŁ Âşi relaĂžiile de acest tip nu au dispĂŁrut Ă§L D DUĂŠWDW

QHPXOĂ¨XPLUHD LQWHUORFXWRUXO QRVWUX &RQIRUP OHJLVODĂ¨LHL DÂąDWĂŠ vQ PRPHQWXO GH IDĂ¨ĂŠ vQ YLJRDUH VXPD SH FDUH SULPĂŠULD R SRDWH DFRUGD HVWH GH SkQĂŠ OD GLQ YDORDUHD WRWDOĂŠ D OXFUĂŠULORU vQVĂŠ vQ SUH]HQW VH DÂąĂŠ vQ GLVFXĂ¨LH R FUHĂ§WHUH GH SkQĂŠ OD 7RWXĂ§L FRVWXO ORU UĂŠPkQH IRDUWH PDUH Nu cred cĂŁ existĂŁ asociaĂžie care sĂŁ poatĂŁ suporta asemenea cheltuieli. LegislaĂžia de pĂ˘nĂŁ acum mai prevede obligativitatea ipotecĂŁrii, ĂŽn cazul ĂŽn care locatarii nu pot suporta investiĂžia, ceea ce este, de asemenea, o problemĂŁ. Au existat reticenĂže din partea proprietarilor sĂŁ facĂŁ aceste acte Âşi e suficient ca unul singur sĂŁ nu fie de acord cu proiectul Âşi totul este blocat, indiferent cĂŁ existĂŁ auditul energetic Âşi celelalte documente. Ă&#x17D;n plus, problema este mult prea puĂžin cunoscutĂŁ, iar reprezentanĂžii autoritĂŁĂžilor locale dunt deseori depĂŁÂşiĂži de

situaĂžie, ca sĂŁ nu spunem incompetenĂži, a concluzionat domnul Ieremia. ,DWĂŠ GRDU FkWHYD GLQWUH SUREOHPHOH VHPQDODWH GH SRWHQĂ¨LDOLL EHQHÂ°FLDUL DL SURJUDPXOXL QDĂ¨LRQDO GH UHDELOLWDUH WHUPLFĂŠ 9ĂŠ UXJĂŠP VĂŠ QH VFULHĂ¨L GHVSUH DFHVW VXELHFW LQGLIHUHQW GDFĂŠ DĂ¨L IRVW VDX QX vQWU R VLWXDĂ¨LH VLPLODUĂŠ 'DFĂŠ YUHĂ¨L VĂŠ YĂŠ DSXFDĂ¨L GH WUHDEĂŠ 7HUPRGLYL]LD 0LVLXQHD &DVD YĂŠ SRDWH DMXWD 3URJUDPDĂ¨L YĂŠ SH IRUXPXO VLWH XOXL QRVtru www.misiuneacasa.ro/forum! Misiunea

CASA 1/06

l 21

baie

jurnal de ºantier

Fiecare cu baia lui sãptãmânã. De aceea, am hotãrât cu inspec-

torul de ºantier sã lucrãm în casã. Livingul ºi dormitoarele sunt gata, cu pereþi netezi ºi parchet masiv de cea mai bunã calitate. Aº fi vrut tavane aparente, dar e târziu. Trebuiau

realizate înainte de montarea gips-cartonului, ce nu poate susþine structura tavanului. Prin urmare, ne-am apucat de amenajarea bãii, o lucrare de care, sincer, mi-era fricã.

arna încã n-a trecut, iar meºterii se tem sã Ite geroasã înceapã renovarea faþadei. O singurã noape suficientã sã le strice munca de o

Misiunea

CASA 1/06

l 23

jurnal de ºantier

Pasul

baie

„Numai“ douã VECHEA VECHEA BAIE BAIE ERA ERA AMPLASATÃ AMPLASATÃ FOARTE BINE, având BINE, deschidere având deschidere chiar spre chiar holul spre de la holul intrare. deTotuºi, la intrare. fiind Totuºi, o camerã fiind micã, o camerã abia îmimicã, fãceam abialocîmi pe fãceam lângã chiuvetã loc pe lângã ca sã chiuvetã ajung la ca cadã. sã ajung De ventilaþie la cadã. nici De ventilaþie nu mai vorbesc, nici nu nu maiavea vorbesc, nici mãcar nu aveao nici fereastrã. mãcarArhitectul o fereastrã. mi-a Arhitectul explicatmicã ao explicat locuinþã cã ca oa locuinþã mea are ca nevoie a mea de are cel nevoie puþin douã de cel bãi.puþin „Aceasta douã este bãi. una „Aceasta dintre este problemele una dintre frecvente problemele la casele frecvente vechi la casele - bãilevechi strâmte. - bãile Nu vreau strâmte. sã Nu fiu maliþios, vreau sã fiu darmaliþios, cred cã înaintaºii dar cred cã noºtri înaintaºii se gândeau noºtri se maigândeau puþin lamai igienã. puþinAcum, la igienã. gândeºte-te Acum, gândeºte-te ºi tu, cam cât ºi tu, timp campetrece cât timp o femeie petrece în o femeie baie...“,îna baie...“, comentata comentat acesta. arhitectul. N-am N-am zis zis nimic, nimic, dar dar i-am i-am dat dat dreptate dreptate în în sinea sinea mea, mea, gândindu-mã gândindu-mã cã cã eu eu mã mã bãrbieresc bãrbieresc la la serviciu, serviciu, înainte înainte de de aa veni veni ceilalþi ceilalþi colegi. colegi. Aºadar, Aºadar, una una dintre dintre bãi, bãi, mai mai micã micã ºi ºi fãrã fãrã duº duº sau sau cadã, cadã, trebuie trebuie sã sã fie fie destinatã destinatã celor celor care care îºi îºi petrec petrec timpul timpul în în camera camera de de zi. zi. Se Se mai mai numeºte numeºte „baie „baie de de serviciu“, serviciu“, n-am n-am înþeles înþeles prea prea bine bine de de ce. ce. Cea Cea veche veche putea putea juca juca acest acest rol, rol, dar dar numai numai dupã dupã ce ce aº aº fifi scos scos cada cada ºi ºi rezolrezolvat vat problema problema aerisirii. aerisirii. Trebuia Trebuia schimbat schimbat amplasamentul amplasamentul fiecãrui fiecãrui element, element, pentru pentru ca ca accesul accesul sã sã nu nu fie fie obstrucþionat, obstrucþionat, þinând þinând cont cont de de poziþiile poziþiile þevilor þevilor de de scurgere. scurgere. Bineînþeles, Bineînþeles, cu cu obiecte obiecte sanitare sanitare noi. noi.

Pasul

Confortul cere sacrificii DESPRE O NOUÃ FEREASTRÃ, NICI NU PUTEA FI VORBA. Arhitectul a zis cã nu are nici un rost sã modifice proiectul pentru un asemenea fleac, ºi nici nu m-ar ajuta cine ºtie ce. Oricum, Oricum am nevoie de un sistem de ventilaþie modern, deoarece materialele folosite pentru hidro ºi termoizolare, cu un nivel ridicat de etanºeitate (mai ales tâmplãria), îmi vor reþine toatã umezeala în casã. Într-o revistã de arhitecturã am descoperit o casã proiectatã sã aibã o baie pentru fiecare dormitor. M-am lãmurit când am vãzut cã era proiectul unui neamþ. Poate cã ei au alte standarde! Eu am ezitat, ezitat chiar ºi când am vorbit de douã... Soluþia aparþine tot arhitectului, care m-a întrebat dacã am nevoie de patru dormitoare. Unul dintre ele putea fi modificat ºi transformat în baie, fiind suficient spaþiu ºi pentru un dressing. Cea mai potrivitã pentru „sacrificiu“ era o camerã de vreo 10 mp mp în în care se poate se poate ajunge ajunge din toatetoate din dormitoarele. dormitoarele. AstaAsta, pentru pentru cã aceastã cã aceastã casãcasã mai are maiunare „pãcat“: un „pãcat“: multe uºi. Parcã multe uºi. ar Parcã fi sediu ar fi de sediu firmã. de firmã. Ca sã fiu sincer, nu mã gândisem niciodatã la o astfel de schimbare. Era o decizie prea grea ºi am avut discuþii lungi cu soþia pe aceastã temã.

Doi saci de... hidroizolaþie? AM AM VÃZUT VÃZUT MULTE MULTE MATERIALE MATERIALE NOI NOI PENTRU CONSTRUCÞII PENTRU CONSTRUCÞII de de când când am am început început lucrãrile lucrãrile la la renovarea renovarea casei. casei. Cu Cu cele cele mai mai multe multe dintre dintre ele ele „mi-a „mi-a fãcut fãcut cunoºtinþã“ cunoºtinþã“ inginerul. Parcã ºi-a propus inginerul. Parcã ºi-a propus ca, ca, la la fiecare fiecare etapã, sã-mi arate ceva care sã mã uimeascã. etapã, sã-mi arate ceva care sã mã uimeascã. Cu Cu ocazia ocazia amenajãrii amenajãrii celor celor douã douã bãi, bãi, aa cumpãrat un tip de hidroizolaþie despre cumpãrat un tip de hidroizolaþie despre care care nu nu mai mai auzisem. auzisem. Nu-i Nu-i de de mirare, mirare, pentru pentru cã cã nu nu sunt sunt profesionist profesionist în în construcþii, construcþii, dar dar nu nu îmi îmi imaginasem imaginasem cã cã poate poate exista exista un un asemeasemenea produs sub forma unei paste nea produs sub forma unei paste subþiri, subþiri, aplicate aplicate cu cu bidineaua. bidineaua. Am hidroizoAm aflat aflat cã cã se se numeºte numeºte mortar mortar hidroizolant elastic ºi cã pentru adevãraþii specialiºti lant elastic ºi cã pentru adevãraþii specialiºti nu nu mai mai este este de de mult mult oo noutate. noutate. Credeam Credeam cã cã o simplã acoperire ceramicã este suficientã

24 l

Misiunea

CASA 1/06

ca sã nu acoperire am probleme cu umiditatea, însã o simplã ceramicã este suficientã de necesitatea produsului m-a lãmurit ingica sã nu am probleme cu umiditatea, însã nerul: „Priveºte petele acelea de la ingibaza de necesitatea produsului m-a lãmurit peretelui, unde am dat jos faianþa. E umenerul: „Priveºte petele acelea de la baza zeala de pe pardoseala ºi de la Enivelul peretelui, unde am dat bãii jos faianþa. umefundaþiei ce urcã prin fenomenul capilazeala de pe pardoseala bãii ºi de de la nivelul ritate. Gândeºte-te cã apa îºi face de loc,capilachiar fundaþiei ce urcã prin fenomenul ºi prin chitul rosturilor, mai ales dacã acesta ritate. Gândeºte-te cã apa îºi face loc chiar ºi eprin de ochitul calitate îndoielnicã. De aceea, trebuiee rosturilor, mai ales dacã acesta sã luãm mãsuri serioase. Altfel, dacã îþi de o calitate îndoielnicã. De aceea trebuie sã cumperi o faianþã frumoasã, cu un chit penluãm mãsuri serioase. Altfel, dacã îþi cumtru deschis la culoare, o sãchit se pãteze perirosturi o faianþã frumoasã, cu un pentru de la mucegai ºi ar fi pãcat“. rosturi deschis la culoare, o sã se pãteze de ce au reparat ºapele la Muncitorii, mucegai ºi ardupã fi pãcat“. celor douã încãperi ºi le-au Muncitorii, dupã ce au curãþat reparattemeinic ºapele de murdãrie sau ulei, au amestecat într-o celor douã încãperi ºi le-au curãþat temeinic gãleatã, cu ajutorul malaxorului reglat la

discuþii Ea era de-a lungidreptul cu soþia entuziasmatã. pe aceastã temã. În final, Ea am acceptat, era de-a dreptul cu speranþa entuziasmatã. cã, dimineaþa, În final,baia am acceptat, de serviciu cuva speranþa fi doar cã, a mea. dimineaþa, Inspectorul baia de serviciunuvaa fifost ºantier doar la fel a mea. de încântat. Inspectorul „Toate de ºantier- anuconchis bune a fost el la -feldardeîþiîncântat. dai seama „Toate câtã bune - a conchis cheltuialã o sã ai el cu- toate dar îþiinstalaþiile dai seamanececâtã cheltuialã sare? ªi mai o sã este ai încã cu toate o problemã! instalaþiileCum necele putem sare? ªimasca?“ mai este încã o problemã! Cum le

de murdãrie sau ulei, au amestecat într-o turaþie un prafmalaxorului pe bazã dereglat ciment gãleatã,micã, cu ajutorul la aditivat ºi apã. Apoi au aplicat aceastã turaþie micã, un praf pe bazã de ciment pastã peste aditivat ºi pardosealã apã. Apoi înaudouã-trei aplicat straturi. aceastã Fiecare dintre ele trebuia sã fie subþire, de pastã peste pardosealã în douã-trei straturi. nici un milimetru, ºi complet uscat înainte Fiecare dintre ele trebuia sã fie subþire, de de fi aplicat urmãtorul. Am înþeles sconicia un milimetru, ºi complet uscat cã înainte pul materialului este de a umple porii stratude a fi aplicat urmãtorul. Am înþeles cã scolui respectiv din porii beton. pulsuport, materialului este ai deºapei a umple stratuDe asemenea, în acelaºi scop, la fiecare lui suport, respectiv ai ºapei din beton. colþ, sau crãpãturã recoDemuchie asemenea, în acelaºiinginerul scop, la afiecare mandat lipirea unei benzi sintetice elastice. colþ, muchie sau crãpãturã inginerul a recoA fost chiar cu sintetice aceste izolaþii ºi mandat lipirea„darnic“ unei benzi elastice. cu benzile de etanºare, deoarece trebuiau A fost chiar „darnic“ cu aceste izolaþii ºi luate în calcul nu doardeoarece contractãrile ºi cu benzile de etanºare, trebuiau dilatãrile ºapei, ci ºi vibraþiile casei ce nu luate în calcul nu doar contractãrile ºi sunt chiarºapei, de neglijat. Compoziþia dilatãrile ci ºi vibraþiile caseichimicã ce nu asunt hidroizolaþiei fiind asemãnãtoare cu cea chiar de neglijat. Compoziþia chimicã aa hidroizolaþiei adezivului pentru nu a mai fiind gresie, asemãnãtoare cu fost cea necesarã o amorsã, cum se procedeazã la a adezivului pentru gresie, nu a mai fost aplicarea acoperirilor ceramice.

Pasul 4

Între clasic ºi inovator METODA ACEASTA DE HIDROIZOLARE, utilizatã în cele douã viitoare bãi, a fost urmatã de placarea cu gresie ºi faianþã, apoi de montarea obiectelor sanitare. Pentru baia micã, spaþiul nu mi-a dat voie sã dau frâu liber imaginaþiei. O chiuvetã, un vas de toaletã ºi cam atât. În schimb, pentru cealaltã, am pus în aplicare cât mai multe dintre ideile pe care le aveam despre confortul unei bãi. Mã rog, nu chiar toate... Aº fi vrut o cadã cu hidromasaj, radio, lumini subacvatice ºi cascade, cum am vãzut la TV. Montatã chiar în centrul camerei, m-ar fi fãcut sã mã simt ca un paºã! Dar o asemenea instalaþie costã mai mult decât tot restul amenajãrii bãii... Prin urmare, m-am orientat iniþial cãtre o cadã realizatã din fontã, acoperitã cu email, destul de rezistentã în timp ºi uºor de

întreþinut. Apoi am descoperit o variantã destul de avantajoasã ca preþ: o cadã acrilicã. Argumentul hotãrâtor a fost forma interesantã ºi ergonomicã, datoratã faptului cã sunt mult mai uºor de prelucrat decât cele metalice. Am mai vãzut câteva tipuri asupra cãrora vânzãtorii au fost mai reþinuþi în a mi le prezenta. Ulterior, am aflat cã erau executate din materiale neadmise în anumite þãri din motive de sãnãtate. Nu le-am simþit lipsa, întrucât nici nu arãtau prea bine. Aºadar, am cumpãrat-o pe cea acrilicã, inginerul felicitându-mã pentru alegere dintr-un motiv pe care nu-l bãnuisem: acestea pãstreazã mult mai bine temperatura apei decât cele din fontã.

Pasul 5

Þevi mai „tãcute“

Facturile vorbesc!

MONTAREA INSTALAÞIILOR A FOST ETAPA CEA MAI DIFICILÃ pentru mine, dar nu ºi pentru meseriaºi. Întrucât echipa era formatã în principiu din zidari, zugravi ºi faianþari, inginerul a fost nevoit sã angajeze un instalator. Bineînþeles, doi dintre ei s-au lãudat cu priceperea lor, spunând cã vor sã realizeze lucrarea, dar inspectorul de ºantier s-a fãcut cã nu aude, vãzându-ºi de treabã. ªtia el de ce. Modificãrile aduse de proiect întregii construcþii impuneau refacerea în totalitate a instalaþiei, fiind necesar un muncitor experimentat, care sã înþeleagã ce scrie în proiect. Mã îndoiam cã meºterii mei se pricep la aºa ceva, chiar dacã ar fi fost

în stare sã monteze niºte þevi din cupru sau pexal. Din câte am observat uitându-mã pe schemele instalatorului, au fost utilizate þevi cu diametre mai mari decât înainte. Iniþial, am crezut cã e o mãsurã inutilã ºi inesteticã, aºa cã m-am arãtat nemulþumit. Inginerul m-a lãmurit rãbdãtor cã toate sunt pentru liniºtea mea. „Într-un circuit sanitar, mai ales cel din cupru cum este al tãu, creºterea presiunii provoacã zgomote. Din punctul acesta de vedere, e un câºtig, ai vãzut cât de variabil este debitul. Mãsura cea mai potrivitã este sã mãrim diametrul þevilor, pentru ca viteza apei în reþea sã scadã“. Am fost mulþumit de rãspuns, dar estetic... asta este!

Obligatorii ºi utile totodatã

În cazul celorlalte obiecte sanitare ale bãilor, am optat pentru ceramicã smãlþuitã, chiar dacã vasul de toaletã, bazinul lui sau chiuveta necesitã o atenþie sporitã din cauza fragilitãþii materialului. În plus, am preferat albul, ca sã nu mã complic cu alte combinaþii cromatice pretenþioase.

n proiect pentru instalaþii, realizat „cu simþ de rãspundere“, trebuie sã conþinã o serie de documente care sã reflecte detaliile tehnice ale sistemului, dar ºi aspectele calitative ºi cantitative ale materialelor folosite. Printre aceste acte trebuie sã existe ºi un memoriu justificativ, unde apare o descriere a utilitãþii lucrãrilor, eficienþa lor economicã, motivele alegerii anumitor soluþii tehnice, termene de

execuþie etc. De asemenea, proiectul trebuie sã cuprindã calculul debitelor necesare, planurile cu amplasamentul obiectelor sanitare, detalii despre conductele de distribuþie, schemele coloanelor ºi altele. Atunci când este cazul, actele cuprind descrieri ale fosei septice ºi ale puþului de captare a apei. De mare ajutor poate fi executarea unei antemãsurãtori, cu estimãri ale costurilor materialelor.

COSTUL FINAL AL INVESTIÞIEI A FOST MAI MARE decât îmi propusesem. Eram hotãrât sã încep o discuþie aprinsã cu instalatorul, când acesta, ca ºi cum mi-ar fi citit gândul, a scos un teanc de facturi cu sumele cheltuite. Cheltuielile acopereau suma cerutã în procent de peste 90%. Într-adevãr, a folosit þevi din cupru, destul de costisitoare. Era o sumã anticipatã, de care nu m-am plâns. În schimb, ceea ce nu prevãzusem era mulþimea de robinete, vane, fitinguri ºi tot soiul de accesorii, ca sã nu mai pun la socotealã manopera. Am înghiþit în sec ºi am plãtit, dar nu m-am putut abþine sã nu comentez faptul cã trebuia sã fiu avertizat din timp. Inginerul, care n-a fost de faþã la executarea lucrãrilor, nu s-a arãtat surprins de preþuri. Chiar m-a felicitat pentru „afacere“. „Contor, detentor, purificator, vanã de siguranþã la fiecare circuit... totul e fãcut ca la carte. Oriunde ai avea probleme, existã posibilitatea de a opri urgent circuitul în acea zonã. Excelent lucrat!“ Eu ce sã mai zic? Mi-am vãzut de serviciu, am nevoie de bani pentru urmãtoarea etapã: refacerea faþadei. Misiunea

CASA 1/06

l 25

casa de vacanĂžĂŁ Acest nou serial e dedicat celor care doresc sĂŁ ĂŽÂşi construiascĂŁ o casĂŁ de vacanĂžĂŁ. Prin intermediul lui veĂži avea ocazia sĂŁ aflaĂži tot ce vĂŁ intereseazĂŁ despre diferite zone din Ăžara noastrĂŁ (preĂžurile terenurilor, obiective turistice Âşi de agrement, infrastructurĂŁ, utilitĂŁĂži, taxe Âşi impozite etc.). Astfel, vĂŁ veĂži putea face un plan de acĂžiune Âşi calcula un buget. Ă&#x17D;ncepem cu Ă&#x17E;ara Dornelor...

Locuind pe colinele dintre munĂži

Ă&#x17D; teĂži ajunge din patru direcĂžii

n Depresiunea Dornelor pu-

diferite. Trei dintre ele presupun urcarea unor munĂži, iar a patra vĂŁ poartĂŁ printr-un culoar ĂŽngust circa 100 km. Chiar dacĂŁ veniĂži din Transilvania (prin Pasul TihuĂža), MaramureÂş (Pasul Prislop), Bucovina (Pasul MestecĂŁniÂş) sau Moldova (Valea BistriĂžei), ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;Ăžaraâ&#x20AC;&#x153; care se deschide ĂŽnaintea privirilor vĂŁ veĂži simĂži nevoit sĂŁ Â°Ă¨L XQ RP DO PXQWHOXL 2ULFXP la o depĂŁrtare de 520 km de BucureÂşti Âşi o jumĂŁtate de zi de condus maÂşina (E 85 Âşi E 576), nici nu se poate altfel.

Locuri primitoare Satele sunt cu cel puĂžin 200 m mai sus faĂžĂŁ de regiunile ĂŽnconjurĂŁtoare, iar oamenii nu VH VLPW DÂ°OLDĂ¨L QLFL XQHLD GLQtre zonele istorice vecine. Pur Âşi simplu sunt dorneni, iar ceea ce ĂŽntĂ˘lneÂşti aici este al lor. Forma parcelelor de teren nu respectĂŁ nici un Âşablon, iar potecile care le traverseazĂŁ (plaiuri) sunt ĂŽntortocheate Âşi, ĂŽn general, duc spre locurile de adĂŁpat ale animalelor, unde apa de izvor se acumuleazĂŁ ĂŽn trunchiuri de copac scobite (halĂŁuri). Activitatea turisticĂŁ principalĂŁ se desfĂŁÂşoarĂŁ ĂŽn Vatra Dornei, staĂžiunea cu cea mai lungĂŁ pĂ˘rtie de schi din ĂžarĂŁ. Â˝Q VXGXO GHVSUHVLXQLL VH DÂąĂŠ Parcul NaĂžional CĂŁlimani, cu

28 l

Misiunea

CASA 1/06

Peisajul de naturĂŁ colinarĂŁ este deschis, ĂŽn special ĂŽn zona de confluenĂžĂŁ a celor trei rĂ˘uri din aceastĂŁ parte: Dorna, CoÂşna Âşi TeÂşna

Nici suprafeĂžele plane foarte extinse nu sunt greu de gĂŁsit, cele mai pitoreÂşti putĂ˘nd fi ĂŽntĂ˘lnite ĂŽn Podu CoÂşnei Âşi Poiana Stampei, la o altitudine de 900 m

Chiar dacĂŁ locuinĂžele Âşi-au modificat de-a lungul timpului dimensiunile, stilul arhitectonic a rĂŁmas oarecum asemĂŁnĂŁtor. Materialul principal folosit la construcĂžia acestora este tot lemnul

Ca dovadĂŁ a calitĂŁĂžilor acestor locuri stau numeroasele aÂşezĂŁri rurale, rĂŁspĂ˘ndite ĂŽn toatĂŁ regiunea, ce transformĂŁ depresiunea ĂŽntr-o veritabilĂŁ zonĂŁ locuitĂŁ, limitele dintre sate fiind... inexistente

Ăžara dornelor

Ă&#x17D;n vestul depresiunii, depĂŁÂşind Pasul TihuĂža, ĂŽn satul Piatra FĂ˘ntĂ˘nele veĂži descoperi Castelul lui Dracula, cel care l-a inspirat pe Bram Stoker sĂŁ scrie romanul sĂŁu Economia ruralĂŁ poate fi recunoscutĂŁ uÂşor datoritĂŁ aspectului gospodĂŁriilor, delimitate cu garduri din bĂ˘rne

Terenul intravilan are preĂžuri cuprinse ĂŽntre 2.000-5.000 RON/ha. Echipele de meÂşteri abia aÂşteaptĂŁ sĂŁ construiascĂŁ ĂŽncĂŁ o casĂŁ mare Âşi frumoasĂŁ. Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte taxele Âşi impozitele locale, nu vĂŁ faceĂži griji, nu sunt mari

forme de relief vulcanic, unice ĂŽn ĂžarĂŁ, dar Âşi numeroase rezervaĂžii naturale - StĂ˘ncile Doisprezece Apostoli Âşi Tinovul Mare. PosibilitĂŁĂži multiple de drumeĂžie oferĂŁ Âşi MunĂžii Suhardului, al cĂŁror vĂ˘rf sudic (OuÂşoru) dominĂŁ regiunea. Timpul liber vi-l puteĂži petrece pescuind ĂŽntr-unul dintre numeroasele rĂ˘uri din zonĂŁ, ori cu bicicleta pe drumurile satelor, sau, de ce nu, culegĂ˘nd diversele feluri de ciuperci...

Teren la discreĂžie AtenĂžie cĂ˘nd alegeĂži locul pentru realizarea casei! SĂŁ nu Â°H SUHD DSURDSH GH UkXULOH 'RUna sau Bancu, deoarece iarna se formeazĂŁ poduri de gheaĂžĂŁ Âşi creÂşte pericolul inundaĂžiilor. Nici zonele plate nu sunt recomandate. Acolo se acumuleazĂŁ DSD WHUHQXO POĂŠĂ§WLQRV QHÂ°-

ind potrivit pentru construcĂžii. De asemenea, vĂŁ sfĂŁtuim sĂŁ nu cumpĂŁraĂži teren nici ĂŽn apropiHUHD JDWHUHORU GLQ FDX]D WUDÂ°cului de maÂşini ce carĂŁ buÂşteni Âşi pot strica drumul de acces. $OLPHQWDUHD FX DSĂŠ SRDWH Â° realizatĂŁ prin captarea unui izvor (uÂşor de gĂŁsit) Âşi transportul â&#x20AC;&#x17E;prin cĂŁdereâ&#x20AC;&#x153; al apei. O soluĂžie autonomĂŁ e necesarĂŁ Âşi pentru asigurarea cĂŁldurii sau gazelor, deoarece nu existĂŁ un sistem de distribuĂžie. Ă&#x17D;n anii ploioÂşi solul se ĂŽmbibĂŁ, iar cei ce doresc o curte deosebitĂŁ trebuie sĂŁ gĂŁseascĂŁ soluĂžii pentru drenarea apei de suprafaĂžĂŁ. 2 FDVĂŠ GH YDFDQĂ¨ĂŠ DÂąDWĂŠ vQ Depresiunea Dornelor oferĂŁ posibilitatea petrecerii timpului liber ĂŽntr-un mediu autentic romĂ˘nesc. Aerul toniÂ°DQW GHSĂŠUWDUHD GH DWULEXWHOH modernitĂŁĂžii, obiectivele turistice Âşi de agrement, peisajele domoale, spaĂžiile largi Âşi apropierea de naturĂŁ fac din aceastĂŁ parte a ĂžĂŁrii locul ideal pentru cei care vor sĂŁ-Âşi petreacĂŁ vacanĂžele ĂŽn propria casĂŁ â&#x20AC;&#x17E;departe de lumea dezlĂŁnĂžuitĂŁâ&#x20AC;&#x153;. Misiunea

CASA 1/06

l 29

lemn sau metal?

CIOC, CIOC! Ce uÂşĂŁ alegeĂži? Alegerea unei uÂşi, interioare sau exterioare, nu este o â&#x20AC;&#x17E;misiuneâ&#x20AC;&#x153; uÂşoarĂŁ. Spunem asta pentru cĂŁ aceastĂŁ hotĂŁrĂ˘re implicĂŁ multe decizii importante ce trebuie luate, care trebuie sĂŁ aibĂŁ ĂŽn vedere mai multe aspecte.

FuncĂžia designului DupĂŁ ce v-aĂži hotĂŁrĂ˘t asupra destinaĂžiei uÂşii, care, ĂŽn cazul nostru, va fi de exterior, este necesar sĂŁ stabiliĂži materialul potrivit, scopul Âşi lĂŁĂžimea ei. ContinuĂ˘nd ĂŽn ordinea importanĂžei, cĂ˘nd alegeĂži designul trebuie sĂŁ ĂžineĂži cont de stilul locuinĂžei dumneavoastrĂŁ Âşi, ĂŽntr-o mai micĂŁ mĂŁsurĂŁ, de aspectul Âşi dimensiunile holului.

PreĂž pe aspect

e face ca o uÂşĂŁ din lemn sĂŁ arate bine? Probabil am auzit cu toĂžii cliÂşee de genul â&#x20AC;&#x17E;cĂŁldura lemnuluiâ&#x20AC;&#x153;. Chiar este adevĂŁrat cĂŁ e cald la atingere, iar textura lui creeazĂŁ variaĂžii subtile de nuanĂže. OdatĂŁ ce te obiÂşnuieÂşti cu aceastĂŁ caracteristicĂŁ, poĂži face uÂşor diferenĂžierea dintre o uÂşĂŁ din lemn Âşi una metalicĂŁ. TotuÂşi, GDFĂŠ VH vQWkPSOĂŠ VĂŠ QX Â°P atenĂži, cele din urmĂŁ reuÂşesc sĂŁ ne pĂŁcĂŁleascĂŁ atunci cĂ˘nd imitĂŁ o esenĂžĂŁ de lemn. Prin urmare, va trebui sĂŁ apelĂŁm Âşi la celelalte simĂžuri, ĂŽn afarĂŁ de vĂŁz. PipĂŁitul sau ascultarea rezonanĂžei materialului ne pot furniza unele informaĂžii suplimentare preĂžioase. Dar ce spuneĂži despre greutatea lemnului? Poate nu ÂştiaĂži faptul cĂŁ acest tip de uÂşi este cĂ˘teodatĂŁ mai greu decĂ˘t cel metalic. Aici ne referim ĂŽn principal la variantele executate din lemn masiv Âşi mai puĂžin la acelea care au doar pe interior niÂşte distanĂžiere din lemn â&#x20AC;&#x17E;ĂŽnveliteâ&#x20AC;&#x153; cu douĂŁ placaje. Ă&#x17D;n general, aceste douĂŁ modele stau la baza unei varietĂŁĂži impresionante.

