Revista Misiunea Casa nr. 2 martie 2006 by Alina Ivan

Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice

martie 2006

6LEI50 65.000 ROL

Construcþii · Renovãri ·

anul II, nr. 2

Misiunea

CASA

www.misiuneacasa.ro

Cursuri practice Pag. 66

Secretãurlilor amene acaj litate d

Amenajarea bãii

O boltã... de petrecere Iatã cum finalizãm reamenajarea pivniþei!

Gardurile-zid

Pag. 6

Pag. 46

pot avea un aspect deosebit O

Reinventarea ordinii Bricolaþi-vã un suport original cu etajere! Pag. 77

Ambientul de acasã, clasic sau modern? Pag. 16

Zid din cãrãmidã

Pag. 36

Aflaþi cum se preparã mortarul

CÃ I HN un E OT oaºte eme E : G recun probla 60 l cia utem en cu agin e Sp P ter la p

Interactiv

Misiunea

CASA

Traiul bun în locuinþe noi

Dan Cãlin – redactor ºef

oþi românii îºi doresc o casã a lor ºi numai a lor. Pentru

Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING (membru BRAT) în colaborare cu FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART DIRECTOR GENERAL REDACTOR-ªEF REDACTORI

unii dintre ei închipuita viitoare locuinþã devine singurul

scop în viaþã. Vor acest lucru chiar dacã trebuie sã munceascã toatã viaþa pentru a o putea cumpãra ºi amenaja, sau, de ce nu,

COLABORATORI

pentru a o putea construi aºa cum râvnesc. Viseazã ºi îºi fac planuri despre cum ar trebui sã arate, câte camere sã aibã, ce materiale vor folosi º.a.m.d. Dar, pentru asta au nevoie de reviste de specialitate, profesioniºti, furnizori... În þãrile civilizate, lucrurile stau cu totul altfel. Tinerii se mutã dintr-o localitate în alta, în cãutarea unui loc de muncã mai bine plãtit ºi mai provocator din punct de vedere profesional. Bineînþeles cã ºi domiciliul se schimbã, o proprietate imobiliarã fiind o povarã. De aceea, toatã tinereþea ºi-o petrec ca chiriaºi nomazi. Doar cei ajunºi la vârsta maturitãþii sau la cea a înþelepciunii îºi cumpãrã o locuinþã într-un loc

DTP & LAYOUT PREPRESS FOTOGRAFII FOTO COPERTÃ BD & CARICATURÃ CONSULTANÞI DE SPECIALITATE

unde se pot relaxa pentru tot restul vieþii dupã efortul de pânã atunci. Însã, noi, românii, am fost educaþi altfel: ne dorim încã de tineri un cãmin al nostru. Pânã acum vreo 15 ani ne mulþumea un apartament în blocurile gri. În prezent, visãm la o casã într-un ansamblu rezidenþial sau la o locuinþã în construcþii noi. Astfel, cererea fiind mai micã, preþul imobilelor comuniste e în scãdere. Ne bucurã pe toþi cã din ce în ce mai mulþi investitori au început sã construiascã ºi blocuri, nu doar cartiere de case. De exemplu, pânã în 2008, în Bucureºti se preconizeazã realizarea a peste 8.500 de apartamente în imobile noi ºi moderne. Iar preþurile sunt puþin mai mari decât ale celor vechi. Ce sã mai spunem de faptul cã suprafaþa acestora din urmã este decentã, poate chiar „prea mare“ în comparaþie cu ce am fost obiºnuiþi pânã acum. Totuºi, ne vom putea adapta noilor condiþii, nu-i aºa? Mai ales cã bãncile ne invitã cu oferte tot mai tentante ca sã ne îndatorãm pentru a ne îndeplini aceastã dorinþã. Chiar dacã în ultimul timp s-au înãsprit condiþiile de creditare, ratele pot scãdea pânã la nivelul chiriilor aflate în creºtere. Însã ne mai trebuie avansul... Aºadar, încet, dar sigur, traiul bun devine posibil! Un alt aspect care ne intereseazã pe toþi este calitatea acestui trai. De aceea, ne îngrijoreazã câteva lucruri cu privire la noile domicilii. Oare eu fost utilizate materiale de bunã calitate, sunt eficiente energetic, au dotãri de ultimã generaþie, aratã bine etc.? Asta demonstreazã cã am devenit mai atenþi ºi mai pretenþioºi atunci când facem o investiþie imobiliarã. Iatã primul pas cãtre un nivel ridicat al locuirii. Îmbucurãtor pentru toþi este faptul cã, în prezent, pe români îi preocupã tot mai serios ºi mai acut „secretul amenajãrilor de calitate“.

PUBLICITATE ABONAMENTE DIRECTOR DIFUZARE DIRECTOR PRODUCÞIE DIRECTOR ECONOMIC DIRECTOR PROIECT TIPAR ISSN

Ioana Ceccarelli Dan Cãlin Lucian Nicolescu Sebastian Anghel Robert Malischitz Alina Constantin arh. Delia Bondor lect. dr. ing. Mihaela Stãnciucu Valentin Boian Rodica Manole Dragoº Manole Radu Tudor Marius Bãrãgan Dan Nistor ing. Florin Boian arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei jr. Geani Caraºol Andreea Rogoveanu ªerban Stãnescu Raluca Ionescu Cornel Petrescu Mirela Sorescu Monica Popescu Infopress S.A. 841-2432

Adresa redacþiei: Strada Puþul lui Zamfir nr. 18–18 A, sector 1, Bucureºti Telefon: 021/231.88.70 Fax: 021/230.56.04 e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.

Bucãtãrii

Sumar

Camerele în care gãtim ºi/sau luãm masa sunt tot mai mult în centrul atenþiei. Ne dorim ca ele sã nu fie doar bine utilate pentru a ne face viaþa mai uºoarã, ci ºi plãcute din punct de vedere al aspectului. Iatã câteva modele din care puteþi alege!

O boltã... de petrecere! Pivniþa de la subsolul casei poate fi transformatã cu ajutorul pietrei naturale.

Paginile 16–24

Ambientul de acasã, clasic sau modern? În ultimii ani, românii au început sã fie tot mai interesaþi de amenajarea modernã a bucãtãriilor.

Renovare de faþadã

Gardurile-zid Continuãm periplul nostru în lumea gardurilor exterioare prezentându-vi-le pe cele tip zid, masive, realizate din piatrã, beton sau cãrãmidã.

Aºa cum îºi propunea data trecutã, personajul nostru s-a apucat de lucrãrile exterioare.

Structurã de duratã O problemã a celor care doresc sã-ºi construiascã o casã este structura de rezistenþã. Beton armat sau metalicã?

Un tãrâm pe placul dacilor ...este cel din zona Orãºtie, mai exact satul Costeºti, care beneficiazã de un trecut istoric ºi peisaje deosebite.

Paginile 46–48

Un zid în sprijinul blatului Bucãtãria noastrã are nevoie de o mãsuþã lângã chiuvetã. De aceea, am realizat una cu aspect original.

Casa de vacanþã

Prispa sau intrarea

O altã zonã din þara noastrã pe care v-o propunem ca destinaþie pentru casa dumneavoastrã de vacanþã este Orãºtie, satul Costeºti. Istoria acestor locuri le conferã un farmec aparte.

Iatã ce e corect ºi greºit în arhitectura contemporanã referitor la spaþiul pe unde intrãm în locuinþele noastre.

Gardurile-zid mai preSUS de orice În acest numãr al revistei noastre continuãm prezentarea gardurilor ce ne înconjoarã casele.

Daþi o ºansã inocenþei! Datoritã parfumului ei discret, elegant ºi proaspãt, frezia este unul dintre simbolurile primãverii.

Paginile 34–35

Romantic ºi sobru, lacrimi ºi zâmbete

Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.

Aºa ar putea fi caracterizat pe scurt Palatul Kretzulescu, una dintre cele mai frumoase clãdiri vechi din Bucureºti.

Paginile 6–14 Reconfigurarea

...vechii pivniþe boltite este la final. Începute în numãrul trecut, lucrãrile vor fi definitivate, arãtându-vã cã un spaþiu umed ºi nefolositor poate fi unul de petrecere plãcutã a timpului.

Paginile 36–42

Mãsuþã originalã

Amenajarea bucãtãriei continuã cu realizarea unui zid din cãrãmidã ºi a unui blat din lemn.

Paginile 58–59 La cumpãrãturi În aceste douã pagini de shopping gãsiþi informaþii utile despre electrocasnice ºi plãci ceramice pentru baia ºi bucãtãria dumneavoastrã.

Explorând invizibilul în infraroºu ...putem afla care ºi unde sunt problemele unei clãdiri din punct de vedere al pierderilor de cãldurã.

La cumpãrãturi... Din acest numãr, vã puteþi informa asupra preþurilor produselor din domeniu existente pe piaþã.

Putem recunoaºte un teren cu probleme! Iatã câteva semne care vã ajutã sã „citiþi“ un teren înainte sã îl cumpãraþi.

Filtre la mijloc de drum Continuând demersul început în numãrul trecut al revistei, de aceastã datã vorbim despre filtrele de apã ceva mai complicate.

Paginile 84–86

Rãzbunare în bloc Administratorul clãdirii în care locuieºte Valeriu a fost îndepãrtat din funcþie. Nu a fost uºor!

Baie de luminã ...este senzaþia pe care am încercat sã o creãm prin intermediul camerei moderne de baie prezentate.

Actual În aceastã paginã din revistã vã dezvãluim pe scurt toate noutãþile din domeniul construcþiilor.

Geotehnicã Specialiºtii noºtri în domeniu vã dezvãluie câteva secrete despre cum puteþi recunoaºte un teren cu probleme înainte de a-l cumpãra pentru a construi pe el. Aºa cã, fiþi atenþi la semnele pe care ni le indicã natura!

Paginile 60–61

Reinventarea ordinii Ansamblul cu rafturi bricolat de noi vã ajutã sã vã organizaþi mai bine spaþiul camerei în care îl veþi amplasa.

Piatra ªoimului pe Columna lui Traian

Muzeul Satului

În satele din judeþul Neamþ regãsim nostalgia ºi frumuseþea poveºtilor lui Ion Creangã.

Filtre la mijloc de drum Cum spuneam data trecutã, când v-am prezentat cele mai simple filtre, urmeazã cele un pic mai complicate.

Rãspundem cititorilor ...în douã pagini. Orice nelãmurire juridicã sau tehnicã primeºte rãspunsul potrivit de la specialiºtii noºtri.

Paginile 66–74 Baie de luminã Toþi ne dorim locuinþe frumoase ºi dotate. Aceastã dorinþã poate fi îndeplinitã ºi în cazul camerei de baie. Urmãrind pas cu pas articolul nostru, ºi dumneavoastrã veþi putea avea o baie simplã ºi modernã.

Satul Piatra ªoimului din judeþul Neamþ are multe lucruri interesante de spus. Unul dintre ele este acela cã modelul cãmãºii purtate de localnici a fost reprezentat acum 2.000 ani pe Columna lui Traian.

Paginile 80–83

Paginile 77–78 Reinventarea ordinii Pentru a ne organiza mai bine spaþiul din locuinþã, de obicei avem nevoie de etajere. În cadrul serialului de bricolaj, vã propunem realizarea unora deosebite ca formã ºi utilitate. Sunt uºor de amplasat în orice camerã din casã, ocupã puþin loc ºi sunt foarte facil de utilizat, fiind mobile.

petreceri acasã

Episodul 2

O pivniþã din piatrã naturalã

O boltã... Lãsaþi-vã seduºi de lumea pietrei! În partea a doua a reportajului nostru, început în numãrul trecut, vom încheia reconfigurarea vechii pivniþe boltite, dovedindu-vã cã o încãpere umedã ºi lipsitã de însemnãtate poate fi transformatã într-un spaþiu agreabil, menit petrecerii unor clipe liniºtite ºi plãcute. 6 l

Misiunea

CASA 2/06

renovare

DacĂŁ ĂŽn prima parte a reportajului nostru ne-am ocupat de amenajarea anticamerei alipite acestei ĂŽncĂŁperi boltite, acum vom vedea cum poate fi transformatĂŁ la fel de miraculos Âşi aceasta din urmĂŁ.

de petrecere! D

acĂŁ ĂŽn prima parte a reportajului am asistat la transformarea anticamerei ĂŽntr-o ĂŽncĂŁpere subteranĂŁ plinĂŁ de stil, acum ne vom ocupa de camera boltitĂŁ ĂŽnvecinatĂŁ, situatĂŁ ceva mai jos. Dar mai ĂŽntĂ˘i sĂŁ recapitulĂŁm succint dispunerea spaĂžiilor. De la ce s-a por-

nit? IniĂžial, accesul ĂŽn aceastĂŁ pivniĂžĂŁ boltitĂŁ, situatĂŁ spre exteriorul clĂŁdirii, era posibil numai trecĂ˘nd prin anticamera proaspĂŁt renovatĂŁ. Ulterior, ĂŽn cadrul unor lucrĂŁri concretizate ĂŽn amenajarea unei saune, piscine Âşi a spaĂžiului de relaxare aferent, mica fereastrĂŁ

existentĂŁ a fost ĂŽnlocuitĂŁ cu un pasaj de acces direct din exterior. Din acest moment, pivniĂža era situatĂŁ ĂŽntre douĂŁ ĂŽncĂŁperi Âşi a devenit practic un spaĂžiu de trecere ĂŽntre ele. Pentru a-i transforma aceastĂŁ funcĂžie ĂŽntr-una cu adevĂŁrat utilĂŁ, trebuia gĂŁsitĂŁ o destinaĂžie

adecvatĂŁ. De aceea, s-a plecat de la ideea cĂŁ pivniĂža umedĂŁ respectivĂŁ, cu frumoasa ei EROWĂŠ GLQ SLDWUĂŠ EUXWĂŠ SXWHD Â° utilizatĂŁ pentru o amenajare de efect. Ă&#x17D;ntr-un fel, se aÂştepta mai mult de la aceastĂŁ ĂŽncĂŁpere decĂ˘t sĂŁ rĂŁmĂ˘nĂŁ ĂŽn postura unui simplu spaĂžiu de trecere. Astfel, Misiunea

CASA 2/06

l 7

renovare

petreceri acasã

8 l

Misiunea

CASA 2/06

1. Mai întâi au fost executate sãpãturi, pentru a putea coborî nivelul terenului din faþa casei, fiind practicatã o deschidere în zidul ei exterior. Apoi, a fost realizat un alt pasaj boltit pentru a avea acces în pivniþã, construcþia respectivã fiind în stadiul „la roºu“. Pentru a mãri înãlþimea liberã la urcarea/coborârea treptelor, bolta nou executatã a fost înãlþatã puþin peste plafonul pivniþei.

2. Cu ajutorul unei raclete electrice a fost îndepãrtat materialul desprins din rosturile zidãriei, totul fiind curãþat prin procedeul sablãrii cu nisip.

3. Ca înlocuitor, în fostele rosturi deteriorate dintre blocurile de piatrã, a fost introdus tras-ciment, folosind o placã metalicã, operaþiunea fiind foarte meticuloasã.

4. Iatã noua pardosealã din beton, soclul de margine obligatoriu conform staticii (încãperea neavând fundaþie), þevile, cablul electric ºi elementele instalaþiei termice.

5. Dupã placarea pardoselii cu gresie, a fost amplasatã o bucãtãrie comasatã, iar þevile aflate deasupra soclului din beton înglobate în BCA.

6. În partea opusã, lângã treptele placate cu gresie, ce conduc spre zona aferentã piscinei ºi saunei, a fost realizatã o bãncuþã ºi montatã poarta din fier.

7. AÂşa se vede din zona saunei spre pivniĂžĂŁ. DacĂŁ poarta e ĂŽnchisĂŁ, pivniĂža, situatĂŁ puĂžin mai jos, aproape nu se observĂŁ. Dar, dacĂŁ o deschidem, poate fi vĂŁzutĂŁ scara din piatrĂŁ ce duce ĂŽn anticamerĂŁ (vezi Âşi foto din dreapta-sus).

Cum fixĂŁm poarta? Rotirea montanĂžilor ĂŽn suporĂžii de pardosealĂŁ tip manÂşon permitea manevrarea ei, aÂşa cĂŁ partea superioarĂŁ a fost susĂžinutĂŁ doar prin eclise rezistente, cu bridĂŁ, prinse ĂŽn Âşuruburi cu aripioare Âşi contrapiuliĂže de buloane ĂŽncastrate ĂŽn zidĂŁrie. Ă&#x17D;n locurile respective, profilul rectangular al montanĂžilor trebuia rotunjit.

Portaluri din piatrĂŁ pentru ĂŽnchidere Elementele de ĂŽnchidere ale pivniĂžei constau din portaluri arFXLWH LPSR]DQWH Â°LQG H[HFXWDWH din blocuri de calcar cochilifer.

8. Modalitatea optimĂŁ de fixare a unei porĂži metalice grele constĂŁ ĂŽn preluarea sarcinii majore de cĂŁtre pardoseala respectivĂŁ. Ă&#x17D;n cazul nostru, ĂŽnainte de aplicarea gresiei, au fost ĂŽnÂşurubaĂži ĂŽn betonul brut suporĂži tip manÂşon ĂŽn formĂŁ de cupĂŁ semicircularĂŁ la interior. Ă&#x17D;n ei au fost introduse ulterior profilele cu bilĂŁ ale montanĂžilor porĂžii.

D in secre teoler meÂşter il

s-a ajuns la ideea ca aici (ĂŽntre zona destinatĂŁ saunei Âşi piscinei Âşi ĂŽncĂŁperea la a cĂŁrei amenajare aĂži asistat ĂŽn prima parte a UHSRUWDMXOXL VĂŠ Â°H DPSODVDW XQ bar, prevĂŁzut cu tejghea Âşi deservit de o micĂŁ bucĂŁtĂŁrie. Ă&#x17D;nsĂŁ, era nevoie Âşi de un loc special de purtat conversaĂžii, stĂ˘nd comod ĂŽn fotolii. Deoarece accesul ĂŽn pivniĂžĂŁ WUHEXLD VĂŠ Â°H SRVLELO GLQ DPEHOH pĂŁrĂži, iar aceasta era situatĂŁ mai jos decĂ˘t celelalte douĂŁ ĂŽncĂŁperi ĂŽnvecinate, au fost necesare elemente constructive care sĂŁ preia diferenĂžele de nivel. Din acest motiv, spre spaĂžiul destinat petrecerilor au fost construite patru trepte (vezi partea ĂŽntĂ˘i a reportajului), iar spre zona menitĂŁ saunei Âşi piscinei doar douĂŁ, executate din BCA (beton celular autoclavizat). Iar, pentru a realiza o legĂŁturĂŁ cĂ˘t mai subtilĂŁ ĂŽntre cele douĂŁ spaĂžii Âşi a da senzaĂžia de continuitate, atĂ˘t ĂŽn camera barului, cĂ˘t Âşi pe cele douĂŁ trepte a fost aplicat acelaÂşi tip de pardosealĂŁ din plĂŁci de gresie ca ĂŽn zona destinatĂŁ saunei Âşi piscinei. NuanĂža plĂŁcutĂŁ de roÂşu, ce a fost aleasĂŁ pentru aceastĂŁ placare, induce iluzia opticĂŁ de paviment cald.

Misiunea

CASA 2/06

l 9

Sfatul nostru

petreceri acasĂŁ

renovare

Pentru reuÂşita unei ĂŽmbinĂŁri pe colĂž puteĂži folosi Âşi un dispozitiv de strĂ˘ngere. PlĂŁcile de sucĂžiune aderĂŁ complet la cele douĂŁ elemente doar dacĂŁ suprafeĂžele respective sunt perfect netede.

9. Pe mobilierul de bucĂŁtĂŁrie a fost ĂŽnÂşurubatĂŁ placa brutĂŁ ca suport al tejghelei, iar ĂŽn spate, deasupra soclului, amplasate cĂ˘teva rafturi mici (etajere).

10. Ă&#x17D;n spatele chiuvetei Âşi pe suprafeĂžele posterioare ale tejghelei a fost aplicatĂŁ faianĂžĂŁ pe plĂŁcile de gips-carton, ĂŽnÂşurubate anterior ĂŽn perete.

11. IatĂŁ colĂžul tejghelei, iar ĂŽn spate, bucĂŁtĂŁria comasatĂŁ. Au fost aplicate benzi de adeziv, deoarece urma lipirea elementelor de pardosealĂŁ ca parte superioarĂŁ a tejghelei.

12. PlĂŁcile late trebuiau ĂŽncleiate suplimentar Âşi pe muchia de ĂŽmbinare, tĂŁiatĂŁ la unghi de 45 grade (pe bisectoare). DupĂŁ aplicarea Âşi lipirea primei bucĂŁĂžiâ&#x20AC;Ś

13. â&#x20AC;Śaceasta a fost uÂşor presatĂŁ. Apoi a fost lipitĂŁ cea de-a doua bucatĂŁ de colĂž. Deoarece adezivul permitea unele miÂşcĂŁri, poziĂžia plĂŁcilor putea fi ajustatĂŁ.

14. DupĂŁ ce totul a fost aÂşezat perfect, plĂŁcile de acoperire ale tejghelei au fost presate cu o menghinĂŁ pe structura-suport Âşi menĂžinute aÂşa pĂ˘nĂŁ la ĂŽntĂŁrirea adezivului.

Pentru separarea acestui pasaj de trecere de zona destinatĂŁ saunei Âşi piscinei, a fost montatĂŁ R SRDUWĂŠ YHFKH GLQ Â°HU GRWDWĂŠ cu accesorii pentru ĂŽncuiere/ descuiere, ce preia foarte bine forma lui curbĂŁ.

10 l

Misiunea

CASA 2/06

LucrĂŁrile executate penWUX UHFRQÂ°JXUDUHD SLYQLĂ¨HL DX permis ĂŽn continuare traverVDUHD QHVWLQJKHULWĂŠ D DFHVWXL VSDĂ¨LX $VWIHO vQFĂŠSHUHD D IRVW vPSĂŠUĂ¨LWĂŠ vQ GRXĂŠ MXPĂŠWĂŠĂ¨L XWLOH SH XQD GLQWUH HOH Â°LQG DP-

SODVDWH WHMJKHDXD EDUXOXL EX cĂŁtĂŁria comasatĂŁ Âşi o scurtĂŁ EĂŠQFXĂ¨ĂŠ LDU FHDODOWĂŠ SDUWH D IRVW amenajatĂŁ cu cĂ˘teva fotolii, ĂŽntr-un mod cĂ˘t mai lejer Âşi deJDMDW SRVLELO FD XQ ORF VSHFLDO GHVWLQDW FRQYHUVDĂ¨LLORU

Barul a fost situat mai retras, ĂŽn niÂşa peretelui din piatrĂŁ, SHQWUX FD WHMJKHDXD VĂŠ LDVĂŠ FkW PDL SXĂ¨LQ vQ HYLGHQĂ¨ĂŠ $VWIHO D UĂŠPDV VSDĂ¨LX SHQWUX VFDunele barului, fĂŁrĂŁ ca acestea sĂŁ incomodeze prea mult tranzitul prin ĂŽncĂŁpere. Ă&#x17D;n spateOH WHMJKHOHL DX IRVW SR]LĂ¨LRQDWH dotĂŁrile bucĂŁtĂŁriei, comasate pe R OĂŠĂ¨LPH GH P vQWU XQ VLQJXU FRUS $VWIHO IULJLGHUXO SOLta electricĂŁ Âşi chiuveta, adicĂŁ tot FH HVWH QHFHVDU QX YRU Â° UHPDUFDWH 7HMJKHDXD D IRVW IRUPDWĂŠ GLQ GRXĂŠ SĂŠUĂ¨L vQWUH HOH Â°LQG XQ SDVDM vQJXVW GH WUHFHUH SHQWUX accesul ĂŽn bucĂŁtĂŁrie. 3HQWUX UHDOL]DUHD WHMJKHOHL DX fost utilizate plĂŁci de mari dimensiuni din lemn furniruit. Pe acestea au fost aplicate supliPHQWDU ULJOH RUQDPHQWDOH GDU Âşi elemente portante ĂŽn consolĂŁ, din lemn masiv, cu linii sinuRDVH SHQWUX VXVĂ¨LQHUHD SOĂŠFLL de acoperire). Cele frontale au IRVW VSULMLQLWH SH SDUGRVHDOĂŠ Â°ind pur Âşi simplu ĂŽnÂşurubate de partea transversalĂŁ a dulapurilor de bucĂŁtĂŁrie Âşi au format ulWHULRU WHMJKHDXD vQ IRUPĂŠ GH /

Tejghea cu plĂŁci din lemn 6XSUDIHĂ¨HOH YL]LELOH DOH WHM JKHOHL DX IRVW DFRSHULWH PDL vQtĂ˘i cu o vopsea de culoare crem, LDU vQ Â°QDO FX XQ ODF GH HIHFW FH FRQIHUĂŠ VXSUDIHĂ¨HL DQXPLWH

renovare

petreceri acasĂŁ

15. Pentru bordurĂŁ au fost utilizate Âşipci din lemn mai late Âşi cu marginile rotunjite, dupĂŁ ĂŽncleiere fiind Âşlefuite la colĂžuri Âşi tratate cu aceeaÂşi vopsea de efect.

16. De contrafiÂşa transversalĂŁ a cadrului metalic din Ăževi rectangulare a fost ataÂşatĂŁ instalaĂžia de luminĂŁ, compusĂŁ dintr-o barĂŁ cu trei corpuri de iluminat.

17. Ă&#x17D;ntĂ˘i au fost fixaĂži cu Âşuruburi ambii suporĂži din material plastic (ĂŽn acest scop fiind realizate douĂŁ fileturi ĂŽn metal), prevĂŁzuĂži cu un unghi de 90 grade faĂžĂŁ de profil.

18. Deoarece instalaĂžia de iluminat situatĂŁ ĂŽntre montanĂžii cadrului metalic nu avea transformator, a fost mascat cablul, al cĂŁrui traseu spre prizĂŁ trecea printr-un comutator.

19. Bara ce susĂžine corpurile de iluminat a fost ĂŽmpinsĂŁ ĂŽn locaÂşul unghiular al suporĂžilor Âşi fixatĂŁ ĂŽn aceÂştia cu un dispozitiv special cu clichet de blocare (clic/declic).

20. Dar mai ĂŽntĂ˘i de toate, suprafeĂžele metalice (chiar Âşi tabla perforatĂŁ) au fost vopsite cu lac ce conĂžinea micĂŁ. Rola din lĂ˘nĂŁ a pĂŁtruns peste tot.

12 l

Misiunea

CASA 2/06

iregularitĂŁĂži cromatice. OpĂžiunea pentru asemenea materiale a fost ĂŽn deplinĂŁ concordanĂžĂŁ cu zidurile vechi ale ĂŽncĂŁperii. Ă&#x17D;n schimb, pe suprafeĂžele posteriRDUH DOH WHMJKHOHL DX IRVW Â°[Dte plĂŁci din gips-carton (prinse pur Âşi simplu cu Âşuruburi), Â°LQG DSRL DSOLFDWĂŠ IDLDQĂ¨D Â˝Q acest fel, a fost protejatĂŁ zona DIHUHQWĂŠ FKLXYHWHL H[SXVĂŠ SULQ natura ei, stropilor de apĂŁ. SĂŁ discutĂŁm puĂžin Âşi despre placa de acoperire a tejghelei. Ea a fost realizatĂŁ cu plĂŁci din lemn deosebit de late, utilizate de obicei pentru pardoseli. Cu o lĂŁĂžime de 30 cm, aceste elemente prefabricate de parchet VWUDWLÂ°FDW IRUPDWH GLQ WUHL UkQduri de lamele asamblate cu adezivi, au fost ideale din punct de vedere cromatic. Asta, deoarece nuanĂžele lor ĂŽnchise erau armonizate foarte bine cu gresia Âşi realizau un contrast accentuat cu vopseaua de culoare deschisĂŁ a tejghelei. Ca Âşi ĂŽn cazul montĂŁrii pardoselii, plĂŁcile au fost lipite pe structura brutĂŁ a tejghelei cu un

21. ArmonizatĂŁ cromatic ĂŽn mod inspirat Âşi delimitatĂŁ de tejghea, zona destinatĂŁ bucĂŁtĂŁriei e confortabilĂŁ Âşi foarte plĂŁcutĂŁ vederii.

adeziv special. Marginile decupate ale plĂŁcii suport Âşi cele ale tejghelei au fost acoperite cu o bordurĂŁ simplĂŁ din Âşipci de culoare deschisĂŁ, ce creeazĂŁ iluzia opticĂŁ a unui volum mai mare Âşi conferĂŁ, ĂŽn acelaÂşi timp, o notĂŁ cu totul specialĂŁ.

22. Ă&#x17D;n zona cu fotolii, soclul a fost acoperit cu aceleaÂşi elemente de pardosealĂŁ ca Âşi tejgheaua, debitate cu ferĂŁstrĂŁul pendular pe conturul nerectiliniu al pietrelor.

24. Elementele de parchet au fost ĂŽmbinate fĂŁrĂŁ tĂŁieturi oblice la colĂž. Ă&#x17D;n faĂžĂŁ, ele depĂŁÂşeau soclul cu 4 cm, ĂŽn spate fiind lĂŁsat un rost de circa 1 cm pĂ˘nĂŁ la perete.

25. IatĂŁ o vedere parĂžialĂŁ dinspre anticamera situatĂŁ mai sus. Ă&#x17D;n dreapta, puteĂži vedea o porĂžiune din tejghea, iar ĂŽn stĂ˘nga, soclul acoperit cu lemn de culoare ĂŽnchisĂŁ.

26. Privind spre spatele tejghelei ĂŽn formĂŁ de L, putem vedea cĂŁ blocul de zidĂŁrie a fost acoperit cu aceleaÂşi elemente de parchet, dar lipsesc Âşipcile bordurilor.

Ă&#x17D;n dreapta barul, ĂŽn stĂ˘nga fotoliile Ă&#x17D;n cealaltĂŁ parte a pivniĂžei rĂŁmĂ˘nea loc pentru amenajarea zonei cu fotolii. Pe soclu a fost montatĂŁ instalaĂžia termicĂŁ, dupĂŁ aÂşezarea elementelor de pardosealĂŁ ĂŽncadrate de o bordurĂŁ cu Âşipci din lemn vopsitĂŁ cu o culoare deschisĂŁ. DupĂŁ tencuirea Âşi vopsirea soclului ĂŽn aceeaÂşi nuanĂžĂŁ, respectiv roÂşu-cotto, era necesarĂŁ o soluĂžie Âşi pentru fotolii. MobiliHUXO WUHEXLD VĂŠ QX Â°H PDVLY Ă§L VĂŠ ocupe cĂ˘t mai puĂžin spaĂžiu din ĂŽncĂŁpere sau pardosealĂŁ. La un tĂ˘rg de mobilier, proprietarii au gĂŁsit niÂşte fotolii de cinematograf tapisate cu piele sinteticĂŁ, ce le fĂŁcea uÂşor de ĂŽntreĂžinut. Ă&#x17D;n privinĂža dimensiunilor, pĂŁreau realizate special pentru amenajarea pivniĂžei. $VWIHO vQ IDĂ¨D Â°HFĂŠUXL SHUHte transversal, au ĂŽncĂŁput perfect douĂŁ fotolii. Mai trebuia doar o mĂŁsuĂžĂŁ ĂŽn mijloc Âşi... oaspeĂžii puteau sĂŁ vinĂŁ. AÂşadar, pivniĂža a fost realizatĂŁ, din toate punctele de vedere, conform dorinĂželor proprietarilor. SpaĂžiul putea acum sĂŁ gĂŁzduiascĂŁ orice aniversare, petrecere sau revelion, fĂŁcĂ˘nd faĂžĂŁ celor mai pretenĂžioase dorinĂže.

23. Pentru a fixa plĂŁcile de acoperire, a fost suficientĂŁ aplicarea unor benzi de adeziv la pas de 30 cm, acelaÂşi adeziv fiind utilizat Âşi la lipirea elasticĂŁ a pardoselii.

3HQWUX FD WRW DQVDPEOXO VĂŠ Â°H stabil Âşi rezistent, a fost ancorat (folosind Âşi eclise la nivelul plĂŁcilor tejghelei) ĂŽntr-un eÂşafodaj tip cadru, din ĂžeavĂŁ UHFWDQJXODUĂŠ Â°[DW vQ GLEOXUL GH pardosealĂŁ, perete Âşi plafon. Ă&#x17D;n plus, a fost sudat de acest cadru un raft din tablĂŁ perforatĂŁ, ataÂşĂ˘ndu-i-se o instalaĂžie de iluminat, compusĂŁ din becuri halogen cu luminĂŁ intermitentĂŁ Âşi abajururi din sticlĂŁ matĂŁ, prinse pe o barĂŁ. Acesta, precum Âşi toate celelalte elemente metaliFH XĂ§D YHFKH GLQ Â°HU VFDXQHOH de la bar Âşi masca din tablĂŁ care acoperĂŁ elementele instalaĂžiei WHUPLFH DX IRVW YRSVLWH vQ Â°QDO ĂŽn nuanĂžĂŁ gri cu un lac metalizat ce are un conĂžinut de micĂŁ.

Misiunea

CASA 2/06

l 13

renovare

petreceri acasã

27. Bordurile plãcilor de pe soclu au fost realizate din ºipci mai solide, rostul lãsat pânã la perete fiind umplut cu ciment care conþinea tras.

28. Aºa a fost demaratã tencuirea finalã a pãrþii frontale a soclului, fiind aleasã o tencuialã mineralã foarte finã ºi uºor de structurat, ce a fost apoi estompatã.

29. Nuanþa cromaticã (roºu-cotto) preluatã de la tavanul anticamerei a imprimat zonei un accent cald. În plus, a fost realizatã o legãturã opticã între cele douã încãperi.

30. În dreptul fiecãrui perete au încãput perfect douã fotolii de cinematograf. Picioarele din fontã ale acestora au fost ancorate în pardosealã cu suporþi din cauciuc.

Q NECESAR

31. Felinare simple cu lumânãri, o mãsuþã pãtratã din sticlã, o mascã din tablã perforatã pentru instalaþia termicã, scaune metalice pentru bar (suple, dar totuºi stabile) ºi încãperea boltitã a fost amenajatã complet.

14 l

Misiunea

CASA 2/06

Deoarece ºtim cã înainte sã vã apucaþi de treabã doriþi sã aveþi la îndemânã o listã cu toate materialele, sculele ºi instalaþiile utilizate în exemplul pe care vreþi sã îl imitaþi, vã prezentãm mai jos acest necesar împãrþit pe capitole: Q tencuialã mineralã finã, adeziv de montaj, lac metalizat cu conþinut de micã, lac special pentru piatrã, mortar de ciment cu conþinut de tras, elemente de parchet, vopsea de efect; Q orgã de lumini cu ºase canale, stroboscop, instalaþie mixare pentru DJ, corpuri de iluminat de înaltã tensiune fixate pe o barã; Q element pentru încãlzire, racletã electricã, ferãstrãu pendular, menghine.

Ambientul de acas達, clasic sau modern?

Q FOTO: Marius B達r達gan

design interior

bucĂŁtĂŁrii

Varietatea formelor, precum Âşi plantele ornamentale, contribuie la efectul deosebit al ansamblului

Modern este cuvĂ˘ntul de ordine pentru aceastĂŁ bucĂŁtĂŁrie modularĂŁ.

Q FOTO: Mobexpert

Finisajul din lemn de cireÂş asigurĂŁ un echilibru de culoare

American style

TradiĂžional este decorul ĂŽn care te simĂži ca ĂŽn bucĂŁtĂŁria bunicii. Un

spaĂžiu de lucru poate fi mai eficient cĂ˘nd ai la dispoziĂžie multe sertare

implicĂŁ o armonie ĂŽntre formĂŁ Âşi culoare. PlecĂ˘nd de la acest principiu, schimbĂŁrile apĂŁrute vQ XOWLPLL DQL DX LQÂąXHQĂ¨DW IRDUte mult ĂŽmpĂŁrĂžirea spaĂžiilor. Astfel, bucĂŁtĂŁria ĂŽncepe treptat sĂŁ facĂŁ parte integrantĂŁ din liYLQJ LDU GLPHQVLXQLOH HL VĂŠ Â°H din ce ĂŽn ce mai mari. Stilurile abordate de cĂŁtre designeri ĂŽn

mod diferit oferĂŁ o multitudine de variante pentru amenajarea unei case. ProducĂŁtorii Âşi ĂŽn acelaÂşi timp, furnizorii de mobilier sunt puÂşi ĂŽn situaĂžia de a dovedi o continuĂŁ disponibilitate ĂŽn ceea ce priveÂşte culoarea Âşi forma, fĂŁrĂŁ a mai pune la socotealĂŁ calitatea foarte bunĂŁ a materialelor. Prin urmare,

bucĂŁtĂŁriile moderne se remarcĂŁ SULQ SRVLELOLWĂŠĂ¨LOH LQÂ°QLWH GH FRQÂ°JXUDUH XUPĂŠULQG IRUPHle Âşi dimensiunile spaĂžiilor. De asemenea, caracteristice stilului modern sunt dotĂŁrile speciale care fac din orice bucĂŁtĂŁrie o zonĂŁ practicĂŁ. VĂŁ propunem cĂ˘teva sugestii pentru amenajarea spaĂžiului ĂŽn pas cu moda.

ste greu sĂŁ vorbeÂşti despre modelul sau stilul perfect ĂŽn cazul unei decoraĂžiuni inteULRDUH ĂŞL DVWD SHQWUX FĂŠ Â°HFDre persoanĂŁ are propriile sale preferinĂže Âşi ĂŽÂşi manifestĂŁ personalitatea inclusiv ĂŽn aceastĂŁ privinĂžĂŁ. Mobilierul, accesoriile, produsele electrocasnice Âşi modul de dispunere al acestora

prinde teren iar masa poziĂžionatĂŁ ĂŽn mijlocul ĂŽncĂŁperii este noua propunere ĂŽn design

Misiunea

CASA 2/06

l 17

design interior Atent Âşi inspirat alese pe criteriul calitĂŁĂžii Âşi durabilitĂŁĂžii, perfect asortate, deosebite, ĂŽn combinaĂžii remarcabile de cuORUL Ă§L PRGHOH Â°QLVDMHOH Ă§L decoraĂžiunile dau personalitate bucĂŁtĂŁriei. Astfel, placarea cu gresie Âşi faianĂžĂŁ a suprafeĂželor a reprezentat mereu o necesitate, pentru cĂŁ acestea asigurĂŁ ĂŽn timp o ĂŽntreĂžinere mai uÂşoarĂŁ. PerfecĂžionarea materialelor a fĂŁcut posibilĂŁ realizarea placĂŁrilor rezistente la Âşocuri mecanice Âşi temperaturi ĂŽnalte sau cu straturi de protecĂžie ĂŽmpotriva zgĂ˘rieturilor. Pentru ĂŽmbinĂŁri estetice au apĂŁrut pe piaĂžĂŁ piese speciale de colĂžuri, muchii sau diverse unghiuri. Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte cromatiFD DFHVWRU Â°QLVDMH vQ UkQGXO tendinĂželor anului 2006 intrĂŁ Âşi imitarea materialelor naturale (piatra, granitul sau teracota), uneori cu aspect patinat. Culorile utilizate frecvent de cĂŁtre designeri pentru concepĂžia bucĂŁtĂŁriei sunt cele tonice Âşi vesele, care creeazĂŁ un impact puternic Âşi dau un aer deosebit interiorului. PreferinĂžele pentru asocierea cromaticĂŁ alb-negru Ă§L MRFXULOH JHRPHWULFH VXUSULQG de cele mai multe ori. ÂŞahul este un mod original de personalizare care duce cu gĂ˘ndul la un caracter meticulos, dar ĂŽn acelaÂşi timp plin de surprize.

