Amenajãri interioare ºi exterioare · Noi tehnologii · Lecþii practice
aprilie 2006
6LEI50 65.000 ROL
Construcþii · Renovãri ·
anul II, nr. 3
Misiunea
Secretãurlilor amene acaj litate d
CASA
www.misiuneacasa.ro
Cursuri practice
Bricolaj:
Un cuier în ton cu moda!
Pag. 34
Primãvara în mii de nuanþe Cum reuºesc primulele sã ne fascineze în fiecare an Pag. 30
O
Bucãtãrie rusticã
Acoperirea pereþilor cu lambriuri din MDF O
Pag. 48
Mansardele
Variante de amenajare ºi iluminare eficientã Pag. 44 O
Adevãrul despre apã
Cele mai noi metode ºi tehnologii de filtrare Pag. 64
Scãri interioare
Stil ºi eleganþã
Pag. 6
Pag. 18
pentru oaspeþii noºtri
ici v no i M : ul oþei ã... e uz clop trist 2 M 6 u S.! ila c storie gina . a S.O V o i p La
Interactiv
Misiunea
CASA
Construim pe un teren încã fragil
Lucian Nicolescu – redactor ºef
V
Revistã editatã lunar de LEON CONSULTING (membru BRAT) în colaborare cu FACHSCHRIFTEN VERLAG STUTTGART DIRECTOR GENERAL
Ioana Ceccarelli
reþi sã construiþi. Am înþeles acest lucru din interesul pe
REDACTOR-ªEF
Lucian Nicolescu
care îl acordaþi oricãrei informaþii din domeniu. Banii nu
REDACTORI
Alina Constantin
au fost uºor de obþinut, dar parcã devine tot mai dificil ºi sã-i
Sebastian Anghel
cheltuiþi, atâta vreme cât nu aveþi nici un interes sã deveniþi vic-
Robert Malischitz
time ale unui sistem încã fragil. Costurile materialelor se înscriu, în general, între niºte limite previzibile,
COLABORATORI
aºadar mai rãmâne problema terenului. Din aceastã perspectivã, ar fi normal ca evoluþia preþurilor sã fie
lect. dr. ing. Mihaela Stãnciucu
reflectatã de amplasament, respectiv de lucrãrile efectuate pentru infrastructurã ºi de investiþiile private în obiective industriale sau imobile pentru birouri. Aceste deziderate corespund unei necesitãþi fireºti: cu toþii ne dorim sã avem un acces simplu ºi rapid cãtre locul de muncã. Totuºi, din când în când, lucrurile o iau razna, în special când natura ne aminteºte cã nu am fost niºte negociatori experimentaþi. E suficient sã plouã cu zece litri peste media lunarã, cã preþurile scad într-o zonã ºi cresc în alta, beneficiarii speriaþi dau anunþuri de vânzare pentru casa construitã la roºu, companiile de asigurãri devin circumspecte iar agenþii imobiliari se întrec în declaraþii ºi sfaturi competente. Dacã aveþi un teren într-o zonã bine cotatã, staþi cu frica în sân ca nu cumva sã vã treziþi cu niºte vecini care construiesc peste noapte o clãdire imensã. Sunt semne cã ceva nu e în regulã în ceea ce priveºte
Valentin Boian DTP & LAYOUT
Rodica Manole
PREPRESS
Dragoº Manole
FOTOGRAFII FOTO COPERTÃ BD & CARICATURÃ
nent joc cerere-ofertã: starea vremii, campaniile publicitare ºi un anumit sentiment de castã, toate în strânsã legãturã cu realitãþile României de astãzi.
Marius Bãrãgan Dan Nistor ing. Florin Boian
DE SPECIALITATE
arh. Maria Buicã dr. ing. Alexandrina Amãriuþei
tranzacþiile imobiliare au rãmas sub semnul speculei. Se face uz de orice mijloc pentru manipulare, pânã 2007... nu se ºtie“. Am gãsit, prin urmare, încã trei factori de influenþã asupra evoluþiei acestui perma-
Radu Tudor
CONSULTANÞI
informaþia la care avem acces, cã urbanismul e considerat încã o ºtiinþã în stadiu de experiment ºi cã într-atât încât integrarea europeanã a devenit o sperietoare: „Cumpãrã acum, cât încã mai poþi, cã din
arh. Delia Bondor
jr. Geani Caraºol PUBLICITATE ABONAMENTE
Andreea Rogoveanu ªerban Stãnescu
DIRECTOR DIFUZARE
Raluca Ionescu
Astfel, oraºele noastre s-au dezvoltat într-o fermecãtoare dezordine: clãdiri noi de ºapte-opt etaje ridi-
DIRECTOR PRODUCÞIE
Cornel Petrescu
cate ameninþãtor lângã o cãsuþã de mahala, vile de munte între blocurile epocii socialiste ºi ansambluri
DIRECTOR ECONOMIC
Mirela Sorescu
rezidenþiale de lux fãrã un sistem de canalizare corespunzãtor, cu niºte cãi de acces care nu ar face faþã
DIRECTOR PROIECT
nici mãcar unui trafic rural. În plus, de la o vreme a apãrut un fenomen îngrijorãtor: oamenii s-au apucat sã construiascã în zone complet improprii, la marginile oraºelor, fãrã electricitate sau canalizare, în speranþa cã primarii vor trece pe acolo ºi vor demara lucrãri
TIPAR ISSN
Monica Popescu Infopress S.A. 841-2432
Adresa redacþiei: Strada Puþul lui Zamfir nr. 18–18 A, sector 1, Bucureºti
edilitare. E trist, dar aceasta e realita-
Telefon: 021/231.88.70
tea: construim pe un teren fragil, iar
Fax: 021/230.56.04
integrarea în UE nu ne poate salva de propria noastrã înfãþiºare. Consecinþa ar fi una singurã: localitãþile României ar putea arãta exact ca acum.
e-mail: revista@misiuneacasa.ro © Reproducerea oricãrui material scris sau ilustrativ din aceastã publicaþie este permisã doar cu acordul editorului.
Sumar
Mansardã frumoasã ºi confortabilã Câteva idei de iluminare a mansardei vã pot ajuta sã scoateþi în evidenþã avantajele acestui spaþiu „recucerit“ al locuinþei. Elementele care fac diferenþa sunt, mai întâi de toate, ferestrele ºi modul lor de amplasare.
Stil ºi eleganþã Aflaþi cele mai importante orientãri ale momentului în ceea ce priveºte amenajarea livingului.
Paginile 44–47
6
Acces sigur ºi plãcut spre etajul superior Iatã cum sunt proiectate, realizate ºi finisate noile variante de scãri interioare.
18
Acoperirea treptelor cu parchet laminat Vã propunem sã alegeþi deja un model de finisaj ieftin ºi practic pentru scãrile dumneavoastrã.
22
Primãvara în mii de nuanþe Este sezonul primulelor. O îngrijire atentã va fi rãsplãtitã printr-o înflorire spectaculoasã ºi de lungã duratã.
30
Un cuier în ton cu moda Un asemenea element de mobilier vã poate ajuta sã demonstraþi respectul faþã de oaspeþi.
34
Când noul are patina timpului Designerii doresc sã repunã în valoare farmecul obiectelor prin vechi tehnici ºi meºteºuguri
Paginile 38–41 Vechi ºi nou
38
Ticuri estetice ale românilor
Un obiect de mobilier, o zugrãvealã sau chiar un întrerupãtor în stil retro vã pot transpune în epoci de mult apuse. Puteþi visa, dar ºi reamenaja, folosind materiale existente deja pe piaþã!
O paralelã între casele construite în perioada interbelicã ºi cele realizate în ultimii 15 ani
42
Mansardã frumoasã ºi confortabilã Câteva idei despre cum puteþi beneficia de amplasamentul acestei zone ºi de avantajele unor ferestre largi.
44
Protecþie ºi aspect rustic Un nou episod despre cum poate fi amenajatã o bucãtãrie cu lambriuri din MDF ºi placãri din faianþã
48
Actual
Sigla specialã vã ajutã sã gãsiþi mai uºor cursurile practice în paginile revistei.
§
O paginã cu noutãþi din domeniul materialelor pentru construcþii ºi al companiilor producãtoare
54
Construcþia unei scãri O lucrare deloc simplã, dar cu satisfacþii imense. Pentru a vã bucura de rezultatele muncii dumneavoastrã, trebuie sã stãpâniþi bine tehnica sudurii!
Paginile 22–23 Acoperirea treptelor nefinisate cu parchet laminat
Cu ajutorul unui adeziv de calitate, aplicarea lamelelor de parchet laminat peste treptele scãrii vor schimba aspectul ansamblului.
Paginile 24–28
Paginile 86, 88 La cumpãrãturi Iatã câteva dintre cele mai bune oferte ale primãverii pentru scule electrice, materiale de construcþii ºi obiecte pentru casã sau grãdinã.
Importanþa unui sistem de calitate Pentru a evita cheltuieli inutile, termosistemele trebuie realizate cu materiale acreditate.
56
Panouri compozite sau zidãrie? „Revoluþia“ din domeniul materialelor pentru construcþii are avantaje ºi pentru dumneavoastrã, beneficiarii
58
Vila cu clopoþei - o istorie tristã Una dintre construcþiile de referinþã, din punct de vedere arhitectural, ale Capitalei se aflã în dificultate
Termoizolare 64
O casã pe malul mãrii Studiile specialiºtilor în geotehnicã aratã cã realizarea unei construcþii pe litoral presupune câteva riscuri
68
Operaþiunea „parchetul“ Ultima aventurã a eroului nostru Valeriu, într-o execuþie de mare rafinament - montarea parchetului
70
S.O.S. Specialistul Misiunea Casa vã oferã soluþii obiective pentru orice dificultate întâmpinatã în lucrãrile dumneavoastrã
Paginile 68–69
62
Adevãrul despre apã În ultimul episod al acestui serial puteþi citi despre filtrele cu schimb de ioni ºi cele cu ultraviolete
Geotehnicã O casã pe malul mãrii poate deveni o aventurã gratuitã atunci când terenul nu este potrivit lucrãrilor de construcþie.
Termosistemele sunt de maximã importanþã pentru pãstrarea cãldurii în interiorul locuinþei. Din pãcate, uneori acestea nu sunt realizate corect. Un specialist ne aratã care sunt principalele probleme de execuþie.
Paginile 56–57
74
Consilier juridic Câteva rãspunsuri la întrebãrile sosite pe adresa redacþiei, cu teme dintre cele mai variate
76
Gorj - meleagul artei lui Brâncuºi O casã din aceastã zonã ne dezvãluie tehnici de construcþie ºi amenajare din sec. al XIX-lea
78
Aerul proaspãt al casei Un sistem de ventilaþie a devenit o necesitate pentru orice locuinþã modernã.
Intrarea în locuinþã poate însemna „Bun venit!“ sau „Vino altãdatã“. Un cuier este un element important în acest dialog.
Resursele noastre de apã pentru consumul casnic sunt limitate ºi orice picãturã poate însemna un pericol. Filtrele cu schimb de ioni ºi cele cu UV sunt ultimele modele pe care vi le prezentãm în cadrul acestui serial.
82
Paginile 34–36
Un cuier în ton cu moda!
Adevãrul despre apã
Paginile 64–66
Protecþie ºi aspect rustic Cel de-al treilea episod al serialului nostru despre amenajarea unei bucãtãrii, folosind materiale ecologice, a ajuns la episodul al treilea. Acesta cuprinde aplicarea faianþei ºi montarea lambriurilor.
Paginile 48–53
design interior
Stil ºi eleganÞã GraniÞa dintre simplitate ºi rafinament este foarte finã, de aceea pentru orice designer amenajarea idealã este cea care asigurã confort ºi utilitate. Pentru a crea o atmosferã proprie, gãsiÞi aici o sursã de inspiraÞie.
A
legerea unui mobilier cu linii simple, care sĂŁ umple spaĂžiul, fĂŁrĂŁ sĂŁ-l aglomereze, se poate realiza cu puĂžinĂŁ pricepere Âşi imaginaĂžie. Indiferent de stilul abordat, nu trebuie
sã lipseascã cea mai importantã calitate a oricãrei amenajãri: sã °H SULPLWRDUH çL vQ WRQ FX SHUVRQDOLWDWHD °HFÊUHL SHUVRDQH 8Q living care urmeazã liniile clasice este pretenÞios ºi necesitã o atenÞie deosebitã pentru detalii. Chiar dacã cerinÞele sunt la fel de mari atunci când vorbim despre un spaÞiu modern , totuºi existã libertatea de a combiQD FXORULOH çL IRUPHOH OD LQ°QLW (VWH JUHX GH SÊVWUDW FX °GHOLWDWH XQ DQXPLW VWLO GDU vQ RULFH DPHnajare obiectele de mobilier sau
Aspecte spaĂžiale
circumscrise legilor mobile ale esteticului Âşi designului.
6 l
Misiunea
CASA 3/06
Monotonia
este Îndepãrtatã atunci când o patã de culoare poate crea imaginea perfectã.
living Sobrietatea este cuvântul de ordine pentru un living care utilizeazã rafinamentul nuanÞelor Închise ºi liniile drepte.
accesoriile sunt Încadrate dupã principiile bunului gust. Pentru a nu crea senzaÞia de monotonie cromaticã, se poate dinamiza ambientul cu câteva accente contrastante - un fotoliu, o mãsuÞã, un covor sau chiar perne decorative În culori deschise. Acestea pun În evidenÞã PRELOLHUXO PRGHUQ °QLVDW GH exemplu, cu wenge. În interioarele realizate prin culori neutre se simte nevoia unei pete de culoare care sã Învioreze atmosfera. O singurã piesã de mobilier de o altã culoare decât restul amenajãrii SRDWH ° SXQFWXO GH LQWHUHV
Stilul metropolitan
PereĂžii din sticlĂŁ aduc ĂŽn casĂŁ lumina caldĂŁ,
SpaĂžiul deschis este cea mai bunĂŁ alegere pentru un living funcĂžional Âşi estetic.
V Q FOTO: Orion Design / AREA Studio Design
solarĂŁ care conferĂŁ spaĂžiului naturaleĂže.
Pentru a ÎnÞelege mai bine acest stil este nevoie sã-i cunoaºtem mãcar În linii mari ºi pe oamenii care Îl adoptã. În primul rând aceºtia sunt neconvenÞionali În ceea ce priveºte amenajarea unei case, simplitatea ornamentelor, rigoarea liniilor ºi rãceala designului având ultimul cuvânt. Este vorba aici de o esteticã purã În care se descoperã latura ÎndrãzneaÞã a vieÞii, un model exigent pentru persoaQH DPELèLRDVH 9HGHP vQ °Hcare an concepÞii noi În materie de design, pe unele suntem tentaÞi sã le adoptãm, pe altele preferãm doar sã le privim.
LuminĂŁ difuzĂŁ cu ajutorul unei lĂŁmpi sau veioze ĂŽn nuanĂže... capricioase. Aerul romantic al ĂŽncĂŁperii cucereÂşte ĂŽncĂŁ de la prima vedere.
Confortul Âşi echilibrul unui spaĂžiu este dat de naturaleĂžea culorilor Âşi materialelor folosite, de mobilierul cu linii simple. Misiunea
CASA 3/06
l 7
design interior Roºul este cea mai intensã dintre culori. Asocierea cu tonurile de gri “îndulceºte” puþin din forþa lui.
Expresive
living
sunt livingurile în care un fotoliu sau o canapea din piele neagrã dau eleganþã spaþiului.
Accentul pe detalii
8 l
Misiunea
CASA 3/06
Jocurile de nuanþe
Q FOTO: Mobexpert
într-un living modelat cu lemn, sticlã ºi metal, dau o notã veselã ºi optimistã.
V
Foarte multã atenþie se acordã detaliilor, mai ales în alegerea culorilor ºi materialelor. Din aceastã perspectivã, materialele folosite (sticlã, inox, aluminiu, ceramicã) ºi o combinaþie de culori neutre (alb, negru, gri) alcãtuiesc un stil foarte personal. Un interior modern presupune spaþii deschise ºi o bunã comunicare între diversele funcþiuni ale zonei de zi. Chiar dacã este la modã stilul mai distant, totuºi nu lipsesc elementele care contracareazã cu succes rãceala interiorului. Piesele de mobilier în tonuri de lemn wenge se îmbinã armonios cu bejul canapelelor. De asemenea, decoraþiunile camerei, vaze sau lãmpi, se înrudesc ca material cu tema unitarã a încãperii. Combinaþia alb-negru este cea mai în vogã dintre tendinþe, în ideea unui living adecvat stilului pe care vreþi sã-l imprimaþi locuinþei dumneavoastrã.
De efect
pentru orice casã modernã este mobilierul aºezat direct pe suprafaþa pardoselii, fiind astfel bine definit prin liniile orizontale.
Exotique - un stil care
garanteazã accesul în lumea plinã de mister ºi naturaleþe a Orientului Îndepãrtat.
design interior
Atmosfera
pe care o creeazã un mobilier împletit poate fi definitã prin trei cuvinte: originalitate, eleganþã ºi modernitate.
Intimitate ºi confort Zambila de apã oferã un aspect delicat ºi nu are proeminenþe neregulate care ar putea sã „agaþe“.
pentru orice colþ al casei ºi în acelaºi timp un design unic, plin de farmec.
V
Talentaþi artizani din þãri ca Thailanda sau Indonezia folosesc zambila de apã ca materie primã în realizarea unui mobilier cu adevãrat special, iar inspiraþia lor este inepuizabilã. Farmecul discret al designului simplu ºi elegant face ca acest tip de mobilier sã se potriveascã oricãrui stil decorativ, clasic sau modern. Amenajarea unui living dupã stilul oriental stimuleazã atât simþul pentru frumos, cât ºi cunoaºterea unei culturi nu tocmai accesibile. Mobilierul din zambilã de apã este diferit de alte tipuri de mobilier realizate prin împletiUH (VWH PDL UH]LVWHQW çL PDL ±Hxibil decât tradiþionalul rattan, asigurând un confort ºi o durabilitate sporitã. Împletiturile din zambilã de apã sunt de fapt o noutate pe piaþa de mobilier din România. Fiecare piesã este realizatã manual ºi individual din materiale atent selecþionate, uneori utilizate în combinaþii cu lemnul de tec. Se nasc astfel, adevãrate bijuterii, mobilierul oferind oricãrei case un plus GH UD°QDPHQW çL HOHJDQèé
Zambila de apã este împletitã pe un cadru de lemn dintr-o esenþã tare. Un muncitor lucreazã circa 5-7 zile pentru o singurã piesã.
10 l
Misiunea
CASA 3/06
Q FOTO: Exotique
living
Eleganþã la superlativ prin fibre vegetale
Un accent orizontal
dat de un corp de mobilier portocaliu aºezat lângã perete va aduce strãlucire În orice casã.
design interior
6FDXQH VWLOL]DWH
pentru un design modern care creeazĂŁ impresia de libertate.
Accesoriile
trebuie sã fie În ton cu amenajarea ºi, nu În ultimul rând, cu personalitatea acesteia .
aplicate mobilierului Âşi accesoriilor conduc la o imagine plinĂŁ de mister care parcĂŁ ascunde secretele lumii.
Un design minimalist
V
Redus Âşi stilizat doar la elementele necesare - este ideea centralĂŁ a unui curent care pune tot mai mult stĂŁpânire pe designul actual. Aforismul lui Mies van der Rohe, “Less is Moreâ€? (“Mai puĂžin ĂŽnseamnĂŁ PDL PXOW§ FDUH GH°QHD DQLL ‘60, a declanÂşat practic evoluĂžia curentului minimalist Âşi a LQÂąXHQèDW WRDWH GRPHQLLOH DUtei. Obiectul a fost luat ĂŽn calcul VWULFW FD RELHFW °LQG VWLOL]DWH atât conĂžinutul cât Âşi forma lui. ĂŽn domeniul designului s-a pus ĂŽn special accentul pe simplitate, estetic Âşi funcĂžionalitate. Mobilarea, redusĂŁ la esenĂžial, etaleazĂŁ rigoare prin sobrietatea geometriei rectangulare Âşi gama cromaticĂŁ restrânsĂŁ. CombinaĂžiile texturale sunt susĂžinute prin asocierea lemnului masiv, de coloare ĂŽnchisĂŁ, saturatĂŁ, cu metalul argintiu, avangardist. PânĂŁ Âşi forma corpurilor de iluminat (spoturi discrete, lĂŁmpi cu picior sau de plafon) ĂŽmprumutĂŁ din stilul minimalist forme cât mai simple Âşi culori metalice.
12 l
Misiunea
CASA 3/06
Pernele
cu rol decorativ accentueazĂŁ elementele de mari dimensiuni din living prin culori opuse Âşi forme simple.
/LQLLOH ÂąXLGH Âşi formele aerisite
oferĂŁ senzaĂžia de plutire ĂŽntr-un univers al designului modern.
Q FOTO: Living / www.livingstore.ro
living
,GHLOH RULHQWDOH
Surprize pentru colecþionari Completeazã-þi colecþia Misiunea Casa cu ultimele ediþii ale anului 2005! Poþi comanda una dintre reviste la preþul de 6,5 RON, iar dacã optezi pentru toate patru, OBÞII O REDUCERE DE 30%! Nr. 3
O O O O O O
Moda în ceea ce priveºte pardoselile Tâmplãria din PVC ºi aluminiu - diferenþe ºi asemãnãri Informaþii generale ºi realizarea placãrilor ceramice Pavarea aleilor din grãdinã curs practic de montare Îndreptarea pereþilor denivelaþi cu panouri din gips-carton Casã ecologicã construitã cu materiale naturale
Nr. 5
O O O O O O
Nr. 4
O O O O O O
Tipuri de învelitori ºi sfaturi pentru alegerea lor Construcþii, acoperiri ºi amenajãri din lemn Diferenþele dintre mobilierul din lemn ºi cel din MDF Varietatea de forme ºi culori a crizantemelor Bricolarea unui paravan pentru dormitorul dumneavoastrã Curs practic pentru montarea plafoanelor din gips-carton
O O O O O O
TALON Achitaþi contravaloarea revistelor prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROL015893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2850, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:
Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.
Idei cromatice inspirate pentru pereþii locuinþei Materiale apãrute recent: betoanele celulare uºoare Izolarea termicã a fundaþiei - curs practic Totul despre obloane ºi rulouri într-un articol amplu Întreþinerea învelitorii pentru diferite tipuri de acoperiº Pericole pe care le presupune consumul apei nefiltrate
Nume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Nr. 6
localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Alegerea ºemineului potrivit din perspectiva zodiacului Montarea pragurilor de trecere pentru pardoseli Termografia: utilizarea în construcþii a unei noi ºtiinþe Case vechi, tradiþionale din Þara Oaºului Avantajele unei fonoizolaþii cu vatã mineralã O dilemã: calorifere din fontã sau din aluminiu?
Menþionaþi pe plic: „Surprize pentru colecþionari“
Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr. . . bl . . . sc . . . ap . . . sector . . .
judeþ . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . .
Da, vreau sã primesc ediþia: J3
J4
J5
J6
J toate patru: 18,2 RON
design interior
living
Rafturile câºtigã teren
iar folosirea lor ingenioasã oferã posibilitatea combinãrii formelor ºi volumelor în enorm de multe variante. Un interior poate pãrea mai elegant dacã a fost accesorizat cu câteva rafturi finisate în lemn natur, pe un fundal luminos. Pentru un spaþiu fluid, se pot folosi rafturile ca element despãrþitor între zone diferite.
Echilibrul finisajelor Livingul reprezintã de cele mai multe ori un loc de refugiu pentru momentele de liniºte ºi relaxare, departe de lumea agitatã din jurul nostru. Pentru a crea o atmosferã cordialã este nevoie de un echiOLEUX DO QXDQèHORU GLQ °QLVDje. Albul pereþilor sporeºte lumina naturalã din încãpere ºi face ca aceasta sã parã mai spaþioasã. Mobilierul din lemn natur sau wenge este conceput multifuncþional, cu locuri speciale pentru aparatura audio-video, cãrþi, dar ºi pentru obiecte decorative. O mãsuþã joasã din sticlã transparentã poate da greutate amenajãrii prin simplitate ºi eleganþã. Tendinþele anului 2006 pentru living sunt în note
14 l
Misiunea
CASA 3/06
Wenge este tema favoritã a desig-
nului. Nuanþele variazã de la un negru luminos deschis pânã la cicolatiu. Amenajarea unei case, utilizând astfel de nuanþe, presupune ºi un sfat din partea unui designer, alãturi de preferinþele personale.
Finisajele de contrast Âşi for-
ma canapelelor sau scaunelor, absolut deosebite, oferã senzaÞia de oaspete respectat. Fiecare piesã de mobilier a fost atent finisatã pentru a completa interiorul cu un plus de farmec. Totul poartã semnãtura personalitãÞii puternice impusã de un design modern, pânã În cele mai mici detalii.
de portocaliu ºi roºu, temperate de griuri, precum ºi combinaÞii de alte nuanÞe cum sunt: coral, caisã, crevete sau pepene verde. Maro este culoarea pãmântului ºi pãdurii. În design, indiferent dacã sunt folosite nuanÞe Închise sau deschise, acestea ajutã la crearea unei atmosfere neutre, confortabile ºi primitoare.
Trucuri de efect
Lemnul natur deschis la culoa-
Q FOTO: Innova
re, din esenÞe speciale, dã o notã de prospeÞime ºi luminã ambientului. Astfel, casa devine un spaÞiu cald ºi primitor. O mãsuÞã joasã, din lemn masiv, scaunele din acelaºi material, cât ºi canapelele Îmbrãcate În materiale textile sau piele sunt Într-o armonie perfectã.
0RELOLHUXO HVWH vQ JHQHUDO °nisat cu furnir de culoare Închisã (nuc, stejar bãiÞuit, esenÞe exotice - wenge) sau cu nuanÞe deschise (arin, mesteacãn, pãr). Plecând de aici, combinaÞiile de culori Þin strict de preferinÞele °HFÊUXLD 'DFÊ QH RSULP OD ]RQD de conversaÞie, canapelele sunt În culori naturale (crem, bej), IRDUWH MRDVH FX VSHWHD]Ê EUDèH foarte late ºi perne detaºabile. Aspectul pieselor este În general cubist, dominat de linii si unghiuri drepte. Rãmâne sã vedeÞi ce se potriveºte mai bine stilului dumneavoastrã ºi cum aÞi prefera sã vã decoraÞi casa. Q
Misiunea
CASA 3/06
l 15
scãri interioare Variantele moderne de scãri interioare au uneori aspectul unor piese de mobilier. Prin urmare, pe lângã respectarea celor mai noi standarde pentru siguranÞã, ele trebuie sã Îndeplineascã ºi cerinÞe estetice. Citind articolul nostru, puteÞi alege modelul adecvat locuinÞei dumneavoastrã.
D
acã planul unui imobil impune construirea unei scãri °H OD R FOÊGLUH QRXÊ °H OD UHQRYDUHD XQHLD YHFKL OD PRPHQWXO SRWULYLW YD ° SXVÊ vQ GLVFXèLH problema alegerii variantei opWLPH GUHDSWÊ VDX vQ VSLUDOÊ FX VWkOS FHQWUDO VDX FX SRGHVW GLQ OHPQ PDVLY VDX R FRPELQDèLH GH PDWHULDOH SUHFXP OHPQ VWLFOÊ çL RèHO OÊFXLWÊ OD]XUDWÊ WUDQVSDUHQW VDX GRDU LPSUHJQDWÊ FX XOHL çDPG 2SèLXQLOH SHQWUX H[HFXèLD vQ VWLO PRGHUQ D VFÊULORU VXQW OD IHO GH YDULDWH SUHFXP FRQVLGHUHQWHOH GH SULQFLSLX FH OH DYHP vQ YHGHUH OD SURLHFWDUHD ORU ½Q ]RQHOH XUEDQH DJORPHUDWH XQGH GLPHQVLXQLOH UHGXVH DOH WHUHQXOXL LPSXQ R VXSUDIDèÊ FRQVWUXLELOÊ PLFÊ VH RSWHD]Ê SHQWUX YDULDQWH GH VFÊUL FYDVL VSLUDODWH H[WUHP GH vQJXVWH UHDOL]DWH OD OLPLWD GLPHQVLXQLORU UHJOHPHQWDWH GH QRUPDWLYHOH vQ GRPHQLX ,DU vQ UHJLXQLOH UXUDle accentul e pus pe construirea XQRU VFÊUL PDL FRPRGH $VWIHO vQ ORFXLQèHOH GLQ PHGLXO UXUDO VXQW vQWkOQLWH DGHsea scãri interioare cu poGHVW GUHSWH VDX vQ VSLUDOÊ SH R SÊWULPH GLQ OXQJLPHD UDPSHL çL FX R OÊèLPH XWLOÊ GH FP SkQÊ OD P 3H OkQJÊ IDSWXO cã locatarii casei le pot urca çL FRERUv PDL FRPRG DYDQWDjul acestor scãri mai late este
18 l
Misiunea
CASA 3/06
Acces sigur ºi plãcut spre etajul superior cã permit transportarea obiecWHORU YROXPLQRDVH 0DL PXOW SURGXFÊWRULL çL H[SHUèLL GLQ GRPHQLX UHFRPDQGÊ vQWRWGHDXQD vQWRFPLUHD XQRU SURLHFWH DGHFYDWH QHFHVLWÊèLORU QX GRDU SHQWUX vQOHVQLUHD WUDQVSRUWXOXL SLHVHORU GH PRELOLHU FL vQ SULPXO UkQG GLQ UDèLXQL GH VLJXUDQèÊ
(OH WUHEXLH UHDOL]DWH DVWIHO vQFkW VFDUD VÊ SRDWÊ ° XWLOL]DWÊ çL OD R YkUVWÊ PDL vQDLQWDWÊ VDX GDFÊ DSDU GL°FXOWÊèL ORFRPRWRULL VHYHUH VÊ H[LVWH VX°FLHQW VSDèLX SHQWUX DPSODVDUHD XQXL OLIW GH DFFHV OD HWDM êL èLQkQG FRQW GH IDSWXO FÊ GLQWUH SHUVRDQH vçL FRQVWUXLHVF XQ LPR-
Elementele din lemn masiv ĂŽncleiate asigurĂŁ un aspect unitar Âşi robust, nefiind necesarĂŁ debitarea
amenajãri În fotografia din stânga vã prezentãm o scarã artizanalã din lemn de fag, perfect realizatã. Mâna curentã teºitã ºi montanÞii din lemn rotund, fixaÞi În bucºe din oÞel superior, Îi conferã un aspect plin de eleganÞã ºi rafinament
ScĂŁrile sunt percepute tot mai mult ca elemente de mobilier, fapt ce justificĂŁ tendinĂža spre structuri suspendate, ce sunt mai uÂşoare Âşi economisesc spaĂžiul
dei, pe lângã cea clasicã (barã netedã din lemn), menÞionãm ºi elementele mate din oÞel speFLDO FURPDW FDUH SRW ° YRSVLWH 3HQWUX QLYHOHOH D¹DWH OD R FRWÊ mai Înaltã e indicatã amplasarea unor balustrade care, pe lângã utilitatea lor practicã, pot prezenta ºi un aspect deosebit. Astfel, ele pot conÞine zãbrele diagonale, tablã perforatã sau VWLFOÊ LQFDVDELOÊ RIHUWD °LQG foarte variatã. Vã recomandãm sã testaÞi scara ce vã intereseazã În atelierul unde a fost confecÞionatã sau magazinul unde este expusã, urcând ºi coborând pe ea, deoarece numai astfel vã puteÞi convinge de reuºita execuÞiei ºi comoditatea utilizãrii ei.