30 l

Misiunea

CASA 1/06

Este util sĂŁ ÂştiĂži cĂŁ preĂžul creÂşte cu cĂ˘t designul este mai elaborat. Pe mĂŁsurĂŁ ce veĂži studia uÂşi din ce ĂŽn ce mai ieftine, veĂži observa cum incrustaĂžiile Âşi piesele speciale vor ĂŽncepe sĂŁ disparĂŁ, ĂŽn timp ce grosimea placajelor Âşi a uÂşii ajunge din ce ĂŽn ce mai micĂŁ. Alt aspect ce meritĂŁ atenĂžie ĂŽl constituie elementele de feronerie (yale Âşi balamale) care devin tot mai VLPSOH Â°LQG FRQIHFĂ¨LRQDWH GLQ materiale mai ieftine.

versus Lupta cu â&#x20AC;&#x17E;miÂşcĂŁrileâ&#x20AC;&#x153; lemnului

in ce ĂŽn ce mai mulĂži oameni preferĂŁ avantajele oferite de lemn vQ GHIDYRDUHD ÂľÂ°HUXOXLÂŚ 1LFL producĂŁtorii nu sunt mai puĂžin ĂŽncĂ˘ntaĂži, datoritĂŁ uÂşurinĂžei FX FDUH SRDWH Â° SUHOXFUDW OHPQXO VDX UHÂ°QLVDW vQ FD]XO ]JkULHULL 3UREOHPHOH DSDU DELD DWXQFL FkQG YRUELP GH SUHĂ¨XO GH IDEULFDĂ¨LH GHRDUHFH SUHOXFUDrea manualĂŁ presupune meÂşteri SULFHSXĂ¨L 3H GH DOWĂŠ SDUWH OHPQXO FUDSĂŠ VH XVXFĂŠ SXWUH]HĂ§WH VH XPÂąĂŠ Ă§L QX L]ROHD]ĂŠ WHUPLF OD IHO GH ELQH FD SROLVWLUHQXO VDX VSXPD SROLXUHWDQLFĂŠ Multe uÂşi din lemn produse la scarĂŁ industrialĂŁ au la exterior douĂŁ plĂŁci de furnir ce DFRSHUĂŠ ÂľPLH]XOÂŚ UHDOL]DW GLQ FRQJORPHUDWH GH OHPQ 3$/ 0') VDX +') 0DL VXQW Ă§L cele care au interiorul din lemn PDVLY Â˝QVĂŠ DFHVWHD FRVWĂŠ PDL

PXOW Ă§L VXQW PDL JUHX GH JĂŠVLW SH SLDĂ¨D GLQ 5RPkQLD &RUHVpondentul acestora, care se JĂŠVHĂ§WH Ă§L OD QRL HVWH OHPQXO PDVLY QHIXUQLUXLW 'LIHUHQĂ¨D este una calitativĂŁ, cele furniUXLWH UH]LVWkQG PXOW PDL ELQH OD XPH]HDOĂŠ 3UREOHPD SODFDjelor folosite este cĂŁ sunt prea VXEĂ¨LUL DWXQFL FkQG VXQW DSOLFDWH VXE SUHVLXQH Ă§L DEXU SH LQWHULRUXO GLQ OHPQ Â˝Q H[SORDWDUH HVWH VXÂ°FLHQW VĂŠ SURYRFDĂ¨L R PLFĂŠ GLVWUXJHUH D SODFDMXOXL SHQWUX FD XPH]HDOD VĂŠ SRDWĂŠ SĂŠWUXQGH 7RWXĂ§L SUREOHPD QX H DWkW GH JUDYĂŠ GHRDUHFH HO QX FHGHD]ĂŠ SUHD XĂ§RU &HOH UHDOL]DWH vQ WRtalitate sau doar pe interior din OHPQ PDVLY VXQW PDL UH]LVWHQWH la crĂŁpĂŁturi dacĂŁ sunt executate GLQ SOĂŠFL DĂ§H]DWH FX Â°EUHOH SHUSHQGLFXODU $VWIHO GDFĂŠ OHPQXO ÂľOXFUHD]ĂŠÂŚ QX VH YD Â°VXUD GHFĂŠW XQD GLQWUH FHOH GRXĂŠ SOĂŠFL

Finisarea Âşi ĂŽntreĂžinerea â&#x20AC;&#x17E;strĂŁjeruluiâ&#x20AC;&#x153;

IHULW OD SURFHVXO GH Â°QLVDUH 'H exemplu, ĂŽn urma lĂŁcuirii, pe uÂşile din stejar pot apĂŁrea pete GH FXORDUH vQFKLVĂŠ IDSW SHQWUX care e recomandat sĂŁ faceĂži ĂŽn SUHDODELO PLFL vQFHUFĂŠUL SH PXFKLLOH HL /HPQXO GH EUDG XQD dintre cele mai folosite esenĂže PRL VH SĂŠWHD]ĂŠ OD IHO GH XĂ§RU SUHFXP VWHMDUXO 'LQ IHULFLUH H[LVWĂŠ SLQXO FDUH H PDL UH]LVWHQW OD SHWH PDL XĂ§RU GH Â°QLVDW Ă§L ĂŽÂşi menĂžine aspectul pentru mai PXOW WLPS (VWH ELQH VĂŠ HYLWDĂ¨L XWLOL]DUHD ODFXULORU VDX YRSVHOHORU GH FXORDUH vQFKLVĂŠ GHRDUHFH DWUDJ OXPLQD Ă§L IDF FD XĂ§D VĂŠ VH vQFĂŠO]HDVFĂŠ GXFkQG OD GHIRUPDUHD Ă§L VDX FUĂŠSDUHD IXUQLUXOXL &RQWLQXĂŠP FX RSHUDĂ¨LXQLOH GH ĂŽntreĂžinere, ce presupun moniWRUL]DUHD FkW PDL DWHQWĂŠ SHQWUX D SXWHD GHVFRSHUL vQ WLPS XWLO Â°VXULOH VFKLPEĂŠULOH GH WH[WXUĂŠ Ă§L

FXORDUH 7RDWH DFHVWHD SUHVXSXQ luarea unei mĂŁsuri relativ drastice, Âşi anume refacerea stratuULORU GH SURWHFĂ¨LH 8Ă§LOH GHVWLnate pentru exterior sunt cele mai expuse la factorii distruc-

tivi, fapt pentru care montarea unei streaÂşini de protecĂžie este R VROXĂ¨LH EXQĂŠ 'DFĂŠ DFHVW OXFUX QX H SRVLELO VDX SUHD GLÂ°FLO GH UHDOL]DW DU WUHEXL VĂŠ YĂŠ RULHQWDĂ¨L FĂŠWUH R XĂ§ĂŠ GLQ ÂľÂ°HUÂŚ

ajoritatea producĂŁtoriORU QX RIHUĂŠ R JDUDQĂ¨LH mai mare de un an sau doi, cu condiĂžia ca uÂşa sĂŁ Â°H vQWUHĂ¨LQXWĂŠ FRUHVSXQ]ĂŠWRU GH FĂŠWUH SURSULHWDU 'H DFHHD WUHEXLH VĂŠ XUPDĂ¨L LQGLFDĂ¨LLOH ORU 'DFĂŠ YĂŠ KRWĂŠUkĂ¨L VĂŠ Â°QLVDĂ¨L GXPQHDYRDVWUĂŠ XĂ§D FD] vQ FDUH SUHĂ¨XO GH DFKL]LĂ¨LRQDUH YD Â° cu aproximativ 10% mai mic, vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ o montaĂži PDL vQWkL SHQWUX D YĂŠ DVLJXUD FĂŠ QX SUH]LQWĂŠ SUREOHPH vQ ceea ce priveÂşte dimensiuniOH IXQFĂ¨LRQDUHD Ă§L HWDQĂ§HLWDWHD $SRL R GDĂ¨L MRV Ă§L vQOĂŠWXUDĂ¨L IHURQHULD 8UPĂŠWRUXO SDV HVWH JUXQGXLUHD FDUH DUH UROXO GH D DVWXSD SRULL OHPQXOXL Â˝Q XOWLPD ID]ĂŠ WUHEXLH DSOLFDWH FkWHYD VWUDWXUL GH ODF ÂľSHQWUX EĂŠUFLÂŚ FXP PDL HVWH QXPLW )LHFDUH HVHQĂ¨ĂŠ GH OHPQ UHDFĂ¨LRQHD]ĂŠ GL-

Misiunea

CASA 1/06

l 31

lemn sau metal?

â&#x20AC;&#x17E;Fierâ&#x20AC;&#x153; cu bariere termice

versus

acĂŁ durabilitatea, izolarea termicĂŁ, securitatea, ĂŽntreĂžinerea simplĂŁ Âşi costul scĂŁzut sunt importante, atunci uÂşa metalicĂŁ este cea mai bunĂŁ alegere, deoarece ĂŽÂşi ĂŽntrece rivala la toate aceste categorii. Din pĂŁcate, majoritatea oamenilor considerĂŁ cĂŁ este mai puĂžin aspectuoasĂŁ. ProducĂŁtorii fac tot ce pot pentru a schimba aceastĂŁ concepĂžie. Cele mai reuÂşite dintre modele au feĂžele acoperite cu placaje din lemn care, prelucrate corespunzĂŁtor, DMXQJ VĂŠ QX PDL Â°H GHRVHELWH GH cele din lemn. Problema acestoUD HVWH WH[WXUD Â°EUHL FDUH Â°LQG SUHD XQLIRUPĂŠ SDUH D Â° OLSVLWĂŠ de â&#x20AC;&#x17E;naturaleĂžeâ&#x20AC;&#x153;. Acelora dintre dumneavoastrĂŁ care nu agreeazĂŁ lemnul, oriunde Âşi oricum, dar nici nu se mulĂžumesc cu o uÂşĂŁ metalicĂŁ

vopsitĂŁ, ĂŽn mod sigur uÂşile din ÂľÂ°HUÂŚ SODFDWH FX GLYHUVH PDWHULale plastice lucioase le vor capta atenĂžia. DatoritĂŁ simplitĂŁĂžii, dar Âşi frumuseĂžii lor, se potrivesc atĂ˘t pentru case, cĂ˘t Âşi pentru apartamentele de bloc. Cele mai multe astfel de uÂşi au un cadru din lemn sau metal Âşi o pereche de feĂže metalice lipite pe un interior din spumĂŁ poliuretanicĂŁ sau polistiren exSDQGDW 3XWHĂ¨L DYHD FRQÂ°UPDrea faptului cĂŁ interiorul este din poliuretan dacĂŁ valoarea R (rezistenĂža la transfer termic) e aproximativ 15 mp K/W. Cu timpul, aceastĂŁ spumĂŁ ĂŽÂşi pierde din proprietĂŁĂžile termoizolante Âşi de aceea e bine sĂŁ consideraĂži GH OD EXQ vQFHSXW DFHO FD Â°ind doar... 10,5. Ă&#x17D;n procesul de â&#x20AC;&#x17E;autodistrugereâ&#x20AC;&#x153;, spuma poliuretanicĂŁ

emanĂŁ poluanĂži ce se presupune cĂŁ duc la distrugerea stratului de ozon. Din fericire, toate acestea nu se ĂŽntĂ˘mplĂŁ dacĂŁ interiorul este executat din polistiren expandat. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care locuiĂži la casĂŁ, uÂşa de exterior Â°LQG GLUHFW H[SXVĂŠ OD WHPSHUD-

turile scĂŁzute ale iernii, trebuie neapĂŁrat ca interiorul uÂşii sĂŁ Â°H SOLQ GHRDUHFH vQ JROXO UĂŠPDV condensul se poate transforma ĂŽn gheaĂžĂŁ. La muchii, uÂşa trebuie prevĂŁzutĂŁ cu bariere termice din lemn sau vinil, care eliminĂŁ pierderile de cĂŁldurĂŁ.

AtenĂžia cuvenitĂŁ privilegiatei

u toate uÂşile metalice sunt vopsite ĂŽnainWH GH D Â° YkQGXWH DWkW pentru a evita zgĂ˘rieturile din timpul montĂŁrii, cĂ˘t Âşi pentru ca dumneavoastrĂŁ sĂŁ puteĂži avea posibilitatea de a alege culoarea vopselei. ProducĂŁtorii recomandĂŁ ca procesul de vopVLUH VĂŠ Â°H HIHFWXDW vQ PD[LPXP 45 de zile de la instalare, pentru D Â° HYLWDWH HIHFWHOH QHGRULWH GDtorate expunerii la intemperii. )UHFYHQĂ¨D FX FDUH YHĂ¨L Â° nevoiĂži sĂŁ reparaĂži acest tip de uÂşĂŁ depinde ĂŽn cea mai mare mĂŁsurĂŁ de expunerea ei. Una care stĂŁ ĂŽn soare toatĂŁ ziua va necesita mai frecvent reparaĂžii decĂ˘t alta care este protejatĂŁ de o streaÂşinĂŁ. O soluĂžie de prevenire constĂŁ ĂŽn acoperirea ei cu o vopsea deschisĂŁ la culoare. &X WRDWH DFHVWHD R XĂ§ĂŠ GLQ Â°HU rezistĂŁ mult mai mult decĂ˘t una din lemn, iar dacĂŁ din diverse

32 l

Misiunea

CASA 1/06

motive, suferĂŁ distrugeri majoUH SRDWH Â° UHSDUDWĂŠ GH XQ VSHcialist. Problemele rezultate ĂŽn urma deformĂŁrii celei din lemn, precum zgĂ˘rieturile lĂŁsate pe

parchet Âşi ĂŽnĂžepenirea ĂŽn toc nu se ĂŽntĂ˘lnesc la cele metalice. La capitolul antiefracĂžie nu se poate spune cĂŁ lemnul este mai bun decĂ˘t metalul sau vice-

versa, deoarece ĂŽn zilele noastre hoĂžii nu mai sparg uÂşa propriu-zisĂŁ, ci yala. De aceea, una impenetrabilĂŁ este cea cu o yalĂŁ foarte bunĂŁ Âşi nimic altceva. Ă&#x17D;n urma unei cercetĂŁri amĂŁnunĂžite D SLHĂ¨HL DXWRKWRQH GH SURÂ°O DP DÂąDW FĂŠ FHOH PDL bune yale rezistĂŁ maximum 50 de minute la tenacitatea unui lĂŁcĂŁtuÂş profesionist. Cele mai slabe din acest punct de vedere pot ceda chiar Âşi ĂŽn cĂ˘teva secunde... Ă&#x17D;nsĂŁ, acest lucru nu trebuie sĂŁ vĂŁ descurajeze. Chiar dacĂŁ nu vĂŁ doriĂži ca ORFXLQĂ¨D GXPQHDYRDVWUĂŠ VĂŠ Â°H R IRUWĂŠUHDĂ¨ĂŠ WUHEXLH WRWXĂ§L VĂŠ Â°H dotatĂŁ cu o uÂşĂŁ. Noi v-am arĂŁtat doar cum sĂŁ o selectaĂži, ceea ce nu e puĂžin lucru... Q

arhitecturã contemporanã

greºit C

asa noastrã este colþul propriu de lume. Ea transmite modul în care locuim ºi felul în care ne trãim „înrãdãcinarea“ de zi cu zi în pãrticica personalã de univers. De aceea, se spune cã ºi cel mai umil adãpost respirã frumuseþe ºi personalitate. Însã, oricine doreºte sã construiascã sau modernizeze o locuinþã, îºi pune aceleaºi întrebãri: cum o va acoperi, ce formã sau materiale sã utilizeze, care este mai potrivit ºi mai modern: un acoperiº în pantã sau unul terasã? Toate aceste neliniºti trebuie rezolvate cu grijã atât faþã de contextul urban sau rural în care va fi integratã casa, cât ºi faþã de semenii noºtri...

Nevoia de spaþiu util Acoperiºul în pantã e caracterizat de doi parametrii: unghiul ºarpantei ºi materialele utilizate. Mai este ºi geometria lui, determinatã de numãrul ºi dispoziþia versanþilor ce genereazã alte elemente: coama, streaºina, dolia etc. Este evident cã o pantã mare ºi formele complexe ce permit lãrgirea distanþei dintre punctele de rezemare vor elibera o suprafaþã utilã mai întinsã. Zona din partea superioarã a unei case cu acoperiº în pantã (mansarda) poate fi consideratã un rezultat al nevoii de spaþiu locuibil, în contextul unui þesut urban dens.

Mansarda s Ostilitate pe faþã

Izolare ºi comunicare Mansarda este o extindere a spaþiului „real“, practic, util al oricãrei case. În localitãþile rurale este numitã pod, iar în oraº mansardã – lux boem. Spaþiul-anexã al unei clãdiri, camera de sus îngustã, micã ºi izolatã, are marele beneficiu de a fi deschiderea spre cer. Ea a primit de-a lungul timpului diferite conotaþii. Încãperea conferã detaºarea faþã de lumea ostilã din jurul nostru, dar, în egalã mãsurã, asigurã o „comunicare“ directã cu cerul. Mansarda devine un loc potrivit pentru aspiraþiile artiºtilor din secolul al XIX-lea.

Geniul creator Faptul cã acoperiºul-terasã e sinonim cu modernitatea pare a fi de actualitate. Însã, mulþi arhitecþi asociazã „panta“, pe nedrept, unui regionalism de un gust îndoielnic. În prezent, o mansardã proiectatã ca un nivel locuibil nu poate avea acelaºi pitoresc cu cele nelocuite în momentul reamenajãrii. Grav este atunci când acoperirea devine pretext pentru exteriorizarea nevoii de „a fi altfel cu orice preþ“ sau – mai rãu – a „geniului creator“ al arhitectului ce vrea neapãrat sã îºi dovedeascã „personalitatea profesionalã“.

Abuzurile asupra arhitecturii produc traume umane greu de apreciat! Modul cum acoperim o casã ar trebui sã fie un rãspuns coerent estetic ºi funcþional la condiþiile de mediu ºi contextul urban sau rural respectiv. Cum bunul gust ºi profesionalismul sunt în crizã, a devenit posibilã

34 l

Misiunea

CASA 1/06

apariþia unor acoperiºuri ce seamãnã cu cele de la munte sau a altor forme ce sfideazã þesutul urban în care sunt inserate. În timp, abuzurile asupra arhitecturii ajung abuzuri asupra celor ce intrã în contact cu

ea. Efectele nu sunt imediate, nu au gravitatea unei molime, însã, pe termen lung, riscã sã devinã catastrofale. Alterarea habitatului prin arhitecturã produce traume greu mãsurabile: psihice, sociale ºi culturale.

a sau podul

Arhitect Delia Bondor

Poveºti „valoroase“ Bucureºtiul vãzut de sus Referindu-ne la felul în care ne acoperim casele, gãsim cu greu exemple ce dovedesc cã, interpretând coerent tipul de locuire, integrarea casei în contextul respectiv, structura funcþionalã ºi de rezistenþã a ei, putem da valoare ansamblului. De exemplu, faptul cã Bucureºtiul, vãzut de sus, e o arhitecturã a acoperiºurilor, suprapus cu unele nevoi funcþionale, a fost un pretext pentru autorul lucrãrii din imagine de a regândi „locuirea în mansardã“. A exteriorizat ideea în faþade ºi a dat identitate clãdirii, fãrã opulenþa unei acoperiri extravagante.

corect P

entru cã am semnalat în articolul alãturat ceea ce nu este în regulã „prin pãrþile noastre“ ºi cã arhitectura e victima unor abuzuri la care se dedau aproape toþi cei care au de-a face cu ea, apreciem faptul cã, pe ici pe colo, se fac ºi proiecte „bune“. Intens mediatizatã, ar putea reduce decalajul dintre oamenii necunoscãtori ºi arhitectura de bunã calitate. Într-un articol recent, H. R. Patapievici afirma: „Adevãrul arhitecturii e realitatea locuirii. Arhitectura este o artã dificilã, deoarece ea nu existã încã atunci când am un singur edificiu frumos – ea existã numai atunci când un întreg mediu devine vizibil.“

Streaºini de ºes Într-un alt caz, deºi simplu ºi firesc prin conformare, acoperiºul ajutã la tratarea diferitã a colþului dinspre intersecþie al unei case, amintind în acelaºi timp, oarecum, ºi de streaºinile adânci ale locuinþelor tradiþionale româneºti de ºes. Ambele exemple de care am vorbit pânã acum infirmã ideea preconceputã a unor „specialiºti“ cã acoperirea în pantã trebuie în mod obligatoriu asociatã cu un regionalism pitoresc îndoielnic, ci poate susþine ºi amplifica în acelaºi timp imaginea unei arhitecturi contemporane de „bunã calitate“.

„Limbaj“ interbelic Discutãm aici ºi un exemplu de revitalizare a unui imobil, de aceastã datã din Cotroceni, sit încãrcat de tradiþie arhitecturalã. Operaþiunea a redefinit ultimul nivel, reinterpretând spaþiul terasei specifice arhitecturii interbelice. Extinderea ultimului etaj nu altereazã „limbajul“ modernist al epocii, ba chiar îl pune în valoare prin mijloace arhitecturale ºi tehnologii contemporane. În cazul prezentat în fotografie, reverenþa subtilã în faþa unui þesut urban valoros existent a condus la un rezultat arhitectural de excepþie.

Fiecare casã ar trebui sã aibã în spatele ei arhitecþi ºi beneficiari cu bun simþ Prin intermediul celor trei exemple pozitive prezentate deasupra am vrut sã demonstrãm tuturor cã se poate lucra ºi bine în þara noastrã. Este suficient ca cei implicaþi în aceste demersuri arhitecturale,

ºi mã refer aici la arhitecþi ºi beneficiari, sã dea dovadã de bun simþ ºi respect pentru semeni ºi meseria pe care ºi-au ales-o. Dacã fiecare casã din România ar avea în spatele ei, în momentul „conceperii“ sale,

adicã înaintea construirii propriu-zise, o poveste „valoroasã“, cu siguranþã cã nu va putea ajunge la finalul lucrãrilor decât având un aspect interesant ºi calitativ din punct de vedere arhitectural... Misiunea

CASA 1/06

l 35

ghivece din trunchiuri

Originalitate natural達 36 l

Misiunea

CASA 1/06

grĂŁdina mplasarea speciilor, ĂŽn funcĂžie de neA cesitĂŁĂžile de luminĂŁ Âşi substanĂže nutritive ale solului, este o etapĂŁ importantĂŁ ĂŽn amenajarea unei grĂŁdini. De aceea, mulĂži dintre dumneavostrĂŁ au optat pentru ghiYHFH Ă§L MDUGLQLHUH $FHVWHD SRW Â° WUDQVODWDte dintr-o zonĂŁ ĂŽn alta a curĂžii, bineĂŽnĂželes cu SXĂ¨LQ HIRUW Â°]LF 3ULQWUH QHQXPĂŠUDWHOH WLSXUL de jardiniere ĂŽntĂ˘lnite ĂŽn magazinele de specialitate, am remarcat cĂ˘teva modele cu o ĂŽnfĂŁĂžiÂşare spectaculoasĂŁ, confecĂžionate din... trunchiuri de copaci. Da, aĂži citit bine: trunchiuri de copaci. Ele au un efect ornamental deosebit, dovedindu-se ĂŽn acelaÂşi timp practice, rezistente Âşi uÂşor de ĂŽntreĂžinut.

Totul ĂŽncepe cu o alegere

O grĂŁdinĂŁ cu adevĂŁrat reuÂşitĂŁ este aceea care poate sĂŁ-Âşi ĂŽncĂ˘nte vizitatorii nu doar prin frumuseĂžea plantelor sale, ci Âşi datoritĂŁ metodelor de punere ĂŽn valoare a lor.

Ulei ĂŽn straturi Pentru a feri lemnul de cari, ciuperci sau mucegai, producĂŁtorii ĂŽl trateazĂŁ cu VXEVWDQĂ¨H FKLPLFH VSHFLÂ°FH SH FDUH OH puteĂži gĂŁsi Âşi dumneavostrĂŁ ĂŽn magazinele de specialitate, inclusiv ĂŽn cele destinate comercializĂŁrii Âşi ĂŽntreĂžinerii mobilierului sau parchetului. Apoi, ĂŽn scopul pĂŁstrĂŁrii calitĂŁĂžilor materialului, e necesarĂŁ acoperirea cu 2-3 straturi de ulei sicativat de in.

Pentru decorarea casei putem folosi diverse modele de ghivece din ceramicĂŁ, porĂželan, metal, plastic sau lemn atent prelucrat. AceleaÂşi variante ne sunt utile Âşi cĂ˘nd vine vorba de grĂŁdinĂŁ, cu deosebiUHD FĂŠ DFHVWH YDVH SRW Â° GH FDSDFLWĂŠĂ¨L PDL mari, astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ cultivĂŁm ĂŽn ele plante cu rĂŁdĂŁcini bine dezvoltate Âşi de talie mai ĂŽnaltĂŁ, inclusiv arbuÂşti. E adevĂŁrat, un rol important ĂŽn alegerea lor ĂŽl joacĂŁ Âşi tipul grĂŁdinii, respectiv dacĂŁ este una clasicĂŁ, dupĂŁ modelul franĂžuzesc, ĂŽn stil englezesc sau dupĂŁ exemplul oriental japonez. Oricare dintre aceste tipuri poate â&#x20AC;&#x17E;adoptaâ&#x20AC;&#x153; jardinierele realizate din trunchiuri de copaci, ĂŽntrucĂ˘t aspectul lor rustic, natural, chiar sĂŁlbatic uneori, se integreazĂŁ ĂŽn SHLVDM IĂŠUĂŠ D OĂŠVD LPSUHVLD GH DUWLÂ°FLDO VDX GH Â°QLVDUH LQFRPSOHWĂŠ Â˝Q SOXV Â°HFDUH GLQ-

tre vasele astfel realizate este unic, depinzĂ˘nd numai de forma iniĂžialĂŁ a trunchiului respectiv, esenĂža acestuia Âşi felul ĂŽn care am intervenit asupra lui. O primĂŁ etapĂŁ pentru obĂžinerea jardinierei este alegerea unei porĂžiuni de trunchi sĂŁnĂŁtoase, evitĂ˘ndu-le pe cele atacate de insecte sau putrezite. Prelucrarea SRDWH Â° PDL GLÂ°FLOĂŠ din aceastĂŁ cauzĂŁ Âşi existĂŁ riscul germenilor care, rĂŁmĂ˘nĂ˘nd ĂŽn lemn, sunt sursa unor deteriorĂŁri ulterioare. UrmeazĂŁ scobirea, operaĂžiune ĂŽn care este deosebit de util un ferĂŁstrĂŁu mecanic cu lanĂž (aÂşa-numita â&#x20AC;&#x17E;drujbĂŁâ&#x20AC;&#x153;). Utilizarea unor instrumente neadecvate, precum ferĂŁstrĂŁul obiÂşnuit sau dalta, va ĂŽntĂ˘rzia serios â&#x20AC;&#x17E;darea ĂŽn folosinĂžĂŁâ&#x20AC;&#x153; a jardinierei dumneavoastrĂŁ.

FĂŁrĂŁ lac, timpul lasĂŁ urme

Nefiind lĂŁcuite, jardinierele ce aratĂŁ la ĂŽnceput ca cea din stĂ˘nga, se deterioreazĂŁ

Misiunea

CASA 1/06

l 37

grĂŁdina

ghivece din trunchiuri Este vorba despre un produs existent pe SLDĂ¨D URPkQHDVFĂŠ GH SURÂ°O FDUH YD SUHOXQJL GXUDWD GH YLDĂ¨ĂŠ D OHPQXOXL 5HJXOLOH FH WUHEXLH UHVSHFWDWH VXQW FD DSOLFDUHD VĂŠ Â°H UHDOL]DWĂŠ OD WHPSHUDWXUL GH SHVWH Â&#x192;& LDU OHPQXO VĂŠ QX Â°H QLFL SUHD ÂľYHUGHÂŚ QLFL SUHD XVFDW XPLGLWDWH vQWUH %LQHvQĂ¨HOHV VXSUDIHĂ¨HOH DFRSHULWH YRU Â° FXUĂŠĂ¨DWH vQ SUHDODELO GH PXUGĂŠULH VDX JUĂŠVLPL 2SHUDĂ¨LXQHD YD Â° H[HFXWDWĂŠ FX R SHQVXOĂŠ LDU WLPSXO GH XVFDUH QX WUHEXLH VĂŠ Â°H PDL PDUH GH RUH 2 SURWHFĂ¨LH HÂ°FLHQWĂŠ HVWH DVLJXUDWĂŠ GH QXPĂŠUXO GH VWUDWXUL GDU Ă§L GH DFXUDWHĂ¨HD FX FDUH VXQW DSOLFDWH DFHVWH VXEVWDQĂ¨H $VWIHO GDFĂŠ EXFDWD GH OHPQ FH XUPHD]ĂŠ VĂŠ GHYLQĂŠ JKLYHFL SUH]LQWĂŠ XUPH GH FDUL VDX FUĂŠSĂŠWXUL LQVHFWLFLGXO YD Â° LQWURGXV FX DMXWRUXO XQHL VHULQJL 5H]LVWHQĂ¨D OD LQWHPSHULL HVWH DVLJXUDWĂŠ SULQ DSOLFDUHD D VDX VWUDWXUL GH ODF SHQWUX OHPQ 9ĂŠ UHFRPDQGĂŠP FD XQXO GLQWUH HOH VĂŠ Â°H VSHFLDO GHVWLQDW VSDĂ¨LLORU H[WHULRDUH $VWD QX vQVHDPQĂŠ FĂŠ MDUGLQLHUHOH QRDVWUH RUQDPHQWDOH QX PDL DX QHYRLH GH QLFL XQ IHO GH vQJULMLUH XOWHULRDUĂŠ $WXQFL FkQG HVWH QHFHVDU VDX R GDWĂŠ OD GRL DQL DSOLFDUHD FkWRUYD VWUDWXUL GH ODF SHVWH FHOH YHFKL OH YD SUHOXQJL YLDĂ¨D Ă§L vPEXQĂŠWĂŠĂ¨L DVSHFWXO

Avantajul inventivitĂŁĂžii

Fiecare trunchi de copac are aspectul lui propriu. DacĂŁ profitĂŁm de acest avantaj, putem obĂžine jardiniere cu un impact vizual unic, care ne apropie mai mult de naturĂŁ... Ă&#x17D;mpĂŁtimiĂžii domeniului Âştiu cĂŁ acesta este, de fapt, rolul unei grĂŁdini

Necesitatea lucrului manual...