TonalitĂŁĂži ĂŽnchise Âşi deschise au

creat un ĂŽntreg univers intim Âşi original, compensĂ˘nd cu ingeniozitate aspectul spaĂžiului restrĂ˘ns.

Rigoarea ĂŽn bucĂŁtĂŁrie vine din

armonizarea perfectĂŁ, prezentatĂŁ simplu ĂŽntr-o cromaticĂŁ desĂŁvĂ˘rÂşitĂŁ de alb Âşi negru

Contururi rotunjite pentru a

contrabalansa geometria de unghiuri drepte a plĂŁcilor de gresie Âşi faianĂžĂŁ

Libertatea

ĂŽn depozitarea la vedere a fructelor, legumelor sau cĂŁrĂžilor de bucate poate fi pusĂŁ ĂŽn practicĂŁ doar pe rafturile deschise

18 l

Misiunea

CASA 2/06

Q FOTO: Lasselsberger

bucĂŁtĂŁrii

Culori Âşi finisaje

Clasic sau modern

RusticĂŁ

este Âşi aceastĂŁ bucĂŁtĂŁrie franĂžuzeascĂŁ, un model ce a revenit ĂŽn forĂžĂŁ, ĂŽntr-o lume a tehnologiei. Ă&#x17D;n cazul nostru elementele tradiĂžionale concureazĂŁ cu cele moderne

Clasic pentru cei care preferĂŁ o

bucĂŁtĂŁrie construitĂŁ integral din lemn, cu uÂşoare tendinĂže moderniste

Sfatul nostru

CompoziĂžie din tonalitĂŁĂži de

galben-bej, cu borduri din aluminiu, pentru un spaĂžiu special

Variantele coloristice sunt

multiple, ĂŽnsĂŁ combinaĂžia albroÂşu este o idee ĂŽndrĂŁzneaĂžĂŁ

Amprenta celor mai noi

concepĂžii de design o regĂŁsim inclusiv ĂŽntr-o bucĂŁtĂŁrie futuristĂŁ

Pentru a rĂŁmĂ˘ne ĂŽn atmosfera interioarelor moderne, alegeĂži dotĂŁrile bucĂŁtĂŁriei, special realizate ĂŽn carcase din inox (eloxat, lĂŁcuit sau brut) ĂŽn nuanĂže de gri metalizat. Ideal ar fi ca acestea sĂŁ fie realizate doar din acest material uÂşor Âşi rezistent.

Misiunea

CASA 2/06

l 19

Q FOTO: Orion Design, AREA Studio Design

EleganĂža spaĂžiului vine din unitatea cromaticĂŁ a suprafeĂželor, ĂŽntreaga amenajaUH vQYkUWLQGX VH vQ MXUXO XQHL Â°guri geometrice - dreptunghiul. Elementele de decor, variate ca provenienĂžĂŁ, sobre sau pline de fantezie, cu forme clasice sau moderne sunt atent amplasate. DacĂŁ ĂŽn urmĂŁ cu cĂ˘Ăživa ani interioarele erau gĂ˘ndite doar din perspectiva funcĂžionalului, acum profesioniÂştii din domeniu stĂŁpĂ˘nesc â&#x20AC;&#x17E;lumea buFĂŠWĂŠULLORUÂŚ SULQ LQRYDĂ¨LH UDÂ°QDment Âşi bun gust. Elementele de design au fost UHGHÂ°QLWH SH VWUXFWXUD FODVLFĂŠ D ]RQHL GH ORFXLW Â°LQG QHFHVDUĂŠ o evoluĂžie ĂŽn acelaÂşi ritm cu tehnologiile de ultimĂŁ orĂŁ. Pe lĂ˘ngĂŁ faptul cĂŁ au fost accentuate anumite elemente, FXP DU Â° XQHOH PRGHOH JUDYDte ĂŽn textura uÂşilor, au apĂŁrut Âşi preferinĂžele pentru combinaĂžii de genul sticlĂŁ-metal-lemn. Ă&#x17D;n amenajĂŁrile moderne accentul se pune ĂŽn special pe sertare. Mai multe sau mai puĂžine ca numĂŁr ele diferĂŁ de la un model la altul prin forme, culori Âşi accesorii. Toate acestea vor contribui la trasarea temei de bazĂŁ a decorului. PuteĂži realiza, de exemplu, un dialog de nuanĂže ĂŽntre obiectele decorative Âşi culorile de ansamblu ale ĂŽncĂŁperii. Ă&#x17D;n aceastĂŁ privinĂžĂŁ, Âşi ferestreOH IDF SDUWH GLQ DPHQDMDUH Â°LQG direct rĂŁspunzĂŁtoare de iluminatul spaĂžiului. Cu cĂ˘t sunt mai bine â&#x20AC;&#x17E;ĂŽmbrĂŁcateâ&#x20AC;&#x153;, cu atĂ˘t diferĂŁ aspectul bucĂŁtĂŁriei, chiar dacĂŁ nu se ĂŽncadreazĂŁ ĂŽn tendinĂže.

design interior Pentru utilarea bucĂŁtĂŁriei, produsele electrocasnice ĂŽncorporabile de ultimĂŁ generaĂžie par VĂŠ Â°H VLQJXUD RSĂ¨LXQH Â˝Q WRpul preferinĂželor rĂŁmĂ˘ne designul italian conceput cu eleganĂžĂŁ Âşi adaptat mai multor tipuri de EXFĂŠWĂŠULL 0RGHUQ vQVHDPQĂŠ ĂŽn acelaÂşi timp, introducerea ĂŽn bucĂŁtĂŁrie a unei game variate de aparate: plitĂŁ, cuptor, hotĂŁ, maÂşinĂŁ de spĂŁlat vase, cuptor cu PLFURXQGH Ă§L PDĂ§LQĂŠ GH FDIHD Pentru cĂŁ suprafaĂža bucĂŁtĂŁriei dicteazĂŁ practic numĂŁrul acestor accesorii este foarte importantĂŁ GLVSXQHUHD ORU vQ VSDĂ¨LX Â˝Q SUHzent, designul variazĂŁ ĂŽntre cele trei tendinĂže generale: contemporan â&#x20AC;&#x201C; minimalist caracterizat printr-o arhitecturĂŁ simplĂŁ, FODVLF PRGHUQ Ă§L WUDGLĂ¨LRQDO Â˝Q aceste bucĂŁtĂŁrii descoperim un VWLO PLQLPDOLVW FH UHÂąHFWĂŠ OLQLL ELQH GHÂ°QLWH VXSUDIHĂ¨H SODQH HOHJDQWH Ă§L HOHPHQWH GH HIHFW

Tehnologia viitorului Este o alegere excelentĂŁ SHQWUX FHL FDUH SUHIHUĂŠ VĂŠ Â°H vQFRQMXUDĂ¨L GH IUXPRV Â˝PELQDrea ĂŽntre tehnologia de ultimĂŁ orĂŁ Âşi bine-cunoscutul design italian ĂŽncorporeazĂŁ o linie ce prezintĂŁ interpretarea modernĂŁ D YDORULORU FODVLFH 3ULQWU R SODQLÂ°FDUH DWHQWĂŠ D VSDĂ¨LXOXL SXWHĂ¨L obĂžine o bucĂŁtĂŁrie practicĂŁ, bine RUJDQL]DWĂŠ Ă§L FRQIRUWDELOĂŠ 2Uganizarea elementelor trebuie fĂŁcutĂŁ ĂŽn funcĂžie de utilitĂŁĂži DSĂŠ JD] HOHFWULFLWDWH Astfel bucĂŁtĂŁria va deveni un refugiu plĂŁcut Âşi primitor, iar aparatura prietenoasĂŁ care echipeazĂŁ spaĂžiul de la A la = YD Â° XQ DMXWRU GH ED]ĂŠ 7HKnologia evolueazĂŁ ĂŽntr-un ritm alert: aparate electrice care pot Â° DFFHVDWH SULQ VLPSOĂŠ DWLQJHUH Âşi reĂžete memorate de propriul cuptor, inclusiv designul lor futurist reprezintĂŁ pentru acest GRPHQLX GRDU vQFHSXWXO

22 l

Misiunea

CASA 2/06

New design

pentru produsele electrocasnice. Forme armonioase, bidimensionale pentru iubitorii stilului high tech, o combinaĂžie reuÂşitĂŁ ĂŽntre lemn, metal Âşi accesorii simple

Sticla transparentĂŁ parĂžial sau total contribuie la farmecul bucĂŁtĂŁriei. Cu ajutorul ei este diminuat efectul de greutate al pieselor de mobilier

DecoraĂžiunile pline de

culoare alungĂŁ monotonia ĂŽncĂŁperii, mai ales ĂŽn dimineĂžile somnoroase de week-end Q FOTO: Candy Hoover RomĂ˘nia - electrocasnice ĂŽncorporabile

bucĂŁtĂŁrii

BucĂŁtĂŁrie de top

Un spaĂžiu la discreĂžie

Culorile dau

tonul stilistic unei bucĂŁtĂŁrii. RoÂşul gĂŁseÂşte o modalitate de exprimare puternicĂŁ ĂŽntr-un context alcĂŁtuit numai din nuanĂže deschise

Organizarea ergonomicĂŁ a unei bucĂŁtĂŁrii depinde foarte mult de regulile pe care le impune spaĂžiul. Ă&#x17D;n funcĂžie de dimensiunea lui, se poate opta pentru un model cu peninsulĂŁ sau chiar unul cu insulĂŁ, unde VĂŠ Â°H DPHQDMDW XQ ORF GH OXDW masa, un minibar sau un front de lucru cu aragaz Âşi chiuvetĂŁ ĂŽncorporate. Ansamblul poate ĂŽmbrĂŁca unul sau mai mulĂži pereĂži din ĂŽncĂŁpere. Alegerea roÂşului pentru moELOLHU vQ FRQWUDVW FX Â°QLVDMXO pereĂžilor are rolul de a dinamiza bucĂŁtĂŁria. Ă&#x17D;n unele cazuri, culorile fructate sunt ĂŽnlocuite FX YDULL QXDQĂ¨H GH EHM WDEDF Ă§L maro. TendinĂžele aduc de asemenea ĂŽn actualitate materialele scumpe, ca porĂželanul, sticla de Murano, lemnul exotic Âşi GHFRUDĂ¨LXQLOH VRÂ°VWLFDWH

ConvenĂžionalĂŁ pentru ori-

Maro Âşi bej sunt culorile potrivite pentru momentele de liniÂşte Âşi relaxare Misiunea

CASA 2/06

l 23

Q FOTO: Serico

ce spaĂžiu este amplasarea mesei pe mijloc, ĂŽnsĂŁ modelele noi fac diferenĂža. IatĂŁ un suport din metal pentru suprafaĂža din sticlĂŁ

design interior Decorarea unei bucĂŁtĂŁrii amplasatĂŁ ĂŽntr-un spaĂžiu restrĂ˘ns cere o bunĂŁ organizare vQ XWLOL]DUHD Â°HFĂŠUXL FHQWLPHtru. Ă&#x17D;n aceastĂŁ situaĂžie culoarea â&#x20AC;&#x17E;rezolvĂŁâ&#x20AC;&#x153; calculul ambiental ĂŽntre pereĂži, mobilier sau alte accesorii. Se pot crea diverse efecte estetice prin investiĂžii minime, generate de supunerea culorii faĂžĂŁ de luminĂŁ. Ne putem juca â&#x20AC;&#x17E;pĂŁcĂŁlindâ&#x20AC;&#x153; percepĂžia de spaĂžiu prin folosirea culorii. $VWIHO JUHVLD SRDWH Â° PDL ĂŽnchisĂŁ decĂ˘t culoarea pereĂžilor, iar pentru a da impresia cĂŁ un obiect de mobilier este mai mare, aÂşezaĂži-l lĂ˘ngĂŁ un perete vopsit ĂŽn nuanĂže deschise. Culorile sunt forme de energie a FĂŠURU YLEUDĂ¨LL SRW PRGLÂ°FD UDGLcal percepĂžia spaĂžiului. Efectul de intimitate este creat de tonurile oranj, brun Âşi bej. OdatĂŁ rezolvatĂŁ problema culorii, urmeazĂŁ dispunerea luminii astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ ofere un impact vizual cĂ˘t mai plĂŁcut. Dulapurile cu uÂşi transparente SRW Â° HFKLSDWH FX PLQLOĂŠPSL OD interior iar ĂŽn partea inferioarĂŁ a acestora se pot folosi spoturi cu lumini slabe pentu o atmosferĂŁ de confort. Mobilierul de tip suspendat, este Âşi el o soluĂžie, YDULDQWHOH GH DPHQDMDUH Â°LQG practic nelimitate, indiferent de spaĂžiul avut la dispoziĂžie. Orice temĂŁ de design aĂži aleJH HD YD UHÂąHFWD RULJLQDOLWDtea Âşi, de ce nu, temperamentul dumneavoastrĂŁ. UÂşor de integrat ĂŽn orice apartament de bloc, PRELOLHUXO PRGXODU YDORULÂ°FĂŠ OD maxim spaĂžiul bucĂŁtĂŁriei. Q

Sfatul nostru Pentru eficienĂžĂŁ, aÂşezaĂži ĂŽn partea de sus a dulapurilor superioare obiectele pe care le folosiĂži mai puĂžin, iar paharele, cĂŁnile Âşi farfuriile, de exemplu, situaĂži-le ĂŽn spatele uÂşilor din sticlĂŁ matĂŁ.

24 l

Misiunea

CASA 2/06

Atmosfera

ĂŽncĂŁrcatĂŁ poate fi evitatĂŁ ascunzĂ˘nd obiecte ĂŽn spatele geamurilor din sticlĂŁ matĂŁ

Q FOTO: ELVILA

bucĂŁtĂŁrii

Idei pentru spaĂžii mici

Textura trebuie sĂŁ se potriveascĂŁ interiorului, de aceea pentru o bucĂŁtĂŁrie micĂŁ apelaĂži la un design simplu Âşi elegant

Autonomia

aparatelor electrocasnice are douĂŁ avantaje majore ĂŽntr-un spaĂžiu restrĂ˘ns: mobilitatea Âşi uÂşurinĂža ĂŽntreĂžinerii

Careurile evitĂŁ

monotonia, o soluĂžie ce poate fi aplicatĂŁ pardoselilor Âşi pereĂžilor din bucĂŁtĂŁrie. Astfel, mobilierul creat ĂŽn linii drepte va ieÂşi ĂŽn evidenĂžĂŁ

jurnal de ºantier

Casele vechi au farmecul lor, datorat mai cu seamã frumuseþii ornamentelor. Motivele florale ºi vegetale sunt des întâlnite pe faþadele imobilelor din prima jumãtate a secolului al XX-lea

Decoraþiunile exterioare aveau un rol de protecþie împotriva precipitaþiilor ºi pierderilor de cãldurã. Din pãcate, renovarea acestor case este uneori mai costisitoare decât o construcþie nouã

Renovare de faþadã e la sfârºitul lunii februarie, temperaturiP le au început sã creascã, semn bun pentru muncitorii mei, care stãteau ‚,pe tuºã“ de vreo douã sãptãmâni. Terminaserã de amenajat

26 l

Misiunea

CASA 2/06

bãile, montaserã panourile din gips-carton ºi nu le puteam da altceva de lucru în interiorul casei. Eram încã nehotãrât asupra sistemelor de încãlzire ºi ventilaþie (bineînþeles din

cauza preþurilor), iar acoperirea pardoselilor nu era o urgenþã. Drept urmare, primele zile însorite au fost semnalul cã putem aborda, în sfârºit, finisajele exterioare.

Pasul

faþada

Pasul

ªapte decenii grele REFACEREA FAÞADEI NU ERA O SARCINÃ UªOARÃ, ba din contrã, era în „topul“ celor mai delicate lucrãri. Tencuiala veche, cu tot soiul de ornamente specifice perioadei interbelice, era traversatã din loc în loc de crãpãturi ce dovedeau intensitatea unei lupte cu intemperiile de peste ºapte decenii. Ce-i drept, ancadramentele ferestrelor ºi streaºina largã îºi fãcuserã pe deplin datoria. Vechii proiectanþi au ºtiut sã îmbine „generozitatea trãsãturilor unui curent arhitectural cu utilitatea elementelor componente“. Cam aºa sunt descrise în studiile de specialitate avantajele detaliilor exterioare în prevenirea efectelor nocive ale factorilor de mediu. În primul rând, este vorba despre umiditate ºi variaþii de temperaturã. Ceea ce unui neprofesionist i se par numai „mofturi“ de-ale artiºtilor sau pãstrarea unor tradiþii, în realitate sunt pãrþi ale sistemului de scurgere ºi eliminare a umiditãþii de pe faþadã. Orice omisiune, proiectare greºitã sau defect are drept urmare o duratã scurtã de viaþã pentru tencuieli ºi, implicit, o slabã protecþie pentru casã. În plus, întârzierea reparaþiilor îi grãbesc deteriorarea. Pentru mine putea fi cam târziu.

Pasul

Dezvãluiri neaºteptate ERAM TOTUªI OPTIMIST. Am þinut sã asist la etapa de verificare a faþadei, împreunã cu inspectorul de ºantier. Cu o zi în urmã, fuseserã montate schelele. Erau unele simple, cu stâlpi ºi scânduri din lemn, debitate la faþa locului ºi bãtute în cuie. Nu ºtiu câte norme de protecþie a muncii pot fi respectate cu aceste improvizaþii, dar au pierdut cam multã vreme cu montarea, deºi casa mea are un singur nivel. Am fost un pic deziluzionat, pentru cã aveam termeni de comparaþie. Vãzusem odatã cum sunt montate schelele metalice mobile, rezistente la sarcini de sute de kilograme pe metru pãtrat. Operaþiunile au durat câteva zeci de minute ºi muncitorii au trecut imediat la treabã. Am meditat încã o datã asupra eficienþei echipei mele ºi a construcþiei în regie proprie. Totuºi, de când am început aceastã renovare, vãd lucrurile într-o manierã mai nuanþatã. Închirierea unor schele „de firmã“ este cam costisitoare. Partea de jos a peretelui (zona soclului) era gata decopertatã de când fusese realizatã hidroizolaþia. Meºterii au început expertiza de la corniºã în jos, ciocãnind din loc în loc pentru a-i verifica soliditatea. La început au

Apa trece, problemele rãmân AM TRECUT PRIN CLIPE DE COªMAR. Mã vedeam cheltuind mii de euro pentru a reface ornamentele bizantine, la care nu aº fi renunþat nici în ruptul capului. Inspectorul de ºantier m-a calmat, spunându-mi cã situaþia nu este disperatã. Peretele pe care începusem lucrarea era cel de est, aflat continuu în calea vântului, precipitaþiilor sau soarelui arzãtor, de aceea rezultatul nu era o surprizã. Celelalte zone puteau fi într-o stare mai bunã, aºa cã decopertarea a continuat. Într-adevãr, restul casei n-a avut atât de suferit. Tencuiala cãzuse sub ciocanele meºterilor din loc în loc, dar pe maximum 20% din suprafaþã. „E o minune cã a rezistat atâþia ani fãrã reparaþii“, s-a arãtat inginerul mulþumit.

Vãzându-mã curios, mi-a dat detalii suplimentare: „Ancadramentele ferestrelor ºi lãþimea streºinii au contribuit enorm la acest fapt. Ar fi fost pãcat sã renunþi la ele, pentru cã sunt prea bine proiectate. Priveºte ornamentele, în special unghiurile de înclinare ale liniilor. Apa se scurge rapid, pe calea care presupune cea mai micã rezistenþã. Suprafeþele cu o pantã micã sunt cele mai sensibile. De asemenea, muchiile ºi celelalte zone de îmbinare sunt executate cu mare atenþie, bine etanºate, astfel încât sã nu aparã infiltraþii. În final, timpul ºi-a spus cuvântul.“ M-a atras subiectul ºi l-am aprofundat rãsfoind niºte cãrþi nemþeºti de-ale inginerului. Mi-am dat seama cã pe vremea strãbunicului meu nu existau materialele

fost gãsite doar câteva fisuri care puteau fi reparate fãrã probleme. Aveam motive sã sper cã nu va mai fi nevoie decât de un strat superficial de tencuialã. Însã, specialistul meu era mult mai reþinut. Din pãcate, a avut dreptate. A fost suficient ca meºterii sã „ciocãneascã“ un metru mai jos, cã mortarul a început sã cadã în bucãþi mari, lãsând în urmã doar cãrãmiziul zidului.

acestea care împiedicã apa sã pãtrundã în interiorul tencuielii, numite pelicule de hidrofobizare ºi folosite din ce în ce mai des la tratarea unui finisaj modern. Succesiunea ciclurilor îngheþ-dezgheþ slãbeºte considerabil rezistenþa tencuielii, cu atât mai mult cu cât aceasta este umedã iar diferenþele de temperaturã cresc. Culoarea gri a suprafeþelor, specificã vechilor materiale pentru zidãrie, a devenit din ce în ce mai închisã, ceea ce implicã o încãlzire excesivã pe timpul verii. Compoziþia mortarului trebuie tratatã cu maximã atenþie, în special procentul de aer înglobat. Rolul acestor bule (care nu trebuie sã aibã canale între ele) este de a permite moleculelor de apã sã se dilate în timpul îngheþului. Astfel, tencuiala nu crapã. Producãtorii de mortare uscate menþioneazã acest procent care poate varia între 5 ºi 8%. Misiunea

CASA 2/06

l 27

jurnal de ºantier

Pasul 4

faþada

O mulþime de bariere TENCUIREA A FOST REALIZATÃ, chiar ºi în cazul ornamentelor exterioare, cu materiale folosite curent de zidari. Bineînþeles, nu e vorba despre cele utilizate acum un secol. Inginerul nu ºtia compoziþia acestor mortare, meºterii cu atât mai puþin. Doar firmele de restaurãri pot aborda asemenea lucrãri, restul specialiºtilor preferând calea sigurã (ºi comodã, ce-i drept) a produselor moderne. Aditivii din compoziþia celor din urmã le fac rezistente la condiþiile de mediu dificile. Consolidarea efectuatã cu mai bine de o jumãtate de an în urmã era suficientã pentru ca fisurile sã nu se lãrgeascã din cauza instabilitãþii zidurilor. Dupã îndepãrtarea tuturor pãrþilor lipsite de aderenþã, crãpãturile au fost bine curãþate ºi desprãfuite. Apoi, conform unei tehnologii folosite de inginer

pe ºantierele din Germania, a fost aplicat un strat de protecþie, inclusiv în interiorul crãpãturilor. Era vorba despre o soluþie hidrofugã, capabilã sã împiedice pãtrunderea în perete a umiditãþii exterioare. Întrucât pe interiorul casei exista deja o barierã de vapori, în cadrul sistemului cu gips-carton ºi vatã de sticlã, era necesarã o etanºeizare ºi faþã de umiditatea din afara locuinþei. Altfel, apa s-ar fi condensat în zid sau vatã, creând condiþii pentru dezvoltarea mucegaiului ºi ciupercilor sau chiar deteriorarea lor sub influenþa variaþiilor de temperaturã. Soluþia hidrofugã mai are un avantaj: deºi opreºte intrarea apei, permite aerisirea peretelui, respectiv ,,migraþia“ vapori-

Pasul 5

Pasul 6

O alegere simplã

Exemplu personal

APLICAREA UNUI NOU STRAT DE GRUND, pe toatã aria faþadei, a fost obligatorie. El are rolul de a pregãti suprafeþele, atât pe cele cu un grad ridicat de absorbþie, cât ºi pe cele cu aderenþã redusã, pentru vopsire sau tencuire. Zidurile mele, vãrgate ºi pline de petice, trebuiau sã capete o anumitã uniformitate din aceastã perspectivã. Alegerea culorilor ºi a materialelor pentru finisaje mi-a revenit mie ºi, implicit, soþiei mele, care a rãsfoit o sutã de reviste fãrã a se hotãrî. Mi-am dat seama cã trebuia sã apelez la vechiul meu prieten, arhitectul. Lui nu i-a fost greu sã ia o decizie, pentru cã avea deja o pãrere pe care a ezitat sã mi-o dezvãluie când mi-a fãcut proiectul.

Recomandarea lui a fost o combinaþie de alb (pentru ornamente) ºi galben-pai pentru celelalte suprafeþe. Ni s-a pãrut prea simplu, dar ,,am mers pe mâna lui“. N-am greºit nici de data aceasta, pentru cã arhitectul s-a gândit la altceva decât la o banalã vopsea. Într-adevãr, albul imaculat al decoraþiunilor, care le scotea în evidenþã frumuseþea, a fost obþinut cu o vopsea lavabilã de exterior. În schimb, finisajul a însemnat pentru mine o experienþã cu totul nouã, fiind vorba de o tencuialã decorativã structuratã care, prin aspectul ei rustic, s-a potrivit de minune cu stilul arhitectonic al casei mele. Totuºi, exista o problemã: meºterii mei nu folosiserã niciodatã acest tip de produs.

Profesionalismul este obligatoriu!

umai un diagnostic profesionist al stãrii faþadei poate sta la baza unui proiect eficient de renovare. Specialiºtii oferã soluþiile potrivite de remediere, inclusiv caracteristicile materialelor utile. Noile produse au un nivel calitativ tot mai ridicat, pe mãsura exigenþelor ºi a modificãrilor climatice. Din pãcate, în cazul unei execuþii în regie proprie, evaluarea materialelor este practic inexistentã. Ceva mai

28 l

Misiunea

CASA 2/06

lor cãtre mediul înconjurãtor. Abia dupã uscarea acestui strat, crãpãturile ºi zonele decopertate au fost acoperite cu mortar. Diferenþa dintre culorile celor douã finisaje era evidentã, dar stratul final trebuia sã rezolve ºi aceastã problemã. Aici am fost solicitat, în sfârºit, pentru sugestii.

bine stau lucrurile în cazurile când lucrãrile sunt executate pe bazã de contract. Mortarele sunt fabricate în unitãþi specializate, unde testele sunt efectuate regulat. Pe mãsurã ce ne aliniem standardelor europene, cerinþele sunt tot mai drastice, lucru firesc; clãdiri din zone urbane, care au fãcut faþã multor secole de istorie, se ,,topesc“ în câteva decenii din cauza poluãrii ºi a temperaturilor extreme.

PROBLEMA A FOST REZOLVATÃ mai simplu decât mi-aº fi închipuit: firma de la care am luat materialele pentru finisaje organiza ºi cursuri practice de punere în operã a produselor. În plus, lecþiile erau gratuite, aºa cã am mers cu toþii: eu, inginerul ºi toþi muncitorii. Nu aveam intenþia sã mã fac zidar, însã aceeaºi firmã vindea ºi tencuieli similare pentru interior, pe care aº fi vrut sã le realizez singur. Atunci am þinut în mânã, pentru prima datã, un fier de glet (din oþel inoxidabil, sã nu pãteze din cauza ruginii). Celãlalt instrument necesar pentru a-i conferi suprafeþei un aspect structurat era trafaletul cu burete, pe care-l mai folosisem ºi în alte situaþii. M-am dovedit mai talentat decât meºterii mei ºi am primit chiar o diplomã de merit pentru asta. Restul a fost simplu. Casa a cãpãtat în câteva zile un aspect pe care nu îl credeam posibil. Am avut senzaþia cã, prin ea, încep sã fac parte din ,,lumea bunã“. Exteriorul era finalizat în totalitate, dar mai aveam multe de fãcut la interior. Ieri m-am hotãrât în sfârºit cu ce trebuie sã continui: ventilaþia!

beton sau metal

StructurĂŁ de duratĂŁ De data aceasta avem un subiect dificil, dar deosebit de important pentru toĂži aceia care doresc sĂŁ ĂŽÂşi construiascĂŁ o casĂŁ Âşi nu s-au decis ce fel de structurĂŁ sĂŁ aleagĂŁ.

30 l

Misiunea

CASA 2/06

eocamdatĂŁ, la noi, structurile metalice sunt foarte puĂžin cunoscute Âşi constructorii care le folosesc nu se aÂşteaptĂŁ la o schimbare rapidĂŁ de situaĂžie, deoarece sunt conÂştienĂži de mentalitatea conservatoare a romĂ˘nului, ĂŽn acest sens. Aici â&#x20AC;&#x17E;conservatorâ&#x20AC;&#x153; ĂŽnseamnĂŁ preferinĂža

pentru beton, care a fost utilizat aproape excesiv ĂŽn ultimele decenii la construcĂžiile de toate tipurile, inclusiv la cele indusWULDOH XQGH PHWDOXO QX DU Â° WUHbuit sĂŁ aibĂŁ rival. Un alt material pentru structuri, lemnul, cu o tradiĂžie milenarĂŁ ĂŽn arhitectura romĂ˘neascĂŁ, nu a reuÂşit sĂŁ

convingĂŁ ĂŽn ultimii ani decĂ˘t un segment redus din numĂŁrul beQHÂ°FLDULORU DXWRKWRQL 3ULQ XUmare, este greu de prevĂŁzut FDUH YD Â° RULHQWDUHD SLHĂ¨HL vQ cazul unor sisteme constructive fĂŁrĂŁ â&#x20AC;&#x17E;istorieâ&#x20AC;&#x153;, promovate de producĂŁtori orientaĂži clar cĂŁtre sectorul rezidenĂžial.

versus

Betonul trebuie turnat Âşi lĂŁsat ĂŽn cofraje pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd se ĂŽntĂŁreÂşte, iar pentru acest lucru, temperatura nu trebuie sĂŁ aibĂŁ valori negative.

IatĂŁ o structurĂŁ ĂŽn cadre din beton armat. DupĂŁ execuĂžie, spaĂžiul util poate fi compartimentat.

Trecerea timpului e nocivĂŁ

&HO PDL IRORVLW PHWDO vQ FD]XO VWUXFWXULORU SHQWUX FRQVWUXFĂ¨LL UH]LGHQĂ¨LDOH HVWH Â°HUXO JDOYDQL]DW &D R SDUDQWH]ĂŠ WUHEXLH VSHFLÂ°FDW FĂŠ QLPHQL QX D DYXW LQWHQĂ¨LD VĂŠ GHD DFHVWXL SURGXV R GHQXPLUH SUHWHQĂ¨LRDVĂŠ GRDU ca sĂŁ â&#x20AC;&#x17E;sune bineâ&#x20AC;&#x153;. GalvanizaUHD HVWH SURFHVXO SULQ FDUH Â°Hrul este â&#x20AC;&#x17E;ĂŽmbrĂŁcatâ&#x20AC;&#x153; cu un strat de zinc sau alt metal cu roOXO GH D SUHYHQL FRUR]LXQHD (VWH HYLGHQW IDSWXO FĂŠ SHOLFXOD UHVSHFWLYĂŠ QX UH]LVWĂŠ OD LQÂ°QLW SHQWUX FĂŠ GXSĂŠ R SHULRDGĂŠ PDL PLFĂŠ VDX PDL PDUH vQ IXQFĂ¨LH GH grosimea Âşi calitatea stratului) DFHDVWD vQFHSH VĂŠ Ă§L SLDUGĂŠ GLQ SURSULHWĂŠĂ¨L $VWD HVWH QX DYHP FH VĂŠ L IDFHP GHRFDPGDWĂŠ QX D IRVW LQYHQWDWĂŠ R FDVĂŠ SHQWUX HWHUQLWDWH 1X OLSVHVF GLQ RIHUWĂŠ FHOHODOWH WLSXUL GH SURWHFĂ¨LL SULQ-

WUH FDUH YRSVHDXD DSOLFDWĂŠ SULQ metode clasice sau cu tehnologii mai noi. Nici betonul nu este scutit GH DFĂ¨LXQHD WLPSXOXL vQ SDUWLFXODU D IDFWRULORU GH PHGLX Durata lui de viaĂžĂŁ este inYHUV SURSRUĂ¨LRQDOĂŠ FX GXULWDtea condiĂžiilor climaterice, mai FX VHDPĂŠ vQ FHHD FH SULYHĂ§WH umiditatea Âşi succesiunea ciclurilor ĂŽngheĂž/dezgheĂž. BetoQXO DUH DFHOHDĂ§L SURSULHWĂŠĂ¨L LQGLIHUHQW GDFĂŠ IDFH SDUWH GLQ structura unei case sau stĂŁ la baza realizĂŁrii unui baraj. BineĂŽnĂželes, existĂŁ o varietaWH PDUH GH WLSXUL vQ IXQFĂ¨LH GH cantitatea de ciment inclus, caliWDWHD Ă§L FRPSR]LĂ¨LD DJUHJDWHORU Fiecare dintre aceste sortimente este standardizat Âşi recomandat XQXL DQXPLW WLS GH FRQVWUXFĂ¨LH

Structura susĂžine Âşi distribuie ĂŽncĂŁrcĂŁrile unei construcĂžii, Â°LQG DOFĂŠWXLWĂŠ vQ SULQFLSDO GLQ coloane (elemente verticale) Âşi grinzi (elemente orizontale). Â˝Q DFHVW VFRS VXQW IRORVLWH GRDU materialele care ĂŽntrunesc anumite condiĂžii de rezistenĂžĂŁ, elasticitate Âşi duratĂŁ de viaĂžĂŁ. Dintre toate, cele mai cunoscute Âşi, LPSOLFLW IRORVLWH VXQW EHWRQXO metalul Âşi lemnul. De multe RUL HOH VXQW vQWkOQLWH vPSUHXQĂŠ SHQWUX D Â° DWLQV XQ QLYHO ULGLFDW GH FDOLWDWH GDU Ă§L SHQWUX D YHQL vQ vQWkPSLQDUHD GLYHUVHORU tendinĂže arhitectonice. TotuÂşi, atunci cĂ˘nd se doreÂşte realizarea XQXL SURLHFW GH R PLFĂŠ DPSORD-

UH HVWH IRORVLWĂŠ FX SUHFĂŠGHUH R singurĂŁ variantĂŁ. 'XSĂŠ QXPHURDVH vQFHUFĂŠUL SH FDUH OH D IĂŠFXW RPXO SHQWUX a-Âşi construi o casĂŁ mai sigurĂŁ, la un moment dat a constatat cĂŁ un â&#x20AC;&#x17E;scheletâ&#x20AC;&#x153; din lemn ĂŽl DYDQWDMHD]ĂŠ DWkW GLQ SXQFW GH vedere al rezistenĂžei Âşi al costuULORU Â˝Q VFKLPE vQDLQWH GH SULmul rĂŁzboi mondial betonul arPDW D GHYHQLW FHO PDL IRORVLW material din lume la construcĂžia de locuinĂže Âşi nu numai. Utilizate cu entuziasm de ameULFDQL GDU DGRSWDWH FX JUHX GH SLDĂ¨D HXURSHDQĂŠ VWUXFWXULOH PHtalice cĂ˘ÂştigĂŁ tot mai mult teren SH SLDĂ¨D PDWHULDOHORU ĂŞL SH EXQĂŠ GUHSWDWH GHRDUHFH QX QH VÂ°LP VĂŠ R VSXQHP vQ DQXPLWH FRQGLĂ¨LL au calitĂŁĂži care le situeazĂŁ deaVXSUD FHORU GLQ EHWRQ

Calitatea betonului turnat este influenĂžatĂŁ foarte mult de tipul Âşi gradul de uzurĂŁ a cofrajelor ĂŽn care a fost turnat.

Misiunea

CASA 2/06

l 31

beton sau metal De fapt, normele sunt foarte stricte ĂŽn acest sens, iar calitaWHD EHWRDQHORU HVWH VSHFLÂ°FDWĂŠ vQ GRFXPHQWDĂ¨LD WHKQLFĂŠ D XQHL case. Pentru erori, cei responsabili (proiectanĂžii, inginerii, reprezentanĂžii instituĂžiilor de FRQWURO SRW SOĂŠWL FX OLEHUWDWHD

Structurile metalice au fost utilizate cu succes ĂŽn cazul investiĂžiilor de amploare. CĂ˘teva exemple ar fi imobilele pentru birouri Âşi construcĂžiile industriale.

versus

Putem construi Âşi iarna Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte conforWXO WHUPLF DVLJXUDW GH FHOH GRXĂŠ PDWHULDOH QX H XQ VHFUHW FĂŠ DPEHOH VXQW EXQH FRQGXFĂŠWRDUH GH FĂŠOGXUĂŠ IDSW FDUH LPSXQH PĂŠVXUL VHULRDVH GH L]RODUH IDĂ¨ĂŠ de mediul exterior. Spre deosebire de casele cu structuri metalice, care sunt proiectate special cu panouri termoizolante, betoQXO D IRVW OĂŠVDW GHVHRUL vQ FRQtact direct cu natura, ceea ce a avut ca rezultat pierderi imporWDQWH GH FĂŠOGXUĂŠ 'H OD R YUHPH aceste erori de proiectare sunt HYLWDWH PDL DOHV FĂŠ OHJLVODĂ¨LD impune anumite norme. 9DULHWDWHD DUKLWHFWXUDOĂŠ SH care o permit structurile din beton armat este foarte mare Âşi XQHRUL OLPLWDWĂŠ GRDU GH FRVWXUL Ă&#x17D;n cazul celor metalice situaĂžia VWĂŠ SXĂ¨LQ GLIHULW GHRDUHFH SXWHĂ¨L VĂŠ YĂŠ IDFHĂ¨L R FDVĂŠ GLQ HOHPHQWH tipizate sau una cu piese proiectate special, care sunt mult mai scumpe. Din punct de vedere estetic, ultimele pot conferi o DFXUDWHĂ¨H GHRVHELWĂŠ D GLPHQVLXQLORU Ă§L IRUPHORU GDWRULWĂŠ ULJRULL FX FDUH VH vPELQĂŠ WRDWH HOHmentele metalice.