Criterii de alegere a scãrii Cele mai importante criterii de selecÞie a scãrii fac referire la detalii privind modul de utilizare ºi concepÞia de amenajare a Încãperii. Vã recomandãm sã ÞineÞi seama de urmãtoarele aspecte: Q Dacã a fost prevãzutã o singurã scarã de acces la nivelul superior (cea principalã de evacuare În caz de necesitate), trebuie respectate reglementãrile În domeniu, ce impun, de exemplu, o lãÞime utilã de minimum 80 cm ºi o ÎnãlÞime a balustradei de 90 cm. Q În cazul În care mai existã o scarã (secundarã), aceasta poate fi executatã mai Îngustã, mai abruptã sau balansatã. Q Când pe scarã trebuie transportate obiecte voluminoase, lãÞimea sa utilã va fi Între 90 cm ºi 1 m.
Datoritã unor mâini curente semicirculare pe ambele pãrÞi ale scãrii, cei În vârstã sau cu dificultãÞi locomotorii o pot folosi mai uºor. Q Pentru protecÞia celor mici sunt utile uºile mignone cu grilaj sau plasã prevãzute la unul dintre cele douã capete ale scãrii. Q IntenÞionaÞi ca scara sã confere un volum sporit Încãperii, sã-i reducã dimensiunile sau sã-i pãstreze proporÞiile? În funcÞie de opÞiune ºi locul amplasãrii, puteÞi alege varianta Închisã În casa scãrii sau cea vizibilã. Q În privinÞa condiÞiilor de livrare, interesaÞi-vã dacã sunt cuprinse ºi alte lucrãri sau servicii suplimentare, precum transportul, montarea cu/fãrã balustrade, lãcuirea, ambalajul de protecÞie a treptelor. Q
Misiunea
CASA 3/06
l 19
V
bil o datã În viaÞã, argumentele specialiºtilor sunt demne de luat În seamã. O altã problemã importantã cu care se confruntã proprietarii priveºte aspectul scãrii, mai DOHV GDFÊ DFHDVWD YD ° LQWHJUDWÊ În spaÞiul locuibil. Astfel, atât materialele utilizate (lemnul sau confecÞiile metalice pentru balustradã), cât ºi modelul trebuie alese În aºa fel Încât sã nu disoneze cu stilul ºi amenajãrile locuinÞei respective. Lemnul În nuanÞe deschise FRQWLQXÊ VÊ °H OD PRGÊ ½QVÊ cei care doresc obÞinerea unei note personale pot opta pentru soiurile de culoare Închisã, precum wenge (aproape negru) VDX PDKRQ ½Q SULYLQèD EDOXVWUD-
scãri interioare
amenajãri
Varietate de forme ºi materiale Piaþa româneascã s-a adaptat rapid la cererea tot mai mare, datoratã celor care dau o importanþã deosebitã zonelor de acces spre nivelurile superioare ale unei locuinþe. Pretenþiile pentru aceste produse sunt, în general, concentrate în douã direcþii: pe de o parte rezistenþa ansamblului ºi a componentelor, iar pe de altã parte aspectul. Dupã cum observaþi în aceste imagini, românii se orienteazã tot mai puþin cãtre scãrile masive din beton armat.
Scãrile în spiralã, urcând în jurul unui ax central, economisesc spaþiul destinat accesului ºi pot fi considerate elemente pentru decorul holului sau livingului. La toate acestea contribuie „simbioza“ dintre lemn, oþel ºi inox.
Absenþa contratreptei conferã spaþiului perspective ample, devenind aproape o regulã a designului.
Lemnul lãcuit, folosit la trepte ºi mâna curentã a balustradei, poate fi îmbinat cu oþelul vopsit în câmp electrostatic (un tip de acoperire realizatã în ateliere specializate). Atunci când treptele sunt fixate lateral în zid, stâlpul central poate fi valorificat ca element pentru decor. Aici putem observa jocurile de lumini datorate amplelor suprafeþe cu aspect nichelat.
O scarã din lemn masiv poate fi întãritã cu elemente metalice, rãmânând totuºi elasticã.
Panourile compozite tip MDF sunt o alternativã viabilã pentru esenþele naturale. Debitarea elementelor componente necesitã acurateþe.
Dacã este proiectatã adecvat ºi executatã din materiale rezistente, scara nu mai are nevoie de elemente de susþinere suplimentare, autonome.
20 l
Misiunea
CASA 3/06
Palierul poate fi un loc de relaxare, chiar ºi în cazul locuinþelor multietajate. Aspectul scãrilor ºi al balustradei sunt capitale.
scĂŁri interioare
amenajĂŁri
Acoperirea treptelor nefinisate cu parchet laminat Utilizând elemente speciale, puteÞi acoperi singuri treptele nefinisate ale scãrii dumneavoastrã cu parchet laminat. Existã diverse variante de execuÞie, aplicabile atât pentru scãrile noi, cât ºi pentru cele aflate În renovare.
Iatã profilul marginal frontal, cele laterale, plus ºipcile. Lamela obiºnuitã din laminat poate acoperi atât treptele, cât ºi contratreptele
P
rin acoperirea cu lamele de parchet laminat, trepWHOH QH°QLVDWH DIHUHQWH FHORU PDL GLIHULWH IRUPH çL PRGHOH GH VFÊUL DOLSLWH SHUHWHOXL SH XQD GLQWUH ODWXUL VDX SH DPEHOH SUHYÊ]XWH FX WUHSWH vQ VSLUDOÊ VDX FX SRGHVWH SRW FÊSÊWD XQ DVSHFW PDL SOÊFXW çL PDL FRQIRUWDELO 'HRDUHFH LQFOXGH çL R VHULH GH SUR°OH DQWLGHUDSDQWH YDrianta de execuÞie pe care v-o VXSXQHP DWHQèLHL vQ DUWLFROXO GH IDèÊ RIHUÊ R VLJXUDQèÊ VSRULWÊ DWUÊJkQG DWHQèLD DVXSUD PDUJLQLORU WUHSWHORU $FHVW DVSHFW VH GRYHGHçWH IRDUWH LPSRUWDQW PDL DOHV GDFÊ YRU ° SODFDWH çL FRQWUDWUHSWHOH VXSUDIHèHOH YHUWLFDOH DOH WUHSWHORU $SOLFDUHD HOHPHQWHORU GH SDUFKHW ODPLQDW SRDWH ° UHDOL]DWÊ QXPDL vQ FD]XO vQ FDUH YRU ° UHVpectate anumite condiÞii prealaELOH RSHUDèLXQLL çL DQXPH VFDUD WUHEXLH VÊ °H UH]LVWHQWÊ ELQH XVFDWÊ çL VÊ SUH]LQWH R VXSUDIDèÊ DSDUHQWÊ GXUÊ ½Q FD]XO UHQRYÊULL HL SDUGRVHOLOH H[LVWHQWH OLSLWH SH WRDWÊ VXSUDIDèD UH]LVWHQWH OD X]XUÊ çL QHWHGH FXP VXQW GH H[HPSOX JUHVLD VDX OLQROHXPXO SRW ° SÊVWUDWH FD VWUDW VX-
22 l
Misiunea
CASA 3/06
Prin Îmbinare În sistem clic/declic, asamblaÞi mai Întâi provizoriu, sub formã de treaptã, o lamelã din laminat: profilul marginal frontal ºi cel lateral (când scara e alipitã peretelui pe o singurã laturã).
1
Pentru a stabili exact lĂŁĂžimea Âşi lungimea ansamblului de acoperire a treptelor, ĂŽntoarceĂži-l provizoriu invers Âşi marcaĂži dimensiunile necesare pe partea din spate. MĂŁsuraĂži fiecare treaptĂŁ ĂŽn parte!
2
DesfaceĂži apoi ansamblul Âşi debitaĂži componentele folosind un ferĂŁstrĂŁu cu dinĂži fini. Conturul tĂŁieturilor de pe lamelĂŁ ĂŽl veĂži acoperi ulterior cu o ÂşipcĂŁ sau cu material de etanÂşare!
3
Acum, reasamblaĂži elementele tĂŁiate (lamela Âşi profilele marginale). Pentru a asigura stabilitatea, introduceĂži Âşi fixaĂži cu adeziv o panĂŁ sub formĂŁ de cornier ĂŽn nutul din colĂžul de ĂŽmbinare al profilelor.
4
5
Zonele posterioare ale profilelor laterale sunt vizibile dupĂŁ montarea lamelelor. Pentru ca nutul sĂŁ nu aibĂŁ un aspect neplĂŁcut, puteĂži introduce ĂŽn el o bucĂŁĂžicĂŁ de lemn.
6
ĂŽn continuare, aplicaĂži adeziv de montaj, sub formĂŁ de Âşnur, pe treapta nefinisatĂŁ. RespectaĂži cu stricteĂže instrucĂžiunile de utilizare ale producĂŁtorului de pe etichetĂŁ!
7
AplicaĂži riguros ansamblul de acoperire Âşi presaĂži-l. Nu cĂŁlcaĂži pe trepte ĂŽnaintea ĂŽntĂŁririi adezivului. ÂŞipcile vor fi Âşi ele lipite sau fixate ĂŽn cuie pe linia de demarcaĂžie abia...
8
AcoperiĂži porĂžiunile rĂŁmase vizibile dupĂŁ debitare cu o bandĂŁ decorativĂŁ sau, ca aici, cu o pastĂŁ corectoare, folosind nuanĂže similare cu cea a parchetului laminat.
10
PuteĂži obĂžine un aspect diferit dacĂŁ acoperiĂži Âşi contratreptele. ĂŽn acest caz, vĂŁ sfĂŁtuim sĂŁ utilizaĂži aceleaÂşi lamele din parchet laminat folosite la trepte.
11
DacĂŁ optaĂži pentru aceastĂŁ variantĂŁ, la stabilirea lĂŁĂžimii ansamblului de acoperire al treptelor luaĂži ĂŽn calcul Âşi intervalul de 10 mm ocupat de lamela contratreptei.
12
riu. Dupã stabilirea dimensiuniORU HOHPHQWHOH GLQ ODPLQDW YRU ° OXDWH GH SH VFDUÊ çL GHELWDWH °HFDUH vQ SDUWH XUPkQG FD DSRL VÊ °H DVDPEODWH ½Q XQJKLXO GLQspre interior, rezultat În urma vPELQÊULL SUR°OHORU PDUJLQDOH YRU ° LQWURGXVH SHQH GH °[DUH OLSLWH FX DGH]LY GH PRQWDM $FHVWHD FRQIHUÊ R VWDELOLWDWH PDL PDUH çL DVLJXUÊ R DMXVWDUH H[DFWÊ D FHORU GRXÊ SUR°OH PDUginale (frontal ºi lateral). Dupã aplicarea prealabilã D XQXL DGH]LY GH PRQWDM SH VXSUDIDèD QH°QLVDWÊ D WUHSWHL YD ° DçH]DW HOHPHQWXO GH DFRSHULUH din parchet laminat. Executarea corectã a operaÞiunii impune presarea lamelelor, pentru asigurarea unei prize corespunzãtoare. ½Q FD]XO vQ FDUH YD ° DOHDVÊ YDrianta cu contratrepte acoperite, YRU ° DSOLFDWH ODPHOHOH GLQ SDUFKHW çL SH VXSUDIHèHOH YHUWLFDOH DOH WUHSWHORU QH°QLVDWH (OH YRU ° GHELWDWH OD GLPHQVLXQLOH QHFH-
sare ºi montate abia dupã lipirea celor de pe suprafeÞele orizontale ale treptelor. Pentru a garanta reuºita operaÞiunii, groVLPHD DFHVWRU HOHPHQWH YHUWLcale trebuie luatã În calcul Încã din momentul stabilirii lãÞimii totale a celor orizontale! Se poate pãºi pe treptele reVSHFWLYH QXPDL GXSÊ vQWÊULUHD DGH]LYXOXL GH PRQWDM 8OWLPD operaÞiune ce trebuie executatã constã În aplicarea unor ºipci FX VHFèLXQH FRQFDYÊ GDU çL D pastei pentru rosturi pe linia care separã elementele orizonWDOH GH FHOH YHUWLFDOH DOH WUHStelor. Cu scopul de a obÞine un ambient cât mai estetic posibil, YÊ UHFRPDQGÊP FD DWXQFL FkQG YHèL DOHJH QXDQèD SLHVHORU GH acoperire din laminat sã ÞineÞi seama atât de cromatica celorlalte obiecte din lemn existente În aceastã Încãpere, cât ºi de modul În care sunt realizaÞi pereÞii ei. Q
9
ĂŽn cazul acoperirii ambelor elemente, pentru etanÂşarea perfectĂŁ a rosturilor dintre lamele e suficient sĂŁ aplicaĂži ĂŽn locul Âşipcilor o pastĂŁ adecvatĂŁ cromatic.
14
port, datoritã gradului lor ridicat de aderenÞã. NeplaneitãÞile minore ale acestora, precum cele apãrute În cazul treptelor GLQ OHPQ X]DWH SRW ° QLYHODWH cu mare uºurinÞã, folosind un DGH]LY GH PRQWDM Elementele din parchet lamiQDW YRU ° DSOLFDWH vQWRWGHDXQD Începând de la capãtul de sus al scãrii ºi continuând apoi În
MRV 7UDQVSXQHUHD SURSRUèLLORU scãrii existente pe elementele de acoperire a treptelor trebuie realizatã prin intermediul XQXL PDUFDM SH SDUWHD GLQ VSDWH a acestora. În acest scop, lameOHOH GLQ ODPLQDW YRU ° DçH]DWH SH SR]LèLH PDL vQWkL SURYL]R-
13
Sistemul de acoperire cu parchet laminat poate fi aplicat Âşi la scĂŁrile cu o formĂŁ mai pretenĂžioasĂŁ, ĂŽnsĂŁ vor fi efectuate mai multe tĂŁieturi oblice.
‌dupã uscarea adezivului. Ele asigurã obturarea decorativã a muchiei dintre planul orizontal ºi cel vertical, Împiedicând murdãrirea contratreptelor În timpul curãÞãrii scãrii.
PotriviÞi lamela contratreptei, apoi ÎndepãrtaÞi-o ºi aplicaÞi adezivul, evitând sã ajungeÞi pânã la marginea de jos, pentru a nu murdãri treapta la montaj.
Misiunea
CASA 3/06
l 23
scãri interioare
Construcþia unei scãri Realizatã în conformitate cu cele mai moderne standarde, aceastã scarã în spiralã se integreazã foarte armonios în ambientul încãperii respective. Datoritã transparenþei sale este pãstrat efectul de spaþiu amplu al parterului casei.
24 l
Misiunea
CASA 3/06
amenajãri
Deoarece aceastã supantã are margini libere, s-a impus necesitatea realizãrii unei balustrade terminale cu o lungime totalã de 12 m.
Iatã o realizare de excepþie: aceastã scarã în spiralã a fost proiectatã ca unicat, executatã industrial ºi montatã apoi la faþa locului, unde a fost utilizatã mai întâi drept scarã de ºantier. Treptele elegante din lemn au fost montate abia dupã finalizarea tuturor lucrãrilor de construcþie. Scara a fost realizatã din lemn ºi oþel superior. Un podest triunghiular face legãtura între ea ºi pardoseala supantei. Misiunea
CASA 3/06
l 25
amenajĂŁri
scãri interioare 1. Cu ajutorul unor grinzi din lemn, În aceastã Încãpere a fost construit un al doilea nivel locuibil. În articolul de faÞã, vã supunem atenÞiei exact acest subiect, al realizãrii scãrii, ce permite accesul la supanta de care am vorbit mai sus.
2. Scãrile În spiralã au un plan de bazã circular. Diametrul acestuia Însumeazã dublul lãÞimii utile, dublul lãÞimii balustradei ºi diametrul stâlpului central.
O
VFDUÊ D¹DWÊ vQ VSDèLXO ORFXL ELO WUHEXLH SURLHFWDWÊ çL H[HFXWDWÊ vQ GHSOLQÊ DUPRQLH FX VWLOXO FRQVWUXFèLHL çL PRGXO GH DPHQDMDUH DO HL $ IRVW HYL GHQW GH OD vQFHSXW SHQWUX SUR SULHWDULL FDVHL FX VXSDQWÊ FÊ SHQWUX DFHDVWÊ OXFUDUH HVWH QH YRLH GH SURIHVLRQLçWL vQ GRPH QLX ½QFHSkQG GH OD HIHFWXDUHD PÊVXUÊWRULORU QHFHVDUH çL SkQÊ OD GDUHD vQ IRORVLQèÊ D VFÊULL L DP XUPÊULW SH FRQVXOWDQèL çL PHVHULDçL vQGHDSURDSH SHQWUX D YÊ SXWHD GHVFULH çL GXPQHDYRDVWUÊ PRGXO vQ FDUH V DX GHVIÊçXUDW ¾RVWLOLWÊèLOHŒ 3HQWUX vQFHSXW WUHEXLH UH DOL]DWH PÊVXUÊWRULOH 0DL vQ WkL HVWH PÊVXUDW H[DFW VSDèLXO GHVWLQDW VFÊULL GHRDUHFH IRDU WH UDU GRFXPHQWDèLD GH H[HFXèLH D FRQVWUXFèLHL FRLQFLGH FX UHD OLWDWHD (IHFWXDUHD XQRU FDOFX OH H[DFWH FRQVWLWXLH R FRQGLèLH HVHQèLDOÊ SHQWUX SURLHFWDUHD çL UHDOL]DUHD FRUHFWÊ D VFÊULL 'H DFHHD WUHEXLD VÊ ° IRVW GHMD ° QDOL]DWH GHFXSDMXO GLQ WDYDQ SODIRQXO çL SDUGRVHDOD EUXWÊ 'RDU DçD SRW ° JDUDQWDWH R SDQWÊ FRUHFWÊ SR]LèLRQDUHD RSWLPÊ D SULPHL çL XOWLPHL WUHSWH SUHFXP çL R vQÊOèLPH OLEHUÊ VX°FLHQWÊ 5HJOHPHQWÊULOH FX SULYLUH OD SURLHFWDUHD çL H[HFXèLD VFÊULORU VXQW SUHFL]DWH DPÊQXQèLW vQ OHJLVODèLD GLQ GRPHQLX ½Q SOXV SURSULHWDULL WUHEXLH VÊ GHD LQIRUPDèLL SUHFLVH FX SULYL
26 l
Misiunea
CASA 3/06
5. Reperele debitate conform documentaĂžiei tehnice sunt sudate de specialist ĂŽn fabricĂŁ: suporturile suspendate ĂŽn consolĂŁ, segmentele vangului periferic Âşi...
6. ‌montanÞii balustradei, fabricaÞi din profile de oÞel T. În aceºtia din urmã au fost executate gãurile prin care vor fi trase barele din oÞel ale balustradei.
9. UrmĂŁtoarea operaĂžiune presupune ajustarea foarte exactĂŁ a balustradei. Cu ajutorul unor menghine, montanĂžii ei sunt fixaĂži de vangul periferic al scĂŁrii Âşi...
10. ...sudaĂži de acesta. VerificaĂži permanent poziĂžionarea corectĂŁ, folosind mai multe nivele cu bulĂŁ de aer. UrmeazĂŁ finisarea cordoanelor de sudurĂŁ.
3. Pardoseala brutĂŁ de la parter Âşi plafonul brut al supantei sunt finalizate. Acum poate fi determinatĂŁ ĂŽnĂŁlĂžimea scĂŁrii cu ajutorul unui metru pliant foarte lung.
4. Proiectantul poziÞioneazã scara, mãsurând unghiurile ºi distanÞele cu un aparat cu laser, pentru a realiza o Îmbinare precisã a acesteia cu pardoseala supantei.
UH OD vQÊOèLPHD SDUGRVHOLL °QLte pentru care au optat, În vederea realizãrii unor racordãri perfecte, cu atât mai mult cu cât potrivit reglementãrilor de specialitate, la montarea scãrii SRW ° FRPSHQVDWH QXPDL DEDteri de maximum 1,5 cm. De vQGDWÊ FH EHQH°FLDULL GDX FRmanda, au loc mãsurãtorile ºi HVWH VWDELOLW GH FRPXQ DFRUG XQ termen de livrare. Dupã aceea, producãtorul Începe proiectarea În detaliu a scãrii, cu ajutorul programelor CAD. La cereUH EHQH°FLDULORU OH VXQW WULPLVH JUDWXLW SODQXO GH ED]Ê çL FHO SULvind structura de rezistenÞã. Apoi, urmeazã procesul GH IDEULFDèLH DO VWUXFWXULL GH rezistenÞã din oÞel. În conformitate cu documentaÞia tehnicã, sunt executate urmãtoarele elemente: stâlpul central din Þeavã, PkQD FXUHQWÊ EDOXVWUDGD EDUHOH çL PRQWDQèLL EDOXVWUDGHL precum ºi suporturile suspendate În consolã, la capãtul cãrora VH D¹Ê FkWH GRXÊ VHJPHQWH FH compun vangul periferic.
Proba generalã are loc În atelier 8. Structura de rezistenÞã a podestului este sudatã de reperul aplicat frontal pe pardoseala supantei. Apoi e montat stâlpul central ºi suporÞii suspendaÞi În consolã.
11. Acum, meseriaÂşii asambleazĂŁ balustrada terminalĂŁ a supantei. MontanĂžii din profile de oĂžel (T) sunt fixaĂži ĂŽn exteriorul supantei, de reperul frontal din pardoseala ei.
12. Structura finalizatã a scãrii (exceptând ultimul strat de vopsea) este dotatã cu trepte provizorii, servind tâmplarilor ºi zugravilor drept schelã spre etajul superior.
V
7. Dupã grunduirea structurii de rezistenÞã cu o vopsea anticorozivã ºi protejarea mâinii curente cu o husã din material spongios, scara este demontatã ºi livratã.
Structura de rezistenÞã din RèHO HVWH DVDPEODWÊ FRPSOHW În hala de montaj. Deoarece scãrile sunt elemente constructive statice portante, lucrãrile GH VXGXUÊ SRW ° H[HFXWDWH QXmai de cãtre un personal specializat. Fiecare suport suspendat În consolã este poziÞionat exact ºi sudat apoi de stâlpul central din Þeavã. Datoritã vangului periferic rigid, rezultã o structurã VWDELOÊ IÊUÊ YLEUDèLL 8UPHD]Ê PRQWDQèLL EDOXVWUDGHL H[HFXWDèL FX SUR°OH GLQ RèHO 7 vQ FDUH DSRL YRU ° H[HFXWDte gãuri. Prin acestea sunt introGXVH EDUHOH GLQ RèHO DOH PkLQLL curente, modelate anterior conIRUP FRH°FLHQèLORU GH FXUEDUH FDOFXODèL $SRL HVWH °[DW çL SDrapetul, prevãzut cu ºtifturi din oÞel superior. Reperele din oÞel sunt ºlefuite, iar cele din oÞel superior decapate ºi lustruite. Misiunea
CASA 3/06
l 27
scĂŁri interioare
Sfatul nostru
amenajĂŁri
EsenÞa de lemn din care vor fi executate treptele, precum ºi culoarea În care urmeazã a fi vopsite, nu trebuie stabilite chiar de la Început. Astfel, pânã la Încheierea lucrãrii, aveÞi posibilitatea de a vã decide În concordanÞã cu aspectul final al Încãperii.
13. În sfârºit, lucrãrile de amenajare de la interior sunt Încheiate. Între timp, structura de rezistenÞã a scãrii a fost vopsitã. Montatorii aduc acum treptele.
14. Ei acoperã suporturile suspendate În consolã cu bandã izolatoare, pentru ca sunetul paºilor pe trepte sã se transmitã cât mai puÞin la structura de rezistenÞã.
15. Treptele, executate În aºa fel Încât sã se potriveascã perfect, sunt aºezate ºi poziÞionate exact (de jos În sus) pe suporturile suspendate ale consolei.
16. Cu ajutorul a patru Âşuruburi speciale, fiecare treaptĂŁ din lemn de fag ĂŽncleiat este fixatĂŁ pe dedesubt, de suportul suspendat ĂŽn consolĂŁ Âşi vangul periferic.
17. DupĂŁ trepte, mai trebuie montat doar podestul triunghiular. Acolo unde acesta e alĂŁturat muchiei frontale a pardoselii supantei, este aplicatĂŁ o bandĂŁ izolatoare.
18. Dupã aceea, podestul e poziÞionat ºi fixat de structura lui de rezistenÞã. Dupã aceastã ultimã operaÞiune, scara este gata ºi poate fi utilizatã.
28 l
Misiunea
CASA 3/06
În acest fel, sunt Îndepãrtate petele apãrute ca efect al cãldurii excesive din timpul operaÞiunii de sudurã. Pe urmã, structura este GHPRQWDWÊ SHQWUX D SXWHD ° vQlesnit transportul, iar componentele tratate cu o vopsea de protecÞie anticorozivã ºi aduse OD EHQH°FLDU XQGH YRU ° DPSODsate. Mai Întâi, pardoseala supantei este placatã frontal, În scopul Îmbinãrii prin sudurã cu structura de rezistenÞã a podestului de sosire, care reprezintã SULPXO HOHPHQW GH °[DUH D VWkOpului central din Þeavã. Placa de la baza stâlpului urmeazã a ° DQFRUDWÊ vQ SDUGRVHDOD EUXWÊ de la parter cu ajutorul unor dibluri speciale (antifonice), dupã ce a fost aºezatã În prealabil pe un suport din cauciuc sintetic. De stâlpul central din Þeavã VXQW °[DWH DSRL EXFDWÊ FX bucatã, suporturile suspendate În consolã, ale cãror segmente de capãt, care compun vangul SHULIHULF YRU ° VXGDWH IRDUWH bine. La aceastã etapã de montaj, trebuie utilizate permanent mai multe nivele cu bulã de aer SUHYÊ]XWH FX PDJQHW 'XSÊ °xarea balustradei, pe vangul peULIHULF YRU ° vQçXUXEDWH WUHSWHle brute de ºantier, cu scopul de a Înlesni urmãtoarele faze de execuÞie a lucrãrii. Treptele din lemn de fag Încleiat, realizate cu dimensiuni speciale pentru scara respectivã, sunt livrate ºi montate abia GXSÊ °QDOL]DUHD OXFUÊULORU GH construcÞie a casei În care a fost amplasatã scara. Dar ºi dupã ce proprietarii au aplicat, ei Înºiºi, o vopsea gri-antracit pe structura de rezistenÞã. Q
viaĂža plantelor
PrimĂŁvara
ĂŽn mii de nuanĂže
O
riginare din Europa sau sosite aici de prin America ori zonele temperate ale Asiei, primulele au fĂŁcut „carierĂŁâ€œ vQ ÂąRUĂŠULLOH çL FDVHOH URPkQLORU 0DL PXOW una dintre varietĂŁĂži, o subspecie a Primulei officinalis, a fost un sprijin de nĂŁdejde penWUX ORFXLWRULL DFHVWRU PHOHDJXUL $èL DX]LW bineĂŽnĂželes, de ciuboĂžica cucului, aglici sau DJULçHO GHQXPLUL DOH DFHOHLDçL SODQWH FH FUHçWH SH FkPS çL HVWH XWLOL]DWĂŠ vQ PHGLFLQD WUDGLèLRQDOĂŠ GLQ YUHPXUL LPHPRULDOH
Top cinci sute Dintre cele peste 500 de specii ale familiei primulaceelor, o mare parte sunt plante GH DSDUWDPHQW $FHVWHD °LQG REèLQXWH GLQ VHPLQèH vQ VHUH DX R SHULRDGÊ GH vQ¹RULUH destul de lungã, care, În general, cuprinde LDUQD çL SULPÊYDUD &KLDU çL VSHFLLOH SHUHQH UXVWLFH SRW ° SUHOXDWH vQ FXOWXUÊ IRUèDWÊ vQ VHUÊ $VWIHO VXQW REèLQXWH SODQWH VX°FLHQW GH UH]LVWHQWH FX LQ¹RUHVFHQèH ERJDWH GH FXORUL GLQWUH FHOH PDL YDULDWH 2GDWÊ semãnate, primulele germineazã timp de GH ]LOH çL vQ¹RUHVF DELD GXSÊ OXQL 'HçL VXQW SODQWH SHUHQH DFHVWHD VH DUXQFÊ GXSÊ WUHFHUHD ¹RULORU FX H[FHSèLD FkWRUYD VSHFLL FDUH SRW ° WUHFXWH vQ JUÊGLQÊ P. acaulis çL P. x poliantha Primula malacoides, o specie cu talia de FP VH GLVWLQJH SULQ ¹RULOH PLFL GH FP GLDPHWUX LQWHQV SDUIXPDWH çL DçH]DWH vQ XPEHOH HWDMDWH )UXQ]HOH VXQW ovale, cu peÞiolul lung, iar marginea limbuOXL DUH SHUHFKL GH OREL ½Q MXUXO QHUYXULORU HVWH SUH]HQWÊ SXEHVFHQèD DFRSHULUHD FX SHUL PLFL çL °QL 'LQ DFHDVWÊ VSHFLH IDF SDUWH VRLXUL FX ¹RUL DOEH Alba URçLL Fire Cief sau Ruby Glow VDX UR] YLROHW Baby-Rose Primula obconica DUH ¹RUL VLPSOH vQ PDMRULWDWHD FD]XULORU GH FP GLDPHWUX çL XçRU SDUIXPDWH )UXQ]HOH VXQW PDUL SXEHVFHQWH REORQJL DOXQJLWH çL RQGXODWH SH PDUJLQL
30 l
Misiunea
CASA 3/06
IRUPkQG R UR]HWÊ ED]DOÊ GLQ PLMORFXO FÊUHLD VH GHWDçHD]Ê WXOSLQLOH ¹RUDOH vQDOWH GH FP 6SHFLD FXSULQGH PDL PXOWH YDULHWÊèL grandiflora FX ¹RUL GH FP gigantea, cu ¹RUL LQYROWH PDUL çL fimbriata, cu petalele IUDQMXUDWH 3DOHWD ORU FRORULVWLFÊ HVWH GHRVHELW GH YDULDWÊ °LQG vQWkOQLWH ¹RUL DOEH Alba Schneeball URçLL Berliner, Carmen), rozRUDQM Mandarella) UR] Monarch Rose) sau DOEDVWUH Samba, Sevres Primula acaulis sau vulgaris se cultivã În JUÊGLQÊ GH UHJXOÊ GDU SRDWH ° SUHOXDWÊ çL vQ
FXOWXUÊ IRUèDWÊ GH VHUÊ $UH IUXQ]HOH DçH]DWH vQ UR]HWÊ FX FRGLèH SHèLROL VFXUWH )ORULOH VROLWDUH VXQW JUXSDWH vQ PLMORFXO IUXQ]LçXOXL Au fost create numeroase soiuri care cuprind o gamã largã de nuanÞe, Într-o singurã FXORDUH VDX ELFRORUH 5ÊVSXQ]kQG FHULQèHORU SLHèHL FDUH DX Înregistrat o cerere importantã În perioada primãvarã-iarnã, Danemarca a acordat o atenÞie deosebitã creãrii de noi soiuri din DFHDVWÊ VSHFLH $VWIHO GLQ YDULHWDWHD Primula acaulis sunt comercializate soiuri timpu-
primula
Simplu
DeÂşi mici ca dimesiuni, florile de Primula malacoides se remarcĂŁ prin parfumul lor deosebit. Acestea au culori discrete, iar ĂŽnflorirea este abundentĂŁ.
Accesibil
FlorĂŁriile s-au aprovizionat din timp cu cele mai variate soiuri de Primula obconica. Alegerea este dificilĂŁ, nu-i aÂşa?