FolosiĂži-vĂŁ numai de esenĂže! 3H OkQJĂŠ UD]HOH XOWUDYLROHWH SURYHQLWH GH OD VRDUH OHPQXO PDL HVWH DIHFWDW Ă§L GH XPLGLWDWH vQ SUH]HQĂ¨D FĂŠUHLD VH SRDWH GH]YROWD PXĂ§FKLXO $FHVW OXFUX QX HVWH WRFPDL GĂŠXQĂŠWRU IDUPHFXOXL JUĂŠGLQLL UHVSHFWLYH GHRDUHFH FKLDU GDFĂŠ GHJUDGDUHD OHPQXOXL HVWH PXOW PDL UDSLGĂŠ vL RIHUĂŠ JKLYHFLXOXL R vQIĂŠĂ¨LĂ§DUH QDWXUDOĂŠ (VHQĂ¨HOH GH OHPQ GLQ FDUH SRW Â° H[HFXWDWH DFHVWH YDVH WUHEXLH VĂŠ Â°H vQ JHQHUDO PRL GHRDUHFH HOH QX OXFUHD]ĂŠ DWkW GH PXOW OD GLIHUHQĂ¨HOH GH WHPSHUDWXUĂŠ Ă§L XPLGLWDWH &HOH PDL XWLOL]DWH VXQW WHLXO SODWDQXO FH DUH R FURPDWLFĂŠ GHRVHELWĂŠ Ă§L SORSXO FDUH VH

Sfatul nostru Ca idee de amenajare, vĂŁ sugerĂŁm ca ĂŽn jardinierele din dud sĂŁ aÂşezaĂži alte ghivece din plastic sau ceramicĂŁ. Avantajele oferite sunt cĂŁ lemnul vasului-suport nu mai putrezeÂşte atĂ˘t de repede, iar posibilitatea mutĂŁrii individuale a plantei fĂŁrĂŁ a translata Âşi jardiniera devine mult mai simplĂŁ. Pe de altĂŁ parte, este eliminat riscul ca rĂŁdĂŁcinile plantelor sĂŁ strĂŁpungĂŁ lemnul.

38 l

Misiunea

CASA 1/06

vQWĂŠUHĂ§WH SH PĂŠVXUĂŠ FH vQDLQWHD]ĂŠ vQ YkUVWĂŠ &HOXL GLQ XUPĂŠ WUHEXLH VĂŠ vL Â°H vQOĂŠWXUDWĂŠ FRDMD GHRDUHFH HD VH GH]OLSHĂ§WH GXSĂŠ VFXUW WLPS GH SH WUXQFKLXO XVFDW 'HDVHPHQHD XQ OHPQ GH HVHQĂ¨ĂŠ PRDOH SRDWH Â° VFRELW PXOW PDL XĂ§RU

Dud cu greutate-problemĂŁ 8Q DOW GHWDOLX FDUH QX WUHEXLH QHJOLMDW HVWH GLDPHWUXO WUXQFKLXOXL 'H RELFHL H DOHV XQXO FX GLPHQVLXQL vQWUH Ă§L FP 7RWXĂ§L QX GH SXĂ¨LQH RUL HOH VXQW UHDOL]DWH GLQ EXWXFL PXOW PDL JURĂ§L SUHFXP FHL GH GXG RIHULQG DVWIHO SRVLELOLWDWHD GH D SODQWD DUEXĂ§WL vQ JKLYHFHOH REĂ¨LQXWH Â˝QVĂŠ WUHEXLH PHQĂ¨LRQDW cĂŁ mutarea unui asemenea obiect devine o UHDOĂŠ SUREOHPĂŠ vQWUXFkW JUHXWDWHD OXL DMXQJH OD FkWHYD VXWH GH NLORJUDPH Q

Acum probabil vĂŁ ĂŽntrebaĂži dacĂŁ nu cumva puteĂži realiza Âşi dumneavoastrĂŁ un astfel de ghiveci. Noi vĂŁ spunem cĂŁ nimic nu este imposibil, cu atĂ˘t mai mult aceastĂŁ lucrare simplĂŁ de bricolaj. Este adevĂŁrat cĂŁ aveĂži nevoie de puĂžinĂŁ ĂŽndemĂ˘nare Âşi cĂ˘teva unelte: dĂŁlĂži, ciocan Âşi un instrument de Âşlefuit. Pentru scobirea pe interior, vĂŁ recomandĂŁm ajutorul unui lucrĂŁtor care a mai utilizat un ferĂŁstrĂŁu cu lanĂž, deoarece pericolul accidentĂŁrii sau al distrugerii uneltei e mare. AtenĂžie! AveĂži grijĂŁ ca lemnul sĂŁ nu prezinte cuie, sĂ˘rme sau alte obiecte metalice care pot deteriora lanĂžul ferĂŁstrĂŁului. O ultimĂŁ recomandare este ca jardiniera sĂŁ nu fie aÂşezatĂŁ direct pe pĂŁmĂ˘nt, deoarece va putrezi. De aceea, vĂŁ sfĂŁtuim sĂŁ o sprijiniĂži pe un suport din lemn (pot fi douĂŁ crengi mai groase), piatrĂŁ sau cĂŁrĂŁmidĂŁ. Mai doriĂži un motiv serios pentru a vĂŁ apuca de lucru? AflaĂži cĂŁ cele mai bune preĂžuri pentru o asemenea jardinierĂŁ nu sunt mai mici de 100 lei noi. Deasemenea, gĂ˘ndiĂži-vĂŁ la valoarea sentimentalĂŁ a unui obiect de aceastĂŁ facturĂŁ, realizat chiar de dumneavoastrĂŁ Âşi care poate fi admirat de toĂži cei care vĂŁ viziteazĂŁ!

viaĂža plantelor

Zbor de fluturi coloraĂži peste cuibul iernii

40 l

Misiunea

CASA 1/06

ciclama eva ciudat s-a petrecut cu ghiveC ciul cumpĂŁrat astĂŁ-toamnĂŁ Âşi pus la IHUHDVWUĂŠ =HFL GH ÂąXWXUL DĂ§H]DĂ¨L SH YkUIXULOH

WXOSLQLORU VWDX QHPLĂ§FDĂ¨L Ă§L SDUFĂŠ QX PDL YRU sĂŁ plece. Dar, e ĂŽncĂŁ iarnĂŁ, aÂşa cĂŁ... de unde DX YHQLW DFHĂ§WLD" 9ĂŠ SXWHĂ¨L OLQLĂ§WL SHQWUX FĂŠ DFHHD HVWH R FLFODPĂŠ FH vQÂąRUHĂ§WH FKLDU vQ DFHDVWĂŠ SHULRDGĂŠ 6XUSUL]D HVWH PDUH vQ FD]XO vQ FDUH FUHGHDĂ¨L FĂŠ IUXQ]HOH FX IRUPH URtunjite Âşi desene marmorate sunt tot ce vĂŁ poate oferi anul acesta.

Din munĂžii de lĂ˘ngĂŁ mare

Nu tremurĂŁ de frig 3ODQWHOH H[LVWHQWH vQ PDJD]LQHOH GH VSHFLDOLWDWH DX YDORDUH GHFRUDWLYĂŠ GHRVHELWĂŠ Â°LQG SURGXVH OD VFDUĂŠ LQGXVWULDOĂŠ GLQ VHPLQĂ¨H 'H DFHHD HOH QHFHVLWĂŠ SkQĂŠ OD vQÂąRULUH R perioadĂŁ de 14-15 luni. De oriunde ar proveQL FLFODPD HVWH R ÂąRDUH GH LDUQĂŠ FĂŠUHLD WUHEXLH VĂŠ L DFRUGĂŠP R DWHQĂ¨LH GHRVHELWĂŠ SHQWUX D L FUHD FRQGLĂ¨LL RSWLPH DVWIHO vQFkW SHULRDGD GH vQÂąRULUH VĂŠ GXUH]H FkW PDL PXOW 'HĂ§L planta are nevoie de multĂŁ luminĂŁ ĂŽn acest DQRWLPS WUHEXLH IHULWĂŠ GH UD]HOH GLUHFWH DOH soarelui, ce ridicĂŁ temperatura aerului. Ea WUHEXLH Ă¨LQXWĂŠ vQ FDPHUH VODE vQFĂŠO]LWH FX WHPSHUDWXUD GH Â&#x2022; & Â&#x2022; & vQ WLPSXO QRSĂ¨LL IHULWĂŠ GH UDGLDĂ¨LD FDORULIHUXOXL Â˝Q DFHODĂ§L WLPS QHFHVLWĂŠ R XGDUH IUHF YHQWĂŠ GDU QX vQ H[FHV IRORVLQG DSĂŠ IĂŠUĂŠ SUHD PXOWH VĂŠUXUL )HUWLOL]DUHD YD Â° UHDOL]DWĂŠ VĂŠSWĂŠPkQDO GH SUHIHULQĂ¨ĂŠ FX vQJUĂŠĂ§ĂŠPkQW OLchid. De obicei, ciclama preferĂŁ locuri aeriVLWH IHULWH GH FXUHQĂ¨L GH DHU Ă§L QHFHVLWĂŠ XPLditate atmosfericĂŁ ridicatĂŁ. 'H DFHHD IUXQ]HOH WUHEXV

Cineva a zis cĂŁ se mai numeÂşte Âşi â&#x20AC;&#x17E;orhideea sĂŁraculuiâ&#x20AC;&#x153;. PriviĂži-o Âşi fiĂži convinÂşi cĂŁ oricine ar fi ĂŽncĂ˘ntat sĂŁ o aibĂŁ.

Cyclamenul sau ciclama ĂŽÂşi are originea ĂŽn ED]LQXO PHGLWHUDQHDQ Â°LQG R SODQWĂŠ D UHgiunilor ĂŽmpĂŁdurite Âşi muntoase, de altituGLQH MRDVĂŠ 'HQXPLUHD SURYLQH GLQ FXYkQtul grecesc â&#x20AC;&#x17E;kuklosâ&#x20AC;&#x153;, care ĂŽnseamnĂŁ â&#x20AC;&#x17E;cercâ&#x20AC;&#x153;. (VWH SUREDELO R DOX]LH OD IUXQ]HOH URWXQGH DOH VSHFLHL VĂŠOEDWLFH VDX OD FRGLĂ¨HOH ÂąRULORU SHGXQFXOLL FDUH DX WHQGLQĂ¨D GH UĂŠVXFLUH vQ VSLUDOĂŠ vQDLQWH Ă§L GXSĂŠ vQÂąRULUH Â˝Q PHGLXO ei natural, una dintre cele 30 de specii care trĂŁiesc ĂŽn mod spontan - Cyclamen europaeus FUHĂ§WH SH SĂŠPkQW FDOFDURV vQ KXPXVXO GH IUXQ]H SULQWUH SLHWUH VDX SH SDMLĂ§WL 'H FRQGLĂ¨LL DVHPĂŠQĂŠWRDUH DUH QHYRLH Ă§L Cyclamen persicum, originarĂŁ din estul MĂŁrii Mediterane (Asia MicĂŁ, Grecia, Siria etc). Cyclamen persicum giganteum, care ocupĂŁ un loc important ĂŽntre plantele ornamentale cultivate ĂŽn ghiveci, provine dintr-o varietate adusĂŁ ĂŽn Europa din Orient prin 1656. Acest gen are 16 specii, cu numeroase soLXUL DYkQG GLIHULWH IRUPH FXORUL Ă§L PRPHQWH GH vQÂąRULUH 3UHWHQĂ¨LLOH FXOWLYDWRULORU DX fĂŁcut ca celelalte tipuri de ciclame sĂŁ aibĂŁ XQ URO VHFXQGDU vQ KRUWLFXOWXUĂŠ Â°LQG IRORsite numai ca plante perene ĂŽn amenajarea parcurilor. Sensibile la o primĂŁ vedere, GDFĂŠ VXQW ELQH vQWUHĂ¨LQXWH DFHVWH SODQWH SRW DWLQJH YkUVWH GH SkQĂŠ OD GH DQL 0HULWĂŠ GDFĂŠ QH JkQGLP FĂŠ GLQ RFWRPEULH SkQĂŠ vQ PDUWLH SHULRDGD GH vQÂąRULUH SRDWH GXUD Ă§L FkWHYD OXQL 7XOSLQD SODQWHL HVWH UHSUH]HQWDWĂŠ GH XQ tubercul subteran, la ĂŽnceput rotund, care SH PĂŠVXUĂŠ FH VH GH]YROWĂŠ FDSĂŠWĂŠ R IRUPĂŠ VIHULF WXUWLWĂŠ DYkQG GLDPHWUXO GH FP 5ĂŠGĂŠFLQLOH VXQW Â°EURDVH VHPLFĂŠUQRDVH FX R OXQJLPH GH FP FHHD FH YĂŠ SRDWH GD o idee despre dimensiunile ghiveciului neFHVDU )UXQ]HOH DX GLIHULWH IRUPH URWXQGH ovate (ca un ou), cordate (asemĂŁnĂŁtoare cu o inimĂŁ) sau reniforme (ca un rinichi). Ele

VXQW VXVĂ¨LQXWH GH SHĂ¨LROL FLOLQGULFL GH FXORDUH UR] VDX URĂ§X EUXQ FH SRUQHVF GLUHFW GLQ WXEHUFXO $YkQG XQ GLDPHWUX GH FP Ă§L PDUJLQLOH QHWHGH VDX SXĂ¨LQ FUHVWDWH HOH DX IDĂ¨D VXSHULRDUĂŠ GH FXORDUH YHUGH vQFKLV cu â&#x20AC;&#x17E;ornamenteâ&#x20AC;&#x153; albicioase strĂŁlucitoare, iar cea inferioarĂŁ de culoare verde mai deschis, violet sau brun. )ORULOH Ă§L IUXQ]HOH VXQW JUXSDWH SH GRXĂŠ niveluri diferite deoarece pedunculul este PDL PDUH GHFkW SHĂ¨LROXO 2 DOWĂŠ WUĂŠVĂŠWXUĂŠ este aceea cĂŁ petalele sunt concrescenWH VH GH]YROWĂŠ OLSLWH vQWUH HOH FX YkUIXULOH UĂŠVÂ°UDWH 0DUJLQLOH ORU VXQW QHWHGH RQGXODWH VDX IUDQMXUDWH Â˝Q JHQHUDO ÂąRULOH VXQW unicolore, ĂŽn tonuri de roÂşu, alb sau violet, GDU SRW DYHD Ă§L GRXĂŠ QXDQĂ¨H GLIHULWH 7RDWH aceste elemente recomandĂŁ ciclama ca pe o plantĂŁ cu o valoare decorativĂŁ deosebitĂŁ.

ciclama

viaþa plantelor ie stropite frecvent cu apã. Este recomanGDW FD VROXO XWLOL]DW Vé °H XçRU SHUPHDELO çL DFLG FX XQ S+ GH VDX 3HQWUX D SXWHD REèLQH XQ DPHVWHF SRWULYLW HVWH QHFHVDU SéPkQW GLQ IUXQ]H GH IDJ WXUEé çL QLVLS 3éPkQWXO GLQ JKLYHFL WUHEXLH PHQèLQXW XPHG GDU DVWIHO vQFkW DSD Vé QX VWDJQH]H IDSW FH DU GXFH OD vPEROQéYLUHD SODQWHL GLVWUXJHUHD PXJXULORU çL vQ °QDO OD PRDUWHD HL GLQ FDX]D SXWUH]LULL WXEHUFXOXOXL 7UHEXLH Vé XGéP VXEVWUDWXO QXPDL OD PDUJLQHD JKLYHFLXOXL IéUé D WXUQD GLUHFW SH SODQWD FH SRDUWé ERERFLL ±RUDOL 2 DOWé YDULDQWé HVWH Vé SXQHP DSD vQ YDVXO GH VXVèLQHUH D JKLYHFLXOXL OéVkQG FD SODQWD Vé DEVRDUEé FkW DUH QHYRLH LDU DSRL V R vQOéWXUéP SHQWUX D QX DIHFWD UéGéFLQLOH 2SHUDèLXQHD SRDWH ° UHOXDWé OD LQWHUYDO GH GRXé ]LOH 7UHEXLH Vé DYHP JULMé Vé vQGHSéUWéP SHULRGLF SULQ VPXOJHUH IUXQ]HOH vQJéOEHQLWH çL ±RULOH WUHFXWH SHQWUX D GD SRVLELOLWDWHD DSDULèLHL DOWRUD QRL $FHDVWé µWRDOHWDUH¦ DUH çL UROXO GH D SUHYHQL vPEROQéYLUHD celorlalte organe ale plantei.

Vacanþa de primãvarã 3HQWUX D QH EXFXUD GH IUXPXVHèHD ORU çL vQ XUPéWRUXO VH]RQ WUHEXLH Vé L DVLJXUéP R SHULRDGé GH UHSDXV ½Q DFHVW VFRS GXSé WUHFHUHD ±RULORU XGDWXO YD ° UHGXV WUHSWDW 'UHSW XUPDUH IUXQ]HOH VH vQJéOEHQHVF çL FDG vQ JKLYHFL UéPkQkQG QXPDL WXEHUFXOXO SH FDUH QX vO YRP PDL XGD SkQé OD VIkUçLWXO OXQLL LXQLH ½Q SHULRDGD GH UHSDXV JKLYHFLXO YD ° èLQXW vQWU XQ ORF UHFH EHFL ER[é VDX vQ JUéGLQé OD XPEUé °LQG IHULW GH RULFH VXUVé GH XPLGLWDWH 'XSé FH DèL UHOXDW XGDUHD vQ PRPHQWXO DSDULèLHL XQRU QRL PXJXUL SH WXEHUFXO ±RDUHD YD ° VFRDVé GLQ JKLYHFL FXUéèDWé ELQH GH UéGéFLQLOH XVFDWH çL PXWDWé vQWU XQ YDV SXèLQ PDL PDUH 9é UHDPLQWLP Fé SODQWHOH VHQVLELOH DX QHYRLH GH XQXO FHUDPLF SHQWUX D UHJOD XPLGLWDWHD VROXOXL 6H

Sfatul nostru Atenþie la „leacurile bãbeºti“ preparate din tuberculi de ciclamã ºi folosite ca purgativ sau împotriva viermilor intestinali! Unele sunt otrãvitoare ºi provoacã deranjamente gastrice, ameþeli ºi chiar... paralizii.

42 l

Misiunea

CASA 1/06

Alb, roºu, roz, violet... siclam

Formele ºi culorile florilor de ciclamã diferã de la o specie la alta în funcþie de varietatea din care au fost obþinute ºi de „îmbunãtãþirile“ ulterioare aduse de numeroºii pasionaþi ai domeniului

IRORVHçWH XQ DPHVWHF GH SéPkQW SURDVSéW vQ FDUH SRDWH ° SXV çL SXèLQ SéPkQW GH èHOLQé FKLDU DUJLOé SHQWUX D O IDFH PDL JUHX çL D UHèLQH DSD PDL XçRU 'XSé WUDQVSODQWDUH JKLYHFLXO YD ° DçH]DW FkW PDL DSURDSH GH IHUHDVWUé SH EDOFRQ VDX vQWU XQ ORF FX OXPLQé GDU IHULW GH UD]HOH GLUHFWH DOH VRDUHOXL 3ODQWD YD ° XGDWé PRGHUDW SHQWUX D VWLPXOD DSDULèLD UéGéFLQLORU çL IUXQ]HORU GXSé FDUH SH WLPS FéOGXURV YD ° PéULWé FDQWLWDWHD GH DSé LDU IUXQ]HOH YRU ° SXOYHUL]DWH GH FkWHYD RUL SH ]L 1X WUHEXLH H[FOXVé FD DPSODVDPHQW QLFL JUéGLQD XQGH SODQWD SRDWH ° DçH]DWé OD XPEUé VDX VHPLXPEUé $LFL JKLYHFLXO YD ° vQJURSDW vQ SéPkQW SHQWUX D SXWHD EHQH°FLD de rãcoarea de care are nevoie pentru o FUHçWHUH QRUPDOé ½Q WLPSXO YHJHWDèLHL FLFODPD WUHEXLH IHUWLOL]DWé GLQ FkQG vQ FkQG °LQG HYLWDWé vQJUéçDUHD H[FHVLYé FX D]RW 2VFLODèLLOH PDUL GH WHPSHUDWXUé GLQ FDPHUé SUHFXP çL OLSVD XPLGLWéèLL vQ VXEVWUDW vQ PRPHQWXO IRUPéULL ERERFLORU YRU IDFH FD SODQWD Vé °H GH FDOLWDWH VODEé FX ±RUL SXèLQH

Distrugem bolile ºi dãunãtorii &LFODPD HVWH DIHFWDWé GH EROL VSHFL°FH GDU çL GH XQLL GéXQéWRUL FRPXQL PXOWRU VSHFLL ±RULFROH )RDUWH SHULFXORDVé HVWH YHçWHMLUHD SODQWHL vQ SHULRDGD YHULL FkQG WHPSHUDWXUD HVWH ULGLFDWé $WXQFL HVWH FRPSURPLVé çL

WUHEXLH DUXQFDWé 'H DVHPHQHD PXFHJDLXO FHQXçLX VH vQWkOQHçWH vQ WLPSXO LHUQLL PDnifestându-se prin putrezirea pedunculilor ±RUDOL çL FKLDU D IUXQ]HORU çL ±RULORU vQ vQWUHJLPH ½Q DFHVW FD] ERERFLL QX VH PDL GHVFKLG &D UHPHGLX WUHEXLH DVLJXUDWé R XPLGLWDWH PRGHUDWé çL R DHULVLUH EXQé LDU SHVWH QRDSWH SODQWD QX WUHEXLH Vé UéPkQé XPHGé 3UHYHQWLY SRW ° UHDOL]DWH WUDWDPHQWH FX VXEVWDQèH VSHFL°FH EROLL 'LQWUH GéXQéWRUL PHQèLRQéP SéGXFKLL YHU]L D°GH FDUH DX FRQGLèLL RSWLPH GH vQPXOèLUH vQ FRQGLèLL GH FéOGXUé çL XVFéFLXQH $FHçWLD SRW ° FRPEéWXèL FX LQVHFWLFLGHOH H[LVWHQWH vQ PDJD]LQHOH GH VSHFLDOLWDWH VDX FX HPXOVLH GH VéSXQ çL QLFRWLQé ½Q DFHOHDçL FRQGLèLL SRDWH DSéUHD çL WULSVXO FDUH FD çL D°GHOH VXJH VXFXO GLQ IUXQ]HOH WLQHUH çL ERERFLL ±RUDOL ëHVXWXULOH VH SéWHD]é LDU SODQWD QX VH PDL GH]YROWé XVFkQGX VH FRPSOHW XQHRUL 0DL PHQèLRQéP DFDULHQLL FH vQèHDSé IUXQ]HOH çL OH GHIRUPHD]é 'UHSW XUPDUH SHGXQFXOXO ±RUDO VH FXUEHD]é çL SODQWD vQ±RUHçWH VXE IUXQ]H $FHVWHD °LQG VSXVH QX QH SXWHP GHVSéUèL GH VXELHFWXO SH FDUH O DP DERUGDW IéUé D DGXFH XQ RPDJLX SDVLRQDèLORU GH ±RULFXOWXUé êDQVD GH D QH EXFXUD çL LDUQD GH IUXPXVHèHD SODQWHORU DU ° LQ°Pé GDFé Q DU ° H[LVWDW vQDLQWDçL FDUH Vé HOLPLQH EDULHUD PHULGLDQHORU vPSéUWéçLQGX QH GLQ H[SHULHQèD ORU vQ FXOWLYDUHD SODQWHORU H[RWLFH Q

Produse Âşi servicii de calitate garantatĂŁ:

Obiectul principal de activitate al S.C. Amenajarea Domeniului Public Âşi Privat 4 S.A. (ADPP4) ĂŽl reprezintĂŁ proiectarea, amenajarea Âşi ĂŽntreĂžinerea spaĂžiilor verzi (publice sau private) Âşi serviciile conexe (selecĂžie material, consultanĂžĂŁ, proiectare, implementare, livrare). Pentru a onora toate comenzile, societatea dispune de sere Âşi pepiniere proprii. Toate activitĂŁĂžile menĂžionate au ca centru operaĂžional sediul din ÂŞos. OlteniĂžei nr. 9, sector 4, BucureÂşti, unde existĂŁ Âşi un magazin pentru comercializarea produselor - â&#x20AC;&#x17E;GrĂŁdina de Sudâ&#x20AC;&#x153;. Q ADPP4 produce Âşi comercializeazĂŁ PDWHULDO GHQGRÂ˛RULFRO VHPLQĂŞH Ă¨L PDterial sĂŁditor. Ă&#x17D;n plus, este partener al prestigioasei companii Twente Plant, unul dintre cei mai importanĂži comercianĂži olandezi din domeniu. Q $FWLYLWĂŹĂŞLOH VSHFLÂąFH ÂąHFĂŹUXL GRPHQLX GH DFWLYLWDWH DO ÂąUPHL VH desfĂŁÂşoarĂŁ ĂŽn baza procedurilor operaĂžionale de lucru stabilite pentru ÂąHFDUH GLQWUH HOH Ă˛Q ED]D VLVWHPXlui de management integrat calitate - mediu. Ă&#x17D;n acest sens, S.C. A.D.P.P.4 6 $ HVWH &HUWLÂąFDWĂŹ 65$& ,4 1HW 65 (1 ,62 65 (1 ,62 $Ă¨DGDU OD QRL YHĂŞL EHQHÂąFLD GH FDOLWDWH JDUDQWDWĂŹ

concurs cu premii

Premianþii Misiunea Casa Concursul „Te abonezi la revista Misiunea Casa ºi câºtigi o mulþime de premii“, organizat de S.C. Leon Consulting S.R.L. ºi-a desemnat câºtigãtorii.

Î 75 de premii au fost acorn urma extragerilor aleatorii,

date celor care nu au ezitat sã îºi încerce norocul. Dintre acestea, 55 au fost materiale promoþionale inscripþionate cu marca Buderus. Cei care s-au abonat pe un an la revista Misiunea Casa au avut ºansa de a câºtiga, dintre multele premii puse în joc, ºi:

zece umbrele VIP, cinci geamantane troliu de la Buderus, douã aparate de purificat ºi sterilizat apa potabilã furnizate de Euroguard Nova, precum ºi trei televizoare JVC cu o diagonalã de 14''. Misiunea dumneavoastrã a fost simplã: orice persoanã fizicã sau juridicã se putea înscrie la concurs, doar dacã se abona ºi

Lista

câºtigãtorilor Iatã cadourile noastre de sãrbãtori pentru dumneavoastrã. Vã prezentãm mai jos lista tuturor câºtigãtorilor acestui concurs, cu numele, prenumele ºi localitatea.

Televizoare JVC Jugãnaru Ciprian (Timiºoara), Delcea Dorel Ioan (Abrud), Caia Robert Marian (Cluj-Napoca).

Aparate Euroguard Nova, de purificat ºi sterilizat apa potabilã trimitea talonul din revistã. Pe lângã datele personale, pentru a participa a fost necesar ºi rãspunsul corect la întrebarea „Care este sloganul Misiunea Casa?“. ªtim cu toþii: „Secretul amenajãrilor de calitate“. Taloanele au fost validate de cãtre o comisie formatã din reprezentanþi ai S.C. Leon Consulting S.R.L, supervizaþi de un notar public, destinul fiind în mâna redactorului ºef al revistei, Dan Cãlin, care a realizat extragerea. Norocoºii câºtigãtori ai acestei ediþii au fost anunþaþi telefonic, iar premiile ridicate de la sediul firmei (str. Puþul lui Zamfir nr. 18–18A, sector 1, Bucureºti). Intenþionãm ca seria concursurilor noastre sã nu se opreascã aici, fiind abia la început! Intraþi pe forum ºi spuneþi-vã pãrerea! Fiþi activi alãturi de noi ºi, cu siguranþã, ºansa nu va întârzia sã vã surâdã. Ne gãsiþi pe www.misiuneacasa.ro, iar secretul amenajãrilor de calitate îl veþi putea descoperi numai în revista ºi emisiunea TV Misiunea Casa. Q

Anton Marius (Timiºoara), Butan Gheorghe (Potopini).

Geamantane Buderus Pervu-Milostean Emanuela (Fãget), Filip Mircea Florinel (Mangalia), Duþu Dumitru (Slatina), Ghenovici Gabriel (Craiova), Taraº Ioan (Întorsura Buzãului).

Umbrele VIP Julean Alexandru (Arad), Soare Ion Georgian (Blejoi), Lucãcel Lucian-Vasile (Jibou), Panti Angela (Oradea), Voicu Ortansa (Braºov), Dulca Constantin (ªimleul Silvaniei), Chisãliþã Dumitru (Mediaº), Marmandiu Mihaela (Constanþa), Handrugan Sorin (Reºiþa), Rotaru Adrian (2 Mai).

Materiale promoþionale Ciobârcã Marian (Baia Mare), Eºanu Iuliana (Bucureºti), Bran Graþian (Bordeasca Veche), Neagu Ioan Adrian (Sibiu), Ruscan Ioan (Vatra Dornei), Ion Gheorghe (Crovu), Roman Dan (Cãlãraºi), ªfabu Dumitru (Iaºi).

curs de montare DedicĂŁm paginile urmĂŁtoare primului episod dintr-o serie de articole ce vor avea ca subiect amenajarea unei bucĂŁtĂŁrii moderne. De data aceasta, vĂŁ prezentĂŁm realizarea unei variante inedite de mobilier: o mascĂŁ din gipscarton pentru chiuvetĂŁ.

Cu sau fĂŁrĂŁ mascĂŁ...

de chiuvetĂŁ!

entru mulĂži dintre proprietarii unei locuinĂže, amenajarea unei bucĂŁtĂŁrii este incompletĂŁ dacĂŁ zona de sub FKLXYHWĂŠ QX EHQHÂ°FLD]ĂŠ GH R mascĂŁ. Rolul declarat al ei este sĂŁ ascundĂŁ Ăževile, robineWHOH Â°WLQJXULOH Ă§L DFFHVRULLOH instalaĂžiilor. AceastĂŁ parte a mobilierului de bucĂŁtĂŁrie, GHYHQLWĂŠ SUDFWLF REOLJDWRULH pentru cei preocupaĂži de aspecWXO FĂŠPLQXOXL ORU DUH Ă§L VDUFLQD de a proteja spaĂžiul respectiv. O ORYLWXUĂŠ LQYROXQWDUĂŠ XĂ§RDUĂŠ VH SRDWH VROGD FX GLVWUXJHUHD FRPponentelor instalaĂžiei (de la o vreme, confecĂžionate parcĂŁ tot PDL GHV GLQ PDVH SODVWLFH Ă§L vQ consecinĂžĂŁ, cu o inundaĂžie. Cei care au folosit locul liber de sub chiuvetĂŁ pentru depozitare pot FRQÂ°UPD DFHVW OXFUX

46 l

Misiunea

CASA 1/06

Cine nu are pĂŁcate?