Timpul... ultima frontierĂŁ 3UREDELO FĂŠ Ă§WLĂ¨L GH SUREOHPD UHSUH]HQWDWĂŠ GH FRQVWUXLUHD SH WLPS GH LDUQĂŠ 1X FĂŠ QX DU exista Âşi zile mai calde, de care SXWHĂ¨L SURÂ°WD GDU VWUXFWXULOH GLQ EHWRQ DUPDW WUHEXLH VĂŠ DĂ§WHSWH SULPĂŠYDUD SHQWUX FĂŠ WHPSHUDWXrile negative nu permit turnarea lor. Cu totul altfel stau lucru-

32 l

Misiunea

CASA 2/06

Mascarea instalaĂžiilor nu este o problemĂŁ pentru structurile metalice.

Materialele de compartimentare nu depind de tipul structurii folosite.

ULOH SHQWUX PRQWDUHD SURÂ°OHORU metalice. Aceia care, din diverVH PRWLYH QX GLVSXQ GH VXÂ°FLHQW WLPS SHQWUX D DĂ§WHSWD SkQĂŠ OD SULPXO JKLRFHO SRW EHQHÂ°cia de marele avantaj al unui PRQWDM XVFDW 'DWRULWĂŠ WLPSXlui scurt de execuĂžie (prinderile mecanice sunt mult mai raSLGH Ă§L FRVWXULOH VH VLWXHD]ĂŠ OD XQ QLYHO PDL VFĂŠ]XW GHFkW vQ FDzul unui Âşantier pe termen lung, precum cel clasic. 1X DFHODĂ§L OXFUX SRDWH Â° VSXV despre structurile din beton, FDUH GLQ FDX]D QHFHVLWĂŠĂ¨LL XQXL DQXPLW WLPS GH vQWĂŠULUH SRW SUHOXQJL FX PXOW GDWD Â°QDOL]ĂŠULL construcĂžiei. CompartimentaUHD LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ Ă§L HD GXUDWD Âşantierului. Ă&#x17D;n cazul structurilor PHWDOLFH DFHDVWĂŠ OXFUDUH VH IDFH UHODWLY VLPSOX Â°LQG IRORVLWH GLverse materiale uÂşoare, cu o caSDFLWDWH WHUPRL]RODQWĂŠ ULGLFDWĂŠ Montarea lor nu presupune etape distincte de execuĂžie, ca ĂŽn FD]XO FRPSDUWLPHQWĂŠULORU GLQ FĂŠUĂŠPLGĂŠ VDX %&$ QHFHVDUH SHQWUX FHOĂŠODOW WLS GH VWUXFWXUĂŠ 2 SUREOHPĂŠ D PDWHULDOHORU XWLOL]DWH OD FHOH PHWDOLFH HVWH FĂŠ QX

DX DFHHDĂ§L GXUDWĂŠ GH YLDĂ¨ĂŠ HOH Â°LQG GHSHQGHQWH GH FRPSR]LĂ¨LD panourilor folosite, care de mulWH RUL VXQW VLQWHWLFH Ă§L VXIHUĂŠ R GHJUDGDUH DFFHQWXDWĂŠ vQ FRQGLĂ¨LL GH FOLPĂŠ H[FHVLYĂŠ

Mai scump cu ...%

Betonul Âşi metalul pot â&#x20AC;&#x153;convieĂžuiâ&#x20AC;&#x153; fĂŁrĂŁ nici un fel de problemĂŁ...

'DWRULWĂŠ FDUDFWHULVWLFLORU LQtrinseci, structurile metalice permit deschideri mai mari decĂ˘t betonul armat. Se poate proÂ°WD GH DFHVW OXFUX DWXQFL FkQG VH GRUHĂ§WH FD LPRELOXO VĂŠ DLEĂŠ vQFĂŠSHULOH FkW PDL VSDĂ¨LRDVH IĂŠUĂŠ FD YUHXQ HOHPHQW VWUXFWXUDO VĂŠ GHUDQMH]H YL]XDO VDX funcĂžional, prin prezenĂža sa. Ă&#x17D;n DFHHDĂ§L LGHH SURÂ°OHOH PHWDOLce au secĂžiuni mai mici, ceea ce le face avantajoase cĂ˘nd se doreÂşte obĂžinerea unui spaĂžiu util mai mare. Acestea au costuri mai ridicate decĂ˘t elemenWHOH GLQ EHWRQ GDFĂŠ DU Â° VĂŠ OXĂŠP ĂŽn consideraĂžie doar structura ca DWDUH GDU VLWXDĂ¨LD VH VFKLPEĂŠ atunci cĂ˘nd se ia ĂŽn calcul meWUX SĂŠWUDW FRQVWUXLW Â˝Q SULQFLSLX FDVHOH FX VWUXFWXUĂŠ GLQ EHWRQ DMXQJ VĂŠ Â°H FX DSUR[LPDWLY

PDL VFXPSH GDWRULWĂŠ FRVturilor implicate de materialele folosite la ĂŽnchiderile exterioaUH Ă§L FRPSDUWLPHQWĂŠUL 8QHRUL structurile mai sus menĂžionate, pot include Âşi materialele folosite la compartimentarea structurilor metalice. 3HQWUX R FOĂŠGLUH OD DOHJHUHD XQXL WLS DQXPH GH VWUXFWXUĂŠ trebuie Ăžinut cont de foarte mulĂži factori, printre care VH QXPĂŠUĂŠ vQĂŠOĂ¨LPHD LPRELOXlui, destinaĂžia lui (ĂŽn cazul de IDĂ¨ĂŠ HVWH ORFXLQĂ¨ĂŠ FRQGLĂ¨LLOH solului, materialele disponibile, legile locale de autorizare Âşi, nu ĂŽn ultimul rĂ˘nd, metodele tradiĂžionale. Toate acestea trebuie luate ĂŽn considerare pentru FD VHOHFĂ¨LD VĂŠ VH RSUHDVFĂŠ DVXpra celui mai potrivit Âşi econoPLF WLS GH VWUXFWXUĂŠ Q

casa de vacanþã Acest serial e dedicat celor care doresc sã îºi construiascã o casã de vacanþã ºi încã nu ºtiu unde. Aici veþi afla ce vã intereseazã despre diferite zone din þarã (preþurile terenurilor, obiectivele turistice ºi de agrement, infrastructura, utilitãþile, taxele ºi impozitele etc.). Astfel, vã veþi putea face un plan de acþiune ºi calcula un buget.

Un tãrâm

pe placul dacilor

ituatã în cea mai importantã intersecþie naþionalã, la marginea unui domeniu montan impozant, localitatea Costeºti are o aurã romanticã datoratã trecutului istoric. Urmare a ultimei mineriade, un alt Costeºti a devenit la fel de faimos ca cel de lângã Orãºtie, pe care noi vi-l propunem drept destinaþie de vacanþã. Dorim sã nu asociem acestui nume, cu o puternicã rezonanþã anticã, sonoritãþile contrastante generate de istoria modernã.

La munte fãrã serpentine Satul Costeºti face parte din comuna Orãºtioara de Sus, judeþul Hunedoara. Împrejurimile sunt relativ complicat GH ORFDOL]DW (O VH D±é XQGHYD în partea sudicã a Transilvaniei, faþã în faþã cu Munþii Apuseni ºi Poiana Ruscã, apãrat din spate de Munþii Orãºtiei, având în centru o suprafaþã netedã, ca o câmpie, ce gãzduieºte numeroase oraºe (Deva, Simeria, Orãºtie, Calan, Cugir) ºi sate. Priveliºtile care se deschid odatã ce aþi urcat pe o culme nu sunt deloc monotone - masivele greoaie de la marginea orizontului sunt separate de culoare largi spre toate regiunile înconjurãtoare. Aici veþi ajunge uºor din orice parte a þãrii. Fiind aproape de Timiºoara (200 km), Cluj (170 km), dar puþin mai departe de Craiova (290 km) ºi Bucureºti (390 km),

34 l

Misiunea

CASA 2/06

Case mari cu gospodãrii bine închegate îºi duc viaþa departe de nucleul satului Copii cu nume dacice se adunã zilnic la ºcoala din Târsa, dupã ce au strãbãtut plaiuri întortocheate

Intrarea în zona turisticã se face pe sub o poartã strãjuitã de cei doi regi daci, Burebista ºi Decebal

Rãmãºiþele unei cetãþi vechi, nepusã în valoare din punct de vedere turistic, atrag descoperitorii de civilizaþii uitate

costeÂşti

DeÂşi uneori trĂŁiesc ĂŽn condiĂžii dificile, departe de lumea modernĂŁ, oamenii de aici au un simĂž estetic izvorĂ˘t din simplitate

Din ce ĂŽn ce mai puĂžine, terenurile bune sunt preĂžioase pentru cĂŁ locurile plac celor care vor o casĂŁ de vacanĂžĂŁ

IatĂŁ cum nostalgia unei lumi apuse ĂŽÂşi pune amprenta asupra construcĂžiilor

Multitudinea de ansambluri mistice cu ĂŽnĂželesuri neelucidate de la Sarmisegetuza Regia, cum a fost numitĂŁ cetatea de la GrĂŁdiÂştea de Munte, transformĂŁ localitatea ĂŽntr-un fel de Stonehenge al RomĂ˘niei

zona OrĂŁÂştie se prezintĂŁ ca o adevĂŁratĂŁ rĂŁscruce de drumuri. Satul CosteÂşti este compact, VSHFLÂ°F DUGHOHQHVF SULQ IRUPD gospodĂŁriilor Âşi aspectul caselor. Este situat pe rĂ˘ul GrĂŁdiÂştea VDX 2UĂŠĂ§WLH LPHGLDW GXSĂŠ FH acesta a ieÂşit din munte. AÂşadar, cei care au o casĂŁ de vacanĂžĂŁ aici au norocul sĂŁ-Âşi petreacĂŁ timpul liber la munte, cu toate cĂŁ drumul este lipsit de serpentine Âşi prĂŁpĂŁstii.

Pe timpul dacilor... Terenul nu prezintĂŁ probleme din categoria instabilitĂŁĂžilor. De aceea, lucrĂŁrile de construcĂžie se desfĂŁÂşoarĂŁ ĂŽn siguranĂžĂŁ, apeOkQG OD Â°UPHOH GH SURÂ°O GLQ OrĂŁÂştie. Costul terenurilor se situeazĂŁ ĂŽntre 2 Âşi 6 euro/mp, PDWHULDOHOH QHFHVDUH SXWkQG Â° gĂŁsite tot la oraÂş. Zona nu impune un model tradiĂžional de casĂŁ, ca ĂŽn alte

SĂŠUĂ¨L DOH Ă¨ĂŠULL SXWkQG Â° DGRSWDWH soluĂžii arhitectonice de stilizare D VSHFLÂ°FXOXL ORFDO IĂŠUĂŠ D LQWUD ĂŽn contradicĂžie esteticĂŁ cu restul locuinĂželor. AdministraĂžia ORFDOĂŠ EHQHÂ°FLD]ĂŠ GH IRQGXUL importante, datoritĂŁ vestigiilor arheologice care aduc renume zonei. Ă&#x17D;n prezent, cele mai importante proiecte ale acesteia sunt modernizarea drumului pĂ˘nĂŁ la GrĂŁdiÂştea de Munte (ĂŽn YHFLQĂŠWDWHD 6DUPLVHJHWX]HL Ă§L amenajarea sistemelor de canalizare Âşi distribuĂžie a gazelor. )ĂŠUĂŠ vQGRLDOĂŠ FĂŠ QX Y DP Â° recomandat satul CosteÂşti ca destinaĂžie statornicĂŁ de vacanĂžĂŁ dacĂŁ nu s-ar regĂŁsi aici, sub stratul de pĂŁmĂ˘nt depus timp de aproximativ 2.000 ani, urmele unei vechi zone locuite de o populaĂžie dacicĂŁ numeroasĂŁ, cu un mod de viaĂžĂŁ mult diferit de

al nostru. Cele mai mari Âşi importante cetĂŁĂži erau bine izolate Âşi greu accesibile. Pentru realizarea acestora, dacii au sĂŁpat suprafeĂže plane Âşi au adus piatrĂŁ de la 50 km depĂŁrtare, pe poteci de culme. UrmĂŁrind vechile drumuri dacice (din fericire, ĂŽncĂŁ PDL SRW Â° UHFXQRVFXWH SXWHĂ¨L avea satisfacĂžia ĂŽmbinĂŁrii H[HUFLĂ¨LXOXL Â°]LF FX FHO FXOWXUDO 'H H[HPSOX IRUWLÂ°FDĂ¨LLOH DQWLce reprezintĂŁ doar cĂ˘teva dintre punctele ideale de repaus ĂŽntre douĂŁ drumeĂžii. AÂşadar, vĂŁ facem o invitaĂžie deosebitĂŁ din toate punctele de vedere. Misiunea

CASA 2/06

l 35

curs de montare Ă&#x17D;n primul episod al serialului nostru despre cum putem amenaja singuri o bucĂŁtĂŁrie, am descris realizarea unei mĂŁÂşti din gips-carton. Acum continuĂŁm cu o lucrare la fel de importantĂŁ, care constĂŁ ĂŽn execuĂžia unui blat din lemn sprijinit pe un zid din cĂŁrĂŁmidĂŁ.

Un zid ĂŽn sprijinul blatului A

menajarea unei camere a devenit, de ceva vreme, o â&#x20AC;&#x17E;cursĂŁâ&#x20AC;&#x153; dupĂŁ cele mai moderne materiale, realizate cu tehnologii de ultimĂŁ generaĂžie. ConcurenĂža dintre produse nu ocoleÂşte nicidecum bucĂŁtĂŁria, ba din contrĂŁ. De la panouri compozite de tot felul, pĂ˘nĂŁ la inox, PVC sau sticlĂŁ, piaĂža ĂŽncearcĂŁ sĂŁ ne seducĂŁ Âşi puĂžini ĂŽÂşi pun probleme asupra riscului cĂŁ, inevitabil, consumatorul poate ajunge la saturaĂžie IDĂ¨ĂŠ GH WRW FH HVWH DUWLÂ°FLDO DeocamdatĂŁ, â&#x20AC;&#x17E;roata se ĂŽnvĂ˘rteâ&#x20AC;&#x153;, Âşi ĂŽncĂŁ ĂŽn ritm ameĂžitor. Cine ĂŽÂşi mai aduce aminte, ĂŽn iureÂşul proiectelor Âşi al cumpĂŁrĂŁturilor, de farmecul rustic al unui zid GLQ FĂŠUĂŠPLGĂŠ QHÂ°QLVDW GDU OXcrat cu mare atenĂžie) sau al unui blat din lemn bine Âşlefuit Âşi aco-

36 l

Misiunea

CASA 2/06

perit numai cu un strat de lac, eventual ecologic, cu grad redus de toxicitate?

ImitaĂžii inutile Ă&#x17D;n completarea celor spuse mai sus, vizavi de libertatea dumneavoastrĂŁ de a vĂŁ alege PDWHULDOHOH Ă§L DVSHFWXO Â°QDO QX ne putem abĂžine sĂŁ facem cĂ˘teva observaĂžii de ordin practic Âşi estetic. Pare bizar, ĂŽnsĂŁ oamenii cautĂŁ insistent imitaĂžii ale produselor naturale, deseori cu costuri mai mari, uitĂ˘nd cĂŁ originalul le stĂŁ ĂŽncĂŁ la dispoziĂžie. PreĂžurile nu sunt atĂ˘t de prohibitive pe cĂ˘t ĂŽncearcĂŁ unii sĂŁ vĂŁ sperie, mai ales dacĂŁ sunteĂži grijulii cu bugetul. Este clar cĂŁ DJHQĂ¨LL GH PDUNHWLQJ DL Â°UPHlor ce comercializeazĂŁ materi-

ale tradiĂžionale au fost depĂŁÂşiĂži de avalanÂşa imitaĂžiilor frumos ambalate. Asta ĂŽn ciuda faptului cĂŁ romĂ˘nii cunosc o mulĂžime de vorbe ĂŽnĂželepte, de genul â&#x20AC;&#x17E;afarĂŁ e vopsit gardul Âşi ĂŽnĂŁuntru - leopardulâ&#x20AC;&#x153;. Felina

FX SULFLQD SRDWH Â° XQHRUL GHRsebit de agresivĂŁ, cel puĂžin formal. E drept, metodele tradiĂžionale de prelucrare nu oferĂŁ mereu aceeaÂşi uniformitate a suprafeĂželor, iar nuanĂžele astIHO REĂ¨LQXWH QX VXQW VXÂ°FLHQW GH

bucãtãria Unelte

deocamdatã Un zidar, chiar ºi începãtor, nu îºi permite improvizaþii. Fiecare meserie are demnitatea ei!

Rapid, sigur, eficient Pe un miniºantier ca al dumneavoastrã, un cancioc poate folosi la multe operaþiuni. Cel mai adesea, el este utilizat la aºezarea mortarului peste rândurile de cãrãmizi. Pentru a suplini canciocul sau a netezi materialul, unii zidari întrebuinþeazã o driºcã dreptunghiularã, precum cea din imagine. Mai puteþi observa nelipsita mistrie, utilã în diverse etape, inclusiv pentru curãþenia la locul de muncã, ºi un ciocan pentru fixarea cãrãmizilor. Nu uitaþi de spãlarea uneltelor dupã folosire!

Mortarele

în actualitate Piaþa mortarelor din România a înregistrat, în ultimii ani, o schimbare radicalã a preferinþelor.

Progresul, stimabile!

Episodul 2 „þipãtoare“ cum este cazul celor sintetice. Ne-am obiºnuit atât de mult cu imitaþiile, încât nu mai putem percepe adevãratul farmec al texturii unui brad ºi GLVFUHèLD FXORULL OXL )éUé Vé °P conºtienþi, am devenit victi-

me ale unei mentalitãþi de consumator fãrã prea mult timp de gândire, preocupaþi excesiv de prima impresie. Bãnuiþi, bineînþeles, la ce ne referim. Luãm ca exemplu un blat din 3$/ PHODPLQDW 2ULFkW DU ° GH

lucios ºi rezistent, devine inXWLOL]DELO GDFé VWUDWXO VXSHU°cial a fost deteriorat. Copacul a cãrei esenþã crede cã o imitã n-a crescut, cu siguranþã, întro pãdure de pe aceastã planetã. De cealaltã parte, avem exem-

Pânã nu demult, meºterii noºtri se mulþumeau cu reþete de mortar ce includeau ciment, var stins, nisip ºi apã. Calitatea obþinutã varia de la o lucrare la alta, în funcþie de proporþiile utilizate (care de multe ori erau aproximate „la ochi“). De vreo 15 ani, piaþa a fost îmbogãþitã cu noi produse, printre care ºi aceºti lianþi aditivaþi, utili atât pentru zidãrie, cât ºi la tencuieli, reparaþii, ºape sau montarea þiglelor. Rezistenþa lor la compresiune este mult mai bunã decât cea a mortarelor clasice (dupã o lunã sunt mai dure chiar decât cãrãmida plinã), iar aditivii le dau elasticitate, ajutându-i sã facã faþã modificãrilor dimensionale atunci când sunt supuºi la temperaturi extreme. Încercaþi-i ºi dumneavoastrã!

Misiunea

CASA 2/06

l 37

bucãtãria

curs de montare plul unor piese de mobilier din lemn masiv care au rezistat secole de-a rândul, din vremuri în care oamenii nu dãdeau banii pe orice. Un tapet care imitã cãrãmida poate constitui o variantã pentru acoperirea unui zid sau a altui tip de amenajare. Aici putem vorbi de compromis ori de o soluþie fericitã, în funcþie de caz. Starea suportului, materialul din care este confecþionat, GDU çL JXVWXULOH EHQH°FLDUXOXL au un cuvânt greu de spus. 1X HVWH XQ VHFUHW Fé XQ °QLVDM de bunã calitate este ºi scump. Un sortiment de bloc ceramic bine ars ºi fãrã defecte este cea mai ieftinã ºi mai simplã metodã de a obþine efectul rusWLF GRULW 2 PXOèLPH GH °UPH GLQ România comercializeazã (unele chiar produc) cãrãmizi ornamentale cu un aspect deosebit. Suprafaþa exterioarã netedã ºi acurateþea dimensiunilor sunt proprietãþi ideale pentru un zid ce are atât rol practic (de compartimentare sau ca element al unei structuri), cât ºi unul estetic, oferit de varietatea nuanþelor de cãrãmiziu obþinute.

Prepararea mortarului

1. Am pregãtit mortarul folosind urmãtoarele cantitãþi: o parte de liant pentru zidãrie ºi trei pãrþi de nisip.

2. În lipsa unei betoniere, cele douã materiale pot fi amestecate manual, cu ajutorul unei lopeþi.

3. Dupã ce compoziþia a cãpãtat oarecare uniformitate, am realizat în centrul movilei o groapã circularã.

4. Rolul acestui ,,crater“ este de a opri compoziþia sã se scurgã, evitând astfel irosirea liantului.

5. Volumul de apã întrebuinþat depinde ºi de umiditatea nisipului. Consultaþi prospectele în acest sens!

6. Materialele solide trebuie sã înglobeze întreaga cantitate de apã (adãugatã în mai multe reprize).

7. Componentele au fost amestecate continuu cu lopata, pânã la obþinerea unei paste uniforme.

8. Mortarul a fost preparat ºi utilizat imediat, întrucât acesta începe sã facã prizã dupã numai douã ore.

Lemn evoluat „Aurea mediocritas“, spunea poetul latin Horaþiu. EchiYDOHQWXO URPkQHVF DU ° µFDOHD

D in secre teolre meºter il

Dur ºi impermeabil Vã recomandãm sã preparaþi mortarul pe un suport dur, rigid ºi impermeabil, amplasat, de preferinþã, în exteriorul locuinþei. Soluþia potrivitã, aleasã de mulþi meseriaºi, este o platformã din beton. Astfel, lichidul care conþine cea mai mare parte a liantului nu se va pierde. În acelaºi timp, curãþenia la locul de muncã se poate face mult mai simplu. Îndepãrtarea resturilor este posibilã doar imediat dupã prepararea mortarului.

38 l

Misiunea

CASA 2/06

bucĂŁtĂŁria

curs de montare de mijloc e cea mai potrivitĂŁâ&#x20AC;&#x153;. Se pare cĂŁ o combinaĂžie ĂŽntre cele douĂŁ orientĂŁri, una ecologistĂŁ Âşi cealaltĂŁ cu un ĂŽnalt grad al prelucrĂŁrii, este Âşi soluĂžia potrivitĂŁ. Ă&#x17D;n cazul nostru, vĂŁ dezvĂŁluim un secret: blatul utilizat, un produs cu aspect tradiĂžional, natural ĂŽn cea mai mare parte, este, ĂŽn acelaÂşi timp, un rezultat al ultimelor tehnologii din industria prelucrĂŁrii lemnului. Cu greu SRDWH Â° JĂŠVLWĂŠ R VFkQGXUĂŠ GLQ esenĂžĂŁ de rĂŁÂşinoase de asemenea lĂŁĂžime (aproximativ 60 cm). Este ceea ce se numeÂşte lemn lamelar stratificat, puĂžin cunoscut pe piaĂža materialelor pentru construcĂžii, deÂşi la noi existĂŁ FkWHYD IDEULFL GH SURÂ°O FX WHKnologie occidentalĂŁ. $FHVW SURGXV HVWH IRORVLW SHQWUX WkPSOĂŠULH PRELOLHU GDU Âşi lucrĂŁri ceva mai ample, de pildĂŁ structuri Âşi pereĂži pentru case, sĂŁli de sport sau depozite. Ă&#x17D;n principiu, lemnul lamelar este realizat prin ĂŽmbinarea unor plĂŁci de dimensiuni mici FHYD PDL PDUL GHFkW FHOH SHQtru parchet) cu ajutorul rĂŁÂşinilor Âşi adezivilor. FaĂžĂŁ de cheresteaXD RELĂ§QXLWĂŠ DFHVWD DUH FkWHva avantaje notabile. Ă&#x17D;n primul UkQG GLPHQVLXQLOH OD FDUH SRW Â° obĂžinute panourile sunt limitate practic doar de posibilitĂŁĂžile de transport. ProducĂŁtorii autohtoni au optat pentru 1.000 mm lĂŁĂžime Âşi 2.400 mm lungime. Grosimile standard sunt cuprinse ĂŽntre 15 Âşi 45 mm. DatoritĂŁ modalitĂŁĂžilor de ĂŽmbinare, apaUH DĂ§D QXPLWXO ÂľHIHFW GH ODPLQDUHÂŚ SULQ FDUH R VFkQGXUĂŠ GH acest tip este mai rezistentĂŁ deFkW XQD RELĂ§QXLWĂŠ Â˝Q SOXV HVWH FXQRVFXW IDSWXO FĂŠ OHPQXO DUH proprietĂŁĂži mecanice mai bune GHFkW RĂ¨HOXO VDX EHWRQXO 'DFĂŠ luĂŁm ĂŽn considerare raportul dintre rezistenĂžĂŁ Âşi greutate, lemnul este mai avantajos. Prin urmare, blatul dumneavoastrĂŁ YD SXWHD VXVĂ¨LQH IĂŠUĂŠ SUREOHPH multe kilograme, de exemplu

40 l

Misiunea

CASA 2/06

Construirea zidului

1. DupĂŁ trasarea unor linii de reper Âşi aplicarea unui strat de mortar, am aÂşezat primul rĂ˘nd de cĂŁrĂŁmizi, verificĂ˘nd liniaritatea acestuia.

2. Pasta trebuie sĂŁ umple toate spaĂžiile dintre cĂŁrĂŁmizi (unele sunt ĂŽntregi, iar altele sparte pe jumĂŁtate). Ă&#x17D;ncadrarea ĂŽn timp este foarte importantĂŁ.

3. Surplusul de material a fost ĂŽndepĂŁrtat, deoarece aceastĂŁ operaĂžiune va fi mai dificilĂŁ dupĂŁ uscare. Nu am uitat cĂŁ amenajarea are Âşi rol estetic.

4. Zidul este gata, dar trebuie ĂŽncĂŁ menajat, ĂŽntrucĂ˘t rezistenĂža maximĂŁ va fi atinsĂŁ abia peste cĂ˘teva sĂŁptĂŁmĂ˘ni. TotuÂşi, poate susĂžine uÂşor un blat din lemn.

un pepene uriaÂş. Dar va trebui VĂŠ PDL DĂ§WHSWDĂ¨L XQ SLF SkQĂŠ VĂŠ SXWHĂ¨L IDFH SULPHOH WHVWH GHRDrece ĂŽncĂŁ nu e sezonul potrivit. Nu insistĂŁm prea mult asupra DVSHFWXOXL SOĂŠFLL 6H YHGH IRDUWH FODU XQLIRUPLWDWHD GDWĂŠ GH SR]LĂ¨LRQDUHD DOWHUQDQWĂŠ D Â°EUHlor Âşi nodurilor care ĂŽi dau un aer rustic. Ă&#x17D;n plus, modalitĂŁĂžile vQ FDUH SRDWH Â° SUHOXFUDWĂŠ QX GLIHUĂŠ FX QLPLF GH FHOH DGHFvate lemnului masiv. Zonele de ĂŽmbinare sunt aproape invizibile, aÂşa cĂŁ vĂŁ puteĂži pune ĂŽn valoare toate ideile prin rinGHOXLUH Ă§OHIXLUH HOHFWULFĂŠ VDX

manualĂŁ), sculpturĂŁ etc. BlaWXO SRDWH Â° XWLOL]DW GUHSW VXSRUW pentru vase, ca masĂŁ de lucru la prepararea alimentelor, dar Âşi ca tocĂŁtor. Igiena Âşi ĂŽntreĂžinerea unui blat din lemn nu presupun mĂŁsuri speciale.

Rezistent sau estetic? Zidul-suport din cĂŁrĂŁmidĂŁ al amenajĂŁrii nu are nimic special IDĂ¨ĂŠ GH XQXO GH FRPSDUWLPHQWDre, un tip de construcĂžie utilizat FX SUHFĂŠGHUH DWXQFL FkQG WUHEXLH VĂŠ UĂŠPkQĂŠ DSDUHQW QHÂ°QLVDW $VWD QX vQVHDPQĂŠ FĂŠ IRORVLUHD

Sfatul nostru AveĂži grijĂŁ ca, dupĂŁ montarea fiecĂŁrui rĂ˘nd de cĂŁrĂŁmizi, sĂŁ controlaĂži verticalitatea zidului. Aici nu mai este vorba despre ,,fleacuriâ&#x20AC;&#x153; estetice, ci de stabilitatea construcĂžiei. Ă&#x17D;n lipsa nivelei cu bulĂŁ de aer, puteĂži folosi firul cu plumb.

bucĂŁtĂŁria

curs de montare cĂŁrĂŁmizii este ĂŽn descreÂştere. Din contrĂŁ, fabricile ĂŽnregistreazĂŁ producĂžii Âşi vĂ˘nzĂŁri uriaÂşe. Ideea este cĂŁ pentru compartimentare sunt alese, de multe ori, alte materiale, precum gips-cartonul, a cĂŁrui punere ĂŽn operĂŁ e ceva mai rapidĂŁ Âşi mai FRPRGĂŠ 3UHIHULQĂ¨HOH EHQHÂ°FLDrilor pentru montajul uscat este de ĂŽnĂželes ĂŽn unele situaĂžii. DacĂŁ priviĂži cu atenĂžie, veĂži observa cĂŁ la realizarea zidului nostru au fost utilizate nici mai mult, nici mai puĂžin de 25 de cĂŁrĂŁmizi obiÂşnuite, cu dimensiunile 240x115x63 mm. Ă&#x17D;n timpul proiectĂŁrii, a existat o micĂŁ dilemĂŁ: ce grosime ar trebui sĂŁ aibĂŁ parapetul? DacĂŁ blocurile FHUDPLFH DU Â° DĂ§H]DWH SH OĂŠĂ¨LPH (caz ĂŽn care grosimea efectivĂŁ a lui ar ajunge la 240 mm), s-ar obĂžine un suport solid, cu o capacitate de susĂžinere mult peste necesitĂŁĂži. OpĂžiunea pentru o grosime de 115 mm (dispunere pe lungime) a fost consideratĂŁ FHD SRWULYLWĂŠ EHQHÂ°FLLQG DVWfel Âşi de o economie de materiale. RezistenĂža, deÂşi diminuatĂŁ, nu va periclita soliditatea amenajĂŁrii. CĂ˘t despre un parapet de 63 mm... se poate obĂžine rigiditatea necesarĂŁ doar printr-o ranforsare zdravĂŁnĂŁ cu oĂžel beton. De asemenea, aici nu mai putem vorbi despre avantaje estetice, deoarece zidul ar trebui tencuit obligatoriu.

De jos ĂŽn sus Pentru a construi zidul, avem nevoie de o bazĂŁ solidĂŁ. Ă&#x17D;n cazul nostru nu a fost necesarĂŁ, dar trebuie reĂžinut cĂŁ, dacĂŁ aveĂži de ĂŽnĂŁlĂžat un perete despĂŁrĂžitor, ĂŽl veĂži realiza doar pe o placĂŁ sau talpĂŁ din beton armat. Regula este obligatorie indiferent de situaĂžie, mai ales cĂ˘nd pardoseala este acoperitĂŁ cu materiale relativ instabile (parchet, Ă§DSĂŠ ÂąRWDQWĂŠ 39& HWF 'H asemenea, e necesar ca talpa sĂŁ Â°H PDL ODWĂŠ FX PP GH-

42 l

Misiunea

CASA 2/06

Finisarea blatului

1. OricĂ˘t ar fi de netede feĂžele panoului, muchiile nu sunt totdeauna lipsite de asperitĂŁĂži. Ă&#x17D;n consecinĂžĂŁ, o Âşlefuire ĂŽnainte de montare nu stricĂŁ.

2. Prin utilizarea unei maÂşini de frezat performante, ĂŽn scurt timp au fost ĂŽndepĂŁrtate unghiurile ascuĂžite iar muchiile blatului au cĂŁpĂŁtat un aspect deosebit.

3. DupĂŁ ce am realizat puncte de fixare (o scĂ˘ndurĂŁ pe masca de chiuvetĂŁ, montatĂŁ lateral, Âşi una deasupra zidului), panoul a fost aÂşezat Âşi prins ĂŽn Âşuruburi.

4. Amenajarea noastrĂŁ este realizatĂŁ ĂŽn cea mai mare parte. RĂŁmĂ˘ne ĂŽn sarcina dumneavoastrĂŁ sĂŁ alegeĂži finisajele Âşi straturile de protecĂžie.

cĂ˘t zidul. Etapele execuĂžiei sunt urmĂŁtoarele: trasarea conturului, sĂŁparea unui ÂşanĂž de aproximativ 10 mm adĂ˘ncime Âşi umplerea acestuia cu beton. Fiecare rĂ˘nd al zidului va Â° RUL]RQWDO SHQWUX DFHDVWD Â°ind â&#x20AC;&#x17E;vitalĂŁâ&#x20AC;&#x153; ĂŽntrebuinĂžarea nivelei cu bulĂŁ de aer. Deoarece cĂŁrĂŁmizile sunt aÂşezate ĂŽntreĂžesut, apar situaĂžii ĂŽn care ultima dintre ele va trebui spartĂŁ ĂŽn douĂŁ. E normal ca aceastĂŁ RSHUDĂ¨LXQH VĂŠ Â°H vQVXĂ§LWĂŠ GH RULce zidar ĂŽncepĂŁtor. Bucata de ceramicĂŁ trebuie crestatĂŁ la mijloc de jur ĂŽmprejur cu un obiect

ascuĂžit, apoi spartĂŁ ĂŽn douĂŁ cu o daltĂŁ Âşi un ciocan.

CreÂşterea valorii Nu avem pretenĂžia cĂŁ aceasta HVWH YDULDQWD Â°QDOĂŠ D DPHQDMĂŠULL /XFUĂŠULOH GHVFULVH DLFL SRW Â° GRDU puncte de plecare pentru altele suplimentare, mai elaborate Âşi cu funcĂžii decorative adaptate ĂŽntregii locuinĂže. Aceste noi operaĂžiuni, desfĂŁÂşurate ĂŽn mai multe etape, vor creÂşte nu doar utilitatea obiectelor, ci Âşi valoarea esteticĂŁ, implicit materialĂŁ, a locuinĂžei. De exemplu, zi-

GXO GH VSULMLQ SRDWH Â° WHQFXLW Âşi acoperit cu vopsea lavabilĂŁ. Peste blat puteĂži aplica baiĂž Âşi lac sau un strat de vopsea, ĂŽn IXQFĂ¨LH GH DPELHQW 9ĂŠ PDL SXtem da cĂ˘teva idei, dar suntem siguri cĂŁ nici dumneavoastrĂŁ nu duceĂži lipsĂŁ. Un singur luFUX DU PDL Â° GH VSXV VWUDWXO Â°nal trebuie sĂŁ garanteze lipsa de substanĂže nocive, rezistenĂža la lovire sau factori chimici Âşi sĂŁ SRDWĂŠ Â° vQWUHĂ¨LQXW FX XĂ§XULQĂ¨ĂŠ Â˝Q rest... spor la treabĂŁ Âşi sĂŁ faceĂži curĂŁĂženie la locul de muncĂŁ! Nu vreĂži, desigur, sĂŁ gĂŁsiĂži bucĂŁĂžele de cĂŁrĂŁmidĂŁ ĂŽn mĂ˘ncare. Q

arhitecturã contemporanã

greºit O

datã, casele aveau multe semnificaþii, nefiind doar de folos, ci fãcând parte din recuzita unui ritual zilnic. În acele vremuri, gesturile nu erau întâmplãtoare, obiectele împlinindu-le simbolic. Însã, aparent inexplicabil, ele au continuat sã existe chiar dacã le-au fost uitate rosturile, obiectele devenind numai utile. Totuºi, prea mulþi au început sã creadã cã stâlpii doar susþin casele sau cã singurul rol al unui capitel e de a înfrumuseþa. Nici înfloriturile ferestrelor nu mai par importante, ci decorative. Utilitatea lor devine unica raþiune de a fi, chiar dacã le fusese ataºatã ºi o discutabilã exigenþã „esteticã“.

Foamea de afirmare În contemporaneitate, s-a pãstrat nevoia de reprezentare, dar de obicei (din pãcate) ea este satisfãcutã numai prin opulenþa agresivã a imaginii arhitecturale oferite strãzii. Apar nestingherite coloane, capiteluri, frontoane, baluºtri, toate îngreunate de culorile vesele ale vopselei lavabile, care „desãvârºesc“ întregul. Poate cã asta vine, dupã vorbele lui Noica, din „foamea de afirmare ca om, de supravieþuire prin ctitoriile sale”, însã greºit înþelese de contemporani. Ei nu pricep cã este o mare diferenþã între a ridica construcþii ºi a reuºi sã înalþi case.

Prispa sau i Românul, bun la toate

Interogarea familiei Priceperea amatorului de a-ºi rezolva unul dintre elementele arhitecturale importante ale viitoarei case, ºi anume intrarea (din punctul lui de vedere – marcã a statutului social), îºi pune amprenta în alegerea coloanelor, ce susþin un fel de copertinã în faþa intrãrii, ºi a baluºtrilor pentru soluþionarea balustradei. Poate cã aceasta este soluþia cea mai la îndemânã sau poate conteazã opinia unui membru al familiei care considerã lipsa baluºtrilor, coloanelor sau frontoanelor drept un fel de inadecvare intelectualã cu gustul contemporan înconjurãtor.

Merge ºi aºa! De asemenea, scara de la intrare ar putea fi placatã cu marmurã, e adevãrat cã în plãci mici de diferite culori, dar... marmura este tot marmurã. Sau, dacã „aspiraþiile“ nu þintesc atât de sus, merge ºi o gresie „bine aleasã“ ce poate salva financiar situaþia. Numai cu condiþia ca ea sã respecte combinaþiile vãzute în „revistele de specialitate“, adicã... o cromaticã tinereascã. Deºi situaþia descrisã mai sus pare ficþiune, totuºi ea sunã oarecum cunoscut, nu-i aºa? Cât despre arhitecturã, este lãsatã pe altã datã...