Denumite „primĂŁvĂŁrele“ ĂŽn unele zone ale Þãrii, aceste flori prind viaÞã ĂŽncĂŁ de la sfârÂşitul iernii rii cum sunt cele din grupa Danova, FX ÂąRUL PDUL çL SODQWH FRPSDFWH $FHVWHD SRW DYHD FXORUL YDULDWH DOE YLROHW DOEDVWUX RUL GLIHULWH QXDQèH GH URçX VDX JDOEHQ *UXSD QXPLWĂŠ Daniella FXSULQGH VRLXUL FX vQÂąRULUH VHPLWLPSXULH IHEUXDULH PDUWLH çL ÂąRUL PDUL LDU plantele din Bicolor VH UHPDUFĂŠ SULQ ÂąRUL FX GRXĂŠ FXORUL PDUL çL FRPSDFWH FX FUHçWHUH XQLIRUPĂŠ &DOLWDWHD DFHVWRU VRLXUL QRX FUHDWH MXVWL°FĂŠ FHUHUHD WRW PDL PDUH 1LFL VSHFLLOH SHUHQH UXVWLFH QX DX IRVW XLWDWH 3ULQ vQFUXFLçDUHD ORU DX IRVW REèLQXèL
QXPHURçL KLEUL]L FXSULQçL JHQHULF vQ VSHFLD Primula x poliantha
Umbrã ºi rãcoare 3HQWUX D QH EXFXUD GH IUXPXVHèHD ¹RULORU GH Primula R SHULRDGÊ FkW PDL OXQJÊ GH WLPS WUHEXLH VÊ OH UH]HUYÊP XQ ORF OXPLQRV UÊFRURV çL VÊ OH RIHULP VX°FLHQWÊ DSÊ 0HQèLRQÊP FÊ DFHVWH SODQWH DX SUHWHQèLL PRGHUDWH IDèÊ GH OXPLQÊ 'H SLOGÊ P. obconica WROHUHD]Ê PXOW PDL ELQH XPEUD GH-
primula
viaĂža plantelor cât soarele direct. TotuÂşi, existĂŁ Âşi contraexemple - P. malacoides - la care umbrirea nu este absolut necesarĂŁ, aceastĂŁ specie suportând destul de bine radiaĂžia solarĂŁ, sau P. acaulis, FDUH °LQG R SODQWĂŠ GH JUĂŠGLQĂŠ QX are nici ea probleme ĂŽn acest sens. CerinĂžele faÞã de temperatura mediului variazĂŁ ĂŽn funcĂžie de specie Âşi faza dezYROWĂŠULL 3HQWUX LQLèLHUHD ERERFLORU ÂąRUDOL sunt necesare zile scurte Âşi temperaturi reODWLY VFĂŠ]XWH 1RDSWHD SODQWHOH SRW ° èLQXWH IĂŠUĂŠ SUREOHPH OD •& ½QWU XQ ÂľWRSÂŚ DO rezistenĂžei, P. malacoides s-ar poziĂžiona ĂŽn frunte (temperaturile pot scĂŁdea pânĂŁ OD FLUFD •& vQ WLPSXO ]LOHL XUPDWĂŠ GH P. acaulis Âşi P. poliantha ƒ& ([LVWĂŠ Âşi excepĂžia: P. obconica; aceasta, dacĂŁ se confruntĂŁ cu temperaturi mai mici de 15°C ĂŽn perioada de creÂştere, va avea tulpinile SUHD VFXUWH GHFL SODQWHOH YRU ° GH FDOLWDte scĂŁzutĂŁ. DacĂŁ, din acest punct de vedeUH VH SRDWH VSXQH FĂŠ DYHP QLçWH ÂąRUL SXèLQ pretenĂžioase, ĂŽn schimb, oscilaĂžiile bruÂşte SRW ° GĂŠXQĂŠWRDUH 5H]XOWDWXO YD ° GH]DVWUXRV R°OLUHD IUXQ]HORU çL ÂąRULORU SODQWHL
Îngrijire permanentã Primulele au nevoie de un substrat menÞinut umed În permanenÞã, dar evitând excesul, care le provoacã suferinÞã ºi duce OD vQJÊOEHQLUHD IUXQ]HORU $çDGDU R XGDre abundentã, mai cu seamã În perioada GH vQ¹RULUH çL XQ GUHQDM EXQ VXQW FRQGLèLL FDUH YRU DVLJXUD R vQ¹RULUH ERJDWÊ çL SODQWH sãnãtoase. De asemenea, folosirea apei de ploaie ºi menÞinerea unei umiditãÞi moderaWH D DHUXOXL VXQW ELQHYHQLWH (VWH UHFRPDQGDW FD XGDUHD VÊ °H UHDOL]DWÊ FX DWHQèLH IÊUÊ D VWURSL IUXQ]HOH VDX ¹RULOH *KLYHFLXO FX P. acaulis SRDWH ° DçH]DW vQWU R IDUIXULH FDUH VÊ °H FRQVWDQW SOLQÊ FX DSÊ Pentru ca planta sã creascã sãnãtos, trebuLH IRORVLW XQ VXEVWUDW ERJDW vQ KXPXV FX XQ conÞinut În care sã predomine pãmânturile
Sfatul nostru Florile galben-aurii de ciuboĂžica-cucului sunt folosite ĂŽn medicina tradiĂžionalĂŁ pentru tratarea unor afecĂžiuni ale cĂŁilor respiratorii (ca expectorant), digestive Âşi chiar pentru uz extern, ĂŽn cazul contuziilor. De asemenea, au fost obĂžinute rezultate bune ĂŽn prevenirea excesului de colesterol, reglarea tensiunii arteriale Âşi la calmarea nevralgiilor. Nu doar speciile rustice au aceste calitĂŁĂži, ci Âşi Primula officinalis.
32 l
Misiunea
CASA 3/06
Inepuizabil
DacĂŁ este sĂŁ vorbim de varietate, atunci Primula acaulis poate fi luatĂŁ drept exemplu, aceasta devenind o sursĂŁ inepuizabilĂŁ ĂŽn obĂžinerea de noi soiuri.
VHPLJUHOH VSUH XçRDUH DYkQG XQ S+ vQ MXU GH SÊPkQW GH èHOLQÊ GH IUXQ]H çL WXUEÊ ½Q FD]XO vQ FDUH DèL FXPSÊUDW R DVHPHQHD plantã Într-un stadiu avansat de creºtere, JKLYHFLXO SRDWH ° DPSODVDW OkQJÊ IHUHDVWUÊ XQGH HVWH SXèLQ PDL UÊFRDUH ½Q SULQFLSLX trebuie feritã de sursa de cãldurã. Udarea va ° IÊFXWÊ GHV FX DSÊ UHFH GHRDUHFH SULPXOD nu suportã sã aibã rãdãcinile calde. 3HQWUX SUHOXQJLUHD SHULRDGHL GH vQ¹RULUH SRW ° DSOLFDWH UHJXODW VÊSWÊPkQDO vQJUÊçÊPLQWH OLFKLGH 'DFÊ IUXQ]HOH GHYLQ JDOEHQH vQVHDPQÊ FÊ SODQWD VXIHUÊ GLQ FDXza lipsei de apã sau cã a fost ÎntrebuinÞat prea PXOW vQJUÊçÊPkQW FRQFHQWUDèLD PLQHUDOÊ D VROXOXL GHYHQLQG H[FHVLYÊ $FHVW WLS GH LQtoxicare trebuie combãtut prin transplanta-
rea imediatã a plantelor În pãmânt proaspãt, eventual Într-un alt vas. Un aspect important este cã primulelor QX OH SODFH VÊ °H vQJKHVXLWH vQ JKLYHFL GH aceea sunt de preferat vasele mici, În care VÊ FUHDVFÊ R VLQJXUÊ SODQWÊ ½QGHSÊUWDUHD ¹RULORU WUHFXWH UHGXFH ULVFXO vPEROQÊYLULL SODQWHL çL SUHOXQJHçWH GXUDWD GH vQ¹RULUH 3ULQFLSDOLL GXçPDQL DL SULPXOHL VXQW D°GHOH SÊGXFKLL OkQRçL SÊLDQMHQLL PXVFXOLèD albã de serã ºi melcii. Combaterea lor poaWH ° UHDOL]DWÊ IRORVLQG PHWRGHOH FODVLFH FX substanÞe din comerÞul de specialitate. $WHQèLH OD Primula obconica! Periºorii existenÞi pe frunze pot provoca, la manipuODUHD SODQWHORU LULWDUHD SLHOLL çL FKLDU DOHUJLL persoanelor sensibile. Q
Produse Âşi servicii de calitate garantatĂŁ:
Obiectul principal de activitate al S.C. Amenajarea Domeniului Public Âşi Privat 4 S.A. (ADPP4) ĂŽl reprezintĂŁ proiectarea, amenajarea Âşi ĂŽntreĂžinerea spaĂžiilor verzi (publice sau private) Âşi serviciile conexe (selecĂžie material, consultanÞã, proiectare, implementare, livrare). Pentru a onora toate comenzile, societatea dispune de sere Âşi pepiniere proprii. Toate activitĂŁĂžile menĂžionate au ca centru operaĂžional sediul din ÂŞos. OlteniĂžei nr. 9, sector 4, BucureÂşti, unde existĂŁ Âşi un magazin pentru comercializarea produselor - „GrĂŁdina de Sud“. Q ADPP4 produce Âşi comercializeazĂŁ PDWHULDO GHQGR²RULFRO VHPLQĂŞH èL PDterial sĂŁditor. ĂŽn plus, este partener al prestigioasei companii Twente Plant, unul dintre cei mai importanĂži comercianĂži olandezi din domeniu. Q $FWLYLWĂŹĂŞLOH VSHFLÂąFH ÂąHFĂŹUXL GRPHQLX GH DFWLYLWDWH DO ÂąUPHL VH desfĂŁÂşoarĂŁ ĂŽn baza procedurilor operaĂžionale de lucru stabilite pentru ÂąHFDUH GLQWUH HOH òQ ED]D VLVWHPXlui de management integrat calitate - mediu. ĂŽn acest sens, S.C. A.D.P.P.4 6 $ HVWH &HUWLÂąFDWĂŹ 65$& ,4 1HW 65 (1 ,62 65 (1 ,62 $èDGDU OD QRL YHĂŞL EHQHÂąFLD GH FDOLWDWH JDUDQWDWĂŹ
curs practic
bricolaj
Un cuier În ton cu moda! Pãlãria ºi paltonul dumneavoastrã! Acest cuier simplu ºi modern vã poate ajuta sã demonstraÞi respectul faÞã de oaspeÞii care vã trec pragul.
C
um este necesarã o zonã care sã delimiteze Într-un fel exteriorul de interior, mai Întâi de toate trebuie stabilit locul potrivit pentru cuierul din hol ºi pentru micile obiecte personale (umbrela, pãlãria, haina sau ÎncãlÞãmintea). Dacã se acordã un pic de atenÞie spaÞiului ºi culorilor, amenajarea poate oferi mai mult confort. Mai Întâi de toate alegeÞi culoarea pereÞilor. Pentru o atmosferã seninã, e bine sã optaÞi pentru o nuanÞã OXPLQRDVÊ FXP DU ° JDOEHQXO
2
Deºi nu este obligatoriu sã fiÞi dotaÞi cu tehnologie de ultimã orã, un ferãstrãu circular este mult mai eficient decât unul manual. PuteÞi verifica!
Realizat uºor ºi simplu de montat De regulã culorile deschise sunt recomandate pentru holurile lungi ºi Înguste. Pentru un spaÞiu asemãnãtor ne-am propus ºi noi sã realizãm un cuier din lemn uºor de montat. Acesta poate avea diverse dimensiuni, În funcÞie de numãrul de membri ai familiei. Dacã permite dimensiunea holului, corpul de mobilier poate cuprinde ºi douã rafturi de ÎnãlÞimi diferite, dupã modelul unor cutii deschise. În rest, mai aveÞi nevoie doar de câteva suporturi pentru susÞinerea hainelor ºi o poliÞã SH FDUH SRW ° DçH]DWH RELHFWHOH decorative, cheile, ÎncãlÞãtorul, FUHPD VDX SHULD SHQWUX SDQWR°
34 l
Misiunea
CASA 3/06
1
Pentru un aspect uniform, folosiĂži la montare plĂŁci din lemn stratificat. Acestea au dimensiuni suficient de mari pentru proiectele dumneavoastrĂŁ.
3
ÂŞlefuirea este absolut obligatorie! InsistaĂži asupra tuturor suprafeĂželor, mai cu seamĂŁ asupra celor aflate la vedere.
4
Dupã ce aÞi realizat câteva gãuri În scândurile ce vor fi poziÞionate orizontal, umpleÞi-le cu un adeziv pentru lemn, rezistent la umezealã.
5
Pentru mai multã siguranÞã, aplicaÞi adezivul ºi În celelalte zone de contact dintre elementele componente.
8
Elementele sunt asamblate având grijã ca Între ele sã nu rãmânã spaÞii inestetice care, În acelaºi timp, nu conferã o rezistenÞã suficientã cuierului.
6
Aceleaºi operaÞiuni trebuie efectuate ºi În cazul scândurilor destinate unei amplasãri verticale. E bine sã evitaÞi excesul de adeziv.
9
Acum puteÞi utiliza ciocanul, dar e de preferat ca acesta sã fie unul din cauciuc sau alt material elastic. Altfel, pot rãmâne urme de lovituri.
7
Cepurile pentru lemn trebuie sĂŁ intre un pic forĂžat ĂŽn gĂŁuri, dar fĂŁrĂŁ a le deteriora prin lovire.
10
Sperãm cã nu aÞi uitat: fiecare pas trebuie fãcut având ruleta la Îndemânã. DebitaÞi acum scândurile lungi pentru raft.
Ospitalitate ĂŽn mai multe variante
11
Un ferãstrãu pendular este la fel de util unui tâmplar, mai cu seamã atunci când vrea sã obÞinã muchii drepte, fãrã neregularitãÞi.
12
Nu e rĂŁu ca, dupĂŁ fiecare etapĂŁ, sĂŁ faceĂži o micĂŁ probĂŁ. Astfel vĂŁ daĂži seama dacĂŁ nu s-au strecurat ceva erori de calcul.
V
Holul (vestibulul) este un VSDèLX FDUH QX EHQH°FLD]Ê GH OXPLQÊ QDWXUDOÊ GH DFHHD LOXPLQDWXO DUH R PDUH LPSRUWDQèÊ FRUSXULOH °LQG DPSODVDWH vQ DçD IHO vQFkW VÊ DMXWH OD YL]XDOL]DUHD ]RQHORU PDL vQWXQHFRDVH 'H DVHPHQHD VH UHFRPDQGÊ FD RELHFWHOH GH vPEUÊFÊPLQWH XGH VÊ QX °H GHSR]LWDWH GLUHFW vQ FXLHU FL PDL vQWkL XVFDWH SH XQ XPHUDç ([LVWÊ çL SRVLELOLWDWHD GH D IRORVL DFHODçL VSDèLX vQ VFRSXUL GLIHULWH 'H H[HPSOX XQ FXIÊU SRDWH DVFXQGH RELHFWH FDUH QX YUHèL VÊ UÊPkQÊ OD YHGHUH VDX SRDWH ° SXV vQ KRO GRDU vQ scop estetic. Acest lucru e valaELO FX FRQGLèLD VÊ QX vQFXUFH Misiunea
CASA 3/06
l 35
curs practic
14
Apoi trebuie sã vã alegeÞi câteva puncte de fixare a raftului. Este necesar ca poziÞia acestor elemente de susÞinere sã asigure echilibrul scândurii.
13
15
Cu ajutorul bormaºinii, realizaÞi câteva gãuri În perete. Este de preferat ca zidul sã nu aibã goluri, iar ºuruburile sã fie de 5cm lungime.
bricolaj
Pentru a face loc Âşi elementelor verticale ale cuierului, raftul trebuie decupat din loc ĂŽn loc.
18
16
Dupã introducerea diblurilor, montaÞi piesele metalice pentru susÞinere folosind o ºurubelniÞã.
Amenajarea nu are doar rol estetic, ci ºi unul practic. Cumpãrând câteva cuiere ornamentale, În ton cu lemnul, le veÞi da o utilizare.
17
ªi scândurile verticale au nevoie de un sprijin! Le puteÞi fixa cu ºuruburi, aplicate În partea de jos, unde sunt mai puÞin vizibile.
Unelte necesare ºi alte câteva detalii Pentru a vã putea apuca singuri de treabã, luaÞi mai Întâi câteva plãci de lemn pe care le tãiaÞi la dimensiunile necesare ºi apoi le ºlefuiÞi. Mai aveÞi nevoie de sisteme de prindere, ºuruburi, ruletã, creion, ferãstrãu circular, ºurubelniÞã cu acumulator, ciocan, agãÞãtori pentru haine, adeziv ºi lac special pentru lemn. Prima etapã constã În trasarea cotelor cu ajutorul unui creion ºi al unei rulete, conform proiectului. Aici rigurozitatea este importantã pentru aspectul Întregii lucrãri. BucãÞile de lemn sunt tãiate pe dimensiuni diferite, doar cele poziÞionate vertical având aceeaºi ÎnãlÞime ºi lãÞime; de asemenea, distanÞa dintre ele trebuie sã rãmânã egalã.
36 l
Misiunea
CASA 3/06
19
Cuierele trebuie montate, de asemenea, cu ºuruburi. Acestea pot fi ceva mai lungi decât grosimea scândurii, asigurând o fixare solidã În perete.
Pentru ca muchiile vizibile sĂŁ aibĂŁ un aspect deosebit, acestea sunt Âşlefuite, apoi lĂŁcuite. UrmĂŁtorul pas este montarea ĂŽn perete a plĂŁcilor din lemn cu ajutorul sistemelor de prindere. Acest lucru se realizeazĂŁ folosind o bormaÂşinĂŁ Âşi un burghiu de acelaÂşi calibru cu Âşuruburile.
20
Dupã aplicarea câtorva straturi de baiÞ, În tonuri care vi se par de efect, lemnul poate fi lãcuit În totalitate. Musafirii sunã la uºã. DeschideÞi!
½Q °QDO GXSÊ FH FXLHUXO HVWH aproape gata, sunt montate, tot În ºuruburi, agãÞãtorile pentru haine. În funcÞie de preferinÞe, muchiile ºi suprafeÞele verticaOH SRW ° DFRSHULWH FX EDLè DVWfel Încât designul ansambluOXL VÊ °H FkW PDL PRGHUQ SULQ alternanÞa nuanÞelor. Chiar
dacã stilul american de amenajare, În care se practicã accesul direct În camera de zi sau În bucãtãrie câºtigã teren, parcã tot ne dorim un hol. Pentru ajutor suplimentar, puteÞi consulta schiÞa cuierului prin accesarea site-ului www.misiuneacasa.ro. Vã urãm spor la treabã! Q
,* #&&" vechi Âşi nou
ĂŽn spatele expresiei „aspect antic“ se aflĂŁ o lume modernĂŁ care doreÂşte repunerea ĂŽn valoare a farmecului obiectelor vechi Âşi a aspectului natural obĂžinut prin vechile tehnici Âşi meÂşteÂşuguri. ĂŽn acest sens, vĂŁ invitĂŁm sĂŁ vĂŁ lĂŁsaĂži inspiraĂži de urmĂŁtoarele pagini.
Când noul are patina timpului
Lemn masiv precum cel foarte vechi Optând pentru una dintre noile variante de pardoseli, puteĂži readuce ĂŽn locuinÞã atmosfera vechilor clĂŁdiri Âşi obĂžine un aspect impresionant. Lamelele din lemn masiv „Învechite“ artificial, tratarea specialĂŁ a suprafeĂželor Âşi o serie de „urme ale trecerii timpului“ realizate intenĂžionat conferĂŁ ambientului ĂŽncĂŁperii respective mai mult stil Âşi nobleĂže decât lamelele universale, netede Âşi imaculate.
Mobilier nou cu suprafaĂža patinatĂŁ Mobilierul din locuinĂža dumneavoastrĂŁ poate fi „Înnobilat“! Chiar Âşi uÂşile simple din lemn de esenÞã moale ale dulapurilor pot cĂŁpĂŁta „patina vremii“. ĂŽn acest scop, puteĂži utiliza urmĂŁtorul procedeu: pe suprafaĂža de bazĂŁ deja vopsitĂŁ aplicaĂži o vopsea-lazurĂŁ de efect. Astfel, va rezulta un strat semitransparent cu o concentrare inegalĂŁ a pigmenĂžilor, efectul final dând impresia cĂŁ ultimul strat de vopsea este puĂžin uzat.
ĂŽntrerupĂŁtor din anii ‘30 Beneficiind de avantajele tehnologiei actuale vĂŁ puteĂži ĂŽntoarce ĂŽn trecut! Montând astfel de ĂŽntrerupĂŁtoare poate fi recreatĂŁ perfect atmosfera anilor ’30. Le pot ĂŽnlocui Âşi pe cele care lipsesc dintr-o clĂŁdire veche, completând astfel stilul autentic al acesteia. Varianta cu mâner prezentatĂŁ ĂŽn imaginea alĂŁturatĂŁ beneficiazĂŁ inclusiv de toate accesoriile necesare.
Asemenea vechilor lespezi din piatrã Atunci când vorbim despre stilul rural ne referim ºi la farmecul rustic sau naturaleÞea ce ni se ÎnfãÞiºeazã Într-o evoluÞie continuã ºi aproape Întâmplãtoare. InfluenÞa acestui stil poate fi pusã În valoare de exemplu prin utilizarea unor dale exterioare de pardosealã sau trepte asemãnãtoare pietrei brute, având forme cât mai diferite, cromie neuniformã, suprafeÞe În relief ºi margini neregulate. În plus, odatã cu trecerea timpului, intemperiile κi vor pune ºi ele amprenta.
original idee
Pereþi „unicat“ realizaþi artistic Suprafeþele de perete cu accente puternice ºi structuri în notã personalã contribuie foarte mult la atmosfera unei încãperi. De aceea, vã sfãtuim sã acordaþi o atenþie deosebitã pereþilor, mai ales dacã þinem cont cã pot fi obþinute efecte deosebite ºi rafinate. De ce n-aþi avea un perete „unicat“, zugrãvit cu o vopsea pe bazã de substanþe ecologice, structurat fin sau grosier, apoi lazurat sau nuanþat în tonuri luminoase ori întunecate, strãlucind mai puternic sau mai pal? Pigmenþii naturali ºi impresia de patinã a vremii conferã suprafeþelor un aspect antic absolut încântãtor.
Accesorii... ca de la anticariat Chiar ºi obiectele mãrunte pot sublinia caracterul patinat al amenajãrii, indiferent cã e vorba de un ceas de perete emailat, având un cadran cu aspectul unuia vechi de 100 de ani (zonele de ruginã ºi fisurile sunt realizate intenþionat), de un suport metalic cu urme de coroziune aplicat pe un perete sau de o vazã ce reproduce fidel una din piatrã, în realitate fiind din gresie sinteticã.
original
vechi ºi nou
Grinzile caselor de altãdatã Cei care îndrãgesc grinzile vechi din lemn îºi pot înnobila locuinþa cu ele chiar ºi în lipsa unei zidãrii portante cum se fãcea odatã. Antablamentul clãdirilor de odinioarã, tavanul cu mai multe straturi ºi pilonii de separare a spaþiilor din încãpere, toate atât de apreciate la casele, localurile sau hanurile din paiantã ale oraºelor istorice, pot fi reproduse cu materiale uºoare, în variante mai rafinate sau care imitã fidel originalul. Aºa cum puteþi vedea, efectul pe care-l conferã este absolut extraordinar!
Sunteþi un admirator al suprafeþelor autentice din lemn? Vã încântã pardoselile din cotto sau le preferaþi pe cele din piatrã? Cum nu se poate mai bine! Vã asigurãm cã aveþi
Pardoseli care le imitã pe cele ale strãmoºilor
Lemn natural? Nu, laminat! Datoritã unor sisteme inovatoare de ºlefuire, bãiþuire, afumare sau patinare, podelele laminate imitã perfect lemnul natural. Simpla enumerare a denumirilor produselor ne aratã care sunt tendinþele actuale: învechit, rustic, patinat, sedimentat º.a.m.d. Prin urmare, multe dintre variantele pardoselilor moderne se adreseazã celor care au o nostalgie pentru tot ce este vechi.
40 l
Misiunea
CASA 3/06
posibilitatea de a vã bucura de farmecul acestora chiar ºi în cazul în care nu deþineþi originalele în locuinþa dumneavoastrã. Pardoselile moderne realizate din PVC pot fi aplicate rapid, sunt accesibile ca preþ, uºor de întreþinut ºi, în plus, pot crea impresia cã este vorba de dale veritabile din piatrã, dalaj modelat manual din argilã sau vechi podele din lemn.
Farmecul uºilor vechi
Pereþi amenajaþi ca în vechile castele Odinioarã, pereþii netezi erau mai degrabã o raritate. Vopseaua era aplicatã manual, fiecare suprafaþã fiind realizatã separat. Iar, dacã aceastã tehnicã avea farmecul ei în vechile castele, cu atât mai mult poate conferi un aspect cu totul special locuinþei dumneavoastrã. Amenajaþi-vã mãcar o datã pereþii în acest stil! Neregularitatea nu înseamnã nicidecum cârpealã, ci rafinament. Dacã vã întrebaþi cum aratã pereþii coloraþi astfel, cele douã exemple alãturate ilustreazã foarte sugestiv aceastã tehnicã.
Aspectul de vacanþã al Toscanei
Cu siguranþã cã toþi iubitorii Toscanei vor fi entuziasmaþi. Amenajându-vã pereþii în tonurile calde ale vechilor faþade atinse de intemperii, în locuinþa dumneavoastrã va pãtrunde rapid atmosfera de vacanþã. Pentru aceasta, sunt disponibile diferite variante, de exemplu un grund de culoare galben intens, peste care, cu ajutorul unei mãnuºi speciale, veþi aplica o vopsea roºie prin procedeul de estompare. În cazul în care doriþi obþinerea unei tencuieli artistice (vezi fotografia din dreapta), structuraþi-o mai întâi cu o masã de ºpaclu, aplicând ulterior o lazurã.
ªansa de a gãsi uºi într-adevãr vechi nu o avem întotdeauna. Totuºi, dacã reuºim sã le procurãm, de obicei nu corespund dimensiunilor de care avem nevoie. Ca soluþie alternativã putem alege aºa-numita uºã din lemn vechi realizatã din esenþã de molid conform proporþiilor contemporane standard. Întâi e selectatã intenþionat una cu noduri, iar apoi ºlefuitã ºi lãcuitã natural, respectiv impregnatã cu ulei. Chiar ºi procedeul de execuþie respectã modelele clasice. Pe lângã aceastã variantã, existã ºi diferite feluri de tãblii.
Datoritã unui procedeu special de tratare, aceastã pardosealã tipicã pentru casele din mediul rural prezintã aspectul lemnului vechi. Deoarece substanþele de închidere artificialã a nuanþei pãtrund în profunzimea esenþei, nu vom constata nicio decolorare în caz de zgârieturi sau deteriorãri ulterioare.
Podele cu aspect de lemn vechi
arhitecturã contemporanã
greºit C
ând trecem pe lângã niºte case noi, „neinspirate“, ne întrebãm cum este posibil oare ca în spaþiul urban actual sã se iveascã astfel de spasme arhitecturale ale unei maladii contemporane ce pare cã începe sã se cronicizeze. Fenomenul este cu atât mai trist cu cât suntem obiºnuiþi sã ne miºcãm într-o „incintã“ (patrimoniu local ºi naþional) cãptuºitã cu armurile culturale ale unui spaþiu arhitectural bine marcat ºi valorizat de diversele perioade istorice. E suficientã o plimbare pe strãzile Capitalei ca sã ne dãm seama cã frecvenþa caselor de aceastã facturã nu este un simplu accident.
Consecinþe valorice Locuirea la bloc a fost o soluþie de rezolvare a crizei populãrii urbane în perioade în care s-a produs dislocarea forþatã a oamenilor de la sate. Suprapusã peste distrugerea, în egalã mãsurã fizicã ºi simbolicã, a locuirii sãnãtoase, „burgheze“ moºtenite din perioada interbelicã, aceasta ºi-a atins scopul dorit de regimul comunist, anume acela de a dizolva ºi distruge din memoria colectivitãþilor valorile locuirii (spaþiale, formale etc.). S-au conturat, astfel, tendinþe complet aleatorii, care nu mai þin cont nici mãcar de eficienþã sau de buna vecinãtate.
Ticuri estetice a Crize de identitate
Asemãnãri suspecte Altãdatã - chiar începând cu arhitectura arhaicã - individul ºi familia, având un bun simþ cultivat ºi întreþinut de viaþa într-o anume comunitate, ºtiau sã înnobileze locul în care îºi zideau casele. Din contrã, în zilele noastre pare cã ne-am încrâncenat sã întoarcem spatele tradiþiei, sã refuzãm raportarea (nu ºi copierea) la valori incontestabile ale patrimoniului arhitectural. Putem vedea, de exemplu, cartiere vaste, supraaglomerate, cu case aproape identice ca imagine ºi conformare în plan, uneori diferenþiindu-se doar prin culoare sau numerotare.
Fãrã modestie Buimãciþi de timp ºi timpuri, oamenii par a se simþi mai confortabil când sunt superficiali ºi sclipitori, decât serioºi, modeºti ºi la locul lor. Ei fac cu tot dinadinsul sã afiºeze aceastã stare peste tot unde gãsesc un spaþiu pentru exprimare ºi, în primul rând, acasã locul care le trãdeazã flagrant cele mai spectaculoase „ticuri estetice“. Pe de altã parte, starea generalã de provizoriu ºi superficial genereazã niºte spectatori cu o educaþie la fel de sãracã, avidã sã admire cu precãdere dimensiunile ºi valoarea pecuniarã a casei.
În prezent, doar cãutarea de noi soluþii poate produce valori arhitecturale Este adevãrat cã singurul care are ºansa, în zilele noastre, sã producã valori culturale este doar „noul“. Domeniul cultural funcþioneazã exact ca un „sistem economic“, valoarea culturalã fiind, la fel ca în
42 l
Misiunea
CASA 3/06
economie, mereu reevaluatã pe o piaþã în permanentã schimbare. Realitatea noului fond construit ne dovedeºte, însã, cu mici excepþii, cã ne-am ales greºit modelele noi la care sã ne raportãm. În plus, refuzãm
(conºtient sau – ºi mai grav – inconºtient, dintr-o lipsã acutã de educaþie sãnãtoasã) „lãudarea“ arhitecturilor locale de bun-simþ, clãdite cu modestie, spre binele oamenilor ºi întru calitatea vieþii lor.
corect
e ale românilor Frumos, pur ºi simplu Fãrã gratuitãþi Golurile ferestrelor, finisajele, conformarea ºi dispunerea balcoanelor sau logiilor, întreaga compoziþie funcþionalã ºi volumetricã, nimic nu este lãsat nestudiat. Toate acestea ne povestesc despre o arhitecturã care este rareori gratuitã. Oricât de coloratã ºi diversã ar fi strada ªtirbei Vodã, vila cu acces din stradã ºi un uºor aer regionalist iese în evidenþã. Ea cumuleazã într-o realitate minorã caracteristicile lucrãrilor lui Nicolae Cucu – organizare riguroasã, compoziþie clarã, cu un anume aer tradiþional, ºtiinþa detaliului, materiale de bunã calitate.