Masca unei chiuvete este realizatĂŁ, de cele mai multe ori, GLQ OHPQ SOĂŠFL FRQJORPHUDWH sau PVC, sub formĂŁ de mobilier sau cu aspectul unor lamEULXUL 'HVLJQHULL DX SURLHFWDW R mulĂžime de modele pentru asePHQHD DPHQDMDUH Ă§L Â°HFDUH GLQtre ei Ăžine sĂŁ apere â&#x20AC;&#x17E;onoareaâ&#x20AC;&#x153; unui anumit material de bazĂŁ, PHQĂ¨LRQkQGX L DYDQWDMHOH Ă§L WUHFkQG GH]DYDQWDMHOH vQ SODQ VHFXQGDU &H DP SXWHD VSXQH vQ SOXV IDĂ¨ĂŠ GH DFHĂ§WLD" Lemnul natural trebuie tratat FX JULMĂŠ SHQWUX FD DSD VĂŠ QX vL DIHFWH]H DVSHFWXO Ă§L UH]LVWHQĂ¨D Ă&#x17D;n acest scop, existĂŁ o mulĂžime GH YDULHWĂŠĂ¨L GH ODFXUL Ă§L YRSVHOH Un mobilier pentru bucĂŁtĂŁrie, realizat din MDF sau PAL me-

laminat, are nevoie de o proiecWDUH Ă§L R H[HFXĂ¨LH DWHQWH SHQWUX D nu se dezmembra sau deforma, vQ WLPS VXE SURSULD OXL JUHXWDWH vQWU XQ PHGLX FX DHU XPHG 'H DFHHD PDUJLQLOH OXL WUHEXLH vQtotdeauna ferite de apĂŁ cu ajuto-

rul unor benzi de protecĂžie, iar suporturile (picioarele) din metal sau mase plastice sunt absoOXW REOLJDWRULL 39& XO SUH]LQWĂŠ Ă§L HO QHDMXQVXUL vĂ§L VFKLPEĂŠ FXORDUHD Ă§L VH GHIRUPHD]ĂŠ vQ XUPD ÂľvPEĂŠWUkQLULLÂŚ

bucĂŁtĂŁria Materiale Âşi scule

Motivele pentru care specialiÂştii noÂştri au proiectat acest model de mascĂŁ pentru chiuvetĂŁ sunt preĂžul scĂŁzut Âşi rapiditatea execuĂžiei.

Confort ecologic AceastĂŁ imagine reuÂşeÂşte sĂŁ surprindĂŁ principalele materiale necesare lucrĂŁrii. Sistemul pe bazĂŁ de gips-carton, gleturile Âşi pluta sunt produse pe care ecologiÂştii le recomandĂŁ ori de cĂ˘te ori se pune problema protejĂŁrii mediului ĂŽnconjurĂŁtor Âşi chiar a utilizatorilor. Energia folositĂŁ la producerea ipsosului, materia primĂŁ pentru panourile din gips-carton, sunt de douĂŁ ori mai mici decĂ˘t ĂŽn cazul cimentului sau varului. Ă&#x17D;n plus, chiuveta acrilicĂŁ, uÂşoarĂŁ Âşi rezistentĂŁ, poate fi consideratĂŁ o soluĂžie propice, atunci cĂ˘nd doriĂži sĂŁ contribuiĂži la reducerea emisiilor de bioxid de carbon din atmosferĂŁ. Ca orice alt obiect metalic, chiuveta din inox poate fi consideratĂŁ un produs energofag. De asemenea, puteĂži observa ĂŽn imagine o fĂ˘Âşie ĂŽngustĂŁ de placare ceramicĂŁ. Aceasta are rolul de a opri pĂŁtrunderea umiditĂŁĂžii ĂŽn pereĂžii amenajĂŁrii.

Inventariere Pentru a duce la bun sfĂ˘rÂşit lucrarea pe care v-o prezentĂŁm ĂŽn acest articol aveĂži nevoie de o serie de unelte Âşi instrumente. Ele nu vĂŁ solicitĂŁ bugetul ĂŽn mod excesiv, pentru cĂŁ o mare parte le aveĂži deja, iar celelalte sunt relativ ieftine. Ă&#x17D;n plus, vĂŁ pot fi de folos Âşi la alte operaĂžiuni de montare, gletuire, tencuire etc. HaideĂži sĂŁ facem un mic inventar: cutter, gletierĂŁ cu Âşi fĂŁrĂŁ dinĂži, nivelĂŁ cu bulĂŁ de aer, ÂşurubelniĂžĂŁ electricĂŁ (alimentare la

HVWH Â°[DWĂŠ GH SDUGRVHDOĂŠ Ă§L SHUHte prin intermediul Âşuruburilor Âşi diblurilor, ceea ce ĂŽi conferĂŁ stabilitate. Detaliul este imSRUWDQW vQWUXFkW R PRGLÂ°FDre a poziĂžiei mĂŁÂştii presupune riscul tensionĂŁrii elementelor

instalaĂžiilor Âşi pune ĂŽn pericol etanÂşeitatea acestora. Fiind o construcĂžie rigidĂŁ, vibraĂžiile instalaĂžiilor nu au efecte asupra mĂŁÂştii, deplasĂ˘nd-o. AĂži putea Ăžine cont de acest aspect, atunci cĂ˘nd furnizorii vin

Dar cine nu are pĂŁcate? Am putea aminti Âşi cĂ˘teva de-ale plĂŁcilor din gips-carton, ĂŽnsĂŁ acum ni se pare mai important sĂŁ menĂžionĂŁm o parte dintre avantajele importante. AÂşa cum observaĂži, amenajarea noastrĂŁ

prizĂŁ sau acumulator), Âşpaclu, foarfecĂŁ pentru tablĂŁ, ruletĂŁ sau metru Âşi, eventual, un echer cu care puteĂži verifica dacĂŁ unghiurile sunt drepte.

Misiunea

CASA 1/06

l 47

bucĂŁtĂŁria

curs de montare sĂŁ vĂŁ monteze mobilierul pentru bucĂŁtĂŁrie. SolicitĂ˘nd ancorarea acestuia de elementele de rezistenĂžĂŁ ale camerei, puteĂži scĂŁpa de multe necazuri ce pot apĂŁrea mai tĂ˘rziu. Un alt avantaj, propriu gips-cartonului, este caracterul lui ecologic. Ipsosul, materia primĂŁ a acestuia, este natural Âşi nepoluant, ceea ce nu se poate spune, din pĂŁcate, despre celelalte materiale menĂžionate. Izolarea acusticĂŁ este ĂŽncĂŁ un atu de luat ĂŽn seamĂŁ, deoarece panourile vor absorbi o mare parte a zgomotelor produse sub chiuvetĂŁ. Nu vom trece cu vederea nici faptul cĂŁ gips-cartoQXO SRDWH Â° DFRSHULW FX RULFH WLS GH Â°QLVDM SODFĂŠUL FHUDPLFH VDX de altĂŁ naturĂŁ (piatrĂŁ naturalĂŁ, mozaic etc.), lambriuri din lemn sau PVC, vopsele lavabile ori, cum este Âşi cazul nostru, plutĂŁ tratatĂŁ ĂŽmpotriva umiditĂŁĂžii Âşi temperaturilor ridicate.

Construirea scheletului metalic

1. Prima etapĂŁ presupune debitarea profilelor. Pentru aceasta, mĂŁsurĂŁtorile trebuie efectuate atent, ĂŽntrucĂ˘t o micĂŁ eroare poate afecta forma finalĂŁ a mĂŁÂştii.

2. TĂŁierea va fi executatĂŁ cu ajutorul unei foarfeci pentru tablĂŁ. DacĂŁ nu aveĂži una profesionalĂŁ (electricĂŁ), varianta manualĂŁ vĂŁ este la fel de utilĂŁ.

3. Fixarea profilelor ĂŽn pardosealĂŁ trebuie realizatĂŁ pe tot perimetrul mĂŁÂştii, folosind o ÂşurubelniĂžĂŁ cu acumulator Âşi Âşuruburi cu diblu din plastic sau metal.

4. Cadrul metalic va fi montat utilizĂ˘nd Âşuruburi autofiletante. Treptat, structura de rezistenĂžĂŁ a mĂŁÂştii pentru chiuvetĂŁ va lua forma unui paralelipiped.

Ieftin, dar rezistent Este momentul sĂŁ vorbim Âşi despre costul unei asemenea lucrĂŁri. DacĂŁ intenĂžionaĂži sĂŁ construiĂži o mascĂŁ pentru un tip obiÂşnuit de chiuvetĂŁ (1.000 x 500 mm), veĂži avea nevoie de circa 4 mp de gips-carton. Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte grosiPHD YĂŠ UHFRPDQGĂŠP VĂŠ Â°H GH

D in secre teolre meÂşter il

Flexibil, e bine! Masca realizatĂŁ de noi Âşi-ar pierde aspectul pe care i l-am dat dacĂŁ i-am proiecta deschideri speciale pentru a uÂşura execuĂžia instalaĂžiilor. Prin urmare, la montarea chiuvetei este bine sĂŁ folosiĂži racorduri flexibile.

Misiunea

CASA 1/06

Â°QLVD FXP YĂŠ SODFH VDX VH potriveÂşte propriei bucĂŁtĂŁrii. Soliditatea amenajĂŁrii este datĂŁ de o structurĂŁ metalicĂŁ din tablĂŁ zincatĂŁ, protejatĂŁ pentru a rezista la umiditate. Dimensiunile mĂŁÂştii nu sunt ĂŽntĂ˘mplĂŁtoare, ci adaptate chiuvetei pe care presupunem cĂŁ o aveĂži deja. De aceea, ĂŽntocmirea unei mici schiĂže cu lungimile principalelor elemente ale DPHQDMĂŠULL YĂŠ SRDWH Â° GH DMXtor. CĂ˘t despre alegerea modelului chiuvetei, este preferat cel ĂŽncastrat. Ă&#x17D;nsĂŁ, cu puĂžinĂŁ imaginaĂžie, puteĂži adapta mas-

ca Âşi pentru una suspendatĂŁ. Ă&#x17D;n funcĂžie de aceste dimensiuni, veĂži proiecta Âşi structura metalicĂŁ. Unii furnizori recomandĂŁ ca distanĂža dintre D[HOH SURÂ°OHORU PRQWDQĂ¨LORU VĂŠ QX Â°H PDL PDUH GH FP Este bine sĂŁ ĂžineĂži cont de aceste precizĂŁri, pentru a avea o construcĂžie solidĂŁ. Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte timpul de execuĂžie, acesta nu trebuLH VĂŠ Â°H QLFLGHFXP R SUREOHPĂŠ GĂ˘ndiĂži-vĂŁ cĂŁ faceĂži comandĂŁ pentru mobilier de bucĂŁtĂŁrie Âşi vi se promite cĂŁ ĂŽn maxiPXP R VĂŠSWĂŠPkQĂŠ YD Â° OL-

48 l

peste 12,5 mm. Va trebui sĂŁ cumpĂŁraĂži douĂŁ panouri de 1,20 x 2,60 m, ĂŽn valoare de circa 60 RON. Restul de material ĂŽl puteĂži utiliza cu altĂŁ ocazie, ĂŽn cadrul unei alte amenajĂŁri. 3URÂ°OHOH PHWDOLFH vQVXPkQG aproximativ 12 m, nu costĂŁ mai mult de 40 RON. Mai existĂŁ Âşi alte cĂ˘teva cheltuieli minore, SUHFXP Ă§XUXEXULOH DXWRÂ°OHWDQte Âşi micile cantitĂŁĂži de glet, dar DFHVWHD QX YRU LQÂąXHQĂ¨D SUHD PXOW FRVWXO Â°QDO DO OXFUĂŠULL 8QD peste alta, cu 120 -140 RON puteĂži avea o mascĂŁ nou-nouĂžĂŁ Âşi rezistentĂŁ, pe care o puteĂži

bucĂŁtĂŁria

curs de montare vrat la domiciliu. CĂ˘Ăži dintre dumneavoastrĂŁ aĂži fost martori la respectarea acestui termen? )RDUWH SXĂ¨LQL GLQ FkWH DP DÂąDW Ei bine, dacĂŁ aveĂži cĂ˘teva instrumente obiÂşnuite pentru un amator de bricolaj, ĂŽn cel mult douĂŁ zile puteĂži avea o mascĂŁ din gips-carton â&#x20AC;&#x17E;la cheieâ&#x20AC;&#x153;. O mare parte din aceastĂŁ perioadĂŁ veĂži citi un ziar sau un roman, ĂŽntrucĂ˘t montarea propriu-zisĂŁ nu reprezintĂŁ decĂ˘t aplicarea cĂ˘torva Âşuruburi. Ă&#x17D;n rest, aÂşteptaĂži uscarea celor douĂŁ gleturi: unul de interior, destinat egalizĂŁrii suprafeĂželor cu denivelĂŁri de pĂ˘nĂŁ la 10 mm Ă§L FHOĂŠODOW SHQWUX Â°QLVDMH Â°QH Ambele se usucĂŁ ĂŽn maximum 24 de ore, la temperatura camerei. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care v-aĂži decis sĂŁ DSOLFDĂ¨L XQ Â°QLVDM FX SOXWĂŠ YHĂ¨L avea nevoie de un adeziv special, ca cel folosit de meseriaÂşii â&#x20AC;&#x17E;Misiunea Casaâ&#x20AC;&#x153;. Pentru aceastĂŁ lucrare mai sunt necesare instrumentele pentru amestecarea gletului Âşi nelipsita ÂşurubelniĂžĂŁ cu acumuODWRU 'H DVHPHQHD YĂŠ YRU Â° GH mare folos unelte pentru tĂŁierea SURÂ°OHORU PHWDOLFH FXWWHUXO QHlipsit de la lucrĂŁrile pe bazĂŁ de gips-carton, Âşlefuitorul Âşi o gletierĂŁ sau un Âşpaclu. O ruletĂŁ Âşi un poloboc vĂŁ vor ajuta ca PDVFD GH FKLXYHWĂŠ VĂŠ Â°H GUHDSWĂŠ Âşi cĂ˘t mai apropiatĂŁ de dimensiunile pe care vi le-aĂži propus la ĂŽnceputul execuĂžiei.

Sfatul nostru Ă&#x17D;ntrucĂ˘t bucĂŁtĂŁria este o ĂŽncĂŁpere umedĂŁ, vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ utilizaĂži un tip special de gips-carton (hidrofug) ce are o culoare verzuie. Ă&#x17D;n acelaÂşi scop, trebuie sĂŁ placaĂži blatul mĂŁÂştii cu faianĂžĂŁ Âşi sĂŁ nu omiteĂži nici una dintre garniturile prevĂŁzute la montarea chiuvetei.

Misiunea

CASA 1/06

1. UrmeazĂŁ debitarea plĂŁcilor din gips-carton cu un cutter. Vor fi tĂŁiate cu 2-3 mm mai mici decĂ˘t indicĂŁ dimensiunile reale, pentru a crea rosturi de dilatare.

2. Pentru o lucrare de bunĂŁ calitate, sunt necesare margini netede, bine finisate. Furnizorii de sisteme din gips-carton pot pune la dispoziĂžie Âşi Âşlefuitorul.

3. La montarea panourilor, distanĂža dintre punctele de fixare trebuie sĂŁ fie de cel mult 30 cm. E necesar ca Âşuruburile sĂŁ pĂŁtrundĂŁ ĂŽn structurĂŁ circa 20 cm.

4. Acesta este momentul ĂŽn care va fi montat blatul mĂŁÂştii, pe care va fi poziĂžionatĂŁ chiuveta. Capetele Âşuruburilor trebuie sĂŁ fie aliniate la suprafaĂža plĂŁcii.

Cu pluta ĂŽn bucĂŁtĂŁrie Unul dintre produsele utilizate ĂŽn cadrul acestei lucrĂŁri este pluta. Motivele alegerii noastre sunt nenumĂŁrate: aspectul deosebit, potrivit unor amenajĂŁri cu tentĂŁ rusticĂŁ, apropiate de naturĂŁ, rezistenĂža ei datoratĂŁ compoziĂžiei amestecului din care este confecĂžionatĂŁ, impermeabilitatea obĂžinutĂŁ cu ajutorul lacului protector. Chiar Âşi fĂŁrĂŁ tratamente speciale, pluta este un material prin care apa trece desWXO GH JUHX $LFL SRDWH Â° DPLQWLW Âşi vinul, cunoscĂŁtorii Âştiu de ce!

De asemenea, vom menĂžiona lipsa aldehidelor formice sau a altor substanĂže dĂŁunĂŁtoare sĂŁnĂŁtĂŁĂžii, precum Âşi caracteristicile fonoabsorbante, antistatice (nu atrag praful) Âşi termoizolante. Ă&#x17D;n ultima vreme, pluta a cĂŁpĂŁtat o tot mai mare importanĂžĂŁ ca material pentru Â°QLVDM Ă§L DFRSHULUH GXSĂŠ FH R lungĂŁ perioadĂŁ a fost uitatĂŁ ĂŽn favoarea produselor sintetice. De exemplu, linoleumul, care ĂŽntr-o primĂŁ fazĂŁ era confecĂžionat din plutĂŁ Âşi rĂŁÂşini naturale, practic, a dispĂŁrut de pe piaĂža de specialitate la apariĂžia

PVC-ului. Dar, se pare cĂŁ a venit Âşi vremea revanÂşei. Ceea ce nu poate decĂ˘t sĂŁ ne bucure, dacĂŁ Ăžinem cont de faptul cĂŁ SXWHP EHQHÂ°FLD GH QREOHĂ¨HD Ă§L aspectul unui material preĂžios, obĂžinut cu mari eforturi, dar Âşi cu multĂŁ rĂŁbdare. Arborele sau stejarul de plutĂŁ â&#x20AC;&#x201C; Querqus suber â&#x20AC;&#x201C; este o plantĂŁ rarĂŁ Âşi delicatĂŁ, rĂŁspĂ˘nditĂŁ doar ĂŽn unele regiuni ale bazinului MĂŁrii Mediterane (Italia, Spania, Portugalia, Algeria, Tunisia Âşi Maroc). DupĂŁ ce ajunge la maturitate (cam pe la 50 de ani!), el este curĂŁĂžat de scoarĂžĂŁ

50 l

Montarea panourilor din gips-carton

bucĂŁtĂŁria

curs de montare pĂ˘nĂŁ la ĂŽnĂŁlĂžimea de 1,2 m de la sol. DacĂŁ aceastĂŁ cotĂŁ este depĂŁÂşitĂŁ, copacul se usucĂŁ ĂŽn scurt timp. O recoltĂŁ de bunĂŁ FDOLWDWH PDL SRDWH Â° REĂ¨LQXWĂŠ dupĂŁ ĂŽncĂŁ aproximativ 10 ani, vQ DFHVW LQWHUYDO DUERUHOH Â°LQG lĂŁsat sĂŁ se refacĂŁ. ScoarĂža astfel obĂžinutĂŁ este Â°DUWĂŠ PĂŠFLQDWĂŠ Ă§L SUHVDWĂŠ vP preunĂŁ cu un adaos de rĂŁÂşini. Produsul este comercializat sub IRUPĂŠ GH IROLL VXEĂ¨LUL Â°HFDUH avĂ˘nd o ĂŽnfĂŁĂžiÂşare unicĂŁ, datĂŁ de DVSHFWXO GLIHULW DO Â°EUHORU FRP ponente. PlĂŁcile pentru pardo seli, asemĂŁnĂŁtoare cu cele utili zate de noi ĂŽn acoperirea mĂŁÂştii SHQWUX FKLXYHWĂŠ EHQHÂ°FLD]ĂŠ GH un proces de fabricaĂžie ceva mai elaborat. Stratul de bazĂŁ este realizat GLQ SOXWĂŠ Â°Q PĂŠFLQDWĂŠ LDU FHO superior din furnir de aceeaÂşi HVHQĂ¨ĂŠ FX GHVHQH VSHFLÂ°FH 2 serie de tratamente speciale o fac ignifugĂŁ, aÂşa cum cer nor mele europene de siguranĂžĂŁ. 'DFĂŠ HVWH ELQH vQWUHĂ¨LQXWĂŠ UHV SHFWLY Ă§WHDUVĂŠ SHULRGLF FX R FkU pĂŁ umedĂŁ, Âşi lĂŁcuitĂŁ din cĂ˘nd ĂŽn cĂ˘nd, pluta poate rezista cĂ˘teva zeci de ani. MĂŁÂşti de acest gen puteĂži re aliza Âşi pentru coÂşul de gunoi, LQVWDODĂ¨LL Ă§L FRPSDUWLPHQWĂŠUL VWD bile. Nu ĂŽncheiem ĂŽnainte de a vĂŁ aminti despre decupajele ne cesare cu scopul de a face loc Ăževilor de apĂŁ Âşi pentru evacua UH $FHDVWĂŠ HWDSĂŠ YD Â° QHFHVDUĂŠ ĂŽn momentul instalĂŁrii chiuve tei Âşi o veĂži executa ca orice altĂŁ operaĂžiune ce are ĂŽn vedere de ELWDUHD JLSV FDUWRQXOXL Cu ajutorul unui cutter cĂ˘t mai rezistent, veĂži tĂŁia pla ca pe ambele feĂže, iar apoi veĂži ĂŽndepĂŁrta cu uÂşurinĂžĂŁ porĂžiunea vizatĂŁ ĂŽn acest scop. Cam atĂ˘t ar Â° GH VSXV GHVSUH SULPD HWDSĂŠ D modernizĂŁrii unei bucĂŁtĂŁrii ce SRDWH Â° UHJĂŠVLWĂŠ vQ DEVROXW RUL ce tip de locuinĂžĂŁ. Ă&#x17D;n episodul urmĂŁtor ne veĂži putea vedea din nou ĂŽn acĂžiune. AÂşadar, trebuie sĂŁ ne urmĂŁriĂži cu atenĂžie! Q

52 l

Misiunea

CASA 1/06

Finisarea muchiilor Âşi suprafeĂželor

1. Prepararea celor douĂŁ gleturi pentru interior va fi realizatĂŁ folosind un malaxor acĂžionat mecanic.

2. Rosturile Âşi denivelĂŁrile de pĂ˘nĂŁ la 10 mm vor fi astupate cu un produs pe bazĂŁ de ipsos aditivat.

3. Un profil de colĂž din aluminiu va ĂŽmpiedica apariĂžia crĂŁpĂŁturilor cauzate de modificĂŁri dimensionale.

4. Va fi ĂŽncorporat profilul ĂŽn masa gletului pĂ˘nĂŁ ce se ĂŽntĂŁreÂşte, apoi nivelat cu atenĂžie.

5. AceleaÂşi operaĂžiuni sunt necesare ĂŽn toate zonele de ĂŽmbinare, pentru a obĂžine o suprafaĂžĂŁ uniformĂŁ.

6. Ultimul strat de glet (de preferat alb) trebuie sĂŁ fie aplicat subĂžire (maximum 3 mm).

7. SuprafeĂžele exterioare ale mĂŁÂştii vor fi acoperite pe porĂžiuni cu un adeziv special Âşi folii subĂžiri de plutĂŁ.

8. Pluta va fi aplicatĂŁ continuu, pe toatĂŁ aria lateralĂŁ. DatoritĂŁ texturii materialului, rosturile sunt â&#x20AC;&#x153;invizibileâ&#x20AC;?.

arhitecturĂŁ romĂ˘neascĂŁ veche

Un secol de domnie â&#x20AC;&#x17E;Parcul rustic municipalâ&#x20AC;&#x153; a fost deschis ĂŽn 1894 pentru a sĂŁrbĂŁtori 25 ani de la ĂŽncoronarea lui Carol I ca rege al RomĂ˘niei. CreaĂžie datoratĂŁ ĂŽn mare parte arhitectului Eduard Redont, Parcul Carol I a fost proiectat ĂŽn 1900 Âşi inaugurat Âşase ani mai tĂ˘rziu cu ocazia â&#x20AC;&#x17E;ExpoziĂžiei jubiliare Âşi naĂžionaleâ&#x20AC;&#x153;.

e lĂ˘ngĂŁ rolurile de recreere Âşi deconectare, multe parcuri Âşi-au cĂ˘Âştigat un renume Âşi datoritĂŁ laturii lor istoULFH Â˝QÂ°LQĂ¨DW OD vQFHSXWXO VHFROXOXL DO ;; OHD SH R VXSUDIDĂ¨ĂŠ GH KHFWDUH OD SRDlele Dealului Filaret, Parcul Carol I este DPHQDMDW vQ VWLO PL[W FX ODWXUD SHLVDJLVWLFĂŠ GRPLQDQWĂŠ 'HFRUDWRUXO D DOHV FD D[ DO DFHVtuia o alee centralĂŁ, mĂŁrginitĂŁ de arbuÂşti Âşi ÂąRUL $OHLOH GH FHQWXUĂŠ vQFHS GH OD LQWUDUH Ă§L VH ÂľvQWkOQHVFÂ§ FX FHOHODOWH SULQ UDPLÂ°FDĂ¨LL

radiale. Tot aici, a fost amenajat Âşi un lac GH DSUR[LPDWLY GRXĂŠ KHFWDUH FH SHUPLWH RUJDQL]DUHD XQRU SOLPEĂŠUL FX DPEDUFDĂ¨LXQL GH DJUHPHQW 3RGXO SHVWH DFHVWD HVWH H[Hcutat din beton armat, placat cu dale din PDUPXUĂŠ Ă§L SUHYĂŠ]XW FX Ă§DVH EROĂ¨L GLQ EHWRQ FH GH]YĂŠOXLH R SULYHOLĂ§WH ODWHUDOĂŠ LQWHUHVDQWĂŠ $[D SULQFLSDOĂŠ D SDUFXOXL Ă§L SHLVDMXO URPDQWLF GH VXE FRUQLĂ§ĂŠ DX IRVW PRGLÂ°FDWH GUDVWLF vQ DQLL Â¨ OD H[HFXWDUHD PRQXPHQWXOXL FRQGXFĂŠWRULORU FRPXQLĂ§WL

FĂ˘ntĂ˘na Cantacuzino

Pornim sĂŁ mĂŁsurĂŁm pas cu pas istoria Parcului Carol I. Chiar de la ĂŽnceput ne oprim la monumentala FĂ˘ntĂ˘nĂŁ Cantacuzino care a fost ridicatĂŁ ĂŽn 1870, ĂŽn stil neoclasic, de cĂŁtre G. G. Cantacuzino, primar al Capitalei la acea datĂŁ Âşi ulterior prim-ministru. FaĂžada Âşi pĂŁrĂžile laterale sunt decorate cu basoreliefuri Âşi plĂŁci din ceramicĂŁ reprezentĂ˘nd cavaleri medievali. Lucrarea ĂŽn sine este realizatĂŁ cu blocuri din piatrĂŁ, iar ĂŽn centru are o firidĂŁ prevĂŁzutĂŁ cu un bazin de forma unei semisfere, unde izvorĂŁÂşte Âşi este colectatĂŁ apa.

Statui Âşi monumente artistice

DupĂŁ â&#x20AC;&#x17E;GiganĂžiiâ&#x20AC;&#x153; lui D. Paciurea ajungem la MormĂ˘ntul Eroului Necunoscut adus ĂŽn 1923, mutat ĂŽn 1958 Âşi revenit ĂŽn 1991.

parcul carol I Farfuria cu zodii

Un alt punct de interes e „Fântâna Zodiacului“ (farfuria cu zodii) construitã în 1935, conform planurilor arh. Octav Doicescu. Ea a fost conceputã ca un bazin circular cu o „farfurie“ din piatrã în interior, decoratã cu simbolurile zodiilor, în mozaic negru pe fond cenuºiu, al cãrei autor e sculptorul M. Constantinescu. De realizarea obiectivului s-au ocupat arhitecþii August Schmeidegen ºi Dorin Pavel.

Anul acesta, Parcul Carol I sãrbãtoreºte 100 de ani de existenþã. Dupã redesenarea lui de cãtre comuniºtii lui G. G. Dej, nimic nu mai seamãnã cu ce a fost. Poate, doar din loc în loc, se mai pãstreazã frânturi din arhitectura iniþialã a parcului.

Podul

...din imagine este o construcþie relativ nouã în parc. El nu a fost prevãzut în proiectul iniþial, ci a fost realizat în epoca de care nu mai vrem sã ne amintim...

Observatorul Astronomic

Marea atracþie a parcului e însã Observatorul Astronomic realizat în 1908 în baza Decretului de înfiinþare semnat de Spiru Haret, Ministrul Instrucþiunii Publice ºi Cultelor.

ªtiinþã ºi tehnicã „colosale“ n continuarea cãlãtoriei noastre prin

Î istoria parcului, în dreptul strãzii

Cuþitul de Argint ne întâmpinã statuia impunãtoare a Doctorului C. I. Istrati, chimist ºi medic eminent, profesor universitar, Preºedinte al Academiei Române, ministru în douã guvernãri ºi primar al Capitalei. Aici descoperim ºi „Arenele Romane“, construcþie cu 5.500 de locuri conceputã de inginerul Elie Radu. Un ultim popas îl facem la cel mai important Muzeu Tehnic din România, înfiinþat de profesorul Dimitrie Leonida în 1909. Cine trece prin Bucureºti trebuie, mãcar pentru o orã, sã facã o incursiune într-o lume a inteligenþei ºi tehnicii. Eolipila lui Heron e primul vehicul cu reacþie din lume. Este vorba despre o sferã cu douã ajutaje dispuse la 180 de grade. Aburul sub presiune iese prin cele douã ajutaje ºi pune în miºcare sfera aflatã pe un ax. Spectaculoasã este ºi maºinatrãsurã „Olds Patent“ din 1889, care a circulat prin Bucureºti cu viteza „colosalã“, la acea vreme, de 15 km/h. Un obiect foarte ciudat este ºi primul automobil aerodinamic din lume, construit ºi brevetat de Aurel Persu în 1923-1924,

în Germania. Forma sa, jumãtatea picãturii de apã în cãdere, constituie ºi azi designul ideal al unui vehicul în miºcare. Piesele enumerate sunt doar câteva dintre cele peste 5.000 din toate domeniile de activitate. Datoritã acestor „motive” meritã sã dãm respectul cuvenit Parcului Carol I - o istorie nescrisã în totalitate.