Amatorul de arhitecturã îºi proiecteazã ºi executã locuinþa singur În timpurile actuale lipsite de modele arhitecturale autentice de referinþã sau când ele existã, dar din cauza numãrului lor pot fi uºor neglijate, când la fotbal, politicã, dar mai ales la arhitecturã se pricepe orice

44 l

Misiunea

CASA 2/06

român, „infracþiunile“ estetice au devenit o componentã curentã a vieþii noastre cotidiene. ªi, poate mai uºor decât în politicã sau fotbal, amatorul în domeniul arhitecturii reuºeºte nu doar sã-ºi „proiecteze“ singur

casa, dar îºi poate pune în execuþie „opera“ cu ajutorul unui arhitect deprofesionalizat, consecinþele fiind dramatice pentru imaginea oraºelor noastre. Acest lucru ar trebui sã ne îngrijoreze pe toþi!

u intrarea Reinterpretare esteticã Legãturi funcþionale De-a lungul timpului, noi, românii, am gãsit acest obicei fericit ºi frumos ca prin intermediul prispei sã ne putem supraveghea gospodãria, fãrã a fi închiºi înãuntru sau în afara casei. Ea ne-a fost loc de sfat, dar ºi de înfãþiºare în faþa strãzii circulate, având atât un rol funcþional, cât ºi unul estetic, de reprezentare. Schemele de plan ale locuinþelor noastre tradiþionale, începând cu cele mai puþin evoluate (bordeele) ºi terminând cu variantele care cuprind o tindã ºi 3-4 odãi, foloseau prispele ca legãturi funcþionale între camere.

corect O

rice spaþiu din interiorul unei locuinþe stabileºte inevitabil un anumit raport cu cel exterior casei respective. Aceastã prelungire a suprafeþei reale, existente, dincolo de limitãrile ei constructive este realizatã din punct de vedere arhitectural prin intermediul spaþiilor de tranziþie. În acest caz particular al locuirii, cele din urmã sunt reprezentate de balcoane, logii sau terase. De aceea, întorcându-ne în timp pânã la apariþia lor în þara noastrã, este interesant de înþeles ºi interpretat rolul foiºorului sau al prispei în arhitectura româneascã tradiþionalã ca spaþiu de tranziþie.

Relaþii ºi perspective În anumite situaþii, nivelul camerelor de locuit era însoþit de foiºoare sau prispe supralãrgite, care asigurau locul necesar desfãºurãrii unor activitãþi legate de zona de zi. Ele ofereau posibilitatea amenajãrii locului de luat masa, odihnã, primirii oaspeþilor ºi zonei pentru discuþii. Poziþia acestui spaþiu asigura relaþia cu vecinãtãþile casei ºi permitea perspective libere asupra elementelor cadrului natural ºi construit din apropiere. Aºadar, calitãþile lui permiteau sã fie folosit pentru o serie de activitãþi sezoniere caracteristice modului de viaþã rural.

Arhitecturã autenticã Prelucrarea decorativã a elementelor constructive ale acestui spaþiu intermediar (prispa) este o dovadã a importanþei simbolice la parcurgerea lui („pregãtirea“ intrãrii în casã), dar ºi una a însemnãtãþii lui estetice. Relaþia complexã a locuinþei tradiþionale româneºti cu exteriorul (materializatã în special în configurarea „intrãrii“ în casã), reinterpretatã funcþional ºi estetic în contextul noii arhitecturi, poate reprezenta un mijloc de obþinere a unei arhitecturi româneºti contemporane autentice ºi de bunã calitate.

Prispa ne oferã posibilitatea descotorosirii de cele exterioare familiei Spaþiul din faþa intrãrii oricãrei case ar trebui sã amplifice ºi semnalizeze „trecerea“ din afara locuinþei respective spre înãuntrul ei, din spaþiul public spre cel exclusiv privat, intim. Aºa cum drumul de la servici

pânã acasã ne ajutã sã trecem dintr-o stare de muncã într-una de relaxare, aºa ar trebui sã se întâmple ºi cu spaþiul de la intrarea în acest „acasã“. De aceea, este necesar ca el sã ne ofere oportunitatea ºi momentul

de a ne „scutura“ de ultimele gânduri sau sentimente care nu au legãturã cu familia noastrã. Sã putem pãtrunde mai întâi pe prispã ºi abia apoi sã intrãm în cãmin. Unde este mai bine ca acasã? Misiunea

CASA 2/06

l 45

ĂŽmprejmuiri masive

DacĂŁ ĂŽn acest moment Âştim cu toĂžii, din prima parte a miniserialului nostru care sunt rolurile gardurilor, acum este timpul sĂŁ descoperim caracteristicile ficĂŁrui tip ĂŽn parte. De aceea, ĂŽncepem cu gardurile-zid.

Gardurile-zid

mai preSUS de orice

oate cele mai frecvente dintre toate tipurile sunt gardurile-zid. Chiar dacĂŁ SRW Â° UHDOL]DWH vQWU R YDULHWDWH GH PRGHOH SUDFWLF LQÂ°QLWĂŠ HOH VXQW vPSĂŠUĂ¨LWH vQ WUHL PDUL FDWHJRULL vQ IXQFĂ¨LH GH PDWHULDOHOH IRORVLWH SLDWUĂŠ FĂŠUĂŠPLGĂŠ VDX FLPHQW )DSWXO FĂŠ VXQW FHOH PDL UĂŠVSkQGLWH vQ Ă¨DUD QRDVWUĂŠ QX OH vPSLHGLFĂŠ VĂŠ Â°H Ă§L FHOH PDL VFXPSH &RQVWUXLWH vQ PRG FRUHVSXQ]ĂŠWRU YRU UH]LVWD R SHULRDGĂŠ vQGHOXQJDWĂŠ QHFHVLWkQG IRDUWH SXĂ¨LQĂŠ PXQFĂŠ GH vQWUHĂ¨LQHUH FRPSDUDWLY FX gardurile vii sau cele din lemn. Â˝Q RSLQLD QRDVWUĂŠ R DVHPHQHD FRQVWUXFĂ¨LH vQDOWĂŠ HVWH FHD PDL EXQĂŠ VROXĂ¨LH OD FDUH SXWHĂ¨L DSHOD GDFĂŠ HVWH LPSRUWDQWĂŠ DVLJXUDUHD SURWHFĂ¨LHL SURSULHWĂŠĂ¨LL GXPQHDYRDVWUĂŠ VDX GRULĂ¨L SXU Ă§L VLPSOX VĂŠ YĂŠ L]RODĂ¨L GH ]JRPR-

46 l

Misiunea

CASA 2/06

tele ce vin din stradĂŁ. Nici o altĂŁ modalitaWH GH vPSUHMPXLUH QX DUH FDOLWDWHD GH D IDFH o grĂŁdinĂŁ sĂŁ parĂŁ total separatĂŁ de ceea ce o vQFRQMRDUĂŠ 7RWRGDWĂŠ JDUGXULOH ]LG VXQW UHODWLY XĂ§RU GH DGDSWDW DUKLWHFWXULL H[LVWHQWH DWkW vQ ID]D H[HFXĂ¨LHL FkW Ă§L XOWHULRU vQ PRPHQWXO vQ FDUH DSDU PRGLÂ°FĂŠUL DOH DPHQDMĂŠULL FXUĂ¨LL 3ULQWUH HOHPHQWHOH GH DPHQDMDUH FH SRW IRUPD vPSUHXQĂŠ FX DFHVW WLS GH JDUG XQ DQVDPEOX HFKLOLEUDW XQLIRUP VH QXPĂŠUĂŠ

Un gard din beton poate fi evidenĂžiat cu o culoare potrivitĂŁ, ĂŽnsĂŁ trebuie avutĂŁ ĂŽn vedere Âşi necesitatea revopsirii lui, deoarece se murdĂŁreÂşte foarte uÂşor

grĂŁdina

Gardurile din cĂŁrĂŁmidĂŁ capĂŁtĂŁ cu timpul un aspect antic unic, mai ales dacĂŁ modelul este inspirat din cel al fortificaĂžiilor medievale

PiatrĂŁ? Nu! Gardul din imagine e realizat dintr-o reuÂşitĂŁ imitaĂžie de piatrĂŁ, care, ĂŽmpreunĂŁ cu fierul forjat, creeazĂŁ o ĂŽmprejmuire de o frumuseĂže aparte, cĂŁreia parcĂŁ nu-i mai lipseÂşte nimic

JUĂŠWDUXO IkQWkQD FLĂ§PHDXD Ă§L FKLDU JKLYHFHOH GH JUĂŠGLQĂŠ

Epoca pietrei sau a cĂŁrĂŁmizii?

A rezistat atĂ˘t de mult pe cĂ˘t aratĂŁ datoritĂŁ faptului cĂŁ este ĂŽn cea mai mare parte din piatrĂŁ, iar acum parcĂŁ vrea sĂŁ se recontopeascĂŁ cu natura

*DUGXULOH GLQ ]LGĂŠULH GH SLDWUĂŠ SRW DYHD XQ DVSHFW YDULDW vQ IXQFĂ¨LH GH VWUXFWXUD Ă§L WLSXO SLHWUHL IRORVLW Â˝Q JHQHUDO FHOH FOĂŠGLWH FX XQHOH FLRSOLWH PRORDQH UHODWLY QHWHGH DUDWĂŠ ÂľIRUPDOÂŚ Ă§L FRVWĂŠ PDL PXOW GHFkW DFHOHD GLQ EORFXUL QHÂ°QLVDWH Â˝Q DPEHOH FD]XUL YĂŠ UHFRPDQGĂŠP VĂŠ IRORVLĂ¨L SLDWUD SURYHQLWĂŠ GLQ ]RQD vQ FDUH XUPHD]ĂŠ VĂŠ Â°H FRQVWUXLWĂŠ vPSUHMPXLUHD UHVSHFWLYĂŠ GHRDUHFH VH vQFDGUHD]ĂŠ PXOW PDL ELQH vQ SHLVDM Ă§L FRVWĂŠ PDL SXĂ¨LQ GHFkW FHD FDUH WUHEXLH DGXVĂŠ

din alte locuri, mai ĂŽndepĂŁrtate. Un alt facWRU FH LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ DVSHFWXO JDUGXOXL HVWH modul de aplicare a mortarului. $FHVW WLS GH JDUGXUL LPSOLFĂŠ UHDOL]DUHD XQHL WHPHOLL R IXQGDĂ¨LH GLQ EHWRQ OD FRQVWUXLUHD HL Â°LQG QHFHVDU XQ ]LGDU Ă§L R VXPĂŠ GH EDQL SH PĂŠVXUĂŠ 'DU SXWHĂ¨L Â° VLJXUL FĂŠ GDFĂŠ HVWH ELQH H[HFXWDW QX YHĂ¨L UHJUHWD DOHJHUHD Ă§L YHĂ¨L DYHD SDUWH GH WRW FH SXWHĂ¨L FHUH GH OD XQ JDUG 6LQJXUXO OXFUX SH FDUH DFHVWD QX O SRDWH IDFH HVWH VĂŠ FUHH]H R EDULHUĂŠ GH ÂľVSDUJHUHÂŚ D YkQWXOXL SH FDUH QXPDL XQXO FX JĂŠXUL R DVLJXUĂŠ 7RWXĂ§L GDFĂŠ DGĂŠXJDĂ¨L JDUGXOXL GLQ SLDWUĂŠ XQ JULODM vQ SDUWHD GH VXV DĂ¨L UH]ROYDW Ă§L DFHDVWĂŠ SUREOHPĂŠ $FXP VĂŠ WUHFHP OD XUPĂŠWRDUHD FDWHJRULH Ă§L VĂŠ OH DQDOL]ĂŠP SH FHOH FRQVWUXLWH GLQ FĂŠUĂŠPLGĂŠ 0RWLYXO SHQWUX FDUH DFHVW PDWHULDO VH IRORVHĂ§WH Ă§L DVWĂŠ]L OD ULGLFDUHD JDUGXULORU HVWH IDSWXO FĂŠ HO SRDWH GXFH OD REĂ¨LQHUHD unei multitudini de modele, de la intimidanWHOH EDULHUH DVHPĂŠQĂŠWRDUH IRUWĂŠUHĂ¨HORU SkQĂŠ OD HVWHWLFHOH VWUXFWXUL RQGXODWH Ă§L VFXQGH FDUH GHOLPLWHD]ĂŠ JUĂŠGLQLOH Ă§L FXUĂ¨LOH PDUL &XORDUHD DUJLOHL LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ DVSHFWXO FĂŠUĂŠPL]LORU GH DFHHD FRQWHD]ĂŠ IRDUWH PXOW ORFXO GH XQGH HVWH H[WUDVĂŠ 'LQ DFHVW PRWLY YĂŠ UHFRPDQGĂŠP VĂŠ DSHODĂ¨L OD SURGXFĂŠWRULL Misiunea

CASA 2/06

l 47

ĂŽmprejmuiri masive

Gardul din fotografia alĂŁturatĂŁ este o adevĂŁratĂŁ capodoperĂŁ ĂŽn domeniu, ĂŽn mare parte, datoritĂŁ pietrei folosite care are un rol strict ornamental

grĂŁdina

Deoarece betonul avea nevoie de alternative, ĂŽncĂŁ de acum cĂ˘teva sute de ani, s-a recurs la asortarea lui cu lemnul

care vĂŁ pot satisface exigenĂžele estetice. Un alt factor care schimbĂŁ cu timpul aspectul cĂŁrĂŁmizilor sunt intemperiile. TotuÂşi, acest OXFUX SRDWH Â° FRQVLGHUDW XQ DYDQWDM SHQWUX FĂŠ FHOH GHFRORUDWH VH DVRUWHD]ĂŠ PDL ELQH FX SODQWHOH GHFkW XQHOH GH XQ URĂ§X SURQXQĂ¨DW ,QGLIHUHQW GH FXORDUHD ORU WUHEXLH VĂŠ YĂŠ asiguraĂži cĂŁ fac faĂžĂŁ climatului ĂŽn care sunt DPSODVDWH 0RGHOXO vPELQĂŠULL FĂŠUĂŠPL]LORU JURVLPHD ]LGXOXL WLSXO PRUWDUXOXL Ă§L IRUPD zonei superioare conferĂŁ o notĂŁ personalĂŁ Â°HFĂŠUXL JDUG vQ SDUWH 8QXO D FĂŠUXL vQĂŠOĂ¨LPH QX GHSĂŠĂ§HĂ§WH P SRDWH Â° UHDOL]DW FKLDU Ă§L GH XQ vQFHSĂŠWRU SH FkQG DOWXO PDL PDUH QHFHVLWĂŠ H[SHULHQĂ¨D XQXL PHVHULDĂ§ &KLDU GDFĂŠ XQ JDUG VFXQG SRDWH DYHD SH OĂŠĂ¨LPH XQ VLQJXU UkQG GH FĂŠUĂŠPL]L XQXO FX GRXĂŠ UkQGXUL HVWH PXOW mai stabil Âşi mai rezistent ĂŽn timp. Costul ULGLFĂŠULL OXL QX HVWH LQÂąXHQĂ¨DW SUHD WDUH GH SUHĂ¨XO FĂŠUĂŠPL]LORU FkW GH PkQD GH OXFUX Ă§L GHVLJQXO DOHV

Chiar dacĂŁ muÂşchiul s-a depus, chiar dacĂŁ fierul a ruginit Âşi cimentul dintre pietre s-a erodat cu timpul, acest gard parcĂŁ vrea sĂŁ intre ĂŽn istorie cu â&#x20AC;&#x17E;garda susâ&#x20AC;&#x153;

VĂŁ prezentĂŁm un exemplar de gard-zid din beton, deoarece este suficient de ĂŽnalt, are coama neescaladabilĂŁ prin forma sa, iar designul este unul reuÂşit

Puterea betonului *DUGXULOH GLQ EHWRQ VXQW SUHĂ¨XLWH GDWRULWĂŠ rezistenĂžei ĂŽn timp, costurilor relativ mici Âşi UDSLGLWDWHD H[HFXĂ¨LHL &HHD FH PXOĂ¨L RDPHQL QX UHDOL]HD]ĂŠ HVWH FĂŠ vPSUHMPXLULOH GLQ EHWRQ SRW Â° Ă§L IUXPRDVH 'H H[HPSOX GDFĂŠ sunt â&#x20AC;&#x17E;ĂŽmbrĂŁcateâ&#x20AC;&#x153; cu o tencuialĂŁ aplicatĂŁ FRUHVSXQ]ĂŠWRU OH SRW LPLWD SH FHOH GLQ SLDWUĂŠ LDU VXSUDIDĂ¨D QHWHGĂŠ DVWIHO REĂ¨LQXWĂŠ HVWH IRDUWH SRWULYLWĂŠ SHQWUX GHFRUDĂ¨LL PXUDle sau mozaicale. )LH FĂŠ EHWRQXO HVWH SURGXV SH Ă§DQWLHU Â°H cĂŁ sunt folosite blocuri prefabricate, acest PDWHULDO HVWH XĂ§RU GH XWLOL]DW Â˝Q FD]XO FDOXSXULORU GLQ EHWRQ SURYRFDUHD DSDUH DWXQFL FkQG WUHEXLH DUDQMDWH GHRDUHFH SRW FkQWĂŠUL NJ 'DFĂŠ XQ JDUG GLQ DVWIHO GH EOR-

48 l

Misiunea

CASA 2/06

FXUL SRDWH Â° UHDOL]DW FX SXĂ¨LQĂŠ GLEĂŠFLH GH XQ DPDWRU FHO GLQ EHWRQ WXUQDW vQ FRIUDMH Ă§L FX DUPĂŠWXUL PHWDOLFH WUHEXLH OĂŠVDW SH PkQD SURIHVLRQLĂ§WLORU $PEHOH PRGHOH VH SRWULYHVF IRDUWH ELQH FOĂŠGLULORU FRQWHPSRUDQH Ă§L JUĂŠGLQLORU XUEDQH GXSĂŠ FH DX FĂŠSĂŠWDW XQ DVSHFW FRPSDFW SULQ Â°QLVDUH Â˝Q IXQFĂ¨LH GH vQĂŠOĂ¨LPH FHOH GLQ EHWRQ SRW vQGHSOLQL WRDWH IXQFĂ¨LLOH &KLDU GDFĂŠ SHQWUX DFHVWHD VH IDF EDULHUH GH VSDUJHUH D YkQWXOXL HOH VXQW FRQVLGHUDWH GH FHOH PDL PXOWH RUL GHPRGDWH Ă§L QHSRWULYLWH FX DVSHFWXO vPSUHMPXLULL

'XSĂŠ FXP VSXQHDP Ă§L OD vQFHSXWXO DUWLFROXOXL WLSXULOH GH JDUGXUL GHVFULVH GH QRL QX IRUPHD]ĂŠ GHFkW R PLFĂŠ SDUWH GLQ JDPD GLVSRQLELOĂŠ &X WRDWH FĂŠ PXOĂ¨L vĂ§L OLPLWHD]ĂŠ DOHJHUHD RSULQGX VH GRDU OD HVWHWLFXO SH FDUH vO RIHUĂŠ YĂŠ UHFRPDQGĂŠP FD GXPQHDYRDVWUĂŠ VĂŠ DYHĂ¨L vQ YHGHUH PDL PXOW GH DWkW 3UREDELO Y DĂ¨L GDW VHDPD GH DFHVW OXFUX FLWLQG DUWLFROXO QRVWUX Â˝QVĂŠ QX QH YRP RSUL DLFL GHRDUHFH PDL VXQW PXOWH GH VSXV GHVSUH VXELHFWXO DERUGDW $Ă§DGDU DĂ§WHSWDĂ¨L YĂŠ OD R FRQWLQXDre ĂŽn numerele viitoare... Q

viaþa plantelor

Daþi o ºansã inocenþei!

50 l

Misiunea

CASA 2/06

frezia Q ยตOLPEDMXOยฆ ยฑRULORU IUH]LD HVWH VLPEROXO ร DFHDVWรฉ SODQWรฉ LHVH vQ HYLGHQรจรฉ SULQ FDQGRDUH LQRFHQรจHL 1LFL QX VH SXWHD DOWIHO vQWUXFkW รงL IUDJLOLWDWH )รฉUรฉ Vรฉ YUHP DP IรฉFXW R GLVFULPLQDUH 'H FH Vรฉ FRQGDPQรฉP GHOLFDWHรจHD OD WRWDOรฉ OLSVรฉ GH DSรฉUDUH" 0DL ELQH Vรฉ YRUELP GHVSUH FXP R SXWHP SURWHMD 3XรจLQL GLQWUH GXPQHDYRDVWUรฉ FXOWLYDรจL IUH]LL vQWUXFkW vQ ]RQHOH FX FOLPรฉ WHPSHUDWรฉ HOH DX QHYRLH GH XQ FOLPDW GH VHUรฉ (VWH DGHYรฉUDW Fรฉ H[LVWรฉ รงL SDVLRQDรจL FDUH XWLOL]HD]รฉ JKLYHFH OรฉGLรจH VDX MDUGLQLHUH รจLQXWH vQ ORFXLQรจรฉ VDX DPHQDMรฉUL VSHFLDOH 8QHRUL SRW ยฐ REรจLQXWH FRQGLรจLL VXSHULRDUH GH WHPSHUDWXUรฉ รงL YHQWLODรจLH GDU DFHVWH PHWRGH QX VXQW รงL FHOH PDL SURGXFWLYH 3ULQ XUPDUH QH DP JkQGLW Vรฉ Yรฉ DUรฉWรฉP GHRFDPGDWรฉ FXP WUHEXLH SรฉVWUDWH FD ยฑRUL GH YD]รฉ /D IHO GH LPSRUWDQWH VXQW รงL DOWH DVSHFWH SUHFXP LVWRULD FXOWLYรฉULL ORU VDX FULWHULLOH GXSรฉ FDUH VXQW HYDOXDWH FXORDUH SDUIXP WDOLH HWF $VWIHO YHรจL SXWHD ยฐ vQ FXQRรงWLQรจรฉ GH FDX]รฉ DWXQFL FkQG PHUJHรจL vQWU R ยฑRUรฉULH รงL QX YHรจL ULVFD Vรฉ FXPSรฉUDรจL SODQWH GH VODEรฉ FDOLWDWH OD XQ SUHรจ DUELWUDU 6SUH GHRVHELUH GH ยฑRUL vQ FD]XO RDPHQLORU LQRFHQรจD QX HVWH WRWGHDXQD R YLUWXWH

Superfreesia รฎn acรพiune &HHD FH DVWรฉ]L QXPLP IUH]LH รงWLLQรจLยฐF Freesia refracta) D DYXW GH D OXQJXO XOWL-

Datoritรฃ eleganรพei, prospeรพimii ยบi discreรพiei parfumului, frezia a devenit รฎn ultimele decenii unul dintre simbolurile primรฃverii.

PHORU VHFROH R PXOรจLPH GH QXPH $ IRVW VHPQDODWรฉ GH HXURSHQL vQ XOWLPD MXPรฉWDWH D VHFROXOXL DO ;9,,, OHD SH FRDVWHOH $IULFLL GH 6XG รงL QX DYHP LQIRUPDรจLL GHVSUH FXP vL VSXQHDX EรฉรงWLQDรงLL ยฝQ VFKLPE รงWLP Fรฉ ERWDQLรงWLL DXVWULHFL รงL JHUPDQL L DX GDW R PXOรจLPH GH QXPH FXP FUHGHD ยฐHFDUH GH FXYLLQรจรฉ ( GUHSW FRPXQLFDUHD HUD GHVWXO GH JUHRDLH vQ DFHD SHULRDGรฉ LDU $IULFD XQ FRQWLQHQW HQLJPDWLF $VWIHO SODQWD GHVSUH FDUH YRUELP D IRVW QXPLWรฉ SH UkQG Gladiolus resupinatus Ixia VDX Tritonia refracta. 1XPHOH GH Freesia L D IRVW GDW DELD vQ vQ FLQVWHD OXL 7KHRGRU )UHHVH FHO FDUH D WUDQVSRUWDW R รงL D SODQWDW R SHQWUX SULPD GDWรฉ vQ (XURSD 3ULPHOH H[HPSODUH FXQRVFXWH DYHDX ยฑRUL JDOEHQ YHU]XL FX SHWH YLRODFHH VDX SXUSXULL XOWHULRU ยฐLQG GHVFRSHULWH vQ DFHHDรงL ]RQรฉ D $IULFLL YDULHWรฉรจL DOEH รงL URรงLL 3DVLRQDรจLL DYHDX ยตPDWHULHยฆ VXยฐFLHQWรฉ SHQWUX D vQFHSH RSHUDรจLXQLOH GH vQFUXFLรงDUH รงL VHOHFรจLH $VWรฉ]L JDPD FXORULORU REรจLQXWH HVWH LPSUHVLRQDQWรฉ DOEDVWUX YLROHW PRY URรงX UR] JDOEHQ FUHP รงL ELQHvQรจHOHV DOE 'H DVHPHQHD SULQ PXQFD VSHFLDOLรงWLORU

LQยฑRUHVFHQรจHOH DX GHYHQLW WRW PDL VSHFWDFXORDVH LDU SODQWHOH PDL UH]LVWHQWH FD ยฑRUL GH YD]รฉ XQHRUL vQ GHWULPHQWXO PLURVXOXL ยฝQ SUH]HQW VXQW FXQRVFXWH VSHFLL UHSUH]HQWDWLYH &HOH GH VRLXUL vQWkOQLWH vQ FXOWXUรฉ DX IRVW UHXQLWH vQWU R JUXSรฉ QXPLWรฉ JHQHULF Freesia x hybrida FHD PDL FXQRVFXWรฉ YDULHWDWH ยฐLQG Superfreesia

Suntem รฎn primul pluton ยฝQ ]RQD GH RULJLQH DFHDVWรฉ SODQWรฉ VH vQPXOรจHรงWH SULQ WXEHUREXOEL FDUH SRUQHVF vQ YHJHWDรจLH VSUH VIkUรงLWXO VH]RQXOXL FDOG SHQWUX D vQยฑRUL vQ SHULRDGD UHFH D DQXOXL QXPLWรฉ LPSURSULX LDUQรฉ OD WHPSHUDWXUL GH ย & 8OWHULRU IUH]LLOH vPEรฉWUkQHVF รงL LQWUรฉ vQ UHSDXV VDX GRUPDQรจรฉ 'XSรฉ WUHL OXQL vQ WLPSXO YHULL HOH vQFHS XQ QRX FLFOX $รงD FXP DP UHPDUFDW GHMD FOLPDWXO HXURSHDQ QX SHUPLWH FXOWLYDUHD IUH]LHL GHFkW vQ FRQGLรจLL SURWHMDWH vQ VHUH VDX vQFรฉSHUL FX WHPSHUDWXUรฉ XPLGLWDWH รงL OXPLQรฉ FRQWURODWH &KLDU รงL DรงD XQHOH รจรฉUL DX REรจLQXW SHUIRUPDQรจH LPSUHVLRQDQWH &kWHYD FLIUH SRW ยฐ HGLยฐFDWRDUH DQXDO 2ODQGD ยตGHGLFรฉยฆ DFHVWHL FXOWXUL SUHWHQรจLRDVH SHVWH KD รงL H[SRUWรฉ PDL PXOW GH GH PLOLRDQH GH ยฐUH 'RDU WUDQGDยฐULL JDURDIHOH FUL]DQWHPHOH รงL ODOHOHOH VH EXFXUรฉ GH DWkWD SRSXODULWDWH $LFL GDWRULWรฉ FHUFHWรฉULL รงL FXOWXULL ยตLQ YLWURยฆ XQ VRL SRDWH ยฐ LQWURGXV vQ SURGXFรจLH OD GRL WUHL DQL GH OD REรจLQHUHD OXL IDรจรฉ GH RSW ]HFH DQL SULQ PHWRGH FODVLFH 3HQWUX D IDFH IDรจรฉ FHUHULL GH SH SLDรจรฉ DX IRVW FUHDWH YDULHWรฉรจL FDUH vQยฑRUHVF vQ DQXPLWH SHULRDGH DOH DQXOXL FHHD FH D IรฉFXW FD LXELWRULL GH ยฑRUL Vรฉ QX OH VLPWรฉ OLSVD vQ QLFLXQ DQRWLPS &H L GUHSW FDOLWDWHD ORU QX HVWH WRWGHDXQD OD VWDQGDUGH PD[LPH GLQ PRWLYH RELHFWLYH &HOHODOWH รจรฉUL SURGXFรฉWRDUH GLQ (XURSD SUHFXP *HUPDQLD ,WDOLD )UDQรจD VDX $QJOLD DX VXSUDIHรจH FXOWLYDWH LQFRPSDUDELO PDL PLFL 7RWXรงL VSUH PkQGULD QRDVWUรฉ vQ ยตSUL-

viaĂža plantelor mul plutonâ&#x20AC;&#x153; al continentului este prezentĂŁ Âşi RomĂ˘nia, cu cele 10 ha de sere de care dispune. ProducĂŁtorii autohtoni s-au ĂŽndreptat cĂŁtre cultivarea ĂŽn perioada toamnĂŁ-iarnĂŁ, vQWUH SODQWDUHD WXEHUREXOELORU Ă§L vQÂąRULUH Â°LQG QHFHVDUH VĂŠSWĂŠPkQL $VWIHO ÂąRULle sunt gĂŁsite pe piaĂžĂŁ pĂ˘nĂŁ cel mult ĂŽn primele luni ale primĂŁverii. Culturile ĂŽncepute PDL WkU]LX GDX ÂąRUL GH VODEĂŠ FDOLWDWH GHRDrece ĂŽn afara sezonului rece temperaturile VFĂŠ]XWH SRW Â° UHDOL]DWH GRDU FX HIRUWXUL Â°nanciare serioase.

Tivoli

Aristo

Royal Blue

Almanda

Uchida

Rosalinde

frezia

Concurs de frumuseĂže (VWH XWLO GH Ă§WLXW FĂŠ LQÂąRUHVFHQĂ¨HOH GH IUHesia sunt recoltate pentru comercializare atunci cĂ˘nd se deschide primul boboc de la bazĂŁ Âşi alĂži doi-trei ĂŽncep sĂŁ-Âşi etaleze cuORDUHD VSHFLÂ°FĂŠ VRLXOXL 'LQ DFHVW PRPHQW SkQĂŠ DMXQJ vQ ÂąRUĂŠULL WUHEXLH FRQVHUYDWH prin metode aparte (de regulĂŁ prin pĂŁstrarea la temperaturi scĂŁzute). SpecialiÂştii au stabilit standarde calitative pe care e bine sĂŁ le aveĂži ĂŽn vedere atunci cĂ˘nd le cumpĂŁraĂži. Ă&#x17D;n nici un caz QX YĂŠ RULHQWDĂ¨L FĂŠWUH LQÂąRUHVFHQĂ¨H FX PDL SXĂ¨LQ GH SDWUX ÂąRUL FDUH QX IDF QLFL R FLQste producĂŁtorului. PuteĂži alege una din caWHJRULD D ,, D FX ÂąRUL Ă§L R OXQJLPH D WLjei de 20-25 cm) sau din categoria I (6-8 ÂąRUL Ă§L WLMĂŠ GH FP &DOLWDWHD PD[LPĂŠ ([WUD LPSXQH XUPĂŠWRDUHOH VWDQGDUGH FHO SXĂ¨LQ RSW ÂąRUL Ă§L R WLMĂŠ PDL PDUH GH FP Parfumul este Âşi el un criteriu de evaluare. 'LIHUHQĂ¨HOH GLQWUH VRLXUL SRW Â° HYLGHQĂ¨LDWH prin detectarea substanĂželor volatile, speciÂ°FH Â°HFĂŠUHL YDULHWĂŠĂ¨L vQ SURSRUĂ¨LL GLIHULWH Nu e un secret cĂŁ industria cosmeticĂŁ Âşi de SDUIXPXUL SURÂ°WĂŠ GH SDUIXPXO DFHVWRU ÂąRUL $QXPLWH WUĂŠVĂŠWXUL QHÂ°UHĂ§WL DOH IUH]LLORU â&#x20AC;&#x17E;trĂŁdeazĂŁâ&#x20AC;&#x153; erori apĂŁrute ĂŽn diferitele faze DOH FXOWXULL 'H H[HPSOX EUDFWHHOH OXQJL Ă§L VSDĂ¨LLOH QHUHJXODWH GLQWUH ÂąRUL DUDWĂŠ FĂŠ DFHVWHD DX IRVW H[SXVH vQ WLPSXO IRUPĂŠULL OD WHPSHUDWXUL GH SHVWH Â&#x2022;& 'DFĂŠ ÂąRULOH FDG cu uÂşurinĂžĂŁ, e un semn cĂŁ ele au avut prea puĂžinĂŁ luminĂŁ ĂŽn timpul culturii forĂžate (o tehnicĂŁ des ĂŽntĂ˘lnitĂŁ la plantele bulboase). ([FHVXO GH VXSHUIRVIDW VDX ÂąXRUXUL vQ WLPpul creÂşterii, are ca efect apariĂžia unor arsuri pe diferite pĂŁrĂži ale plantei. O perioadĂŁ prea lungĂŁ de conservare poate cauza dispariĂžia parfumului, ceea ce este considerat, de asemenea, un rabat de la calitate. Atunci cĂ˘nd ĂŽÂşi fac simĂžitĂŁ prezenĂža, boliOH Ă§L GĂŠXQĂŠWRULL LQÂąXHQĂ¨HD]ĂŠ vQ PRG GHÂ°QL-

52 l

Misiunea

CASA 2/06

WRULX FDOLWDWHD IUH]LLORU 7UDWDPHQWHOH Â°WRVDnitare sunt obligatorii atĂ˘t pentru obĂžinerea unei producĂžii corespunzĂŁtoare, cĂ˘t Âşi pentru asigurarea sĂŁnĂŁtĂŁĂžii tuberobulbilor, deci D FXOWXULORU XUPĂŠWRDUH 'UHSW FRQVHFLQĂ¨ĂŠ D unor afecĂžiuni cauzate de mozaicul viral al freziei sau mozaicul galben al fasolei, planWD YD DYHD R WLMĂŠ IUDJLOĂŠ Ă§L ÂąRUL PLFL GHIRUmate. SĂŁnĂŁtatea frunzelor, comercializate XQHRUL RGDWĂŠ FX ÂąRULOH DUDWĂŠ FĂŠ SODQWD QX este atacatĂŁ de bacterii, ciuperci, acarieni, musculiĂža albĂŁ de serĂŁ sau pĂŁduchii de frun]H 'LQ IHULFLUH FXOWXULOH JUDY DIHFWDWH VXQW SUDFWLF LPSRVLELO GH YkQGXW GDU H[LVWĂŠ ULVFXO FD XQHOH ÂąRUL VĂŠ Â°H SXUWĂŠWRDUH GH EROL FH pot afecta sĂŁnĂŁtatea altor plante din apartamentul dumneavoastrĂŁ. 'H DVHPHQHD WUHEXLH PHQĂ¨LRQDW FĂŠ IUHzia este una dintre plantele sensibile la etiOHQD SURGXVĂŠ GH IUXFWHOH Ă§L OHJXPHOH DÂąDte ĂŽn faza de maturare, dacĂŁ acestea sunt DĂ§H]DWH vQ DSURSLHUHD HL 'UHSW XUPDUH ÂąRULOH ÂľvPEĂŠWUkQHVFÂŚ SUHPDWXU Â°LQG FRPSURmise iremediabil. Tratamentele cu tiosulfat de argint, efectuate chiar de producĂŁtor, contracareazĂŁ efectul etilenei. Ă&#x17D;n plus,

aceastĂŁ substanĂžĂŁ prelungeÂşte, prin efectul GH vQFHWLQLUH D SURFHVHORU Â°]LRORJLFH GXUDWD GH YLDĂ¨ĂŠ D ÂąRULORU Ă§L DMXWĂŠ OD GHVFKLGHUHD ERERFLORU 'DFĂŠ DFHĂ§WLD GLQ XUPĂŠ VH GHVFKLG vQ SURSRUĂ¨LH GH PD[LPXP vQ FRQGLĂ¨LL normale, dupĂŁ tratare procentul va creÂşte SkQĂŠ OD SHVWH

CostĂŁ, dar meritĂŁ! V-am dat cĂ˘teva sfaturi despre cum treEXLH VĂŠ HYDOXDĂ¨L IUH]LLOH 'LQ SĂŠFDWH VWDELOLUHD SUHĂ¨XULORU GH SLDĂ¨ĂŠ QX HVWH LQÂąXHQĂ¨DWĂŠ doar de calitate. AÂşa cum aĂži vĂŁzut, unele trebuie sĂŁ parcurgĂŁ mii de kilometri pĂ˘nĂŁ VĂŠ DMXQJĂŠ vQ ÂąRUĂŠULLOH GH OD QRL Â˝Q DFHODĂ§L timp, serele romĂ˘neÂşti nu sunt nici pe deSDUWH OD IHO GH HÂ°FLHQWH FD FHOH GLQ Ă¨ĂŠULOH dezvoltate, menĂžionate ca mari furnizoare. Ă&#x17D;n preĂžul freziilor autohtone veĂži plĂŁti Âşi costurile tehnologiilor ĂŽnvechite, fĂŁrĂŁ a beQHÂ°FLD GH R FDOLWDWH VXSHULRDUĂŠ Â˝QWU DGHYĂŠU H[LVWĂŠ FULWHULXO VRLXOXL DĂ§D FĂŠ QX YĂŠ PLUDĂ¨L dacĂŁ o frezie anume costĂŁ mai mult decĂ˘t vi VH SDUH Â°UHVF 'LQ IHULFLUH IUXPXVHĂ¨HD ORU compenseazĂŁ deseori acest efort. Q

arhitecturĂŁ romĂ˘neascĂŁ veche

Romantic Âşi sobru, lacrimi Âşi zĂ˘mbete

Ă&#x17D;ntr-una din zilele lunii decembrie a anului 1949, ĂŽntr-o ĂŽncĂŁpere a sediului SecuritĂŁĂžii de pe strada ÂŞtirbei VodĂŁ, o elevĂŁ plĂ˘ngea. Dintr-o celulĂŁ alĂŁturatĂŁ, cineva a ĂŽncercat sĂŁ o ĂŽncurajeze. ÂŞi el era tot elev. Au hotĂŁrĂ˘t ca la 1 martie 1950 sĂŁ se ĂŽntĂ˘lneascĂŁ la ceas, la Universitate...