P
utem dovedi cã noile arhitecturi reuºesc, atunci când încep sã-ºi caute drumul, sã fie avangardiste ºi în acelaºi timp reverenþioase, chiar modeste în faþa unui patrimoniu construit valoros. Pentru aceasta, vom lua în discuþie exemplul arhitecturii moderne (interbelice) româneºti ce a ºtiut sã adune, sã respecte ºi sã interpreteze fericit valorile locale, alãturi de limbaje ºi tehnici arhitecturale noi, revoluþionare la acea vreme. Iatã cum, deºi aceastã arhitecturã a fãcut parte dintr-un curent internaþional, specificul autohton, la care creatorii s-au raportat permanent, a determinat particularizarea ei evidentã.
Exerciþii plastice Marcel Iancu, autorul primei vile care a introdus cubismul în tratarea reºedinþei individuale, a excelat în abordarea sculpturalã, de artist, a programului locuinþei. Vila Juster din cartierul Silvestru se înscrie în ritmul unei zone rezidenþiale negustoreºti specifice perioadei „1900“. Fãrã a brusca dimensiunile uzuale ale cartierului, faþadele par a deriva din exerciþiile plastice ale perioadei de avangardã. Conservarea ºi renovarea imobilelor de acest gen sunt binevenite pentru un oraº al cãrui aspect a avut mult de suferit în ultima jumãtate de secol.
Compoziþii abstracte Horia Creangã a proiectat la începutul anilor 1930 câteva imobile cu 1-2 etaje, având un singur apartament pe nivel. Printre ele, casa Constantinescu din cartierul Icoanei foloseºte o aºezare faþã de stradã diferitã de casele-vagon aflate în vecinãtate. Construitã ca o compoziþie abstractã, cu deschideri excizate în volume pline (fereastra în cornier, fãrã element de susþinere aparent, fantã verticalã pe faþada lateralã), aceastã construcþie poate fi consideratã în continuare un reper în ceea ce priveºte confortul ºi eficienþa.
Repere pentru echilibrul unei evoluþii rapide Parcurgem astãzi o perioadã de ambiguitãþi post-totalitare, dupã o lungã perioadã vegetativã. Acestea provin ºi dintr-un complex de imposibilitãþi materiale ºi dificultãþi de ordin spiritual care nu sunt tocmai
recente. Mituri vechi fataliste ºi nostalgii folclorice pentru o ordine mai bunã în lumea noastrã au rãmas brusc în urmã. În acelaºi timp, suntem în cãutarea unor puncte de comparaþie ºi repere, vitale pentru
noi ca indivizi, pentru noul nostru echilibru necesar într-o evoluþie rapidã ºi care nu ne lasã timp pentru toate condensãrile necesare. Construirea unei case frumoase poate fi un semn cã am fãcut faþã provocãrii. Misiunea
CASA 3/06
l 43
amenajare
Amenajaþi-vã mansarda dupã dorinþã! Am ales pentru dumneavoastrã 15 variante pentru a vã arãta cum poate fi adaptat ºi folosit spaþiul de sub acoperiº. Lecturând articolul, veþi afla cum puteþi conferi acestui loc un aspect diferit, dar ºi soluþii interesante pentru iluminat sau pentru o decorare interioarã în perfectã armonie cu situaþia concretã a acoperiºului dumneavoastrã. Scopul declarat este:
Mansardã frumoasã ºi confortabilã 2o suprafaþã Panta acoperiºului – luminoasã Nimic mai frumos ca vederea liberã ºi încãperile luminoase datorate ferestrelor mari. Dacã la încãperile situate la parter acest efect poate fi obþinut cu suprafeþe amplu vitrate, la mansardã poate fi transpus prin crearea unor lucarne între cãpriorii acoperiºului. Vã prezentãm o soluþie spectaculoasã, alcãtuitã din opt casete pentru ferestre panoramice, amplasate la etajul trei al unei clãdiri vechi. Astfel, mansarda se deschide spre mediul înconjurãtor ºi devine o alternativã extraordinarã.
44 l
Misiunea
CASA 3/06
mansarde 3 Mansardã cât mai însoritã 1 Acoperiººicusuprafaþã patru versante vitratã Existenþa a patru planuri înclinate pe un singur nivel restrânge spaþiul disponibil. Dar nu ºi când deschideþi unul dintre versanþi prin execuþia unui tronson vitrat ieºit în afarã. În cazul prezentat, dacã în partea inferioarã a acoperiºului planurile înclinate sunt parþial vitrate, respectiv permit crearea unui balcon de acoperiº de la jumãtatea înãlþimii acestui tronson în sus, geamurile sunt montate vertical, în acelaºi plan cu faþada casei, formând o lucarnã vitratã.
Nu toate încãperile situate sub acoperiº au suficientã luminozitate. Totuºi, puteþi crea ºi aici un ambient plãcut ºi însorit. Alegeþi nuanþe calde de galben, pentru cã ele conferã încãperii un aspect strãlucitor chiar ºi în cazul unei iluminãri slabe. În plus, varianta e aplicabilã ºi camerelor orientate spre nord.
4pantaFolosiþi optim acoperiºului Suprafeþele oblice nu trebuie considerate un dezavantaj. Zonele situate sub versantele acoperiºului sau la partea inferioarã a pereþilor despãrþitori pot fi folosite optim pentru sporirea spaþiului de depozitare. Existã ºi soluþii interesante, precum cele prezentate: un dulap cu uºi culisante sau o structurã cu panouri glisante adaptatã lateral la planul înclinat.
6oProiectaþi supantã la mansardã
5Mansarda Amenajare generoasã cu planºeu intermediar nu are pereþi despãrþitori, prezentând o imagine de ansamblu generoasã. Pentru ca spaþiul sã nu lase totuºi impresia unei hale, a fost realizat un planºeu intermediar. Divizarea tavanului prin grinzile transversale ale scaunului de acoperiº îl minimalizeazã ºi contribuie la aspectul agreabil.
Supanta poate fi realizatã mai cu seamã atunci când panta acoperiºului este suficient de lungã pentru a fi tangentã ulterior la cele douã nivele ale mansardei. Tavanul este pãstrat în forma iniþialã, dar se impune amplasarea unei balustrade împotriva cãderii în gol. Astfel ia naºtere un spaþiu generos, cu vedere spre nivelul inferior al mansardei. Misiunea
CASA 3/06
l 45
mansarde
amenajare
7Mansardele Daþi impresia unei mansarde mai înalte sugereazã adesea un ambient „copleºitor“ ºi aglomerat, mai ales dacã sunt înguste. Acest efect poate fi contracarat prin amenajarea luminoasã a spaþiului ºi accentuarea înãlþimii încãperii prin grupaje alungite de ferestre. În plus, suprafaþa vitratã poate fi evidenþiatã foarte distins.
8structurii Integrarea portante Structura portantã a acoperiºului e vizibilã numai în camerele situate sub el. De aceea, integrarea unei atare structuri spectaculoase în ambient constituie întotdeauna un punct de atracþie. Modern ºi vechi laolaltã, într-o combinaþie fantasticã, la care contribuie ºi placarea versantelor.
9DoarMansarda? O fereastrã spre cer! din încãperile situate sub acoperiº puteþi privi direct bolta cereascã. ªi atunci de ce sã nu fructificaþi acest privilegiu? Cu ajutorul unor suprafeþe vitrate ce traverseazã coama acoperiºului (fie pe anumite porþiuni, fie pe întreaga lungime a casei), veþi aduce tot cerul în camera dumneavoastrã. În plus, aveþi posibilitatea de a opta pentru variante de amplasãri asimetrice.
10 Armonizarea cromaticã a ferestrelor cu ambientul 11 Realizarea unei lucarne în mansardã În exemplul pe care vi-l supunem atenþiei, albul mobilierului se regãseºte Mansarda poate fi împãrþitã pe douã nivele, mai ales dacã panta acoperiatât pe cãptuºeala lateralã a golului ferestrelor, cât ºi pe elementul vertical care le separã. Totodatã, nuanþa galbenã a pereþilor a preluat-o pe cea a lemnului tocului, fapt care a contribuit la armonia deplinã a acestui interior.
46 l
Misiunea
CASA 3/06
ºului e foarte mare. La nivelul inferior pot fi integrate în mod optim lucarne, conferind astfel mai multã lãþime încãperii. Ferestrele dau impresia unui spaþiu situat la un etaj obiºnuit, lucru amplificat ºi de corelarea cromaticã.
12 Un mod deschis de a locui, chiar sub cerul liber Cu ajutorul unei suprafeþe vitrate de mari dimensiuni ºi cu deschidere foarte amplã veþi asigura o luminozitate maximã a încãperii, care poate fi chiar transformatã într-o terasã de acoperiº. Panourile cu geam gliseazã unul sub celãlalt, fiind comasate la partea superioarã prin acþionarea unui motor.
13
Fronton complet din sticlã Un acoperiº cu o formã neobiºnuitã va da naºtere unei mansarde atipice. Într-un asemenea caz, puteþi pune în practicã ºi soluþii cu adevãrat inedite pentru iluminarea spaþiului. În exemplul prezentat de noi, acoperiºul în douã ape asimetrice a fost valorificat prin vitrarea în întregime a frontonului ºi montarea unei ferestre pe versantul cu pantã mai mare.
15 Cãpriori aparenþi vopsiþi în alb
14 Daþi dovadã de o deschidere totalã Folosiþi din plin întreaga deschidere a acoperiºului, deoarece amenajãrile de acest tip au un farmec special. Vã prezentãm o soluþie care se desfãºoarã pe înãlþimea a douã nivele, fãrã plafon intermediar ºi pereþi despãrþitori. Remarcaþi ºi armonia deplinã între materiale ºi culori. Pãstrate în nuanþa de alb, versantele pun în valoare ferestrele ºi pardoseala.
Cãpriorii aparenþi nu mai par atât de masivi dacã sunt trataþi cu o lazurã sau vopsea albã. Iar dacã ºi astereala este tot albã, încãperea capãtã un aspect general elegant. Aici, albul predominã chiar ºi în privinþa mobilierului, doar pardoseala din stejar având nuanþa lemnului natural. Misiunea
CASA 3/06
l 47
curs de montare Sã continuãm serialul despre cum putem amenaja singuri o bucãtãrie. Dupã ce am realizat o mascã pentru chiuvetã ºi blatul aferent, prezentãm acoperirea peretelui cu lambriuri ºi placarea cu faianÞã a unor suprafeÞe supuse frecvent umezelii.
M
ProtecĂžie Âşi aspect rustic
aterialele utilizate În amenajarea unei bucãtãrii SHQWUX PRELOLHU DFRSHULUL °QLsaje sau utilare, trebuie sã facã faÞã unor solicitãri de origine din ce În ce mai diversã. Ne referim atât la apã ºi temperaturi ridicate, cât ºi la numeroasele substanÞe chimice folosite În gospodãrie. Toate acestea sunt deosebit de utile În viaÞa de zi cu zi, dar pot dãuna materialelor atât la suprafaÞã, cât ºi În profunzimea lor.
Istoria ne ÎnvaÞã Marii producãtori de pe toate meridianele s-au conformat cerinÞelor pieÞii ºi, În prezent, materialele lor sunt proiectate sã reziste cât mai multã vreme la condiÞii ce le pot afecta in-
48 l
Misiunea
CASA 3/06
tegritatea sau aspectul. ĂŽn plus, acestea trebuie sĂŁ asigure securitatea locuinĂžei Âşi a celor care o folosesc zi de zi. Practic, este de neconceput ca apa sau focul sĂŁ lipseascĂŁ din bucĂŁtĂŁrie. De aceea, camera pentru prepararea hranei a avut ĂŽn toate epocile un potenĂžial distructiv serios. Focul era, ĂŽn trecut, „inamicul public nr.1“ pentru gospodĂŁriile românilor. Lemnul, folosit din abundenÞã la realizarea Âşi utilarea caselor, se usca de-a lungul timpului, devenind un combustibil aproape fĂŁrĂŁ cusur. Metodele tradiĂžionale de prevenire a incendiilor, prin folosirea materialelor ignifuge naturale precum ceramica, pĂŁmântul sau piatra naturalĂŁ, au avut doar efecte SDUèLDOH (OH V DX GRYHGLW LQH°-
ciente ĂŽn perioada marii explo]LL GHPRJUD°FH çL D GH]YROWĂŠULL aglomerĂŁrilor urbane. Din pĂŁcate, toate oraÂşele au cunoscut evenimente care, pornind cu o sobĂŁ nesupravegheatĂŁ, au devenit tragedii „demne“ de
menÞionat În cronicile epocii respective. Istoria Bucureºtiului este marcatã de numeroase incendii, precum dezastrul din martie 1847, rãmas În memoria timpului inclusiv prin lucrãri de DUWÊ SODVWLFÊ (GLOLL DX vQ°LQèDW
bucĂŁtĂŁria Lambriuri speciale
Pentru acoperirea pereÞilor, am ales lambriurile din MDF, apãrute relativ recent pe piaÞa româneascã.
De ce nu? Acest material (Medium Density Fibreboard) este utilizat ĂŽn general pentru realizarea lamelelor mari de parchet sau a mobilierului pentru baie, bucĂŁtĂŁrie Âşi birouri. VĂŁ ĂŽntrebaĂži, desigur, dacĂŁ poate fi ĂŽntâlnit Âşi sub formĂŁ de lambriuri. RĂŁspunsul e simplu: „De ce nu?“. CalitĂŁĂžile lui ĂŽl fac potrivit pentru orice spaĂžiu, inclusiv atunci când umiditatea aerului este ridicatĂŁ. ĂŽn plus, el poate fi prezentat sub formĂŁ de plĂŁci rigide, cu dimensiuni prestabilite.
RezistenÞã ºi stil
E greu de imaginat o bucãtãrie fãrã placãri ceramice. Iar dacã acestea sunt de calitate, cu atât mai bine!
Orizontal Âşi vertical
Episodul 3 atunci o Roatã de Pompieri, iar pãgubaºii s-au gândit cum sã °H PDL JULMXOLL FX EXQXULOH SURSULL VDX DOH FHORU GLQ MXU 8PLGLWDWHD vQ EXFÊWÊULH D GHYHQLW R SUREOHPÊ DELD vQ VHFROXO WUHFXW FkQG D FUHVFXW FDQ-
WLWDWHD GH DSÊ XWLOL]DWÊ vQWU R JRVSRGÊULH LQFOXVLY FHD SHQWUX SUHSDUDUHD KUDQHL VDX vQ VFRS LJLHQLF %ROLOH DOLPHQWDUH çL UHVSLUDWRULL FDX]DWH GH OLSVD SUHRFXSÊULL SHQWUX D SUHvQWkPSLQD DSDULèLD PXFHJDLXOXL D FLX-
SHUFLORU VDX YLUXçLORU DX IÊFXW UDYDJLL SkQÊ DFXP R MXPÊWDWH GH VHFRO )LQLVDMHOH JUHX SHUPHDELOH DX IRVW DGRSWDWH FX VXFFHV vQ OXSWD FX XPH]HDOD çL SHQWUX vQWUHèLQHUHD FXUÊèHQLHL $LFL
Ne-am obiºnuit sã aplicãm faianÞa doar pe suprafeÞe verticale. Avem, Încã, reÞineri faÞã de o placare orizontalã, precum cea a blatului de lângã aragaz. Într-un fel, este o reacÞie justificatã. Cu mai puÞin de douã decenii În urmã, cantinele ºi bãile muncitoreºti afiºau cu ostentaÞie asemenea materiale. Erau, de cele mai multe ori, albe ºi de proastã calitate. Chitul pentru rosturi era considerat o cheltuialã inutilã. ProducÞia naÞionalã, imposibil de exportat, trebuia folositã undeva. Trãim alte vremuri. La târgurile europene ºi internaÞionale sunt expuse, an de an, modele tot mai variate ca aspect. Moda În domeniul plãcilor ceramice a devenit la fel de schimbãtoare ca cea vestimentarã.
Misiunea
CASA 2/06
l 49
bucãtãria
curs de montare menþionãm, în primul rând, placãrile ceramice, marmura ºi piatra ºlefuitã care, utilizate la început doar de cãtre cei cu dare de mânã, au devenit o practicã uzualã pentru cele mai multe dintre locuinþele moderne. Parcurgem un moment dintre cele mai propice pentru achiziþionarea produselor ceramice, chiar dacã nu sunt privite ca niºte materiale ecologice sutã la sutã. Gândiþi-vã cã sunt fabricate cu un consum serios de energie, fapt care poate ° µLHUWDW¦ QXPDL GDWRULWé EXQHL lor rezistenþe în timp. Aspectul tot mai variat ºi XçXULQèD FX FDUH SRW ° PRQWDWH sunt alte câteva atuuri ale acestora. Singurul lor neajuns de ordin practic, rãmas acelaºi pânã în zilele noastre, este faptul cã sunt casante. Nimeni nu e perfect, nu-i aºa?
ªi totuºi, ceramica Dar noi nu ne-am gândit sã trecem în revistã aspectele negative, ci sã vã sfãtuim cum sã Yé RULHQWDèL H°FLHQW vQ DOHJHrea unor produse care sã ofere siguranþã ºi o întrebuinþare de lungã duratã. În acest articol vã propunem ca zona de lângã araJD] Vé °H DFRSHULWé FX IDLDQèé Este de preferat ca aceasta sã °H WHUPRUH]LVWHQWé FHHD FH QX
Sfatul nostru
Montarea lambriurilor
1. Într-o primã etapã, trebuie montate în perete trei traverse din lemn masiv, cu ajutorul unor ºuruburi.
2. Pentru mai multã siguranþã, verificaþi dimensiunile lambriurilor ºi încadrarea lor în spaþiul destinat placãrii.
3. Montarea primului element este deosebit de importantã. Aveþi mare grijã la verticalitatea lui!
4. Scândurile sunt aplicate utilizând piese din tablã galvanizatã (gheare) care se fixeazã liber, fãrã ºuruburi.
5. Ghearele pot fi prinse în suport bãtându-le în cuie. Spre a nu deteriora lambriurile, folosiþi un dorn.
6. Fixaþi bine piesele metalice în ºanþul din muchia plãcii, câte una pentru fiecare traversã.
7. Operaþiunile sunt similare pentru tot restul lucrãrii. Acoperirea trebuie sã aibã un aspect continuu.
8. Ca în multe alte situaþii, veþi avea nevoie ºi aici de „a treia mânã“. Prietenia la nevoie se cunoaºte!
Atunci când achiziþionaþi lambriurile, vã recomandãm sã alegeþi un sistem complet, care sã includã ºi elementele de fixare. Atenþie! Nu uitaþi sã le cereþi ºi pe cele care se monteazã la prima scândurã; ele au o cu totul altã formã.
50 l
Misiunea
CASA 3/06
Etapele de aplicare a p
bucĂŁtĂŁria
curs de montare e greu În cazul acesta) ºi sã facã faÞã greutãÞii unor vase sau obiecte de uz casnic. De regulã, produsele ceramice comercializate În ultima vreme rãspund cerinÞelor unei exploatãri intense, uneori chiar mai bine decât blaturile pieselor de mobilier, atunci când este vorba despre umiditate sau zgâriere. Totuºi, cel mai important aspect În cazul nostru este cã ceramica, acoperitã cu stratul de smalÞ corespunzãtor, asigurã o bunã rezistenÞã termicã. În consecinÞã, realizând aceastã amenajare, nu veÞi avea QLFLR HPRèLH DçH]kQG RDOD °HUbinte pe blatul de lângã plitã, lucru riscant dacã aÞi avea o suprafaÞã acoperitã cu melaminã sau alt produs similar. De fapt, majoritatea materialelor utilizate În zonã sunt ignifuge. GipsFDUWRQXO QX IDFH H[FHSèLH °LQG recunoscut ca deosebit de rezistent din aceastã perspectivã.
1. TurnaĂži, ĂŽntr-un vas de plastic, apĂŁ Âşi apoi adezivul sub formĂŁ de pulbere. Amestecarea trebuie realizatĂŁ mecanic. Lucrarea necesitĂŁ un produs rezistent la umiditate.
2. AplicaĂži adezivul pe o micĂŁ porĂžiune a blatului folosind o gletierĂŁ cu zimĂži. DacĂŁ ĂŽnĂŁlĂžimea patului de mortar este uniformĂŁ, Âşi placarea dumneavoastrĂŁ va fi planĂŁ.
5. VeÞi avea nevoie, fãrã Îndoialã, de câteva plãci ceramice decupate. Pentru aceasta, un polizor unghiular vã ajutã sã obÞineÞi orice formã cu muchii drepte.
6. Dupã finalizarea blatului, puteÞi Începe acoperirea zonei verticale, etapele fiind asemãnãtoare. Placarea Începe de jos, iar numãrul de rânduri Îl stabiliÞi dumneavoastrã.
9. Calitatea chitului pentru rosturi e, de asemenea, esenĂžialĂŁ. AlegeĂži unul impermeabil Âşi preparaĂži-l conform prospectului, de preferat cu ajutorul unui mixer.
10. Dupã Îndepãrtarea distanÞierelor, o gletierã de cauciuc vã ajutã sã aplicaÞi chitul rapid ºi fãrã a zgâria faianÞa. FiÞi atenÞi ca materialul sã acopere toate ºanÞurile dintre plãci.
Farmecul lemnului Lemnul folosit ĂŽn prezent pentru construcĂžii sau mobilier este supus unor tratamente de ignifugare ce ĂŽi sporesc rezistenĂža la temperaturi ĂŽnalte. PrezenĂža unui blat din MDF ĂŽn apropierea aragazului sau a altei surse GH FĂŠOGXUĂŠ FX ÂąDFĂŠUĂŠ GHVFKLVĂŠ nu reprezintĂŁ un pericol, dacĂŁ
D in secre teolre meÂşter il
Etape ordonate ĂŽn cadrul acestei amenajĂŁri, nu trebuie sĂŁ vĂŁ preocupe excesiv ordinea celor mai importante lucrĂŁri. Pentru a economisi timp, trebuie sĂŁ ÂştiĂži dinainte cam care este perioada de ĂŽntĂŁrire a mortarului, respectiv a chitului pentru plĂŁci ceramice. ĂŽn timp ce acestea „lucreazĂŁâ€œ, puteĂži sĂŁ mai fixaĂži câteva lambriuri. Important este ca, ĂŽn final, sĂŁ nu vĂŁ rĂŁmânĂŁ prea mult de curĂŁĂžat. DacĂŁ aveĂži la ĂŽndemânĂŁ tot ce vĂŁ trebuie, nu aveĂži de ce sĂŁ vĂŁ faceĂži griji.
52 l
Misiunea
CASA 3/06
are a plãcilor de faianþã
3. Puteþi aºeza prima bucatã de faianþã, apãsând uºor asupra ei. Din motive estetice, e de preferat sã începeþi lucrarea dintr-un colþ alãturat marginii amplasate spre camerã.
4. Aºezarea corectã a distanþierelor în formã de cruce influenþeazã aspectul final. Continuaþi fãrã a uita cã, dupã ce aºezaþi câteva bucãþi, e necesar sã verificaþi planeitatea.
distanþa este cea optimã. Totuºi, existã un potenþial de risc ce implicã mãsuri suplimentare de SUHFDXèLH 6WUDWXO VXSHU°FLDO GH melaminã nu este nici pe deparWH XQ VFXW FRQWUD ±éFéULL &RUpurile suspendate nu trebuie sã stea cu nici un chip în calea gazelor de ardere, pentru acest rol KRWHOH °LQG VROXèLD X]XDOé ªi, totuºi, melamina existã în bucãtãria noastrã, dar nu la blat ci pe lambriuri. Aþi putea crede cu uºurinþã cã este vorba despre lemn adevãrat, nu-i aºa? Ei bine, scândurile sunt din MDF ºi nu aratã deloc rãu într-un decor rustic, încântându-ne cu simplitatea montãrii. Sistemul ales de noi este XQXO VX°FLHQW GH UH]LVWHQW atât din prisma componentelor, cât ºi datoritã elementelor de prindere. Folosirea cuielor OD °[DUH HVWH GRDU R YDULDQWé Dumneavoastrã puteþi opta pentru ºuruburi.
Motivaþii clare
7. Pentru a obþine ºirurile de faianþã verticale, e bine sã aveþi niºte repere. În acest scop, puteþi lipi provizoriu o bucatã care sã respecte direcþiile orizontal - vertical.
8. Câteva plãci ornamentale înlãturã monotonia acoperirii. Ultimul rând trebuie aplicat prin aºezarea mortarului direct pe placã, pentru a evita excesul de adeziv pe zid.
11. Ultima etapã, îndepãrtarea surplusului de chit, este la fel de importantã ºi trebuie efectuatã în cel mai scurt timp. Pentru aceasta, puteþi folosi un burete îmbibat în apã.
12. Aveþi nevoie de o curãþare temeinicã ºi rapidã, întrucât, dupã ce se întãreºte, chitul nu mai poate fi îndepãrtat decât prin ºlefuire. Ar fi pãcat de atâta muncã...
Materialele folosite în zonele speciale ale locuinþei (baie ºi bucãtãrie) au devenit tot mai complexe, iar întreþinerea - tot mai simplã. De fapt, vã dezvãluim cã acest aspect a fost unul dintre motivele demarãrii lucrãrii, alãturi de preþul ei relativ scãzut. MDF-ul ºi faianþa sunt recunoscute pentru uºurinþa FX FDUH SRW ° FXUéèDWH 2 VLPSOé cârpã umedã este cel mai potrivit instrument. Totuºi, câteva mãsuri de prevedere nu stricã, în special în ceea ce priveºte umiditatea. Pentru lambriuri, montaþi în partea de sus o baghetã ornamentalã cu scop protector. În cazul faianþei, nu trebuie sã vã faceþi griji. Mai aveþi nevoie doar de o plitã modernã, pe care sã o montaþi la locul cuvenit, cu o garniturã de etanºeizare pe margini. I-a fost rezervat un loc potrivit, mãsurat cu grijã. Aveþi, totuºi, un pic de rãbdare ca mortarul sã se usuce pânã vã apucaþi de gãtit. Q Misiunea
CASA 3/06
l 53
actual Electrolux
Screenfridge, în cãminul nostru
B
ucãtãriile moderne s-au transformat într-un spaþiu în care copiii îºi fac temele, în timp ce se pregãteºte masa. Aici este locul unde pãrinþii citesc ziarul de dimineaþã ºi ascultã radioul, unde membrii familiei urmãresc emisiunile preferate ºi îºi verificã e-mailul sau vorbesc la telefon. Cu alte cuvinte, bucãtãriile au devenit punctul central al unui cãmin modern, crescând în mãrime ºi complexitate de-a lungul anilor. Pentru a realiza toate activitãþile enumerate mai sus, existã o vastã gamã de produse electronice ca televizoare, laptopuri, radiouri ºi nelipsitele calendare sau liste de necesitãþi lipite pe uºa frigiderului. Electrolux, cel mai mare producãtor din lume de aparaturã electricã pentru bucãtãrie ºi curãþat, introduce o soluþie simplã ºi elegantã: un frigider creat pentru secolul 21. Screenfridge este conectat la internet ºi la TV printr-o conexiune wireless, înglobeazã un “touch screen”
de 15 inch ºi o tastaturã pop-up, care oferã un calendar, e-mail, telefon, radio ºi mp3 player, pe lângã multe alte funcþii. Screenfridge a fost dezvoltat special pentru a deveni punctul central de activitate al familiei. “Consumatorii petrec mai mult timp în bucãtãrie, de aceea lansarea Screenfridge pe piaþa europeanã reprezintã urmarea naturalã a cerinþelor acestora”, afirmã Andy Mackay, Brand & Marketing Director Electrolux.
Camex
Expo-conferinþe specializate
C
ompania ABplus a urmat o strategie de dezvoltare organicã, vizând în primii 10 ani dezvoltarea unei reþele evenimenþiale profesioniste la nivel local ºi ulterior extinderea la nivel naþional, astfel încât în 2006 reþeaua expoziþiilor de construcþii CAMEX are 100% acoperire naþionalã prin prezenþa în toate oraºele mari ale þãrii. În acest an CAMEX propune douã produse noi: expo-conferinþe de niºã
54 l
Misiunea
CASA 3/06
cu participare internaþionalã. Evenimentele vor fi oganizate în complexul Prisma din Bucureºti, în perioada 13-17 septembrie 2006, primele specializãri identificate fiind: Hale ºi Construcþii Industriale, respectiv Acoperiºuri, Izolaþii ºi Faþade. Sunt primele expo-conferinþe din România dedicate celor douã domenii. Lindab este partenerul oficial al celor douã evenimente CAMEX. Gradul de specializare, orientarea Business to Business ºi programul conex de conferinþe ºi demonstraþii recomandã cele douã evenimente drept cadrul ideal pentru schimbul de informaþii profesionale, pentru iniþierea parteneriatelor de afaceri. Standurile de prezentare ale companiilor vor fi însoþite de spaþii dedicate prezentãrilor, demonstraþiilor ºi testelor de produs. Fiind de maxim interes pentru contractori ºi meseriaºi programul prezentãrilor ºi demonstraþiilor din cele douã sãli de expoziþie va fi anunþat de la 1 septembrie.
Ruukki Noul model de þiglã metalicã Ruukki România a lansat în perioada târgului Antreprenor Expo (22-25 martie) un nou model de þiglã metalicã, Elite, ce poate fi folosit atât în realizarea construcþiilor noi, cât ºi pentru renovarea acoperiºurilor vechi. Noutatea acestui model constã în adâncimea profilului, Elite având o cutã de 63 mm ºi o lungime a pasului de 400 mm. Noul tip de þiglã metalicã este disponibil într-o gamã variatã de culori ºi nuanþe: alb, gri, galben, auriu, cupru, albastru, roºu, cãrãmiziu, verde, gri, maro ºi negru. Lãþimea utilã de acoperire este de 1.015 mm, grosimea tablei de 0,5 mm, iar lungimea poate varia între 1.030 mm ºi 8.230 mm, specialiºtii companiei recomandând însã o lungime maximã de 4.000 mm. Panta minimã admisã este de 9 grade. Ca ºi celelalte modele din gama Ruukki, þigla Elite este confecþionatã din tablã de oþel finlandez galvanizat la cald, cu protecþie multistrat pe ambele feþe (Pural, Poliester, Poliester Mat, PVDF). În curând, va fi disponibilã ºi cu protecþie multistrat Pural Mat. Durata de viaþã a produsului este de peste 50 ani. Ruukki este expertul în metal pe care vã puteþi baza oricând aveþi nevoie de produse, componente, sisteme ºi soluþii metalice complete în domeniul construcþiilor civile ºi industriale. Gama de produse ºi modele se dezvoltã în permanenþã: þigle metalice, tabla cutatã pentru faþade ºi acoperiºuri (inclusiv sisteme autoportante), panouri tip casetã, panouri termoizolante tip sendviº, sisteme pluviale ºi elemente de placare pentru faþade arhitecturale din oþel. Soluþiile furnizate au la bazã interacþiunea permanentã cu clienþii, experienþa ºi cunoºtinþele în domeniul construcþiilor. Fundamentul solid pe care s-a construit Ruukki ºi noul model de business adoptat reprezintã garanþia transformãrii reuºite într-unul din cei mai importanþi furnizori de soluþii metalice complete.
interviu
De ceva vreme, tot mai mulÞi beneficiari se plâng asupra faptului cã sistemele de termoizolare a zidurilor Încep sã se deterioreze. Pentru a descoperi cauzele, am stat de vorbã cu un specialist: directorul tehnic al companiei Henkel Bautechnik România, domnul Adrian Zamfirache.