Misiunea

CASA 1/06

l 55

reportaj

Nu-i aºa cã v-ar plãcea sã urmãriþi în voie ninsoarea, fiind totodatã apãraþi de gerul de afarã? Citiþi atunci reportajul nostru „de sezon“. Pornind de la intenþia înlocuirii vechilor ferestre deteriorate din lemn, s-a ajuns la construcþia unei grãdini de iarnã cu o suprafaþã de 22 mp...

Reuniþi în casa

din sticlã

58 l

Misiunea

CASA 1/06

gr達dina de iarn達

Misiunea

CASA 1/06

l 59

grãdina de iarnã

reportaj Deºi iniþial a fost propusã construirea unei grãdini de iarnã pe un singur nivel, pe parcursul lucrãrilor s-a materializat o altã variantã, pe înãlþimea a douã etaje.

Un aspect esenþial de care s-a þinut cont, atât în faza de proiectare, cât ºi în cea de execuþie, a fost ca aceastã grãdinã de iarnã sã constituie un spaþiu locuibil pe tot parcursul anului, nu doar în timpul verii.

60 l

Misiunea

CASA 1/06

um se întâmplã de obicei, ideea acestei amenajãri a pornit de la o problemã: partea vesticã a casei era expusã vântului, ploii ºi intemperiilor. De aceea, ferestrele nu mai asigurau etanºeitatea necesarã, iar zidãria se umezise. Astfel, principalul deziderat al proprietarilor putea fi exprimat în puþine cuvinte - îºi doreau o casã uscatã. Iniþial, planul lor nu viza decât înlocuirea ferestrelor deteriorate din lemn.

Discutând mai mult, ºi-au dat seama cã planul lor nu oferea o garanþie pentru prevenirea unor situaþii similare. Iar, dacã în cadrul renovãrii era oricum planificatã înlocuirea suprafeþelor vitrate, prilejul putea fi utilizat pentru construirea unei grãdini de iarnã. Cu atât mai mult cu cât eventualitatea alipirii unei asemenea anexe fusese luatã în discuþie încã din faza de construcþie a acestei case.

A urmat bineînþeles „etapa teoreticã“ a lucrãrii, concretizatã prin studierea nenumãratelor publicaþii de specialitate ºi contactarea unor profesioniºti în domeniu. Sã nu credeþi cã alegerea acestora a fost uºoarã! Multe oferte au fost respinse, fie pentru cã specialiºtii nu se aflau pe aceeaºi lungime de undã cu proprietarii casei, fie pentru cã variantele propuse nu erau pe placul acestora din urmã. Dar, cu prilejul unui târg

Proprietarii au ales o pardosealã executatã cu ajutorul unor dale din marmurã anticã pe centru ºi piatrã de carierã pe conturul respectiv. Zidul construit pe latura de nord oferã intimitate faþã de privirile prea curioase

Noua grãdinã de iarnã este ºi funcþionalã, întrucât protejeazã frontonul de vest al casei împotriva intemperiilor. Înainte, acesta era în mod constant expus la vânt, ploaie ºi ninsoare

de materiale pentru construcþii, au fãcut cunoºtinþã cu o echipã de meseriaºi pe care au decis sã-i angajeze, deoarece soluþia avansatã de ei era în concordanþã cu planul iniþial, ba chiar îi aducea ºi unele îmbunãtãþiri. De exemplu, proprietarii doreau ca prin construcþia noii anexe vitrate sã realizeze ºi o economie de energie termicã. Experþii le-au spus cã este posibil, dar numai dacã aceasta nu va fi încãlzitã suplimen-

Datoritã orientãrii spre vest a grãdinii de iarnã nu e necesarã montarea unor sisteme de umbrire. Doar versantul sudic al acoperiºului a fost protejat cu parasolare din pânzã de in Misiunea

CASA 1/06

l 61

tar, lucru ce prezenta unele inconveniente. Într-adevãr, deºi anexa cu rol de tampon climatic poate proteja peretele exterior al casei de frigul de afarã, oferã ºi o temperaturã mai ridicatã locuinþei în perioada iernii. Într-o astfel de zonãtampon este mult mai frig decât în locuinþa propriu-zisã ºi, de aceea, sunt necesare ferestre ºi uºi despãrþitoare. Aceste explicaþii ale specialiºtilor i-au pus pe gânduri pe beneficiari, cu atât mai mult cu cât au fost atenþionaþi cã, nu de puþine ori, cei care opteazã pentru asemenea anexe vitrate neîncãlzite regretã ulterior cã au decis astfel, pentru cã la un moment dat, în anotimpul rece, îºi vor dori sã se bucure din plin de grãdina de iarnã. Iar montarea ulterioarã a unei instalaþii de încãlzire nu poate rezolva în totalitate problema respectivã, dacã nu este corectatã ºi termoizolaþia, lucru ce presupune costuri ridicate. De aceea, sfatul experþilor a fost sã nu iroseascã ºansa de a extinde locuinþa, îmbunãtãþind astfel ºi calitatea vieþii, pentru cã existã sisteme constructive realizate din profile ºi suprafeþe vitrate bine izolate termic, care le pot împlini visul de a avea o grãdinã de iarnã confortabilã pe tot parcursul anului. Aceastã convingere era împãrtãºitã ºi de proprietari, din douã motive: casa dispunea de un sistem de încãlzire prin pardosealã, iar dacã tot hotãrâserã sã construiascã o camerã în plus, nu concepeau sã o foloseascã doar vara, câtã vreme aveau posibilitatea de a mãri suprafaþa locuibilã. Discutând ºi cu alþi experþi în domeniu, beneficiarii ºi-au întãrit convingerea de a construi o grãdinã de iarnã funcþionalã pe toatã durata anului. ªi, pe drept cuvânt, la ce bun sã-þi construieºti o grãdinã de iarnã, dacã aceasta nu dispune de un

62 l

Misiunea

CASA 1/06

sistem de încãlzire ºi e despãrþitã de locuinþa propriu-zisã prin ferestre ºi uºi? Acolo pot fi aºezate doar plante rezistente ºi nimic altceva. În faza de proiectare au fost luate în discuþie douã variante. Prima viza o anexã cu formã clasicã, pe un singur nivel, cu acoperiº într-o singurã apã. Cu o suprafaþã de peste 30 mp, ea urma sã aibã o lãþime de 4 m, fiind alipitã pe toatã latura de circa 8 m a frontonului casei. Cealaltã propunere era o anexã pe înãlþimea ambelor niveluri, cu acoperiº în douã ape ºi o pantã de 52 grade egalã cu cea a acoperiºului celorlalte douã corpuri de clãdire. A fost aleasã ultima variantã, deoarece anexa era amplasatã asimetric în raport cu frontonul

Grãdina de iarnã cu o suprafaþã de 22 mp ºi încãperea spaþioasã alãturatã se întrepãtrund, alcãtuind un tot unitar V

grãdina de iarnã

reportaj

Sub acoperiºul înalt al grãdinii de iarnã se acumuleazã cãldura. În partea din stânga-sus poate fi observatã noua uºã din sticlã

Iatã cât de frumos se vede zona deluroasã din jurul casei! Prin latura sudicã, razele soarelui pãtrund în grãdina de iarnã pe toatã durata zilei, nu doar la apus

Misiunea

CASA 1/06

l 63

reportaj

grãdina de iarnã

Ori de câte ori proprietarii doresc sã stea într-un cadru care sã le asigure mai multã siguranþã ºi intimitate, se pot retrage în camera alãturatã, care este dotatã cu un ºemineu

casei, dar pe acelaºi aliniament cu faþada nordicã. Pe aceastã laturã a fost prevãzutã ºi realizarea unui zid, spre satisfacþia beneficiarilor care, deºi înconjuraserã proprietatea cu un gard destul de înalt, au considerat cã un plus de intimitate nu stricã niciodatã. Deºi la început proprietarii au fost sceptici la ideea de a nu amplasa o uºã de legãturã între noua încãpere ºi locuinþa propriu-zisã, au primit asigurãri cã în anexã se va menþine un climat confortabil, datoritã bunei izolaþii termice a profilelor ºi suprafeþelor vitrate, sistemului de încãlzire prin pardosealã ºi canalelor de aer cald dispuse

64 l

Misiunea

CASA 1/06

în dreptul geamurilor, pentru evitarea condensului. Dupã ce au fost terminate lucrãrile, i-am vizitat din nou pe proprietarii casei. Ne-au spus cã petrec foarte mult timp acolo, deoarece le place atmosfera luminoasã ºi priveliºtea, mai ales când afarã ninge. Q

Datoritã noii uºi din sticlã, în faþa cãreia a fost realizat un balcon în stil franþuzesc, privirea poate cuprinde întreaga grãdinã de iarnã. În acelaºi timp, poate fi remarcatã ºi panorama deosebitã asupra împrejurimilor

advertorial

Oricine poate fi MoÂş CrĂŁciun D

e CrĂŁciun legĂŁturile de familie sunt mai puternice. Fiecare e ĂŽncercat de sentimente deosebite Âşi devine mai bun, mai geQHURV &kWHRGDWĂŠ DYHP RFD]LD VĂŠ Â°P SHQtru cei care Âşi-au pierdut speranĂža, un ajutor al lui â&#x20AC;&#x17E;MoÂş CrĂŁciunâ&#x20AC;&#x153;. AceastĂŁ solidaritate a fost prezentĂŁ Âşi ĂŽn seara de 17 decembrie 2005 la Ateneul RomĂ˘n din BucureÂşti. Sute de persoane au fost alĂŁturi de copiii ale cĂŁror case au fost distruse de inundaĂžii. $FĂ¨LXQHD Â°ODQWURSLFĂŠ ÂŚ6ROLGDULWDWH FX FRSLLL sinistraĂži din Vranceaâ&#x20AC;?, iniĂžiatĂŁ de FundaĂžia Solidaritatea CulturalĂŁ pentru RomĂ˘nia, sub Ă&#x17D;naltul Patronaj al Ministerului Culturii Âşi Cultelor, s-a derulat ĂŽn colaborare cu Filarmonica George Enescu Âşi Societatea RomĂ˘nĂŁ de Televiziune, propunĂ˘ndu-Âşi sĂŁ aducĂŁ un zĂ˘mbet pe chipul acestor copii. La cea de-a V-a ediĂžie a Galei â&#x20AC;&#x17E;CrĂŁciun pentru toĂžiâ&#x20AC;&#x153; au fost invitaĂži de onoare mezzosoprana Viorica Cortez Âşi chitaristul spaniol J. Francisco Ortiz. Pe scenĂŁ au urcat Âşi Romanian Brass Ensemble, Nicolae LicĂŁreĂž, $GULDQ 3HWUHVFX 7ULR =DPÂ°UHVFX $UWLV Voice Quartet, Anca Parghel Âşi Next Generation Jazz Quartet, Orion Balet Âşi Corul de copii colindĂŁtori din Vrancea.

Ce simte un copil de CrĂŁciun? Viorica Cortez e una dintre cele mai cunoscute voci ale Âşcolii romĂ˘neÂşti de canto. S-a nĂŁscut la IaÂşi, unde a urmat Conservatorul, iar ĂŽn scurt timp a obĂžinut premii internaĂžionale ce i-au deschis porĂžile cĂŁtre importante scene ale lumii. NĂŁscut la Paris,

dar cu rĂŁdĂŁcini andaluze, Francisco Ortiz e un maestru al chitarei clasice pe care a studiat-o cu Andres Segovia. La rĂ˘ndul sĂŁu, Nicolae LicĂŁreĂž e considerat de critici un â&#x20AC;&#x17E;virtuoz al clavecinuluiâ&#x20AC;&#x153;, â&#x20AC;&#x17E;pianist strĂŁlucitâ&#x20AC;&#x153;, â&#x20AC;&#x17E;artist de excepĂžie al baroculuiâ&#x20AC;&#x153;, dar Âşi â&#x20AC;&#x17E;maestru al orgiiâ&#x20AC;&#x153;. A absolvit Conservatorul din

sanie trasĂŁ de reniâ&#x20AC;&#x153;, ne place sĂŁ primim Âşi VĂŠ Â°P GDUQLFL Â˝Q DFHVW VSLULW XPDQLWDU SDUticiparea la eveniment a prilejuit atĂ˘t strĂ˘ngerea de cadouri sub bradul ĂŽmpodobit ĂŽn foaierul Atheneului RomĂ˘n, cĂ˘t Âşi donaĂžiile ĂŽn conturile special deschise. Sensibilitatea Âşi ĂŽnĂželegerea au fĂŁcut posibilĂŁ ĂŽmplinirea dorinĂželor pentru micuĂžii ce au crezut ĂŽn puterea magicĂŁ a MoÂşului.

Am pus mĂ˘nĂŁ de la mĂ˘nĂŁ

CapitalĂŁ, dupĂŁ care Âşi-a continuat studiile la Weimar Âşi Bruges. A ĂŽnceput sĂŁ susĂžinĂŁ concerte de prin 1973, 18 ani mai tĂ˘rziu devenind director artistic al Orchestrei Filarmonice din BucureÂşti. Nu mai puĂžin important, grupul Artis Voice Quartet, alcĂŁtuit din doi tenori, un bariton Âşi un bass, a lansat douĂŁ discuri inedite ĂŽn RomĂ˘nia. AlĂŁturi de aceste nume ale scenei Âşi de colegii din media, a fost prezentĂŁ la eveniment Âşi echipa revistei Misiunea Casa. Sosirea CrĂŁciunului a fost pentru toĂži o adevĂŁratĂŁ sĂŁrbĂŁtoare, noi ĂŽncercĂ˘nd sĂŁ transmitem spiritul lui mai departe. Chiar dacĂŁ la maturitate nu mai credem ĂŽn poveÂştile cu â&#x20AC;&#x17E;MoÂşul ce vine din Ăžara zĂŁpezilor ĂŽntr-o

FundaĂžia Solidaritatea CulturalĂŁ, al cĂŁrei preÂşedinte este dr. Andre Szavary, activeazĂŁ de cinci ani, sprijinind ĂŽn special copiii DÂąDĂ¨L vQ GLÂ°FXOWDWH Â˝Q DFHVW DQ SULRULWDUL au fost copiii sinistraĂži ĂŽn urma inundaĂžiilor din Vrancea. AcĂžiunea a fost patronatĂŁ de PreÂşedinĂžia RomĂ˘niei Âşi a demarat pe 28 iulie 2005 cu un dineu caritabil, unde au fost obĂžinute donaĂžii ĂŽn valoare de 80.000 euro. Acestea, ĂŽmpreunĂŁ cu cadourile au fost distribuite copiilor din MĂŁrĂŁÂşeÂşti Âşi BilieÂşti, conform listelor de la Inspectoratul ÂŞcolar Vrancea. Ă&#x17E;inem sĂŁ mulĂžumim sponsorilor ce au fĂŁcut posibil evenimentul: Henkel Bautechnik RomĂ˘nia, RAPPS, Romsilva, Luxten, Cora, Vinexpert, Advatech, Institutul Francez din BucureÂşti, Mezzopromusic Âşi Orange. Evenimentul s-a bucurat de o promovare excelentĂŁ prin intermediul partenerilor media: Misiunea Casa, RomĂ˘nia LiberĂŁ, ÂŞapte Seri, Rompres, Oblique TV, Radio BucureÂşti, NaĂžional FM, Radio Delta RFI, CĂŁminul, Casa Mea, Domus Âşi Babel Communications. Q

Sculptura –

da, deci nu

primul ajutor

o atracþie

upã evenimentele din ultima perioadã, Valeriu a tras concluzia cã relaþia dintre el ºi Violeta, soþia lui, este în impas. Se petreceau deseori scene de gelozie, certuri din te miri ce motiv ºi, mai nou, nu se întâlneau decât la micul dejun ºi la cinã. În rest... tãcere ºi plictisealã. Devenea tot mai clar cã Valeriu trebuia sã ia iniþiativa, ºi nu oricum, ci printr-un gest deosebit. Cum se apropia ziua de 1 Martie, bãrbatului i-a venit în minte sã-i facã drept cadou o sculpturã în lemn fãcutã chiar de el. ªi, ce putea sã îi reprezinte mai bine sentimentele pentru Violeta decât o copie dupã vestita Poartã a Sãrutului realizatã de Brâncuºi. La o scarã mai

...leziuni

Totul despre...

fatalã

Dupã un accident pot apãrea leziuni externe care, netratate, se pot agrava. Fie cã vorbim despre tãieturi, înþepãturi, fracturi deschise ori alte tipuri de hemoragii, persoana accidentatã are nevoie de primul ajutor, înainte de a ajunge la medic. Rãnile pot fi cauzate ºi de factori ter-

66 l

Misiunea

CASA 1/06

micã, bineînþeles. A fãcut rost de un album cu fotografii din Târgu-Jiu, unde a gãsit ºi câteva poze cu monumentul respectiv din mai multe perspective. A fãcut o schiþã cu detaliile lucrãrii ºi s-a dus la magazinul lui nea Vasile, sã cumpere un set de dãlþi. Deºi avea o fire de artist, Valeriu nu-ºi pusese niciodatã în valoare talentul. Din pãcate, bãtrânul vânzãtor avea de la o vreme probleme cu auzul, iar comunicarea cu el era din ce în ce mai dificilã. – Nea Vasile, aratã-mi ºi mie, dacã ai, o daltã, a cerut Valeriu. – Mergem mâine, cã de sãptãmâna viitoare începe prohibiþia. La ºtiucã deja nu se mai poate, a rãspuns bãtrânul. – Ce nu se poate?

Da, deci nu... mici (arsuri sau degerãturi) ori chimici (plãgi produse de baze ºi acizi). Pentru început, trebuie opritã sângerarea, ulterior fiind necesarã evitarea infecþiilor. La întrebarea: „cât de gravã trebuie sã fie rana pentru a merge la doctor?“, numai medicul vã poate rãspunde.

...neglijaþi evenimentele însoþite de leziuni interne, respectiv de hemoragii la nivelul craniului, toracelui sau abdomenului. Deoarece sângele curge în interiorul organismului, ele pot fi identificate greu. Dacã zona loviturii se întãreºte sau dacã, în cazuri mai grave (acci-

dente craniene ori pierderi mari de sânge), apare ameþeala, paloarea sau pierderea cunoºtinþei, bolnavul trebuie transportat la spital într-o poziþie care sã micºoreze aportul de sânge spre leziune. Primul ajutor constã în aplicarea unei comprese reci în zona afectatã.

Unele bucãþi de lemn au ceva special... De exemplu, cea din care s-a nãscut Pinocchio l-a lovit din senin pe bãtrânul Gepetto. Însã, existã ºi oameni speciali, ca prietenul nostru Valeriu. Lui nu trebuie sã-i facã nimeni rãu, întrucât îºi face singur... Cum Valeriu nu avea timp de pierdut, a început o cãutare mai temeinicã. Pânã la urmã, a gãsit ceea ce-ºi dorea, unde în altã parte decât într-un magazin cu articole pentru artiºti plastici. A cumpãrat douã: una dreaptã ºi cealaltã concavã, ambele ruginite ºi neascuþite. Sculele „profesionale“ costau o mulþime de bani, însã el era decis sã-ºi sacrifice bugetul pe altarul artei. Nu mai avea nevoie decât de lemn. O esenþã moale, precum cea de tei, era cea mai potrivitã pentru un începãtor. A cãutat o zi întreagã o bucatã de lemn corespunzãtoare prin depozitele de lemn pentru foc, de la marginea oraºului. Cu ceva eforturi financiare, l-a convins pe vânzãtor sã-i taie dintr-un trunchi mai gros o bucatã de formã paralelipipedicã.

Totul despre...

...hemoragii

Un adult are circa cinci litri de sânge. În funcþie de cantitatea pierdutã, hemoragiile sunt mici (mai puþin de 500 ml), mijlocii (între 500 ml ºi 1.500 ml) ºi mari (peste 1.500 ml). Oprirea sângerãrii poate fi realizatã într-o primã fazã prin apãsarea cu degetul, iar apoi

În culmea fericirii, s-a întors acasã ºi, intrând în boxã, s-a apucat de treabã. A ascuþit cele douã dãlþi, a fixat lemnul în menghinã ºi s-a aºezat pe scaun. Cu un ferãstrãu a început sã decupeze astfel încât paralelipipedul, în scurt timp, semãna cu un mic arc de triumf. Valeriu îl privea cu drag: „Excelent! Iatã simbolul trecerii spre o altã viaþã prin iubire. Acum trebuie sã-l încrustez cu motivul sãrutului, al sufletelor care se contopesc într-o sferã. Aºa cum spunea... mã rog, un savant... aceºtia sunt ochii ce privesc spre interior.“ ªi Valeriu a continuat sã analizeze critic viitoarea lui operã de artã, lovind cu ciocanul în mânerul dãlþii, fãrã a fi prea atent la poziþia lemnului. Apoi, nu se ºtie cum: ori ciocanul era prea greu, ori menghina

– Sã mergem la baltã, la pescuit. Nu mai vrei? – Nea Vasile, vreau o daltã, nu la baltã! i-a strigat Valeriu, folosind o pâlnie pe care i-a bãgat-o bãtrânului în ureche. – Aha, o daltã... Pãi, am câteva, de diferite mãrimi, cu prindere cilindricã. Oþel suedez... – Nea Vasile, unele pentru lemn nu ai? Vreau sã mã apuc de sculpturã. Astea sunt pentru ciocane pneumatice! Neavând de unde sã cumpere, Valeriu s-a gândit sã caute pe Internet. A gãsit un set de patru dãlþi dintr-un aliaj special, cu mâner alcãtuit din douã materiale, „deosebit de rezistent la lovitura ciocanului“, cum arãta prezentarea. Uneltele trebuiau sã soseascã în colet cu valoare declaratã tocmai din Germania. A aºteptat douã sãptãmâni, dar setul promis nu mai sosea.

Da, deci nu... cu un pansament sau garou strâns legat. Dupã aplicarea unor straturi de comprese sterile ºi a unuia de vatã, pansarea va fi începutã din partea mai îngustã a rãnii. Pentru a nu perturba circulaþia sângelui ºi a nu provoca dureri, bandajul va fi strâns cu grijã.

...utilizaþi garoul oricum! El trebuie aplicat între ranã ºi inimã la hemoragia arterialã (sânge deschis la culoare, ce þâºneºte) sau sub ea dacã provine din vene (roºu închis, ce se prelinge). Va fi slãbit din 15 în 15 minute ºi nu trebuie þinut mai mult de o orã. Misiunea

CASA 1/06

l 67

primul ajutor

da, deci nu

nu era bine strânsã, cert este cã „Poarta sãrutului“ a sãrit cât colo, iar dalta, ruginitã, dar plinã de energie, s-a îndreptat spre coapsa lui Valeriu, pãtrunzând în ea vreo doi centimetri. Gaura nu era foarte largã, dar din ea a þâºnit un ºuvoi abundent de sânge. Sculptorul nostru a avut prezenþa de spirit sã-ºi acopere imediat rana cu degetul ºi, în lipsa unui garou, sã-ºi lege piciorul deasupra înþepãturii cu o curea. Sângerarea s-a oprit, astfel încât Valeriu a putut ajunge în apartament sã se bandajeze. Violeta tocmai venise de la servici ºi pregãtea cu „dragoste“ cina. A rãspuns la salutul lui fãrã entuziasm, gândindu-se cum sã-ºi ironizeze mai usturãtor soþul pentru faptul cã îºi petrecea mai tot timpul liber în boxã. Vãzându-l însã legat la picior, se gândi la altceva: – Ce-ai pãþit dragã, nu mai ºtii unde se pune cureaua? Din câte ºtiu, majoritatea bãrbaþilor o pun deasupra ºoldurilor.

– Violeta, sunt rãnit. Hai sã mergem la un cabinet medical. – Dar ce s-a întâmplat dragã? zise ea ironicã. Nu vãd nimic. Dacã te-ai tãiat iar cu cutterul la vreun deget, ai grijã sã nu-mi pãtezi canapeua. Valeriu n-a mai zis nimic. A luat o foarfecã, ºi-a decupat pantalonii pânã deasupra înþepãturii ºi a desfãcut cureaua. Însã, când s-a aºezat, un nou ºuvoi de sânge a izbucnit, ºi, în timp ce Valeriu încerca sã-ºi lege din nou „garoul“, soþia lui, leºinatã, se îndrepta vertiginos cãtre podea. Bãrbatul, cu un ultim efort, a reuºit s-o prindã, dar nu înainte ca aceasta sã se loveascã zdravãn cu capul de marginea mesei. Pare o tragedie, nu-i aºa? Ei bine, totul a avut un final mai fericit decât în cele mai frumoase vise ale lui Valeriu. A sunat imediat la spitalul din cartier ºi o ambulanþã i-a dus pe amândoi la camera de gardã. Violeta nu avea nimic grav, în afara unui cucui în frunte, aºa cã era nevo-

Totul despre...

...dezinfectarea rãnilor Pentru a preveni infectarea e nevoie de instrumente curate, pansamente sterilizate, mâini spãlate cu sãpun ºi dezinfectante! Întâi va fi curãþat în jurul rãnii cu tampoane de tifon îmbibate în apã ºi sãpun, alcool sanitar sau iod. Urmeazã dezinfectarea cu apã oxigenatã ori rivanol, dinspre interior spre exteriorul leziunii ºi scoaterea corpurilor strãine. Pentru cele mari (pietricele, cioburi, aºchii etc.) utilizaþi o pensetã, iar în cazul nisipului sau materialelor sfãrâmicioase, vã recomandãm spãlarea cu jet de apã dintr-o seringã. Dacã nu curãþaþi rana corect se infecteazã (zona se înroºeºte, devine caldã, provoacã dureri sau înþepãturi). Remediile sunt compresele reci, unguentele antibiotice ºi schimbarea zilnicã a pansamentului.

68 l

Misiunea

CASA 1/06

ie doar de o pungã cu gheaþã. Asistenta, deosebit de sensibilã la suferinþele femeilor, i-a acordat o atenþie specialã. Din nefericire pentru Valeriu, ea bãnuia cã între ei avusese loc un conflict. Aºa cã, în timp ce pe Violeta o copleºea cu atenþii (printre care ºi un bandaj imens, cât un turban), bãrbatul „violent“ a fost tratat cu o indiferenþã fãþiºã. ªi-a schimbat atitudinea când i-a pansat rana ºi a trebuit sã-i facã vaccinul antitetanos, moment în care a devenit suspect de voioasã. – Nici ea n-a stat de pomanã, a remarcat asistenta cu satisfacþie, pregãtindu-ºi seringa. – Nu vreau în abdomen! Trebuie sã existe ºi o altã metodã a protestat Valeriu, cãruia îi era fricã de injecþii. – Stai liniºtit, acela e antirabicul. Ce, eºti cumva turbat? Acum îþi fac în braþ, l-a calmat femeia. Cât de mult l-a durut, nu putem ºti, întrucât soþia lui tocmai intrase în cabinet ºi nu s-a mai plâns. Dupã plecarea

asistentei, cei doi au avut multe sã-ºi spunã. Valeriu i-a explicat temerile lui ºi cum voia sã o recucereascã, Violeta fiind impresionatã de intenþiile lui. Acolo, în secþia de chirurgie a spitalului de cartier, ºi-au promis cã vor fi mult mai apropiaþi, ºi cã vor petrece sãrbãtorile de Paºte în Grecia. Însã, fãrã trusa cu ºurubelniþe... Q

D in secreitleolre m e º ter

Trusa medicalã Atelierul unui pasionat de bricolaj poate fi „scena“ unor evenimente nedorite, de aceea este necesar ca fiecare asemenea spaþiu sã dispunã de o trusã cu medicamente, instrumente ºi accesorii destinate primului ajutor. Nu trebuie sã lipseascã analgezicele (care atenueazã durerea), antibioticele (împotriva infecþiilor), soluþiile dezinfectante (alcool sanitar, rivanol, apã oxigenatã, iod), comprese, feºe, vatã, leucoplast ºi chiar un garou din cauciuc.