54 l

Misiunea

CASA 2/06

urprinzĂŁtor, nu-i aÂşa? Este povestea tristĂŁ a doi tineri pe care ĂŽi leagĂŁ o amintire neplĂŁcutĂŁ, dar ĂŽn acelaÂşi timp emoĂžionantĂŁ. Ă&#x17D;n ziua respectivĂŁ, ea era ĂŽnchisĂŁ la Penitenciarul Jilava Âşi nu Âştia nici mĂŁcar pentru ce motiv. AdevĂŁrate sau nu, aceste ĂŽnsemnĂŁri pe care le-am descoperit au legĂŁturĂŁ cu o casĂŁ veche din BucureÂşti ai cĂŁrei pereĂži au ascuns poate zeci de ĂŽntĂ˘mplĂŁri asemĂŁnĂŁtoare. Un imobil cu o arhitecturĂŁ specialĂŁ, care, ĂŽn istoria lui, a strĂ˘ns pe lĂ˘ngĂŁ cei peste o sutĂŁ de ani de trĂŁinicie Âşi suferinĂžele celor anchetaĂži de securitate ĂŽn vremea comuniÂştilor.

Un palat pentru Elena La ĂŽnceputurile lui, Palatul Kretzulescu a fost un punct de atracĂžie al protipendadei EXFXUHĂ§WHQH %DOXULOH VLQGURÂ°LOH RIHULWH GH DPÂ°WULRQL DX VWkUQLW vQ DFHD HSRFĂŠ DGPLUDĂ¨LH Âşi invidie. Ă&#x17D;nsĂŁ, mai tĂ˘rziu doar numele lui sugera teamĂŁ. A fost ridicat la ĂŽnceputul secolului al XX-lea, ĂŽnlocuind o casĂŁ mai veche a familiei Kretzulescu, construitĂŁ ĂŽntr-un stil mult mai sobru. MoÂştenitĂŁ de la tatĂŁl sĂŁu, dr. Nicolae Kretzulescu, fost ministru al cultelor Âşi instrucĂžiunii publice, acest imobil devine reÂşedinĂža Elenei Kretzulescu (1857â&#x20AC;&#x201C;1930) care o transformĂŁ ĂŽntr-un palat somptuos. Ă&#x17D;n ciuda schimbĂŁrilor majo-

palatul kretzulescu 'HWDOLL Â°QH

Ornamente metalice

DecoraĂžiunile sculptate ĂŽn lemnul scĂŁrii ofereau un plus de rafinament interiorului. Ă&#x17D;n capĂŁtul treptelor a fost creatĂŁ o iluzie opticĂŁ ce dĂŁ impresia de spaĂžiu. Ă&#x17D;n acest scop, a fost montatĂŁ oglinda din trei bucĂŁĂži care s-a pĂŁstrat pĂ˘nĂŁ astĂŁzi

Motivele decorative din fier forjat au fost special comandate la atelierele din Paris

Scara spre grĂŁdinĂŁ

Arhitectura clĂŁdirii a ĂŽmprumutat din somptuozitatea palatelor pariziene cu intrĂŁri grandioase Âşi scĂŁri ĂŽnalte

Arcade spre luminĂŁ

Ca elemente specifice romantismului, arcadele fac Âşi ele parte din decor

GrĂŁdina din interior

Sera cu rodii, lĂŁmĂ˘i Âşi leandri dĂŁdea un aer princiar locului

re Âşi a unei imagini romantice imprimatĂŁ de cĂŁtre noua proprietarĂŁ, clĂŁdirea Âşi-a pĂŁstrat sobrietatea, perfect adaptatĂŁ naturii ĂŽn care se integreazĂŁ â&#x20AC;&#x201C; ca o adevĂŁratĂŁ bijuterie arhitecturalĂŁ a Capitalei. ReconstrucĂžia a fost realizatĂŁ ĂŽn anul 1902 dupĂŁ planurile arhitectului Petre Antonescu, care, ĂŽntors de la studii din FranĂža, a aplicat aici elemente decorative ale RenaÂşterii franceze. Programul arhitectural prevedea adĂŁugarea unui etaj peste o construcĂžie veche care, ĂŽn forma ei iniĂžialĂŁ, avea ĂŽnfĂŁĂžiÂşarea unui pavilion cu pivniĂžĂŁ Âşi parter ĂŽnĂŁlĂžat la nivelul curĂžii principale. Cuprins ĂŽntre strada ÂŞtirbei VodĂŁ Âşi grĂŁdina CiÂşmigiu, terenul ĂŽn mijlocul cĂŁruia

La Belle Epoque

Interioarele recompun viaĂža privatĂŁ a familiilor de nobili Âşi grija lor pentru detalii de efect

se ridica vechea casĂŁ, prezenta o ĂŽnclinare pronunĂžatĂŁ de la stradĂŁ ĂŽnspre grĂŁdinĂŁ. Astfel a fost creatĂŁ o succesiune de terase ce au permis amenajarea unui parter, spre grĂŁdina CiÂşmigiu, corespunzĂŁtor nivelului, ĂŽn continuarea pivniĂželor. Pentru cĂŁ Elena Âşi-a dorit o orientare cĂ˘t mai bunĂŁ spre soarele, aerul Âşi liniÂştea grĂŁdinii, au fost amenajate douĂŁ rĂ˘nduri de terase, ĂŽncepĂ˘nd de la nivelul lacului.

ArhitecturĂŁ somptuoasĂŁ Ă&#x17D;n continuarea teraselor au fost construite rampe, scĂŁri, balcoane Âşi loggii cu efecte variate. RemarcabilĂŁ este faĂžada dinspre grĂŁdinĂŁ care se particularizeazĂŁ prin turnul sĂŁu Âşi monumentala scarĂŁ exterioarĂŁ. Ă&#x17D;n jurul palatului, Elena Kretzulescu a cerut amenajarea unui parc cu fĂ˘ntĂ˘ni arteziene, bazine, izvoare Âşi poduri, care astĂŁzi este inclus ĂŽn parcul CiÂşmigiu. Mare iubitoare a natuULL Ă§L ÂąRULORU DFHDVWD D VROLFLWDW DGĂŠXJDUHD unei sere ĂŽn aripa dreaptĂŁ a palatului, ĂŽn care sĂŁ pĂŁstreze plantele pe timp de iarnĂŁ. Astfel refĂŁcut, palatul se compunea din douĂŁ apartamente. La nivelul curĂžii de onoare OD SDUWHUXO SURSULX ]LV VH DÂąD DSDUWDPHQtul de recepĂžie, alcĂŁtuit dintr-un hol imens

care permitea accesul ĂŽn sera-grĂŁdinĂŁ, biroul cu bibliotecĂŁ, salonaÂşul, sala pentru servit masa Âşi dormitorul cu baie alĂŁturatĂŁ. O scarĂŁ principalĂŁ urca la primul etaj unde un alt apartament cu aceeaÂşi suprafaĂžĂŁ ca cel de la parter a fost amenajat ĂŽn stilul speciÂ°F vQDOWHL VRFLHWĂŠĂ¨L EXFXUHĂ§WHQH &RQVWUXFĂ¨LD a fost executatĂŁ din zidĂŁrie de cĂŁrĂŁmidĂŁ, planÂşeele din grinzi metalice cu bolĂžiÂşoare Âşi parĂžial cu grinzi din lemn. Ă&#x17D;nvelitoarea este din ardezie, avĂ˘nd jgheaburile Âşi galeriile din zinc. VĂ˘ndut ĂŽnainte de 1930 PrimĂŁriei BucureÂştiului, palatul Kretzulescu a gĂŁzduit pĂ˘nĂŁ ĂŽn 1948 un Muzeu de ArtĂŁ ReligioasĂŁ. Ă&#x17D;ncepĂ˘nd din acest an informaĂžiile despre casa din ÂŞtirbei VodĂŁ devin din ce ĂŽn ce mai puĂžine, poate din cauza securitĂŁĂžii. AstĂŁzi, adĂŁposteÂşte unul dintre sediile UNESCO supus renovĂŁrilor ĂŽn ultimii ani. DeÂşi este o casĂŁ relativ micĂŁ, aceasta a devenit un reper pentru arhitectura veche a BucureÂştiului Âşi o atracĂžie pentru toĂži cei care ajung prin zonĂŁ. Misiunea

CASA 2/06

l 55

domenii noi Prin intermediul acestui serial al revistei noastre vom ĂŽncerca sĂŁ vĂŁ familiarizĂŁm cu o disciplinĂŁ relativ nouĂŁ a tehnicii care Âşi-a gĂŁsit o mulĂžime de aplicaĂžii ĂŽn domeniul dumneavoastrĂŁ preferat, cel al construcĂžiilor. Este vorba despre termografie.

ExplorĂ˘nd invizibilul

Muzica astrelor

aceste detalii. Ă&#x17D;ncercĂ˘nd sĂŁ realizeze noi instrumente pentru cercetĂŁri astronomice, acest savant a descoperit radiaĂžia infraroÂşie, cĂŁreia, ĂŽn acele vremuri, nu i s-a dat importanĂža cuvenitĂŁ. Istoria a fĂŁcut dreptate Âşi contribuĂžia lui Herschel este menĂžionatĂŁ ĂŽn enciclopedii. DatoritĂŁ lui, cĂ˘nd vrem sĂŁ GHVFRSHULP GHÂ°FLHQĂ¨HOH GH FRQVWUXFĂ¨LH DOH unui imobil, apelĂŁm la studiul radiaĂžiilor infraroÂşii detectate cu un termograf. 6DYDQWXO HQJOH] D SXWXW EHQHÂ°FLD Ă§L GH studii ale ĂŽnaintaÂşilor sĂŁi pasionaĂži de cercetarea temperaturii, precum napolitanul Battista Della Porta. Conform observaĂžiilor acestuia din urmĂŁ, un obiect poate radia nu doar cĂŁldurĂŁ, ci Âşi... frig. El a mai remarFDW FĂŠ RJOLQ]LOH DX SURSULHWDWHD GH D UHÂąHFta aceastĂŁ cĂŁldurĂŁ, cum e Âşi cazul zidurilor unei case, mai ales cĂ˘nd au o culoare deschisĂŁ. Ă&#x17D;nsĂŁ, bĂŁnuim cĂŁ Porta nu s-a gĂ˘ndit la aspectele practice ale descoperirilor. (O HUD RFXSDW Ă§L FX VWXGLXO Â°]LRQRPLHL XPDQH VWDELOLQG SHQWUX Â°HFDUH FKLS R asemĂŁnare ĂŽn lumea animalelor. Oricum, nu e pentru prima datĂŁ cĂ˘nd ÂştiinĂža evolueazĂŁ datoritĂŁ unor oameni care ĂŽn viaĂža de zi cu zi au cu totul alte meserii. Din fericire

Ă&#x17D;ncĂŁ de la ĂŽnceputul secolului al XIX-lea, William Herschel, muzician englez originar din Germania, era celebru ĂŽn Europa datoritĂŁ descoperirilor sale ĂŽn... astronomie! AvĂ˘nd la dispoziĂžie cele mai bune telescoape ale momentului, construite chiar de el, a descoperit planeta Uranus, doi sateliĂži ai ei, vreo 800 de stele duble Âşi 2.500 de nebuloase Âşi roiuri stelare. Probabil, veĂži protesta nedumeriĂži: â&#x20AC;&#x17E;ÂŞi ce dacĂŁ? Pe noi ne intereseazĂŁ cum trebuie realizatĂŁ o casĂŁ pe PĂŁmĂ˘nt, nu ĂŽn spaĂžiu!â&#x20AC;&#x153;. VĂŁ explicĂŁm imediat de ce am pomenit

ĂŽn infraroÂşu

ClĂŁdire nereabilitatĂŁ termic Nu trebuie sĂŁ fiĂži specialiÂşti pentru a vĂŁ da seama cĂŁ cele douĂŁ termograme, reprezentĂ˘nd elemente de construcĂžie ale imobilului din stĂ˘nga, aratĂŁ pierderi importante de cĂŁldurĂŁ, fapt evidenĂžiat de culorile calde. De asemenea, â&#x20AC;&#x17E;mozaiculâ&#x20AC;&#x153; de nuanĂže denotĂŁ lipsa de uniformitate a calitĂŁĂžilor termoizolante ale pereĂžilor exteriori.

56 l

Misiunea

CASA 2/06

pentru noi, acele vremuri au apus. AstĂŁzi, cercetĂŁrile Âşi punerea ĂŽn practicĂŁ a rezultatelor sunt efectuate numai de specialiÂşi.

Culori cu temperaturĂŁ SĂŁ revenim la Herschel. Folosind o prismĂŁ opticĂŁ obiÂşnuitĂŁ, el a descompus lumina soarelui (numitĂŁ Âşi luminĂŁ albĂŁ) ĂŽn fascicuOH FX GLIHULWH OXQJLPL GH XQGĂŠ Â°HFDUH DYkQG o culoare distinctĂŁ (roÂşu, oranj, galben, verde, albastru, indigo Âşi violet). Acest experiment era deja cunoscut de 150 ani, ĂŽncĂŁ de la Newton. Ă&#x17D;l puteĂži realiza Âşi dumneavoastrĂŁ, dacĂŁ aveĂži un obiect din sticlĂŁ (de preferat o prismĂŁ) cu douĂŁ suprafeĂže netede care sĂŁ nu Â°H SDUDOHOH $Ă§H]DĂ¨L RELHFWXO vQWUH R VXUVĂŠ GH luminĂŁ Âşi o coalĂŁ albĂŁ de hĂ˘rtie. Pe aceasta din urmĂŁ va apĂŁrea fĂŁrĂŁ ĂŽntĂ˘rziere spectrul luminos cu ĂŽnfĂŁĂžiÂşarea unui curcubeu. AÂşezĂ˘nd termometre pe culorile respective Âşi ĂŽn afara lor, savantul a constatat cĂŁ, dincolo de limita roÂşie a spectrului, temperaWXUD FUHĂ§WH FRQVLGHUDELO 3ULQ LGHQWLÂ°FDUHD acestui tip de radiaĂžie, a rĂŁmas ĂŽn istorie ca â&#x20AC;&#x17E;pĂŁrinteâ&#x20AC;&#x153; al astrofotometriei Âşi cercetĂŁrilor ĂŽn infraroÂşu. De aici Âşi pĂ˘nĂŁ la descoperirea a noi corpuri din spaĂžiu au fost parcurÂşi alĂži paÂşi importanĂži, pe care o sĂŁ-i detaliem ĂŽntr-un alt episod. Cert este cĂŁ tehnologia folositĂŁ SHQWUX VWXGLHUHD HÂ°FLHQĂ¨HL HQHUJHWLFH D XQHL clĂŁdiri este asemĂŁnĂŁtoare cu cea destinatĂŁ FHUFHWĂŠULL VSDĂ¨LXOXL FRVPLF $U WUHEXL VĂŠ Â°P mĂ˘ndri, nu-i aÂşa?

InvestigaĂžie de suprafaĂžĂŁ Printre multele sale ĂŽntrebuinĂžĂŁri, termograful surprinde â&#x20AC;&#x17E;invizibilulâ&#x20AC;&#x153; arĂŁtĂ˘ndu-ne valorile temperaturilor Âşi repartizarea lor pe suprafeĂžele exterioare ale casei. Atunci cĂ˘nd acoperiÂşul, pereĂžii etc. sunt calzi, acesta este un semnal cĂŁ locuinĂža pierde ener-

WHUPRJUDÂ°H Imobil reabilitat termic IatĂŁ cum aratĂŁ termograma unei clĂŁdiri ce a fost placatĂŁ cu un termosistem pe bazĂŁ de polistiren expandat. TotuÂşi, constructorii au omis un detaliu de bazĂŁ: izolarea soclului. Drept urmare, se produc pierderi de energie, ĂŽn aceastĂŁ zonĂŁ fiind amplasate componente importante ale instalaĂžiilor sanitare Âşi termice ale imobilului.

gie Âşi va trebui sĂŁ o ĂŽncĂŁlziĂži suplimentar pentru a-i pĂŁstra o temperaturĂŁ constantĂŁ. 1RL YĂŠ UHFRPDQGĂŠP FD GH Â°HFDUH GDWĂŠ VĂŠ o reabilitaĂži termic. Aparatele moderne utilizate ĂŽn construcĂžii detecteazĂŁ temperaturi de la -40Â°C la +200Â°C Âşi pot evidenĂžia, prin intermediul diferitelor nuanĂže de culoare de pe ecran, deosebiri de aproximativ 0,1Â°C. Toate aceste performanĂže sunt realizate cu un aparat ce, uneori, poate avea cĂ˘teva sute de grame. SpecialiÂştii ne povestesc cum primele modele destinate domeniului construcĂžiilor abia ĂŽncĂŁpeau ĂŽntr-o furgonetĂŁ. AtenĂžie! Nu confundaĂži WHUPRJUDÂ°D FX DOWH PRGXUL GH LQYHVWLJDUH a interiorului unui corp, precum radiograÂ°D HFRJUDÂ°D VDX FLQH Ă§WLH FH DSDUDWH YĂŠ]XWH SULQ Â°OPHOH 6) 6LVWHPXO WHKQLF GH FDUH vorbim nu vĂŁ dĂŁ informaĂžii legate de ce se ĂŽntĂ˘mplĂŁ ĂŽnĂŁuntrul peretelui sau al locuinĂžei decĂ˘t prin deducĂžie logicĂŁ. )DĂ¨ĂŠ GH FHOHODOWH PHWRGH GH PĂŠVXUDUH a temperaturii, termograful are un avanWDM LPSRUWDQW SRDWH Â° XWLOL]DW GH OD GLIHULWH distanĂže, cuprinse ĂŽntre cĂ˘Ăživa centimetri Âşi zeci de metri. Spre deosebire, termometrul clasic are nevoie de contact nemijlocit cu obiectul ĂŽn cauzĂŁ. Acest aspect este foarte important, avĂ˘nd ĂŽn vedere cĂŁ, uneori, este QHFHVDUĂŠ VWXGLHUHD XQRU VWkOSL VDX Â°UH GH ĂŽnaltĂŁ tensiune. De asemenea, sunt situaĂžii vQ FDUH DFFHVXO HVWH GLÂ°FLO FXP HVWH FD]XO construcĂžiilor ĂŽnalte. Trebuie menĂžionat cĂŁ aceastĂŁ metodĂŁ de investigare nu afecteazĂŁ ĂŽn nici un fel materialul sau procesul ĂŽn cauzĂŁ. Exemplul negativ este, din nou, termometrul obiÂşnuit, a FĂŠUXL VLPSOĂŠ SUH]HQĂ¨ĂŠ SRDWH PRGLÂ°FD WHPperatura unui obiect. Un alt avantaj al termografului ĂŽn infraroÂşu, faĂžĂŁ de celelalte

PRGXUL GH VWXGLHUH D VLJXUDQĂ¨HL Ă§L HÂ°FLHQĂ¨HL XQHL FRQVWUXFĂ¨LL HVWH FĂŠ FHUFHWĂŠULOH SRW Â° efectuate la faĂža locului Âşi fĂŁrĂŁ a deteriora ĂŽn vreun fel imobilul. Utilizarea lui are o mare LPSRUWDQĂ¨ĂŠ vQ FD]XO FOĂŠGLULORU YHFKL DVXSUD FĂŠURUD H[LVWĂŠ GXELL GHVSUH WHKQLFLOH IRlosite la construcĂžie. O simplĂŁ termogramĂŁ, interpretatĂŁ de un specialist ĂŽn domeniu, vĂŁ poate spune ce materiale au fost utilizate, vQ FH FDQWLWDWH Ă§L FKLDU GDFĂŠ VWUXFWXUD HVWH DIHFWDWĂŠ DUH Â°VXUL

Ungaria â&#x20AC;&#x201C; un exemplu AÂşa cum menĂžionam ĂŽn episodul trecut, RomĂ˘nia va trebui sĂŁ adopte o serie de reglementĂŁri care sĂŁ prevadĂŁ obligativitatea reabilitĂŁrii termice a locuinĂželor Âşi eliberaUHD FHUWLÂ°FDWHORU HQHUJHWLFH 'HĂ§L OHJLVODĂ¨LD ĂŽn vigoare tinde sĂŁ se alinieze normelor Uniunii Europene, au fost luate prea puĂžine mĂŁsuri concrete de punere ĂŽn aplicare. Pentru a vĂŁ face o idee despre cum trebuie rezolvate aceste probleme, ĂŽi luĂŁm ca exemplu pe vecinii noÂştri de la vest, ungurii. Ă&#x17D;n FXUVXO DQXOXL FHUWLÂ°FDUHD HQHUJHWLFĂŠ a caselor va deveni obligatorie. Doar proprietarii care sunt ĂŽn posesia documentelor de acest tip vor avea permisiunea de a vin-

GH VDX vQFKLULD ORFXLQĂ¨D Â˝Q VWDWHOH GLQ (XURpa unde sistemul funcĂžioneazĂŁ ĂŽn momentul de faĂžĂŁ, actele respective conĂžin, pe lĂ˘ngĂŁ informaĂžiile despre consumul de energie Âşi emisia de bioxid de carbon, Âşi alte date generale despre clĂŁdire. Ă&#x17D;n funcĂžie de toate acestea se stabileÂşte gradul de impozitare. Ultimele autorizĂŁri devin indispensabile ĂŽn cele mai elementare activitĂŁĂži din domeniu, precum eliberarea avizelor, recepĂžia, YDORULÂ°FDUHD FRQVWUXFĂ¨LLORU H[LVWHQWH Ă§L D FHORU QRL vQFKLULHUHD ORFXLQĂ¨HORU VDX vQWRFPLrea actelor de moÂştenire. Ă&#x17D;n cazul imobiOHORU YHFKL DXGLWRULL HQHUJHWLFL DQDOL]HD]ĂŠ VWDUHD WHUPRWHKQLFĂŠ D ORU SH ED]D VWXGLHULL VLVWHPXOXL GH vQFĂŠO]LUH D vQFKLGHULORU Ă§L proprietĂŁĂžilor de izolare a pereĂžilor. CĂ˘nd starea nu corespunde cerinĂželor, toate documentele trebuie completate cu mĂŁsuri conFUHWH SHQWUX UHDELOLWDUHD ORFXLQĂ¨HL VDX FKLDU a ĂŽntregii clĂŁdiri. Astfel, diagnosticul termoJUDÂ°F GHYLQH REOLJDWRULX Â°LQG FHD PDL VLP plĂŁ Âşi mai sigurĂŁ metodĂŁ de investigare. Q

Q INFO AÂşa aratĂŁ unul dintre modelele de termografe existente pe piaĂžĂŁ.

Misiunea

CASA 2/06

l 57

la cumpãrãturi

Detaliile conteazã!

shopping

Placãrile ceramice au ajuns în topul materialelor de finisare prin: rezistenþã la uzurã, diversitate în combinare ºi design. Grosimea plãcilor este cuprinsã între 6 ºi 14 mm, iar calitãþile deosebite permit utilizarea lor în interiorul ºi exteriorul unei case. Iatã propunerea fãcutã de Lasselsberger pentru finisarea pereþilor ºi pardoselei din baie. CF1 526

CF1 525

CP1 513

Royal 5

green

light green

dark green

CF1 607

CF1 606

CP1 604

Royal 6

red

light pink

dark red

CF1 710

CF1 709

CP1 703

Royal 7

blue

light blue

58 l

Misiunea

CASA 2/06

dark blue

GREEN

Faianþã/Gresie 26.82 RON/mp Brâu 6.51 RON/buc. (TVA inclus)

RED

Faianþã/Gresie 26.82 RON/mp Brâu 6.51 RON/buc. (TVA inclus)

BLUE

Faianþã/Gresie 26.82 RON/mp Brâu 6.51 RON/buc. (TVA inclus)

Confortul din casele noastre Vreþi sã vã schimbaþi maºina de spãlat sau frigiderul? Doriþi sã scãpaþi de spãlatul vaselor sau sã vã uscaþi hainele în timp record? Ne-am gândit sã vã ajutãm noi cu câteva sugestii. Oferta de piaþã este foarte variatã, însã pentru început ne-am oprit la electrocasnicele Candy comercializate de Candy Hoover România.

Maºina de spãlat Candy Aquamatic: 3,5 kg

Format redus unic Candy, special pentru spaþiile restrânse sau pentru hainele copiilor, 1.000 rpm, cuvã silitech, tambur din inox, capacitate de 3,5 kg, 12 programe, program rapid 32’, program lânã, program spãlare mânã, regulator independent de temperaturã, dimensiuni reduse: 69,5 cm (H) x 51 x 43, clasa AA. Preþ model AQ 1000 T: 1055.91 RON

Uscãtor rufe Candy

Uscãtor de rufe cu condensare, senzor electronic de umezealã, control electronic al uscãrii, selector al temperaturii de uscare, selectarea gradului de uscare, capacitate de uscare 6 kg rufe, 10 programe de uscare, program pentru rufe delicate, program uscare rapidã, 3 temperaturi de uscare, pornire întârziatã, volum tambur 115 l, clasã energeticã C, tambur realizat din oþel galvanizat, capacitate recipient de colectare apã 4 l. Preþ model CC266-S: 1135.11 RON

Candy Smart Slim: 60x40 cm

Mãºinã de spãlat rufe cu 1.200 rpm, adâncime doar 40 cm, cuvã silitech capacitate 5 kg, display LCD Infotext, programator electronic bidirecþional, pornire întârziatã, capacitate variabilã automatã (fuzzy logic), Mix & Wash, clasã energeticã A+, clasã de spãlare A. Preþ model CS 125 TXT: 1302.31 RON

Maºinã de spãlat vase Candy

Maºinã de spãlat vase ce cuprinde 15 seturi, finisare full-INOX, sistem de control electronic cu butoane easy-logic, uscare prin condensare, 4 temperaturi de spãlare, 5 programe de spãlare, program de spãlare rapidã, program de spãlare intensivã, delay start, sistem de filtrare cu autocurãþare, coº de vase extra-large variabil, încãrcare pe jumãtate, 5 nivele de duritate a apei, clasã energeticã A, clasã de spãlare A, clasã de uscare B, consum apã de 15 l. Preþ model CDF 615 AX: 1487.10 RON

Combinã frigorificã Candy

Combinã INOX cu capacitate brutã 379 l, capacitate netã frigider 221 l, capacitate netã congelator 111 l, dimensiuni 194 x 60 x 60, design Futura, mâner integrat, 3 rafturi din sticlã, 3 sertare pe uºã, congelator cu 3 sertare, dezgheþare automatã a frigiderului, clasã A. Preþ model CFC390AX1: 1751.11 RON Misiunea

CASA 2/06

l 59

analiza terenului

Putem recunoaÂşte un teren cu probleme! Orice viitor proprietar care vrea sĂŁ-Âşi cumpere un teren, trebuie sĂŁ nu se lase furat de planurile de viitor, ci sĂŁ priveascĂŁ de la ĂŽnceput cu ochi critici calitatea acestuia, mai ales ĂŽn condiĂžiile actuale, cĂ˘nd are o valoare atĂ˘t de mare. Chiar dacĂŁ multe dintre pericolele ce pot afecta durabilitatea construcĂžiei vin din subsol, ele pot fi anticipate, datoritĂŁ unor repere ĂŽntĂ˘lnite la suprafaĂžĂŁ. Acumularea unor forĂže nevĂŁzute... DacĂŁ privim cu atenĂžie, vom observa cĂŁ suprafaĂža terenului are o pantĂŁ regulatĂŁ, dar copacii crescuĂži aici sunt aplecaĂži. Doar o miÂşcare lentĂŁ a solului, ĂŽntr-un timp ĂŽndelungat, provoacĂŁ acumularea unor forĂže atĂ˘t de puternice

InvestiĂžii pĂŁguboase Pare cĂŁ a cĂŁzut o bombĂŁ aici, nu-i aÂşa? TotuÂşi, e posibil ca terenul sĂŁ fie activ Âşi sĂŁ nu fi ajuns ĂŽn mod natural la o stare de echilibru. MeritĂŁ sĂŁ investim pentru a ne lupta cu forĂže mai puternice ca noi? Ă&#x17D;n crizĂŁ de timp CĂ˘nd terenul ĂŽncepe sĂŁ alunece, se formeazĂŁ o porĂžiune brĂŁzdatĂŁ de numeroase ÂşanĂžuri. PrezenĂža lor indicĂŁ faptul cĂŁ recent s-a produs o alunecare, solul neavĂ˘nd timp sĂŁ ĂŽnchidĂŁ aceste goluri

YDOXDUHD XQXL WHUHQ SRDWH Â° UHDOL]DWĂŠ XĂ§RU $SUHFLHUHD FDOLWDWLYĂŠ OD IDĂ¨D ORFXOXL HVWH UHFRPDQGDW VĂŠ Â°H XUPDWĂŠ GH UH]XOWDWH FDQWLWDWLYH IXUQL]DWH GH XQ ODERUDWRU DXWRUL]DW Â˝Q DFHVW DUWLFRO YĂŠ SUH]HQWĂŠP modalitatea prin care oricine poate supuQH XQHL ÂľH[SHUWL]HÂŚ SURSULL WHUHQXO SH FDUH GRUHĂ§WH VĂŠ O FXPSHUH LGHQWLÂ°FkQG Ă§L LQWHUSUHWkQG VHPQHOH UHVSHFWLY LQWHQVLWDWHD ORU

AtenĂžie! Teren alunecos! 8QHOH GLQWUH FHOH PDL SHULFXORDVH IHQRPHQH FH DIHFWHD]ĂŠ VLJXUDQĂ¨D FRQVWUXFĂ¨LLORU VXQW DOXQHFĂŠULOH GH WHUHQ 3UREOHPHOH SURYRFDWH GH DFHVWHD VXQW FX DWkW PDL LPSRUWDQWH FX FkW DSURDSH MXPĂŠWDWH GLQ WHULWRULXO Ă¨ĂŠULL QRDVWUH HVWH UHSUH]HQWDW GH ]RQH FROLQDUH LQWHQV SRSXODWH SUHGLVSXVH XQHL LQVWDELOLWĂŠĂ¨L D WHUHQXOXL 'H DFHHD SUH]HQĂ¨D DOXQHFĂŠULORU GH WHUHQ H[FOXGH GLQ VWDUW DFKL]LĂ¨LRQDUHD DFHVWRU VXSUDIHĂ¨H GHRDUHFH R VHULH GH WUĂŠVĂŠWXUL OH WUDQVIRUPĂŠ vQWU XQ PDUH GXĂ§PDQ

60 l

Misiunea

CASA 2/06

O VXQW IHQRPHQH YLROHQWH FDUH DFĂ¨LRQHD]ĂŠ

de cele mai multe ori rapid; O VXQW IRDUWH JUHX GH SUHYHQLW DWXQFL FkQG VH vQGHSOLQHVF FRQGLĂ¨LLOH QDWXUDOH O RGDWĂŠ GHFODQĂ§DWH VWDELOL]DUHD ORU HVWH IRDUWH JUHD VDX FKLDU LPSRVLELOĂŠ SUHVXSXQkQG FRVWXUL PDMRUH 'DFĂŠ XQ WHUHQ D IRVW DIHFWDW GH R DOXQHFDUH SUH]LQWĂŠ XQ DVSHFW QHUHJXODW FX PXOWH Ă§DQĂ¨XUL JURSL Ă§L PRYLOH &KLDU Ă§L DWXQFL FkQG IHQRPHQXO HVWH VWDELOL]DW HO FRQVWLWXLH XQ SHULFRO GHRDUHFH VH SRDWH UHDFWLYD $OXQHFĂŠULOH GH WHUHQ DX vQ SDUWHD VXSHULRDUĂŠ FUĂŠSĂŠWXUL DVHPĂŠQĂŠWRDUH XQRU EUD]GH VDX FKLDU R UkSĂŠ 3H ODWHUDOH VXQW FRQWXUDWH GH PDOXUL VDX UXSWXUL DOH VROXOXL LDU OD SDUWHD LQIHULRDUĂŠ SĂŠPkQWXO VH DGXQĂŠ VXE IRUPD XQRU PRYLOH QXPLWH valuri de pĂŁmĂ˘nt. 3RUĂ¨LXQHD GHSODVDWĂŠ SH OkQJĂŠ DVSHFWXO QHUHJXODW vQFUHĂ¨LW HVWH PDL XPHGĂŠ GHFkW UHVWXO VROXOXL XQHRUL IRUPkQGX VH PLFL EĂŠOWLUL 'DFĂŠ SURFHVXO VH SURGXFH IRDUWH OHQW Ă§L FX R LQWHQVLWDWH VFĂŠ]XWĂŠ WHUHQXO VH GHSODVHD]ĂŠ

XQLIRUP LDU UHSHUHOH FH QH DUDWĂŠ FRQWXUXO QX VXQW YL]LELOH Â˝Q DFHVW FD] SXWHP UHFXUJH OD XQ DOW JHQ GH HOHPHQWH DMXWĂŠWRDUH XUPĂŠULP GDFĂŠ VH SĂŠVWUHD]ĂŠ FRQWLQXLWDWHD XQRU DOLQLDPHQWH FĂŠUĂŠUL JDUGXUL VDX Ă§LUXUL GH FRSDFL 2ULFXP R DOXQHFDUH QX HVWH SHULFXORDVĂŠ GRDU vQ OLPLWHOH VDOH DFWXDOH GHRDUHFH SRDWH HYROXD PXOW FD VXSUDIDĂ¨ĂŠ Â˝QDLQWH GH D YĂŠ KRWĂŠUv DVXSUD XQXL WHUHQ OĂŠVDĂ¨L XQ VSDĂ¨LX FRQVLGHUDELO vQWUH YLLWRDUHD SURSULHWDWH Ă§L ORFXO DIHFWDW

Prefaceri intense 8Q DOW IHQRPHQ QHGRULW PXOW PDL UĂŠV SkQGLW FD DOXQHFĂŠULOH GH WHUHQ GDU PDL SXĂ¨LQ SHULFXORV H PLĂ§FDUHD SH SDQWĂŠ vQ MRV D SDUWLFXOHORU GH SĂŠPkQW 3URFHVXO creeping DUH ORF GRDU OD VXSUDIDĂ¨ĂŠ Â˝Q FD]XO OXL GHSODVDUHD XQXL YROXP GH SĂŠPkQW VH IDFH SDUWLFXOĂŠ FX SDUWLFXOĂŠ QX FD OD DOXQHFDUH Â¤ vQ PDVĂŠ (O QX DUH R SUHD PDUH LQÂąXHQĂ¨ĂŠ DVXSUD FRQVWUXFĂ¨LLORU VROLGH SHQWUX FĂŠ IRUĂ¨D GH vP-

geotehnicĂŁ Rezumat la obiect IatĂŁ, pe scurt, reperele ce trebuie urmĂŁrite. Alunecare de teren: Q aspect neregulat al solului; Q rĂ˘pĂŁ ce marcheazĂŁ desprinderea sau crĂŁpĂŁturi la partea superioarĂŁ; Q sol ĂŽmbibat cu apĂŁ; Q valuri de pĂŁmĂ˘nt la partea inferioarĂŁ; Q maluri care delimiteazĂŁ lateral alunecarea. Creeping: Q copaci ĂŽnclinaĂži sau doar ĂŽndoiĂži la bazĂŁ. Sufoziune: Q mici forme depresionare, de ordinul metrilor, ca niÂşte pĂ˘lnii; Q rocĂŁ prĂŁfoasĂŁ, de culoare galbenĂŁ. Solifluxiune: Q sol puternic ondulat; Q vegetaĂžie sĂŁracĂŁ. ZonĂŁ inundabilĂŁ: Q suprafaĂžĂŁ de teren expusĂŁ la variaĂžiile de nivel a apei din rĂ˘uri sau lacuri; Q zonĂŁ depresionarĂŁ ĂŽn care apa din precipitaĂžii se poate acumula, dar nu poate fi evacuatĂŁ decĂ˘t prin infiltrare ĂŽn pĂŁmĂ˘nt; Q variaĂžie de nivel a apei freatice. Ă&#x17E;ineĂži cont de un aspect foarte important, Âşi anume de faptul cĂŁ de la ceilalĂži proprietari din zona respectivĂŁ puteĂži afla informaĂžii mult mai utile decĂ˘t cele vizibile.

Q INFO

Ce ĂŽnseamnĂŁ lipsa vegetaĂžiei? Ă&#x17D;n zonele naturale neamenajate lipsa vegetaĂžiei ridicĂŁ un semn de ĂŽntrebare: nu cumva a fost distrusĂŁ de o alunecare de teren?

SLQJHUH HVWH H[HUFLWDWĂŠ GH Â°HFDUH SDUWLFXOĂŠ QX GH vQWUHDJD PDVĂŠ GH SĂŠPkQW 1X SURGXFH GHIRUPĂŠUL DOH VXSUDIHĂ¨HL VROXOXL vQVĂŠ SRDWH Â° GHSLVWDW GDWRULWĂŠ IRUPHL FXUEDWH D WXOSLQLORU FRSDFLORU FH FUHVF SH DULLOH DIHFWDWH 3UDFWLF FUHHSLQJXO VH PDQLIHVWĂŠ SH RULFH WHUHQ vQ SDQWĂŠ Ă§L HVWH FDX]DW GH PLĂ§FĂŠULOH PLOLPHWULFH GH UHDĂ§H]DUH D SDUWLFXOHORU GH VRO XQD vQ UDSRUW FX FHDODOWĂŠ Â˝Q PXOWH FD]XUL IHQRPHQXO HVWH QHVHPQLÂ°FDWLY FHO PDL LPSRUWDQW DVSHFW Â°LQG FĂŠ SH WHUPHQ OXQJ VH SRDWH DFXPXOD GHVWXOĂŠ IRUĂ¨ĂŠ vQFkW VWDELOLWDWHD XQHL FOĂŠGLUL VĂŠ Â°H LQÂąXHQĂ¨DWĂŠ $Ă§DGDU QX XLWDĂ¨L GH FUHHSLQJ ([LVWĂŠ IHQRPHQH DOH QDWXULL FH QX VXQW SH GHSOLQ LQWXLWLYH FXP HVWH sĂŁparea pe dedesubt 2 URFĂŠ SUĂŠIRDVĂŠ JDOEHQĂŠ ORHVV FDUH OD VXSUDIDĂ¨ĂŠ SUH]LQWĂŠ QLĂ§WH IRUPH FRQLFH DVHPĂŠQĂŠWRDUH XQRU SkOQLL FX GLDPHWUH GH RUGLQXO PHWULORU VHPQLÂ°FĂŠ H[LVWHQĂ¨D XQRU LQWHQVH SUHIDFHUL vQ VXEWHUDQ $SD VH LQÂ°OWUHD]ĂŠ SH FDQDOHOH YHUWLFDOH PLOLPHWULFH DOH VROXOXL GL]ROYĂŠ R SDUWH GLQ PLQHUD-

Articol realizat ĂŽn colaborare cu Universitatea din BucureÂşti, Facultatea de Geologie Âşi GeofizicĂŁ, Laboratorul de GeomecanicĂŁ.