ImportanĂža unui
SISTEM DE CALITATE Ce condiÞii trebuie sã Îndeplineascã un termosistem pentru a oferi maximum de siguranÞã ºi confort termic? Un sistem de termoizolaÞie trebuie sã corespundã normelor de rezistenÞã ºi stabilitate impuse de standardele europene În vigoare. Aceste norme trateazã produsul ca un tot, cerinÞele referindu-se la sisteme, nu la componentele lor. Metodele de testare se bazeazã pe ghidul ETAG 004, care presupune efectuarea testelor pe mostre executate la scara 1:1. Încercãrile sunt concepute SHQWUX D VLPXOD GLYHUVH VROLFLWÊUL °]LFR PHcanice care apar pe durata de viaÞã a unei
56 l
Misiunea
CASA 3/06
faÞade. Dintre acestea amintim ciclurile ÎngheÞ-dezgheÞ, rezistenÞa la ºoc ºi rezistenÞa OD SHUIRUDUH ½Q XUPD YHUL°FÊULORU VLVWHPXO SULPHçWH R HYDOXDUH SR]LWLYÊ XQ FHUWL°FDW EOTA (European Organization for Technical Approvals).
Care sunt, aºadar, avantajele unui sistem complet? Cel mai important aspect este cã un sisWHP FRPSOHW GH WHUPRL]RODèLH WUHEXLH VÊ °H alcãtuit din mai multe elemente compatibile Între ele. Aceastã condiÞie este deosebit de importantã, dacã ne gândim, În pri-
mul rând, la siguranÞa În exploatare ºi la protecÞia termicã oferitã. Existã posibilitatea ca un sistem hibrid, pe lângã faptul cã nu asigurã protecÞie termicã, prezintã ULVFXO VÊ QX °H ELQH °[DW VDX VÊ QX DLEÊ R rezistenÞã mecanicã satisfãcãtoare. PreÞul acestora este mult mai mic decât al celor YHUL°FDWH çL FHUWL°FDWH SUREOHPÊ FH VSHUÊP sã se rezolve dupã implementarea normelor europene. În România nu existã În prezent o normã care sã impunã folosirea unor sisteme complete. Multe produse sunt atestate, dar nu putem ºti cum se comportã În caGUXO XQXL DQVDPEOX QH°LQG YHUL°FDWH
i
E
termoizolare ConsecinÞele unei execuÞii greºite Iatã un exemplu de termosistem cu probleme, semnalat specialiºtilor Misiunea Casa de cãtre beneficiarii nemulÞumiÞi. Imaginile spun multe atât despre modul de achiziÞionare a produselor componente, cât ºi despre felul În care a fost realizatã lucrarea. 1. Denivelarea accentuatã a zidurilor a fost remediatã incorect prin aplicarea plãcilor de polistiren lãsând un luft prea mare Între cele douã suprafeÞe. Folosirea unui adeziv de calitate slabã, prin puncte ºi În cantitãÞi insuficiente, ºi-a spus cuvântul: plãcile de polistiren au Început sã se desprindã pe rând.
çL PXOWH DOWHOH 1RL vQFHUFÊP SH FkW SRVLELO VÊ vPEXQÊWÊèLP VLWXDèLD SULQ ¾HGXFDUHDŒ SLHèHL 3HULRGLF GHSDUWDPHQWXO WHKQLF DO FRPSDQLHL QRDVWUH RUJDQL]HD]Ê FXUVXUL SUDFWLFH GH LQVWUXLUH FX FHUWL°FDUH DVWIHO vQFkW vQ SUH]HQW DYHP DSUR[LPDWLY GH DSOLFDWRUL vQ WRDWÊ èDUD
Ce reguli trebuie sã respecte aplicatorii? Este foarte important sã dispunã de toaWH XQHOWHOH çL PDWHULDOHOH QHFHVDUH ½QDLQWH VÊ WH DSXFL GH H[HFXèLH H REOLJDWRULX VÊ WH DVLJXUL FÊ DL WRW FH èL WUHEXLH SHQWUX FÊ VXQW DQXPLWH RSHUDèLL WHKQRORJLFH FDUH QX vèL SHUPLW VÊ IDFL SDX]Ê FXP DU ° PRQWDUHD SODVHL VDX DSOLFDUHD WHQFXLHOLL GHFRUDWLYH 1RL DVLJXUÊP SHQWUX WHUPRVLVWHP R JDUDQèLH GH GH DQL GDFÊ DFHVWD HVWH DSOLFDW FRUHVSXQ]ÊWRU /D FHUHUH SH SDUFXUVXO H[HFXèLHL RIHULP FRQVXOWDQèÊ WHKQLFÊ SH °HFDUH HWDSÊ GH OXFUX
NumiÞi câteva greºeli frecvente.
2. Plasa de susĂžinere a fost montatĂŁ defectuos, fĂŁrĂŁ a fi ĂŽnglobatĂŁ integral ĂŽn mortar. VĂŁ ĂŽntrebaĂži care ar putea fi cauza? Am aflat de la beneficiari: angajarea unor meseriaÂşi fĂŁrĂŁ experienÞã, care „s-au descurcat Âşi ei cum au putut“.
3. Fragilitatea sistemului este evidentã. Din cauza golurilor rãmase În spatele placãrii ºi a utilizãrii unor materiale achiziÞionate de la diverºi producãtori, orice loviturã cât de cât puternicã poate penetra straturile lipsite de rezistenÞã.
CredeÞi cã lucrurile se vor schimba? Cu siguranÞã! Din 2007, datoritã implementãrii normelor europene, termoizolaÞia YD SXWHD ° UHDOL]DWÊ QXPDL DFKL]LèLRQkQG XQ VLVWHP ½Q SOXV °HFDUH FOÊGLUH YD WUHEXL VÊ DLEÊ XQ FHUWL°FDW HQHUJHWLF SHQWUX REèLQHUHD FÊUXLD WHUPRL]RODUHD IDèDGHL GHYLQH REOLJDWRULH 'H PHQèLRQDW FÊ DFHVW GRFXPHQW VH REèLQH vQ XUPD XQXL DXGLW HQHUJHWLF HIHFWXDW GH DXGLWRUL DFUHGLWDèL FDUH SUHVXSXQH R VHULH GH PÊVXUÊWRUL FRPSOH[H HIHFWXDWH DVXSUD FOÊGLULL 8Q VLVWHP KLEULG JUHçLW GLPHQVLRQDW VDX FX UH]LVWHQèH PHFDQLFH VODEH QX YD REèLQH DXGLWXO HQHUJHWLF çL LQYHVWLèLD VH YD GRYHGL
4. Numãrul diblurilor a fost suficient, dar adâncimea la care acestea au fost introduse În betonul zidului s-a dovedit prea micã. Un sistem testat are o serie de caracteristici dimensionale bine stabilite, care trebuie respectate cu stricteÞe.
GH SULVRV $WXQFL FkQG OXFUDUHD QX D IRVW H[HFXWDWÊ FRUHFW VH UHFRPDQGÊ HOLPLQDUHD YHFKLL SODFÊUL çL DSOLFDUHD XQHLD QRL
Ce ne puteÞi spune despre execuÞie? 5H]XOWDWXO °QDO HVWH LQ¹XHQèDW GH FDOLWDWHD H[HFXèLHL vQ SURSRUèLH GH /XFUÊULOH DU WUHEXL UHDOL]DWH GRDU GH FÊWUH VSHFLDOLçWL GH RDPHQL FDUH DX IRVW LQVWUXLèL vQ DFHVW VFRS çL DX vQèHOHV IHQRPHQXO 'DFÊ IDFHP R YL]LWÊ SH çDQWLHUHOH GLQ &DSLWDOÊ çL vPSUHMXULPL YRP FRQVWDWD FÊ VXQW SXèLQL FHL FDUH FXQRVF WHKQRORJLD GH DSOLFDUH 3XWHP YHGHD IDèDGH H[IROLDWH FX ]RQH XPHGH
Am menÞionat deja folosirea materialeORU GH OD GLIHULèL SURGXFÊWRUL $OWÊ JUHçHDOÊ PDMRUÊ HVWH HYDOXDUHD LQFRUHFWÊ D VXSUDIHèHL VXSRUW çL LPSOLFLW WUDWDUHD QHFRUHVSXQ]ÊWRDUH D DFHVWHLD 'H DVHPHQHD VXQW FD]XUL vQ FDUH UHDOL]DWRUXO DFRUGÊ SUHD SXèLQÊ DWHQèLH JHRPHWULHL SHUHèLORU UHVSHFWLY GHQLYHOÊULORU çL HJDOLWÊèLL ODWXULORU FHHD FH LPSOLFÊ PDL PXOW DGH]LY çL SOÊFL GH GLPHQVLXQL GLIHULWH 2 DOWÊ JUHçHDOÊ GHV vQWkOQLWÊ HVWH IRORVLUHD XQRU FDQWLWÊèL SUHD PLFL GH DGH]LY VDX SODVÊ GH VXVèLQHUH IDSWH FH SRW GXFH OD GHVSULQGHUHD VLVWHPXOXL VDX DSDULèLD °VXULORU Este importantã, de asemenea, poziÞionarea çL GLPHQVLRQDUHD FRUHFWÊ D GLEOXULORU
Care sunt serviciile asigurate de compania dumneavoastrã? ½Q SULPXO UkQG R UHèHD GH GLVWULEXèLH dezvoltatã la nivel naÞional. Avem 30 de XQLWÊèL GH FRORUDUH D WHQFXLHOLORU GHFRUDWLYH çL FHQWUH GH FRPSHWHQèÊ &HUHVLW &HUHWKHUP XQGH FOLHQWXO SRDWH SULPL WRDWH LQIRUPDèLLOH DWkW FHOH WHKQLFH FKLDU çL GH SURLHFWDUH FkW çL FHOH °QDQFLDUH ½Q PRPHQWXO vQ FDUH HVWH DFKL]LèLRQDW XQ VLVWHP vL SXWHP RIHUL XWLOL]DWRUXOXL WRDWH DFHVWH VHUYLFLL LQFOXVLY WHVWDUHD vQ ODERUDWRU WHUPR GLDJQR]D SDOHWDUHOH GH FXORUL çL SURWHFèLD IDèDGHL FX SODVÊ GH VFKHOÊ SHUVRQDOL]DWÊ
Vã mulÞumim asigurându-vã cã aceste informaÞii vor ajunge la cititorii noºtri. Misiunea
CASA 3/06
l 57
soluĂžii moderne
PANOURI COMPOZITE sau ZIDĂƒRIE? versus
Am vorbit ĂŽn mai multe rânduri despre o adevĂŁratĂŁ „revoluĂžie“ a materialelor pentru construcĂžii, iar panourile compozite sunt un bun exemplu pentru acest fenomen. Noile sisteme Âşi tehnologii vor fi adoptate, ĂŽn bunĂŁ mĂŁsurĂŁ, Âşi ĂŽn funcĂžie de informaĂžiile de care dispun potenĂžialii beneficiari.
Î permanent În schimbare, mâna
ntr-o industrie a construcĂžiilor
de lucru este din ce ĂŽn ce mai costisitoare, iar tinerii dornici sĂŁ se „aventureze“ ĂŽn aceastĂŁ meserie sunt tot mai greu de gĂŁsit. Iar cum meseriaÂşii pregĂŁtiĂži dupĂŁ metodele de lucru consacrate ĂŽn ultimul secol ĂŽÂşi ĂŽncheie cariera unul câte unul, ĂŽnlocuitorii lor sunt puĂžini Âşi cu cereri salariale tot mai mari. Realizând cĂŁ trebuie sĂŁ lucreze rapid Âşi cu o forÞã de muncĂŁ variatĂŁ din punctul de vedere al calitĂŁĂžii, constructorii se ĂŽndreaptĂŁ spre noi sisteme. Acestea compenseazĂŁ nu doar lipsurile la care ne-am referit mai sus, ci Âşi noile cerinĂže de siguranÞã Âşi confort impuse de piaÞã Âşi de instituĂžiile de resort. Din pĂŁcate, unele greÂşeli sunt fĂŁcute indiferent de pregĂŁtirea executantului, Âşi asta din dorinĂža de a aborda calea „uÂşoarĂŁâ€œ. Multe probleme au ĂŽnceput Âşi au luat amploare ĂŽn ultimul deceniu când, mai cu seamĂŁ ĂŽn sectorul rezidenĂžial, casele au fost ridicate ĂŽn grabĂŁ, ignorându-se asigurarea unui
58 l
Misiunea
CASA 3/06
VLVWHP SURGXV GXUDELO çL H°cient din punct de vedere termic. Costul materialelor are ºi el o contribuÞie importantã la aceastã stare de lucruri. Pe de altã parte, constructorii spun, ºi SH EXQÊ GUHSWDWH FÊ SH EHQH°ciar Îl intereseazã mai mult sã aibã o intrare boltitã din piatrã Înaltã cât douã etaje, decât o izolaÞie termicã realã. În ciuda tuturor acestor aspecte, nu toate tehnologiile inovative au gãsit o piaÞã receptivã.
Din vremurile de Început Înainte de 1960, tehnologia realizãrii panourilor compozite s-a limitat aproape În Întregime la aplicaÞiile aerospaÞiale. Drept dovadã, avionul Mosquito din al doilea Rãzboi Mondial este, din câte se ºtie, prima aplicaÞie majorã a panourilor sendviº. BineÎnÞeles, Înainte au existat numeroase variante care sã punã În valoare princiSLLOH GH PRQWDUH çL H°FLHQèÊ DOH acestor materiale, dar rezultate-
Panourile compozite (sendviÂş) din imaginea de mai sus au ca material termoizolant la interior spumĂŁ poliuretanicĂŁ Âşi polistiren expandat.
Formele panourilor din ambele imagini relevĂŁ faptul cĂŁ sunt folosite ĂŽndeosebi la clĂŁdirile industriale, dar principiul de bazĂŁ este acelaÂşi pentru toate formele de construcĂžie.
versus
soluÞii moderne le nu au fost spectaculoase. Ulterior s-au gãsit tot mai multe ÎntrebuinÞãri ale produsului, În numeroase ramuri ale industriei (construcÞii rezidenÞiale, industriale ºi chiar navale, climatizare ºi frigotehnicã, automobile etc.). Aceastã perioadã a fost de asemenea, debutul de proporÞii al folosirii elementelor prefabricate pentru diferite aplicaÞii. Comparativ cu Începutul folosirii zidãriei, adicã acum câteva mii de ani, s-ar putea spune cã panourile sendviº sunt o soluÞie abia la Începutul existenÞei. Asta nu Înseamnã cã, din punct de vedere tehnic, nu este bine pusã la punct. Evident cã mai VXQW PXOWH vPEXQÊWÊèLUL FH SRW ° aduse, dar În acest caz este vorba doar despre o perfecÞionare a produsului respectiv.
„Solidaritate“ ĂŽntre materiale Structura panourilor sendviÂş urmeazĂŁ ĂŽntotdeauna acelaÂşi model, care, ĂŽn linii mari, este compus din douĂŁ feĂže, relativ subĂžiri, dar de o rezistenÞã mare, care ĂŽnvelesc un strat de mijloc, uÂşor Âşi cu dimensiuni variabile, ce prezintĂŁ o soliditate adecvatĂŁ destinaĂžiei. Plecând GH OD SULQFLSLXO GH ED]ĂŠ SRW ° obĂžinute foarte multe varietĂŁĂži de asemenea produse prin combinarea a diferite materiale de interior Âşi de suprafaÞã. FeĂžele SRW ° GLQ RèHO DOXPLQLX OHPQ plastic ranforsat sau gips-carWRQ LDU LQWHULRUXO SRDWH ° IĂŠFXW din lemn balsa, vatĂŁ mineralĂŁ, cauciuc, mase plastice solide (polietilenĂŁ), spumĂŁ rigidĂŁ (poliuretan, polistiren, rĂŁÂşini sintetice) Âşi multe altele. Posibilitatea combinĂŁrii materialelor pentru a forma panouri compozite favorizeazĂŁ crearea designului dorit sau impus de aplicaĂžia respectivĂŁ. Spre deosebire de pereĂžii din zidĂŁrie, materialele componente ale acestora au proprietĂŁĂži indivi-
60 l
Misiunea
CASA 3/06
Tehnologia „veche“ a pereĂžilor din zidĂŁrie ĂŽncearcĂŁ sĂŁ ĂžinĂŁ pasul cu noile panouri compozite, prin ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea diverselor proprietĂŁĂži, printre care se numĂŁrĂŁ Âşi metoda de ĂŽmbinare.
GXDOH FDUH SRW ° vQVXPDWH HOLminându-se astfel minusurile inerente unora dintre ele. Spre exemplu, nivelul de termoizolare al spumelor rigide sau al YDWHL PLQHUDOH SRDWH ° REèLQXW numai dacã acestea sunt protejate Împotriva umezelii de niºte panouri impermeabile. Iar rezistenÞa ºi rigiditatea panoului depind foarte mult de cali-
tatea ĂŽmbinĂŁrii celor trei pĂŁrĂži componente. Panourile fabricate cu feĂže din oĂžel sau aluminiu, umplute cu polietilenĂŁ sau vatĂŁ mineralĂŁ, au o combinaĂžie particularĂŁ de proprietĂŁĂži care le fac ideale pentru aplicaĂžii precum pereĂži sau acoperiÂşuri. AÂşadar, ele combinĂŁ proprietĂŁĂžile pozitive ale feĂželor din metal (rezistenĂža
CĂŁrĂŁmizile din ziua de azi au suferit unele modificĂŁri, care au ca scop ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžirea capacitĂŁĂžii termoizolante Âşi a rezistenĂžei la ĂŽncĂŁrcĂŁrile mari de sarcinĂŁ.
la ĂŽncĂŁrcare, protejarea „miezului“ de distrugerile mecanice), cu proprietĂŁĂžile complementare ale materialului din interior, reprezentate de izolaĂžia termicĂŁ Âşi acusticĂŁ, de protecĂžia ĂŽmpotriva coroziunii. Q
Avantaje vizibile ºi invizibile Aºadar, panourile compozite ºi-au câºtigat o reputaÞie privilegiatã, datoritã urmãtoarelor proprietãÞi: Q capacitate de Încãrcare mare, raportatã la greutatea micã pe care o au acestea Q proprietãÞi termoizolante foarte bune ºi de duratã Q barierã de vapori ºi de apã Q etanºeitate Q suprafeÞe finisate ale celor douã panouri care asigurã o rezistenÞã sporitã la intemperii Q posibilitatea montãrii lor Într-un timp foarte scurt, chiar ºi În condiÞii dure de mediu Q uºurinÞa reparãrii sau Înlocuirii În caz cã acest lucru este necesar Q duratã de viaÞã mare la un cost scãzut de ÎntreÞinere
rezistenÞã la foc dacã la interior au vatã mineralã Q
BineÎnÞeles cã acestea au ºi niºte dezavantaje În comparaÞie cu pereÞii din zidãrie: Q comportarea În caz de incendiu a panourilor cu spumã rigidã (poliuretan, polistiren, rãºini fenol) la interior lasã de dorit Q deformarea feÞei expuse la soare puternic Q Întreg panoul poate crãpa când capacitatea de Încãrcare este depãºitã Q capacitate termicã scãzutã (Înmagazineazã o cantitate micã de energie) Q nivelul de fonoizolare e mai mic decât În cazul pereÞilor din zidãrie
Referitor la toate aceste ultime trĂŁsĂŁturi, la cele mai multe dintre ele pereĂžii din zidĂŁrie pot fi consideraĂži ĂŽn avantaj. Privite sperat, cele douĂŁ tipuri de pereĂži sunt foarte diferite, Âştiute fiind caracteristicile lor. Dar pereĂžii din zidĂŁrie mai au un avantaj: pot fi cĂŁptuÂşiĂži cu panouri sendviÂş. Astfel cele douĂŁ tipuri ĂŽÂşi „unesc“ proprietĂŁĂžile ajungând la un nivel calitativ ce nu l-ar putea atinge individual. De cele mai multe ori, casele proiectate pentru a avea pereĂži sendviÂş nu pot suporta greutatea mare a pereĂžilor din zidĂŁrie, prin urmare, combinarea celor douĂŁ tipuri se poate realiza numai dacĂŁ structura de rezistenÞã permite acest lucru.
arhitecturã româneascã veche
Vila cu clopoĂžei: R LVWRULH WULVWĂŠ
ĂŽn 1905 la marginea de nord a BucureÂştiului, Dr. Nicolae Minovici – un pasionat colecĂžionar de artĂŁ popularĂŁ – construieÂşte o vilĂŁ ĂŽn stil românesc, dupĂŁ liniile stilizate ale unei cule olteneÂşti. De la ĂŽnceput, aceastĂŁ casĂŁ cunoscutĂŁ sub denumirea de „Vila cu clopoĂžei“ a primit destinaĂžia de muzeu.
V
estiÞii clopoÞei de cristal, aºezaÞi de jur Împrejurul turnului, atrãgeau atenÞia trecãtorilor cu clinchetul ORU DVFXèLW OD °HFDUH DGLHUH GH YkQW $FHçWLD OD QXPÊU SOXV GH UH]HUYÊ DX DGXV GH IDSW IDLPD YLOHL 0LQRYLFL 'LQ SÊFDWH HL QX PDL VXQÊ GH PXOWÊ YUHPH SHQWUX FÊ VWDUHD GH DYDQVDWÊ GHJUDGDUH D FOÊGLULL D LPSXV GHSR]LWDUHD ORU vQWU R FÊPÊUXèÊ PDL VLJXUÊ 0HGLF çL SHGDJRJ IRDUWH FXQRVFXW SURIHVRUXO 1LFRODH 0LQRYLFL UHPDUcabil cercetãtor În domeniul medicinei, a vQèHOHV YDORDUHD DUWHL SRSXODUH çL vQ XUPÊ FX GH DQL D SXV ED]HOH SULPXOXL PX]HX GH
62 l
Misiunea
CASA 3/06
HWQRJUD°H GLQ %XFXUHçWL ½Q LQWHULRUXO FDVHL existã ºi o capelã construitã În bolÞi cu cheQDUH DçD FXP HUDX vQWkOQLWH çL vQ DUKLWHFWXUD YHFKLORU DçH]ÊUL IHXGDOH
O urmã pentru memorie Vila cu subsol, etaj, pod ºi un turn cu foiºor a fost proiectatã de cãtre arhitectul &ULVWR° &HUFKH] FDUH D vQWRFPLW SODQXULOH OD VXJHVWLLOH GRFWRUXOXL 0LQRYLFL 6FXOSWXrile În piatrã au fost realizate de un apropiat DUWLVW DO FXUèLL UHJDOH :LOKHOP YRQ %HFNHU FH HUD IRDUWH DSUHFLDW OD DFHD YUHPH ([WHriorul, decorat simplu de ancadramente cu
HOHPHQWH YHJHWDOH OD IHUHVWUH çL XçL D UHOXat arhitectura culelor olteneºti, la care s-au DGÊXJDW çL HOHPHQWH GH FHUDPLFÊ VPÊOèXLWÊ Clãdirea a fost declaratã monument istoric vQFÊ GLQ DQXO FkQG çL D GHVFKLV SRUèLOH SHQWUX WRèL LXELWRULL GH IROFORU &kWHYD GHFHQLL PDFKHWD DFHVWHL FDVH D °JXUDW OD WRDte expoziÞiile din strãinãtate, ca un exemplu GH DUKLWHFWXUÊ URPkQHDVFÊ 3DWULPRQLXO vPSUHXQÊ FX YLOD çL WHUHQXO DIHUHQW vQ VXSUDIDèÊ WRWDOÊ GH P S DX IRVW GRQDWH GH FÊWUH GRFWRUXO 0LQRYLFL 3ULPÊULHL %XFXUHçWLXOXL vQ DQXO 3RWULYLW DFWXOXL GH GRQDèLH FDVD XUPD VÊ °H ¾SHQ-
vila minovici
DantelĂŁrii ĂŽn piatrĂŁ
:
Nimic nu se comparã cu nobleÞea stilului brâncovenesc ilustrat În piatrã. Foiºorul este completat de coloane ornamentate
TendinĂže medievale
Fierul forjat este prezent la ferestre, scĂŁri interioare Âşi uÂşi ĂŽntr-o armonie perfectĂŁ cu lemnul Âşi piatra din jur
Blazon
Pe faĂžada clĂŁdirii a fost gravat ĂŽn latinĂŁ dictonul „Munca stĂŁruitoare ĂŽnvinge totul“
Pasiune pentru artĂŁ
Vila Minovici este prima casĂŁ particularĂŁ ĂŽn care a fost construitĂŁ o capelĂŁ dar Âşi un muzeu de artĂŁ popularĂŁ
tru totdeauna un muzeu de artĂŁ naĂžionalĂŁ cu denumirea Muzeul de ArtĂŁ NaĂžionalĂŁ Prof. Dr. Nicolae Minovici“. AcelaÂşi act mai menĂžiona FĂŠ vQ FRQWLQXDUHD JUĂŠGLQLL VH DÂąD R IHUPĂŠ GHVWLQDWĂŠ FXOWXULL SRPLORU IUXFWLIHUL çL creÂşterii pĂŁsĂŁrilor. Costurile totale estimaWH vQ PRPHQWXO GRQDèLHL SHQWUX °HFDUH OXQĂŠ ajungeau la 30.000 de lei ce trebuiau alocaĂži de cĂŁtre administraĂžia BucureÂştiului.
Soartã potrivnicã Retras din Bucureºti În timpul ocupaÞiei germane din 1917–1918, Nicolae Minovici ºi-a gãsit la Întoarcere casa prãdatã. UneOH VXUVH DX D°UPDW FÊ vQ WLPSXO UHWUDJHrii nemÞilor din Capitalã, ostaºii români au descoperit aici multe din obiectele pe care
OH çWLDX GH DFDVÊ ,QWHQèLD ORU QX D IRVW GH D MHIXL PDL PXOW QLFL QX V DX JkQGLW FÊ DU SXWHD ° XQ PX]HX FX OXFUXUL DWkW GH EDQDOH 3URSULHWDUXO D UHIÊFXW FROHFèLD HWQRJUD°FÊ treptat, cu noi achiziÞii care au reconstruit universul popular românesc: ouã Încondeiate, crestãturi În lemn, zestrea miresei, piese de ceramicã, scoarÞe (unele vechi din 1861), Þesãturi, icoane pictate pe sticlã costume ºi instrumente populare. Dupã moar-
tea acestuia În 1941, casa a rãmas În administrarea Primãriei Bucureºti. Ultimele UHSDUDèLL LPSRUWDQWH DX PDL IRVW UHDOL]DWH vQ 1941 la solicitarea unui nepot al doctorului Minovici. În decursul anilor bugetele mici LQYRFDWH GH °HFDUH GDWÊ DX FRQGXV OD VWDUHD MDOQLFÊ vQ FDUH VH D¹Ê DVWÊ]L ([SHUWL]HOH çL VWXGLLOH GH IH]DELOLWDWH çL DX SLHUGXW YDODELlitatea În aºteptarea banilor ºi a interesului pentru valorile arhitecturale româneºti.
S.O.S...
E
xponatele atât de dragi doctorului sunt acum Înghesuite În cutii, pentru cã mucegaiul ºi igrasia au invadat casa. Odinioarã o bijuterie, muzeul a devenit acum un loc pãrãsit, parcã bân-
tuit de fantome. Apa care se infiltreazĂŁ la fiecare ploaie prin pereĂžii deja crĂŁpaĂži contribuie din plin la degradarea casei. Ce ar spune oare acum doctorul Minovici dacĂŁ Âşi-ar vedea casa ruinatĂŁ?
Misiunea
CASA 3/06
l 63
reinventarea apei
apa potabilĂŁ
ADEVĂƒRUL DESPRE APĂƒ Mai mult de un miliard de oameni din ĂŽntreaga lume nu au acces la apa potabilĂŁ Âşi aproape douĂŁ miliarde Âşi jumĂŁtate nu au parte de o canalizare acceptabilĂŁ. Tot la nivel global, aproximativ patru miliarde suferĂŁ de dizenterie, douĂŁ milioane murind ĂŽn fiecare an. ÂŞi mai dureros este faptul cĂŁ majoritatea celor care contracteazĂŁ aceastĂŁ boalĂŁ sunt copii cu vârsta de pânĂŁ ĂŽn cinci ani.
Ultimele resurse Suntem cu toÞii conºtienÞi de faptul cã apa (potabilã) este poate cel mai important element pentru ÎntreÞinerea vieÞii pe pãmânt. De aceea este dezamãgitor cã ea nu este, Încã, accesibilã tuturor. Apa improprie consumului sau utilizãrii În scop igienic nu este doar o problemã a lumii a treia. În ultima vreme, cea potabilã este tot mai greu de obÞinut În Þãrile industrializate. E un paradox cã, deºi România nu face parte din acest club select, are ºi HD GL°FXOWÊèL vQ DFHVW VHQV Conform studiilor realizate de cãtre instituÞiile de mediu autohtone, o mare parte a surselor de apã, atât cele care sunt destinate furnizorilor urbani, cât ºi cele pentru consumatorii direcÞi (fântâni sau izvoare) nu mai sunt sigure din cauza nivelului ridicat de poluare industrialã ºi de alte origini. Am ajuns Într-un punct În
care multe dintre mijloacele noastre de a obÞine apã potabilã au un nivel de contaminare ridicat, mai cu seamã când vorbim de lacuri ºi râuri. Acestea din urmã, deºi erau, pânã nu demult, surse curate, În prezent au concentraÞii ridicate de substanÞe toxice, respectiv de poluanÞi rezultaÞi din acÞiunile oamenilor. Cu toate cã mulÞi contaminanÞi nu ating niveOH VX°FLHQW GH PDUL SHQWUX D vPEROQÊYL sau pentru a crea disconfort imediat, este dovedit faptul cã expunerea, chiar ºi la niºte nivele scãzute ale unor componente, pentru o perioadã mare de timp, cauzeazã diverse boli printre care se numãrã ºi cancerul. În aceastã ordine de idei, este evident IDSWXO FÊ DYHP QHYRLH GH °OWUH LQGLYLGXale. Deocamdatã, este singura soluÞie cât de cât accesibilã, iar perspective mai optimiste nu avem.
Schimb de ioni Filtrele cu schimb de ioni sunt de douã feluri: magnetice, respectiv cu rãºini. Ambele au acelaºi scop, ºi anume dedurizarea, mai exact separarea calciului ºi magneziului din apã. Primul tip este utilizat atât pentru apa menajerã, cât ºi pentru cea potabilã. În schimb, cele mai PXOWH PRGHOH GH °OWUH FX UÊçLQL QX SRW ° IRORVLWH GHFkW SHQWUX DSD PHQDMHUÊ LQclusiv centrale termice, maºini de spãlat HWF ½Q FD]XO DQXPLWRU °OWUH FX VFKLPE GH LRQL SRDWH ° PRGL°FDWÊ DSOLFDèLD GH Înlocuire a calciului ºi magneziului cu cea de Înlãturare a unor substanÞe speFL°FH FXP DU ° ¹XRUXUD SOXPEXO VDX nitraÞii. Rãºinile cu schimb de ioni sunt
64 l
Misiunea
CASA 3/06
Apa potabilĂŁ, canalizarea corespunzĂŁtoare Âşi educaĂžia igienicosanitarĂŁ pot reduce cazurile de dizenterie cu aproximativ 65% Âşi mortalitatea cauzatĂŁ de aceasta cu 25%. AÂşadar, nu e de mirare cĂŁ ĂŽn 1992 ConferinĂža NaĂžiunilor Unite pentru Mediu Âşi Dezvoltare a stabilit ca ĂŽn fiecare an, ĂŽn data de 22 martie sĂŁ fie Ziua MondialĂŁ a Apei, pentru a le aminti tuturor oamenilor sĂŁ aibĂŁ grijĂŁ cum gestioneazĂŁ sursele de lichid vital.