Da, deci nu... ...folosiþi vatã la curãþarea rãnii, întrucât lasã scame. E valabil ºi la pansare, când, pentru a absorbi sângele, va fi aºezatã peste compresele sterile. Turnarea alcoolului sanitar sau a altor dezinfectanþi puternici pe ranã e contraindicatã, deoarece produc distrugeri ale þesuturilor ºi întârzie vindecarea. Apa oxigenatã (concentraþie 3%) sau rivanolul (0,1%) sunt cele mai bune soluþii. Nu utilizaþi alifii, „leacuri“ cu grãsimi sau uleiuri, pentru cã stimuleazã dezvoltarea microbilor, contribuind la declanºarea infecþiei. Orice ranã e o potenþialã problemã! Infecþiile obiºnuite sunt combãtute cu antibiotice, dar tetanosul necesitã vaccinare ºi îngrijire medicalã, fiind mortal în peste 50% din cazuri, fãrã a fi luate mãsuri urgente!

analiza terenului

Nici o casĂŁ fĂŁrĂŁ

studiu geotehnic! Lect. dr. ing. Mihaela StĂŁnciucu Âşi Valentin Boian

De cele mai multe ori, construcĂžiile sunt amplasate pe suportul natural (teren), sau, uneori, ĂŽn cazul unor lucrĂŁri speciale, sunt ĂŽncastrate ĂŽn subsol. â&#x20AC;&#x17E;RelaĂžia fizicĂŁâ&#x20AC;&#x153; dintre clĂŁdire Âşi teren este intermediatĂŁ de fundaĂžie â&#x20AC;&#x201C; un prieten binevoitor sau... dimpotrivĂŁ. De aceea, tipul ei este necesar sĂŁ fie ales ĂŽn funcĂžie de trĂŁsĂŁturile construcĂžiei respective Âşi felul suportului. Un umĂŁr prietenesc de sprijin AÂşa cum puteĂži vedea ĂŽn imagine, ĂŽn faĂža caselor din fundal a fost necesarĂŁ construirea unui zid de sprijin. OperaĂžiunea, executatĂŁ pentru a stabiliza terenul respectiv, a evitat prĂŁbuÂşirea lor.

euÂşita execuĂžiei unei locuinĂže depinde Âşi porneÂşte de la stabilitatea ei. Un teren SRDWH Â° VWDELO vQ PRG QDWXUDO VDX GHYLQH DĂ§D FD XUPDUH D XQRU DPHQDMĂŠUL VSHFLÂ°FH FXP DU Â° ]LGXULOH GH VXVĂ¨LQHUH GH OD ED]D WHUHQXULORU vQ SDQWĂŠ &kQG VROXO H DQDOL]DW JHRWHKQLF FRQVWUXFĂ¨LD FH YD Â° UHDOL]DWĂŠ UHSUH]LQWĂŠ GRDU R JUHXWDWH VXSOLPHQWDUĂŠ SH FDUH R YD SUHOXD DFHVWD (IHFWHOH FOĂŠGLULL DVXSUD VXEVROXOXL GH H[HPSOX WDVDUHD VXQW QHVHPQLÂ°FDWLYH vQ FD]XO FHORU FX XQXO VDX GRXĂŠ HWDMH SH XQ WHUHQ RUL]RQWDO GLQ URFL FRPSDFWH Â˝QVĂŠ GDFĂŠ VXQWHĂ¨L vQWU R ]RQĂŠ GHOXURDVĂŠ FX SDQWH PDUL Ă§L URFL FH IDYRUL]HD]ĂŠ DOXQH FĂŠULOH GH WHUHQ VDX VXUSĂŠULOH Ă§L GRULĂ¨L FRQVWUXLUHD XQHL ORFXLQĂ¨H SH PDL PXOWH QLYHOH GLQ PDWHULDOH JUHOH DWXQFL ULVFXO GH D GHVWDELOL]D VROXO HVWH IRDUWH PDUH $WHQĂ¨LH 1X GH SXĂ¨LQH RUL LQYHVWLĂ¨LL VHULRDVH DX IRVW WRWDO FRPSURPLVH FD XUPDUH D GHFODQĂ§ĂŠULL XQRU IHQRPHQH QDWXUDOH LUHYHUVLELOH 2 LPSRUWDQĂ¨ĂŠ GHRVHELWĂŠ WUHEXLH DFRUGDWĂŠ Ă§L DPHQDMĂŠULORU GLQ MXUXO FOĂŠGLULL SHQWUX FĂŠ H[FDYDĂ¨LLOH GH OD ED]D SDQWHORU H[HFXWDWH FX

70 l

Misiunea

CASA 1/06

VFRSXO GH D FUHD GUXPXUL GH DFFHV VDX FDQDOHOH GH GUHQDM DPSODVDWH LPSURSULX GH D ODWXO YHUVDQWXOXL VXQW WRW PRWLYH SHQWUX D ÂľGHUDQMDÂŚ HFKLOLEUXO QDWXUDO DO WHUHQXOXL ( OHVQH GH vQĂ¨HOHV FĂŠ IHQRPHQHOH FH DIHFWHD]ĂŠ PHGLXO QX Ă¨LQ FRQW GH YUHR GHOLPLWDUH D SURSULHWDULORU 'H DFHHD FKLDU Ă§L R FDVĂŠ FRQVWUXLWĂŠ vQ FRQFRUGDQĂ¨ĂŠ FX VSHFLÂ°FXO VROXOXL SRDWH Â° DIHFWDWĂŠ GH OXFUĂŠUL H[HFXWDWH OD R DQXPLWĂŠ GLVWDQĂ¨ĂŠ $VWIHO H[WUDJHUHD vQ H[FHV D DSHL VXEWHUDQH SHQWUX XQ RELHFWLY LQGXVWULDO VDX DJULFRO GXFH OD VFĂŠGHUHD QLYHOXOXL SkQ]HL IUHDWLFH SH R DULH IRDUWH PDUH Â˝Q IHOXO DFHVWD SRULL URFLORU SOLQL FX DSĂŠ VH JROHVF SURGXFkQG WDVDUHD QDWXUDOĂŠ D WHUHQXOXL DFFHQWXDWĂŠ GH FRQVWUXFĂ¨LL 8Q IHQRPHQ IHULFLW H WDVDUHD XQLIRUPĂŠ FkQG DSDUH R XĂ§RDUĂŠ VFXIXQGDUH D LPRELOXOXL IĂŠUĂŠ VĂŠ Â°H GHIRUPDĂ¨L SHUHĂ¨LL Â˝QVĂŠ GH RELFHL WDVĂŠULOH DFĂ¨LRQHD]ĂŠ GLIHUHQĂ¨LDW $Ă§DGDU DYHĂ¨L Ă§DQVH PLQLPH VĂŠ UĂŠPkQHĂ¨L FX ORFXLQĂ¨D LQWDFWĂŠ 'LQ FDX]D SHULFROHORU PHQĂ¨LRQDWH PDL VXV vQDLQWH GH DFKL]LĂ¨LRQDUHD XQXL WHUHQ Ă§L FRQVWUXLUHD XQHL FOĂŠGLUL LQGLIHUHQW GH

Timpul deniveleazĂŁ... DatoritĂŁ miÂşcĂŁrii lente a terenului, treptele au fost denivelate, fiecare ĂŽn altĂŁ direcĂžie. Cel mai important factor e timpul ce nu iartĂŁ nimic.

PĂŠULPHD HL VXQW QHFHVDUH LQYHVWLJDĂ¨LL JHRORJLFH Ă§L JHRWHKQLFH 3RDWH YĂŠ vQWUHEDĂ¨L GH FH DYHĂ¨L QHYRLH GH HOH 3HQWUX FĂŠ GHWDOLD]ĂŠ XUPĂŠWRDUHOH DVSHFWH

1. PrezenĂža unor fenomene de risc, cum ar fi: O LQVWDELOLWDWHD ORFDOĂŠ VDX UHJLRQDOĂŠ DGLFĂŠ

DOXQHFĂŠUL GH WHUHQ FH SRW Â° SRWHQĂ¨LDOH LPLQHQWH LQFLSLHQWH vQ GHVIĂŠĂ§XUDUH vQ FXUV GH VWDELOL]DUH VDX VWDELOL]DWH O SUH]HQĂ¨D ]RQHORU GH VFXIXQGDUH VXEVL GHQĂ¨ĂŠ GDWRUDWH XQRU OXFUĂŠUL DVFXQVH GH WLSXO JDOHULLORU SXĂ¨XULORU vQJURSDWH SLYQLĂ¨HORU VDX FRQVWUXFĂ¨LLORU YHFKL O PDQLIHVWĂŠUL DOH IHQRPHQHORU GH HUR]LXQH VXEWHUDQĂŠ D DSHL VXIR]LXQH SH ORWXULOH DÂąDWH vQ DSURSLHUHD FXUVXULORU QDWXUDOH GH DSĂŠ O VHQVLELOLWDWHD OD OLFKHÂ°HUH FH VH SURGXFH GH RELFHL vQ WLPSXO FXWUHPXUHORU Ă§L SRDWH SURYRFD GLVWUXJHUHD WRWDOĂŠ VDX SDUĂ¨LDOĂŠ D WHUHQXOXL GH IXQGDUH O LQXQGDELOLWDWH FUHĂ§WHUHD QLYHOXOXL DSHL

geotehnicĂŁ PanoramĂŁ periculoasĂŁ Cu toate cĂŁ vĂ˘rful unui deal ne poate oferi o priveliÂşte deosebitĂŁ asupra ĂŽmprejurimilor, nu trebuie sĂŁ uitĂŁm pe ce â&#x20AC;&#x17E;stĂŁmâ&#x20AC;&#x153;. Pericolele posibile sunt multiple: surpĂŁri, prĂŁbuÂşiri, denivelĂŁri la suprafaĂžĂŁ, scufundĂŁri ale solului.

Ă&#x17D;nghesuite pe un teren ĂŽn pantĂŁ Acest lucru poate duce la prĂŁbuÂşirea uneia dintre case peste celelalte, ĂŽn situaĂžia ĂŽn care nu a fost aleasĂŁ cea mai bunĂŁ soluĂžie constructivĂŁ pentru acest teren.

FĂŁrĂŁ mofturi subiective Studiul geotehnic trebuie sĂŁ ĂŽndeplineascĂŁ condiĂžii tehnice legiferate prin normative: Q Normativ privind principiile, exigenĂžele Âşi metodele cercetĂŁrii geotehnice a terenului de fundare (NP 074-2002); Q Ghid privind modul de ĂŽntocmire Âşi verificare a documentaĂžiilor geotehnice pentru construcĂžii (GT 035/2002). Conform acestor norme, studiul de care vorbim este necesar sĂŁ conĂžinĂŁ: Q fiÂşele forajelor executate; Q rapoartele ĂŽncercĂŁrilor realizate ĂŽn laborator, pe rocĂŁ, Âşi buletinele de analizĂŁ din punct de vedere chimic a apei subterane; Q secĂžiuni geologice pe amplasament; Q referatul geotehnic va: ĂŽncadra terenul de fundare ĂŽntr-o categorie de risc geotehnic, recomanda soluĂžiile de fundare Âşi preciza presiunile admisibile ale terenului. Din aceste motive, cunoaÂşterea terenului pe care doriĂži sĂŁ vĂŁ ridicaĂži locuinĂža reprezintĂŁ, pe bunĂŁ dreptate, o etapĂŁ preliminarĂŁ obligatorie. Ea este cea care va arĂŁta limitele reale ĂŽn care trebuie sĂŁ se ĂŽncadreze construcĂžia, nefiind doar un studiu auxiliar sau un moft impus de lege ca sĂŁ dea de lucru unor specialiÂşti.

Q INFO Articol realizat ĂŽn colaborare cu Universitatea din BucureÂşti, Facultatea de Geologie Âşi GeofizicĂŁ, Laboratorul de GeomecanicĂŁ.

2. ImportanĂža structurii geologice

3. Calitatea terenului de fundare

Aceasta trebuie determinatĂŁ pe o adĂ˘ncime ce variazĂŁ ĂŽn funcĂžie de amploarea imobilului dorit, cu acordarea unei atenĂžii speFLDOH SUH]HQĂ¨HL XPSOXWXULORU Â°LQG UHDOL]DWĂŠ prin execuĂžia a minimum douĂŁ foraje cu diametre (5-15 cm) Âşi adĂ˘ncimi ĂŽn funcĂžie de regimul de ĂŽnĂŁlĂžime Âşi clasa de importanĂžĂŁ a construcĂžiei, astfel:

(VWH DÂąDWĂŠ GXSĂŠ DQDOL]DUHD JHRWHKQLFĂŠ D Â°HFĂŠUXL WLS GH URFĂŠ vQ ODERUDWRDUH DWHVWDWH de Inspectoratul de Stat ĂŽn ConstrucĂžii. Corectitudinea Âşi autenticitatea lor e probatĂŁ prin rapoartele emise de laboratoare, ce trebuie Âştampilate, inscripĂžionate cu numĂŁrul autorizaĂžiei Âşi termenul de valabilitate. Pentru un imobil obiÂşnuit sunt necesare: granulometrie, plasticitate, indici de structurĂŁ (densitate naturalĂŁ, porozitate, saturaĂžie) Âşi, eventual, compresibilitate. CĂ˘nd construcĂžia e de amploare mare, sunt necesare ĂŽncercĂŁri suplimentare: rezistenĂžĂŁ la forfecare, consolidĂŁri, permeabilitĂŁĂži, penetrĂŁri statice/dinamice, compresiuni pe placĂŁ. Aceste investigaĂžii au Âşi scopul de a LGHQWLÂ°FD VROXULOH VHQVLELOH OD XPH]LUH VH â&#x20AC;&#x17E;prĂŁbuÂşescâ&#x20AC;&#x153; ĂŽn contact cu apa), dacĂŁ prezintĂŁ XPÂąĂŠUL VDX FRQWUDFĂ¨LL PDUL WRW vQ UHODĂ¨LH FX apa), dacĂŁ au multe materii organice care se descompun ĂŽn timp sau genereazĂŁ gaze.

ClĂŁdire

AdĂ˘ncimea minimĂŁ de investigare

Parter + 1 Etaj (Mezanin)

Parter + 2 Etaje

8 â&#x20AC;&#x201C; 10 m

Parter + 3/10 Etaje

10 â&#x20AC;&#x201C; 30 m

0HQĂ¨LRQĂŠP FĂŠ SHQWUX Â°HFDUH QLvel de subsol adĂ˘ncimea de investigare este suplimentatĂŁ cu ĂŽnĂŁlĂžimea pe care o preconizĂŁm pentru el.

1HLGHQWLÂ°FDUHD ORU Ă§L SURLHFWDUHD IĂŠUĂŠ D Ă¨LQH seama de ele, poate produce degradĂŁri imSRUWDQWH VDX FKLDU SLHUGHUHD LQYHVWLĂ¨LHL

4. PrezenĂža Âşi calitatea apei subterane DacĂŁ ĂŽn terenul de fundare existĂŁ apĂŁ VXEWHUDQĂŠ DQDOL]HOH FKLPLFH DOH DFHVWHLD trebuie sĂŁ precizeze dacĂŁ este agresivĂŁ faĂžĂŁ de betoane Âşi metale. Numai aÂşa este creatĂŁ SRVLELOLWDWHD GH D Â° DOHV WLSXO GH PDWHULDle care sĂŁ reziste cĂ˘t mai mult timp posibil acestor â&#x20AC;&#x17E;atacuriâ&#x20AC;&#x153; rĂŁuvoitoare.

5. AdĂ˘ncimea de ĂŽngheĂž Âşi clasa seismicĂŁ a zonei AceÂşti parametri Âşi ĂŽncadrarea ĂŽn clasa seismicĂŁ sunt alte aspecte obligatorii pentru realizarea proiectului unei clĂŁdiri, astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ nu aveĂži probleme ulterioare nedorite. $GkQFLPHD GH vQJKHĂ¨ HVWH FRQVWLWXLWĂŠ vQWU R adĂ˘ncime minimĂŁ de fundare. Q Misiunea

CASA 1/06

l 71

curs practic

Suportaþi un vin bun?

bricolaj

Cine nu îºi doreºte un suport de mici dimensiuni, uºor de amplasat în orice camerã? Indiferent dacã ne aflãm acasã ori la prieteni, locul unde e aºezat vinul rãmâne important. Propunerea noastrã e un rastel pentru sticle simplu de realizat.

e multe ori, fiind puºi în situaþia de a organiza un eveniment în familie, cãutãm tot felul de soluþii originale cu care sã ne impresionãm musafirii. Fiecare detaliu capãtã o importanþã majorã. Una dintre probleme este aceea a locului în care pãstrãm sticlele: frigiderul este prea mic, beciul prea departe de masa invitaþilor ºamd. Astfel, un suport uºor de realizat devine absolut necesar. Cu siguranþã, va fi cel mai apreciat obiect de mobilier, indiferent cã se aflã în living sau cramã. Aºa cum ºtim, vinurile vechi îºi pãstreazã calitãþile doar dacã sunt corect depozitate. Alternanþele de temperaturã produc schimbãri de presiune în sticlã. De aceea, dopul este forþat, fiind

Începeþi cu picioarele stativului! Mãsuraþi þeava rectangularã ºi trasaþi cu un creion lungimea stabilitã în prealabil.

Dupã ce aþi marcat dimensiunea doritã, fixaþi þeava într-o menghinã ºi tãiaþi-o cu un polizor unghiular sau bomfaier.

Stratul de grund special pentru metal trebuie aplicat pe toate laturile ºi lãsat sã se usuce complet înainte de a trece mai departe.

Q NECESAR Q Materiale: blaturi din lemn, þeavã rectangularã, ºuruburi, furnir, lac sau vopsea Q Scule: frezã sau ºmirghel, bormaºinã sau ºurubelniþã, ruletã sau metru, pensulã, creion, ferãstrãu

Dacã aþi respectat etapele pe care le-am detaliat pânã acum, þeava dumneavoastrã rectangularã va arãta ca a noastrã. Misiunea

CASA 1/06

l 73

curs practic permisã pãtrunderea aerului. Expunerea prelungitã la luminã are ºi ea un efect dãunãtor asupra vinului, de aceea el trebuie pãstrat la întuneric. În final, este necesar ca sticlele sã fie poziþionate la orizontalã sau cu gâtul în jos, unghiul de înclinare fiind de aproximativ 15 grade, astfel încât vinul sã pãstreze în permanenþã contactul cu dopul din plutã.

Urmãtoarea etapã este mãsurarea blaturilor din lemn. Tot cu ruleta ºi creionul trasaþi locurile unde...

...veþi realiza gãurile pentru gâturile sticlelor. Operaþiunea o veþi executa cu ferãstrãul pendular pe blatul din lemn.

Liniile de ghidaj pe care le-aþi trasat la început pe placa din lemn vã vor ajuta la tãierea acesteia în formele necesare.

Zonele destinate sprijinirii sticlelor trebuie decupate în formã de semicerc. Nu uitaþi sã ºlefuiþi marginile plãcilor!

Montarea blaturilor pe þeava rectangularã o veþi realiza cu ajutorul unei bormaºini ºi a sistemelor de prindere.

bricolaj

Execuþia rastelului Suporturile folosite pentru aºezarea sticlelor de vin pot fi confecþionate din lemn, metal, cãrãmidã sau beton, dar nu fac excepþie nici combinaþiile dintre ele. În cazul nostru, este vorba de un rastel special pentru vinuri, confecþionat din þeavã rectangularã ºi blaturi din lemn. Dupã ce aþi tãiat þeava la dimensiunile stabilite ºi aþi finisat-o, veþi aplica un strat de grund ºi unul de vopsea, ambele speciale pentru metal. Urmãtoarea etapã este sã decupaþi blaturile din lemn ºi zonele în formã de semicerc destinate sprijinirii sticlelor cu un ferãstrãu. Apoi, veþi îmbina elementele cu ajutorul unor sisteme de prindere cu ºuruburi. Totul va fi gata doar dupã ce veþi aplica un strat de grund special pentru tratarea lemnului ºi un lac pentru acest tip de suprafeþe. Schiþa o puteþi gãsi pe site-ul www.misiuneacasa.ro. Q

Decupaþi lemnul pentru blaturi ºi suportul de sprijinire a sticlelor, urmãrind linia trasatã cu creionul pe placa din lemn.

Aplicaþi pe blaturi grund ºi lac, speciale pentru tratarea lemnului, ºi îmbinaþi elementele cu ºuruburi.

Sfatul nostru Aºezaþi sticlele pe rafturi astfel încât sã le puteþi identifica uºor. În unele cazuri puteþi aplica pe suport etichete cu denumirea vinului respectiv.

11 74 l

Misiunea

CASA 1/06

Cînd totul este gata nu mai rãmâne decât sã aºezaþi sticlele pe suportul obþinut, în funcþie de preferinþe.

MOMENT

mascĂŁ pentru calorifer

Direct de la tĂ˘mplar:

tertipuri

MobilĂŁ â&#x20AC;&#x17E;stilâ&#x20AC;&#x153; RealizatĂŁ din tablĂŁ perforatĂŁ Âşi lemn, aceastĂŁ mascĂŁ pentru calorifer este compusĂŁ din patru elemente principale: douĂŁ dulĂŁpioare (stĂ˘nga Âşi dreapta) Âşi douĂŁ panouri de obturare (vertical Âşi orizontal).

espre sensul sau nonsensul mĂŁÂştilor de calorifer existĂŁ cele mai diferite pĂŁreri. De exemplu, dacĂŁ acest â&#x20AC;&#x17E;ambalajâ&#x20AC;? ĂŽmpiedicĂŁ circulaĂžia aerului, trebuie ĂŽndepĂŁrtat ĂŽn sezonul rece. De aceea, este reFRPDQGDW VĂŠ Â°H SOLDELO Ă§L XĂ§RU de pĂŁstrat. O modalitate optimĂŁ GH PDVFDUH SRDWH Â° vQWkOQLWĂŠ adesea ĂŽn cĂŁminele studenĂžeÂşti: o bucatĂŁ de material frumos imSULPDW FH DFRSHUĂŠ DWkW GH LPpopularele calorifere din primĂŁYDUĂŠ SkQĂŠ vQ WRDPQĂŠ TotuÂşi, majoritatea mĂŁÂştilor pentru calorifer sunt nedemonWDELOH Ă§L UĂŠPkQ vQ DFHHDĂ§L SR]LĂ¨LH DQL GH D UkQGXO GHRDUHFH VXQW SUHYĂŠ]XWH FX VXÂ°FLHQWH GHVFKLderi pentru a permite circulaĂžia aerului. Exemplul voluminos pe

care vi-l supunem atenĂžiei ĂŽn articolul de faĂžĂŁ este perceput ca o piesĂŁ de mobilier viguroasĂŁ, compatibilĂŁ cu ĂŽncĂŁperea spaĂžiRDVĂŠ vQ FDUH VH DÂąĂŠ La prima vedere, oricine poaWH FUHGH FĂŠ DUH vQ IDĂ¨D RFKLORU un bufet, armonizat pe deplin cu celelalte piese de mobilier din ĂŽncĂŁpere. AceastĂŁ mascĂŁ de calorifer este formatĂŁ din douĂŁ dulĂŁpioare ĂŽnguste, ce susĂžin cele douĂŁ panouri de obturare alcĂŁtuite din rame Âşi tablĂŁ perforatĂŁ. La construcĂžia ei au fost utilizate diferite esenĂže de lemn, fapt ce a impus tratarea VFkQGXULORU UHVSHFWLYH FX XQ EDLĂ¨ vQ QXDQĂ¨D GH QXF GHVFKLV pentru a obĂžine un colorit apropiat de cel al mobilierului existent ĂŽn spaĂžiul de care vorbim.

1. IniĂžial, pe suprafaĂža peretelui de sub fereastrĂŁ era montat un calorifer cu elemente ĂŽn serie. DeÂşi funcĂžiona fĂŁrĂŁ cusur, nu era prea aspectuos.

76 l

Misiunea

CASA 1/06

Deoarece panoul vertical QX DMXQJH SkQĂŠ OD SDUGRVHDOĂŠ iar cel orizontal este aÂşezat GRDU vQ VWkQJD Ă§L vQ GUHDSWD SH dulĂŁpioare, aerul poate circula uÂşor. Ă&#x17D;n acest fel, cĂŁldura ajunJH vQ FDPHUĂŠ DWkW SULQ VSDĂ¨LXO

2. Componentele sunt executate la dimensiunile caloriferului. Fiind din esenĂže diferite (moale, respectiv tare) toate au fost bĂŁiĂžuite ĂŽn nuanĂžĂŁ de nuc.

ODUJ DÂąDW GHDVXSUD SDQRXOXL YHUWLFDO FkW Ă§L SULQ JĂŠXULOH SUDFWLFDte ĂŽn tablĂŁ. 0RGDOLWDWHD GH Â°[DUH D HOHmentelor din tablĂŁ perforatĂŁ (de SH RUL]RQWDOĂŠ Ă§L YHUWLFDOĂŠ HVWH diferitĂŁ. Cele verticale au fost

3. Elementele de feronerie montate pe panoul frontal sunt introduse ĂŽn buloanele cu cap bombat ale dulĂŁpioarelor, atĂ˘t ĂŽn stĂ˘nga, cĂ˘t Âşi ĂŽn dreapta.

D in secre teolre meÂşter il Cum dĂŁm aceeaÂşi nuanĂžĂŁ diferitelor esenĂže de lemn?

IatĂŁ cum aratĂŁ ĂŽntregul ansamblu finalizat. Abia dupĂŁ o privire mai atentĂŁ puteĂži observa cĂŁ piesa de mobilier din faĂža ferestrei nu este un bufet, ci o mascĂŁ pentru calorifer. Dar, pentru a obĂžine un efect maxim, vĂŁ sfĂŁtuim sĂŁ vĂŁ asiguraĂži cĂŁ nuanĂžele cromatice alese pentru mascĂŁ se asorteazĂŁ cu mobilierul deja existent ĂŽn camerĂŁ.

introduse ĂŽn nuturile ramei, iar tabla ĂŽngustĂŁ de pe orizontalĂŁ a fost ĂŽnÂşurubatĂŁ pe dedesubt ĂŽn panoul de obturare. Marginile tĂŁiate la decuparea panoului orizontal au fost acoperite cu Âşipci masive din lemn.

La nevoie (din raĂžiuni de curĂŁĂžare sau ĂŽn caz de revizie a caloriferelor), panoul frontal poate Â° vQGHSĂŠUWDW IRDUWH XĂ§RU GDWRULWĂŠ feroneriei speciale de prindere. Aceasta este compusĂŁ din buloane cu cap bombat, prinse

4. FixatĂŁ cu o balama tip bandĂŁ, uÂşa dulapului poate fi deschisĂŁ mĂ˘nuind concavitatea muchiei Âşi menĂžinutĂŁ ĂŽn poziĂžia ĂŽnchis cu un opritor magnetic.

sus Âşi jos ĂŽn Âşuruburi pe ambele dulĂŁpioare Âşi din patru contrapiese corespunzĂŁtoare acestora, montate ĂŽn ÂşanĂžuri executate cu freza ĂŽn panourile de obturare. (OHPHQWXO IURQWDO SRDWH Â° GHVprins foarte uÂşor: pur Âşi sim-

5. DulĂŁpioarele â&#x20AC;&#x201C; fĂŁrĂŁ tĂŁblia din spate â&#x20AC;&#x201C; au fost fixate ĂŽn perete cu corniere, pentru a preĂŽntĂ˘mpina rĂŁsturnarea ĂŽntregului ansamblu.

Componentele din esenĂže diferite de lemn pot fi uniformizate ĂŽn aceeaÂşi nuanĂžĂŁ prin bĂŁiĂžuire, fiind astfel transformate optic. Lemnul va fi Âşlefuit de mai multe ori. Ă&#x17D;nainte de ultima lustruire va fi spĂŁlat cu apĂŁ, iar dupĂŁ uscare, va fi Âşlefuit Âşi desprĂŁfuit din nou. BaiĂžul aplicat pe direcĂžia fibrei lemnului va fi lĂŁsat puĂžin sĂŁ pĂŁtrundĂŁ, dupĂŁ care va fi ĂŽndepĂŁrtat surplusul cu o pensulĂŁ uscatĂŁ. La suprafeĂžele verticale, trebuie lucrat de jos ĂŽn sus. Recipientul ĂŽn care a fost pus baiĂžul, precum Âşi pensula folositĂŁ nu trebuie sĂŁ aibĂŁ pĂŁrĂži metalice. Este interzisĂŁ diluarea cu apĂŁ a baiĂžurilor cu adaos de pigmenĂži Âşi lianĂži. Ă&#x17D;nsĂŁ, dupĂŁ uscare, poate urma grunduirea, Âşlefuirea Âşi vopsirea suprafeĂžei cu un lac diluabil cu apĂŁ. Ă&#x17D;n orice caz, baiĂžul va fi aplicat mai ĂŽntĂ˘i de probĂŁ, pe o suprafaĂžĂŁ ce nu va fi vizibilĂŁ.

plu trebuie doar sĂŁ-l ridicaĂži Âşi trageĂži spre dumneavoastrĂŁ. Pentru a ĂŽmpiedica rĂŁsturnarea ansamblului, dulĂŁpioarele au IRVW Â°[DWH vQ SHUHWH FX DMXWRrul unor corniere. De asemeQHD Â°LQG YRUED GH XQ HOHPHQW mai lung, aceeaÂşi operaĂžiune a fost executatĂŁ Âşi ĂŽn cazul panoXOXL RUL]RQWDO SHQWUX D Â° HYLWDWĂŠ curbarea lui ĂŽn timp.

6. Tabla perforatĂŁ a panoului orizontal a fost ĂŽnÂşurubatĂŁ pe dedesubt. Marginile decupajului au fost acoperite cu Âşipci tĂŁiate la 45 de grade. Misiunea

CASA 1/06

l 77

mascĂŁ pentru calorifer

ConstruiĂži-vĂŁ singuri o...

tertipuri

MascĂŁ din placaj Radiatorul aflat ĂŽn vestibulul din imagine este acoperit cu o mascĂŁ din placaj de lemn. AceastĂŁ variantĂŁ atractivĂŁ, cu forma sa uÂşor rotunjitĂŁ, poate fi realizatĂŁ foarte simplu Âşi la un preĂž modic.

ituat ĂŽntr-o niÂşĂŁ a vestibulului, acest calorifer nu are un aspect din cale-afarĂŁ de estetic. El furnizeazĂŁ cĂŁldurĂŁ doar atunci cĂ˘nd este extrem de frig DIDUĂŠ UROXO VĂŠX SULQFLSDO Â°ind acela de a oferi proprietarilor protecĂžie ĂŽmpotriva acestui fenomen. Ă&#x17D;nsĂŁ, pe toatĂŁ durata anului, este primul obiect pe care ĂŽl vedem cĂ˘nd venim acasĂŁ Âşi, desigur, ultimul de care ne despĂŁrĂžim la plecareâ&#x20AC;Ś BineĂŽnĂželes cĂŁ aceastĂŁ situaĂžie QHSOĂŠFXWĂŠ SRDWH Â° vPEXQĂŠWĂŠĂ¨LWĂŠ Ă&#x17D;n varianta pe care o prezentĂŁm aici, caloriferul a fost ascuns ĂŽn spatele unei plĂŁci perforate din placaj de plop, deasupra cĂŁreia a fost montatĂŁ o placĂŁ din MDF, cu scopul strict Âşi practic de a Â° XWLOL]DWĂŠ Ă§L FD HWDMHUĂŠ SHQWUX chei, ziare, scrisori Âşamd.

VeĂži executa gĂŁurile ĂŽn placajul subĂžire cu un burghiu pentru lemn, disponibil ĂŽn diferite diametre. Ă&#x17D;n timpul acestei operaĂžiuni ĂŽncercaĂži sĂŁ evitaĂži smulgerea forĂžatĂŁ a placajului ĂŽn partea posterioarĂŁ a conturului gĂŁurilor (mai ales dacĂŁ veĂži utiliza placa perforatĂŁ ca panou de separare a spaĂžiului sau tĂŁblie de uÂşĂŁ pentru mobilier). Astfel, trebuie sĂŁ aÂşezaĂži ceva GHGHVXEW FHD PDL EXQĂŠ Â°LQG R placĂŁ din lemn. VĂŁ sfĂŁtuim sĂŁ aveĂži grijĂŁ ca OD SHUIRUDUH WXUDĂ¨LD VĂŠ Â°H PLFĂŠ Âşi sĂŁ apĂŁsaĂži foarte uÂşor. Altfel, burghiul se va ĂŽncinge foarte repede, cauzĂ˘nd arderea conturului gĂŁurilor. Acest fenomen este neplĂŁcut, mai cu seamĂŁ dacĂŁ placa va rĂŁmĂ˘ne nevopsitĂŁ sau YD Â° WUDWDWĂŠ FX XQ ODF LQFRORU

Estetice Âşi funcĂžionale, termostatul Âşi caloriferul sunt oricĂ˘nd accesibile, deoarece masca poate fi deschisĂŁ ca uÂşa unui dulap

Sfatul nostru Fiecare gaurĂŁ trebuie debavuratĂŁ din ambele pĂŁrĂži. Cu o bucatĂŁ de lemn rotund, pe care aĂži lipit ĂŽn prealabil Âşmirghel, execuĂžia va fi ireproÂşabilĂŁ. Ă&#x17D;ntotdeauna ÂşlefuiĂži numai de sus ĂŽn jos!