OH Ă§L FUHHD]ĂŠ VSDĂ¨LL JRDOH 8OWHULRU DFHVWHD VH PĂŠUHVF Ă§L GHFODQĂ§HD]ĂŠ OD VXSUDIDĂ¨ĂŠ PLFL VFXIXQGĂŠUL DOH WHUHQXOXL FĂŠURUD vQ WLPS OH FUHVF GLPHQVLXQLOH 3URFHVXO vQWkOQLW GH RELFHL vQ ]RQD GHSR]LWHORU OHRVRLGH GLQ 'REURJHD HVWH R IRUPĂŠ GH sufozie

Apa este periculoasĂŁ! Ondularea solului, GHQXPLWĂŠ Ă§L solifluxiune VH SURGXFH vQ UHJLXQLOH UHFL Ă§L XPHGH FDUH QX VXQW IRDUWH UĂŠVSkQGLWH vQ 5RPkQLD Ă§L DUH ORF SULPĂŠYDUD FkQG VROXO VH GH]JKHDĂ¨ĂŠ OD VXSUDIDĂ¨ĂŠ Ă§L VH vPELEĂŠ FX DSĂŠ SOHFkQG OD YDOH SH VXEVWUDWXO UĂŠPDV vQJKHĂ¨DW $VWIHO WHUHQXO VH RQGXOHD]ĂŠ SXWHUQLF Â˝Q ]RQHOH XQGH DFHVW IHQRPHQ VH PDQLIHVWĂŠ FX UHJXODULWDWH FRQVWUXFĂ¨LLOH VXQW DPSODVDWH SH SLORQL OD P GHDVXSUD VROXOXL 3URFHVXO SRDWH Â° UHFXQRVFXW GDWRULWĂŠ DVSHFWXOXL YĂŠOXULW DO SĂŠPkQWXOXL Ă§L SUH]HQĂ¨HL XQHL YHJHWDĂ¨LL VĂŠUĂŠFĂŠFLRDVH SLWLFH FDUH VXIHUĂŠ vQ Â°HFDUH DQ FD XUPDUH D GLVWUXJHULL UĂŠGĂŠFLQLORU

Prin zonĂŁ inundabilĂŁ vQĂ¨HOHJHP RULFH VXSUDIDĂ¨ĂŠ GH WHUHQ H[SXVĂŠ OD YDULDĂ¨LLOH GH QLYHO D DSHL Zona inundabilĂŁ HVWH FDUDFWHUL]DWĂŠ GH IUHFYHQĂ¨D FX FDUH VH SURGXFH LQXQGDUHD &KLDU GDFĂŠ YLQH GLQ SUHFLSLWDĂ¨LL SĂŠPkQW SkUkXUL VDX DFRSHULĂ§XO YHFLQXOXL HYLWDUHD LQXQGĂŠULL VROXOXL VDX IHULUHD FOĂŠGLULL GH HIHFWHOH HL SRDWH Â° UHDOL]DWĂŠ SULQWU XQD GLQWUH VROXĂ¨LLOH WHKQLFH H[LVWHQWH &RQWHD]ĂŠ GRDU FkW YUHĂ¨L VĂŠ FKHOWXLĂ¨L $Ă§D FĂŠ DOHJHĂ¨L FX JULMĂŠ WHUHQXO FkQG vO FXPSĂŠUDĂ¨L $SD H SHULFXORDVĂŠ Ă§L FkQG YLQH VXE IRUPĂŠ GH YLLWXUĂŠ VDX VWDJQHD]ĂŠ SH VRO =RQHOH GH EĂŠOWLUH VXQW FRQFDYH IĂŠUĂŠ SRVLELOLWĂŠĂ¨L GH VFXUJHUH Â°LQG IUHFYHQWH vQ DULLOH XUEDQH FX SDUFHOH GHOLPLWDWH GH ]LGXUL ,PSRUWDQW H Ă§L QLYHOXO DSHL IUHDWLFH 'DFĂŠ H SUHD VXV H[HFXWDUHD XQRU EHFLXUL VDX JDUDMH VXEWHUDQH GHYLQH DQHYRLRDVĂŠ 9ĂŠ VIĂŠWXLP VĂŠ YHULÂ°FDĂ¨L QLYHOXO DSHL vQ IkQWkQLOH YHFLQLORU Ă§L VĂŠ QX H]LWDĂ¨L VĂŠ L vQWUHEDĂ¨L FH YĂŠ LQWHUHVHD]ĂŠ (L YĂŠ SRW VSXQH GLQ H[SHULHQĂ¨ĂŠ GLÂ°FXOWĂŠĂ¨LOH SH FDUH OH SXWHĂ¨L vQWkPSLQD OD UHDOL]DUHD FDVHL Misiunea

CASA 2/06

l 61

Rãzbunare

da, deci nu

administrator

în bloc

emulþumirea lui Valeriu faþã de administratorul blocului, domnul Cozma, ajunsese insuportabilã. Îl gãsea deseori ascultând pe la uºi, dar asta nu îl mai mira de mult. Era un obicei vechi, din vremea când, având aceeaºi ocupaþie, colabora intens cu Miliþia ºi poate chiar cu... De aceea i se spunea ºi „Cozma Rãcoare“. Însã mai era ºi tonul arogant, chiar brutal, pe care vorbea cu oricine. Valeriu nu putea uita ziua în care, copil fiind, spãrsese geamul de la uºa blocului cu mingea. Ce mare lucru? Faptul cã avea douã picioare stângi nu era un motiv „sã fie trimis la ºcoala de corecþie de la Gãieºti! Sau la Tichileºti, unde sunt ºerpi de trei metri!“, cum îl ameninþase fostul torþionar, lãsat la vatrã

Totul despre...

...asociaþii

Proprietarii locuinþelor dintr-un condominiu (care poate fi compus dintr-unul sau mai multe blocuri, o zonã rezidenþialã delimitatã sau chiar o scarã a unui imobil) pot înfiinþa o asociaþie cu personalitate juridicã. Scopul acesteia este asigurarea condiþiilor de funcþionare

62 l

Misiunea

CASA 2/06

ca responsabil cu supravegherea vecinilor din bloc. ªi acum avea coºmaruri cu el trãgându-l de urechi spre poarta centrului de reeducare a minorilor. Dar asta e altã poveste... Între timp, administratorul îmbãtrânise un pic, însã fãrã a-ºi pierde energia. De curând, Valeriu se certase cu el din cauza câinelui pe care îl scãpase Violeta de hingheri. Era o corciturã de pechinez, cu pãrul scurt ºi cam lipsitã de inspiraþie. Îºi fãcea nevoile pe unde apuca, fãrã a mai aºtepta sã ajungã afarã din bloc. Dupã ce cã plãtea pentru el o persoanã în plus la întreþinere, a mai primit ºi amendã din cauza „perturbãrii liniºtii publice“, într-o searã, când Piki se simþise cam singur pe hol. În

Da, deci nu... optimã a locuinþelor, a spaþiilor cu altã destinaþie din clãdire, precum ºi a pãrþilor comune (subsol, terase, instalaþii, locuri de joacã etc.). Organizaþia este condusã de o adunare generalã formatã din câte un reprezentant al fiecãrei familii care locuieºte în acel imobil.

...neglijaþi ºedinþele asociaþiei de proprietari sau locatari! Adunãrile generale iau hotãrâri care vã pot afecta bugetul sau liniºtea cãminului. Legislaþia prevede ca asociaþia sã se întruneascã cel puþin o datã pe an. Pentru aceasta, toþi locatarii trebuie anunþaþi cu cel puþin ze-

ce zile înainte, iar deciziile pot fi luate prin votul majoritãþii, în absenþa dumneavoastrã. Existã cazuri excepþionale când sunt suficiente chiar ºi 20 de procente. Pentru a preveni abuzurile, nerespectarea acestor norme sunt considerate contravenþii, iar unele chiar infracþiuni.

Administratorul unui imobil de apartamente are un rol covârºitor în buna convieþuire a locatarilor. Trecerea de la tipul consacrat de funcþionar, opac ºi arogant, la unul modern, profesionist, este obligatorie dacã vreþi sã vã protejaþi cãminul ºi bugetul. tainã, însoþit de Piki ºi... Codul penal. L-a deschis tacticos. – Sã le luãm pe rând, a început el. Doamnã Paraschivescu, ce nemulþumiri aveþi faþã de actualul administrator? – Pãi... m-a pus la curãþat zãpadã, în ianuarie, dimineaþa, când toþi erau plecaþi la lucru. Zicea cã asta e hotãrârea primãriei, sã muncesc eu pânã îmi dau sufletul. Femeie bãtrânã, la 64 de ani... izbucni ea în lacrimi. – Aveþi dreptate, dar nu e relevant. Sã auzim ºi altã pãrere. – Mie n-a vrut sã-mi ia banii luna trecutã, m-a fãcut „þigan mizerabil“ ºi m-a dat afarã. – Iatã o acuzaþie gravã, a remarcat Valeriu. Conform Codului penal, aceastã faptã discriminatorie se pedepseºte cu închisoare de la doi la cinci ani. Ce sumã voiai sã-i dai?

Totul despre...

...preºedinþi

Conform legislaþiei, adunarea generalã a proprietarilor/ locatarilor poate alege, dintre membrii sãi, un comitet executiv format din 3-11 membri. Prin votul adunãrii generale, unul dintre ei este desemnat preºedinte al asociaþiei. Acesta îºi asumã obligaþii în

– Douã milioane. – ªi mai ai datorii? – Mai am... Vreo 37. – De mii? – Nu, de milioane. – Hai s-o lãsãm pe altã datã, oftã Valeriu descurajat. Au existat ºi alte plângeri. Un proprietar de la ultimul etaj se certase nu doar cu administratorul, ci cu întreaga asociaþie, pe care o dãduse în judecatã cã nu contribuie la repararea terasei. Acesta a redeschis subiectul, dar nu l-a luat nimeni în seamã ºi a plecat trântind uºa.

Da, deci nu... numele organizaþiei, pe care o reprezintã în derularea contractelor comunitãþii (de închiriere, pentru reparaþii, investiþii, utilitãþi etc.). De asemenea, preºedintele este împuternicitul asociaþiei în relaþiile cu terþii, precum ºi în faþa instanþelor de judecatã.

...lãsaþi sarcinile doar în seama preºedintelui! Ca orice om, poate greºi, nu doar faþã de dumneavoastrã, ci ºi faþã de autoritãþi. Legea nu face o delimitare clarã a responsabilitãþilor între asociaþie ºi preºedintele ei, iar amenzile sunt serioase!

sfârºit, Valeriu avea o poftã teribilã de rãzbunare. Metoda potrivitã i-a fost inspiratã de un articol din ziar unde erau incriminaþi administratorii ce nu respectã câteva drepturi fundamentale ale cetãþenilor. Toþi locatarii din bloc se plângeau de sumele facturate, aºa cã nu i-a fost greu sã-i solidarizeze. În mare secret, Valeriu a convocat adunarea generalã, la care, spre surprinderea lui, a participat cea mai mare parte a celor chemaþi. Doar preºedintele blocului nu a fost solicitat, deoarece era bun prieten cu administratorul. Pe ordinea de zi se aflau numai douã subiecte: înlãturarea dictatorului ºi încheierea unui contract cu o firmã specializatã, aºa cum au fãcut cei din blocul de vizavi. Valeriu a venit la ºedinþa programatã în subsol, la ceas de

administrator

da, deci nu

Atunci, s-a întâmplat ceva care a întrerupt discuþiile. Piki dispãruse fãrã sã ºtie nimeni unde. Speriat de perspectivele sumbre pe care le presupunea pierderea cãþelului (Violeta se ataºase teribil de el), Valeriu a început sã-l caute. Câþiva vecini au intervenit ºi ei. L-au gãsit tremurând ºi lãtrând speriat într-o încãpere a subsolului. Era chiar boxa lui Cozma Rãcoare, unde încasa banii de întreþinere ºi pe care locatarii o numeau „grota suspinelor“. Problema era cum sã-l scoatã din încãpere. De intrat, câinele intrase printr-o crãpãturã, întrucât uºa era „securizatã“ cu un lacãt imens. Valeriu se afla într-o mare dilemã: sã suporte reproºurile soþiei sau rigorile Codului penal? „Dacã mã prinde cãpcãunul, s-a zis cu mine. Oare cât pot lua pentru intrare prin efracþie?”, se gândea. „Dar am circumstanþe atenuante ºi oricum nu scrie nicãieri cã aceastã camerã e proprietatea lui; e parte comunã“, a conchis

el ºi, cu o simplã loviturã de umãr, a scos din tocul uºii belciugele cu care era prins lacãtul. Piki a þâºnit ca o sãgeatã, apoi a urcat scãrile ºi nu s-a oprit decât în faþa uºii apartamentului unde, dupã un scheunat de câteva secunde, a fost „recuperat“ de Violeta. Dar ce s-a întâmplat cu Valeriu? Aruncându-ºi ochii prin „grota suspinelor“, nu micã i-a fost mirarea sã vadã o fotografie în care Cozma Rãcoare era tuns cam scurt, de parcã ar fi trecut anterior pe la închisoare. A întrebat-o, într-o doarã, pe doamna Paraschivescu: – ªtiþi cumva, administratorul nostru a fost la puºcãrie? – Da, mamã, nu ºtiai? A fost miliþian ºi l-a bãtut pe un amãrât pânã l-a bãgat în spital. A fãcut doi ani, la Galaþi, apoi a scãpat cu decretul din ’88. „Vãtãmare corporalã deosebit de gravã, condamnare penalã, deci interdicþia de a ocupa aceastã funcþie...“, reflectã Valeriu, jubilând. Practic, era impo-

Totul despre...

...administrator Atribuþiile acestuia includ: gestionarea bunurilor comune ºi a fondurilor bãneºti, încasarea cotelor de contribuþie ale locatarilor la cheltuielile curente, sesizarea comitetului executiv în vederea somãrii celor care nu plãtesc ºi recuperarea restanþelor (cu penalizãrile aferente, aplicate conform sistemului aprobat de adunarea generalã), procurarea mijloacelor materiale necesare întreþinerii ºi reparaþiilor, întocmirea ºi pãstrarea evidenþelor contabile ºi a registrelor, controlul personalului angajat pentru curãþenie etc. Administratorul trebuie sã fie persoanã fizicã atestatã ºi angajatã cu contract individual sau convenþie civilã, ori persoanã juridicã specializatã, cu care se încheie un contract de administrare.

64 l

Misiunea

CASA 2/06

sibil ca administratorul sã fie atestat de consiliul local. Prin urmare, Cozma era în ilegalitate de câþiva ani. Cum rezistase fãrã sã-i descopere nimeni slãbiciunea, era o enigmã. Cu sufletul la gurã, Valeriu a cãutat unde poate fi încadratã infracþiunea respectivã. S-a oprit satisfãcut la un articol din Codul penal care prevedea cã „exercitarea fãrã drept a unei profesii sau a oricãrei activitãþi pentru care legea cere autorizaþie ori exercitarea acestora în alte condiþii decât acelea legale se pedepseºte cu închisoare de la o lunã la un an sau cu zile-amendã.“ Vestea cea mare s-a rãspândit cu vitezã în tot blocul. Madam Paraschivescu a dat acatiste la bisericã pentru Valeriu, în ziua în care acesta a solicitat sprijinul primãriei. Peste o sãptãmânã, a fost convocatã o nouã adunare generalã a asociaþiei, de aceastã datã anunþatã cum se cade, prin afiº la avizier ºi confirmare de la fiecare familie din imobil.

Administratorul a fost demis fãrã sã aibã nici o obiecþie, de faþã cu reprezentantul consiliului local. Ba chiar ºi-a cerut iertare, aproape în genunchi, ca sã nu se ajungã la proces penal. În schimb, Valeriu a devenit eroul întregii asociaþii. Mai puþin al Violetei, care considera cã Piki este personajul principal în aceastã poveste. Q

D in secreitleolre a v oc a þ

Cuvinte magice Proprietarii trãiesc în continuare sub „teroarea“ facturilor la energie sau a altor servicii aflate în sarcina administratorului. Acestuia i se iartã prea des insolenþa, refuzul de a justifica sumele facturate, modul în care au fost încheiate unele contracte. Aveþi tot dreptul sã îi cereþi socotealã, pentru cã de partea dumneavoastrã este Codul penal ºi cuvintele magice „abuz în serviciu contra intereselor generale“, alãturi de „închisoare de la unu la trei ani“.

Da, deci nu... ...acceptaþi angajarea unui administrator neautorizat! Acesta are nevoie obligatoriu de atestarea unei comisii a consiliului local, formate din membri specialiºti în domeniile financiar-contabil ºi legislaþia muncii. În mod excepþional, administratorul poate cumula ºi funcþia de contabil al asociaþiei, dacã are pregãtire de specialitate în domeniu. Atenþie, legea este acum de partea dumneavoastrã! Administratorii au fost incluºi în categoria funcþionarilor publici, ceea ce presupune sancþiuni severe (amenzi de pânã la 2.000 RON ºi chiar închisoare). Cazurile de gestiune frauduloasã ori delapidare n-au fost puþine. Garanþiile materiale au rãmas în continuare singurele mãsuri preventive, care s-au dovedit, însã, insuficiente.

amenajare baie

Bãile mici sunt de domeniul trecutului. Astãzi „se poartã“ spaþiile ample. Varianta prezentatã de noi convinge tocmai pentru cã nu a urmãrit cu orice preþ spectaculozitatea. Imaginea de ansamblu e caracterizatã de sobrietate ºi firesc, iar detaliile de rafinament.

Baie de luminã 66 l

Misiunea

CASA 2/06

simplitate

O amenajare optimã a bãii pentru necesitãþile cotidiene cuprinde: etajere uºor ºi rapid accesibile, lavoare cu spaþii corespunzãtoare pentru depozitare, duº compartimentat cu geam transparent

simplitate

amenajare baie

1. Paralel cu peretele ĂŽncĂŁperii am fixat cu Âşuruburi un profil de bazĂŁ pentru fiecare tronson de perete aferent lavoarelor.

2. De plafon am montat vertical Âşi ulterior fixat cu Âşuruburi un profil perpendicular. Apoi am consolidat Âşi colĂžul.

3. DupĂŁ fixarea cadrelor metalice, am pregĂŁtit elementele de susĂžinere ale lavoarelor. Ă&#x17D;n jurul lor, pe exterior, am aplicat o bandĂŁ antifonicĂŁ.

7. La ĂŽmbinarea Âşi consolidarea plĂŁcilor (acolo unde nu este posibilĂŁ fixarea cu Âşuruburi) am folosit un adeziv pentru rosturi.

8. Pentru netezirea rosturilor de la ĂŽmbinĂŁri, ĂŽnaintea vopsirii suprafeĂžei situate deasupra lavoarelor am combinat un material pentru rosturi...

9. ...pĂ˘nĂŁ am obĂžinut o consistenĂžĂŁ maleabilĂŁ. Apoi, cu o gletierĂŁ latĂŁ am distribuit uniform Âşi nivelat, evitĂ˘nd producerea neregularitĂŁĂžilor.

VXÂ°FLHQWĂŠ R VLQJXUĂŠ SULYL UH SHQWUX D VLPĂ¨L LPHGLDW FĂŠ DYHP GH D IDFH FX R DPHQD MDUH DUPRQLRDVĂŠ Ă§L IRDUWH FODU GHÂ°QLWĂŠ D EĂŠLL SOĂŠFXWĂŠ VLPSOĂŠ Ă§L GRPLQDWĂŠ GH IRUPH UHFWLOL QLL vQWU XQ FXYkQW H[WUDRU GLQDU GH FRQIRUWDELOĂŠ 3XWHP FKLDU VĂŠ DÂ°UPĂŠP FĂŠ vQ DFHVW FD] DYHP SDUWH GH R EDLH PRGHUQĂŠ SHUIHFWĂŠ DGLFĂŠ XQD OLSVLWĂŠ GH RU QDPHQWH OXPLQRDVĂŠ GHVFKLVĂŠ Ă§L WRWXĂ§L Â°Q GHFRUDWĂŠ +DLGHĂ¨L VĂŠ R H[DPLQĂŠP PDL DPĂŠQXQĂ¨LW HYDOXkQG vQFĂŠSHUHD GLQ PDL PXOWH SXQFWH GH YHGH UH 6ĂŠ VSXQHP vQWkL FĂŠ DFHDVWĂŠ EDLH HVWH XQD PRGHUDWĂŠ GDU QX GLQ SXQFW GH YHGHUH DO VSDĂ¨LXOXL GHRDUHFH Ă¨LQkQG VHDPD GH VXSUDIDĂ¨D VD GH FLUFD PS R SXWHP FRQVLGHUD R EDLH GH OX[ FL DO DVSHFWXOXL &HHD FH VXUSULQGH OD HD H FR ORULVWLFD GLVFUHWĂŠ $P VSXV FX ORDUH" 'H IDSW DFHDVWD QX SUHD H[LVWĂŠ $OEXO GRPLQĂŠ SHUHĂ¨LL

68 l

Misiunea

CASA 2/06

D in secre teolre meÂşter il

Finisarea rosturilor

Aplicarea adezivului din cartuÂş este o metodĂŁ rapidĂŁ pentru ĂŽnchiderea rosturilor, respectiv realizarea ĂŽmbinĂŁrilor dintre plĂŁci. TotuÂşi, este important sĂŁ ĂŽndepĂŁrtaĂži adezivul excedentar, ĂŽnainte de a se ĂŽntĂŁri complet. Acesta poate fi ĂŽnlĂŁturat cu o lamĂŁ ascuĂžitĂŁ sau un rĂŁzuitor.

LDU SDUGRVHDOD HVWH JUL 1LPLF PDL PXOW 'DU WRFPDL DFHVW OX FUX FRQIHUĂŠ vQFĂŠSHULL R QRWĂŠ VSHFLDOĂŠ FĂŠFL VLQJXUXO FRQWUD SXQFW vO UHSUH]LQWĂŠ PRELOLHUXO Ă§L DFFHVRULLOH H[LVWHQWH Â˝QVĂŠ

QLFL DFHVWHD QX DX R vQIĂŠĂ¨LĂ§DUH PDVLYĂŠ VDX R FURPDWLFĂŠ LQWHQVĂŠ ,FL FROR VXQW GLVSHUVDWH QXDQĂ¨H Â°QH GH OHPQ 'H H[HPSOX HWD MHUD PRELOD vQ FRQVROĂŠ Ă§L WDEX UHWXO DX FXORDUHD VWHMDUXOXL Â° LQG DUPRQL]DWH FX PRELOLHUXO ODYRDUHORU $VWD HVWH WRW

Forme simple Âşi caracteristici practice &RQWLQXĂŠP DQDOL]D QRDVWUĂŠ UHYHQLQG OD LGHHD FĂŠ YRUELP GHV SUH R EDLH FX GHVFKLGHUH PDUH &RPSDUkQG DFHDVWĂŠ YDULDQWĂŠ FX DOWHOH vQ FXORUL PDL DFFHQWXDWH VDX FX FHOH vQ VWLO PHGLWHUDQH DQ QX SXWHP GHFkW VĂŠ DSUHFLHP JHQHUR]LWDWHD VSDĂ¨LXOXL Â˝Q DFHVW FD] QX V D GRULW FUHDUHD XQHL VHQ]DĂ¨LL GH SURWHFĂ¨LH VDX UHIXJLX Ă§L QLFL HYRFDUHD YHFKLORU EĂŠL WHU PDOH $ IRVW XUPĂŠULWĂŠ GREkQGL UHD XQRU FDUDFWHULVWLFL SUDFWLFH OXPLQR]LWDWH IDFLOLWDWH GH XWLOL ]DUH Ă§L OHMHULWDWH PD[LPH

/D REĂ¨LQHUHD ORU DX FRQWULEX LW DWkW PDWHULDOHOH IRORVLWH VWL FOD VDX FURPXO FkW Ă§L IDSWXO FĂŠ V D UHQXQĂ¨DW UHDOPHQWH OD SOĂŠFLOH GH IDLDQĂ¨ĂŠ DOEĂŠ (OH DX IRVW DSOL FDWH QXPDL vQ ]RQHOH VXVFHSWL ELOH D Â° VWURSLWH FX DSĂŠ ĂŞL GDFĂŠ OD WRDWH DFHVWH HOHPHQWH HQXPH UDWH DGĂŠXJĂŠP IDSWXO FĂŠ RELHFWH OH VDQLWDUH VXQW WRW DOEH GHYLQH FODU FĂŠ LQWHQĂ¨LD QRDVWUĂŠ D YL]DW UHDOL]DUHD XQHL DPHQDMĂŠUL D EĂŠLL FkW PDL SXĂ¨LQ DOWHUDWĂŠ 8Q DOW DVSHFW FH WUHEXLH UH PDUFDW SH OkQJĂŠ DWULEXLUHD XQHL VXSUDIHĂ¨H GH ED]ĂŠ Ă§L GLVSXQH UHD FODUĂŠ D RELHFWHORU VDQLWDUH FDGD Ă§L GXĂ§XO vQ SDUWHD VWkQJĂŠ ODYRDUHOH vQ GUHDSWD HVWH UROXO HVHQĂ¨LDO SH FDUH vO DUH Ă§L WUDVDUHD IRDUWH VWULFWĂŠ D DOLQLDPHQWXOXL 3HVWH WRW SUHGRPLQĂŠ IRUPHOH PDL VLPSOH SĂŠWUDW Ă§L GUHSWXQJKL VLQJXUXO HOHPHQW URWXQG Â° LQG RJOLQGD SHQWUX PDFKLDM /D FRQVHFYHQĂ¨D DFHVWHL JHRPHWULL UHFWDQJXODUH FRQWULEXLH Ă§L EDWH

4. Folosind o menghinã, am fixat fiecare element de susþinere între cele douã profile metalice verticale, înºurubându-le strâns de unul din acestea.

5. Pentru ca mai târziu pereþii sã nu sune a gol, am izolat complet spaþiul din interiorul acestora cu un material extrem de compact.

6. Dupã debitarea lor la dimensiunile necesare, am aplicat cu ºuruburi autofiletante plãcile din gips-carton pe faþa ºi spatele structurii.

10. E rândul lucrãrilor de instalaþii. La capãtul conductei este o mufã cu filet interior, racordul de cuplare la aceasta fiind etanºat cu bandã de teflon.

11. Þevile de legãturã (curbate adecvat) le-am montat la un capãt pe racordurile conductelor, iar la celãlalt pe racordurile din structura lavoarului.

12. Mai trebuie prelungitã þeava de canalizare aferentã fiecãrui lavoar. Am orientat-o în panta corespunzãtoare spre racordul din perete.

13. Vedere frontalã. Sub lavoarele care nu sunt montate se aflã robineþii cu ventil de colþ, racordaþi la þevile de legãturã.

14. Pardoseala din gresie am aplicat-o pe un strat-suport impermeabil, constând dintr-un material de etanºare fluid.

riile, evidenþiate printr-o formã simplã: cilindricã. Totodatã, pentru aceastã amenajare s-a pus accentul pe elementele liniare, precum lamelele caloriferului, jaluzelele orizontale ºi grãtarul din lemn. Însã, atât etajerele înzidite, cât ºi mobilierul dispus liber în camera de baie au fost modelate în aºa fel încât perFHSHP QXPDL PDUJLQLOH °OLJUD-

nate ale plãcilor. Realizate în formã de U, piesele de mobilier nu lasã impresia unui tot unitar, deoarece permit o vizualizare deschisã, lejerã ºi transparentã. Caracterul deschis al încãperii de care vorbim în articol se menþine ºi în privinþa etajerelor sau dulãpioarelor de sub lavoare. Executate special în forma unui paralelipiped simplu, acestea din urmã sunt suspendate de Misiunea

CASA 2/06

l 69

amenajare baie

15. La montarea gresiei trebuie aleasĂŁ o linie de ĂŽnceput. Noi am optat pentru axa medianĂŁ dintre cele douĂŁ tronsoane de perete cu lavoare.

16. Folosind o gletierĂŁ zimĂžatĂŁ, am aplicat adeziv flexibil pe porĂžiuni restrĂ˘nse, primele plĂŁci de gresie fiind aÂşezate ĂŽn faĂža pereĂžilor.

17. Am aÂşezat prima pereche de plĂŁci pe linia medianĂŁ dintre cei doi pereĂži, urmĂŁtoarea fiind centratĂŁ pe linia rostului dintre primele.

simplitate

D in secre teolre meÂşter il

AlegeĂži modelul!

PlĂŁcile pĂŁtrate de gresie pot fi montate ĂŽn diferite moduri. Noi am ales unul dintre ele! Ă&#x17D;ntĂ˘i am aplicat douĂŁ plĂŁci perpendiculare cu peretele, apoi ĂŽncĂŁ douĂŁ paralele cu el Âşi rostul pe axa medianĂŁ a celor precedente, ĂŽncĂŁ douĂŁ aliniate primelor Âş.a.m.d. Procedeul trebuie repetat ĂŽn toate direcĂžiile. 18. DupĂŁ ce am acoperit o parte din suprafaĂža pardoselii cu plĂŁci mari de gresie, am umplut pĂŁtratele mai mici rĂŁmase libere cu bucĂŁĂži de mozaic.

peretele din spate, permiĂžĂ˘nd astfel obĂžinerea unei pardoseli continue Âşi generoase. Â˝Q Â°QH PRGXO vQ FDUH D IRVW conceputĂŁ amplasarea lavoareORU DUH XQ VSHFLÂ°F DSDUWH (OH VXQW GHWDĂ§DWH GH SHUHĂ¨LL vQFĂŠSHULL printr-o situare mai avansatĂŁ vQ LQWHULRUXO DFHVWHLD FRQVWLtuind astfel douĂŁ zone de sine stĂŁtĂŁtoare Âşi favorizĂ˘nd apariĂžia unor spaĂžii practice pentru depozitare. AÂşadar, intervalul dintre ele Âşi peretele camerei a fost ocupat complet de etajereOH PDUR GHVFKLV vQ WLPS FH SH latura frontalĂŁ, au fost amplasaWH RJOLQ]L vQJXVWH Ă§L vQDOWH SkQĂŠ aproape de tavan.

19. OperaĂžiunea de rostuire trebuie efectuatĂŁ abia dupĂŁ montarea plĂŁcilor pe toatĂŁ suprafaĂža pardoselii. Am folosit o gletierĂŁ din cauciuc, apĂŁsĂ˘nd uÂşor.

Aplicarea mozaicului Âşi trucul Âşablonului

1. DupĂŁ ce am confecĂžionat Âşablonul, l-am aplicat astfel ĂŽncĂ˘t sĂŁ putem decupa cĂ˘t mai multe bucĂŁĂži de mozaic ĂŽntregi.

2. Am introdus fragmentele (ĂŽncĂŁ pe folie) ĂŽn spaĂžiile goale, acoperind o suprafaĂžĂŁ cĂ˘t mai mare.

3. Am umplut golurile rĂŁmase cu fragmente adecvate. Alegerea formei Âşi culorilor vĂŁ aparĂžine!

Concept ingenios, amplasare neobiÂşnuitĂŁ 6ĂŠ VWXGLHP PDL vQGHDSURDpe conceptul arhitectonic Âşi modul de realizare al acestuia. Cu siguranĂžĂŁ, elementele de

70 lMisiuneaCASA 2/06

amenajare interioarĂŁ care atrag DWHQĂ¨LD vQ PRG GHRVHELW VXQW ]Rnele rezervate lavoarelor, pentru cĂŁ este neobiÂşnuitĂŁ plasarea lor la o distanĂžĂŁ atĂ˘t de mare de perete. Ă&#x17D;nsĂŁ, datoritĂŁ soluĂžiei GH D LQWHJUD HWDMHUHOH vQ LQWHUYDlul dintre zid Âşi lavoare, aceastĂŁ alternativĂŁ devine una mult mai UDÂ°QDWĂŠ GHFkW VLPSOD DĂ§H]DUH D XQRU UDIWXUL vQ IDĂ¨D SHUHWHOXL 3HQWUX SXQHUHD vQ SUDFWLFĂŠ D acestui concept ingenios a fost utilizat un schelet de bazĂŁ din SURÂ°OH PHWDOLFH FDUH FRQVWLWXLH XQ FDGUX VWDELO vQ YHGHUHD aplicĂŁrii ulterioare a plĂŁcilor din gips-carton. ÂŞi, deoarece SH DFHĂ§WL SHUHĂ¨L YRU Â° PRQWDte lavoarele Âşi dulĂŁpioarele aferente (destul de voluminoase), s-a impus intercalarea unor elemente portante suplimentare.

Deoarece plĂŁcile cu fragmente ceramice au aceleaÂşi dimensiuni cu cele mari de gresie, iar prin modul nostru de aplicare au rezultat spaĂžii mici pentru mozaic, s-a ivit o problemĂŁ: dacĂŁ cele de mozaic ar fi tĂŁiate doar pe douĂŁ laturi, pentru a se potrivi cu pĂŁtratele mici, ar fi obĂžinute douĂŁ margini drepte Âşi douĂŁ neregulate. Astfel, pentru un contur ideal Âşi alegerea pieselor optime, am construit un Âşablon cu perimetrul interior corespunzĂŁtor pĂŁtratelor goale.

simplitate

amenajare baie

20. Ă&#x17D;n locurile ĂŽn care pereĂžii nu sunt placaĂži cu faianĂžĂŁ, am aplicat un grund pe gletul din ipsos Âşi pe plĂŁcile din gips-carton, reducĂ˘nd astfelâ&#x20AC;Ś

21. â&#x20AC;ŚreacĂžia de absorbĂžie. DupĂŁ uscarea acestui glet, am vopsit ambele tronsoane de perete aferente lavoarelor.

22. Ă&#x17D;n spatele acestor pereĂži am introdus etajera, realizatĂŁ ĂŽn prealabil din plĂŁci de PAL furniruit, rosturile fiind ĂŽnchise cu silicon.

Ă&#x17D;n acest fel, greutatea principalĂŁ nu este preluatĂŁ de zidul propriu-zis, ci de elementele portante ale lavoarului, ce WUHEXLH Â°[DWH vQ DĂ§D IHO GH SURÂ°OHOH YHUWLFDOH vQFkW VĂŠ QX H[LVte nici un risc de rĂŁsturnare a structurii. De aceea, e indicat VĂŠ DQFRUDĂ¨L SURÂ°OHOH PHWDOLFH vQ SRGHD Ă§L SODIRQ 6ROXĂ¨LD HVWH UHFRPDQGDWĂŠ Ă§L GLQ SXQFW GH YHdere estetic deoarece, dupĂŁ placarea cu gips-carton, peretele va avea un aspect impecabil.

Lavoare racordate Pentru racordarea lavoarelor OD FRQGXFWHOH GH DSĂŠ Ă§L FDQDOL]DUH H[LVWHQWH vQ ]LGXO EĂŠLL UHspective a fost aleasĂŁ o soluĂžie VSHFLDOĂŠ 'HRDUHFH HOH VH DÂąDX la o distanĂžĂŁ de circa 40 cm de perete, era nevoie de o prelunJLUH DGLFĂŠ GH R OHJĂŠWXUĂŠ vQWUH RULÂ°FLLOH GH LHĂ§LUH DOH FRQGXFWHORU GLQ ]LG Ă§L URELQHĂ¨LL GH FROĂ¨ FX YHQWLO Â°[DĂ¨L SH VWUXFWXUD FDUH VXVĂ¨LQH ODYRDUXO 'LÂ°FXOWDWHD D IRVW UH]ROYDWĂŠ vQ PRG RSWLP FX DMXWRUXO XQRU Ă¨HYL ÂąH[LELOH GLQ DOXPLQLX Ă§L D XQXL sistem pentru instalaĂžii compus GLQ PXIH Â°OHWDWH Â°WLQJXUL LQHOH GH VWUkQJHUH Ă§L SLHVH GH vPELQDUH SHQWUX Â°OHW DupĂŁ placarea tronsoanelor de perete pe ambele feĂže, a urmat pardoseala alcĂŁtuitĂŁ din plĂŁci pĂŁtrate de gresie cu dimensiuni mari. Ă&#x17D;n privinĂža acesteia V D RSWDW SHQWUX XQ UDÂ°QDPHQW

72 l

Misiunea

CASA 2/06

24. DupĂŁ acelaÂşi principiu am efectuat Âşi montarea oglinzilor. RemarcaĂži faptul cĂŁ, deÂşi acestea sunt foarte plate, ĂŽn partea lateralĂŁ am ĂŽnglobat totuÂşi ĂŽntrerupĂŁtoarele. Apoi am suspendat oglinzile de perete, fĂŁcĂ˘nd tot posibilul sĂŁ le alipim de acesta.

23. Am conceput ca un tot unitar dulĂŁpioarele Âşi lavoarele, fixĂ˘ndu-le ĂŽn plĂŁcuĂžele din perete cu Âşine de agĂŁĂžare. Apoi am fĂŁcut racordul la conducta de apĂŁ.

EtanÂşarea zonei duÂşului cu plĂŁci de faianĂžĂŁ

1. Ă&#x17D;naintea montĂŁrii faianĂžei, pe colĂžul rezervat duÂşului am aplicat cu rola un material de etanÂşare lichid.

2. Racordurile bateriei sunt prevĂŁzute cu manÂşete de etanÂşare Âşi tratate suplimentar cu vopsea.

3. Aici, am fixat plĂŁcile albe de faianĂžĂŁ dupĂŁ modelul rosturilor ĂŽncruciÂşate. Pentru decupaje...

4. ...am folosit o frezĂŁ circularĂŁ cu vĂ˘rf de diamant Âşi burghiu centrat. Pentru debitarea...

5. ...fragmentelor mai ĂŽnguste, am utilizat un dispozitiv special cu disc de tĂŁiere Âşi limitator de cursĂŁ.

6. Rosturile dintre plĂŁci Âşi elementele alĂŁturate (de exemplu, cuva duÂşului) le-am etanÂşat cu silicon.

Maºinã de spãlat ºi uscãtor de rufe în baie Sfatul specialistului Misiunea Casa www.misiuneacasa.ro/forum

Se impune alegerea unor aparate adecvate

25. Iatã reprezentarea finalã a conceptului pentru lavoare! În faþã am suspendat o piesã de mobilier ºic, ce înglobeazã chiuveta, deasupra oglinda, care ajunge aproape de tavan, iar în spate, ascunse discret, etajerele.