„ÎncĂŁrcate“ cu clorurĂŁ de sodiu (sare). Pe mĂŁsurĂŁ ce apa trece prin aceste rĂŁÂşini, calciul, magneziul sau ionii de metal ĂŽndepĂŁrteazĂŁ Âşi, ĂŽn acelaÂşi timp, ĂŽnlocuiesc ionii de sodiu de pe suprafaĂža rĂŁÂşinilor. Când nu mai rĂŁmâne nici un ion de sodiu pe suprafaĂža respectivĂŁ, aceasta trebuie spĂŁlatĂŁ pentru a-Âşi recĂŁpĂŁta funcĂžiile iniĂžiale. ½Q JHQHUDO °OWUHOH FX VFKLPE GH LRQL sunt scumpe Âşi nu fac ĂŽntotdeauna faÞã consumului zilnic al unei familii ceva mai numeroase. TotodatĂŁ, acele modele care ĂŽnglobeazĂŁ o tehnologie avansatĂŁ trebuie reĂŽncĂŁrcate cu diverse dispozitive, iar acest lucru, ĂŽn mod sigur, constituie o cheltuialĂŁ ĂŽn plus.
RĂŁÂşinile din aceste cartuÂşe sunt foarte eficiente pentru ĂŽnlĂŁturarea calciului Âşi magneziului din apa de la robinet.
Ăƒ AÂşa cum am susĂžinut ĂŽntr-un episod precedent, dedurizatoarele adaugĂŁ, ĂŽn general, o anumitĂŁ cantitate de sare ĂŽn apa rezultatĂŁ. Aceasta, chiar dacĂŁ nu este prezentĂŁ ĂŽntr-un procent mare, ar trebui luatĂŁ ĂŽn calcul de cei care, din cauza unor afecĂžiuni, trebuie sĂŁ evite consumul DGLèLRQDO GH VRGLX 7RWXçL XQHOH °OWUH pe bazĂŁ de rĂŁÂşini, care nu au cĂŁutare pe piaĂža din România, cel puĂžin deocamdatĂŁ, dedurizeazĂŁ apa fĂŁrĂŁ a-i adĂŁuga sare.
Ultraviolete Ultravioletele (UV) sunt acele radiaÞii care au lungimea de undã mai micã decât radiaÞiile vizibile. Existã dovezi puternice, bazate pe numeroase experimente, conform cãrora ultravioletele sunt IRDUWH H°FLHQWH SHQWUX GLVWUXJHUHD EDFWHriilor ºi a altor microorganisme. Singurele tipuri pe care nu le pot eradica sunt cele cu Înveliº tare, precum chistul de giDUGLD 7UHEXLH VSHFL°FDW FÊ SXUL°FDWRDrele cu UV sunt realizate numai pentru Înlãturarea microorganismelor, având un efect redus, de cele mai multe ori, inexistent, În procesul de Înlãturare a celorlalÞi poluanÞi (minerali, chimici etc.). Pentru transmiterea radiaÞiilor UV este folositã o lampã din sticlã de cuarÞ. ( IRDUWH LPSRUWDQW FD DFHDVWD VÊ °H realizatã din acest tip de material ºi nu DOWXO SHQWUX FD UDGLDèLLOH VÊ °H WUDQVPLVH H°FLHQW IÊUÊ D VXIHUL PRGL°FÊUL Pentru ca o unitate UV sã dezinfecteze corespunzãtor apa, trebuie Îndeplinite trei condiÞii:
1. lampa trebuie sĂŁ producĂŁ peste
Istoria filtrelor individuale ĂŽncepe ĂŽn secolul al XIX-lea, o dovadĂŁ fiind chiar filtrul de mai sus. Acest lucru demonstreazĂŁ atenĂžia acordatĂŁ filtrĂŁrii apei ĂŽn urmĂŁ cu douĂŁ secole.
intensitatea criticĂŁ a iradierii; 2. apa trebuie sĂŁ fie supusĂŁ la procesul de iradiere pentru o perioadĂŁ minimĂŁ de timp; 3. apa trebuie sĂŁ fie limpede.
V
Pentru a Îndeplini primele douã FRQGLèLL °OWUHOH GLQ DFHDVWÊ FDWHJRULH DX QHYRLH GH R SURLHFWDUH VSHFL°FÊ 'HVLJnul lor este adaptat la capacitatea de prelucrare, atât În ceea ce priveºte cantitatea de lichid, cât ºi puritatea obÞinutã.
Filtrele UV sunt simple În esenÞã, ele având la interior doar lampa care epureazã apa ce trece prin filtru. Misiunea
CASA 3/06
l 65
apa potabilã
reinventarea apei 3HQWUX D ° UHVSHFWDWé D WUHLD FRQGLèLH FXUéèDUHD DSHL HVWH DEVROXW QHFHVDUé IROR VLUHD XQRU SUH °OWUH DVWIHO vQFkW SDUWLFXOHOH EDFWHULLOH çL PLFURRUJDQLVPHOH FDUH QX SRW ° vQOéWXUDWH vQ WRWDOLWDWH GH °OWUXO 89 Vé QX DMXQJé vQ SURGXVXO °QDO )RORVLUHD DFHVWHL WHKQRORJLL QX WUHEX LH Vé Yé GHVFXPSéQHDVFé XOWUDYLROHWH OH QX DGDXJé QLPLF vQ DSD UH]XOWDWé çL QLFL QX GHSR]LWHD]é SROXDQèLL °OWUDèL $YDQWDMXO HVWH Fé QX UéPkQH QLFLXQ GH]LQIHFWDQW SUH FXP vQ FD]XO WUDWéULL FX FORU ½QVé GDFé PL FURRUJDQLVPHOH SéWUXQG vQ DSé GXSé °OWUDUH SH WUDVHXO UHèHOHL GH FDQDOL]DUH GH H[HP SOX QX PDL HVWH QLFLR DOWé PHWRGé FDUH Vé OH vQOéWXUH 89 XO °LQG XOWLPXO µEDVWLRQ¦
Ozonizarea 3XWHUQLFLOH SURSULHWéèL GH SXUL°FD UH DOH R]RQXOXL DX IRVW GHVFRSHULWH vQ DQXO ½QWU DGHYéU HO HVWH FDSDELO Vé UHGXFé QXPéUXO PLFURRUJDQLVPHORU FDUH FRQWDPLQHD]é DSD çL DOLPHQWHOH (VWH PXOW PDL H°FLHQW GHFkW FORUXO vQ RSHUDèLXQHD GH GLVWUXJHUH D XQHL JDPH YDULDWH GH YLUXçL SD WRJHQL 'DWRULWé DFHVWXL OXFUX OD vQFHSXWXO VHFROXOXL DO ;; OHD )UDQèD D UHFXUV OD R]RQ SHQWUX D GH]LQIHFWD DSD GH EéXW 8OWHULRU
Filtrul din imaginea alãturatã este un dedurizator cu polifosfaþi folosit pentru apa menajerã nepotabilã.
Acest dedurizator, spre deosebire de cel de sus, înlãturã calciul ºi magneziul prin folosirea unor magneþi.
66 l
Misiunea
CASA 3/06
Sistemele individuale de filtrare pot avea diferite capacitãþi de epurare, cel din imaginea de sus putând fi utilizat pentru epurarea apei necesare mai multor locuinþe.
PXOWH DOWH èéUL HXURSHQH DX DGRSWDW VROXèLD LDU DFHDVWé SUDFWLFé HVWH IRORVLWé GLQ SOLQ çL vQ ]LOHOH QRDVWUH ½Q SURFHVXO GH R]RQL]DUH XQ JHQHUDWRU FUHHD]é ±X[XO FRQWLQXX GH R]RQ FDUH HVWH GLVSHUVDW vQ DSé )HQRPHQXO HVWH QHFHVDU GHRDUHFH JD]XO UHVSHFWLY VH WUDQVIRUPé UH ODWLY UHSHGH vQ R[LJHQ ELYDOHQW LQRIHQVLY $çDGDU R]RQXO GH]LQIHFWHD]é DSD GDWRULWé VWUXFWXULL OXL FKLPLFH FDUH L SHUPLWH Vé R[L GH]H VDX Vé DGDXJH R[LJHQ FRPSXçLORU RU JDQLFL $FHçWLD GLQ XUPé QX VXQW DOWFH YD GHFkW SROXDQWHOH PLFURRUJDQLVPH FDUH vQ XUPD SURFHVHORU PHQèLRQDWH vQFHWHD]é Vé PDL H[LVWH &X DOWH FXYLQWH R]R QXO HVWH R IRUPé WR[LFé D R[LJHQXOXL FDUH GH]LQIHFWHD]é DSD IRDUWH H°FLHQW SULQ DUGH UHD FKLPLFé D SROXDQèLORU SUH]HQèL DLFL 2]RQL]DUHD DUH XQ HIHFW PXOW PDL DF FHOHUDW çL H°FLHQW GHFkW FORUXO 6SXQHP DFHVW OXFUX GHRDUHFH PLFURRUJDQLVPHOH QX DX WLPS VX°FLHQW SHQWUX D GHYHQL LPX QH OD R]RQ DçD FXP VH vQWkPSOé vQ FD]XO FORUXOXL ½Q SOXV DFHVWD QX VH FRPELQé FX FRPSXçLL RUJDQLFL DVWIHO vQFkW Vé IRUPH]H GLYHUçL SURGXçL GéXQéWRUL 'H DFHHD DSD R]RQL]DWé HVWH VLJXUé çL DSUHFLDWé IRDUWH PXOW GH FHL FDUH DX GH°FLHQèH DOH VLVWHPX OXL LPXQLWDU 'LQ SéFDWH HD QX çL SéVWUHD]é SURSULHWéèLOH DWXQFL FkQG HVWH WUDQVSRUWDWé
SULQ VLVWHPHOH GH èHYL DOH FRPSDQLLORU GLV WULEXLWRDUH &D DOWHUQDWLYé SXWHèL RSWD SHQ WUX DSD R]RQL]DWé vPEXWHOLDWé 7HKQRORJLD °OWUHORU LQGLYLGXDOH GLQ DFHDVWé FDWHJRULH QX HVWH IRDUWH ELQH GH]YROWDWé H[LVWkQG ULVFXO Vé DUGé DWkW SROXDQèLL GLQ DSé FHHD FH H ELQH FkW çL HFKLSDPHQWXO GH °OWUDUH ½Q DFHODçL WLPS R FDQWLWDWH PDL PDUH VDX PDL PLFé GH R]RQ GLQ DSé DMXQJH vQ DHU $çDGDU DWXQFL FkQG HVWH IRORVLWé R LQVWDODèLH LQGLYLGXDOé FRQFHQWUDèLD GH JD] GLQ vQFéSHUH SRDWH DWLQ JH YDORUL H[FHVLYH /D QRL vQ èDUé DFHVW WLS GH °OWUH LQGLYLGX DOH QX SUHD DUH FéXWDUH çL FD XUPDUH QLFL QX VH SRDWH YRUEL GH H[LVWHQèD XQRU LPSRU WXUL GHPQH GH OXDW vQ VHDPé 3ULQ XUPDUH çDQVHOH Vé JéVLèL XQ DVHPHQHD °OWUX VXQW H[ WUHP GH PLFL ([FHSèLH IDF PDULL IXUQL]RUL GH DSé vPEXWHOLDWé 2GDWé FX GHVFULHUHD DFHVWRU WLSXUL GH °O WUH DP vQFKHLDW çL XOWLPXO HSLVRG DO VHULDOX OXL QRVWUX GHVSUH DSé çL FDOLWDWHD HL 6SHUéP Fé SUH]HQWéULOH GLQ WRDWH DFHVWH DUWLFROH Y DX IRVW GH IRORV çL Fé °OWUkQG LQIRUPDèLLOH vQ IXQFèLH GH QHYRLD GH FXQRDçWHUH QHFHVLWéèL çL GH OéUJLPHD SXQJLL DèL JéVLW GH FXYLLQèé Vé RSWDèL çL SHQWUX XQ °OWUX FDUH Vé Yé vPEXQéWéèHDVFé VéQéWDWHD GXPQHDYRDVWUé çL IDPLOLHL Q
analiza terenului
O casĂŁ pe
malul mĂŁrii
Sunt, desigur, suficiente motive pentru care zona costierã a Mãrii Negre poate fi consideratã o atracÞie pentru constructorii de locuinÞe. Din pãcate, la fel de multe sunt ºi problemele geotehnice Întâlnite aici.
A
cest mediu complex, unde marea se Întâlneºte cu uscatul, este caracterizat de particularitãÞi ale studiilor geotehnice ºi orice situaÞie deosebitã trebuie tratatã diferit faÞã de un caz general. Aici, o achiziÞie imobiliarã implicã numeroase riscuri.
Lupta dintre om si naturã Dintre toate Þãrile cu deschidere la Marea Neagrã, România are cel mai scurt litoral. În partea de sud, Între Capul Midia ºi Vama Veche, Þãrmul este Înalt iar trecerea de la domeniul continental la cel marin se realizeazã prin intermediul unei faleze. Aceasta este un versant natural prin care podiºul dobrogean se Întrerupe brusc, deschizând perspective largi asupra mãrii. Uneori, În locul falezei Întâlnim cordoa-
68 l
Misiunea
CASA 3/06
ne litorale de nisip care despart o serie de lacuri, cum sunt Techirghiol sau Mamaia, de linia Þãrmului. Pe acest ansamblu natural s-au dezvoltat oraºe, staÞiuni estivale, porturi ºi diverse alte amenajãri. Este de prisos sã menÞionãm cã principala atracÞie o constituie prezenÞa mãrii, care adunã pe Þãrmul sãu cele mai mari investiÞii din zonã. De fapt, pentru acei câÞiva metri pãtraÞi de pãmânt cu acces direct la mal, se dã o adevãratã bãtãlie. Dacã terenurile sunt greu de achiziÞionat, unii se mulÞumesc ºi cu un amplasament puÞin mai În spate, dar FkW PDL vQDOW SHQWUX D EHQH°FLD GH YHGHUH la mare pe deasupra acoperiºului vecinului din faÞã. În tot acest timp, marea Înainteazã çL HD FÊWUH XVFDW °HFDUH YDO GXFkQG FX HO În larg o anumitã cantitate de nisip, fãrã de care Þãrmul devine mai fragil. Între cele
douã tendinÞe foarte active de Înaintare, dar de sens opus, se interpune faleza. Este evident deci cã a construi Într-o arie de mare dinamism, atât al naturii, cât ºi al omului,
Lucrãrile recente au schimbat fundamental aspectul ºi stabilitatea Þãrmului românesc.
geotehnica reprezintĂŁ o provocare specialĂŁ pentru cei care se ocupĂŁ de analiza terenului.
Consolidare durabilã Faleza se prezintã ca o denivelare de circa 25 m, uneori cu panta pronunÞatã, ºi nu SRDWH ° IRORVLWÊ vQ PRG GLUHFW FD VXSRUW SHQtru construcÞii decât dacã este terasatã. Din PÊVXUÊWRULOH VLVWHPDWLFH HIHFWXDWH vQ XOWLPHOH GHFHQLL D IRVW UHPDUFDW IDSWXO FÊ OLQLD èÊUPXOXL VH UHWUDJH XçRU vQ WLPS 'H DOWIHO vQWUHDJD SRUèLXQH VXGLFÊ D OLWRUDOXlui românesc este caracterizatã de eroziuQH vQ FRPSDUDèLH FX ]RQD QRUGLFÊ XQGH VH FRQVWDWÊ R XçRDUÊ vQDLQWDUH D èÊUPXOXL vQVSUH PDUH ,QVWDELOLWDWHD IDOH]HL DIHFWHD]Ê GLQ SOLQ integritatea construcÞiilor pe care le susÞine. Dupã orice alunecare a malului, se desprinde ºi o bucãÞicã din terenul construibil. În PRG QRUPDO XQ DVWIHO GH WDOX] VH SRDWH VWDELOL]D QXPDL GDFÊ SULQ DPHQDMÊUL VSHFL°ce, este remodelatã panta iar apa subteranã este drenatã. Totuºi, acÞiunea valurilor asuSUD ED]HL YHUVDQWXOXL ULGLFÊ vQ PRG SHUPDQHQW SUREOHPH vQ WHQWDWLYD RPXOXL GH FRQVRlidare durabilã a terenului.
Pe ce ne bazãm? 7HUHQXO GH IXQGDUH FRQVWÊ vQWU R VXFFH siune de straturi orizontale: depozite prãIRDVH ORHVVRLGH vQ SDUWHD VXSHULRDUÊ FRQtinuând cu argile ºi apoi calcare la nivelul mãrii (adâncimile orientative sunt prezenWDWH LQ WDEHOXO GH MRV 3ULQ LQ°OWUDèLH DSD IRUPHD]Ê GRXÊ QLYHOH DFYLIHUH XQXO vQ ORHVV çL FHOÊODOW vQ FDOFDUH Lipsa de consolidare naturalã a loessuULORU çL SUH]HQèD DSHL VXEWHUDQH XQHRUL vQ exces, reprezintã premisele declanºãrii alunecãrilor, care sunt accentuate de greutatea suplimentarã adusã de construcÞiile de la SDUWHD VXSHULRDUÊ D IDOH]HL $UJLOHOH URçLL VXQW IRDUWH VHQVLELOH OD FRQWDFWXO FX DSD çL IXQGDUHD OD DFHVW QLYHO SRDWH ULGLFD XQHOH SUREOHPH WHKQLFH $UJLOHOH YHU]XL VXQW printre cele mai stabile. ROCA Loess Argilã Calcar
ĂŽnĂŁlĂžimea falezei
ADĂ‚NCIMEA (m) ConstanĂža 2 15 20 25
Agigea 1 8 11 13
Noi probleme Cu o ratã aproape imperceptibilã, marea UHXçHçWH VÊ ¾vQDLQWH]HŒ VSUH XVFDW VX°FLHQW GH PXOW vQFkW VÊ SURGXFÊ HIHFWH QHGRULWH ½Q PRG QDWXUDO IRUèD YDOXULORU nu ar reuºi sã ajungã SkQÊ OD ED]D IDOH]HL ci s-ar opri pe plajã, care are un rol protecWRU vPSRWULYD HUR]LXnii. Nisipul adus de râAmplasarea carXUL vQ PDUH HVWH SUHOXDW tierelor de locuinÞe la doar câÞiva metri de curenÞii marini lide Þãrm oferã o WRUDOL çL vPSUÊçWLDW SH panoramã unicã. plaje, iar apoi valuriTotuºi, câÞi dintre le redistribuie o parproprietarii acesWH GLQ DFHVW QLVLS vQ tor locuinÞe s-au gândit ºi la viitorul largul mãrii. Dar, din mai mult sau mai cauza construirii de puÞin Îndepãrtat? baraje pe mai toate cursurile de apã care VH YDUVÊ vQ PDUH vQ VSHFLDO SH 'XQÊUH QLVL- OL]DUH D IDOH]HL SHQWUX D SURWHMD GHRSRWULYÊ SXO UÊPkQH VWRFDW vQ ODFXULOH GH DFXPXODUH construcÞiile oraºului, plaja ºi amenajãrile ºi nu mai ajunge pe tot acest traseu compli- din porturi. cat sã alimenteze plajele. Mai mult, digu$VWIHO vQ SDUWHD QRUGLFÊ D RUDçXOXL DX ULOH D FÊURU FRQVWUXFèLH D DYDQVDW PXOW vQ IRVW FRQVWUXLWH JDOHULL çL FRQGXFWH GH GUHmare, deviazã spre larg direcÞia curenÞilor ce nare, sisteme de arcade din beton pentru WUDQVSRUWÊ QLVLSXO $VWIHO SODMHOH URPkQHçWL consolidare iar, la baza versantului, un dig çL DX PLFçRUDW PXOW GLPHQVLXQLOH çL vQ ]RQH de apãrare. La sud, s-a adoptat o metodã SUHFXP (IRULH 1RUG YDOXULOH DX DMXQV VÊ ingenioasã de preluare a apei prin intermeORYHDVFÊ GLUHFW vQ IDOH]Ê GLXO XQRU JDOHULL VXEWHUDQH FH R GLULMHD]Ê vQ VWUDWXO DFYLIHU GLQ ED]Ê 0DL GHSDUWH DFHDVWD VH GHVFDUFÊ vQ PRG QDWXUDO vQ PDUH 0DL Riscuri majore PXOW VXSUDIDèD IDOH]HL D IRVW FRQVROLGDWÊ Tot prin creºterea nivelului mãrii din ulti- prin adãugare de pãmânt bine tasat ºi stabiPXO LQWHUYDO GH WLPS JHRORJLF DX IRVW FUHD- lizat cu piloni de beton. te ºi acele cordoane de nisip care au blocat (UR]LXQHD èÊUPXOXL URPkQHVF D vQFHSXW JXUD GH YÊUVDUH vQ PDUH D XQRU UkXUL GHYH- VÊ °H SULYLWÊ çL FD R SUREOHPÊ GH LPSRUWDQèÊ QLWH DFXP ODFXUL 3H DFHVWH SRUèLXQL HIHPHUH naÞionalã, odatã ce s-a constatat cã este vorde pãmânt s-au construit ºosele ºi cartiere ED GH XQ IHQRPHQ FH DIHFWHD]Ê WHULWRULXO èÊULL vQWUHJL GH YLOH $VWIHO GH ]RQH VXQW VXSXVH 6SHUÊP FD SH OkQJÊ HIHFWXDUHD XQRU OXFUÊUL pericolului inundãrii din douã pãrÞi ºi este GH VWDELOL]DUH VROLGH QRUPDWLYHOH FH YRU ° HYLGHQW FÊ XQHOH IXUWXQL YLROHQWH SRW UHDO- DGRSWDWH vQ FRQWLQXDUH VÊ DGXFÊ XQ SOXV GH PHQWH GHYDVWD SODMH çL ORFDOLWÊèL vQWUHJL ½Q RUJDQL]DUH çL vQ GRPHQLXO FRQVWUXFèLLORU OLSOXV VH FRQVWDWÊ FXP XQLL SURSULHWDUL IROR- WRUDOH 6HPQDOHOH GLQ DFHDVWÊ ]RQÊ VXQW vQFÊ sesc drept material de construcÞie nisipul destul de neclare... plajei, ceea ce nu este nici legal ºi nici etic.
SoluÞii ºi rezultate ½QFÊ GH OD vQFHSXWXO VHFROXOXL WUHFXW vQ &RQVWDQèD DX IRVW GHPDUDWH OXFUÊUL GH VWDEL-
Q INFO Articol realizat ĂŽn colaborare cu Universitatea din BucureÂşti, Facultatea de Geologie Âşi GeofizicĂŁ, Laboratorul de GeomecanicĂŁ.
Misiunea
CASA 3/06
l 69
Operaþiunea
da, deci nu
„Parchetul“ V
parchetul
echiul parchet din sufragerie nu arãta prea bine de la o vreme. Montat cu vreo douã decenii în urmã, acesta trãise o mulþime de aventuri, bineînþeles împreunã cu Valeriu, autorul moral al celor mai importante dintre ele. Apa îl invadase de vreo trei ori: o datã de la baie, altã datã de la bucãtãrie ºi, acum câteva luni, de la o þeavã spartã în perete. Acest ultim eveniment îi pusese capac: în zona cu pricina lamelele începuserã sã se desprindã iar culoarea lemnului de stejar nu mai era aceeaºi. Mutarea mobilei dintr-un loc în altul lãsase, de asemenea, urme adânci. Într-o zi, Valeriu s-a enervat aºa de tare pe o bucatã, încât a gãurit-o cu bormaºina ºi a fixat-o zdravãn în beton cu un ºurub. Avea ºi de ce: soþia lui se
Totul despre...
...Parchetul laminat
Apãrut ca alternativã la parchetul masiv, acesta reuºeºte sã suplineascã într-o bunã mãsurã avantajele celui din urmã. Deºi stratul de melaminã poate da o uºoarã senzaþie de rece, din cauta stratului superficial de origine sinteticã, el are totuºi proprietãþi termoizolante bune.
70 l
Misiunea
CASA 3/06
împiedicase de ea ºi îl ameninþa cã, dacã nu rezolvã problema, o sã ia nu ºtiu ce mãsuri... nu mai conteazã care. Cert e cã, în loc sã o aplice cu adeziv, Valeriu a strãpuns-o fãrã milã. Ca ºi cum ar fi fost ea vinovatã cu ceva! Pe latura opusã a camerei, un regiment întreg de cari îºi instalase tabãra ºi nu se dãdea dus nici cu cele mai teribile substanþe. Ori poate era de vinã Violeta, care nu îºi dãdea prea mult silinþa, spunând cã îi e teamã sã nu se intoxice cu soluþia. Dar adevãratul motiv al acestui comportament era altul: soþia lui Valeriu avea de gând sã scoatã parchetul cu totul ºi sã monteze un alt model, aºa cum vãzuse ea într-un magazin: laminat ºi galben ca o lãmâie... Valeriu, care îl lustruise cu pantalonii ani de zile – ce fru-
Da, deci nu... Suportul realizat din MDF sau HDF (varietãþi ale conglomeratelor din lemn) are un coeficient de transfer termic comparabil cu produsele sutã la sutã naturale. În plus, rezistenþa lui la temperaturi mai mari decât ambientul îl face potrivit sistemelor de încãlzire în pardosealã.
...supuneþi parchetul laminat la condiþii de umiditate excesive, de exemplu în baie, bucãtãrie sau holuri slab ventilate. Condensul ºi apa survenitã accidental, deºi nu au nici un efect asupra melaminei, pot deteriora suportul. Capacitatea acestuia de a rezista la „intem-
periile“ fireºti ale unei locuinþe intens exploatate depinde ºi de calitatea lui. Existã posibilitatea ca preþurile exagerat de mici înregistrate în ultima vreme sã reflecte nu doar o productivitate ridicatã a fabricantului, ci ºi o investiþie minimã în materiile prime folosite.
Orice meºteºug are perioada lui de glorie. În tentativa noastrã de a fi mai eficienþi ºi mai rapizi, cãutând noi soluþii, deseori uitãm sã privim în urmã, la materialele ºi metodele pe care le-au folosit înaintaºii noºtri. Moda e schimbãtoare, aºa cã nu renunþaþi la un obiect doar pentru un capriciu. ea nu l-a întrebat nimic, era prea ocupatã cu alegerea tapetului. „Tapet? Dar abia am vopsit pereþii!“, se gândi Valeriu. Aºa cã se apucã de treabã, bombãnind furios. Montarea n-a fost dificilã, deoarece bãrbatul lucra cu revista în mânã. A scos vechile profile de margine, a fixat cu adeziv cele câteva lamele desprinse ºi a acoperit totul cu o folie sinteticã, ceva mai groasã, care sã uniformizeze pardoseala uºor denivelatã. Apoi a început sã monteze plãcile de parchet laminat, lipindu-le doar pe margini, una de cealaltã. Între lamele ºi suport nu trebuie sã existe nici un punct de fixare, de aceea se ºi numeºte pardosealã flotantã. „Adicã plutitoare“, îºi zise Valeriu satisfãcut, dupã ce cãutase cuvântul în dicþionar.
Totul despre...
...Parchetul stratificat
Modern ºi clasic totodatã, la realizarea lui pot fi utilizate practic toate materialele întâlnite în industria parchetului. De regulã, aceastã varietate este definitã ca având un suport de esenþã inferioarã, stratul superficial (cel care este la vedere) fiind de o cali-
tate deosebitã. Sunt apreciate cele cu faþa executatã dintr-o esenþã exoticã, datoritã preþului ceva mai mic în comparaþie cu varianta originalã. Existã, de asemenea, varietãþi cu suport din MDF ºi strat superficial din lemn obiºnuit (de foioase sau rãºinoase).
Deodatã ºi-a dat seama cã marele avantaj, acela de a putea fi montatã ºi demontatã foarte uºor era în defavoarea lui. „Dacã ar ºti Violeta, ar schimba parchetul de douã ori pe an. Scump nu e, iar la câte culori am vãzut ºi ce idei noi de design interior are ea, s-ar putea sã ajung parchetar... Iar eu nu sunt înnebunit dupã asta. Dacã ar fi fost ceva mai acãtãrii, de exemplu sã montez un sistem de alarmã sau niºte spoturi în mobilã, mi-ar fi convenit, dar aºa, sã stau tot timpul întins pe jos... Uite cum mã doare spatele! ªi n-am aplicat decât un sfert din suprafaþã“. În timp ce tuna ºi fulgera în sinea lui, Valeriu lucra sârguincios. Pe mãsurã ce monta câteva rânduri de lamele, le strângea în chingi. Poate cã, absorbit
V
mos se juca el într-un colþ, când era mic! – nu era atât de entuziasmat de aceastã schimbare, dar nu se putea împotrivi dorinþelor Violetei. Aºa cã, într-o zi, el aduse în sufragerie o mulþime de materiale: parchet nou-nouþ, adeziv, baghete ornamentale pentru margine ºi, într-un pachet mic, o pereche de chingi pentru strângere, aºa cum vãzuse el cã este nevoie. Din cauza amintirilor ce i le trezea vechea pardosealã, eroul nostru nu ar fi renunþat la ea. S-ar fi simþit mai bine ºtiind cã aceasta nu a dispãrut cu totul din viaþa lui, aºa cã s-a hotãrât sã o pãstreze ºi s-o acopere cu noul parchet. Dacã l-ar fi întrebat Violeta, ar fi rãspuns firesc: e un bun termoizolant ºi amortizeazã sunetele provenite de la vecinul de jos. Dar
Da, deci nu...
...faceþi confuzie între parchetul stratificat, dotat numai cu un strat superficial de lemn exotic, ºi cel natural, realizat integral din acel material. Nu conteazã preþul, ci proprietãþile dorite (de exemplu rezistenþa la umiditate a celui din urmã). Misiunea
CASA 3/06
l 71
parchetul
da, deci nu
de atâtea griji, a fost prea îndârjit ºi le-a strâns cam tare, cãci atunci s-a petrecut dezastrul. Ori pardoseala se deformase, ori vreo bucatã de stejar avea ceva de comentat... Mai avea de aºezat câteva plãci, când deodatã parchetul nou a trosnit ºi, într-o secundã s-a împrãºtiat prin toatã camera. Ba mai mult, o bucatã mai „vioaie“ a þâºnit pe lângã urechea lui ºi, plutind ca un planor, s-a îndreptat tocmai cãtre fereastrã, pe care a fãcut-o þãndãri. „Flotantã, deci“, îºi zise Valeriu, scãrpinându-se în cap. „Cred cã eu voi deveni flotant, dupã toatã povestea asta“. Nu a fost prea departe de adevãr, mai ales cã soþia nu-l credea nici în ruptul capului; întâmplarea i se pãrea de domeniul fantasticului, aºa cã a început sã caute prin casã, pentru a gãsi ºi alte pagube. Vãzându-l însã pe Valeriu cã nu are ºi altã variantã, de rezervã, s-a consolat cu gândul cã nu e prima ºi ultima dintre nãzbâtiile soþului
ei. Mai ales cã acesta gãsise o scuzã plauzibilã: adezivul care – a zis el – n-a fost de calitate. „S-au dezlipit, draga mea. Chingile erau în tensiune ºi... s-a întâmplat nenorocirea“. Trecând peste acest incident neplãcut, cei doi au rezolvat mai întâi problema ferestrei. Spre norocul lor, geamul a fost uºor de înlocuit, deoarece era din sticlã obiºnuitã. Poate cã unul termoizolant, ceva mai gros de obicei, n-ar fi cedat aºa repede. În schimb, montarea parchetului n-a fost deloc o treabã simplã. Au apelat, pentru început, la o firmã specializatã, dar preþul li s-a pãrut exorbitant. „Pãi nu scrie pe afiº, la intrarea în birou, cã aveþi 20% reducere pentru montaj?“, a ripostat femeia. „Aºa e, dar numai dacã achiziþionaþi ºi parchetul de la noi“, i-a rãspuns meseriaºul. „Scandalos!“, s-a revoltat ea, dar n-avea încotro ºi era gata sã cedeze, când lui Valeriu i-a venit o idee: ce-ar fi sã-l caute pe nea Marin, cel
Totul despre...