1. Mai ĂŽntĂ˘i va trebui sĂŁ marcaĂži centrul gĂŁurilor pe partea frontalĂŁ a placajului din lemn.

78 l

Misiunea

CASA 1/06

2. GĂŁurile vor fi executate cu ajutorul unui burghiu pentru lemn. LucraĂži atent Âşi cu turaĂžie mai micĂŁ!

3. AÂşezĂ˘nd placajul pe o scĂ˘ndurĂŁ de lemn, veĂži evita smulgerea forĂžatĂŁ pe partea din spate ĂŽn timpul gĂŁuririi.

PlacĂŁ perforatĂŁ suspendatĂŁ Modelul pe care vi-l prezentĂŁm mai jos reduce la minimum consumul de material. Placajul perforat e suspendat la o distanĂžĂŁ de cĂ˘Ăživa centimetri de calorifer prin bare filetate (ĂŽn dibluri pentru Âşuruburile metrice), piuliĂže normale Âşi ĂŽnfundate. DeÂşi placajul e supraĂŽnĂŁlĂžat, termostatul rĂŁmĂ˘ne accesibil pe deasupra. Masca poate fi vopsitĂŁ (cu o lazurĂŁ transparentĂŁ sau un lac de acoperire) sau lĂŁsatĂŁ natural.

3ODFDMXO WULSOXVWUDWLÂ°FDW SRDWH Â° FXUEDW GDU WUHEXLH VĂŠ DYHĂ¨L JULMĂŠ FD Â°EUHOH GH OHPQ DOH IXUQLUXOXL GLQ H[WHULRU VĂŠ FDGĂŠ SHUSHQGLFXODU SH GLUHFĂ¨LD GH vQGRLUH Â˝Q FD]XO vQ FDUH SODFDMXO YD Â° GHELWDW SH ORF vQ PDJD]LQXO GH XQGH vO YHĂ¨L SURFXUD DWHQĂ¨LRQDĂ¨L WkPSODUXO UHVSRQVD-

ELO GH DFHDVWĂŠ RSHUDĂ¨LXQH FĂŠ vO YHĂ¨L FXUED XOWHULRU Â˝Q SOXV VRUWLPHQWXO SODFDMXOXL FDUH YD Â° vQGRLW WUHEXLH VĂŠ DLEĂŠ VWUDWXULOH OLSLWH FX XQ FOHL UH]LVWHQW OD DSĂŠ SHQWUX D VXSRUWD vQPXLHUHD QHFHVDUĂŠ DFHVWHL RSHUDĂ¨LXQL 'DFĂŠ XPH]LUHD FX XQ EXUHWH QX HVWH VXÂ°FLHQWĂŠ

Curbura mĂŁÂştii de calorifer, precum Âşi cea a plĂŁcii orizontale, ajunge ĂŽn colĂžul dintre peretele din spate Âşi tocul glasvandului din vestibul

SXWHĂ¨L FXIXQGD SODFDMXO XQ WLPS vQ FDGD SOLQĂŠ FX DSĂŠ Â˝Q XUPD XPHFWĂŠULL SH VXSUD IDĂ¨D SODFDMXOXL YRU DSĂŠUHD PLFL Â°ULĂ§RDUH GH OHPQ SH FDUH YD WUHEXL VĂŠ OH vQGHSĂŠUWDĂ¨L FX XQ Ă§PLUJKHO Â°Q 'H UHJXOĂŠ VH PDL LPSXQH Ă§L UHWXĂ§DUHD FRQWXUXULORU JĂŠXULORU $FHVWHD OH YHĂ¨L YRSVL SULPHOH FX DMXWRUXO XQHL SHQVXOH Â˝Q VFKLPE YHĂ¨L JUXQGXL VXSUDIHĂ¨HOH FX UROD Ă§OHIXL Ă§L vQ Â°QDO OĂŠFXL 3HQWUX SODFD RUL]RQWDOĂŠ D PĂŠĂ§ WLL FDORULIHUXOXL SXWHĂ¨L IRORVL R EXFDWĂŠ UĂŠPDVĂŠ GLQWU XQ SDQRX PDL PDUH GH 0') $FHDVWD R YHĂ¨L URWXQML OD XQ FDSĂŠW FX DMXWRUXO XQXL IHUĂŠVWUĂŠX SHQGXODU LDU PXFKLD IURQWDOĂŠ R YHĂ¨L WHĂ§L SHQWUX D SĂŠUHD PDL XĂ§RDUĂŠ Ă§L PDL HOHJDQWĂŠ Â˝Q Â°QDO YHĂ¨L DFRSHUL SODFD FX GRXĂŠ VWUDWXUL GH ODF DFULOLF DSOLFDWH FX UROD

Q INFO

4. Placajul trebuie umezit cu multĂŁ apĂŁ pe partea frontalĂŁ, ĂŽn zona ĂŽn care urmeazĂŁ a fi curbat.

5. Folosind menghine Âşi Âşabloane, placa va fi menĂžinutĂŁ ĂŽn forma doritĂŁ pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd redevine complet uscatĂŁ.

6. La capĂŁtul unde placa nu a fost curbatĂŁ veĂži ĂŽncleia o ÂşipcĂŁ, pentru fixarea ĂŽn Âşuruburi a balamalelor.

Printre altele, pentru realizarea celor douĂŁ mĂŁÂşti de calorifer prezentate, aveĂži nevoie de urmĂŁtoarele produse Âşi scule: placaj din lemn de plop ĂŽn trei straturi lipite cu clei rezistent la apĂŁ, debitat la dimensiuni; burghiu pentru lemn (ĂŽn cazul de faĂžĂŁ cu diametrul de 50 mm); clei pentru lemn; balamale de culoare albĂŁ; Âşuruburi pentru lemn; dibluri Âşi Âşuruburi pentru fixarea ĂŽn perete.

Misiunea

CASA 1/06

l 79

muzeul satului

nostalgia tradiĂžiei La ĂŽnceput, ÂŞuici a fost un sat de oieri. Urcau primĂŁvara cu turmele pe munte, revenind toamna cĂ˘nd, dupĂŁ tradiĂžie, se fĂŁcea â&#x20AC;&#x17E;rĂŁvĂŁÂşitul oilorâ&#x20AC;&#x153;. Specifice acestor oameni au rĂŁmas cĂŁldura cu care ĂŽÂşi trateazĂŁ oaspeĂžii Âşi optimismul molipsitor, ĂŽn ciuda faptului cĂŁ viaĂža la poalele CarpaĂžilor nu e uÂşoarĂŁ. Cultura popularĂŁ, datinile, arhitectura ĂžĂŁrĂŁneascĂŁ Âşi bucĂŁtĂŁria tradiĂžionalĂŁ cuceresc imediat, dar ĂŽn special soiurile de struguri Âşi vinuri alese, rod al muncii argeÂşenilor ĂŽncĂŁ de pe vremea dacilor.

ute de ani istoria a mĂŁsurat ArgeÂşul de la nord la sud, lĂŁsĂ˘nd ĂŽn urmĂŁ o zestre bogatĂŁ. Ă&#x17D;n aceastĂŁ zonĂŁ, pe cursul superior DO UkXOXL FX DFHODĂ§L QXPH VH DÂąĂŠ $UJHGDYD YHVWLWD FHWDWH D UHJHOXL %XUHELVWD ĂŞL WRW DLFL a fost ridicatĂŁ, dupĂŁ mai multe secole, prima capitalĂŁ a Ă&#x17E;ĂŁrii RomĂ˘neÂşti, unde domQLWRUXO 1HDJRH %DVDUDE D DOHV VĂŠ FWLWRUHDVFĂŠ MĂŁnĂŁstirea ArgeÂşului, consideratĂŁ acum o YDORURDVĂŠ FRQVWUXFĂ¨LH GH DUWĂŠ Ă§L DUKLWHFWXUĂŠ bisericeascĂŁ. Vlad Ă&#x17E;epeÂş, domnitorul cunoscut ĂŽn toatĂŁ lumea sub numele de Dracula, a construit Cetatea Poienari ca loc de UHIXJLX 5XLQHOH HL VWUĂŠMXLHVF Ă§L DVWĂŠ]L FKHLle rĂ˘ului ArgeÂş. DacĂŁ ieÂşim pentru moment GLQ VIHUD LVWRULHL DÂąĂŠP FĂŠ /LYLX 5HEUHDQX Ă§L D SHWUHFXW XOWLPLL DQL GLQ YLDĂ¨ĂŠ WRW SULQ SĂŠUĂ¨LOH DFHVWHD /D 9DOHD 0DUH 3RGJRULD D scris romanul RĂŁscoala Âşi s-a inspirat din UHDOLWĂŠĂ¨LOH VDWHORU DUJHĂ§HQH SHQWUX URPDQHle AmĂ˘ndoi, Ion Âşi Gorila.

Manole potoleÂşte setea... 3HLVDMHOH SLWRUHĂ§WL WUDQVIRUPĂŠ DFHVW Ă¨LQXW ĂŽntr-unul de legendĂŁ Âşi parcĂŁ ĂŽntreaga FXOWXUĂŠ HWQRJUDÂ°FĂŠ DUJHĂ§HDQĂŠ DUH OD ED]ĂŠ Â°JXUD 0HĂ§WHUXOXL 0DQROH (VWH FKLDU SRYHVtea MĂŁnĂŁstirii ArgeÂş. Prin faptul cĂŁ Âşi-a ziGLW VRĂ¨LD OD WHPHOLD FRQVWUXFĂ¨LHL FD SHUHĂ¨LL sĂŁ nu se mai surpe) Âşi a fost abandonat pe WXUOĂŠ FWLWRUXO V D DVLJXUDW FĂŠ QX YD PDL H[LVta o mĂŁnĂŁstire identicĂŁ. A sfĂ˘rÂşit trist pentru cĂŁ aripile din ÂşindrilĂŁ au cedat Âşi s-a prĂŁbuÂşit OkQJĂŠ ]LGXULOH SH FDUH OH ULGLFDVH 6XÂąHWXO meÂşterului, pe care literatura romĂ˘neascĂŁ

80 l

Misiunea

CASA 1/06

Mituri Âşi legende

pe malul ArgeÂşului

l-a fĂŁcut nemuritor, s-a transformat atunci ĂŽn apa unei fĂ˘ntĂ˘ni, unde Âşi astĂŁzi cĂŁlĂŁtorul obosit ĂŽÂşi potoleÂşte setea. Soarta dramaticĂŁ a fost ĂŽmpĂŁrtĂŁÂşitĂŁ Âşi de legendarii meÂşteri mari, calfe Âşi zidari care au contribuit la ridicarea lĂŁcaÂşului. MeÂşteÂşugurile au stat de secole la baza HYROXĂ¨LHL FXOWXULL SRSXODUH GH OD WH[WLOH Ă¨H sĂŁturi, cusĂŁturi, pĂ˘nĂŁ la prelucrarea lemnuOXL Ă§L FHUDPLFLL 2FXSDĂ¨LLOH GH ED]ĂŠ DOH ORFXitorilor din acest perimetru au fost creÂşterea DQLPDOHORU OXFUXO OD SĂŠGXUH Ă§L YLWLFXOWXUD 3UHGRPLQDQWĂŠ vQVĂŠ D IRVW FUHĂ§WHUHD YLWHORU vQ SURSULD FXUWH FX YĂŠUDWXO OD PXQWH OD VWkQHOH DSDUĂ¨LQkQG REĂ§WHL VDWXOXL LDU LHUQDWXO vQ gospodĂŁrie Âşi la hodĂŁi. Agricultura nu putea Â° SUDFWLFDWĂŠ GLQ FDX]D WHUHQXOXL VODE SURGXFWLY Ă§L D FOLPHL GHVWXO GH UHFH

Pe ArgeÂş ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;giosâ&#x20AC;&#x153; De cĂ˘nd se Âştie, drumul spre Ă&#x17E;ara /RYLĂ§WHL VWUĂŠEDWH GH OD XQ FDSĂŠW OD DOWXO FRPXQD ĂŞXLFL 3H DLFL GXSĂŠ FXP VSXQ XQLL

cercetĂŁtori, a trecut pe la 1330 oastea lui &DURO 5REHUW GÂŠ$QMRX vQYLQVĂŠ GH PXQteni ĂŽn faimoasa bĂŁtĂŁlie de la Posada. Multe VDWH VXQW ULVLSLWH SH FRDVWHOH &DUSDĂ¨LORU FX JRVSRGĂŠULLOH FXQRVFXWH VXE IRUPD DUKDLFĂŠ de casĂŁ cu legĂŁturĂŁ. Ea reuneÂşte, sub acelaÂşi DFRSHULĂ§ GRXĂŠ FRQVWUXFĂ¨LL vQ XQJKL GUHSW $FHVW WLS DUKLWHFWRQLF D DSĂŠUXW FD XUPDUH D QHFHVLWĂŠĂ¨LL GH D DVLJXUD R ORFXLQĂ¨ĂŠ VHSDUDWĂŠ tinerei familii care se constituia dupĂŁ cĂŁsĂŁtoria celui mai mic fecior. Este Âşi cazul PRQXPHQWXOXL GH DUKLWHFWXUĂŠ HWQRJUDÂ°FĂŠ DÂąDW GLQ OD 0X]HXO 1DĂ¨LRQDO DO 6DWXOXL â&#x20AC;&#x17E;Dimitrie Gustiâ&#x20AC;&#x153;, ca replicĂŁ a originalului. Ulterior, i-au fost adĂŁugate grajdul, maJD]LD GH SURYL]LL Ă§L SĂŠWXOXO SHQWUX SRUXPE Planul cuprinde cĂ˘te douĂŁ ĂŽncĂŁperi pentru Â°HFDUH FRQVWUXFĂ¨LH FX LQWUĂŠUL VHSDUDWH GLQVSUH XOLĂ¨ĂŠ Â˝Q FDVHOH DUJHĂ§HQLORU IXQFĂ¨LD GH reprezentare era concentratĂŁ asupra pieseORU FX FDUDFWHU GHFRUDWLY PRELOLHU SURGXV vQ FHQWUXO GH OD 6ĂŠOĂŠWUXF FRYRDUH Ă§WHUJDUH EDtiste brodate Âşi o serie de piese de port ce au ieÂşit din uzul cotidian la sfĂ˘rÂşitul secolului

Idei simple ºi folositoare Piatra, sprijinul casei În Muntenia ºi Oltenia, casele erau înãlþate pe o temelie din piatrã, având la subsol depozite de fructe ºi vinuri. Centura din jurul casei, ca ºi aleile principale, imitau tehnica pavajului din piatrã. Accesul în locuinþã se putea face doar cu ajutorul unor scãri din lemn, montate în dreptul uºilor. Tot în zonele din sud se gãseau ºi casele fortificate numite cule. Multe dintre ele aveau foiºor sau prispã.

Îngrãdiri din lemn

al XIX-lea (fote ºi catrinþe). A doua clãdire grupeazã tinda, cu funcþie de bucãtãrie, în care vatra liberã, având coº, a fost înlocuitã cu o sobã din cãrãmidã cu plitã. De asemenea, în aceste regiuni, ºi clãdirile anexe erau mai mari, pentru cã acolo iernau turmele de oi sau vite, iar hambarele asigurau spaþiul necesar pentru furaje. Mobilierul era simplu ºi funcþional, completat de ºtergare decorate de cusãturi tradiþionale, unelte ºi ustensile casnice din lemn sau vase din ceramicã provenite din centrul de la Curtea de Argeº. Pãdurile bogate au oferit material pentru construcþie din belºug, astfel încât, secolul trecut, casele erau construite în proporþie de peste 90% din lemn. Ele aveau unul sau douã nivele, cu pridvoare largi, sprijinite pe stâlpi.

Tradiþii din aur ºi argint Portul popular are o mulþime de taine ºi simboluri pe care doar bãtrânii satului mai ºtiu sã le descifreze. Costumele popula-

În zonele bogate în lemn s-a dezvoltat o mare tehnicã a îngrãdirilor cu garduri ºi porþi mãiestrit lucrate, cu multe împodobiri. Decoraþiunile balustradelor traforate, capitelurile din zidãrie ale stâlpilor de cerdac ºi brâul acoperiºului reprezentau, de regulã, motive geometrice. Deºi case din lemn au rãmas azi foarte puþine, fiind înlocuite de construcþii noi din zidãrie ºi beton, acestea pãstreazã încã multe elemente tradiþionale: stâlpi, coloane sau pilaºtri, terase acoperite ºi foiºoare. Casa din ªuici a fost construitã cu bârne din brad cioplite ºi tencuite, cu acoperiºul în patru ape pentru fiecare din cele douã construcþii. Un efect decorativ deosebit oferã cele 6-7 rânduri de ºiþã mãruntã.

Þesãturi în alb ºi roºu Din încãperea de locuit era nelipsit rãzboiul de þesut, la care erau realizate, în special, maramele de borangic. Un loc important în economia acestui sat îl ocupau meºteºugurile þãrãneºti, legate mai ales de prelucrarea lânei, cunoscute fiind talurile în vergi unde predominã în special culoarea roºie, saricile sau straiele din lânã þurcanã cu firul lung.

Depozit suspendat Spaþiul utilizat pentru depozitarea porumbului era suspendat pe niºte stâlpi, astfel încât sã nu poatã intra în contact cu umezeala pãmântului. De asemenea, era important ca animalele sã nu producã pagube în proviziile pentru iarnã. Pãtulul, realizat din nuiele împletite, era aºezat la aproximativ doi metri de sol, acoperiºul sãu semãnând cu cel al casei. Gospodarii argeºeni au utilizat ºi aici aceeaºi tehnicã de îmbinare a ºiþei.

Misiunea

CASA 1/06

l 81

muzeul satului

nostalgia tradiรพiei re din aceastรฃ parte a รพรฃrii sunt considerate cele mai frumoase, datoritรฃ bogรฃรพiei de RUQDPHQWH ยฑRUDOH รงL JHRPHWULFH 0DUDPD este o podoabรฃ de sรฃrbรฃtoare a femeilor FรฉVรฉWRULWH รงL SRDWH DYHD OXQJLPHD GH P (VWH GLQ รจHVรฉWXUรฉ IRDUWH ยฐQรฉ GH ERUDQJLF FX PRGHOH ยฑRUDOH GLVFUHWH 'H PXOWH JHQHUDรจLL GLQ PDPรฉ vQ ยฐLFรฉ IHPHLOH DX vQYรฉรจDW Vรฉ UHSURGXFรฉ QDWXUD vQ FXVรฉWXUL รงL รจHVรฉWXUL GH SDUFรฉ DU SRYHVWL SH SkQ]D LPDFXODWรฉ XQ EDVP FRORUDW &URPDWLFD ORU HVWH SUH]HQWรฉ vQ SHLVDMXO VDWHORU DUJHรงHQH PXOWH GLQWUH HOH vQFRQMXUDWH de ramurile prunilor cu fructe albastre, sau GH FLRUFKLQLL DXULL GH VWUXJXUL 'LQWUH SLHVHOH FRVWXPXOXL IHPHLHVF LHV vQ HYLGHQรจรฉ LLOH FXVXWH VDX DOHVH FX OkQรฉ RUL EXPEDF vQ WRQXUL GH URรงX รงL QHJUX FX ยฐUH DXULL รงL DUJLQtii, fota largรฃ, รฎncreรพitรฃ รฎn spate sau laibarica GLQ FDWLIHD QHDJUรฉ ยฝQ $UJHรง GH D OXQJXO YHDFXULORU FRVWXmul popular a รฎmprumutat din aspectele ceORU PHGLHYDOH EL]DQWLQH FDUH HUDX HWDODWH OD YHFKLOH UHรงHGLQรจH GRPQHรงWL GH OD &XUWHD GH $UJHรง )LUHOH GLQ DXU รงL DUJLQW LQWURGXVH vQ รจHVรฉWXUL DOWLรจHOH รงL UkXULOH FXVXWH FX PรฉWDVH SDLHWHOH DXULL รงL PDUDPHOH GLQ ERUDQJLF WRDWH GDX FRVWXPHORU IHPHLHรงWL GLQ DFHDVWรฉ ]RQรฉ R HOHJDQรจรฉ DSDUWH ยฝQVRรจLQG RPXO vQ WRDWH vPSUHMXUรฉULOH YLHรจLL VDOH GH OD QDรงWHUH SkQรฉ OD PRDUWH FRVWXPXO SRSXODU DUJHรงHDQ WUDQVPLWH SULQ VLPEROXUL DWLWXGLQHD รงL VHQWLPHQWHOH FUHDWRUXOXL 3RUWXO SRSXODU EรฉUEรฉWHVF D IRVW รงL HO LQยฑXHQรจDW GH PLJUDรจLD SรฉVWRULORU รงL D DGRSWDW HOHPHQWH HWQRJUDยฐFH VSHFLยฐFH &รฉPรฉรงL ODUJL GLQ SkQ]รฉ GH LQ VDX EXPEDF FLRDUHFL รงL ODLEรฉUH OXFUDWH GLQ ]HJKLL SLHSWDUH FRMRFHOH รงL FรฉFLXOL GHยฐQHVF VWUXFWXUD SRUWXOXL SรฉVWRUHVF ELQH SรฉVWUDW vQ ]RQรฉ 'LIHUHQรจLHULOH V DX IรฉFXW SH ED]D YkUVWHL VHxului, anotimpului sau condiรพiilor sociale, IDSW FH D GXV OD DSDULรจLD XQHL YDULHWรฉรจL D SLHVHORU (OH SRW ยฐ DGPLUDWH DFXP GRDU vQ ]LOH GH VรฉUEรฉWRDUH

Jurรฃmรขnt ยบi descรขntec magice %รฉWUkQLL DFHVWXL VDW SRYHVWHVF FX QRVtalgie cรฃlรฃtorilor cรฃ s-a pierdut tradiรพia FรฉOXรงDULORU /D RULJLQHD GDQVXOXL V D DยฑDW R SUDFWLFรฉ PDJLFรฉ SULQ FDUH HUDX YLQGHFDรจL cei care sufereau de afecรพiuni psihice, boli FDUH GXSรฉ FUHGLQรจD SRSXODUรฉ SURYHQHDX GH OD ยฐLQรจH IDQWDVWLFH QXPLWH ,HOH VDX 5XVDOLL &KLDU GDFรฉ PDUFKHD]รฉ GH IDSW GLQ SXQFW GH YHGHUH UHOLJLRV 3RJRUkUHD 6IkQWXOXL 'XK

82 l

Misiunea

CASA 1/06

2 1

URPkQLL L DX DVRFLDW รงL DOWIHO GH VHPQLยฐFDรจLL &รฉOXรงDULL SUH]LQWรฉ รงL DVSHFWH DQWHULRDUH FUHรงWLQLVPXOXL MRFXO ยฐLQG OHJDW FD RULJLQH GH VWUรฉYHFKLXO FXOW DO VRDUHOXL (L DU LPLWD vQYkUWLUHD VWHOHORU vQ MXUXO VRDUHOXL VDX OXQLL SULQ GDQVXO vQ FHUF SXQkQG vQ SUDFWLFรฉ SXWHUHD VRDUHOXL DVXSUD GXKXULORU UHOH &HDWD FRPSXVรฉ GLQ รงDSWH VDX QRXรฉ EรฉUEDรจL VH DGXQรฉ FX R VรฉSWรฉPkQรฉ vQDLQWH GH 5XVDOLL SH PDOXO XQHL DSH 3ULQWU XQ MXUรฉPkQW VHcret se โ leagรฃโ sรฃ respecte regulile stabilite FX PXOWH JHQHUDรจLL vQ XUPรฉ 2 YUรฉMLWRDUH OH GHVFkQWรฉ VWHDJXO รงL OH vQWรฉUHรงWH MXUรฉPkQWXO apoi oferรฃ dansatorilor o nรฃframรฃ neagrรฃ a XQHL IHPHL UHOH PRDUWรฉ GH FXUkQG vQ FDUH OHDJรฉ XVWXURLXO GHVFkQWDW ยฝQDLQWH GH vQQRGDUHD HL GH SUรฉMLQD FรฉOXรงDULORU HVWH WUHFXWรฉ SHVWH FDSXO ORU &RRUGRQDUHD HVWH OรฉVDWรฉ vQ VHDPD XQXL YรฉWDI รงL D XQXL SHUVRQDM PDVFDW QXPLW PXW XQ IHO GH FORYQ (L MRDFรฉ vQ WRW VDWXO รงL LQWUรฉ GRDU vQ FXUรจLOH FHORU FDUH vL SRIWHVF Vรฉ L ELQHFXYkQWH]H (OHPHQWHOH FRVWXPXOXL DX VHPQLยฐFDรจLL PDJLFH /D VWHDJXO FรฉOXรงDULORU VH OHDJรฉ SHOLQ EXVXLRF รงL XVWXURL SODQWH FH DSรฉUรฉ GDQVDWRULL GH GXKXULOH UHOH $FHรงWLD SRDUWรฉ R pรฃlรฃrie cu boruri largi, bogat รฎmpodobitรฃ, FX PรฉUJHOH PXOWLFRORUH รงL SDQJOLFL 0LMORFXO HVWH vQFLQV FX EHWH vQFUXFLรงDWH SH SLHSW รงL FX EDWLVWH IUXPRV EURGDWH OD EUkX 6XE JH-

QXQFKL รงL OD JOH]QH SRDUWรฉ FDQDยฐ vQยฑRUDรจL รงL ]XUJรฉOรฉL 2SLQFLOH FรฉOXรงDULORU DX SLQWHQL รงL ยฐHFDUH GLQWUH HL รจLQH vQ PkQรฉ XQ Eรฉรจ GH DOXQ &LQH LQWUรฉ vQ FHDWD FรฉOXรงDULORU QX PDL SRDWH LHรงL QRXรฉ DQL SHQWUX Fรฉ DOWIHO HVWH ยตPXQFLWยฆ GH IUXPRDVHOH ,HOH ]L รงL QRDSWH

Preschimbatele lumi /RFXLQรจHOH WUDGLรจLRQDOH GLQ OHPQ SDU Vรฉ ยฐH SH FDOH GH GLVSDULรจLH ยฝQIรฉรจLรงDUHD ORU VH VFKLPEรฉ DSURDSH vQ ยฐHFDUH DQ รงL YHFKHD metodรฃ de fรฃรพuire cu lut este รฎnlocuitรฃ cu tencuirea pereรพilor, ca sรฃ reproducรฃ noile IRUPH GH ]LGรฉULH DOH DUKLWHFWXULL $OรฉWXUL GH SLDWUรฉ D vQFHSXW Vรฉ FkรงWLJH WHUHQ FรฉUรฉPLGD GDU รงL VLVWHPXO GH ]LGรฉULH DOWHUQDWรฉ FX DOWH PDWHULDOH 9HFKLXO DFRSHULรง FX รงLรจรฉ PรฉUXQWรฉ VDX รงLQGULOรฉ H WUHSWDW VFKLPEDW FX รจLJOรฉ รงL vQ XQHOH FD]XUL WDEOรฉ 'H DVHPHQHD WHQFXLDOD

Culori vesele

Interiorul casei este decorat ĂŽn culori vesele cu ĂžesĂŁturi din bumbac Âşi lĂ˘nĂŁ 2

PoveÂşti Ăžesute

Femeile de la munte ĂŽÂşi petreceau zilele de iarnĂŁ la rĂŁzboiul de Ăžesut 3

Vatra casei

Vatra din cĂŁrĂŁmidĂŁ era utilizatĂŁ pentru ĂŽncĂŁlzirea camerelor Âşi gĂŁtitul bucatelor 4

Unelte decorative

Mobilierul se rezuma la strictul necesar, uneltele fiind uneori obiecte decorative 3 4

este uneori coloratĂŁ, iar motivele ornamentale mai sunt pĂŁstrate doar pe frontoanele foiÂşoarelor sau streaÂşina acoperiÂşului. Ă&#x17D;n Muntenia, arhitectura locuinĂželor a ĂŽmprumutat ĂŽntotdeauna din elementeOH VSHFLÂ°FH ]RQHL 3RDWH GRDU GLQ DFHVW punct de vedere, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. Ă&#x17D;n rest, GH]YROWDUHD HFRQRPLFĂŠ GH DOWIHO Â°UHDVFĂŠ RGDWĂŠ FX WUHFHUHD DQLORU a dus la crearea unor diferenĂže majore ĂŽn ceea ce priveÂşte sistemul GH FRQVWUXFĂ¨LH D XQHL FDVH 3URbabil cĂŁ doar cei nostalgici sau ĂŽmpĂŁtimiĂži de tradiĂžiile de pe YUHPHD EXQLFLORU PDL SĂŠVWUHD]ĂŠ ĂŽncĂŁ o parte din farmecul unor timpuri vechi Âşi frumoase peste care acum s-a aÂşternut istoria, dar nu Âşi uitarea. Q

reinventarea apei

apa potabilĂŁ

Filtre la ĂŽnceput de drum Cum pentru fiecare problemĂŁ existĂŁ Âşi o rezolvare, cea reprezentatĂŁ de apa poluatĂŁ nu face excepĂžie de la aceastĂŁ regulĂŁ. Cea mai importantĂŁ sursĂŁ de apĂŁ este de la robinet. AÂşadar, cum am arĂŁtat Âşi ĂŽn articolele anterioare, avem motive serioase sĂŁ ne ĂŽngrijorĂŁm. Tocmai de aceea, vom continua serialul nostru cu soluĂžiile necesare ĂŽnlĂŁturĂŁrii poluanĂžilor. O parte dintre armele utile ĂŽn acest sens constĂŁ ĂŽn filtrele individuale pentru epurare. Sunt relativ puĂžine tipuri, dar diferĂŁ destul de mult prin caracteristicile unice pe care le au. Ă&#x17D;n aceastĂŁ ediĂžie, le vom detalia numai pe cele mai puĂžin complexe, care ar trebui sĂŁ existe ĂŽn locuinĂžele tuturor, deoarece ele sunt primul bastion ĂŽmpotriva â&#x20AC;&#x17E;musafirilor nepoftiĂžiâ&#x20AC;&#x153;.