Deºi este indicat sã rezervaþi o încãpere numai pentru aparatura necesarã spãlãrii rufelor, nu e întotdeauna posibil. Astfel, deseori maºina de spãlat ºi uscãtorul de rufe sunt amplasate în baie. Modelele recente þin seama de acest amãnunt ºi sunt utilate corespunzãtor. Specialistul Misiunea Casa vã explicã în detaliu aspectele pe care trebuie sã le aveþi în vedere atunci când achiziþionaþi un astfel de aparat. Q Atenuarea zgomotului Vã recomand ca maºina de spãlat sã aibã o bunã izolaþie fonicã, mai ales dacã va fi amplasatã în baie. Zgomotul produs de ultimele modele se ridicã la un nivel de aproximativ 65 dB la centrifugare ºi numai 49 dB la spãlare. Comparativ, vã informãm cã un uscãtor de pãr considerat silenþios genereazã circa... 54 dB. Q Evacuarea controlatã a apei Maºinile de spãlat dotate cu supapã înglobatã de stopare a apei garanteazã protecþia împotriva eventualelor pagube cauzate de revãrsarea acesteia, deoarece la apariþia unor pierderi de apã, aducþiunea e opritã automat. Suplimentar, furtunurile de alimentare au multiple componente pentru a garanta siguranþa la supra-presiune, iar hubloul este blocat electric. Q Siguranþa copiilor... ...este o funcþie extrem de importantã, mai ales dacã maºina va fi amplasatã într-o locuinþã unde se aflã ºi copii. Dupã ce aþi activat programul de siguranþã, ei nu vor mai putea interveni în desfãºurarea programului sau deschide hubloul prin apãsarea pe diverse taste. Q Racordarea la curent electric Aparatele de spãlat aflate în baie trebuie sã aibã prize cu circuit de curent separat. Pentru propria protecþie, prizele ºi întrerupãtoarele pot fi amplasate la minimum 60 cm de cadã ºi duº. Q Cuplarea la conducta de apã Dacã în baie existã un robinet cu un singur ventil de colþ, acesta poate fi înlocuit cu altul dotat cu douã ventile separate. Pentru evacuarea apei casnice uzate poate fi utilizat sifonul chiuvetei. Dacã acestuia din urmã îi lipseºte racordul de admisie, trebuie sã montaþi o piesã de racordare. Q Integrarea în spaþiu Pentru bãile mici existã maºini de spãlat cu dimensiuni ºi înãlþime reduse. Ele sunt mai uºor de integrat în spaþiul disponibil ºi, la un volum al tamburului de 4 pânã la 6 kg, oferã o capacitate de spãlare suficientã. Q Asamblarea aparatelor În camera dumneavoastrã de baie este loc numai pentru maºina de spãlat, dar nu vreþi sã renunþaþi la uscãtorul de rufe? Printr-un sistem de asamblare special, cele douã aparate pot fi montate unul peste celãlalt, ocupând astfel un spaþiu mai mic din suprafaþa pardoselii. Q Uscarea rufelor Acest uscãtor e cel mai potrivit pentru baie, deoarece reþine umiditatea rufelor ºi o pompeazã în instalaþia de evacuare sau o colecteazã într-un recipient pe care îl puteþi goli ulterior. În varianta uscãrii rufelor prin ventilare, este nevoie în schimb de un adaptor la geam sau perete, deoarece umiditatea trebuie transportatã în aer liber printr-un furtun. Q Depozitarea detergenþilor O altã problemã este unde þinem detergenþii. De exemplu, într-un postament cu sertar, care a fost montat în prealabil sub aparat. În plus, înãlþarea maºinii de spãlat vã scuteºte spatele la introducerea ºi scoaterea rufelor.

Misiunea

CASA 2/06

l 73

amenajare baie tehnic de aplicare a plĂŁcilor: ĂŽn ORF VĂŠ Â°H DUDQMDWH GXSĂŠ R UHĂ¨HD RELĂ§QXLWĂŠ GH URVWXUL vQFUXFLĂ§DWH HOH DX IRVW GLVSXVH vQWU XQ PRG PDL FUHDWLY Ă§L LQGLYLGXDO

simplitate

Gresie cu inserĂžii de mozaic %XFĂŠĂ¨LOH PDUL GH JUHVLH DX IRVW GLVSXVH vQ DĂ§D IHO vQFkW GXSĂŠ DSOLFDUHD XQHL SHUHFKL GH SOĂŠFL VĂŠ SRDWĂŠ XUPD DOWHOH FHQ WUDWH SH OLQLD URVWXOXL GLQWUH SUL PHOH FRQWLQXkQG DSRL FX DOWĂŠ SHUHFKH DOLQLDWĂŠ FHOHL GLQWkL Ă§ D P G 5HVSHFWkQG DFHVW SUR FHGHX vQWUH EXFĂŠĂ¨LOH GH JUHVLH DX UĂŠPDV R VHULH GH SĂŠWUDWH JRD OH GH GLPHQVLXQL PDL PLFL $FHVWH VSDĂ¨LL OLEHUH DX IRVW XPSOXWH vQWU XQ VWLO PDL YH VHO Ă§L DQXPH FX IUDJPHQWH FH UDPLFH PR]DLF (OH VXQW GLV SRQLELOH VXE IRUPD XQRU SĂŠWUDWH PDL PDUL IUDJPHQWHOH Â°LQG PHQĂ¨LQXWH vPSUHXQĂŠ GH R IR OLH DGH]LYĂŠ Â˝QVĂŠ SRW Â° XWLOL]DWH Ă§L EXFĂŠĂ¨HOH GH FHUDPLFĂŠ VSDUWĂŠ 6XSUDIHĂ¨HOH FX PR]DLF VXQW DU PRQL]DWH FURPDWLF FX JUHVLD SROLFURPLD ORU FUHkQG XQ HIHFW DJUHDELO Â˝Q SOXV FRPELQDĂ¨LD

26. DupĂŁ aplicarea faianĂžei pe colĂžul rezervat duÂşului, am montat compartimentarea acestuia. Am aÂşezat foile din sticlĂŁ pe Âşinele ĂŽnÂşurubate vertical ĂŽn perete.

27. SuporĂžii foilor de geam dinspre perete i-am ĂŽnÂşurubat uÂşor, din exterior. De aceste segmente ĂŽnguste Âşi stabile din sticlĂŁ am ataÂşat apoi uÂşile duÂşului.

28. Piesele de fixare ale segmentelor din sticlĂŁ dinspre pereĂži, precum Âşi rosturile aferente lor din aceastĂŁ zonĂŁ a camerei, le-am acoperit pe exterior cu plĂŁci de protecĂžie din crom. Din punct de vedere optic am realizat o armonie perfectĂŁ cu bateria lucioasĂŁ a duÂşului. 29. Pentru baterie am ales o variantĂŁ mai elegantĂŁ. Aceasta este dotatĂŁ atĂ˘t cu un duÂş de mĂ˘nĂŁ, cĂ˘t Âşi cu unul fixat sus, ĂŽn perete.

FRORULVWLFĂŠ D IRVW VHOHFWDWĂŠ DVW IHO vQFkW IUDJPHQWHOH FHUDPLFH VĂŠ Â°H vQ WRQ Ă§L FX QXDQĂ¨D OHPQX OXL GLQ vQFĂŠSHUH /D Â°QDO D UH ]XOWDW R LPDJLQH GH DQVDPEOX H[SUHVLYĂŠ FX DFFHQWH LQWHUHVDQ WH SH VXSUDIDĂ¨D PDUH GH JUHVLH =LGĂŠULD GH FĂŠSWXĂ§LUH D FĂŠ]LL Ă§L SHUHĂ¨LL GLQ LQWHULRUXO VSDĂ¨LXOXL SHQWUX GXĂ§ DX IRVW SODFDĂ¨L FX IDLDQĂ¨ĂŠ DOEĂŠ DSOLFDWĂŠ vQWU R UHĂ¨HD VLPSOĂŠ GH URVWXUL vQFUXFLĂ§DWH ĂŞL GHRDUHFH DX IRVW H[HFXWDWH LQWH JUDO GLQ VWLFOĂŠ HOHPHQWHOH GH FRPSDUWLPHQWDUH D GXĂ§XOXL VLP SOX GH IRUPĂŠ SĂŠWUDWĂŠ DVLJXUĂŠ WUDQVSDUHQĂ¨D DFHVWXL FROĂ¨ 'XSĂŠ FXP DĂ¨L SXWXW REVHUYD QX HVWH JUHX GHORF VĂŠ YĂŠ DPHQDMDĂ¨L R DVWIHO GH EDLH Q

74 l

Misiunea

CASA 2/06

Q NECESAR La lucrĂŁrile de amenajare a bĂŁii prezentate ĂŽn articolul de faĂžĂŁ am utilizat urmĂŁtoarele: Q Materiale: profile metalice, plĂŁci din gips-carton, adeziv, material pentru rosturi, sistem de Ăževi pentru instalaĂžii sanitare, gresie, adeziv pentru gresie, material de etanÂşare, grund, vopsea, plĂŁci din PAL furniruit; Q Scule: dispozitiv special pentru tĂŁiat faianĂža Âşi gresia, bormaÂşinĂŁ, gletierĂŁ latĂŁ, menghinĂŁ, gletierĂŁ cu zimĂži, gletierĂŁ din cauciuc, pensulĂŁ, trafalet; Q Produse: cadĂŁ de baie, cuvĂŁ pentru duÂş, chiuvete, oglinzi, becuri situate deasupra cĂŁzii Âşi chiuvetelor, jaluzele orizontale, grĂŁtar din lemn.

actual Aniversare Romstal

De 11 ani împreunã!

ompania Romstal a lansat, în cadrul programului Romstal Partener, pe o perioadã de aproximativ trei luni, campania promoþionalã „De 11 ani împreunã, de 111 ori mai câºtigat!“. Societãþile comerciale posesoare de card Romstal Partener care au achiziþionat produse Romstal în valoare de peste 1.000 RON au avut posibilitatea sã câºtige premii importante doar prin tragere la sorþi. Desfãºuratã la nivel naþional, aceastã campanie promoþionalã s-a încheiat în data de 17 februarie 2006 cu o ceremonie de premiere la care, alãturi de numeroºi invitaþi a participat ºi top managementul companiei Romstal. Marele Premiu, un Mercedes-Benz Clasa A, a fost râvnit de mulþi pasionaþi de maºini din toatã þara, însã a rãmas, dupã cum a fost norocul, în Bucureºti la un partener cu care firma colaboreazã încã din 1994. Nu mai puþin vânate au fost: Premiul I - 11 came-

re video Sony, Premiul al II-lea - 22 aparate de aer condiþionat marca Romstal, Premiul al III-lea - 33 truse de scule Rothenberger, Premiul al IV-lea - 44 materiale promoþionale Romstal. La aceastã ultimã categorie premiile au constat în: haine de iarnã, salopete ºi jachete. Aceste premii au ajuns în zece locaþii din toate regiunile þãrii. Romstal Partener reprezintã rezultatul unei excelente colaborãri între companie ºi clienþi. Dincolo de legãturile comerciale, programul s-a materializat într-o veritabilã relaþie de parteneriat. Drept exemplu, împreunã cu cei peste 3.000 de parteneri din þarã, Romstal îºi propune implicarea tot mai activã în viaþa socialã. Un rezultat apreciabil a venit în urma campaniei intitulatã „Fii mai bun“ iniþiatã pentru ajutorarea sinistraþilor din Moldova, prin utilizarea fondurilor strânse în urma primei acþiuni de acest gen. Li-

der de piaþã în domeniul comercializãrii instalaþiilor pentru construcþii, Romstal oferã tuturor clienþilor sãi o gamã variatã de produse hydro, thermo, sanni, klima, electro ºi ceramic. În plus asigurã servicii de consultanþã, punere în funcþiune, service ºi întreþinere pentru produsele pe care le comercializeazã.

Construct Expo Ambient

Un eveniment de anvergurã

ezvoltarea pieþei din România pe segmentul construcþiilor a atras dupã sine ºi o dezvoltare exponenþialã a târgurilor de profil. Începând cu anul 1993, Romexpo s-a ocupat de organizarea Construct Expo, târg internaþional de arhitecturã, tehnologii, echipamente, instalaþii, scule, dispozitive ºi materiale de construcþii. De-a lungul celor 12 ediþii desfãºurate pânã în prezent, manifestarea s-a dezvoltat continuu, înregistrând în anul 2005 un record: peste 1.200 de firme din 22 de þãri, care ºi-au etalat produsele pe o suprafaþã expoziþionalã de 62.000 mp. Pentru a veni în sprijinul participanþilor din acest an, Romexpo a decis organizarea manifestãrii în douã ediþii cu structuri asemãnãtoare, fiecare dintre ele referinduse la cele douã valenþe principale: anteprenorialã, dedicatã materialelor ºi echipamentelor pentru construcþii ºi ambientalã, adresatã firmelor de tâmplãrie,

76 l

Misiunea

CASA 2/06

finisaje ºi decoraþiuni interioare. Aºadar, avem ocazia sã analizãm noutãþile din domeniu la cele douã expoziþii, respectiv Construct Expo Antreprenor în perioada 22–25 martie ºi Construct Expo Ambient programatã pentru 17-21 mai. Ambele de talie internaþionalã, expoziþiile vor gãzdui diverse amenajãri interioare, acoperiri murale ºi pardoseli, uºi, ferestre, vitraje ºi corpuri de iluminat. Succesul pare garantat dacã ne gândim la numãrul mare de firme participante înregistrat pânã în prezent. Cu aproximativ douã luni înainte de startul acestui eveniment ºi-au anunþat participarea 555 de firme, din care 476 sunt româneºti, iar 79 strãine, reprezentând 16 þãri. Nu mai încape îndoialã cã au fost ocupate aproape toate pavilioanele din Complexul Expoziþional Romexpo Bucureºti. În aceeaºi perioadã de timp se va desfãºura, în pavilionul numãrul 2, ºi cea de-a doua ediþie a salonului financiar de

investiþii Expoinvest-imobiliar organizat în colaborare cu firma Zero Cash. Acolo sunt aºteptate sã participe bãncile ºi alte instituþii financiare de creditare, dar ºi societãþile imobiliare. Programul zilnic de vizitare al târgurilor va fi cuprins în intervalul orar 10.00 - 18.00. Orice alte informaþii legate de eveniment pot fi obþinute accesând www.constructexpo-ambient.ro.

bricolaj

curs practic

Reinventarea ordinii

În acest ansamblu pot fi integrate perfect tot felul de obiecte decorative, astfel fiind reinstalatã ordinea în zonã

Ultimele tendinþe în materie de amenajãri interioare demonstreazã cã etajerele sunt nelipsite din orice spaþiu modern. Datoritã lor puteþi aranja DVD-urile, revistele sau fotografiile preferate.

iecare om simte nevoia de a-ºi personaliza locuinþa, de a trãi în spaþii amenajate în funcþie de nevoile, dorinþele ºi gusturile proprii. Uneori, acest lucru pare dificil de realizat, însã nu imposibil. De aceea, vã propunem în cadrul articolului de bricolaj realizarea unor etajere din lemn. Efectul este garantat, iar investiþiile sunt minime. În cazul nostru, corpul de mobilier rezultat, deschis pe ambele pãrþi, oferã libertatea de a modela spaþiul într-o multitudine de variante. Un obiect considerat neinteresant poate fi pus în valoare dacã este plasat pe un suport de bunã calitate.

Etajere „aerisite“

Mãsuraþi bucãþile din lemn la dimensiuni egale cu ajutorul unei rulete ºi însemnaþi cu un creion liniile de tãiere.

Un echer vã ajutã sã marcaþi unghiurile drepte înainte de tãiere, astfel încât marginile plãcilor sã poatã fi îmbinate perfect.

Decoraþiunile realizate în culori deschise sunt mai bine evidenþiate pe un fundal închis. Este o regulã aplicatã tot mai des în strategiile de amenajare a unei locuinþe. Puteþi beneficia de asemenea efecte dacã zugrãviþi unul dintre pereþii camerei cu o culoare diferitã de a celorlalþi. Ansamblul descris poate fi amplasat în bucãtãrie, living, dormitor sau chiar baie, dacã decorul iniþial al casei vã permite acest lucru.

Q NECESAR

Tãiaþi lemnul cu un ferãstrãu circular, urmãrind liniile trasate iniþial cu creionul pe suprafaþa fiecãrei plãci.

Dupã ce aþi stabilit numãrul de rafturi, finalizaþi prima etapã prin finisarea canturilor cu ºmirghel sau ºlefuitor electric.

Q Materiale: plãci din lemn, barã din inox, ºuruburi, coliere metalice, lac, vopsea sau baiþ pentru lemn Q Scule: frezã sau ºmirghel, bormaºinã sau ºurubelniþã, ruletã sau metru, pensulã, creion, ferãstrãu

Misiunea

CASA 2/06

l 77

bricolaj

curs practic Pe de altã parte, într-o încãpere micã, rafturile sunt alegerea idealã. Piesa de mobilier prezentatã de noi este formatã dintr-o barã din inox ºi trei rafturi din lemn realizate cu plãci groase de 10 mm ºi montate la înãlþimi diferite. Am preferat lemnul pentru cã acesta creeazã impresia de „cãldurã” în ambient, zonele ideale fiind cele de dormit sau de zi. Un alt material practic ºi ieftin din care puteþi confecþiona aceste rafturi este PAL-ul melaminat (datoritã gamei cromatice variate ºi aspectului atrãgãtor). De asemenea, ele pot fi integrate în orice spaþiu funcþional, mai ales în decoruri moderne. Pânã sã fie gata întreg ansamblul, trebuie sã urmaþi câteva etape. Tãiaþi plãcile la dimensiunile stabilite cu ajutorul unui ferãstrãu circular, apoi finisaþi marginile. Pasul urmãtor este realizarea gãurilor în blaturile din lemn, special prevãzute pentru introducerea barei din inox. Ca sã le puteþi executa cu o precizie cât mai mare, puneþi plãcile mai lungi una peste alta înainte de gãurire. Dupã ce le-aþi îmbinat cu cele scurte, formând astfel trei cadre diferite, fixaþi colierele metalice în ºuruburi. Cel mai mare dintre ele trebuie aºezat la baza suportului. Pentru ajutor suplimentar, puteþi consulta schiþa acestui bricolaj prin accesarea site-ului www.misiuneacasa.ro.

Ruleta ºi creionul sunt din nou importante la mãsurãtorile pentru stabilirea centrului plãcilor, înainte de gãurire.

Lemnul pe care l-aþi tãiat ºi finisat aratã foarte bine. Este timpul sã realizaþi gãurile în blaturile respective cu o bormaºinã.

Aceste gãuri au fost special prevãzute pentru introducerea barei din inox. Puteþi trece acum la montarea plãcilor pentru blatul suport.

Urmãtorul pas este operaþiunea de asamblare a plãcilor din lemn cu ajutorul ºuruburilor ºi a unei bormaºini.

Aºezaþi cadrele unul peste altul, apoi introduceþi bara din inox în gãurile executate la început ºi aranjaþi-le în orice poziþie doriþi.

Îmbinaþi plãcile astfel încât sã formaþi un cadru. Cel cu dimensiunea mai mare montaþi-l la baza ansamblului, pentru echilibru.

Folosindu-vã de aceeaºi bormaºinã, montaþi colierele metalice în blaturile din lemn ºi fixaþi-le cu ºuruburi.

Sfatul nostru Puteþi folosi aceste rafturi ºi pentru depozitarea unor ingrediente care trebuie sã fie la îndemânã în bucãtãrie (condimente, zahãr, cafea). Cutiile sau vasele în care sunt depozitate atrag prin forme diverse ºi coloristicã.

78 l

Misiunea

CASA 2/06

Ultima operaþiune este stabilirea înãlþimilor dorite pentru rafturi. Abia acum vã puteþi aranja obiectele preferate.

muzeul satului

nostalgia tradiĂžiei â&#x20AC;&#x17E;Nu Âştiu alĂžii cum sunt, dar eu, cĂ˘nd mĂŁ gĂ˘ndesc la locul naÂşterii mele, la stĂ˘lpul hornului unde lega mama o ÂşfoarĂŁ cu motocei la capĂŁt, de crĂŁpau mĂ˘Ăžele jucĂ˘ndu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mĂŁ Ăžineam cĂ˘nd ĂŽncepusem a merge copĂŁcel, parcĂŁ-mi saltĂŁ inima de bucurieâ&#x20AC;&#x153;. Ă&#x17D;n acest fel vorbea povestitorul Ion CreangĂŁ despre casa pĂŁrinteascĂŁ, o imagine pe care o gĂŁsim ĂŽn puĂžinele case tradiĂžionale din judeĂžul NeamĂž. Simplitate, cĂŁldurĂŁ Âşi culoare, dincolo de capricii Âşi pretenĂžii moderne.

entru a face cunoÂştinĂžĂŁ cu tradiĂžia caselor nemĂžene ne-am oprit la Muzeul NaĂžional al Satului Dimitrie Gusti din BucureÂşti. Aici am descoperit o casĂŁ veche adusĂŁ din comuna Piatra ÂŞoimului ĂŽn 1936. SituatĂŁ la limita esticĂŁ a munĂžilor TarcĂŁului, aceastĂŁ localitate se desfĂŁÂşoarĂŁ de-a lungul rĂ˘urilor Calu Âşi Iapa, ce curg spre Valea BistriĂžei. Locuitorii ei s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu agricultura Âşi creÂşterea animalelor, lucrul la pĂŁdure Âşi plutĂŁritul.

Amintirile lui CreangĂŁ... Ă&#x17D;n satele din NeamĂž era impresionantĂŁ frumuseĂžea arhitecturii populare Âşi, aÂşa cum spunea Ion CreangĂŁ, aici ĂŽntĂ˘lneai â&#x20AC;&#x17E;gospoGDUL WRW XQXO Ă§L XQXO ÂąĂŠFĂŠL YRLQLFL Ă§L IHWH mĂ˘ndreâ&#x20AC;&#x153;. HĂŁrnicia acestor locuitori a fost amintitĂŁ Âşi de Mihail Sadoveanu ĂŽn scrierile sale. â&#x20AC;&#x17E;Ei se ĂŽndeletniceau cu cĂŁrĂŁuÂşia Âşi cu prelucrarea lĂ˘nii, din care Ăžeseau cojoace Âşi sumane. Despicau Âşindrila ĂŽn pĂŁdurile de brad, iar cu lemnul Âşi postavul fĂŁceau negoĂž. Erau oameni destoinici Âşi harnici, cum ĂŽi vedem Âşi astĂŁziâ&#x20AC;&#x153;. AÂşezatĂŁ pe temelie din piatrĂŁ, casa era construitĂŁ cu bĂ˘rne groase din lemn acoperite cu lut. Intrarea ĂŽn locuinĂžĂŁ se fĂŁcea printr-o tindĂŁ (salĂŁ), dupĂŁ care se ajungea ĂŽn cele douĂŁ ĂŽncĂŁperi dispuse de-o parte Âşi de alta: odaia mare (camera de oaspeĂži) Âşi odaia micĂŁ (camera de locuit). Chilerul (cĂŁmara) a fost situat ĂŽn partea din spate a casei Âşi cu DFFHV VHSDUDW GH SH SULVSĂŠ Â˝Q Â°HFDUH GLQtre ĂŽncĂŁperi erau reunite diverse categorii

80 l

Misiunea

CASA 2/06

Piatra ÂŞoimului pe

Columna lui Traian de obiecte menite sĂŁ ilustreze statutul social, economic Âşi cultural al proprietarului, LPSOLFLW VSHFLÂ°FXO ]RQHL GLQ FDUH SURYHQHD Mobilierul odĂŁii mici nu ĂŽnsuma decĂ˘t un pat mare, o masĂŁ cu trei picioare Âşi scĂŁunelele joase din lemn. Decorul acestei camere cuprindea: blidarul pentru vase, lada pentru mĂŁlai, rĂŁzboiul de Ăžesut, uneltele pentru diverse activitĂŁĂži casnice, precum Âşi ĂžesĂŁturile cu rol funcĂžional Âşi decorativ - scoarĂže din lĂ˘nĂŁ sau cĂ˘nepĂŁ Âşi Âştergare din bumbac. Odaia mare avea un aspect de sĂŁrbĂŁtoare SHQWUX FĂŠ DLFL HUDX SULPLĂ¨L PXVDÂ°ULL (D vQsemna de fapt un ansamblu format din piese de mobilier (o masĂŁ ĂŽnaltĂŁ, o ladĂŁ de zestre, laviĂže), ĂžesĂŁturi decorative (pĂŁretare, scoarĂže, Âşervete) Âşi piese de port popular expuse pe culme, deasupra patului. Obiectele de uz casnic Âşi uneltele de muncĂŁ erau aÂşezate cu grijĂŁ ĂŽn salĂŁ sau chiler, dupĂŁ cum vĂ§L VWUXFWXUD Â°HFDUH IDPLOLH PRGXO GH YLDĂ¨ĂŠ Âşi ocupaĂžiile tradiĂžionale ĂŽn vechea aÂşezare moldoveneascĂŁ Piatra ÂŞoimului. PĂŁstrate din generaĂžie ĂŽn generaĂžie, transmise de la

bunici la nepoĂži, jocurile populare, portul, tradiĂžiile Âşi meÂşteÂşugurile ĂŽnsoĂžeau momentele importante din viaĂža acestui Ăžinut.

Costume lucrate ĂŽn casĂŁ Se poate vorbi chiar de o industrie casnicĂŁ atunci cĂ˘nd ne referim de exemplu, la confecĂžionarea pieselor de port popular. Torsul, urzitul, rĂŁsucitul, Ăžesutul, vopsitul Âşi cusutul erau realizate manual, cu ustensile mai mult sau mai puĂžin evoluate. Remarcabile sunt tehnicile utilizate la ĂŽmpodobirea cĂŁmĂŁÂşilor Âşi bundiĂželor. ConfecĂžionate de asemenea manual, cu puncte de cusĂŁturĂŁ dintre cele mai diferite, broderiile se caracWHUL]DX SULQWU XQ UDÂ°QDPHQW DSDUWH 3LHVHOH GH SRUW SRSXODU SRW Â° DGPLUDte astĂŁzi chiar acasĂŁ la meÂşterii care le UHDOL]HD]ĂŠ (L UHXĂ§HVF GH Â°HFDUH GDWĂŠ VĂŠ FUHeze cu migalĂŁ, adevĂŁrate bijuterii brodate pe cojoacele Âşi cheptarele vQÂąRUDWH 0ĂŠLHVWULD Âşi dragostea pentru frumos se regĂŁsesc Âşi ĂŽn armonizarea culorilor pe pĂ˘nzĂŁ.

Idei simple Âşi folositoare Vopsele vegetale Negru, roÂşu, grena sau albastru erau cele mai utilizate culori pentru ĂžesĂŁturi, dar nu fĂŁceau excepĂžie nici nuanĂžele de galben, portocaliu, verde, violet sau maro. RemarcabilĂŁ era tehnica utilizatĂŁ pentru obĂžinerea acestor culori. Femeile foloseau vopsele vegetale pentru colorarea firelor din lĂ˘nĂŁ sau bumbac. Cu ajutorul unor reĂžete pĂŁstrate cu sfinĂženie, ele utilizau pentru vopsit: coajĂŁ de arin, sovĂ˘rf, frunze de nuc, mesteacĂŁn, dud, coji de nuci verzi, coji de ceapĂŁ, flori de sunĂŁtoare, moĂžul curcanului sau brĂ˘nduÂşe.

Lemnul traforat Apropierea de munte a furnizat suficiente materiale pentru construcĂžii. La ridicarea unei case tradiĂžionale, ĂŽn NeamĂž era utilizat ĂŽn proporĂžie de 80% lemnul de brad. PereĂžii erau construiĂži din bĂ˘rne, iar acoperiÂşul cu ĂŽnvelitoare dispusĂŁ ĂŽn sĂŁgeatĂŁ din draniĂžĂŁ ĂŽn patru ape. De formĂŁ ĂŽnaltĂŁ, steaÂşina largĂŁ acoperea inclusiv prispa. Tot din lemn erau realizaĂži cerdacul, balustrada (scĂ˘nduri traforate) Âşi stĂ˘lpii cu floarea executatĂŁ tot ĂŽn tehnica traforului. Cerdacul, bogat ĂŽmpodobit, ĂŽnconjura casa pe trei laturi.

Ă&#x17D;ncĂŁlzirea locuinĂžei Sistemul de ĂŽncĂŁlzire al camerei de locuit ĂŽnsemna de fapt o sobĂŁ din lut, cu plitĂŁ pentru gĂŁtit. Aceasta era realizatĂŁ din fier Âşi avea trei ochiuri de diverse mĂŁrimi. Aici se punea la gĂŁtit tradiĂžionala mĂŁmĂŁliguĂžĂŁ. Fumul era evacuat ĂŽn pod, de unde ieÂşea prin cele douĂŁ lucarne (ochiuri) din acoperiÂş. Ă&#x17D;n acelaÂşi timp, podul se utiliza pentru afumat cĂ˘rnaĂžii Âşi slĂŁnina, mai ales ĂŽnaintea sĂŁrbĂŁtorilor de iarnĂŁ.

Temelie din piatrĂŁ Sistemul constructiv cu pereĂži din lemn dispuÂşi pe temelii din piatrĂŁ a fost atestat ĂŽncĂŁ din vremea arhitecturii dacice. Piatra de rĂ˘u oferea stabilitate casei, durabilitatea fiind foarte apreciatĂŁ. Astfel, natura a oferit un important material pentru construcĂžii, farmecul utilizĂŁrii lui rĂŁmĂ˘nĂ˘nd acelaÂşi pĂ˘nĂŁ astĂŁzi. DacĂŁ strĂŁmoÂşii noÂştri foloseau piatra ca suport pentru bĂ˘rnele din lemn ale casei, acum designerii considerĂŁ la modĂŁ acest material pentru decoraĂžiuni. V

Motivele utilizate erau diverse: geomeWULFH Â°WRPRUIH ]RRPRUIH FRVPLFH Ă§L FKLDU DQWURSRPRUIH &HOH PDL GHV vQWkOQLWH HOHPHQWH VXQW ÂąRDUHD ERERFXO VWUXJXUHOH IUXQ]D GH YLH VDX VWHMDU FRDUQHOH GH EHUEHF PXVFXOLĂ¨HOH VDX OXFHIHULL PHOFLL FUHQJXĂ¨HOH GH EUDG Ă§L JKLQGHOH WRDWH GLVSXVH vQ VSHFLDO SH PkQHFL 3HQWUX UHDOL]DUHD ORU HUD IRORVLWĂŠ lĂ˘nicĂŁ sau arnici vQWU R VLQJXUĂŠ FXORDUH VDX PDL PXOWH GLIHULW GH OD VDW OD VDW 0RGHOXO DFHVWHL FĂŠPĂŠĂ§L D IRVW UHSUH]HQWDW FX PLL GH DQL vQ XUPĂŠ SH &ROXPQD OXL 7UDLDQ &RVWXPXO IHPHLL QHPĂ¨HQH HUD FRPSXV GLQ FĂŠPDĂ§ĂŠ vQFUHĂ¨LWĂŠ OD JkW EXQGLĂ¨ĂŠ SRDOH FDWULQĂ¨ĂŠ Ă§L EkUQHDĂ¨ĂŠ EUkX CatrinĂža era SXUWDWĂŠ SHVWH SRDOH Ă§L DFRSHUHD WUXSXO GH OD EUkX vQ MRV /D FRVWXPXO SRSXODU EĂŠUEĂŠWHVF OXFUXULOH HUDX PDL VLPSOH 3LHVHOH FH vO FRPSXQHDX QX DX VXIHULW SUHD PXOWH VFKLPEĂŠUL GH D OXQJXO WLPSXOXL Â°LQG FDP DFHOHDĂ§L vQ WRDWĂŠ UHJLXQHD 0ROGRYHL 'HRVHELULOH GLQWUH HOH VH IĂŠFHDX SULQ FURPDWLFĂŠ VDX PRWLYH GHFRUDWLYH 6SHFLÂ°F EĂŠUEDWXOXL HUDX FĂŠFLXOD FĂŠPDĂ§D EXQGLĂ¨D EUkXO FKLPLUXO Ă§L LĂ¨DULL

Misiunea

CASA 2/06

l 81

muzeul satului

nostalgia tradiĂžiei

82 l

Misiunea

CASA 2/06

Tehnici populare

Sistemul de prelucrare a firelor pentru ĂžesĂŁturi era simplu de realizat, cu cĂ˘teva elemente din lemn ĂŽmbinate, dar mai ales uÂşor de folosit

MeÂşteÂşuguri pierdute Era aproape imposibil, trecĂ˘nd pragul unei familii, sĂŁ nu gĂŁseÂşti stativele (rĂŁzboiul de Ăžesut) montate. De aceea, zona NeamĂžului se distingea prin frumuseĂžea unor piese de port popular, ĂŽntre care un loc aparte ĂŽl ocuSDX EXQGLĂ¨D vQÂąRUDWĂŠ RUQDPHQWDWĂŠ vQ WRWDlitate cu strĂŁmĂŁturĂŁ (cusĂŁturĂŁ) de diferite culori, cojocul lung Âşi spenĂžerul sau cojocelul scurt. ImaginaĂžia prindea viaĂžĂŁ pe costume populare, scoarĂže, Ăžoluri, cergi, lĂŁicere, Ă§HUYHWH IHĂ¨H GH SHUQĂŠ GHVDJL Ă¨XKDOL VDFL etc. Cu timpul, ĂŽmbrĂŁcĂŁmintea a suferit transformĂŁri legate ĂŽn special de materia primĂŁ din care era confecĂžionatĂŁ. AÂşa se face cĂŁ pĂ˘nza lucratĂŁ ĂŽn casĂŁ a fost ĂŽnlocuitĂŁ cu albiĂža sau pĂ˘nza topitĂŁ prelucratĂŁ ĂŽn fabrici. Purtat mai mult de cĂŁtre persoanele ĂŽn vĂ˘rstĂŁ, ĂŽn zilele de sĂŁrbĂŁtoare, costumul popular a devenit Âşi el o raritate. Fenomenul a apĂŁrut ca urmare a â&#x20AC;&#x17E;civilizĂŁriiâ&#x20AC;&#x153; masive a satului romĂ˘nesc, fapt care a dus la abandonarea tradiĂžiilor Âşi renunĂžarea la modul original de realizare a lui. De asemenea, s-a renunĂžat la purtarea sumanelor Âşi FRMRDFHORU vQ ORFXO ORU Â°LQG SUHIHUDWH KDL nele confecĂžionate la scarĂŁ industrialĂŁ, iar RSLQFLOH DX IRVW vQORFXLWH GH SDQWRÂ° JKHte sau cizme. MeÂşteÂşugurile s-au dezvoltat ĂŽn paralel FX QHFHVLWĂŠĂ¨LOH Â°HFĂŠUHL IDPLOLL 1HPĂ¨HQLL au fost pe vremuri ĂŽmpĂŁrĂžiĂži ĂŽn: cojocari, WĂŠEĂŠFDUL FL]PDUL OHPQDUL Â°HUDUL GRJDUL RODUL GXOJKHUL VDX ]LGDUL Â°HFDUH GLQWUH HL vQcercĂ˘nd sĂŁ-Âşi dovedeascĂŁ mĂŁiestria. Acum, PXQFD ORU HVWH PDL PXOW RFD]LRQDOĂŠ Â°LQG destinatĂŁ celor pasionaĂži de artĂŁ popularĂŁ. Ă&#x17E;esĂŁturile romĂ˘ncelor au ajuns dincolo de JUDQLĂ¨HOH Ă¨ĂŠULL GDU WHKQLFD ORU vQYĂŠĂ¨DWĂŠ GLQ moÂşi - strĂŁmoÂşi, este ĂŽn prezent pe cale de GLVSDULĂ¨LH &KLDU GDFĂŠ EĂŠWUkQLL VDWXOXL DU vrea sĂŁ transmitĂŁ meÂşteÂşugurile lor, sunt prea puĂžini tineri interesaĂži de pĂŁstrarea tradiĂžiilor. Ă&#x17D;n curĂ˘nd vom putea admira, costumul de sĂŁrbĂŁtoare al bunicii doar ĂŽn YLWULQHOH PX]HHORU HWQRJUDÂ°FH

Decor simplu

Camera era acoperitĂŁ de jur ĂŽmprejur cu lĂŁicere ĂŽn dungi, Ăžesute ĂŽn casĂŁ. Cea mai utilizatĂŁ era lĂ˘na vopsitĂŁ ĂŽn culori vegetale

Ă&#x17D;n ceea ce priveÂşte ĂŽncĂŁlĂžĂŁmintea, pĂ˘nĂŁ la mijlocul secolului trecut, femeile purtau, ca Âşi bĂŁrbaĂžii, opinci confecĂžionate din piele de porc sau vitĂŁ. Acestea erau ĂŽncĂŁlĂžate peste oghiele (obiele) sau colĂžuni (ciorapi tricotaĂži GLQ OkQĂŠ Â˝Q Â°HFDUH GXPLQLFĂŠ OD KRUD VDWXOXL SXWHD Â° XUPĂŠULWĂŠ R DGHYĂŠUDWĂŠ SDUDGĂŠ D SRUWXOXL SRSXODU XQGH IHWHOH Ă§L ÂąĂŠFĂŠLL VH â&#x20AC;&#x17E;ĂŽncingeauâ&#x20AC;&#x153; la joc.

LuminĂŁ naturalĂŁ

Ferestrele din NeamĂž, fiind mai mari decĂ˘t ĂŽn alte zone, permiteau ca ĂŽn interior sĂŁ pĂŁtrundĂŁ mai multĂŁ luminĂŁ 4

RĂŁzboiul de Ăžesut

Ă&#x17D;n fiecare locuinĂžĂŁ exista un rĂŁzboi de Ăžesut. Fetele tinere ĂŽnvĂŁĂžau ĂŽncĂŁ de la o vĂ˘rstĂŁ fragedĂŁ sĂŁ ĂŽÂşi facĂŁ zestre pentru vremea mĂŁritiÂşului 2

Cele sfinte... Cele mai importante icoane din viaĂža ĂžĂŁranului romĂ˘n sunt cele pĂŁstrate ĂŽn propria lui casĂŁ. Pictate de meÂşterii populari sau iconarii din mĂŁnĂŁstiri, acestea erau foarte des ĂŽntĂ˘lnite ĂŽn Moldova, de regulĂŁ aÂşezate la est, ĂŽn camera de curat. LĂ˘ngĂŁ ele se puQHDX XQHRUL EXFKHĂ¨HOH GH EXVXLRF R FDQGHOĂŠ Âşi deasupra un Âştergar. DacĂŁ ĂŽn trecut aveau LPSRUWDQWH VHPQLÂ°FDĂ¨LL UHOLJLRDVH DVWĂŠ]L DX ĂŽn principal valoare decorativĂŁ. 7HKQLFD IRORVLWĂŠ OD SLFWDUHD LFRDQHORU SH lemn era una specialĂŁ. MeÂşterul ĂŽÂşi alegea o placĂŁ uscatĂŁ, de preferinĂžĂŁ din tei sau brad, dupĂŁ care aplica pe partea frontalĂŁ o bucatĂŁ de pĂ˘nzĂŁ. Peste ea trebuia sĂŁ ĂŽntindĂŁ mai multe straturi de glet, care uscate, formau ulterior un suport dur. Ă&#x17D;nainte de pictura propriu-zisĂŁ era ÂşlefuitĂŁ suprafaĂža rezultatĂŁ pĂ˘nĂŁ cĂ˘nd devenea netedĂŁ. UrmĂŁtoarea etapĂŁ era zgĂ˘rierea desenului pe placĂŁ. Apoi, mai multe straturi de culoare, de la QXDQĂ¨H vQFKLVH OD FHOH GHVFKLVH HUDX DSOLFDWH FX DMXWRUXO XQHL WHKQLFL QXPLWĂŠ iluminare. Icoanele pictate pe lemn erau 100% naWXUDOH YRSVHOHOH Â°LQG REĂ¨LQXWH GLQ YHJHWDOH ouĂŁ Âşi miere, de fapt cele mai la ĂŽndemĂ˘nĂŁ materii prime.

Ă&#x17D;n satele de munte din zona NeamĂžului PDL SRW Â° YĂŠ]XWH XUPHOH SUDFWLFĂŠULL DJULFXOWXULL vQ UĂŠ]RDUH VWUĂŠYHFKL VLVWHP GH OXFUDUH a pĂŁmĂ˘ntului. Mai exact, pe un teren arat ultimele douĂŁ brazde sunt trase ĂŽn sens opus. 7RW DLFL SRW Â° DGPLUDWH IRUPHOH WUDGLĂ¨LRQDOH de stĂ˘nĂŁ construite pe pĂŁÂşunile montane situate la o distanĂžĂŁ nu prea mare de sat. StĂ˘na, alcĂŁtuitĂŁ dintr-o singurĂŁ ĂŽncĂŁpere, avea ĂŽntr-o parte vatra cu crĂŁciini sau cujbĂŁ SH FDUH HUD DWkUQDWĂŠ FĂŠOGDUHD GH Â°HUW ]HUXO din care se obĂžinea urda, Âşi ceaunul pentru mĂŁmĂŁligĂŁ. Cine are curiozitatea sĂŁ asiste ĂŽn timpul prĂ˘nzului la procesul de prelucrare a produselor lactate, poate descoperi R OXPH IDVFLQDQWĂŠ 7HKQLFLOH VWUĂŠYHFKL PDL sunt ĂŽncĂŁ menĂžinute ĂŽn satele de la munte, iar poveÂştile ciobanilor mai ĂŽn vĂ˘rstĂŁ sunt cu adevĂŁrat pitoreÂşti. Impresionante sunt Âşi obiceiurile de iarnĂŁ din zona respectivĂŁ.

3 4

MĂŁÂştile populare atrag ca un magnet, mai ales pe cei care ajung pentru prima datĂŁ ĂŽn zonĂŁ. Ele sunt confecĂžionate din piele Âşi blanĂŁ de animale, ĂžesĂŁturi de pĂ˘nzĂŁ sau postav gros, lut ars, lemn cioplit, coajĂŁ de tei, mesteacĂŁn sau brad, bucĂŁĂži de metal sub formĂŁ de plĂŁci sau cercuri, sfoarĂŁ groasĂŁ coloratĂŁ, pene de pĂŁsĂŁri, cĂ˘nepĂŁ, boabe de fasole sau porumb, pĂŁr de cal sau porc, hĂ˘rtie Âşi carton colorat, mĂŁrgele, nasturi, bucĂŁĂži de sticlĂŁ, coarne de animale, doage de cofe sau funduri de putini. Ă&#x17D;n perioada sĂŁrbĂŁtorilor de iarnĂŁ mĂŁÂştile sunt jucate ca sĂŁ alunge spiritele rele, conform mitologiei populare. Piatra ÂŞoimului este unul dintre satele romĂ˘neÂşti ĂŽn care valorile tradiĂžionale ĂŽncĂŁ nu s-au SLHUGXW vQ QHJXUD YUHPLL Â°LQG SĂŠVWUDWH cu grijĂŁ, la loc de cinste. Q

reinventarea apei

apa potabilĂŁ

Filtre la mijloc de drum Americanii cumpĂŁrĂŁ anual circa douĂŁ milioane de filtre individuale, dintre care cele mai multe sunt de osmozĂŁ inversĂŁ (RO â&#x20AC;&#x201C; reverse osmosis). SituaĂžia se datoreazĂŁ conÂştientizĂŁrii generale a riscului reprezentat de apa aÂşa-zis potabilĂŁ. Este adevĂŁrat cĂŁ pe piaĂža noastrĂŁ au pĂŁtruns mult mai tĂ˘rziu miraculoasele filtre, dar asta nu este o scuzĂŁ pertinentĂŁ pentru a spune cĂŁ nu Âştim care sunt avantajele oferite de ele. ultimul episod am ĂŽnceput descrierea Ă&#x17D;ORU ncelor mai simple, dar probabil Âşi cePDL LPSRUWDQWH Â°OWUH 'H GDWD DFHDVta, continuĂŁm cu cĂ˘teva dintre variantele complexe care, prin folosirea individualĂŁ sau ĂŽn combinaĂžie cu altele, pot atinge un JUDG vQDOW GH HSXUDUH

Convertirea substanĂželor Ă&#x17D;n ultimii ani, au fost concepute noi tipuri de medii (cartuÂşe) pentru ĂŽnlĂŁturarea SOXPEXOXL Ă§L D DOWRU PHWDOH WR[LFH GLQ DSĂŠ 'RXĂŠ GLQWUH HOH V DX GRYHGLW D Â° IRDUWH HÂ°FLHQWH 3ULPXO H FHO GLQ DOXPLQĂŠ REĂ¨LQXW prin tratarea minereului de aluminiu pĂ˘nĂŁ FkQG GHYLQH IRDUWH SRURV Ă§L DEVRUEDQW (O acĂžioneazĂŁ prin atragerea Âşi reĂžinerea meWDOHORU GL]ROYDWH vQ DSĂŠ &KLDU GDFĂŠ UHĂ¨LQH VXEVWDQĂ¨HOH WR[LFH H LQHÂ°FLHQW vQ SULYLQĂ¨D FORUXOXL FKLPLFDOHORU RUJDQLFH VDX PLFURRUJDQLVPHORU &D Ă§L vQ FD]XO FDUWXĂ§HORU din carbon, performanĂža celui din aluminĂŁ descreÂşte direct proporĂžional cu durata foloVLULL OXL &kQG HVWH XWLOL]DW FX VFRSXO VSHFLÂ°F GH D vQOĂŠWXUD SOXPEXO GLQ DSĂŠ XQ FDUWXĂ§ mic din aluminĂŁ, instalat ĂŽntr-o bucĂŁtĂŁrie, UH]LVWĂŠ OD XQ FRQVXP WRWDO GH O HFKLYDOHQWXO D GRL DQL GH vQWUHEXLQĂ¨DUH PHGLH

Sfatul nostru Vasul din imagine este un rezervor care trebuie sĂŁ se regĂŁseascĂŁ la toate filtrele cu osmozĂŁ inversĂŁ. El are rolul de a stoca apa filtratĂŁ, iar pentru cĂŁ cele mai multe au capacitĂŁĂži mici de stocare vĂŁ recomandĂŁm sĂŁ le â&#x20AC;&#x17E;cĂŁutaĂžiâ&#x20AC;&#x153; pe cele mari.

84 l

Misiunea

CASA 2/06

O altĂŁ noutate pe piaĂža de specialitaWH HVWH Â°OWUXO UHGR[ 'HQXPLUHD OXL HVWH R abreviere a termenului â&#x20AC;&#x17E;oxidoreducereâ&#x20AC;&#x153; FDUH vQ OLQLL PDUL H XQ SURFHV FKLPLF GH VFKLPE Â˝QWU XQ DVHPHQHD Â°OWUX PHWDOHle toxice din apĂŁ sunt ĂŽnlocuite cu unele LQRIHQVLYH ]LQF Ă§L FXSUX 'H DVHPHQHD aceste douĂŁ elemente reĂžin clorul Âşi miroVXULOH GH]DJUHDELOH FDX]DWH GH KLGURJHQXO sulfuros Âşi reduc bacteriile (fĂŁrĂŁ a le elimiQD vQ WRWDOLWDWH 8Q DOW DYDQWDM DO Â°OWUXOXL redox, spre deosebire de altele, este cĂŁ nu DFXPXOHD]ĂŠ SROXDQĂ¨L $VWIHO SOXPEXO FORrul Âşi alte substanĂže toxice sunt â&#x20AC;&#x17E;convertiWHÂŚ vQ FRPSXĂ§L LQRIHQVLYL GH ]LQF Ă§L FXSUX 'DWRULWĂŠ DFHVWXL DVSHFW SR]LWLY IRDUWH important, cartuÂşul are o viaĂžĂŁ extrem de lungĂŁ, testele de specialitate ĂŽn domeniu DUĂŠWkQG FĂŠ HÂ°FLHQĂ¨D OXL QX vQUHJLVWUHD]ĂŠ QLFL R VFĂŠGHUH FKLDU Ă§L GXSĂŠ FkĂ¨LYD DQL GH XWLOL]DUH $OWH IRUPH GH SXULÂ°FDUH D DSHL precum distilarea Âşi osmoza inversĂŁ, pot ĂŽnlĂŁtura plumbul Âşi alte metale toxice din DSĂŠ 3kQĂŠ GH FXUkQG DFHĂ§WL SROXDQĂ¨L QX SXWHDX Â° HOLPLQDĂ¨L FX R PHWRGĂŠ VLPSOĂŠ GH Â°OWUDUH 'H DFHHD Â°OWUHOH GLQ DOXPLQĂŠ Ă§L UHdox au pur Âşi simplu un rol de neĂŽnlocuit ĂŽn SURFHVXO GH HSXUDUH

Molecule prea lente Osmoza este procesul de trecere a moleculelor prin porii microscopici ai unei PHPEUDQH VLQWHWLFH VXE LQÂąXHQĂ¨D SUHVLXQLL 'DFĂŠ HVWH R GLIHUHQĂ¨ĂŠ GH FRQFHQWUDĂ¨LH D PRleculelor ĂŽntre o parte Âşi cealaltĂŁ a membranei, ĂŽn procesul normal de osmozĂŁ cele mai VDWXUDWH YRU HJDOL]D FHOH GRXĂŠ SĂŠUĂ¨L Â˝Q SURcesul de tratare a apei prin osmozĂŁ inversĂŁ, HVWH IRORVLWĂŠ R PHPEUDQĂŠ VLQWHWLFĂŠ VXEĂ¨LUH 3RULL HL VXQW VXÂ°FLHQW GH PDUL SHQWUX FD PR-

leculele de apĂŁ sĂŁ poatĂŁ pĂŁtrundĂŁ, dar prea PLFL SHQWUX DOWHOH 3UHVLXQHD DSHL IRUĂ¨HD]ĂŠ WUHFHUHD HL vQVĂŠ QX Ă§L D SROXDQĂ¨LORU 3URFHsul se numeÂşte osmozĂŁ inversĂŁ, deoarece ĂŽn loc sĂŁ egaleze concentraĂžia de substanĂže din ambele pĂŁrĂži, ca ĂŽn cazul osmozei, este creatĂŁ apĂŁ purĂŁ ĂŽntr-o parte Âşi poluanĂži ĂŽn FHDODOWĂŠ Â˝Q XUPD SURFHVXOXL DSD WUDWDWĂŠ e trecutĂŁ ĂŽntr-un vas special, iar cea cu SROXDQĂ¨L Ă§L PLQHUDOH HVWH HYDFXDWĂŠ 3URFHVXO GH 52 HVWH IRDUWH OHQW GHRDUHce moleculele de apĂŁ trebuie sĂŁ treacĂŁ indi-

Ă&#x17D;n fotografie avem reprezentat un filtru complet de osmozĂŁ inversĂŁ (RO) la care au fost adĂŁugate trei filtre suplimentare V

vidual prin porii microscopici menĂžionaĂži PDL VXV &kWHYD RUH EXQH QX VXQW VXÂ°FLHQWH SHQWUX D REĂ¨LQH O GH DSĂŠ Â°OWUDWĂŠ FX WRDWH cĂŁ membrana este strĂ˘ns ĂŽnfĂŁÂşuratĂŁ ĂŽn inWHULRUXO XQXL FLOLQGUX SHQWUX D DVLJXUD R VXSUDIDĂ¨ĂŠ FkW PDL PDUH GHVWLQDWĂŠ Â°OWUĂŠULL Din cauza faptului cĂŁ procesul de RO este IRDUWH OHQW VXQW IRORVLWH UH]HUYRDUH PLFL FX R FDSDFLWDWH GH SkQĂŠ OD O &kQG VH JROHVF XQLWDWHD GH 52 OH UHXPSOH vQFHW 'DFĂŠ QH JkQGLP FĂŠ SHQWUX D REĂ¨LQH O GH apĂŁ purĂŁ sunt necesari ĂŽntre 10 Âşi 30 l de

Misiunea

CASA 2/06

l 85

Perioada de funcþionare eficientã a filtrelor RO se mãsoarã în ani de zile...

DSé QH°OWUDWé UHVWXO DMXQJkQG OD FDQDOXO GH VFXUJHUH SXWHP D°UPD Fé °OWUHOH GH 52 IDF ULVLSé GH PDWHULH SULPé &X WRDWH DFHVWHD H[LVWé FkWHYD PRGHOH FDUH DX R H°FLHQèé PDL PDUH DMXQJkQG SkQé OD HOLPLQDUHD WRWDOé D SLHUGHULORU GDFé VXQW IRORVLWH GLIHULWH VLVWHPH FRPSOH[H GH °OWUH DGLèLRQDOH &HOH PDL SHUIRUPDQWH LQFOXG SDWUX VDX FLQFL °OWUH SULPXO SHQWUX VHGLPHQWH UHèLQH SDUWLFXOHOH PDL PDUL SUHFXP UXJLQD QLVLSXO çL FDUERQDWXO GH FDOFLX DO GRLOHD SHQWUX VHGLPHQWH HVWH RSèLRQDO GDU EHQH°FLD]é GH SRUL PDL PLFL GHFkW FHO GLQDLQWH °OWUXO GH FDUERQ UHèLQH FKLPLFDOHOH RUJDQLFH çL FORUXO FHO GH RVPR]é LQYHUVé XOWLPXO HVWH WRW GH FDUERQ çL SRDWH ° XWLOL]DW FD SRVW °OWUX RSèLRQDO

Majoritatea filtrelor nu au o duratã de viaþã foarte mare din cauza materialelor din care sunt fãcute ºi a modalitãþilor de filtrare. În schimb, sisteme-

le de filtrare prin procesul de osmozã inversã rezistã un timp mai îndelungat. Acest lucru este posibil deoarece membrana prin care trece apa nu se

deterioreazã precum cartuºele filtrelor, iar cea mai mare parte din poluanþii rãmaºi în urma filtrãrii sunt înlãturaþi împreunã cu apa rãmasã în urma filtrãrii.

Eficienþã procentualã

apa potabilã

reinventarea apei

Filtre cu restricþii 8Q DYDQWDM DO XQLWéèLORU GH 52 IDèé GH FHOHODOWH HVWH Fé vQOéWXUé R YDULHWDWH PDL PDUH GH SROXDQèL 8Q °OWUX SHUIRUPDQW YD RSUL çL DSRL vQGHSéUWD ¤ GLQ PDMRULWDWHD PLQHUDOHORU WR[LFH çL FKLPLFDOHORU RUJDQLFH GLQ DSé &X WRDWH DFHVWHD UDGRQXO çL FORUXO UHSUH]LQWé vQFé XQ REVWDFRO ½Q WHRULH PLFURRUJDQLVPHOH FDUH VXQW PXOW PDL PDUL GHFkW SRULL PROHFXODUL DL PHPEUDQHL DU WUHEXL Vé °H vQOéWXUDWH vQ WRWDOLWDWH 'DU vQ

Perioada în ani

SUDFWLFé SRULL UHVSHFWLYL QX DX WRèL DFHHDçL GLPHQVLXQH 'LQ DFHDVWé FDX]é XQLWéèLOH GH 52 QX SRW ° XWLOL]DWH LQGLYLGXDO SHQWUX R HSXUDUH FRPSOHWé ,DWé çL UHVWULFèLLOH DFHVWRU °OWUH GH FDUH Yé VIéWXLP Vé èLQHèL FRQW ½Q SULPXO UkQG HOH QX WUHEXLH LQVWDODWH OD XQ VLVWHP GH DSé QHSXUL°FDWé vQGHDMXQV GHRDUHFH PLQHUDOHOH GL]ROYDWH vQ FDQWLWéèL PDUL DIHFWHD]é IRDUWH PXOW PHPEUDQD 7RWRGDWé SHUIRUPDQèD XQLWéèLORU GH 52 HVWH GLUHFW SURSRUèLRQDOé FX SUHVLXQHD DSHL &X FkW FHD GLQ XUPé HVWH PDL PDUH FX DWkW FUHçWH çL FDSDFLWDWHD ORU °OWUDQWé 'DFé VXQW PRQWDWH OD XQ VLVWHP FX SUHVLXQH VFé]XWé HVWH QHFHVDUé R SRPSé VSHFLDOé SHQWUX FUHçWHUHD GHELWXOXL 5HIHULWRU OD WRDWH UHVWULFèLLOH GH PDL VXV Yé SXWHP VSXQH Fé vQ FD]XO vQ FDUH DSD SURYLQH GH OD R UHèHD SXEOLFé LDU FDOLWDWHD HL HVWH FXQRVFXWé QX DU WUHEXL Vé DSDUé SUREOHPH vQ H[SORDWDUHD FRUHVSXQ]éWRDUH D XQLWéèLORU GH 52 ½QVé GDFé H XQ VLVWHP SULYDW GH IXUQL]DUH D DSHL

În partea de sus a sistemului se aflã filtrul de osmozã inversã, iar sub el douã prefiltre pentru sedimente ºi metale toxice

86 l

Misiunea

CASA 2/06

WUHEXLH HIHFWXDWH FkWHYD WHVWH DVXSUD HL SHQWUX D D±D GDFé SRDWH ° XWLOL]DW XQ DVHPHQHD HFKLSDPHQW 8Q DOW IDFWRU FDUH LQ±XHQèHD]é QHJDWLY °OWUHOH HVWH WHPSHUDWXUD ½Q IXQFèLH GH WLSXO PHPEUDQHL LGHDO DU ° FD DSD Vé DLEé vQWUH çL Ì& 6SUH GHRVHELUH GH PDMRULWDWHD °OWUHORU PHPEUDQHOH RVPR]HL LQYHUVH QX DFXPXOHD]é QLFL XQ IHO GH SROXDQèL GHRDUHFH HL VXQW vQOéWXUDèL vQ PRG FRQWLQXX DOéWXUkQGX OL VH vQWU R PDUH PéVXUé çL PLQHUDOHOH 'DFé VH èLQH FRQW GH VSHFL°FDèLLOH GH XWLOL]DUH LDU YROXPXO GH DSé °OWUDW VH vQFDGUHD]é vQ FRQVXPXO PHGLX DO XQHL ORFXLQèH °OWUHOH GH 52 QHFHVLWé D ° vQORFXLWH R GDWé OD çDSWH DQL ½Q FRQFOX]LH VH SDUH Fé 52 UéPkQ FHD PDL EXQé DOHJHUH GLQWUH WRDWH °OWUHOH VDX VLVWHPHOH SUH]HQWH SH SLDèé FD Vé QX PDL VSXQHP Fé SURFHVXO ORU GH HYROXèLH QX D FXQRVFXW SkQé DFXP VWDJQDUH 8OWLPD vPEXQéWéèLUH OH D IRVW DGXVé vQ FkQG SH OkQJé FHOH GRXé FDQDOH OL V D PDL DGéXJDW XQXO SHQWUX D SHUPLWH SUHOXFUDUHD XQXL YROXP PDL PDUH GH DSé 3HQWUX XUPéWRUXO HSLVRG DP SéVWUDW XOWLPHOH WLSXUL GH °OWUH LQGLYLGXDOH PDL PXOW VDX PDL SXèLQ LPSRUWDQWH SULQWUH FDUH çL UHQXPLWHOH °OWUH FX XOWUDYLROHWH Q

solicit rĂŁspuns

Specialistul Misiunea Casa oferĂŁ tuturor cititorilor

S.O.S.

SoluĂžiile Obiective Solicitate Revista Misiunea Casa a provocat cititorii sĂŁ se informeze ĂŽnainte de a se apuca de treabĂŁ. Unii dintre ei ne scriu pe adresa redacĂžiei sau pe revista@misiuneacasa.ro. AÂşa cum face pe forumul www.misiuneacasa.ro Âşi ĂŽn fiecare miercuri ĂŽn â&#x20AC;&#x17E;Evenimentul zileiâ&#x20AC;&#x153;, specialistul nostru va rĂŁspunde Âşi aici celor care au nelĂŁmuriri.

Pe piaĂžĂŁ existĂŁ douĂŁ feluri de polistiren. Care este diferenĂža dintre ele?

DiferenĂža dintre polistirenul expandat Âşi cel extrudat este datoratĂŁ densitĂŁĂžii. Respectiv, cel din urmĂŁ este mai dens Âşi, bineĂŽnĂželes, mai scump. Tot acesta este recomandat pentru termoizolarea planÂşeelor, peste care poate fi turnatĂŁ o ÂşapĂŁ Âşi apoi finisat cu gresie sau parchet, ĂŽntrucĂ˘t rezistenĂžele mecanice sunt mai bune decĂ˘t la cel expandat. Gama coloristicĂŁ este irelevantĂŁ, nu ca ĂŽn cazul plĂŁcilor de gips-carton. ÂŞi, ĂŽncĂŁ ceva! Caracteristicile de termoizolator ale polistirenului extrudat sunt mai bune ca ale celui expandat.

Am construit o casĂŁ din cĂŁrĂŁmidĂŁ (38 cm), cu structurĂŁ din beton (25 cm), placatĂŁ cu cĂŁrĂŁmidĂŁ (11,5 cm). E necesarĂŁ o placare exterioarĂŁ cu polistiren extrudat de 3 cm?

Ă&#x17E;inĂ˘nd cont de grosimea pereĂžilor exteriori ai casei dumneavoastrĂŁ, vĂŁ recomand sĂŁ realizaĂži niÂşte finisaje exterioare clasice, fĂŁrĂŁ a folosi o termoizolaĂžie cu polistiren ex-

88 l

Misiunea

CASA 2/06

trudat. TotuÂşi, ĂŽn cazul ĂŽn care vĂŁ hotĂŁrĂ˘Ăži sĂŁ executaĂži o astfel de termoizolaĂžie suplimentarĂŁ, vĂŁ sfĂŁtuiesc sĂŁ utilizaĂži ĂŽn acest scop polistirenul expandat, nu cel extrudat.

La circa 2 m de casa mea a fost construitĂŁ una mai ĂŽnaltĂŁ. DupĂŁ doi ani a ĂŽnceput sĂŁ aparĂŁ mucegai ĂŽn cele douĂŁ camere din acea parte, deÂşi pĂ˘nĂŁ atunci nu am avut aÂşa ceva. Ce izolaĂžie ĂŽmi trebuie pentru acel perete din cĂŁrĂŁmidĂŁ?

Ă&#x17D;n acest caz prezentat de dumneavoastrĂŁ, recomandarea mea este sĂŁ folosiĂži un sistem de termoizolare exterioarĂŁ a casei. Acesta presupune lipirea unor plĂŁci din polistiren expandat, cu mortar adeziv, pe tencuiala existentĂŁ. Apoi, trebuie lipitĂŁ o folie de plasĂŁ din fibrĂŁ de sticlĂŁ cu acelaÂşi adeziv. Peste ea veĂži aplica o tencuialĂŁ decorativĂŁ acrilicĂŁ. Grosimea idealĂŁ a plĂŁcilor de polistiren este de 5 cm.

Vreau sĂŁ izolez casa din cĂŁrĂŁmidĂŁ (38 cm) tencuitĂŁ. Ce polistiren sĂŁ folosesc?

Sfatul meu este sĂŁ utilizaĂži polistiren expandat cu grosimea ĂŽntre 3 Âşi 5 cm. Ă&#x17D;nsĂŁ, trebuie luat ĂŽn calcul Âşi un alt aspect: condiĂžiile climatice. ÂŞi anume, dacĂŁ locuinĂža dumneavoastrĂŁ se aflĂŁ ĂŽntr-o zonĂŁ a ĂžĂŁrii cu o climĂŁ mai asprĂŁ vĂŁ recomand sĂŁ ĂŽl folosiĂži pe cel de 5 cm.

Am igrasie ĂŽn dormitor! Mi s-a spus sĂŁ folosesc piatra vĂ˘nĂŁtĂŁ, ceea ce am Âşi fĂŁcut. Dar, peretele a rĂŁmas albastru Âşi nu Âştiu ce sĂŁ fac: sĂŁ-l spĂŁl sau VĂŠ vO ODV DĂ§D ( HÂ°FLHQWĂŠ SLDWUD vĂ˘nĂŁtĂŁ ĂŽn combaterea igrasiei sau existĂŁ soluĂžii mai bune?

Pentru a putea clarifica de la ĂŽnceput termenii, vreau sĂŁ specific faptul cĂŁ igrasia constĂŁ ĂŽn umezirea unor elemente de construcĂžie. Ea poate fi produsĂŁ de mai multe cauze (infiltraĂžii, condens etc.). Atunci cĂ˘nd prezenĂža ei se prelungeÂşte ĂŽn timp, este ĂŽnsoĂžitĂŁ de apariĂžia mucegaiurilor. Pentru ĂŽnlĂŁturarea definitivĂŁ a acestora din urmĂŁ trebuie eliminatĂŁ sursa umezelii. Tratarea peretelui numai ĂŽmpotriva mucegaiului, fĂŁrĂŁ a ĂŽnlĂŁtura Âşi sursa lui, nu este o rezolvare durabilĂŁ. Ă&#x17D;n cazul dumneavoastrĂŁ,

igrasia a apĂŁrut probabil datoritĂŁ condensului. Pentru a-l ĂŽnlĂŁtura, soluĂžia cea mai potrivitĂŁ este termoizolarea suplimentarĂŁ a pereĂžilor respectivi pe interior cu sistemul ce conĂžine gips-carton. Concret, operaĂžiunea constĂŁ ĂŽn montarea unor profile din tablĂŁ zincatĂŁ, vatĂŁ mineralĂŁ, barierĂŁ de vapori din PVC ori aluminiu Âşi plĂŁci din gips-carton de 12,5 mm prinse cu Âşuruburi rapide pe profilele din tablĂŁ. VĂŁ recomand sĂŁ aveĂži grijĂŁ ca grosimea stratului de vatĂŁ mineralĂŁ sĂŁ fie cuprinsĂŁ ĂŽntre 3 Âşi 5 cm.

Polistirenul se aplicĂŁ ĂŽn partea interioarĂŁ sau exterioarĂŁ a balconului?

Termoizolarea balconului cu polistiren este recomandatĂŁ pentru aplicarea pe exterior. TotuÂşi, dacĂŁ doriĂži sĂŁ realizaĂži una interioarĂŁ vĂŁ sfĂŁtuiesc sĂŁ folosiĂži sistemul pe CereĂži sfatul specialistului scriindu-i pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži menĂžiunea: â&#x20AC;&#x17E;Pentru rubrica: S.O.S.â&#x20AC;&#x153;

Revendicare nesoluĂžionatĂŁ â&#x20AC;&#x17E;Am avut un imobil demolat ĂŽn perioada comunistĂŁ. Conform Legii 10 am revendicat valoarea lui, suma oferitĂŁ de PrimĂŁrie fiind foarte micĂŁ faĂžĂŁ de preĂžul pieĂžei. Ce sĂŁ fac pentru a obĂžine o valoare actualĂŁ?â&#x20AC;&#x153;

timate cititor, ĂŽn conformitate cu Legea 10/1991 de care amintiĂži, privind despĂŁgubirea ĂŽn cazul imobilelor conÂ°VFDWH GXPQHDYRDVWUĂŠ DU Â° WUHEXLW VĂŠ vQFDVDĂ¨L echivalentul valorii de piaĂžĂŁ a imobilului respectiv, stabilit la data soluĂžionĂŁrii revendicĂŁrii. Ă&#x17D;n acest sens, sunt luate ĂŽn calcul standardele internaĂžionale de evaluare ĂŽn funcĂžie de volumul de informaĂžii puse la dispoziĂžia evaluatorului. Actul administrativ prin care a fost stabilitĂŁ despĂŁgubirea dumneavoastrĂŁ, conform terminologiei legii menĂžionate, poartĂŁ titulatura decizie sau dispoziĂžie motivatĂŁ a primarului. AÂşa cum este stipulat ĂŽn articolul 26, alin. (3): decizia sau, dupĂŁ caz, dispoziĂžia PRWLYDWĂŠ GH UHVSLQJHUH D QRWLÂ°FĂŠULL VDX D FHUHULL GH UHVWLWXLUH vQ QDWXUĂŠ SRDWH Â° DWDFDWĂŠ GH cĂŁtre persoana ĂŽndreptĂŁĂžitĂŁ, la secĂžia civilĂŁ a

â&#x20AC;&#x17E;DupĂŁ o furtunĂŁ, un copac prĂŁbuÂşit mi-a distrus 70% din maÂşina parcatĂŁ pe domeniul public. Cine suportĂŁ paguba?

acĂŁ ĂŽn momentul producerii acestui incident nefericit, nu aveaĂži parcat autoturismul pe un loc de parcare plĂŁtit anual autoriĂžĂŁĂžii publice, considerĂŁm cĂŁ nu puteĂži acĂžiona ĂŽn instanĂžĂŁ primĂŁria sectorului de care aparĂžineĂži sau a oraÂşului ĂŽn care locuiĂži dacĂŁ sunteĂži din provincie. Chiar Âşi ĂŽn cazul unui loc plĂŁtit, ĂŽn eventualitatea unui proces (ĂŽntrucĂ˘t primĂŁria pe cale amiabilĂŁ nu va acorda o despĂŁgubire), sarcina probei vi se impune dumneavoastrĂŁ, aÂşa cum spune legea, ĂŽn calitate de reclamant: cel ce are o pretenĂžie trebuie sĂŁ o dovedeascĂŁ. Astfel, va trebui sĂŁ GRYHGLĂ¨L IDSWD LOLFLWĂŠ D SULPĂŠULHL FDUH Â°H GLUHFW Â°H SULQWU R VRFLHWDWH DJUHDWĂŠ $'33 vQ cazul BucureÂştiului), nu a ĂŽntreĂžinut spaĂžiile YHU]L Ă§L vQ VSHĂ¨D GH IDĂ¨ĂŠ DUERULL 'H DVHPH-

consilier juridic

AcoperiÂşul batĂŁ-l vina!

Geani CaraÂşol consilier juridic Misiunea Casa

WULEXQDOXOXL vQ D FĂŠUXL FLUFXPVFULSĂ¨LH VH DÂąĂŠ VHGLXO UHVSHFWLYXOXL LPRELO 'XSĂŠ FD] DFHDVWĂŠ VROLFLWDUH GH VROXĂ¨LRQDUH D QRWLÂ°FĂŠULL WUHEXie efectuatĂŁ ĂŽn termen de maximum 30 de zile GH OD FRPXQLFDUH 'LQ LQWHUSUHWDUHD DUWLFRlului menĂžionat mai sus rezultĂŁ cĂŁ acest termen legal este aplicabil, ĂŽn opinia noastrĂŁ, nu doar cererii de respingere, ci Âşi contestĂŁrii despĂŁgubirii. Ă&#x17D;nsĂŁ, acest articol nu se aplicĂŁ ĂŽn cazul dumneavoastrĂŁ din moment ce aĂži acceptat despĂŁgubirea iniĂžialĂŁ. Varianta de restituire prin echivalent reprezintĂŁ o ofertĂŁ de dare ĂŽn platĂŁ, care, dacĂŁ a fost acceptatĂŁ, intervine un contract liber consimĂžit ĂŽntre pĂŁrĂži. Sfatul nostru este sĂŁ rezolvaĂži problema pe cale amiabilĂŁ sau prin acĂžionarea ĂŽn instanĂžĂŁ a autoritĂŁĂžii emitente, ĂŽn baza Legii 554/2004, privind Contenciosul administrativ.

Furtuni pĂŁguboase nea, mai trebuie dovedite: prejudiciul suIHULW GH GXPQHDYRDVWUĂŠ YD Â° QHYRLH GH R expertizĂŁ tehnicĂŁ auto), legĂŁtura de cauzalitate dintre fapta ilicitĂŁ Âşi prejudiciul respectiv, dar Âşi culpa primĂŁriei. Ă&#x17D;n mĂŁsura vQ FDUH YD Â° GHPRQVWUDWĂŠ DFHDVWĂŠ FXOSĂŠ YĂŠ puteĂži apĂŁra invocĂ˘nd cazul fortuit, cauzĂŁ care ĂŽnlĂŁturĂŁ rĂŁspunderea civilĂŁ. Ă&#x17D;n opinia unor autori, acolo unde se terminĂŁ culpa ĂŽncepe cazul fortuit Âşi acolo unde se terminĂŁ cazul fortuit ĂŽncepe forĂža majorĂŁ. Noi apreciem evenimentul pe care ni-l supuneĂži atenĂžiei drept un caz fortuit. Ca o concluzie la toate lĂŁmuririle Âşi consideraĂžiile de mai sus, considerĂŁm cĂŁ Âşansele dumneavoastrĂŁ de a trage la rĂŁspundere civilĂŁ autoritatea publicĂŁ sunt foarte reduse.

â&#x20AC;&#x17E;Cine plĂŁteÂşte pentru pagubele provocate prin deteriorarea hidroizolaĂžiei acoperiÂşului unui bloc de apartamente cu proprietari, dar pentru casa scĂŁrii? Cum trebuie sĂŁ procedĂŁm dacĂŁ AsociaĂžia dĂŁ dovadĂŁ de neglijenĂžĂŁ ĂŽn aceastĂŁ privinĂžĂŁ?â&#x20AC;&#x153; AsociaĂžia de Proprietari este forma recunoscutĂŁ de lege a organizĂŁrii Âşi reprezentĂŁrii intereselor comune ale proprietarilor unui condominiu (scarĂŁ sau bloc). Aceasta are drept scop conservarea Âşi dezvoltarea proprietĂŁĂžii imobiliare din ansamblul clĂŁdirii respective, individuale (apartamente) Âşi comune (scĂŁri, casa liftului, acoperiÂşul etc.). Fondurile din care trebuie efectuate absolut orice fel de reparaĂžii de cĂŁtre AsociaĂžie se numesc fonduri de reparaĂžii, la care cotizeazĂŁ, conform hotĂŁrĂ˘rii AdunĂŁrii Generale, fiecare proprietar ĂŽn cotĂŁ parte. Ele sunt constituite la ĂŽnceputul fiecĂŁrui an, ĂŽn funcĂžie de limita maximĂŁ aprobatĂŁ de Adunarea GeneralĂŁ a AsociaĂžiei, din contribuĂžia lunarĂŁ a proprietarilor. Sumele sunt stabilite proporĂžional cu cota parte indivizĂŁ din proprietatea comunĂŁ (fiecare proprietar are ĂŽnscrise ĂŽn titlul de proprietate suprafaĂža apartamentului, dar Âşi o cotĂŁ indivizĂŁ aferentĂŁ terenului de sub imobil). Urmare a celor menĂžionate de dumneavoastrĂŁ, ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care apartamentul unde locuiĂži a suferit pagube, mai mari sau mai mici, din culpa AsociaĂžiei de Proprietari, vĂŁ puteĂži adresa instanĂžei de judecatĂŁ printr-o acĂžiune ĂŽn pretenĂžii. ProcedĂ˘nd ĂŽn acest fel veĂži putea obliga AsociaĂžia la plata despĂŁgubirilor pe baza hotĂŁrĂ˘rii judecĂŁtoreÂşti obĂžinute. Casa scĂŁrii este parte comunĂŁ Âşi trebuie reparatĂŁ din fondul de reparaĂžii al AsociaĂžiei. VĂŁ recomandĂŁm sĂŁ apelaĂži la instanĂža de judecatĂŁ numai dupĂŁ ce aĂži ĂŽncercat o rezolvare pe cale amiabilĂŁ. DacĂŁ aveĂži ĂŽntrebĂŁri din domeniul juridic, scrieĂži-ne pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro

AdĂŁugaĂži menĂžiunea: â&#x20AC;&#x17E;Pentru rubrica: Consilier juridicâ&#x20AC;&#x153;

Misiunea

CASA 2/06

l 89

Misiunea

CASA

Ventilaþie

Nr. 3/2006 apare pe 15 aprilie

Acesta este termenul actual pentru obiectele noi ºi moderne care au un aspect învechit.

Amenajarea bucãtãriei

...se va încheia cu cel de-al treilea episod în care vom executa ultimele detalii.

Scãri interioare

Mulþi dintre cei care au o casã cu nivel îºi doresc o cale de acces interesantã cãtre acesta. Iatã cum o puteþi realiza!

Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROLO15893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2850, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:

Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.

Menþionaþi pe plic:

„Abonament Misiunea Casa“

ABONAMENT Misiunea

CASA

3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:

16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON

(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)

Nume . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . strada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr . . . bl . . . sc . . . . ap . . sector . . . localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . .

Din sumar:

Used Look

În Jurnalul de ºantier din numãrul viitor al revistei, omul nostru ne va povesti cum a reuºit sã rezolve problema ventilaþiei casei lui interbelice.