...Parchetul masiv Acesta a rãmas încã în topul preferinþelor pentru cei care vor sã aibã o pardosealã solidã, uºor de întreþinut ºi cu o duratã de viaþã îndelungatã. Pe lângã esenþele autohtone (stejar, fag, nuc, cireº, carpen etc.), mai puteþi opta pentru cele exotice (bambus, merbau, teak, iroko ºi altele). Principalul avantaj al parchetului masiv este faptul cã poate fi raºchetat periodic, ceea ce face ca el sã poatã fi exploatat chiar ºi 100 de ani. În majoritatea cazurilor, este asamblat prin sistemul lambã-uluc, fapt care presupune utilizarea unui adeziv pentru lemn. Existã ºi sisteme de montare prin fixarea în cuie, variantã folositã mai rar, impunând realizarea unui suport stabil, confecþionat din lemn sau alt material care poate fi strãpuns.
72 l
Misiunea
CASA 3/06
care a montat vechiul parchet acum 20 de ani? Numãrul lui de telefon nu mai era valabil, dar încã ºtia unde locuieºte, aºa cã i-a fãcut o vizitã. L-a gãsit stând la umbrã ºi reparând un scaun. Deºi pensionar, meºterul nu se lãsa influenþat de vârstã, dar nu prea avea comenzi. „Ce sã fac, dragã Valeriu, mai lucrez ºi eu la câte un cunoscut. Altfel, nu am cãutare, m-a copleºit concurenþa. Vine un bãiat din ãsta cu produse ieftine, uºor de montat, ºi câºtigã în câteva ore cât iau eu într-o sãptãmânã de muncã grea. Apoi, sunt ºi bãtrân, nu mai trag de rindea ca la treizeci de ani. Dar pe tine o sã te ajut cu plãcere!“. Sosit la faþa locului, nea Marin s-a uitat atent la parchet, l-a cântãrit, ºi a zis cã e într-o stare foarte bunã ºi ar fi pãcat sã fie aruncat. „Dar are cari ºi... nu e galben!“, s-a plâns Violeta. „Îl raºchetez ºi e ca nou, iar stejarul ãsta e galben de zici cã are hepatitã. Ai
încredere în mine, fetiþo“, îi zise meºterul. ªi a avut dreptate, cãci Violeta era extrem de mulþumitã. Micile coleoptere nu apucaserã sã facã pagubã decât la suprafaþã. Raºchetat, tratat ºi lustruit cum se cuvine, arãta ca nou. Iar parchetul pe care îl cumpãraserã, i l-au fãcut cadou lui nea Marin, sã se deprindã ºi el cu noutãþile. Q
Din secreteoler meºteril
Parchet în chingi Aceste accesorii, pe care meseriaºii le utilizeazã tot mai frecvent, îºi gãsesc rostul doar în cazul montãrii parchetului prin lipire cu adeziv. Dupã ce lamelele sunt uºor bãtute cu un ciocan, chingile au rolul de a le presa ºi menþine într-o poziþie fixã, pentru ca adezivul sã „lucreze“. O condiþie fundamentalã, valabilã în multe alte tipuri de acoperire a pardoselii, în special atunci când sunt folosite chingile, este planeitatea suprafeþei suport.
Da, deci nu... ...utilizaþi parchetul masiv care nu a fost tratat corespunzãtor amplasamentului. Un produs destinat interiorului locuinþei nu are nevoie de mãsuri preventive speciale, dar e de preferat ca acesta sã fie tratat contra insectelor, ciupercilor ºi mucegaiului. Zona inferioarã a camerei este frecvent supusã umiditãþii, fiind un mediu propice dezvoltãrii acestor vietãþi. Ignifugarea este întâlnitã la produsele de o calitate superioarã, în special pentru esenþele exotice. Dacã acoperirea a suferit o cât de micã degradare (desprinderea lamelelor, atacul carilor etc), rezolvaþi problema în cel mai scurt timp. E de preferat ca montarea ºi reparaþiile sã fie realizate de profesioniºti, mai ales când e vorba de un parchet de calitate.
solicit rĂŁspuns
Specialistul Misiunea Casa oferĂŁ tuturor cititorilor
S.O.S.
SoluĂžiile Obiective Solicitate Revista Misiunea Casa a provocat cititorii sĂŁ se informeze ĂŽnainte de a se apuca de treabĂŁ. Unii dintre ei ne scriu pe adresa redacĂžiei sau pe revista@misiuneacasa.ro. AÂşa cum face pe forumul www.misiuneacasa.ro Âşi ĂŽn fiecare miercuri ĂŽn „Evenimentul zilei“, specialistul nostru va rĂŁspunde Âşi aici celor care au nelĂŁmuriri.
?
AÂş dori sĂŁ pun la dispoziĂžia specialiÂştilor MC un birou vechi, pe care vreau sĂŁ-l recondiĂžionez. Cum ar trebui sĂŁ procedez pentru acest lucru?
Pentru operaĂžiunea de restaurare a unei piese vechi de mobilier este nevoie de un specialist care a mai fĂŁcut aÂşa ceva Âşi care Âştie sĂŁ recondiĂžioneze fĂŁrĂŁ sĂŁ modifice piesa respectivĂŁ. MeseriaÂşii de la “Misiunea Casaâ€? sunt foarte buni ĂŽn domeniul lor, dar la o astfel de operaĂžiune aveĂži nevoie de cineva specializat ĂŽn restaurĂŁri. ExistĂŁ meÂşteri particulari cunoscuĂži de cĂŁtre cei care se ocupĂŁ cu vânzarea de mobilier vechi. ĂŽncercĂŁm Âşi noi sĂŁ gĂŁsim astfel de persoane sau firme care se ocupĂŁ de restaurarea obiectelor vechi Âşi, poate ĂŽntr-un articol viitor, vĂŁ putem face Âşi o recomandare ĂŽn acest sens.
?
Vreau ca de la intrarea ĂŽn sufragerie sĂŁ pot aprinde 4 spoturi Âşi doar dacĂŁ mai este nevoie sĂŁ le aprind Âşi pe celelalte. Mi s-a spus cĂŁ nu este posibil. ExistĂŁ o soluĂžie sĂŁ rezolv aceastĂŁ problemĂŁ Âşi sĂŁ nu Ăžin
74 l
Misiunea
CASA 1/06
aprinse toate cele 8 spoturi de la un un singur ĂŽntrerupĂŁtor?
Se pot face douã grupuri a câte 4 spoturi legate În paralel. Fiecare grup va fi alimentat cu câte douã comutatoare cap de scarã. VeÞi avea prin urmare douã instalaÞii tip cap de scarã ºi 4 comutatoare, douã la un capãt al Încãperii ºi celelalte douã la capãtul opus. Cele douã grupuri vor putea fi aprinse sau stinse independent de la ieºirea sau intrarea În sufragerie.
?
Am observat la detectorii wireless de acasã cã nu semnaleazã miºcarea de la unitatea centralã, decât dacã Înainte a fost o perioadã de inactivitate de 1 - 2 minute În zona respectivã. Dacã trec la intervale mai scurte pe holul În cauzã, ledul de la unitatea centralã, corespunzãtor zonei respective, nu se aprinde. Trebuie sã mã Îngrijoreze acest lucru sau aºa funcÞioneazã detectorii wireless?
ĂŽntr-adevĂŁr, pentru economisirea surselor de alimentare (baterii sau acumulatori), senzorii wireless de toate
categoriile au implementat acest sistem de semnalizare mai rarã a prezenÞei persoanelor În zona lor de activitate. Cu toate acestea, scanarea zonei se produce mult mai des (de la un interval de câteva secunde, pânã la câteva zeci de secunde, În funcÞie de model, producãtor, clasã de protecÞie profesionalã etc.). Dar pe mãsurã ce, de la o determinare la alta, detectorul respectiv sesizeazã scãderea nivelului de prezenÞã umanã sau animalã (scãderea cantitãÞii de cãldurã sau constanÞa staticã a volumului fizic existent În câmpul sãu activ), sensibilitatea senzorului creºte cãtre performanÞa sa maximã. Aºa se explicã faptul cã dupã armarea sistemului ºi pãrãsirea zonei protejate, dupã circa 30 de secunde, la cea mai micã variaÞie a volumelor sau cantitãÞii de cãldurã din câmpul asistat, semnalarea este instantanee! ªi, În acest caz, doar zonele temporizate reacÞioneazã Întârziat, dar comanda primitã de la senzori este instantanee.
?
Anul acesta vreau sã izolez casa la exterior. Întâi de
toate, precizez cã aceasta a fost ridicatã În urmã cu aproximativ 10 ani ºi este ziditã cu calupi din ciment. Peretele din spate e zidit foarte prost, fapt pentru care suprafaÞa este denivelatã. 7RWRGDWÊ DFHVWD VH D¹Ê OD QRUG ºi aproape de o altã construcÞie çL GH DFHHD HVWH LQVX°FLHQW DHrisit ºi tot timpul umed. Ce fel de izolaÞie Îmi recomandaÞi ºi cum sã procedez Þinând cont de denivelãrile peretelui ºi umiditatea excesivã existentã?
Vã recomand sã faceÞi lucrarea vara, când se presupune cã acel perete este totuºi uscat. Aºadar, aplicaÞi o tencuialã cu un mortar M50 pentru a prelua neplaneitãÞile zidãriei, dupã care aplicaÞi sistemul termoizolant Ceretherm. SUNAÞI SPECIALISTUL MISIUNEA CASA !
0800.020.070
Apel gratuit numai ĂŽn reĂžeaua Romtelecom
CereĂži sfatul specialistului scriindu-i pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro
AdĂŁugaĂži menĂžiunea: „Pentru rubrica: S.O.S.“
Fondul funciar
consilier juridic
CeartĂŁ la uscĂŁtorie!
Terenuri pentru construcĂžii
S.O.S.
ĂŽn urma unei ÂşedinĂže fĂŁcute de cĂŁtre membrii asociaĂžiei de proprietari, s-a decis (cu 13 voturi pentru Âşi 2 ĂŽmpotrivĂŁ) ĂŽnchirierea uscĂŁtoriei din bloc unei firme. Se poate acest lucru?
C
onform statutului AsociaĂžiei de proprietari, Adunarea GeneralĂŁ hotĂŁrĂŁÂşte, prin acordul tuturor proprietarilor din respectivul imobil, dacĂŁ existĂŁ posibilitatea ĂŽnchirierii spaĂžiilor comune. AceeaÂşi autoritate stabileÂşte dacĂŁ este cazul schimbĂŁrii destinaĂžiei unor asemenea spaĂžii dar, repet, numai cu acordul majoritĂŁĂžii membrilor asociaĂžiei Âşi ĂŽn mod obligatoriu cu al proprietarilor direct afectaĂži din vecinĂŁtate. DacĂŁ unul dintre proprietari, mai mult sau mai puĂžin afectat, nu este de acord cu acest lucru, respectiv cu schimbarea destinaĂžiei spaĂžiului, atunci indiferent de operaĂžiunea propusĂŁ, ea nu se poate efectua. Este valabil pentru orice proprietar care locuieÂşte ĂŽn vecinĂŁtate, ĂŽn cazul nostru ĂŽn apropie-
ituaÞia juridicã a imobilului descris de dumneavoastrã nu este foarte clarã. Prin imobil se ÎnÞelege atât terenul cât ºi clãdirea. În cazul acesta, actele de proprietate asupra terenului ºi actele construirii clãdirii (autorizaÞie de construiUH FHUWL°FDW GH XUEDQLVP SURLHFW VXQW SH numele soÞului sau numai cele referitoare la teren? Dacã sunt pe numele soÞului doar actele pe teren, adicã a fost dobândit de acesta Înaintea cãsãtoriei sau prin OLEHUDOLWDWH GRQDèLH PRçWHQLUH vQ WLPSXO FÊVÊWRULHL DFHVW EXQ QX YD ° SDUWDjat. În cazul unui divorÞ va interveni partajul. Conform art.36 din Codul familiei, ÎmpãrÞirea bunurilor comune se face prin Învoiala pãrÞilor, sau, În caz contrar, prin
76 l
Misiunea
CASA 3/06
consilier juridic Misiunea Casa
UHD XVFÊWRULHL FH XUPHD]Ê D ° vQFKLULDWÊ VXV MRV VWkQJD GUHDSWD 3HUVRDQHOH FDUH QX èLQ FRQW GH RSèLXQHD SURSULHWDUXOXL SURprietarilor se fac direct rãspunzãtoare de mãsurile Întreprinse ºi vor suporta toate consecinÞele ce rezultã de aici: daune, prejudicii, despãgubiri. În aceastã situaÞie, perVRDQD °]LFÊ VDX MXULGLFÊ FH RFXSÊ XQ VSDèLX D¹DW vQ SURSULHWDWH FRPXQÊ IÊUÊ VÊ DLEÊ DFRUGXO DFRUGXULOH SUHFL]DWH PDL VXV vQFKHLDW FRQWUDFW GH vQFKLULHUH VDX FRPRGDW se face vinovatã de folosirea abuzivã a unui imobil care nu Îi aparÞine. În concluzie, nu existã constrângere legalã pentru a semna În favoarea acestei Închirieri. În urma votãrii, cu douã voturi Împotrivã nu se mai poate Închiria.
„Dacã avem o casã În construcÞie ºi actele sunt doar pe numele soÞului, cum va fi ÎmpãrÞitã În cazul unui divorÞ? MenÞionez cã soÞul are doi copii din altã cãsãtorie.
S
Geani CaraÂşol
Partaj cu surprize
hotĂŁrâre judecĂŁtorescĂŁ. Deci, pĂŁrĂžile ĂŽmpart “bunurile comuneâ€?, nu Âşi cele dobândite ĂŽnaintea cĂŁsĂŁtoriei. Urmare a ceORU PHQèLRQDWH WHUHQXO QX YD ° vPSĂŠUèLW ĂŽntrucât este bun propriu al soĂžului. ĂŽn mĂŁsura ĂŽn care construcĂžia casei nu este GH°QLWLYDWĂŠ OD PRPHQWXO GLYRUèXOXL SDUtajului, puteĂži interveni ĂŽn sensul ĂŽn care veĂži face dovada propriei contribuĂžii la construirea casei, lucru realizat ĂŽn timpul cĂŁsĂŁtoriei. ĂŽn acest sens puteĂži emite pretenĂžii cu privire la cota parte care vi se cuvine din imobil. Copiii soĂžului din FHDODOWĂŠ FĂŠVĂŠWRULH QX SRW ° EHQH°FLDULL SDUWDMXOXL $FHçWLD SRW ° EHQH°FLDULL EXnurilor respective din punct de vedere legal doar ĂŽn cazul unei moÂşteniri.
„Doresc sĂŁ cumpĂŁr un teren situat ĂŽn extravilan care este ĂŽn circuitul agricol, pentru a construi o clĂŁdire (nu locuinÞã) penru o fabricĂŁ de furaje. Se poate construi pe acest teren? Care sunt procedurile de urmat ĂŽn acest sens? “ ĂŽn conformitate cu dispoziĂžiile art.23 din Legea 50/1991, modificatĂŁ Âşi completatĂŁ de OUG nr.122/2004, Legea 119/2005 Âşi Legea 52/2006, terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin urmare acesta este primul pas pe care ar trebui sĂŁ-l faceĂži. Amplasarea construcĂžiilor de orice fel se face conform prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatĂŁ, cu modificĂŁrile Âşi completĂŁrile ulterioare, pe terenuri situate ĂŽn intravilanul localitĂŁĂžilor. Sunt exceptate de la regulĂŁ construcĂžiile care pot fi amplasate Âşi pe terenuri situate ĂŽn extravilanul localitĂŁĂžilor, cu precĂŁdere pe cele cu folosinĂže neagricole, inferioare sau slab productive. Conform art.91 din Legea 18/1991, amplasarea noilor construcĂžii de orice fel se poate face ĂŽn intravilanul localitĂŁĂžilor. Prin excepĂžie, unele construcĂžii care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate ĂŽn extravilan. ĂŽn acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bazĂŁ de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate privind protecĂžia mediului ĂŽnconjurĂŁtor. De asemenea, fac excepĂžie construcĂžiile care, prin natura lor, nu pot fi amplasate ĂŽn intravilan, precum Âşi adĂŁposturile pentru animale. DacĂŁ rezumĂŁm cele menĂžionate mai sus, putem spune cĂŁ existĂŁ posibilitatea legalĂŁ de a construi pe un teren aflat ĂŽn circuitul agricol, mai exact pe cel vizat pentru cumpĂŁrare, dar respectând aceste dispoziĂžii legale. Pentru alte detalii mai puteĂži consulta Âşi DirecĂžia Disciplinei ĂŽn ConstrucĂžii din cadrul primĂŁriei locale, respectiv acolo unde este ĂŽnregistrat terenul ĂŽn acte. DacĂŁ aveĂži ĂŽntrebĂŁri din domeniul juridic, scrieĂži-ne pe adresa: Str. PuĂžul lui Zamfir nr. 18-18A, sector 1, BucureÂşti sau pe adresa de e-mail: revista@misiuneacasa.ro
AdĂŁugaĂži menĂžiunea: „Pentru rubrica: Consilier juridic“
muzeul satului
nostalgia tradiÞiei Gorjul a devenit cunoscut În toatã lumea prin arhitectura sa popularã, transformatã de cãtre Brâncuºi Într-un adevãrat izvor de inspiraÞie pentru lucrãrile lui. Este locul În care arta ºi frumuseÞea folclorului românesc s-au contopit cu natura. ªoapta frunzelor din arborii seculari ºi murmurul izvoarelor cu apã limpede fac parte din viaÞa satului oltenesc. DecoraÞiunile ce Îmbracã faÞada locuinÞei sau porÞile primitoare sunt create cu dalta de meºterii locului, lãsând parcã În puterea naturii trãinicia lor peste ani. JudeÞul Gorj reprezintã un punct important SH KDUWD HWQRJUD°FÊ D 5RPkQLHL 9HFKLle cule (versiuni populare ale unor locuinÞe IRUWL°FDWH UÊVSkQGLWH vQ WRDWÊ 2OWHQLD VXQW dovada unui teritoriu peste care istoria a OÊVDW R DPSUHQWÊ SXWHUQLFÊ 6SDèLXO GH DVWÊ]L DO 6XEFDUSDèLORU 2OWHQLHL UHSUH]LQWÊ GH IDSW locul de constituire a primelor cnezate ºi YRLHYRGDWH 'LSORPD &DYDOHULORU ,RDQLèL GRYHGHçWH FQH]DWXO YRLHYRGXOXL /LWRYRL XQGH V D IRUPDW SULPXO QXFOHX SROLWLF DO ÍÊULL 5RPkQHçWL 6H SUHVXSXQH FÊ vQWUH DQLL çL OD &XUWLçRDUD *RUM V D vQ°LQèDW R SULPÊ RUJDQL]DèLH SROLWLFÊ GH FÊWUH XQ FRQGXFÊWRU FX QXPHOH GH 9kOFDQ
LocuinÞã la etaj... Trãsãturile caselor-cule sunt: parterul foloVLW FD ORF SHQWUX GHSR]LWDUH VFDUD LQWHULRDUÊ çL HWDMXO FX ORFXLQèD SURSULX ]LVÊ &RQVWUXLUHD ORU D vQFHSXW SULQ DQXO FkQG ÍÊULOH 5RPkQH HUDX DPHQLQèDWH WRW PDL PXOW GH GRPLQDèLD RWRPDQÊ %RLHULL PDL PLFL VDX PDL PDUL vQFHUFDX DVWIHO VÊ çL DSHUH EXQXULOH GH QÊYÊOLWRUL SULQ IRUèH SURSULL ½Q MXGHèXO Gorj se mai pãstreazã astãzi doar trei astfel GH FXOH vQ IRUPD RULJLQDOÊ &DVD GLQ VDWXO &XUWLçRDUD DGXVÊ vQ OD 0X]HXO 1DèLRQDO DO 6DWXOXL Dimitrie Gusti GLQ %XFXUHçWL FRSLD]Ê vQWU R SURSRUèLH PDL PLFÊ WLSXO FDVHORU FXOH vQDOWH UÊVSkQGLWH vQ ]RQD VXEFDUSDWLFÊ vQ VHFROHOH ;9,,, çL ;,; ½Q GHFXUVXO WLPSXOXL FD XUPDUH D LQXQGDèLLORU UHSHWDWH DOH -LXOXL FDVHOH GLQ &XUWLçRDUD DX IRVW VWUÊPXWDWH $FXP VDWXO
78 l
Misiunea
CASA 3/06
Gorj – meleagul
artei lui Brâncuºi
HVWH UÊV°UDW GH D OXQJXO GUXPXOXL FDUH GXFH GH OD 7J -LX OD 3HWURçDQL &DVD WUDGLèLRQDOÊ HUD FRQVWUXLWÊ GLQ EkUQH SH IXQGDèLH GH ERORYDQL çL DFRSHULWÊ FX çLQGULOÊ GH EUDG PivniÞa, FH DOFÊWXLD SULPXO QLYHO DO FDVHL era folositã ca depozit de alimente ºi unelWH 2 VFDUÊ H[WHULRDUÊ GXFHD OD ORFXLQèD GH OD HWDM FH VH GHVFKLGHD VSUH IRLçRU 3ULVSD (târnaÞul) PÊUJLQHD SH WUHL ODWXUL HWDMXO FDVHL 6WkOSLL DYHDX R PDUH YDORDUH DUWLVWLFÊ HL °LQG IDVRQDèL vQ FDQHOXUL REOLFH FX LQHOH çL FDSLWHOXUL GH IRUPH GLYHUVH $UWD SRSXODUÊ V D PDQLIHVWDW GLQ SOLQ vQ DUKLWHFWXUD èÊUÊQHDVFÊ ORFDOÊ 7UDGLèLD D IRVW SÊVWUDWÊ GH JHQHUDèLL vQWUHJL GH PHçWHUL FRQVWUXFWRUL FDUH IRORVHDX vQ SULQFLSDO OHPQXO JUHRL çL WUDLQLF GH VWHMDU vQ UHDOL]DUHD FDVHORU FX VWkOSL IUXPRV GÊOWXLèL 3ULQFLSDOXO HOHPHQW DO IDèDGHL vO FRQVWLWXLD SULGYRUXO FX SLHVHOH DIHUHQWH IUXQWDUXO VWkOSLL XQGUHOHOH SÊOLPDUXO WRDWH IUXPRV OXFUDWH FX GLYHUVH GHFRUDèLXQL 'HçL SH FDOH GH GLVSDULèLH DFHVWHD V DX PDL SÊVWUDW vQ ]RQHOH FDUH QX DX IRVW LQYDGDWH GH WHKQLFLOH PRGHUQH
Din secretele gorjenilor 3UHRFXSDUHD PHçWHULORU GXOJKHUL SHQWUX GHFRUDUHD WXWXURU SLHVHORU IDèDGHL DUH vQ SULQFLSDO IXQFèLD GH UH]LVWHQèÊ vQ DQVDPEOXO FRQVWUXFèLHL 6WkOSLL SULVSHL VXSHULRDUH VXQW sculptaÞi identic ºi dispuºi simetric cu cei GH OD SDUWHU FX YROXPH VXFFHVLYH DYkQG VXSUDIHèH VFXOSWDWH FX XQ ; YLJXURV VXVèLQ fruntarul GHFRUDW SULQ VFXOSWXUÊ FX IUXPRDVH WRUVDGH SH WRDWÊ OXQJLPHD OXL 3ÊWXOXO DUH FRçXO FRQVWUXLW GLQ QXLHOH vPSOHWLWH çL FX vQYHOLWRDUH GLQ çLQGULOÊ 'UDJRVWHD èÊUDQXOXL JRUMHDQ SHQWUX IUXPRV VH UHJÊVHçWH vQ PRELOLHUXO ORFXLQèHL VDOH SDWXO PDVD URWXQGÊ FX VFDXQHOH GLQ MXU EOLGDUXO SROLèD GXOÊSLRUXO ODGD GH ]HVWUH GDU çL vQ RELHFWHOH GH X] JRVSRGÊUHVF OLQJXUL VROQLèH IXUFL GH WRUV VXFDOH çL YkUWHOQLèH &KLDU çL FDVHOH QRL GLQ ]LGÊULH mai pãstreazã tradiÞionalul pridvor din OHPQ LDU FHL FDUH LXEHVF WUDGLèLD SRSXODUÊ DX PÊFDU R VFRDUèÊ GLQ OkQÊ PRçWHQLWÊ GH OD EXQLFL &RYRDUHOH GH OkQÊ FX GHFRU JHRPHWULF
Idei simple Âşi folositoare Tehnici ca la carte FaĂžada principalĂŁ a casei este prevĂŁzutĂŁ cu o prispĂŁ deschisĂŁ, mĂŁrginitĂŁ de trei stâlpi sculptaĂži ĂŽn torsadĂŁ, fixaĂži la bazĂŁ ĂŽntr-o talpĂŁ masivĂŁ de stejar. Ei susĂžin, prin capitelurile cubice, „fruntarul“ casei (grinda, frumos decoratĂŁ, pe care se sprijinĂŁ cĂŁpriorii acoperiÂşului). Un alt element decorativ, specific arhitecturii gorjene, care nu lipseÂşte la casele mai vechi, este „undreaua“, un stâlp vertical ĂŽn care se ĂŽmbinĂŁ, lângĂŁ tocul uÂşii, capetele grinzilor transversale.
AcoperiÂş ĂŽn patru ape Casele tradiĂžionale din judeĂžul Gorj sunt aÂşezate pe o temelie din piatrĂŁ de râu, talpa pereĂžilor fiind formatĂŁ din trunchiuri masive de stejar. PereĂžii „pivniĂžei“ sunt construiĂži din bârne rotunde, realizându-se niÂşte cununi orizontale Âşi unele „cheutori“ drepte. TĂŁbliile uÂşilor sunt lucrate ĂŽn tehnica parchetului, iar coama acoperiÂşului este terminatĂŁ la capete, prin „Þepe“, ĂŽntre care se ĂŽnÂşirĂŁ „ciocârlanii“, ĂŽn forme stilizate. AcoperiÂşul este Âşi el realizat din lemn de stejar, ĂŽnalt, ĂŽn patru ape Âşi cu ĂŽnvelitoare din ÂşindrilĂŁ de rĂŁÂşinoase.
(romburi Âşi linii), perdeluĂžele cu ornamente antropomorfe stilizate, piesele de port de o UHPDUFDELOĂŠ °QHèH GHFRUDWLYĂŠ FkW çL OXQJLOH çL GHOLFDWHOH PDUDPH GLQ ERUDQJLF GDX LQWHULRUXOXL XQ IDUPHF VSHFLDO GRYHGLQG IDQWH]LD DUWLVWLFĂŠ D FUHDWRULORU GLQ DFHDVWĂŠ UHJLXQH HWQRJUD°FĂŠ *RUMHQFHOH VH PDL PkQGUHVF Âşi astĂŁzi cu tradiĂžia ĂžesĂŁturilor executate ĂŽn casĂŁ: scoarĂžele Âşi peÂşchirele din bumbac, ĂŽn FXORUL FDOGH çL DUPRQLRV vPELQDWH Portul popular se remarcĂŁ prin formĂŁ Âşi orQDPHQW SULQ VREULHWDWH çL HOHJDQèÊ %URGHULLOH VXQW UHDOL]DWH GLQ EXPEDF DUQLFL YRSVLW vQ FRORUL YLL URçX QHJUX YLçLQLX YkQĂŠW VDX ROLY 3HVWH FĂŠPDçÊ OD ]L GH VĂŠUEĂŠWRDUH VH SRDUWĂŠ GRXĂŠ ÂŚFDWULQèH§ vQ IDèÊ çL VSDWH Costumul femeiesc cuprinde giubelele YHVWH OXQJL IĂŠUĂŠ PkQHFĂŠ FX EURGHULL SROLFURme, sau sumanele (haine cu aplicaĂžii de Âşnur QHJUX FĂŠPDçÊ OXQJĂŠ SkQĂŠ OD JOH]QH çL GRXĂŠ FDWULQèH VDX ]ĂŠYHOFĂŠ &DSXO VH DFRSHUĂŠ FX R IUXPRDVĂŠ PDUDPĂŠ èHVXWĂŠ GLQ °U GH PĂŠWDVH naturalĂŁ sau “borangic§ &RVWXPXO EĂŠUEĂŠWHVF VH GLVWLQJH GH FHOHODOWH PRGHOH GLQ ]RQHOH
Confortul termic Planul locuinĂžei cuprinde douĂŁ ĂŽncĂŁperi: camera cu vatra pentru gĂŁtit, numitĂŁ „la foc“ Âşi camera de dormit a cĂŁrei sobĂŁ este alimentatĂŁ din prima ĂŽncĂŁpere Âşi care se numeÂşte simplu „la sobĂŁâ€œ. De asemenea, pereĂžii locuinĂžei sunt realizaĂži din grinzi cioplite ĂŽn patru feĂže, pentru a asigura o bunĂŁ izolare termicĂŁ. ĂŽn plus, pereĂžii sunt ĂŽmbrĂŁcaĂži cu scoarĂže care ĂŽmbunĂŁtĂŁĂžesc confortul termic din interiorul casei, ĂŽn special când vine anotimpul rece.
PoartĂŁ masivĂŁ Accesul pe prispa de la etaj se face cu ajutorul unei scĂŁri exterioare, instalatĂŁ pe faĂžada principalĂŁ a casei. Ea porneÂşte de la prispa primului nivel. La capetele grinzilor transversale („caii“) sunt fixaĂži cĂŁpriorii acoperiÂşului. Intrarea ĂŽn pivniÞã este foarte spaĂžioasĂŁ Âşi asigurĂŁ introducerea butoaielor pentru vin, printr-o poartĂŁ masivĂŁ. Aceasta, realizatĂŁ ĂŽn douĂŁ canaturi, susĂžinute ĂŽn balamale de lemn, este ĂŽnchisĂŁ pe un stâlp median, cu o ĂŽncuietoare tot din lemn.
Misiunea
CASA 3/06
l 79
muzeul satului
nostalgia tradiรพiei HWQRJUDยฐFH SULQ FรฉPDรงD GLQ SkQ]รฉ GH EXPEDF FX JXOHUXO SLHSWXO รงL PDQรงHWHOH EURGDWH FX รงLUXUL GH RUQDPHQWH FRORUDWH $LFL VH DGDXJรฉ รงXED GLQ dimie DOEรฉ VWRIรฉ GH IDFWXUรฉ UXVWLFรฉ รจHVXWรฉ GLQ OkQรฉ FDUDFWHULVWLFรฉ SRUWXOXL SRSXODU ROWHQHVF FรฉFLXOD FLRDUHFLL รงL FรฉPDรงD GLQ SkQ]รฉ 'H RFXSDรจLLOH FDVQLFH VH RFXSรฉ vQ VSHFLDO IHPHLOH PDL H[DFW GH DOLPHQWDรจLH รงL vPEUรฉFรฉPLQWH $FHVWHD SUHOXFUHD]รฉ PDWHULLOH SULPH OkQรฉ ERUDQJLF LQ FkQHSรฉ EXPEDF รงL FRQIHFรจLRQHD]รฉ GRXรฉ VRUWLPHQWH GH SURGXVH WH[WLOH SHQWUX FDVD รงL KDLQHOH JRUMHQLORU 7RUVXO DUH UROXO GH D UHDOL]D VLPXOWDQ vQWLQGHUHD รงL UรฉVXFLUHD ยฐEUHORU FX IXVXO รงL IXUFD GH WRUV DSRL WUDQVIRUPDUHD ORU vQ ยฐUH SHQWUX Uรฉ]ERLXO GH รจHVXW )LUHOH VXQW GLVSXVH YHUWLFDO รงL RUL]RQWDO LDU vQ MXUXO ORU VH FRQWXUHD]รฉ รจHVรฉWXULOH XOWHULRU WUDQVIRUPDWH vQ SURGXVH ยฐQLWH 3H OkQJรฉ WRDWH DFHVWHD VFRDUรจHOH VXQW QHOLSVLWH HOH ยฐLQG SULQVH vQ SHUHรจL VDX DรงH]DWH SH SDW 'H OD RUQDPHQWHOH VLPSOH vQ GLYHUVH FXORUL XWLOL]DWH FX VXWH GH DQL vQ XUPรฉ V D WUHFXW GLQ FH vQ FH PDL PXOW OD FRORULVWLFD รงL PRGHOHOH DSOLFDWH )RLรจHOH รงL SรฉUHWDUHOH VXQW GH UHJXOรฉ DรงH]DWH SH ODYLรจHOH SHQWUX GRUPLW 7UDLVWHOH GHVDJLL RUL VDFLL VXQW รงL HL FRQIHFรจLRQDรจL GLQ รจHVรฉWXUL VLPSOH VDX vQ FDURXUL PDL JURDVH GLQ ยฐUH GH OkQรฉ RUL FkQHSรฉ รงL GH RELFHL VHUYHVF OD WUDQVSRUWXO GH DOLPHQWH )ROFORUXO GLQ *RUM VH PDL UHPDUFรฉ SULQ FkQWHFHOH GH GUDJRVWH cรขntecul lung GRLQD cรขntecul zorilor VDX cรขntecul bradului) SULQ FUHGLQรจHOH ODLFH YHFKL PLWXUL รงL OHJHQGH &X DGHYรฉUDW LPSUHVLRQDQWรฉ HVWH VkUED JRUMHQHDVFรฉ R KRUรฉ VSHFLDOรฉ FDUH VH GHVIDFH FD DSRL Vรฉ VH UHXQHDVFรฉ vQ VSLUDOรฉ
Ceramica olteneascรฃ %RJรฉรจLD UHVXUVHORU QDWXUDOH FXP DU ยฐ OHPQXO DUJLOD รงL SLDWUD DX SHUPLV ORFXLWRULORU GH SH DFHVWH PHOHDJXUL SUDFWLFDUHD XQRU PHรงWHรงXJXUL VSHFLยฐFH ยฝQ MXGHรจXO *RUM ROรฉULWXO D IRVW รงL FRQWLQXรฉ Vรฉ ยฐH vQ DQXPLWH ORFDOLWรฉรจL UXUDOH R PHVHULH GH ED]รฉ 'LQ YUHPXUL vQGHSรฉUWDWH RODULL HUDX UHFUXWDรจL GLQWUH VรฉWHQLL ORFXOXL รงL vQYรฉรจDรจL Vรฉ PRGHOH]H GLYHUVH FDWHJRULL GH YDVH 2ELHFWHOH UH]XOWDWH IRORVHDX vQ SULPXO UkQG vQ DOLPHQWDรจLH LDU FHUDPLFD DYHD URO GHFRUDWLY SHQWUX LQWHULRU vQ FRQVWUXFรจLL VDX SHQWUX DQXPLWH ULWXDOXUL ยฝQ RULFH FDVรฉ JRUMHDQรฉ HUDX vQWkOQLWH R PXOรจLPH GH YDVH GLQ OXW XOFLRDUH FรฉQL VWUรฉFKLQL EOLGH รงL RDOH SHQWUX รจLQXW DOLPHQWHOH &D รงL vQ DOWH ]RQH ROรฉULWXO FRQVWLWXLD R DFWLYLWDWH PHQLWรฉ Vรฉ FRPSOHWH]H YHQL-
80 l
Misiunea
CASA 3/06
1
รพesรฃturi din lรขnรฃ
Lรฃicerele รฎn dungi sunt รพesute din lรขnรฃ vopsitรฃ รฎn diverse culori, cu vopsele vegetale ยบi รฎmpodobesc locuinรพa รฎn adevรฃratul sens al cuvรขntului. 2
la masรฃ...
ร n camera รฎn care se desfรฃยบoarรฃ viaรพa zilnicรฃ a unei familii de gorjeni nu lipseยบte mรฃsuรพa joasรฃ cu linguri de lemn ยบi vase din ceramicรฃ.
3
meยบteยบugul casei
Uneltele pentru prelucrat lรขna sunt รพinute la รฎndemรขnรฃ. ร n timp ce se deruleazรฃ iarna poveยบti la gura sobei, femeile torc firele pentru รพesut. 4
ouรฃ รฎncondeiate
ร n toate zonele รพรฃrii s-a pรฃstrat obiceiul ca รฎn preajma Sfintelor Sรฃrbรฃtori de Paยบte sรฃ fie vopsite ouรฃ roยบii, apoi decorate prin รฎncondeiere.
1
WXO IDPLOLHL &URPDWLFD YDVHORU GH FHUDPLFรฉ D DYXW vQWRWGHDXQD RULJLQL VWUรฉYHFKL 7RDWH FXORULOH HUDX REรจLQXWH GLQ VXUVH QDWXUDOH 'H H[HPSOX FXORDUHD URรงLH HUD REรจLQXWรฉ GLQWU XQ SรฉPkQW ERJDW vQ R[LG GH ยฐHU FDUH vQ FRPELQDรจLH FX DSD RIHUHD R VXEVWDQรจรฉ OXFLRDVรฉ 3HQWUX FXORDUHD QHDJUรฉ PHรงWHULL FรฉXWDX SรฉPkQWXO UH]XOWDW vQ XUPD HUR]LXQLORU GH GXSรฉ SORL LDU SHQWUX YHUGH DUGHDX vQ FXSWRU VkUPรฉ GH FXSUX รงL XWLOL]DX ]JXUD UH]XOWDWรฉ DPHVWHFDWรฉ FX KXPรฉ 3UHOXFUDUHD DUJLOHL D DWUDV DWHQรจLD DVXSUD GLIHULWHORU PHWRGH XWLOL]DWH 2ODULL vรงL DGXFHDX OXWXO DFDVรฉ vO PรฉUXQรจHDX FX PkLQLOH SLFLRDUHOH VDX FX XQ FLRFDQ PDUH GH OHPQ DPHVWHFkQGX O FX DSรฉ 3DVWD DVWIHO REรจLQXWรฉ HUD FXUรฉรจDWรฉ GH LPSXULWรฉรจL DSRL WรฉLDWรฉ vQ IHOLL VXEรจLUL FD Vรฉ SRDWรฉ ยฐ OXFUDWรฉ 5RDWD FDUH DMXWD OD SUHOXFUDUHD OXWXOXL HUD IRUPDWรฉ GLQ GRXรฉ GLVFXUL XQXO PDL PLF SODVDW GHDVXSUD XQXL GLVF PDL PDUH ยฐLQG XQLWH SULQWU XQ D[ YHUWLFDO 3HQWUX IRUPDUHD YDVXOXL PHรงWHUXO SRSXODU WUHEXLD Vรฉ รงWLH R WHKQLFรฉ VSHFLDOรฉ รงL Vรฉ DLEรฉ R YLWH]รฉ PDUH GH OXFUX SHQWUX Fรฉ SDVWD VH XVFD IRDUWH UHSHGH XQHRUL GXUDWD GH UHDOL]DUH D XQXL YDV HUD GH GH VHFXQGH &HUDPLFD HUD OรฉVDWรฉ OD XVFDW FรฉWHYD ]LOH vQWU XQ ORF XPEURV GXSรฉ FDUH VH DUGHD vQ FXSWRDUH VSHFLDOH 3HQWUX GHFRUDUH PHรงWHULL IRORVHDX XQ FRUQ GH YLWรฉ FX R SDQรฉ
2
GH JkVFรฉ vQ YkUI 'LQ FRUQ VH VFXUJHD FXORDUHD SULQ SDQD GH JkVFรฉ รงL DYHD SURSULHWรฉรจLOH XQHL SHQLรจH SHQWUX FRORUDW 3HQWUX GHVHQHOH PDL FRPSOLFDWH FX OLQLL VXEรจLUL VH XWLOL]D SรฉU GH SRUF PLVWUHรจ
Paยบtele ยบi ouรฃle ร nvierii 8Q ORF GHRVHELW vQ DUWD SRSXODUรฉ URPkQHDVFรฉ HVWH RFXSDW GH vQFRQGHLDWXO RXรฉORU RELFHL FDUH SULQ WUDGLรจLH HVWH GHVWLQDW VรฉUEรฉWRULORU GH 3DรงWH )ROFORUXO H[SOLFรฉ GH FH VH vQURรงHVF RXรฉOH GH 3DรงWH รงL GH FH HOH DX GHYHQLW VLPEROXO ยฝQYLHULL 'RPQXOXL &HD PDL UรฉVSkQGLWรฉ YDULDQWรฉ HVWH DFHHD Fรฉ 0DLFD 'RPQXOXL D YHQLW Vรฉ รงL SOkQJรฉ ยฐXO UรฉVWLJQLW รงL D SXV XQ FRรง FX RXรฉ OkQJรฉ FUXFH $FHVWHD V DX vQURรงLW GH OD VkQJHOH FDUH SLFXUD GLQ UรฉQLOH OXL ,LVXV 'H DWXQFL D LQWUDW vQ WUDGLรจLH FD vQ ยฐHFDUH DQ Vรฉ ยฐH VรฉUEรฉWRULW
3 4
PaÂştele, inclusiv cu aceste ouĂŁ roÂşii. Sunt alese ouĂŁ mari Âşi frumoase de gĂŁinĂŁ sau raÞã, care au coaja groasĂŁ, fĂŁrĂŁ denivelĂŁri. Ele sunt spĂŁlate cu apĂŁ caldĂŁ Âşi puĂžin oĂžet, pentru a „prinde“ vopseaua uniform, fĂŁrĂŁ pete, apoi sunt modelate cu diverse ornamente. Culorile se obĂžin din plante, prin °HUEHUHD XQRU IUXQ]H ÂąRUL FRDMD VDX WXOSLQD DFHVWRUD FRDMĂŠ GH FHDSĂŠ URçLH VDX ÂąRDrea de bujor pentru culoarea roÂşie, secarĂŁ FUXGĂŠ GH SULPĂŠYDUĂŠ L]PĂŠ VDX IUXQ]ĂŠ de mesteacĂŁn pentru culoarea verde, FRDMĂŠ GH PĂŠU VDX ÂąRUL JDOEHQH SHQWUX FXORDUHD JDOEHQĂŠ IUXQ]H GH QXF pentru culoarea cafenie). Când vin VĂŠUEĂŠWRULOH GH 3DçWH vQ °HFDUH FDVĂŠ de român existĂŁ mĂŁcar un coÂş cu RXĂŠ URçLL çL FR]RQDFL SH PDVĂŠ GDU mai ales, oamenii sunt mai deschiÂşi OD VXÂąHW çL PDL DSURDSH GH FUHGLQèÊ Q
jurnal de ºantier
Pasul
1
Locuinþe poluate ALERGIA NEPOTULUI MEU DE CINCI ANI m-a pus pe gânduri. Mi-a fost greu sã reþin numele bolii de care suferea, însã ceea ce mi-a rãmas clar în memorie a fost cauza principalã a problemelor lui: aerul umed, încãrcat cu mucegai ºi bacterii. Când i-am fãcut o vizitã la spital, mi-am aruncat ochii pe o broºurã despre alergii care, pur ºi simplu, m-a îngrozit. Am citit acolo cã în aer plutesc o mulþime de particule invizibile (bacterii, praf ºi diverse tipuri de noxe) care, ajungând în procente de peste 6%, dãuneazã sistemului imunitar ºi respirator, deci întregului organism uman. Dintre sutele de compuºi volatili pe care îi respirãm, circa 20 sunt dãunãtori. Statisticile organizaþiilor de mediu aratã cã aproximativ jumãtate dintre afecþiunile noastre sunt cauzate sau favorizate de poluarea aerului din interiorul locuinþei. Mai mult, din aceleaºi motive, aproximativ 40% dintre copii suferã, pânã la vârsta de patru ani, de afecþiuni alergice. Din fericire, nepoþelul meu a scãpat cu numai câteva zile de spitalizare, iar pãrinþii lui cu sfaturi precise referitoare la aerisirea regulatã a locuinþei.
82 l
Misiunea
CASA 3/06
Pasul
2
Rentabilitate, în primul rând NICI CASA MEA NU ERA SCUTITÃ de acest gen de probleme. Asta cu atât mai mult cu cât lucrãrile de renovare îmi transformaserã locuinþa într-o „fortãreaþã“ bine apãratã împotriva umiditãþii din exterior. De la hidroizolaþia fundaþiei ºi barierele de vapori aplicate la nivelul zidului, pânã la tâmplãria perfect etanºeizatã ºi folia de aluminiu montatã sub învelitoare, toate contribuiau de fapt la menþinerea în interior a unui grad sporit de umiditate. Îmi amintesc cã inspectorul de ºantier mã avertizase asupra excesului de vapori, atunci când optasem pentru aceste materiale. Rãspunsul meu a fost cã o sã deschid mai des fereastra, chiar dacã pierderile de cãldurã mã vor costa ceva bani în plus. Inginerul a dat din umeri, spunându-mi cã se poate ºi aºa, dar nu e rentabil. Ei bine, venise vremea sã mã gândesc dacã nu trebuia luatã o altã decizie. Nu e tocmai confortabil sã-þi aeriseºti casa în modul acesta iarna, când afarã sunt -10°C. Mã îngrozea ideea unui sistem de ventilaþie,
probabil din cauza unor informaþii eronate asupra a ceea ce îmi poate oferi astãzi piaþa. În afarã de rudimentarul meu ventilator de bucãtãrie, dispãrut în momentul schimbãrii tâmplãriei, ºi o instalaþie imensã vãzutã într-un depozit, îmi era greu sã-mi imaginez cum poate arãta un sistem de ventilaþie proiectat special pentru o casã obiºnuitã. În plus, mã gândeam cã pierderile de energie vor fi la fel de mari. Nu ºtiam cã pot evita acest neajuns montând un recuperator de cãldurã care sã-mi reducã serios cheltuielile pentru încãlzire.
Pasul 3
ventilaþia
Etanºeizare ridicatã AªADAR, AVEAM NEVOIE DE VENTILAÞIE. Pentru asta, proiectarea ºi execuþia trebuia sã aparþinã unor specialiºti. Am încheiat un contract cu o firmã din domeniu, al cãrei reprezentant a vizitat casa, a studiat proiectele ºi m-a sfãtuit sã etanºez bine pe la tocuri toate deschiderile - uºi, ferestre etc. - chiar ºi pe cele din interior. Conform sistemului ales de ei, fiecare încãpere trebuie sã fie izolatã de celelalte, pentru a nu se crea curenþi. Aºadar, ca sã nu mai apelez la serviciile lor ºi pentru aceste lucrãri, i-am pus la treabã echipa ce se ocupase deja de renovarea locuinþei. Aceºtia, vãzând cum tocurile uºilor nu erau prea bine fixate în zid, au fãcut toate reparaþiile necesare, folosind spumã de montaj (pentru tocuri), ºi diferite tipuri de etanºanþi siliconici (în zonele umede). Ulterior am vãzut cum ºi specialiºtii de
la firma de ventilaþie au utilizat aceste produse din loc în loc, atunci când tubulaturile treceau prin ziduri, dintr-o camerã în alta. Odatã ce erau aplicate, ele puteau fi tencuite pe deasupra. Criteriul de selectare era materialul cu care trebuia sã intre în contact. Spre deosebire de alte variante, acestea sunt elastice, permiþând tubulaturii sã se dilate la creºterea temperaturii.
Pasul 4
Clienþi mai vechi AM ÞINUT SÃ CUMPÃR UN SISTEM DE CALITATE, care sã-mi ofere nu doar aer curat, ci ºi o funcþionare silenþioasã. Pentru asta le-am cerut furnizorilor sã îmi arate o instalaþie gata montatã, iar ei mi-au recomandat imediat un client mai vechi. Acesta era foarte mulþumit de lucrare, cu o micã obiecþie: atunci când dãdea o petrecere ºi se fuma sau se gãtea mult, cantitatea de aer devenea insuficientã. Totuºi, din câte am înþeles mai târziu, nu era vina proiectanþilor sau a sistemului, ci chiar a beneficiarului, care optase pentru o variantã mai ieftinã, cu o tubulaturã prea subþire ºi o putere a ventilatoarelor mai micã decât ar fi fost necesar. Cert este cã elementele terminale, respectiv cele prin care aerul intrã sau iese dintr-o încãpere, aveau un aspect deosebit, asortându-se de minune cu amenajãrile interioare.
Misiunea
CASA 3/06
l 83
jurnal de ºantier
Pasul 5
ventilaþia
Recuperãri importante PROIECTAREA A ÞINUT CONT DE CÂTEVA DETALII ale locuinþei mele. În primul rând, a fost luatã în calcul suprafaþa utilã, mai exact volumul total al casei. În cazul meu, camerele fiind ceva mai înalte - au cam trei metri - capacitatea instalaþiei trebuia sã fie pe mãsurã. Acesta a fost ºi un avantaj, pentru cã multe dintre componente au putut fi mascate de tavane aparente. De asemenea, s-a þinut cont de numãrul celor care urmau sã locuiascã. Toate aceste informaþii ºi multe altele, preluate din documentaþia casei, au fost prelucrate pe computer. Astfel, au fost calculaþi toþi parametrii de confort: viteza aerului, temperatura, gradul de filtrare, nivelul de zgomot ºi altele. A trebuit sã mai iau câteva decizii importante, în primul rând sã aleg între un sistem cu recuperare
de cãldurã ºi altul fãrã aceastã îmbunãtãþire. Prima variantã, mai scumpã, transferã cãldura fluxului evacuat cãtre aerul ce intrã în casã, fãrã ca acesta din urmã sã fie viciat de celãlalt. Randamentul de recuperare al sistemului este, conform prospectului, de pânã la 70%; el creºte pe mãsurã ce diferenþa de temperaturã dintre cele douã fluxuri de aer scade. Astfel, dacã afarã sunt -20 C, iar în interior +20 C, aerul introdus are deja, prin schimb de cãldurã, o temperaturã de 10 C. Altã variantã, prevãzutã cu o micã instalaþie de preîncãlzire, aduce aerul la o temperaturã apropiatã de cea din interior. Mi-am dat seama cã recuperatorul de cãldurã e o modalitate excelentã de a econo-
Pasul 6
Pasul 7
O abordare specialã
Control desãvârºit
DIN CÂTE AM ÎNÞELES DE LA PROIECTANTUL LUCRÃRII, bucãtãria trebuie sã beneficieze de o abordare specialã. Aerul a fost evacuat doar prin hotã ºi tronsonul tubulaturii aferente nu a fost conectat la alt traseu de ventilaþie. Pentru o bunã protecþie împotriva incendiului, evacuarea a fost izolatã la exterior cu un strat de vatã mineralã, iar, din loc în loc, au fost montate capace de curãþire. Prin ele se poate evita acumularea grãsimii, mai ales acolo unde sunt coturi. Tuburile cilindrice, cu secþiune circularã, au fost asamblate prin piese speciale, prevãzute cu garnituri dintr-un cauciuc rezistent la temperaturi înalte. Rolul lor este deosebit, întrucât pierderile
de vapori pe traseu, în afarã de faptul cã au drept consecinþã o funcþionare ineficientã, pot provoca deteriorarea suprafeþelor din zonele pe care le traverseazã. În toate zonele cu o cantitate mare de vapori - baia ºi cele douã bucãtãrii au fost montate ventilatoare speciale. Deºi cumpãrasem o hotã, aceasta s-a dovedit inutilã, întrucât noua instalaþie era prevãzutã cu toate accesoriile. Celelalte încãperi, cu un aport mai mic de vapori, au beneficiat de ventilatoare cu o putere mai micã, deosebit de silenþioase. Una peste alta, casa mea are nevoie de un debit de vreo 600mc de aer pe orã. Datoritã montãrii unui recuperator de cãldurã, fac o economie de vreo 5kW pe orã.
Aerul ºi calitãþile lui
P
entru a ne simþi confortabil, aerul trebuie sã aibã câteva proprietãþi, cele mai importante referindu-se la compoziþie, temperaturã, umiditate ºi viteza deplasãrii. Astfel, este necesar ca ventilarea unei locuinþe sã pãstreze umiditatea relativã între 40% ºi 60%. Dacã valoarea acestui parametru este mai micã, apar senzaþii de uscare a pielii ºi a gurii, iar în caz contrar de piele lipicioasã sau dureri de cap.
84 l
Misiunea
CASA 3/06
misi energia, aºa cã n-am stat prea mult pe gânduri sã iau o decizie. În plus, posibilitatea de a folosi aceastã instalaþie la încãlzirea întregii locuinþe m-a captivat. Centrala pe care o cumpãrasem nu era încã montatã, aºadar putea fi utilizatã împreunã cu sistemul de ventilaþie.
Temperatura trebuie sã aibã valori cuprinse între 21°C ºi 23-26°C (pot fi mai ridicate vara), iar viteza sã nu depãºeascã 0,15m/s, senzaþia de disconfort apãrând atunci când fluxul de aer este „recepþionat“ din faþã. De asemenea, trebuie pãstratã proporþia de oxigen, care sã se menþinã în jur de 21%. Bineînþeles, aceste proprietãþi sunt greu de respectat în lipsa unei investiþii în sisteme de ventilaþie ºi climatizare.
CONSTRUIREA ACESTOR SISTEME s-a dovedit costisitoare, dar sunt mulþumit de avantajele pe care mi le oferã. Faptul cã nu am mai fost nevoit sã montez calorifere în toatã casa a fost unul dintre ele. Nu mai vorbesc despre riscul minim de a avea igrasie ºi de aerul curat pe care-l respir în orice clipã... mã rog, nu chiar atât de curat ca la munte. Cei care mi-au instalat sistemul au lucrat numai la indicaþiile unui inginer. Din fericire, execuþia a fost rapidã ºi curatã, fãrã „daune colaterale“. Pentru mascarea tuburilor din inox au fost întrebuinþate tavane aparente din lemn stratificat ce nu arãtau de loc rãu. Posibilitatea de a regla debitul mã ajutã sã fiu la fel de relaxat chiar ºi când am la masã 10 persoane. Un sistem de control contribuie la reglarea automatã a temperaturii ºi umiditãþii aerului. Am preferat aceastã variantã, renunþând la o declanºare periodicã a instalaþiei, care ar fi însemnat ºi consumuri inutile. Investiþia a fost serioasã, dar mi-au oferit posibilitatea de a înapoia banii în rate lunare, timp de un an, ceea ce, fie vorba între noi, mi-a fost de mare ajutor.
la cumpĂŁrĂŁturi
Pentru atelierul dumneavoastrĂŁ MaÂşinĂŁ de gĂŁurit F0156365AA
Putere nominalã: 500W TuraÞii În gol: 0-3.000rpm Vitezã: variabilã PercuÞii: 0 – 48.000 pm Mandrinã: 13 mm, cu cheie Diametru de gãurire În oÞel: 13mm Diametru de gãurire În zidãrie: 16mm Diametru de gãurire În lemn: 30mm FuncÞionare: dreapta/stânga Greutate: 1,4 kg Nivel zgomot: 112dB(A) 132 RON – TVA inclus
Polizor unghiular F0159146AA Diametrul maxim al discului: 115 mm Putere nominalã: 710W TuraÞie În gol: 11000 rpm Diametru maxim al axului: 22 mm Filetul axului: M14 Greutate: 1,5 kg Set de livrare: disc de tãiere, apãrãtoare, mâner lateral, cheie pentru accesorii, set de bride 136 RON – TVA inclus
O execuÞie rapidã ºi de bunã calitate este de neconceput fãrã unelte performante. Iatã oferta Skil pentru câteva dintre cele mai solicitate produse de acest tip, disponibile În reÞeaua distribuitorilor Bosch.
ªurubelniÞã cu acumulator F0152972AA
Ciocan rotopercutor F0151740AB
Tensiune: 7,2V TuraÞie În gol: 0 – 550rpm Moment maxim de rotaÞie: 7Nm Mandrinã: 6,35mm cu sistem de prindere cu magnet integrat pentru burghiu hexagonal Diametru de gãurire În lemn ºi oÞel: 6mm Timp de Încãrcare: 4h
Set de livrare: baterie integratã de 9 ÙL P$ 1L&G FDSHWH GH Înºurubare ºi 6 burghie În hexagon Dotãri speciale: spot luminos ºi indicator pentru direcÞia stângadreapta 172 RON – TVA inclus
Tip mandrinã: SDS+ Putere nominalã: 580W Energie de percuÞie: 1,4 J Diametru max. de gãurire În beton: 18 mm Diametru max. de gãurire În oÞel: 13 mm Diametru max. de gãurire În lemn: 30 mm Greutate: 2.4 kg Vitezã variabilã Nr. percuÞii: 0-7.150 p.m. Beneficii pentru utilizator: Softgrip, stop percuÞie pentru lucrãri obiºnuite de gãurire ºi Înºurubare, cuplaj de siguranÞã, mâner lateral/sistem de reglare a adâncimii de gãurire, cutie din plastic 396 RON – TVA inclus
Ferãstrãu vertical F0154585AA Putere nominalã: 710 W Viteza pânzei: 0-3000 cpm Adâncimea de tãiere la 90 de grade În lemn: 100 mm Adâncimea de tãiere În aluminiu: 20 mm Adâncimea de tãiere În oÞel: 8 mm Lungimea cursei: 23 mm Set de livrare: set 7 pânze de ferãstrãu, limitator paralel, cheie hexagonalã, geantã din plastic 324 RON TVA inclus
Suflantã aer cald F0158003AB Putere nominalã: 1800W Reglarea temperaturii pe poziÞia 1: Ô& Reglarea temperaturii pe poziÞia 2: Ô& Reglarea temperaturii pe poziÞia 3: Ô& Reglarea jetului de aer pe poziÞia 1: 250 l/min Reglarea jetului de aer pe poziÞia 2: 250 l/min Reglarea jetului de aer pe poziÞia 1: 500 l/min Greutate: 0.7 kg Set de livrare: cutie de plastic, duzã de protecÞie sticlã, duzã platã, duzã de reducÞie, duzã reflectoare. 162 RON – TVA inclus
FerĂŁstrĂŁu circular F0155866AA Orca
NivelĂŁ cu laser cu autonivelare F0150515AB
Adâncime de tãiere la 90 grade: 66 mm Adâncime de tãiere la 45 grade: 51 mm Putere nominalã: 1500W TuraÞie În gol: 5500 rpm Diametrul pânzei de ferãstrãu: 190 mm Diametru arbore: 16 mm Greutate: 4.7Kg Set de livrare: pânza de ferãstrãu placatã cu metal dur, diametru 190 mm (24 dinÞi, cheie hexagonalã, limitator paralel, geantã din plastic 662 RON – TVA inclus
Tip laser: 650 nm Clasa laser: 2 Putere maximĂŁ debitatĂŁ: 1 mW Precizie de nivelare: +/- 0.5 mm/m Alimentare baterii: 3xAA (6LR)/ 1,5V Domeniu de autonivelare: ! Ă” Temperatura de funcĂžionare: Ă”&Âœ Ă”& Temperatura de depozitare: Ă”&Âœ Ă”& Timp nivelare: >/= 5 sec Greutate: 0.46 kg Set standard de livrare: trepied aluminiu de 50 cm, ochelari, cutie din plastic, 3 baterii tip AA, 399 RON – TVA inclus
86 l
Misiunea
CASA 3/06
ªlefuitor cu bandã F0157600A1 Dimensiunile benzii: 76x457 mm SuprafaÞã de ºlefuire: 76x130 mm Viteza benzii (În gol): 240m/min Putere nominalã: 560W Greutate: 2.4 kg Set de livrare: o bandã abrazivã, sac pentru praf 302 RON – TVA inclus
la cumpãrãturi
Mai ieftin, la aceeaºi calitate ªi anul acesta, magazinele Praktiker vã propun o serie de promoþii pentru cele mai solicitate produse. Cunoscând oferta, veþi putea face economii importante în lucrãrile dumneavoastrã de construcþii ºi amenajãri. Hotã Fourlis Standard • Un motor, 3 trepte de absorbþie • Filtru permanent pentru grãsime • Dimensiuni: 60 x 520 x 150cm • Bec 1 x 40W 99,99 RON
Grãtar de piatrã Mexico 549,90 RON
Vopsea lavabilã pentru pereþi ºi plafoane Faust WAND&DECKENFARBE, 10 litri 22,29 RON
Plãci gips carton
Sistem de alarmã fãrã fir AM 500 • 16 canale comunicare radio • Detector de miºcare ºi senzor magnetic • Sirenã externã cu cablu de alimentare de 4m • Alimentator pentru panoul de comandã • Panoul, ºuruburile ºi benzile adezive pentru montarea senzorilor sunt incluse • Posibilitatea conectãrii suplimentare a senzorilor de miºcare ºi magnetici 199,90 RON
88 l
Misiunea
CASA 3/06
Vas WC • Scurgere lateralã • Scurgere verticalã 69,99 RON
* Preþurile sunt valabile în perioada 21.04—04.05.2006.
• RB 9,5 mm 1.2X2.6 m 17,75 RON/placã • RB 9,5 mm 1.2X2m 13,66 RON/placã
Misiunea
CASA
Nr. 4/2006 apare pe 15 mai
Din sumar:
V
V
Case din lemn sau din zidãrie?
Termoizolarea pardoselii
Citind acest articol veþi putea lua o decizie privind materialele de construcþii potrivite necesitãþilor dumneavoastrã.
Este o lucrare obligatorie dacã doriþi sã vã bucuraþi de confort ºi sã faceþi economie de energie.
Mãsuþã pentru doi
V
O piesã de mobilier utilã ºi simplu de realizat cu materiale uzuale.
Dulap din gips-carton
V
Acest material vã oferã posibilitãþi nebãnuite în obþinerea de forme dintre cele mai deosebite.
Talon de abonament Achitaþi contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal în contul Cod IBAN: RO24BITRBU1ROLO15893CC01 deschis la Banca Italo Romena, Sucursala Bucureºti, pentru Leon Consulting S.R.L. (nr. operator 2850, CUI 14479702) Completaþi talonul ºi trimiteþi-l, împreunã cu copia chitanþei poºtale, pe adresa:
Leon Consulting S.R.L. Str. Puþul lui Zamfir nr. 18-18 A, sector 1, Bucureºti.
Menþionaþi pe plic:
„Abonament Misiunea Casa“
ABONAMENT Misiunea
CASA
3 apariþii: 6 apariþii: 12 apariþii:
16,58 RON 31,20 RON 58,50 RON
(165.750 ROL) (312.000 ROL) (585.000 ROL)
Nume . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . strada. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr . . . bl . . . sc . . . . ap . . sector . . . localitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . judeþ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc revista începând cu nr.: . . . . . . . . . . . . . . . . . Doresc sã primesc din numerele anterioare: . . . . . . . . . . . . . . . .