HOH PDL FXQRVFXWH SXULÂ°FDWRDre de apĂŁ ce le puteĂži folosi la dumneavoastrĂŁ acasĂŁ VXQW Â°OWUHOH Ă§L GLVWLODtoarele, inclusiv cele pe bazĂŁ de osmozĂŁ LQYHUVĂŠ Ă§L XOWUDYLROHte. Ă&#x17D;n afarĂŁ de acestea, PDL H[LVWĂŠ Ă§L DOWH PHWRGH de tratare, precum aeraUHD GHLRQL]DUHD Ă§L R]RQLzarea, ĂŽnsĂŁ ele sunt mai rar ĂŽntĂ˘lnite ĂŽn gospodĂŁriile din Ăžara noastrĂŁ. 7RDWH Â°OWUHOH DX vQ GRWDUH XQ FDUWXĂ§ FH UHĂ¨LQH DEVRDUEH VDX FKLDU PRGLÂ°FĂŠ SROXDQĂ¨LL GLQ apa care trece prin el. Prin urmare, sunt multe tipuri de asemenea componente utile. Unele funcĂžioneazĂŁ pe baza unui principiu mecanic, reĂžinĂ˘nd poluanĂžii printr-o acĂžiune de cernere. Altele ĂŽi atrag prin faptul cĂŁ sunt ĂŽncĂŁrcate electric. Ă&#x17D;nsĂŁ, mai existĂŁ Ă§L WLSXUL FDUH vQWUHEXLQĂ¨HD]ĂŠ XQ

84 l

Misiunea

CASA 1/06

Ă&#x17D;n imaginea alĂŁturatĂŁ este reprezentat un cartuÂş din bumbac, recomandat pentru filtrarea sedimentelor de dimensiuni mai mari DatoritĂŁ materialului din care este realizat, cartuÂşul din bumbac poate fi spĂŁlat ĂŽnsĂŁ nu Âşi ĂŽn cazul ĂŽn care este atĂ˘t de uzat ca acesta

proces numit absorbĂžie, ce face ca poluanĂžii respectivi sĂŁ rĂŁmĂ˘nĂŁ ĂŽn porii microscopici ai cartuÂşului.

Sedimente filtrate

de reĂžinere ĂŽntre 50 Âşi 100 microni. Deoarece unele variante sunt concepute sĂŁ ĂŽnlĂŁture particulele mari de nisip, pentru a obĂžine o apĂŁ potabilĂŁ, el trebuie secondat de unul cu o capacitate de minimum 5-10 microni. De obicei, existĂŁ trei tipuri generale de cartuÂşe, Âşi anume cu: sfoarĂŁ ĂŽmpletitĂŁ, spumĂŁ rigidĂŁ Âşi peliculĂŁ cutatĂŁ. Ultimul este cel mai potrivit pentru uzul casnic, deoarece are cea mai mare suprafaĂžĂŁ prin care trece apa potabilĂŁ. De aceea, dureazĂŁ mai mult pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd se ĂŽnfundĂŁ. Iar, dacĂŁ celelalte douĂŁ modele favorizeazĂŁ, ĂŽntr-o mĂŁsurĂŁ mai mare sau mai micĂŁ, dezvoltarea bacteriilor, cel cu peliculĂŁ cutatĂŁ nu face asta.

DatoritĂŁ caracteristicilor diferite ale Â°HFĂŠUXL FDUWXĂ§ vQ SDUWH SHQWUX R HSXUDUH completĂŁ este indicat sĂŁ folosiĂži mai multe tipuri sau cel puĂžin unul multifuncĂžional prin care sĂŁ treacĂŁ apa ce intenĂžionaĂži sĂŁ o beĂži. Unul dintre cele mai simple, obligatoriu pentru aceia care folosesc apa de la robinet, este cel pentru sedimente. FuncĂžionĂ˘nd mecanic, printr-o acĂžiune de cernere, el este utilizat cu scopul de a ĂŽnlĂŁtura impuritĂŁĂžile Âşi alte particule. Ă&#x17D;n cazul ĂŽn care apa respectivĂŁ provine dintr-o fĂ˘ntĂ˘nĂŁ sau altĂŁ sursĂŁ naturalĂŁ, aceasta poate conĂžine nisip, FRUSXVFXOL GH Â°HU Ă§L HOHPHQWH VROLGH FDUH trebuie ĂŽnlĂŁturate. DacĂŁ vorbim despre cea care ne este furnizatĂŁ de o staĂžie de epurare, ĂŽn principiu, din ea au fost ĂŽnlĂŁturate ĂŽn prealabil particulele mari, ĂŽnsĂŁ asta nu ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ Âşi cele mici... Chiar dacĂŁ nu SRW Â° YĂŠ]XWH GLQ FDX]D GLmensiunilor reduse, ele existĂŁ Ă§L SRW GHWHULRUD Â°OWUXO SULQ FDUH trec, dacĂŁ acesta nu corespunde cerinĂželor respective. CartuÂşele Â°OWUHORU SHQWUX VHGLPHQWH DX GLIHULWH capacitĂŁĂži de reĂžinere a impuritĂŁĂžilor. De exemplu, cele mai bine cotate sunt acelea care pot reĂžine Âşi murdĂŁria cu dimensiuni mici, respectiv de aproximativ cinci microni. Ă&#x17D;n schimb, acelea care le opresc pe cele cu un â&#x20AC;&#x17E;gabaritâ&#x20AC;&#x153; de minimum 20 microni, chiar dacĂŁ nu ne oferĂŁ o protecĂžie la fel de bunĂŁ, vor rezista mai mult, deoarece nu se ĂŽnfundĂŁ la fel de uÂşor. Ă&#x17D;ntr-un sistem de epurare inGLYLGXDO GDFĂŠ DSD HVWH PXUGDUĂŠ YD Â° QHFHVDU XQ Â°OWUX FX FDSDFLWĂŠĂ¨L PLQLPH

si chimicalelor industriale. De asemenea, sunt recomandate pentru ĂŽnlĂŁturarea radonului, clorului Âşi a gustului sau mirosurilor XUkWH $WXQFL FkQG Â°OWUHOH FX FDUERQ VXQW utilizate ĂŽn mod corespunzĂŁtor, ele eliminĂŁ aproximativ 80-90% dintre toate cele enumerate mai sus. Ă&#x17D;nsĂŁ, asta nu ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ vor ĂŽndepĂŁrta Âşi microorganismele sau miQHUDOHOH WR[LFH &DUERQXO GLQ DFHVWH Â°OWUH denumit Âşi â&#x20AC;&#x17E;activâ&#x20AC;&#x153;, este executat din lemn ĂŽncĂŁlzit sau cĂŁrbune, pentru a putea forma milioane de pori microscopici ce atrag Âşi reĂžin poluanĂžii din apĂŁ. ExistĂŁ douĂŁ forme de cartuÂşe din carbon activ: granular si compact (bloc-carbon). Primul are granulele de dimensiunea bobului de nisip, iar al doilea - cu mult mai mici. FormĂ˘nd un bloc solid, el poate efectua o epurare mai performantĂŁ decĂ˘t cel granular. Iar, pentru cĂŁ particulele cartuÂşului granuODU VH SRW PLĂ§FD DWXQFL FkQG WUHFH SULQ Â°OWUX apa ĂŽncearcĂŁ sĂŁ gĂŁseascĂŁ cea mai scurtĂŁ Âşi uÂşoarĂŁ cale, creĂ˘nd canale. Astfel, apa nu intrĂŁ ĂŽn contact cu tot carbonul. Efectele

â&#x20AC;&#x17E;Noroiulâ&#x20AC;&#x153;, pe care ĂŽl vedeĂži pe suprafaĂža cartuÂşului din polietilenĂŁ, rezultĂŁ din sedimentele reĂžinute ĂŽn procesul de filtrare

Un carbon â&#x20AC;&#x17E;activâ&#x20AC;&#x153; Folosite cu scopul de a ĂŽndepĂŁrta o mare varietate de poluanĂži chimici din DSĂŠ Â°OWUHOH FX FDUERQ au efect ĂŽmpotriva pesticidelor, ierbicidelor

Acesta este un cartuÂş din polietilenĂŁ care, datoritĂŁ porozitĂŁĂžii foarte mici, poate reĂžine Âşi cele mai mici sedimente. AÂşa aratĂŁ cĂ˘nd este nou, ĂŽnainte de utilizare Misiunea

CASA 1/06

l 85

reinventarea apei

Grafic orientativ despre uzura ĂŽn timp a cartuÂşului din carbon

Prin pereĂžii transparenĂži ai cartuÂşului prezentat ĂŽn dreapta, puteĂži vedea carbonul granular de culoare ĂŽnchisĂŁ

banii. Graficul vĂŁ prezintĂŁ evoluĂžia ĂŽn timp a acestuia. DupĂŁ cum puteĂži observa, la un an de utilizare, uzura este relativ micĂŁ, ĂŽn comparaĂžie cu

cea din al doilea an. Tocmai de aceea, vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ ĂŽl ĂŽnlocuiĂži cu unul nou dupĂŁ trecerea acestui interval de timp.

EficienĂžĂŁ procentualĂŁ

apa potabilĂŁ

Chiar dacĂŁ este nou, cartuÂşul din carbon nu are o eficienĂžĂŁ de 100%. Ă&#x17D;nsĂŁ, din punct de vedere al raportului calitate/preĂž, meritĂŁ toĂži

Perioada ĂŽn luni de zile CartuÂşul din fotografie e o variantĂŁ mai ieftinĂŁ a filtrelor cu douĂŁ cartuÂşe, ce combinĂŁ carbonul granular cu polietilena

Interiorul cartuÂşului conĂžine carbon-bloc, iar la exterior sunt douĂŁ rĂ˘nduri de site, pentru a ĂŽmpiedica pĂŁtrunderea sedimentelor mari

86 l

Misiunea

CASA 1/06

FDQDOHORU SRW Â° PLFĂ§RUDWH SULQWU XQ GHVLJQ FRUHVSXQ]ĂŠWRU DO Â°OWUXOXL Ă§L FDUWXĂ§XOXL vQVĂŠ GLQ SĂŠFDWH QX SRW Â° HOLPLQDWH Â˝Q VFKLPE Â°OWUHOH FX FDUWXĂ§ GLQ FDUERQ PDVLY SUH]LQWĂŠ GH]DYDQWDMXO QHFHVLWĂŠĂ¨LL XQXL DOW Â°OWUX FDUH VĂŠ FXUHĂ¨H PDL vQWkL DSD GH VHGLPHQWH SUR WHMkQGX L SRULL GH PL]HULH Ă§L SDUWLFXOH PDUL 8Q FDUWXĂ§ JUDQXODU QX PDL DUH QHYRLH GH Â°O WUXO SHQWUX VHGLPHQWH /D IHO FD PDMRULWDWHD Â°OWUHORU Ă§L FHOH GLQ FDUERQ DFXPXOHD]ĂŠ SROXDQĂ¨L vQ LQWHULRUXO FDUWXĂ§XOXL $FHVW OXFUX FUHHD]ĂŠ GRXĂŠ SUR EOHPH SRWHQĂ¨LDOH 3ULPD DU Â° FĂŠ RGDWĂŠ FX VFKLPEDUHD SUHVL XQLL DSHL PL]HULLOH DFXPXODWH VH SRW GHVSULQGH IĂŠFkQGX QH VĂŠ vQJKLĂ¨LP R FDQWLWDWH LPSRUWDQWĂŠ D ORU $ GRXD HVWH SURYRFDWĂŠ GH IDSWXO FĂŠ XQHOH WLSXUL GH EDFWHULL JĂŠVHVF vQ FDUWXĂ§XO GLQ FDUERQ XQ PHGLX FkW VH SRDWH GH SURSLFH FUHĂ§WHULL &KLDU GDFĂŠ DFHVWH RU JDQLVPH PLFURVFRSLFH Q DX VWDW OD ED]D QLFL XQHL vPEROQĂŠYLUL QLPHQL QX Ă§WLH FX VLJXUDQĂ¨ĂŠ GDFĂŠ LQJHUDUHD ORU DIHFWHD]ĂŠ VĂŠQĂŠWDWHD RPXOXL 8QLL SURGXFĂŠWRUL DX DGĂŠXJDW XQ LQKLELWRU DO GH]YROWĂŠULL ORU FDUH GH FHOH PDL

PXOWH RUL HVWH ELQHFXQRVFXWXO DUJLQW 'LQ QHIHULFLUH WHVWHOH DUDWĂŠ FĂŠ PHWDOXO SUHĂ¨LRV QX SUHD DMXWĂŠ OD HSXUDUHD DSHL 3UREOHPHOH SRWHQĂ¨LDOH GDWRUDWH GHVSULQ GHULL SROXDQĂ¨LORU Ă§L GH]YROWĂŠULL EDFWHULLORU SRW Â° UHGXVH FKLDU GH FĂŠWUH GXPQHDYRDVWUĂŠ SHUVRQDO SULQ VLPSOD RSHUDĂ¨LXQH GH vQORFXL UH D FDUWXĂ§XOXL vQ PRG UHJXODW Ă§L SULQ QHIROR VLUHD SULPXOXL MHW GH DSĂŠ GXSĂŠ FH vQ SUHDOD ELO DFHDVWD D VWDW PDL PXOW WLPS vQ LQVWDODĂ¨LD GH Ă¨HYL WRDWĂŠ QRDSWHD FkQG DĂ¨L IRVW SOHFDĂ¨L vQ FRQFHGLX VDX WRDWĂŠ ]LXD OD VHUYLFL HWF 8Q FDUWXĂ§ GLQ FDUERQ DUH GXUDWD GH YLDĂ¨ĂŠ OLPLWDWĂŠ IDSW SHQWUX FDUH YĂŠ UHFRPDQGĂŠP VĂŠ O VFKLPEDĂ¨L OD Â°HFDUH Ă§DVH OXQL 2 SDUWH GLQWUH SURGXFĂŠWRUL LQFOXG R YDOYĂŠ vQ Â°OWUX SHQWUX FD DSD FDUH WUHFH VĂŠ SRDWĂŠ Â° UHYHUVDWĂŠ DGLFĂŠ VĂŠ XUPH]H GH GRXĂŠ RUL DFHODĂ§L WUDVHX 6H GRUHĂ§WH D Â° R PHWRGĂŠ GH UHJHQHUDUH D FDUERQXOXL SHQWUX D SXWHD IXQFĂ¨LRQD FD QRX Â˝Q WLPS FH UHGLUHFĂ¨LRQDUHD YD vQOĂŠWXUD R PDUH SDUWH GLQWUH VHGLPHQWHOH DFXPXODWH vQ JHQHUDO QX HVWH XWLOĂŠ vPSRWUL YD SROXDQĂ¨LORU GLQ SRULL FDUERQXOXL 'DFĂŠ vQ DUWLFROXO QRVWUX DP UHXĂ§LW VĂŠ YĂŠ OĂŠPXULP DVXSUD DFHVWRU GRXĂŠ WLSXUL GH FDUWXĂ§H QX QH UĂŠPkQH GHFkW VĂŠ YĂŠ SURPLWHP FĂŠ YĂŠ YRP GH]YĂŠOXL DPĂŠQXQWH GHVSUH DOWH FDUWXĂ§H PDL FRPSOH[H vQ HGLĂ¨LD YLLWRDUH D UHYLVWHL 0LVLXQHD &DVD Q

solicit rĂŁspuns

Specialistul Misiunea Casa oferĂŁ tuturor cititorilor

S.O.S.

SoluĂžiile Obiective Solicitate Revista Misiunea Casa a provocat cititorii sĂŁ se informeze ĂŽnainte de a se apuca de treabĂŁ. Unii dintre ei ne scriu pe adresa redacĂžiei sau pe revista@misiuneacasa.ro. AÂşa cum face pe forumul www.misiuneacasa.ro Âşi ĂŽn fiecare miercuri ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;Evenimentul zileiâ&#x20AC;&#x153;, specialistul nostru va rĂŁspunde Âşi aici celor care au nelĂŁmuriri.

Am auzit cĂŁ, dacĂŁ aplic oglinda pe uÂşa din pal a unui Âşifonier, aceasta se va curba sub greutatea ei Âşi a oglinzii. CredeĂži cĂŁ e posibil?

va fi executat cu profile special destinate acestui scop. Acestea realizeazĂŁ destulĂŁ rigiditate pentru buna funcĂžionare a uÂşii.

Problema curbĂŁrii sub propria greutate este realĂŁ. VĂŁ recomand ca uÂşile glisante sĂŁ fie realizate pĂ˘nĂŁ la tavan, iar dispozitivele de glisare sĂŁ fie prinse de acesta cu conexpanduri. ExistĂŁ douĂŁ variante de dispozitive de glisare: cu rezemare jos Âşi ghidare sus sau invers. Ă&#x17D;n cazul dumneavoastrĂŁ, trebuie utilizate cele cu rezemare sus Âşi ghidare jos. Ă&#x17D;n acest fel, uÂşa va fi practic atĂ˘rnatĂŁ Âşi nu va mai prezenta probleme.

$P WHQFXLW Ă§L Â°QLVDW FX glet pereĂžii casei, ĂŽnsĂŁ GXSĂŠ XQ WLPS DX DSĂŠUXW Â°VXUL E bine dacĂŁ ĂŽn bucĂŁtĂŁrie aplic tencuialĂŁ Âşi ĂŽnaintea gletuOXL PRQWH] R SODVĂŠ FX Â°EUĂŠ GLQ sticlĂŁ sau direct ĂŽn tencuialĂŁ?

Cum pot monta o uÂşĂŁ celularĂŁ de culoar ĂŽntre doi pereĂži drepĂži? Cu ÂşpaleĂži din gips-carton de 5 cm orientaĂži spre interiorul golului?

La limita aceasta, uÂşa poate sĂŁ nu prezinte ÂşpaleĂži deloc. Tocul o ĂŽndepĂŁrteazĂŁ suficient de perete ca sĂŁ poatĂŁ fi deschisĂŁ Âşi ĂŽnchisĂŁ. Este posibilĂŁ Âşi varianta cu gips-carton sau cu un Âşpalet de 10 cm pe unde se intrĂŁ. Ancadramentul uÂşii

88 l

Misiunea

CASA 1/06

ApariĂžia fisurilor ĂŽn tencuialĂŁ poate fi produsĂŁ de diverÂşi factori: prepararea mortarului cu prea mult liant, neprotejarea tencuielii de o evaporare bruscĂŁ, o fundaĂžie a peretelui subdimensionatĂŁ Âşi realizatĂŁ deasupra adĂ˘ncimii de ĂŽngheĂž etc. DacĂŁ fisurarea este datoratĂŁ contracĂžiilor, problema poate fi rezolvatĂŁ prin tencuire pe exterior Âşi glet pe interior. Pentru bucĂŁtĂŁrie, o plasĂŁ cu fibrĂŁ din sticlĂŁ ĂŽn interiorul tencuielii ĂŽmpiedicĂŁ ĂŽntr-adevĂŁr apariĂžia fisurilor datorate contracĂžiilor.

Ce soluĂžii am pentru realizarea unei instalaĂžii de alimentare cu apĂŁ a unei bĂŁi? Ă&#x17D;ngropatĂŁ sau aparentĂŁ?

VĂŁ recomandĂŁm prima soluĂžie, care e Âşi cea mai elegantĂŁ. Trebuie sĂŁ ĂžineĂži cont de faptul cĂŁ ĂŽn funcĂžie de materialul din care sunt realizaĂži pereĂžii, aveĂži alte soluĂžii. DacĂŁ e vorba de cĂŁrĂŁmidĂŁ sau BCA puteĂži face mai uÂşor un canal pentru Ăževi. Dar, dacĂŁ pereĂžii sunt din beton, pentru realizarea acestui canal aveĂži nevoie de un flex. Pentru termoizolarea instalaĂžiei achiziĂžionaĂži din magazinele de specialitate o izolaĂžie sub forma unui furtun secĂžionat pe lungime ce poate fi aplicat pe ĂžeavĂŁ.

M-am hotĂŁrĂ˘t sĂŁ schimb gresia, faianĂža Âşi varul pereĂžilor Âşi tavanului din baie. VĂŁ rog sĂŁ-mi spuneĂži ce trebuie sĂŁ fac ĂŽn acest scop?

Pentru a realiza aceste lucrĂŁri, sfatul meu este sĂŁ respectaĂži urmĂŁtoarele etape: ĂŽnlĂŁturaĂži varul, faianĂža Âşi gresia veche; amorsaĂži pereĂžii; ĂŽndreptaĂži suprafaĂža acestora; gletuiĂži tavanul Âşi pereĂžii pe care apoi ĂŽi veĂži vĂŁrui. MontaĂži faianĂža, aplicaĂži o ÂşapĂŁ clasicĂŁ de maximum 3 cm pe podea, dacĂŁ aceasta prezintĂŁ denivelĂŁri mari. MontaĂži gre-

sia; chituiĂži rosturile; daĂži pereĂžii Âşi tavanul cu vopsea rezistentĂŁ la umezealĂŁ Âşi care sĂŁ conĂžinĂŁ substanĂže antimucegai.

$P GHVÂ°LQĂ¨DW FĂŠGLĂ¨D GH duÂş. Cum sĂŁ izolez pardoseala pentru a construi o altĂŁ cĂŁdiĂžĂŁ din faianĂžĂŁ Âşi gresie?

VĂŁ sfĂŁtuiesc sĂŁ ĂŽncepeĂži cu marginile noii cĂŁdiĂže realizate din cĂŁrĂŁmidĂŁ Âşi mortar de ciment. Primul strat de pastĂŁ hidroizolatoare (aplicat cu bidineaua) trebuie preparat mai subĂžire decĂ˘t al doilea, insistĂ˘nd la colĂžuri Âşi muchii. LipiĂži o bandĂŁ de etanÂşare, iar, dupĂŁ circa Âşase ore, aplicaĂži prin ÂşpĂŁcluire un strat de pastĂŁ acoperit cu altĂŁ bandĂŁ de etanÂşare. SuprafaĂža obĂžinutĂŁ nu e circulabilĂŁ douĂŁ zile. Apoi, montaĂži gresia cu adeziv Âşi chituiĂži rosturile cu materiale speciale pentru medii umede. CereĂži sfatul specialistului scriindu-i pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži menĂžiunea: â&#x20AC;&#x17E;Pentru rubrica: S.O.S.â&#x20AC;&#x153;

Conflict cu administraĂžia Sediul social al firmei mele de consultanĂžĂŁ ĂŽn protecĂžia muncii e acasĂŁ. DeÂşi iniĂžial administraĂžia blocului Âşi-a dat acordul, acum insistĂŁ sĂŁ ĂŽmi calculeze ĂŽntreĂžinerea pentru Âşase persoane, chiar dacĂŁ locuiesc singurĂŁ.

sociaĂžia de locatari/proprietari a blocului ĂŽn care locuiĂži nu poate acĂžiona decĂ˘t ĂŽn limitele actului constitutiv. Fiind locatar al imobilului, faceĂži parte din asociaĂžia respectivĂŁ astfel ĂŽncĂ˘t aveĂži acces la acest doFXPHQW /HFWXUDĂ¨L O Ă§L FHUHĂ¨L vQWU XQ FDGUX RÂ°FLal respectarea dispoziĂžiilor sale Âşi a HotĂŁrĂ˘rilor AdunĂŁrii Generale. Ă&#x17D;n principiu, modalitatea de lucru a administraĂžiei blocului este urmĂŁtoarea: 1. Comitetul executiv supune validĂŁrii AdunĂŁrii Generale decizia sa cu privire la transformarea suprafeĂželor apartamentelor ĂŽn spaĂžii cu altĂŁ destinaĂžie decĂ˘t locuinĂžĂŁ, ĂžinĂ˘nd cont de respectarea de cĂŁtre solicitant a prevederilor statutului Âşi legilor (solicitarea acordului de principiu din partea asociaĂžiei Âşi ĂŽn mod obligatoriu acordul proprietarilor din vecinĂŁtate);

â&#x20AC;&#x17E;Sunt inundat sistematic de vecinii aflaĂži deasupra apartamentului meu. Ce mĂŁ sfĂŁtuiĂži sĂŁ fac pentru a rezolva problema?â&#x20AC;&#x153; n cazurile de genul celor de care vorbiĂži,

Ă&#x17D; sfatul meu e de a rezolva problema ĂŽn mod

amiabil. Ă&#x17D;n acest demers, vĂŁ recomand sĂŁ ĂŽncercaĂži sĂŁ implicaĂži Âşi asociaĂžia de proprietari din care faceĂži parte. Ă&#x17D;mpreunĂŁ cu administratorul sau preÂşedintele blocului Âşi instalatorul autorizat agreat de asociaĂžie, efectuaĂži o constatare atĂ˘t ĂŽn apartamentul propriu, cĂ˘t Âşi ĂŽn cel al persoanei vinovate, pentru a putea stabili cu exactitate cauza ce a provocat inundaĂžia. AsociaĂžia vĂŁ poate ajuta ĂŽn douĂŁ moduri: prin sensibilizarea proprietarului ce v-a provocat paguba ĂŽn sensul efectuĂŁrii reparaĂžiei sau prin suportarea costurilor necesare din bugetul asociaĂžiei, ĂŽn cazul ĂŽn care inundaĂžia a fost produsĂŁ ca urmare a unei defecĂžiuni survenite la pĂŁrĂžile comune.

consilier juridic

ObligaĂžii

ce par normale Geani CaraÂşol consilier juridic Misiunea Casa

2. AnunĂžĂŁ furnizorii de servicii, dacĂŁ ĂŽn 30 de zile proprietarii cu astfel de solicitĂŁri nu prezintĂŁ asociaĂžiei un dosar cu copii de pe contractele individuale ĂŽncheiate cu aceÂştia. Pentru cheltuielile din cadrul acestor proprietĂŁĂži, asociaĂžia negociazĂŁ Âşi ĂŽncheie o convenĂžie anualĂŁ cu proprietarul. Aceasta va conĂžine defalcarea cheltuielilor privind consumurile. DacĂŁ proprietarul refuzĂŁ ĂŽncheierea ConvenĂžiei anuale, comitetul executiv impune la platĂŁ consumurile acestuia dupĂŁ criteriile stabilite de Adunarea GeneralĂŁ sau conform actelor normative cu privire la baremurile de consum ĂŽn sistem pauÂşal (ĂŽn funcĂžie de numĂŁrul angajaĂžilor Âşi clienĂžilor, programul de lucru, obiectul de activitate). Decizia comiteWXOXL SULYLQG LPSXQHUHD YD Â° VXSXVĂŠ YDOLGĂŠULL AdunĂŁrii Generale ĂŽn prima ÂşedinĂžĂŁ.

Vecini fĂŁrĂŁ grija vecinilor Ă&#x17D;n mĂŁsura ĂŽn care, ĂŽn cazul dumneavoastrĂŁ, se ĂŽntĂ˘mplĂŁ ca aceastĂŁ cale sĂŁ nu aibĂŁ sorĂži de izbĂ˘ndĂŁ, o mai aveĂži la dispoziĂžie Âşi pe cea litigioasĂŁ, respectiv formularea unei acĂžiuni ĂŽn instanĂžĂŁ pentru repararea unui prejudiciu ce decurge dintr-o faptĂŁ ilicitĂŁ, ĂŽntemeiatĂŁ pe dispoziĂžiile Art. 998 Âşi 999 din Codul civil. De asemenea, mai existĂŁ ĂŽncĂŁ un mod de rezolvare a problemei la care puteĂži apela. Ă&#x17D;ncheiaĂži o asigurare a locuinĂžei dumneavoastrĂŁ, caz ĂŽn care, urmare a producerii unei noi inundaĂžii provocatĂŁ de vecinii DÂąDĂ¨L GHDVXSUD YHĂ¨L Â° GHVSĂŠJXELW GLUHFW GH cĂŁtre societatea de asigurĂŁri respectivĂŁ, urmĂ˘nd ca aceasta sĂŁ ĂŽÂşi recupereze banii de la persoana vinovatĂŁ pe calea acĂžiunii ĂŽn regres promovate ĂŽn justiĂžie.

Pentru cĂŁ cei de pe coloana de apĂŁ la care sunt branÂşat au centrale termice a scĂŁzut presiunea, afectĂ˘nd funcĂžionarea centralei mele. ExistĂŁ o bazĂŁ legalĂŁ sĂŁ ĂŽi determin sĂŁ participe la shimbarea conductei? Problema dumneavoastrĂŁ are douĂŁ componente: juridicĂŁ Âşi tehnicĂŁ. 1. Sub aspect juridic, ĂŽn conformitate cu dispoziĂžiile statutului AsociaĂžiei de locatari/proprietari a blocului Âşi a legislaĂžiei ĂŽn vigoare, debranÂşarea de la sistemul centralizat poate fi efectuatĂŁ urmĂ˘nd strict anumite etape, printre care Âşi aceea a obĂžinerii acordului AsociaĂžiei de locatari/proprietari. Decizia fiecĂŁrui proprietar de a-Âşi monta centrala termicĂŁ de apartament trebuie sĂŁ fie luatĂŁ dupĂŁ analizarea tuturor avantajelor Âşi dezavantajelor, consecinĂželor directe Âşi indirecte. Faptul cĂŁ, ulterior montĂŁrii centralei proprii nu aveĂži o presiune suficientĂŁ a apei este o urmare directĂŁ a acĂžiunii de a renunĂža la sistemul centralizat. Ă&#x17D;n opinia mea, nu aveĂži o bazĂŁ legalĂŁ de a obliga administraĂžia blocului la ĂŽnlocuirea conductei vechi cu o nouĂŁ conductĂŁ pentru creÂşterea presiunii. Sfatul meu este de a propune administraĂžiei, pe cale amiabilĂŁ, ĂŽnlocuirea conductei ĂŽn limita resurselor financiare proprii. 2. Sub aspect tehnic vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ urmĂŁriĂži variaĂžia presiunii apei pe parcursul a 24 de ore. DacĂŁ presiunea e la fel de scĂŁzutĂŁ, indiferent de orĂŁ (inclusiv cĂ˘nd toĂži ceilalĂži locatari dorm), ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ undeva pe traseul coloanei a fost efectuatĂŁ o lucrare greÂşitĂŁ. DacĂŁ ĂŽn timpul nopĂžii, cĂ˘nd ceilalĂži locatari nu folosesc apa, presiunea revine la normal, ĂŽnseamnĂŁ cĂŁ va trebui sĂŁ ĂŽnlocuiĂži coloana pe cheltuiala dumneavoastrĂŁ, ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care nu puteĂži antrena participarea celorlalĂži locatari/administraĂžiei la investiĂžie. DacĂŁ aveĂži ĂŽntrebĂŁri din domeniul juridic, scrieĂži-ne pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži menĂžiunea: â&#x20AC;&#x17E;Pentru rubrica: Consilier juridicâ&#x20AC;&#x153;

Misiunea

CASA 1/06

l 89

Misiunea

Rafturi

CASA

Nr. 2/2006 apare pe 15 martie

Din sumar:

În orice camerã avem nevoie de rafturi. De ce nu le-am face astfel încât sã aibã un design deosebit, care sã ne facã plãcere?

Masa din bucãtãrie

...poate fi realizatã într-un mod original, personalizând astfel aceastã camerã.

Pivniþã

Amenajare baie

Reconfigurarea vechii pivniþe boltite, demaratã în acest numãr al revistei, va fi definitivatã.

Camera în care ne relaxãm dupã o zi de muncã trebuie sã arate aºa cum ne dorim, de ce nu, chiar mai bine!

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROLO15893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2850, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . strada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr . . . bl . . . sc . . . . ap . . sector . . . localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . .